IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANŢA
SECTIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ŞI DE FAMILIE
Dosar nr. 27882/212/2008
DECIZIA PENALĂ NR. 513/P
Şedinţa publică din 9.09.2010
[...]
CURTEA
Cu privire la recursurile penale de faţă constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 784/30.06.2009 , pronunţată în dosarul penal nr. 27882/212/2008 s-a hotărât;
„În baza art.9 alin. 1 lit. b şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 condamnă inculpatul C Ş la pedeapsa de 4 ani închisoare”.
În baza art. 65 alin. 2 C.p. raportat la art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 interzice inculpatului C Ş drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a , lit. b şi lit. c C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005 condamnă inculpatul C Ş la pedeapsa de 3 ani închisoare .
În baza art. 65 alin. 2 C.p. raportat la art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 interzice inculpatului C Ş drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a , lit. b şi lit. c C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 291 C.p. cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. condamnă inculpatul C Ş la pedeapsa de 1 an închisoare .
În baza art. 33 lit. a C.p. şi art. 34 lit. b C.p. contopeşte pedepsele de 4 ani închisoare , 3 ani închisoare şi 1 an închisoare , inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare .
În baza art. 35 alin. 3 C.p. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a , lit. b şi lit. c C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii .
Pedeapsa se execută în regim de detenţie conform art. 57 C.p.
În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a - c C.p. pe durata executării pedepsei principale .
În baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. rap. la art. 998 , art. 999 C.civ., obligă inculpatul C Ş în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S C T S.R.L. la plata către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa a sumei de 9.224.711 lei ( RON ) cu titlu de daune materiale, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile la întârziere începând cu data de 22.11.2007 şi până la data plăţii efective .
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 instituie sechestrul asupra bunurilor prezente şi viitoare ale inculpatului C Ş şi ale părţii responsabile civilmente S.C. S C T S.R.L.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri copie de pe dispozitiv se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului .
În baza art. 191 alin. 1 , 3 C.p.p. obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .
În baza art. 189 C.p.p. dispune avansarea sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu conform delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 197 / 2009 ( avocat Roşu Raluca Mihaela ) din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Constanţa .
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut următoarele
Din cercetările efectuate în cauză a reieşit că SC S C T SRL Constanţa a fost înfiinţată la data de 20.04.2007 primind numărul de ordine în Registrului Comerţului J13/1336/2007 şi având atribuit codul unic de înregistrare fiscală R 21608630, iar ca principal obiect de activitate „construcţii de clădiri şi lucrări de geniu civil”. Inculpatul C Ş a avut calitatea de unic asociat şi administrator al societăţii pe perioadă nedeterminată.
Sediul social a fost declarat de inculpat la adresa din Constanţa, iar pentru dovedirea acestuia au fost depuse în fotocopie un contract de comodat cu nr. 1/16.04.2007 încheiat cu martorul B I, pretins proprietar al imobilului situat la adresa indicată, precum şi un contract de vânzare - cumpărare a aceluiaşi imobil, încheiat între numitul V A, în calitate de vânzător şi martorul B I, în calitate de cumpărător, contract însoţit de încheierea de autentificare nr. 250/30.01.2001 a B.N.P. M L.
În cursul anului 2007, în urma unor verificări întreprinse de către comisarii din cadrul Gărzii Financiare la sediile SC G T SRL Constanţa şi SC P T I SRL Constanţa, s-a constatat că SC S C T SRL Constanţa, în perioada iunie - noiembrie 2007, a livrat mărfuri (grâu, floarea soarelui, rapiţă, orz, porumb, şrot soia) şi a prestat servicii în valoare totală de 30.303.966,83 lei, conform facturilor fiscale identificate ca fiind emise de societate şi înregistrate în evidenţele contabile ale beneficiarilor.
Din cuprinsul raportului nr. 11411/21.11.2007 întocmit cu ocazia controlului, rezultă că, la data declanşării acestuia, respectiv 21.11 2007, SC S C T SRL Constanţa nu funcţiona la sediul declarat, iar administratorul societăţii, inculpatul C Ş, nu a putut fi identificat nici la adresa de domiciliu de către lucrătorii Poliţiei oraşului Ovidiu, astfel cum se menţionează în răspunsul înaintat Gărzii Financiare cu adresa nr. 122940/03.09.2007 .
În lipsa registrelor contabile, a jurnalelor de vânzări şi cumpărări şi a balanţele de verificare, organele de control au stabilit obligaţiile de plată ale SC S C T SRL Constanţa faţă de bugetul general consolidat al statului exclusiv pe baza activităţilor comerciale derulate cu SC G T SRL Constanţa şi SC P T I SRL Constanţa astfel cum rezultă din cele 144 facturi fiscale înregistrate în contabilitatea acestora.
Valoarea impozitelor şi taxelor datorate a fost calculată la suma totală de 8.913.112 Iei, din care impozit pe profit- 4.838.629 lei şi taxă pe valoarea adăugată- 4.074.483 lei .
Documentele cu regim special utilizate de SC S C T SRL Constanţa au fost tipărite de SC T R SRL, având seria SCT şi marja de numere cuprinsă intre 01-200, iar pe facturile fiscale emise în perioada de referinţă către cele două societăţi beneficiare sus-menţionate sunt inscripţionate conturile bancare RO[...] - BANCA B Constanţa şi 913 [...] - R Bank SA -Sucursala Constanţa, având ca titular societatea administrată de inculpat.
Raportul activităţii de control astfel întocmit a fost transmis AFP SA - Inspecţie Fiscală Constanţa, în vederea efectuării unei verificări financiar – contabile care s-a desfăşurat în perioada 22.04.- 25.04.2008 şi a fost concretizată în procesul - verbal nr. 901736/25.04.2008.
In cuprinsul actului întocmit, organele de inspecţie fiscală au consemnat că reprezentantul legal al SC S C T SRL Constanţa nu a dat curs invitaţiilor trimise da Garda Financiară Constanţa şi AFP SA - Inspecţie Fiscală Constanţa, confirmările de primire fiind returnate cu menţiunea „destinatar mutat de la adresă” şi „societate necunoscută”, astfel că, pentru determinarea stării de fapt fiscale s-au consultat baza de date a A.F.P. Constanţa şi site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor, rezultând că:
- perioada de raportare pentru TVA este trimestrul calendaristic, societatea fiind plătitoare începând cu data de 08.05.2007;
- societatea nu a depus declaraţii la bugetul general consolidat al statului;
- societatea este plătitoare de impozit pe profit începând din data de 08.05.2007;
- nu figurează cu punct de lucru in baza de date;
- societatea nu a depus bilanţ contabil.
Pentru calcularea obligaţiilor datorate de SC S C T SRL Constanţa bugetului de stat, au fost avute în vedere cele 144 facturi .
În procesul-verbal de control s-a menţionat că reprezentantul legal al societăţii supuse verificării financiar - contabile s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale reprezentând impozit pe profit în sumă de 3.993.605 lei şi TVA în sumă de 4.856.411 lei, prin omisiunea evidenţierii operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate.
Raportul de constatare tehnico - ştiinţifică întocmit de specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a concluzionat că :
- livrările de cereale şi prestările de servicii facturate de SC S C T SRL Constanta în perioada iunie - noiembrie 2007 sunt în sumă totală de 31.149.823 lei, inclusiv TVA;
- valoarea taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor venituri este de 5.048.499 lei.
S-a arătat că diferenţa dintre valoarea TVA stabilită în urma constatării tehnico-ştiinţifice şi cea comunicată de organele de control şi cele de inspecţie fiscală a fost determinată de împrejurarea că, în lunile august, septembrie şi octombrie 2007, SC S C T SRL Constanţa a operat stornări de sume primite cu titlu de avans marfa mai mari cu 1.281.609 lei decât cele facturate, consecinţa acestui fapt fiind diminuarea veniturilor facturate cu suma de 1.078.669 lei şi a taxei pe valoarea adăugată cu suma de 202.940 lei.
S-a concluzionat că prin omisiunea evidenţierii în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate, respectiv a veniturilor realizate, SC S C T SRL Constanţa a prejudiciat bugetul general consolidat cu suma de 9.224.711 lei, reprezentând impozit pe profit şi taxă pe valoarea adăugată.
Din declaraţia martorei Z G, consilier juridic în cadrul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, reiese că la data de 12.04.2007 a fost împuternicită de către inculpatul C Ş să înmatriculeze SC S C T SRL Constanţa, sens în care martora a tehnoredactat actele necesare înfiinţării societăţii, acte pe care le-a depus ulterior la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa.
În vara anului 2008, astfel cum a rezultat din declaraţia martorei, inculpatul C Ş i-a solicitat din nou serviciile în acelaşi sens, comunicându-i că intenţionează să înfiinţeze o altă societate comercială, respectiv SC C A SRL Constanţa, având ca principal obiect de activitate comerţul cu produse nealimentare. Cu acest prilej, inculpatul i-a făcut cunoscut martorei faptul că înstrăinase SC S C T SRL Constanţa, astfel că nu exista la acel moment niciun impediment legal pentru a dobândi calitatea de asociat unic şi administrator al societăţii nou înfiinţate.
Martora Z G l-a recunoscut cu certitudine pe inculpatul C Ş din fotografia printată din baza de date a M.I.R.A. - Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, ca fiind persoana pe care a consiliat-o în vederea înfiinţării celor două societăţi comerciale sus-menţionate.
În legătură cu sediul social declarat ai SC S C T SRL Constanta, respectiv din Constanţa, s-a stabilit că inculpatul C Ş a folosit înscrisuri contrafăcute cu ocazia înmatriculării societăţii. Astfel, din adresa nr.280/22.10.2008 a BNP -M L, rezultă că încheierea de autentificare nr.250 din 30.01.2001 se referă în realitate la un alt contract de vânzare-cumpărare decât cel prezentat de inculpat ca fiind încheiat numitul V A şi şi martorul B I, acesta din urmă figurând, în calitate de comodant, în cuprinsul altui înscris contrafăcut, ca punându-i la dispoziţie inculpatului imobilul pretins achiziţionat pentru stabilirea sediului societăţii.
Din declaraţiile martorilor G M R, adevăratul proprietar al imobilului situat la adresa menţionată şi B I rezultă că SC S C T SRL Constanţa nu a funcţionat niciodată în Constanţa, martorii precizând că nu l-au cunoscut pe inculpat şi nu au încheiat cu acesta niciun înscris. Martorul B I a precizat că actul de identitate menţionat în contractul de vânzare-cumpărare i-a fost sustras în iarna anului 2007, ulterior fiindu-i eliberată o nouă carte de identitate.
Referitor la cesionarea părţilor sociale ale SC S C T SRL Constanţa, pretins intervenită în cursul lunii decembrie 2007, din declaraţia martorei B M A, persoană care figurează în calitate de cesionar, reiese că la data respectivă (decembrie 2007), nu mai deţinea cartea de identitate seria [...] nr.[...], pe care o pierduse, iar semnăturile executate pe înscrisuri în numele său, şi care i-au fost prezentate (hotărârea nr. 1/2007, delegaţia din data de 10.12.2007, specimen de semnături din data de 10.12.2007, declaraţia înregistrată sub nr. 1632/07.12.2007 la Cabinetul de Avocaţi „Acatrinei şi Niculae”) nu îi aparţin.
Martora a precizat că a luat cunoştinţă despre împrejurarea că figurează ca reprezentant legal al SC S C T SRL Constanţa spre sfârşitul verii anului 2008, în urma unei înştiinţări primite de la un organ fiscal şi a arătat că nu îl cunoaşte pe inculpatul C Ş şi nici persoanele care s-au ocupat de întocmirea actelor de cesionare a părţilor sociale.
Reprezentanţii legali ai SC G T SRL Constanţa şi SC P T I SRL Constanţa, numiţii M A şi P A E, în legătură cu relaţia comercială derulată în cursul anului 2007 cu această societate, au declarat că societăţile pe care le administrează au ca principal obiect de activitate comerţul en gros cu cereale, în realizarea acestuia intrând în raporturi cu inculpatul C Ş care, în cursul anului 2007, le-a propus achiziţionarea unor astfel de mărfuri. Potrivit declaraţiilor martorilor, inculpatul le-a relatat că societatea pe care o administrează,respectiv SC S C T SRL Constanţa, achiziţionează cereale de la diferiţi producători, persoane fizice şi juridice. Relaţiile comerciale s-au derulat pe baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de societatea inculpatului cu fiecare dintre cele două societăţi beneficiare, iar livrările efective au avut loc începând cu luna iunie 2007, SC S C T SRL Constanţa asigurând totodată transportul mărfurilor, conform înţelegerii părţilor.
SC G T SRL Constanţa a efectuat plata contravalorii mărfii achiziţionate exclusiv prin virament bancar în contul vânzătorului deschis la R BANK SA - Sucursala Constanţa, astfel cum rezultă din copiile ordinelor de plată depuse de reprezentantul societăţii, precum şi din situaţia rulajului contului bancar al SC S C T SRL Constanţa, comunicată de unitatea bancară.
De asemenea SC P T I SRL Constanţa a achitat preţul cerealelor achiziţionate de la SC S C T SRL Constanţa prin ordine de plată, în contul bancar deschis la BANCA B - Sucursala Constanţa,astfel cum rezultă din copiile instrumentelor de plată, cât şi din rulajul contului comunicat de bancă.
Martorii M A şi P A E l-au recunoscut fără îndoială pe inculpat din fotografia prezentată ca fiind persoana care în calitate de reprezentat al SC S C T SRL Constanţa în relaţiile comerciale desfăşurate cu societăţile ai căror administratori sunt.
Din analiza situaţiile privind rulajele de cont ale SC S C T SRL Constanţa, comunicate de BANCA B - Sucursala Constanţa şi R Bank -Sucursala Constanţa, rezultă că inculpatul C Ş a ridicat personal, în numerar, în totalitate sumele plătite de către beneficiari. Pentru justificarea ridicării sumelor de bani în numerar, inculpatul a depus „borderouri de achiziţie de la producători individuali”, în scopul de a invoca efectuarea de plăţi către diverse persoane fizice de la care ar fi achiziţionat mărfurile comercializate.
Martorii C V, A A, P I, R M I, M P, P F A şi P S E, persoane menţionate în cuprinsul înscrisurilor depuse de inculpat, au declarat că nu l-au cunoscut pe acesta, că nu au desfăşurat activităţi specifice de producători agricoli, ca atare necomercializând niciun fel de produse agricole, şi că nu au cunoştinţă despre împrejurările în care inculpatul C Ş a intrat în posesia actelor lor de identitate.
De asemenea numiţii T M, G D, N G şi S I, menţionaţi în borderourile de achiziţii de cereale, nu au desfăşurat activităţi agricole pe raza localităţilor menţionate şi nu au solicitat eliberarea de certificate de producător astfel cum rezultă din relaţiile comunicate de către Primăria oraşului Techirghiol, Primăria comunei Valu lui Traian şi Primăria comunei Horia, jud.Constanţa.
Cu privire la numiţii A A, M P M, B D V şi P C, toţi domiciliaţi în municipiul Constanţa şi figurând ca furnizori în borderourile de achiziţii, din cuprinsul proceselor verbale încheiate de către ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, rezultă că aceştia nu mai locuiesc de mult timp la adresele indicate şi nu au desfăşurat activităţi agricole
Prin decizia penală nr. 199 din 30.04.2010 a Tribunalului Constanţa au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de partea civilă Statul Român – prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi de către inculpatul C Ş împotriva sentinţei penale nr. 787/30.0.6.2009 a Judecătoriei Constanţa .
Totodată, apelul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie – serviciul Teritorial constanţa a fost admis, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi, urmare rejudecării, inculpatul C Ş a fost condamnat , în temeiul prevederilor art. 9 al. 1 lit.b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005 la pedeapsa de 6 ani închisoare.
Conform prevederilor art. 33 lit. a şi 34 lit.b cod penal, au fost contopite pedepsele de 6 ani închisoare , 3 ani închisoare şi 1 an închisoare, pentru ca, în final, inculpatul C Ş să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
În temeiul prevederilor art. 300/2 cod pr. penală rap. la art. 160/b al. 3 cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului C Ş iar potrivit prevederilor art. 383 al. 2cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada xecutată cu începere de la 23.02.2006 la zi.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale de fond au fost menţinute iar conform prevederilor art. 192 al. 2 cod procedură penală apelanţii , inculpat C Ş şi partea civilă Statul Român – prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa au fost obligaţi să plătească statului câte 94 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul DNA – Serviciul Teritorial Constanţa au rămas în sarcina acestuia .
Pentru a se pronunţa în sensul celor menţionate, Tribunalul Constanţa a reţinut următoarele;
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE – SERVICIUL TERITORIAL CONSTANŢA a formulat apel în cauză motivat de aceea că inculpatul C Ş a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b şi f şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 şi uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a cod penal, reţinându-se în sarcina acestuia că în perioada iunie – noiembrie 2007, în calitate de administrator al SC S C T SRL Constanţa a omis evidenţierea în actele contabile ori în alte documente legale, în totalitate, a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, cu consecinţa prejudicierii bugetului general consolidat al statului cu suma de 9.224.711 lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA.
De asemenea, s-a reţinut că inculpatul s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare şi fiscale, prin declararea fictivă cu privire la sediul principal al societăţii. Totodată, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a folosit înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată, despre care cunoştea că sunt contrafăcute, în vederea producerii de consecinţe juridice.
Precizează că unicul motiv de apel îl reprezintă aplicarea unei pedepse nelegale, întrucât instanţa de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege pentru infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.l lit.b şi alin.3 din Legea nr. 241/2005.
Astfel, inculpatul C Ş a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile în care, potrivit aliniatului 1 al art.9 din actul normativ menţionat, infracţiunea prev. la lit.b este sancţionată cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, iar, în conformitate cu dispoziţiile alin.3 ale aceluiaşi articol, „dacă prin faptele prevăzute la alin.l s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani”.
Pentru forma agravată a infracţiunii de evaziune fiscală comisă în modalitatea incriminată în art.9 alin.l lit.b şi alin.3 din Legea 241/2005, limitele pedepsei cu închisoarea prevăzute de lege sunt deci de la 5 ani la 11 ani.
Dincolo de nelegalitatea pedepsei tribunalul apreciază ca temeinică soluţia instanţei de fond din perspectiva individualizării astfel că pedeapsa ce urmează a fi aplicată în apel va fi proporţională cu criteriile instanţei de fond.
Apelul inculpatului vizează individualizarea pedepsei, în sensul că instanţa de fond nu a reţinut circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 cod procedură penală, în sensul că anterior a avut o conduită bună, fără a fi cunoscut cu antecedente penale
În apelul său STATUL ROMÂN PRIN ANAF PRIN DGFP CONSTANŢA vizează faptul că instanţa de fond nu a obligat inculpatul şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii deşi partea civilă a solicitat acest lucru , respectiv obligarea inculpatului la plata dobânzilor , majorărilor şi penalităţilor de întârziere , calculate conform dispoziţiilor legale în materie fiscală.
Se solicită a se înlătura dispoziţiile instanţei de fond conform cărora s-a acordat dobânda legală calculată conform dreptului comun.
În şedinţa publică din data de 22.04.2010 a fost audiat inculpatul C Ş , în condiţiile în care acesta nu a fost audiat la fondul cauzei şi de asemenea la urmărirea penală.
Tribunalul reţine din declaraţia acestuia că recunoaşte în integralitate faptele pentru care a fost trimis în judecată , înţelege să se responsabilizeze pentru comiterea acestora precizând că a acţionat cu bună ştiinţă , însă încearcă să acrediteze ideea că alte două persoane s-au ocupat efectiv de actele şi operaţiunile de comerţ ilicite fără însă a putea da detalii în ceea ce priveşte persoana acestora.
Trebuie reţinut în acest context că inculpatul precizează că a avut un folos material de pe urma acestor tranzacţii în condiţiile în care a acţionat responsabil.
În ceea ce priveşte apelurile formulate în prezenta cauză :
Soluţia instanţei de fond este criticabilă numai în ceea ce priveşte legalitatea pedepsei aplicate inculpatului întrucât a aplicat inculpatului o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege pentru infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.l lit.b şi alin.3 din Legea nr. 241/2005.
Din această perspectivă inculpatul C Ş a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, în condiţiile în care, potrivit aliniatului 1 al art.9 din actul normativ menţionat, infracţiunea prev. la lit.b este sancţionată cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, iar, în conformitate cu dispoziţiile alin.3 ale aceluiaşi articol, „dacă prin faptele prevăzute la alin.l s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani”.
Pentru forma agravată a infracţiunii de evaziune fiscală comisă în modalitatea incriminată în art.9 alin.l lit.b şi alin.3 din Legea 241/2005, limitele pedepsei cu închisoarea prevăzute de lege sunt în aceste condiţii de la 5 ani la 11 ani.
Tribunalul reţine că aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare fără a se reţine circumstanţe atenuante este nelegală, motiv pentru care apreciază că se impune admiterea apelului declarat de parchet, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi, rejudecând, să se aplice o pedeapsă în limitele prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite de inculpat.
În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpat care vizează individualizarea pedepsei, în sensul că instanţa de fond nu a reţinut circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 cod procedură penală, motivat de aceea că anterior acesta a avut o conduită bună , fără a fi cunoscut cu antecedente penale tribunalul va reţine că în mod corect instanţa de fond, la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului C Ş, s-a raportat la criteriile prevazute de art. 72 C.penal si anume : dispozitiile din partea generala a Codului penal ; gradul de pericol social concret al fiecarei infractiuni ; perioada de timp in care a fost desfasurata activitatea infractionala ; relatiile sociale incalcate ; prejudiciul foarte mare cauzat bugetului de stat si modalitatea prin care s-a realizat producerea sa ; persoana inculpatului care deşi nu este cunoscut cu cu antecedente penale şi deşi avea cunoştinţă de prezenta cauza,s-a sustras de la urmărire penală şi de la cercetarea judecătorească,de cauzele de agravare care rezultă din săvârşirea unui concurs de infracţiuni şi săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.
Astfel nu se pot reţine în favoarea acestuia circumstanţele atenuante în sensul că a avut o atitudine sinceră, nu este cunoscut cu antecedentele penale, iar faptele pentru care a fost trimis în judecată sunt de o periculozitate socială redusă în condiţiile în care instanţa de fond a reţinut că inculpatul C Ş nu a putut fi audiat întrucât s-a sustras de la urmărire penală şi de la cercetarea judecătorească iar temeiul determinant pentru instanţa de apel de a dispune arestarea preventivă s-a raportat tocmai la aceste aspecte cumulate cu prejudiciul foarte mare cauzat bugetului de stat si modalitatea prin care s-a realizat producerea sa.
Tribunalul raportându-se la apelul declarat de apelanta – parte civilă Statul Român prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa va reţine că instanta de fond a constatat corect ca in cauza sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile delictuale a inculpatului C Ş potrivit art. 998 -999 C.civil : fapta inculpatului constând în a omisiunea evidenţierii în totalitate, în actele contabile ori în alte documente legale , a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, în perioada iunie - noiembrie 2007,este o faptă ilicită care a avut ca si consecinta diminuarea TVA şi a impozitului de profit,exista legatura de cauzalitate intre fapta ilicită si prejudiciul cauzat,iar inculpatul a actionat cu vinovatie .
În aceste circumstanţe s-a reţinut justificat la fondul cauzei că nu pot fi acordate părţii civile decât dobânda legală cf art 1088 c.civ („La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decit dobinda legala”) şi penalităţi de întârziere calculate potrivit Codului de Procedură fiscală la suma reclamată cu titlu de prejudiciu material , începând cu data scadenţei respectiv 22.11.2007 şi până la data plăţii efective , întrucât astfel cum s-a stabilit prin expertiza contabilă activitatea desfăşurată de inculpat a avut loc în perioada iunie-noiembrie 2007, ocietatea administrată de inculpat fiind înfiinţată la data de 20.04.2007, neputându-se acorda obligaţiile fiscale accesorii pe perioadă anterioară , astfel cum s-a solicitat de partea civilă.
Din această perspectivă în baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. rap. la art. 998 art. 999 C.civ., s-a dispus corect obligarea inculpatului C Ş în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. S C T S.R.L. , ( întrucât activitatea pe care acesta din urmă a desfăşurat-o în cadrul societăţii a avut la bază mandatul de reprezentare dat de societate), la plata către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa a sumei de 9.224.711 lei , cu titlu de daune materiale, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile la întârziere începând cu data de 22.11.2007 şi până la data plăţii efective.
Se impune a se reţine în continuare starea de arest a inculpatului în condiţiile în care inculpatul a fost arestat în cursul judecăţii întrucât s-a sustras de la urmărire penală şi de la judecată, subzistând şi la acest moment temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în raport şi de natura şi gravitatea faptei pentru care i s-a aplicat acestuia o pedeapsă de către prima instanţă.
Împotriva deciziei penale nr. 199/30.04.2010 a Tribunalului Constanţa au declarat recurs , în termen legal , inculpatul C Ş şi partea civilă Statul Română – prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa , criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate .
În esenţă , inculpatul recurent C Ş a criticat individualizarea pedepsei aplicate, susţinând că, raportat la lipsa antecedentelor penale şi la atitudinea corespunzătoare de recunoaştere a faptelor trebuiau să i se reţină circumstanţe atenuante şi să se reducă pedepsele sub limita minimă prevăzută de lege, iar executarea pedepsei rezultante să se facă potrivit prevederilor art. 861 cod penal, pentru a fi asigurată astfel şi recuperarea prejudiciului cauzat statului.
Recurenta parte civilă Statul Română – prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa a criticat decizia penală nr. 199/30.04.2010 a Tribunalului Constanţa sub aspectul soluţionării laturii civile, în sensul că, în mod netemeinic şi nelegal nu au fost acordate creanţele fiscale accesorii , constând în dobânzile, majorările şi penalităţile de întârziere , calculate conform normelor legale în materie fiscală.
Examinând decizia penală nr.199/30.04.2010 a Tribunalului Constanţa în lumina criticilor din recursurile inculpatului şi părţii civile, a probatoriului administrat , cât şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856 cod pr. penală, curtea constată că este legală şi temeinică iar recursurile sunt nefondate.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, instanţa de apel a luat măsura arestării preventive a inculpatului C Ş, în temeiul prevederilor art. 148 al. 1 lit.a) cod pr. penală, respectiv pentru faptul că acesta s-a sustras de la urmărirea penală şi judecata în primă instanţă.
În condiţiile menţionate este evident faptul că inculpatul nu a avut o comportare corespunzătoare pe parcursul procesului penal, fiind exclusă aplicarea prevederilor art. 74 lit.c) cod penal.
În altă ordine de idei, infracţiunile pentru care este cercetat inculpatul în cauză sunt săvârşite cu intenţie directă şi au produs un prejudiciu de 9.224.711 RON, care potrivit legii agravează răspunderea penală, în temeiul prevederilor art. 9 al. 3 din legea nr. 241/2005, ori aspectele reţinute pun în evidenţă o periculozitate socială sporită atât a faptelor cât şi a făptuitorului. La momentul materializării activităţii infracţionale, inculpatul C Ş cu bună ştiinţă s-a dezis de comportamentul social corespunzător avut anterior, astfel că nu se justifică reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) cod penal.
Împrejurarea că la audierea sa în faţa instanţei de apel inculpatul C Ş a recunoscut şi regretat faptele pentru care a fost trimis în judecată nu este de natură să justifice reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea lui, conform prevederilor art. 74 cod penal, câtă vreme această recunoaştere nu este determinantă în stabilirea vinovăţiei , care a fost temeinic stabilită pe baza celorlalte probe administrate în cauză.
Săvârşirea faptelor în formă agravată, sustragerea de la urmărirea penală şi judecata în primă instanţă, precum şi lipsa oricăror diligenţe pentru recuperarea prejudiciului se constituie, în opinia curţii, în tot atâtea motive temeinice de a aprecia că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea ei în regim de detenţie .
În condiţiile în care cuantumul pedepselor aplicate inculpatului recurent C Ş este orientat mai aproape de limita minimă legală, curtea consideră că, nu se poate susţine cu temei greşita individualizare a pedepselor sub acest aspect.
Pentru considerentele menţionate curtea constată netemeinicia criticilor din recursul inculpatului C Ş şi, pe cale de consecinţă îl va respinge ca nefundat.
Referitor la recursul părţii civile Statul Român – prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa curtea constată că este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, motivat de împrejurarea că, în cadrul răspunderii civile delictuale potrivit prevederilor art. 998 şi 999 cod civil , pe lângă suma reprezentând c/valoarea prejudiciului propriu - zis nu se poate acorda decât dobânda legală calculată conform art. 1088 cod civil, la care se adaugă penalităţile de întârziere calculate de la data scadenţei până la data plăţii efective , cu titlu de beneficiu nerealizat.
Despăgubirile solicitate de partea civilă recurentă, cu titlu de obligaţii fiscale accesorii şi constând în majorări şi dobânzi penalizatoare calculate conform codului fiscal, nu pot fi acordate, aşa cum corect au reţinut şi instanţele anterioare, motivat de faptul că, exced cadrului răspunderii civile delictuale aplicabilă în speţă.
Criticile din recursurile părţii civile şi inculpatului dovedindu-se a fi neîntemeiate iar în urma examinării din oficiu a deciziei penale nr. 199/30.04.2010 a Tribunalului Constanţa neidentificându-se alte motive pentru o eventuală reformare , aceasta va fi menţinută ca legală şi temeinică.
Întrucât inculpatul recurent C Ş a fost arestat preventiv în cauză , în conformitate cu prevederile art. 38317 al.4 rap. la art. 383 al. 2 cod pr penală se va deduce din pedeapsa aplicată acestuia perioada executată de la 30.04.2010 la zi.
În temeiul prevederilor art.189 cod pe. penală şi a Protocolului încheiat de Ministerul Justiţiei cu UNBR, onorariile cuvenite avocaţilor din oficiu, în sumă de câte 75 lei fiecare, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de avocaţi Constanţa pentru avocaţii M L şi C F.
Urmare respingerii recursurilor şi în temeiul prevederilor art. 192 al. 2 cod pr. penală , vor fi obligaţi recurenţii la cheltuieli judiciare către stat , însumă de 100 lei partea civilă Statul Român – prin ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa iar inculpatul C Ş în sumă de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b cod procedură penală:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea civilă Statul Român prin ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi de inculpatul C Ş, împotriva deciziei penale nr.199/30.04.2010 pronunţată de Tribunalul Constanţa
În baza art.38517 alin.4 raportat la art.383 alin.2 cod procedură penală
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C Ş perioada executată în arest preventive de la 30.04.2010 la zi.
În baza art.189 cod procedură penală;
Onorariul avocaţilor din oficiu, în sumă de câte 75 lei fiecare, se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa, pentru avocaţi M L şi C F.
În baza art.192 alin. 2 cod procedură penală
Obligă pe recurentul parte civilă să plătească statului 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare iar pe recurentul inculpat să plătească suma de 250 lei cu acelaşi titlu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09.09.2010.
Alte legături de la această informațiecomunicate de presă din
05 ianuarie 2009
comunicate-hotărâri de condamnare din
09 septembrie 2010