IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
5 decembrie 2006
Nr. 213/VIII/3 COMUNICAT
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a următorilor lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, toţi pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată:
1. JIANU LIVIU, adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti
2. CHIRU SILVIA
3. OPREA NICOLAE
4. HOROBEŢ EMIL VALENTIN
5. DUMITRU CARMEN
6. BARBU DANIELA
7. BRANGA DUMITRU
8. DUŢU VIOREL
9. ŞITOIANU NICOLAE
10. PREDA MIRCEA
11. ROMAN ION
12. FIRIMIŢĂ CRISTIAN GABRIEL
13. NECULA VASILE
14. RĂDULESCU MATILDA - casier la Biroul Vamal Ploieşti
15. ZĂRNESCU TRAIAN-IULIUS
16. STAN NICOLAE
17. STĂNILĂ JUSTINA, declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman
De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei
18. SIMIONESCU LUCIA, declarant vamal la societatea de comisionariat vamal UNITEHNICA SA, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită
Din probele administrate de procurori a rezultat că, în perioada 2004 – august 2006, cei 16 inculpaţi - lucrători vamali - de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita (urgenta) îndeplinirea formalităţilor vamale.
Printre declaranţii vamali se numără şi inculpata Simionescu Lucia, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica SA care, în repetate rânduri, a dat bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în relaţia cu vama.
De asemenea, din anchetă a rezultat şi faptul că inculpata Stănilă Justina, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta (întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.
Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite.
Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numără refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.
Din probele administrate a mai rezultat că, pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali ) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid. Mita era dată, fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri cum ar fi de exemplu sticle de vin, pungi cu miere, pungi de cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti de firmă, produse cosmetice, încălţăminte.
Fiecare declarant vamal îşi are clienţii săi (societăţi comerciale), care odată cu lăsarea documentelor pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsa declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 ROL, sau bunuri pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective.
În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.
Tot din analiza probelor se desprinde ideea că darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamal, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.
Faptul că lucrătorii Biroul Vamal Ploieşti şi declaranţii vamali din cadrul societăţilor de comisionariat vamal îşi desfăşoară activitatea în acelaşi imobil, şi specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relaţii neprincipiale, bazate în principal pe cointeresarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităţilor vamale şi acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.
În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 şi art. 254 alin. 3 C.p., instanţei de judecată i s-a propus confiscarea sumei de 320.000.000 lei (ROL) de la fiecare inculpat (lucrător vamal) în parte.
Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 – august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 lei (ROL) înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de 2 ani şi 8 luni (perioada 2004 – august 2006), rezultă suma de 320.000.000 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Prahova.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Alte legături de la această informațiecomunicate-hotărâri de condamnare din
27 mai 2013