Pagina de Internet a DNA folosește cookies pentru îmbunătățirea experienței dvs. de navigare pe acest site.  Pentru mai multe detalii puteți naviga aici 
The DNA website uses cookies for enhancing your experience when browsing the website.  For more details, you may find navigate here 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
14 februarie 2007
Nr. 25/VIII/3

PRECIZARE

Referitor la unele declaraţii făcute de ministrul delegat Cristian David, cu ocazia raportului de activitate al Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) pe 2006 în data de 13 februarie 2007, potrivit cărora „DNA soluţionează cu greutate un număr relativ scăzut de dosare”, Biroul de Informare şi relaţii publice face următoarele precizări:
Potrivit legii, DLAF întocmeşte note de control care reprezintă modalităţi de sesizare având acelaşi caracter cu sesizările primite de DNA de la orice alte instituţii sau persoane fizice. Având în vedere că aceste note sunt numai rezultatul unor controale administrative efectuate de DLAF care nu are acces la totalitatea informaţiilor privind documentele de implementare ale proiectelor finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene, respectivele sesizări reprezintă numai punctul de plecare al unor eventuale cercetări penale care sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Efectuarea de cercetări penale de către procurorii DNA impune administrarea de probe în dosare şi respectarea riguroasă a procedurilor legale.
Precizăm că soluţionarea unui dosar cu infracţiuni împotriva intereselor financiare al Comunităţilor Europene presupune întotdeauna fie întocmirea unor rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică de către specialiştii DNA şi a unor expertize de specialitate, fie efectuarea de comisii rogatorii cu autorităţi judiciare din alte state.
Din confruntarea rezultatelor rapoartelor de constatare şi a expertizelor de specialitate a reieşit că, în unele cazuri, notele de control efectuate de DLAF şi trimise la DNA nu au avut potenţial de valorificare din cauză că au conţinut inadvertenţe sau date incomplete şi nereale. De altfel, DLAF nu este singura instituţie care ne sesizează asupra unor posibile comiteri a unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, procurorii primind asemenea sesizări şi de la Ministerul Integrării Europene, Ministerul Agriculturii, sau sesizări ale organelor de control cum ar fi Garda Financiară, de la organele de poliţie sau sesizări din oficiu.
Având în vedere toate aceste aspecte, ajungem la concluzia că instrumentarea dosarelor cu infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, dosare de o complexitate deosebită, impune o mare atenţie şi responsabilitate din partea procurorilor şi implicit un mare volum de muncă şi o durată de timp apreciabilă a urmăririi penale.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE