ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2053/2010

Dosar nr. 4848/95/2007

Şedinţa publică din 26 mai 2010
Deliberând asupra recursurilor de faţă, pe baza lucrărilor, materialului aflat la dosar şi a înscrisurilor noi prezentate de recurentul-inculpat, constată următoarele:
1.1. Tribunalul Alba, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 72 din 2 martie 2009 - investit prin strămutare de la Tribunalul Gorj sesizat potrivit competenţei după materie – a soluţionat în fond cauza penală privind pe inculpatul U.M., pronunţând în legătură cu învinuirile deduse judecăţii în temeiul art. 345 alin. (2) şi (3) şi art. 346 C. proc. pen. următoarele rezolvări juridice:
- condamnarea la pedapsa de 1 an inchisoare - a carei executare a fost suspendata conditionat pe un termen de incercare de 3 ani in conditiile art. 81 si urm. C. pen. - pentru savarsirea infractiunii de incheiere de tranzactii financiare prin utilizare de informatii obtinute in virtutea functiei prevazuta de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 13 C. pen.;
- achitarea - sub aspectul savarsirii si a infractiunilor concurente de trafic de influenta si folosirea in mod direct de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii pentru sine de bunuri ori alte foloase necuvenite prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen. si respectiv art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 - in temeiul art. 345 alin. (3) raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) si art. 10 lit. d) C. proc. pen. [„faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii” în speţă, elementul material al laturii obiective al ambelor infractiuni amintite avându-se in vedere constatarile judecatorului cauzei in sensul ca pretinsa conventie ilicita de trafic de influenta a avut loc ulterior incheierii actului de vânzare-cumpărare incriminat si fara a se fi pretins bani sau alte foloase, avand astfel caracter dezinteresat in primul caz/ respectiv nu au fost folosite informaţii de serviciu nepublice la incheierea celor doua conventii civile incriminate reprezentate de contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 1061 din 24 ianuarie 2002 privind pe numita N.M. si convenţia de reconstrucţie din 25 ianuarie 2002 având ca parte co-contractantă membrii Comisiei de negociere din cadrul C.N.L. Târgu Jiu, in cel de-al doilea caz].
Pe latura civila a fost respinsa ca neintemeiata cererea de obligare a inculpatului in conformitate cu dispozitiile art. 346 rap la art. 14 si urm. C. proc. pen. si art. 998-999 C. civ. a fost respinsa ca neintemeiata cererea de constituire parte civila formulata de denunţătoarea-cumpărătoare de influenta N.M. - continuată ulterior prin moştenitorul legal al acesteia N.M.G. - luandu-se act totodata ca „partea vătămată SC C.E.R. cu sediul în Rovinari, jud. Gorj nu s-a constituit parte civilă în cauză”, si in consecinta;
In temeiul art. 118 lit. e) C. pen. a fost obligat inculpatul U.M. către stat cu titlul de confiscare specială la plata sumei de 1.850.764.000 lei Rol reprezentand contravaloarea foloaselor dobandite de acesta prin savarsirea infractiunii prevazute de art.12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
In conformitate cu dispozitiile art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul U.M. si la plata sumei de 6.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
In fapt, in perioada 19 martie 2001-20 iunie 2003 excepţie făcând intervalul 24 septembrie 2001-01 ianuarie 2002 in care a fost detasat la Ministerul Industriei si Resurselor, inculpatul U.M. a fost transferat din functia de director la E.C.M. Motru, Cariera Rosiuta fiind numit director economic in cadrul C.N.L.O. Targu Jiu.
C.N.L.O. SA, actualmente S.N.L.O. SA, persoana juridică, desfăşoară activităţi de exploatare minieră în conformitate cu legislaţia română în vigoare, respectiv Legea minelor nr. 85/2003, iar anterior, în baza Legea. nr. 61/1998 şi a actelor normative elaborate în aplicarea acestora. La data apariţiei legii minelor, C.N.L.O. SA, a depus cerere pentru acordarea licenţelor de exploatare pentru toate perimetrele aflate în administrare şi care erau considerate fezabile, în care scop îi este necesară întocmirea unui set de documentaţii care să fundamenteze activitatea minieră şi obţinerea tuturor avizelor necesare desfăşurării activităţii, printre care şi Planul de dezvoltare al exploatării întocmit în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de autoritatea competentă; una din secţiunile importante ale Planului de dezvoltare a exploatării miniere o reprezintă Programul de investiţie, iar din acesta Capitolul „Reconstrucţie case, achiziţionare case, despăgubiri culturi şi uzufruct; plăţi teren, fiind prevăzute la capitolul IV Construcţii Miniere”, in care se menţioneaza proprietarii ce se impunea a fi strămutaţi, datorită extinderii lucrărilor exploatărilor miniere.
Prin Hotararea nr. 7 adoptata in sedinta Consiliului de administratie din 25 iulie 2001 a SC C.N.L.O. SA Targu Jiu a fost aprobat Regulamentul de intocmire a programului de desfasurare a negocierilor pentru achizitii de terenuri, gospodarii si alte utilitati, despagubiri si plati uzufruct, utilizat in cadrul tuturor unitatilor componente ale companiei pentru asigurarea unei proceduri uniformizate si prin care s-a stabilit că persoanele ce urmau a fi expropriate puteau opta potrivit dispoziţiilor legale: a) fie pentru reconstrucţia casei; b) fie pentru acordarea de despăgubiri băneşti şi; c) fie pentru vânzarea imobilului pe piaţa liberă.
Numita N.M., a deţinut în proprietate în satul Timişeni, comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj o casă de locuit şi anexe gospodăreşti cu vechime de circa 90 ani şi terenuri aferente în suprafaţă de 1.000 mp iar prin raportul de expertiză tehnică-evaluare întocmit de C.C., H.G. şi B.C. valoarea actualizată la nivelul lunii aprilie 2001 a anexelor şi imobilului proprietatea sus-numitei a fost stabilită la suma de 147.773.550 ROL, valoare de expropiere comunicată proprietarului la momentul respectiv de către E.M.C. Pinoasa.
Proprietara bunurilor imobile sus-menţionate având cunoştinţă de poziţia inculpatului în cadrul Companiei, aceea de director, l-a căutat pe numitul U.M. la sediul societăţii şi i-a oferit spre vânzare imobilele supuse exproprierii din satul Timiseni, iar în urma discuţiilor purtate au convenit de comun acord asupra preţului de vânzare-cumpărare ce a fost stabilit la suma de 150 milioane lei.
În acest sens, inculpatul şi partea vătămată s-au deplasat la sediul notarului public A.M. unde s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 1061 din 24 ianuarie 2002, suma de 150 milioane lei, fiind predată părţii vătămate.
La aceeasi data de 24 ianuarie 2002 inculpatul a dat o declaraţie pe proprie răspundere, prin care consimţea să fie dezafectate de către E.M.C. Pinoasa, bunurile imobile achiziţionate de la N.M. sub condiţia ca E.M.C. şi să i asigure reconstrucţia gospodăriei în cartierul Vărsături din Municipiul Tg.Jiu, precum şi un lot de teren în suprafaţă de 1000 mp. A doua zi după semnarea contractului de vânzare cumpărare respectiv 25 ianuarie 2002 s-a semnat convenţia de reconstrucţie între U.M. şi membrii comisiei de negociere din cadrul C.N.LO. Tg.Jiu. Potrivit acestei convenţii, inculpatul a dat la schimb Companiei la care era angajat, suprafaţa de 1000 mp teren situat în intravilanul satului Timişeni, com. Fărcăşeşti împreună cu un imobil casă aflat în stare avansată de degradare cu o suprafaţă utilă de 115,49 mp, iar Compania se obliga să dea la schimb inculpatului suprafaţa de 1000 mp teren situat în cartierul Vărsături din Mun.Tg.Jiu şi să-i construiască pe acest teren, un imobil casă conform proiectului de execuţie a construcţiei, parte integrantă din convenţia de schimb.
În aceeaşi zi, E.M.C., cu adresa nr. 792 din 25 ianuarie 2002, a înaintat către Direcţia de Dezvoltare din cadrul C.N.LO. Tg.Jiu, documentaţia cu privire la reconstrucţia locuinţei inculpatului cu rugămintea de a fi analizată şi supusă spre aprobare în Consiliul de administraţie al Companiei. Direcţia Dezvoltare, la solicitarea E.M.C. a întocmit un referat nedatat şi neînregistrat, prin care a solicitat realizarea schimburilor de terenuri şi reconstrucţia gospodăriilor pentru mai multe persoane, printre care şi inculpatul U.M., pentru imobilele ce urmau a fi afectate de E.M.C. Pinoasa.
Prin Hotărârea nr. 2 din 1 martie 2002 a Consiliului de Administraţie, a fost aprobată solicitarea E.M.C. Pinoasa şi s-a aprobat reconstrucţia locuinţei, pentru inculpatul U.M. La data de 31 iulie 2002 s-a realizat procedura de achiziţii pentru atribuirea contractului de execuţie a lucrării „reconstrucţie casă U.M. vatra de sat Vărsături”. Comisia constituită la nivelul E.M.C. Rovinari a analizat ofertele şi a declarat câştigătoare, oferta firmei SC D.D. SRL, la o valoare de 2.032.339.000 lei. În continuare, s-a încheiat între C.N.L. prin E.M.C. Rovinari, contractul de execuţie de lucrări cu nr. 14.676 din 14 august 2002, având ca obiect „reconstrucţie clădire din zona Pinoasa locuinţă U.M. în vatra de sat Vărsături Tg.Jiu. Prin contract, achizitorul s-a obligat să plătească executantului, preţul de 1.911.766.299 lei, inclusiv TVA pentru execuţia şi finalizarea lucrării ce făcea obiectul contractului anterior menţionat. La data de 1 aprilie 2003, C.N.L. a semnat procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, pentru obiectivul „reconstrucţie locuinţe din zona Timişeni, Cariera Pinoasa reconstrucţie locuinţă U.M., vatra de sat Amaradia”.
La data de 6 octombrie 2006, inculpatul U.M. a semnat contractul de schimb autentificat sub nr. 3010, contract prin care a primit de la SC C.E.R. SA un teren în suprafaţă de 997 mp, un imobil casă în suprafaţă utilă de 115,49 mp, bunuri situate în intravilanul Mun.Tg.Jiu nr. cadastral 4.117, cu vecinătăţile menţionate în contractul de schimb autentic. Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 200.764 lei ROL [inregistrandu-se o diferenta de 1.850.764.000 lei ROL intre valoarea bunurilor achiziţionate de la N.M. (150 milioane lei) şi valoarea imobilului reconstruit de companie (2.000.764.000 lei)].
La datele de 27 şi 28 iulie 2004 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a sesizat din oficiu, sesizare care a fost trimisă la IPJ Gorj (vol.6 fil.5-22) pentru ca în conformitate cu dispoziţiile art. 207 -219 C. pen. să se efectueze cercetări penale împotriva persoanelor din conducerea C.N.L.O. in legatura cu activitatile pretins ilicite de „refacere pe alte amplasamente a gospodăriilor aparţinând cetăţenilor ce s-a impus a fi strămutaţi datorită extinderii exploatărilor miniere (.) şi din această cauză au beneficiat necuvenit de refacerea unor imobile în municipiul Tg.Jiu „ sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 248 - 2481 C. pen., au fost inregistrate două dosare penale – dos. nr. 268/P/2004 şi nr. 269/P/2004 – conexate prin rezoluţia din 28 ianuarie 2005 iar la data de 1 iulie 2005 prin ordonanţa dată în dos. nr. 268/P/2004 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi-a declinat competenţa în favoarea D.N.A. motivat de faptul că prin activităţi materiale şi intelectuale conjugate învinuiţii sus-menţionaţi au săvârşit infracţiuni prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, formându-se astfel la nivelul D.N.A. dos. nr. 10/P/2000/ la dosarul amintit s-a dispus şi conexarea dosarului nr. 33/P/2005 al Biroului Teritorial Anticorupţie Tg.Jiu in final prin disjungere din dosarul nr. 10/P/2005- s-a constituit dosarul penal nr. 181/P/2006 privind în exclusivitate pe învinuitul U.M., cu referire la operaţiunile juridice pretins ilicite anterior arătate.
În cadrul actelor premergătoare efectuate în cauză conform procesului-verbal 181/P/2006 din 16 noiembrie 2006, in declaraţiile date la data de 16 noiembrie 2006 de către N.M., vânzătoarea bunurilor imobile a denuntat existenta unei pretinse conventii ilicite de trafic/cumparare de influenta incheiate in luna ianuarie 2002 cu numitul U.M. in calitate de director al Directiei Comerciale din cadrul C.N.L.O. Targu-Jiu care i-ar fi pretins să încheie contractul de vânzare-cumpărare, cu promisiunea că având influenţă asupra unor funcţionari din cadrul C.N.L.O. îi va determina să-l angajeze pe fiul acesteia ca inginer.
Prin rechizitoriul nr. 181/P/2006 din 23 mai 2007 al D.N.A., sectia de combatere a infractiunilor conexe, infractiunilor de coruptie, in baza mijloacelor de proba stranse la urmarirea penala reprezentate prin denunţul făcut la data de 16 noiembrie 2006 şi declaraţiile ulterioare ale vânzătoarei bunurilor imobile supuse exproprierii/cumpărătoare de influenta N.M., declaratiile martorilor N.M., N.I., C.C., P.C., C.A., C.C.T., T.I., P.N., D.D., G.C.A., A.D., T.D., N.M.G., H.E., N.M., T.D., B.V. înscrisuri, contractele de vânzare-cumpărare şi schimb din 24 ianuarie 2002 şi 25 ianuarie 2002, protocoale de schimb din 25 ianuarie 2002 între E.M.C. Pinoasa şi U.M., referat C.N.L.O. Tg.Jiu, hotărârea nr. 2 C.N.L.O. Tg.Jiu, raport de expertiză tehnică-evaluare nr. 26 din 14 aprilie 2001, procese verbal evaluare ofertă 13.889 din 31 iulie 2002, contracte execuţie lucrări, programul general de exploatare al E.M.C. Pinoasa din anul 2002, regulamentul de întocmire a programului şi de desfăşurarea negocierilor pentru achiziţia de terenuri, gospodării şi alte utilităţi, despăgubiri şi plăţi uzufruct, memorii justificative, adeverinţe, rapoarte de expertiză tehnică evaluare, titluri de proprietate nr. 1339932 N.M., contracte de performanţă C.N.L.O. Tg.Jiu, declaratiile învinuitului/inculpatului U.M. care deşi s-a declarat nevinovat, a recunoscut însă că – similar altor persoane cu funcţii de conducere din companie – întrucât avea domiciliul în municipiul Motru la distanţă de 45 km s-a decis să achiziţioneze un imobil din cele care urmau să fie supuse exproprierii pentru a putea solicita ulterior reconstruirea acestuia pe un alt amplasament din municipiul Tg.Jiu - s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului amintit imputandu-i-se acestuia savârsirea urmatoarelor fapte ilicite:
a) „in calitate de director al Directiei Comerciale al C.N.L.O. Targu-Jiu a incheiat cu numita N.M. contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 1061 din 24 ianuarie 2002 - având ca obiect bunurile imobile proprietatea acesteia situate in satul Timiseni comuna Farcasesti Judetul Gorj afectate de extinderea lucrarilor miniere desfasurate in zona respectiva de E.M.C. Pinoasa pentru a caror dobandire a achitat integral pretul stabilit de comun acord de parti in suma de 150.000.000 lei Rol/în scopul de a putea beneficia ulterior de reconstructia unei locuinte din fondurile C.N.L.O. pe un amplasament situat in cartierul Varsaturi actualmente Primaverii din mun. Targu Jiu - cu inţelegerea ilicita, avându-se în vedere scopul urmărit anterior arătat, ca va interveni nemijlocit asupra unor functionari din cadrul C.N.L.O. sau din cadrul altor societati ce executau lucrari in minerit pentru a-i determina sa-l angajeze pe fiul sus-numitei ca inginer la una din aceste societati” [în conexiune cu incriminarea de trafic de influenţă prevazuta de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen., avand urmatorul continut legal „primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşite de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu [...]”
b-c) „contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 1061 din 24 ianuarie 2002 cu numita N.M. avand ca obiect bunurile imobile proprietatea acesteia supuse exproprierii si convenţia consecutiva de schimb si reconstrucţie din data de 25 ianuarie 2002 cu C.N.L.O. Targu-Jiu al carei angajat in functia de conducere aratata era la momentul respectiv- în baza cărora au fost dobandite foloasele materiale anterior aratate - au fost incheiate de inculpat prin folosirea in mod direct de informatii de serviciu avand caracter nepublic/respectiv informatii de serviciu care desi nu aveau caracter de confidentialitate nu fusesera aduse la cunostiinta publicului prin nici o procedura [a avizat in calitate de membru al Consiliului Tehnico-Economic Programul general de exploatare intocmit pentru E.M.C. Pinoasa pentru anul 2002 document administrativ retinut prin rechizitoriu ca avand caracter de „secret de serviciu” potrivit dispozitiei nr. 157 din 07 iulie 1995 a directorului general al RA L.O. în baza căruia a cunoscut perimetrul supus exproprierilor efective ce urmau să fie efectuate în anul 2002 si gospodariile care urmau sa fie afectate de aceste operatiuni administrative de stramutare, date ce includeau sub aspectele aratate si gospodaria numitei N.M.] [în conexiune cu incriminarile prevăzute de art. 12 lit. a) si art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. avand urmatorul continut legal: „sunt pedepsite [...] următoarele fapte dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia ori însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale” si „b) folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”].
Invinuitul si ulterior inculpatul U.M. dupa ce a luat cunostiinta de acuzatiile amintite a dat declaratii in cauza prin care a sustinut ca nu se considera vinovat de savarsirea faptelor ilicite respective pentru care a fost inceputa urmarirea penala impotriva sa. Acesta a marturisit ca a achizitionat bunurile imobile de la N.M. in conditiile in care pe de o parte in calitate de director comercial nu avea legatura cu programele de exploatare intocmite la nivelul subunitatilor miniere astfel ca nu s-a folosit de informatii de serviciu care sa nu fi fost cunoscute de public fiind de notorietate ca localitatea Farcasesti era afectata de exploatarile miniere in proportie de 40% iar satul Timiseni in totalitate iar pe de alta parte a avut in vedere, cautat fiind la sediul societatii, nemultumirea vânzătoarei ca exploatarea miniera nu a putut sa-i plateasca suma pretinsa, aceasta avand nevoie imediata de bani pentru ajutorarea nepoatelor sale, iar inculpatul i-a achitat integral ca pret suma de 200.000.000 lei Rol chiar daca in contract din cauza taxelor notariale mari a fost trecuta doar suma de 150.000.000 lei Rol/ promisiunea de angajare a fiului vânzătoarei fiind ulterioara incheierii contractului si dezinteresata (susţinerile amintite si celelalte imprejurari in aparare invocate de inculpat fiind înlăturate de procuror ca neintemeiate făcându-se referire in acest sens la celelalte probe strânse in cursul urmaririi penale).
Prin actul de sesizare amintit alături de dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului a fost dispusă de asemenea soluţie de neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (4) rap. la art. 11 pct. 1 lit. b) şi art. 10 lit. b) C. proc. pen., faţă de cumpărătoare de influenta N.M. sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu motivarea ca fapta ilicita sus-mentionata a fost incriminata ulterior comiterii acesteia ca infractiune si anume prin Legea nr. 161/2003 de modificare si completare a Legii nr. 78/2000, iar pe de alta parte aceasta a si denuntat existenta conventiei ilicite de trafic/ cumparare de influenta in speta.
La cercetarea judecătorească efectuată in conditiile art. 288-291 C. proc. pen. au fost administrate probele strânse la urmărirea penală respectiv:
- in sedinta publica de la 12 mai 2008 s-a luat declaratie numitei N.M. care a relatat ca „i-am cerut 500.000.000 lei rol[...]mi-a oferit 150.000.000 lei rol suma cu care am fost de acord cu conditia sa-mi angajeze fiul[...]prima discutie am avut-o la Tg. Jiu [...]inculpatul mi-a promis ca daca îi voi vinde constructia imi va angaja fiul ca inginer...”]
- la termenele ulterioare de judecata din 04 februarie 2008, 12 mai 2008, 08 septembrie 2008, 13 octombrie 2008, 17 noiembrie 2008 si 15 decembrie 2008 au fost audiati martorii in acuzare N.I. fiul vânzătoarei bunurilor imobile [care a relatat ca „angajarea mea a fost conditie pentru vanzarea imobilului ... cunosc de la mama de angajare ... mama nu ar fi incheiat contractul daca nu exista conditia amintita...”], C.A., N.M.G., fiica lui N.M., care a confirmat relatarile fratelui acesteia;
- în şedinţa publica de la data de 14 ianuarie 2001 a fost audiat inculpatul U.M. care a reiterat susţinerile în apărare făcute în cursul urmăririi penale „ am fost cautat de N.M....i se oferise anterior 145.000.0000 lei rol si nu dorea sa intre in proces de reconstrucţie intrucat avea alte imobile...mi-a oferit imobilul cu pretul de 210.000.000 lei rol, iar dupa negocieri am stabilit pretul de 200.000.000 lei rol ...la notar s-a consemnat 150.000.000 lei rol din cauza taxei notariale foarte mare... incheierea tranzactiei s-a făcut neconditionat, fara a se pune problema angajarii fiului ei ... nu aveam interdictie de a achizitiona imobile supuse starmutarii astfel de imobile fiind achizitionate si de alti angajati cu functii de conducere ...”
In dovedirea sustinerilor si a imprejurarilor sus-mentionate instanta a admis inculpatului administrarea ca probe in aparare depunerea de inscrisuri[ relatii de la Primaria Comunei Farcasesti, procesul-verbal din 22 noiembrie 1999 al Consiliului Local al comunei Negomir si audierea martorilor C.C. [care a relatat ca „ toti cetateniii din Farcasesti cunosteau exproprierea intrucat in anul 2000 a fost aprobat PUG-ul ...”], P.C., T.I. [care a relatat ca „ am fost angajat cadastru, negociator...am discutat personal cu partea vatamata N.M. careia i s-a prezentat raportul de evaluare la suma de 145.700.000 lei rol...partea vatamata nu a fost de acord cu aceasta suma i se parea prea mica... avea nevoie de o suma mai mare pentru a despagubii niste nepoate...nu a optat pentru alte variante de despagubire, date fiind dezavantajele reconstruirii, operatiune ce dura intre 6 luni si 3 ani, in timp ce despagubirile se dadeau in luna urmatoare negocierii...”], P.N. [care a relatat ca „ angajatii companiei nu aveau interdictie de cumparare pana in anul 2003...”], T.D. [ care a relatat ca „ nici o persoana nu putea fi obligata sa paraseasca imobilul daca opta pentru reconstruire...”], A.D., G.C.A., D.D., H.G. - ex director general al C.N.L.O., N.M., C.C. - soferul inculpatului [care a relatat ca „partea vatamata a cerut 200.000.000 lei rol, suma platita de inculpat...dupa ce am iesit de la notar s-a discutat de situatia fiului intrucat vanzatoarea i-a cerut sprijinul...inculpatul i-a promis ca o va sprijini”], C.M. - presedintele C.S.M. [care a relatat ca „ nu exista interdictie pentru personalul F.N.M.A.R.I. ... chiar si eu am achizitionat un astfel de imobil, iar ulterior am optat pentru reconstrucţie...”], N.A. - secretar C.N.L.O. [care a relatat ca „ inculpatul a fost cautat la serviciu de N.M. care i-a oferit casa spre vanzare cu suma de 200.000.000 lei rol...”].
Atributiile de serviciu ale inculpatului in functia de conducere amintita nu au fost solicitate in cauza avandu-se in vedere ca informatiile de serviciu ce s-au pretins a fi fost utilizate la efectuarea operatiunilor juridice incriminate apartineau Direcţiei Investiţii din cadrul C.N.L.O. Targu-Jiu.
De asemenea, potrivit adresei emisa de C.N.L.O.SA Tg.Jiu, Structura de securitate (fila 103) s-a comunicat instanţei că situaţia persoanelor ce urmau a fi expropriate - contrar celor retinute prin rechizitoriu- nu a fost una secretă, nefiind trecută pe lista cu documentele secrete întocmită în baza Legii nr. 23/1971, informatiile privind situaţia acestor persoane au fost mediatizate atât la televiziune, cât şi în presa locală şi centrală, precum şi prin dezbateri publice cu cetăţenii ce urmau a fi afectaţi de lucrările miniere din bazinul Olteniei, avand caracter public.
Instanta, in considerarea situatiei de fapt sus-mentionate, verificand intrunirea elementelor constitutive ale infractiunilor sesizate prin rechizitoriu, a statuat urmatoarele:
A. Referitor la invinuirea de trafic de influenta constand in promisiunea inculpatului U.M. de a interveni pe langa functionarii din cadrul C.N.L.O. pentru angajarea ca inginer a fiului numitei N.M. pentru a putea dobandi astfel proprietatea imobilelor acesteia la pretul de 150.000.000 lei ROL a apreciat ca in speta nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii amintite intrucat:
a) între cele 2 părţi – inculpat şi partea vătămată s-a încheiat doar o convenţie civilă licita / un contract de vânzare-cumpărare, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege (părţile şi-au manifestat voinţa de a vinde si respectiv cumpara bunurile imobile, au stabilit un preţ de comun acord iar ulterior s-au prezentat la notar unde partea vătămată - ce a fost însoţită şi de fiul său, persoană la aproximativ 50 ani - a incasat in totalitate pretul convenit de la cumparatorul U.M.);
b) partea vatamata - in declaratia data la cercetarea judecătorească - a recunoscut că a avut iniţiativa încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu scopul declarat de a obţine un preţ superior aceluia oferit de companie dar şi cu condiţia de a se realiza angajarea fiului acesteia ca inginer în cadrul C.N.L.O. in care sens l-a căutat pe inculpat la locul de munca al acestuia in Targu Jiu, aspect confirmat şi de martora N.A. şi i-a oferit imobilul spre vânzare;
c) imprejurarea că partea vătămată ar fi vrut un preţ mai mare, dar prin negocieri cu inculpatul au ajuns de comun acord la preţul de 150 milioane lei, nu conduce la concluzia primirii ori pretinderii de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri direct sau indirect, pentru inculpat sau pentru altul iar;
d) faptul că ulterior incheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare inculpatul ar fi promis părţii vătămate că-i va angaja fiul ca inginer, prin prisma influenţelor pe care le-ar fi avut în virtutea calităţii sale, de asemenea nu se circumscrie dispoziţiilor art. 257 C. pen., câtă vreme inculpatul nu a primit, pretins bani sau alte foloase de la partea vătămată, aceasta promisiune fiind dezinteresata.
B. În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 instanţa a constat că potrivit acestui text de lege este incriminată folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la aceste informaţii.
In speţă, a constatat instanţa, - situaţia expropriaţilor nu a fost una secretă, ci dimpotrivă a reprezentat o situaţie cunoscuta publicului, astfel cum rezulta din adresa de la fila 103 din dosarul cauzei.
Caracterul public al exproprierilor si procedurilor administrative aferente desfasurate de C.N.L. Targu Jiu separat de adresa amintita- a retinut in continuare instanţa - este atestat si cu declaraţiile martorilor C.C. (fila 72), P.C. ( fila 73), T.I. (f.74), P.N. (f.75), T.D. (f.84), A.D. (f.85), G.C.A. (f.86), D.D. (f.87), H.G. (f.92), N.M. (f.94), C.C.T. (f.100), C.M. (f.107), G.I.(f.121), C.I. (f.125) in coroborare cu acelea ale inculpatului U.M. Singurul martor care susţine contrariul celor mai sus expuse este martorul C.A. (f.33) însă declaraţia acestuia este una izolata, în totală contradicţie cu restul probaţiunii sus menţionate.
Prin urmare - a concluzionat instanta - câtă vreme informaţia folosită de inculpat nu a fost una secretă, nedestinată publicităţii, ci dimpotrivă, cunoscută, conform celor anterior expuse, in speta nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 sub aspectul laturii obiective.
C. Instanţa a reţinut însă vinovăţia inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 in care sens au fost argumentate probatoriu si justificativ urmatoarele:
Contractul autentic de vânzare-cumpărare incheiat la data de 24 ianuarie 2002 intre inculpat si numita N.M. avand ca obiect bunurile supuse exproprierii proprietatea acesteia din urma reprezinta o tranzactie financiara in sensul prevederilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
Susţinerea inculpatului în sensul că la încheierea acestei tranzacţii nu s-a folosit de informaţiile deţinute în urma funcţiei sale este nefondata avandu-se in vedere ca desi in mod real bazinul minier Rovinari a reprezentat o exploatare minieră în extindere în perioada anterioară săvârşirii faptei şi ulterior acesteia şi că acest aspect era de notorietate, ceea ce nu era cunoscut publicului- ci numai inculpatului in virtutea functiei detinute- erau informatiile in legatura cu perimetrul supus exproprierilor în fiecare an şi gospodăriile care urma să fie afectate de această operaţiune; in acest sens, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în faza de urmărire penală, la finele anului 2001 a fost întocmit Programul general de exploatare pe anul 2002 E.M.C. Pinoasa - Cariera Pinoasa/ acest program cuprindea în capitolul IV „Programul de investiţii pentru anul 2002” planificarea activităţii de strămutare demolare şi reconstrucţie inclusiv pentru satul Timişeni – fila 66 vol II dos u.p../ în cuprinsul anexelor scrise era prezentat necesarul de terenuri şi construcţii precum şi reconstrucţia de terenuri şi construcţii - fila 50 vol.II dos.u.p, acest Program fiind supus la avizare prealabilă şi inculpatului U.M., (fila. 40, 43, 46,49 vol.II dos. u.p); in cadrul acestui proces de avizare A.N.R.M Bucureşti I.T.R.M. Târgu Jiu cu ocazia acordării avizului 22 din 14 ianuarie 2002 a aratat la punctul III următoarele deficienţe ale programului supus avizării : lipsa fişei perimetrului de exploatare şi legenda incompletă a planului de situaţie astfel că avizează acest program condiţionat de completarea anexelor grafice cu cele prevăzute la capitolul III; in aceste condiţii – a concluzionat judecătorul cauzei - susţinerea inculpatului în sensul că era de notorietate planul de exploatare minieră al unităţii pentru anul 2002 şi că persoanelor interesate l-i s-ar fi adus la cunoştinţă situaţia exactă a zonelor care urmau să fie afectate de extinderea exploatării este nereală.
Înscrisurile depuse în apărare de către inculpat, respectiv răspunsul care a fost furnizat acestuia de Primăria Comunei Fărcăşeşti nu relevă o comunicare în termeni reali între unitatea de exploatare minieră şi organele administraţiei locale, dimpotrivă în Concluziile Planului Urbanistic General pe anul 1999 se prevede că pentru viitor este recomandat să se realizeze delimitarea zonală a perimetrului în care se vor realiza lucrările miere, stabilirea pe ani a suprafeţelor de teren ce urmează să fie ocupate în vederea pregătirii etapizate a strămutării gospodăriilor afectat şi a dotărilor publice; in consecinţă nici autorităţile locale nu aveau la momentul întocmirii planului urbanistic general o informare clară în ceea ce priveşte perspectivele exacte ale extinderii exploatării miniere, iar din actele existente la dosar nu rezultă existenţa unei astfel de informări ulterioare; in acest context şi informarea cetăţenilor poate fi apreciată ca fiind doar la nivel de principiu/ relevantă este chiar susţinerea inculpatului care a afirmat în faţa instanţei de apel că „încă din anul 1982 a fost făcut public că faptul că zona respectivă va fi supusă unui amplu proces de expropriere”.
Depoziţiile testimoniale nu au fost de natură să conducă la o altă concluzie: martorul C.C. – fila 281 vol.I , fila 52 vol III u.p., fila 72 fond - secretar al comunei Fărcăşeşti din anul 1992 a declarat că exploatările miniere nu au organizat întâlniri cu comunităţile ce urmau să fie afectate de lucrările miniere şi nici nu au comunicat administraţiei locale lista cu cetăţenii aflaţi în zonele de strămutare/ in acelaşi sens este şi declaraţia martorului P.C. – fila 55 vol.III u.p.- 73 fond/ de asemenea martorul T.D. – fila 182 vol. II up.82 vol.III u.p a arătat că programul general de exploatare nu era unul public la el având acces doar angajaţii companiei/ de asemenea in declaraţia martorului C.C. dată la cercetarea judecătorească este relatată imprejurarea ca: „nu constituie nici un secret faptul că anumite zone, anumite localităţi urmează a fi afectate de exploatarea minieră (.) faptul că anumite imobile din anumite zone urmează a fi expropriate este o certitudine, dar nu se cunoaşte momentul când se întâmplă evenimentul.”
Declaraţiile martorilor in aparare care au sustinut ca cetatenii localitatilor judetului Gorj afectaţi de măsurile de extindere a exploatării miniere au fost informaţi anterior complet şi corect in legatura cu operatiunile respective au fost înlăturate de judecătorul cauzei ca fiind neconcludente sub aspectul stabilirii elementelor constitutive ale infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 143/2000, deoarece nu se coroborează cu probele in acuzare anterior aratate: in acest sens, din procesul verbal din 29 noiembrie 1999, al şedinţei ordinare de lucru a Consiliului Local al comunei Negomir, depus în probaţiune de către inculpat, rezultă că discuţia purtată cu invitaţii ce aveau calitate de reprezentanţi ai E.M. Jilţ, Tîrgu-Jiu, Pinoasa a vizat cererea autorităţilor locale de a primi informări corecte şi complete în privinţa zonelor care vor fi supuse exproprierilor în vederea stabilirii unui plan clar pe etape pentru a fi adus la îndeplinire / nici o probă nu a fost depusă în cauză pentru a se dovedi că astfel de informări corecte au fost transmise de unităţile miniere organelor administraţiei locale/ de asemenea nu a fost depusa la dosar nici o dovadă a realizării unor întruniri de informare a cetăţenilor organizate de către unităţile de exploatare şi nici că ar fi realizat astfel de informări în vreo altă modalitate; ca atare – a concluzionat judecătorul cauzei - în virtutea funcţiei pe care o deţinea, aceea de director în cadrul Direcţiei Comerciale în cadrul C.N.L.O. SA, inculpatul a avut informaţii suplimentare faţă de cele comune, informaţii care chiar dacă nu aveau un caracter secret nu au fost aduse la cunoştinţa publicului prin nici o procedură şi care i-au permis acestuia să achiziţioneze un imobil ce era amplasat în zona supusă exploatării în anul în care a realizat tranzacţia, beneficiind imediat de procedura schimbului [achiziţia imobilului a avut loc la data de 24 ianuarie 2002, în perioada în care Programul de exploatare pentru anul 2002 fusese deja întocmit şi era încă parţial în procedura de obţinere a avizului. La nici două luni de la achiziţionarea imobilului, respectiv la data de 01 martie 2002, se întocmeşte între inculpat şi unitate convenţia de schimb aprobată în şedinţa Consiliului de Administraţie prin Hotărârea nr. 2 din 01 martie 2002 – fila 259 dos. u.p./urmare a acestui schimb şi a convenţiei de reconstrucţie inculpatul a dobândit un avantaj patrimonial evident rezultat din diferenţa de valoare dintre preţul de achiziţionare a imobilului şi valoarea imobilului nou construit / imobilul predat de inculpat era compus din o casă de locuit cu trei camere, beci şi prispă, o poartă, un coteţ, o pivniţă din bârne aflate în evidentă stare de degradare – imobilul casă avea o vechime de 91 de ani şi suprafaţa de 0,1592 ha intravilan - filele 261- 275, fila 301, iar cel primit la schimb se compunea din suprafaţa de 1000mp în vatra satului Vărsturi în valoare de 2.032.339 mii lei ROL – fila 152 vol. II u.p.- compus din living, baie bucătărie, dormitor, hol-la parter, în suprafaţă de 11,06/9,31mp şi două dormitoare, baie, hol - la etaj în suprafaţă de 11,06/9,31 mp –fila 341- 351 vol.I dos.u.p.]
În raport cu constatările în fapt sus-menţionate judecătorul cauzei a considerat a fi realizat în cauză elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzută de art.12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, contractul de vânzare-cumpărare dintre inculpat şi proprietara bunurilor supuse exproprierii N.M. pe de o parte şi convenţia consecutivă de schimb intervenită ulterior între inculpat şi C.N.L.O. pe de altă parte constituind tranzacţii financiare au fost încheiate de inculpat prin utilizarea de informaţii obţinute în virtutea funcţiei [informatii in legatura cu perimetrul supus exproprierii şi gospodăriile care urma să fie afectate de această operaţiune pe raza satului Timişeni, în cursul anului 2002 - incluzând şi pe aceea a numitei N.M. - ce nu ajunseseră încă la cunoştinţa publicului la data încheierii operaţiunilor juridice sus-menţionate].
În ceea ce priveşte latura subiectivă, respectiv existenţa intenţiei instanta a concluzionat afirmativ şi sub acest aspect retinand că tranzacţia a fost realizată de inculpat în scopul de a beneficia de procedura schimbului şi reconstrucţiei în scopul realizării unui avantaj patrimonial/ inculpatul nu a intenţionat nici un moment să folosească imobilul achiziţionat în alt fel decât pentru a-l oferi în schimb unităţii miniere/ modul de derulare a tranzacţiilor este relevant în acest sens şi a fost anterior expus.
La individualizarea pedepsei in conformitate cu dispozitiile art. 72 C. pen. instanţa a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege in partea speciala, gradul de pericol social concret al faptei şi persoana inculpatului, care nu posedă antecedente penale apreciind de asemenea că scopul acesteia poate fi atins chiar si fără executarea sa, prin suspendare conditionata pe un termen de incercare de 3 ani conform art. 81 si urm. C. pen.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa a constat că partea vătămată SC C.E.R. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Instanţa a constatat, de asemenea că potrivit declaraţiei de la fila 40 din dosar, denuntatoarea N.M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 265.000 (RON) reprezentând diferenţa dintre suma primită de la U.M. pentru casa şi terenul pe care i le-a vândut şi valoarea de reconstrucţie, cererea amintita fiind respinsă ca neîntemeiata cu motivarea că între inculpat şi partea vătămată s-a încheiat un contract de vânzare - cumpărare pentru bunurile imobile deţinute de partea vătămată, pentru care s-a achitat preţul cuvenit de comun acord (150 milioane lei vechi), astfel că inculpatul nu a cauzat nici un prejudiciu părţii civile N.M.
In baza dispoziţiilor art. 118 lit. e) C. pen., pe baza constatarilor sus-mentionate, instanta a dispus obligarea inculpatului către stat cu titlu de confiscare speciala a sumei de 1.850.764.000 lei, reprezentand folosul necuvenit realizat de acesta din savarsirea infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 [ suma respectiva reprezentand diferenta dintre cheltuielile privind reconstructia imobilului pe noul amplasament 2.000.764.000 lei Rol si pretul achitat de inculpat in suma de 150.000.000 lei Rol].
2. Impotriva sentintei penale nr. 72 din 2 martie 2009 a Tribunalului Alba, secţia penală, considerata ca netemeinica si nelegala, au declarat in termen apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Alba Iulia şi inculpatul U.M.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin motivele scrise de apel a criticat sentinta pentru achitarea gresita a inculpatului in temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. si respectiv art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 13 C. pen. cu motivarea ca probele administrate in cauza, interpretate potrivit art. 63 alin. (2) C. pen. confirma existenta elementelor constitutive ale infractiunilor de trafic de influenta si folosirea in mod direct de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite si respectiv pedeapsa mica si modalitatea de executare neprivativa de libertate apreciate ca netemeinice in conformitate cu dispozitiile art. 72 si urm. C. pen. cu privire la situatia juridica in cauza a inculpatului U.M. [oral, cu ocazia dezbaterilor referitor la infractiunile prevazute de art. 12 lit. a) si b) din Legea nr. 78/2000 s-a cerut incetarea procesului penal constatandu-se intervenita in cauza prescriptia speciala a raspunderii penale prevazuta de art. 121, art. 122 si art. 124 C. pen.].
In sustinerea criticii de nelegalitate privind intrunirea elementelor constitutive ale infractiunilor prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. rap la art. 257 C. pen. si art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 s-a argumentat probatoriu si justificativ ca inculpatul a speculat influenţa pe care o avea în temeiul funcţiei deţinute în cadrul C.N.L.O. în momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare determinând-o pe partea vătămată să creadă că poate să asigure angajarea fiului ei în cadrul companiei, această promisiune reprezentand cauza încheierii contractului amintit/ respectiv a folosit informatii de serviciu nepublice pentru a obtine foloase necuvenite la achizitionarea bunurilor imobile supuse exproprierii, apartinand numitei N.M.
Inculpatul - apelant U.M., a solicitat desfiinţarea a sentinţei ca nelegală şi netemeinică în sensul achitarii acestuia in temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 11 alin. (2) lit. a) si art. 10 lit. d) C. proc. pen. şi in legatura cu savarsirea infractiunii prevăzuta de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, iar ca efect al solutiei de achitare inlaturarea si a măsurii de confiscare speciala a sumei de 185.076.400 Rol precum şi a obligarii acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
In acest sens inculpatul apelant a sustinut că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare a probelor de la dosar şi a ignorat probe esentiale in aparare, concluzia finala a aprecierii ansamblului probatoriu administrat in cauza in conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen. fiind aceea ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 143/2000 atat sub aspectul laturii obiective- respectiv nu a încheiat tranzacţii financiare utilizând informaţii dobândite în virtutea funcţiei intrucat situatia juridica de bunuri supuse exproprierii a imobilelor proprietatea numitei N.M. era de notorietatea pe raza judetului cu mult inainte de anul 2001- şi nici sub aspectul laturii subiective deoarece nu există nici o probă care să dovedească intenţia sa de a se folosi la cumpararea bunurilor imobile amintite de vreo informatie dobandita in virtutea functiei de director al Directie comerciale din cadrul C.N.L.O.
Curtea, verificand hotararea atacata in raport cu motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate de procuror si inculpat cat si cu privire la toate celelalte chestiuni de fapt si de drept deduse judecatii potrivit art. 371 C. proc. pen. a constatat urmatoarele:
I. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzuta de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 în mod justificat parchetul a solicitat să se dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale.
Astfel, potrivit dispoziţiilor codului penal:„ art. 124 - Prescripţia specială. Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 este depăşit cu încă jumătate/ art. 122 - Termenele de prescripţie a răspunderii penale. Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana fizică sunt(..) d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani(..) Termenele arătate în prezentul articol se socotesc de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, iar în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.”
În speţă, răspunderea penală a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art.12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 – contrar susţinerilor inculpatului apelant - subzistă în cauză în considerarea mijloacelor de probă în acuzare strânse la urmărirea penală / administrate la cercetarea judecătorească evidenţiate prin sentinţă, funcţie de care contractul de vânzare-cumpărare dintre inculpat şi proprietara bunurilor supuse exproprierii N.M. pe de o parte şi convenţia consecutivă de schimb intervenită ulterior între inculpat şi C.N.L.O. pe de altă parte constituind tranzacţii financiare au fost încheiate de inculpat prin utilizarea de informaţii obţinute în virtutea funcţiei [informatii in legatura cu perimetrul supus exproprierii şi gospodăriile care urma să fie afectate de această operaţiune pe raza satului Timişeni, în cursul anului 2002 - incluzând şi pe aceea a numitei N.M. – ce nu ajunseseră încă la cunoştinţa publicului la data încheierii operaţiunilor juridice sus-menţionate].
Avându-se în vedere însă momentul săvârşirii infracţiunii amintite (24 ianuarie 2002) şi împlinirea termenului prescripţiei speciale a răspunderii penale de 7 ani şi 6 luni anterior soluţionării apelului (23 iulie 2009) Curtea a constatat că urmează a se dispune încetarea procesului penal cu privire la această infracţiune în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (3) rap. la art. 11 pct. 2 lit. b) şi art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art.121, art. 122 şi art. 124 C. pen.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru argumentele probatorii aratate in sentinta preluate in totalitate a fost mentinuta solutia de achitare in baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 11 pct. 2 lit. a) si art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Referitor la savarsirea infractiunii de trafic de influenta prevazuta de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. solutia de achitare in temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. adoptata de prima instanta s-a constatat a fi gresita pentru considerentele aratate in continuare.
Prin rechizitoriu, săvârşirea infracţiunii amintite a fost imputată inculpatului în considerarea faptei ilicite că i-a pretins numitei N.M. să încheie contractul de vânzare cumpărare pentru bunurile imobile deţinute de aceasta în comuna Fărcăşeşti, pentru a beneficia ulterior de reconstrucţia imobilului din fondurile companiei pe un amplasament situat în municipiul Tg.Jiu, lăsând-o să creadă în considerarea calităţii de director comercial pe care o îndeplinea la momentul respectiv că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul C.N.LO. pentru a-i determina să-i angajeze fiul ca inginer în cadrul societăţii amintite.
Conform dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. infracţiunea de trafic de influenţă ca faptă de corupţie, pedepsită de legiuitor de la la 2 la 10 ani închisoare constă în „primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu”.
Probele administrate în cauză confirmă învinuirea adusă inculpatului.
În cursul lunii aprilie a anului 2001 a fost întocmită o expertiză de evaluare a imobilului proprietatea numitei N.M. şi i s-a propus de către conducerea E.M.C. Pinoasa să vândă imobilul la valoarea stabilită prin expertiză, aceea de 145.773.550 lei ROL promiţându-i-se şi angajarea fiului ca muncitor, propuneri respinse în totalitate de martora - denunţătoare amintită care urmărea obţinerea unor despăgubiri mai substanţiale şi angajarea fiului acesteia ca inginer.
Întrucât martorul D.D., în discuţiile ulterioare purtate cu martora-denunţătoare a lăsat acesteia impresia că inculpatul o putea ajuta pentru angajarea fiului ei ca inginer aceasta s-a deplasat la locul de muncă al inculpatului şi i-a propus să-i vândă casa condiţionat de angajarea fiului pe un post corespunzător pregătirii acestuia de inginer. Inculpatul a promis părţii vătămate că interveni pentru angajarea fiului ei pe un post potrivit calificării profesionale, respectiv de inginer, la subunităţile companiei ori la una dintre societăţile cu care aceasta lucrează dacă aceasta îi va vinde casa pentru suma de 150 mii lei - fila 280 vol. I dos.u.p., fila 71 dos. fond - declaraţie parte vătămată N.M. Aceleaşi aspecte sunt susţinute şi de declaraţiile martorului N.I. fila 285-287, vol.I dos.u.p. şi fila 31 dosar fond. În aceste declaraţii martorul a susţinut în mod constant că mama sa a fost convinsă să vândă imobilul la promisiunea fermă a inculpatului că va fi angajat la una dintre societăţile coordonate de C.N.L.O. Acelasi martor D.D. a mai aratat ca „ ulterior semnării convenţiei de reconstrucţie cu U.M., şi după ce am plecat de la E.M.C. Pinoasa, m-am întâlnit cu un coleg de serviciu, T.I., care mi-a spus că numita N.M. a mai trecut pe la exploatarea minieră şi s-a plâns de faptul că U.M. nu şi-a onorat promisiunea făcută anterior semnării contractului de vânzare cumpărare şi nu i-a angajat fiul la una din unităţile miniere aşa cum promisese acesteia.”
Inculpatul însuşi în declaraţiile date pe parcursul derulării procesului a recunoscut că a promis părţii vătămate că îi va ajuta fiul să se angajeze, sustinerile acestuia ca aceasta intelegere ar fi avut loc ulterior şi dezinteresat fiind contrazise atât de probele in acuzare sus-mentionate dar si de declaratia martorului C.C. soferul acestuia care a aratat ca aceasta intelegere a avut loc chiar in momentul contractului de vânzare-cumpărare [„partea vătămată a cerut 200.000.000 lei rol, suma platita de inculpat...dupa ce am iesit de la notar s-a discutat de situatia fiului intrucat vanzatoarea i-a cerut sprijinul...inculpatul i-a promis ca o va sprijini...”].
Latura obiectivă a infracţiunii de trafic de influenţă se săvârşeşte prin acţiunea de primirea ori pretindere de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul. În speţă inculpatul a pretins pentru sine un folos – respectiv acordul părţii vătămate la vânzarea imobilului supus exproprierii. Urmare a acestui acord inculpatul a devenit proprietarul unui bun susceptibil de a fi speculat în vederea obţinerii unei valori net superioare. În consecinţă accesul la un bun supus exproprierii în condiţiile în care aceasta este în măsură să atragă avantaje patrimoniale reprezintă un folos.
În consecinţă Curtea a constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate Curtea a avut in vedere criteriile prevăzute de art.72 C. pen., respectiv de: limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracţiune – închisoare de la 2 la 10 ani; gradul de pericol al faptei săvârşite, pericol sporit de faptul că inculpatul deţinea o funcţie importantă în cadrul C.N.L. SA, conduita s-a ilicită fiind de natură să aducă un prejudiciu mai mare încrederii şi prestigiului de care se bucură această unitate decât ar fi putut-o face o altă persoană fără responsabilităţi deosebite. Totodată instanţa a avut în vedere că inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei şi nu a dat dovezi de regret în ceea ce priveşte comiterea ei. În acelaşi timp, s-a retinut în favoarea inculpatului că anterior săvârşirii faptei nu a mai suferit condamnări penale şi s-a bucurat de o reputaţie bună, dovadă fiind atribuţiile care i-au fost încredinţate de-a lungul carierei profesionale.
In consecinta, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. Curtea de Apel Alba-Iulia, sectia penala, prin decizia penala nr. 95/A din 16 noiembrie 2009 a admis apelurile declarate de D.N.A. Serviciul Teritorial Alba Iulia şi inculpatul U.M. împotriva sentinţei penale nr. 72 din 2 martie 2009, a desfiintat partial hotararea amintita in limitele anterior aratate, iar in rejudecare:
- a dispus incetarea procesului penal prin prescriptie in art. 10 lit. g) C. proc. pen. in legatura cu infractiunea prevazuta de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 (constatand insa initial ca pentru savarsirea acestei fapte ilicite s-ar impune condamnarea sa in absenta interventiei cauzei de inlaturare a raspunderii penale sus-mentionate condamnarea sa la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare);
-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen., cu executare in regim de detentie in conditiile art. 71, art. 64 lit. a) teza a II- a b) si c) C. pen.( inlaturand ca netemeinica suspendarea conditionata potrivit art. 81 si urm. C. pen. aplicata si adjudecata in prima instanta);
- in baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea către stat de la inculpat a sumei de 1.850.764.000 lei (ROL)/ mentinand solutia de achitare in baza art. 345 alin. (3) rap. la art.10 lit. d) C. proc. pen. sub aspectul celei de-a treia infractiune deduse judecatii, aceea prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 precum si celelalte rezolvari juridice adoptate in prima instanta.
3. Împotriva deciziei amintite au declarat in termen recursuri Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Alba-Iulia si inculpatul U.M.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Alba-Iulia, a invocat existenta cazurilor de casare prevazute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18, 171 si 14 C. proc. pen. in care sens a sustinut ca inculpatul a fost in mod gresit achitat sub aspectul infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, probele administrate in cauza confirmand existenta elementelor constitutive ale infractiunii amintite si in consecinta adoptarea unei solutii de incetare a procesului penal prin constatarea intervenirii prescriptiei speciale a raspunderii penale,iar pedeapsa stabilita de prima instanta de numai 1 an inchisoare, al carei cuantum a fost mentinut in apel este lipsita de efect preventiv educativ in sensul dispozitiilor art. 52 C. pen. impunandu-se majorarea sa / a fost criticată decizia pentru nelegalitate şi sub aspectul că dispunându-se încetarea procesului penal prin prescripţie sub aspectul infracţiunii prevăzute de art.12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 nu se mai impunea adoptarea şi a unei soluţii de condamnare pentru aceiaşi faptă ilicită.
Inculpatul U.M. a invocat existenţa cazurilor de recurs prevăzute de art. 385⁹ pct. 10, 16 şi 18 C. proc. pen., solicitând casarea deciziei şi a sentinţei ca nelegale şi netemeinice în sensul dispunerii unor soluţii de achitare în baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. si in legatura cu săvârşirea infractiunilor de trafic de influenta si incheiere de tranzactii financiare utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C. pen. si art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pe considerentul că faptele imputate acestuia nu realizează elementele materiale / subiective ale infracţiunilor amintite [promisiunea de a-l angaja ca inginer pe fiul denuntatoarei a avut loc ulterior cumpararii bunurilor imobile de la aceasta si fara a-i pretinde bani sau alte foloase fiind dezinteresata/contractele de vânzare-cumpărare si schimb incriminate prin rechizitoriu reprezinta in realitate operatiuni civile licite, ce nu pot fi asimilate notiunilor juridice de „tranzactii financiare” ori „operatiuni financiare” prevazute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, iar la incheierea acestora nu au fost utilizate informatii obtinute in virtutea functiei potrivit cerintei speciale a dispozitiilor legale incriminatorii precitate]; în subsidiar a invocat si cazul de casare prevazut de art.385⁹ pct.14 C. proc. pen. in sensul mentinerii tratamentului penal sanctionator aplicta prin sentintă. Ca efect al soluţiei generalizate de achitare pe considerentul că faptele ilicite nu realizează elementele constitutive ale infracţiunilor imputate acestuia, inculpatul-apelant a solicitat şi înlăturarea măsurii de confiscare specială către stat în temeiul art. 118 lit. e) C. pen. a sumei de 1.850.764.000 lei Rol.
In conformitate cu dispozitiile art. 385¹⁴ alin. (1)1 C. proc. pen. prealabil dezbaterilor s-a procedat la audierea inculpatului- recurent consemnandu-se ca nu solicita alte probe si nu are de formulat alte cereri cu exceptia aceleia de a i se admite folosirea de inscrisuri noi in aparare, cererea admisa de instanta de recurs, in conformitate cu dispozitiile art. 302 rap. la art. 385¹⁴ C. proc. pen. În acest sens inculpatul-recurent a depus la dosar ca înscrisuri noi în apărare: adresele nr. 3925/2010, 332/2010, 4552/2007, 244/2010, 1121/2007, 6615/2008 eliberate de C.N.L.O. Tg.Jiu, Direcţiile Dezvoltare Investiţii şi Structura de Securitate; Regulament nr. 227/99 privind efectuarea angajărilor pentru persoane ce vor fi expropriate de C.N.L.O. Oltenia, Regulament nr. 4061/2002 privind aplicarea facilităţii de angajare pentru persoane ce vor fi expropriate de aceiaşi societate, Hotărârea nr. 1/2002 a Adunării Generale a Acţionarilor din C.N.L.O., Hotărârile nr. 2, 3, 12/2002, 1 şi 6/2001 ale Consiliului de Administraţie al C.N.L.O. Tg.Jiu, analiza activităţii C.N.L.O./program pentru realizarea măsurilor aprobate de ministrul industriei şi resurselor prin nota nr. 15516/2003, răspunsul ministrului A.V. la interpelarea în Parlamentul României făcută de deputatul S.C.V., articole de presă, Regulament privind întocmirea programului şi desfăşurarea negocierilor pentru folosirea şi accesul la terenurile pe care se efectuează activităţi miniere şi Ordinul ministrului nr. 579/2005 privind aprobarea acestuia, evaluare proprietate P.M.I., rechizitorii, hotărâri judecătoreşti în materia infracţiunilor în speţă, fotografii privind locuinţele reconstruite în vetrele de sat Vărsături Tg.Jiu, Corneşti-Băleşti, Ştiucan-Motru, Teleşti-Câlnic.
Inalta Curte verificand decizia atacata pe baza materialului probator aflat la dosar şi a înscrisurilor noi depuse în recurs, in raport cu motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate de recurenţi, cât şi din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., a constatat urmatoarele:
3.1. Infractiunea prevazuta de art. 12, lit. a) din Legea nr. 78/2000, consta in „ [...] următoarele fapte dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia ori însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale”.
Elementul material al laturii obiective al infractiunii amintite poate sa constea numai intr-o actiune care poate fi realizata alternativ, fie prin efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert fie prin incheierea de tranzactii financiare.
Efectuarea de operatiuni financiare inseamna realizarea unor tranzactii privitoare la bani la credite.
Pentru ca efectuarea de operatiuni financiare sa constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii, legea impune realizarea a doua conditii, cerinte esentiale:
a) in primul rand, ca operatiunile financiare sa fie efectuate ca acte de comert; legea, art. 3 pct.11 C. com. - considera ceea ce ne intereseaza ca fapte, acte de comert, operatiunile de banca si schimb (prin operatiuni de banca sunt intelese acele actiuni care au ca scop final un act de speculatie sau intermediere in circulatia bunurilor, făcuta intr-un mod organizat; operatiunile de schimb constau in schimbul monedelor, fie sub forma obisnuita, manuala, fie sub forma schimbului asa-zis tras cand moneda de schimb este predata intr-un loc iar moneda schimbata urmeaza a fi predata in alt loc; fapte de comert - potrivit art. 4 C. com. - sunt socotite celelalte contracte si operatiuni ale unui comerciant daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insasi actul in sine/ nu sunt considerate ca fapte de comert – potrivit art. 5 C. com. - cumpararea de produse sau de marfuri ce se face pentru uzul sau consumatiunea cumparatorului ori a familiei sale, revanzarea acestor lucruri)
b) in al doilea rând, pentru ca operatiunile financiare ca acte de comert sa poata constitui elementul material al infractiunii, legea impune ca ele sa fie incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana; prin ea insasi simpla efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert nu determina existenta elementului material al infractiunii, efectuarea de operatiuni financiare are asadar relevanta penala si poate constitui elementul material al infractiunii numai daca este savarsita ca acte de comert si daca acestea sunt incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana/incompatibilitatea trebuie sa rezulte din lege pentru ca numai astfel ea conditioneaza si deopotriva determina existenta elementului material al laturii obiective a infractiunii.
In cea de-a doua modalitate normativa elementul material al laturii obiective a infractiunii poate sa constea in incheierea de tranzactii financiare utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii persoanei, ce constituie subiectul activ al infracţiunii amintite.
Tranzactia este intelegerea intervenita intre doua sau mai multe persoane prin care se stabileste modalitatea transmiterii anumitor drepturi sau efectuarii unor schimburi comerciale. Incheierea tranzactiei inseamna survenirea acordului participantilor cu privire la aceasta, perfectarea ei.
Ea poate determina existenta elementului material al laturii obiective a infractiunii numai daca privesti pe tranzactii financiare si a fost realizata de către subiectul activ utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale. Informatiile dobandite de o persoana in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii trebuie sa constituie mijlocul care sa faciliteze incheierea unei tranzactii financiare in scopul obtinerii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Este evident ca legea se refera la informatii care, prin natura lor sunt in legatura si pot facilita incheierea unor tranzactii.
Modalitatea normativa secunda potrivit continutului juridic al infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 trebuie sa se refere la incheierea de tranzactii financiare utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei ori insarcinarii subiectului activ.
Pentru a putea constitui elementul material al laturii obiective al infractiunii amintite tranzactia trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte esentiale cumulative:
a) sa aiba caracter financiar, in intelesul atribuit acestei notiuni juridice de Codul comercial si dictionarele explicative de specialitate( ce ii limiteaza acceptiunea la bani, credite, finante, operatiuni bancare, bursa).
b) sa fie efectuata de subiectul activ folosind informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale, aceste informatii constituind prin natura lor mijlocul care sa faciliteze incheierea tranzactiei financiare in scopul obtinerii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
In ceea ce priveste latura subiectiva infractiunea poate fi savarsita numai cu intentie directa calificata de scop, respectiv comiterea faptei in scopul folosirii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Verificand indeplinirea elementelor constitutive ale infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 la situatia in speta- in raport cu principialitatea juridica anterior expusa- se constata urmatoarele:
Contractul de vânzare-cumpărare incheiat de inculpatul U.M. cu N.M. si contractul de schimb incheiat de acelasi inculpat cu C.N.L.O.SA, nu constituie fapte de comert in sensul/ astfel cum acestea sunt enumerate de art. 3 C. com, respectiv definite de art. 4 din acelasi act normativ.
Conventiile civile amintite nu reprezinta nici operatiuni financiare atat in sensul art. 3 pct. 11 si pct. 14 C. com. cat si in acceptiunea termenului financiar exprimata in dictionarele explicative si de specialitate care se refera limitativ la finante, circulatia banilor, a creditului, operatiuni bancare in general si de bursa.
În ceea ce priveste starea de incompatibilitate se constata ca nu exista o prevedere legala care sa instituie o interdictie de a incheia contracte de felul celor incheiate de inculpatul U.M.. Asemenea interdictie nu a fost instituita prin vreo reglementare a C.N.L.O. SA., nici anterior incheierii contractelor de inculpatul U.M., nici pana in prezent desi situatia exproprierilor a fost obiectul unor acte de control ale organelor ierarhic superioare si a fost mediatizata foarte mult.
Cu privire la aplicabilitatea in speta a tezei a II-a a art. 12, lit. a) din Legea nr. 78/2000 respectiv “incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sale” se retin de asemenea urmatoarele:
Informatiile cu privire la suprafetele de teren, gospodariile, constructiile de utilitate publica, aflate in perimetrul de licenta, au fost prevazute explicit in documentele prevazute de Legea minelor Legea nr. 61/1998, respectiv Legea nr. 85/2003 si Legea mediului nr. 137/1995.
Prin aceste acte normative dar si prin acte interne ale C.N.L.O. a fost si este instituita obligatia de a face publice asemenea informatii.
Astfel, in adresa Agentiei Pentru Protectia Mediului Gorj nr. 8245 din 18 decembrie 2008 este descrisa procedura de participare a publicului la luarea deciziei de eliberare a acordurilor si autorizatiilor pentru activitati cu impact asupra mediului cum sunt si cele de exploatare a carbunelui. In aceeasi adresa se precizeaza in conformitate cu prevederile legale, ca in cadrul procedurii informarea publicului se face pe baza unei documentatii tehnice care cuprinde si descrierea proiectului din care sa rezulte impactul asupra mediuluio iar unul din scopurile participarii publicului la luarea deciziei este acela de a obtine informatii suplimentare privind impactul activitatii asupra populatiei din zona, bunurilor proprii sau de care beneficiaza in comun.
Prin art. 3 al Hotararii Consiliului de Administratie al C.N.L.O. nr. 2 din 26 februarie 2000, reluat si intarit prin art. 2 al hotararii AGA din aceeasi data, se insarcineaza Directia Dezvoltare a C.N.L.O.ca impreuna cu conducerea subunitatilor sa definitiveze programul de scoatere din circuitul agricol a suprafetelor afectate de lucrarile miniere pe termen scurt, mediu si lung, program care sa fie mediatizat astfel incat problema exproprii sa fie cunoscuta din timp de persoanele expropriate. Aceasta insarcinare se refera la intreaga problematica a exproprierii intrucat suprafetele se identifica prin proprietar pentru care daca era cazul se punea si problema exproprierii constructiilor.
In legatura cu actiunile intreprinse pentru a asigura publicitatea acestor informatii despre suprafetele de teren si constructiile ce urmau a fi afectate de exploatarea carbunelui in perimetrul de licenta si stabilirea faptului ca ele au avut efectiv un caracter public, in dosarul cauzei exista probe ca informatiile au fost intr-adevar publice, in intelesul stabilit pentru termenii respectivi de către legea penala.
Astfel conform Regulamentului de intocmire a programului si de desfasurare a negocierilor pentru achizitia de terenuri, gospodarii si alte utilitati, despagubiri si plati uzufruct anexa la dispozitia nr. 153 din 15 mai 2000 a C.N.L.O.SA, pct. 2.1. procedurile legale prevazute pentru aceasta activitate trebuie să fie declanşate cu mult timp inainte, cca. 3 ani, iar la pct. 2.3. lit. a) se prevede intocmirea unui plan de situatie cadastral cu evolutia ocuparii terenurilor pe termen mediu de 5 ani, atat pentru excavatii, haldare sau alte lucrari de investitii. Conform pct. 2.2. din Regulamentul de intocmire a programului de achizitii terenuri si a constructiilor existente pe acestea se vor utiliza studii de fezabilitate si programe de dezvoltare, avizate si aprobate, documentatii ce au stat şi la baza obtinerii licentei de exploatare, în care functie de capacitatea anuala a obiectivului minier este prezentata evolutia si volumul annual al lucrarilor miniere - excavatii si haldare - inclusiv costurile acestora; partea grafica la aceste documentatii si planurile cadastrale privind terenurile amplasamentul gospodariilor si altor utilitati precum si studiul de impact si programul de conformare vor fi elaborate si avizate ca documentatii pentru obtinerea licentei de exploatare; rezulta asadar explicit din aceste prevederi ale regulamentului cat si din prevederile pct. 2.4. din Regulament ca in programul de investitii al anului de plan, erau prevazute valorile pentru minim 3 ani ulteriori anului de intocmire.
Din prevederile pct. 2.3. lit. b).2 ale Regulamentului amintit rezulta de asemenea ca programul de achizitii terenuri, gospodarii si alte utilitati pentru cel putin 3 ani urmatori anului de intocmire, se va intocmi pe baza situatiei/inventarul/ privind gospodariile si utilitatile situate pe terenurile ce vor fi afectate, pe ani, cu nominalizarea proprietarilor acestora si mentiuni referitoare la etapele parcurse, sau discutiile avute pana la intocmirea programului cu privire la procedurile de achizitie a fiecarei gospodarii sau utilitate in parte.
Procedura instituita si aplicata prin Regulamentul Anexa la Dispozitia nr. 153 din 15 mai 2000 arata ca inventarul proprietarilor si proprietatilor si discutiile cu fiecare dintr acestia erau incepute cu cel putin 3 ani anteriori anului in care urma sa fie incheiata convenţia prezentata de regulament dupa caz. Din Adresa nr. 3925 din 13 aprilie 2010 a S.N.L.O. SA rezulta ca in vederea mentinerii sistemului de exploatare prin extinderea lucrarilor miniere s-a folosit un sistem de lucru public, util si necesar pentru cumpararea proprietatilor private si reconstructia de gospodarii, iar din Adresa nr. 332 din 14 aprilie 2010 a SC C.E.R. SA rezulta ca acelasi sistem s-a aplicat pentru peste 1500 de corpuri de proprietate achizitionate in perioada 1990-2009. Pentru ca fiecare dintre acesti proprietari sa poata ajunge la momentul semnarii uneia dintre conventiile prevazute de regulament pentru constructii erau necesare mai multe etape, printre care obligatorie era si intocmirea releveului si memoriului tehnic pentru fiecare constructie, pe baza caruia se stabilea suprafata acesteia, sistemul constructiv si destinatia acestora/aceste documente se intocmeau de societati comerciale specializate la comanda C.N.L.O.SA, pe baza de contract comercial, întocmirea acestor documente presupunea cu necesitate, anterior intocmirii, identificarea proprietarului care era inscris ca titular, deplasarea la domiciliul acestuia, inspectarea constructiilor, masurarea constructiilor, etc. / aceste actiuni se desfasurau cu multi ani inainte de inceperea efectiva a negocierilor si semnarea conventiilor astfel incat procedura instituita prin regulament presupunea cu necessitate discutii cu fiecare proprietar care astfel stia ca urmeaza a fi expropriat si in ce perioada aproximativa.
In al doilea rand, publicitatea informatiilor cu privire la terenurile si constructiile ce urmau a fi afectate si eventual stramutate a fost asigurata prin lucrarile primariilor din comunele afectate de exploatarea carbunelui. Astfel prin Adresa Primariei Farcasesti nr. 7415 din 09 decembrie 2008 si Adresa Primariei Megomir nr. 5027 din 10 decembrie 2008, rezuta ca planurile urbanistice generale au fost intocmite de societati comerciale de specialitate, dezbatute si aprobate in sedinte publice, unele organizate special in Caminul Cultural, la care au participat primarul, consilierii locali, invitati din partea exploatarilor miniere, a Prefecturii Gorj, a Consiliului Judetean Gorj, functionari din cadrul primariei, politisti si cetateni interesati, si ca in ele erau prevazute zonele afectate de lucrarile miniere si zonele de interdictie a lucrarilor de constructii de orice fel, zone cunoscute dealtfel inca de dinainte de 1990 cand au fost instituite prin decretele de expropriere.
Analizand planul urbanistic general al comunei Farcasesti, aprobat in conditiile aratate, se evidentiaza ca in partea scrisa a acestuia se mentioneaza ca sunt prevazute suprafetele si gospodariile afectate de lucrarile miniere, sunt prezentate pe total comune si pe sate evolutia suprafetelor si locuitorilor pe ani sau pe intervale de timp si sunt indicate marimea suprafetelor decopertate cu interdictia de construire respectiva / în partea grafica a planului urbanistic general plan realizat pentru fiecare sat sunt marcate distinct zonele afectate de lucrarile miniere putandu-se identifica suprafete, retele utilitare si constructii, din partea scrisa si desenata a planului urbanistic general al comunei Farcasesti se identifica suprafetele si gospodariile ce urmau a fi afectate de lucrarile miniere cu precizarea unei harti realizate de personal specializat, precizare dealtfel necesara pentru a se putea pune in aplicare emiterea autorizatiilor de construire.
In mod particular in ceea ce priveste satul Timiseni, in care locuia N.M., atat din evolutia suprafetelor si numarului locuitorilor din partea scrisa cat si din plansa desenata se arata ca intreg satul urmeaza a fi expropriat astfel ca nu poate exista dubiu in ceea ce priveste faptul ca toti cei care au participat la dezbatere, au intocmit si au lucrat ulterior cu acest document care era public au cunoscut ca toate gospodariile vor fi stramutate si perioadele in care vor fi afectati.
In al treilea rand, publicitatea informatiilor cu privire la stramutari a fost asigurata prin modul intern de intocmire, aprobare si punere in aplicare atat a programului general de exploatare si a celorlalte documente intocmite cu ocazia obtinerii licentei de exploatare cat si a programului preliminar anual de productie si a planului anual de investitii /astfel aceste documente erau intocmite la nivelul subunitatilor prin cooperarea majoritatii compartimentelor acestora, aprobate de persoanele si orgnismele colective de conducere ale subunitatilor, transmise la nivelul sucursalelor miniere unde erau verificate si dupa caz modificate de compartimente corespondente si aprobate deasemenea de persoanele si organismele colective de conducere care la randul lor le transmiteau la sediul central al C.N.L.O.unde deasemenea erau verificate si aprobate de Consiliul Tehnico – Economic, Consiliul de Administratie si AGA compuse si din personae care nu erau salariati ai C.N.L.O.SA /odata aprobate aceste documente deveneau executorii pentru toate structurile organizatorice ale companiei, existand si forma scrisa pe baza carora se conducea activitatea curenta de zi cu zi a acestor structuri interne. In acest mod informatiile si datele din documentele enuntate erau cunoscute de sute de persoane pentru fiecare subunitate, persoane pentru care nu sa instituit nici anterior anului 2002 nici dupa acest an vreo obligatie de confidentialitate, respectiv de a nu le transmite altor persoane din afara companiei.
In al patrulea rand, din actele dosarului rezulta ca documentele care contineau informatii si date cu privire la terenurile si gospodariile afectate de zonele miniere si etapizarea ocuparii acestora cum ar fi programul general de exploatare general si annual, studiul de impact, programul de conformare, planurile urbanistice generale ale localitatilor si multe altele cu character operativ, erau transmise spre avizare, aprobare sau informare dupa caz, către nenumarate societati comerciale (cum ar fi SC I.C.S.T.I.P.M.L. Craiova), agentii (cum ar fi Agentia de Protectie a Mediului sau Agentia Nationala a Resurselor Miniere), institutii ale statului (cum ar fi ministerul de resort), autoritati publice locale care cu certitudine direct sau prin intermediul societatilor comerciale autorizate au avut acces la aceste date, le-au marcat cu precizie pe hartile anexa la planurile urbanistice generale si le-au centralizat si descris in partea scrisa a acestora.
In al cincilea rand, dar nu ultimul, publicitatea activitatii miniere este asigurata prin observare directa deoarece primetrele de exploatare miniera nu sunt ingradite sau restrictionate la acces in acestea convietuind locuitorii zonei cu activitatea de productie miniera, in speta activitatea de exploatare la suprafata. Specificul acestei activitati este acela ca directia frontului de lucru este observabila direct si previzibila pe termen scurt si mediu.
In ceea ce priveste constatarea instanţelor de fond şi apel ca programul/ preliminarul anual de productie si planul anual de investitii ca parte componenta a acestuia erau documente nesecrete dar de uz intern, din probele dosarului rezulta pe de o parte ca majoritatea personalului tehnico-operativ si de conducere de la toate nivelurile organizatorice aveau acces la acestea fara vreo clauza de confidentialitate si ca aceste documente erau transmise unor organisme exterioare C.N.L.O.SA spre aprobare, avizare sau informare, in tot sau in parte, iar pe de alta parte ca trebuie făcuta distinctie intre documentele mentionate si datele si informatiile despre terenurile si gospodariile afectate de activitatea miniera care fiind cuprinse si in alte documente anterioare sau ulterioare programului annual de exploatare au fost publice prin dispozitiile legii, hotararilor interne ale C.N.L. Oltenia, lipsite oricarei cerinte de confidentialitate impusa celor care aveau acces la aceste date si informatii - salariati sau personae din afara companiei - precum si faptul ca erau efectiv stocate in alte organisme decat C.N.L.O., astfel programele de exploatare generale si anuale se regaseau la organismele care le avizau si aprobau, releveele si memoriile tehnice erau comandate la societatile comerciale specializate pentru fiecare gospodarie cu cel putin 3 ani inaintea finalizarii procedurilor de stramutare asa cum prevede regulamentul anexa la dispozitia nr. 153/2000, planurile urbanistice generale ale localitatilor afectate se regaseau la acestea si erau transmise si la nivelul Consiliului Judetean fiind incluse in planul integrat de amenajare a teritoriului judetului.
Aceste informatii au fost si constituie si in prezent informatii la care accesul este liber conform Legii nr. 544/2001.
Din probele dosarului nu se poate retine ca listele cu proprietarii care urmau a fi expropriate erau accesibile numai unor salariati ai C.N.L.O., iar pe de alta parte asa cum sa retinut deja mai sus aceste liste cuprindeau proprietarii care urmau a fi expropriate cu cel putin 3 ani ulterior anului intocmirii, iar identificarea proprietarilor spre care indreptau fronturile de lucru ale exploatarilor miniere la suprafata era posibila si in alte moduri, inclusive prin observarea cu ochiul liber.
Listele cu proprietarii care urmau sa fie afectati de lucrarile miniere anexe la planul anual de investitii nu erau liste stabile, ele fiind doar instrumente de planificare bugetara care ulterior, in executie, suportau unele modificari atat prin neincluderea conventiilor cu proprietarii care refuzau incheierea conventiilor cat si prin incheierea de conventii cu persoane care nu erau incluse in aceste liste, situatii evidentiate in documentele existente in dosarul cauzei.
In ceea ce priveste faptul ca inculpatul U.M. ar fi luat la cunostinta de imprejurarea ca gospodaria N.M. urmeaza a fi afectata de lucrari miniere in anul 2002, se retine din actele dosarului ca aceasta gospodarie nu era inscrisa in programul de investitii pentru anul 2002 intrucat urma sa fie afectata dupa perioada de 3 ani prevazuta de regulament pentru intocmirea acestor liste /achizitionarea unor gospodarii sau terenuri anticipat era admisa si practicata in C.N.L.O.deoarece se creau rezerve bugetare/ se crea presiune asupra proprietarilor care refuzau incheierea conventiilor si se obtineau conditii avantajoase de stramutare pentru C.N.L.O.SA asemenea cazuri fiind generate de initiativa proprietarilor.
Pentru intrunirea elementului material al laturii obiective este necesar deasemenea ca tranzactia financiara sa fie incheiata utilizand informatii in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale.
Inculpatul U.M. a indeplinit functia de director comercial la data incheierii tranzactiilor, iar în conformitate cu art. 17 C. muncii anterior incheierii sau modificarii copntractului individual de munca angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la atributiile postului, obligatie existenta si in codul muncii anterior.
