Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
 22 ianuarie 2015
Nr. 122/VIII/3

COMUNICAT


În completarea comunicatului nr.118 din data de 22 ianuarie 2015, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de:

1. GREBLĂ TONI, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- trafic de influență, în formă continuată;
- două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
- constituirea unui grup infracțional organizat (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate);
2. BÎRCINĂ ION, administrator al mai multor societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- cumpărare de influență, în formă continuată;
- constituirea unui grup infracțional organizat (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate);
- dare de mită;
3. CONSTANTIN BARTOLOMEU SĂVOIU, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate);
4. DOLGHI VICTOR, cetățean din Republica Moldova, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat (în forma aderării și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate;
6. IANCU IULIAN, deputat cu funcție de conducere în partid (membru al Consiliului Național al partidului respectiv, organ de conducere, conform Statutului), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase;
7. ŞOVA LUCIAN, deputat cu funcție de conducere în partid (vice-președinte al organizației Bacău),sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase;
8. HĂHĂIANU HORIA, director în cadrul TRANSELECTRICA S.A, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- complicitate la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase;
- luare de mită.

În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când și-a început mandatul de judecător la Curtea Constituțională) și ulterior judecător la Curtea Constituțională, a pretins și primit de la suspectul Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:
- în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, întreținerea și asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro;
- în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri
- în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
- în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afișe
Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ș.a.).
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când și-a început mandatul de judecător la Curtea Constituțională) și ulterior judecător la Curtea Constituțională, a exercitat în fapt activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (activități comerciale), disimulate prin interpuși, încălcând dispozițiile de incompatibilitate (privind incompatibilitățile judecătorului de la Curtea Constituțională și ale senatorului).
A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul Toni Greblă a desfășurat activități comerciale direct și prin interpuși și a exercitat calitățile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj și cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producția de energie electrică.

Începând cu luna august 2014, judecătorul Greblă Toni a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Bîrcină Ion (persoană apropiată relațional), un cetățean turc, cetățeanul moldovean Victor Dolghi și Constantin Bartolomeu Săvoiu.

Cele cinci persoane menționate au constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a iniția raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federația Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargo unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.
În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancțiuni de către Uniunea Europeană Rusiei.
În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în țară, cât și în afara țării, acționând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.
În perioada 2014 – 2015, aceștia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârșirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Suspectul Ion Bîrcină împreună cu persoane din anturajul său au întreprins demersuri în vederea achiziționării de produse de la diverse societăți comerciale specializate în prelucrarea și conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spațiul ex-sovietic.
De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu un cetățean turc și cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relații în mediul oamenilor de afaceri de naționalitate turcă), a inițiat mai multe discuții pentru derularea unor operațiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcții și/sau produse de minerit în Federația Rusă și Republica Moldova.

În altă ordine de idei, suspecții Iancu Iulian și Şova Lucian, folosindu-se de funcțiile de conducere în partid, în perioada octombrie – noiembrie 2012, au intervenit pe lângă Hăhăianu Horia – director în cadrul TRANSELECTRICA S.A. pentru ca acesta, prin influența pe care o avea asupra managementului S.C. ENERGOMONTAJ IEA – SUCURSALA BUCUREŞTI S.A. (agent economic care derulează activități comerciale cu CNTEE TRANSELECTRICA S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Onești pentru organizația Bacău a unui partid, cu prilejul desfășurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la București (Bacău – București și retur), tarifele de piață practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată.
A rezultat că transportatorul S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Onești a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.
În același sens, suspectul Iancu Iulian i-a solicitat lui Hăhăianu Horia să-l sprijine în finanțarea unui monument în jud. Bacău, com. Lipova, activitate care a fost asumată de către deputatul Iancu Iulian. Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iancu Iulian, cât și a organizației Bacău a partidului din care făcea parte.
În schimbul folosului necuvenit astfel obținut pentru sine și pentru altul, prin intervenția celor doi membri de partid cu funcții de conducere, Iancu Iulian i-a promis sprijin pe viitor lui Hăhăianu Horia, pentru obținerea unor funcții în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei.
De asemenea, Bîrcină Ion i-a „împrumutat” o sumă importantă de bani directorului CN TRANSELECTRICA SA, Hăhăianu Horia, iar acesta nu putea să-i returneze împrumutul.
Pe de altă parte, Hăhăianu Horia își justifica imposibilitatea restituirii împrumutului pe considerentul că o altă persoană (cămătar) făcea presiuni asupra sa pentru restituirea unui alt împrumut.
În această împrejurare, Bîrcină Ion s-a angajat să medieze față de celălalt creditor amânarea plății împrumutului de către Hăhăianu Horia prin invocarea neplății propriului „împrumut”.
Din declarația de avere a directorului general Hăhăianu Horia, rezultă că acesta, deși are datorii foarte mari la bănci, de peste 100.000 euro, nu a declarat datorii către persoane fizice (deci nici către BÎRCINĂ ION și nici către celălalt creditor), singurele datorii la persoane fizice fiind față de o rudă a sa, cu suma de circa 85.000 euro.
În schimbul acestor foloase necuvenite, Hăhăianu Horia, de la nivelul funcției de director general al SC TRANSELECTRICA SA, a sprijinit o firmă controlată de Bîrcină Ion, pentru ca aceasta să obțină, în asociere, un contract de achiziții, Hăhăianu Horia influențând criteriile de adjudecare prin nota nr.3575/01.02.2012.
De asemenea, în baza aceleiași relații cu Hăhăianu Horia, Bîrcină Ion a obținut pentru o altă firmă a sa un contract cu SC TRANSELECTRICA SA, având ca obiect colectarea selectivă a deșeurilor – eliminarea și valorificarea deșeurilor reciclabile de la centrele de exploatare și de la sediul CNTEE TRANSELECTRICA.

Persoanelor anterior menționate li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Departamentul de Informații și Protecție Internă și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE