DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR. 722/30/2015
operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR.707/A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29 iunie 2015
(...)



DNA – Serviciul Teritorial Timișoara a fost reprezentat de procuror (...).

Pe rol se află judecarea apelurile declarate de inculpații D.D.și F.I. împotriva sentinței penale nr. 96/08.04.2015 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 722/30/2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații apelanți în stare de arest preventiv, inculpatul D.D.asistat de avocat ales A.F.M., inculpata F.I. asistată de avocat oficiu L.F. în substituirea avocatului din oficiu I.L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la audierea inculpaților apelanți, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate în filă separată la dosar.
Avocatul ales al inculpatului apelant D.depune la dosar în probațiune o caracterizare a inculpatului din partea Cons.Local Grebenaț.
Nemaifiind alte cereri instanța acordă cuvântul părților asupra apelurilor.
Avocatul ales al inculpatului apelant D.D.solicită admiterea apelului pentru motivele depuse în scris la dosar și în principal achitarea inculpatului în temeiul art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) c.p.p. În subsidiar, în cazul în care se apreciază că activitatea inculpatului întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență solicită în temeiul art. 396 alin. 10 c.p.p. cu aplic. art. 75 alin. 2 lit.b) c.p. și art. 76 alin. 1 c.p. și art. 91 și urm. c.p. reindividualizarea pedepsei aplicată de prima instanță cu consecința suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Arată că inculpatul a vrut dosar să cumpere identificarea unui lucrător vamal, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, în prima etapă lipsind elementul material al faptei iar într-o fază ulterioară lipsind elementul subiectiv al acesteia. Face trimitere la teoria CEDO respectiv acțiunea organelor statului care generează consumarea infracțiunii reprezintă o activitate de provocare polițienească care privează inculpatul de un proces echitabil fiind încălcate prev. art. 6 rap.1 CEDO, astfel impunându-se achitarea sa. Mai arată că condamnarea inculpatului este una greșită, prima instanță trebuia să ia act de cererea inculpatului și să-l achite. Mai arată că pedeapsa aplicată inculpatului este una disproporționată față de fapta și persoana inculpatului impunându-se reținerea circumstanțelor atenuante și reindividualizarea pedepsei. Arată că inculpatul este o persoană integrată în societate, este implicat în mai multe proiecte cu fonduri europene în scopul ajutării comunității în care locuiește. Inculpatul își va face formele de rezidență în România la adresa care se află la dosar în cazul în care se dispune măsura suspendării sub supraveghere.
Avocatul din oficiu al inculpatei apelante F.I. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare, reindividualizarea pedepsei și reducerea cuantumului acesteia sub minimul special având în vedere poziția procesuală a inculpatei și suspendarea condiționată a executării sub supraveghere. Arată că inculpata are doi copii.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelurilor ca nefondate și de menținere a sentinței penale apelate ca fiind legală și temeinică arătând că inculpații au uzat de procedura simplificată, iar aceștia nu au fost provocați.
Inculpatul apelant D.D.solicită admiterea apelului astfel cum a fost susținut de avocatul său.
Inculpata apelantă F.I. lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului.

CURTEA,


Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 96/2015 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. 722/30/2015,
I. În baza art. 292 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.pen., pentru infracțiunea de cumpărare de influență, a condamnat inculpatul D.D.(...), la pedeapsa de:
- 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 55 al. 1 lit. a C.pen., art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 67 al. 1,2 C.pen., art. 68 al. 1 lit. c C.pen..
În baza art. 54, art. 65 al. 1,3 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen..
În baza art. 399 al. 1 C.p.p., art. 362 C.p.p., a menținut starea de arest a inculpatului D.D., urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii preventive să fie verificate în termenul prevăzut de lege.
În baza art. 72 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 05.02.2015 și până la zi.
II. În baza art. 48 C.pen., rap. la art. 292 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 C.pen., cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.pen., pentru infracțiunea de complicitate la cumpărarea de influență, a condamnat inculpata F.I. (...), la pedeapsa de:
- 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 55 al. 1 lit. a C.pen., art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 67 al. 1,2 C.pen., art. 68 al. 1 lit. c C.pen..
În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a codului penal, art. 83 C.pen. din 1969 a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1(un) an și 4(patru) luni închisoare aplicată inculpatei F.I. prin sentința penală nr. 382/23.07.2013 a Judecătoriei Deta, dosar nr. 2271/220/2012 definitivă prin decizia penală nr. 1200/R/09.10.2013 a Curții de Apel Timișoara și a dispus executarea acestei pedepse.
A dispus ca inculpata F.I. să execute pedeapsa de 1(un) an și 4(patru) luni închisoare alături de pedeapsa de 2(doi) ani închisoare – aplicată în prezenta hotărâre, urmând ca inculpata să execute pedeapsa principală totală de: 3(trei) ani și 4(patru)luni închisoare.
În baza art. 54, art. 65 al. 1,3 C.pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen..
În baza art. 399 al. 1 C.p.p., art. 362 C.p.p., a menținut starea de arest a inculpatei F.I. , urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii preventive să fie verificate în termenul prevăzut de lege.
În baza art. 72 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive de la 05.02.2015 și până la zi.
În baza art. 274 al. 1 C.p.p., a obligat inculpații D.D.și F.I. la câte 4.000 lei fiecare cheltuieli judiciare față de stat. În baza art. 272 C.p.p., a dispus din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș plata sumei de 150 onorariu parțial avocat oficiu M.T. pentru inculpatul D.D.și plata sumei de 150 lei onorariu parțial avocat oficiu S.R. pentru inculpata F.I. .
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, înregistrat la această instanță la data de 13 februarie 2015 sub număr unic dosar 722/30/2014, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpatul D.D.pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, faptă prev. de art. 292 C.pen., rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 și inculpata F.I. , pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărarea de influență, faptă prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 292 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 C.pen.. S-a reținut că inculpatul D.D.ajutat de inculpata F.I. au promis suma de 20.000 de euro unui polițist de frontieră pentru ca in schimbul acestei sume de bani acesta din urmă, prin influenta pe care o avea și o lăsa să se creadă că o avea in exercitarea atribuțiilor de serviciu prevăzută de lege să procedeze la identificarea unui lucrător vamal care să accepte să își încalce atribuțiile de serviciu și să implementeze in fals in evidentele sistemului informatic vamal a unei operațiuni vamale ce atesta in fals părăsirea unor bunuri a teritoriului României, fără ca bunurile înscrise în documentele vamale ce urmau să fie utilizate in acest scop să părăsească teritoriul României.
Prin același rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei fată de C.R.E.sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 289 C.pen. în temeiul art. 16 alin.1 lit. a C.proc. pen., reținându-se că din suma de bani remisă de inculpatul D.D.în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către un lucrător vamal, C.R.E.nu primea o parte pentru a-și încălca atribuțiile sale de serviciu, acesta procedând conform normelor legate, astfel că s-a reținut că în cauză nu este îndeplinită una din variantele laturii obiective ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 C.pen.
Prin rechizitoriu s-a dispus față de M.E.M. clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 C.pen., in temeiul art. 16 alin. 1 lit, a C.proc. pen., întrucât suma de bani stabilită in cursul discuțiilor ambientale din data de 28.01.2015 și 05.02.2015 că urma să fie atribuită numitei Mîndrilă Elisabeta Maria, din materialul probator administrat in cauză nu rezultă că acea sumă era destinată acesteia pentru demersuri pe care le-ar fi întreprins in vederea identificării lucrătorului vamal care urma să ateste in fals operațiunea de ieșire de pe teritoriul României a unei cantiț4i de țigări, nefiind astfel posibil a se retine in sarcina acesteia o participație sub forma complicității la infracțiunea de cumpărare de influentă.
La dosar s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.7/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, s-au administrat probe cu înscrisuri, s-au luat declarații inculpaților, care au recunoscut săvârșirea faptei așa cum este descrisă în rechizitoriu și au solicitat judecarea cauzei după procedura simplificată prev. de art. 375 C.p.p., în cazul recunoașterii vinovăției, doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Instanța a admis cererea formulată de inculpați, întrucât s-a constatat că din probele administrate reiese că fapta fiecărui inculpat este stabilită, fiind săvârșită de către inculpat astfel că s-a procedat la soluționarea cauzei potrivit procedurii art. 375 C.p.p..
