IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAŢI
SECŢIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 244/R
Şedinţa publică de la 23 Aprilie 2008
[...]
Asupra recursului penal de faţă,
Prin sentinţa penală apelată, înregistrată la această instanţă sub nr. 4167/20.11.2007, şi care formează obiectul dosarului penal nr. 4/196/2004, judecătoria Brăila s-a pronunţat astfel:
În baza dispoziţiilor art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a condamnat-o pe inculpata M. M. la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal, i-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art.31 cod penal raportat la art. 288 alineat 2 cod penal şi la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal a condamnat-o pe aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea participaţiei improprie la comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
In baza dispoziţiilor art. 33 litera a – 34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani şi 6 luni închisoare.
In baza dispoziţiilor art. 35 alineat 1 cod penal a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, i-a condamnat pe inculpaţii V. D. G. M. şi C. E. la câte o pedeapsă a câte 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal, a aplicat inculpaţilor pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, a condamnat pe inculpata P. V. la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art.289 alineat 1 cod penal în referire la dispoziţiile art. 17 litera c şi art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal, a condamnat pe aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.
In baza dispoziţiilor art. 33 litera a – 34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare sporită la 5 ani şi 6 luni închisoare.
In baza dispoziţiilor art. 35 alineat 1 cod penal, a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principala pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, l-a condamnat pe inculpatul D. A. M. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art.29o cod penal raportat la art. 17 litera c şi art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată.
In baza dispoziţiilor art. 29o cod penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal, l-a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
In baza dispoziţiilor art.31 cod penal raportat la art.29o cod penal în referire la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal, a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea participaţiei improprii la comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
In baza dispoziţiilor art. 33 litera a – 34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea 5 ani închisoare sporită la 6 ani închisoare.
In baza dispoziţiilor art. 35 alineat 1 cod penal, a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
S-a interzis inculpaţilor exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 literele a, b şi c cod penal pe întreaga durata prevăzută de art. 71 cod penal.
In baza dispoziţiilor art.14 alineat 3 litera a teza III cod procedura penala raportat la art.348 cod procedura penala, s-au anulat înscrisurile întocmite în fals de inculpaţi: contractele, declaraţiile de multiplicare şi cererile de acordare a subvenţiei întocmite în anul 2oo2 pe numele S.C. [...] Brăila.
S-a constatat ca fiind rămase fără obiect cererile privind măsura asiguratorie a sechestrului.
In baza dispoziţiilor art. 189 şi următoarele cod procedură penală, s-a dispus obligarea inculpaţilor la plata a câte 2ooo ron cu titlul de cheltuieli judiciare câtre stat.
S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a sumei de 4o ron reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D. A. M. la termenul din data de 18 noiembrie 2oo4 – delegaţie nr.4718 din data de 18 noiembrie 2oo4.
Pentru ca să pronunţe această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Conform legii nr. 266/2002 şi a HG nr. 755/2002, dată în aplicarea acestei legi, s-a acordat pentru judeţele afectate de secetă în anul agricol 2001-2002 ajutor financiar (subvenţie) acelor producători care au multiplicat sămânţă de grâu, în anul agricol 2001-2002, în scopul înfiinţării de culturi în toamna anului 2002 şi care au suportat consecinţele secetei.
Unul din judeţele din România afectat de secetă în anul 2001-2002, a fost şi jud. Brăila.
S-a avut în vedere de către legiuitor compensarea pierderilor suferite de către producătorii agricoli de sămânţă de grâu necesară însămânţării din toamna anului 2002, ştiut fiind că în anul agricol 2001-2002 s-au obţinut producţii modeste la această cultură. De altfel, acest aspect rezultă şi din faptul că actele normative care acordau subvenţia au apărut în vara anului 2002, când la nivel naţional s-au putut estima recoltele obţinute.
Astfel, după evaluarea întregii producţii la nivel de ţară, s-au elaborat aceste acte normative care priveau doar pe producătorii de seminţe care au făcut cheltuieli de cultură în anul agricol 2001-2002 şi care au obţinut aceste seminţe cu cheltuieli suplimentare specifice perioadei de secetă.
În acest context, inculpatul D. A. M. a hotărât să obţină ilegal subvenţia acordată prin cele două acte normative menţionate, atestând în fals faptul că în anul agricol 2001-2002, SC [...] SRL Brăila ar fi cultivat şi produs sămânţă de grâu.
Astfel, inculpatul D. A. M. a cumpărat în vara anului 2002, după apariţia HG nr. 755/2002, grâu de la mai multe societăţi producătoare (SC [...] SRL Bucureşti, SC [...] Scărlăteşti, SC [...], SC [...] SRL Brăila şi de la persoana fizică C. G. din com.Scorţaru Nou), pentru a putea justifica faptul că a obţinut producţia de grâu. În continuare, pentru obţinerea subvenţiei D. A. M. a fost sfătuit şi ajutat de către inculpatii M. M., C. E., V. D. G. M. şi P. V..
Cu complicitatea inculpatilor M. M. şi a martorei V. M., inculpatul D. A. M. a întocmit în fals 5 contracte de multiplicare în care se menţiona că SC [...] SRL Brăila este producător pentru cantitatea de grâu pe care această societate o cumpăra în vara anului 2002 de la SC [...] SRL Bucureşti, SC [...] Scărlăteşti, SC [...], SC [...] SRL Brăila şi AF C..
Pentru a da o mai mare aparenţă de legalitate, inculpata M. M. şi martora V. M. au dat dispoziţie angajaţilor de la ITCSMS Brăila şi respectiv Vrancea, să modifice actele de control în câmp, în sensul de a se menţiona la rubrica "producător" , SC [...] în locul adevăraţilor producători de la care cumpărase SC [...] SRL Brăila sămânţă de grâu.
Pe baza contractelor de multiplicare false şi a actelor de control în câmp, de asemenea false, inculpatul D. A. M. a depus la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila, 11 cereri de subvenţie pentru cantitatea de 4.445.890 kg grâu de sămânţă, în baza HG nr. 755/2002.
Aceste cereri au fost vizate afirmativ de către M. M. din partea ITCSMS Brăila şi de inculpata P. V. din partea Direcţiei Fitosanitare Judeţene Brăila. În continuare, cererile au fost aprobate de către inculpata C. E. şi de inculpatul V. D. G. M. din partea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Brăila.
Vizarea acestor cereri de către funcţionarii (inculpaţi) menţionaţi mai sus, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale în vigoare, s-a făcut în deplină cunoştinţă de cauză, în scopul încasării de către inculpatul D. A. M. a unei sume totale de 18.316.510.000 lei cu titlul de folos necuvenit ( subvenţie necuvenita).
Manoperele dolosive întreprinse de inculpaţi, având ca finalitate încasarea de către societatea administrată de inculpat a subvenţiei, rezultă în primul rând din neconcordanţele vădite ce rezultă atât din analiza conţinutului acestora, cât şi din modalitatea de înregistrare a acestora.
Spre exemplu, contractul nr.315 B apare ca fiind înregistrat la o data anterioară încheierii sale.
De asemenea, în Registrul de intrări şi ieşiri al Inspectoratului contractele au fost înregistrate fără respectarea ordinii cronologice a actelor (nr.623 apare ca fiind înregistrat la data de 15 iunie 2oo2, iar acte cu numere de înregistrare mai mici apar ca fiind înregistrate la date ulterioare (numerele 621 şi 622 apar ca fiind înregistrate la data de 11 iulie 2oo2).
Aceste aspecte sunt de natură a evidenţia că înscrisurile au fost întocmite mai târziu decât datele care sunt inserate în conţinutul acestora şi apoi au fost înregistrate în evidente la date anterioare, scopul fiind evident crearea unei aparente de legalitate.
Un alt aspect de natura a proba împrejurările mai sus arătate este faptul ca modificările în registru au fost efectuate în mod grosier cu instrumente de scris de alta culoare, astfel încât alterarea datelor este vizibilă.
Contractele de multiplicare, din punct de vedere al conţinutului relativ la calitatea parţilor au fost întocmite în acelaşi scop, crearea aparenţei ca S.C [...] S.R.L. ar avea calitatea de producător de seminţe.
Acest aspect rezultă în mod indubitabil din împrejurarea că aceste contracte au fost întocmite după recoltarea grâului destinat pentru însămânţare şi într-un mod cu totul paradoxal dau naştere unor obligaţii pentru trecut. Mai mult decât atât, în contractele de multiplicare ca temei juridic al acestora apar dispoziţiile Legii nr.75/1995, act normativ abrogat prin Legea nr.266/2oo2.
In realitate societatea administrată de inculpat a cumpărat grâul de la persoanele cu care încheiase contractele de multiplicare, aceasta neavând calitatea de producător de seminţe.
Prin urmare, SC [...] SRL Brăila nu a obţinut sămânţă de grâu din recolta anului 2oo1 – 2oo2 în baza contractelor de multiplicare pe care le-a utilizat pentru obţinerea ilicită a subvenţiei, ci le-a dobândit prin operaţiuni comerciale de cumpărare, acest aspect conferindu-i calitatea de comerciant şi nu pe aceea de producător, esenţiala pentru încasarea subvenţiei.
La aceeaşi concluzie concură şi împrejurarea că în declaraţiile de multiplicare figurează ca producători cei 6 (sase) agenţi economici de la care a fost cumpărata sămânţa de grâu de câtre societatea administrată de inculpat. In aceeaşi calitate apar aceştia şi în actele de control în câmp, în nici un act nefăcându-se referire la SC [...] SRL Brăila.
In cadrul I.T.C.S.M.S. judeţene exista obligaţia legală de întocmire a planurilor de multiplicare a seminţelor, planuri în care apar nominalizaţi agenţii economici multiplicatori. Verificările efectuate atât pentru judeţul Brăila cât şi pentru judeţul Vrancea au relevat faptul că SC [...] SRL Brăila nu figurează printre producătorii-multiplicatorii de seminţe.
La data de 02.10.2002, SC [...] SRL Brăila a depus la Direcţia Generală pentru Agricultură a jud. Brăila, o cerere înregistrată sub nr. 8456/02.10.2002, pentru acordarea ajutorului financiar în baza HG 755/2002, în valoare de 2.784.600.000 lei. La aceeaşi dată, SC [...] SRL Brăila a depus şi cererea înregistrată sub numerele 8457, în valoare de 756.811.000 lei, 8458 în valoare de 1.287.393.000 lei. Acelaşi agent economic a depus la data de 15.10.2002 cererile de ajutor financiar înregistrate sub numerele 8802/15.10.2002, pentru valoare de 1.018.821.000 lei; 8803/15.10.2002 pentru valoarea de 4.466.748.000 lei; 8804/15.10.2002 pentru valoarea de 2.970.760.000 lei. De asemenea, SC [...] SRL Brăila a depus la data de 28.10.2002 cererile nr. 9127/28.10.2002 pentru valoarea de 1.892.020.000 lei; 9128/28.10.2002 pentru valoare de 1.896.024.000 lei, 9129/28.10.2002 pentru valoarea de 658.752.000 lei, pentru grâu de toamnă din categoria biologică certificată şi 24.888.000 lei pentru grâu de toamnă din categoria biologică bază.
Ultimele două cereri de ajutor financiar au fost înregistrate sub numerele 9453/30.10.2002, pentru valoarea de 244.885.000 lei şi 9454/30.10.2002 pentru valoare de 314.808.000 lei.
Toate aceste cereri de acordare a ajutorului financiar au fost semnate de către inculpata M. M., din partea ITCSMS Brăila, inculpata P. V. din partea unităţii fitosanitare Brăila, inculpaţii C. E. şi V. D. G. M. din partea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului Brăila, precum şi de către inculpatul D. A. M. din partea SC [...] SRL Brăila.
În baza avizelor acordate de către reprezentanţii instituţiilor menţionate mai sus, SC [...] SRL Brăila a încasat în mod ilegal subvenţia în valoare de 18.316.510.000 lei.
În ceea ce o priveşte pe învinuita P. V., aceasta a avizat cele 11 cereri de ajutor financiar deşi cunoştea că SC [...] SRL Brăila nu fusese producător de grâu pentru sămânţă, în anul agricol 2001-2002 şi deci, conform HG 755/2002 societatea menţionată nu trebuia să beneficieze de ajutorul financiar oferit de stat.
Faptul că învinuita P. V. avea cunoştinţă de împrejurarea că SC [...] SRL Brăila nu fusese producător de grâu de sămânţă, în anul agricol 2001-2002, rezultă pe de-o parte din adresa nr. 276/109.03.2002 a ITCSMS Brăila, iar pe de altă parte din copiile de pe procesele-verbale de control fitosanitar, întocmite de martorii R. D. şi R. C., precum şi din declaraţiile acestora.
Prin adresa nr. 276/19.03.2002 a ITCSMS Brăila, această instituţie înainta către Inspectoratul pentru Carantină Fitosanitară planul de multiplicare a culturilor de cereale păioase, recolta anului 2002. Acest plan de multiplicare conţine date referitoare la producătorii sau multiplicatorii de grâu pentru sămânţă, de pe raza jud. Brăila, care au înregistrat şi înfiinţat culturi de grâu în acest judeţ, în anul agricol 2001-2002. Aşa cum se poate observa în planul de multiplicare întocmit pe anul agricol 2001-2002 nu apare nici producător şi nici multiplicator cu numele SC [...] SRL Brăila.
Din depoziţiile martorilor R. D. şi R. C. – inspectori în cadrul Unităţii Fitosanitare Brăila, rezulta că în vara anului 2002, nu au efectuat controale în câmp la vreo cultură de grâu pentru sămânţă, aparţinând SC [...] SRL Brăila .În acest sens, s-au ataşat la dosarul cauzei copii de pe procesele verbale de control fitosanitar efectuate de cei doi martori la adevăraţii producători de grâu pentru sămânţă.
Cu ocazia audierii, martorii R. C. şi R. D. au declarat că acele controale fitosanitare se efectuau doar la producătorii care apăreau în planul de multiplicare pe care îl înainta în fiecare an ITCSMS către Unitatea Fitosanitară. De altfel, cu ocazia controlului în câmp, era prezent totdeauna şi un reprezentant al agentului economic producător, care şi semna procesul-verbal de control în câmp, alături de inspector). În continuare, martorii afirmă că un exemplar al acestor procese-verbale era arhivat la Unitatea Fitosanitară.
De asemenea, martorii R. C. şi R. D. au afirmat că în vara anului 2002 nu au efectuat nici un control în câmp la vreun lot aparţinând SC [...] SRL Brăila.
Existând o astfel de evidenţă riguroasă la nivelul Unităţii Fitosanitare Brăila, nu se va putea primi apararea inculpatei P. V. cum că nu a cunoscut împrejurarea că SC [...] SRL Brăila nu a avut calitatea de producător de grâu pentru sămânţă, în anul agricol 2001-2002.
Cu ocazia audierii în faza de urmarire penala , inculpata P. V. s-a apărat afirmând că, potrivit art. 6 din Legea 755/2002 nu avea obligaţia să verifice decât legalitatea achiziţionării produselor de uz fitosanitar şi modul de tratare a acestora.
Apărarea inculpatei P. V., redusă doar la aceste atribuţii, nu poate fi acceptată, deoarece nu-şi găseşte justificarea, atât prin faptul că este simplistă vis-a-vis de actele normative care guvernau atribuţiile unităţilor fitosanitare, cât şi referitor la elementele concrete ale situaţiei de fapt.
Astfel, conform actelor normative pe care le vom prezenta mai jos, inculpata P. V. avea obligaţii în ceea ce priveşte evidenţa producătorilor de grâu pentru sămânţă, la un anumit moment în judeţul Brăila. În acest sens, dispoziţiile art. 8 lit.a din OG nr. 136/31.08.2000, conform căruia „În activitatea de supraveghere şi control privind respectarea regimului de carantină fitosanitară, inspectorii fitosanitari au următoarele competenţe:
- a) accesul, cu respectarea dispoziţiilor legale, pe teritoriul porturilor şi al debarcaderelor fluviale şi maritime, al aeroporturilor aviaţiei civile, al staţiilor de cale ferată, pe vasele flotei comerciale, în avioanele aviaţiei civile, în vagoanele de marfă şi de persoane, în automobile, pe culturile tuturor producătorilor agricoli, în pepiniere, livezi şi vii, în depozitele de produse vegetale, pe teritoriul institutelor de cercetări ştiinţifice, precum şi în alte locuri unde se impune efectuarea controlului fitosanitar (fila 162).
De asemenea, conform art. 9 alin.1 din acelaşi act normativ „(1) Producătorii şi importatorii de plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în reglementările fitosanitare, se înregistrează la direcţia fitosanitară judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei” (fila 163).
Conform art. 10 alin.1 „(1) Direcţiile fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, eliberează un paşaport fitosanitar valabil pe tot teritoriul ţării, pentru un anumit teritoriu sau pentru o zonă protejată, după caz, în situaţia în care în urma controlului fitosanitar efectuat se constată că plantele, produsele vegetale sau articolele reglementate sunt libere de organisme de carantină” (fila 163).
Potrivit HG nr. 1030/18.10.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G nr. 136/2000, art. 15 alin.3 „Controlul fitosanitar prevăzut la alin.(1) se efectuează de către direcţiile fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti:
a) la plantele, produse vegetale sau articolele reglementate, inclusiv la mediul de creştere, care sunt cultivate, prelucrate sau utilizate de producători sau care se găsesc sub orice formă în exploataţiile lor;
b) în exploataţiile agricole, în special la locul de producţie;
c) cu regularitate şi la momentul oportun, cel puţin o dată pe an, fără să prejudicieze exigenţele specifice prevăzute în secţiunea a 2-a a anexei nr.4”(fila 16 raport).
Conform art. 16 alin.1 din acelaşi act normativ „Producătorii, depozitele colective şi centrele de expediere cărora li se efectuează controlul fitosanitar, conform art. 15 alin.3, trebuie să fie înregistrate la direcţiile fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu un număr de înregistrare individual, care să permită identificarea lor” (fila 16 raport).
Din aceste acte normative rezultă faptul că Direcţiile fitosanitare judeţene au o evidenţă concretă asupra tuturor producătorilor agricoli (inclusiv producătorii de grâu) existenţi la un moment dat în judeţ, pentru că astfel puteau interveni în timp eficient la combaterea dăunătorilor, dar şi pentru a putea lua măsurile care se cuvin împotriva acelor producători care nu respectau normele fitosanitare impuse.
Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte culturile de grâu pentru sămânţă, anual ITCSMS înaintează unităţii fitosanitare judeţene Brăila planul de multiplicare al culturilor, care conţine numele tuturor producătorilor din judeţ în acel an.
De aici rezultă că între aceste două instituţii există în mod legal şi regulat relaţii de colaborare în domeniul supravegherii culturilor din judeţul Brăila.
Aşa fiind, inculpata P. V. nu poate invoca faptul că în calitatea sa de director al unităţii fitosanitare nu trebuia să cunoască în orice moment producătorii de culturi agricole din judeţul Brăila, mai ales pe cei cărora li se efectuau controale regulate fitosanitare.
Cercetările efectuate în cauză au relevat că, între inculpaţii P. V., C. E., V. D. G. M. şi D. A. M. a existat o înţelegere anterioară, pentru ca SC [...] SRL Brăila, să încaseze în mod nelegal subvenţia de la bugetul de stat, pentru producţia de grâu de sămânţă.
Existenta acestei înţelegeri rezultă din însăşi împrejurarea ca aceştia au conlucrat în mod fraudulos pentru atingerea unui scop bine determinat, încasarea de câtre societatea administrată de inculpat a subvenţiei în mod nelegal.
Inculpata P. V. nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, iar pe unele le-a încălcat tocmai pentru ca SC [...] SRL Brăila, reprezentată de D. A. M., să poată beneficia de subvenţie.
Faptul că învinuita P. V. a acţionat ilegal, concertat cu activitatea celorlalţi funcţionari, inculpaţii M. M., C. E. şi V. D. G. M., rezultă şi din faptul că toţi au încălcat dispoziţiile HG 755/2002.
Astfel, potrivit art. 5 alin.1 din HG 755/2002:”Beneficiarii ajutorului financiar pentru producţia de sămânţă certificată destinată însămânţării sunt agenţii economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi pentru producerea de seminţe, care au produs sămânţă pe baza declaraţiei de multiplicare sau a contractului de multiplicare, înregistrat la autoritatea desemnată în condiţiile legii”.
De asemenea, potrivit art. 4 alin.1 din Normele metodologice de aplicare a HG 755/2002:”Beneficiarii sumelor reprezentând ajutorul financiar pentru producţia de sămânţă certificată, destinată însămânţării, întocmesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar, pe care o adresează direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, în raza căruia a multiplicat sămânţa”.
În continuare, la art. 5 din Normele metodologice se arată că documentele trebuie depuse de către beneficiarii ajutorului financiar la fostele direcţii pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.
La art. 8 din Normele metodologice se arată că fostele direcţii pentru agricultură judeţene, verifică şi aprobă cererile pentru ajutor financiar şi solicită Ministerului Agriculturii sumele necesare pentru judeţul respectiv.
Conform art. 3 alin.4 din Legea 136/31.08.2000, privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România: „Direcţiile fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt unităţi cu personalitate juridică, în subordinea Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei”.
Potrivit textelor invocate mai sus, inculpaţii P. V., M. M., C. E. şi V. D. G. M. îşi puteau exercita atribuţiile de serviciu numai în raza de competenţă a judeţului Brăila. Ori din analiza actelor de urmărire penală aflate la dosarul cauzei,se constata că inculpaţii au semnat toate cele 11 cereri de ajutor financiar, întocmite de SC [...] SRL Brăila, deşi acest agent economic pretindea că a multiplicat sămânţă de grâu, atât în judeţul Brăila, cât şi în judeţul Vrancea. Cu toate acestea, pentru multiplicarea seminţelor pe raza judeţelor Vrancea şi Giurgiu, cererile de ajutor financiar au fost semnate de către inculpaţii P. V. şi M. M., C. E. şi V. D. G. M., în locul funcţionarilor din acele judeţe.
Într-o astfel de situaţie, dacă inculpaţii şi-ar fi îndeplinit în mod legal atribuţiile de serviciu, pe care le aveau şi ar fi verificat temeinic documentele depuse de SC [...] SRL Brăila pentru subvenţie, ar fi văzut că acest agent economic nu a avut calitatea de producător în anul agricol 2001-2002, că nu s-au făcut controale fitosanitare în câmp la culturile aparţinând acestei societăţi, că nu există la Unitatea fitosanitară Brăila procese-verbale de control la culturile acestei societăţi şi că acest agent economic nu este îndreptăţit să primească subvenţia.
Inculpaţii au mai invocat în apărare ca practic intriga procedură ad-hoc adoptată a fost datorată modificărilor legislative apărute şi care îndrituiau doar producătorii de sămânţă de grâu să încaseze subvenţia de la stat. Au mai arătat inculpaţii ca în întreaga ţară a fost adoptată această modalitate de lucru, dar nu au făcut nici o proba în acest sens, astfel ca instanţa va respinge aparerile ca nefondate.
La cererea inculpaţilor prin aparitori s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care să concluzioneze dacă a fost creat vreun prejudiciu ca urmare a activităţilor ilicite întreprinse de aceştia.
Analiza raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, atât prin prisma considerentelor cât şi prin cea a concluziilor vădeşte faptul că expertul a urmărit o analiză exhaustivă a apărărilor invocate de inculpaţi, iar concluzia ca societatea administrată de inculpatul D. A. M. nu a prejudiciat bugetul de stat este evident eronată.
Expertul contabil trebuia să facă analiza aspectelor de natură financiară pe care le implica încasarea subvenţiei şi nu să analizeze dacă societatea avea sau nu avea calitatea de a încasa subvenţia de la bugetul de stat, aceasta fiind o chestiune ce ţine de îndeplinirea sau neîndeplinirea unei condiţii stipulate expres în lege.
In concret, s-a reţinut că subvenţia trebuia să fie încasată doar de agenţi economici care aveau calitatea de producători, iar SC [...] SRL Brăila nu avea aceasta calitate, fiind exclusa de plano de la beneficiul subvenţiei, iar manoperele inculpaţilor pentru a crea aparenta de legalitate au îmbrăcat forma infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a acestora.
Din aceste considerente prima instanţă a respins concluziile expertizei contabile, întocmite în faza de cercetare judecătorească.
Situaţia de fapt mai sus expusă este dovedită cu următoarele mijloace de proba administrate în faza de urmărire penală şi readministrate în faza de cercetare judecătorească:- înscrisurile ridicate de la Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor ale Judeţelor Giurgiu,Vrancea şi Brăila(contracte de multiplicare,declaraţii de multiplicare, fişe de inspecţii în câmp, facturile de plată), înscrisurile Direcţiilor Fitosanitare de la cele 3 judeţe, facturile de vânzare-cumpărare a seminţelor de grâu, contractele de cumpărare a seminţelor de grâu, relaţiile comunicate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Ministerul Agriculturii, înscrisurile dosarului jurisdicţional al Camerei de Conturi a Judeţului Brăila, raportul de constatare al specialistului Parchetului Naţional Anticorupţie, declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor.
Toţi inculpaţii resping acuzaţiile ce li se aduc, motivând că, înscrisurile justificative ale cererilor de obţinere a subvenţiei, sunt făcute conform legii, deci nu pot fi traşi la răspunderea penală. Într-adevăr aceste înscrisuri,creează aparenţa legală, însă nu reflectă realitatea, au fost produse prin fals, tocmai pentru acoperirea fraudei. Deşi producători şi multiplicatori au fost realmente alte persoane, prin manoperele arătate mai sus, s-a creat în mod artificial alt producător de seminţe de grâu( aceasta este cerinţa legii) anume S.C. [...] S.R.L. Brăila, prin reprezentantul său inculpatul D. A. M..
De asemenea, aşa cum s-a mai arătat, nu poate fi acceptată nici apărarea potrivit căreia, s-a procedat în modalitatea precizată, având în vedere comunicatul I.T.C.S.M.S. ALBA, deoarece acest comunicat nu are caracter oficial, iar conţinutul său se referă la probleme pur tehnice de sistem integrat pe calculator, unde se putea interveni şi opera unele modificări şi nicidecum în sensul că legea trebuie aplicată în anume modalitate, astfel decât este înţelesul şi scopul urmărit de ea, cu posibilitatea efectuării de modificări care să nu concorde realităţii faptice.
Totodată, martorii : C. T., N. I., N. L. Şi C. G. care au acţionat în numele celor 5 producători agricoli, au făcut depoziţii certe şi fără incertitudini, în sensul că producătorii agricoli respectivi au fost proprietarii seminţei folosită la înfiinţarea culturilor din toamna anului 2001, că tot aceştia au făcut declaraţiile de multiplicare, la instituţia de specialitate, în numele lor s-au efectuat controalele de inspecţie în câmp şi cele fitosanitare şi tot aceşti au recoltat sămânţa astfel multiplicată, după care au vândut-o, prin convenţii de vânzare-cumpărare, ca fapte de comerţ S.C. [...] S.R.L. Brăila, care a comercializat-o, după prelucrarea ei, societatea respectivă având baza tehnică adecvată acestui scop,primii nedispunând de dotarea corespunzătoare pentru prelucrare, în scopul vânzării conform standardelor cerute de lege.
Totodată C. G. a menţionat că noul contract de multiplicare cu S.C. [...] S.R.L. Brăila ce a fost întocmit ulterior recoltării , nu este semnat de el, ci de o altă persoană. Această împrejurare este conformată şi de martorul N. I., reprezentantul S.C. [...] S.R.L. Bucureşti-punctul Brăila,care fiind chemat la I.T.C.S.M.S. Brăila, pe lângă actele referitoare la respectiva societate, din greşeală l-a semnat şi pe cel privitor la C. G.. N. I. declară că inculpaţii M. M. şi D. A. M., i-au spus că trebuie întocmite noi declaraţii şi contracte de multiplicare,deoarece între timp legea s-a modificat şi aşa este cerinţa impusă, subvenţia cuvenindu-se procesatorului comerciant, nu şi producătorului. Martora CC. T. de la S.C. [...]. S.R.L. Scărlăteşti a semnat contractul de multiplicare cu S.C. [...] S.R.L. Brăila, la cererea inculpatului D. A. M., care a trimis prin fax ultima parte a înscrisului şi tot aşa a fost reexpediat, sub motivarea că-i este necesar pentru un control,care tocmai i se făcea atunci, din partea Curţii de Conturi.
Martorii: G. A., P. I., O. M., I. C.,P. S. ŞI U. C., persoane care au făcut controale în câmp şi alte verificări, menţionează că toate aceste inspecţii au privit pe cei 5 producători agricoli, ca proprietari de sămânţă şi multiplicatori ai săi şi nicidecum pe S.C. [...] S.R.L. Brăila.
Relevante sunt şi depoziţiile martorilor : D. A., D. L. ŞI D. M. care precizează că, inculpata M. M., le-a cerut în mod expres să modifice actele de inspecţie în câmp, în care cei 5 producători agricoli figurau proprietari( agenţi economici) şi multiplicatori şi să fie trecută S.C. [...] S.R.L. Brăila, ca agent economic( producător) iar ceilalţi ca multiplicatori( prestatori de servicii). Motivarea a fost aceea că legea este modificată,cerinţa ei este în acest sens, însă nu le-a prezentat dispoziţiile actelor normative invocate.
Ţinând cont de împrejurările de fapt, în care C C. T., N. I., N. L. ŞI C. G., reprezentanţi ai producătorilor agricoli D. A.,D. L. şi D. M. de la I.T.C.S.M.S Brăila, au făcut modificările în actele oficiale sau cele sub semnătură privată( declaraţii şi contracte de multiplicare) fără să existe vinovăţie, faţă de aceştia s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fapta fiind determinată cu intenţie de către inculpaţii : M. M. ŞI D. A. M..
Relativ la inculpatul D. A. M. s-a mai retinut în cursul anului 2oo2 inculpatul D. A. M. a solicitat acordarea unui credit pe termen scurt (linie de credit) în valoare de 5.000.000.000 lei de la B.R.D. – Sucursala Brăila. Cererea a fost depusă la 12.03.2002, iar la data de 21.03. 2002a fost încheiat contractul de credit nr.293, cât şi cel de ipotecă de rangul I nr.83, autentificat la 22.03.2002 de notarul public şi intabulat la Biroul de Carte Funciară a Judecătoriei Brăila cu nr. 2623/25.03.2003.
În contractul de credit nr.293/21.03.2002 şi în cel de ipotecă, inculpatul D. A. M. apare în calitate de asociat unic al S.C. [...] S. R. L. Brăila, în numele căruia solicitase creditul.
Această stare de fapt afirmată de inculpat cu prilejul solicitării creditului, nu era reală, întrucât cu începere din 16.01.2002,societatea avea 2 asociaţi martorul C. A. deţinând 50% din capitalul social) inculpatul având doar calitatea de administrator.
Deşi inculpatul avea obligaţia, asumată prin contractele de deschidere de conturi dar şi prin cele 3 contracte derulate anterior şi rambursate deja, să aducă la cunoştinţa băncii orice modificare produsă în cadrul societăţii, pe care o reprezenta,acesta nu a procedat aşa, dimpotrivă la solicitarea creditului a afirmat că el este asociat unic al societăţii comerciale, aspect nereal, încheind actele juridice în aceste condiţii.
Creditul acordat de bancă, a fost rambursat în parte, iar din martie 2003 a fost reeşalonat,astfel încât acesta în prezent se derulează în mod curent.
La solicitarea creditului, analistul de risc martorul B. G. a întocmit fişa sintetică şi a propus acordarea acestuia.Fişa sintetică astfel întocmită, a fost avizată favorabil de martora S. P. G. M., şef al Serviciului creditare, iar dosarul a fost depus pentru aprobare Comitetului de credite, din care făceau parte şi martorii C. S. şi C. L. F.. Creditul a fost aprobat.
Întrucât, verificarea la Registrul Comerţului a solicitatorului de credite nu este obligatorie conform Normei D.R.D. ci facultativă, persoanele din cadrul băncii, abilitate a hotărî asupra creditului, nu au mai întreprins această verificare.
Pe de altă parte cei 4 martori, arătaţi mai sus, au susţinut că dat fiind faptul că solicitatorul de credit, deţine conturi la bancă şi a mai derulat anterior încă 3 credite, totul decurgând fără incidente, nu au avut nici o îndoială despre buna credinţă a clientului lor, iar acesta avea obligaţia impusă anterior, de a face orice comunicare referitor la modificările ce interveneau în cadrul societăţii comerciale.
Din probele dosarului, nu rezultă nici împrejurarea că martorii au urmărit personal sau pentru altcineva, vreun folos necuvenit,care să fi stat la baza acordării creditului.
Din creditul pus la dispoziţia inculpatului D. A. M., acesta a virat suma de 225.420.953 lei în contul S.C. [...] Bucureşti pentru plata unei instalaţii de irigat,iar suma de 250.000.000 lei pentru plata unui autoturism Skoda, ceea ce nu permitea natura creditului, sub forma liniei de credit, ambele fiind mijloace fixe.
Aceste plăţi s-au făcut urmare unei înţelegeri de natură comercială,care a avut loc, pe de o parte între S.C. [...]S.R.L. Brăila şi S.C. [...] S.R.L. Brăila şi S.C. [...] S.R.L., iar pe de altă parte între S.C. [...] S.R.L., S.C. [...]. S.R.L. şi S.C. [...] S.R.L. Bucureşti.
În prima situaţie S.C. [...] S.R.L. Brăila era debitoarea S.C. [...] S.R.L. şi S.C. [...] .S.R.L. iar în a doua acestea din urmă erau debitoarele S.C. [...] S.R.L.
Prin urmare, în ideea simplificării relaţiei comerciale, ceea ce legea comercială permite, s-a făcut cedarea de creanţă sau de datorie, iar debitoarea S.C. [...] S.R.L. Brăila a făcut plata direct CREDITOAREI, CREDITORILOR SĂI. În mod indirect S.C. [...] S.R.L. BRĂILA a plătit datoria sa faţă de S.C. [...] SRL S.R.L. şi S.C. [...] S.R.L. plătind pe S.C. [...] SRL, creditoarea ultimelor 2 societăţi comerciale.Fiind, în finalitate, o plată, ceea ce creditul primit permitea, nu se poate susţine că s-a produs o utilizare neconformă contractului de credit, în sensul procurării de mijloace fixe S.C. [...] S.R.L Brăila, nu a cumpărat mijloace fixe, ci a plătit o datorie indirect, faţă de creditoarele sale, care acestea procuraseră mijloacele fixe de la încasatorul sumelor menţionate, îndrituit a cere plăţile.
Inculpatul D. A. M. a mai obţinut un credit bancar de la Banca [...] - Sucursala Brăila şi în luna iulie 2002, când în baza contractului nr.1094/15.07.2002 a obţinut 3.000.000.000 lei, pe termen scurt. Acest credit a fost rambursat integral.
Este de observat că şi cu prilejul solicitării respectivului credit şi al încheierii contractului, inculpatul D. A. M. a susţinut, tot ca la încheierea primului contract, că el este asociat unic şi administrator al S.C. [...] S.R.L Brăila, deşi în cadrul societăţii mai exista un asociat unic, deţinător a 50% din capitalul social.
Având în vedere situaţiile de fapt mai sus expuse întemeiate pe materialul probator mai sus expus se vor retine următoarele încadrări juridice pentru inculpaţi:
In drept fapta inculpatei P. V., care în calitate de director la Direcţia judeţeana fitosanitara a judeţului Brăila, a avizat favorabil 11 cereri de ajutor financiar întocmite de SC [...] SRL Brăila, deşi agentul economic nu îndeplinea condiţiile pentru încasarea ajutorului financiar, cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare totala de 18.316.510.000 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzuta de art.26 Cod penal raportat la art.10 lit.b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
In drept faptele inculpatei M. M. care în calitate de inspector sef la I.T.C.M.S. Brăila a avizat favorabil 11 cereri de ajutor financiar întocmite de SC [...] SRL Brăila, deşi agentul economic nu îndeplinea condiţiile pentru încasarea ajutorului financiar, de a sfătui pe inculpatul D. A. M. să întocmească în fals înscrisuri pentru crearea aparenţei de legalitate în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei principale pentru încasarea subvenţiei şi de a fi impus modificarea actelor oficiale ale Inspectoratului (actele de inspecţie în câmp) cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare totală de 18.316.510.000 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de acordare de subvenţie în mod nelegal şi participaţie improprie la fals material în înscrisuri oficiale, în modalităţile prevăzute şi pedepsite de art. 10 lit.b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, art. 31 raportat la art. 288 cod penal şi la art. 17 litera c din Legea nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal.
In drept faptele inculpaţilor V. D. G. M. şi C. E. care în calitate de şefi de birou la Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală Brăila au avizat favorabil 11 cereri de ajutor financiar întocmite de SC [...] SRL Brăila, deşi agentul economic nu îndeplinea condiţiile pentru încasarea ajutorului financiar cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare totală de 18.316.510.000 lei, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de acordare nelegală de subvenţie în modalitatea prevăzută şi pedepsită de art. 10 lit.b din legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
In drept, faptele inculpatului D. A. M. de a întocmi în fals contractele de multiplicare şi declaraţiile de multiplicare (acte întocmite ulterior şi în care în mod nereal se menţionează că SC [...] SRL Brăila ar avea calitatea de producător de seminţe), determinarea cu intenţie ca aceste acte să fie semnate de cei 5 producători agricoli (reprezentanţii acestora acţionând fără vinovăţie) şi încasarea subvenţiei în suma de 18.316.510.000 lei întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la acordare nelegală a subvenţiei, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în modalităţile prevăzute şi pedepsite de art. 26 cod penal raportat la art. 10 lit.b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, de art. 29o cod penal raportat la art.17 litera c din Legea nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal şi de art.31 cod penal raportat la art. 29o cod penal şi la art.17 litera c din Legea nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal.
In drept fapta aceluiaşi inculpat de a prezenta o situaţie neconformă realităţii cu prilejul încheierii a două contracte de credit bancar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătura privată, în modalitatea prevăzută şi pedepsită de art. 29o cod penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal.
Având în vedere că faptele, aşa cum au fost mai sus descrise, există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu vinovăţie de inculpaţi, Judecătoria a angajat răspunderea penală a acestora prin aplicarea a câte unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
La individualizarea pe cale judiciară a pedepselor care s-au aplicat inculpaţilor s-au avut în vedere: împrejurările în care s-au comis faptele corelativ cu gradul de pericol social concret al acestora, limitele de pedeapsă prevăzute în partea speciala a codului penal coroborata cu dispoziţiile Legii nr. 78/2ooo pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dispoziţiile părţii generale a codului penal, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, aspectele legate de persoana fiecărui inculpat în parte şi orice element sau împrejurare de natura să conducă la o justă individualizare a pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor.
In contextul elementelor de individualizare mai sus expuse, s-a reţinut că prin activitatea infracţională desfăşurată, inculpaţii au adus atingere unei game variate de relaţii sociale.
In primul rând este vorba de relaţiile sociale de natură patrimonială cu raportare directă la bugetul de stat care a creat un cadru patrimonial propice pentru ca producătorii agricoli să-şi recupereze pierderile datorate calamităţilor naturale. Esenţa reglementărilor era ca subvenţia să ajungă în mod direct la producătorii agricoli fără nici o verigă intermediară. Din acest punct de vedere, inculpaţii au acţionat în mod concertat cu intenţie directă pentru a înfrânge aceste dispoziţii legale creând aparenţa că SC [...] SRL Brăila ar avea calitatea de producător agricol. Acţiunea a fost fără îndoiala concertată şi a inclus toţi factorii decizionali în acordarea subvenţiei.
Ca modalitate concretă de creare a parentei de legalitate activităţile întreprinse de inculpaţi au vizat relaţii sociale referitoare la încrederea de care trebuie să se bucure înscrisurile.
Coroborând aceste aspecte cu cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, instanţa va aprecia că faptele prezintă un grad ridicat de pericol social concret şi sunt de natură a afecta încrederea producătorilor agricoli în posibilităţile autoritarilor de a gestiona din punct de vedere patrimonial o situaţie de criză determinată de calamităţile naturale.
Relativ la inculpaţii P. V., M. M., V. D. G. M. şi C. E. se va retine că aceştia, cu bună ştiinţă şi-au încălcat îndatoririle de serviciu relativ la rigurozitatea cu care trebuiau să verifice documentaţia necesară obţinerii subvenţiei de la stat. Deşi cunoşteau că societatea administrată de inculpatul D. A. M. nu are calitatea necesară obţinerii subvenţiei si-au dat girul pentru ca acesta să poată încasa subvenţia. Din acest punct de vedere faptele acestora au avut un impact negativ asupra tuturor producătorilor de seminţe de la nivelul Judeţului Brăila şi asupra instituţiilor în cadrul cărora aceştia aveau calitatea de funcţionari.
Cu privire la inculpata P. V. se va reţine că aceasta este în vârstă de 57 de ani cetăţean român, are studii superioare, inginer agronom, este căsătorită, şi nu este cunoscută cu antecedente penale.
Inculpata C. E. este în vârstă de 55 de ani, cetăţean român, studii superioare, inginer agronom, şef birou D.A.D.R. Brăila, căsătorită, fără antecedente penale.
Inculpatul V. D. G. M. este în vârstă de 64 de ani, cetăţean român, studii superioare, şef birou D.A.D.R. Brăila, căsătorit, fără antecedente penale.
Inculpata M. M. este în vârstă de 42 de ani, nu este cunoscută cu antecedente penale, este căsătorită, are studii superioare fiind inginer agronom.
Inculpatul D. A. M. este în vârstă de 44 de ani, cetăţean român, studii superioare, inginer - administrator la SC [...] SRL Brăila, căsătorit, fără antecedente penale.
Având în vedere că toţi inculpaţii sunt la primul impact cu legea penală, prima instanţă s-a orientat spre minimul special al pedepselor aşa cum acestea sunt prevăzute în normele legii speciale.
Astfel, în baza considerentelor mai sus expuse şi făcându-se aplicaţia dispoziţiilor: art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ale art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal şi ale 31 cod penal raportat la art. 288 alineat 2 cod penal şi la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal, s-a aplicat inculpatei M. M. câte o pedeapsă pentru fiecare din faptele reţinute în sarcina sa.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpatei şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Având în vedere ca faptele au fost săvârşite înainte ca inculpata să fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din acestea, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor în limitele prevăzute de lege.
In baza dispoziţiilor art. 35 alineat 1 cod penal, s-a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie s-a aplicat inculpaţilor V. D. G. M. şi C. E. cate o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpaţilor V. D. G. M. şi C. E. pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza considerentelor mai sus expuse şi făcând aplicaţia dispoziţiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art.289 alineat 1 cod penal în referire la dispoziţiile art. 17 litera c şi art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod, s-a aplicat inculpatei P. V. câte o pedeapsă pentru fiecare din infracţiunile săvârşite.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpatei şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Având în vedere că faptele au fost săvârşite înainte ca inculpata să fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din acestea, s-a dispus ca inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor în limitele prevăzute de lege.
In baza dispoziţiilor art. 35 alineat 1 cod penal, s-a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
In baza dispoziţiilor art. 26 cod penal raportat la art. 1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ale art.29o cod penal raportat la art. 17 litera c şi art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal , ale art. . 29o cod penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal şi ale art.31 cod penal raportat la art.29o cod penal în referire la art. 17 litera c combinat cu art. 18 alineat 1 din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alineat 2 cod penal, s-a aplicat inculpatului D. A. M. câte o pedeapsă pentru fiecare din aceste infracţiuni.
In baza dispoziţiilor art.1o litera b din Legea nr. 78 din 08/05/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie combinat cu dispoziţiile art. 65 alineat 2 cod penal s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Având în vedere că faptele au fost săvârşite înainte ca inculpatul sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din acestea, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor în limitele prevăzute de lege.
In baza dispoziţiilor art. 35 alineat 1 cod penal, s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b şi c cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Având în vedere gradul de pericol social sporit al infracţiunilor săvârşite de inculpaţi, prima instanţă a apreciat că scopul pedepselor aplicate poate fi atins numai prin privare de libertate.
Pe cale de consecinţă s-a făcut şi aplicarea dispoziţiilor legale relative la pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor, interzicându-se inculpaţilor exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 literele a, b şi c cod penal pe întreaga durată prevăzută de art. 71 cod penal.
In baza dispoziţiilor art.14 alineat 3 litera a teza III cod procedură penală raportat la art.348 cod procedură penală s-au anulat înscrisurile întocmite în fals de inculpaţi: – contractele, declaraţiile de multiplicare şi cererile de acordare a subvenţiei întocmite în anul 2oo2 pe numele S.C. [...] Brăila.
S-a constatat ca rămase fără obiect cererile privind măsura asiguratorie a sechestrului, acesta fiind ridicat prin hotărârea instanţei civile.
In baza dispoziţiilor art. 189 şi următoarele cod procedură penală, inculpaţii au fost obligaţi la plata a câte 2ooo lei ron cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a sumei de 4o lei ron reprezentând onorariul aparitorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D. A. M. la termenul din data de 18 noiembrie 2oo4 – delegaţie nr.4718 din data de 18 noiembrie 2oo4.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel în termen legal cei cinci apelanţi inculpaţi.
Prin decizia penală nr. 322/23.11.2007 a Tribunalului Brăila au fost admise apelurile declarate de inculpaţi, s-a desfiinţat sentinţa penală atacată şi în rejudecare:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a c.pr.pen. în referire la art. 10 lit. a c.pr.pen. a fost achitată inculpata: M. M. pentru comiterea infracţiunilor concurente de acordare de subvenţii cu încălcarea legii prev. de art. 10 lit. b Legea 78/2000 şi participaţie improprie la comiterea infracţiunii de flas material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 31 c.pen. rap. la art. 288 al. 2 c.pen. şi art. 17 lit. c cu aplic. art. 18 al. 1 Legea 78/2000 şi art. 41 al. 2 c.pen., deoarece faptele nu există.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a c.pr.pen. în ref. la art. 10 lit. a c.pr.pen. au fost achitaţi inculpaţii: V. D. G. M. şi C. E. pentru comiterea infracţiunii de acordare de subvenţii cu încălcarea legii prev. de art. 10 lit. b Legea 78/2000, deoarece fapta nu există.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a c.pr.pen. în ref. la art. 10 lit. a c.pr.pen. a fost achitată inculpata P. V. pentru comiterea infracţiunilor concurente de complicitate la comiterea infracţiunii de acordare de subvenţii cu încălcarea legii, prev. de art. 26 c.pen. rap. la art. 10 lit. b Legea 78/2000 şi fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 al. 1 c.pen. în ref. la art. 17 lit. c şi art. 18 al. 1 Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 c.pen., deoarece faptele nu există.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a c.pr.pen. în ref. la art. 10 lit. a c.pr.pen. a fost achitat inculpatul D. A. M. pentru comiterea infracţiunilor concurente de: complicitate la comiterea infracţiunii de acordare de subvenţii cu încălcarea legii prev. de art. 26 c.pen. rap. la art. 10 lit. b Legea 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 c.pen. rap. la art. 17 lit. c şi art. 18 al. 1 Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 c.pen. şi participaţie improprie la comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 31 c.pen rap. la art. 290 c. pen. cu referire la art. 17 lit. c şi art. 18 al. 1 Legea 78/2000 cu aplic. 33 lit. a c.pen., deoarece faptele nu există.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a c.pr.pen. în ref. la art. 10 lit. d c.pr.pen. a fost achitat acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 c.pen. cu aplic. art. 41 al. 2 c.pen. deoarece faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv intenţia.
În temeiul art. 14, 15 şi 346 c.pr.pen. s-a constatat că în cauză partea vătămată Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Bucureşti nu s-a constituit parte civilă.
S-a constatat ca fiind rămase fără obiect cererile privind măsura asiguratorie a sechestrului.
S-a dispus ca cheltuielile judiciare la instanţa de fond în sumă de 10.000 lei Ron să rămână în sarcina statului în baza art. 189 - 192 al. 3 C.pr.pen. din care 40 lei Ron reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D. A. M. la termenul din 18 nov. 2004 la instanţa de fond - delegaţia nr. 4718 din 18 nov. 2004 - av. Ionel Angelica - fila 128 vol. I instanţă.
S-a dispus ca cheltuielile judiciare în apel, în baza art. 192 al. 3 c.pr.pen. în sumă de 1.000 lei ron să rămână în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de prim control judiciar a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: acordarea de credite sau subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea creditelor restante.
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române; Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” - Universul Enciclopedic Bucureşti 1998, a corupe înseamnă a se abate de la linia moralităţii, certitudinii sau datoriei, a se perverti, a se deprava; corupt este omul care se abate de la morală, desfrânat, depravat, stricat, alterat; corupţie: abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
Toţi cei cinci inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru comiterea acestei infracţiuni, fie sub forma coautoratului pentru inculpaţii M. M., V. D. G. M., C. E., de profesie ingineri-agronomi, fie sub forma complicităţii la comiterea acestei infracţiuni, fără a se reţine însă şi agravanta prevăzută de art. 75 lit.a Cod pen. (săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună).
Ceea ce se poate sesiza de la o primă analiză a hotărârii atacate şi a dispozitivului acestuia este faptul că nu s-a dispus nimic în legătură cu latura civilă a cauzei, întrucât partea vătămată nu s-a constituit parte civilă pe considerentul că acest credit a fost acordat în mod legal şi nici nu s-a dispus confiscarea, având în vedere dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 78/2000: în cazul săvârşirii infracţiunilor la care se referă prezentul capitol, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina săvârşirea infracţiunii sau pentru a răsplăti pe infractor ori cele dobândite prin săvârşirea infracţiunii, dacă nu sunt restituite persoanelor vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia se confiscă, iar dacă bunurile nu se găsesc, condamnatul este obligat la echivalentul lor în bani.
Articolul 20 din aceeaşi lege mai prevede că luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune din cele prevăzute în prezentul capitol, chiar dacă, judecătorul care a desfăşurat cercetarea judecătorească în această cauză, ale cărei fapte datează din anul 2002 (pe parcursul a trei ani) nu a ajuns la nici o concluzie cu privire la îndeplinirea condiţiei primordiale în cazul unei infracţiuni de corupţie, aşa cum a fost descrisă mai sus, respectiv obţinerea unor profituri: bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Per a contrario s-a dovedit că inculpaţii nu pot fi caracterizaţi drept oameni corupţi, care au săvârşit vreo infracţiune de corupţie, inculpata P. V. are 57 ani, studii superioare, inginer agronom, C. E. are 55 ani şi este inginer agronom de peste 30 ani, V. D. G. M. are 64 ani, în prezent pensionar şi are o vechime în meseria de agronom de peste 41 ani, M. M. are 42 ani, inginer agronom. Aceştia nu au avut abateri disciplinare, nu au antecedente penale.
S-a mai constatat faptul că DNA nu a declarat apel în cauză cu privire la latura civilă, care atrage de fapt şi obiectul acestei cauze, care îl constituie faptele de corupţie, al cărui înţeles a fost descris mai sus.
Deci având în vedere că infracţiunea prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000 are ca obiect juridic secundar şi relaţiile patrimoniale, în lipsa unui prejudiciu, aşa cum de altfel a fost constatat şi de expertiza contabilă dispusă în cauză de către instanţă, este evident că această faptă nu există. Statul, prin partea vătămată M. A. P. D.R., avea posibilitatea să se constituie parte civilă în cauză şi ar fi avut înregistrat în contabilitate un prejudiciu, situaţie care nu a rezultat din probele analizate.
Dovada inexistenţei prejudiciului o constituie faptul că Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Brăila a obţinut descărcarea de gestiune din parte Curţii de Conturi Brăila, respectiv faptul că în bilanţul contabil nu era înregistrat nici un prejudiciu în legătură cu subvenţiile de stat acordate pentru SC [...] SRL Brăila.
Chiar dacă s-au formulat adrese repetate pentru constituiri de părţi civile, nici o unitate nu a formulat vreo cerere în acest sens.
Mai mult chiar Curtea de Apel Galaţi, Secţia comercială şi contencios administrativ prin Decizia civilă nr. 625/R/7.10.2004 (fila 79 apel) a admis recursul declarat de reclamanta SC [...] Direcţia Service SRL Brăila, împotriva sentinţei civile nr. 681/2.09.2004 pronunţată de Tribunalul Brăila şi a modificat această sentinţă în sensul că a admis cererea reclamantei şi a dispus ridicarea sechestrului asigurator deîndată, măsură dispusă prin încheierea din 13 mai 2003 a Colegiului Jurisdicţional al Camerei de Conturi Brăila.
În motivarea deciziei, s-a constatat că în ceea ce priveşte aparenţa dreptului, reclamanta a depus copii de pe actele prin care a solicitat acordarea ajutorului financiar, vizate de organele prevăzute de lege, cât şi două expertize ce concluzionează că reclamanta a primit în mod legal ajutorul financiar pentru producţia de seminţe, în conformitate cu HG nr. 755/2002, pe baza cererilor aprobate de organele nominalizate în Hotărârea de Guvern şi că nu există prejudiciu.
Astfel, prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că cele cinci contracte de multiplicare au fost încheiate corect odată cu încheierea contractelor de prestări de servicii, începând cu 1 oct. 2001 şi totodată nu a avut în vedere schimbările legislative în materie din perioada octombrie 2001 – august 2002.
Astfel, la data când acest contract de prestări de servicii a luat fiinţă, respectiv 1 oct. 2001 era în vigoare Legea nr. 75/1995 şi Ordinul nr. 65/1997, care reglementau raporturile contractuale în toată perioada de germinaţie şi vegetaţie a grâului însămânţat până la data apariţiei Legii nr. 266/15 mai 2002 şi în această perioadă inculpatul D. A. M. a îndeplinit toate condiţiile pentru a avea calitatea de agent economic autorizat în domeniul seminţelor şi materialului săditor. Producătorii agricoli au întocmit declaraţiile de multiplicare pe care le-au prezentat la ITCSMS, iar organele de control şi Direcţia Însămânţări Brăila au efectuat inspecţiile de control în câmp a culturilor de sămânţă înfiinţate şi totodată s-a întocmit şi certificatul provizoriu pe fiecare etapă de vegetaţie a culturilor.
Legea nr. 266/2002 apărută în faza finală a derulării contractului de prestări de servicii, nu cuprindea nici un fel de dispoziţii tranzitorii referitoare la modul în care trebuia să se aplice legea nouă pentru contractele derulate sub imperiul legii veci, având în vedere şi faptul că anul agricol era cuprins între august 2001 – oct. 2002.
La acest vid legislativ s-a adăugat faptul că normele de aplicare a Legii nr. 266/2002 au fost adoptate prin Hotărârea nr. 755/18.07.2002. astfel, contractul dintre angajatul economic şi producătorul agricol a devenit contract standard, tipizat, denumit contract de multiplicare şi care prevede condiţiile tehnice şi financiare de realizare a producţiei de seminţe multiplicate, încheiat între proprietarul seminţelor destinate multiplicării prin reprezentantul acestuia şi un agricultor multiplicator.
Agricultorul multiplicator este persoană fizică sau juridică înregistrată care, înfiinţează culturi semincere, pe teren proprietate, arendat sau concesionat şi execută lucrări tehnologice gerifiere.
Agentul economic multiplicator (producătorul sau proprietarul) este persoana fizică sau agentul economic înregistrat pentru producerea seminţei proprietate proprie sau dobândită, pe teren proprietatea sa, pe alt teren sub responsabilitatea sa, prin contract de prestări de servicii, respectiv contract de multiplicare.
Deci în baza acestor prevederi, firma condusă de inculpatul D. A. M., a contribuit la înfiinţarea culturilor semincere din câmp în toamna anului 2001, prin faptul că a pus la dispoziţie celor cinci agricultori îngrăşământul şi erbicidele necesare şi apoi a preluat cultura în baza contractelor de multiplicare, situaţie în care a îndeplinit condiţiile prevăzute de Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 253/2 iulie 2002 şi ulterior prevederile HG nr. 755/2002, dobândind calitatea de producător şi proprietar al seminţelor.
Astfel conform legislaţiei apărute şi interpretate în acest mod, inculpatul D. A. M. prin societatea sa a putut ca să preia o cantitate de sămânţă la înfiinţarea căreia a participat dând îngrăşămintele şi erbicidele necesare, în vederea prelucrării şi parcurgerii tuturor etapelor de obţinere a seminţelor certificare finale, astfel că a devenit proprietarul şi producătorul acestora şi putea încasa subvenţia.
Nu rezultă din nici o probă că subvenţia în valoare de 18.316.510.000 lei a fost folosită nelegal. Aceşti bani au fost rulaţi în exclusivitate numai printr-un cont special de trezorerie, cu afectaţiune numai pentru subvenţiile de stat, şi destinaţia acestuia putea fi urmărită prin extrasele de cont de la trezorerie şi înregistrările contabile ale persoanei juridice SC [...] SRL Brăila. Conform raportului de expertiză contabilă-judiciară efectuat în cauză (aflat şi în copie la fila 93 apel) rezultă că prin ajutorul financiar desinat producţiei interne de seminţe în toamna anului 2002 în baza HG nr. 755/2002, în cuantum de 18.316.510.000 lei către SC [...] SRL Brăila nu a fost prejudiciat bugetul de stat. De fapt acesta a fost acordat cumpărătorilor de seminţe de grâu destinate însămânţării, adică agricultorilor care au prezentat la cumpărare adeverinţe că au fost afectaţi de secetă prin înscrierea în facturi de către SC [...] SRL Brăila a sumelor cu semnul minus, adică li s-a diminuat suma de plată din facturi privind preţul seminţei de grâu.
Întrucât ajutorul financiar înscris în cererile depuse de SC [...] SRL Brăila la D.G.A.I.A a fost cel rezultat din listele cu agricultorii afectaţi de secetă care au cumpărat sămânţă de grâu certificată, expertiza concluzionează că această unitate reprezentată de inculpatul D. A. M. nu a rămas cu nici o sumă ca venit propriu din ajutorul financiar şi în consecinţă nu poate fi obligată la restituirea unor sume de care nu a beneficiat direct şi care nu se reflectă în situaţiile sale financiare ca profit şi care au rezultat din veniturile obţinute din lucrările executate, servicii prestate, conform obiectului său de activitate. Se conchide că dacă ajutorul financiar ar fi rămas la SC [...] SRL Brăila, profitul societăţii ar fi fost mai mare cu această sumă.
Deci, în aceste condiţii, Tribunalul a apreciat că infracţiunea prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000, reţinută în sarcina inculpaţilor fie sub forma coautoratului fie sub forma complicităţii nu există şi în consecinţă în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod pr. pen. s-au admis apelurile şi s-a desfiinţat în totalitate sentinţa atacată urmând a se pronunţa o nouă hotărâre potrivit dispoziţiilor art. 345 şi următoarele Cod pr. pen. privind judecata în fond.
Pentru inculpata M. M. în baza situaţiei de fapt expusă mai sus, Tribunalul a dispus achitarea sa pentru comiterea infracţiunii de acordare de subvenţii cu încălcarea legii, prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000, deoarece fapta nu există.
Inculpata şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu, în sensul că era obligată să verifice identitatea părţilor, autorizarea, înregistrarea în evidenţele inspectoratului ca producători, prelucrători sau comercianţi, menţiuni referitoare la suprafaţa cultivată, solicitările respective, categoria biologică şi semnăturile lor.
În sarcina inculpatei s-a reţinut şi participaţia improprie la comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.31 Cod pen. rap. la art. 288 al.2 Cod pen. şi art. 17 lit.c Cod pen. cu aplic. art. 18 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 al. 2 Cod pen., constând în aceea că l-a sfătuit pe inculpatul D. M. să întocmească înscrisuri false în justificarea acordării subvenţiei şi că a impus modificări actelor oficiale ale inspectorilor, respectiv actelor de inspecţie în câmp.
Potrivit art. 62 Cod pr. pen. şi art. 63 Cod pr. pen., în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe. Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la natura împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei. Probele nu au o valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe făcându-se de către organul de urmărire penală sau instanţă în urma examinării tuturor probelor administrate în cauză.
Astfel, deşi se susţine în rechizitoriu şi în motivarea sentinţei că inculpatul D. A. M. a încheiat cele cinci contracte de multiplicare la sugestia inculpatei după apariţia legislaţiei din primăvara şi vara anului 2002, această afirmaţie nu este dovedită cu nici o probă din care să rezulte că cei doi s-au întâlnit şi că ar fi pus la cale vreun plan.
A rezultat însă, conform apărărilor inculpatei că în luna iunie 2002 a avut loc o întâlnire a Asociaţiei Producătorilor Procesatorilor şi Comercianţilor de seminţe din Brăila, cu participarea personalului autorizat al Inspectoratului, reprezentat de inculpata M. M. şi cu acest prilej s-a adus la cunoştinţă membrilor asociaţiei noutăţile apărute în domeniu şi reglementările din Legea nr. 266/2002 privind ajutorul financiar.
Se mai are în vedere şi faptul că inculpatul D. M. este un producător agricol autorizat, cu studii superioare, care a obţinut numeroase diplome în ţară şi în afara ţării pentru activitatea sa în acest domeniu, având calitatea de producător, procesator şi comerciant de seminţe şi material săditor, conform celor patru autorizaţii (trei din anul 1999 şi una din anul 2000, aflate în copie la dosarul de fond). Ca urmare acesta avea tot interesul de a fi la curent în permanenţă cu legislaţia în materie şi modificările acesteia apărute şi în Monitorul Oficial.
Inculpata M. M. nu a impus inspectorilor ca să modifice actele de inspecţie în câmp, deoarece aceştia trebuie să aibă cunoştinţă de modificările legislative şi aveau obligaţia de a verifica dacă agentul producător al seminţei care urma să fie multiplicată din contractul de multiplicare este acelaşi cu cel verificat, iar dacă nu era identic, în baza menţiunilor din contractul de multiplicare şi ca urmare a indicaţiilor din buletinul informativ, făceau cuvenitele modificări.
Aceste acte de inspecţii în câmp nu se depuneau la dosarul privind acordarea subvenţiei şi nici nu puteau influenţa rezolvarea cererii, nefiind prevăzute în art. 5 din normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 755/2002 şi au fost întocmite înainte de depunerea documentaţiei pentru subvenţie când cultura lotului semincer era în evoluţie pentru a se constata evoluţia lotului până la recoltare şi dacă îndeplinea parametri calitativi impuşi în vederea multiplicării ulterioare recoltării.
Astfel nu s-a dovedit intenţia inculpatei M. M. de a-l ajuta pe inculpatul D. A. M., interesul ei în acordarea subvenţiei, scopul ajutorului dat, fapt pentru care, coroborând aceste aspecte şi cu cele referitoare la infracţiunea de corupţie aşa cum a fost enunţată în prima parte a motivării, Tribunalul a dispus achitarea sa şi pentru inexistenţa celei de a doua infracţiune concurentă prevăzută de art. 31 Cod pen. raportat la art.288 al.2 Cod pen. cu aplicarea art.17 lit.c şi art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 al.2 Cod pen.
2-3. Inculpaţii V. D. G. M. şi C. E. au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 10 lit.b din Legea nr. 78/2000, respectiv acordarea de subvenţii cu încălcarea legii.
Inexistenţa acestei infracţiuni, bazată pe inexistenţa prejudiciului, a vreunui fals material obţinut de către inculpaţi a fost expusă pe larg de către tribunal în motivarea până în prezent a sentinţei la care urmează să se adauge şi apărările făcute de către cei doi pe baza probelor administrate: declaraţia martorului V. G., ex director al Direcţiei Agricole Brăila, care, la data acordării ajutorului financiar îndeplinea această funcţie şi care a fost ultima persoană care a semnat cererile de ajutor financiar, de profesie inginer agronom şi care a relatat la urmărirea penală că are certitudinea că inculpaţii şi-au îndeplinit corect atribuţiile din punctul de vedere al Direcţiei Agricole, explicând logica şi metodologia de acordare a ajutorului financiar. Această probă se coroborează cu raportul Curţii de Conturi care a efectuat un control şi a vizat şi aspectele privitoare la acordarea subvenţiei, procedând la descărcarea de gestiune.
Inculpaţii au respectat prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 755/2002 în sensul că beneficiarii ajutorului financiar pentru producţia de grâu destinată însămânţării sunt agenţii economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi pentru producerea de seminţe, care au produs sămânţă pe baza declaraţiei de multiplicare sau a contractului de multiplicare, înregistrat la autoritatea desemnată în condiţiile legii şi care comercializează sămânţa, în vederea însămânţării, societăţilor comerciale cu profil agricol, societăţilor agricole, asociaţiilor agricole, producătorilor agricoli individuali precum şi altor proprietari şi destinatari legali de terenuri agricole.
Astfel, inculpaţii au constatat că sămânţa a fost produsă pe baza contractului de multiplicare înregistrat la ITCSMS ca autoritate competentă în anul 2002, că persoanele cărora li s-a vândut sămânţa fac parte din categoria celor enunţate mai sus, apoi preţul la care este comercializată sămânţa. Documentaţia care trebuia să însoţească cererea prevăzută în art.5 lit.a, b, c, d din normele metodologice ale H.G. nr. 755/2002 şi care a fost depusă de către inculpatul D. A. şi verificată de către cei doi inculpaţi, apoi dacă persoanele cărora li s-a comercializat sămânţa făceau parte din categoria celor cărora le era destinată spre însămânţare şi care aveau adeverinţe care să ateste că au suportat calamităţi şi pe ce suprafeţe pentru a se constata dacă este justificat ajutorul financiar. Apoi se verifica şi se calcula suma stabilită ca ajutor financiar, precum şi valoarea acestuia.
Astfel, s-au mai avut în vedere şi declaraţiile martorilor N. L., Haret Doina, C. G. şi V. M., reprezentantă legală a ITCSMS Vrancea, care a precizat că subvenţia trebuia încasată de AGAIA Brăila, unde are loc procesarea şi ambalarea seminţelor şi nicidecum agricultorilor multiplicatori care au obţinut terenurile pe care s-au înfiinţat culturile, deoarece nu au efectual cheltuielile aferente, situaţie constatată de altfel şi de expertiza contabilă efectuată în cauză.
În consecinţă, fapta prevăzută de art. 10 lit.a din Legea nr. 78/2000 pentru care au fost trimişi în judecată cei doi inculpaţi nu există, şi s-a achitarea acestora în baza art. 11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art. 10 lit.a Cod pr. pen.
4. Inculpata P. V. a fost trimisă în judecată şi condamnată pentru complicitate la comiterea infracţiunii de acordare de subvenţii cu încălcarea legii prevăzută de art.26 Cod pen. raportat la art. 10 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi fals intelectual în formă continuată prevăzută deart. 289 al.1 Cod pen. în referire la art. 17 lit.c şi art.18 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod pen. şi art. 33 lit.a Cod pen.
Înscrisurile oficiale falsificate sunt reprezentate de cele 11 cereri de ajutor financiar depuse de către SC [...] SRL pentru avizare la Direcţia Fitosanitară Brăila în care s-ar fi atestat în fals că s-au efectuat tratamente fitosanitare la grâul de sămânţă certificată din producţia 2001-2002.
Astfel, inculpata a atestat faptul că sămânţa certificată biologic ca urmare a controalelor efectuate în câmp pentru boli şi dăunători de către inspectorii fitosanitari au fost supuse, ulterior, după recoltare tratamentului cu substanţele cuvenite pentru o astfel de sămânţă de grâu pentru producţie şi care erau achiziţionate la licitaţie, respectând astfel dispoziţiile art. 6 din H.G. nr. 755/2002 care impuneau ca aceste seminţe să fie tratate cu produse de uz fitosanitar special, conform tehnologiilor de cultură.
Conform art. 6 al.3 din HG nr. 755/2002, Direcţia Fitosanitară pentru a putea aproba cererea de ajutor financiar trebuia să verifice dacă achiziţionarea produselor de uz fitosanitar necesare tratării seminţelor certificate s-a efectuat în condiţiile legale, respectiv prin licitaţie publică pentru a exista garanţia tratării cu produse de uz fitosanitar la preţul cel mai bun.
S-a făcut astfel dovada cu procesul verbal de licitaţie, cu hotărârea de organizare a licitaţiei de către SC [...] SRL şi cu facturile care atestau achiziţionarea produselor care au fost admise la licitaţie de la furnizorul câştigător al licitaţiei că s-au folosit produsele fitosanitare.
Procesele verbale de control în câmp de boli şi dăunători au fost încheiate ca urmare a controlului efectuat de către martorii R. C. şi R. D., care au calitate de inspectori fitosanitari şi care verificau starea seminţelor, locaţia unde se aflau fără a-i interesa proprietarul sau producătorul acestora. Şi pentru cantităţile de sămânţă care au fost multiplicate pe raza judeţelor Giurgiu şi Vrancea au fost efectuate controale fitosanitare pentru boli şi dăunători, eliberându-se certificate de valoare biologică, fapt care rezultă din declaraţiile reprezentanţilor legali ai ITCSMS din aceste judeţe.
Deci inculpata, în calitate de director la Direcţia Fitosanitară Brăila, a avizat corect cererea de acordare a subvenţiei întocmită de beneficiarul acesteia, D. A. M..
Achitarea inculpatei în acest caz se impune în baza art. 11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art. 10 lit.a Cod pr. pen. pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 289 al.1 Cod pen. în referire la art. 17 lit.c şi art. 18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen. cu atât mai mult cu cât şi celelalte argumente formulate de către apărătorul acesteia sunt fondate: conform art. 289 al.1 Cod pr. pen., falsul intelectual constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, ori prin omisiunea cu ştiinţă de a însera unele date sau împrejurări.
Cererea de acordare de subvenţii nu este un înscris oficial în sensul art. 150 al.2 Cod pen., raportat la art. 145 Cod pen., ci reprezintă un înscris sub semnătură privată. Ca să fie „înscris oficial”, conform textului de lege, ar fi trebuit să emane de la o unitate de interes public, iar falsificarea să aibă loc cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcţionar. Ori cererea a fost întocmită de solicitantul ajutorului financiar conform normelor metodologice HG nr. 755/2002.
Şi pentru cea de a doua infracţiune nu rezultă complicitate la comiterea infracţiunii de acordare de subvenţii cu încălcarea legii, prevăzută de art.26 Cod pen. raportat la art.10 lit.b din Legea nr. 78/2000, şi s-a dispus achitarea inculpatei pentru că fapta nu există, potrivit dispoziţiilor art. 11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art.10 lit.a Cod pr. pen., cu motivarea detaliată arătată în cuprinsul sentinţei.
5. Inculpatul D. A. M. a fost trimis în judecată şi condamnat pentru 4 infracţiuni aflate în concurs real: complicitate la acordarea de subvenţii cu încălcarea legii, prevăzută de art. 26 Cod pen. raportat la art.10 lit.b din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod pen. raportat la art.17 lit.c şi art. 18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu art.41 al.2 Cod pen.; participaţie improprie la comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.31 Cod pen. raportat la art. 290 Cod pen. în referire la art.17 lit.c şi art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit.a Cod pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 Cod pen. cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod pen.
Cu privire la complicitate la comiterea infracţiunii de acordarea de subvenţii în mod ilegal, prevăzută de art.26 Cod pen. în referire la art.10 lit.b din Legea nr. 78/2000, tribunalul a analizat pe larg această faptă, pornind de la textul de lege incriminatoriu, care prevede clar că nu poate fi săvârşită decât în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Totodată s-a analizat termenul de „corupţie” în lumina dicţionarului explicativ al limbii române, cât şi situaţiile tranzitorii legislative şi lacunele legilor, situaţii apărute pe parcursul derulării contractului de prestări de servicii în perioada anului agricol oct. 2001 – august 2002.
Această situaţie s-a rezolvat abia după data de 18 iulie 2002 când au apărut normele de aplicare ale HG nr. 755/2002 când contractul dintre agentul economic şi producătorul agricol a devenit un contract standard, tipizat, sui generis, contract de tip nou denumit contract de multiplicare, ocazie cu care s-au schimbat şi rubricile declaraţiei de multiplicare în cuprinsul căreia au apărut rubrici separate, prin care agentul economic a devenit agent multiplicator, iar producătorul agricol agricultor multiplicator.
Referitor la raportul de constatare efectuat de economist E. V., specialist P.N.A., la 31.03.2004 şi care a stat la baza încriminării tuturor celor cinci inculpaţi, Tribunalul apreciază că acesta este părtinitor şi că nu are forţa probantă a unui raport de expertiză contabilă, că se efectuează în condiţiile prevăzute de art. 116 şi următoarele din Cod pr. pen., de către experţi neutri, cu citarea părţilor.
Judecătoria Brăila a admis această probă, iar expertiza a fost efectuată de doi experţi contabili autorizaţi care de comun acord au concluzionat că solicitările acordării de ajutor financiar de către SC [...] SRL Brăila precum şi plăţile către multiplicatori au fost făcute cu respectarea prevederilor legale aplicate la acea dată, respectiv Legea nr. 266/15.05.2002; H.G. nr. 755/18.07.2002 şi normele metodologice privind acordarea, utilizarea şi controlul utilizării sumelor reprezentând ajutorul financiar pentru producătorii de seminţe certificate, folosite pentru însămânţare în campania agricolă de toamnă a anului 2002, Hotărârea nr. 1212/31.10.2002 privind modificarea HG. Nr. 755/2002, Legea nr. 75/1995, HG. nr. 948/2001; precizările nr. 140880/23.08.2002 ale MAAP la HG nr. 755/2002; HG nr. 716/1999 privind reorganizarea şi funcţionarea inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor; Ordinul nr. 327 din 25.07.2002 şi alte acte normative care reglementează aspectele analizate.
S-a concluzionat astfel că pin acordarea ajutorului financiar destinat producţiei interne de seminţe în toamna anului 2002 de către M.A.P.A. prin Direcţia Judeţeană Brăila către SC [...] SRL Brăila nu a fost prejudiciat bugetul de stat, iar solicitările acordării ajutorului financiar precum şi plăţile către multiplicatori au fost făcute cu respectarea procedurii legale aplicabile la acea dată. Chiar dacă DNA a formulat obiecţiuni la acest raport, prin nedeclararea apelului cu privire la un eventual prejudiciu sau o eventuală confiscare, rezultă că a achiesat într-un fel la aceste concluzii.
Acest raport, aşa cum s-a mai precizat în cauză a fost înaintat instanţei la 8 ianuarie 2007 şi se coroborează şi cu Decizia civilă nr. 625/R/7.10.2004 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia Comercială şi contencios administrativ, care a constatat că în privinţa aparenţei dreptului, SC [...] SRL Brăila a depus toate actele necesare pentru solicitarea ajutorului financiar, conform HG nr. 755/2002 şi ca atare a primit în mod legal subvenţia, fapt pentru care a dispus ridicarea de îndată a măsurii sechestrului asigurator.
Pentru că în cauză mai sunt aplicabile şi prevederile art.372 al.1 Cod pr. pen. în sensul că în această fază procesuală instanţa nu poate crea o situaţie mai grea pentru cei cinci inculpaţi care au declarat apel, s-a dispus şi achitarea inculpatului D. A. M. pentru comiterea infracţiunii concurente legate de termenul de corupţie, prevăzute de art. 26 Cod pen. raportat la art.10 din Legea nr. 78/2000, art.290 Cod pen. raportat la art.17 lit.c şi art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod pen. şi art.31 Cod pen. raportat la art.290 Cod pen. în referire la art.17 lit.c şi art.18 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.33 lit.a Cod pen., în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art.10 lit.a Cod pr. pen. deoarece faptele nu există, soluţia de achitare fiind motivată pe tot parcursul sentinţei date.
Inculpatul D. A. M. a mai fost trimis în judecată şi pentru infracţiunea prevăzută de art.290 Cod pen. cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen., constând în aceea că a fost reclamat de fostul asociat C. A., de profesie tot inginer agronom, că a luat două împrumuturi de la B.R.D. Brăila prezentând o situaţie neconformă cu realitatea respectiv faptul că la acea dată încă mai figura asociat cu acesta.
Referitor la acest aspect, Tribunalul a reţinut următoarele: conform actelor aflate la dosar, filele 112 şi următoarele apel, inculpatul s-a asociat cu persoana fizică C. A. la 14 ianuarie 2002, conform contractului de asociere autentificat sub nr. 201 la notarul V. V. şi s-a despărţit conform învoielii părţilor, la data de 10.09.2003, conform sentinţei civile nr. 1512 pronunţată de Tribunalul Brăila – Secţia comercială şi contencios administrativ la data de 7.07.2003, C. A. şi-a reclamat asociatul la P.N.A., deoarece la data de 21.03.2002 acesta a contractat un credit de 5 miliarde lei fără ştirea sa.
Deşi nu era de competenţa acestui organ, care trebuia să procedeze conform art.285 Cod pr. pen., respectiv să decline plângerea către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, pentru cercetări, s-a înregistrat cu această cauză, şi s-a constatat, prin acelaşi expert DNA, economist E. V. că inculpatul a solicitat un credit de 5.000.000.000 lei, fără a aduce la cunoştinţă băncii că are un asociat. Tot în aceleaşi condiţii, a mai obţinut un credit bancar în termen scurs la 15.07.2002 în sumă de 3.000.000.000 lei. Ambele credite au fost rambursate integral până la această dată, cei doi asociaţi s-au împăcat, sau despărţit în final pe cale amiabilă după o serie de procese, iar prin declaraţia de la fila 110 apel, înregistrată la DNA la data de 25.05.2003, C. A. arată că înţelege să-şi retragă plângerea depusă împotriva inculpatului D. A. M. deoarece s-au înţeles şi au întocmit un proces verbal în şedinţa adunării generale a asociaţilor SC [...] SRL Brăila din 22.08.2003.
Aşa fiind, rezultă că inculpatul nu a avut intenţia de a-l prejudicia în vreun fel pe asociatul său şi de a produce alte consecinţe juridice, respectiv ca să păgubească banca sau societatea pe care o administra şi al cărui administrator a rămas în continuare şi după retragerea acestuia.
Întrucât au fost folosite pentru bunul mers al societăţii şi au fost făcute în acest scop în perioada în care cei doi se aflau în conflict, iar în realitate numai inculpatul D. A. M. se ocupa de aceasta, deoarece C. A. îşi făcuse altă societate, Tribunalul a constatat că în cauză sunt aplicabile prevederile art.11 pct.2 lit.a Cod pr. pen. în referire la art.10 lit.d Cod pr. pen. şi în consecinţă a dispus achitarea sa pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 290 Cod pen. cu aplicarea art.41 al.2 Cod pen., deoarece faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv intenţia.
Împotriva deciziei penale a Tribunalului Brăila a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi susţinând că soluţia este nelegală şi netemeinică sub următoarele aspecte:
- greşita achitare a inculpaţilor D. A., C. E., P. V., V. D. G. M. G. M. şi M. M.n întrucât cauză s-a comis o eroare gravă de fapt, prin stabilirea eronată a faptelor, în natura lor şi împrejurările în care au fost comise, prin neluarea în considerare a împrejurărilor care le confirmau, influenţând soluţia adoptată (art. 3859 pct. 10 Cod pr. penală),
- instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra unor probe administrate, de natură să influenţeze soluţia procesului( art. 3859 pct. 10 Cod pr. penală).
De precizat că înainte de termenul la care a avut loc judecata în recurs(18.04.2008) prin adresa nr. 1294/III/2/2007 din 17.04.2008 procurorul a invocat un motiv suplimentar de recurs susţinând că în cauză se impunea confiscarea de la inculpaţi a sumei de 18.316.510.000 lei.
Având în vedere prevederile art. 38510 al. 2 Cod pr. penală conform căruia motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată şi ţinând seama că acest din urmă motiv invocat de procuror nu a influenţat hotărârea pronunţată în defavoarea inculpaţilor, pentru a putea fi luat în considerare din oficiu, Curtea nu va examina motivul suplimentar de recurs formulat de procuror la data de 17.04.2008
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi este nefondat şi urmează a fi respins.
Analizând hotărârea pronunţată de Tribunalul Brăila prin prisma motivelor de recurs invocate de procuror cu respectarea prevederilor art. 38510 al. 2 Cod pr. penală Curtea constată că soluţia pronunţată în apel este temeinică şi legală şi că în mod corect s-a dispus achitarea inculpaţilor pentru infracţiunile deduse judecăţii.
În cauză nu se poate reţine că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unor probe administrate câtă vreme a arătat pe larg considerentele pe care le-a avut în vedere atunci când a pronunţat soluţia din dispozitiv, împrejurarea că nu a indicat expres şi mijloacele de probă despre care se spune că au fost omise de la pronunţare, neputând avea semnificaţia motivului de recurs prevăzut de art. art. 3859 pct. 10 Cod pr. penală.
În concret procurorul a invocat faptul că instanţa de apel nu ar fi analizat declaraţiile martorilor CC. T., N. I., N. L., C. G., D. A., D. L. şi T. M., obiecţiunile pe care le-a formulat cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză precum şi raportul de constatare care a fost întocmit în cursul urmăririi penale.
Curtea nu poate primi favorabil aceste susţineri întrucât din analiza motivării formulate de instanţa de apel rezultă că aceasta a avut în vedere şi mijloacele de probă mai sus indicate( a se vedea în acest sens paginile 46, 48 şi 49 din decizia Tribunalului Brăila).
Cât priveşte incidenţa prevederilor art. 3859 pct. 18 Cod pr. penală Curtea constată că nu se poate vorbi despre o eroare gravă de fapt care să aibă drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare întrucât instanţa de fond a reţinut în esenţă aceleaşi fapte ca cele prezentate în actul de sesizare numai că nu le-a acordat semnificaţia penală dată în rechizitoriu.
În acest sens, suplimentar faţă de considerentele expuse de instanţa de apel, Curtea reţine că în cauză nu se poate reţine existenţa unei infracţiuni de corupţie câtă vreme nu s-a făcut dovada că funcţionarii trimişi în judecată în prezenta cauză şi-au îndeplinit necorespunzător atribuţiile de serviciu în scopul obţinerii unor avantaje materiale necuvenite.
Astfel s-a apreciat prin actul de sesizare că în speţă ar fi incidente prevederile art. 10 lit. b din legea nr. 78/2000, deşi prin acelaşi act de sesizare s-a reţinut că niciunul dintre inculpaţii P. V., V. D. G. M. G. M. şi M. M. nu a primit bani, bunuri sau foloase necuvenite pentru a acorda subvenţii societăţii SC [...] SRL Brăila.
Ori câtă vreme textul de lege mai sus menţionat dispune că acordarea de subvenţii cu încălcarea legii constituie infracţiune doar dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite Curtea constată că în mod justificat s-a reţinut de instanţa de prim control judiciar faptul că în cauză nu există infracţiunea prevăzută de art. 10 lit. b din legea nr. 78/2000.
Sub acest aspect este de subliniat că subvenţia despre care se afirmă că ar fi fost acordată cu încălcarea legii nu poate fi considerată ea însăşi un folos necuvenit pentru că, pe de o parte legea foloseşte o dublă determinare( un folos necuvenit şi o subvenţie nelegal acordată) iar pe de altă parte s-ar ajunge la acuzarea funcţionarului de această infracţiune ori de câte ori se constată că o subvenţie nu a fost legal acordată, indiferent dacă funcţionarul a urmărit sau nu obţinerea unui folos injust, în contradicţie cu scopul acestui text de lege, care este o variantă a infracţiunii de luare de mită şi care tinde să sancţioneze funcţionarul care obţine foloase ilicite încălcându-şi atribuţiile de serviciu pe care le are în legătură cu acordarea de subvenţii.
În ceea ce priveşte legalitatea acordării subvenţiei în discuţie către SC [...] SRL Brăila Curtea costată că atât din concluziile expertizei efectuate în cauză cât şi din împrejurarea că presupusa parte vătămată din prezenta cauză – Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nu a formulat pretenţii civile rezultă că bugetul de stat nu a fost prejudiciat şi că subvenţia în cauză nu a fost acordată cu încălcarea legii.
Sub acest aspect mai este de remarcat că SC [...] SRL Brăila avea aviz de producător de seminţe, a făcut cheltuieli însemnate cu procesarea şi ambalarea seminţelor pentru care s-au acordat subvenţii şi, mai mult, a vândut în anul 2002 aceste seminţe către beneficiarii finali cu preţuri reduse, ce s-au reflectat în facturile de achiziţie, încredinţată fiind că diferenţa de preţ va fi acoperită prin subvenţiile acordate de stat la fel ca în anii precedenţi când această materie era reglementată de Legea nr. 75 /1995.
În plus se constată că societăţile cu care SC [...] SRL Brăila a încheiat contracte de multiplicare a seminţei şi despre care în actul de sesizare se arătă că ar fi avut în realitate calitatea de producători îndreptăţiţi la acordarea subvenţiei, nu au făcut cereri de acordare a subvenţiei pentru seminţele în cauză reprezentanţii acestora declarând că în opinia lor SC [...] SRL Brăila trebuia să fie beneficiar al subvenţiei, având în vedere cheltuielile de procesare şi ambalare efectuate şi preţul redus de revânzare pe care l-a practicat.
Aşa fiind se constată că într-adevăr bugetul de stat nu a fost prejudiciat ca urmare a acordării subvenţiei, aceasta fiind acordată unui singur beneficiar pentru cantitatea de seminţe în discuţie şi mai mult a fost acordată unităţii producătoare de sămânţă care a făcut cheltuieli cu aceasta şi care a revândut la preţ scăzut această sămânţă tocmai pentru că ştia că va beneficia de subvenţie. De altfel este de observat că dacă subvenţia nu ar fi fost acordată societăţii [...] aceasta ar fi fost grav prejudiciată ca urmare revânzării seminţelor la un preţ redus către utilizatorii finali despre care se poate constata că în fapt că sunt adevăraţii beneficiari ai ajutorului de stat oferit sub forma subvenţiei pentru seminţe în anul 2002.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 31 raportat la art. 288 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 17 lit. c şi art. 18 al. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 al. 2 Cod penal, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M. M., Curtea reţine că în mod justificat a dispus instanţa de apel achitarea în cauză nefiind săvârşită o astfel de infracţiune.
În acest sens se are în vedere că presupusele înscrisuri false întocmite de inculpatul D. A. M. pentru obţinerea subvenţiei de către SC [...] SRL Brăila, la sugestia inculpatei M. M. nu au calitatea de înscrisuri oficiale pentru a putea face obiectul infracţiunii mai sus menţionate, un înscris sub semnătură privată nedobândind calitatea de înscris oficial prin avizarea acestuia de către un funcţionar public. În ceea ce priveşte modificarea actelor de inspecţie pe câmp se constată că aceasta s-a realizat datorită situaţiei tranzitorii generate de apariţia Legii nr. 266/2002 şi, mai ales, de cea a apariţiei HG 755/2002, aceasta din urmă când deja culturile erau în faza de recoltare. De asemenea se constată că modificarea acestor acte a fost aprobată ca o soluţie de rezolvare a dificultăţilor în aplicarea legislaţiei de către ITCSMS Bucureşti în acest sens fiind buletinul din august 2002 care permitea modificarea agentului economic din declaraţia de multiplicare.
Referitor infracţiunea prevăzută de art. 289 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 41 al. 2 Cod penal, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei P. V., Curtea reţine că în mod corect a dispus tribunalul achitarea întrucât din datele existente rezultă că inculpata, în calitate de director la Direcţia Fitosanitară Brăila a avizat justificat cererile de acordare a subvenţiei formulate de inculpatul D. A. M. pentru SC [...] SRL Brăila.
Astfel în cauză s-a făcut dovada că achiziţionarea produselor de uz fitosanitar necesare tratării seminţelor certificate s-a realizat de către societatea mai sus menţionată în condiţii legale şi că au fost efectuate de către inspectorii fitosanitari controalele în câmp privitoare la boli şi dăunători, situaţie în care erau îndeplinite toate cerinţele prevăzute de art. 6 din HG 755/2002 pentru avizarea din punct de vedere fitosanitar a cererilor de acordare a subvenţiei.
Şi în ceea ce priveşte infracţiunea de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prevăzută de art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal constând în aceea că inculpatul D. A. M. a precizat cu ocazia încheierii a două contracte de creditare la Banca [...] Brăila că este singurul asociat al SC [...] SRL Brăila deşi această calitate o avea şi numitul C. A. Curtea constată că soluţia de achitare pronunţată de Tribunalul Brăila este temeinică şi legală.
Astfel în cauză nu există un înscris sub semnătură privată care să fi fost falsificat de către inculpat în vreunul dintre modurile arătate în art. 288 Cod penal, contractele de credit şi cel de ipotecă nefiind întocmite de inculpat ci de funcţionarii băncii creditoare respectiv de către un notar public.
Simpla afirmaţie a inculpatului D. A. M. cu ocazia întocmirii dosarelor de credit că este asociat unic la SC [...] SRL Brăila, neverificată de funcţionarii băncii şi neurmată de neplata ratelor ulterior contractării creditelor care să dovedească o eventuală intenţie frauduloasă a inculpatului( unul dintre credite fiind complet restituit iar altul aflându-se în graficul de rambursare) nu poate avea vreo semnificaţie penală astfel că soluţia de achitare şi pentru această infracţiune este pe deplin justificată.
Concluzionând Curtea constată că motivele de recurs formulate de procuror sunt nefondate şi cum nici din oficiu nu au fost decelate motive care permită modificarea deciziei penale supuse controlului judiciar urmează a se respinge ca nefondat recursul promovat.
Văzând şi prevederile art. 38515 pct. 1 lit. b Cod pr. penală şi cele ale art. 192 al. 3 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Galaţi împotriva deciziei penale nr. 322/23.11.2007 a Tribunalului Brăila (privind pe intimaţii inculpaţi C. E., [...], născută la data de 20.12.1952 în comuna Andreiaşu, judeţ Vrancea, [...],P. V., [...], născută la data de 13.02.1950 în comuna Ştefăneşti, judeţ Botoşani, [...], V. D. G. M., [...], născut la data de 26.04.1943 în Brăila, [...], M. M., [...], născută la data de 27.03.1965 în comuna Cătina, judeţ Buzău,[...] şi D. A. M., [...], născut la data de 12.06.1963 în comuna Cireşu,judeţ Brăila, [...]).
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 23.04.2008.
Alte legături de la această informațiecomunicate de presă din
27 iunie 2004