Pagina de Internet a DNA folosește cookies pentru îmbunătățirea experienței dvs. de navigare pe acest site.  Pentru mai multe detalii puteți naviga aici 
The DNA website uses cookies for enhancing your experience when browsing the website.  For more details, you may find navigate here 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ


Sinteză Raport de activitate 2019



Context: În anul 2019, DNA și-a desfășurat activitatea într-un context dificil, în care capacitatea de rezistență a instituției a fost pusă la încercare:
- Activitatea cu o conducere interimară, atât la nivelul cel mai înalt, cât și la nivelul unor secții și servicii, a făcut extrem de dificilă stabilirea și urmărirea unei strategii de management consecvente.
- Legile justiției, modificate în 2018 au schimbat condițiile de numire și delegare a procurorilor în cadrul Direcției, ceea ce a determinat o fluctuație și un deficit puternic de personal, în special în rândul procurorilor.
- Practica judiciară a fost în continuare influențată de efectele unor decizii ale CCR care au dus în multe cazuri la excluderea de către instanțele judecătorești a unor mijloace de probă, iar în alte situații la rejudecarea unor cauze definitiv judecate.

Rezultate: Pe parcursul anului 2019, DNA și-a menținut capacitatea de a face anchete la standarde ridicate, astfel încât cei care au săvârșit fapte de corupție sau asimilate corupției să răspundă, iar bunurile dobândite fraudulos de aceștia au fost, fie recuperate în timpul urmăririi penale, fie puse sub sechestru, pentru ca, în caz de condamnare, să poată fi recuperate de stat.
Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a înregistrat un trend descrescător față de anul precedent, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activității de urmărire penală, pe verificarea de către șefii ierarhici a legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluții de achitare din partea instanțelor de judecată.

Efortul s-a concentrat asupra creșterii numărului cauzelor cu trimitere în judecată a inculpaților pentru fapte de corupție și asimilate acestora și pe reducerea stocului de dosare rămase nesoluționate. Ca relevanță, se remarcă o eficiență sporită în investigarea fraudelor cu fonduri europene și continuarea trimiterii în judecată a persoanelor cu funcții publice înalte pentru infracțiuni de corupție și a cauzelor complexe.

Principalele constatări referitoare la rezultatele activității desfășurate în anul 2019 de către Direcția Națională Anticorupție sunt următoarele:

1. A crescut numărul cauzelor prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților.
În anul 2019, 235 dosare au fost trimise în judecată, față de 196 în anul 2018 (o creștere cu 20%).
În plus, a crescut numărul de acorduri de recunoaștere a vinovăției la 97 în anul 2019, față de 55 în anul 2018. Acest lucru denotă o doză mai mare de profesionalism în administrarea probelor și consolidarea practicii în acest sens, pentru a se evita procesele penale costisitoare și de lungă durată.

Cu toate acestea, ca număr de inculpați trimiși in judecată (inclusiv cei cu acord de recunoaștere a vinovăției), se remarca o scădere la 501 inculpați trimiși în 2019 față de 556 în anul anterior.
Această scădere (501 față de 556 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite etc.).

2. A crescut eficiența în investigarea fraudelor cu fonduri europene

Pe lângă creșterea numărului de dosare și de inculpați trimise în judecată în comparație cu anul anterior, este de remarcat creșterea de peste două ori și jumătate a prejudiciilor stabilite de procurori în dosarele trimise în judecată pentru fraudarea fondurilor europene: în anul 2019 a fost de aprox. 190 de milioane de lei față de 70 milioane lei în anul 2018.

Au trimise în judecată: 70 de rechizitorii pentru fraude cu fonduri europene, față de 50 rechizitorii în anul 2018, iar numărul total al inculpaților trimiși în judecată a fost de 169 față de 121 în anul anterior, adică o creștere de aprox. 40%.

3. S-a urmărit cu prioritate descoperirea și recuperarea prejudiciilor încă din timpul desfășurării investigațiilor.

S-au recuperat încă din cursul anchetelor penale, prin măsuri de restituire, 14,8 milioane euro (0,81 milioane euro în anul anterior), reprezentând o creștere consistentă.
În anul 2019, s-au dispus sechestre sau propriri pe conturi în valoare de 224 milioane euro pentru ca, în caz de condamnare definitivă, banii și bunurile să poate fi confiscate, iar prejudiciile să poată fi recuperate.
În majoritatea cauzelor trimise spre judecare - peste 80% - s-a reținut existența unui produs infracțional (adică bani sau bunuri obținute presupus nelegal).

4. Trimiterea in judecată a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt și mediu
Din totalul de 501 inculpați trimiși în judecată, o pondere semnificativă - 146 inculpați - este reprezentată de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (un număr apropiat de cel de anul trecut 155).

Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
13 demnitari, dintre care: 3 miniștri din care 1 în două dosare, 2 deputați, 2 deputați în Parlamentul European, din care 1 la data săvârșirii faptei vicepreședinte de consiliu județean, 3 secretari de stat, 1 președinte ANAF (cu rang de secretar de stat), 2 vicepreședinți ANAF (cu rang de subsecretar de stat).
Autorități locale
24 primari (6 primari municipiu, 18 primari de oraș/primari comună) și 5 viceprimari (3 viceprimari de municipiu, 2 viceprimari comună).
Pe lângă aceștia, au fost inculpați din cadrul unor instituții de aplicare a legii ori care dețin funcții importante în instituții publice, directori de companii/societăți naționale, precum și persoane cu funcții de conducere sau control din domeniul educației ori din domeniul sănătății.
Este de precizat că două cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru doi foști miniștri care dețin si funcția de senator au fost respinse de Senat.

5. Pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție

În anul 2019, instanțele de judecată au continuat să dispună soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Cu toate că numărul persoanelor condamnate definitiv 422 a scăzut față de cei condamnați definitiv în anul anterior (584), au fost pronunțate decizii de condamnare in cazuri importante.
Cu titlu exemplificativ, au fost condamnați definitiv: 3 deputați (dintre care 1 având și funcția de președinte al Camerei Deputaților), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiției, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătății, 1 secretar de stat și 1 consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, 1 șef cabinet în cadrul M.A.I, 5 judecători, 3 procurori, 1 președinte A.N.A.F, 1 vicepreședinte al A.N.R.P., 1 director general Compania Națională Loteria Română, 4 președinți consiliu județean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu, alți primari de comuna, funcționari cu funcții de conducere in administrația locala si la nivelul unor companii de stat .

De remarcat este că, în anul 2019, instanțele de judecată au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de aprox. 120 milioane euro, față de 76 milioane euro în cursul anului 2018, fiind înregistrată o creștere de aproape 60%.

6. S-au depus eforturi pentru soluționarea dosarelor vechi aflate în lucru
Numărul de dosare nesoluționate la sfârșitul anului 2019 a fost de 3.416, în scădere cu peste 800 față de anul anterior și în scădere cu aprox. 2.600 față de anul 2017.
Media de dosare de soluționat de un procuror a fost de 69 dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene și în achiziții publice, precum și retrocedare a unor imobile. Acestea au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatări tehnico-științifice și comisii rogatorii.
Ritmul de soluționare a scăzut, s-au soluționat pe fond 2694 de dosare, în scădere cu aprox. 30% față de anul 2018.
În anul 2019, media de dosare soluționate de un procuror a fost de 36 cauze față de 45 de dosare pe procuror in anul 2018.

Alte considerații privind activitatea DNA.

În anul 2019 s-a înregistrat scăderea numărului de inculpați trimiși în judecată în toate structurile operative, concomitent cu creșterea numărului inculpaților achitați definitiv.

În ceea ce privește numărul total de inculpați achitați, trebuie remarcat că mai mult de o treime, respectiv 72 inculpați, au fost rezultatul dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracțiune din cauza unor modificări legislative) și a aplicării dispozițiilor art. 181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deși s-a constatat săvârșirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social). Această situație este similară cu cea din anul precedent.
Un număr de 190 inculpați au fost achitați definitiv (cifră fără cei 72 de inculpați anterior menționați). Trebuie subliniat totuși că, dintre aceștia, 44 de inculpați au fost achitați ca urmare a eliminării probelor obținute cu autorizare de la judecător, dar cu ajutorul sau prin mijlocirea SRI sau DIPI. Excluderea probelor apare ca o consecință a două decizii CCR Decizia nr. 26 din 16.01.2019 și decizia 302 din 4 mai 2017, cu alte cuvinte, deși procurorul a aplicat corect o dispoziție legală în vigoare la data trimiterii în judecată, aceasta a fost ulterior declarată neconstituțională, iar prin urmare, probele culese au fost declarate nule.
În context, condițiile dificile în care procurorii DNA și-au desfășurat activitatea au fost reprezentate de:
- Un puternic deficit și fluctuație de personal (deficit de 43 de procurori la sfârșitul anului 2019, 33 și-au încetat activitatea, 23 au fost angajați),
- Interimat prelungit în conducerea DNA,
- Efecte negative ale modificărilor legilor justiției (care înăspresc condițiile de angajare) și ale deciziilor CCR (dezincriminare sau slăbirea probatoriului conducând la clasări, achitări sau restituirea unor dosare penale) ori punerea la îndoială a autorității deciziilor definitive,
- Creșterea procentului de achitări definitive și scăderea operativității soluționării cauzelor,
- Atacuri împotriva instituției și procurorilor,
- Scăderea numărului de sesizări (cu peste 22% față de anul precedent).

Priorități pentru anul 2020:
- Asigurarea unor standarde înalte calitative ale actului de urmărire penală,
- Atragerea de procurori, ofițeri de poliție și alte categorii de personal, cu înalte calificări profesionale, pentru a restabili nivelul resurselor umane ale Direcției,
- Dinamizarea activității și creșterea operativității în soluționarea cauzelor penale date în competența Direcției, prin reducerea duratei de soluționare a acestora,
- Intensificarea relațiilor inter-instituționale, în vederea creșterii numărului și calității sesizărilor, a rapoartelor de control primite de la alte instituții ale statului,
- Îmbunătățirea comunicării publice în vederea creșterii transparenței activității Direcției.