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală, înscrisuri, declarații inculpați, declarație martor M.E.M. , denunț al numitului C.R.E. , redare convorbiri ambientale, proces verbal de depistare întocmite de organele de urmărire penală și cele administrate în faza de cercetare judecătorească - declarații inculpați de recunoaștere a vinovăției, confirmă starea de fapt descrisă în rechizitoriu, astfel că instanța reține următoarele:
La data de 22.01.2015 numitul C.R.E.a formulat denunț în care a susținut că o persoană de sex feminin (cetățean de naționalitate română ce locuia pe teritoriul Serbiei] pe care o cunoștea întrucât tranzita frecvent Punctul de trecerea frontierei Moravița, l-a contactat și i-a oferit o sumă de bani pe care denunțătorul să o împartă cu un lucrător vamal și In schimbul căreia aceștia din urmă să își încalce atribuțiile de serviciu și să ateste in mod nereal în documentele prevăzute de dispozițiile legale in vigoare, faptul că anumite bunuri au părăsit teritoriul României.
În raport de împrejurarea că din solicitările numitei F.I. nu a putut fi stabilit cert cuantumul sumei, în lipsa unor indicii concrete cu privire la incidenta prevederilor art. 132 din Legea nr. 43/2002 sesizarea a fast inițial înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
Această situație a fost determinată de faptul că, după contactarea de către inculpata F.I. a martorului C.R.E. , în mai multe rânduri, cu scopul de tatonare a acestuia și de „încercare„/„testare” a confidențialității sale in scopul stabilirii încrederii și credibilității pe care martorul o prezenta în ceea ce privește discreția (calitate care a fost solicitată expres de inculpata F.I. ) discuția ambientală purtată între cei doi (înregistrată prin mijloace proprii de C.R.E.și pusă la dispoziția organelor de urmărire penală ulterior înregistrării prezentei cauze), s-a desfășurat in condiții de prudentă impuse inculpata F.I. , in sensul că aceasta s-a exprimat la un volum scăzut al tonalității pentru a nu fi auzită de alte persoane aflate in apropierea locului in care s-a desfășurat întâlnirea, in scopul de nu putea fi descoperită intenția infracțională și a împiedica interceptarea convorbirii. Dar imposibilitatea de a înțelege clar cuantumul sumei avansate de inculpata F.I. a fost determinată și de faptul că locația in care a fast purtată discuția este situată în perimetrul Punctului de trecerea frontierei Moravița, in apropierea benzii de rulare pe care se desfășura traficul vehiculelor care tranzitau. acea locație, mijloace de transport printre care și aflau și vehicule de mare tonaj (autocamioane, TIR-uri) sau autoturisme care produceau o intensitate ridicată a zgomotului (împrejurare ce reiese din înregistrările efectuate pe suportul audio aflat la dosarul cauzei).
În asemenea condiții numitul C.R.E.nu a avut posibilitatea de percepe cert și indubitabil suma avansată de inculpata F.I. , martorul susținând inițial că suma avansată de inculpată a fost de 10.000 de euro, sumă ce urma să fie împărțită între polițistul de frontieră și lucrătorul vamal.
Cercetările efectuate au stabilit că promisiunea de remitere a unei sume de bani a fost reiterată de inculpata F.I. in data de 18.01.2015 cu ocazia unei întâlniri avute cu C.R.E. , întâlnire in cursul căreia inculpata F.I. a indicat expres suma de 20.000 euro ce urma să o remită martorului C.R.E. , în acest sens fiind relevante următoarea afirmație a inculpatei „ Âsta ne dă 20.000 de euro, din banii ăia...dai și mie cat tu crezi ?„.
Dată fiind această împrejurare față de incidenta prevederilor art. 13 alin. 1 lit. a din G.U.G. nr. 43/2002, prin ordonanța din data de 19.01.2015 Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei in favoarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.
Fiind efectuate în continuare cercetări, în cauză s-au administrat probe din ansamblul cărora se rețin următoarele:
Inculpata F.I. este cetățean roman, cu domiciliul in România, care însă locuiește efectiv in Serbia, într-o localitate – Vatin, situată la mica distantă de Punctul de trecerea frontierei Moravița (aprox. 2 km).
Anterior comiterii faptei ce formează obiectul prezentei cauze aceasta a fast sancționată in mai multe rânduri(de 10 ori în perioada 2011-2014) pentru nerespectarea reglementărilor referitoare la produse accizabile (țigări), astfel cum rezultă din verificările efectuate in evidentele Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontieră Timișoara și transmise cu adresa nr. 2301388/11.02.2015, din care rezultă că aceasta a fost cercetată într-un număr de 6 dosare penale ce au avut ca obiect contrabanda. In două din dosarele in care a fost cercetată și care au fost conexate, inculpata F.I. a fost condamnată de judecătoria Deta prin sentința penală nr. 382 pronunțată in dosarul nr. 2271/220/2012 pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă in forma prevăzută de art. 270 alin 2 lit. b din Legea nr. 84/2006.
Probele dosarului relevă că inculpata F.I. efectua frecvent deplasări din Republica Serbia in România, aspect confirmat de comunicarea anterior menționată a I.P.T.F. Timișoara și datorită sancțiunilor anterior menționate inculpata figura in consemn de tipul CAI (control amănunțit la intrare), consemn instituit de I.G.P.F. și autoturismului cu care aceasta circulă in mod frecvent cu numărul de înmatriculare sârbesc VS 031 DE.
Într-o asemenea deplasare, în cursul lunii ianuarie 2015, inculpata F.I. l-a abordat pe martorul C.R.E. , căruia i-a propus identificarea unui lucrător vamal dispus să ateste in mod nereal părăsirea teritoriului României de un autovehicul care transporta anumite bunuri. Inițiativa infracțională și apoi contactarea repetată a polițistului de frontieră au fost surprinse într-o discuție ambientală desfășurată între martorul C.R.E. și inculpata F.I. :,,C.R.E. : meriți și tu, că ... tu ai fost cu ideea și ... (râde) F.I. : Da! Da, eu... C.R.E. : Eu nu mă gândeam la așa ceva! F.I. : Î? C.R.E. : Eu nu mă gândeam la așa ceva! Mă gândeam că zici ceva prostii că, tu ai mai vrut o dată să-rni zici!„
Datele dosarului relevă că în primele discuții F.I. nu a oferit nici un fel de amănunte cu privire la bunurile ce urmau să figureze in documentele pe care lucrătorul vamal le implementa in sistemul informatic, discuțiile fiind laconice și generice, existând o reticență a acesteia cu privire la încrederea pe care o prezenta lucrătorul politiei de frontieră.
Atitudinea reticentă a inculpatei F.I. este dovedită de modalitatea în care inculpata a procedat la testarea martorului C.R.E.și expunerea modului de selecție a acestuia dintre ceilalți angajați ai politiei de frontieră, pentru a asigura finalitatea activității infracționale urmărită de aceasta, aspecte surprinse în cursul unei convorbiri ambientale purtate între cei doi:,,F.I. : Da! Da ... si zic, hai mă, vorbesc cu ... ,si te-am văzut asa mai retras așa, nu te-am văzut eu pe tine că esti băgat cu ăstia...cam asa, ...C.R.E. : Nu sunt! Eu sunt mai calculat, eu îs ... F.I. : de aia am zis, iasă.... zic, omul ăla îi si destept...tare de tot ... C.R.E. : îți! F.I. : De aia ... si am zis că și destept ... că tu aicea nu p să faci fată cu ei, nu! C.R.E. : Nu, că is măgari ,si nesimțim si mai bine stau in banca mea. F.I. : Nu pop să faci că ... unul ia mai mult, unul ia mai puțin si te pârăște si ... nu pop si ...„
Din convorbirile înregistrate autorizat în cauză purtate între inculpată și denunțător rezultă încercarea e sporire a încrederii pe care aceasta încerca să i-o insufle martorului cu privire la acceptarea acestuia a planului conceput de inculpată, participarea la activitatea infracțională și beneficiul ce urma să fie obținut de acesta și lucrătorul vamal suplimentar veniturilor obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu: „F.I. : Nu mai împinge ... stiu că facem pe bani ... ( n.. inteligibil)...C.R.E. : Cum? F.I. : Ăsta ne dă 20.000 de euro, din banii ăia îmi si mie cât tu crezi!„
De asemenea, în scopul întăririi încrederii numitului C.R.E.inculpata F.I. a i-a comunicat acestuia, în cadrul unei convorbiri ambientale, numărul de telefon pentru ca martorul C.R.E.să poată să comunice cu ea, condiționând însă ca fiecare contactare să fie efectuată o singură dată de pe un aparat telefonic și cu ajutorul unei singure cartele telefonice, mijloace tehnice ce urmau a fi distruse după efectuarea convorbirii, această precauție fiind în scopul evitării posibilității de interceptare de către organele de urmărire penală. În acest sens între cei doi au fost purtate următoarele discuții:„F.I. :- Nu-s bune ... telefoanele nu-i bun si dacă mă chemi la ...tot...C.R.E. :- Nuu F.I. :- Na...să-mi scrii mie un mesa] pe telefonul meu sarbesc C.R.E. :- Da, da.. F.I. : - ( neinteligibil) ai grijă și pe la lucru. C.R.E. :- Dă-mi un telefon. F.I. : - Da.. C.R.E. :- Cu număr...nou F.I. : arunci alea ... C.R.E. :- arunc... F.I. :Arunci...cu totul... C.R.E. :- Arunc cu totul... F.I. :- Da (neinteligibil)„ C.R.E. :- N-am acuma la mine... F.I. :- Stai sau 061 C.R.E. : - 0 F.I. :- 61 C.R.E. :- Da F.I. :- 60, C.R.E. :- Da. F.I. :- 648 ( neinteligibil) C.R.E. :- Da iau o hârtie de acolo ... bravo ... uite .., bun ... hai să vedem ... încă o dat` ... F.I. :- (neinteligibil). C.R.E. :- 00381 da.. F.I. :- 61. C.R. : Da. F.I. :- 60. C.R.E. :- da. F.I. :- 444. C.R.E. :- da. F.I. :- 50. C.R.E. :- Bun.„
Atitudinea precaută a inculpatei a fost dublată de inculpata F.I. prin condiționarea martorului C.R.E.de folosire a unui limbaj codificat, eliminând din comunicările ulterioare prezentarea identități interlocutorilor, pentru identificare urmând să fie folosită in convorbire cuvântul „capre„: „F.I. :- Tu dacă te întreabă pop( să spui (neinteligibil) ... nu te apuca să spui că, na, eu am probleme ..: pop să spui că te-am întrebat dacă ... C.R.E. :- Da,,stiu eu...F.I. :- Dacă vrei să cumperi niște capre de la mine C.R.E. :- Daa ... F.I. :- Dacă te întreabă ce-ai vorbit cu mine...ca să știu și eu ti...dacă ma întreabă...tu vrei să iei niște capre că tu ai vorbit cu mine să iei capre...ca să o vorbă, ști?l F.I. :- Dă un mesaj pe ăsta și scrii acolo că te iscălești jos ... capre :.. când îmi scrii mesajul pe urmă pe telefon românesc...scrii jos capre.„
În vederea stabilirii detaliilor, această modalitate de contact stabilită de inculpata F.I. pentru a asigura confidențialitatea interlocutorilor a fost utilizată in data de 27.01.2015, când are loc o discuție ambientală între martorul C.R.E.și inculpata F.I. , limbajul folosit fiind cel codificat arătat anterior pe care inculpata l-a recunoscut in timpul convorbirii, discuție in cursul căreia aceasta din urmă îi transmite invitația de a se întâlni in cursul zilei următoare: ;,C.R.E. : Băiatul cu caprele. Am vorbit cu ... despre niște capre cu dumneavoastră. F.I. : Ahal De unde sunteți? C.R.E. : De la Timișoara sunt.... F.I. : ... ...C.R.E. : Trebuia să ne vedem ! F.I. : Trebuia să ne vedem .. C.R.E. : Păi trebuia astă seară să ne vedem. Dar eu nu pot să vin la stand (n.r. în Punctul de trecerea frontierei Moravița) deseară ... F.I. : Bun, bun, bun atunci! C.R.E. : Cum facem? F.I. : Pă zi-i când putea să veniți la stână, io o să vin. C.R.E. : Păi, maine la Timișoara! F.I. : Mâine la stâna ?! C.R.E. : La Timișoara, la stâna de la Timișoara!”
În ceea ce privește ezitarea inculpatei F.I. de la începutul acestei convorbiri cu privire la identitatea persoanei cu care poartă conversația a fost determinată de teama de posibilitatea de interceptare a convorbirilor telefonice și de descoperire in acest fel a activității infracționale, temere ce a fost reiterată de acesta in cursul întâlnirii din data de 28.01.2015, ocazie cu care inculpata F.I. a încercat să justifice tatonarea prin suspiciunea că acea convorbire era interceptată, cu aceeași ocazie reluând condiția utilizării doar odată a unui singur terminal telefonic și a unei singure cartele telefonice care să fie ulterior distruse, potrivit regulilor convenite anterior: „F.I. :- io ș-așa arunc cartela aia românească ce te-am sunat acuma, cu telefon cu tot.. C.R.E.:- Păi și io o să schimb. F.I. : După ce termin arunc aia cu totul. După ce-ai vorbit cu mine, după primul număr ... mi s-o auzit glasul s-al meu înapoi.. D.D:- Nu, dacă-l ascultă nu mai poți să-l auzi. C.R.E.:- Bine acuma. Nu, nu-ți dai seama. D.D. :- Nu-ti dai seama. F.I. :- Dar ecoul ăla, mi-am auzit.... D.D. :- A, de la telefon. C.R.E.:- Câte o dată se aude câte o dată nu, depinde cum îi semnalul. F.I. :- Dar tu să arunci cartea. C.R.E.:- Si cum luăm legătura? F.I. :- Păi nu acuma, că după aia cumpăram alta. C.R.E.:- Da. F.I. :- Nu acuma o arunci, o mai pi până... C.R.E.:- Până ne vedem. Și atuncea o schimb. F.I. : - Atuncea o arunci si ne lasi număr. C.R.E. :- Da. Păi și acuma deja, o dată te-am sunat de pe una, și după aia de pe alta. Ti-am trimis mesaj.„
La această întâlnire din 28.01.2015 a fost prezent și inculpatul D.D.prezența acestuia fiind justificată de inculpata F.I. ca garanție a derulării „afacerii„ prezentate de aceasta martorului C.R.E. , din discuția ambientală purtată rezultând că inculpatul D.D.era persoana la care inculpata F.I. făcuse referire in discuția purtată in data de 18.01.2015 (Ăsta ne dă 20.000 de euro), situație confirmată in decursul întâlnirii de inculpatul D.D.care a reiterat solicitarea adresată anterior de inculpata F.I. , respectiv ca lucrătorul vamal să ateste in fals părăsirea teritoriului României de către un autocamion cu anumite bunuri: „D.D. : Înseamnă!...Cum a-ți vrea, ... numai să capete un alt cod (n.r: cod de bare), spune-i să pună bar codul pe hârtie sau ce se pune? C.R.E. : Da. D.D. : ăIa pune un cod cum ca a trecut tirul în afară. C.R.E. : Deci din România a trecut la sârbi. D.D. : La sârbi C.R.E. : Da. D.D. : Unde s-a dus nu știu; ei fac actele că s-a dus.„
În cursul întâlnirii din data de 28.01.2015, inculpatul D.D.a încercat să atragă atenția denunțătorului cu privire la situații anterioare in care acesta a fast implicat, de natură de a insufla frica denunțătorului ca în situația în care nu se conforma cerințelor și condițiilor impuse in schimbul sumei oferite, exista riscul de se expune unor consecințe negative in ceea ce privește integritatea fizică a denunțătorului sau a altor persoane apropiate acestuia: „D.D. :- Numa să nu fugă. Că io am fost cu unu in Italia ce o vrut să ne dea teapă de 100.000 de ori. Cu niște moldoveni și era să ne împușcăm prin Milano și d-atuncea noi când mergem, mergem câte șase, opt înțelegi? C.R.E.:- Da. D.D. :- 0 vrut să ne facă de teapă dar n-o fost, numa să ne ia banii. Ș-apoi ăia n-or știut la cine-s banii. Am fost cu trei masini. C.R.E. ... Aha . Da. D.D. :- ăștia nu-s cu țapă. Nu. ăștia-s oamenii. C.R.E. :- Că el mi-o zis, bă, dar faci o dată și după aia nu te mai caută-n veci. Zice și.. D.D. :- Banu-i la mine. Bani la mine. Rau ele sau in cine ai tu încredere. C.R.E.:- Mhm. D.D. :- stăm undeva ... [..] D.D. :- Să nu ... la cineva să ... că-s în motel aicea mână să cu pistoale să iau banii'. C.R.E.:- Mhm. D.D.:- Să nu faci de astea. C.R.E.:- Da, da. Asta e. Bun. D.D.:- Că nici ei nu știu, totdeauna când stau nimeni nu știe unde stau. C-or fost unii multi, am fost cu unii multi Ș-atunci să bagă cu pistoalele peste și fac banii.„
Referitor la precauția excesivă manifestată de inculpata F.I. și de inculpatul D. D. , s-a constatat că este explicată de inculpați în cursul convorbirii ambientale interceptate in data de 05.02.2015, prin încercarea de a nu putea fi localizați sau interceptați și a fi descoperită astfel activitatea lor infracțională:„D.D.: - ... poliția mobilă... specialiștii din Deta. Asteaptă toți. Prin telefoane tot te prinde. C.R.E.: - Da ... Pe telefon! Aia-i! și pe telefon! F.I. : - Telefonu'... Na! M. E.M. : - Da! Telefoanele îs periculoase... (Vorbesc in acelaș timp, neinteligibil.)C.R.E.: - pe telefon. D.D.: - ... M. E .M. : - Da' mâine tot nu mai luăm telefoanele cu noi E ... A,sa ne vedem. Nu mai... C.R.E.: - Păi și eu 1-am lăsat in mașină .. F.I. : - Da. Da. C.R.E.: - Eu vroiam să mă duc să văd dacă ... vreun mesa] sau ceva ... (Vorbesc in același timp, neinteligibil:) Aia-t, că eu văd semnalul' Bang! D.D.: - Da! Si atunci nu poate ... Dacă n-ai telefonul, nu poate . să ... să dea unii cu alți. F.I. : - Da. D.D.: - Așa, îți pune ... Telefonul tău convorbirile tale și alea ... Îți ia convorbirile și ... Așa ... telefon. ...F.I. : - Să știi că era bine pe timpul lu' Ceaușescu că nu erau mobilele astea. D.D.: - Nu-i problema aia. Problema aia-i ... El. Că în loc să vadă cu semnalul tau, cu telefon. C.R.E.: - S-o unit... S-o apropiat cu altul..D.D.: S-o apropiat. F.I. : - Da, da, da. D.D.: - ,Stii cum te află.. în jumate de metru te află„.
Anterior discuției din data de 27.81.2015, o dată „câștigată„ cooperarea polițistului de frontieră și sprijinul „acceptat„ de acesta in demersul infracțional demarat de inculpata F.I. , aceasta din urmă, in cursul unei convorbiri ambientale purtate in data de 18.81.2015, a susținut că urma să îl contacteze pe inculpatul D.D.de la care obținea actele ce urmau să fie utilizate pentru ca lucrătorul vamal să ateste in fals părăsirea teritoriului României a bunurilor înscrise in acele documente: „ F.I. : Nu, nu, nici...Hei, uite, eu acuma mă duc acasă...când ma întorc, vorbesc, să vină ...neinteligibil... mâine vine sigur la mine, mâine seară să-mi aducă ce acte aduce, carnet de tir,...ce...„.
Până in data de 27.01.2015 inculpata F.I. a desfășurat doar demersuri de cooptare in activitatea infracțională pusă la cale de aceasta a unei persoane (respectiv a lucrătorului de politie de frontieră) care avea influenta necesară pentru a identifica și determina un lucrător vamal care să își încalce atribuțiile de serviciu in schimbul primirii unei sume de bani și să ateste in fals efectuarea unei operațiuni vamale.
După ce inculpata F.I. a avut reprezentarea certitudinii că polițistul de frontieră era o persoană de încredere, care a respectat condițiile impuse de ea (limbaj codificat, numere unice de apel, confidențialitate, discreție, etc.), împrejurări desprinse de aceasta și din faptul că, in cursul tranzitării ulterioare discuțiilor avute la Punctul de trecere a frontierei Moravița, i-a fost permisă trecerea frontierei fără a avea probleme, in data de 28.01.2015 la întâlnirea desfășurată cu martorul C.R.E.inculpata F.I. s-a prezentat însoțită de inculpatul D.D. , așa cum s-a precizat mai sus.
Referitor la precizarea privind lipsa de implicare până in data de 28.01.2015 a inculpatului D.D.s-a reținut că această împrejurare prezintă relevanță în sensul evidențierii participației penale a inculpaților întrucât până la acel moment inculpata F.I. a desfășurat doar activități de sprijinire a inculpatului D.D.în identificarea lucrătorului vamal care să ateste in fals părăsirea unor bunuri a teritoriului României, acțiuni ce îmbracă forma complicităii, împrejurare ce reiese din faptul că până la această întâlnire discuțiile au fost doar generice, fără individualizarea modului concret de acțiune a lucrătorului vamal și bunurilor ce figurau in documentele de însoțire a mărfurilor inculpatul D.D.fiind cel care a nominalizat felul acelor bunuri, valoarea lor și alte detalii și a solicitat să îi fie comunicată suma cerută de lucrătorul vamal și:,,C.R.E. .: Da a zis, dar ținând cont că eu a să fiu mai puțin implicat, zice mie îmi dai 12 mii și restul faci ce vrei cu ei. D.D. : Să Știu eu cum cer, valoarea nu o știu. C.R.E. : Nu . valoarea? D.D. : îs țigări.„
În cursul conversațiilor inculpatul D.D.precizează scopul urmărit de acesta prin activitatea infracțională pe care o desfășura, beneficul obținut de acesta fiind format din TVA-u1 aferent țigărilor ce nu mai urma să fie achitat bugetului statului și suma de bani rezultată din comercializarea „la negru„ a țigărilor. „D.D. : Înseamnă nu e problemă, poate țigări și tot? C.R.E. : Da. F.I. : A zis substanțe chimice să nu fie. D.D. : Nu, nu, nu tigări, tigări. Ei vor să aducă TVA-u înapoi C.R.E. : Aha. D.D. : Dar tigările nici nu merg (n.r. nu părăsesc teritoriul României), după aia le vinde la negru, ce face cu ele nu știu„.
Complicitatea inculpatei F.I. in activitatea infracțională derulată de inculpatul D.D.reiese și din faptul că până in data de 28.01.2015 inculpata doar a întreprins demersuri în a identifica o persoană a cărei influență să fie cumpărată, iar la acea dată inculpatul D.D.a stabilit și alte detalii referitoare la cetățenia conducătorului auto și mijlocul de transport, respectiv dacă autovehiculul care figura in documentele vamale trebuia să se prezinte efectiv in punctul de trecerea frontierei sau exista posibilitatea ca lucrătorul vamal să prelucreze documentele vamale în lipsa acelui .mijloc de transport, aspecte discutate anterior doar generic: D.D. : Să treacă? (n.r. să fie prezent camionul în P.T.F. Moravița) C.R.E. : Da. D.D. : prețul să fie roman? C.R.E. : Da. D.D. : Sau ungur. C.R.E. : Da. D.D. : Dar cum când bag/ buletinul poate să-l citească sau nu? C.R.E. : Nu, îl bagi și nu rămâne niciunde. D.D. : Faci numai fotocopii? C.R.E. : Nu faci nimic, îl bagi și nu rămân datele la Uniunea Europeană, rămâne numai la sârbi în calculator. D.D. : Aha. C.R.E. : Ala nu rămâne, dar nu-l mai bag, dacă e roman nu-l mai bag, îl bag numai pe care vreau eu să-l verific, știi? Ăla nu-l mai bag și gata. D. D. : Dacă face unul fals și dau fotocopie? C.R.E. : Da, dar nu mai contează, auzi șoferul poate să fie sârb, să-mi dea acolo ceva eu nu-l bag și gata, zic că a fost roman, știi, că nu mă verifică nimeni. D.D. : Da? C.R.E. : El mi-a dat pașaportul, dar eu nu-l bag, zic a avut pașaport românesc, nu trebuie să fie, da, merge. Tot așa, legătura cu ea. D.D. : Da, nu altfel mai sun, nu vreau să vin la tine, numai nu-i ap (neinteligibil)..., când pot să zici că vorbești cu vameșul?'.
Complicitatea inculpatei F.I. este recunoscută chiar de către inculpatul D.D.in aceeași discuție din data de 28.01.2015, in momentul in care este stabilit cuantumul sumei ce trebuie remisă inculpatei F.I. , apelativul conferit acesteia fiind acela de intermediare, ceea ce denotă calitatea de complice a inculpatei F.I. . F.I. : - Păi cât ne dați? D.D.:- Voi spuneți? C.R.E.:- Cum? F.I. :- Să spună el C.R.E.:- Ce? D.D. :- Intermediare. C.R.E.:- Ele, da. F.I. :- Da. D.D. :- Cât vor? C.R.E.:- Din ăia? D.D. :- Din a voștri, sau cum? C.R.E.:- Păi hai zii. F.I. : - ... zic. C.R.E.:- Cum te-ai gândit? Nu, zii tu cum te-ai gândit D.D. :- Nu, cum v-ați gândit voi? C.R.E.:- Cum v-ați gândit voi? F.I. :- Io nu m-am gândit nimic. Nu, cum spuneți voi. io nu m-am gândit nimic.(...)D.D. : - Nu știu cat?! Cate 1.000 la una?Puțin?Două? Una? Două ? Cat? F.I. : - Nu... 1.500 e bine.? D.D. : - La una? F.I. : - Aha, C.R.E. ; - La una?! F.I. : - Eu vreau să-mi iau o mașină. Spui adevărat că n-am mașină. Ha, ha. D.D. : Ti-am spus ... cu 10.000 ți-ai fi făcut ...(neinteligibil).. F.I. : - Ha, ha, ha. D.D. : - Ce g-am spus?! F.I. : - Iu Doamne. Eu V-am spus ce vreau... Că n-am mașină. Doar vezi că n-am mașină. F.I. : - Acum... D.D. : - Așa o fi făcut șmecherii... Așteaptă să punem numai hotelul aici. C.R.E. : - Hai că vedem, nu știu... 0 să vorbesc cu el. D.D. : - ... să dai la cine 1.500 și să mai ceri mai 1.500. C.R.E. : - Da, mai ceri și tu. Și atunci... D.D. : - Tu dai mai 1.500... Și eu să dau mai 1.500.„
Gravitatea activității infracționale a inculpatului D.D. , este dată de împrejurarea că în două etape, respectiv una in care proceda la cumpărarea influentei unui lucrător al poliției de frontieră pentru ca in cea de-a doua etapă să obțină documente false ce atestau părăsirea teritoriului Românei de o anumită cantitate de țigări, aspect ce reiese din discuția din data de 28.01.2015, in cursul căreia acesta încearcă să insufle ideea repetabilității acțiunii ilicite de scoatere fictivă din România a unor cantități de țigări care să fie in realitate comercializate in România „la negru„: ,,D.D. : Câte vrei? Una pe lună, două. C.R.E. : Una pe lună, maxim două, dar a zis cu două vede el cum. D.D. : una e destul. C.R.E. : Da în condițiile astea. F.I. : Mai puțin și mai sigur. D.D. : Mai bine ia mai mulți bani la mai puțin.„.
În argumentarea susținerii că autorul infracțiunii de cumpărare de influentă este inculpatul D.D.este reținută și împrejurarea referitoare la remiterea sumei de 20.000 euro, prezentată detaliat de inculpat, certitudinea efectuării activității ilicite de către funcționarul identificat de persoana a cărei influentă era cumpărată fiind pusă sub semnul incertitudinii până in momentul in care țigările erau depozitate intr-o locație sigură aflată sub controlul acestuia. În acest sens sunt relevante următoarele discuții: D.D. :- Nu, nu, nu, nu. Banii fiind la mine. Face el să, sau un prieten de-al tău. Să stea cu mine la Timisoara 24 de ore sau acea cu bani. C.R.E.:- Da. Că el mi-o zis, zice bă, dar vine o dată și după ai nu mai ... D.D. : - Nu, nu, nu, nu. Oamenii tai sau cu mine, care tu spui, fratele, verișorul, nu-i spunea despre ce-i vorba. C.R.E.:- Nu, nu, nu. Îi vorba de... D.D. :- Numa să vină să stăm ... ture...așa. ...stăm aicea și nu.
Inculpatul D.D.a condiționat constant și continuu cumpărarea influentei de respectarea de către persoana a cărei influentă o cumpără și a celei a cărei atribuție de serviciu este achiziționată de respectarea ,,regulilor jocului„ impuse de acesta, respectiv de remiterea banilor după trecerea unei perioade de 24 de ore(cu precizarea că în acest termen operațiunea vamală implementată in sistemul informatic putea suferi modificări sau putea fi anulată). În sensul acestei atitudini a inculpatului este relevantă următoarea discuție: „D.D. : Cum să spun. Înseamnă .. banii, când trec 24 de ore, știi să nu poată să meargă, deci dacă o lăsat acolo în calculator minim 24 de ore, nu mai poate să meargă codul ăla. C.R.E. : Da. D.D. : În 24 de ore nu pot.' să întorci tirul înapoi, dar ... mi-¬o spus, ăștia tot , știu, au mai făcut treburi din astea.„
Fiind convins de cooptarea persoanei a cărei influență era cumpărată și de acceptarea activități infracționale concepute de inculpatul D.D. , acesta stabilește o nouă întâlnire in cursul căreia să fie pusă efectiv in aplicare activitatea infracțională, condiționând însă data de certitudinea acceptării lucrătorului vamal asupra căruia martorul C.R.E.a lăsat să se creadă că are influentă: „D.D. :- Până, adică, până nu vorbești tu cu vameși nu venim, mai bine...„
În data de 05.02.2015, a avut loc întâlnirea planificată, ocazie cu care au fast stabilite detaliile finale cu privire la suma ce urma să fie remisă pentru cumpărarea influenței, edificatoare fiind următoarele convorbiri: C.R.E. :- Mhm. Da, el îi de acord. Atâta o zis, mie îmi dai 12.000 și .,. F.I. :- Noi pe pi aducem topi, tu îi dai. aia-i problema ta. F.I. :- Noi pe îi dăm, pe banii top. C.R.E.:- Da. D.D. :- 18.500 .. aducem ... C.R.E.:- Da. F.I. :- 18.500 noi dam ție. Tu ce faci cu el, nu e treaba mea. Întelegi tu? Îi bine să nu știe omul ăla nici dă mine, nici dă ea ... dă nimeni.[..] C.R.E. : - Da. Eu am vorbit cu el, el e de acord, numai el vrea 12.000 Euro. D.D. : - ... mi-a dat... total 20.000 Euro. C.R.E. :20.000. D.D. : - 20.000... Eu am cerut 25.000... N-a vrut să-mi dea 25... Mi-a dat 24. Eu am... Și mie-mi rămâne două. C.R.E. : - Da... Domn: - ... C R.: - Da, da. D.D. : - Le dau 1.500 lor 1.500 dau mai târziu Că-mi rămâne și mie 2.000.„
Dar în momentul stabilirii detaliilor finale și a înțelegerii cu privire la modalitatea de remitere a documentelor ce trebuiau să fie implementate in fals in sistemul informatic vamal, a datei la care urmau să fie predate de inculpata F.I. documentele vamale martorului C.R.E.a modalități concrete de remitere a sumei de bani, inculpații D.D și F.I. au fast surprinși in flagrant de organele de urmărire penală care au întrerupt activitatea infracțională și producerea consecințelor infracționale urmărite de inculpați.
Concludente în sensul celor mai sus reținute sunt și declarațiile martorei Mândrilă Elisabeta Elena care a susținut că în luna decembrie 2014, l-a cunoscut prin intermediul numitei F.I. , in orașul Vârșet din Republica Serbia, pe inculpatul D.D. , martora deplasându-se in data de 28.01.2015 împreună cu aceștia în România unde s-a întâlnit cu C.R.E.(referitor la care a menționat că îl cunoștea ca era lucrător de politie in cadrul Punctul de trecere a frontierei Moravița) într-o cafenea situată in Complexul comercial „(...)„ din Calea Șagului din Timișoara. În discuțiile purtate între C.R.E. și inculpatul D.D. , martora M.E.M. a auzit când D.D.îi cerea polițistului să rezolve cu vameșii, ca pentru o perioadă de 24 ore să nu șteargă din calculatorul Vămii Moravița un anume cod de produs și că pentru acest lucru va primi o sumă de bani. Se vorbea de suma de 20.000 euro pe care D.D.i-a oferit-o polițistului pentru a rezolva problema actelor in vamă și a codului mărfurilor„.
Aceeași martoră a mai precizat că în data de 5 februarie 2015, s-a deplasat din Serbia, tot împreună cu inculpata F.I. , in municipiul Timișoara și la o cafenea din incinta Complexului comercial „(...)„ situat în Calea Aradului, s-au întâlnit cu C.R.E.și cu inculpatul D.D. , ocazie cu care acesta din urmă a stabilit ca „înainte de a intra in următoarea tură, F.I. să îl contacteze pe C.R.E.și să aducă actele referitoare la transport. in cursul aceleiași discuții, inculpatul D.D.a precizat polițistului că îi va da banii, [...], numai după ce trec cele 24 de ore de la prezentarea actelor la vamă, martora relatând că a auzit că suma de 20.000 euro va fi pentru cel care rezolvă problema actelor și a codului mărfurilor la Vama Moravița.
În faza de urmărire penală inculpatul D.D.a adoptat o atitudine nesinceră: inițial inculpatul a negat săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, iar ulterior după ce a luat la cunoștință de materialul probator administrat in cauză până in momentul reținerii a susținut o variantă denaturată, dar apropiată de cea reală, a activității ce formează latura obiectivă a infracțiunii de care a acesta este inculpat. De asemenea, în cursul întâlnirilor avute cu martorul denunțător, inculpatul a manifestat o atitudinea de intimidare, prezentată cu scopul de a insufla temerea martorului C.R.E.și lucrătorului vamal asupra căruia acesta din urmă a lăsat să creadă că are influenta necesară atingerii finalității activității infracționale. În faza de cercetare judecătorească în declarația dată în fața instanței inculpatul a recunoscut în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Inculpata F.I. pe parcursul urmăririi penale a adoptat o atitudine nesinceră susținând că nu a comis infracțiunea. În faza de cercetare judecătorească inculpata a recunoscut fapta precizând că a fost comisă în împrejurările reținute în rechizitoriu.
Fapta mai sus descrisă comisă de inculpatul D.D.care a promis remiterea sumei de 20.000 de euro unui polițist de frontieră(numitul C.R.E. ) pentru ca in schimbul acestei sume de bani acesta din urmă, prin influenta pe care o avea asupra unui lucrător vamal cu care își desfășura activitatea in P.T.F. Moravița, să procedeze la identificarea unui lucrător vamal care să accepte încălcarea atribuțiilor de serviciu și implementarea in fals in evidentele sistemului informatic vamal a unei operațiuni de export, fără ca bunurile înscrise in documentele vamale ce urmau să fie utilizate în acest scop să părăsească teritoriul României, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influentă prev. de art. 292 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatei F.I. care a l-a ajutat pe inculpatul D.D.in activitatea infracțională concepută de acesta și a promis polițistului de frontieră suma de 20.000 de euro, in schimbul căreia acesta să identifice prin influenta pe care o avea asupra unui lucrătorilor vamali cu care își desfășura activitatea in P.T.F. Moravița, să procedeze la identificarea unui lucrător vamal care să accepte încălcarea atribuțiilor de serviciu și implementarea în fals in evidentele sistemului informatic vamal a unei operațiuni de export, fără ca bunurile înscrise in documentele vamale ce urmau să fie utilizate in acest scop să părăsească teritoriul României, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la cumpărare de influentă prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 292 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Întrucât inculpata a comis fapta în condițiile recidivei prev. de art. 41 C.pen., se va face aplicarea acestor dispoziții legale.
Potrivit art. 292 C.pen., fapta de cumpărare de influență, constă în promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, fiind pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000 în cazul infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută la art. 292 din Codul penal, pedeapsa este cea prevăzută în respectivul text de lege.
În speță latura obiectivă - elementul material al infracțiunii de cumpărare de influență referitor la inculpatul D.D. , respectiv complicitate la cumpărare de influență referitor la inculpata F.I. , s-a realizat prin acțiunile inculpatului D.D.și ajutorul dat acestuia de inculpata F.I. de a promite în mod direct suma de 20.000 euro polițistului de frontieră pentru ca acesta prin influența pe care o avea să identifice un lucrător vamal care să-și încalce atribuțiile de serviciu și să ateste în fals ieșirea din România a unor bunuri.
Sub aspect subiectiv inculpații au săvârșit faptele cu intenție directă, calificată prin scop.
Având în vedere faptele mai sus descrise, săvârșite de inculpați, văzând limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea comisă de fiecare inculpat, limite reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 al. 10 C.p.p. privind recunoașterea vinovăției, și ținând cont de criteriile de individualizare judiciară prev. de art. 74 C.pen., împrejurările concrete și modalitatea în care inculpații au comis faptele, natura și gravitatea consecințelor faptelor comise, conduita bună avută anterior săvârșirii acestei fapte penale de către inculpatul D.D.(relevată atât de lipsa antecedentelor penale dar și de aspectele ce caracterizează persoana inculpatului reținute pe baza înscrisurilor depuse la dosar în apărarea inculpatului privind dobândirea pregătirii superioare Facultatea de Științe Agricole – inginer licențiat în agricultură și implicarea în executarea unui proiect la care se face referire în înscrisul convenție civilă depus la dosar), antecedența penală a inculpatei F.I. , precum și situația familială a acestei inculpate care are doi copii minori, precum și conduita nesinceră a inculpaților în faza de urmărire penală dar și atitudinea de recunoaștere a faptelor în faza de cercetare judecătorească, tribunalul a condamnat pe fiecare dintre inculpați pentru fapta comisă la o pedeapsă care să fie proporțională cu fapta săvârșită.
În raport de aceste criterii de individualizare, tribunalul a condamnat inculpatul D.D.pentru infracțiunea de cumpărare de influență, prev. de art. 292 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.pen., la pedeapsa de: 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 55 al. 1 lit. a C.pen., art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 67 al. 1,2 C.pen., art. 68 al. 1 lit. c C.pen..
În baza art. 54, art. 65 al. 1,3 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen..
În baza art. 399 al. 1 C.p.p., art. 362 C.p.p., a menținut starea de arest a inculpatului D.D. , urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii preventive să fie verificate în termenul prevăzut de lege.
În baza art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 05.02.2015 și până la zi.
În raport de criteriile de individualizare mai sus menționate referitor la inculpata F.I. urmează ca în baza art. 48 C.pen., rap. la art. 292 C.pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 C.pen., cu aplic. art. 396 al. 10 C.p.pen., pentru infracțiunea de complicitate la cumpărarea de influență, a condamnat inculpata F.I. , la pedeapsa de: 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 55 al. 1 lit. a C.pen., art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen., pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 67 al. 1,2 C.pen., art. 68 al. 1 lit. c C.pen..
În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a codului penal, art. 83 C.pen. din 1969, a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1(un) an și 4(patru) luni închisoare aplicată inculpatei F.I. prin sentința penală nr. 382/23.07.2013 a Judecătoriei Deta, dosar nr. 2271/220/2012 definitivă prin decizia penală nr. 1200/R/09.10.2013 a Curții de Apel Timișoara și s-a dispus executarea acestei pedepse.
S-a dispus ca inculpata F.I. să execute pedeapsa de 1(un) an și 4(patru) luni închisoare alături de pedeapsa de 2(doi) ani închisoare – aplicată în prezenta hotărâre, urmând ca inculpata să execute pedeapsa principală totală de: 3(trei) ani și 4(patru)luni închisoare.
În baza art. 54, art. 65 al. 1,3 C.pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b C.pen..
În baza art. 399 al. 1 C.p.p., art. 362 C.p.p., s-a menținut starea de arest a inculpatei F.I. , urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii preventive să fie verificate în termenul prevăzut de lege.
În baza art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive de la 05.02.2015 și până la zi.
