IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIŞOARA
SECŢIA PENALĂ
DOSAR NR. 10115/325/2007
DECIZIA PENALĂ NR. 872/R
Şedinţa publică din data de 25.05.2011
[...]
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 2575/21.10.2008. pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. 10115/325/2007, s-a dispus următoarele:
S-a respins solicitarea formulată de către apărătorul inculpatului B C de schimbare de încadrare juridică din infracţiunea prevăzută de art. 18 indice 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în infracţiunea prevăzută de art. 18 indice 5 din Legea nr. 78/2000, ca fiind neîntemeiată.
în baza art. 18 indice 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a condamnat pe inculpatul B C, director executiv la SC E C SRL Timişoara, fără antecedente penale, la o pedeapsă de :
5 ( cinci ) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene.
în baza art. 290 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., a condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de :
1 ( unu ) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
în temeiul art. 33 lit. a raportat la 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci ) ani închisoare, inculpatul B C fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ( cinci ) ani închisoare cu executare în regim de deţinere.
în baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-ll-a, lit. b şi c Cod penal, pe durata executării pedepsei aplicate.
în baza art. 65 alin. 1, 2 Cp. raportat la art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal, a interzis inculpatului dreptul de a exercita activitatea de comerciant la o societate comercială pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
A dispus comunicarea unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
în baza art. 15 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 346 Cod procedură penală, a respins în cadrul procesului penal acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei care are în componenţă Direcţia Generală de Dezvoltare Regională - Fonduri Phare.
în baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 118 lit. e Cp., a confiscat de la inculpat suma de 4.416, 24 Euro.
în baza art. 357 alin. 2 lit. c C.p.p. raportat la art. 163 alin. 1 C.p.p. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000, a menţinut măsura asigurătorie constituită prin Ordonanţa DNA - Serviciul Teritorial Timişoara din data de 26.06.2007, de poprire a contului cu numărul RO 27BACX0000004540089002 deţinut de inculpat la banca U T Bank în limita sumei de 4416, 24 Euro - în vederea confiscării speciale dispuse de instanţă - sau echivalentul în lei la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
în baza art. 348 C.p.p.,a dispus anularea următoarelor înscrisuri false: certificatele de absolvire ( volumul 4 dosar u.p., filele 85-145); procesele-verbale de predare-primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane ( volumul 4 dosar u.p., filele 39-54); listele cu persoanele instruite ( volumul 4, dosar u.p., filele 57, 58, 59, 60 ); rapoartele : tehnic şi financiar întocmite şi prezentate de inculpat la ADR Nord-Vest ( volumul 4 dosar u.p., filele 169-196 ).
în baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 25.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 24/P/2007 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Timişoara, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timişoara sub nr. 10115/325/03.07.2007, s-a dispus punerea în mişcarea acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului B C, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 C.pen. cu aplic, art. 41 alin. 2 C.pen, ambele cu aplic. art. 33 lit. „a" C.pen.
în fapt, s-a reţinut în sarcina inculpatului că - în calitatea sa de reprezentant al SC E C SRL şi coordonator de proiect - a întocmit, folosit şi prezentat documente justificative false, inexacte şi incomplete la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca ceea ce a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept a tranşei finale în sumă de 4.416 euro din contractul pentru fonduri nerambursabile în cadrul proiectului PHARE RO 0007.02.01.01.0446, prejudiciind astfel bugetul administrat de Comunităţile Europene.
în fapt, s-a reţinut că în data de 29.11.2002 a fost semnat contractul de asistenţă financiară nerambursabilă RO 0007.02.01.01.0466 „Permanent distant learning system through the internet" între Ministerul Integrării Europene - în calitate de Autoritate contractantă - Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest Cluj-Napoca - în calitate de Autoritate de Implementare - şi SC E C SRL Timişoara -în calitate de Beneficiar - valoarea eligibilă a contractului fiind de 40.000 euro, din care contribuţia publică 32.000 euro, reprezentând 80% din totalul costurilor eligibile, iar contribuţia proprie a beneficiarului în cuantum de 8.000 euro.
Scopul principal al proiectului a fost dezvoltarea resurselor umane existente în judeţul Cluj prin introducerea unui sistem de învăţare continuă la distanţă prin intermediul internetului, „e-learning", proiectul adresându-se managerilor de întreprinderi mici, mijlocii şi microîntreprinderi din judeţul Cluj, care aveau reţea de calculatoare şi acces la internet.
Obiectivele principale ale proiectului au fost: creşterea gradului de instruire a 15 manageri şi introducerea unui sistem de învăţare la distanţă utilizând internetul pentru 50 de persoane. Prin „Ghidul solicitantului" se impunea ca activităţile avute în vedere din proiect să fie incluse în obiectul de activitate înscris în statutul solicitantului la data depunerii cererii de finanţare.
Pentru a încheia contractul menţionat, SC E C SRL Timişoara, înmatriculată la ORC Timiş la data de 31.01.2000 - având ca asociaţi şi administratori pe M M L şi inculpatul B C - a întocmit şi depus la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca o cerere de finanţare şi proiect, fiind agreată întrucât s-a apreciat că avea experienţă în domeniu, iar în obiectul de activitate figura şi codul „8042 - alte servicii de învăţământ pentru adulţi" ( voi. 2 filele 22-28 dosar u.p.).
Cererea de finanţare nerambursabilă, care constituie de fapt proiectul prezentat de cei doi asociaţi în numele SC E C SRL Timişoara detaliază conţinutul şi modul de desfăşurare a activităţilor care se obligă să le desfăşoare beneficiarul (voi. 2 fila 22-28 dosar u.p.). S-a alcătuit o echipă de proiect formată din : M M L ( manager de proiect, care avea responsabilitatea de a păstra legătura cu finanţatorul, de a coordona echipa de proiect, de a păstra legătura cu ADR şi de a redacta rapoartele necesare); inculpatul B C ( asistent-manager de proiect, care avea atribuţii de asistenţă a managerul de proiect în implementarea proiectului, de a se ocupa de coordonarea aspectelor financiare, de evidenţă şi de achiziţii); S V I (coordonator de instruire, cu atribuţii de coordonare a activităţii de instruire şi stabilire a strategiei şi planurilor de dezvoltare a personalului); C L (coordonator al activităţii de promovare şi relaţia cu firmele, cu atribuţii de promovare a cursurilor, de diseminare a rezultatelor şi de relaţia cu participanţii la cursuri, precum şi cu potenţialii cursanţi); H C (coordonator de activităţi I.T., responsabilă cu implementarea aplicaţiei software şi cu încărcarea bazei de date cu informaţiile şi cursurile necesare).
După semnarea contractului, echipa de proiect avea obligaţia să finalizeze toate activităţile într-un termen de 12 luni de zile. Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor la care s-a obligat prin proiect şi prin contractul încheiat, beneficiarul SC E C SRL Timişoara, a cooptat ca „parteneri" două societăţi comerciale cu care mai colaborase anterior, respectiv : SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca şi SC T SRL Timişoara. Prin proiect s-a stabilit „nivelul de implicare" şi activitatea partenerilor, astfel : SC E C SRL Timişoara - va coordona activităţile din cadrul proiectului, va asigura respectarea termenelor, bugetului şi atingerea rezultatelor preconizate, participând la toate activităţile proiectului; SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca - se va implica în respectarea termenelor, a bugetului, în atingerea rezultatelor preconizate şi a obiectivelor stabilite, participând la toate activităţile proiectului; iar SC T SRL Timişoara - se va implica în implementarea aplicaţiei software de învăţare la distanţă prin intermediul internetului şi la încărcarea aplicaţiei cu date şi informaţii necesare instruirii.
Deşi în proiect s-a prevăzut că : „Vor mai exista şi două firme cărora li se vor subcontracta componenta de măsurare a atitudinii comportamentale din parte de analiză a nevoii de instruire, evaluarea finală a rezultatelor proiectului şi tipărirea de cărţi sau materiale promoţionale. Aceste firme trebuie să fie specializate în evaluarea personalului, în consultanţa de afaceri şi în tipărituri de cărţi şi materiale promoţionale" - această prevedere din proiect nu s-a realizat decât în ceea ce priveşte tipărirea, la final, a două broşuri.
Pe parcursul derulării activităţilor stabilite în proiect şi în contract, conducerea şi coordonarea au fost preluate efectiv şi de fapt de către inculpatul B C care a ţinut practic legătura cu ADR Nord-vest, cu partenerii de proiect, cu lectorii etc, fiind desemnat în diferite acte cu titulatura de „manager de proiect" sau „conducător de proiect".
Beneficiarul SC E C SRL Timişoara s-a angajat prin proiectul aprobat de Autoritatea contractantă şi de Autoritatea de implementare ( proiect care constituie totodată şi cerere de finanţare nerambursabilă de fonduri PHARE din bugetul Comunităţilor Europene şi care face parte integrantă din contract) să atingă următoarele rezultate: „Rezultatele proiectului vor putea fi uşor verificate în cadrul monitorizării proiectului:
un studiu privind nevoile de dezvoltare a personalului pe fiecare firmă;
2 întruniri speciale, din care una pentru manageri şi una pentru angajaţii din judeţul Cluj;
o strategie de resurse umane şi un plan de dezvoltare a resurselor umane pe fiecare firmă participantă; o aplicaţie software instalată şi funcţională, încărcată corespunzător pe fiecare firmă participantă la proiect;
2 cărţi specifice privind dezvoltarea resurselor umane în interiorul unei organizaţii; instruirea unui număr de 15 manageri până la sfârşitul perioadei de implementare;
introducerea unui sistem de învăţare la distanţă, utilizând internetul, „e-learning", pentru un număr de 50 de persoane;
creşterea, din punct de vedere al costurilor, cu 10% a eficienţei instruirii şi recrutării personalului dintr-un număr de minim 5 firme pe perioada implementării proiectului;
creşterea gradului de conştientizare a personalului firmelor din grupul ţintă, vis-a-vis de nevoia de instruire continuă pe perioada implementării proiectului, astfel încât cel puţin 25% dintre ei să apeleze la formarea continuă în următoarea perioadă de timp;
creşterea capacităţii de adaptare la cerinţele pieţei a persoanelor instruite în cadrul prezentului proiect, până la încheierea implementării a unui număr de 65 de persoane;
prezentarea metodologiei de lucru şi a rezultatelor proiectului în cadrul Universităţii tehnice din Cluj-Napoca, în faţa studenţilor de la „Managementul şi Ingineria Sistemelor de Producţie".
Toate aceste obiective sau rezultate ale proiectului trebuiau realizate şi dovedite ca atare pentru ca beneficiarul SC E C SRL să obţină finanţarea nerambursabilă din fondurile programului PHARE, componentă a Bugetului comunităţilor Europene.
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, a rezultat faptul că obiectivele şi rezultatele proiectului nu au fost realizate decât în mică măsură, dar că fondurile au fost alocate şi consumate de beneficiar, care a obţinut şi tranşa finală în baza unor documente false, inexacte sau incomplete.
Pentru a se stabili modul în care s-au desfăşurat cursurile şi s-au atins scopurile şi obiectivele stabilite prin cererea de finanţare a proiectului şi prin contractul încheiat pentru obţinerea de fonduri PHARE au fost listate de pe site-ul proiectului postat pe internet, materialele şi discuţiile purtate între lectori şi cursanţi, au fost audiate persoanele implicate şi s-au stabilit următoarea situaţie de fapt:
în vederea realizării cursurilor la distanţă, în afara „managerului de proiect" M M şi de adjunctul acestuia, C B, au mai fost cooptaţi, în calitate de lectori, martorii: C M (soţia managerului de proiect) L C, C H, V S şi C M.
Din declaraţia martorei C L rezultă că aceasta a predat on-line un curs de „Managementul resurselor umane" participând la Timişoara la întâlnirea de organizare la care H C de la SC T SRL a prezentat partea tehnică pentru transmiterea cursurilor la distanţă pe internet. Nu s-a stabilit vreun barem sau număr de persoane care trebuie instruite şi nici vreo testare finală a participanţilor la curs, dar i s-a spus că trebuie să facă cu managerii firmelor participante la curs, un plan de resurse umane sau,, strategia de dezvoltare a resurselor umane". Martora mai declară că a participat la Cluj-Napoca la o întâlnire organizată de SC IVS Consulting SRL la Camera de Comerţ şi Industrie pentru promovarea proiectului, unde au fost prezente circa 30 de persoane interesate cărora li s-a dat un chestionar. Ulterior, martora şi-a realizat cursul de „management al resurselor umane" şi a postat pe site pe Internet aceste „module", site-ul fiind accesat de 8 sau 10 persoane din care doar o mică parte au participat activ în sensul că au pus întrebări, au făcut temele de „strategie a resurselor umane" aplicate la firma pe care o manageriau. Martora declară că a mai fost de două ori la Cluj, cu inculpatul B C, la o acţiune intermediară tot de promovare a proiectului şi la întâlnirea finală, în cadrul festiv, dar nu a văzut „certificatele de absolvire" şi nici tabele cu participanţii care au „absolvit cursul". De asemenea, deşi era titulară a cursului de „managementul resurselor umane" martora C L declară că inculpatul C B nu i-a cerut să întocmească vreo „strategie şi plan de dezvoltare al resurselor umane în cadrul organizaţiei..." şi nu a ştiut de existenţa proceselor verbale de predare-primire a acestui aşa zis „act" folosite de inculpat la final pentru justificarea încheierii proiectului. Din declaraţia martorei rezultă faptul că nimeni nu i-a cerut vreo evidenţă a persoanelor care au participat la cursul predat de ea şi nici vreo testare finală a acestora pentru a-i declara „absolvenţi" pentru că „managerul de proiect", adică inculpatul C B - care se ocupa efectiv de conducerea proiectului - avea acces nemijlocit la „site" şi ştia în fiecare moment ce activităţi se desfăşoară.
In faza de cercetare judecătorească, martora C L a revinit asupra celor declarate în faza de urmărire penală în sensul că - deşi îşi menţine şi declaraţiile din faţa organului de urmărire penală - în completare a declarat că a văzut totuşi diplomele de absolvire în mapa proiectului, dar nu şi-a amintit de acestea şi că a elaborat documentul intitulat „Strategia în domeniul resurselor umane- planul de dezvoltare al resurselor umane.". Instanţa va înlătura ca fiind neconforme realităţii aceste susţineri şi neplauzibile, în condiţiile în care martora - făcând parte din echipa de proiect ar fi trebuit să cunoască cu exactitate, în momentul în care a dat prima sa declaraţie, documentul pe care avea obligaţia să-l elaboreze în cadrul cursului, precum şi faptul că la finele cursului său erau acordate sau nu certificate de absolvire.
Martora M C E declară că a participat la cursurile de învăţământ la distanţă,,e-learning" în calitate de lector la disciplina,, management financiar", dar nu a fost prezentă decât la prima întâlnire, cu caracter organizatoric ţinută la sediul firmei la începutul proiectului. Lectorii trimiteau „module" sau „temele" de curs prin e-mail martorei H C care se ocupa cu soft-ul, iar aceasta le posta pe site după care cursanţii intrau şi participau la discuţii pe „forumuri" existând chiar un „forum" numit „cafenea" la care aveau acces toţi participanţii la cursuri şi toţi lectorii şi se purtau dezbateri. Din declaraţia martorei rezultă că la cursul ţinut de ea, acela de „management financiar" s-au înscris 10-12 persoane dar care au participat activ doar 3-4 persoane care au luat temele şi au răspuns, iar pe „forum" nu erau mai mult de 15 participanţi la dezbateri. Martora mai declară că a avut discuţii cu inculpatul C B şi M M care ca „manageri de proiect" aveau acces nelimitat şi intrau pe site expunându-şi nemulţumirea cu privire la participarea slabă la cursuri şi propunând să se mai facă acţiuni de promovare a proiectului. Martora nu a văzut cum arată „certificatele de absolvire" pe care era trecut şi numele său şi nici nu i s-a cerut vreo evidenţă a participanţilor sau „absolvenţilor" cursului de management financiar.
Martora M C E angajată la SC E C SRL Timişoara, declară că a predat în calitate de lector al cursurilor organizate prin proiectul PHARE de,,e-learning" cursurile de „managementul calităţii" şi „ergonomie", cursuri pe care după ce le redacta i le trimitea prin „e-mail" inculpatului C B care ştia că e „manager de proiect" şi care împreună cu martora H C - responsabila cu soft-ul, posta cursurile pe site. întrucât managerul de proiect avea acces la site şi participa chiar la forumul numit „cafenea", nu i s-a cerut martorei nici o evidenţă a cursanţilor la cele două discipline pe care le preda, nu a văzut nici o listă cu cursanţi, nici diplome sau „certificate de absolvire", cu atât mai mult cu cât ştia că nu are nici o obligaţie de a încheia cursul printr-o testare a cunoştinţelor, chestionar sau examinare.
Martora H M C, reprezentantă a SC T SRL Timişoara, societate comercială „parteneră" în proiectul PHARE cu SC E C SRL Timişoara, declară că s-a ocupat cu partea de soft, cu instruirea lectorilor şi asistarea acestora cu crearea spaţiilor virtuale, postarea pe site a cursurilor şi a participat la activităţile de instruire, de promovare a proiectului la Cluj-Napoca şi la „cursul festiv" la care ştie că s-au dat certificate de absolvire la circa 20-25 de peroane, dar ea personal nu a văzut certificatele şi nu ştie că numele ei figurează pe acestea. Martora declară că îşi aminteşte faptul că fiecare lector „trebuia să stabilească participanţii la cursuri care şi-au încheiat cu succes sarcinile cerute (participarea la discuţii şi realizarea proiectului final, studiu de caz etc.) astfel încât i se pare firesc să fi existat tabele cu cursanţii dar nu-şi aminteşte să fi văzut astfel de tabele. De asemenea martora îşi aminteşte că a lucrat cu inculpatul C B, care era manager de proiect, iar acesta,, împreună cu toţi ceilalţi parteneri din proiect aveau acces la toate spaţiile cursurilor, la fel şi cei de la ADR, astfel încât puteau monitoriza în orice moment activitatea din cadrul fiecărui modul (curs).
Martorul S V, administrator al SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca, partener de proiect cu SC E C SRL Timişoara declară că a participat în calitate de lector la cursuri, predând „resurse umane sau marketing" nu a efectuat o testare a cursanţilor în vederea absolvirii şi nu ştie de predarea-primirea cu procese verbale a unui aşa zis „plan de resurse umane şi strategie de dezvoltare...", el nefiind implicat în vreun fel în toate aceste activităţi legate de proiect sau de cursuri.
Din coroborarea declaraţiilor echipei de proiect rezultă faptul că derularea proiectului de „e-learning" finanţat din fonduri PHARE a avut multe deficienţe, cursurile fiind accesate de un mic număr de persoane, majoritatea din acestea nu au avut o participare activă şi nu pot fi consideraţi „cursanţi" şi cu atât mai puţin „absolvenţi" ai cursurilor.
După încheierea „contractului de grant" la 29.11.2003 care cuprinde proiectul propriu-zis sau cererea de finanţare nerambursabilă de fonduri PHARE, în luna martie 2004 s-au primit fondurile şi în 01.05.2003 s-a demarat proiectul care urma să se finalizeze în termen de 12 luni astfel încât s-a considerat că perioada de implementare a proiectului s-a încheiat la data de 30.04.2004.
Conform articolului 7 paragraful 7(2)(1) din contract, raportul final urma să fie prezentat de beneficiar în 3 luni de la sfârşitul perioadei de execuţie a proiectului dar nu mai târziu de 30.09.2004. Inculpatul C B a lansat în 23.04.2004 prin e-mail invitaţii la „cursul festiv" persoanelor şi firmelor care - conform declaraţiilor sale - au participat sau au fost interesate de curs, pentru data de 28.04.2004 la CCIA Cluj-Napoca.
Pentru încheierea proiectului, procedurile impuneau ca reprezentanţii ADR Nord-Vest să efectueze o „vizită finală" la „locaţia proiectului". Vizita finală a fost efectuată în 16.07. 2004 de ADR Nord Vest prin angajatul său D S, împreună cu inculpatul C B denumit „conducătorul de proiect" din partea SC E C SRL Timişoara, locaţia proiectului (adresa unde este implementat proiectul) fiind în Cluj-Napoca, str. Scorţarilor, nr. 2 la sediul SC IVS Consulting SRL. Cu acest prilej s-a întocmit de către cei doi reprezentanţi un act denumit „Lista de verificare şi raportul vizitei la faţa locului".
Raportul reia, punct cu punct, toate secţiunile din proiect, stabilind la fiecare în parte ce documente justificative are obligaţia să le prezinte beneficiarul odată cu raportul final. Se precizează la Secţiunea 3, subcapitolul „administrare financiară" faptul că din „discuţiile avute cu beneficiarul a rezultat că responsabilul cu controlarea şi monitorizarea cheltuielilor legate de proiect a fost dl. C B". La secţiunea 4 din raport denumită,, Evaluarea realizărilor proiectului" se menţionează că pentru a dovedi realizarea acestora în conformitate cu prevederile de la pct. 1.6 din cererea de finanţare, Beneficiarul se angajează să includă în Raportul final tehnic şi financiar următoarele documentele :
Activitatea 1: întâlnirea echipei de proiect, elaborarea chestionarului, contactarea firmelor şi identificarea nevoilor de instruire. Beneficiarul va anexa la Raportul final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la pct, 1.6 din Cererea de Finanţare (minută întâlnire, chestionar analiza nevoilor de instruire etc).;
Activitatea 2: Analiza chestionarelor pentru identificarea nevoilor de instruire. Beneficiarul va anexa la Raportul Final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la pct. 1.6 din Cererea de Finanţare (raportul de analiză a chestionarelor etc);
Activitatea 3: Instalarea şi încărcarea aplicaţiilor software specifică şi instruirea personalului în vederea utilizării acesteia. Beneficiarul va anexa la raportul final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la punctul 1.6 din cererea de finanţare ( documentele încheiate cu beneficiarul - procese-verbale de predare-primire a software-ului şi a manualelor de utilizare, licenţele de utilizare a software-ului, documentele încheiate cu ocazia instruirii personalului beneficiarului, listele cu participanţii, lista tutori şi rapoartele de activitate vizate de managerul proiectului, chestionare de analiză a calităţii cursului (software-ului etc, precum şi un punct de vedere scris al Beneficiarului privind calitatea şi utilitatea respectivei aplicaţii software );
Activitatea 4 : Instruirea echipelor manageriale cu privire la conceptele de bază legate de identificarea nevoii de instruire şi planificarea carierei. Beneficiarul va anexa la Raportul Final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la pct. 1.6 din Cererea de Finanţare (documentele încheiate cu ocazia instruirii, listele cu participanţii, lista tutori şi rapoartele de activitate vizate de managerul proiectului, chestionare de analiză a calităţii, instruirii, etc, precum şi copii după diplomele emise );
Activitatea 5 : întocmirea planurilor de dezvoltare a resurselor umane în firmele ce constituie grupul ţintă a fost realizat integral. Beneficiarul va anexa la raportul final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de punctul 1.6 din cererea de finanţare ( procese-verbale de predare-primire, a planurilor de dezvoltare încheiate cu firmele din grupul ţintă, punctul de vedere al beneficiarilor cu privire la calitatea şi utilitatea respectivelor planuri etc.);
Activitatea 6 : Instruirea şi consilierea angajaţilor din cadrul firmelor cu privire la dezvoltarea propriei cariere. Beneficiarul va anexa la Raportul Final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la pct. 1.6 din Cererea de Finanţare ( documentele încheiate, listele cu participanţii, lista tutori şi rapoartele de activitate vizate de managerul proiectului, chestionare de analiză a calităţii instruirii / consilierii etc).
Raportul tratează în continuare capitolele „Obiective", „Rezultate", „Indicatori", „Durabilitate" - la fiecare fiind prevăzută obligaţia Beneficiarului de a anexa la Raportul Final „o informare cu situaţia la zi a realizărilor". Se stabileşte că „Beneficiarul va depune la ADR Nord-Vest până la data de 31.07.2004 Raportul final tehnic şi financiar, întocmit conform prevederilor Contractului de finanţare".
Prin participarea sa la întocmirea acestui raport, împreună cu reprezentantul ADR Nord-Vest, în calitate de conducător de proiect", inculpatul B C şi-a asumat responsabilitatea, semnând raportul ca reprezentant al Beneficiarului, să întocmească şi să depună Raportul final tehnic şi financiar în cel mult 3 luni de zile, cu realizarea măsurilor precizate „în prezentul raport de vizită".
Constatând că nu deţine decât un număr redus de acte justificative pe care ADR Nord-Vest le solicita pentru finalizarea proiectului şi aprobarea eliberării ultimei tranşe din finanţarea nerambursabilă din fonduri PHARE, inculpatul B C a întocmit Raportul tehnic şi Raportul financiar la care a anexat acte false inexacte sau incomplete, după cum urmează : Listele cu persoanele instruite, certificatele de absolvire şi procesele-verbale de predare-primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane.
în ceea ce priveşte prima categorie de acte „ Listele cu persoanele instruite", se reţine că au fost întocmite şi depuse un număr de cinci liste, dintre care patru s-a stabilit că sunt false, una singură fiind completată şi semnată de cei 10 participanţi la „cursul festiv" de la închiderea proiectului, ţinut în data de 28.04.2004 la sediul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Cluj-Napoca (CCIA).
Inculpatul B C a recunoscut pe parcursul procesului penal faptul că înainte de ultima întâlnire de la Cluj Napoca a pregătit mai multe exemplare de tabel, în alb şi fără titlu (practic un model sau „Cap de Tabel") cu care a mers la Cluj, cu intenţia de a le completa cu numele şi semnăturile celor pe care îi considera absolvenţi ai cursului şi cărora le va înmâna, cu acest prilej şi certificatele de absolvire pe care le concepuse şi care erau tot „în alb", adică doar semnate de „managerul de curs" M M L cu loc liber pentru numele „absolventului" de curs. De asemenea, inculpatul precizează împrejurarea că la „întâlnirea festivă" au participat doar 10 persoane dintre cei invitaţi, astfel încât acestora le-a dat să-şi treacă numele pe table şi să semneze de primirea certificatelor de absolvire după care a scris cu mâna titlul tabelului cu cuvintele „LISTA PERSOANELOR INSTRUITE".
Cele 10 persoane care au participat efectiv la cursurile „e-learning" organizate prin programul PHARE în cadrul proiectului managerial au fost numiţii: B S, N J, K A, M P A, M D, C C, M V, N M, N D şi F D (căsătorită A). Aceste 10 persoane au fost audiate ca martori în cauză şi au declarat că au urmat cursurile, au participat activ la acestea, le-au absolvit şi au primit certificatele de absolvire cu prilejul întâlnirii de la CCIA Cluj Napoca, scriindu-şi personal numele, prenumele, firma la care lucrează şi adresa în tabelul respective şi semnând de primirea diplomei (voi. 4 fila 63, dosar u.p.).
Astfel, martorul K A a declarat că a participat la cursul de „Management financiar", a primit temele şi a întocmit o lucrare, dar îşi aminteşte că era singurul sau mai era încă cel mult o persoană care participa la acest curs, întrucât nu avea cu cine să dezbată temele pe forum.
Martorul B S a arătat că a participat activ la cursul de „Managementul resurselor umane" care a durat câteva luni în perioada octombrie 2003 - ianuarie 2004, a participat şi la întâlnirea de final primind certificatul de absolvire, s-a trecut în tabel şi a semnat de primire.
Martorul N D M îşi aminteşte că a urmat cursul de „Managementul resurselor umane", a întocmit o lucrare şi a participat la festivitatea de închidere a cursurilor dar nu a primit un certificat de absolvire în anul 2004 fiind, ulterior, în februarie 2007, contactat de B C care l-a întrebat dacă a participat la curs şi dacă a primit diploma, iar în mai 2007 i-a expediat, prin poştă, certificatul de absolvire a cursului.
Martora F D (căsătorită A) a afirmat că a participat activ la cursul de „Management general şi logistică", curs la care au mai participat activ doar M D, N M şi M P A, a semnat în tabel şi a primit certificatul de absolvire.
Martorul P F, care apare la poziţia 29 din tabelul menţionat, dar fără adresă şi semnătură, a arătat că a participat o perioadă scurtă de timp la cursul de „Marketing", la care discuţiile pe forum au încetat brusc, nu a absolvit acest curs, nu a participat la întâlnirea festivă şi nu a primit „diplomă" de absolvire a cursului. Faptul că apare înscris şi în tabelul cu angajaţii „SC E" îl explică prin faptul că acest tabel s-a întocmit atunci când s-au cerut semnături pentru înscrierea la curs şi nu la finalizarea acestuia.
De asemenea martora N J apare înscrisă în două liste (tabele) şi nu-şi recunoaşte semnătura de la poziţia 11 din primul tabel, dar îşi aminteşte că a participat activ la un curs şi la final a primit certificatul de absolvire (ceea ce înseamnă că semnătura la poziţia 20 din tabelul întocmit la „cursul festiv" îi aparţine şi a executat-o cu prilejul primirii diplomei).
în ceea ce priveşte tabelul intitulat „Lista persoanelor instruite" care cuprinde poziţiile de la 1 la 14, din cercetări a rezultat că este un act fals. Astfel primele 5 poziţii conţin numele a 5 persoane în dreptul cărora s-a înscris „T -Scorţarilor 2", cu semnături indescifrabile. Aceste persoane, respectiv : V C, B C, C G, S D şi M V nu au putut fi identificate pentru a fi audiate dar a fost audiat martorul S V, administrator la SC T SRL Cluj Napoca, care a precizat că nu a avut angajaţi cu aceste nume, nu-i cunoaşte pe cei cinci din tabel şi nu ştie persoana care i-a trecut ca angajaţi ai firmei sale şi în ce scop.
La poziţiile 6, 7 şi 8 apar numele: C M, R I şi P I, ca angajaţi ai CCIA Cluj. Fiind audiată, martora P I a menţionat că semnătura din dreptul numelui său nu-i aparţine, nu a participat la cursuri, întrucât ea este angajată a CCJA Cluj Napoca şi - în această calitate - s-a ocupat de închirierea sălii unde s-au organizat întrunirile. R I a fost angajat al CCIA Cluj Napoca, dar nu a putut fi audiat încât e plecat din ţară, iar C M nu a putut fi identificată, nefiind angajată la CCIA Cluj.
Martorul V D, care apare la poziţia nr. 9 din tabel, a afirmat că a fost administrator la SC B SRL Cluj Napoca şi a fost invitat de CCIA Cluj Napoca la întâlnirea de promovare a proiectului, a confirmat participarea sa, a soţiei sale V C şi a angajatei C A. Martorul a precizat că a participat singur la întâlnirea de prezentare sau promovare a proiectului, dar nu s-a înscris la nici un curs şi nu a participat ulterior la cursuri, nu s-a trecut în tabel şi semnătura nu-i aparţine.
Martora V C a susţinut că nu a participat nici la întâlnirea de prezentare a proiectului nici la cursuri, nu s-a înscris în nici un tabel şi semnătura nu-i aparţine.
Martora C A a declarat că nu a participat la nici o întâlnire sau curs legate de acest proiect, nu s-a înscris în tabel iar semnătura nu-i aparţine.
La poziţia nr. 12 din tabel apare numele N J care a arătat că semnătura nu-i aparţine ea fiind trecută şi la poziţia 20 din tabelul 3, unde a şi semnat.
La poziţia nr. 13 din tabel apare numele C A de la K Cluj Napoca, fără adresă, astfel încât persoana nu a putut fi identificată şi nici audiată.
Martora M A (căsătorită B) a precizat că a participat la o întâlnire cu studenţii în legătură cu promovarea proiectului, dar nu s-a înscris în tabel, nu a urmat cursurile întrucât nu are acces la internet, iar semnătura de la poziţia 14 din tabel nu-i aparţine.
Cel de al 2-lea tabel intitulat „Lista persoanelor instruite" cuprinde poziţiile numerotate de la 15 la 18.
La poziţia 15 figurează numele P L, studentă UBB. Fiind audiată ca martor, aceasta a declarat că a fost studentă şi a lucrat ca secretară la UBB dar nu a auzit de acest proiect, nu a participat la nici o instruire şi nici la vreun curs, iar semnătura din dreptul numelui său nu-i aparţine neştiind cum a ajuns numele ei pe acest tabel.
La poziţia 16 figurează numele „D D B", dar persoana nu a fost audiată fiind plecată. în schimb, administratorul SC B SRL V D a declarat că D D a fost angajată a firmei dar nu a participat la nici un curs, el fiind cel care i-a comunicat numele la CCIA cu prilejul primirii invitaţiei de participare la întâlnirile de promovare a proiectului.
Martorul M T a declarat că a participat la două întâlniri legate de acest proiect, s-a înscris la curs, dar nu a participat, nu a primit certificat de absolvire şi semnătura de la poziţia 17 din tabel nu-i aparţine.
Martorul T A a menţionat că i-a cunoscut pe inculpatul B C şi pe M M L, dar nu a participat la nici un curs legat de proiectul PHARE derulat de aceştia, iar semnătura de la poziţia 18 din tabel nu-i aparţine.
Cel de al 4-lea tabel folosit la ADR Nord-Vest de inculpatul B C, intitulat „Lista persoanelor instruite" cuprinde numele a 14 persoane, numerotate de la 30 la 43.
Martorele B I şi B D (căsătorită P) au declarat că au înfiinţat SC S C SRL Cluj-Napoca în luna februarie 2004, iar în iulie 2004 şi-au deschis punct de lucru în Piaţa Avram lancu nr. 68 din Cluj-Napoca, astfel încât nu au participat la cursurile organizate prin programul PHARE, dar îşi amintesc că au semnat un tabel pe care l-a adus D I, angajata lui S V (fost asociat cu martorele). Apare evident faptul că cele două nu puteau participa la cursurile în cauză şi că tabelul a fost întocmit cel mai devreme în luna iulie 2004.
Martorul P I F (actualul soţ al lui B D) a afirmat că nu a participat la nici un curs, nu a primit nici o diplomă şi nu a semnat în tabel la poziţia 32 unde apare numele său.
La poziţia 33 din tabel apare numele V C-student Cluj, persoana nu a putut fi identificată pentru a fi audiată.
Martorul B R a menţionat că nu a participat la cursurile din acest proiect şi semnătura de la poziţia 34 din tabel nu-i aparţine.
Numiţii M M, H T şi D S înscrişi la poziţia 35, 39 şi 40 din tabel, nu au fost găsiţi pentru a fi audiaţi, dar martorul S V I a relatat împrejurarea că aceştia au fost angajaţii săi la SC T SRL (care ulterior a falimentat) şi că nu ştie să fi urmat cursurile din proiectul PHARE la care el a fost partener cu SC IVS Consulting Cluj-Napoca.
G C, înscris în tabel la poziţia nr. 41 ca fiind angajat la firma T nu a putut fi identificat, iar martorul S I V a afirmat că nu a fost angajatul său la această firmă.Aceeaşi situaţie apare şi în legătură cu numele D A de la poziţia 42 din tabel.
Martorul I L, înscris la poziţia 36 din tabel, a precizat că a participat sporadic la cursuri, nu a primit certificat de absolvire şi semnătura din tabel nu-i aparţine.
Martorul M A a menţionat că nu a participat la curs dar a semnat în tabel în dreptul său la poziţia 38.
Martora H I, fostă angajată la Universitatea Cluj-Napoca, a afirmat că nu a participat la nici un curs şi semnătura de la poziţia 43 din tabel, în dreptul numelui său, nu-i aparţine.
Ultima listă - cuprinzând poziţiile 44-63 - a fost întocmită pe calculator şi are înscrişi numai angajaţi ai SC E SRL Cluj-Napoca, o parte din aceştia lucrează la o filială din Bucureşti sau la alte societăţi comerciale aparţinând de E.
Din cercetări, a rezultat că această listă a fost întocmită la începutul proiectului, atunci când se realiza promovarea şi înscrierea pentru cursurile care urmau să se desfăşoare, iar în luna iulie 2004, inculpatul B C a înscris olograf deasupra listei titlul „Lista persoanelor instruite" pentru a o folosi la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca, ca o anexă la Raportul Tehnic Final în scopul de a primi ultima tranşă din fondurile PHARE.
Dintre cele 20 de persoane înscrise pe această listă doar martorii P F, B R şi P F E au declarat că au semnat lista dar nu au participat la cursuri şi nu au primit certificate de absolvire, explicând semnăturile de pe listă prin aceea că s-au înscris la început dar au renunţat să participe.
Martora V A, fost manager Resurse Umane la SC E SRL Cluj-Napoca, a menţionat că a semnat lista la început când s-au făcut înscrierile la curs, dar nu a participat.
Martorii G S, M V, M F, C N, T A şi T D au fost audiaţi şi au declarat că nu au semnat în tabel, semnăturile din dreptul numelui nefiind ale lor.
Martorul N M este trecut în tabel, dar nu a semnat nimeni în dreptul său el fiind trecut şi în al 3-lea tabel la poziţia 26, iar martorul M V figurează şi în acest tabel la poziţia 25. De altfel martorul P F a semnat tabelul al 5 -lea ca persoană care se înscrie la cursuri, iar pe tabelul al 3-lea figurează la poziţia 29 fără semnătură, ca persoană căreia i s-a eliberat certificatul de absolvire a cursurilor.
Numiţii O F, C E, A L, M M, V A şi S O nu au putut fi audiaţi, întrucât nu mai au calitatea de angajaţi ai SC E SRL Cluj-Napoca, unii fiind plecaţi din localitate, iar alţii în străinătate.
Numiţii T M, P V şi D P, sunt angajaţi la filiala din Bucureşti a SC E SRL şi nu au putut semna tabelul, întrucât nu au fost prezenţi la Cluj-Napoca în perioada în care a fost întocmită lista cu cei care se înscriau la cursurile organizate prin proiectul PHARE.
Inculpatul a susţinut pe parcursul procesului penal că nu a avut cunoştinţă de faptul că aceste tabele sunt false, incomplete sau inexacte, întrucât el a întocmit un model de tabel pe care în 28.04.2004 l-a lăsat martorei D I (actualmente M) angajată a SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca, pentru a-l multiplica şi completa cu numele şi semnăturile participanţilor la cursuri. Inculpatul susţine că ulterior a primit de la D I prin poştă, tabele fără titlu, el fiind cel care a scris personal, olograf, pe fiecare în parte titlul „LISTA PERSOANELOR INSTRUITE"; dar recunoaşte că al 3-lea tabel l-a dat personal celor 10 participanţi la întâlnirea festivă de încheiere a cursurilor pentru a se trece pe el şi a semna de primire a certificatelor de absolvire.
Martora M I (fostă D) a declarat că a lucrat ca secretară la SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca, firmă administrată de S V, calitate în care nu s-a ocupat decât de probleme organizatorice, respectiv de : închirierea sălii pentru întâlniri, protocol, invitaţii, legătura cu CCIA Cluj-Napoca dar a păstrat şi corespondenţa cu SC E C SRL Timişoara, în special cu inculpatul B C, căruia îi trimitea actele pe care le solicita, dar numai după ce discuta cu martorul Sucală.
în ceea ce priveşte afirmaţiile inculpatului B C că i-ar fi lăsat tabelele şi diplomele sau „certificatele de absolvire" în alb la data de 28.04.2004, ca să le completeze şi să i le trimită, martora M (D) I a negat în faza de urmărire penală acest fapt, dar şi-a amintit că ar fi văzut cel de-al 4-lea tabel şi a acceptat posibilitatea ca ea să-l fi dat la completat.
Din procesul verbal de confruntare dintre inculpatul B C şi martora M (D) I, a rezultat faptul că inculpatul B C a ezitat să afirme cu certitudine că ar fi lăsat tabelele şi certificatele de absolvire în alb la martoră ca să le completeze şi că nu mai ştie sigur unde le-a lăsat, dar crede că le-a lăsat totuşi la sediul SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca, ca să fie completate şi să le recupereze ulterior. Martora l-a contrazis pe inculpat şi şi-a menţinut cele declarate, arătând că nu a falsificat tabelele, întrucât nu a avut nici un interes în acest sens şi că inculpatul nu i-a lăsat tabele şi certificate de absolvire în alb.
în faza de cercetare judecătorească, martora D I a precizat că îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, pe care însă le-a completat - în sensul că şi-a amintit că a asistat la o predare a proceselor -verbale, dar că nu poate preciza dacă acestea au avut ca obiect un manual sau mai multe şi că a transmis prin poştă electronică tabelele către inculpat. Instanţa nu va reţine completările ulterioare ale martorei, întrucât apreciază că sunt echivoce şi afirmate conjunctural, în condiţiile în care şi în declaraţia din faza de urmărire penală şi cu prilejul confruntării sale cu inculpatul, această a negat vehement participarea sa în vreun mod la întocmirea sau transmiterea unor asemenea acte.
Martorii ale căror nume apar în tabelele menţionate mai sus şi care - cu prilejul audierii - au declarat că semnăturile nu le aparţin, au fost de acord să dea probe de scris, cu semnăturile lor olografe; comparând vizual aceste semnături cu cele de pe tabele, s-a constatat cu uşurinţă că pe tabele semnăturile au fost falsificate, astfel că nu s-a impus efectuarea unor constatări tehnico-ştiinţifice grafice întrucât semnăturile sunt evident false şi datorită felului în care au fost create nu ar putea fi comparate cu scrisul posibililor suspecţi.
Inculpatul B C - deşi nu recunoaşte că ar fi falsificat listele descrise mai sus şi susţine că nu ştia că sunt false - a recunoscut că le-a scris titlul la fiecare şi le-a folosit ca acte justificative la Raportul tehnic final prezentat la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca pentru a i se elibera ultima tranşă din fondurile PHARE.
Instanţa a reţinut că - în calitatea sa de manager şi coordonator al proiectului -inculpatul B C a ştiut cu certitudine ce persoane au participat la cursuri, având acces nelimitat la site şi participând activ la discuţiile de pe forum şi de la „cafenea". Aşa cum rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză, doar 10 persoane au participat efectiv şi activ la cursuri şi puteau fi considerate ca fiind absolvenţi, lucru cunoscut de inculpat, care le-a înmânat personal celor zece, certificate de absolvire. Ceilalţi aşa zişi „cursanţi" fie s-au înscris la început exprimându-şi intenţia de a se prezenta la întâlnirea pentru promovarea proiectului, fie au intrat sporadic pe site din curiozitate şi au renunţat de la început, fie chiar au participat iniţial, au luat cursurile şi au renunţat pe parcurs, fără să parcurgă temele abordate de lectori. Cert e faptul că nu au participat la curs şi nu l-au „absolvit" un număr de 65 de persoane aşa cum s-au angajat prin proiect şi Cererea de Finanţare reprezentanţii Beneficiarului SC E C SRL Timişoara, lucru ştiut de inculpatul B C.
După controlul reprezentantului ADR Nord-Vest şi întocmirea raportului din 26.04. 2004 când s-a stabilit ce acte justificative trebuie să prezinte pentru încheierea proiectului, inculpatul B C a realizat că nu deţine aceste acte şi a intrat în criză de timp. Ulterior, după prezentarea la ADR a actelor false, inexacte sau incomplete, inculpatul B C nu a mai acţionat în nici un fel până după începerea controlului de către DLAF.
In luna februarie 2007, inculpatul B C a telefonat şi trimis mesaje prin,,e-mail", a început să întocmească liste şi planuri diverse, în încercarea de a reconstitui modul în care s-au desfăşurat cursurile în anul 2003-2004, cine a participat la cursuri şi a afla câte certificate de absolvire s-au dat în realitate şi cui anume. Acest lucru rezultă din declaraţiile majorităţii martorilor audiaţi dar şi din actele ridicate de la inculpatul B C care a recunoscut că a încercat să „repare" o parte din neregulile realizate în vara anului 2004.
A doua categorie de acte false sau inexacte folosite de inculpatul B C constă în „certificatele de absolvire" a cursurilor pe care inculpatul a recunoscut că le-a întocmit în birou, luând nume de pe listele care afirmă că le avea de la martora M (D) I, ce neagă că i le-ar fi transmis. Dintre aceste „certificate de absolvire" un număr de 50 pot fi considerate acte false sau inexacte, întrucât au fost întocmite pentru a atesta fapte nereale şi anume că persoanele înscrise pe acestea ar fi absolvit cursurile din cadrul proiectului finanţat din fonduri PHARE.
Din probatoriu administrat în cauză a rezultat că doar 10 persoane pot fi considerate „absolvente" ale cursurilor organizate de SC E C SRL Timişoara şi partenerii săi în proiectul menţionat. Deşi au fost invitaţi încă din 23.04.2004 toţi potenţialii „cursanţi" ale căror adrese de e-mail erau deţinute de către inculpatul B C, la „închiderea festivă" a cursurilor ţinută la CCIA Cluj-Napoca în 28.04.2004 s-au prezentat doar 10 persoane cărora inculpatul le-a dat un tabel ca să-şi treacă datele şi să semneze de primire.
Inculpatul a afirmat că a mers la Cluj-Napoca, în data de 28.04.2004, cu un set de „certificate de absolvire" în alb, semnate de managerul de proiect Dipl. ing. dr. ec. M M - fapt confirmat şi de acesta; şi a susţinut că nu a putut înmâna decât 10 certificate de absolvire, iar că pe restul le-a lăsat împreună cu modele pentru tabele cu persoane instruite, fără titlu, martorei M (D) I, aspect negat de către martoră. Ulterior, fiind obligat să depună la ADR Nord-Vest, Raportul Tehnic şi Raportul Economic cu actele justificative la care s-a obligat prin Raportul de vizită finală din 26.04.2004, inculpatul a precizat că a completat certificate de absolvire xerografiate cu nume de persoane din tabelele pe care le deţinea, nume luate practic la întâmplare, deşi ştia ce persoane au participat la cursuri şi în ce măsură au făcut-o.
Acesta este şi motivul pentru care instanţa a reţinut că inculpatul B C a falsificat în mod deliberat certificatele de absolvire de care avea nevoie ca acte justificative la rapoartele finale pe care era obligat să le depună la ADR Nord-Vest pentru a încasa tranşa finală din fondurile PHARE.
Apărarea inculpatului că a lăsat certificatele de absolvire în alb la sediul IVS Consulting Cluj-Napoca pentru a fi semnate şi înmânate absolvenţilor nu a putut fi reţinută, întrucât în momentul în care inculpatul - deşi a realizat că nu mai ştie numele persoanelor cărora li s-au înmânat aceste acte - a procedat totuşi la înscrierea la întâmplare pe copiile certificatelor de absolvire a numelor luate aleatoriu din aşa-zisele „liste cu persoanele instruite", în deplină cunoştinţă de cauză.
Pe listele cu persoanele instruite se regăsesc numele a 63 de persoane din care 4 persoane apar înscrise de două ori, astfel încât, în realitate, pe liste figurează doar 59 de persoane.
Au fost completate 60 de certificate de absolvire, din care una este dublură, respectiv cea pe numele de N M, care declară că nu a primit certificatul de absolvire în aprilie 2004, ci doar în mai 2007, prin poştă, fapt recunoscut de inculpat.
în data de 28.04.2004, la evenimentul intitulat „Curs festiv" organizat la CCIA Cluj-Napoca pentru a marca încheierea proiectului PHARE, aşa cum declară inculpatul B C, au fost prezente 10 persoane şi ar fi fost completate 11 certificate de absolvire, în realitate au primit astfel de certificate doar 9 persoane care recunosc acest lucru şi anume: B S, N J, K A, M P A (A), M D, C C, M V, N D şi F D (căsătorită A).
Martorul P F este trecut pe listă, dar nu a participat la întâlnire, nu semnat şi nu a primit certificat de absolvire, deşi inculpatul a afirmat că certificatul acestuia a fost luat de colegii săi de la firma E. Nici martorul N M, care apare pe listă şi a semnat nu a primit certificat de absolvire.
Toate celelalte 50 de certificate de absolvire sunt false, întrucât persoanele ale căror nume figurează trecute pe aceste acte nu au urmat cursurile „e-learning" din cadrul proiectului finanţat din fonduri PHARE ( aceste cazuri au fost analizate în cadrul secţiunii privind tabele cu persoanele instruite, în care s-a stabilit caracterul fals, inexact sau incomplet al acestor liste, persoanele care figurează pe liste şi pe numele cărora s-au emis „certificate de absolvire" deşi nu au participat la cursuri şi nu au avut dreptul la astfel de certificate).
Instanţa a reţinut că cele 50 de certificate de absolvire au fost falsificate de inculpatul B C care ştia că persoanele pe care le trece pe aceste nu au participat la cursuri întrucât avea acces la site şi cunoştea cu exactitate că pot fi considerate absolvente ale cursurilor 10, cel mult 11 persoane. Scopul pentru care inculpatul a falsificat cele 50 de certificate de absolvire a fost acela de a le folosi ca acte justificative la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca, la Raportul tehnic şi Raportul financiar pe care le-a prezentat în vederea încheierii proiectului şi primirii ultimei tranşe din fondurile PHARE contractate.
A treia categorie de acte false sau inexacte pe care le-a întocmit şi folosit inculpatul B C pentru a justifica finalizarea cursurilor şi a proiectului, o reprezintă „Procesele-verbale de predare-primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane".
Prin proiectul-cerere de finanţare nerambursabilă şi contractul încheiat pentru accesarea fondurilor PHARE, SC E C SRL Timişoara, ca Beneficiar s-a angajat să instruiască 15 manageri de întreprinderi mici şi mijlocii în domeniul resurselor umane şi să le acorde sprijin pentru întocmirea unei „strategii şi plan de dezvoltare a resurselor umane".
în „Lista de verificare şi raportul vizitei la faţa locului" efectuate de ADR Nord-Vest Cluj-Napoca în 26.07.2004, împreună cu inculpatul B C, ca responsabil de proiect, la „Activitatea 5" s-a specificat faptul că „întocmirea planurilor de dezvoltare a resurselor umane în firmele ce constituie grupul ţintă a fost realizat integral" şi s-a stabilit că „Beneficiarul va anexa la raportul final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la punctul nr. 1.6. din Cererea de Finanţare (procese-verbale de predare-primire a planurilor de dezvoltare încheiate cu firmele din grupul ţintă, punctul de vedere al beneficiarilor cu privire la calitatea şi utilitatea respectivelor planuri etc.).
Aşa cum rezultă din declaraţia martorei C L, care a predat ca lector cursul de „Managementul resurselor umane", la cursul respectiv au participat 8-10 cursanţi din care doar o parte au participat activ. Martora a declarat că a lansat ca temă un modul cuprinzând strategia de dezvoltare a resurselor umane, model teoretic pe care cursanţii trebuiau să-l adapteze la o firmă concretă. Această temă reprezenta „pregătire proiectului final" şi aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat ca urmare a listării de pe internet a discuţiilor purtate în cadrul acestui curs, doar două persoane au participat la această secţiune şi 4 persoane la secţiunea „evaluare" în care cursanţii apreciau nivelul cursului predat (voi. 5 filele 2, 68,83-86 dosar u.p.).
Deşi ştia că nu au fost instruiţi 15 manageri şi nu s-a întocmit sau predat către firmele acestora „strategia şi planul de dezvoltare a resurselor umane din cadrul organizaţiei...", pentru a justifica realizarea acestei obligaţii asumate prin proiect, inculpatul B C a întocmit 15 procese-verbale de predare-primire purtând data de 05.04.2004, acte false în sensul că au un conţinut neadevărat, fals, întrucât atestă predarea-primirea unor documente care nu există. Din aceste procese-verbale rezultă că cei 15 manageri de societăţi comerciale ar fi primit o lucrare intitulată „strategia şi planul de dezvoltare a resurselor umane din cadrul organizaţiei..." elaborat în cadrul proiectului „Sistem de educaţie continuă la distanţă prin intermediul internetului, cod RO 0007.02.01.01.0446". Pentru a justifica în raportul final tehnic şi financiar că a realizat obiectivul stabilit prin proiect, la sfârşitul procesului-verbal s-a menţionat fraza: „Primitorul este de acord cu conţinutul strategiei şi planului de dezvoltare al resurselor umane, îl consideră util pentru organizaţia sa şi nu are obiecţii cu privire la acesta".
Faptul că aceste procese-verbale sunt false, reflectând în conţinutul lor lucruri neadevărate se probează prin declaraţiile persoanelor implicate. Astfel, lectorul de la disciplina „Managementul resurselor umane", C L a precizat că nu a ştiut de existenţa acestor procese-verbale şi nu a elaborat nici o lucrare cu denumirea „Strategia şi planul de dezvoltare a resurselor umane" care să fie listat şi predat ca atare, în materialitatea sa pe baza unui proces-verbal unor manageri de firmă. Martora a declarat că a întocmit o astfel de temă doar ca o aplicaţie în cadrul cursului, temă rezolvată de altfel, practic de doar două astfel încât persoane din cele 10 care au participat la cursul său.
Martorul A M V, administrator la SC 7 I SRL Cluj-Napoca, a menţionat că a semnat procesul-verbal din 05.04.2004 de predare-primire a unei strategii de dezvoltare a resurselor umane, dar că nu mai ştie cine i-a predat actul la semnat, cert fiind faptul că nu a primit nici o lucrare, carte sau broşură cu acest titlu.
Martora B D (căsătorită P) a afirmat că a semnat şi ştampilat personal procesul-verbal pentru SC PR Sprint Comunication SRL Cluj-Napoca, str. Avram lancu nr. 68, dar nu-şi mai aminteşte cine i l-a dat la semnat fiindcă nu a primit nici un fel de material intitulat „strategie şi plan de dezvoltare a resurselor umane". Martora era la acea dată asociată cu SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca -patronată de S V I. Societatea comercială şi-a înfiinţat punctul de lucru pe str. Avram lancu, nr. 68 din Cluj-Napoca abia în data de 02.07.2004, astfel încât procesul verbal de predare-primire a strategiei apare ca fiind antedatat,,05.04.2004" întrucât nu putea fi întocmit înainte de 02.07.2004, pe el fiind trecut noul sediu al firmei PR Sprint Comunication SRL Cluj-Napoca.
Următorul proces-verbal de predare-primire a „strategiei" este întocmit pentru SC A A SRL Cluj-Napoca, str. Avram lancu, nr. 68 (aceeaşi adresă cu cea a,,PR Sprint Comunication SRL Cluj-Napoca) firmă reprezentată de A S, persoană care nu a fost găsită pentru a fi audiată. Acest proces verbal este un fals întrucât nici persoana menţionată, nici societatea comercială pe care o reprezintă nu au avut nici o tangenţă cu cursurile de „management resurse umane" organizate în cadrul programului şi proiectului PHARE din cauza de faţă.
In legătură cu procesele verbale de predare-primire a „strategiei de resurse umane" pe care apare SC GFI T SRL Cluj-Napoca reprezentată prin C S, SC T SRL Cluj-Napoca reprezentată prin M L şi SC S M SRL Cluj-Napoca reprezentată prin T A, a fost audiat ca martor acesta din urmă - care e asociat şi administrator la toate ce 3 societăţi comerciale şi care a declarat că a participat cândva la un proiect din fonduri PHARE cu SC E C SRL Timişoara, dar la proiectul de faţă nu a participat nici în calitate de cursant şi nici în alt fel. Martorul a mai arătat că îşi aminteşte că a fost contactat telefonic de B C care i-a relatat de existenţa proiectului şi i-a propus să-i trimită un set de acte cu privire la obiectul acestui proiect. în aceste condiţii, cele 3 societăţi comerciale la care era asociat martorul T A au primit câte un proces verbal de predare-primire a „strategiei" acte pe care le-au semnat şi ştampilat cei trei reprezentanţi ai firmelor respective, dar nu au fost aplicate la aceste firme strategiile sau planurile de resurse umane care au făcut obiectul proceselor verbale.
Următorul proces verbal de predare-primire a strategiei este completat cu denumirea SC R&S A SRL Cluj-Napoca reprezentată prin M A (actualul soţ al martorei D I secretară la IVS Consulting SRL patronată de S V I). Această societate comercială, deşi era administrată de M A, era patronată de numitul S VI. în aceeaşi situaţie se afla şi SC T SRL Cluj-Napoca care apare pe următorul proces verbal reprezentată de A V. Cele două societăţi comerciale patronate de S VI apar în mod firesc ca titulare ale „strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane" care nu există, dar patronul acestora era partener de proiect prin SC IVS Consulting SRL cu inculpatul. B C şi M M, administratori ai SC E C SRL Timişoara, care aveau nevoie de aceste procese verbale pentru a justifica finalizarea proiectului din fonduri PHARE.
Un alt proces verbal de predare-primire al „strategiei" este pe numele SC A SRL reprezentată de aceeaşi A V la fel ca şi în cazul SC T SRL, administrată de S VI. La Oficiul Registrului Comerţului nu a fost identificată SC A SRL Cluj-Napoca, dar martorul S VI a precizat că firma a existat şi o cunoaşte pe A V. Se constată că o parte însemnată a proceselor verbale au fost întocmite pe numele unor societăţi comerciale aflate în relaţii apropiate cu partenerii din proiectul PHARE:
Următorul proces-verbal a fost încheiat cu SC E SRL Cluj-Napoca reprezentată de V A, şef Resurse Umane. Din declaraţia acesteia rezultă că a semnat şi ştampilat procesul verbal, dar nu ştie nici cine i l-a dat şi nici în ce împrejurări, însă ştie că nu a folosit în cadrul firmei vreo „strategie sau plan de dezvoltare al resurselor umane" de acest gen.
Celelalte procese-verbale de predare-primire a strategiei au fost încheiate cu : SC MD I C SRL Cluj-Napoca reprezentată de D M; SC C I SRL Cluj-Napoca reprezentată de P M; SC S R SRL Apahida reprezentată de L D; SC A SRL Cluj-Napoca reprezentată de M D; SC W SRL Cluj-Napoca reprezentată de M M şi SC T S SRL Cluj-Napoca reprezentată de P C. Deşi reprezentanţii acestor societăţi comerciale nu au putut fi identificaţi şi nu au fost audiaţi în cauză se poate proba faptul că nu au participat la cursurile de management al resurselor umane organizat prin proiectul PHARE, întrucât nu apar numele acestora între persoanele care au accesat site-ul cursului şi au primit tema cu „strategia".
Toate aceste procese-verbale sunt false, fiind întocmite în mod fictiv pentru a fi folosite de inculpatul B C în vederea justificării încheierii proiectului şi obţinerea ultimei tranşe din fondurile PHARE.
Falsul propriu-zis constă în însuşi conţinutul acestor procese-verbale de predare-primire, întrucât operaţiunea de predare, respectiv cea corelativă de primire presupune existenţa unui act sau obiect al acesteia, precum şi prezenţa celor două persoane care efectuează operaţiunea şi care transmit, respectiv primesc actul ori obiectul în cauză.
Inculpatul B C a recunoscut că a întocmit în alb aceste procese-verbale pe care le-a semnat şi ştampilat la rubrica „am predat", consemnând în conţinutul lor că obiectul predării primirii îl constituie o anume „strategie şi plan de dezvoltare a resurselor umane". în afară de faptul că materialul respectiv nu exista şi nu avea cum să fie predat cuiva, situaţie în care procesul-verbal poate fi considerat plăsmuit, acesta este fals şi prin aceea că la semnarea lui de către primitor cel care I-ar fi predat nu era de faţă.
Inculpatul B C a susţinut că a lăsat procesele-verbale menţionate la fel ca şi modelul de liste de absolvenţi şi diplomele în alb martorei D I (căsătorită M) care era secretară la IVS Consulting Cluj-Napoca pentru a le duce la 15 societăţi comerciale unde urmau să fie completate, semnate şi ştampilate de managerii respectivi. Atât în declaraţia dată în faţa procurorului cât şi cu prilejul confruntării cu inculpatul, martora D (M) I contestă cele declarate de inculpat şi neagă că ar fi primit procesele-verbale respective, afirmă că nu le-a văzut niciodată şi nu ar fi putut să le ducă la semnat, atâta vreme cât nu a avut cunoştinţă despre existenţa acestor acte şi nici a unor materiale denumite strategii de resurse umane.
Cu ocazia confruntării dintre martoră şi inculpat - realizată în faza de urmărire penală, acesta din urmă a avut o atitudine ezitantă, revenind asupra declaraţiilor iniţiale în care afirma cu tărie că toate actele considerate de acuzare ca fiind false le-a lăsat în alb secretarei D I, de această dată a declarat că nu-şi mai aminteşte exact dacă i le-a lăsat acesteia sau altei persoane de la sediul IVS Consulting SRL. Mai mult, inculpatul a afirmat la un moment dat că procesele-verbale de predare primire se refereau la înmânarea către managerii firmelor participante la curs a celor două cărţi publicate în cadrul proiectului PHARE, una dintre acesta conţinând şi tema privind strategia şi planul de dezvoltare a resurselor umane. De menţionat este faptul că procesele-verbale de predare-primire enunţate poartă data de 05.04.2004, iar cele două cărţi au fost publicate şi au apărut abia în 30.04.2004, astfel încât nu puteau face obiectul respectivei operaţiuni de predare-primire.
Caracterul nereal al acestor procese-verbale rezultă şi din conţinutul acestora: „Primitorul este de acord cu conţinutul strategiei şi planului de dezvoltare al resurselor umane, îl consideră util pentru organizaţia sa şi nu are obiecţii cu privire la acesta", formulare care acreditează ideea că materialul respectiv predat şi primit se referea în mod direct şi practic la resursele umane din cadrul firmei primitoare. Este evident că nu au existat astfel de materiale pe care organizatorii cursurilor din cadrul proiectului PHARE să le fi întocmit şi predat conform programului unui număr de 15 manageri de IMM-uri.
în concluzie, inculpatul B C, în calitate de „ responsabil de proiect" a fost singura persoană interesată să întocmească cele 15 procese-verbale de care avea nevoie ca acte justificative la ADR Nord-Vest. Martora D I (căsătorită M), în calitatea sa de simplă secretară angajată la IVS Consulting SRL Cluj-Napoca nu avea nici competenţa, nici atribuţiile şi nici interesul de a întocmi şi prezenta actele justificative care s-au dovedit a fi false.
Astfel că, din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, a rezultat faptul că programul de „e-learning" ce a făcut obiectul proiectului PHARE s-a desfăşurat pe parcursul a cel mult 4 luni şi nu 12 luni, cum era prevăzut, iar la cursurile organizate pe discipline au participat un număr foarte mic de persoane, practic fiind active şi putând fi considerate absolvente doar cele 10 persoane care au şi participat la festivitatea de închidere şi au primit certificatele de absolvire.
în urma listării de pe site-ul postat pe internet conţinând cursurile proiectului PHARE menţionat, a tuturor participărilor la curs a persoanelor care au accesat capitolul „conferinţe", capitol ce cuprinde totalitatea mesajelor participanţilor la curs ( de la secţiuni de tipul „să ne cunoaştem", „cafenea", „discuţii", „aspecte tehnice" până la „evaluare") rezultă că un număr mic de persoane au participat la acestea, chiar dacă aceleaşi persoane apar cu mai multe intervenţii pe secţiuni.
S-a reţinut împrejurarea că inculpatul B C a avut o participare activă la aceste cursuri şi la discuţiile pe secţiuni, cunoscând tot timpul care erau persoanele care participă, mai mult chiar la cursul său de „Management general", atrăgând atenţia cursanţilor în data de 05.11.2003 ora 22:50 că „Certificatul de absolvire a cursului presupune participarea în cel puţin jumătate din conferinţe şi efectuarea proiectului", iar în data de 17.03.2004 orele 22:04 spunându-le acestora, pe site că „împreună cu diploma se va primi şi cartea care va fi publicată în cadrul proiectului şi care conţine toate cele 7 suporturi de curs" ; în condiţiile în care în declaraţia sa, inculpatul a negat că existenţa unor condiţii cerute pentru absolvirea cursurilor, afirmând că nu existau astfel de condiţii sau cerinţe.
Inculpatul a avut calitatea de coordonator de proiect şi a fost singura persoană care cunoştea modul de desfăşurare a acestuia şi care şi-a asumat responsabilitatea de a întocmi rapoartele finale la care să anexeze actele justificative cerute.
în drept, faptele săvârşite de inculpatul B C - care în calitatea sa de reprezentant al SC E C SRL şi coordonator de proiect - a întocmit, folosit şi prezentat documente justificative false, inexacte şi incomplete la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca ceea ce a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept a tranşei finale în sumă de 4.416 euro din contractul pentru fonduri nerambursabile în cadrul proiectului PHARE RO 0007.02.01. 01.0446, prejudiciind astfel bugetul administrat de Comunităţile Europene, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 181 din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 290 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., toate în concurs real cu aplic. art. 33 lit"a" C.pen.
în cauză sunt incidente prevederile art. 33 lit. a C. pen., toate faptele fiind săvârşite în concurs real, înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna din infracţiuni.
Apărătorul inculpatului a solicitat cu prilejul dezbaterii pe fond a cauzei, schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea prevăzută de art. 18 indice 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în infracţiunea prevăzută de art. 18 indice 5 din Legea nr. 78/2000, susţinând că fapta inculpatului a fost săvârşită din culpă.
Instanţa a respins această solicitare ca fiind neîntemeiată, raportat la împrejurarea că apărarea inculpatului este contrazisă de toate mijloacele de probă administrate în cauză şi nu este coroborată cu nici un alt mijloc de probă dintre cele enunţate, pentru considerentele deja expuse pe larg cu prilejul analizei documentelor considerate a fi false sau nereale.
La individualizarea judiciară a pedepselor, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 72 C.pen.: limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, pericolul social concret al faptelor săvârşite, persoana infractorului si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Astfel, instanţa a ţinut seama de pericolul social ridicat al faptelor săvârşite - fapte de corupţie şi de fals, în formă continuată, precum si de faptul că, potrivit fisei de cazier inculpatul nu posedă antecedente penale; dar raportat la poziţia procesuală adoptată de către inculpat pe parcursul procesului penal - de nerecunoaştere a faptelor, instanţa nu a putut reţine vreo circumstanţă în favoarea acestuia, astfel că a stabilit şi aplicat pentru fiecare infracţiunea reţinută în sarcina sa câte o pedeapsă orientată spre mediul special al infracţiunii.
Partea vătămată Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei care are în componenţă Direcţia Generală de Dezvoltare Regională - Fonduri PHARE s-a constituit parte civilă la data de 07.02.2008 cu suma de 30.016,24 Euro reprezentând daune materiale ( din care 25.600 Eur - avans plătit în data de 25.04.2003 şi 4.416,24 Eur - tranşa finală plătită în data de 17.11.2004 ), depunând în dovedirea pretenţiilor formulate extrasele de cont ABN AMRO din datele în care s-au efectuat plăţile.
Apărătorul inculpatului a invocat excepţia tardivităţii constituirii de parte civilă, raportat la momentul în care această constituire s-a realizat, excepţie pe care instanţa a admis-o ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente :
La data de 27 septembrie 2007, în condiţiile în care procedura de citare a fost legal îndeplinită, s-a dat citire actului de sesizare al instanţei.
Conform art. 15 C.p.p., persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente; constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.
Prin urmare, în baza art. 15 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 346 Cod procedură penală, instanţa a respins în cadrul procesului penal acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei care are în componenţă Direcţia Generală de Dezvoltare Regională - Fonduri Phare, ca fiind tardiv formulată în raport cu citirea actului de sesizare al instanţei; urmând ca eventualele pretenţii să fie soluţionate separat pe calea unei acţiuni civile.
împotriva sentinţei penale au declarat apel inculpatul şi partea civilă Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în prezent - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Prin apelul declarat, partea civilă a solicitat modificarea în parte a sentinţei penale nr. 2575/21.10.2008, în sensul admiterii ca temeinică şi legală a acţiunii civile formulate.
Sub aspectul respingerii acţiunii civile în cadrul procesului penal, ca fiind tardiv formulată, apelanta a învederat că adresa din data de 07.06.2007 a DNA - ST Timişoara, despre care se face vorbire în rechizitoriu, adresă prin care i se solicita părţii civile constituirea de parte civilă, nu a fost recepţionată ori direcţionată către direcţiile competente să efectueze demersuri în acest sens, acesta fiind şi motivul pentru care, în conţinutul rechizitoriului la pagina 61 se menţionează că „până în prezent nu s-a comunicat un răspuns".
A solicitat să se aibă în vedere faptul că data la care a aflat de existenţa dosarului nr. 10115/325/2007 este 04.10.2007, data primirii citaţiei de la Judecătoria Timişoara pentru termenul de judecată din data de 25.10.2007, termen pentru care a fost asigurată reprezentarea instituţiei în calitate de parte vătămată în cauză. Un act justificativ al prezentelor afirmaţii, care atestă necunoaşterea de către instituţie, în timp util a situaţiei de fapt privitoare la existenţa unui dosar de urmărire penală, îl constituie şi adresa nr. 48020/23.10.2007 către DNA - ST Timişoara, prin care Ministerul a solicitat o copie a rechizitoriului, într-un timp cât mai scurt, în vederea formulării cererii de constituire de parte civilă. De asemenea, pentru a putea formula o cerere de constituire de parte civilă în cauză, în conformitate cu procedurile interne de lucru, aceasta trebuia supusă avizării Direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului, care stabileşte măsurile care urmează a fi întreprinse, precum şi cuantumul prejudiciilor materiale suferite.
Prin apelul declarat, inculpatul a solicitat admiterea apelul aşa cum a fost formulat, în principal să se dispună achitarea sa în temeiul art. 11 alin.2 lit.a raportat la art. 10 lit.d Cod procedură penală, iar în subsidiar schimbarea încadrării în infracţiunea prevăzută de art. 18 din Legea 78/2000 şi achitarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art.290 Cod penal în temeiul art. 11 alin.2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală şi să se procedeze la reindividualizarea pedepsei.
în motivarea apelului, inculpatul a arătat că sentinţa penală nr.2575/21.10.2008 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul menţionat mai sus este netemeinică şi nelegală pentru următoarele motive:
Hotărârea a fost dată cu încălcarea dreptului meu la apărare, garantat de art.23 din Constituţia României şi art.6 din Codul de procedură penală, respingându-i-se toate probele propuse în apărare.
Prin cererile de probaţiune aflate la dosar a solicitat efectuarea a două expertize, una contabila şi una informatică, depunând în acest sens şi obiectivele de expertiză. Instanţa a respins ambele probe, deşi prin expertiza contabilă a vrut să probeze faptul că decontarea finanţărilor nerambursabile s-a efectuat în condiţiile stipulate în contractul de finanţare, că toate actele de decontare au fost verificate de Agenţia de Dezvoltare Nord-vest care a monitorizat proiectul nostru şi în final, că nu există nici un prejudiciu. Chiar dacă instanţa a disjuns soluţionarea acţiunii civile de cea penală, existenţa prejudiciului este o condiţie sine qua non a existenţei fraudei, neexistând fraudă fără producerea unei pagube.
Din acest punct de vedere însăşi actul de sesizare al instanţei este contradictoriu, referindu-se când la o fraudă de 5576 euro, cât reprezenta tranşa finală din fondurile contractate, când la suma de 4416 cât s-a decontat efectiv. Existenţa prejudiciului are importanţă nu numai pentru rezolvarea laturii civile, ci are importanţă atât pentru dovedirea existenţei infracţiunii, cât şi pentru individualizarea pedepsei, în situaţia în care totuşi există o pagubă.
Prin respingerea acestei probe instanţa a procedat la individualizarea in abstracto a pedepsei fără a avea în vedere în primul rând dovedirea elementelor constitutive ale infracţiunii.
Apelantul a învederat că prin expertiza informatică a vrut să dovedească persoanele care au accesat sistemul e-learning, pus la dispoziţia lor prin proiectul dezvoltat de ei. Această probă era cu atât mai mult necesară, cu cât întreaga acuzare se fundamentează pe listele de cursanţi ce i-au fost comunicate de către societatea parteneră SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca.
A precizat că a decis eliberarea de diplome şi întocmirea de liste de semnături pentru proiect înainte de seminarul final din 28.04.2004, în baza unui mod de lucru propriu al SC E C SRL şi nu în urma solicitărilor ADR NORD VEST. De altfel nici o prevedere a programului si proiectului de finanţare nu prevedea obligaţia sau necesitatea eliberării unor diplome. Mai mult acest diplome nu au fost diplome de absolvire pentru un anumit curs, ci doar o apreciere a SC E C SRL faţă de cei care au participat într-un mod sau altul la proiect. A anexat în acest sens lista documentelor solicitate de ADR Nord-Vest pentru întocmirea rapoartelor financiar şi tehnicCHECK LIST - PRIMIRE RAPORT INTERMEDIAR/FINAL/CERE RE DE PLATĂ (Anexa 1), în care nu se face vorbire de emiterea unor diplome ca şi condiţie impusă de ADR Nord-Vest.
De asemenea, a precizat că nu a întocmit nici o listă în fals, deoarece sarcina coordonării activităţii de recrutare şi instruire a cursanţilor revenea societăţii menţionate mai sus, societate reprezentată de către martorul S V I. De la această societate a primit toate tabelele prin fax, poştă sau le-a ridicat personal de la sediul firmei partenere, transmise de martora M I, fostă D, secretară la societatea amintită.
Totodată, a precizat că în conformitate cu Cererea de finanţare, documentul pe baza căruia proiectul a fost selectat pentru finanţare şi care stabileşte obiectivele, activităţile şi rezultatele ce trebuiau realizate, proiectul urmărea să pună la dispoziţia managerilor o serie de proceduri de lucru şi un instrument de creştere a capacităţii propriilor angajaţi individualizat în programul software pentru instruire în e-leaming, de aici rezultând şi numele proiectului SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANTĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULU1. Activitatea de instruire propriu-zisă urmărea doar familiarizarea grupului ţintă cu modul de lucru e-leaming şi modul cum acest instrument poate fi utilizat în practică în procesul de instruire şi nicidecum certificarea cunoştinţelor dobândite de cursanţi în urma instruirii.
In acest sens în prezentelor motive de apel, a ataşat „Cererea de finanţare" ce conţine şi „Declaraţiile de parteneriat" prin care partenerii în proiect declară „Am citit şi consimţit asupra proiectului înaintat Autorităţii Contractante. Ne angajăm să acţionăm în conformitate cu principiile practicii unui bun parteneriat". - (Anexa 2).
O caracteristică a sistemului e-learning o constituie faptul că toţi cursanţii accesează o
bază de date şi se instruiesc în raport de voinţa şi necesităţile lor, participând la unul sau mai multe cursuri dintre cele aflate în baza de date, pe care le puteau accesa de pe internet.
Fiecare utilizator avea un cont, cu parolă, după cum un cont cu parolă avea şi Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest (ADR Nord-Vest) care putea monitoriza în orice moment numărul cursanţilor şi cursurile la care aceştia participă. în acest context nici nu ar fi fost necesare listele de care se face vorbire în actul de acuzare, fiind suficientă pentru justificarea proiectului listarea persoanelor care au accesat baza de date. Această situaţie poate fi verificată şi în prezent, deoarece nu există modificări în baza de date, reprezentând 80% din totalul costurilor eligibile, iar contribuţia proprie a beneficiarului în cuantum de 8.000 euro.
In final s-au cheltuit, aşa cum se reţine şi în rechizitoriu, 37536,12 euro, din care 30.048,73 Euro fonduri publice (mai puţin cu aprox. 1500 euro) şi 7.487,39 Euro din contribuţia proprie, rezultând de fapt o economisire a fondurilor puse la dispoziţie prin contractul de finanţare.
In cadrul echipei de proiect inculpatul arată că nu a avut calitatea de manager de proiect, în sarcina acestuia fiind legătura cu finanţatorul, coordonare echipei de proiect şi verificarea rapoartelor tehnice şi financiare depuse la ADR Nord-Vest. In calitatea sa de asistent-manager de proiect, s-a ocupat de coordonarea aspectelor financiare, de întocmirea rapoartelor tehnice şi financiare, precum şi de achiziţii şi nu avea atribuţii în ce priveşte evidenţa cursanţilor, aceasta împrejurare fiind demonstrata de Cererea de finanţare, anexata prezentelor motive de apel (vezi anexa 2)
In proiect s-a prevăzut că, vor mai exista şi două firme cărora li se vor subcontracta componenta de măsurare a atitudinii comportamentale din partea de analiză a nevoii de instruire, evaluarea finala a rezultatelor proiectului şi tipărirea de cărţi şi materiale promoţionale.
Pentru realizarea proiectului SC E C SRL Timişoara, a cooptat ca „parteneri" doua societăţi comerciale cu care mai colaborase anterior, respectiv: SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca şi SC T SRL Timişoara. Prin proiect s-a stabilit „nivelul de implicare" şi activitatea partenerilor, astfel:
SC E C SRL Timişoara coordona activităţile din cadrul proiectului, asigura respectarea termenelor, bugetului şi atingerea rezultatelor preconizate, participând la toate activităţile proiectului.
SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca se implica în respectarea termenelor, a bugetului, în atingerea rezultatelor preconizate şi a obiectivelor stabilite participând la toate activităţile proiectului.
Sc T SRL Timişoara s-a ocupat de realizarea şi întreţinerea site-ului www.T.ro/phare, precum şi de administrarea bazei de date a cursurilor. S V I, administratorul SC IVS Consulting SRL Cluj Napoca, coordonator de instruire în proiect se ocupa de coordonarea activităţii de instruire şi stabilire a strategiei şi planurilor de dezvoltare a personalului. Pentru partea de editare şi tipărire broşuri, firmele subcontractante au fost SC RD Profil Consult SRL Timişoara reprezentată de doamna L C şi SC A SRL. Ulterior, întrucât SC A SRL nu era şi editură, la finalul proiectului activitatea de tipărire de cărţi a fost încredinţată Editurii S Timişoara.
Obiectivele proiectului au fost multiple, incluzând:
-strategia şi planul de dezvoltare al resurselor umane, care implica elaborarea unor strategii model care să îi familiarizeze pe managerii unor firmecu instrumentele specifice privind dezvoltarea resurselor umane din unitatea proprie. în acest sens s-a elaborat un model de strategie în domeniul resurselor umane. Planul de dezvoltare al resurselor umane - exista 16 procese verbale de predare-primire strategii de resurse umane şi planuri de dezvoltare resurse umane, semnate şi ştampilate în original de către managerii din grupul ţintă.
b)utilizare sistem de educaţie prin e-learning, care presupunea adaptarea unui software, instalarea, funcţionarea şi încărcarea corespunzătoare pe fiecare firma participantă la proiect pentru a permite cursanţilor accesarea on-line a cursurilor.
c)cursuri de instruire în domenii legate de management, ca aplicaţie practică a utilizării instrumentului de lucru de tip e-learning, care aveau ca obiective: însuşirea modului de lucru online, în special în ceea ce priveşte posibilitatea de instruire, îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului, îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a intemetului, îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul managementului.
La toate aceste cursuri au participat atât manageri, cât şi angajaţi şi studenţi. Rezultatul poate fi dovedit prin fotografii, respectiv prin site-ul web www.T.ro/phare. Toate aceste obiective au fost prezentate prin broşura „SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANTĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULU1 -Program PHARE 2000 Coeziune economică şi socială, Componenta de dezvoltare a resurselor umane" (Anexa 3) pusă la dispoziţia cursanţilor cu ocazia prezentării proiectului, aşa cum se observă şi din fotografia anexată (Anexa 4). De asemenea aceste informaţii au fost postate şi pe internet pe pagina principală a site-ul web www.T.ro/phare. în nici una din aceste documentaţii nu se face vorbire de eliberarea unor diplome la terminarea cursurilor, deoarece prin specificul său, e-leaming-ul este un sistem de învăţare continuă care nu presupune eliberarea unor certificate de absolvire.
2. In mod eronat, în instrumentarea dosarului împotriva sa, DNA se raportează la prevederi ale unui program de finanţare, care nu au legătură cu programul PHARE 2000 - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE (DRU) IN CONTEXTUL RESTRUCTURĂRII INDUSTRIALE pe care s-a obţinut finanţare pentru proiectul "SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANTĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI" în care subsemnatul eram asistent-manager de proiect. Menţionează că şi DLAF în Nota de control face afirmaţii eronate în acest sens. Astfel:
a) în Nota de control întocmită de DLAF, la secţiunea 2.3 Alte aspecte se
menţionează: „Potrivit Ghidului solicitantului finanţarea nerambursabilă nu poate
depăşi 60% din costurile eligibile totale ale proiectului. Fiecare solicitant trebuie să
contribuie cu un aport propriu de cel puţin 40% din costurile totale eligibile ale
proiectului. Cu toate acestea la art. 3 alin. (2) din contractul de finanţare se prevede
că autoritatea contractantă se obligă să finanţeze suma de 32.000 Euro
reprezentând 80%".
Această susţinere este eronată, deoarece analizând Ghidul solicitantului pentru Programul PHARE 2000 - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE (DRU) IN CONTEXTUL RESTRUCTURĂRII INDUSTRIALE, program la care am aplicat, la paragraful 1.3 se prevede că "finanţarea nerambursabilă (pentru proiecte mari şi mici) nu poate depăşi 80% din costurile eligibile totale ale proiectului. Diferenţa trebuie să fie finanţată din sursele proprii ale solicitantului sau ale partenerilor acestuia".
b) în Rechizitoriu, paginile 33-43, DNA face referire la caracterul fals al
strategiilor de resurse umane şi al proceselor verbale de predare a acestora,
menţionând că:
- nu au fost aplicate la aceste firme strategiile sau planurile de resurse
umane care au făcut obiectul proceselor verbale."
- o parte însemnată a proceselor verbale au fost întocmite pe numele unor
societăţi comerciale aflate în relaţii apropiate cu partenerii din proiectul Phare... patronate de S VI"
-„deşi reprezentanţii acestor societăţi comerciale nu au putut fi identificaţi... se poate proba faptul că nu au participat la cursurile de management..."
Toate aceste menţiuni ale DNA nu au nici o legătură cu cerinţele programului de finanţare la care a aplicat, deoarece conform acestui program nu avea obligaţia de a aplica strategiile sau de a urmări aplicarea strategiilor în cadrul firmelor cărora le-au fost predate. Pe de altă parte, în ghidul proiectului, nu există nici o interdicţie ca firmele partenerilor să participe la instruire ca şi cursanţi, aşa cum greşit reţine procurorul în actul de acuzare. Totodată pe parcursul derulării proiectului s-au înscris şi alte firme decât cele înscrise iniţial, fapt care explică de ce asemenea strategii au fost transmise şi acestora şi care de altfel nu încalcă în nici un fel obligaţiile asumate prin accesarea programului.
Având în vedere cele arătate mai sus rezultă în mod clar că, de fapt în întocmirea materialului de urmărire penală, acuzarea nu a utilizat documente aferente programului Phare 2000 Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) în contextul restructurării industriale, program prin care a primit finanţare proiectul SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANTĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI. ci s-a ghidat după documentele programului Phare 2000 Schema de consultanţă şi înşiruire pentru întreprinderile Micro, Mici şi Mijlocii (IMM-uri), program cu care proiectul menţionat nu are nici o legătură. Pentru a ilustra acest lucru am ataşat prezentelor motive de apel, o copie a Ghidurilor solicitantului pentru ambele programe de finanţare, precum şi o analiză comparativă a celor 2 programe de finanţare. - (Anexa 5).
A menţionat că în urma analizei materialului de urmărire penală se poate constata faptul că nici DNA şi nici DLAF nu menţionează explicit numele programului de finanţare în cadrul căruia a fost finanţat proiectul SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANTĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI, utilizând doar denumirea generică de PHARE 2000. în conformitate cu Memorandumul din 06/11/2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 539 din 01/09/2001 -Memorandum de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2000 (RO0004-RO0007) în cadrul programului PHARE 2000 se regăsesc peste 20 de programe de finanţare diferite.
în plus, DNA a ridicat de la sediul E C SRL în baza dovezii din 11.04.2008 doar documente aferente proiectului nu şi cele ale programului de finanţare (Anexa 6).
Expertiza informatică putând stabili în mod exact cine, când şi de câte ori a accesat cursurile propuse pentru instruire.
Pentru motivele amintite a solicitat admiterea în prealabil a administrării probelor amintite mai sus, refuzate de către prima instanţă.
Apelantul a apreciat că hotărârea este nelegală în ce priveşte confiscarea sumei de 4416,24 euro, deoarece în măsura în care a lăsat acţiunea civilă nesoluţionată şi suma amintită ar fi reprezentat o pagubă produsă fondurilor europene administrate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, această sumă trebuia să servească la despăgubirea părţii civile şi nu putea fi confiscată în temeiul art. 19 din Legea 78/2000 şi art. 118 lit.e Cod penal.
S-a arătat că, de altfel această sumă nu a fost dobândită de inculpat ca persoană fizică şi nu reprezintă un produs al infracţiunii, ci reprezintă cheltuieli efectuate de către SC E C SRL Timişoara şi prezentate spre decontare, fiind considerate ca şi cheltuieli eligibile potrivit proiectului.
Un alt aspect al netemeiniciei şi nelegalităţii hotărârii este invocat şi sub aspectul faptului că a fost condamnat pentru o faptă care nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, motiv pentru care solicită achitarea in baza art. 11 alin.2 lit.a raportat la art. 10 lit.d Cod procedură penală.
In sarcina sa s-au reţinut două infracţiuni şi anume:
- Art. 18 din Legea 78/2000 - Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
-Art. 290 Cod penal - Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate in art.288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice.
A considerat că elementele constitutive ale celor două infracţiuni nu sunt întrunite în cazul de fată, pentru motivele pe care le voi expune mai jos.
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTUL «PERMANENT DISTANT LEARNING SYSTEM THROUGH THE INTERNET". Proiectul "SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANTĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI" -Permanent distant learning system through the Internet care face parte din PROGRAMUL PHARE 2000 -DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE (DRU) IN CONTEXTUL RESTRUCTURĂRII INDUSTRIALE, a fost finanţat în baza contractului de asistenţă financiară nerambursabilă RO 0007.02.01.01.0446 între Ministerul Integrării Europene, în calitate de Autoritate contractantă, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest Cluj-Napoca, în calitate de Autoritate de Implementare şi SC E C SRL Timişoara în calitate de Beneficiar, valoarea eligibilă a contractului fiind de 40.000 euro, din care contribuţia publică 32.000 euro,
De altfel, analizând baza de date, s-a putut constata că doamna C H a fost singura persoană care a accesat site-ul proiectului la datele si orele la care au fost puse mesajele, iar, condiţiile de finalizare a cursului nu sunt cele ale proiectului SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANŢĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI, ci ale unui set de cursuri organizate de firma doamnei C H în perioada 2003-2006 şi anume Obelfa - Curs Facilitatori, cursul numărul 16 de pe site-ul www.T.ro/cursuri. Prin analiza bazei de date se poate constata cu uşurinţă că unul din cursurile de facilitatori s-a desfăşurat în aceeaşi perioadă cu cele ale proiectului SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANŢĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI şi că nu are nici o legătură cu proiectul pe l-a desfăşurat.
Referitor la acuzaţia ca a „întocmit, folosit si prezentat documente justificative false, inexacte si incomplete la ADR NORD VEST CLUJ NAPOCA, ceea ce a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept a transei finale in suma de 4.416 euro din contractul pentru fonduri nerambursabile în cadrul proiectului PHARE R00007.02.01.01.0446, prejudiciind astfel bugetul administrat de Comunitatea Europeana (prezentata in rechizitoriu la pag. 43) apelantul menţionează următoarele:
Nu a încălcat nici o prevedere din contractul de finanţare nerambursabilă şi nici o procedura de implementare a proiectului.
După ce rechizitoriu preia mare parte din constatările DLAF, concluzionează că deşi s-au constatat "nereguli" şi "cheltuieli neeligibile", aceste sume se încadrează la prevederile art.2 lit.a din O.G. nr.79/28.08.2003 - privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, utilizate necorespunzător, urmând a fi recuperate pe cale civila, nefiind prejudicii produse prin infracţiuni.
De precizat însă în legătură cu aceste cheltuieli aşa-zis neeligibile că în etapa de evaluare a proiectului, înainte de semnarea contractului de grant, comisia de evaluare a analizat bugetul pe baza Grilei de evaluare, prezentată şi în cadrul Ghidului solicitantului "Bugetul si raportul cost beneficiu" (secţiunea 4 din Grila de evaluare)-(vezi anexa 5).
Această secţiune a contat 10 puncte din maximul de 100 de puncte cât permite Grila de evaluare şi analizează:
-în ce măsură bugetul este clar şi detaliat? (subsecţiunea 4.1, notată cu 5 puncte)
-în ce măsură cheltuielile propuse sunt necesare pentru punerea în aplicare a proiectului? (subsecţiunea 4.1, notata cu 5 puncte)
Toate aceste cheltuieli au fost incluse în bugetul propus spre evaluarea proiectului şi considerate eligibile. Eligibilitatea cheltuielilor este stabilită de comisia de evaluare şi a fost certificată de Ministerul de Finanţe şi Delegaţia Comisiei Europene.
Pe parcursul derulării urmăririi penale DNA nu a solicitat de la E C şi nici de la vreo Agenţie de Dezvoltare Regională documentele programului de finanţare.
DNA nu a prezentat în cadrul materialului de urmărire penală ghidurile aferente programului de finanţare utilizate în constatarea prejudiciului şi nici nu face concret referire la vreun anumit articol sau prevedere din aceste documente în probarea intenţiei sau prejudiciului.
Mai mult, în Rechizitoriu la pagina 12 aliniatul 1 se face menţiunea „Din Raportul de constatare întocmit de specialistul DNA în 26.06.2007 se desprinde concluzia că prin depunerea de către beneficiarul SC E C SRL la Autoritatea Contractantă a unor documente nereale creându-se un prejudiciu de 4.416,24 Euro constând în tranşa finală" (voi. 6 filele 1-4)." De asemenea Raportul de constatare întocmit de H C F se menţionează: „Pentru prejudiciu beneficiarul datorează dobânzi conform art. 18 alin. 1 din Ghidul Solicitantului de granturi linie de buget RO.0007.02.01.02.0466"
Prin analiza Ghidului solicitantului Programului Phare 2000 Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU), program accesat, se poate observa că art. 18 alin. 1 la care face referire expertul DNA nu există, ceea ce ridică un nou semn de întrebare cu privire la documentele utilizate de DNA la întocmirea materialului de urmărire penală^
în mod eronat, atât DLAF cât şi DNA fac afirmaţii cu privire la elemente ale proiectului SISTEM DE EDUCAŢIE CONTINUĂ LA DISTANŢĂ PRIN INTERMEDIUL INTERNE IULUI, afirmaţii care însă nu corespund cu realitatea:
DLAF şi expertul DNA H C F menţionează codul proiectului RO-0007.02.01.01.0466, care este un cod eronat, codul corect fiind RO-0007.02.01.01.0446
-DLAF (Nota de control pag. 2) face referire la obiectivele principale ale proiectului, în număr de 2, în timp ce în cererea de finanţare sunt enumerate 11 obiective şi nu este făcută menţiunea „obiective principale"
-DLAF reţine un număr de 65 de diplome întocmite, deşi în realitate au fost întocmite 59 de diplome diferite
-DNA menţionează în Rechizitoriu, pagina 6, „în proiect s-a prevăzut că vor mai exista şi două firme cărora li se vor subcontracta componenta de măsurare a atitudinii comportamentale din partea de analiză a nevoii de instruire, evaluarea finală a rezultatelor proiectului şi tipărirea de cărţi sau materiale promoţionale... Menţionăm că această prevedere din proiect nu s-a realizat decât în ceea ce priveşte tipărirea, la final, a două broşuri."
în realitate au existat chiar 3 firme subcontractante specializate şi anume RD PROFIL CONSULT SRL reprezentată de doamna L C pentru serviciile de consultanţă pentru resurse umane şi A SRL Cluj Napoca, care a realizat tipărirea unei broşuri la începutul proiectului şi a unei mape de prezentare la finalul proiectului, respectiv editura S Timişoara care a publicat cele 2 cărţi realizate în cadrul proiectului.
-DNA face referire în Rechizitoriu la mai multe rapoarte de vizită întocmite de ADR NORD-VEST: Raportul din 16.07.2004 (pag. 16 Rechizitoriu) fi Raportul din 26.04.2004 (pagina 31 Rechizitoriu). Aceste două rapoarte nu există. In cursul anului 2004 a fost întocmit un singur Raport de vizită finală în data de 26.07.2004, iar la data întocmirii acestui raport proiectul era finalizat deja de 3 luni.
-Acuzarea nu ia în considerare şi nu analizează tabelele cu persoanele înscrise la curs (Anexa 7), întocmite la începutul proiectului, deşi acestea au fost depuse ca probe, susţinând că de fapt tabelele primite de la partener la finalul proiectului sunt cele întocmite pentru înscrierea la curs. Acest lucru duce la situaţia absurdă prin care, la începutul proiectului, cursanţii s-au înscris de două ori la acelaşi curs prin completarea unor tabele diferite.
-La pagina 41 din Rechizitoriu acuzarea face afirmaţia „din analiza atentă a materialului probator administrat în cauză a rezultat cu claritate faptul că programul de e-learning care a făcut obiectul proiectului PHARE s-a desfăşurat pe parcursul a cel mult 4 luni şi nu 12 luni cum era prevăzut", însă nu prezintă metoda consacrată din managementul proiectului utilizată pentru estimarea duratei de execuţie a acestuia. Se poate observa că doar durata totală de susţinere a cursurilor a fost de aproximativ 4 luni şi probabil la aceasta face referire acuzarea. Ţinând cont că în domeniul formării resurselor umane standardul acceptat este de 2 ore pregătire curs la o oră desfăşurare curs, rezultă că doar pentru pregătirea şi derularea cursurilor de management ar fi fost necesare 8 luni pregătire şi 4 luni desfăşurare, rezultând un total de 12 luni. Este evident că acuzarea a neglijat să ia în considerare întregul plan de activităţi al proiectului în conformitate cu cererea de finanţare.
în volumul V pag. 1-3 dosar Parchet există procesul verbal din 25.06.2007 a comisarului R D, ofiţer de poliţie judiciară din cadrul DNA Serviciul Teritorial Timiş din care reiese că a accesat site-ul web www.T.ro/phare folosind user-ul ADR şi parola guest constatând următoarele participări (în afara lectorilor de curs) la capitolul conferinţe: 164, când în realitate activităţile cursanţilor la acest proiect au fost de 2936 constând în acţiuni de accesări site, fără accesările lectorilor, aşa cum rezultă din documentul propus în apărarea mea ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR LA CURSURI ÎN FORMAT E-LEARNING. -(Anexa 8).
-Tot în Procesul Verbal din 25.06.2007 a comisarului R D menţionează că a găsit pe site-ul cursurilor mesaje de la C B prin care se menţionează că „certificat de absolvire a cursului presupune participarea în cel puţin jumătate din conferinţe şi efectuarea proiectului" (Data 05/11/03, ora 00:22:50) şi „Cu această ocazie, se va organiza la Cluj un seminar, unde vor fi prezentate rezultatele proiectului şi, bineînţeles, vor fi înmânate diplomele pentru cursanţii care au finalizat cursul, respectiv au trimis proiectul final" (Data 17/03/04, ora 22:04:35). în realitate, aşa cum se poate observa din evidenţa accesărilor site-ului pentru cursul de management, persoana care a pus aceste mesaje pe site este C H, fiind singura care a accesat site-ul la data şi ora respectivă. - (Anexa 9)
Prin urmare concluzia DLAF vis-a-vis de acest subiect contrazice decizia comisiei de evaluare din cadrul Ministerul Integrării Europene şi Delegaţia Comisiei Europene.
Dacă această comisie de evaluare ar fi considerat cheltuielile neeligibile nu ar fi aprobat cererea de finanţare. După aprobarea proiectului şi implicit a bugetului aferent acestuia inculpatul arată că nu au făcut decât să se încadreze în limitele acestui buget efectuând doar acele cheltuieli prevăzute în buget.
Apelantul a arătat că i se aduce totuşi acuza că în perioada iulie-octombrie 2004, la trei luni de la finalizarea proiectului şi după expirarea termenului de depunere a raportului final, ar fi întocmit şi folosit documente false, inexacte şi incomplete la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca, obţinând astfel tranşa finală de 5.576,15 euro din fondurile contractate, sumă cu care s-ar fi prejudiciat bugetul Comunităţii Europene.
O primă observaţie care se impune în raport de această acuzaţie este aceea că în cuprinsul aceluiaşi rechizitoriu se reţine că în data de 22.11.2004, Ministerul Finanţelor Publice a virat în contul SC E C SRL - Timişoara, deschis la U T Bank, suma de 4.416,24 euro.
Este evident că nu poţi produce o pagubă de 5576,15 euro dacă ţi se virează în bancă, din această sumă doar 4.416,24 euro !
Nici controalele efectuate de DLAF, DNA, Garda Financiară şi Administraţia Financiară şi cu atât mai puţin rechizitoriul nu au demonstrat şi nu fac referire concret la încălcarea vreunei prevederi contractuale sau proceduri de implementare şi în ce constă paguba, respectiv prin ce se deosebeşte această sumă de aşa-zisele „cheltuieli neeligibile", care nu au natură penală.
Nu se face nici o referire la componenţa acestei sume, ce reprezintă aceste cheltuieli, daca au fost ele cuprinse în bugetul proiectului sau nu, dacă era sau nu condiţionată decontarea lor de prezentarea actelor pretins false sau inexacte.
Se susţine în rechizitoriu că ar fi întocmit sau folosit trei categorii de acte false sau inexacte şi anume :
a) Listele cu persoanele instruite - "Au fost întocmite şi depuse un număr de
cinci liste, dintre care patru s-a stabilit ca sunt false, una singură fiind completată şi
semnată de cei 10 participanţi la „cursul festiv" de la închiderea proiectului, ţinut în
data de 28.04.2004 la sediul Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Cluj-
Napoca." In ce priveşte aceste liste menţionează ca nu au fost completate şi
semnate în prezenţa sa. El am întocmit doar formatul de tabel pe care l-a lăsat la
sediul SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca, partenerul de proiect, al cărui
administrator, S V I, în calitate de coordonator de instruire, se ocupa de
coordonarea activităţii de instruire şi de identificarea cursanţilor. In fapt el a transferat
această activitate secretarei sale D I, cursantă la rândul ei şi aceasta i-a
transmis listele amintite.
Menţinerea legăturii cu cursanţii a fost obligaţia partenerului SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca. Listele cu semnături pentru participarea în cadrul proiectului au fost primite de la acesta.
Mult mai important decât listele amintite este faptul ca aceste persoane chiar daca nu-şi recunosc semnătura pe tabelele amintite, au fost înscrise la cursuri şi marea majoritate au accesat site-ul cursului fapt ce dovedeşte că îşi cunoşteau numele de utilizator şi parola. In acest sens pentru sistemul de învăţare la distanţă au fost create 87 de conturi pentru cursanţi. Dintre cele 87 de conturi doar 70 au fost efectiv utilizate de către cursanţi. Din 70 de persoane care au accesat site-ul 63 au intrat de cel puţin 2 ori pe site. O parte din persoanele care au participat la activităţile proiectului nu se regăsesc pe listele de semnături, dar se regăsesc pe lista de conturi create pentru accesarea site-ului. Au fost 70 de participanţi la cursurile derulate prin proiect. Dintre aceştia au existat 35 de persoane care au avut intervenţii în cadrul cursurilor de management. Obiectivul iniţial era ca 25% din 50 potenţiali utilizatori de e-learning să participe activ la cursurile on-line de management, respectiv 13 persoane. In realitate, la cursurile de management au participat activ 35 de persoane, fiind accesate un număr de 48 de cursuri, deoarece unii dintre aceştia s-au înscris la mai multe cursuri odată. - (Anexa 10).
b) A doua categorie de acte false sau inexacte constă în „certificatele de
absolvire". In ce priveşte aceasta acuză apelantul precizează:
Pentru obţinerea transelor finale, potrivit PROCEDURII DE PLATĂ pentru proiectele ce se vor derula în cadrul Programului PHARE 2000 - Coeziune Economică şi Socială RO 0007.02 componentele A, Bl, B3 - elaborată de MINISTERUL DEZVOLTĂRII Şl PROGNOZEI (Anexa 11) "beneficiarul va întocmi un raport final ce va fi o recapitulaţie a sumelor primite şi a celor cheltuite. Beneficiarul va întocmi şi depune la ADR, raportul financiar însoţii de documente justificative (contracte cu furnizorii, dosare de achiziţii, facturi interne, externe, pro-forme, chitanţe, ordine de plată, extrase de cont, state de salarii, registrul de casă, ordine de deplasare, DPVE, fişe de cont, fişe de magazie, registru obiecte inventar, ele.) plus cererea de plata".
Nicăieri în conţinutul acestor norme nu se face referire, cu privire la justificarea cheltuielilor, despre necesitatea unor tabele cu cursanţi sau diplome de absolvire, iar raportul nostru final a fost întocmit conform acestor norme.
Documentul „Proceduri de plată pentru proiectele ce se vor derula în cadrul Programului PHARE 2000", atestă la pagina 8 modul în care beneficiarii obţin tranşa finală. Se menţionează aici următoarele: "pentru obţinerea tranşelor finale beneficiarul va întocmi un raport final ce va fi o recapitulaţie a sumelor primite şi a celor cheltuite... Direcţia Plăţi Programe după verificarea din punct de vedere financiar va elabora fişa de calcul şi va întocmi nota şi ordinele de plată către bancă". De asemenea Condiţiile generale aplicabile Contractelor de finanţare nerambursabilă din partea Comunităţii Europene, încheiate în cadrul programelor descentralizate de ajutor extern (Anexa 12) prevăd că „Raportul final trebuie să conţină o descriere detaliată a condiţiilor în care a fost realizat proiectul, informaţii asupra măsurilor luate pentru identificarea Comunităţii Europene ca sursă a finanţării şi asupra elementelor care să permită evaluarea impactului Proiectului, un decont final al tuturor costurilor eligibile ale Operaţiunii, plus o recapitulaţie completă a veniturilor şi a cheltuielilor proiectului precum şi a plăţilor primite." In niciuna dintre aceste proceduri nu se face referire la necesitatea ataşării la raportul final a unor documente de absolvire a cursurilor.
Această procedură a fost respectată întocmai şi dovedeşte faptul că tranşa finală a fost obţinută pe drept de SC E C SRL Timişoara şi că de fapt nu există nici un prejudiciu.
Raportul de constatare întocmit de H C F din Cadrul DNA Timiş (voi. 6 pag. 4) menţionează că "pentru prejudiciu beneficiarul datorează dobânzi conform art.18 alin.l din Ghidul Solicitantului de granturi linie de buget RO.0007.02.01.02.0466", însă în Ghidul solicitantului pentru programul Phare 2000 Dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurării industriale nu se regăseşte art.18 alin.l ceea ce pune sub semnul întrebării documentele utilizate de expertul DNA în întocmirea constatării tehnico-ştiinţifice.
Rapoartele tehnice şi rapoartele financiare privind proiectul au fost întocmite în conformitate cu CHECK LIST - PRIMIRE RAPORT INTERMEDIAR Şi FINAL/CERERE DE PLATĂ (vezi anexa 1) document de lucru al ADR NORD-VEST.
Pe lista menţionată nu se regăsesc, printre documentele necesare întocmirii raportărilor, diplome şi liste de semnături de distribuire a diplomelor. Prin urmare aceste documente nu erau necesare pentru întocmirea şi evaluarea rapoartelor, emiterea diplomelor fiind un act benevol din partea SC E C SRL Timişoara. Diplomele şi listele de semnături au fost cerute de reprezentantul ADR, dl. D S, doar fiindcă acesta ştia de existenţa acestor documente întrucât a participat la evenimentul de închidere a proiectului şi a asistat la festivitatea de înmânare a diplomelor, aşa cum rezulta din fotografiile realizate la acest eveniment. -(Anexa 13)
Diplomele întocmite pentru proiect se referă la participarea unei persoane în cadrul proiectului şi nu atestă absolvirea unui anume curs. Sistemul de învăţare continuă la distanţă prin intermediul internetului -,,e-leaining" nu presupune eliberarea unor diplome de absolvire, ci doar posibilitatea de accesare a unei baze informatice prin care cursanţii să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice într-un anumit domeniu şi să intre în dialog interactiv cu formatorii.
Pentru sistemul de învăţare la distanţă au fost create 87 de conturi pentru cursanţi. Dintre cele 87 de conturi doar 70 au fost efectiv utilizate de către cursanţi. Din 70 de persoane care au accesat site-ul 63 au intrat de cel puţin 2 ori pe site (vezi anexa 8). Persoanele cărora li s-au completat „certificat de absolvire" sunt toate dintre cele care apar pe site-ul www.T.ro/phare şi în aceste condiţii nu se poate reţine că aceste certificate sunt false sau inexacte.
De altfel Ministerul Public nu face nici o distincţie între documentul inexact şi cel fals, deşi aceasta este esenţială atunci când reţii şi infracţiunea de fals.
Rezultatele proiectului, în număr de 11, au fost atinse integral, aspect dovedit şi de acceptarea raportului final de către ADR Nord-Vest şi în consecinţă de acceptarea plăţii tranşei finale.
în RAPORTUL VIZITEI LA FATA LOCULUI din data de 04.12.2003, întocmit de către reprezentantul ADR cu ocazia vizitei efectuate, (Anexa 14), dată aflată la mijlocul perioadei de implementare a proiectului, reprezentantul ADR constată următoarele: "Beneficiarul a realizat site-ul, la care la această dată au apelat cea 30 cursanţi" (pag. 3, nota 3 a raportului).
Acest raport confirmă faptul că proiectul s-a implementat în bune condiţii şi nu a avut probleme în atingerea rezultatelor.
Rechizitoriul DNA, pentru evaluarea rezultatelor proiectului, s-a bazat exclusiv pe listele de semnături şi diplomele emise, neevaluând de fapt proiectul în conformitate cu cererea de finanţare şi obligaţiile de raportare Menţinerea legăturii cu cursanţii a fost obligaţia partenerului SC IVS CONSULTING SRL Cluj-Napoca. Listele cu semnături pentru participarea în cadrul proiectului au fost primite de la acesta.
c) A treia categorie de acte false sau inexacte o reprezintă „Procesele-verbale de predare-primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane din cadrul organizaţiei..."
In cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 16 reprezentanţi-manageri al unor societăţi comerciale în elaborarea unor strategii şi planuri de dezvoltare în domeniul resurselor umane (conform proceselor verbale de predare primire), întocmirea strategiilor nu intra în competenţele sale de proiect.
De asemenea, o bună parte din cele 70 de persoane care au accesat site-ul şi care nu se regăsesc în lista de mai sus, aveau funcţii manageriale: M N -director producţie E, D F - A, V P - director departament de gestiune, M A, A K, etc. Acest fapt rezulta şi din prezentările făcute pe site-ul proiectului.
Există 16 procese verbale de predare primire strategii de resurse umane şi planuri de dezvoltare resurse umane, semnate şi stampilate în original de către managerii din grupul ţintă.
De asemenea, există un model de STRATEGIE IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE. PLANUL DE DEZVOLTARE AL RESURSELOR UMANE, pe care o anexează prezentelor motive de apel. - (Anexa 15)
Mai mult, în cadrai proiectului au fost concepute, editate şi tipărite 2 cărţi: "E-learning"- autor C H, Editura S, Timişoara 2004 şi "Pachet de instruire pentru dezvoltarea resurselor umane din întreprinderi mici şi mijlocii"- autori M M, B C, C L, M C, V S, M E, Editura S Timişoara 2004
In acelaşi RAPORT AL VIZITEI LA FAŢA LOCULUI (vezi anexa 14) din data de 04.12.2003, dată aflată la mijlocul perioadei de implementare a proiectului, reprezentantul ADR constata următoarele:
"Beneficiarul a realizat site-ul, la care la aceasta dată au apelat cea 30 cursanţi" (pag. 3, nota 3)
"Beneficiarul... a realizat pana la data prezenta, 11 strategii de resurse umane şi planuri de dezvoltare pentru 11 firme" (pag. 4, nota 4)
Deşi reprezentantul ADR constată existenţa acestor strategii, cu ocazia întocmirii raportului privind vizita efectuată, acuzarea concluzionează fără nici un fel de temei că aceste strategii nu există.
în plus, în întocmirea rechizitoriului, acuzarea ia în considerare doar declaraţia martorei L C legat de întocmirea strategiilor de resurse umane, declaraţie luată după ce 4 ani de zile L C nu a mai avut nici o legătură cu acest proiect, concluzionând că aceste strategii au fost întocmite doar ca aplicaţie în cadrul cursului de resurse umane şi prin urmare procesele verbale de predare ale strategiilor sunt false.
Dacă acuzarea ar fi analizat planul de activităţi detaliat în cererea de finanţare, s-ar fi constatat că activitatea de întocmire a strategiei de resurse umane era separată de activitatea de instruire a cursanţilor. Pe baza informaţiilor culese de la grupul ţintă cu diverse ocazii au fost elaborate strategii de resurse umane, fiind totodată pus la punct si un model de strategie/plan de dezvoltare al resurselor umane, model prezentat în detaliu şi în cartea PACHET DE INSTRUIRE PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE DIN ÎNTREPRINDERI MICI Şl MIJLOCII (carte pe care acuzarea o confundă cu broşura proiectului). Inculpatul şi-a amintit de acest model de strategie de resurse umane întrucât pe baza acestui document a lucrat personal cu firmele SIMETRIX NET SRL, T SRL şi GFI T SRL la pregătirea implementării proiectului TRAINING PACKAGE FOR SPECIALISTS IN THE DESIGN, IMPLEMENTATION AND MAINTENANCE OF COMPUTER NETWORKS FOR ORGANIZATIONS ÎN CLUJ. proiect care a fost aprobat pentru finanţare de ADR NORD-VEST.
Dacă acuzarea ar fi verificat site-ul cursului de resurse umane ar fi constatat într-adevăr că la acest curs strategia de resurse umane a reprezentat o aplicaţie, însă în cadrul cursului nu este furnizat nici un material ajutător pentru întocmirea strategiei de resurse umane, dar cu toate acestea o parte din cursanţi au elaborat cu succes astfel de strategii, ceea ce înseamnă că au primit suportul teoretic pe altă cale decât cursul propriu-zis de resurse umane.
Respingerea probelor solicitate privind efectuarea unei expertize contabile şi a unei expertize informatice privind datele aflate pe site, face ca probaţiunea să fie axată în exclusivitate pe opinii subiective, fie ale unor persoane interesate (cazul D I, S V) sau care nu-şi mai amintesc, ceea ce memoria calculatorului nu uită.
Referitor la încadrarea juridică a faptelor, în subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art.181 din Legea 78/2000, în infracţiunea prevăzută de art. 185 din Legea 78/2000 şi achitarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art.290 Cod penal în temeiul art. 11 alin.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală. Astfel, în sarcina sa se reţin doua infracţiuni şi anume:
- art.181 din Legea 78/2000 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
Art. 290 Cod penal - Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice.
Referitor la prima infracţiune care este o variantă de specie a înşelăciunii, care presupune săvârşirea faptei cu intenţie directă, făptuitorul având cunoştinţă că documente ori declaraţii sunt false, inexacte sau incomplete şi urmărind obţinerea pe nedrept de fonduri.
Aşa cum a arătat inculpatul a precizat că nu a folosit sau prezentat cu ştiinţă vreun act despre care să ştie că este fals sau incomplet, în scopul de a obţine de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene sau din bugetele administrate de acestea, având încredere că actele ce i-au fost prezentate de colaboratorii din cadrul echipei de proiect sunt reale. Până"şi aşa-numitele certificate de absolvire consideră că nu sunt false câtă vreme au fost eliberate persoanelor care au fost înscrise pe site-ul proiectului. Asupra acestor persoane A.D.R. a avut şi are control prin contul care-1 permite accesul pe site. In aceste condiţii cum ar fi putut sa treacă pe aceste certificate numele unor persoane care nu au avut tangenţă cu proiectul.
De altfel aşa cum s-a reţinut în actul de acuzare, inculpatul nu a fost manager de proiect, ori câtă vreme managerul de proiect cercetat în prezenta cauză se reţine că a acţionat din culpă, nici activitatea sa nu poate fi considerată ca fiind cu intenţie. Ceea ce i se poate imputa este eventuala uşurinţă cu care a acceptat documentele trimise de SC IVS Consulting SRL Cluj-Napoca.
Nu putea acţiona cu intenţia de a înşela, doar cu ocazia decontării ultimei tranşe de finanţare a proiectului, câtă vreme a acţionat corect pentru decontarea avansului de 80% din fondurile publice. în măsura în care s-ar fi aprobat efectuarea expertizei contabile şi s-ar fi stabilit ce cheltuieli s-au prezentat pentru decontarea ultimei tranşe de finanţare, s-ar fi observat că toate aceste cheltuieli au fost efectuate de către SC E C SRL Timişoara şi nu i-au profitat cu nimic personal. Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată aşa cum a arătat mai sus inculpatul precizează că nu a întocmit nici un înscris fals, iar dacă unele tabele conţin semnătura unor persoane care nu şi-o mai recunosc nu este vina sa, aceste tabele fiindu-i trimise de la Cluj.
în plus, documentele menţionate nu au făcut parte din cele convenite cu ADR Nord Vest pe parcursul implementării proiectului că sunt necesare pentru întocmirea raportului tehnic şi financiar, ci au fost solicitate printr-un document întocmit la 3 luni de la finalizarea proiectului.
Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, în subsidiar dacă se vor avea în vedere motivele indicate anterior, a considerat că instanţa a pronunţat o hotărâre cu încălcarea dispoziţiilor legale privind la individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Instanţa a făcut o greşită individualizare a pedepsei neavând în vedere toate elementele care pot constitui circumstanţe atenuante şi anume prejudiciul produs (dacă există), modalitatea în care s-au desfăşurat activităţile proiectului în care oricum nu era singurul implicat si nici singurul responsabil, faptul că nu a fost condamnat şi că nu a urmărit producerea unui beneficiu personal, toate aceste împrejurări putând duce la aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, dispunând suspendarea executării acesteia.
La termenul de judecată din data de 25.03.2009, Tribunalul a încuviinţat cererea formulată de inculpatul apelant privind efectuarea unei expertize contabile şi a unei expertize informatice, fiind încuviinţate obiectivele solicitate de inculpatul apelant, apreciindu-se că proba este utilă, pertinentă şi concludentă cauzei.
A fost numită în cauză în calitate de expert în specialitatea contabilitate doamna expert M V şi domnul expert B G C, în specialitatea calculatoare.
A fost încuviinţată şi cererea inculpatului apelant privind numirea în calitate de expert asistent a domnului B P M.
Doamna expert M V Doina a solicitat înlocuirea dumneaei cu un alt expert, întrucât din anul 2008 este pensionată de boală, fiind în incapacitate redusă de muncă în prezent.
Pentru efectuarea expertizei contabile a fost numită în cauză doamna expert contabil P A.
în raportul de expertiză informatică efectuat, expertul a menţionat că accesările ce au fost înregistrate la fiecare curs din cadrul proiectului nu indică persoana fizică care a făcut accesarea respectivă. Din datele primite cu ocazia efectuării expertizei a constatat că unele intervenţii de pe site au fost primite de cursanţi şi prin intermediul e-mail-ului, prin urmare orice intervenţie neautorizată în numele lor putea fi detectată de către cursanţi. Datele de contact ale cursanţilor sunt prezente pe site în secţiunea membri de la fiecare curs, prin urmare finanţatorul avea posibilitatea să-i contacteze direct pe cursanţi pentru a verifica veridicitatea datelor din sistemul de e-leaming. Din adresa nr. 32 din 06 octombrie 2003 (la finanţator nr. 2570 din aceeaşi zi) de la S.C. E C S.R.L. reiese că finanţatorul avea acces nerestricţionat în spaţiul alocat proiectului.
în această expertiză, expertul B G a concluzionat următoarele:
1. Particularitatea sistemului de educaţie „e-learning" este aceea că atât lectorul, persoana care ţine un curs, cât şi cursanţii nu se află în aceeaşi locaţie fizică, adică în aceeaşi încăpere. De asemenea, acest sistem nu impune ca toţi participanţii la curs, lector şi cursanţi, să fie interconectaţi în acelaşi moment. Lectorul unui curs construieşte un site care este accesibil pe baza unei parole, doar persoanelor care doresc să participe la acel curs. Lectorul afişează o parte din curs şi cursanţii vor citi acea informaţie când îşi rezervă timp pentru acest lucru. Apoi cursanţii vor înscrie pe acel site întrebările sau comentariile lor referitor la ce au citit. Lectorul urmăreşte informaţiile noi ce apar pe acel site şi răspunde la întrebări, adaugă completări la comentarii şi menţine un anumit limbaj în comentarii.
2. Conform copiei adresei trimisă de S.C. E C S.R.L către finanţatorul proiectului, Agenţia de Dezvoltare Nord Vest, acesta a fost informat de modalitatea de accesare a sistemului informatic. Deci finanţatorul avea posibilitatea de a verifica informaţiile din proiect.
3. Fiecare participant avea un cont personal căruia s-a atribuit un User Name (Nume Utilizator) şi o parolă. Cursanţii aveau posibilitatea să îşi personalizeze parola.
4. La cursuri s-au înscris 96 de persoane (anexa cu cele 96 de persoane), ce aveau conturi şi parole create pentru a accesa materialele de curs.
5. Lectorul interacţiona cu cursanţii prin mesaje înscrise în zona
„CONFERINŢE" a fiecărui curs.
6. Fiecare curs are o zonă numită „Activitate" unde finanţatorul proiectului avea acces pentru a urmări cum se desfăşoară dialogul lector-cursanţi.
7. Lectorul fiecărui curs urmărea, din timp în timp, noile mesaje inserate în zona „Conferinţe". Acest sistem de educaţie nu impune timpi pentru ca lectorul să intervină în dialogul dintre el şi cursanţi sau între cursanţi.
8. Au fost organizate şapte cursuri:
Ergonomie cu 21 de conturi create şi 229 de accesări în total; Logistică cu 25 de conturi create şi 436 de accesări în total; Management cu 34 de conturi create şi 1368 de accesări în total; Managementul calităţii cu 17 de conturi create şi 145 de accesări în total; Management financiar cu 28 de conturi create şi 325 de accesări în total; Management resurse umane cu 33 de conturi create şi 928 de accesări în total; Marketing cu 52 de conturi create şi 498 de accesări în total.
9. în „echipa de proiect" au fost şapte persoane, lectorii de curs; în categoria
„persoane instruite" au fost 61 de persoane.
10. Activitatea celor 61 de „persoane instruite" este explicată în anexa
Activitatea participanţilor la e-learning.
Expertiza contabilă a concluzionat următoarele:
1. Procedurile de plată pentru proiectele PHARE 2000 Coeziune Economică şi socială RO 0007.02 componentele A, B1 şi B3, elaborate de către Direcţia Plăţi Programe din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei (MDP), conţin prevederile care stau la baza condiţiilor contractuale legate de plata finanţărilor obţinute prin cadrul unor programe de genul celor care fac obiectul prezentei cauze.
în cazul de faţă, SC E C SRL, în calitate de beneficiar al finanţării acordate ca parte a componentei A "Dezvoltare resurse umane" din cadrul programului de finanţare, urma să beneficieze de plăţi în baza contractului de finanţare în două tranşe, astfel: Avans: 80% / Plata finală previzionată: 20%.
Conform prevederilor procedurilor de plată mai sus amintite, cererea de plată iniţială, însoţită de extrasul de cont de la banca la care şi-a deschis conturile, urma a fi transmisă la ADR pentru verificarea exactităţii datelor înscrise, după semnarea contractului de finanţare. Urmare verificărilor privind conformitatea, MDP, vira avansul prevăzut în contract în contul beneficiarului.
Referitor la obţinerea tranşelor finale, capitolul III al Procedurile de plată pentru proiectele PHARE 2000 Coeziune Economică şi socială RO 0007.02 componentele A, B1 şi B3, prevede ca împreună cu raportul final (recapitulaţie a sumelor primite şi cheltuite) să se depună şi următoarele documente justificative pentru cele înscrise în raport:
•Contracte cu furnizorii o Dosare de achiziţii
•Facturi, interne, externe, facturi proforma, chitanţe, ordine de plată, extrase de cont, state de salarii, registrul de casă, ordine de deplasare, etc, o Cererea de plată.
Urmare depunerii documentelor mai sus amintite, ADR, după verificarea autenticităţii acestora, şi după completarea listei de verificare, transmite documentaţia astfel verificată însoţită de avizul de plată, către MDP.
în cadrul MDP, dosarul este iniţial preluat şi verificat din punct de vedere tehnic de către Direcţia programe regionale, care are şi obligaţia de a "certifica realitatea, regularitatea şi legalitatea cererii de plată". O ultimă verificare, de data aceasta din punct de vedere financiar, are loc în cadrul Direcţiei Plăţi Programe, care după elaborarea fişei de calcul întocmeşte Nota şi ordinele de plată către bancă.
Cât priveşte Raportul financiar care trebuie întocmit de către beneficiari, capitolul IV ai Procedurilor de plată pentru proiectele PHARE 2000 Coeziune Economică şi socială RO 0007.02 componentele A, B1 şi B3, stabileşte conţinutul acestora şi modul în care trebuie întocmite, specificând următoarele elemente obligatorii:
•O descriere detaliată a condiţiilor în care a fost realizat proiectul;
•Realizarea obiectivelor propuse în proiect;
•Evaluarea impactului proiectului şi publicitatea făcută.
•O recapitulaţie completă a tuturor încasărilor de la autoritatea contractantă şi a cheltuielilor efectuate din contribuţia publică şi din contribuţia proprie
•O justificare a modului în care au fost cheltuite avansurile şi tranşele intermediare primite, cât şi cheltuirea în avans a tranşei finale ce va fi decontată de autoritatea contractantă.
Adiacent raportului financiar, beneficiarii au obligaţia de a completa următoarele rapoarte:
• Bugetul revizuit - cuprinde ultimul buget aprobat, şi dacă a fost cazul, bugetul modificat;
• Motivele revizuirii bugetului - dacă a fost cazul;
• Evidenţa cheltuielilor I - evidenţiază toate cheltuielile eligibile efectuate în contul proiectului, respectiv justifică avansul primit şi cheltuirea tranşei finale în avans şi cheltuirea contribuţiei proprii;
• Evidenta cheltuielilor II;
• Reconcilierea bancară;
• Fluxul de numerar previzional
Conform prevederilor art. 2 alin. (1) al Anexei II la contractul de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002, care stabileşte condiţiile generale şi administrative, beneficiarul (în cazul de faţă SC E C SRL) avea obligaţia de a furniza autorităţii contractante (Ministerul de Dezvoltare şi Prognoză şi Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest) setul întreg de informaţii cu privire la implementarea operaţiunii. Aceste informaţii trebuiau să se concretizeze în rapoarte care conţineau atât o parte tehnică, cât şi una financiară (conform prevederilor procedurilor pentru plată menţionate anterior).
Rapoartele trebuiau furnizate, conform prevederilor art.2 alin.(4) al aceleiaşi Anexe II, cu ocazia fiecărei cereri de plată, urmând ea un raport final să fie predat în termen de trei luni de la data încheierii perioadei de execuţie a operaţiunii finanţate.
Cu privire la aceste aspect, art. 16 alin.(1) al Anexei II ia contractul de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002, detaliază o serie de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarul pentru a putea justifica în mod corect cheltuielile efectuate cu ocazia derulării operaţiunii finanţate, şi anume:
•Să ţină evidenţa corectă şi periodică a cheltuielilor privind implementarea operaţiunii, folosind contabilitatea în partidă dublă, ca parte a propriei sale contabilităţi, sau ca o contabilitate separată, cu precizarea că acest sistem dedicat ar fi trebuit să urmeze procedurile dictate de judecata profesională. Din evidenţele contabile astfel ţinute trebuiau să rezulte în mod clar dobânzile ce ar fi putut fi colectate de Autoritatea Contractantă pentru fondurile plătite de această din urmă. (art. 16 alin.(1)>
•Să îşi dea acordul în privinţa unor posibile inspecţii inopinate din partea autorităţii contractante, a Comisiei Europene sau a Curţii Auditorilor Comunităţilor Europene, care ar fi vizat modul de utilizare al finanţării, pe o perioadă de până la cinci ani după data la care a încetat contractul de finanţare, (art. 16 alin.(2))
•în scopul facilitării controlului inopinat menţionat anterior, să poată pune la dispoziţia persoanelor însărcinate cu verificarea, oferte din partea furnizorilor, contracte sau comenzi, facturi sau dovezi de plată a facturilor achitate, dovezi privind distantele parcurse si consumul mediu al vehiculelor utilizate, etc. (art. 16 alin.(3)).
•Privitor la cheltuielile cu personalul, să poată furniza "situaţia cheltuielilor cu personalul angajat local pe o anumită perioadă determinată, menţionând suma remuneraţiei plătite în numerar sau în natură, certificate de responsabilul local şi descompuse în salariu brut, cheltuieli sociale, asigurări şi salariu net", şi o situaţie similară pentru cheltuielile cu salariile plătite personalului expatriat sau/şi personalul din Europa, (art. 16 alin.(3)).
Ghidul solicitantului 2002 privind Programul de coeziune economică şi socială Phare 2000- Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) în contextul restructurării industriale, prevede la punctul 2.5. "Condiţii aplicabile în faza de implementare a proiectului, ulterior deciziei autorităţii contractante de a acorda finanţarea nerambursabilă" în cadrul secţiunii "Rapoarte", faptul că rapoartele pe care beneficiarul este obligat să le întocmească în baza prevederilor art. 2 din Anexa II la contractul de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002, trebuie întocmite în limba română, şi că vor fi rapoarte tehnice şi financiare, însoţite de cererile de plată. în cazul rapoartelor pentru plăţi intermediare, acestea "vor fi însoţite de un plan de acţiune şi de un buget pentru următoarea perioadă de punere în aplicare a proiectului.
Privitor la decontarea sumelor de bani, din documentaţia pusă la dispoziţia experţilor, respectiv din art. 4 al contractului de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002, coroborat cu art. 15 alin.(1) din Anexa II a aceluiaşi contract, rezultă faptul că din valoarea totală finanţată, respectiv 32.000 Euro, beneficiarul urma să primească un avans de 25.600 Euro şi o plată finală previzionată de 6.400 Euro.
Plăţile urmau a se efectua în conformitate cu prevederile art: 15 alin.(1) din Anexa II a contractului de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002. Astfel, în baza articolului amintit, având în vedere că beneficiarul se încadra la opţiunea 1 de plată (proiectul având o valoare finanţată care nu depăşeşte 100.000 Eur), acesta urma să primească avansul de 80% din suma finanţată în termen de 60 de zile de la primirea de către autoritatea contractantă a următoarelor documente:
•contractul semnat de cele două părţi;
•o cerere de plată standard completată conform cerinţelor;
Conform aceluiaşi articol 15 alin.(1) al Anexei II la contractul de finanţare, restul de plată, respectiv suma de 6.400 Euro, urma a fi plătit în termen de 60 de zile de la înregistrarea de către autoritatea contractantă a ultimei cereri pentru plata finală (conform modelului prezentat în Anexa V la contract), însoţită de un raport final, sub rezerva aprobării raportului.
Cât priveşte această ultimă precizare legată de aprobarea raportului, art. 15 alin. (2) a Anexei II la contract, menţionează faptul că în cazul în care autoritatea contractantă consideră că raportul corespunzător nu poate fi aprobat şi că sunt necesare lămuriri sau verificări suplimentare, aceasta poate cere beneficiarului clarificări, modificări sau informaţii suplimentare, şi care trebuie furnizate de beneficiar în termen de 30 de zile de la data la care au fost solicitate.
2. Art. 16 alin.(1) al Anexei II la contractul de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002, detaliază o serie de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarul pentru a putea justifica în mod corect cheltuielile efectuate cu ocazia derulării operaţiunii finanţate. Din cuprinsul acestor condiţii deprindem ca fiind necesare următoarele documente:
•oferte din partea furnizorilor, contracte sau comenzi, facturi şi dovezi de plată a facturilor achitate;
•în privinţa cheltuielilor cu combustibili şi lubrifianţi, dovezi privind distanţele parcurse şi consumul mediu al vehiculelor utilizate, etc. (art. 16 alin.(3)).
•"situaţia cheltuielilor cu personalul angajat local pe o anumită perioadă determinată, menţionând suma remuneraţiei plătite în numerar sau în natură,
certificate de responsabilul local şi descompuse în salariu brut, cheltuieli sociale, asigurări şi salariu net", şi o situaţie similară pentru cheltuielile cu salariile plătite personalului expatriat sau/şi personalul din Europa, (art. 16 alin.(3)). în acest sens considerăm a fi relevante statele de plată care atestă remuneraţia acordată angajaţilor şi colaboratorilor care au fost implicaţi în implementarea proiectului;
•Documente privind gestiunea tehnică şi financiară a proiectului.
Adiacent acestor documente, în scopul probării cheltuielilor efectuate de • beneficiar, având în vedere activităţile prevăzute de beneficiar la punctul 1.7 din Cerea de finanţare şi în baza prevederilor din Lista de verificare şi raportul vizitei la faţa locului completat de reprezentantul ADR Nord-Vest, considerăm util a furniza următoarele tipuri de documente pentru a proba conţinutul rapoartelor financiare şi tehnice:
•Documente din care să rezulte aspectele discutate în cadrul întâlnirilor echipei de proiect, elaborarea de chestionare şi deplasarea în principalele oraşe din judeţul Cluj pentru a identifica nevoile de instruire;
•Documente din care să rezulte analiza efectuată asupra chestionarelor pentru identificarea nevoilor de instruire;
•Adiacent documentelor care atestă achiziţia de servicii de concepere a unui software care să faciliteze implementarea proiectului, dovada faptului că acesta a fost conceput şi că este funcţional sau a fost funcţional cel puţin pe durata desfăşurării proiectului;
•Documente din care să rezulte planul de dezvoltare a resursei umane în firmele ce constituie grupul ţintă;
•Documente din care să rezulte instruirea echipelor manageriale în sensul propus de beneficiar la punctul 1.6 activitatea 6 din cererea de finanţare;
•Documente care atestă concluziile diseminării prevăzute la activitatea 7 din cadrul punctului 1.6 al cererii de finanţare;
Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că nu există o reglementare expresă sau limitativă cu privire la documentaţia necesară pentru susţinerea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare şi respectiv tehnice, este dificil a prezenta o listă limitativă a unor asemenea documente.
Totuşi, experţii au concluzionat că în vederea probării activităţii înscrise în proiect, se impunea utilizarea pe de o parte a documentelor justificative contabile în ceea ce priveşte raportul financiar, iar pe de altă parte, cât priveşte raportul tehnic, trebuia să se aibă în vedere obiectivele propuse de beneficiar conform cererii de finanţare, şi pornind de la acestea, să se utilizeze orice document de natură a demonstra îndeplinirea acestora.
3. Plăţile urmau a se efectua în conformitate cu prevederile art. 15 alin.(1) din Anexa II a contractului de finanţare nr. 10/6867 din 29.11.2002. Având în vedere că beneficiarul se încadra la opţiunea 1 de plată, acesta urma să primească avansul de 80% din suma finanţată în termen de 60 de zile de la primirea de către autoritatea contractantă a următoarelor documente:
•contractul semnat de cele două părţi;
•o cerere de plată standard completată conform cerinţelor;
Conform aceluiaşi articol 15 alin.(1) al Anexei II la contractul de finanţare, restul de plată, respectiv suma de 6.400 Euro, urma a fi plătit în termen de 60 de zile de la înregistrarea de către autoritatea contractantă a ultimei cereri pentru plata finală (conform modelului prezentat în Anexa V la contract), însoţită de un raport final, sub rezerva aprobării raportului.
Cât priveşte aprobarea raportului, art. 15 alin. (2) a Anexei II la contract, menţionează faptul că în cazul în care autoritatea contractantă consideră că raportul corespunzător nu poate fi aprobat şi că sunt necesare lămuriri sau verificări suplimentare, aceasta poate cere beneficiarului clarificări, modificări sau informaţii suplimentare, şi care trebuie furnizate de beneficiar în termen de 30 de zile de la data la care au fost solicitate.
Din documentele puse la dispoziţia experţilor, respectiv din Adresa nr. 2504/20.09.2004 emisă de către Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, din Scrisoarea de înaintare nr. 3581/18.12.2003 emisă de E C SRL, din Scrisoarea de înaintare nr. 3420/04.12.2003 emisă de E C SRL, din Scrisoarea de înaintare FN/29.07.2004 emisă de E C SRL, din cererea de plată finală FN/29.07.2004 întocmită de E C SRL din Lista de verificare a cererilor de plată, a rapoartelor financiare şi tehnice intermediare şi finale întocmită şi semnată de angajaţii ADR Nord Vest în data de 10.09.2004 şi respectiv 22.09.2004, şi nu în ultimul rând din Avizul de plată emis de ADR Nord Vest (care dispune virarea tranşei finale de finanţare de 5.576,15 Euro în contul E C SRL) rezultă faptul că raportările şi decontările parţiale au fost acceptate de către finanţator.
Aşa cum s-a menţionat anterior, atât din Ghidul solicitantului 2002, cat şi din prevederile contractului de finanţare reiese în mod clar faptul că cel puţin decontarea tranşei finale se face doar după acceptarea rapoartelor de către autoritatea contractantă. Având în vedere că în cazul acestui proiect finanţarea a avut loc în avans, ar fi putut fi invocată necunoaşterea de către autoritatea contractantă a unor aspecte de natură a genera refuzul efectuării plăţilor. Deşi experţii au solicitat în repetate rânduri copii după rapoartele depuse de beneficiar către" autoritatea contractantă, din motive inexplicabile, acestea nu au fost puse la dispoziţia expertului.
Totuşi, din faptul că MDP a putut furniza scrisorile de înaintare ale beneficiarului, prin care acesta depunea rapoartele prevăzute în cadrul contractului de finanţare, precum şi din faptul că, aşa cum rezultă din Procedurile de plată pentru proiectele PHARE 2000 Coeziune Economică şi socială RO 0007.02 componentele A, B1 şi B3, acestea ajungeau în posesia MDP doar după verificarea şi constatarea conformităţii de Către ADR Nord Vest, coroborat nu în ultimul rând cu faptul că ADR Nord Vest a dispus si virarea tranşei finale a finanţării (evident după verificarea conformităţii rapoartelor depuse), expertul concluzionează că cel puţin la momentul la care raportările şi decontările parţiale au fost depuse la autoritatea contractantă, urmare acceptării lor de către aceasta din urmă, acestea trebuie să fi fost conforme cu cerinţele prevăzute în diversele reglementări şi prevederi contractuale.
Privitor la conformitatea raportărilor şi a decontărilor parţiale cu bugetul proiectului câştigat, aşa cum am mai menţionat, deşi experţii au solicitat aceste documente, ele nu au fost puse la dispoziţia acestora. Ca urmare a acestui fapt, experţii nu se pot pronunţa cu certitudine asupra conformităţii celor înscrise în rapoarte şi decontările parţiale, cu bugetul previzidriat conţinut de cerea de finanţare.
4. Decontarea finală se regăseşte tratată atât în Anexa II la contractul de finanţare, cât şi în Procedurile de plată pentru proiectele PHARE 2000 Coeziune Economică şi socială RO 0007.02 componentele A, B1 şi B3. Ambele documente amintite, menţionează aceeaşi procedură cu privire la decontarea finală, însă Procedurile de plată pentru proiectele PHARE 2000 Coeziune Economică şi socială RO 0007.02 componentele A, B1 şi B3, oferă o explicaţie mai detaliată a paşilor de urmat şi respectiv a documentelor care trebuiau furnizate.
Astfel, a reiterat faptul că pentru a beneficia de ultima transă de finanţare, împreună cu cererea finală de finanţare şi cu raportul final, beneficiarul trebuia să depună şi următoarele documente justificative pentru cele înscrise în raport:
•Contracte cu furnizorii
•Dosare de achiziţii
•Facturi interne şi externe, facturi proforma, chitanţe, ordine de plată, extrase de cont, state de salarii, registrul de casă, ordine de deplasare, etc, •Cererea de plată.
Urmare depunerii documentelor mai sus amintite, ADR, după verificarea autenticităţii acestora, şi după completarea listei de verificare, transmite documentaţia astfel verificată însoţită de avizul de plată, către MDP.
în cadrul MDP, dosarul este iniţial preluat şi verificat din punct de vedere tehnic de către Direcţia programe regionale, care are şi obligaţia de a "certifica realitatea, regularitatea şi legalitatea cererii de plată". O ultimă verificare, de data aceasta din punct de vedere financiar, are loc în cadrul Direcţiei Plăţi Programe, care după elaborarea fişei de calcul întocmeşte Nota şi ordinele de plată către bancă.
Nici prevederile de mai sus, şi cu atât mai puţin prevederile contractuale, nu conţin vreo condiţie legată de obţinerea de certificate de absolvire sau de finalizarea cursului de:către toate persoanele înscrise iniţial, fără de care nu s-ar obţine tranşa finală de finanţare.
Singurele condiţii care limitează obţinerea tranşei finale de finanţare, sunt cele legate de pregătirea cererii de finanţare a rapoartelor finale şi a documentaţiei adiacente, şi de acceptarea acestora de către autoritatea contractantă. Nu rezultă din actele studiate de expert, cum că plata finală ar trebui să fie afectată „de existenţa sau lipsa din documentaţia ataşată cererii de plată finale, a unor certificate de absolvire sau a unor dovezi privind finalizarea cursurilor de către toate persoanele implicate în proiect.
5. Experţii nu au avut posibilitatea de a verifica individual fiecare sumă decontată. Aşa cum s-a mai arătat, MDP a pus la dispoziţia experţilor doar documente care atestă depunerea şi acceptarea rapoartelor şi a cererilor de plată întocmite de beneficiar, nu şi rapoartele în sine.
Totuşi, având în vedere avizul de plată emis de ADR Nord Vest pentru suma de 5.576,15 Euro (tranşa finală solicitată), şi constatând procedura de verificare în urma căreia se emitea un asemenea aviz, emiterea acestuia în condiţiile decontării unor cheltuieli neeligibile sau a deturnării de fonduri ar echivala cu un act evident de neglijenţă.
Atât DNA, cât şi inculpatul au formulat obiecţiuni la expertiza contabilă, răspunsurile la obiecţiuni fiind date, în principal, prin prisma răspunsului la obiectivele expertizei efectuate.
De asemenea, la dosar au mai fost depuse dovezile de achitare a onorariilor experţilor, un extras de cont ai inculpatului, privind indisponibilizarea sumei de 14.103,84 lei, echivalentul a 4416,24 euro, concluzii scrise din partea apărătorului inculpatului, cât şi de la inculpat personal.
Prin decizia penală nr.366 /A din 31.12.2010 pronunţată în dosar nr. 10115/325/2007, Tribunalul Timiş, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.p.p., a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE Şl LOCUINŢELOR împotriva sentinţei penale nr. 2575 din 21.10.2008 a Judecătoriei Timişoara pronunţata în dosarul nr. 10115/325/2007.
In baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p., a admis apelul declarat de inculpatul B C împotriva sentinţe penale nr. 2575 din 21.10.2008 a Judecătoriei Timişoara pronunţata în dosarul nr. 10115/325/2007.
A desfiinţat în parte sentinţa apelată şi rejudecând:
în baza art. 18 ind.1 din Legea nr.78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 74 lit.a.c Cp. si art.76 lit.c Cp, a condamnat inculpatul B C, la o pedeapsa de :
2 (doi) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de «folosire sau prezentare de documente false, inexacte sau incomplete care a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene » ;
în baza art.65 al.1,2 Cp., rap. la art.64 al.1 lit.c Cp., â interzis inculpatului dreptul de a exercita activitatea de comerciant la o societate comercială pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 290 Cp., cu aplicarea at.41 al.2 Cp. şi cu aplicarea art.74 lit.a.c si art.76 lit.e Cp, a condamnat acelaşi inculpat, la o pedeapsa de :
- 1 (unu) lună închisoare, pentru comiterea infracţiunii de « fals material în înscrisuri sub semnătură privată » ;
în baza art. 33 lit.a, art. 34 lit.b Cp., a contopit pedepsele mai sus aplicate in pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, inculpatul urmând sa execute pedeapsa rezultanta de: -2 (doi) ani închisoare.
în baza art.65 al.1,2 Cp., rap. la art.64 al.1 lit.c Cp., a interzis inculpatului dreptul de a exercita activitatea de comerciant la o societate comercială pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 81 Cp., art. 82 Cp. şi art. 71 al. 5 Cp., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale, precum şi suspendarea executării pedepsei accesorii pe un termen de încercare de 4 (patru) ani.
în baza art. 359 C.p.p., a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 Cp., în sensul că săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, are drept urmare revocarea suspendării condiţionate, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară.
A inlăturat dispoziţia privind confiscarea de la inculpat, în baza art. 19 din Legea nr.78/2000, raportat la art.118 lit.e Cp., a sumei de 4.416,24 euro. A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate.
în baza art. 192 alin 2 C.p.p., a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Examinând apelurile prin prisma motivelor formulate, cât şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 370 al. 2 C.p.p., tribunalul a reţinut următoarele:
1. Referitor la acţiunea civilă (apelul părţii civile)
în faţa primei instanţe, partea vătămată Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei care are în componenţă Direcţia Generală de Dezvoltare Regională - Fonduri PHARE s-a constituit parte civilă la data de 07.02.2008 cu suma de 30.016,24 Euro reprezentând daune materiale ( din care 25.600 Euro -avans plătit în data de 25.04.2003 şi 4.416,24 Euro - tranşa finală plătită în data de 17.11.2004).
Conform art. 15 C.p.p., persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente; constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.
Prin urmare, în baza art. 15 al. 2 C.p.p., raportat la art. 346 C.p.p., prima instanţa a respins în mod corect în cadrul procesului penal acţiunea civilă exercitată de către persoana vătămată Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei care are în componenţă Direcţia Generală de Dezvoltare Regională - Fonduri Phare, ca fiind tardiv formulată, în raport cu citirea actului de sesizare al instanţei şi având în vedere opoziţia inculpatului, urmând ca eventualele pretenţii să fie soluţionate separat pe calea unei acţiuni civile.
în ceea ce priveşte motivele de apel invocate cu privire la adresa din data de 07.06.2007 a DNA - ST Timişoara, despre care se face vorbire în rechizitoriu, adresă prin care i se solicita părţii civile constituirea de parte civilă şi că aceasta nu a fost recepţionată ori direcţionată către direcţiile competente să efectueze demersuri în acest sens, aceste aspecte ţin de organizarea internă a părţii vătămate şi exced prezentul proces.
Tribunalul a reţinut că pentru primul termen de judecată, 10.09.2007, partea vătămată MDLPL a fost legal citată cu menţiunea de a preciza: „ dacă se constituie parte civilă în cauză", cauza fiind amânată pentru pregătirea apărării de către inculpat. La al doilea termen de judecată, 27.09.2007, cu procedura legal îndeplinită, s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, cauza fiind amânată pentru data de 25.10.2007 pentru administrarea probatoriului şi audierea martorilor din rechizitoriu. Astfel, nu s-a putut reţine susţinerea că partea vătămată a primit citaţie abia pentru acest din urmă termen, având în vedere dovezile de îndeplinire a procedurii de citarea cu această parte ataşate la dosar.
Pentru cele expuse, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.p.p., instanţa a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă MDLPL împotriva sentinţei penale nr. 2575 din 21.10.2008 a Judecătoriei Timişoara pronunţata în dosarul nr. 10115/325/2007.
2. Referitor la acţiunea penală (apelul inculpatului)
Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, prima instanţă a concluzionat că inculpatul se face vinovat de săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, dispunând condamnarea acestuia la o pedeapsă privativă de libertate. Judecătoria a avut în vedere faptul că obiectivele şi rezultatele proiectului nu au fost realizate decât în mică măsură, dar că fondurile au fost alocate şi consumate de beneficiar, care a obţinut şi tranşa finală în baza unor documente false, inexacte sau incomplete. Astfel, s-a apreciat că programul de „e-leaming" ce a făcut obiectul proiectului PHARE s-a desfăşurat pe parcursul a cel mult 4 luni şi nu 12 luni, cum era prevăzut, iar la cursurile organizate pe discipline au participat un număr foarte mic de persoane, practic fiind active şi putând fi considerate absolvente doar cele 10 persoane care au şi participat la festivitatea de închidere şi au primit certificatele de absolvire, şi nu 65 de persoane, aşa cum s-a angajat beneficiarul prin proiect şi cererea de finanţare. La aceasta se mai adaugă faptul că inculpatul B C a întocmit Raportul tehnic şi Raportul financiar la care a anexat acte false, inexacte sau incomplete: listele cu persoanele instruite, certificatele de absolvire şi procesele-verbale de predare- primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane.
Cele două expertize efectuate în cauză în apel vin să modifice în parte starea de fapt reţinută de către prima instanţă şi să arate că programul de educaţie continuă prin intermediul internetului, a fost implementat în mod corespunzător, a fost funcţional, putând fi accesat de către cei interesaţi; la cele şapte cursuri organizate au participat 7 persoane, lectori de curs şi au fost instruite 61 de persoane, fapt atestat de anexa" Activitatea participanţilor la e-leaming". Din lecturarea acestei anexe (filele 29-33 raport - dosar supliment), tribunalul a constatat că cele 61 de persoane nominalizate au accesat unul sau mai multe cursuri, au avut una, niciuna sau mai multe intervenţii şi doar 10 persoane au completat chestionare on-line de evaluare pentru diverse cursuri. Această concluzie se coroborează şi cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză de către judecătorie. Prin urmare, instanţa de control judiciar nu -şi poate însuşi punctul de vedere al expertului informatic sub acest aspect, pentru că accesarea site-ului de 61 de persoane nu echivalează şi cu instruirea a 61 de persoane. Apreciind că doar 10 persoane au fost instruite, rezultă că obiectivul principal în ceea ce priveşte creşterea gradului de instruire a 15 manageri şi introducerea unui sistem de învăţare la distanţă utilizând internetul pentru 50 de persoane nu a fost atins de către SC E C SRL. Prin „ Ghidul solicitantului" se impunea ca activităţile avute în vedere din proiect să fie incluse în obiectul de activitate înscris în statutul solicitantului la data depunerii cererii de finanţare.
Expertiza contabilă administrată în calea de atac a dus la concluzia că nu există niciun fel de fraudă, fiind respectate întocmai procedurile referitoare la raportări şi decontări. Mai mult, experţii concluzionează că listele de semnături şi diplomele acordate participanţilor la proiect, care au stat la baza condamnării inculpatului de către prima instanţă, nu constituiau documente relevante în ce priveşte stabilirea eligibilităţii sumelor de bani decontate în cadrul proiectului, fiind concepute şi acordate de către beneficiar, respectiv SC E C SRL, ca un mod de recompensare a participanţilor la proiect.
Din adresa nr.12.350/14.12.2010 a ADR-Regiunea Vest, ataşată de inculpat la concluziile scrise, rezultă că, gradul de realizare a unui proiect se stabileşte în funcţie de indicatorii prevăzuţi în cererea de finanţare şi în conformitate cu „ Ghidul solicitantului" aferent programului respectiv.
Tot din înscrisurile de la dosar, tribunalul a reţinut că singurele condiţii care limitează obţinerea tranşei finale de finanţare, sunt cele legate de pregătirea cererii de finanţare, a rapoartelor finale şi a documentaţiei adiacente şi de acceptarea acestora de către autoritatea contractantă.
Este adevărat că raportările şi decontările au fost acceptate de către finanţator şi că în niciunul din aceste documente şi nici documentul CHECK LIST - PRIMIRE RAPORT INTERMEDIAR/FINAL/CERERE DE PLATĂ nu prevăd în mod expres că diplomele de absolvire a cursului ar fi trebuit să aibă calitatea de document justificativ, însă acest lucru rezultă implicit din următoarele:
Conform articolului 7 paragraful 7(2)(1) din contract, raportul final urma să fie prezentat de beneficiar în 3 luni de la sfârşitul perioadei de execuţie a proiectului, dar nu mai târziu de 30.09.2004. Pentru încheierea proiectului, procedurile impuneau ca reprezentanţii ADR Nord-Vest să efectueze o „vizită finală" la „locaţia proiectului". Vizita finală a fost efectuată în 16.07. 2004 de ADR Nord Vest prin angajatul său D S, împreună cu inculpatul C B denumit „conducătorul de proiect" din partea SC E C SRL Timişoara, locaţia proiectului (adresa unde este implementat proiectul) fiind în Cluj-Napoca, str. Scorţarilor, nr. 2 la sediul SC IVS Consulting SRL. Cu acest prilej s-a întocmit de către cei doi reprezentanţi un act denumit „Lista de verificare şi raportul vizitei la faţa locului".
Raportul reia, punct cu punct, toate secţiunile din proiect, stabilind la fiecare în parte ce documente justificative are obligaţia să le prezinte beneficiarul odată cu raportul final. Se precizează la Secţiunea 3, subcapitolul „administrare financiară" faptul că, din „discuţiile avute cu beneficiarul a rezultat că responsabilul cu controlarea şi monitorizarea cheltuielilor legate de proiect a fost dl. C B". La secţiunea 4 din raport denumită,, Evaluarea realizărilor proiectului" se menţionează că pentru a dovedi realizarea acestora în conformitate cu prevederile de la pct. 1.6 din cererea de finanţare, Beneficiarul se angajează să includă în Raportul final tehnic şi financiar următoarele documente:... Activitatea 4 : Instruirea echipelor manageriale cu privire la conceptele de bază legate de identificarea nevoii de instruire şi planificarea carierei.... Beneficiarul va anexa la Raportul Final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de la pct. 1.6 din Cererea de Finanţare (documentele încheiate cu ocazia instruirii, listele cu participanţii, lista tutori şi rapoartele de activitate vizate de managerul proiectului, chestionare de analiză a calităţii, instruirii, etc, precum şi copii după diplomele emise )... Activitatea 5 : întocmirea planurilor de dezvoltare a resurselor umane în firmele ce constituie grupul ţintă a fost realizat integral. Beneficiarul va anexa la raportul final documentele care să ateste că acţiunile concrete întreprinse au fost derulate în conformitate cu prevederile de punctul 1.6 din cererea de finanţare ( procese-verbale de predare-primire a planurilor de dezvoltare încheiate cu firmele din grupul ţintă, punctul de vedere al beneficiarilor cu privire la calitatea şi utilitatea respectivelor planuri etc.);
Aşadar, inculpatul B s-a obligat prin contract s-a depună ca documente justificative pentru obţinerea tranşei finale atât listele cu participanţii, cât şi copii e pe diplomele emise, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat, cu menţiunea că aceste acte au fost denaturate. în acest sens, instanţa de control judiciar îşi însuşeşte motivarea primei instanţe cu privire la cele trei categorii de acte falsificate: listele cu persoanele instruite, certificatele de absolvire şi procesele-verbale de predare - primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane. în calitatea sa de manager şi coordonator al proiectului - inculpatul B C a ştiut cu certitudine ce persoane au participat la cursuri, având acces nelimitat la site şi participând activ la discuţiile de pe forum şi de la „cafenea". Inculpatul B C - deşi nu a recunoscut că ar fi falsificat listele descrise mai sus şi a susţinut că nu ştia că sunt false - a recunoscut că le-a scris titlul la fiecare şi le-a folosit ca acte justificative la Raportul tehnic final prezentat la ADR Nord-Vest Cluj-Napoca pentru a i se elibera ultima tranşă din fondurile PHARE. Tot astfel, certificatele de absolvire atestă fapte nereale şi anume că persoanele înscrise pe acestea ar fi absolvit cursurile din cadrul proiectului finanţat din fonduri Phare, precum şi procesele-verbale din 05.04.2004 care nu adeveresc nici numărul de manageri instruiţi şi nici predarea către aceştia a unor lucrări cu tema" strategia şi planul de dezvoltare a resurselor umane", iar cele două lucrări publicate în acest scop au apărut abia după data de 30.04.2004 - "E-leaming"- autor C H, Editura S, Timişoara 2004 şi "Pachet de instruire pentru dezvoltarea resurselor umane din întreprinderi mici şi mijlocii"- autori M M, B C, C L, M C, V S, M E, Editura S Timişoara 2004.
Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul a mai reţinut că, verificarea raporturilor intermediare şi finale, tehnice şi financiare, de către Autoritatea Contractanta- MDLPL s-a făcut pe baza documentelor anexate de către beneficiarul fondurilor nerambursabile la respectivele raporturi.
Depunerea la raporturile tehnice şi financiare a unor documente care atestă îndeplinirea obiectivelor înscrise în raportul tehnic şi justificarea sumelor de bani prin întocmirea raportului financiar, documente care nu exprimau realitatea, au avut drept rezultat obţinerea de către beneficiarul contractului a fondurilor nerambursabile.
La verificarea corelaţiilor dintre datele înscrise în raporturi cu documentele la care acestea fac referire, Autoritatea Contractantă era în imposibilitatea de a „suspiciona" că documentele anexate nu reflectă realitatea, în condiţiile în care beneficiarul contractului cunoştea obligaţiile ce îi revin odată cu accesarea fondurilor nerambursabile şi că documentele anexate rapoartelor tehnice şi financiare trebuie să exprime realitatea.
Prin depunerea unor diplome care atestau calitatea de cursanţi ale unor persoane care nu aveau cunoştinţă de derularea proiectului, beneficiarul proiectului avea cunoştinţă de dimensiunea faptelor sale.
Tranşa finală s-a acordat urmare a depunerii raporturilor finale (tehnic şi financiar) prin care se atestă îndeplinirea în totalitate a obiectivelor din contractul de finanţare.
Având în vedere avizul de plată emis de ADR Nord Vest pentru suma de 5.576,15 euro (tranşa finală solicitată) şi constatând procedura de verificare în urma căreia se emitea un asemenea aviz, experţii au ajuns la concluzia că nu s-a cauzat niciun prejudiciu prin decontarea acestei tranşe, deoarece emiterea acestuia (avizul de plată emis de ADR Nord Vest) în condiţiile decontării unor cheltuieli neeligibile sau a deturnării de fonduri ar echivala cu un act evident de neglijenţă în serviciu a angajaţilor autorităţii contractante, iar după cum se poate observa, nu există nicio sesizare privind săvârşirea vreunei infracţiuni de către personalul ADR Nord Vest în legătura cu decontarea tranşelor aferente programului de educaţie continuă prin intermediul internetului ( pag.9-10 raport).
Tribunalul a amintit că scopul programului finanţat din fonduri nerambursabile constă în atingerea obiectivelor, nu în utilizarea sumelor de bani, justificate prin diverse documente cu caracter fiscal sau nu. HG nr.1306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător prevede în articolul 1 al.2 că, prin „ cheltuială neeligibilă" se înţelege orice sumă plătită din bugetul general al Comunităţilor Europene...care a fost obţinută sau utilizată cu nerespectarea prevederilor legale ori contractuale, indiferent de natura sau destinaţia acesteia.
De asemenea, raportat şi la motivele de apel, este lipsit de orice importanţă faptul că suma finală încasată nu este aceeaşi cu suma finală previzionată.
Este binecunoscut că la întocmirea oricărui plan de afaceri, sumele care fac obiectul acelui plan sunt previzionate, astfel că la punerea în operă a planului de afaceri, sumele pot diferenţia. Mai mult, în cuprinsul unui contract de finanţare nerambursabilă, sumele pot fi transferate de la un subcapitol la altul, prin semnarea unui ADDEDUM de către ambele părţi.
Obţinerea de fondurilor nerambursabile se realizează prin transparenţa tuturor operaţiunilor, tehnice şi financiare. Aceste operaţiuni sunt reflectate în rapoartele tehnice şi financiare, rapoarte întocmite de beneficiarul fondurilor nerambursabile, care atestă în mod ferm şi pe propria răspundere că beneficiarul a îndeplinit în totalitate obiectivele pentru care a obţinut finanţarea. în situaţia înscrierii în rapoartele tehnice şi financiare a unor date care nu reflectă realitatea, coroborat cu anexarea la aceste rapoarte de documente care nu reflectă realitatea, beneficiarul nu mai îndeplinea condiţia de eligibilitate, situaţie în care nu mai putea beneficia de fondurile nerambursabile.
Prin urmare, astfel cum corect a reţinut prima instanţă, inculpatul B C se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
însă, instanţa de control judiciar a apreciat că în speţă a fost făcută o greşită individualizare a pedepsei, cuantumul acesteia, de 5 ani închisoare, apreciind ca este prea mare raportat la circumstanţele reale şi personale incidente în speţă. Deşi inculpatul a avut o atitudine ezitantă şi imprecisă în cursul procesului penal, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, s-a prezentat în instanţă la toate termenele de judecată, prejudiciul are un cuantum relativ redus, modalitatea în care s-au desfăşurat activităţile proiectului în care inculpatul nu era singurul implicat si nici singurul responsabil şi că nu a urmărit producerea unui beneficiu personal, toate aceste împrejurări putând duce la aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege. Faţă de cele reţinute, tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 74 lit.a, c Cp. şi a reţinut circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, cu consecinţa diminuării pedepsei sub minimul special, in condiţiile art. 76 lit. c Cp., respectiv art. 76 lit.e Cp., apreciind că pedepsele de 2 ani închisoare pentru fapta prevăzută la art.18 ind.1 din Legea nr.78/2000 şi o lună închisoare pentru săvârşirea faptei prevăzute la art.290 Cp., cu aplicarea art.41 al.2 Cp., sunt suficiente pentru reeducarea inculpatului B C.
Având în vedere că inculpatul a comis cele două infracţiuni înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, făcând aplicarea dispoziţiilor art.33 lit.a,art.34 lit.b Cp., a dispus contopirea pedepselor mai sus aplicate in pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, inculpatul urmând sa execute pedeapsa rezultanta de 2 ani închisoare.
Apreciind ca scopul pedepsei, aşa cum este prevăzut de art. 52 Cp., poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia de către inculpat, având în vedere şi timpul scurs de la comiterea faptelor si vazand ca in speţa sunt întrunite condiţiile prev.de art. 81 si art. 82 Cp., a dispus suspendarea executării condiţionată a executării pedepsei principale, precum şi suspendarea executării pedepsei accesorii pe un termen de încercare de 4 ( patru) ani, pentru inculpat.
în baza art. 359 Cp. p., a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cp., în sensul că săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, are drept urmare revocarea suspendării condiţionate, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară.
Totodată, tribunalul a redus cu un an cuantumul pedepsei complementare aplicate de prima instanţă, respectiv de la 3 ani, la 2 ani, pe care urmează a o executa inculpatul după executarea pedepsei principale, raportat la cuantumul pedepselor reaplicate şi la modalitatea de executare restabilită.
în ceea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice reformulată de inculpat în cadrul motivelor de apel şi a concluziilor scrise, din art. 18 ind.1 în art. 18 ind.5 din Legea nr. 78/2000, tribunalul şi judecătoria au reţinut că inculpatul se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis în judecată, acestea fiind săvârşite cu intenţie. Având în vedere că cel din urmă articol reglementează săvârşirea unei fapte din culpă, respingerea acestei cereri de către prima instanţă apare ca fiind cea corectă.
Cu referire la solicitarea din calea de atac a inculpatului de a se face aplicarea în speţă a dispoziţiilor art.74 ind.1 Cp., cu reţinerea art.13 Cp. privind legea penală mai favorabilă, tribunalul a apreciat că, deşi în speţă este vorba de art.18 din Legea 78/2000, care este o infracţiune economică prevăzută de o lege specială, iar presupusul prejudiciu s-ar situa sub 50.000 de euro, inculpatul B C „ nu a acoperit"- respectiv nu a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală sau a instanţei de bună-voie şi din proprie iniţiativă contravaloarea în lei a sumei de 4416.24 euro ce reprezintă prejudiciul ce i se impută că l-ar fi cauzat părţii civile, această sumă fiind poprită asupra contului bancar de depozit, în temeiul art. 167 C.p.p., prin ordonanţa procurorului din 26.06.2007. Nefiind îndeplinite toate condiţiile legale menţionate, tribunalul a respins această solicitare a inculpatului prin apărător.
Cu referire la celelalte critici invocate în cadrul acestei căi de atac, instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:
învinuirea DNA se raportează la prevederi ale PROGRAMULUI PHARE 2000 - Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) în contextul Restructurării Industriale, în baza căruia s-a obţinut finanţarea pentru proiectul „Program de educaţie continuă prin intermediul internetului (Permanent distant learning system through the Internet)" în care inculpatul era asistent-manager de proiect şi nu pe prevederile altui program. Astfel:
Chiar dacă în Nota de control întocmită de DLAF, la secţiunea 2.3 Alte aspecte se menţionează: „Potrivit Ghidului solicitantului finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 60% din costurile eligibile totale ale proiectului si fiecare solicitant trebuie să contribuie cu un aport propriu de cel puţin 40% din costurile totale eligibile ale proiectului, la art. 3 alin. (2) din contractul de finanţare se prevede că autoritatea contractantă se obligă să finanţeze suma de 32.000 Euro reprezentând 80%", aspect reiterat şi în rechizitoriu.
Faptul că nici DNA şi nici DLAF nu menţionează de fiecare dată explicit numele programului de finanţare în cadrul căruia a fost finanţat proiectul Program de educaţie continuă prin intermediul internetului, preferând să utilizeze doar denumirea generică de PHARE 2000, probabil pentru o exprimare mai simplistă, nu înseamnă că a fost avut în vedere un alt program cu finanţare diferită.
De asemenea, faptul că în rechizitoriu se face trimitere în mod greşit la un articol privitor la dobânzi, care nici nu au fost solicitate în cauză sau că a fost menţionat din eroare materială codul proiectului RO- 0007.02.01.01.0466, care este un cod eronat, codul corect fiind RO-0007.02.01.01.0446, sau că DLAF (Nota de control pag. 2) face referire la obiectivele principale ale proiectului, în număr de 2, în timp ce în cererea de finanţare sunt enumerate 11 obiective şi nu este făcută menţiunea „obiective principale", primordialitatea acestora reieşind din analiza ansamblului obiectivelor, nu sunt de natură a influenta decizia instanţei, soluţia dată în cauză bazându-se pe ansamblul probelor din dosar şi din care a fost reţinută starea de fapt şi nu doar pe concluziile DLAF sau DNA.
Tribunalul a reţinut, insa, că hotărârea primei instanţe este nelegală sub aspectul confiscării de la inculpat a sumei de 4416,24 euro, deoarece în măsura în care aceasta a respins ca tardiv formulată acţiunea civilă în cadrul procesului penal şi suma amintită ar fi reprezentat o pagubă produsă fondurilor europene administrate de MDLPL, această sumă trebuia să servească la despăgubirea părţii civile şi nu putea fi confiscată, în temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 şi art. 118 lit.e Cp. Astfel, în condiţiile în care partea civilă MDLPL are deschisă calea unei acţiuni civile în justiţie, inculpatul pârât nu va putea fi obligat de două ori pentru repararea aceluiaşi prejudiciu, atât în cadrul procesului penal, prin confiscarea sumei, cât şi în cadrul procesului civil prin obligarea acestuia către partea vătămată reclamantă la despăgubiri, întrucât s-ar încălca principiul" non bis in idem".
3. Examinând, din oficiu, sentinţa apelată, tribunalul a apreciat că prima instanţă a pronunţat o hotărâre nelegală si sub aspectul aplicării pedepsei complementare pe lângă pedeapsa rezultantă, în caz de pluralitate de infracţiuni. Din economia dispoziţiilor art. 65 al.1 Cp., rezultă că interzicerea unor drepturi se aplică numai pe lângă o pedeapsă principală stabilită pentru o infracţiune. Ori, prima instanţă a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi după aplicarea dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, încălcând dispoziţiile legale antemenţionate, întrucât nu a aplicat mai întâi pedeapsa complementară pe lângă o pedeapsă stabilită pentru infracţiunile ce au format pluralitatea.
Concluzionând cu privire la apelul inculpatului, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p., instanţa a admis apelul declarat de B C împotriva sentinţe penale nr. 2575 din 21.10.2008 a Judecătoriei Timişoara pronunţata în dosarul nr. 10115/325/2007, a desfiinţat în parte sentinţa apelată şi rejudecând:
în baza art. 18 ind.1 din Legea nr.78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 74 lit.a.c Cp. si art.76 lit.c Cp, a condamnat inculpatul B C, la o pedeapsa de :
2 (doi) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de «folosire sau prezentare de documente false, inexacte sau incomplete care a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene » ;
în baza art.65 al.1,2 Cp., rap. la art.64 al.1 lit.c Cp., a interzis inculpatului dreptul de a exercita activitatea de comerciant la o societate comercială pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 290 Cp., cu aplicarea at.41 al.2 Cp. şi cu aplicarea art.74 lit.a.c si art.76 lit.e Cp, a condamnat acelaşi inculpat, la o pedeapsa de :
-1 (unu) lună închisoare, pentru comiterea infracţiunii de « fals material în înscrisuri sub semnătură privată » ;
în baza art. 33 lit.a, art. 34 lit.b Cp., a contopit pedepsele mai sus aplicate in pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, inculpatul urmând sa execute pedeapsa rezultanta de: -2 (doi) ani închisoare.
în baza art.65 al.1,2 Cp., rap. la art.64 al.1 lit.c Cp., a interzis inculpatului dreptul de a exercita activitatea de comerciant la o societate comercială pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 81 Cp., art. 82 Cp. şi art. 71 al. 5 Cp., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale, precum şi suspendarea executării pedepsei accesorii pe un termen de încercare de 4 (patru) ani.
în baza art. 359 C.p.p., a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 Cp., în sensul că săvârşirea în termenul de încercare a unei infracţiuni intenţionate, are drept urmare revocarea suspendării condiţionate, cu consecinţa executării în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa pentru infracţiunea anterioară.
A înlăturat dispoziţia privind confiscarea de la inculpat, în baza art.19 din Legea nr.78/2000, raportat la a'rt.118 lit.e Cp., a sumei de 4.416,24 euro. A menţinut în rest dispoziţiile sentinţei apelate.
în baza art. 192 alin 2 C.p.p., a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
împotriva deciziei Tribunalului Timiş au declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA- Serviciul Teritorial Timiş, inculpatul B C şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului.
DNA- Serviciul Teritorial Timiş a criticat decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie pe motiv că instanţa de apel a admis în mod greşit apelul declarat de inculpatul B C şi a aplicat pedepse prea mici, reţinând în mod nelegal şi circumstanţe atenuante, iar cu privire la confiscarea sumelor obţinute din fondurile europene, a înlăturat dispoziţia privind confiscarea de la inculpat, în baza art.19 din Legea 78/2000 rap. la art.18 lit. e cp a sumei de 4416, 24 euro, în condiţiile în care acţiunea civilă a fost respinsă.
Inculpatul B C a criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate şi netemeinice pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art.181 din Legea 78/2000 şi de art.290 cp şi solicită achitarea în condiţiile prev. de art. 10 lit. d cpp rap. la art.11 al.2 lit.a cpp.
în subsidiar se solicită, în temeiul prev. art.741 cp, rap. la art. 13 cp, să se aplice o sancţiune administrativă pentru infracţiunea prev. de art.181 din Legea 78/2000 având în vedere că sunt îndeplinite toate condiţiile, atât în ce priveşte infracţiunea, cât şi cuantumul şi repararea integrală a prejudiciului.
Se arată că în mod eronat instanţa apreciază că cele două expertize efectuate în cauză, în apel, vin să modifice în parte starea de fapt reţinută de prima instanţă, neţinând seama de faptul că aceste două probe dovedesc clar nevinovăţia sa şi schimbă cu totul starea de fapt reţinută de parchet şi de prima instanţă. Prin expertiza informatică a demonstrat că a respectat întocmai condiţiile impuse prin contractul de finanţare, respectiv că a creat un sistem funcţional şi real de educaţie continuă prin intermediul internetului, iar prin expertiza contabilă a probat faptul că decontările finanţărilor nerambursabile s-a efectuat în condiţiile stipulate în contractul de finanţare, că toate actele de decontare au fost verificate de Agenţia de Dezvoltare Nord-vest care a monitorizat proiectul şi aspectul cel mai important, că nu există nici un prejudiciu.
Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se arată că el nu a întocmit nici un înscris fals, iar dacă unele tabele conţin semnătura unor persoane care nu şi-o mai recunosc, nu este vina sa, aceste tabele fiind trimise de la Cluj, de către partenerul SC IVS Consulting SRL.
în plus documentele menţionate nu au făcut parte din cele convenite cu ADR Nord Vest, pe parcursul implementării proiectului că sunt necesare pentru întocmirea raportului tehnic şi financiar, ci au fost solicitate printr-un document întocmit la 3 luni de la data finalizării proiectului şi nu a avut nicio importanţă şi nici un rol în ce priveşte decontarea şi justificarea cheltuielilor efectuate.
Cu privire la al doilea motiv de recurs se menţionează că a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală contravaloarea în lei a sumei de 4416,24 euro, ce reprezintă prejudiciul ce i se impută că l-ar fi cauzat părţii civile şi asupra acestei sume s-a dispus şi instituirea şi menţinerea popririi asiguratorie, împrejurare ce poate fi considerată ca o reparare integrală a prejudiciului.
Partea civilă Ministerul dezvoltării regionale şi a turismului a criticat sentinţa şi decizia instanţei de apel pentru netemeinicie şi nelegalitate pe motiv că deşi s-a constituit parte civilă cu suma de 30.016,24 euro, acţiunea civilă a fost respinsă ca tardivă neobservându-se că a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa de spre această situaţie întrucât la primele două termene de judecată nu a fost înştiinţată asupra acestor termene de judecată.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate, precum şi sub toate aspectele, conform prev. art.3856, al.3 cpp, se constată că recursurile inculpatului şi a părţii civile sunt fondate iar a DNA- Serviciul teritorial Timişoara nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit actelor de la dosar, în cursul urmăririi penale, la data de 25.06.2007, inculpatul a pus la dispoziţia organelor de anchetă suma de 20.000 lei pe care a consemnat-o în contul RO2'7BAC0000004540089002 la banca U T Bank iar la data de 26.06.2007 prin Ordonanţa DNA -Serviciul teritorial Timişoara s-a dispus poprirea asiguratorie asupra acestei sume până la concurenţa sumei de 4416,24 euro măsură care a fost menţinută de instanţa de fond, prin hotărârea de condamnare a inculpatului.
Potrivit prevederilor art. 741cp, în cazul săvârşirii unor infracţiuni de gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată şi neglijenţă în serviciu ori a unor infracţiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau a judecăţii, până la soluţionarea cauzei în prima instanţă, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat şi dacă acest prejudiciu este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.
în speţă inculpatul beneficiază de prevederile menţionate mai sus chiar dacă aceste prevederi au fost introduse ulterior săvârşirii infracţiunii, prin Legea 202/2010, fiind incidente prev. art. 13 cp întrucât legea nouă este mai favorabilă, astfel că se va da eficienţă prev. art. 741cp şi se va dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea pre. de art. 181 din Legea 78/2000, urmând a se aplica o amendă administrativă care se va înregistra în cazier.
în ce priveşte infracţiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată Curtea apreciază că s-au reţinut în mod întemeiat circumstanţele atenuante prev. de art.74 lit.a şi c cp astfel că va menţine condamnarea inculpatului la pedeapsa aplicată de instanţa de apel de o lună închisoare cu suspendarea condiţionată în condiţiile prev. de art. 81,82 cp.
Faţă de natura infracţiunilor comise de inculpat împrejurările în care au fost comise şi rezultatul acestor infracţiuni Curtea apreciază ca nejustificată măsura aplicarea pedepsei complementare prev. de art. 64 lit. c cp şi se va dispune înlăturarea acesteia.
Referitor la primul motiv de recurs al inculpatului şi în opinia Curţii, din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, rezultă fără nici o îndoială că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel au arătat în mod detaliat că activitatea infracţională a inculpatului constă în aceea că în baza unui contract de asistenţă financiară nerambursabilă din fonduri PHARE a întocmit şi folosit documente false,inexacte şi incomplete la ADR Nord -Vest, Cluj Napoca, pentru a obţine astfel o tranşă finală de 4416,24 euro.
Cu privire la prima categorie de acte se observă că ea se referă la „Listele cu persoanele instruite „ şi se reţine că au fost întocmite şi depuse un număr de 5 liste de persoane din care patru s-a stabilit că sunt false, una singură fiind completată şi semnată de cei 10 participanţi la cursul festiv de la închiderea proiectului, ţinut în data de 28.04.2004 la Sediul Camerei de Comerţ Industrie şi agricultură Cluj-Napoca celelalte sunt false întrucât persoanele nominalizate pe acestea au declarat fie că nu au participat deloc la vreo întâlnire legată de acest proiect şi că semnăturile nu le aparţin fie au participat la întâlnirea de prezentare şi promovarea proiectului dar nu s-au înscris la curs, nu s-au trecut pe tabel şi semnătura nu-i aparţine.
A doua categorie de acte false se referă la „Certificatele de absolvire" pe care inculpatul le-a completat şi de care avea nevoie ca şi acte justificative la rapoartele finale pe care era obligat să le depună la ADR Nord Vest pentru a încasa tranşa finală din fondurile PHARE.
Din cele 60 de certificate un număr de 50 sunt considerate false întrucât persoanele nominalizate în acestea nu au absolvit cursurile din cadrul proiectului ele fiind întocmite fictiv de către inculpat.
Doar 10 persoane au absolvit cursurile organizate de SC E C SRL Timişoara şi partenerii săi în proiectul respectiv deşi în evidenţa proiectului se aflau 63 de din care 4 apar înscrise de două ori, astfel că în realitate, pe liste figurează doar 59 de persoane. La închiderea festivă s-au prezentat doar 10 persoane din care 9 persoane au primit certificate de absolvire şi care au recunoscut acest lucru.
A treia categorie de acte false sau inexacte pe care le-a întocmit şi folosit inculpatul pentru a justifica finalizarea cursurilor şi a proiectului o reprezintă „Procesele verbale de predare primire a strategiei şi planului de dezvoltare a resurselor umane.
în cadrul proiectului menţionat, SC E C SRL Timişoara, ca beneficiar s-a angajat să instruiască 15 manageri de întreprinderi mici şi mijlocii în domeniul resurselor umane şi să le acorde sprijin pentru întocmirea unei strategii şi plan de dezvoltare a resurselor umane.
Deşi ştia că nu au fost instruiţi 15 manageri şi nu s-au întocmit sau predat către firmele acestora „strategia şi planul de dezvoltare a resurselor umane din cadrul organizaţiei" inculpatul a întocmit, în fals, 15 procese verbale de predare primire purtând data de 05.04.2004, prin care se atestă predarea primirea unor documente care nu există. Această faptă este dovedită cu declaraţiile unor martori, manageri ai unor societăţi comerciale care au relatat că deşi au semnat procesul verbal din 05.04.2004 nu au primit nici o lucrare, carte sau broşură cu acest titlu.
Expertiza informatică efectuată în cursul judecării cauzei în apel nu schimbă în mod esenţial starea de fapt reţinută de instanţa de fond.
Expertul arată că programul de educaţie continuă prin intermediu internetului a fost implementată în mod corespunzător, a fost funcţional, fiind accesat de cei interesaţi. Se constată însă că deşi un nr. de 61 de persoane au accesat unul sau mai multe cursuri, au avut una nici una sau mai multe intervenţii asta nu înseamnă că toate cele 61 de persoane au fost instruite în conformitate cu obiectivele proiectului. Dintre aceste persoane doar 10 au fost instruite fiind beneficiare a certificatelor de absolvire.
în mod întemeiat instanţa de apel a înlăturat şi concluziile raportului de expertiză contabilă, efectuată în cursul judecării cauzei în apel, şi potrivit cărora nu există nici un fel de fraudă, fiind respectate întocmai procedurile referitoare la raportări şi decontări.
Este de necontestat că inculpatul, sub aspect formal, a respectat toate procedurile privind derularea proiectului însă activitatea infracţională a inculpatului nu rezultă din nerespectarea acestor proceduri ci din întocmirea şi folosirea unor documentaţii, care nu corespundeau realităţii, pentru justificarea activităţii în cadrul proiectului şi a încasării ultimei tranşe de bani. Observaţia Tribunalului, în acest context, precum că scopul programului finanţat din fonduri nerambursabile constă în atingerea obiectivelor nu în utilizarea sumelor de bani justificate prin diverse documente, este corectă.
în ce priveşte recursul părţii civile se constată că acesta este întemeiat.
Din actele dosarului Judecătoriei Timişoara se reţine că partea vătămată Ministerul dezvoltării regionale şi a turismului s-a constituit parte civilă, la data de 24.01.2008, cu suma de 30.016,24 lei din care 25.600 euro plătiţi ca avans şi suma de 4416,24 lei, tranşa finală plătită la data de 17.11.2004.
Instanţa de fond a respins acţiunea civilă exercitată de partea civilă ca tardiv formulată întrucât aceasta nu s-a constituit parte civilă în conformitate cu prev. art. 15 al.2 cpp.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel au omis faptul că prin consemnarea sumei de 20.000 lei la dispoziţia organelor judiciare de către inculpat şi asupra căreia s-a şi dispus o poprire asigurătorie, practic inculpatul a achiesat la pretenţiile părţii civile şi în această situaţie, soluţionarea acţiunii civile fiind guvernată de principiul disponibilităţii, prevederile art. 15 al.2 cpp nu îşi mai găsesc aplicabilitate şi nu mai există nici un motiv pentru care acţiunea civilă să nu fie soluţionată în cadrul procesului penal.
în legătură cu pretenţiile părţii civile se constată că acestea sunt întemeiate doar pentru suma de 4416,24 euro, prejudiciu stabilit de organele de anchetă în urma cercetărilor penale efectuate în cauză sumă pe care inculpatul v-a fi obligat să o plătească.
Referitor la recursul parchetului se constată că este nefondat întrucât probleme individualizării judiciare nu mai poate fi pusă în discuţie în condiţiile în care pentru infracţiunea prev. de art.181 din Legea 78/2000, aşa cum s-a arătat, s-a dispus încetarea procesului penal.
De asemenea în ce priveşte al doilea motiv de recurs, în legătură cu înlăturarea dispoziţiei privind confiscarea sumei de 4416,24, se observă că prin obligarea inculpatului la plata acestei sume către partea civilă nu mai sunt incidente prevederile legale privind confiscarea specială.
Faţă de considerentele expuse mai sus, fiind incident cazul, prev. de art. 3859 al.1 pct.17 cpp, vor fi admise recursurile inculpatului şi a părţii civile Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, se va casa decizia recurată şi Sentinţa penală nr.2575/2008, pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr.10115/325/2007 şi rejudecând cauza în baza art.11(2) lit. b cpp rap la art.10 lit.i1 cpp se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inc. B C, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.181 din Legea 78/2000.
în baza art.741cp al.2 cp rap. la art.91 cp se va aplica inculpatului o amendă administrativă, care se va înregistra în cazierul judiciar, în sumă de 1000 lei.
în baza art.290 cp cu apl. art.41 al.2 cp, art. 74 lit.a, c cp şi art. 76 lit. c cp va fi condamnat inculpatul, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri materiale la pedeapsa de o lună închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza a ll-a, lit. b cp.
în baza art. 81, 82 cp se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi se va stabili un termen de încercare de 2 ani şi o lună.
Se va atrage atenţia inculpatului asupra prev. art. 83.
în baza art. 71 al.5 cp, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei se suspenda şi executarea pedepselor accesorii.
Se va dispune înlăturarea dispoziţiei privind aplicarea pedepsei complementare prev. de art.64 lit. c cp.
în baza art. 14, 346 cpp rap la art. 998 şi urm. Cod civil obligă inculpatul să plătească părţii civile Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului suma de 4416,24 euro sau echivalentul în lei la data plăţii.
Se vor respinge în rest pretenţiile civile.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei şi a sentinţei atacate.
în baza art. 3851, pct.1 lit. b cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-DNA-Serviciul Teritorial Timişoara.
Văzând şi prev. art. 192 al.3 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
în baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.p.p admite recursurile declarate de inc. B C şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului împotriva deciziei penale nr.366/A/2010 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 10115/325/2007.
Casează decizia recurată şi sentinţa penală nr.2575/2008 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr.10115/325/2007 şi rejudecând cauza:
în baza art. 11 (2) lit.b C.p.p rap. la art. 10 lit.i 1 C.p.p dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inc. B C pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.181 din Legea 78/2000.
în baza art.741 al.2 Cp rap. la art.91 Cp aplică inculpatului o amendă administrativă care se înregistrează în cazierul fiscal în sumă de
- 1000 (unamie lei)
în baza art.290 Cp cu aplicarea art.41 al.2 Cp, art.74 lit.a.c şi art.76 lit.c Cp condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de :
- 1 (una) lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, cu interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza ll-a lit.b Cp pe durata prev. de art.71 Cp.
în baza art.81,82 Cp dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani şi 1 lună.
Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 Cp.
în baza art.71 al.5 Cp, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.
înlătură dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare prev. de art.64 lit.c Cp.
în baza art. 14 rap. la art.998 şi urm cod civil obligă inculpatul să plătească Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului suma de 4416,24 euro sau echivalentul în lei la data plăţii.
Respinge în rest pretenţiile civile.
Menţine în rest dispoziţiile celor două hotărâri atacate.
în baza art.385 15 pct.1 lit.b C.p.p respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DNA - Serviciul Teritorial Timişoara.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică din 25.05.2011.
Alte legături de la această informațiecomunicate de presă din
04 iulie 2007
comunicate-hotărâri de condamnare din
25 mai 2011