Nr. 463/ 13 octombrie 2004
C O M U N I C A T
Procurorii Serviciului Anchete Speciale din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au procedat astăzi la audierea învinuitului DUŢĂ VASILE – senator, membru în Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii a Senatului României – în continuarea urmăririi penale ce se desfăşoară în dosarul în care acesta este cercetat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de trafic de influenţă.
În cadrul audierilor de astăzi, învinuitul a fost confruntat cu un denunţător care susţine că, în cursul anului 2002, acesta, împreună cu avocata ZABĂU VANIA, i-ar fi pretins suma de 5.000 dolari (din care a primit efectiv 3.500 USD), cu promisiunea că îşi poate trafica influenţa la comandanţii Inspectoratelor Judeţene de Poliţie Prahova şi Dâmboviţa şi la unii magistraţi din aceste judeţe pentru a obţine punerea în libertate a unei persoane arestate preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
Precizăm că denunţătorul a menţinut în cadrul confruntărilor de astăzi, acuzaţiile iniţiale, precum şi suma pretinsă de învinuitul DUŢĂ VASILE pentru intervenţiile promise în schimbul acestor bani, iar procurorii deţin si alte probe in acest sens.
Din probele administrate în cauză s-a mai stabilit că în luna aprilie 2002, învinuitul DUŢĂ VASILE, tot în înţelegere cu avocata ZABĂU VANIA, ar fi pretins unui administrator de la o societate comercială din Ploieşti, cercetată sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni economice suma de 10.000 USD (din care a primit efectiv 3.000 USD), asigurând-o că va interveni pe lângă procurorul anchetator şi pe lângă prim-procurorul Parchetului respectiv în vederea adoptării unor soluţii de netrimitere în judecată.
Anchetatorii au reţinut şi faptul că, tot în cursul anului 2002, învinuitul ar fi pretins şi primit de la un cetăţean german un autoturism de lux, evaluat la peste 40.000 euro, cu promisiunea, în calitate de parlamentar, poate interveni pentru aprobarea de către Ministerul Muncii a unor contingente de muncitori care să presteze lucrări la firme din Germania. În acelaşi scop şi în aceleaşi condiţii, învinuitul ar fi pretins şi primit diverse bunuri materiale şi de la o persoană denunţător din Tecuci.
Parchetul Naţional Anticorupţie deţine şi alte date şi informaţii conform cărora învinuitul DUŢĂ VASILE a comis şi alte fapte de corupţie, pentru care procurorii vor dispune extinderea urmăririi penale.
În ceea ce priveşte afirmaţiile învinuitului cu privire la competenţele Parchetului Naţional Anticorupţie de a cerceta parlamentari, precizăm că în Ordonanţa de urgenţă nr.43/2002, modificată şi completată, „sunt de competenţa PNA infracţiunile prevăzute în Legea 78/2000 săvârşite de către deputaţi, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat, judecătorii Curţii Supreme de Justiţiei, ai Curţii Constituţionale etc., indiferent de valoarea pagubei materiale sau de perturbarea gravă adusă unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice, ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie”. Mai mult, în OUG nr.102/2003 care modifică OUG nr.43/2002 se prevede în art.1 că „prin prezenţa Ordonanţă de urgenţă se înfiinţează, la nivel naţional, Parchetul Naţional Anticorupţie care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie”. Prin urmare, având poziţie juridică identică cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie s-a instituit o competenţă specială pentru combaterea şi cercetarea infracţiunilor de corupţie or, derogările instituite prin legi speciale au prioritate de aplicare faţă de dispoziţiile din Codul de procedură penală sau faţă de alte legi generale, fiind considerate mai eficiente pentru o bună desfăşurare a procesului penal. Dacă s-ar fi avut în intenţie ca urmărirea penală şi trimiterea în judecată a deputaţilor şi senatorilor care săvârşesc fapte de corupţie să se facă numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legiuitorul ar fi prevăzut în mod expres acest lucru. A admite ca, pentru faptele de corupţie comise de parlamentari, aceştia să fie cercetaţi şi trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-ar crea un privilegiu în raport cu judecătorii Instanţei Supreme, ai Curţii Constituţionale, preşedintele Consiliului legislativ, avocatul poporului etc., care sunt cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie de către Parchetul Naţional Anticorupţie. S-ar încălca, de asemenea, şi principiul fundamental prevăzut de art.16 alin. 1 pct.1 din Constituţia România, privind egalitatea în drepturi, principiul care prevede că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.
Atragem atenţia învinuitului că toate afirmaţiile calomnioase făcute la adresa procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie în mass-media pot constitui infracţiuni pentru care acesta ar putea fi tras la răspundere penală.
BIROUL PENTRU RELAŢII CU PRESA