IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Discurs al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kövesi la dezbaterea „Corupția în sistemul public de sănătate”
Doamnelor și domnilor
Bine ați venit la dezbaterea organizată de DNA - ”Corupția în sistemul public de sănătate” și mulțumim că ați răspuns invitației noastre.
În urmă cu puțin timp am prezentat public concluziile unui studiu privind frauda și corupția în achizițiile publice și am precizat atunci că mecanismele de comitere a faptelor și tipologiile identificate în cauzele instrumentate de DNA pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative, în vederea identificării și implementării unor măsuri de prevenire a corupției.
Mai spuneam atunci că nu vom rezolva problema corupției doar prin investigații, iar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar inculpări și condamnări în dosarele DNA, ci investigațiile penale trebuie dublate de măsuri preventive.
De aceea, astăzi vom prezenta rezultatele unui studiu cu privire la corupția în sistemul public de sănătate, studiu în care au fost analizate cauzele instrumentate de DNA și soluționate de instanțele de judecată prin hotărâri de condamnare definitive în perioada 2015 – 2017.
Din acest motiv, am invitat la acest eveniment nu doar reprezentanți ai conducerii altor instituții din sistemul judiciar, dar și reprezentanți ai autorităților administrative din domeniu, ai unor asociații și organizații neguvernamentale active în domeniul sănătății, precum și reprezentanți ai mass media.
De ce am ales să facem acest studiu?
În primul rând, pentru că în ultimii ani, combaterea corupției în sănătate a constituit o prioritate în activitatea DNA. Din investigațiile noastre am constatat că fenomenul corupției în domeniul sănătății este repetitiv, iar vulnerabilitățile și riscurile de a se comite astfel de fapte nu au fost eliminate prin măsuri de prevenire eficiente.
Am să vă dau un exemplu. În anul 2016, un manager de spital județean a fost trimis în judecată, întrucât a pretins și primit sume de bani cuprinse între 10% și 15% din valoarea facturilor pentru „buna derulare” a contractelor. Astfel, managerul de spital a primit cu titlu de mită peste 1,2 milioane Euro. Același manager a fost trimis în judecată și în alte dosare pentru că a pretins și primit ”comisioane” reprezentând un procent de 18-20% din valoarea investițiilor ce urmau a fi efectuate în derularea unui contract încheiat de spital cu o firmă privată sau pentru că și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în legătură cu încheierea unor contracte încheiate de spital. În unul din aceste dosare, managerul de spital a fost condamnat definitiv la 10 ani închisoare, iar în alt dosar a fost condamnat la 6 ani și opt luni închisoare.
Ce ne arată aceste situații repetitive?
Ne arată că, dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activitățile de control, atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupția din sănătate.
Corupția în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienți, atât direct, prin plăți din bugetul personal, cât și indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale.
Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază publicul.
Toate acestea produc efecte asupra calității serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român.
În acest sens, sunt relevante și rezultatele raportului Special Eurobarometer 4706 - Corruption, publicat în octombrie 2017, realizat la solicitarea Comisiei Europene.
68% dintre respondenții români percep că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Acest procent a poziționat România pe primul loc în topul țărilor din Uniunea Europeană, în ceea ce privește percepția prezenței corupției în viața zilnică a cetățenilor (la nivelul UE, procentul celor care consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție este de 25%).
În particular, fiind solicitată opinia cu privire la instituțiile percepute ca fiind afectate de corupție, în România, sistemul de sănătate publică este cel mai des menționat. Astfel, procentul românilor care au această opinie (58%) este aproape dublu față de cel al respondenților din țările UE în ansamblu, unde numai 31% din populație apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupție.
Această realitate, dar și tipologiile repetitive identificate în anchetele noastre, dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de sănătate.
Am să vă prezint pe scurt câteva dintre concluziile studiului :
S-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România. Astfel, vorbim despre corupția în: (1)achiziții publice, (2) servicii medicale, (3)bugetarea unităților spitalicești, (4)accesul personalului în sistemul medical și (5)autorizarea farmaciilor.
În continuare voi prezenta câteva concluzii pentru fiecare domeniu.
(1) Domeniul achizițiilor publice:
De regulă, au fost pretinse procente între 5% și 20% din valoarea facturilor. Procentul era stabilit anterior încheierii contractului de către managerul spitalului.
Mita se dădea de regulă direct managerului sau era mascată prin plata unor servicii fictive de consultanță către terțe firme, reprezentate legal de alte persoane, dar administrate în fapt de managerul spitalului. Aceste societăți comerciale erau înregistrate în România ori erau firme off-shore.
În unele cazuri, activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă lungă de timp, de mai mulți ani, iar managerul spitalului a primit, concomitent, bani de la mai multe firme cu care unitatea medicală era în relații contractuale.
Cu toate că există condamnări definitive pe astfel de tipologii identificate, investigațiile recente ale DNA ne arată că aceste fapte sunt repetitive.
Astfel, anul trecut, procurorii DNA au trimis în judecată managerul unui spital care, timp de aproape 7 ani, a folosit bugetul instituției în interesul său personal. Acesta a profitat de perioada îndelungată în care a ocupat funcția de conducere, precum și de lipsa unor verificări de specialitate. Prin folosirea unor mecanisme de fraudare constând în retrageri de numerar din casierie ori transferuri bancare către firme care, în realitate, nu au derulat relații comerciale cu spitalul, managerul a creat un prejudiciu de peste 2 milioane de euro. Frauda a fost ascunsă prin emiterea de documente justificative false de către personalul de specialitate din cadrul spitalului.
O altă concluzie a studiului este aceea că bugetul spitalului este prejudiciat chiar de către cel care are rolul legal de a-l gestiona. Spre exemplu, într-unul din cazurile analizate, achizițiile spitalului erau stabilite în funcție de interesul personal al managerului corupt, acesta primind comisioane în valoare de peste un milion de euro pentru externalizarea unor servicii către firmele agreate.
Perioada îndelungată în care s-au derulat aceste fapte, precum și multitudinea contractelor încheiate demonstrează, încă o dată, reacția ineficientă a structurilor/instituțiilor de control. Și am să vă dau un alt exemplu. Ce șanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei există atunci când fapta este sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după producere? Într-un dosar al DNA am constatat faptul că a fost atribuit un contract în 2010, s-a derulat între 2010-2012, iar sesizarea la DNA în urma auditului făcut de Curtea de Conturi s-a făcut abia în 2016. Rechizitoriul a fost emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.
Au fost identificate mecanisme de fraudare a banului public în toate etapele caracteristice ale procesului de achiziție publică, așa cum vor fi prezentate ulterior.
Mecanismele de fraudare prezentate în studiu au fost folosite și în alte situații cercetate de D.N.A în dosare aflate, în prezent, pe rolul instanței.
Poate fi luat ca exemplu modul în care a fost fraudată procedura de achiziție a echipamentelor necesare pentru operaționalizarea unei secții dintr-un spital de urgență. În principal, mecanismul utilizat a constat în achiziționarea tuturor echipamentelor medicale necesare într-un singur lot, restrângând astfel posibilitatea ca firmele de pe piață să participe la licitație și eliminând competiția. Adaosul comercial practicat în acest contract de firma ”integratoare” a fost de aproximativ 46%, respectiv 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului.
Mai mult decât atât, probele administrate au evidențiat că principalul obiect al achiziției a fost ales un echipament pentru care, la momentul realizării achiziției, nu exista în România nici o firmă care să aibă, conform legii, autorizație de a-l instala și de a-l pune în funcțiune.
Acel echipament medical, trecut prin cel puțin trei firme și cumpărat, ulterior, de spital la un preț de 7 ori mai mare decât cel inițial, nu era încă funcțional la momentul trimiterii în judecată.
Prejudiciile aduse instituțiilor publice prin subcontractări sau achiziții succesive sunt de sute de mii de lei. Uneori, instituția suportă o valoare a serviciilor/lucrărilor majorată în mod artificial chiar plătind prețuri de zece ori mai mari decât prețul de achiziție inițial.
În acest context, trebuie remarcată importanța estimării corecte a tipurilor de investiții/achiziții necesare unei instituții și a valorii financiare aferente acestora. De cele mai multe ori, lipsa unor documente de planificare sau o analiză superficială/formală a pieței pentru estimarea valorii unui produs/serviciu sunt semnale ale unor intenții de fraudare a banului public.
(2) Domeniul serviciilor medicale
De regulă, corupția în acest domeniu se manifestă prin mituirea medicilor specialiști.
Particularitatea acestei forme de corupție nu este dată de valoarea mitei, ci de ritmicitatea actului de primire a foloaselor necuvenite, care generează profituri ilicite importante beneficiarului acestora.
(3) Bugetarea unităților spitalicești
S-a constatat existența unei cutume, în sensul că, încă de la momentul numirii în funcția de conducere, se cunoaște practica infracțională, se știe cui și cât se dă pentru a asigura funcționarea optimă a spitalului, prin alocarea unor fonduri corespunzătoare.
Au fost situații în care a avut loc o negociere informală prin care s-au stabilit termenii ”contractuali”, în sensul unui acord asupra sumei remise și a periodicității plății. Astfel, pentru finanțarea optimă a spitalului s-a convenit asupra unei sume fixe, plătite lunar.
De unde proveneau banii pentru mită? Existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită era proveniți tot din mită. Pentru a asigura fondurile necesare plăților informale, directorul spitalului solicita și primea sume necuvenite de bani.
(4) Accesul personalului în sistemul medical
Cele mai frecvente cazuri au privit mita și abuzul în serviciu pentru a permite accesul personalului în sistemul medical, mita la finalizarea studiilor, sau mita la angajare în spital.
Inculpatul principal ocupa o funcție de decizie și primea banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. Existau tarife standard în funcție de poziția ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical).
În unele cazuri, în afara spitalului, se cunoștea faptul că se pot face intervenții și se cunoștea suma necesară pentru a fi angajat la spital.
(5) Autorizarea farmaciilor.
Fenomenul corupției s-a manifestat prin plata/acceptarea unor sume de bani pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual. În mod obișnuit, soluționarea unor astfel de cereri putea dura și 5-6 luni, chiar dacă termenul legal era de 30 de zile. Astfel, această disfuncție instituțională este de natură a genera comiterea infracțiunilor reținute. Cu alte cuvinte, darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituția să-și facă treaba în termenul legal, cu atât mai mult cu cât dosarele depuse de către solicitanți erau corecte și complete.
În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcționarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci și persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achizițiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigații chiar și măsuri preventive.
Astfel, într-un caz investigat anul trecut, în care a fost implicat un secretar de stat din Ministerul Sănătății, faptele de corupție au vizat achitarea unui comision de 10% din valoarea contractului pentru achiziționarea de aparatură medicală. Investigațiile, măsurile preventive și trimiterea în judecată au vizat și compania care a oferit mita. A fost solicitată și luarea unei măsuri preventive față de compania care a oferit mita și anume interzicerea, pe anumită perioadă, de a încheia anumite acte juridice și de a participa la achiziții publice.
O abordare pro activă din partea administrației publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupție, creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție pot duce la diminuarea corupției în România.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE