Direcția Națională Anticorupție

IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 147/2010

Dosar nr. 3703/117/2007

Şedinţa publică din 19 ianuarie 2010
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 217/ D din 17 aprilie 2008, Tribunalul Cluj a dispus, cu referire la inculpaţi, următoarele: a condamnat pe inculpatul C.P. în temeiul art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
În baza art. 76 alin. (3) C. pen. a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi.
În temeiul art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare prev. de art. 86² C. pen., stabilit de instanţă la 5 ani şi 10 luni (2 ani şi 10 luni pedeapsa + un interval de timp de 3 ani).
În baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de consilierul de probaţiune, dar nu mai puţin de odată pe trimestru;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. pen.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) - c) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
În temeiul art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei pronunţate, timpul reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 27 iulie 2007 şi până la data de 24 ianuarie 2008.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea sumei de 10.000 euro, ce a făcut obiectul infracţiunii de luare de mită, şi care a fost ridicată de la inculpat, în temeiul art. 97 C. proc. pen., de către organele poliţiei judiciare din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, la data de 27 iulie 2007.
În temeiul art. 14 alin. (3) lit. b) rap. la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., din art. 19 Legea nr. 78/2000 a fost obligat inculpatul să-i achite vătămate M.P.A. suma de 3000 euro, sau echivalentul iniei, la cursul B.N.R. din ziua plăţii efective.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată asupra unor bunuri ale inculpatului C.P., prin ordonanţele de la filele 162 şi 204 din dosarul de urmărire penală, bunuri identificate conform proceselor verbale de la filele 163 - 164 şi 205 din dosarul de urmărire penală, şi anume teren arabil în suprafaţă de 0,87 ha, situat pe raza com. Jucu, având o valoare de circulaţie de 20.000 euro, sechestrul fiind luat până la concurenţa sumei de 2900 euro şi suma de 328 lei, consemnată la C.E.C. la dispoziţia instanţei, conform recipisei din data de 31 iulie 2007 (f. 206).
În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul C.P. să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 6000 lei.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.I. (fiul lui I. şi A.) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, deoarece fapta nu întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
S-a respins cererea de restituire de către inculpat a sumei de 1500 euro, formulată de partea vătămată M.P.A.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a ridicat măsura sechestrului asigurător aplicată prin ordonanţa de la fila 246 din dosarul de urmărire penală şi luată asupra unui depozit bancar deschis la B.R.D. - G.S.G., pe numele inculpatului P.l., pentru suma de 1500 euro.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj înregistrat la Tribunalul Cluj sub nr. 3703/117/2007 la data de 21 august 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.P. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului P.I. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul C.P., în calitate de primar al comunei Jucu şi preşedinte al Comisiei de fond funciar din această comună, în perioada noiembrie 2006 - iulie 2007 a pretins de la denunţătorul M.P.A. suma de 18.000 euro, din care a şi primit efectiv 13.000 euro, în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, şi anume, de a semna punerea în posesie pentru un teren aflat pe raza comunei Jucu, jud. Cluj, teren în care denunţătorul avea un interes financiar.
În privinţa inculpatului P.I. s-a reţinut că, în calitate de membru al comisiei de fond funciar din comuna Jucu, în perioada noiembrie - decembrie 2006, a pretins şi primit de la denunţătorul M.P.A., în mod direct şi prin intermediul lui M.N., suma de 1.500 euro, pentru ca în calitatea pe care o avea să procedeze la întocmirea cu precădere a actelor de punere în posesie privitor la un teren de pe raza comunei Jucu unde făptuitorul M.P.A. avea un interes material direct.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpatul C.P.
Prin apelul său, parchetul a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei tribunalului ca nelegală şi netemeinică apreciind că se impune înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului C.P., dispunerea executării pedepsei prin privare de libertate şi totodată majorarea cuantumului sancţiunii stabilite de prima instanţă, înlăturarea dispoziţiilor de confiscare a sumei de 10.000 euro ce a constituit obiectul infracţiunii de luare de mită, constatându-se că banii i-au fost restituiţi denunţătorului la 27 iulie 2007 şi în fine, condamnarea inculpatului P.I. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, achitarea acestuia datorându-se unei greşite aprecieri a probelor existente la dosar.
Prin motivele scrise şi orale ale apelului său inculpatul C.P. a solicitat în principal achitarea sa de sub învinuirea infracţiunii de luare de mită conform art. 10 lit. a) şi d) rap. la art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a se constata că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. (1), (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 în două infracţiuni de luare de mită şi o infracţiune de primire de foloase necuvenite cea comisă la 27 iulie 2007, în forma concursului real arătând că parchetul în mod greşit a reţinut săvârşirea infracţiunii în sarcina inculpatului C.P. ca fiind comisă în formă continuată, considerând că este vorba de infracţiuni aflate în concurs, cu rezoluţii infracţionale distincte.
Apărătorul inculpatului C. arată că potrivit rechizitoriului, o pretinsă infracţiune de luare de mită este legată de predarea procesului verbal din 24 noiembrie 2006 de către inculpatul C. denunţătorului M., ocazie cu care s-ar fi predat suma de 1000 euro, o a doua infracţiune de luare de mită imputată de procurori este vizată de redactarea protocolului din 8 decembrie 2006 şi pentru care inculpatul C. i-ar fi pretins suma de 2000 euro, iar un al treilea act al infracţiunii de luare de mită constă în semnarea efectivă de către primar a procesului verbal de punere în posesie, în privinţa căruia consideră că sunt întrunite elementele infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev.de art. 256 C. pen., faptă săvârşită la 27 iulie 2007.
În subsidiar, apărătorul inculpatului C. a apreciat că se impune reţinerea circumstanţelor atenuante prev.de art. 74, art. 76 C. pen. şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei în suspendarea condiţionată a acesteia vizată de art. 81 C. pen. A solicitat instanţei de apel înlăturarea obligaţiei de plată ce i-a fost stabilită în sarcină clientului său vizând suma de 3000 euro în favoarea denunţătorului şi corelativ ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului C.P.
Nu în ultimul rând, apărătorul inculpatului C.P. a criticat legalitatea mijloacelor de probă administrate în prezentul proces, apreciind că sunt incidente disp. art. 68 alin. (2) şi art. 64 alin. (2) C. proc. pen. vizând conţinutul interceptărilor ambientale şi al procesului verbal de realizare al flagrantului, concluzia care se impune fiind aceea a înlăturării mijloacelor de probă obţinute în mod ilegal, acestea neputând sta la baza unei soluţii de condamnare.
Prin Decizia penală nr. 51/ A din 12 mai 2009 Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a dispus admiterea apelului declarat de M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte De Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinţei penale nr. 217 din 17 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, privindu-i pe inculpaţii C.P. şi P.I., pe care a desfiinţat-o sub aspectul laturii penale şi civile şi în consecinţă:
Judecând pe fond, a pronunţat o nouă hotărâre, conform art. 345 C. proc. pen.
A condamnat pe inculpatul C.P., în baza art. 254 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară, prin privare de libertate.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 C. pen., privind interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) - c) C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii si până la terminarea executării pedepsei.
S-au înlăturat disp. art. 86¹ şi art. 86³ C. pen. privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
S-a înlăturat din hotărâre dispoziţia vizând confiscarea sumei de 10.000 euro ce a făcut obiectul infracţiunii de luare de mită comisă de inculpatul C.P., constatând că suma de 10.000 euro a fost restituită denunţătorului M.P.A., de către D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, prin procesul verbal din data de 27 iulie 2007.
A menţinut până la rămânerea definitivă a hotărârii, faţă de inculpatul C.P., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, luată de Tribunalul Cluj, conform art. 145¹ alin. (1) C. proc. pen., la data de 17 ianuarie 2008, definitivă prin Decizia penala nr. 60/ R din 24 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Cluj.
A condamnat pe inculpatul P.I. în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă complementară, prin privare de libertate.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 C. pen., privind interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) - c) C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii si până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, a fost obligat inculpatul P.l., să restituie denunţătorului M.P.A., suma de 1.500 euro, sau echivalentul în lei, la cursul B.N.R., din ziua plăţii efective.
În baza art. 20 din Legea nr. 78/2000, a menţinut măsura sechestrului asigurător, aplicată prin ordonanţa din data de 13 august 2007 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, în Dosarul nr. 68/P/2007, asupra unui depozit bancar, deschis la B.R.D. - G.S.G., pe numele inculpatului P.I., pentru suma de 1.500 euro.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat pe inculpatul P.l. să plătească suma de 5000 lei, cheltuieli judiciare in favoarea statului, la instanţa de fond.
S-au menţinut restul dispoziţiilor hotărârii.
Cheltuielile judiciare în apelul Parchetului au rămas în sarcina statului.
II. S-a respins ca nefondat apelul inculpatului C.P. împotriva aceleiaşi sentinţe.
A fost obligat inculpatul să achite statului suma de 2000 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpaţii.
Inculpatul P.I. în esenţă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi potrivit cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. menţinerea hotărârii instanţei de fond şi pe cale de consecinţă respingerea cererii de restituire a sumei de 1500 euro către denunţător şi ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituită asupra depozitului bancar deschis la B.R.D. pentru suma de 1500 euro, iar în subsidiar ţinându-se seama de pericolul social redus al infracţiunii astfel cum rezultă din actele dosarului, aplicarea unei pedepse sub minimul special ţinând seama de circumstanţele personale iar în temeiul art. 81 C. pen. să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Prin concluziile scrise transmise prin fax s-a cerut, în completare, în principal, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj Napoca pentru a respecta dreptul la toate gradele de jurisdicţie (art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen.); în subsidiar potrivit cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 10 C. proc. pen., casarea hotărârilor şi rejudecarea cauzei pentru respectarea gradelor de jurisdicţie şi în terţo casarea hotărârii atacate şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.
Inculpatul C.P. a cerut în esenţă, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi în principal potrivit cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., s-a susţinut lipsa de probaţiune a primelor două pretinse fapte iar cu privire la fapta din 27 februarie 2007, acceptarea s-a făcut ca urmare a unei activităţi asidue şi agresive din partea părţii vătămate.
În sfârşit potrivit cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. reţinând circumstanţele atenuante în principal să se aplice art. 81 C. pen. iar în subsidiar art. 86¹ C. pen. şi constatarea ca netemeinică a obligaţiei de plată a sumei de 3000 euro către partea vătămată şi ridicarea sechestrului asigurator.
Recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., respectiv comiterea unei grave erori de fapt, Înalta Curte reţine că potrivit textului arătat, hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o gravă eroare de fapt având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare.
În principiu, instanţa de recurs verifică respectarea legii la judecarea cauzei, având dreptul doar să constate că instanţele au comis o gravă eroare de fapt ce rezultă dintr-o necontestabilă contrarietate dintre actele dosarului şi faptele reţinute de instanţă.
Totodată se apreciază că există acest caz de casare şi atunci când, este evidentă stabilirea eronată a probelor în existenţa sau inexistenţa lor, în natura lor ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea conţinutului acestora, cu condiţia să fi influenţat soluţia adoptată.
Or, aprecierea probelor a fost făcută de instanţă potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., reţinând că pot conduce la aflarea adevărului numai dacă se coroborează cu celelalte probe de la dosar.
Astfel inculpatul C.P. a ocupat funcţia de primar al comunei Juncu începând din anul 2004, calitate în care îndeplinea şi funcţia de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar (H.G. nr. 890/2005) având atribuţii de constituirea şi funcţionarea comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului, punerea în posesie a proprietarului şi atribuirea titlurilor de proprietate.
Din aceeaşi Comisie locală făceau parte şi inculpatul P.I. - inginer agronom şi martora P.T. - referent, toţi având atribuţii privind punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite la retrocedarea terenurilor.
Tot din actele dosarului rezultă că denunţătorul M.P.A. în cursul anului 2006 a luat legătura împreună cu martorul M.N. cu inculpaţii, denunţătorul fiind interesat de achiziţionarea unor terenuri, ocazie cu care, din discuţiile purtate cu inculpatul C.P. a aflat că pe raza comunei Juncu, există o persoană - L.P., care urmează a fi pus în posesia unei mari suprafeţe de teren. Despre aceeaşi situaţie denunţătorul a aflat şi de la inculpatul P.I. şi viceprimar cu mult timp înainte ca acest fapt să se fi dezbătut în Comisia funciară.
În acest context, denunţătorul a luat legătura cu viitorul proprietar şi la 23 noiembrie 2006 s-a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 45 ha pentru preţul de 1 euro/mp urmând potrivit înţelegerii ca denunţătorul să se ocupe de demersurile către Primăria Juncu în vederea obţinerii tuturor actelor legale.
Sub aspectul pretinderii sumelor de bani este de necontestat faptul că inculpatul C.P. în biroul său a primit suma de 1000 euro (pentru obţinerea cu prioritate a actelor de posesie ale proprietarului) iar inculpatul P.I. suma de 100 euro prin intermediul lui M.N. (finele lunii noiembrie 2006) şi respectiv 500 euro în decembrie 2006 în biroul său.
De altfel, momentul pretinderii sumelor de bani rezultă fără echivoc din declaraţiile denunţătorului (fila 51-54 dos.apel), sume predate înainte de data de 23 noiembrie 2006 data încheierii promisiunii de vânzare.
În aceleaşi condiţii, inculpatul C.P. a primit suma de 2500 euro pentru obţinerea de către denunţător a unor terenuri din cele ce se cuveneau lui L.P. prin restituirea lor de la A.D.S., instituţie cu care urma a încheia un protocol, de altfel întocmit de martora P.T. şi ajutată de inculpatul P. (fila 18 d.u.p.).
De altfel, din declaraţiile martorului M.N. reiese fără echivoc momentele şi modalitatea de predare şi respectiv primire a sumelor de bani dar şi scopul pentru care au fost primiţi.
Relevant este şi faptul că la 12 septembrie 2006, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare pentru 12400 mp între denunţător şi soţia sa şi tatăl inculpatului P.I. pentru 350 milioane lei vechi.
Tot din actele dosarului rezultă urmare unor discuţii purtate la începutul anului 2007 că inculpatul C.P. i-a sugerat denunţătorului avansarea unei sume consistente, motivat de faptul că erau zvonuri că în zonă va face investiţii firma N. şi aceste terenuri vor fi supraevaluate.
De altfel apărarea lor de negare este înlăturată atât de declaraţiile denunţătorului coroborate cu procesul-verbal de prindere în flagrant (10000 euro), declaraţiile martorilor L.P. (f. 286, 287 d.u.p şi fila 74 dosarul curţii de apel), M.N. (f. 32-39 u.p., fila 110 dosarul curţii de apel), A.M. (f. 293-300; f. 116 dosarul curţii de apel), depoziţia martorului asistent de la flagrant N.C. şi nu în ultimul rând de înregistrările audio-video şi ambientale efectuate în cauză.
Aceste probatorii conduc indubitabil la concluzia că inculpatul C.P. a pretins de la denunţător suma de 18000 euro şi a primit efectiv 13000 euro în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a semna punerea în posesie pentru un teren aflat pe raza comunei Juncu iar inculpatul P.I. a pretins şi primit, în mod direct şi prin intermediul făptuitorului M.N. suma de 1500 euro pentru ca în calitatea sa de funcţionar al Comisiei locale de fond funciar să procedeze la întocmirea cu precădere a actelor de punere în posesie a unui teren faţă de care denunţătorul avea realmente un interes funciar dar şi material.
Raportat la considerentele sus-arătate, apărarea inculpatului C.P. în sensul că s-au reţinut în mod greşit împrejurări care au condus la agravarea situaţiei apreciindu-se că primirea sumei de bani din 27 iulie 2007 s-a făcut ca urmare a unei activităţi de convingere şi a unei promisiuni agresive din partea părţii vătămate care a diminuat simţul de conservare al inculpatului nu poate fi primită. Or, aşa cum s-a arătat inculpatul deţinea o anume calitate cu atribuţii de conducere dar şi de veghere asupra legalităţii şi în pofida unor norme a condiţionat îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu de plata unor sume de bani. Nu poate fi primită nici apărarea inculpatului P.I. pentru aceleaşi considerente. În plus, trebuie precizat că inculpatul P.I. nu a înţeles să uzeze de calea de atac a apelului astfel că nu se poate pune în discuţie nerespectarea în ceea ce-l priveşte a dreptului său la toate gradele de jurisdicţie cu atât mai mult cu cât instanţa de control judiciar pentru a pronunţa soluţia de admitere a apelului declarat de parchet a făcut o amplă şi judicioasă evaluare a întregului ansamblu probator.
În ce priveşte critica privind greşita individualizare a pedepselor dar şi referitor la modalitatea de executare, Înalta Curte, constată că au fost respectate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. dar şi scopului pedepsei.
Aceasta, întrucât pe de o parte pedeapsa nu este doar un mijloc de reeducare, ci trebuie să constituie şi o măsură de constrângere corespunzătoare valorii sociale încălcate prin săvârşirea infracţiunii, mai ales că inculpaţii erau reprezentanţi au unei instituţii publice, deci persoane care să aibă probitate morală şi profesională.
Nu în ultimul rând trebuie arătat că aprecierea instanţei de control judiciar cu privire la modalitatea de executare cu privare de libertate, este apreciată ca fiind oportună atingerii scopului pedepsei.
Pentru considerentele sus-arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile cu obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.P. şi P.I. împotriva Deciziei penale nr. 51/ A din 12 mai 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2010.

Alte legături de la această informație

comunicate-hotărâri de condamnare din 19 ianuarie 2010
comunicate de presă din 30 iulie 2007
comunicate de presă din 21 august 2007