IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
| Decizia nr. 3675 |
Dosar nr. 1330/42/2007 |
Şedinţa publică din 13 noiembrie 2008
[...]
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.178 din 28 martie 2007 a Tribunalului Prahova inculpatul C R a fost condamnat în baza art.6 şi 7 alin.1 din Legea 78/2000 cu referire la art. 254 al.1 şi 2 Cp. cu aplicarea art. 41 al.2 Cp., pentru infracţiunea de luare de mită săvârşită pe parcursul anului 2003, la o pedeapsă de 4 ani si 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,c, Cod penal.
În baza art. 12 al.1 lit. b din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, săvârşită pe parcursul anului 2003 şi începutul anului 2004, a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a C.p. şi art. 34 lit. b Cod penal a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b,c, Cod penal.
Au fost aplicate dispoziţiile art. 71 si 64 lit.a.b.c. Cod penal.
În temeiul disp. art. 88 C.p. a fost dedusă din pedeapsa aplicată , perioada reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la data de 29.07.2004 la data de 20.06.2005.
În baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. rap la art. 10 alin.1 lit.a. C.pr.pen. a fost achitat inculpatul C R pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 si 7 din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 254 alin.1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p.(trei acte materiale datând din primăvara şi respectiv sfârşitul anului 2003.
În baza art. 19 din Legea nr.78/2000 rap la art. 254 al.3 C.p. s-a dispus, confiscarea autoturismului marca Volkswagen Passat cu nr. de identificare [...], culoare gri metalizat, asupra căruia s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului prin Ordonanţa Parchetului Naţional Anticorupţie - Serviciul Anticorupţie Târgu Mureş, din data de 29.07.2004, ca obiect la luării de mita, a sumei de 14.500 Euro reprezentând contravaloarea unui autoturism marca Volkswagen Passat 1,9 TDI; 130 CP, culoare neagră, obiect al infracţiunii de luare de mită, a sumei de 11.080 lei reprezentând contravaloarea carburanţilor (benzină şi motorină), dar şi a pieselor de schimb pentru autoturism şi a manoperei aferente, primite de inculpatul C R, drept mită, a sumei de 800 dolari SUA reprezentând contravaloarea a 4 telefoane mobile Z primite de asemenea de inculpat ca obiect la luării de mită.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurator luată asupra autoturismului Volkswagen Passat 1,9 TDI [...], culoare gri metalizat, prin Ordonanţa PNA - Serviciul Anticorupţie Târgu Mureş, din data de 29.07.2004 şi adusă la îndeplinire prin procesul verbal de aplicare a sechestrului din aceeaşi dată întocmit de Poliţia Judiciară din cadrul Serviciul Anticorupţie Târgu Mureş, astfel cum a fost modificat prin încheierea din data de 19.04.2005 a Tribunalului Prahova şi ulterior prin încheierea din data de 05.07.2005 aceleiaşi instanţe (în ceea ce priveşte numirea custodelui), în vederea confiscării speciale dispuse, conform art. 163 al. 1 C.p.p.
În baza art. 191 al. 1 C.p.p a inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului tribunalul a reţinut următoarele:
În primăvara anului 2003, numitul B A I, inspector de specialitate la Direcţia de Control Fiscal Mureş, aflat în relaţii apropriate cu numitul C S R îi promisese acestuia să-l ajute direct sau prin intermediul colegilor săi, ori şefilor ierarhici din cadrul DGF Mureş să obţină rambursări TVA pentru societăţile comerciale la care era asociat, sens în care i-a mijlocit întâlnirea la un restaurant cu inculpatul C R, şef serviciu DGFP Mureş pentru a discuta personal cu acesta, problemele pe care le-ar ridica rambursările TVA.
După prima întrevedere, inculpatul şi numitul C S, au continuat să se întâlnească în diverse locuri.
Până la sfârşitul anului 2003 inculpatul i-a înlesnit denunţătorului C S R obţinerea de rambursări TVA, care au însuşit suma totală de 2.406.181.166 lei, pretinzând şi primind 2 autoturisme VW Passat, cât şi alte foloase materiale în valoarea de 80 milioane lei.
Inculpatul a mai furnizat informaţii denunţătorului, informaţii ce nu erau destinate publicităţii despre controale fiscale, ce urmau a fi efectuate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel procurorul, susţinându-se că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunile de luare de mită comise în vara – sfârşitul anului 2003, cât şi faptul că, în mod greşit nu s-a dispus restituirea către denunţătorul C S R a bunurilor pe care acesta le-a remis la cerinţa inculpatului, respectiv autoturismul cu nr. de înmatriculare [...], culoare gri metalizată, cât şi a sumei de 14.500 euro reprezentând contravaloarea unui autoturism culoare neagră, care la rândul său fusese restituit denunţătorului.
Inculpatul a criticat hotărârea sub aspectul greşitei sale condamnări, în subsidiar greşita individualizare a pedepsei aplicată pe care o consideră prea aspră.
Prin decizia penală nr.21 din 4 februarie 2008 Curtea de Apel Ploieşti a admis apelurile declarate de procuror şi de inculpat, dispunându-se reducerea pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, acesta urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art.861 Cod penal.
S-a înlăturat măsura confiscării autoturismului marca Volkswagen Passat culoare gri, înmatriculat sub nr.[...], cât şi a confiscării sumei de 14.500 euro, reprezentând contravaloarea unui autoturism Volkswagen culoare neagră, dispunându-se restituirea acestuia către denunţătorul C S R.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs procurorul, cât şi inculpatul.
Prin recursul procurorului s-a solicitat condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, 3 acte materiale datând din primăvara, vara , respectiv sfârşitul anului 2003, greşit s-a reţinut şi judecat faptele computate, ca un concurs de infracţiuni, fără a se conforma prevederilor art.334 Cod procedură penală, pedeapsa aplicată nu corespunde criteriilor prev. de art.72 Cod penal, cât şi faptul că s-au aplicat greşit prevederile art.19 din Legea nr.78/2000, dispunându-se restituirea sumei de 14.500 euro către denunţător.
Prin recursul său inculpatul a solicitat achitarea sa potrivit art.11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.a Cod procedură penală.
Recursurile declarate sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Instanţa de apel în mod corect a reţinut, că în legătură cu cele 3 acte materiale de luare de mită comise în cursul anului 2003, este aplicabil principiul „ în dubio pro reo”, declaraţiile denunţătorului C S R, referitoare la remiterea către inculpat a sumelor de 5000 euro şi apoi 300 euro toate în cursul anului 2003, în schimbul ajutorului primit la controalele efectuate la societăţile sale nu sunt precise şi nu cuprind ele însele suficiente elemente de natură a caracteriza pe deplin toate împrejurările legate de locul, timpul şi condiţiile în care se pretinde remiterea acestor sume de bani.
Condamnarea inculpatului pentru existenţa faptelor pentru care a fost trimis în judecată (mai puţin săvârşirea celor 3 acte materiale pentru care s-a dispus achitarea) a fost dispusă în mod corect, activitatea infracţională fiind pe deplin dovedită prin declaraţiile denunţătorului C S R , a martorilor audiaţi în cauză, documentele de înmatriculare ale autoturismelor, procesele de confruntare, care se coroborează între ele, ele făcând dovada certă a vinovăţiei inculpatului, în comiterea infracţiunii de corupţie în forma cerută de lege.
În stabilirea corectă a încadrării juridice, instanţele de judecată au stabilit că nu este vorba de o schimbare aşa cum este definită în conţinutul art.334 Cod procedură penală, împrejurarea că unele din actele materiale reţinute ca fiind componente ale formei continuate nu au fost dovedite, nu echivalează cu o schimbare de încadrare juridică, faptele imputate fiind reţinute şi judecate ca un concurs de infracţiuni.
În privinţa motivului de recurs privind individualizarea pedepsei, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pedeapsa aplicată cu modificările suferite şi modalitatea de executare este just individualizată şi poate contribui la realizarea efectivă şi eficientă a scopului preventiv, educativ şi sancţionator reglementat de art.52 şi art.72 Cod penal.
Instanţa de apel a ţinut cont de împrejurările care agravează răspunderea penală, cât şi de comportarea şi conduita anterioară săvârşirii faptelor şi faptul că inculpatul deja a efectuat circa un an în arest preventiv, aspect ce învederează că, în mod corect, educarea inculpatului se poate realiza şi fără executarea pedepsei prin privare de libertate.
În ceea ce priveşte măsura confiscării prin obligarea inculpatului la plata sumei de 14.500 euro, reprezentând contravaloarea celui de-al doilea autoturism Volkswagen Passat 1,9 TDI, 130 CP, culoare neagră se constată următoarele: modalitatea juridică a măsurii prev. de art.254 alin.3 Cod penal, fiind aceea a unei confiscări speciale, dispoziţiile textului se completează cu prev. art.118 Cod penal, care constituie sediul materiei ; or, potrivit art.118 lit.d Cod penal, lucrurile dobândite în mod vădit, prin săvârşirea infracţiunii sunt supuse confiscării speciale numai dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Prin urmare autoturismul Volkswagen Passat evaluat la suma de 14.500 euro, deşi a fost restituit denunţătorului C S pe parcursul urmăririi penale, situaţie de fapt reţinută în mod corect de instanţa de apel, în mod greşit s-a dispus restituirea sumei de bani de către denunţător, condiţie în care acesta or, beneficia atât de restituirea maşinii, cât şi de contravaloarea acesteia.
În consecinţă recursurile declarate vor fi admise, casându-se decizia şi în cauză în sensul considerentelor ce preced.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie –Serviciul Teritorial Ploieşti şi de inculpatul C R împotriva deciziei penale nr.21 din 4 februarie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.
Casează, în parte, decizia atacată numai cu privire la greşita obligare a inculpatului C R la restituirea sumei de 14.500 Euro, reprezentând contravaloarea celui de al doilea autoturism Volkswagen Passat, 1,9 TDI, 130 CP, culoare neagră, către denunţătorul C S R, dispoziţie pe care o înlătură.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei atacate.
Onorariul parţial în sumă de 100 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 noiembrie 2008.
Alte legături de la această informațiecomunicate de presă din
29 iulie 2004
comunicate de presă din
02 august 2004
comunicate de presă din
21 septembrie 2004