Din inscrisurile aflate la dosar nu rezulta ca inculpatul U.M. ar fi avut atributii de serviciu aferente postului de director comercial in legatura cu intocmirea, transmiterea, pastrarea sau arhivarea unor documente care contineau informatii despre stramutarile din zona comunei Farcasesti.
In ceea ce priveste calitatea de membru al Consiliului tehnico-economic al C.N.L.O., se retine ca inculpatul U.M. a semnat procesul-verbal al sedintei acestui organism in care s-au discutat programul anual de exploatare si planul de investitii pe 2002, insa din documentele mentionate in procesul verbal al sedintei Consiliului tehnico-economic precum si din anexele la planul anual de investitii pe anul 2002 existente la dosarul cauzei rezulta ca gospodaria N.M. nu este mentionata printre cele care urmeau a fi expropriate astfel ca nu se poate retine ca inculpatul ar fi obtinut aceasta informatie din aceste documente in calitate de membru al Consiliului tehnico-economic.
Dealtfel din declaratia lui N.M. si a fiului ei rezulta indubitabil ca acestia l-au cautat pe inculpat spre a-i oferi gospodaria spre vanzare, fapt confirmat si de martori, situatie de fapt retinuta ca atare si de instanta de apel.
Deasemenea din actele dosarului si declaratiile martorilor rezulta ca demersurile inculpatului U.M. de a cumpara gospodaria N.M. au fost ulterioare acestui moment.
In concluzie, contractul de vânzare-cumpărare incheiat intre inculpatul U.M. si N.M. si convenţia de schimb intre acesta si C.N.L.O.SA prin care se prevedea reconstructia unei suprafete echivalente fara determinarea vreunei valori nu sunt operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si nici tranzactii financiare la a caror efectuare sa se fi utilizat informatii obtinute in virtutea functiei in sensul stabilit de legiutor prin dispozitiile art. 12, lit. a) din Legea nr. 78/2000, urmand a se dispune achitarea inculpatului in baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. sub aspectul infractiunii sus-mentionate.
3.2. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, elementul material al laturii obiective poate fi savarsit alternativ fie prin fapta de folosire in orice mod direct sau indirect de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, fie prin fapta de a permite accesul unor persoane neautorizate la aceste informatii.
El poate sa constea in oricare dintre cele doua fapte care il pot defini doar in folosirea/ permiterea accesului la informatii care trebuie sa fie dintre acelea care nu sunt destinate publicitatii, adica sunt confidentiale.
Ori in speta, situaţia expropriaţilor nu a fost una secretă, ci dimpotrivă a reprezentat o situaţie cunoscuta publicului- intens mediatizata la televiziune cât şi în presa locală şi centrală, precum şi prin dezbateri publice cu cetăţenii ce urmau a fi afectaţi de lucrările miniere, astfel cum rezulta din materialul probator aflat la dosar- iar in ceea ce priveste participarea inculpatului, in calitate de membru al consiliului tehnico-economic la avizarea programului general de exploatare pentru Exploatarea miniera de cariera Pinoasa aferenta anului 2002- in al carei perimetru se afla si gospodaria numitei N.M. - din copia acestui document oficial depus ca inscris nou in recurs rezulta ca aceasta gospodarie nu era inscrisa in programul de investitii pentru anul 2002 intrucat urma sa fie afectata dupa perioada de 3 ani prevazuta de regulament pentru intocmirea acestor liste.â
Ca atare solutia de achitare in baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. adoptata in prima instanta este justificata in considerarea constatarii ca inculpatul nu a folosit in mod direct ori indirect informatii ce nu sunt date publicitatii la achizitionarea gospodariei numitei N.M.
3.3. Soluţia de condamnare in apel a inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta prevăzuta de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen. - in conformitate cu dispozitiile art. 379 pct. lit. b) rap. la art. 345 alin. (2) C. proc. pen./ si implicit inlaturarea aceleia de achitare in baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. adoptata de prima instanta - este intemeiata.
Potrivit expunerii rechizitoriului fapta ilicita amintita a fost savarsita de inculpatul U.M. prin aceea ca „în calitate de director al Direcţiei Comerciale din cadrul C.N.L.O. i-a pretins numitei N.M. sa incheie un contract de vânzare-cumpărare pentru bunurile imobile detinute de aceasta pe raza com. Farcasesti Jud. Gorj pentru a beneficia de recontructia imobilului in municipiul Targu Jiu lasand-o sa creada ca are influenta asupra unor functionari din cadrul C.N.L.O. sau din cadrul altor societati ce executau lucrari in minerit pentru a-i determina sa-l angajeze pe fiul sus-numitei la una din aceste societati”.
Potrivit dispoziţiilor art. 257 C. pen. infractiunea de trafic de influenta consta in „primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu” si este pedepsita de legiuitor cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Probele administrate în cauză confirmă învinuirea adusă inculpatului.
În cursul lunii aprilie a anului 2001 a fost întocmită o expertiză de evaluare a imobilului proprietatea numitei N.M. şi i s-a propus de către conducerea E.M.C. Pinoasa să vândă imobilul la valoarea stabilită prin expertiză, aceea de 145.773.550 lei ROL promiţându-i-se şi angajarea fiului ca muncitor, propuneri respinse în totalitate de martora - denunţătoare amintită care urmărea obţinerea unor despăgubiri mai substanţiale şi angajarea fiului acesteia ca inginer.
Întrucât martorul D.D., în discuţiile ulterioare purtate cu martora-denunţătoare a lăsat acesteia impresia că inculpatul o putea ajuta pentru angajarea fiului ei ca inginer aceasta s-a deplasat la locul de muncă al inculpatului şi i-a propus să-i vândă casa condiţionat de angajarea fiului pe un post corespunzător pregătirii acestuia de inginer. Inculpatul a promis părţii vătămate că interveni pentru angajarea fiului ei pe un post potrivit calificării profesionale, respectiv de inginer, la subunităţile companiei ori la una dintre societăţile cu care aceasta lucrează dacă aceasta îi va vinde casa pentru suma de 150 mii lei - fila 280 vol. I dos.u.p., fila 71 dos. fond - declaraţie parte vătămată N.M. Aceleaşi aspecte sunt susţinute şi de declaraţiile martorului N.I. - fila 285-287, vol.I dos.u.p. şi fila 31 dosar fond. În aceste declaraţii martorul a susţinut în mod constant că mama sa a fost convinsă să vândă imobilul la promisiunea fermă a inculpatului că va fi angajat la una dintre societăţile coordonate de C.N.L.O. Acelasi martor D.D. a mai aratat ca „ulterior semnării convenţiei de reconstrucţie cu U.M., şi după ce am plecat de la E.M.C. Pinoasa, m-am întâlnit cu un coleg de serviciu, T.I., care mi-a spus că numita N.M. a mai trecut pe la exploatarea minieră şi s-a plâns de faptul că U.M. nu şi-a onorat promisiunea făcută anterior semnării contractului de vânzare cumpărare şi nu i-a angajat fiul la una din unităţile miniere aşa cum promisese acesteia.”
Inculpatul însuşi în declaraţiile date pe parcursul derulării procesului a recunoscut că a promis părţii vătămate că îi va ajuta fiul să se angajeze, sustinerile acestuia ca aceasta intelegere ar fi avut loc ulterior şi dezinteresat fiind contrazise atât de probele in acuzare sus-mentionate dar si de declaratia martorului C.C. soferul acestuia care a aratat ca aceasta intelegere a avut loc chiar in momentul contractului de vânzare-cumpărare[ „partea vatamata a cerut 200.000.000 lei rol, suma platita de inculpat...dupa ce am iesit de la notar s-a discutat de situatia fiului intrucat vanzatoarea i-a cerut sprijinul...inculpatul i-a promis ca o va sprijini...”].
Latura obiectivă a infracţiunii de trafic de influenţă se săvârşeşte prin acţiunea de primirea ori pretindere de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul. În speţă inculpatul a pretins pentru sine un folos – respectiv acordul părţii vătămate la vânzarea imobilului supus exproprierii. Urmare a acestui acord inculpatul a devenit proprietarul unui bun susceptibil de a fi speculat în vederea obţinerii unei valori net superioare. În consecinţă accesul la un bun supus exproprierii în condiţiile în care aceasta este în măsură să atragă avantaje patrimoniale reprezintă un folos in sensul dispozitiilor art. 257 C. pen.
In consecinta solutia de condamnare la pedeapsa de 2 ani inchisoare in legatura cu savarsirea infractiunii de trafic de influenta prevazuta de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2001 dispusa in apel este in deplina concordanta cu dispozitiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen.. Ca atare solicitarea inculpatului privind achitarea sa sub aspectul infractiunii amintite - prin aplicarea dispozitiilor contrare ale art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. - este nejustificata.
In ceea ce priveste insa modalitatea de executare a pedepsei amintite- contrar solicitarii Parchetului - avandu-se in vedere varsta inaintata a inculpatului in prezent pensionar, si celelalte date pozitive privind conduita anterioara si persoana acestuia se apreciaza ca finalitatea preventiv educativa a pedepsei aplicate inculpatului stabilita de legiuitor prin dispozitiile art. 52 C. pen. poate fi atinsa prin suspendarea conditionata a executarii acesteia potrivit art. 81 si urm. C. pen.
Ca efect al condamnarii inculpatului numai sub aspectul infractiunii de trafic de influenta - pentru celelalte doua fapte ilicite prevazute de art. 12 lit. a) si b) din Legea nr. 78/2000 solutia adoptata in cauza fiind aceea de achitare in baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.- confiscarea speciala a sumei de 1.850.764.000 lei ROL va fi de asemenea mentinuta, dar pentru temeiul juridic modificat prevazut de art. 118 lit e) C. pen. rap. la art. 257 C. pen. si art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Este justificată şi critica formulată de parchet privind aplicarea greşită a legii penale întrucât în măsura în care a fost adoptată soluţie de încetarea procesului penal ca efect al constatării intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 dispunerea concomitentă şi a soluţiei de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea aceleiaşi fapte ilicite este nelegală.
În consecinţă in baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) si d) C. proc. pen. Inalta Curte va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Alba Iulia şi de inculpatul U.M. împotriva deciziei penale nr. 95/A din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, constatata a fi nelegala si netemeinica cu privire la solutia de condamnare adoptata sub aspectul savarsirii infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi la modalitatea de executare a pedepsei, iar in rejudecare in limitele anterior aratate;
În temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., va fi achitat inculpatul sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
Se vor menţine celelalte dispoziţii cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi la pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 81 C. pen., se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicata in apel in legatura cu savarsirea infractiunii de trafic de influenta- al carei cuantum va fi mentinut de instanta de recurs- pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform dispoziţiilor art. 82 C. pen., termen ce se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Alba Iulia şi de inculpatul U.M. împotriva sentinţei penale nr. 95/A din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală .
Casează decizia mai sus-menţionată, numai cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi la modalitatea de executare a pedepsei.
În temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
Menţine celelalte dispoziţii cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi la pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 81 C. pen., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform dispoziţiilor art. 82 C. pen., termen ce se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţa publică din 26 mai 2010.

---

Alte legături de la această informație

comunicate de presă din 23 mai 2007
comunicate-hotărâri de condamnare din 26 mai 2010