În ceea ce privește susținerile în apărarea inculpaților în sensul aplicării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, tribunalul a apreciat că nu se justifică o asemenea modalitate de executare – suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, întrucât în speță scopul pedepsei poate fi realizat prin executarea pedepsei aplicate fiecărui inculpat în regim de detenție având în vedere modalitatea concretă în care inculpații au comis fapta, precum și antecedența penală a inculpatei F.I. cât și coordonatele ce caracterizează persoana inculpatului care deși are pregătire superioară, s-a implicat insistent în comiterea acestor fapte penale, dar și atitudinea manifestată de inculpat pe parcursul comiterii faptei în sensul intimidării denunțătorului cu scopul de a insufla teamă denunțătorului(sens în care inculpatul a făcut referire la situații anterioare în care ar fi fost posibilă folosirea unor arme).
În baza art. 274 al. 1 C.p.p., a obligat inculpații D.D.și F.I. la câte 4.000 lei fiecare cheltuieli judiciare față de stat. În baza art. 272 C.p.p., s-a dispus din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș plata sumei de 150 onorariu parțial avocat oficiu M.T. pentru inculpatul D.D.și plata sumei de 150 lei onorariu parțial avocat oficiu S.R. pentru inculpata F.I. .
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații D.D.și F.I. .
În motivarea apelului inculpatul D.D.a solicitat admiterea apelului în principal achitarea inculpatului în temeiul art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) c.p.p. În subsidiar, în cazul în care se apreciază că activitatea inculpatului întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență solicită în temeiul art. 396 alin. 10 c.p.p. cu aplic. art. 75 alin. 2 lit.b) c.p. și art. 76 alin. 1 c.p. și art. 91 și urm. c.p. reindividualizarea pedepsei aplicată de prima instanță cu consecința suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Arată că inculpatul a vrut dosar să cumpere identificarea unui lucrător vamal, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, în prima etapă lipsind elementul material al faptei iar într-o fază ulterioară lipsind elementul subiectiv al acesteia. Face trimitere la teoria CEDO respectiv acțiunea organelor statului care generează consumarea infracțiunii reprezintă o activitate de provocare polițienească care privează inculpatul de un proces echitabil fiind încălcate prev. art. 6 rap.1 CEDO, astfel impunându-se achitarea sa. Mai arată că condamnarea inculpatului este una greșită, prima instanță trebuia să ia act de cererea inculpatului și să-l achite. Mai arată că pedeapsa aplicată inculpatului este una disproporționată față de fapta și persoana inculpatului impunându-se reținerea circumstanțelor atenuante și reindividualizarea pedepsei. Arată că inculpatul este o persoană integrată în societate, este implicat în mai multe proiecte cu fonduri europene în scopul ajutării comunității în care locuiește. Inculpatul își va face formele de rezidență în România la adresa care se află la dosar în cazul în care se dispune măsura suspendării sub supraveghere.
Inculpata F.I. nu a motivat în scris apelul însă l-a susținut oral solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare, reindividualizarea pedepsei și reducerea cuantumului acesteia sub minimul special având în vedere poziția sa procesuală și suspendarea condiționată a executării sub supraveghere. Mai arată că are doi copii.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor de apel invocate precum și din oficiu în temeiul art. 417 alin. 2 c.p.p., Curtea constată că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală cu consecința respingerii apelurilor pentru următoarele considerente:
Inculpatul D.a solicitat în principal achitarea sa de sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 292 c.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 motivat prin aceea că activitatea desfășurată de el nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență, deoarece într-o primă fază îi lipsește o condiție preexistentă a elementului material al faptei iar într-o fază ulterioară îi lipsește elementul subiectiv al acesteia.
În acest sens inculpatul D.arată că activitatea sa a constat în promiterea sumei de 20.000 euro polițistului de frontieră pentru ca acesta prin influența pe care o avea „să identifice„ un lucrător vamal care să își încalce atribuțiile de serviciu și să ateste în fals ieșirea din România a unor bunuri.
Se arată faptul că din moment ce lucrătorul vamal nu era încă identificat de către martorul C. (polițistul de frontieră), existența influenței sale (reale sau presupuse) era exclusă, neputându-se susține că o persoană poate avea influență asupra unei alte persoane pe care încă nu a identificat-o.
În acest sens se arată faptul că până la momentul identificării de către traficant a funcționarului public, fapta celui care promite suma de bani nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență deoarece lipsește o condiție de existență a elementului material al faptei „obiectul cumpărării„ influența (reală sau presupusă) pe lângă un funcționar public.
Aceste aspecte nu pot fi reținute de către instanța de judecată având în vedere faptul că inculpatul încă de la început a conceput modalitatea de realizare a infracțiunii, cunoscând faptul că nu va putea trece o serie de bunuri prin vamă decât cu ajutorul unui lucrător vamal care va trebui să întocmească în fals unele acte pentru ca bunurile respective să poată părăsi teritoriul țării.
Astfel inculpatul în urma discuțiilor purtate cu inculpata F. au stabilit ca aceasta din urmă ce pretindea că are cunoștințe printre persoanele ce își desfășoară activitatea în cadrul punctului de trecere a frontierei Moravița urma să identifice și să remită în acest sens o sumă de bani persoanei care putea să faciliteze părăsirea bunurilor din România prin respectivul punct de trecere prin înscrierea în fals a unei operațiuni vamale, astfel încât să nu mai fie necesar controlul vamal al bunurilor și eventual obligația de plată a sumelor pentru exportul acestora.
Trebuie precizat faptul că în cadrul punctului de trecere a frontierei de stat își desfășoară activitatea atât organe ale poliției de frontieră cât și lucrători vamali, fiecare dintre aceștia cu atribuții bine determinate, astfel încât numai un lucrător vamal putea efectua operațiunile necesare pentru ca bunurile inculpatului D.să poată părăsi teritoriul României.
Martorul C. deține funcția de polițist de frontieră și astfel prin natura atribuțiilor sale de serviciu nu putea efectua verificări decât cu privire la actele de identitate ale persoanei ce părăsea teritoriul României, precum și eventual ale autovehiculului fără a avea atribuții în controlul bagajelor, bunurilor sau autovehiculului, pentru identificarea și eventual întocmirea formalităților vamale de părăsire a României a diferitelor bunuri.
Sub acest din urmă aspect martorul C. trebuia să identifice pe unul dintre colegii săi, lucrători vamali, care era dispus contra unei sume de bani să își încalce atribuțiile de serviciu, și urmare a recompensei primite să permită părăsirea teritoriului României a unor bunuri fără efectuarea controlului vamal.
În acest sens datorită faptului că atât polițiștii de frontieră cât și lucrătorii vamali ce își desfășoară activitatea în punctele de trecere a frontierei de stat de la granița României își îndeplinesc atribuțiile de serviciu în cadrul aceleiași locații, aceștia stabilesc între ei relații de colegialitate și uneori de încredere reciprocă, relații în virtutea cărora cei doi inculpați au apreciat că martorul C. poate avea o influență reală asupra unui dintre lucrătorii vamali, sau cel puțin ar putea să discute mult mai liber și mai deschis despre operațiunea comercială pe care încercau să o deruleze inculpații în vederea obținerii unor sume de bani.
În speță inculpatul D.cere a se constata că din moment ce lucrătorul vamal nu era încă identificat de către martorul C. , existența influenței sale (reale sau presupuse) era exclusă, neputându-se susține că o persoană poate avea influență asupra unei alte persoane pe care încă nu a identificat-o.
În realitate nu putem vorbi despre o persoană neidentificată, ci despre o persoană identificabilă atâta timp cât pe inculpatul D.nu îl interesa numele unuia sau altuia dintre lucrătorii vamali ce puteau efectua operațiunea respectivă, și nici modalitatea prin care acesta din urmă nu își îndeplinea atribuțiile de serviciu, ci doar identificarea unei persoane dintre cele existente în punctul de trecere a frontierei (în general a unui lucrător vamal) care îi putea facilita prin întocmirea unor acte ne nu corespundeau adevărului părăsirea teritoriului României a unor bunuri, operațiune de pe urma căreia urma să obțină o sumă de bani sau alte avantaje.
Ca urmare a acestui fapt chiar în situația în care persoana „funcționar public„, cu atribuții în acest sens, ce putea să întocmească actele, prin care anumite bunuri puteau părăsi teritoriul României, nu era identificat încă însă era identificabil (dintre lucrătorii vamali din punctul de trecere a frontierei Stamora-Moravița), putem vorbi despre întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii de cumpărare de influență.
Din transcrierea discuțiilor purtate între inculpați și martorul C. rezultă faptul că în speță între aceștia s-a stabilit modalitatea prin care urma să fie efectuat controlul vehiculului la frontieră, precum și sumele de bani ce urmau să fie primite pentru fiecare transport, inculpatul D.fiind cel care a stabilit suma de bani ce urma să fie primită și afirmând că martorul C. era cel care urma să vorbească cu vameșul, și care trebuia să primească banii atât pentru el cât și pentru vameș (persoana care urma să întocmească în fals actele de export a bunurilor).
Mai mult decât atât, chiar inculpatul D.arată în memoriul depus în apel că martorul C. (la data de 12.01.2015) a reușit identificarea unui lucrător vamal și a relatat faptul că îl poate determina să-și încalce îndatoririle de serviciu.
În urma acestei afirmații inculpatul D.apreciază că dacă martorul (denunțător) i-ar fi relatat că nu a identificat lucrătorul vamal sau că nu are influența necesară, el ar fi renunțat la continuarea comiterii faptei, și numai provocarea făcută de către organele de anchetă ale statului prin intermediul denunțătorului care, în speța de față, poate fi asimilat unui colaborator sub acoperire (agent provocator), l-a făcut să continue și astfel să comită infracțiunea de care este acuzat.
Inculpatul D.apreciază că denunțătorul nu s-a limitat să examineze de o manieră pur pasivă activitatea sa, ci a exercitat asupra sa o influență de natură să-l provoace să comită infracțiunea, activitatea acestuia depășind natura activității unui colaborator sub acoperire deoarece el a provocat săvârșirea (consumarea infracțiunii).
Această variantă a inculpatului nu poate fi reținut de către instanță atâta timp cât inițiativa comiterii infracțiunii a aparținut inculpaților și nu martorului C. , iar acesta, chiar în situația în care a acționat ca și un colaborator sub acoperire, nu a făcut decât să ofere o ocazie inculpaților, care nu se poate spune că au acționat fără intenție sau că au fost determinați de către martor să comită infracțiunea.
Din transcrierea convorbirilor purtate de inculpați cu martorul s-a putut constata faptul că inițiativa comiterii infracțiunii aparține inculpaților și nu martorului C. , inculpații fiind cei care au stabilit atât cuantumul sumelor ce vor fi plătite cât și numărul transporturilor ce urmau a fi efectuate în fiecare lună.
Mai mult decât atât, din transcrierea acelorași discuții se poate observa faptul că pe inculpați nici nu îi interesa cine este persoana ce trebuia să întocmească actele și nici nu doreau ca respectiva persoană să aibă cunoștință despre ei, propunând martorului C. ca în urma remiterii sumei de bani acesta să o împartă cu vameșul fără a stabili modalitatea în care vor fi împărțiți banii de lucrătorii punctului de trecere a frontierei, singura persoană ce urma să știe despre proveniența banilor fiind martorul C. stabilindu-se că vameșul este bine să nu știe de celelalte persoane implicate în comiterea faptei.
În speța dedusă judecății polițistul de frontieră a oferit o simplă ocazie inculpaților de a comite fapta, aceștia fiind de acord atât cu comiterea faptei cât și cu sumele de bani ce urmau a fi date și modalitatea de săvârșire, activitate infracțională care nu doar a fost acceptată de către inculpați, ci a fost urmărită încă de la început.
Este adevărat faptul că dacă polițistul de frontieră le spunea inculpaților că nu a reușit identificarea unei persoane printre lucrătorii vamali care să fie de acord cu comiterea faptei, inculpații ar fi posibilitatea de a nu mai continua comiterea faptei, însă acest lucru nu poate fi o certitudine având în vedere insistența inculpaților cât mai ales faptul că aceștia chiar și după răspunsul pozitiv dat de către martor aveau posibilitatea să renunțe la comiterea infracțiunii, lucru pe care nu l-au făcut.
Date fiind cele mai sus reținute, Curtea apreciază faptul că prima instanță în mod corect a constata ca fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii și a procedat la condamnarea inculpaților.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei precum și a modului de executare, Curtea constată faptul că judecătorul fondului a ținut cont de disp. art. 396 alin. 10 c.p.p. privind recunoașterea vinovăției reducând limitele de pedeapsă cu o treime iar în urma aplicării disp. art. 74 c.p. a aplicat pedepse pentru cei doi inculpați orientate către minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă.
Este adevărat faptul că în urma reținerii disp.art. 396 alin. 10 c.p.p. limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de cumpărare de influență coboară sub 2 ani închisoare, însă judecătorul fondului nu este obligat să aplice pedeapsa minimă prevăzută de lege putând aplica ținând cont de disp. art. 74 c.p. o pedeapsă între limitele reduse.
În ceea ce privește reținerea circumstanței atenuante prevăzute de disp. art. 75 alin. 2 lit.b) c.p., Curtea constată faptul că inculpații își întemeiază cererile de apel pe aceea că au familii întemeiate, iar inculpatul D.nu are antecedente penale și derulează numeroase proiecte cu fonduri europene, aspecte care sunt caracteristice comportamentului unui om normal, și despre care nu se poate afirma că diminuează gravitatea infracțiunii.
Cu privire la periculozitatea inculpatului D. , Curtea reține că într-adevăr la dosar s-a depus o caracterizare provenită de la comunitatea locală Brebenat din Serbia din cuprinsul căreia rezultă că acesta este implicat într-un proiect ce are ca obiect realizarea unei fântâni arteziene, proiect ce este în desfășurare și ce nu poate fi terminat, fără a se arăta însă de ce respectivul proiect nu poate fi continuat în lipsa inculpatului D. , și fără a se depune la dosar alte înscrisuri sau probe din care să rezulte implicarea efectivă a inculpatului în respectivul proiect sau contribuția acestuia la realizarea proiectului.
Aceste aspecte legate de circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere de către judecătorul fondului la momentul individualizării pedepsei, atunci când acesta s-a orientat către aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Și în cazul inculpatei F. judecătorul fondului ținând cont de disp. art. 74 c.p., și având în vedere contribuția inculpatei la comiterea infracțiunii, a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special, însă având în vedere antecedentele penale ale acesteia precum și disp. art. 15 din Legea nr. 87/2012 a fost obligatorie revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare ce i-a fost aplicată acestei inculpate prin sentința penală nr. 382/2013 a Judecătoriei Deta, astfel că pedeapsa rezultantă ce urmează să fie executată este mult mai mare decât pedeapsa aplicată inculpatului D. .
În ce privește modalitatea de individualizare a modului de executare a pedepsei pentru inculpatul D.Curtea constată faptul că în speță nu se poate respinge „de plano„ aplicarea dispozițiilor art. 91 c.p., pe motivul că inculpatul nu are domiciliul în România și astfel nu s-ar putea efectua o supraveghere efectivă a acestuia, însă astfel cum a arătat și judecătorul primei instanțe o asemenea modalitate de executare nu se justifică ținând cont atât de modul și mijloacele de comitere a faptei cât mai ales de locul unde aceste fapte urmau să fie comise, transportul ce urma să părăsească România putând conține orice fel de produse fie ele chiar și dintre cele interzise de lege spre a fi deținute de persoane fizice.
Date fiind cele mai sus reținute, urmează ca în baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. să respingă apelurile declarate de inculpații D.D.și F.I. împotriva sentinței penale nr. 96/08.04.2015 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 722/30/2015.
În baza art. 424 alin. 2,3 C.p.p. va menține starea de arest a inculpaților și deduce din pedeapsa aplicată inculpaților măsura arestării preventive din data de 08.04.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga inculpații la plata sumei de câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat și va dispune plata sumei de 200 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul Avocați Timiș onorariu av. oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:


În baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. respinge apelurile declarate de inculpații D.D.și F.I. împotriva sentinței penale nr. 96/08.04.2015 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 722/30/2015.
În baza art. 424 alin. 2,3 C.p.p. menține starea de arest a inculpaților și deduce din pedeapsa aplicată inculpaților măsura arestării preventive din data de 08.04.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpații la plata sumei de câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata sumei de 200 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul Avocați Timiș onorariu av. oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.06.2015.