Pagina de Internet a DNA folosește cookies pentru îmbunătățirea experienței dvs. de navigare pe acest site.  Pentru mai multe detalii puteți naviga aici 
The DNA website uses cookies for enhancing your experience when browsing the website.  For more details, you may find navigate here 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Direcția Națională Anticorupție - Raport privind activitatea desfășurată în anul 2017

CUPRINS

1. Considerații generale

1.1. Organizarea și funcționarea instituției

1.2. Influențe legislative și evaluări. Efectele deciziilor Curții Constituționale din anul 2017 asupra activității de urmărire penală

2. Activitatea de urmărire penală

3. Activitatea judiciară în cauze penale

4. Evoluții privind celeritatea proceselor penale și tipologii identificate

4.1. Celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

4.2 Frauda și corupția în domeniul achizițiilor publice

4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

4.4. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene

4.5. Recuperarea produselor infracțiunii

5. Activitatea secțiilor, serviciilor și compartimentelor Direcției

5.1. Activitatea Secției de combatere a corupției

5.2. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

5.3. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

5.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

5.5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

5.6. Compartimentul de investigații financiare

5.7. Compartimentul de analiză a datelor privind corupția

5.8. Transparența și relația cu publicul și presa

5.9. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

5.10. Resursele financiare și administrarea acestora

5.11. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

5.12. Activitatea Serviciului tehnic

5.13. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

6. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

7. ANEXE

7.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze soluționate prin rechizitoriu

7.2. Anexa nr.2 – Principalele obiective și acțiuni pe anul 2018

7.3. Anexa nr.3 – Fluctuația personalului Direcției Naționale Anticorupție


N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul



1. Considerații generale


Direcția Națională Anticorupție a continuat, în anul 2017, activitatea de combatere a corupției, rezultatele fiind reflectate de cauzele finalizate prin trimiteri în judecată, scăderea numărului de persoane achitate, precum și de investigațiile care au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție sau fapte de corupție comise de demnitari ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.
Ca și în anii precedenți, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit desfășurarea activității în conformitate cu legea și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale, precum și susținerea activă a cauzelor în faza de judecată.
Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în rapoartele elaborate de experții europeni.
Astfel, Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare dat publicității la 25 ianuarie 2017 a subliniat progresele înregistrate de Direcția Națională Anticorupție în lupta împotriva corupției, după cum urmează:
Reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție au fost aspecte esențiale pentru societatea românească în ultimii zece ani...
Rapoartele MCV au putut reflecta de-a lungul anilor un bilanț cu un caracter pozitiv în creștere constantă în ceea ce privește cercetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt și pronunțarea de hotărâri în astfel de cazuri, cu o clară accelerare după anul 2011. Din 2013, bilanțul instituțiilor implicate în cercetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt și în pronunțarea de hotărâri în astfel de cazuri a fost solid, conducând în mod regulat la punerea în mișcare a acțiunii penale și încheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri.
Direcția Națională Anticorupție investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt. De asemenea, s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție. Bilanțul acestora, care s-a menținut constant în 2017, este un semn de independență și profesionalism al instituțiilor judiciare.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză.
Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție. Legislația anticorupție trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile...
Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate.”
Totodată, aceste progrese semnificative au fost reluate și în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare publicat în 15 noiembrie 2017:
Comisia a precizat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infracțiunii de corupție sau provocările majore la adresa independenței și eficacității Direcției Naționale Anticorupție ar constitui un pas înapoi.
În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referință nr. 3 se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate.”
Raportul definitiv întocmit de Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului1 în cea de-a 121 sesiune de evaluare a României, 16 octombrie-10 noiembrie 2017, document în Convenția Internațională privind Drepturile Civile și Politice ce cuprinde Observații finale privind cel de-al cincilea raport periodic prezentat de România2 a reținut, printre altele, următoarele:
Statul membru trebuie să-și întărească eforturile sale de combatere a corupției la toate nivelurile de guvernare și să asigure protecția necesară funcționarilor implicați în activitatea anticorupție.
Comitetul își exprimă preocuparea față de raportările privind atacurile îndreptate împotriva independenței sistemului judiciar din partea persoanelor cu funcții publice și a mass-mediei și politizarea parchetelor.
Statul membru trebuie să își continue eforturile în vederea asigurării și protejării independenței totale și a imparțialității sistemului judiciar precum și cu privire la garantarea exercitării funcțiilor sale judiciare fără nici un fel de imixtiune sau presiune. De asemenea, acesta trebuie să ia măsuri în vederea protejării activității de urmărire penală împotriva oricăror interferențe necuvenite”.

1.1. Organizarea și funcționarea instituției


Direcția Națională Anticorupție funcționează ca o structură cu personalitate juridică și buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Direcția este independentă în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Competența materială se circumscrie faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și altor infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, așa cum prevede expres art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Și sfera competenței după calitatea persoanei se circumscrie combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, Direcția Națională Anticorupție fiind abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr.78/2000 și având competența de a investiga infracțiunile săvârșite de alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, prevăzute limitativ și expres în art.13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.
Din punct de vedere funcțional, Direcția Națională Anticorupție are o structură centrală formată din 3 secții (din care 2 secții efectuează urmărire penală și 1 activitate judiciară), 1 serviciu care efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni săvârșite de militari, 5 servicii (care au în subordine în total 4 birouri și 4 compartimente), 1 birou, 3 compartimente și 1 departament economico-financiar și administrativ (care are în compunere 2 servicii, și 4 birouri, 1 compartiment si 1 formație) și o structura teritorială care este formată din 14 servicii, unul dintre acestea având și un birou teritorial.
Funcționarea și organizarea acestor structuri sunt reglementate prin Regulamentul de ordine interioară a Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.1643/C/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.350 din 21 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin ordinele procurorului șef al Direcției, emise după consultarea colegiului de conducere și modificarea statului de funcții prin Ordin al ministrului justiției, cu avizul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.
În cadrul Direcției își desfășoară activitatea ofițeri de poliție care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.

1.2. Influențe legislative și evaluări. Efectele deciziilor Curții Constituționale din anul 2017 asupra activității de urmărire penală


În cursul anului 2017 au fost adoptate 18 decizii ale Curții Constituționale cu influență asupra activității Direcției Naționale Anticorupție, fiind constatat caracterul neconstituțional al unor prevederi din Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Codul de procedură penală, precum și Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:
  • Decizia nr. 2 din data de 17.01.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.453 alin.(3) și (4) teza întâi și ale art.457 alin.(2) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.324 din data de 05.05.2017;
  • Decizia nr. 17 din data de 17.01.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 213 alin.(2) și art.215 ind.1 alin.(6) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.261 din data de 13.04.2017;
  • Decizia nr. 18 din data de 17.01.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.312 din data de 02.05.2017;
  • Decizia nr. 22 din data de 17.01.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.159 din data de 03.03.2017;
  • Decizia nr. 90 din data de 28.02.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.311 alin.(3) din Codul de procedură penală, publicată: Monitorul Oficial nr.291 din data de 25.04.2017;
  • Decizia nr. 244 din data de 06.04.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.145 din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.259 din data de 06.07.2017;
  • Decizia nr. 257 din data de 26.04.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.20 alin.(1) și art.21 alin.(1) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.472 din data de 22.06.2017;
  • Decizia nr. 264 din data de 27.04.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în cazul în care conviețuiesc” din cuprinsul dispozițiilor art.5 lit.c) din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, publicată în Monitorul Oficial nr.468 din data de 22.06.2017;
  • Decizia nr. 302 din data de 04.05.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.281 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.566 din data de 17.07.2017;
  • Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin.(1) și ale art.39 alin.(1) lit.b) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.566 din data de 17.07.2017;
  • Decizia nr. 392 din data de 06.06.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal și ale art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial nr.504 din data de 30.06.2017;
  • Decizia nr. 437 din data de 22.06.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.348 alin.(2) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.763 din data de 26.09.2017;
  • Decizia nr. 458 din data de 22.06.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.15 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportate la art.13 ind.2 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, publicată în Monitorul Oficial nr.890 din data de 13.11.2017;
  • Decizia nr. 518 din data de 06.07.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.765 din data de 26.09.2017;
  • Decizia nr. 554 din data de 19.09.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.1013 din data de 21.12.2017;
  • Decizia nr. 562 din data de 19.09.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.117 alin.(1) lit.a) și lit.b) din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.837 din data de 23.10.2017;
  • Decizia nr. 588 din data de 21.09.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.58 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial nr.835 din data de 20.10.2017;
  • Decizia nr. 651 din data de 17.10.2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.434 alin.(2) lit.f) și ale art.439 alin.(4 ind.1) teza a doua din Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.1000 din data de 18.12.2017.
Adaptarea în timp real a activității Direcției Naționale Anticorupție pentru a asimila aceste decizii și pentru a aplica în continuare instituțiile procesuale într-o modalitate care să garanteze exigențele pe care le presupune respectarea dreptului la apărare și să asigure în același timp succesul investigațiilor într-un cadru legislativ instabil, a presupus un efort semnificativ din partea procurorilor.
Anul 2017 a marcat în acest sens o premieră, respectiv o decizie a Curții Constituționale care a analizat pentru prima dată temeinicia unei sesizări penale, competență exclusivă până la acel moment a organelor judiciare. Astfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 68 din 27.02.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.181 din 14.03.2017, se „constată că a existat și există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție.”
Anterior acestei decizii, nici dispozițiile legale, nici practica organelor judiciare și nici doctrina juridică nu excludeau săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului ori folosirea influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prin promovarea sau adoptarea unor acte normative.
Prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile constituționale referitoare la separarea puterilor în stat impun ca dispoziția derogatorie prevăzută de legiuitor pentru infracțiunea de conflict de interese, respectiv în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative, să fie aplicată prin analogie și cu privire la alte infracțiuni, dintre care a menționat favorizarea făptuitorului și folosirea influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Consfințirea acestei metode de interpretare, cu privire la care doctrina anterioară era unanimă în a aprecia că are o relevanță limitată în materie penală, având în vedere că legea penală este de strictă interpretare, este de natură să ridice dificultăți în practica viitoare a organelor judiciare.

2. Activitatea de urmărire penală


În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2017, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluționat 11.234 cauze3 .
Dintre acestea, 3.668 cauze sunt dosare înregistrate în anul 2017, după cum urmează:
- 3.056 cauze, reprezentând peste 83% din total, sunt sesizări ale persoanelor fizice / juridice private sau instituții publice4
- 612 cauze, reprezentând 17% din total, au fost înregistrate urmare a sesizării din oficiu.
S-au soluționat pe fond 3.893 de dosare5

În 381 cauze s-a dispus trimiterea în judecată.6

Au fost trimiși în judecată 997 de inculpați din care 904 inculpați prin rechizitoriu și 93 inculpați prin acorduri de recunoaștere a vinovăției7 .
Între aceștia 91 sunt persoane juridice. 22 inculpați au fost trimiși în stare de arest preventiv8.

Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 329 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante9
Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
13 demnitari, dintre care:
3 miniștri din care 1 în 2 dosare,
5 deputați,
2 secretari de stat din care 1 fost deputat și 1 la data săvârșirii faptei președinte de partid
1 senator,
1 președinte Camera Deputaților în Parlamentul României,
1 secretar general minister,
Alte funcții din administrația centrală
1 secretar general adjunct minister,
1 inspector guvernamental,
1 președinte Autoritate Electorală Permanentă,
1 consilier al ministrului, la data săvârșirii faptei director general adjunct în CNADR10
Autorități locale
49 primari (12 primari municipiu, din care 1 în 2 dosare, 37 primari oraș/comună, din care 1 în 2 dosare),
9 viceprimari (1 viceprimar de municipiu, 8 viceprimari oraș/comună),
3 președinți de consilii județene, din care 1 în două dosare,
7 consilieri județeni, din care 1 în două dosare,
1 consilier local,
1 secretar general consiliu județean,
12 secretari de primărie,
2 directori economici de primărie,
1 director executiv și 1 director in consilii județene,
2 directori executivi UAT
Instituții de aplicare a legii
6 magistrați (3 judecători, 2 procurori și 1 prim procuror consilier juridic la data săvârșirii faptei),
14 avocați,
69 polițiști, 1 director general poliție locală,
3 notari
Funcții importante în instituții publice
1 președinte, 1 director general, 1 director Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București,
1 președinte, 2 directori Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor,
1 președinte Colegiul Psihologilor din România,
5 directori DGASPC11,
1 director executiv CJP12,
1 director Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare,
1 director general ANL13,
1 director adjunct ONJN14,
1 director OCPI15,
1 director adjunct OJPDRP16,
1 director ADP17,
1 director Administrația Națională Apele Române,
1 director executiv APIA18,
1 director Autoritatea Națională a Vămilor,
1 director ABA19 Dobrogea Litoral,
1 director CNAS20,
1 director Ministerul Mediului și Pădurilor,
1 director DADP21 Brașov,
1 director DJSP22 Tulcea,
1 director OJFIR23 Tulcea,
1 director AJFP24 Harghita,
1 director Uniunea Națională a Notarilor Publici
Directori de companii/societăți naționale
1 director general CNAIR25,
1 director CNADNR26,
1 director general RA Aeroportul International Avram Iancu Cluj Napoca,
1 director general, 1 director executiv Compania Națională Loteria Română,
1 director general RA Confort Urban SA,
1 director general SC Termoficare Oradea SA,
1 director Salina Târgul Ocna,
1 director SC Hidro Prahova SA,
1 director general, 1 director și 1 director adjunct SNGN Romgaz sucursala Târgu Mureș,
2 directori generali Autoritatea Navală Română din care 1 în 2 dosare,
1 președinte consiliu de administrație SC Carpatica Asig SA,
1 director CN Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu,
1 director Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa RA,
1 director general, 1 director adjunct SFT CFR SA,
1 director Electrica Soluziona SA,
1 director general SC Oil Terminal SA,
1 director general, 1 director SC RCS&RDS SA,
1 manager SC RomPrest Service SA
Alte funcții
1 vicepreședinte partid politic,
2 președinți de obște,
2 șefi ocol silvic,
1 președinte federație,
1 președinte ligă de fotbal,
1 președinte cooperație,
1 director economic club fotbal,
10 preoți din care 1 arhiepiscop și 1 episcop
4 lucrători vamali,
4 căpitani de port,
2 comisari șefi și 1 comisar de gardă financiară,
7 consilieri juridici/juriști
4 militari
În domeniul educației
1 prodecan, 4 cadre didactice universitare din care 1 profesor conferențiar universitar, 1 director de liceu, 8 profesori, 1 inspector școlar general.
În domeniul sănătății
4 manageri de spital, 2 directori spital, 2 directori financiar spital, 1 medic șef, 1 medic legist, 2 medici psihologi, 2 medici veterinari, 1 asistent medical, 1 biolog.
Prin cele 381 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost deduse judecății un număr de 1.588 infracțiuni27 , a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:

  • 937 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000, din care:
    • 313 - infracțiuni de corupție
      • 144 – luare de mită
      • 65 – dare de mită
      • 83 – trafic de influență
      • 21 – cumpărare de influență (art. 61 )
    • 243infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 213 – abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 5 – efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 11 – folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 2 – utilizarea subvențiilor în alte scopuri
      • 7– șantaj
      • 3– folosirea influenței sau autorității
      • 1– obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
      • 1 – stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
    • 381 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
  • 228 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 148- evaziune fiscală
    • 73 - spălarea banilor
  • 423 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 2 - abuz în serviciu
    • 9 - înșelăciune
    • 11- conflict de interese
    • 90 - fals intelectual
    • 90 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 67- constituirea unui grup infracțional organizat
    • 9- fals material în înscrisuri oficiale
    • 12 - fals în declarații
    • 13 - uz de fals
    • 24 - mărturie mincinoasă
    • 46 – favorizarea făptuitorului
    • 19 - delapidare
    • 1 – deturnare de fonduri
    • 5 – șantaj
Din cauza ponderii semnificative a cauzelor nou intrate (3.668), la finalul anului 2017 au rămas nesoluționate 6.078 cauze28.

În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 3.893 cauze soluționate pe fond, 1.158 cauze au fost soluționate în termen de 1 an de la prima sesizare, 1.108 în termen de 2 ani de la prima sesizare. ÎÎn cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale 924,7 milioane lei, echivalentul a 202,4 milioane euro29.

3. Activitatea judiciară în cauze penale


Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 42 procurori din care 26 procurori de la Secția judiciară penală, 1 procuror de la Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară.
Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 14.052 cauze30. Dintre acestea, procurorii au participat în ședințele de judecată la 70 cauze civile. La nivelul structurii centrale, procurorii au participat în 5.946 cauze, iar la nivelul structurii teritoriale a Direcției în 8.106. De asemenea, au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 2.633 de hotărâri. Au fost declarate 253 apeluri31 și 475 contestații32.

Au fost soluționate de instanțele de judecată 235 apeluri și 453 contestații declarate de procuror. Dintre acestea, au fost admise 166 apeluri și 167 contestații.

În anul 2017, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 315 hotărâri penale un număr de 713 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție33.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate față de cei 713 inculpați:

  • 210 inculpați au primit pedepse definitive cu executare în regim de detenție, reprezentând 30%34;
  • 65 inculpați au primit pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, reprezentând 9%35;
  • 349 inculpați au primit pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, reprezentând 49%36;
  • față 27 inculpați s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere, reprezentând 4%37.
  • 57 inculpați au primit pedeapsa amenzii penale, reprezentând 8%38, dintre care 1 inculpat persoană fizică cu suspendare condiționată, 4 inculpați persoane fizice cu executare, 47 inculpați persoane juridice cu executare și 5 inculpați persoane fizice cu amânarea aplicării pedepsei.
  • În cazul a 5 inculpați instanța a pronunțat sancțiunea avertismentului ca urmare a renunțării la aplicarea pedepsei39
Pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 1 an până la 12 ani, pedepsele cu suspendarea condiționată a executării fiind cuprinse între 3 luni și 3 ani, iar cele cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei fiind cuprinse între 6 luni și 4 ani închisoare.

Prin prisma domeniului în care activau, 450 condamnați (63,5 %) proveneau din mediul privat, din care 188 execută în detenție, reprezentând 42%40 . Din cei 258 condamnați care activau în mediul public, execută în detenție 73 reprezentând 28%41.

Limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor art.19 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002 în cazul a 15 inculpați42. De asemenea, prin aplicarea dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/2002, limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate în cazul a 7 inculpați43.
De dispozițiile art. 3201 din vechiul C.pr.pen., respectiv art.396 alin.10 Cod procedură penală ce au ca rezultat reducerea la o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, au beneficiat 163 inculpați44.
Referitor la antecedentele penale, se constată că au fost condamnați 8 inculpați recidiviști45.
Între persoanele condamnate definitiv sunt: 3 deputați, 1 senator, 1 judecător tribunal având calitatea de secretar de stat în cadrul M.J.46, 1 secretar general al Senatului României, 1 secretar general adjunct in cadrul M.M.P.47, 5 judecători (din care 1 președinte de tribunal), 3 procurori (din care 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie și 1 procuror parchet de pe lângă tribunal), 1 grefier, 1 notar public, 12 avocați, 1 director în cadrul M.T.48, 1 subprefect, 2 președinți consiliu județean, 3 vicepreședinți consiliu județean, 6 primari municipiu, 1 primar oraș, 21 primari comună, 1 viceprimar oraș, 4 viceprimari comună, 1 secretar și 1 șef serviciu primărie municipiu, 2 secretari primărie oraș, 2 secretari primărie comună, 1 fost președinte A.N.A.F.49, 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat, 15 consilieri instituții publice, 44 ofițeri M.A.I.50 (din care 11 comisari șefi de politie, 2 inspectori șefi I.J.J.51, 2 adjuncți inspectori șefi I.J.J. și I.S.U.52 și 3 căpitani I.J.J. ), 16 subofițeri M.A.I., 1 șef poliție de frontieră, 1 director tehnic consiliul județean, 1 președinte C.J.A.S.53, 1 șef divizie din cadrul D.G.A.54, 1 inspector D.S.V.S.A.55, 1 șef oficiu O.C.P.I56, 11 inspectori fiscali A.N.A.F.57, 4 șefi serviciu A.N.A.F., 1 inspector consiliul județean, 1 prim vicepreședinte C.N.S.L.R. Frăția, 1 șef serviciu I.S.C.58, 1 comisar G.N.M.59, 4 comisari Garda Financiară (dintre care 1 comisar șef), 8 inspectori vamali (din care 1 șef birou vamal), 3 lucrători vamali, 2 cadre didactice universitare, 3 consilieri juridici instituții publice, 1 arhitect primăria municipiului București, 2 rectori U.S.A.M.V.60, 3 profesori (dintre care 2 directori liceu), 1 secretar șef universitate, 16 medici (din care 7 manageri spital), 47 persoane juridice, 1 executor judecătoresc, 1 lichidator judiciar, 178 administratori și asociați.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2017, au fost condamnați 487 inculpați în 146 cauze61, din care 131 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a 63 inculpați și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 269 inculpați, pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 18 inculpați, iar pentru 6 condamnați s-au dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Dintre persoanele condamnate nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 1 senator, 3 deputați dintre care unul având și calitatea de ministru, 1 ministru, 1 secretar de stat și 1 șef de cabinet în cadrul M.T.62, 1 consilier în cadrul A.P.D.S.N.63 1 secretar de stat S.S.P.R.64, 1 secretar general și 1 asistent personal în cadrul M.D.R.T.65, 1 consilier guvernamental S.T.S.66, 2 consilieri personali ministru, 2 consilieri în cadrul M.C.S.I - O.I.P.S.I.67, 1 șef cabinet în cadrul M.A.I.68, 2 judecători (1 judecător curte de apel, 1 judecător judecătorie), 8 procurori (din care 1 procuror șef al D.I.I.C.O.T.69 și 1 prim-procuror parchet de pe lângă judecătorie), 11 avocați, 2 notari, 1 vicepreședinte al A.N.R.P.70, 1 vicepreședinte al C.C.I.71, 1 vicepreședinte A.N.M.D.M.72, 13 ofițeri M.A.I.73 (din care un inspector șef I.S.U.74 și un ofițer din cadrul D.N.A.75), 59 subofițeri M.A.I., 1 prefect, 1 subprefect, 2 președinți consiliu județean, 1 vicepreședinte consiliu județean, 6 primari municipiu, 10 primari comună, 3 viceprimari (1 viceprimar municipiu, 2 viceprimar comună), 7 secretari primărie, 1 secretar prefectură, 1 director general S.C. Electrica S.A., 15 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat, 3 inspectori și lucrători vamali, 3 inspectori D.G.F.P.76, 8 consilieri instituții publice, 2 consilieri juridici ai unor instituții publice, 5 șefi birou/serviciu instituții publice, 2 manageri spital, 3 medici, 1 rector și 1 decan din cadrul U.M.F.77, 2 profesori (din care unul universitar), 1 informatician tribunal, 105 administratori, 17 persoane juridice.
Calitativ, indicatorii de evaluare referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri, arestați netrimiși în judecată și condamnări, se prezintă după cum urmează:
A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmarea de către instanță (pentru soluția de renunțare la urmărirea penală) în numai 1 % din totalul cauzelor soluționate78, respectiv 42 din 3.893.

Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii79, a fost de 12,2 %.
  • Astfel, față de 997 de inculpați trimiși în judecată în cursul anului 2017, au fost achitați 122 de inculpați: 29 inculpați au fost achitați în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b (teza I) C. pr. pen. ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 405/201680
  • 1 inculpat a fost achitat în baza art. 181C.pen. apreciindu-se de către instanțele de judecată gradul de pericol social al faptelor deduse judecății81
  • 92 de inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și Decizia Curții Constituționale nr.405/201682

Din totalul persoanelor achitate, 32 inculpați au fost trimiși în judecată înainte de anul 2013, după cum urmează:
  • 1 inculpat achitat a fost trimis în judecată în anul 2006,
  • 5 inculpați achitați au fost trimiși în judecată în 2009,
  • 8 inculpați achitați au fost trimiși în judecată în 2010,
  • 13 inculpați achitați au fost trimiși în judecată în 2011,
  • 5 inculpați achitați au fost trimiși în judecată în 2012.

Dintre cei 122 de inculpați achitați prin hotărâre definitivă, față de 59 de inculpați au fost pronunțate în primă instanță pedepse de condamnare cu până la 5 ani cu executare, ceea ce relevă o jurisprudență neunitară.

În ceea ce privește temeiul procedural, față de 18 inculpați s-au aplicat dispozițiile art.16 lit.a) C.pr.pen., față de 60 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art.16 lit.b) C.pr.pen., față de 11 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art.16 lit.c) C.pr.pen., față de 3 inculpați s-au aplicat dispozițiile art.10 lit.d)/art.16 lit.d) C.pr.pen. Cu privire la soluțiile de achitare rămase definitive s-a dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluțiilor de achitare pentru a se stabili dacă acestea sunt sau nu imputabile procurorilor (verificarea va urmări atât activitatea procurorilor care au întocmit rechizitoriul cât și activitatea procurorilor de ședință care au susținut acuzația în fața instanțelor de judecată). Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 4 dosare83. În cazul a 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției, instanța a dispus respingerea acestora. De asemenea, s-a dispus prin ordin intern verificarea tuturor soluțiilor de restituire a cauzelor la procuror pentru a stabili dacă acestea sunt sau nu imputabile procurorilor.
Au fost pronunțate 29 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal (față de 183 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției speciale, față de 14 inculpați ca urmare a intervenirii decesului, față de 1 inculpat ca urmare a intervenirii împăcării, față de 12 inculpați persoane juridice ca urmare a radierii acestora, față de 2 inculpați ca urmare a încheierii unui acord de mediere, față de 3 inculpați ca urmare a intervenirii unei cauze de nepedepsire potrivit dispozițiilor art.16 alin.(1) lit.h) C.pr.pen., față de 3 inculpați a fost dispusă sancțiunea administrativă a amenzii potrivit dispozițiilor art.741 alin.(2) teza II V.C.pen84).
În anul 2017, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 315 hotărâri penale un număr de 713 inculpați85.

4. Evoluții privind celeritatea proceselor penale și tipologii identificate


Analiza hotărârilor definitive de condamnare dispuse de instanțele judecătorești completează imaginea eficienței modului de combatere a infracționalității pe segmentul de competentă al Direcției Naționale Anticorupție, rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai activității de urmărire penală. De aceea, în continuare prezentăm aspectele privind celeritatea procesului penal și caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.

Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le dețineau, se observă că și în anul 2017, în dosare de mare corupție,au continuat să fie emisesoluții definitive de condamnare a unor persoane cu funcții de demnitate publică, între care: 3 deputați, 1 senator și 1 secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției la data faptelor.

4.1. Celeritatea procesului penal în cauzele de corupție


Durata întregului proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, pentru toate persoanele judecate, indiferent de soluție, s-a desfășurat după cum urmează:
  • maxim 1 an în cazul a 48 inculpați86,
  • între 1-2 ani în cazul a 97 inculpați87,
  • între 2-3 ani în cazul a 151 inculpați88,
  • între 3-4 ani în cazul a 120 inculpați89,
  • între 4-5 ani în cazul a 88 inculpați90,
  • peste 5 ani în cazul a 591 inculpați91

Cea mai scurtă durată a procesului penal a fost de 2 luni și 27 zile.
Durata cea mai mare a procesului penal a fost de 13 ani 6 luni și 27 zile.

I. Durata urmăririi penale
Analiza hotărârilor definitive a relevat că, dintr-un număr de 1.095 de inculpați judecați definit, în cazul a 443 inculpați, durata urmăririi penalea fost de maxim 1 an și 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 40%92.
Concret, analiza completă se prezintă în felul următor:
  • în 12 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în scădere cu 43 % față de anul 2016 (21 cazuri);
  • în 36 cazuri urmărirea penală a durat între 1 lună și cel mult 3 luni, în scădere cu 48,5 % față de anul 2016 (70 cazuri);
  • în 113 cazuri urmărirea penală a durat între 3 luni și 6 luni, în creștere cu 71 % față de anul 2016 (66 cazuri);
  • în 141 de cazuri urmărirea penală a durat între 6 luni și până la 1 an, în scădere cu 47 % față de anul 2016 (267 cazuri);
  • în 141 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an și 1 an și 6 luni, în scădere cu 31,5 % față de anul 2016 (206 cazuri);
  • în 111 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an și 6 luni și 2 ani, în scădere cu 25% față de anul 2016 (148 cazuri);
  • în 138 cazuri urmărirea penală a durat între 2 ani și 3 ani, în scădere cu 13 % față de anul 2016 (159 cazuri);
  • în 403 cazuri urmărirea penală a durat peste 3 ani, în creștere cu 172 % față de anul 2016 (148 cazuri).

II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanțeiDDurata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost în anul 2017:
  • cel mult 1 an în 209 cazuri, în creștere cu 14 % față de anul 2016 (183 cazuri);
  • între 1 an și 2 ani în 149 cazuri, în scădere cu 37 % față de anul 2016 (235 cazuri);
  • între 2 ani și 3 ani în 163 cazuri, în scădere cu 40% față de anul 2016 (271 cazuri);
  • între 3 ani și 5 ani în 263 cazuri, în creștere cu 18 % față de anul 2016 (223 cazuri);
  • între 5 ani și 6 ani în 216 cazuri, în creștere cu 237,5% față de anul 2016 (64 cazuri);
  • între 6 ani și 7 ani în 43 cazuri, în scădere cu 4 % față de anul 2016 (45 cazuri);
  • peste 7 ani în 52 cazuri, în scădere cu 19 % față de anul 2016 (64 cazuri).
Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 32 de zile, iar procesul cel mai lung a avut o durată de 11 ani 1 lună și 10 zile.
Hotărârile definitive de condamnare relevă și faptul că, în cazul a 22 din cei 713 inculpați, ciclul procesual a fost reluat cel puțin 1 dată.
În 6 cauze penale, privind pe 20 de inculpați condamnați definitiv, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării.

În concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2017 relevă îmbunătățireaprocentului cazurilor în caredurata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost de maxim 1 an (în creștere cu 14 % față de anul 2016), concomitent cu scăderea duratei judecării cauzelor, de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii, pentru perioade între 6 ani-7 ani (în scădere cu 4 % față de anul 2016), respectiv peste 7 ani (în scădere cu 19 % față de anul 2016).

4.2 Frauda și corupția în domeniul achizițiilor publice


Mecanismele de comitere a faptelor și tipologiile identificate în cauzele instrumentate de DNA, pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.
Astfel, o abordare pro activădin partea administrației publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupție, creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție pot duce la reducerea corupției în România.
Peste jumătate din activitatea DNA o reprezintă investigarea faptelor de abuz în serviciu (53%). În anul 2017, procurorii DNA au avut de instrumentat 5.937 de dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.
189 de inculpați au fost trimiși în judecată în 2017 pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracțiuni au fost de peste 95 milioane euro.
Aceste date statistice ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu și ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni.
Curtea Constituțională a pronunțat în 2016 o decizie privind infracțiunea de abuz în serviciu prin care s-a declarat constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii. Din acest motiv, procurorii nu au mai putut investiga acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislația primară, respectiv, legi sau ordonanțe.
Multe dintre fraudele în achiziții publice se fac cu încălcarea legislației secundare, adică hotărâri de guvern, hotărâri de consilii locale, regulamente sau ordine interioare.
Ca urmare a deciziei Curții Constituționale anterior menționate, în anul 2017 au fost închise 275 de dosare. În acest dosare prejudiciul stabilit de procurori a fost de 148 milioane euro, carenu mai pot fi recuperate pentru bugetului statului. În aceste dosare celelalte instituții ar trebui să demareze procedurile pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă.
În anul 2017, au fost întocmite 51 de rechizitorii având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu infracțiunea de abuz, fiind trimiși în judecată 189 inculpați.

Modul de sesizare în cazurile în care s-a întocmit rechizitoriul a fost următorul:
  • în 37% din cazuri procurorii DNA s-au sesizat din oficiu, aceasta fiind o dovadă a pro activității lor93
  • în 37% din cazuri DNA a primit dosarele prin declinare de la alte parchete94
  • în 17% din cazuri sesizarea a provenit de la o persoană fizică sau juridică95
  • în doar 9% din cazuri sesizarea a fost făcută de o instituție publică.
Astfel, în 5 cazuri DNA a fost sesizată de instituții responsabile cu activitatea de verificare și control.
În 2017 au fost înregistrate sesizări privind abuz în serviciu pentru fapte comise cu mulți ani în urmă, după cum urmează:
  • 4 sesizări pentru fapte comise anul 2008 (10 ani de la comiterea faptei);
  • 14 sesizări pentru fapte comise în anul 2009 (9 ani de la comiterea faptei);
  • 12 sesizări pentru fapte comise în 2010 (8 ani de la comiterea faptei);
  • 7 sesizări pentru fapte comise în 2011 (7 ani de la comiterea faptei).

Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar pentru DNA. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile publice din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice. Datele rezultate din activitatea de combatere au fost valorificate în cadrul unei analize a cazuisticii privind infracțiunile de abuz în serviciu în formă calificată în domeniul achizițiilor publice96.

Principalele aspecte rezultate din analiză: Distribuția temporală a faptelor comise acoperă o perioadă mare de timp, respectiv anii 2001- 2014.
În concurs cu infracțiunea de abuz în serviciu au fost comise și infracțiuni de: luare și dare de mită, falsuri, înșelăciune, folosirea de informații nedestinate publicității, evaziune fiscală, conflict de interese etc.
Toate persoanele care au avut rol de agent principal în comiterea faptelor au deținut funcții de conducere pe diferite paliere - funcții publice alese (președinte de consiliu județean, primar de oraș/comună, viceprimar) sau funcții publice numite sau ocupate prin concurs (director în structuri subordonate consiliului județean/primăriei, director economic primărie, director adjunct în structuri tehnice din cadrul consiliului județean, director de agenție teritorială a Autorității Rutiere Române, șef serviciu).
În faptele comise în domeniul achizițiilor publice la nivelul autorităților publice locale, obiectivele de finanțare au vizat în principal:
  • extinderea/reabilitarea rețelei de apă- canalizare;
  • achiziții de bunuri de consum, tehnică de calcul, echipamente, servicii de pază;
  • finanțarea unor proiecte culturale sau de promovare;
  • realizarea unor studii de fezabilitate, proiecte tehnice;
  • atribuirea traseelor de transport public județean de persoane prin curse regulate;
  • diverse lucrări de construcții/reparații etc.
Au fost identificate mecanisme de fraudare a banului public în toate etapele caracteristice procesului de achiziție publică, respectiv în planificarea achiziției, în atribuirea contractului și în executarea acestuia.
Analiza a permis identificarea unor elemente specifice contextului organizațional din instituțiile prejudiciate prin comiterea faptelor de abuz în serviciu. S-a evidențiat faptul că între inculpați și ceilalți membri ai organizației, s-au dezvoltat relații de stimulare, constrângere, manipulare, eludare și/sau disimulare în scopul atingerii obiectivelor infracționale.
Pornind de la modul în care se definește infracțiunea de abuz în serviciu, analiza cazurilor a permis identificarea unui model ce pune în relație principalii actori implicați în producerea infracțiunilor de corupție. Agentul principal al comiterii infracțiunii, organizația și beneficiarii contractelor sunt cei trei actori importanți care se manifestă activ în realizarea faptelor incriminate de lege.
Principalele mecanisme de operare identificate în domeniul achizițiilor publice:
Analiza a pus în evidență faptul că, în fiecare dintre etapele procesului achizițiilor publice, pot fi identificate anumite mecanisme de producere a corupției. Aceste mecanisme de producere reprezintă, de fapt, modul în care componentele constitutive ale modelului relațional de analiză interacționează într-un context mai amplu, în scop infracțional.
Ele pot reprezenta atât încălcări ale legilor în vigoare la momentul producerii faptei, însă pot fi și acțiuni care nu reprezintă propriu-zis încălcări ale legii, dar pot conduce la producerea faptelor de corupție.
Este importantă surprinderea și înțelegerea acestor mecanisme de acțiune pentru că fiecare dintre ele reprezintă, de fapt, tiparele pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe. Ele sunt rețetele folosite pentru fraudarea achizițiilor publice, iar analiza și înțelegerea lor oferă premisele identificării vulnerabilităților sistemului și a posibilelor măsuri de prevenire a corupției.
În fiecare din cazurile analizate, am identificat unul sau mai multe mecanisme care au fost utilizate pentru fraudarea procesului de achiziție publică, însă, pentru o reprezentare completă a fenomenului, aceste mecanisme sunt prezentate în funcție de etapa procesului în care s-au manifestat, fiind însoțite de exemple concrete, din cazuistică.
I. În raport cu etapa în care apar în procesul de achiziție publică:
MECANISMEACȚIUNI
În etapa de PLANIFICARE a achiziției publice
Planificarea unor achiziții inutileSe ia decizia de a achiziționa fictiv un produs (de la o societate favorită), cu toate că instituția achiziționase (de la alte societăți) și deținea deja, acel tip de produs.
„Fragmentarea” achizițieiSe fac demersuri pentru achiziția succesivă și la un interval scurt de timp a unor loturi de produse similare. Pentru fiecare contract în parte, se aplică procedura selecției de ofertă, deși valoarea totală anuală a achizițiilor pentru acel tip de produs impunea, conform legii, organizarea unei licitații. Cu alte cuvinte, achiziția se fragmentează în părți mai mici în scopul aplicării unei proceduri mai puțin transparente și mai puțin competitive.
Stabilirea în mod arbitrar a modalității de realizare a procedurii de achiziție publică- Agentul principal al infracțiunii alege atribuirea prin achiziție directă a unui serviciu, deși valoarea contractului era mai mare decât pragul valoric stipulat prin lege peste care era obligatorie organizarea unei licitații.
- Instituția din administrația publică locală optează pentru realizarea de achiziții pentru tipizate prin procedura selecției de ofertă, deși legea prevedea ca, pentru anumite tipizate, achiziția să se facă, prin licitație, la nivelul autorității publice județene.
Nereguli în elaborarea planului de achiziții- Autoritatea contractantă nu elaborează un plan de achiziții și, astfel, nu există o estimare a necesarului de produse de un anumit tip și a valorii cumulate a acestora. Aceasta permite, ulterior, realizarea unor achiziții succesive de produse de acel tip prin folosirea unor proceduri neconforme, specifice contractelor cu valoare mai mică.
- Planul de achiziții este incomplet în raport cu nevoile instituției, aceasta permițând ca cei interesați să facă achiziții prin cumpărare directă, pe baza unor referate de necesitate.
Nerespectarea cerințelor de elaborare a cererii de ofertă- Nespecificarea condițiilor de participare la licitație sau formularea vagă a acestora.
- Formularea vagă sau nespecificarea termenelor de depunere a documentelor.
- Lipsa de informații, în documentația întocmită, cu privire la condițiile de eligibilitate ale ofertanților, inclusiv privind capacitatea lor tehnică sau economico-financiară.
- Nespecificarea documentelor care urmează să fie prezentate de ofertant, datele limită care trebuie respectate.
- Insuficiența/inexistența specificațiilor tehnice ale produsului care constituie obiectul contractului.
- Neprecizarea criteriilor de atribuire a contractului.
Facilitarea obținerii rezultatului dorit prin identificarea și numirea unor persoane manipulabile în comisiile de evaluare- Selectarea membrilor comisiei constituite în vederea derulării procedurii de atribuire prin licitație deschisă
În etapa de ATRIBUIRE a contractului de achiziție publică
Nerespectarea condițiilor de confidențialitate în organizarea licitației- Firma favorizată pentru câștigarea licitației primește în avans informații despre proiectul ce va fi finanțat, precum și despre conținutul caietului de sarcini.
- Agentul principal sprijină reprezentanții firmelor favorizate în întocmirea corectă și completă a documentației necesare.
Ignorarea conflictului de interese existent- Participarea la selecția de ofertă a unor firme ai căror administratori/asociați sunt angajați ai instituției, aceștia fiind implicați și în procedura de selecție.
- Participarea la selecția de oferte a unor firme deținute/gestionate de rude sau colaboratori ai reprezentantului autorității publice cu funcție de decizie.
Nereguli în deschiderea și evaluarea ofertelor- Nu se redactează un proces verbal de deschidere a ofertelor.
- Hotărârea privind câștigătorul este luată, în mod abuziv, de factorii de decizie interesați, iar membrii comisiei de evaluare a ofertelor au un rol formal. Aceștia din urmă semnează documentele fără să fi văzut ofertele.
- Evaluarea ofertelor este făcută de comisii formate în alt scop, sau de comisii formate din persoane care nu sunt de specialitate în raport cu obiectul contractului.
- Contractul este atribuit unor firme care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în caietul de sarcini.
- Ulterior desemnării unui câștigător, ofertanților nu li se asigură accesul la documentația licitației.
- Acordarea contractului unei firme care a depus o ofertă cu o valoare mai mare decât cea publicată în anunțul de participare (și incompletă – nu avea prevăzute cheltuielile cu organizarea de șantier), estimată ca valoare a contractului, respingându-se oferta cu valoarea cea mai mică.
Nerespectarea rezultatului selecției de ofertă și atribuirea contractului unei alte firmeDescalificarea firmelor câștigătoare, prin impunerea unor criterii suplimentare, nelegale și imposibil de îndeplinit și prin exercitarea de presiuni în sensul retragerii firmelor din licitație.
„Mimarea” transparenței procesului de atribuire a contractelor- Produsele/serviciile sunt achiziționate direct de la firma agreată de factorul de decizie, ulterior fiind reconstituită, în fals, documentația necesară pentru a părea că a avut loc o selecție de ofertă.
În etapa de EXECUTARE a contractului de achiziție publică
Executarea contractelor în mod diferit față de ce a fost stabilit la încheierea lor- Autoritatea contractantă acceptă la plată facturi pentru produse livrate la un preț mult mai mare față de cel stabilit în contract.
- Sunt acordate în avans sume de bani, contrar prevederilor legale și celor contractuale.
- Este extins/restrâns termenul de finalizare a unor lucrări.
- Lucrările contractate inițial sunt extinse, fără să se respecte condițiile în care acest lucru este posibil.
- Autoritatea contractantă permite firmei să livreze și face plata pentru produse/servicii care nu au fost stipulate sau au fost livrate în cantitate mai mare decât în contract.
- Bugetul contractului este suplimentat în mod nejustificat.
Plata unor bunuri sau servicii nelivrate/neexecutate – „mimarea” executării unor contractePe baza unor contracte sau a unor referate de necesitate, sunt decontate de către instituție facturi false, reprezentând plata unor bunuri sau servicii care nu au fost livrate/executate.
Condiționarea ilegală a acțiunilor ce țin de executarea contractului de primirea unor foloase necuvenite - Uzând de calitatea sa de ordonator de credite cu atribuții de control a modului de angajare și respectare a utilizării de către contractant a sumelor acordate în temeiul prevederilor contractului de lucrări încheiat, primarul a condiționat:
  • suplimentarea ilegală a valorii contractului,
  • prelungirea termenului de execuție,
  • decontarea/recepționarea situațiilor de lucrări fără întârzieri/obiecțiuni,
  • aprobarea acordării ilegale a unui avans,
iar reprezentantul firmei a acceptat condiția, de primirea unui bun.
Neimpunerea unor măsuri de penalizare firmelor în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale- Proiectul sau serviciul contractat este formal monitorizat de către reprezentanții instituției, astfel că nu sunt constatate în tip util întârzierile sau neconformitățile în executarea contractului de către firmă.
- Instituția nu ia nici o măsură pentru rezilierea contractului sau pentru impunerea unor penalități, deși contractorul nu și-a îndeplinit obligațiile.

II. În raport cu funcția lor în producerea faptei de corupție:
MECANISMEACȚIUNI
Mecanisme de PREGĂTIRE a infracțiunii
Învățarea modului de operare prin expunere la model, urmată de replicarea acestuia din poziția de putere ocupatăAflat într-o poziție secundă în organizație, inculpatul învață modul de operare (prin complicitate la săvârșirea de infracțiuni cu persoana aflată la conducerea organizației), iar din momentul în care acesta preia funcția principală de conducere, continuă același model infracțional exersat anterior.
Aducerea în organizație a unor oameni cheie, de încredere- Ocuparea funcției publice de conducere cu persoane tinere, fără experiență, necunoscătoare ale domeniului, influențabile, controlabile, în scopul de a asigura punerea în aplicare a ordinelor venite pe linie politică.
- Agentul principal se folosește de influența dată de poziția de putere ocupată pentru a aduce modificări organizației prin înființarea unei funcții de sprijin (schimbă organigrama și statul de funcții) și ocuparea acesteia cu o persoană de încredere.
- Angajarea pe funcții a unor persoane ușor de manipulat (fără studii, experiență) și folosirea acestora în activitățile infracționale.
Folosirea influenței și a puterii de decizie pentru aprobarea finanțării obiectivului dorit - asigurarea sursei de finanțare a achiziției - Agentul principal introduce în planul de investiții al instituției obiective pentru realizarea cărora vor fi necesare achiziții pe care firmele favorizate le pot furniza.
- Persoana aflată în funcție de conducere se folosește de poziția pe care o are în cadrul instituției pentru a-i determina pe ceilalți decidenți să aprobe obiectivul propus de el.
- Agentul principal, prin poziția de putere deținută, determină persoane aflate în funcții de conducere din instituțiile din subordinea sa să propună pentru finanțare anumite obiective de investiții și, ulterior, își exercită influența pentru obținerea propriu-zisă a finanțării.
- Obiectivul de investiție vizat se introduce, la inițiativa actorului principal, în textul hotărârii consiliului local/județean ulterior aprobării acesteia, fără ca membrii consiliului să îl cunoască, dezbată și aprobe.
Mecanisme de MASCARE a neregulilor
Prin redactarea unor documente justificative în cazul achizițiilor fictive de produse- După achiziția fictivă a unor bunuri sunt construite, în fals, documente de recepție și de dare în consum, pentru a zădărnici posibilitatea de a fi verificată existența lor.
- Între instituție și firma contractantă sunt încheiate, în fals, procese verbale de custodie de către firmă a echipamentelor achiziționate, necesare derulării contractului, mascându-se, astfel, faptul că ele nu există.
Mecanisme de MASCARE a neregulilor
Anularea efectului vizei de control financiar preventiv- Agentul principal preia funcția de control financiar preventiv și este, astfel, în poziția de a garanta legalitatea și corectitudinea documentelor pe care le propune spre aprobare ordonatorului de credite.
- Agentul principal, fiind ordonator principal de credite, aprobă finanțarea unor proiecte și plata unor documente de decont false, fără ca acestea să fie, anterior, verificate de structurile responsabile și să obțină viza de control financiar preventiv.
Influențarea acțiunilor structurii de audit intern- Subordonarea informală a structurii de audit intern, pentru a putea avea control asupra activității acesteia. Agentul principal al infracțiunii obținea, astfel, informații despre planificarea activităților de control.
- Persoana cu funcție de decizie exercită presiuni/ amenințări asupra membrilor structurii de audit intern pentru a nu controla anumite structuri ale instituției.
Agentul principal al infracțiunii îl cooptează pe unul dintre auditori în activitatea infracțională, obținând, pe de o parte, ”tăcerea” acestuia și, pe de altă parte, o armă suplimentară de presiune asupra celorlalți subordonați, care știau că pot fi oricând controlați abuziv dacă nu execută ordinele nelegale primite.

Concluzii și vulnerabilități privind frauda în achizițiile publice:
În cele mai multe cazuri, modalitatea de comitere a infracțiunilor s-a bazat pe ignorarea legislației, fiind foarte rare cazurile favorizate de insuficienta reglementare sau vulnerabilitățile legislative existente. Pur și simplu, persoanele implicate au ales să nu respecte și să nu valorizeze actul legislativ și reglementările existente.
Fiind centrați pe maximizarea profitului în cel mai scurt timp de la instaurarea în funcție, unii inculpați au făcut eforturi minime pentru a-și masca faptele infracționale. Modul de operare utilizat poate fi caracterizat ca ”primitiv”, bazat pe încălcarea majorității regulilor privitoare la activitatea de achiziții publice. În scopul obținerii de foloase pentru sine sau pentru alții, procedura de achiziție publică a fost fraudată în toate etapele sale. Pornind de la planificarea unor achiziții inutile sau aducerea în organizație a unor oameni cheie, trecând prin organizarea defectuoasă a desfășurării procesului de atribuire a contractelor și mergând până la executarea ”fictivă” a unor contracte, actorii principali ai infracțiunii de abuz în serviciu și-au adaptat mecanismele de operare prin identificarea/crearea contextului favorabil săvârșirii faptei, atât în interiorul cât și în afara organizației.
În situația apariției unui sistem mai transparent de achiziții publice, inculpații au identificat noiforme de adaptare ale modului de acțiune pentru a frauda, în continuare, bugetul. Astfel, dacă anterior implementării SEAP, aceștia își exercitau influența în mediul intern, organizând procedura de atribuire astfel încât să favorizeze anumite firme, după reglementarea achizițiilor prin S.E.A.P., s-a trecut la manipularea mediului extern organizației. Au fost întâlnite situații în care la licitații nu se înscria decât o singură firmă – cea favorizată - sau, cu toate că exista o firmă câștigătoare, se exercitau presiuni asupra acesteia pentru a renunța la poziția câștigată.
Măsurile de transparentizare au vizat, în principal, etapa de atribuire a contractelor, lăsând, în continuare, verificarea executării acestora în competența autorităților contractante.
Cazuistica analizată arată că, în situația în care procedura de atribuire a fost una deschisă și transparentă, fraudele au fost constatate în etapa de executare a contractelor, autoritățile publice achitând sume importante de bani pentru produse sau servicii care nu au fost achiziționate/executate sau au fost parțial executate, pe baza unor facturi fictive și a unor documente de recepție întocmite în fals de funcționarii instituției.
Folosul obținut în urma comiterii infracțiunii de abuz în serviciu s-a îndreptat, în majoritatea situațiilor, către societățile comerciale favorizate. În multe cazuri, firmele favorizate erau gestionate de către persoane cu care agentul principal al infracțiunii se afla în relații de rudenie (fiu, cumnat etc.) sau făceau parte din aceeași grupare politică. Astfel, beneficiul nu mai era necesar să se întoarcă la agentul principal al infracțiunii într-o formă directă, el fiind obținut de persoane semnificative pentru acesta sau materializându-se în capital politic. Doar într-un caz din cele analizate, abuzul în serviciu a fost comis în concurs cu infracțiunea de luare de mită.
În multe cazuri, cei care au coordonat comiterea infracțiunilor erau tocmai cei care aveau ca principală atribuție gestionarea bugetului comunității. Lipsa de preocupare a acestora pentru o utilizarea eficientă a banilor s-a concretizat în achiziții de produse și servicii la prețuri de sute de ori mai mari decât cele practicate pe piață, dar și în monitorizarea superficială și formală a executării unor lucrări.
Neregulile înregistrate în procesul de achiziție, în etapa de evaluare a firmelor din punct de vedere al capacității financiare și tehnice, au produs ca efect atribuirea contractelor unor firme care nu aveau o minimă experiență sau capacitate de a derula acel contract.
Pe lângă prejudiciile directe aduse bugetului de stat și/sau autorităților locale - care au fost semnificative - există și un altfel de prejudiciu, cu un efect mult mai pervers. Este vorba despre blocarea dezvoltării comunității, scăderea calității vieții, accesul la servicii de proastă calitate, afectarea profundă și cu efect de domino a componentelor infrastructurii locale și a instituțiilor ce trăiesc din bugetul local, reprezentative pentru o comunitate. Acest efect se activează prin nerezolvarea pe termen lung a problemelor ce s-au transpus în obiective de finanțare, prin proasta execuție a unor lucrări contractate, prin orientarea bugetelor spre zone neprioritare, prin investiții inutile etc.
În acest context, devin cu atât mai nejustificate deciziile reprezentanților autorităților locale prejudiciate care au ales să nu se constituie în parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Ei validează, astfel, infracțiunea ca fiind un comportament acceptat și întăresc lipsa de asumare a actelor comise de către inculpați.
Persoanele cu funcții de decizie implicate în aceste infracțiuni au dezvoltat relații organizaționale deviante în cadrul instituțiilor pe care le-au condus și, astfel, au reușit să impună norme nelegale sau la limita legii în desfășurarea activității subordonaților, să influențeze coeziunea colectivelor - în funcție de criteriul aderării sau non-aderării la practicile infracționale ale liderului, să atragă persoane loiale prin politici de personal bazate pe principii îndoielnice și să folosească resursele organizației în scop personal. Are loc o auto-vulnerabilizare a organizației, prin utilizarea influenței și puterii de către conducerea acesteia într-un mod lipsit de etică și nelegal.
Analiza modului în care s-au petrecut faptele, frecvența și multitudinea de feluri în care legislația a fost încălcată, fac evidentă lipsa eficienței mecanismelor de verificare și control a activității instituțiilor implicate și posibilitatea ca persoane cu funcții de decizie să le neutralizeze, prin diferite acțiuni. În lipsa acestora, precum și a unor măsuri de transparență instituțională în ceea ce privește gestionarea bunurilor publice, orice prevedere legală poate fi încălcată.
Controlul corupției presupune mai multe paliere de acțiune, începând de la îmbunătățirea șanselor de a identifica cazurile de corupție existente (prin mecanisme de control, monitorizare, auditare etc.), până la implementarea unor politici de descurajare eficiente.
Mai mult decât atât, este de dorit ca instituțiile să dezvolte mecanisme interne de autoreglaj și internalizare a valorilor și normelor de conduită etică, a angajamentului față de integritatea publică a liderilor.

4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii


Activitatea de combatere a corupției manifestate în rândul persoanelor care activeazăîn instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din instituții financiare ori din alte instituții de control și avocați, este reliefată de datele statistice referitoare la condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul 2017.
Astfel, au fost condamnați definitiv 9 magistrați (6 judecători din care 1 judecător tribunal având și funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției, 2 judecători curte de apel, 1 judecător președinte tribunal, 1 judecător tribunal, 1 judecător judecătorie și 3 procurori din care 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie și 1 procuror parchet de pe lângă tribunal)97.
S-a dispus trimiterea în judecată a6 magistrați (3 judecători, 2 procurori și 1 prim procuror).

Pedepsele definitive aplicate magistraților, în anul 2017, au fost:
  • închisoarea cu executare în detenție pentru 6 magistrați98;
  • închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru 3 magistrați99;

Prin hotărâri definitive, în anul 2017 au fost condamnați 60 ofițeri și agenți de poliție100 și au fost trimiși în judecată 70 de polițiști.
În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv: 1 șef al poliției de frontieră, 1 fost președinte A.N.A.F.101, 1 șef divizie din cadrul D.G.A.102, 1 inspector D.S.V.S.A.103, 1 șef oficiu O.C.P.I104, 11 inspectori fiscali A.N.A.F.105, 4 șefi serviciu A.N.A.F., 1 inspector consiliul județean, 1 șef serviciu I.S.C.106, 1 comisar G.N.M.107, 4 comisari Garda Financiară (dintre care 1 comisar șef), 8 inspectori vamali (din care 1 șef birou vamal), 3 lucrători vamali.
Au fost condamnați prin hotărâri definitive 12 avocați, iar prin hotărâri nedefinitive 11 avocați. Totodată, au fost trimiși în judecată 14 avocați. Pedepsele definitive aplicate avocaților au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 1 inculpat, cu suspendarea sub supraveghere pentru 9 inculpați, iar pentru 2 inculpați s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere.

4.4. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene


În anul 2017, Direcția Națională Anticorupție a continuat linia de acțiune și de menținere a performanțelor obținute strict în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E. prin desfășurarea și soluționarea unui număr semnificativ de anchete, ce au vizat toate instrumentele financiare de finanțare ale U.E, în domenii precum agricultura / creșterea animalelor, formarea profesională, dezvoltarea resurselor umane, educație și tineret, turism și infrastructură rutieră.
Direcția Națională Anticorupție este singura structură a Ministerului Public și organ de urmărire penală care are competențe în domeniul investigării fraudelor care afectează interesele financiare ale U.E. în România, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art.181-185 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Pe parcursul anului 2017, Direcția Națională Anticorupție a menținut cooperarea interinstituțională cu principalii parteneri în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E, respectiv OLAF din cadrul Comisiei Europene, DLAF, Curtea de Conturi, precum și cu celelalte autorități de gestiune a fondurilor U.E. implicate în monitorizarea / detectarea neregulilor și a suspiciunilor de fraudă.
În anul 2017, procurorii Direcției au avut în instrumentare 2.180 de dosare108 (dintre care 757 cauze noi) privind infracționalitatea ce afectează interesele financiare ale U.E.
Au fost soluționate 912 de dosare până la sfârșitul anului 2017109, rămânând în lucru la 31.12.2017, 1423 de cauze. Se observă astfel o creștere a numărului cauzelor soluționate de către procurori cu 16% față de anul 2016 și cu 40% prin raportare la anul 2015, cifre care arată un interes aparte al procurorilor pentru cercetarea unor asemenea dosare și soluționarea lor cu operativitate. În anul 2017, au fost întocmite 108 de rechizitorii și 22 acorduri de recunoaștere a vinovăției, privind 344 de inculpați, față de 88 rechizitorii și 16 acorduri în anul 2016, respectiv 56 rechizitorii și 9 acorduri în anul 2015. Se constată așadar că numărul actelor de sesizare a instanțelor s-a dublat în ultimii doi ani. De asemenea, creșterea numărului de acorduri este evidentă și indică o eficiență a activității de urmărire penală și a strategiei adoptată de procurori prin folosirea instituției speciale prevăzută la art.478 și urm. C.p.p., prin care se evită procesele penale costisitoare și de lungă durată.
Rechizitoriile împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției (130 în total), reprezintă procentual, la nivelul anului 2017, 14 % din totalul cauzelor soluționate privind fonduri UE.
În materia constatării și stabilirii prejudiciilor cauzate prin activitățile infracționale în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, cuantumul calculat de procurori în actele de trimitere în judecată și acordurile de recunoaștere a vinovăției a fost de 129.896.343,5 lei (din care 106.416.093 lei și 197.951 euro fonduri din bugetul general al U.E. sau din bugetele administrate de aceasta, iar 23.480.251 lei fonduri naționale de cofinanțare alocate din bugetul de stat).ÎÎn vederea recuperării prejudiciilor reținute în actele de inculpare, au fost dispuse măsuri asiguratorii, valoarea bunurilor indisponibilizate fiind de 70.339.128 lei și 272.451 euro.
De asemenea, în faza de urmărire penală s-a realizat o recuperare parțială a prejudiciului și anume 1.840.629 lei și 27.721 euro.
Cercetările finalizate prin rechizitoriu au avut la bază 17 sesizări DLAF, sesizări din oficiu, sesizări ale persoanelor fizice, sesizări ale organismelor de gestiune a fondurilor (APIA, MDRT, AFIR) precum și ale Curții de Conturi.
Din analiza sesizărilor pe baza cărora au fost întocmite actele de inculpare, se constată că predomină infracționalitatea în domeniul agricol, astfel în aproximativ 80 de situații au fost fraudate fondurile pentru agricultură respectiv FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) vizând proiecte destinate creșterii animalelor, susținerii agriculturii, a piețelor agricole, plăți directe către fermieri, creșterea competitivității sectoarelor agricol și silvic, precum și creșterea calității vieții în zonele rurale.
La nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E, au fost întocmite 25 de rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției, mai exact, 6 de către Secția de combatere a corupției, 18 de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și un rechizitoriu de Serviciul pentru combaterea infracțiunilor săvârșite de militari. Structurile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, au întocmit un număr de 83 rechizitorii și 20 acorduri de recunoaștere a vinovăției, după cum urmează:
- Serviciul Teritorial Alba Iulia, 7 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Bacău, 7 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Brașov, 7 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Cluj, 1 rechizitoriu și 5 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Constanța, 14 rechizitorii și 3 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Craiova, 12 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Galați, 8 rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Iași, 5 rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Pitești, 6 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Ploiești, 1 rechizitoriu;
- Serviciul Teritorial Suceava, 7 rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Tg. Mureș, 3 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Timișoara, 4 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Oradea, 1 rechizitoriu 2 acorduri de recunoaștere.

În cauzele penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, având ca obiect infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE, în anul 2017 au fost pronunțate 66 hotărâri definitive de condamnare privind 106 inculpați condamnați, din care 97 persoane fizice și 9 persoane juridice.
Regimul aplicabil pedepselor în cazul celor 97 persoane fizice a fost următorul:
- 5 pedepse cu executare în penitenciar, stabilite între 3 ani respectiv 6 ani și 4 luni;
- 15 pedepse, cu suspendare condiționată a executării;
- 76 pedepse, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
- 1 pedeapsă cu amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Celor 9 persoane juridice condamnate, le-au fost aplicate amenzi penale cuprinse între 10.000 lei și 450.000 lei.
De asemenea, prin hotărâri definitive, instanțele au dispus plata despăgubirilor către părțile civile în sumă totală de 28.428.478 lei echivalentul a 6.223.125 euro. De asemenea, s-a dispus confiscarea sumei de 14.700 lei echivalentul sumei de 3.218 euro.

În concluzie, rezultatele obținute de către Direcția Națională Anticorupție în anul 2017 în domeniul combaterii fenomenului de fraudă ce afectează integritatea fondurilor UE alocate de României, au înregistrat o evoluție prin raportare la anii precedenți, înregistrându-se o creștere a numărului actelor de inculpare, a numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției, o creștere a numărului cauzelor soluționate, fiind luate măsuri de recuperare a prejudiciilor constatate prin instituirea de măsuri asiguratorii, aspect extrem de important în cadrul acestor anchete care au un caracter complex sub aspectul probațiunii, fiind asociate în mod constant cu infracțiuni de corupție, spălare de bani și fals în înscrisuri.

4.5. Recuperarea produselor infracțiunii


Îmbunătățirea gradului de recuperare a produselor infracțiunii a reprezentat unul din obiectivele importante stabilite pentru anul 2017, iar analiza rezultatelor obținute, relevă o preocupare continuă în acest domeniu.

a. Analiza măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2017110

Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2016 de către Direcția Națională Anticorupție.

În majoritatea cauzelor trimise spre judecare în anul 2017, respectiv în 227 rechizitorii și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției, s-a reținut existența unui produs infracțional, după cum urmează:
  • valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupțieeste de peste 130 milioane lei, echivalentul a 28,4 milioane euro111
  • prejudiciile produse se ridică la suma de 3.689 milioane lei, echivalentul a 807,6 milioane euro112

În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale 924,7 milioane lei, echivalentul a 202,4 milioane euro113.

Astfel, în peste 86% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.

Valoarea produsului infracțional recuperat încă din cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este de 380.000 de euro.

Trebuie remarcată, în acest context, importanța folosirii instituției confiscării extinse și a dezvoltării practicii organelor judiciare în acest domeniu, precum și operaționalizării Compartimentului de Investigații Financiare.
Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2017.
În anul 2017, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 174 hotărâri judecătorești114 prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 729.339.670 lei, echivalentul a 159.655.810 euro115.
În această sumă se cuprind:
a. Plata de despăgubiri dispuse de instanțe către părțile civile în sumă totală 688.277.178 lei, echivalentul a 150.667.041 euro116.
Dintre acestea, circa 74% reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public ori unor entități de interes public, în sumă de 508.324.471 lei, echivalentul a 111.274.566 euro.
Se constată că, din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 2.540.669 lei, echivalentul a 556.164 euro.
b. Confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 41.062.492 lei, echivalentul a 8.988.768 euro117. Din suma totală, în 2 dosare s-a dispus confiscarea extinsă a sumelor de 460.832,5 lei, 25.000 euro și 36 de monede din metal galben, cu o valoare de aproximativ 37.000 euro. De asemenea, s-a dispus confiscarea unui teren situat în județul Călărași și locuință cu suprafață construită la sol de 110,22 mp, un apartament în Constanța, un teren extravilan de 1250 mp situat județul Constanța, 6 autoturisme, o ambarcațiune marca Bayliner, tip 2052 CAPRI LS, 1.660.000 țigarete de contrabandă.
Urmare hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în anul 2017 de instanțele de judecată în dosarele DNA, statul român a recuperat efectiv suma totală de 556.164 euro.
Tot urmare hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în anul 2017 de instanțele de judecată în dosarele DNA, statul român are de confiscat sau de recuperat sub forma despăgubirilor civile suma totală de 120.263.334 euro (reprezentând 111.274.566 euro despăgubiri acordate unor autorități și instituții de stat, plus 8.988.768 euro sume supuse confiscării speciale).

Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de interes public prejudiciate prin activitatea infracțională.

Analiza datelor reflectă faptul că recuperarea produselor infracțiunii face obiectul unei preocupări constante în activitatea organelor judiciare cu rol în anchetarea și judecarea infracțiunilor de corupție la nivel înalt și mediu sau a infracțiunilor economice ce produc prejudicii însemnate.
Principala provocare va rămâne executarea efectivă a dispozițiilor hotărârilor instanțelor de către instituțiile cu rol în valorificarea bunurilor confiscate ori în recuperarea despăgubirilor ce reprezintă sume către bugetul național sau bugetul Uniunii Europene.

5. Activitatea secțiilor, serviciilor și compartimentelor Direcției


5.1. Activitatea Secției de combatere a corupției


Secția de combatere a corupției, în cursul anului 2017, și-a desfășurat activitatea, în medie, cu un număr de 18procurori aflați în activitate (19 în lunile ianuarie - februarie, din 19 posturi prevăzute în organigrama secției; 20 în luna martie, din 21 posturi; 19 în lunile aprilie – mai, din 21 posturi; 17 în luna iunie, din 20 posturi; 16 în luna iulie, din 20 posturi; 17 în luna august, din 20 posturi; 17 în luna septembrie, din 19 posturi; 18 în lunile octombrie – decembrie, din 18 posturi prevăzute în organigramă).
Cantitativ, această secție a avut de soluționat 1464 cauze penale118 din care au fost soluționate 617 Au rămas nesoluționate 847 cauze119, din care în 639 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni .
Prin cele 26 rechizitorii și 10 acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 67inculpați, persoane fizice, din care unul în stare de arest preventiv, din totalul de 6 inculpați reținuți, din care3 arestați preventiv în cursul urmăririi penale. De asemenea, 14 inculpați au fost trimiși în judecată sub control judiciar și unul sub control judiciar pe cauțiune.

Prin cele 26 rechizitorii și 10 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 103 infracțiuni, din care:

  • 57 infracțiuni de corupție, din care:
    • 9 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
    • 6 infracțiuni contra înfăptuirii justiției
    • 1 infracțiune de serviciu
    • 11 infracțiuni de fals
    • 11 infracțiuni de spălare de bani
    • 10 infracțiuni de evaziune fiscală
    • 5 infracțiuni privind societățile comerciale
    • 2 infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice
Dintre inculpații trimiși în judecată, 16 sunt funcționari publici, din care 5 cu funcții de conducere120 (4 directori și un șef birou), un inspector fiscal, un comisar de gardă financiară, 3 consilieri, un arhitect, un economist; 3 sunt avocați; 12 sunt ofițeri de poliție (2 șefi serviciu); unul medic veterinar; 12 sunt administratori / asociați ai unor societăți comerciale iar 2 sunt fermieri.
Din cele 617 cauze soluționate, 344 s-au soluționat după 1 an de la data primei sesizări.

5.2. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție


Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul 2017 în condițiile menținerii deficitului de personal, astfel în luna ianuarie 2017 din totalul de 34 posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate efectiv 27 ( 3 posturi vacante, 1 procuror în concediu pentru creștere copil, 1 procuror repartizat cu notă de serviciu la un serviciu teritorial, 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 1 procuror detașat la DLAF pe o perioadă de 3 ani).În luna februarie 2017, din totalul de 34 posturi prevăzute în organigramă erau în activitate 26 procurori (4 posturi vacante, 1 procuror în concediu pentru creștere copil, 1 procuror repartizat cu notă de serviciu la un serviciu teritorial, 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 1 procuror detașat la DLAF pe o perioadă de 3 ani).În perioada martie – aprilie 2017, din totalul de posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate 26 (vacante 5 posturi, 1 procuror în concediu pentru creștere copil, 1 procuror repartizat cu notă de serviciu la un serviciu teritorial, 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 1 procuror detașat la DLAF pe o perioadă de 3 ani).Din totalul de 34 posturi prevăzute în organigramă, în perioada mai-iunie 2017, au fost în activitate efectiv 27 de procurori (3 posturi vacante, 1 procuror în concediu pentru creștere copil, 1 procuror repartizat cu notă de serviciu la un serviciu teritorial, 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 1 procuror detașat la DLAF pe o perioadă de 3 ani).Pentru perioada iulie – septembrie 2017, din totalul de 34 posturi de procuror prevăzute de organigramă, și-au desfășurat efectiv activitatea 25 de procurori (5 posturi vacante, 1 procuror în concediu pentru creștere copil, 1 procuror repartizat cu notă de serviciu la un serviciu teritorial, 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 1 procuror detașat la DLAF pe o perioadă de 3 ani).Începând cu luna octombrie 2017, până la sfârșitul anului 2017, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea cu un număr de 27 procurori (3 posturi vacante, 1 procuror în concediu pentru creștere copil, 1 procuror repartizat cu notă de serviciu la un serviciu teritorial, 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 1 procuror detașat la DLAF pe o perioadă de 3 ani,) din totalul de 34 de posturi prevăzute în organigramă.
În cursul anului secția și-a desfășurat activitatea cu un număr mediu de 52 de ofițeri de poliție din totalul de 56 posturi prevăzute în organigramă și 21 de grefieri, conform aceleași organigrame.

Cantitativ, procurorii secției au avut de instrumentat 2034 cauze penale121 din care au fost soluționate 956 .
Au rămas nesoluționate 1078 cauze din care în 237 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni. Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate din totalul cauzelor de soluționat, 664 cauze noi din 2034 cauze de soluționat, reprezentând 33%122.
Prin 70 rechizitorii au fost trimiși în judecată 259 inculpați (15 arestați preventiv 123) dintre care 43 persoane juridice. Totodată, conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, au fost încheiate 15 acorduri de recunoaștere a vinovăției.124

Prin cele 70 rechizitorii și cele 15 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 381 infracțiuni, din care:
  • 132 infracțiuni asimilate celor de corupție
    • 1- prevăzută de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000
    • 2 – prevăzute de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000
    • 1 – prevăzută de art.11 din Legea nr. 78/2000
    • 2 - prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000
    • 1 – prevăzută de art.13 din Legea nr. 78/2000
    • 2 – prevăzute de art.131 din Legea nr.78/2000
    • 40 – prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000
    • 73– prevăzute de art.181 din Legea nr.78/2000
    • 8– prevăzute de art.182 din Legea nr.78/2000
    • 2 – prevăzute de art.184 din Legea nr. 78/2000
  • 64 infracțiuni de corupție
    • 26 - luare de mită
    • 17- dare de mită
    • 5 - cumpărare de influență
    • 16 - trafic de influență
  • 185 infracțiuni din Codul penal și legi speciale
    • 1 – înșelăciune
    • 1 - favorizarea făptuitorului
    • 2 - mărturie mincinoasă
    • 12 - delapidare
    • 2- abuz în serviciu
    • 2– conflict de interese
    • 1– fals material în înscrisuri oficiale
    • 18- fals intelectual
    • 10 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 3 - uz de fals
    • 1 - fals în declarații
    • 22 – constituirea unui grup infracțional organizat
    • 1 – infracțiune prevăzută de Legea nr. 176/2010
    • 80 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.241/2005
    • 29 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.656/2002

Raportat la tipurile de ocupații, între cei trimiși în judecată se regăsesc: 7 demnitari, 2 magistrați, 2 polițiști, 61 de funcționari publici,146 alte ocupații. Dintre inculpați, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (183), provin din mediul urban (184), au vârste cuprinse între 18 și 36 ani (18) respectiv între 36 și 65 de ani (199) și au studii superioare 169.
O parte din inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, 4 miniștri, 1 deputat, 1 secretar de stat ( fost deputat), 1 secretar general minister, 1 președinte de consiliu județean, 1 executor judecătoresc, 1 notar, 6 primari, 2 viceprimari, 1 comisar șef de Gardă Financiară, 1 comisar șef poliție, 1 președinte CJAS, 4 manageri de spital, 1 medic șef, 20 directori la diferite instituții publice locale și centrale.
Din cele 956 cauze soluționate, 456 s-au soluționat după 1 an de la data primei sesizări, iar 510 după 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 1078 cauze rămase de soluționat, un număr de 767 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării, iar 237 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale .


5.3. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale


Serviciul Teritorial Alba Iulia
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Alba Iulia au avut de soluționat 441 cauze, din care 147 au fost cauze înregistrate în anul 2017. Au fost soluționate 319 cauze.
Prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 22 inculpați, din care 19 inculpați persoane fizice și 3 inculpați persoane juridice125.
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată prin rechizitoriu, cei 19 inculpați sunt: 9 inculpați funcționari publici (2 șefi servicii din consiliu județean, director executiv în cadrul Direcției economice consiliu județean, șef Servici autorizare plăți din cadrul centru județean A.P.I.A.126, consilier superior cadrul centru județean A.P.I.A, șef birou în cadrul cadrul centru județean A.P.I.A, expert Serviciul verificare cereri plăți din cadrul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, primar comună, consilier superior primărie comună), iar 10 inculpați au alte ocupații (asociați/administratori/reprezentanți societăți comerciale, fermieri).
Cele 9 rechizitorii au fost variate ca obiect, dintre acestea 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni de corupție, 7 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
Din cele 319 cauze soluționate, 175 cauze au fost soluționate după 1 an de la prima sesizare, iar în 215 cauze au fost soluționate după 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Au rămas nesoluționate 122 cauze din care 73 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare și 89 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.


Serviciul Teritorial Bacău
În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial Bacău au avut de soluționat 344 cauze, din care 139 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Au fost soluționate 200 de cauze.
În 24 cauze s-a dispus trimiterea în judecată instanța de judecată fiind sesizată cu 19 rechizitorii și 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Au fost trimiși în judecată 43 inculpați (3 persoane juridice) din care 38 prin rechizitoriu, iar 5 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.127
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 43 inculpați, sunt 3 persoane-juridice și 40 persoane-fizice, respectiv: 1 deputat, 1 primar municipiu – vicepreședinte partid la nivel național, 1 primar municipiu – președinte organizație județeană Neamț a unui partid, 2 primari comună, 1 consilier județean, 8 administratori de societăți comerciale, 3 directori, 3 ingineri, 1 diriginte de șantier, 3 funcționari publici, 1 pensionar, 1 agricultor, 1 fermier, 3 fără ocupație, 2 profesori, 2 ofițeri de poliție, 1 inspector superior, 1 președinte asociație crescători de animale și 4 alte profesii. Prin prisma obiectului cauzelor cu trimitere în judecată, se constată că 13 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 8 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 1 cauză a avut ca obiect infracțiuni de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului și 2 cauze au avut ca obiect infracțiuni asimilate celor corupție.
Din cele 200 cauze soluționate, un număr de 114 au fost soluționate după 1 an de la data sesizării organelor judiciare.
Au rămas 144 cauze nesoluționate, din care 83 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare iar, 77 cauze sunt mia vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul teritorial Brașov În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial au avut de soluționat 714 cauze, din care 211 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Au fost soluționate 196 cauze.
Prin cele 15 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a69 inculpați ( 60 persoane fizice și 9 persoane juridice128.
Raportat la funcțiile deținute, din cei 60 inculpați persoane fizice trimise în judecată, 2 sunt demnitari (1 senator și 1 deputat), 12 ocupă funcții publice de conducere (1 președinte consiliu județean trimis în judecată în două cauze, 1 administrator public al județ, 1 director DGASPC129, 1 director Direcția de Investiții Urbanism din cadrul consiliu județean, 1 director Direcție județeană de Administrare Drumuri și Poduri, 1 director Serviciul Achiziții Publice din cadrul DGASPC, 1 Director economic în cadrul DGASPC, 1 director adjunct în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc), 4 primari , 5 consilieri județeni, 3 funcționari publici, 1 avocat, 4 ofițeri de poliție, 2 agenți de poliție, 14 oameni de afaceri, 2 ingineri, 4 economiști.
Cauzele finalizate prin rechizitoriu au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 116 infracțiuni (față de 146 în anul precedent), din care 86 infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție (16 infracțiuni de corupție, 42 infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 28 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene) 8 infracțiuni prevăzute de legi speciale (Legea nr.241/2005), 1 infracțiune de înșelăciune, 3 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 11 infracțiuni de favorizare a infractorului, 4 infracțiuni de mărturie mincinoasă, 1 infracțiune de conflict de interese, 1 infracțiune de vătămare corporală din culpă și 1 infracțiune de părăsire a locului accidentului. Din cele 42 infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție un număr de 40 sunt infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. <Din din cele 148 cauze soluționate în anul 2017, 107 au avut o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare, 19 au avut o vechime de peste 6 luni de la sesizare.
Din cele 518 cauze rămase de soluționat la sfârșitul anului 2017(405 cauze au o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare, iar 442 cauze sunt cu urmărirea penală începută.

Serviciul teritorial Cluj
În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial au avut de soluționat 459 cauze, din care 161 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Au fost soluționate 262 cauze.
Au fost emise 22 acte de sesizare a instanței privind 31 de inculpați, din acestea 11 rechizitorii privind 20 inculpați (din care 2 persoane juridice) și s-au încheiat 11 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, privind 11 inculpați (toate persoane fizice)130.
În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată se constată că între cei 31 de inculpați sunt: 1 notar, 1 primar, 3 directori generali ai unor regii autonome, 1 director de muzeu, 1 inspector șef adjunct în cadrul unui Inspectorat Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, 1 șef de ocol silvic, alți 8 funcționari publici (din care 1 consilier juridic, 1 șef serviciu în cadrul unei primării, 1 contabil șef), 11 asociați/administratori de societăți comerciale, 4 având alte ocupații.
Cauzele finalizate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 44infracțiuni din care 15 de corupție și asimilate celor de corupție, 10 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 2 infracțiuni de spălare de bani, 4 evaziune fiscală, 11 infracțiuni de fals, 2 alte infracțiuni.
Din cele 262 cauze soluționate, în 157 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar în 138 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 197 cauze nesoluționate, 132 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare și 104 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale inclusiv in rem.

Serviciul teritorial Constanța
În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial au avut de soluționat 629 cauze, din care 233 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Au fost soluționate 340 cauze.
Au fost emise 39 de acte de sesizare a instanței din care 33 rechizitorii privind 84 inculpați131 și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 6 inculpați.

Referitor la calitatea persoanelor trimise în judecată, între cei 84 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu sunt: 44 – funcționari publici; 3 – avocați; 7 – polițiști; 8 – persoane juridice și 22 – alte ocupații.
Trimiterile în judecată au privit săvârșirea a 166 infracțiuni (168 infracțiuni în 2016), iar prin prisma obiectului, din cele 33 rechizitorii, un număr de 15 au vizat infracțiuni de corupție, 14 au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, 1 au privit infracțiuni de evaziune fiscală, 1 infracțiune de fals și 2 infracțiuni împotriva înfăptuirii justiției.

Din cele 340 cauze soluționate, în 144 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar în 186 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale .
De asemenea, din cele 340 cauze nesoluționate, în 222 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (262 în anul 2016) și în 186 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (210 în anul 2016).

Serviciul teritorial Craiova
În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial au avut de soluționat 578 cauze, din care 209 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 343 cauze.
În anul 2017 au fost emise 16 rechizitorii privind89 inculpați (persoane fizice și 8 inculpați persoane juridice) și 1 acord de recunoaștere a vinovăției privind 1 inculpat persoană fizică132.
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 90 inculpați se află: un deputat, 42 funcționari publici (1 primar municipiu, 4 primari de comună, 1 director executiv APIA, 1 șef centru local APIA, 1 șef serviciu OJPDRP, 1 director executiv primărie, 1 șef serviciu juridic și 1 șef serviciu stare civilă primărie, 1 auditor, 2 consilieri superiori, 2 casieri, 1 operator calculator, 15 funcționari AFIR, 1 funcționar ANAF, 2 secretari primărie comună, 1 agent agricol și 2 referent primărie, 2 consilieri APIA, 1 referent APIA, 1 asistent medical), 41 alte categorii: 19 administratori societăți comerciale, 4 angajați societăți comerciale, etc.
Cele 16 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere a vinovăției au privit săvârșirea a 194 infracțiuni, iar prin prisma obiectului acestora, un număr de 30 au privit infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate corupției și 75 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Din cele 343 cauze soluționate, în 180 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare .
În cele 235 cauze nesoluționate, 155 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 160 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul Teritorial Galați
În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial au avut de soluționat 519 cauze, din care 177 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 253 cauze.
În anul 2017 au fost 11 acte de inculpare din care9 rechizitorii fiind trimiși în judecată 34 inculpați133 și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 2 inculpați.Instanțele au fost sesizate cu săvârșirea a 70 infracțiuni, iar din cele 9 rechizitorii, un număr de 8 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, iar 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

Prin prisma calității persoanelor, între cei 34 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 consilier superior APIA, 3 consilieri juridici, 4 administratori de societăți comerciale, 1 director societate comercială, 1 director general societate termoficare, 1 președinte obște, 1 avocat, 1 inspector prefectură, 1 arhitect șef, 1 antrenor lot național, 2 primari comună, 1 contabil primărie, etc.
Din cele 253 cauze soluționate, în 123 mai vechi de 1 an de la data sesizării și în 28 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 266 cauze rămase nesoluționate, 202 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare iar un număr de 24 sunt mai vechi de 6 luni de la prima sesizare.

Serviciul teritorial Iași
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Iasi au avut de soluționat 435 cauze, din care 161 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 162 cauze.
În 2017 au fost 20 de acte de inculpare din care 12 rechizitorii fiind trimiși în judecată 26 inculpați (3 persoane juridice) și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 2 inculpați134.
Prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 23 inculpați-persoane fizice trimise în judecată sunt: un avocat, un primar și un viceprimar de comună, doi administratori de societate comercială, un diriginte de șantier și doi fermieri, patru administratori de societate comercială, un consilier juridic, un contabil șef, un director, un diriginte de șantier, doi ofițeri de poliție judiciară, un registrator, trei preoți, etc.
Se constată că cele 12 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracțiuni fiind emise: 6 rechizitorii având ca obiect fapte de corupție și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 5 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și un rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.
Din cele 138 cauze soluționate în anul 2017, în 94 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 87 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul anului 2017 au rămas de soluționat273 cauze, din care 196 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 183 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul teritorial Oradea
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Oradea au avut de soluționat 345 cauze, din care 119 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 135 cauze.
A fost emise 10 acte de inculpare fiind întocmite 8 rechizitorii privind 23 inculpați și 2 acorduri de recunoaștere a vinovățieiprivind4 inculpați135.
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 27 inculpați sunt: un chestor - șef Inspectorat de Poliție Județean (la data săvârșirii faptelor), 6comisari șefi de poliție și agenți șefi din cadrul unor Inspectorate Județene de Poliție, un judecător, un avocat, un primar și doi viceprimari comune, 3 funcționari publici (un consilier superior din cadrul Agenție de Protecție a Mediului la nivel de județ, un funcționar public din cadrul Oficiului Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și un șef serviciu în cadrul unei primării comunale); 2 directori economici, unul în cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor și unul în cadrul Primăriei unui municipiu; un director de departament în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”; 4 administratori ai unor societăți comerciale, 4 alți inculpați din alte categorii de ocupații sau fără ocupație și 1 persoană juridică.
Prin actele de inculpare s-a reținut săvârșirea a 59 infracțiuni (69 în anul 2016), iar prin prisma obiectului, din care, un număr de 45 au fost infracțiuni de corupție, 7 infracțiuni asimilate și conexe infracțiunilor de corupție, 4 infracțiuni de spălare de bani, 2 infracțiuni de fals în declarații și 1 infracțiune de mărturie mincinoasă.
Din cele 210 cauze nesoluționate (150 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare și 152 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul Teritorial Pitești
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Pitești au avut de soluționat 670 cauze. Dintre acestea au fost soluționate 246 cauze.
Au fost emise 12 rechizitorii privind 39 inculpați136.
Referitor la calitatea inculpaților, printre cei 39 inculpați trimiși în judecată se află: 1 primar la data săvârșirii faptelor, 1 director Administrația Domeniului Public, 1 medic legist, 1 șef ocol silvic, 3 agenți de poliție, 4 primari de comună, 1 viceprimar de comună, 2 secretari comună, 1 președinte obște, 1 vicepreședinte obște, 7 oameni de afaceri, 3 economiști, 1 funcționar Registrul Agricol, 7 fermieri, etc.
Prin prisma obiectului, cele 12 rechizitorii întocmite au cuprins o paletă largă de infracțiuni, dintre acestea : un 1 rechizitoriu având ca obiect principal infracțiuni de corupție ( trafic de influență și cumpărare de influență), 6 rechizitorii având ca obiect principal infracțiuni de fraudare a fondurilor europene, 2 rechizitorii având ca obiect principal infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și 3 rechizitorii având ca obiect infracțiunile de înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și spălare a banilor.
Din cele 246 cauze soluționate, în 162 mai vechi de 1 an de la prima sesizare și au existat doar 185 cauze soluționate mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 374 cauze rămase nesoluționate, un număr de 275 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare și 291 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul teritorial Ploiești
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Ploiești au avut de soluționat 924 cauze, din care 252 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 419 cauze.
Au fost emise 19 acte de inculpare, respectiv 13 rechizitorii privind 19 inculpați și 7 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 7 inculpați137.În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 19 inculpați trimiși în judecată se află: 2 deputați, 1 președinte autoritate națională, 1 director direcție agenție națională, 1 director executiv poliție locală, 1 procuror, 1 comisar șef garda financiară, 1 primar municipiu, etc.
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 35 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un număr de 8 au privit infracțiuni de corupție, 1 infracțiune de delapidare, 1 infracțiunea de evaziune fiscală, 1 fraudarea fondurilor europene, 1 abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. 419 dosare soluționate în anul 2017.
În ceea ce privește cele 505 cauze nesoluționate, 299 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale iar în 400 cauze nesoluționate sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare.

Serviciul teritorial Suceava
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Suceava au avut de soluționat 479 cauze, din care 130 cauze nou înregistrate în 2017. Dintre acestea au fost soluționate 209 cauze.
Au fost emise 18 acte de inculpare din care 11 rechizitorii privind 31 inculpați (din care 4 persoane juridice)138 și 7 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 7 inculpați.
În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 38 inculpați (din care 4 persoane juridice) sunt: 1 magistrat (prim procuror), 6 polițiști, 14 funcționari publici și 13 alte categorii.
În actele de inculpare s-au reținut 58 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, 1 rechizitoriu se referă la infracțiuni de corupție, 3 rechizitorii se referă la infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și 7 rechizitorii se referă la infracțiuni împotriva intereselor financiare U.E.209 cauze soluționate. Au rămas nesoluționate270 cauze, din care 218 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, respectiv 152 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul teritorial Tîrgu Mureș
În cursul anului 2017, procurorii de la Serviciul teritorial Tîrgu Mureș au avut de soluționat 409 cauze, din care 136 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 195 cauze.
Au fost emise 17 acte de inculpare din care 8 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a20 inculpați (2 persoane juridice) și 9 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 9 inculpaț139.
Prin prisma calității inculpaților, cei 20 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 primar municipiu, 2 primari de comună, 1 consilier al primarului, 1 consilier juridic, 1 director școlar, 1 inspector școlar general, 2 persoane juridice, 1 secretar al municipiului, 1 viceprimar.
Din cele 8 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 5 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție și 3 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Din cele 195 cauze soluționate în 115 cauze au fost soluționate la peste 1 an de la prima sesizare, iar în 154 soluția a fost dispusă la mai mult de 6 luni de la începerea urmăririi penale
Din cele 214 cauze nesoluționate, 144 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare iar 173 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Serviciul teritorial Timișoara
În cursul anului 2017 procurorii de la Serviciul teritorial au avut de soluționat 403 cauze, din care 167 cauze au fost înregistrate în anul 2017. Dintre acestea au fost soluționate 175 cauze.
Prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată 55 inculpați140.
Prin prisma calității inculpaților, trimise în judecată, printre cei 55 inculpați persoane fizice trimiși în judecată sunt: 3 avocați, 1 inspector vamal, 16 agenți de poliție, 1 comisar de poliție, 1 inspector antifraudă, 1 director Compania Națională de Administrare a Infracstructurii Rutiere, 1 președinte consiliu județean, 2 primari de comună, etc.

Se constată, prin prisma obiectului, că din cele 15 rechizitorii, sunt 9 privind fapte de corupție, 4 referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 1 are ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală și spălare de bani, 1 are ca obiect infracțiunea de șantaj.
Din 175 cauze soluționate, în 86 s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare iar 77 au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Au rămas nesoluționate 152 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare precum și 103 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

5.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari


În anul 2017 numărul cauzelor penale de soluționat a fost de 387 din care s-au soluționat 79.

Prin cele 4 rechizitorii și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 19 inculpați.141
Dintre inculpații trimiși în fața instanței judecată prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției, 4 aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, din care 1 ofițer cu funcție de conducere în grad militar de colonel (adjunct inspector șef al unui Inspectorat de Jandarmi Județean), 2 plutonieri adjutanți șefi și 1 maistru militar. Pe lângă aceștia, au fost trimiși în fața instanțelor de judecată și 8 inculpați în sarcina cărora s-au reținut fapte săvârșite ca civili, dintre care 2 cadre didactice din învățământul superior (1 conferențiar universitar, 1 lector universitar), 2 oameni de afaceri (1 director general de societate comercială și 1 administrator).

Prin cele 4 rechizitorii și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 40 infracțiuni, din care 30 de infracțiuni de corupție, 4 infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 2 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și 4 infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție.

Din cele 79 cauze soluționate, 28 au fost soluționate până în 6 luni de la sesizare, 11 la peste 6 luni de la sesizare, iar 40 au depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări.
Din cele 308 cauze nesoluționate 247 au vechime mai mare de 1 an de la data sesizării, iar 231 sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

5.5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state


În anul 2017, Serviciul de cooperare internațională și programe a contribuit prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeplinirea următoarelor direcții principale de acțiune:
  • urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva corupției;
  • reflectarea unei imagini externe corecte a activității Direcției;
  • continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state (DNA încheind 3 noi memorandumuri de cooperare cu Autoritatea de Control Administrativ a Republicii Arabe Egipt, încheiat la 27.04.201 7, cu Parchetul Național Financiar din Franța, încheiat la 27.06.2017, Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU), încheiat în 07.09.2017)
  • continuarea activității desfășurate de DNA în cadrul grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;
  • desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională;
  • implicarea DNA în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;
  • implicarea DNA în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție din care face parte și Direcția Națională Anticorupție;
  • implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;
  • desfășurarea activităților de training specializat pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție, în parteneriat cu alte organizații;
  • oferirea de asistență tehnică și training anticorupție procurorilor din alte state.
Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție
S-a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în continuare în cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”. În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei, prin intermediul Ministerului Justiției.
Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește competențele sale, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape și în cursul anului 2017 menținerea și creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității personalului operativ al Direcției, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție, executarea competentă a atribuțiilor procurorului în faza de judecată și aducerea la îndeplinire a rolului pentru care Direcția Națională Anticorupție a fost înființată.
Printre măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în acest context pot fi menționate:
  • Înființarea Compartimentului de analiză a datelor privind corupția și recrutarea a trei ofițeri de poliție judiciară specializați în sociologie și psihologie. Înființarea acestui compartiment reprezintă contribuția specifică a DNA la demersurile instituționale de identificare și implementare unor măsuri de prevenire a corupției, D.N.A. înțelegând faptul că datele pe care le are la dispoziție - rezultate din cauzele de corupție la nivel înalt instrumentate - constituie o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii de către autoritățile statului în scopul reducerii dimensiunii fenomenului corupției în România;
  • Compartimentul de investigații financiare aflat în subordinea directă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, înființat în scopul creșterii gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni de corupție și asimilate, și-a dezvoltat activitatea, contribuind la realizarea profilului financiar pentru 19 persoane fizice și 32 societăți comerciale și analiza tranzacțiilor financiare derulate prin conturile bancare in 24 de dosare penale;
  • Aprobarea procedurii privind efectuarea investigațiilor financiare în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, elaborat de Compartimentul de investigații financiare;
  • Analiza periodică a cauzelor aflate în curs de urmărire penală la procurori, sub aspectul modul de înregistrare, a duratei și a administrării probelor cu respectarea principiilor și normelor procedurale; precum și a activității judiciare a procurorilor în vederea accelerării proceselor și obținerii unor soluții temeinice. În acest sens au fost desfășurate cinci controale ale activității de urmărire penală, respectiv activității judiciare;
  • formularea de observații la proiectele de modificare a pachetului de legi privind sistemul judiciar, de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală formulate de Guvern sau, respectiv, de camerele Parlamentului; transmiterea acestor propuneri, după caz, către Ministerul Justiției, CSM, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • participarea la grupul de lucru constituit de Ministerul Justiției pentru elaborarea proiectului Metodologiei de evaluarea ex-post a incidentelor de integritate și a grupului de lucru constituit de CSM pentru finalizarea proiectului Planului de integritate al sistemul judiciar, ambele pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020;
  • participarea regulată a Direcției Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.
Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate și în cursul anului 2017 de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest concluziile au fost reflectate în Raportul tehnic de progres din noiembrie 2017 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu. În lunile mai și septembrie 2017, Comisia Europeană a organizat două misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.

Raportul Comisei Europene remarcă faptul că instituțiile judiciare cu rol în lupta împotriva corupției și-au menținut bunel rezultate, deși au operat în circumstanțe dificile, exemplificând cu rezultatele DNA și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe de altă parte însă, raportul subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3 (n.n. – referitoare la adoptarea de către Parlament a unor criterii obiective în luarea deciziilor privind cererile de ridicare a imunității parlamentare). Raportul insistă însă că, în cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.

În ceea ce privește documentele strategice adoptate la nivel național, pe parcursul anului 2017, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a continuat să asigure suportul tehnic al contribuției Direcției Naționale Anticorupție la elaborarea proiectelor de documente aferente celor două strategii relevante pentru instituția noastră, respectiv: Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2016-2020 și Strategia Națională Anticorupție 2016-2020. Astfel, au fost transmise Ministerului Justiției – instituție integratoare – observații și propuneri de măsuri necesare a fi cuprinse în Planul de Acțiune pentru Implementarea Strategiei pentru Dezvoltarea sistemului Judiciar 2015-2020, precum și de obiective și acțiuni principale în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție. De asemenea, DNA a participat activ la reuniunile Platformei de cooperare a autorităților independente si a instituțiilor Anticoruptie și la reuniunile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru redactarea Planului de Integritate al Sistemului Judiciar.

Unitatea de Implementare Programe
Programele cu finanțare UE propuse ori derulate în anul 2017 au vizat, ca și în anii precedenți, în principal domeniul întăririi capacității administrative și instituționale a DNA și consolidarea infrastructurii instituției.

I. În domeniul întăririi capacității administrative și instituționale

Contract de grant 786260 PROEPPO
În luna august 2017, DNA a elaborat o propunere de proiect a DNA in parteneriat cu Asociația Română de Cercetare a Dreptului Comunitar, Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Facultatea de Drept având ca titlu Promovarea protecției intereselor financiare ale UE prin sprijinirea acțiunilor Statelor Membre și a instituțiilor europene în tranziția către instituția Parchetului European Antifraudă EPPO în cadrul apelului lansat de OLAF prin programul HERCULE III Law Training and Studies. Proiectul a fost aprobat la finalul anul 2017, bugetul total al proiectului fiind de 82.000 EUR, din care 80% sunt fonduri externe nerambursabile.
Pe parcursul proiectului, care va avea o durată de 12 luni, începând cu ianuarie 2018, va fi elaborat un studiu privind efectele înființării Parchetului European, ce va presupune o întâlnire inițială de o zi a unui grup de experți, un atelier de lucru pentru 25 de persoane și organizarea unei conferințe finale internaționale la București.

Proiect finanțat de Fundația Hanns Seidel
Proiectul, organizat cu sprijinul și finanțarea Fundației Hanns Seidel, și-a propus susținerea activității Direcției Naționale Anticorupție prin îmbunătățirea capacităților profesionale ale procurorilor din cadrul DNA în domeniul comunicării. Astfel, au fost organizate trei sesiuni de instruire profesională, pentru un număr de 45 participanți. Evenimentele s-au bucurat de un real interes din partea participanților, ceea ce a condus la idea continuării organizării unor sesiuni viitoare de pregătire profesională în domeniul comunicării. În acest sens, DNA a formulat o nouă cerere de finanțare, iar Fundația Hanns Seidel a aprobat finanțarea a trei viitoare sesiuni, care vor fi organizate pe parcursul anului 2018.

Prelungire proiect „Întărirea capacitații judecătorilor și procurorilor români în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economice și financiare”, finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția.
Proiectul este gestionat de către Consiliul Superior al Magistraturii și are ca beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale Anticorupție și Institutul Național al Magistraturii, ca instituție ce organizează pregătirea profesională continuă a judecătorilor. Acordul privind implementarea proiectului a fost semnat în martie 2013 și a avut o durată de 2 ani, care e fost extinsă până în iunie 2018.
Pe parcursul anului 2017 au fost organizate 6 seminarii de pregătire profesională pentru personalul DNA, urmărindu-se unificarea practicii și îmbunătățirea nivelului de înțelegere al activităților necesare perchezițiilor informatice, la care au participat 82 de ofițeri de politie judiciară si 32 de procurori. De asemenea, a fost elaborat un set de proceduri interne privind investigațiile financiare. Proiectul urmează a fi finalizat în anul 2018, prin organizarea unei vizite de studiu în Elveția destinată schimbului de experiență pe teme perchezițiilor informatice și a unui seminar dedicat discutării ultimelor tendințe în jurisprudența instanțelor care judecă cauzele instrumentate de DNA.
Un alt obiectiv al proiectului l-a constituit îmbunătățirea infrastructurii IT a DNA necesară activităților de percheziții informatice, sens în care au fost achiziționate echipamente pentru sprijinirea activității specialiștilor IT. Valoarea totală a extinderii de proiect este de 235.000 euro, finanțarea fiind asigurată în proporție de 85% din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare națională.

Proiect privind Îmbunătățirea capacității instituționale a autorităților judiciare ucrainene de investigare și rezolvare a cazurilor de mică și mare corupție finanțat prin Programul Asistență Oficială pentru Dezvoltare (ODA) gestionat de Ministerul Afacerilor Externe din România
Proiectul a fost inițiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o mare parte din activitățile și conținutul proiectului constituind contribuția DNA, prin intermediul a patru experți desemnați. Proiectul s-a desfășurat în perioada martie 2016 – iunie 2017, prin realizarea unor misiuni de evaluare instituțională și a nevoilor de pregătire profesională, urmate de discuții la nivel de management în Ucraina, o vizită la București a unei delegații ucrainene și trei sesiuni de pregătire profesională dedicate personalului din instituțiile anticorupție din Ucraina (Biroul Național Anticorupție – NABU și Parchetul Special Anticorupție din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei).

Programul Fondul de Mobilitate pentru Experții Guvernamentali finanțat de către MAE și implementat în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP – Centru Regional pentru Europa și Asia Centrală)
Cu sprijinul și finanțarea Fondului de Mobilitate pentru Experții Guvernamentali, 4 procurori și 1 ofițer de poliție au participat în perioada 28 octombrie - 3 noiembrie 2017, la o vizită de studiu la sediul Autorității de Control Administrativ din Republica Arabă Egipt, având ca obiectiv o mai bună înțelegere reciprocă a atribuțiilor și modelului organizațional al celor două instituții.
De asemenea, în cadrul aceluiași program, 2 procurori au participat în perioada 8 - 9 decembrie 2017 la Congresul Anticorupție organizat la Tunis, de Autoritatea Națională Anticorupție din Tunisia, fiind create cu acest prilej premisele unei viitoare cooperări bilaterale cu Autoritatea Națională Anticorupție din Tunisia.

Programul MATRA finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos
În luna iulie 2017, DNA a formulat o propunere de proiect în vederea obținerii sprijinului financiar al programului MATRA, derulat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România, în vederea organizării, în primul trimestru al anului 2018, a unei reuniuni a Grupului de Lucru EPAC/EACN (European Partners Against Corruption) cu tema “Analiza datelor de mari dimensiuni, aspecte legale, utilizarea bazelor de date”. Propunerea a fost aprobată, 5000 de EUR fiind alocați de Programul MATRA, acestei activități.

II. În domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)

Contract de GRANT OLAF 2016/D1/028
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a cofinanțat prin programul Hercule III Asistență Tehnică proiectul propus de DNA pentru achiziționarea de hardware și licențe de aplicații software necesare activităților de percheziție informatică și de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic din cadrul DNA. Costul total estimat al proiectului este de 217.000 EUR, OLAF cofinanțând 80% din această sumă. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a 18 de luni - aprilie 2016 – octombrie 2017.
În anul 2017, Direcția Națională Anticorupție a achiziționat o parte a echipamentelor tehnice specifice. De asemenea, în cursul acestui an 11 specialiști IT care efectuează percheziții informatice au participat la cursuri de pregătire specializate privind utilizarea echipamentelor tehnice speciale.

Contract de GRANT OLAF 2016/D1/074
În luna iunie 2016, DNA a formulat o propunere de proiect având ca scop consolidarea capacității de investigare a DNA în domeniul tehnicilor speciale de investigare si perchezițiilor informatice. Echipamentele și formarea dobândite în cadrul proiectului vor contribui la atenuarea impactului semnificativ al recentelor modificări legislative cu privire la activitatea DNA, sprijinirea DNA pentru a păstra rezultatele sale în investigarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale UE.
Propunerea a fost selectată de către OLAF, care va finanța 80% din cheltuielile proiectului care totalizează 1.088.000 euro. Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, începând cu decembrie 2016.
Activitățile din cadrul acestui proiect au fost demarate în cursul anului 2017. Astfel, au fost achiziționate parțial echipamentele tehnice, iar 9 reprezentanți DNA (specialiști IT care efectuează percheziții informatice și ofițeri de poliție judiciară) au participat la 5 sesiuni de formare profesională specializate. Restul echipamentelor și cursurilor de pregătire vor fi achiziționate, respectiv organizate, până în iunie 2018.

Contract de grant 786226 ITECH
În luna august 2017, DNA a elaborat o propunere de proiect Îmbunătățirea capacității DNA în investigarea fraudei și corupției împotriva intereselor financiare ale UE în urma lansării apelului de proiecte în cadrul programului HERCULE III, Asistență Tehnică.
Propunerea de proiect a fost acceptată, iar proiectul (cu un buget de 325.000 EUR, din care 80% sunt fonduri externe nerambursabile) urmează a fi implementat în 18 luni, începând cu ianuarie 2018. Acesta are ca obiect achiziționarea de tehnică specială de investigare destinată Serviciului Tehnic și specialiștilor IT care efectuează percheziții informatice.

Participarea la activități internaționale anticorupție
Și în cursul anului 2017 a fost asigurată prezența DNA în calitatea sa de parchet specializat anticorupție, ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa OSCE, sau Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare OECD, de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părți a convențiilor europene și internaționale anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea participării Direcției Naționale Anticorupție la aceste activități internaționale a fost recunoscută de aceste organizații prin includerea Direcției Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora din ele și prin invitații constante la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.
Oferirea de expertiză anticorupție parchetelor și autorităților anticorupție din alte țări.
În anul 2017 a continuat să fie crescut interesul acordat de parchete și autorități anticorupție mai recent create din alte state din Europa și din afara Europei față de expertiza anticorupție pe care o poate oferi Direcția Națională Anticorupție, astfel că procurorii D.N.A. au participat în calitate de expert la diverse misiuni în cadrul programelor și proiectelor internaționale sau participarea la conferințe internaționale pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate. Au fost de asemenea organizate unele vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul DNA, cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii DNA au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.
In acest sens, 82 de procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție au participat la conferințe internaționale, reuniuni și seminarii anticorupție (organizate de Academia de Drept European - ERA, Instrumentul Comisiei Europene pentru Asistență Tehnică și Schimb de Informații TAIEX, OECD, OSCE, GRECO, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană, Consiliul Europei, Consiliul Uniunii Europene, OLAF etc.), susținând prezentări pe baza cazuisticii Direcției și participând activ la dezbateri.
Un reprezentant al DNA are calitatea de membru al Comitetului Consultativ Internațional Anticorupție (IACAB) constituit în cadrul Inițiativei Anticorupție a Uniunii Europene în Ucraina, implementată de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).
De asemenea, în cursul anului 2017, 45 procurori, ofițeri de poliție și specialiști au participat la vizite de studiu, cursuri și programe de instruire și schimb de experiență organizate, printre altele, de OLAF prin intermediul programului HERCULE, Programul Fondul de mobilitate pentru experți guvernamentali finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe, Academia Internațională de Poliție, Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), Colegiul European de Poliție (CEPOL).
În cursul anului 2017 Direcția Națională Anticorupție a fost gazda unor întâlniri de schimb de experiență cu magistrați și înalți funcționari guvernamentali anticorupție din alte state. Astfel, în cadrul programului de schimb de experiențe al Rețelei Europene de Formare Judiciară EJTN, au fost primite la sediul Direcției Naționale Anticorupție 13 vizite de studiu ale unor delegații de magistrați (9 delegații de judecători și 4 delegații de procurori) din Bulgaria, Germania, Finlanda, Franța, Italia, Lituania, Marea Britanie, Spania, Polonia, Portugalia
De asemenea, alte 13 delegații din Lituania, Egipt, Franța, Germania, Ucraina, Slovacia, Suedia (elevi liceu), Mexic, Republica Moldova, Libia, Palestina, au vizitat DNA în cursul anului 2017.
DNA a primit doua vizite ale studenților români la Facultatea de Drept, în stagiu de practică, precum și vizitele a 40 de liceeni participanți la Școala de vară pentru educație civică, participare activă și leadership - Camp Kennedy și a 18 studenți români în cadrul programului oficial de Internship al Guvernului României

Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state
Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, prin atribuțiile specifice realizate cu privire la:
- îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul unui număr total de 91 cereri de asistență judiciară internațională active, a autorităților judiciare din alte state în vederea administrării de probe în 31 de țări după cum urmează: Austria (6), Azerbaidjan (1), Belgia (2), Brazilia (1), British Virgin Islands (1), Bulgaria (1), Cehia (2), Cipru (10), Coreea de Sud (1), Elveția (9), Franța (1), Germania (8), Grecia (1), Israel (1), Italia (8), Letonia (2), Liechtenstein (2), Liban (4), Macedonia (2), Marea Britanie (2), Moldova (3), Olanda (4), Panama (1), Polonia (1), Peru (1), Singapore (1), Slovacia (1), Spania (3), SUA (6), Turcia (4), Ungaria (2);
- îndeplinirea formalităților privind executarea, în cadrul a 14 cereri de asistență judiciară internaționale pasive, a actelor procesual - penale solicitate de către autoritățile judiciare competente din străinătate din 9 țări, respectiv din Austria (2), Belgia (1), Franța (1), Israel (2), Liechtenstein (1), Moldova (2), SUA (2), Ucraina (1) și Ungaria (2) - ambele ordine europene de anchetă;
- îndeplinirea formalităților privind semnarea unui Acord pentru crearea unei echipe comune de anchetă cu Franța și desfășurarea activităților judiciare specifice care au constituit obiectul acestui acord;
- îndeplinirea formalităților privind comunicarea a 9 acte procedurale în străinătate, după cum urmează: în Austria (1), Belgia (1), Cipru (1), Germania (3), Olanda (1) și SUA (2);
- îndeplinirea formalităților privind schimbul spontan de informații în/din străinătate în 4 cazuri, după cum urmează: Franța (1) pasivă, Monaco (1) pasivă, Ungaria (2) – 1 pasivă și 1 activă;
- formularea de cereri de efectuare verificări sau schimb de informații adresate diverselor autorități din străinătate 23, după cum urmează: CCPI (3), Cehia (1), Elveția (1), Franța (2), Germania (4), Italia (4), Israel (1), Spania (1), SUA (3) și UK (3), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util. Totodată, s-a dat curs la 6 solicitări similare primite din partea Austria (1), EUROJUST (2), Olanda (1), Franța (1) și UK (1).

5.6. Compartimentul de investigații financiare


Compartimentul de investigații financiare este o structură specializată complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracțiunile de corupție și care le asistă pe acestea prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.
Compartimentul a fost înființat în conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție și funcționează efectiv începând cu data de 1 septembrie 2015 ca o structură aflată în subordinea procurorului șef al Direcției.
În cadrul structurii centrale activează în acest moment 5 ofițeri de poliție specializați în investigații financiare, iar la serviciile teritoriale există câte un ofițer cu atribuții în identificarea și sechestrarea bunurilor.
Activitatea compartimentului vizează în special efectuarea investigațiilor financiare în cauzele complexe, pe baza solicitării procurorilor care efectuează urmărirea penală în aceste cauze, pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a solicita confiscarea extinsă.
Rațiunea înființării acestui compartiment a fost creșterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsă, confiscarea specială și repararea prejudiciului. În condițiile în care cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție privesc sume importante pentru care se dispune confiscarea și recuperarea de produse infracționale, este esențial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracțiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau de conturi bancare deschise în alte jurisdicții, ceea ce îngreunează identificarea lor.
Aceste investigații presupun lucrători specializați, care dețin cunoștințe și au acces la instrumente care diferă de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală.
În cursul anului 2017, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Compartimentului de investigații financiare, au efectuat, în baza ordonanțelor de delegare142, activități de urmărire penală într-un număr de 24 dosare penale, respectiv:
- persoane audiate 110;
- percheziții domiciliare efectuate 5;
- percheziții informatice 4;
- sechestre asiguratorii aplicate 86;
- activități tehnice efectuate 7;
- activități criminalistice efectuate 12;
- mandate de aducere puse în executare 3;
- activități de ridicare de obiecte și înscrisuri 98;
- alte activități desfășurate de ofițerii de poliție judiciară:
  • au fost efectuate investigații în vederea identificării de bunuri mobile și imobile în vederea indisponibilizării, precum și analiza rulajelor de cont în vedere stabilirii unor trasee financiare;
  • au fost efectuate investigații în urma cărora a fost realizat profilul financiar pentru 19 persoane fizice și 32 de societăți comerciale.
Spre exemplu, într-un dosar complex finalizat cu rechizitoriu în cursul anului 2017 în care au fost dispuse delegări pentru ofițerii din cadrul compartimentului, pe baza datelor rezultate din activitățile desfășurate de Compartimentul de investigații financiare, s-a evidențiat o discrepanță între veniturile și cheltuielile realizate de inculpat și familia acestuia fapt ce a condus în final la indisponibilizarea unor bunuri mobile și imobile cu o valoare de aproximativ 600.000 euro.
Într-un alt dosar finalizat cu rechizitoriu în cursul anului 2017, pe baza datelor rezultate din aceste activități au fost indisponibilizate bunuri mobile și imobile cu o valoare de aproximativ 570.000 euro.

5.7. Compartimentul de analiză a datelor privind corupția


Prin Ordinul 97 din 5.07.2017, Direcția Națională Anticorupție a înființat Compartimentul de analiză a datelor privind corupția, în cadrul căruia își desfășoară activitatea 3 ofițeri de poliție judiciară, cu specializări în domeniile sociologie și psihologie.
Înființarea acestui compartiment reprezintă punerea în aplicare a unei dispoziții cuprinsă în Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2016-2020 (pct.6.5), constituind, totodată, contribuția specifică la demersurile instituționale de identificare și implementare unor măsuri de prevenire a corupției.
Aceasta și în contextul în care, prin Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare transmis Parlamentului European și Consiliului (Bruxelles, 25.01.2017 COM (2017) 44 final), Comisia Europeană a apreciat evoluția pozitivă a activității D.N.A. privind combaterea corupției la nivel înalt, însă a sugerat ineficacitatea măsurilor preventive la nivelul autorităților și instituțiilor publice, explicate de Comisie prin constatarea „repetitivității unor infracțiuni similare”.

Activitatea de analiză
Pe parcursul semestrului II al anului 2017, activitatea compartimentului a vizat, în principal, realizarea unei analize a cazuisticii privind infracțiunile de abuz în serviciu în formă calificată, aflate în competența Direcției Naționale Anticorupție comise în domeniul achizițiilor publice și al dreptului de proprietate asupra terenurilor, la nivelul autorităților publice locale. Au fost selectate 20 de cazuri instrumentate de D.N.A., în care soluțiile de condamnare pronunțate de instanțe au rămas definitive în perioada 2016 – 2017.
Analiza a scos în evidență elemente specifice contextului organizațional din instituțiile prejudiciate prin comiterea faptelor de abuz în serviciu, precum și existența unor mecanisme de producere a corupției. Aceste mecanisme reprezintă tiparele pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe, sunt rețetele folosite pentru fraudarea patrimoniului public, iar înțelegerea lor oferă premisele identificării vulnerabilităților sistemului și a posibilelor măsuri de prevenire a corupției.

Activitatea în cadrul S.N.A.
În implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, Compartimentul de analiză a datelor privind corupția a asigurat reprezentarea Direcției Naționale Anticorupție în grupuri de lucru consituite la nivelul Ministerului Justiției și al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și suportul privind acțiunile de monitorizare a măsurilor preventive prevăzute în documentul de politică publică menționat anterior.

Activitatea de psihologie
Urmare a identificării nevoii de suport psihologic pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție și ocupării unei funcții din cadrul Compartimentului de către un psiholog cu drept de liberă practică, au fost inițiate demersuri pentru dezvoltarea activității de psihologie la nivelul instituției (asigurarea instrumentarului de specialitate necesar și a condițiilor de avizare a structurii conform normelor specifice în vigoare).

5.8. Transparența și relația cu publicul și presa


Comunicarea publică a Direcției Naționale Anticorupție este adaptată specificului activităților de urmărire penală, în care există limite determinate de respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de legislația internă și internațională (prezumția de nevinovăție, protecția vieții private, asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale).
Totodată, ca instituție ce îndeplinește un serviciu public, DNA are obligația de a informa cetățenii, în mod constant, asupra activității pe care o desfășoară.

În anul 2017, corupția și combaterea faptelor de corupție au reprezentat în continuare subiecte de interes, iar investigațiile penale desfășurate de către Direcția Națională Anticorupție au atras în mod constant atenția opiniei publice. Dosarele de corupție la nivel înalt au generat un interes major din partea reprezentanților din mass media din România, dar și a celor din străinătate, în special din spațiul Uniunii Europene.

Direcția Națională Anticorupție a răspuns acestui interes public prin asigurarea unei informări prompte și corecte, bazată pe o practică de comunicare consolidată în timp, validată prin contralele tematic și de fond desfășurate de Inspecția Judiciară in anul 2016, respectiv 2017 tematic în anul 2016, dar și prin controlul desfțșurat in anul 2017. Trasparența, predictibilitea și informarea nediscriminatorie au rămas priorități înactivitatea de comunicare desfășurată de instituție.
Pagina de Internet a instituției, având adresa www.pna.ro, a reprezentat modalitatea prin care opinia publică a fost informată, în mod direct, asupra rezultatelor investigațiilor desfășurate de Direcția Națională Anticorupție.

În anul 2017, numărul de accesări ale paginii de Internet a fost de 13.676.994 ori (față de 4.248.378 în anul precedent), ceea ce reprezintă o creștere de 322 % față de anul precedent.

Activitatea ori anchetele Direcția Națională Anticorupție au generat, zilnic, iar uneori chiar de mai multe ori pe zi, subiecte în programele instituțiilor media din Romania, locale și centrale ori în mediile online.

Numeroase știri/articole/reportaje transmise de reprezentanții media au avut ca bază de documentare comunicatele oficiale emise de Direcția Națională Anticorupție (unele traduse în limba engleză) precum și răspunsurile la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Biroul de informare și relații publice
În prezent, la Biroul de Informare și Relații Publice lucrează doi ofițeri de poliție judiciară, un grefier și un specialist în comunicare care îndeplinește și funcția de purtător de cuvânt.
Comunicarea publică a instituției se întemeiază un set de reguli raportate la stadiile procesului penal. Transmiterea publică a informațiilor se face în conformitate cu dispozițiile Legii 544/2001, a Accesului liber la informațiile de interes public și prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr 482 din 1 iunie 2012 cu modificări și completări. Transmiterea în formă scrisă rămâne, în continuare, modul cel mai adecvat de comunicare publică a informațiilor despre activitățile de urmărire penală, activități ce se desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății. Comunicarea scrisă permite acuratețe sporită în transmiterea informației și, prin urmare, evitarea unor eventuale confuzii de înțelegere.
Comunicarea scrisă este transpusă în comunicate de presă, în răspunsuri scrise la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001, date despre evenimentele publice ale instituției ori precizări la informații inexacte vehiculate în spațiul public. Materialele scrise conțin date factuale prezentate într-o manieră concisă care, potrivit prevederilor legale, pot face obiectul comunicării publice.

Accesul nediscriminatoriu al mass-mediei la informația de interes public este asigurat prin transmiterea practic simultană, cu ajutorul poștei electronice, către jurnaliștii acreditați pe lângă direcție, a materialelor scrise. Simultan, materialele scrise sunt afișate pe pagina de Internet a instituției, instituția răspunzând astfel interesului public major față de dosarele penale cu infracțiuni de mare corupție. cele două secțiuni ce conțin comunicatele instituției (comunicate urmărire penală și comunicate condamnări definitive) sunt actualizate în permanență, în timp real

În cursul anului 2017, au fost întocmite și transmise 592 de informări de presă (755 în anul 2016).

Între acestea se regăsesc 121 de comunicate de presă care au semnalat cauzele penale finalizate și deferite instanțelor în vederea judecării (rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției). Acest tip de comunicate conțin fie informații referitoare la o singură cauză, fie informații referitoare la mai multe cauze deferite justiției, grupate în sinteze lunare.
În conformitate cu Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media, la cererea sau din oficiu, au fost emise 140 de comunicate de presă conținând date despre diferite stadii ale anchetelor penale, cum ar fi punerea sub acuzare sau inculparea persoanelor cercetate, reținerea în vederea arestării preventive a unor inculpați, ori având ca obiect cererea procurorilor în vederea ridicării imunității unor membri ai Parlamentului care au făcut obiectul unor anchete penale.
La solicitarea reprezentanților mass media, au fost emise 7 de comunicate privind efectuarea unor percheziții domiciliare, conținând un minim de informații raportat strict la acel stadiu procesual.
Toate comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive, la începerea urmăririi penale ori la cauze penale soluționate cu trimiterea în judecată conțin explicații privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
În situațiile în care, în spațiul public, au apărut speculații interpretabile sau informații inexacte ori chiar eronate, de natură să inducă în eroare opinia publică cu privire la activitățile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, au fost publicate clarificări, precizări sau dezmințiri ale informațiilor nereale. În împrejurările în care s-au constatat derapaje grave de la normele deontologice, prin difuzarea unor informații denigratoare, tendențioase și manipulatoare cu referire la activitatea instituției sau cu privire la anumiți procurori, a fost sesizat Consiliul Național al Audiovizualului.
Direcția Națională Anticorupție a publicat, în rezumat, sub formă de comunicate de presă, deciziile definitive de condamnare pronunțate de instanțe în dosarele Direcției, la momentul soluționării acestor dosare. Această practică răspunde exigenței de a asigura o informare completă și imediată a opiniei publice asupra finalității procesului penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2017, pe baza minutelor hotărârilor emise de instanțe, au fost întocmite și publicate pe pagina de Internet un număr de 296 comunicate având ca obiect hotărâri definitive de condamnare sau sinteze lunare ale deciziilor de condamnare.
În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive, în formă integrală, pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are loc după transmiterea hotărârilor motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.
Pe parcursul anului 2017, Biroul de informare și relații publice a gestionat, redactat și transmis, un număr de 985 derăspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (1.178 în anul precedent).
Solicitanții informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 92%, persoane din mass-media, diferența fiind reprezentată de persoane fizice și juridice.
În concordanță cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, nu a fost permisă, în nicio situație, preluarea, de către reprezentanții media, a înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.
Nici instituția, nici Biroul de informare și Relații Publice nu sunt în măsură să gestioneze acele situații în care informații și chiar elemente cu referire la materialul probator din anchetele penale apar în spațiul public. Această posibilitate apare în condițiile în care, prevederile legale permit accesul, la date din dosare, al unor persoane implicate sau care au legătură cu aceste anchete (spre exemplu, persoanele care depun sesizări, inculpații, suspecții, părțile vătămate, martorii, avocații etc.). De asemenea, această posibilitate apare și în cazul în care persoanele provenind din alte instituții care, în virtutea atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale activității de urmărire penală.
Raportat la aceste împrejurări, reprezentanții instituției și Biroul de informare și relații publice au aplicat regulile de comunicare anterior menționate și asumate de instituție și au evitat să facă orice fel de aprecieri sau comentarii referitoare la cauzele aflate în curs de soluționare ori la elemente de probațiune.

Rezultatele activității Direcției din anul precedent au fost prezentate public, în cursul lunii februarie 2017, în cadrul unui eveniment public la care au participat reprezentanți ai sistemului judiciar, ai administrației centrale, diplomați, angajați ai instituției, precum și jurnaliști.

Pe parcursul anului 2017, la cerere, conducerea instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.
În anul 2017, au fost acreditați pe lângă Direcția Națională Anticorupție 150 de jurnaliști din presa audio-vizuală și scrisă, ponderea celor din presa locală fiind de 75 %, iar a celor din presa centrală de 25 %. Interesul instituțiilor media locale s-a concentrat asupra cauzelor aflate în instrumentarea celor 14 servicii teritoriale, dar și a celor aflate la structura centrală, dar cu impact în plan local.
Pentru reprezentanți ai mass-media din străinătate, activitatea Direcției Naționale Anticorupție a determinat un interes sporit față de anul precedent. Concret, jurnaliști străini, în special canale de televiziune, dar și publicații și agenții de presă și posturi de radio, au solicitat și au realizat interviuri cu reprezentanți ai instituției. Majoritatea solicitărilor au provenit de la instituții de presă din țările Uniunii Europene.
Temele interviurilor au fost legate de activitatea instituției și de rolul procurorilor anticorupție în cadrul sistemului judiciar, tipologiile cazurilor de corupție instrumentate. Un interes aparte l-au suscitat inițiativele din anul 2017 de a modificare a cadrului legislativ anticorupție. Comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție au reprezentat, la rândul lor, bază de documentare a unor articole, comentarii sau analize publicate de agenții de presă internaționale ori publicații din străinătate. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată, cu accent pe cauzele în care ancheta a fost finalizată, iar inculpații au fost deferiți spre judecare, instanțelor.

În anul 2017, pagina de Internet a instituției a fost în mod constant actualizată în conținutul său.
Astfel, pe prima pagina se regăsesc atât comunicatele privind dosare aflate în cursul urmăririi penale, cât și comunicate privind decizii definitive de condamnare. Un motor de căutare atașat aplicațiilor „Comunicate de presă” (atât la urmărire penală, cât și la condamnare definitivă) permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate de instituție, în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).

Interesul sporit al opiniei publice față de activitatea Direcției Naționale Anticorupție s-a reflectat în numărul de accesări ale paginii de Internet www.pna.ro, care și-a păstrat tendința de creștere. Astfel, pe parcursul anului 2016, pagina a fost accesată de 13.676.994 ori, în creștere de 322% față de anul precedent (față de 4.248.378 ori în anul precedent). Interesul cel mai mare l-au suscitat informările privind activitatea de urmărire penală, urmată de finalitatea proceselor penale, respectiv condamnarea definitivă pronunțată de instanțe în spețe ale Direcției.
Biroul de informare și relații publice are în atribuții și activitatea de monitorizare a presei scrise centrale și locale, a principalelor posturi de radio și TV, precum și a mass-mediei electronice. Un buletin care conține materiale de presă relevante despre activitatea instituției este redactat cu frecvență zilnică în cursul dimineții și poate fi accesat de orice angajat al instituției. De asemenea, sunt luate în evidență informații sau articole de investigație cu potențial de valorificare în cadrul unor dosare penale.

Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul
Compartimentul registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva și, totodată, organizează și realizează activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al instituției.

În anul 2017, la structura centrală aDirecției Naționale Anticorupție, prin acest compartiment, au fost efectuate 11.502 înregistrări (13.999 în anul 2016) reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice, corespondență în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, precum și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale, înregistrându-se o scădere cu 17,84% față de anul precedent.
La acestea se adaugă un număr de 28.586 lucrări intermediare (28.428 în anul 2016), care sunt evidențiate în condica de corespondență fără a fi înregistrate și menționate în datele statistice, întrucât au fost transmise compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o creștere cu 0,56% comparativ cu anul precedent.
Au fost soluționate 2.583 lucrări prin transmitere către parchete ori instituții publice competente (4.499 în anul 2016), în scădere cu 42,59% și 8.919 lucrări prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale Direcției (9.500 în anul 2016), în scădere cu 6,12%.ÎÎn perioada de referință, persoanele desemnate au primit în audiență 2.223 persoane, comparativ cu 3.377 de persoane în anul precedent, în scădere cu 34,18%. Compartimentul a asigurat expedierea unui număr de 33.576 comunicări, acte procedurale ș.a., constatându-se o scădere cu 2,65% (34.487 în anul 2016).

5.9. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului


Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare își desfășoară activitatea, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul managementului resurselor umane prin elaborarea proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind structura și organizarea Direcției, precum și formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale.
În anul 2017, acest compartiment a înregistrat un număr de 2056 lucrări, din care 1027 cereri, comparativ cu 2207 lucrări din care 1252 cereri în anul 2016. Obiectul cererilor l-au constituit, în principal, încadrarea în funcțiile specifice Direcției Naționale Anticorupție, acordarea unor drepturi salariale și solicitarea încetării activității.
Atribuția compartimentului privind ținerea la zi a evidenței posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative ale procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, legate de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de redimensionare a structurii corelativ evoluției activității Direcției, ca o cerință a întăririi capacității instituționale de luptă împotriva corupției.
Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2017, era ocupată în proporție de 93,39% (735 posturi ocupate, din cele 787), iar activitatea a fost desfășurată cu 92,25% din personalul prevăzut în organigramă (726 persoane în activitate din 787 posturi prevăzute), întrucât 9 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (3 procurori, din care 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, 1 la Departamentul pentru Lupta Antifraudă și 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 procuror, 2 ofițeri de poliție judiciară, 1 grefier și 1 șofer) sau pentru alte motive (1 grefier).
La finele anului 2017, situația ocupării efective se prezenta astfel:
a) 195 de posturi de procurori, din care ocupate 179 (91,79%);
b) 260 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 241 (92,69%);
c) 65 de posturi de specialiști, din care ocupate 58 (89,23%);
d) 25 de posturi de specialiști antifraudă, din care ocupate 17 (68%);
e) 109 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 105 (96,33%);
f) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 40 (90,91%);
g) 89 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 86 (96,63%).
În cursul anului 2017, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea a 73 persoane (37 procurori, 20 de ofițeri de poliție judiciară, 3 specialiști, 3 grefieri, 5 personal contractual, 2 funcționari publici și 3 șoferi) și încetarea raporturilor de muncă a 45 persoane prin încetarea activității în cadrul Direcției (35 procurori, 3 grefieri, 5 personal contractual și 2 șoferi), prin încetarea detașării a unui număr de 26 ofițeri de poliție judiciară și 3 specialiști antifraudă, la cerere, și prin pensionare (3 procurori și 2 specialiști).
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate 4 interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 26 procurori care au fost declarați admiși de către comisiile special constituite (21 la nivel central și 5 la nivel teritorial).
Un număr de 38 procurori și-au încetat activitatea în cadrul Direcției, din care: 20 prin încetarea activității în cadrul Direcției, 14 prin încetarea delegării, 1 urmare revocării din funcție și 3 prin pensionare.
Pentru a se asigura desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității au fost solicitate 93 de delegări, din care 43 în funcții de execuție și 50 în funcții de conducere.

Tot în cursul anului 2017, au fost detașati 2 grefieri de la alte unități de parchet/instanță, la structura centrală, pe o perioadă de 1 an.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2017, 20 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar pentru un număr de 10 ofițeri de poliție judiciară a fost prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator secundar de credite, a emis 539 de ordine, decizii și contracte individuale de muncă vizând încadrarea și salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție judiciară și personalului auxiliar de specialitate și conex, economic și administrativ.
În ceea ce privește asigurarea resurselor umane corespunzătoare au fost parcurse etapele privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza competenței și a oportunităților egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.
Referitor la încadrarea sau promovarea personalului în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Compartimentul a asigurat organizarea unui număr de 22 concursuri, interviuri sau examene la care au participat 119 de candidați, după cum urmează:
  • 4 interviuri pentru numirea procurorilor – 42 candidați;
  • 3 concursuri de recrutare pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare – 6 candidați;
  • 1 procedură de transfer la cerere pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare – 2 candidați;
  • 1 concursuri de ocupare a posturilor de grefier șef serviciu – 9 candidați;
  • 1 concurs de promovare în grad superior a funcționarilor publici – 1 candidat;
  • 3 concursuri de ocupare post consilier – funcționar public – 30 candidați;
  • 2 concursuri de ocupare posturi șofer - 5 candidați;
  • 2 concursuri de promovare a grefierilor de la instanțe/parchete inferioare - 4 candidați;
  • 3 concursuri ocupare posturi personal contractual – 16 candidați;
  • 2 examene de promovare în gradul imediat superior a personalului contractual pentru care a expirat perioada de debut – 4 candidați.
S-a continuat, în cursul anului 2017, sistematizarea arhivei referitoare la dosarele profesionale ale procurorilor, grefierilor, ofițerilor de poliție judiciară, specialiștilor, specialiștilor antifraudă, funcționarilor publici, personalului conex și contractual, precum și activitatea de evidență și selectare a documentelor pentru arhiva generală.În aplicarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice,143 s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor, funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise, după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
De asemenea, au fost centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităților juridice de către soț, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul Direcției, precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informații, în conformitate cu prevederile art.5 alin.(3), art.6 și art.7 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare a continuat activitatea de actualizare și completare a fișelor de post pentru categoriile de personal din cadrul Direcției și de asigurare a evidenței planificării concediilor de odihnă, a evidenței concediilor de studii, de creștere și îngrijire a copilului, precum și a distincțiilor, gradelor/gradațiilor militare și gradelor/gradațiilor profesionale pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție.
Potrivit reglementărilor în vigoare, au fost desfășurate activitățile de actualizare a Registrului unic de evidență a salariaților Direcției, în format electronic (REVISAL), pentru personalul contractual, prin completarea, în ordinea angajării, a elementelor privind contractul de muncă, actul de numire și, după caz, de modificare a raportului de muncă.
De asemenea, s-a continuat activitatea de întreținere a bazei de date RUSAL pentru toate categoriile de personal ale Direcției Naționale Anticorupție, prin completarea datelor personale și profesionale ale angajaților.
Pe parcursul anului 2017, s-a continuat activitatea de implementare a proiectului inițiat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială „Sistemul informatic integrat de management al resurselor din sistemul judiciar (RMS)” – Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare s-a implicat activ în etapa de migrare a datelor în noua bază de date ORACLE.
În activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, numerele de înregistrare atribuite de Autoritatea Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(2) din Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor, sunt menționate pe orice act prin care datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau dezvăluite în cadrul activităților desfășurate în domeniul dreptului penal, activităților având ca scop monitorizarea/securitatea persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/private precum și a activităților având ca scop administrarea justiției, servicii de consiliere legală și reprezentare în justiție. De asemenea, de la secțiile și serviciile care prelucrează date cu caracter personal au fost culese datele necesare întocmirii raportului anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare, în vederea aplicării prevederilor art.70 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, precum și a îmbunătățirii activității, care să permită susținerea studiului individual, informarea și documentarea cu celeritate a personalului cu privire la legislația în vigoare și la practica judiciară relevantă, a pus accentul pe luarea unor măsuri care să faciliteze cunoașterea modificărilor cadrului normativ cu incidență în activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție și a doctrinei recente.
Biblioteca Direcției, organizată în cadrul Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare, în cursul anului 2017 și-a îmbogățit fondul documentar prin identificarea și achiziționarea de lucrări de specialitate, iar gestionarea acestuia a fost îmbunătățită prin organizarea evidenței în format electronic a materialelor documentare, ceea ce permite dinamizarea accesului personalului la informație. S-a asigurat documentarea și informarea permanentă cu privire la noutăți legislative, practică judiciară ori probleme controversate din doctrină, atât prin intermediul mijloacelor clasice, respectiv note și circulare interne ori realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și prin intermediul sistemului informatic. Totodată, în ceea ce privește accesul informatic la documentare, menționăm că programul legislativ achiziționat permite identificarea legislației naționale în vigoare, dar și accesul la forma electronică a actelor normative la oricare alte date relevante pentru anchetă și conține practica judiciară aflată în legătură cu acestea, precum și un modul de doctrină, respectiv, de drept comunitar. De asemenea, fiecare structură a Direcției are acces, din momentul publicării, la ultimele noutăți legislative, dar și la alte informații de interes pentru urmărirea penală, prin abonarea la Monitorului Oficial, în format electronic.
Rețeaua de intranet a instituției a fost dezvoltată din punct de vedere funcțional, fiind postate informații, organizate după materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale Curții Constituționale, a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, a articolelor apărute în revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie, Doctrină și Jurisprudență etc.) și în alte publicații (Revista Română de Criminalistică, Buletinul Casației), precum și a ordinelor cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care nu conțin informații clasificate.
A continuat buna colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii și cu Secția de resurse umane și documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cărora le-au fost transmise situații, date sau note cu privire la procurori ori alte categorii de personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost asigurate lucrările de secretariat pentru ședințele Colegiului de conducere și pentru activitatea Comisiei de evaluare a activității procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, numită de Consiliul Superior al Magistraturii. Au fost întocmite situațiile referitoare la personalul Direcției Naționale Anticorupție și la evaluarea personalului contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea fișelor de apreciere.
Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare a îndeplinit atribuții în materia pregătirii profesionale continue a personalului Direcției, preocupându-se de asigurarea informațiilor necesare participării la programele de pregătire organizate de Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, dar și de desfășurarea programelor de pregătire profesională descentralizată.
În acest sens, în cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor, organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 48 procurori la 29 seminarii, iar la programul anual de formare profesională continuă a grefierilor, organizat de Școala Națională de Grefieri, precum și seminariile organizate în cololaborare cu parchetele de pe lângă curțile de apel, s-a asigurat participarea unui număr de 16 grefieri la 13 seminarii.
Pregătirea profesională descentralizată continuă s-a realizat într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofițerii de poliție judiciară, grefierii și specialiștii Direcției fiind aprobate de Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii la nivelul fiecărei secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația și jurisprudența relevantă pentru activitatea Direcției, dar și normele deontologiei profesionale.
Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat utilizarea documentelor electronice în activitatea de urmărire penală, informațiile clasificate (cadrul legal, nivelurile de secretizare, manipularea informațiilor clasificate, distincția între informațiile clasificate și informațiile de interes public), actele de procedură întocmite în cazul dispunerii măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, precum și citarea, comunicarea actelor de procedură și mandatul de aducere.
Perfecționarea profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției s-a realizat cu respectarea actelor normative referitoare la pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea continuă s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În anul 2017, pregătirea continuă a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, fiind stabilite domeniile de formare profesională suplimentară prin planul de măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de perfecționare profesională. În anul 2017, Direcția Națională Anticorupție a finanțat participarea a 34 specialiști, 21 funcționari publici și 1 consilier – personal contractual la programe de formare profesională în domeniul controlului financiar preventiv, managementului resurselor umane, salarizării bugetare, IT, achiziții publice, funcția publică, management financiar-contabil, etică și managamentului patrimoniului.
Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului Direcției a continuat să fie asigurată și prin intermediul programelor Phare ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internațională.

5.10. Resursele financiare și administrarea acestora


Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - ca structură responsabilă cu planificarea financiară, organizarea și conducerea contabilității, organizarea evidenței contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului, etc.- în anul 2017 și-a desfășurat activitatea în condiții de legalitate, eficiență și eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata din fondurile bugetare alocate.

Sintetic, pe domeniile principale de competență, activitatea departamentului se prezintă astfel:

a). Cu privire la administrarea resurselor financiar- bugetare
Bugetul Direcției Naționale Anticorupție, în forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2017, a avut următoarele valori:

- de la bugetul de stat174.905.405 lei;
- din fonduri externe nerambursabile1.980.000 lei.

Creditele bugetare deschise pe anul 2017 au fost în sumă de 171.900.405 lei, din care s-au utilizat 168.571.374 lei, rezultând o execuție bugetară de 98,06 %.
Pe natura cheltuielilor și componentelor clasificației bugetare, execuția bugetului de stat, se prezintă astfel :
Denumirea indicatorilorBuget final 2017Credite deschise Credite utilizate (plăți efectuate)Realizări în procente față de creditele deschiseBuget neutilizatRealizări în procente față de bugetul 2017
CHELT. DE CAPITAL5.140.0005.140.0005.108.34999,38%099,38%
 (1)(2)(3)(4)=(3)/(2)(5)=(1)-(2)(6)=(3)/(1)
TOTAL, din care:174.905.405171.900.405168.571.37498,06%3.005.00096,38%
CHELT. CURENTE169.765.405166.760.405163.463.02598,02%3.005.00096,29%
- Cheltuieli de personal152.173.405152.173.405151.948.65699,85 %099,85%
- Bunuri și servicii12.660.00012.660.0009.732.63276,88%076,88%
- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare4.332.0001.327.0001.320.21299,49%3.005.00030,48%
- Alte cheltuieli600.000600.000461.52576,92%076,92%
Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției, precum și pentru asigurarea bazei materiale necesară desfășurării în condiții optime a activității Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor și birourilor teritoriale.
Defalcat, pe tipul și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situația resurselor financiare alocate DNA este următoarea:

1. Pentru „Cheltuieli de personal” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 152.173.405 lei, din care:
• pentru cheltuieli salariale în bani– 125.450.405 lei;
• pentru cheltuieli salariale în natură– 6.989.000 lei;
• pentru contribuții, suma de– 19.734.000 lei.

2. Pentru „Bunuri și servicii” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 12.660.000 lei din care:
• pentru bunuri și servicii– 6.313.000 lei;
• pentru bunuri de natura obiectelor de inventar– 690.000 lei;
• pentru deplasări, detașări, transferări– 603.000 lei;
• pentru cărți, publicații și materiale de documentare– 23.000 lei;
• pentru consultanță și expertiză– 995.000 lei;
• pentru pregătire profesională– 60.000 lei;
• pentru cheltuieli judiciare și extrajudiciare– 604.000 lei;
• pentru alte cheltuieli– 3.372.000 lei.
Întrucât suma de 12.660.000 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 1.920.818,45 lei, sumă destinată organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, la dispoziția procurorului șef al D.N.A., sumă care nu se regăsește și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinație, procentul real al execuției bugetare a DNA, la titlul II „Bunuri și servicii”, este de 90,63 %.

3. Pentru „Proiecte cu finanțare din Fonduri externe nerambursabile post aderare” s-au alocat fonduri în sumă de 4.332.000 lei, de la bugetul de stat, reprezentând cofinanțarea pentru 2 (două) contracte de Grant/Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, derulate în cursul anului 2017 și suma de 1.980.000 lei din fonduri externe nerambursabile, din care s-au utilizat în total fonduri în sumă de 1.868.937,21 lei, astfel:
- Pentru Contractul de Grant OLAF 2016 D1 028 „Îmbunătățirea capacității operaționale și tehnice a D.N.A”, (proiect derulat în anul 2016 și continuat și finalizat în anul 2017), au fost alocate fonduri de la bugetul de stat în sumă de 353.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 236.339,07 lei;
- Pentru Contractul de Grant OLAF 2016 D1 074 „Suport pentru consolidarea capacității investigative a Direcției Naționale Anticorupție” au fost alocate fonduri atât de la bugetul de stat în sumă de 3.979.000 lei, cât și din fonduri externe nerambursabile în sumă de 1.980.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 1.632.598,14 lei (proiect derulat în anul 2017 și continuat și finalizat în anul 2018);
În derularea celor două contracte, Serviciul de cooperare internațională, informare și relații publice, în colaborare cu Departamentul Economico-financiar și Administrativ, au urmărit desfășurarea în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a acestor contracte.

4. Suma de 5.140.000 lei alocată la „Cheltuieli de capital” a fost utilizată în principal, pentru achiziționarea de active fixe (aparatură birotică, echipamente tehnice și licențe software, necesare desfășurării activității de urmărire penală).
Evidența financiar – contabila a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute.
Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a creditelor bugetare.
În anul 2017 s-a acordat o atenție deosebită perfecționării activității financiar-contabile, prin ridicarea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții în acest domeniu.
bb). Cu privire la activitatea de achiziții publice pe anul 2017 ÎÎn anul 2017, Direcția Națională Anticorupție a efectuat achiziții publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare, contractele de achiziție publică fiind încheiate în baza Strategiei Anuale de Achizitie Publică, întocmită de către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și aprobată de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție.
La întocmirea Strategiei Anuale de achizitie publică s-a ținut cont de cel puțin următoarele elemente estimative:
a) nevoile identificate la nivelul Direcției Naționale Anticorupție ca fiind necesare a fi satisfăcute ca rezultat a unui proces de achiziție, asa cum au rezultat din solicitările transmise de toate structurile din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
b) valoarea estimată a achizițiilor corespunzătoare fiecărei nevoi;
c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă (compartiment specializat în achiziții publice) pentru derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;
d) resursele existente la nivel de DNA și după caz necesarul de resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziții publice.
La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2017, au fost încheiate un număr de 35 contracte de achiziții publice prin procedurile prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, și împreună cu normele de aplicarea ale acesteia, care, în funcție de tipul lor, se pot reda sintetic, după cum urmează:
  • 17 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
    • 8 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru de achiziție cartușe de toner, dulapuri metalice si copiatoare;
    • 9 contracte prin procedura licitației deschise încheiate pentru achiziționare de echipamente IT și autoturisme;
  • 18 contracte de servicii, din care:
    • 4 contracte prin procedură simplificată pentru achiziția serviciilor de actualizare informatică;
    • 14 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru de achiziție servicii de curățenie pentru Serviciile Teritoriale, servicii de telefonie mobilă, servicii de întreținere și reparații auto și servicii de asigurari de tip CASCO pentru autovehiculele aflate în parcul auto al Direcției Naționale Anticorupție.

În baza Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, au fost inițiate proceduri simplificate pentru achiziția de servicii de actualizare informatică și de furnizare dulapuri metalice.
Autoturismele și Echipamentele IT (servere, stații de lucru, stații de lucru mobile, switch - uri, stații de analiza și copiere date, licențe software) cu sursa de finanțare bugetul de stat, au fost achiziționate prin procedura de licitație deschisa.
Totodată, o serie de Echipamente tehnice, autoturisme și licențe software au fost achiziționate prin proceduri simplificate și achiziție directă, conform Contractului de tip grant OLAF/2016/D1/074 -„Sprijin pentru Consolidarea capacității investigative a Direcției Naționale Anticorupție”. Serviciile de telefonie mobilă, Serviciile de întreținere și reparații auto, Serviciile de asigurari de tip CASCO pentru autovehiculele aflate în parcul auto al Direcției Naționale Anticorupție și serviciile de furnizare de carburanți pentru autoturisme au fost achiziționate prin încheierea de contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru încheiate in anii anteriori.
Serviciile de service echipamente informatice, service aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare presă și publicații au fost furnizate, respectiv asigurate, prin achiziție directă.
Toate procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.
Menționăm faptul că, pe parcursul anului 2017, aproximativ 90% din cumpărările directe, pentru achiziționarea de produse, servicii și lucrări necesare bunei funcționări a structurilor instituției, au fost efectuate prin utilizarea Catalogului electronic din Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului menționat.

5.11. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate


În anul 2017, obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a fost îmbunătățirea nivelului funcțional a infrastructurii IT prin eficientizarea și dezvoltarea rețelei de calculatoare.

Principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:
  • instalare și configurare Windows 10 pe stații de lucru (sediul central, sediul administrativ și serviciile teritoriale);
  • instalare și configurare 5 stații specializate analiză pentru ST Craiova, Cluj, Oradea, Ploiești, Constanța;
  • instalare și configurare 2 stații specializate tip server pentru laboratoarele de investigații informatice;
  • instalare și configurare - NUIX
  • upgrade cluster firewall, server management și server reporter la ultima versiune;
  • administrarea Sistemului Informatic Integrat pentru Contabilitate, Achiziții, Salarii, Resurse Umane, Parc auto și Managementul Documentelor;
  • efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.

Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:
  • participare la comisia de inventariere;
  • participare la comisia de achiziție de logistică IT;
  • întocmirea specificațiilor tehnice ale caietelor de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT (190 laptop-uri, 8 switch-uri, 9 plăci de rețea 10Gb, stații specializate tip server pentru laboratoarele de investigații informatice, stații specializate analiză pentru ST Craiova, Cluj, Oradea, Ploiești, Constanța);
  • participare la comisia de examinare și selecție pentru posturi de specialiști IT;
  • auditul activității Biroului IT – Parchet ICCJ;
  • extinderea rețelei IT pentru ST Tg. Mureș și ST Timișoara;
  • participare la comisia tehnică pentru informatizarea sistemului judiciar;
  • participarea la proiectul „Sistem național de apărare împotriva atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor naționale critice”;
  • participare la proiectul Ministerului Justiției „Îmbunătățirea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS”;
  • participare la proiectul „Sistem național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic”;
  • analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu recomandări, servicii și produse de securitate de ultimă oră;
  • analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;
  • distribuirea centralizată a actualizărilor software;
  • instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);
  • recondiționarea sistemului de aer condiționat din camera serverelor;
  • oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;
  • menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;
  • menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;
  • instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;
  • administrarea serverelor de comunicații și networking ale direcției;
  • instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);
  • monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;
  • reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;
  • managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;
  • upgrade firmware la zi pentru serverele instituției;
  • upgrade firmware switch–uri de rețea, imprimante, computere, servere;
  • upgrade și configurari pentru filtrele web si email;
  • întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de internet al direcției;
  • testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;
  • participarea la cursuri de specializare Encase, Cellebrite UFED, X-Ways;
  • participarea ca formatori la 6 seminarii de pregătire în domeniul investigațiilor informatice pentru procurori și ofițeri de poliție din cadrul DNA;
  • participare la conferințe/seminarii.

Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în domeniul informațiilor clasificate și a măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr.585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr.781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.

În realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2017 următoarele activități:
  • gestionarea și asigurarea protecției documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori al altor activități desfășurate, potrivit legii;
  • emiterea unui număr de 154 documente de acces la informații clasificate, retragerea altor 37 de astfel de documente pentru persoanele cărora le-a încetat calitatea de angajat al DNA, precum și efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile competente;
  • îndeplinirea procedurii de avizare pentru 74 de persoane și a procedurii de reavizare pentru 73 de persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
  • instruirea persoanelor avizate și a celor reavizate de către O.R.N.I.S.S., pentru acces la informații clasificate, în condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;
  • actualizarea și comunicarea documentelor către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și să desfășoare activități de control.

5.12. Activitatea Serviciului tehnic


Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție își desfășoară activitatea în conformitate cu art. 62 – 67 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 1643/C/2015, privind aprobarea Regulamentului de ordine internă al Direcției Naționale Anticorupție.
Potrivit acestui act normativ structura internă a Serviciului Tehnic se compune din Biroul Telecomunicații, Biroul Tehnic și Compartimentul de intervenție și escortă.
Serviciul tehnic a avut in lucru 357 încheieri emise de instanță precum și 42 ordonante provizorii pentru interceptare comunicații și înregistrări ambientale.
S-au efectuat 2155 procese verbale de redare referitoare la un nr de 254 dosare penale.

5.13. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor


Activitatea de urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în funcție de natura și complexitatea cauzelor.

I. Poliția judiciară
Ofițerii și agenții de poliție judiciară și-au desfășurat activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucțiunile și regulile de muncă specifice activității de poliție judiciară.
La sfârșitul anului 2017, personalul poliției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție era format din 241 polițiști din totalul de 260 posturi prevăzute în organigramă, din care 138 (133 ofițeri și 5 agenți) la nivel central, respectiv, 103 ofițeri de poliție în teritoriu.
În exercitarea activităților de serviciu, aceștia au acționat în mod direct pentru obținerea de date și informații referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate și mijloacele de comunicații folosite de către făptuitori, efectuând investigații complexe și folosind diferite combinații informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.
Activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se regăsește în 6.939 dosare . Concret, în baza autorizațiilor emise, s-au efectuat peste 761 percheziții domiciliare, aplicarea a 1.096 sechestre asigurătoriiidentificarea și audierea a circa 14.937 de persoane.
De asemenea, au fost puse în executare 402 mandate de aducere și au fost efectuate un număr de 3.884 de proceduri de ridicări de obiecteși înscrisuri .

II. Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori împrejurări în cauzele instrumentate, prin realizarea de note și rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar, precum și în evaluarea bunurilor mobile și imobile, cadastru și geodezie, achiziții publice ori fonduri europene. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.

La finele anului 2017, în cadrul direcției își desfășurau activitatea 58 specialiști de înaltă calificare și 17 specialiști antifraudă (57 specialiști de înaltă calificare + 22 specialiști antifraudă în anul 2016), din care: 35 (31 specialiști de înaltă calificare + 4 specialiști antifraudă) la Serviciul specialiști organizat la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, 29 (16 specialiști de înaltă calificare + 13 specialiști antifraudă) la serviciile teritoriale, 9 la Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul de informare și relații publice.

Specialiștii din cadrul Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum și specialiștii IT (cei care întocmesc rapoarte de constatare și efectuează percheziții informatice) au întocmit un număr de 1.751 lucrări privind achiziții publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, creditări bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice, identificări cadastrale și evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 459 rapoarte de constatare tehnico-științifică , 639 note de constatare, procese verbale și puncte de vedere, 12 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală, 73 răspunsuri la obiecțiuni și expertize, 274 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare și 294 percheziții informatice/materiale tehnice144.

Specialiștii au fost preocupați de continua pregătire profesională, care s-a realizat în limita fondurilor bănești prevăzute în bugetul pe anul 2017, astfel încât un număr de 36 specialiști (24 specialiști DNA și 12 specialiști antifraudă) au participat la cursuri de perfecționare în domeniul achizițiilor publice, fiscalității și al evaluărilor imobiliare organizate de parteneri autorizați ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De asemenea, 9 specialiști antifraudă au participat în cursul anului 2017 la un stagiu de pregătire profesională organizat de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

6. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici


Analiza evoluției principalilor indicatori statistici în anul 2017 demonstrează o continuare a activității desfășurate în mod profesionist și consecvent, atât în efectuarea urmăririi penale, cât și în fața instanțelor de judecată.
S-au înregistrat creșteri la indicatorii statistici privind numărul cauzelor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.

Principalele concluzii care se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:
1. Creșterea continuă a volumului de activitate

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluționat 11.234 cauze145. Astfel, media de dosare de soluționat a unui procuror este de 104 dosare, printre care cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară vizând fapte comise ce au determinat diverse forme de fraudă în achiziții publice, fraude cu fonduri europene sau în derularea procedurilor de retrocedare imobile; acest tip de cauze implică administrarea unui probatoriu complex, incluzând și expertize ori constatări de specialitate.
S-au soluționat pe fond 3.893 de dosare, cu 16,5% mai mult decât în anul 2016. Este cel mai mare număr de dosare soluționate într-un singur an, de la înființarea instituției.

Această activitate a determinat reducerea stocului de dosare față de anul precedent, iar la finalul anului 2017 au rămas nesoluționate 6.078 cauze146.

2. Creșterea numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au finalizat 91 de cauze prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției, mai mult decât în anul 2016, când au fost încheiate 80 de acorduri de recunoaștere a vinovăției. Creșterea numărului de acorduri indică o eficiență a activității de urmărire penală prin profesionalism în administrarea probelor și prin consolidarea unei practici de a recurge la instituția prevăzută la art. 478 și urm. Cod procedură penală, prin care se evită procesele penale costisitoare și de lungă durată.

3. Creșterea eficienței în investigarea fraudelor cu fonduri europene
S-a înregistrat o dublare numărului de trimiteri în judecată în dosarele cu acest obiect în ultimii doi ani, fiind întocmite 108 de rechizitorii și 22 acorduri de recunoaștere, privind 344 de inculpați.147.
Prin raportare la ultimii doi ani, este cert pozitivă activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori în acest domeniu al infracționalității care afectează integritatea bugetului general al UE.

4. Soluționarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt, relevată de produsele infracționale și o valoare ridicată a prejudiciilor reținute în rechizitorii, dar și din perspectiva calității persoanelor trimise în judecată.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 329 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
13 demnitari, dintre care:
3 miniștri din care 1 în 2 dosare,
5 deputați,
2 secretari de stat din care 1 fost deputat și 1 la data săvârșirii faptei președinte de partid
1 senator,
1 președinte Camera Deputaților în Parlamentul României,
1 secretar general minister,
Alte funcții din administrația centrală
1 secretar general adjunct minister,
1 inspector guvernamental,
1 președinte Autoritate Electorală Permanentă,
1 consilier al ministrului, la data săvârșirii faptei director general adjunct în CNADR148
Autorități locale
49 primari (12 primari municipiu, din care 1 în 2 dosare, 37 primari oraș/comună, din care 1 în 2 dosare),
9 viceprimari (1 viceprimar de municipiu, 8 viceprimari oraș/comună),
3 președinți de consilii județene, din care 1 în două dosare,
7 consilieri județeni, din care 1 în două dosare,
1 consilier local,
1 secretar general consiliu județean,
12 secretari de primărie,
2 directori economici de primărie,
1 director executiv și 1 director in consilii județene,
2 directori executivi UAT

Instituții legate de aplicarea legii
6 magistrați (3 judecători, 2 procurori și 1 prim procuror consilier juridic la data săvârșirii faptei),
14 avocați,
69 polițiști, 1 director general politie locală,
3 notari
Funcții importante în instituții publice
1 președinte, 1 director general, 1 director Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București,
1 președinte, 2 directori Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor,
1 președinte Colegiul Psihologilor din România,
23 directori în instituții publice

Directori de companii/societăți naționale
19 directori companii/societăți naționale,

5. Pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție
Între persoanele condamnate definitiv sunt:
  • 3 deputați,
  • 1 senator,
  • 1 judecător tribunal având calitatea de secretar de stat în cadrul M.J.149,
  • 1 secretar general al Senatului României,
  • 1 secretar general adjunct in cadrul M.M.P.150,
  • 5 judecători (din care 1 președinte de tribunal),
  • 3 procurori (din care 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie și 1 procuror parchet de pe lângă tribunal),
  • 12 avocați,
  • 1 director în cadrul M.T.151,
  • 2 președinți consiliu județean,
  • 3 vicepreședinți consiliu județean,
  • 6 primari municipiu, 1 primar oraș,
  • 21 primari comună,
  • 4 viceprimari comună,
  • 1 fost președinte A.N.A.F.152,
  • 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat,
  • 15 consilieri instituții publice,
  • 44 ofițeri M.A.I.153 (din care 11 comisari șefi de politie, 2 inspectori șefi I.J.J.154, 2 adjuncți inspectori șefi I.J.J. și I.S.U.155 și 3 căpitani I.J.J. ),
  • 16 subofițeri M.A.I.,
  • 11 inspectori fiscali A.N.A.F.156,
  • 4 șefi serviciu A.N.A.F., 1 inspector consiliul județean,
  • 1 prim vicepreședinte C.N.S.L.R. Frăția,
  • 4 comisari Garda Financiară (dintre care 1 comisar șef),
  • 8 inspectori vamali (din care 1 șef birou vamal) și 3 lucrători vamali,
  • 2 cadre didactice universitare,
  • 3 consilieri juridici instituții publice,
  • 47 persoane juridice,
  • 1 executor judecătoresc,
  • 178 administratori și asociați.
6. Activitate eficientă a procurorilor care au participat la judecarea cauzelor
Calitatea concluziilor procurorilor anticorupție în cauzele deduse judecății s-a reflectat în ponderea substanțială a căilor de atac admise, respectiv 70,6%157.


7. ANEXE


7.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze soluționate prin rechizitoriu


1. La data de 2 februarie 2017, prin rechizitoriul nr. 250/P/2016, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care: 3 sub control judiciar, respectiv H.D., la data faptelor administrator al unei societăți comerciale, fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul I.G.P.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată; instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și dare de mită, fapte prev. și ped. de art. 291 alin.(1) C.pen.cu ref.la art. 6 din Legea nr.78/2000; art. 47 C.pen. rap.la art.360 alin.(1), (2) și (3) C.pen. cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen.; art. 47 C.pen. rap. la art. 12 lit.b) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen. și prev.de art.290 alin.(1) C.pen. cu aplic. art.6 din Legea nr.78/2000, toate cu aplic. art.38 alin.(1) C.pen.; T.I.S., la data faptelor administrator de fapt al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art. 291 alin.(1) C.pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr.78/2000; C.C.M., comisar șef de poliție, șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul I.G.P.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, luare de mită, fapte prev. și ped. de art. 360 alin.(1), (2) și (3) C.pen. cu aplic.art. 35 alin.(1) C.pen ; art. 325 C.pen. cu aplic.art. 35 alin.(1) C.pen.; art. 12 lit.b) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen.; art.289 alin.(1) C.pen. cu aplic.art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000, toate cu aplic. art.38 alin.(1) C.pen.; 1 în stare de libertate, respectiv: T.A., la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al unei societăți de asigurări, sub aspectul săvârșirii a 3 infracțiuni de cumpărare de influență, prev. și ped. de art.292 alin.(1) C.pen., rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, toate cu aplic. art.38 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în intervalul martie 2015–martie 2016, inculpata T.A., la acea dată membru în Consiliul de Administrație al unei societăți de asigurări, a acționat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terțe persoane aflate în cercul său relațional, în vederea influențării deciziilor de la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) în favoarea intereselor sale personale și ale societății de asigurări. Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obținerea avizului necesar numirii sale în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al societății de asigurări., cât și pentru ca A.S.F. să nu adopte unele decizii nefavorabile acestei societăți. Printre persoanele care au acționat în vederea favorizării/susținerii intereselor inculpatei T.A. se numără inculpații T.I.S., H.D. și G.A., administratori de drept sau în fapt ai unor societăți comerciale. Astfel, în perioada respectivă, în schimbul influenței asupra unor persoane din conducerea A.S.F., persoanele susmenționate au pretins și primit foloase necuvenite constând în indemnizații lunare de la societatea de asigurări în cauză.
Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societățile administrate de inculpați sau interpuși ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 euro fără TVA. Concret, acțiunile celor trei persoane au vizat influențarea voturilor exprimate în ședințele Consiliului A.S.F., astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a lui T.A. și a lui S.L.A. în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al societății de asigurări, respectiv în funcția de director general al aceleiași societăți, în condițiile în care aceștia nu îndeplineau condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor respective, să fie adoptate decizii favorabile atât societății de asigurări în cauză, cât și persoanelor din conducerea acesteia (ex. - să fie menținută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan, a societății în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situație financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcționare și constatarea stării de insolvență urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro).
În data de 03 august 2016, inculpatul H.D., prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra inculpatului C.C.M., ca fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul I.G.P.R.-D.C.C.O., l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către M.A.I. – D.E.P.A.B.D. și să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate. În baza acestor informații, inculpatul H.D. a urmărit să încheie mai multe înțelegeri patrimoniale cu urmașii persoanelor decedate cu scopul obținerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabile civilmente. În data de 26 august 2016, pentru „ajutorul” acordat, inculpatul H.D.i-a oferit, cu titlu gratuit, inculpatului C.C.M.un sejur într-o stațiune de pe litoralul românesc, lucru pe care acesta din urmă l-a acceptat.
Anterior, procurorii au încheiat câte un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpații: G.A., cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art. 291 alin.(1) C.pen.cu ref.la art. 7 lit.a) din Legea nr.78/2000 și inc. S.L.C., cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență, prev. și ped. de 48 C.pen. rap. la art.292 alin.(1) C.pen., cu ref. la art.6 din Legea nr.78/2000.
În cauză, nu a fost dispusă nicio măsură asiguratorie.
2. La data de 28 iunie 2017, prin rechizitoriul nr. 534/P/2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care: 1 sub control judiciar, respectiv B.O., director al O.C.P.I. Călărași, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, fals în declarații, în formă continuată, fapte prev. și ped. de art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 309 C.pen., art. 326 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., rap. la art. 28 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice, ambele în concurs real, cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și 1 în stare de libertate, respectiv G.A., la data faptelor șef birou economic al O.C.P.I. Călărași, cu privire la săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 309 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2009-22 mai 2015, inculpații B.O. și G.A., în calitățile menționate mai sus, în contextul realizării proiectului „Modernizare și extindere la construcția existentă pentru sediul O.C.P.I. Călărași”, și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu cu încălcarea prevederilor legale, în sensul: favorizării unei societăți comerciale să câștige licitația care a avut ca finalitate încheierea, la data de 17 august 2009, a contractului ce privea proiectul menționat mai sus, în condițiile în care firma respectivă nu îndeplinea condițiile prevăzute în caietul de sarcini; achitării, la data de 28 octombrie 2009, către aceeași societate a unui avans de 595.000 lei cu TVA în lipsa unei baze legale și în scopul creării de foloase materiale necuvenite pentru firma privată. De menționat este faptul că, până la 22 mai 2015 când a fost formulată în cauză plângerea penală de către A.N.C.P.I., cei doi inculpați nu au efectuat niciun demers legal pentru recuperarea acestui avans; încheierii, la data de 17 noiembrie 2009, cu aceeași societate comercială, a unui act adițional prin care s-au contractat lucrări, parte din ele făcând și obiectul contractului inițial. În acest context, în lipsa unei proceduri legale de atribuire și a unei solicitări a O.C.P.I. Călărași, a fost majorată semnificativ valoarea contractului inițial; achitării, în perioada toamna anului 2010 - finalul anului 2012, de către O.C.P.I. Călărași a facturilor emise de firma respectivă, în condițiile în care inculpații cunoșteau că lucrările fuseseră stopate din primăvara-vara anului 2010. Prin această conduită, cei doi inculpați au creat un prejudiciu instituției pe care o reprezentau în valoare de 5.255.564 lei (cca. 1.167.903 euro) concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum în favoarea societății respective. O.C.P.I. Călărași s-a constituit parte civilă, în cauză, cu suma de 5.546.246,07 lei (cca. 1.232.499 euro). Cu privire la infracțiunea de fals în declarații s-a reținut că, în declarațiile de avere pe anul 2016, date pe propria răspundere, inculpatul B.O. nu a menționat în cuprinsul acestora un număr de șase bunuri imobile (terenuri).
În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra a 13 imobile (12 terenuri și o vilă) aflate în proprietatea inculpatului B.O. și asupra a 2 terenuri aflate în proprietatea inculpatului G.A., până la concurența sumei de 5.255564,57 lei.33. Prin rechizitoriul nr. 130/P/2011 emis la data de 11 octombrie 2017, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 13 inculpați, administratori/reprezentanți ai unor societăți comerciale, respectiv: P.I.D. și Ș.D.V., ambii sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani în formă continuată, prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr.241/2005, cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. și de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1)C.pen.; D.N.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: evaziune fiscală în formă continuată; complicitate la evaziune fiscală în formă continuată; complicitate la spălare de bani în formă continuată, prev. și ped. de art. art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr.241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., art. 48 C.pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen., fiecare cu aplic. art. 5 C.pen.; D.M.T. și A.C., ambii sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen.; F.(fostăV.)T.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la spălare de bani în formă continuată, fapte prev. și ped.de art. 48 C.pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr.241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.; C.D.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la spălare de bani, fapte prev. și ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr.656/2002, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen., fiecare cu aplic. art. 5 C.pen.; S. (fostă P.) F.A., D. (fostă C.) R., D.AI. și S.A.E, toate patru sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.;P.A.I. și I.C., ambii sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. și ped. de art. art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2010-2011, inculpata P.I.D., împreună cu inculpatul Ș.D.V., în calitate de administratori ai unor societăți comerciale, cu sprijinul celorlalți inculpați (administratori sau persoane care controlau în fapt activitatea unor societăți partenere), au înregistrat în contabilitatea firmelor pe care le conduceau achiziții fictive de medicamente. Aceste produse (din categoria celor destinate afecțiunilor cardiace, infecției HIV/SIDA și celor onco - hematologice, și care fac obiectul unor programe naționale finanțate de la bugetul de stat, subvenționate în procent de 100%) erau procurate de pe piața neagră din România și exportate ulterior în spațiul intracomunitar, inculpații beneficiind în acest mod nelegal de scutiri de taxe.
Acționând în această modalitate, inculpații au cauzat un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 77.816.195,55. În aceeași perioadă, pentru a da o aparență de legalitate achizițiilor înregistrate, a fost creat un circuit financiar menit să asigure produsul infracțional și să spele sumele de bani provenite din evaziunea fiscală. Astfel, pentru a fi ascunsă originea ilicită a fondurilor, sumele de bani obținute în maniera de mai sus au fost rulate prin conturile societăților controlate de inculpați, de unde, ulterior, suma totală de 58.745.965,90 lei a fost retrasă de aceștia direct, în numerar, sau prin intermediul ATM-urilor. Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 19.070.230 lei. În cauză s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului, până la concurența sumei de 62.910.912 lei, asupra mai multor bunuri mobile, imobile și conturi bancare ce aparțin inculpaților Ș.D.V., P.D.I., D.N.S. și A.C.
4. În dosarul numărul 440/P/2017, prin rechizitoriul întocmit la data de 27.12.2017, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați: S.C. TEL DRUM SA, persoana juridică, P.P. și V.M., reprezentanți ai S.C. TEL DRUM SA, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, faptă prev și ped de art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000, respectiv, S.C. WFA IMPEX SRL, persoana juridică, I.F., reprezentant al persoanei juridice WFA IMPEX SRL și N.F., reprezentant al S.C. TEL DRUM SA, fiecare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, faptă prev și ped de art 48 alin. (1) C. pen. rap la art. 181 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000.
Prin rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut faptul că în anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene a admis la contractare un proiect propus de societatea comercială TEL DRUM SA în cadrul programului „Creșterea Competitivității Economice”, finanțat din fonduri europene. În cadrul proiectului, TEL DRUM SA urma să achiziționeze o „stație mobilă de mixturi asfaltice pentru creșterea competitivității economice a SC TEL DRUM SA”.Proiectul trebuia implementat până la data de 31 decembrie 2015.
La data de 2 septembrie 2015, Tel Drum SA a publicat pe site-ul www.fonduri-ue.ro anunțul de achiziție de bunuri (stația mobilă), iar în urma derulării etapelor din procedura de atribuire a contractului de furnizare bunuri a fost declarată câștigătoare firma WFA Impex SRL.
După depunerea cererii de rambursare în luna februarie 2016, beneficiarul TEL DRUM SA a primit în cadrul proiectului, suma nerambursabilă de 4.849.375 lei, sumă apropiată de valoarea maximă eligibilă, din care majoritatea, respectiv suma de 4.170.462,5 lei provenind din fonduri europene.
În rechizitoriu se arată că, în cadrul proiectului finanțat din bani europeni, reprezentanții Tel Drum SA, inculpații V.M., P.P. și N.F. și reprezentantul WFA Impex SRL, inculpatul I.F., au încălcat, pe de-o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare și, pe de altă parte, au întocmit documente care atestau fapte și împrejurări nereale (documente utilizate ulterior în obținerea fondurilor nerambursabile) în sensul că au simulat procedura de atribuire, reprezentanții Tel Drum SA fiind în realitate cei care au negociat prețul și condițiile achiziției utilajului de la firma furnizoare, în timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic în procedură, societate care nu avea nici experiența și nici capacitatea de a furniza utilajul în mod independent, au dat firmei WFA Impex SRL informațiile privind derularea proiectului, condițiile de participare și documentația tehnică înainte de publicarea anunțului de cerere de oferte, prin aceasta eliminând caracterul concurențial al procedurii de atribuire, au întocmit și au depus declarații privind lipsa conflictului de interese între reprezentanții beneficiarului și ofertant deși WFA Impex SRL era într-o situație de afiliere cu Tel Drum SA iar între P.P., N.F. și I.F. era atât o relație profesională cât și una personală, WFA Impex SRL funcționând ca o societate satelit pentru Tel Drum SA, au mărit în mod nejustificat valoarea devizului general depus de WFA Impex SRL, Tel Drum SA fiind de acord să achite suma de 200.000 lei fără TVA pentru amenajarea terenului deși terenul era deja amenajat și cimentat, suma de 560.000 lei pentru montaj, asistență pentru montaj (deși acesta se făcea sub îndrumarea furnizorului principal și cu muncitorii de la Tel Drum SA) și suma de 871.840 lei pentru cheltuieli diverse și neprevăzute, au întocmit procesele verbale cu privire la derularea procedurii de atribuire și nota justificativă de atribuire cunoscând că procesul de atribuire este simulat și că în cauză există un conflict de interese care ar fi dus la eliminarea ofertantului WFA Impex SRL din procedura de achiziție; procesele verbale respective au fost utilizate ca documente justificative pentru cererea de rambursare, au întocmit procesele verbale de predare-primire, recepție și punere în funcțiune, consemnând aspect nereale în cuprinsul acestora, deși la momentul întocmirii documentelor utilajul nu era complet montat și nici nu era pus în funcțiune; procesele verbale au fost utilizate ca documente justificative pentru cererea de rambursare, au întocmit, semnat și depus cererea de rambursare din data de 9 februarie 2016 în care este precizată, în mod nereal, perioada 15.09.2015-31.12.2015 ca perioadă de referință pentru finalizarea proiectului și faptul că regulile privind ajutorul de stat, achizițiile publice, protecția mediului și egalității de șanse au fost respectate și au întocmit raportul final al proiectului, pentru perioada de referință 23.12.2015-09.02.2016 în care se precizează, în mod nereal, că beneficiarul a realizat toate activitățile prevăzute a fi realizate prin proiect cu respectarea clauzelor prevăzute în contractul de finanțare și sunt menționate ca justificative procesele verbale de predare-primire și punere în funcțiune a stației.
Documentele cu conținut nereal (cererea de rambursare, raportul final al proiectului, procesele verbale de predare-primire, de punere în funcțiune a stației mobile, de recepție, declarația privind lipsa conflictului de interese în cadrul procedurii de achiziție) au fost completate și semnate de reprezentantul legal al beneficiarului P.P. și de directorul de proiect V.M. și I.F., reprezentant al persoanei juridice WFA IMPEX SRL.
Aceste documente cu conținut nereal au fost ulterior utilizate pentru acordarea sumei de 4.849.375 lei cu titlu de cheltuială eligibilă nerambursabilă (din fonduri europene și din bugetul național), sumă obținută pe nedrept de Tel Drum SA.
Practic, procedura prin care TEL DRUM SA a achiziționat stația mobilă de preparare mixturi asfaltice a fost una simulată. Ofertantul câștigător - firma WFA IMPEX SRL- este o firmă care are o relație de afiliere cu TEL DRUM, ea fiind interpusă între furnizorul utilajului și beneficiarul TEL DRUM cu unicul scop de a majora artificial prețul de achiziție a utilajului și, pe cale de consecință, de a majora suma nerambursabilă obținută de TEL DRUM SA
În vederea recuperării sumei de bani obținute în mod injust, procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților persoane fizice I.F., P.P., N.F., V.M. până la concurența sumei reprezentând valoarea fondurilor europene obținute injust.
De asemenea, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților persoane juridice TEL DRUM SA și WFA IMPEX SRL, până la concurența sumei reprezentând valoarea fondurilor europene obținute injust.

5. Prin rechizitoriul numărul 532/P/2014 din data de 18 decembrie 2017, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților: S.A.C., la data faptelor deputat în Parlamentul României și acționar în cadrul societății comerciale Fan Speed din Bulgaria (de drept până în 2013 și de facto în 2014) și SC SADY COM SRL Turnu Măgurele, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de efectuare de acte de comerț incompatibile cu funcția deținută și complicitate la evaziune fiscală, prev. de art.12 lit.a din Legea nr.78/2000 și art.48 C.pen. rap. la art.9 al.1 lit.c și al..3 din Legea nr.241/2005, cu aplic. art.5 C.pen. și art.38 alin.1 C.pen.;F.M., la data faptei administrator al SC Proinvest SRL Alexandria, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 al.1 lit.c și al.3 din Legea nr.241/2005, cu aplic. art.5 C.pen. și SC PROINVEST SRL Alexandria, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 al.1 lit.c și al.3 din Legea nr.241/2005, cu aplic. art.5 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2012 – 2014, inculpatul F.M., prin SC Proinvest SRL Alexandria, a achiziționat din spațiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat beneficiarilor - firme românești. În acest lanț economico - financiar, a introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească Fan Speed Nikopole, controlată de deputatul S.A.C., căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România. Totodată, la sediul PROINVEST se întocmeau formal documente care atestau livrările fictive menționate.
Modul de operare, așa cu a reieșit pe baza probațiunii, este următorul : inițial se identificau beneficiarii – firme românești și se perfectau înțelegeri cu administratorii acestor societăți, interesate în achiziționarea de utilaje agricole. Acestora li se promitea vânzarea de utilaje procurate preponderent din Germania, Olanda și Franța, prin intermediul SC Proinvest S.R.L. care era și dealer-ul autorizat al firmelor producătoare. După identificarea firmelor interesate din România care erau și beneficiari finali, utilajele erau achiziționate din statele menționate și transportate, apoi depozitate la sediul SC Proinvest S.R.L.
Dacă SC Proinvest S.R.L ar fi procedat direct la revânzarea acestora către firmele românești – destinatarii finali, tranzacția comercială ar fi fost generatoare a obligației de plată a TVA, prin urmare SC Proinvest S.R.L ar fi fost obligată să plătească TVA către bugetul de stat.
În acest context, inculpatul F.M., cu complicitatea inculpatului S.A.C., a creat un circuit comercial suplimentar, fictiv, pentru a eluda obligațiile fiscale către stat, obținând astfel sume mai mari ca venituri și, totodată, a afectat indirect și celelalte firme din domeniu, concurente, care vindeau la prețul de piață ce includea și TVA.
Schema infracțională de eludare a obligațiilor fiscale s-a realizat pe următorul circuit: SC Proinvest S.R.L. Alexandria, controlată de inculpatul F.M., realiza o vânzare fictivă (tranzacție intracomunitară) către firma Fan Speed din Bulgaria, controlată de inculpatul S.A.C. (operațiune scutită de TVA).
Pentru a se putea demonstra în documente așa zisa „tranzacție intracomunitară” care permitea deducerea TVA, utilajele erau transportate exclusiv de către PROINVEST sau de două firme asociate, în mod formal în Bulgaria, pentru câteva zeci de minute, de cele mai multe ori, sau maxim 24 de ore. Ulterior, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienții din România, identificați anterior și cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea Proinvest SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia.
Tranzacțiile comerciale realizate de firma bulgărească FAN SPEED către beneficiarii finali, firme din România, erau scutite de TVA întrucât aveau regim de tranzacții intracomunitare. De altfel, a reieșit că toată documentația necesară vânzării, atât dintre PROINVEST către FAN SPEED, cât și dintre FAN SPEED și clientul final, era întocmită la sediul PROINVEST, ceea ce arată că scopul real al acestor tranzacții era acela ca PROINVEST, firma care comercializa în realitate aceste utilaje agricole, să nu plătească TVA.
S-a stabilit că, în intervalul 2012 – 2014, valoarea utilajelor (bunurilor) importate de SC Proinvest SRL și livrate clienților, prin folosirea verigii fictive din Bulgaria, este de 20.854.508 lei.
Prin simularea acestor livrări de bunuri către Fan Speed Bulgaria, SC Proinvest SRL Alexandria a prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 5.692.644 lei, reprezentând TVA de plată, administratorul societății în toată această perioadă fiind inculpatul F.M.
În cursul anului 2014, inculpatul S.A.C., deputat în Parlamentul României, a exercitat atribuții de administrator de facto în reprezentarea intereselor societăților sale în care figura ca asociat – SC SADY COM SRL Turnu Măgurele și FAN SPEED Bulgaria, în vederea realizării de tranzacții comerciale (negociere preț și încheiere contracte, vânzări de produse, efectuare și încasări plăți, organizare și coordonare livrări produse și întocmire documente fianciar-contabile etc.), reprezentând operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția de demnitate publică pe care acesta o deținea la acel moment – deputat în Parlamentul României, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite.
Aceste foloase au fost cuantificate la un total de 1.159.393 lei (echivalentul sumei de 253.596 euro), echivalentul cumulat al profiturilor realizate în cursul anului 2014 de firmele sale SC SADY COM SRL din România (profit an 2014: - 521.308 lei) și FAN SPEED din Bulgaria (638.085 lei).
De altfel, unica activitate în perioada 2012 – 2014 a firmei Fan Speed a fost primirea formală a utilajelor din România și livrarea imediată în România către clienții - firme ce negociau cu SC PROINVEST SRL. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de cu suma de 5.692.644 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.
În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra conturilor deținute de inculpații: S.A.C., F.M. și SC Proinvest SRL, fiind indisponibilizate efectiv sumele reținute ca prejudiciu și folos necuvenit.
6. În dosarul nr. 370/P/2016, prin rechizitoriul din data de 14 decembrie 2017, procurorii secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: C.D.,aflat în stare de deținere, la data faptelor manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale), art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen., S.G.S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la luare de mită în formă continuată, prev. de art. 48 al. 1 C.pen., rap. la art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (4 acte materiale) și trafic de influență, prev. de art. 291 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen., torul cu aplic.art.38 al.1 C.pen.
Cercetările efectuate în cauză au stabilit că în perioada 2010 – decembrie 2014, inculpatul C.D., în calitate de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins de la reprezentanții a două societăți comerciale remiterea unor comisioane de 10% din valoarea facturilor încasate de una dintre firme de la unitatea medicală (în cadrul unui contract prin care s-au externalizat serviciile de spălătorie) și respectiv 18-20% din valoarea investițiilor ce urmau a fi efectuate în derularea unui contract de concesiune încheiat de spital cu cealaltă societate (servicii de pompe funebre).
În acest context, inculpatul C.D. a primit, efectiv, printr-un intermediar, suma totală de 663.083 lei.
Concret, banii respectivi au fost pretinși și primiți de inculpatul C.D. atât pentru a truca procedurile de atribuire a unor contracte cât și pentru a introduce în caietul de sarcini și în documentația de achiziție cerințe de calificare pe care să nu le poată îndeplini decât firmele agreate.
Într-unul dintre cazuri, inculpatul C.D. a beneficiat de ajutorul celuilalt inculpat, S.G.S., care și-a și însușit, prin intermediul unei societăți pe care o controla, suma de 64.649 lei.
În aceeași perioadă, inculpatul S.G.S. a pretins și a primit de la reprezentanții aceleiași firme beneficiare suma de 346.395 lei în schimbul determinării managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, să plătească la timp facturile și să deruleze fără probleme contractele pe care societatea respectivă le avea încheiate cu unitatea medicală.
În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra a patru terenuri ce aparțin inculpatului S.G.S. Măsura respectivă a fost dispusă și asupra a 250 părți sociale pe care același inculpat le deține la o societate comercială.
7. La data de 18 decembrie 2017, prin rechizitoriul nr. 604/P/2017, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: U.E.G., membru al Guvernului la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 C. pen. rap. la art.7 lit.a din Legea 78/2000 și spălare a banilor, prev. de art.29 alin.1 lit.b din Legea 656/2002, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen. și art.5 C.pen. și A.D.C., om de afaceri și jurnalist pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin 1 C.pen., reținându-se următoarea situație de fatp:
În cursul anului 2011, inculpata U.E.G. a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.
Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.
Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), U.E.G. a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.
Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul A.D.C. a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, A.D.C. a declarat mincinos: că nu a avut cunoștință de împrejurarea că U.E.G. este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate; că îi comunica U.E.G. date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine” sau că nu i-a cerut U.E.G. acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

8. La data de 12 octombrie 2017, prin rechizitoriul numărul 401/P/2016, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților. M.A.R., la data faptei manager al Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca), L.I., la data faptei șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul aceluiași spital, G.M.M. la data faptei șeful biroului achiziții al aceluiași spital, toți cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen. și rap. la art. 132 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen; G.A.C., administrator al S.C. Gemedica S.R.L.,S.C. GEMEDICA S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave. prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen. și rap. la art. 132 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.;
Prin rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în anul 2013, inculpații M.A.R., în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgență București, G.M.M., în calitate de șef Birou achiziții publice și de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor în cadrul spitalului și L.I., în calitate de șef Clinică chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă și de membru în comisia de evaluare a ofertelor în cadrul spitalului, în urma unei licitații fictive, au încheiat cu societatea GEMEDICA S.R.L., reprezentată de inculpatul G.A.C., un acord-cadru.
Pe baza acestui acord cadru, s-au achiziționat, cu încălcarea prevederilor legii privind achizițiile publice și la prețuri supraevaluate, un număr de 54 de echipamente medicale necesare dotării „Unității de îngrijire a arșilor grav”.
Această conduită a dus la prejudicierea spitalului cu suma de 8.213.831 lei (inclusiv TVA) din care: 4.791.431 lei reprezentând diferența dintre prețul plătit de spital pentru echipamentele medicale și prețul la care au fost achiziționate de S.C. Gemedica S.R.L. de la furnizorii săi, și 3.422.400 lei reprezentând contravaloarea barocamerei (care nu a funcționat vreodată).
Concomitent, s-a obținut un folos necuvenit în favoarea societății SC Gemedica SRL, echivalent cu valoarea prejudiciului.
Concret, la data de 3 noiembrie 2004, Ministerul Sănătății a emis un ordin privind înființarea unităților de arși în cadrul spitalelor de urgență.
În acest context, în cursul anului 2013, după edificarea spațiului “Unității de îngrijire a arșilor grav”, inculpații G.M.M. și L.I., în calitate de președinte, respectiv membru al comisiei de evaluare a ofertelor, de comun acord cu administratorul S.C. Gemedica S.R.L., au întocmit documentația necesară achiziționării aparaturii medicale.
În cuprinsul acestei documentații s-a prevăzut printre altele, valoarea totală estimată stabilită ca sumă a valorii fiecărui echipament medical în parte, fără să se regăsească în dosarul achiziției justificarea modului privind determinarea acesteia sau un alt document din care să rezulte fundamentarea acestor valori (studiu de piață, oferte furnizori, etc.), respectiv atribuirea să se facă într-un singur lot, ceea ce a condus la îngrădirea accesului altor firme la procedura de achiziție, având în vedere numărul mare de echipamente medicale (54) ce urmau a fi achiziționate.
De asemenea, la baza întocmirii specificațiilor tehnice nu au existat documente din care să reiasă o consultare a pieței, având în vedere că aceste echipamente aveau un grad ridicat de complexitate tehnică. Documentația respectivă, necesară atribuirii acordului-cadru, a fost aprobată într-un singur lot și de managerul unității medicale, inculpatul M.A.R., fapt ce a condus la imposibilitatea participării la licitație și a altor operatori economici, fiind astfel împiedicată concurența între aceștia și ofertantul care a câștigat licitația, respectiv Gemedica S.R.L
Astfel, în urma procedurii de atribuire (licitație deschisă) a fost declarată câștigătoare oferta SC Gemedica SRL (singurul ofertant), administrată de inculpatul G.A.C., cu care la data de 23 iulie 2013, a fost încheiat un acord cadru pe o perioadă de 24 de luni.
Ulterior, au fost încheiate (fără licitație publică, această procedură nemaifiind necesară), șapte contracte subsecvente pentru furnizarea de echipamente medicale supraevaluate.
Barocamera nu este funcțională și nici instalată. Cu toate acestea, reprezentanți ai autorității contractante, împreună cu cei ai furnizorului, au semnat procese-verbale de recepție și procese-verbale de punere în funcțiune.
În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului și măsurii asigurătorii a popririi, asupra unor bunuri aparținând inculpaților: M.A.R., G.M.M., L.I., G.A.C. și S.C. Gemedica S.R.L. De asemenea, s-a mai dispus instituirea măsurii asigurătorii a popririi, asupra unor sume de bani deținute în conturile bancare de inculpatul G.A.C. 9. Prin rechizitoriul nr. 766/P/2016, întocmit la data de 27 septembrie 2017, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de serviciu, au dispus trimitere în judecată a inculpaților S.G., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, la data faptei ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, prevăzută și pedepsită de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cp. și art.309 C.pen., cu aplicarea art.5C.pen., F.C.I., la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de: instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.47 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. și art.309 C.pen., spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1, lit. a din Legea 656/2002, spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1, lit. c din Legea 656/2002,cu aplicarea art.38 alin.1 lit.a C. p. și art.5 C.pen., P.D.M., la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de: instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.47 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. și art.309 C.pen., cu aplicarea art.5C.pen., spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1, lit. a și c din Legea 656/2002,cu aplicarea art.38 alin.1 lit.a C. p. și art.5 C.pen. și T.C., la data faptelor director general Microsoft România SRL, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. și art.309 C.pen., spălare a banilor prev. de art. 29 alin. 1, lit. a din Legea 656/2002, cu aplicarea art.38 alin.1 lit.a C. p. și art.5 C.pen.În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În condițiile în care, în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licențe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004, inculpatul S.G., în calitate de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu încălcarea dispozițiilor legale și la instigarea inculpaților F.C.I. și P.D.M., a depus diligențele necesare pentru încheierea unui nou contract de închiriere software.
Acest lucru nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitații publice în condițiile OUG 34/2006 privind achizițiile publice.
În acest context, inculpații P.D.M. și F.C.I., în calitate de reprezentanți în fapt/drept ai societății D.Con.Net AG, pentru a fi favorizați în câștigarea licitației publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, S.G., căruia i-au și plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentința nr. 258/24.03.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnați C.D. și S.G. pentru trafic de influență).
În urma înțelegerii avute de P.D.M. și F.C.I. cu ministrul S.G., acesta din urmă a aprobat documentația de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă, inițiată pentru „Achiziționarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare". Documentația care a stat la baza licitației (referat de necesitate și caiet de sarcini) conținea condiții restrictive nejustificate de participare la licitația organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte și firma Dim Soft SRL.
De asemenea, prin răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în cadrul procedurii de licitație, inculpatul S.G. a menținut condițiile restrictive prin care să fie favorizată D.Con-Net AG.
Astfel, s-au impus condiții conform cărora participante la licitație puteau să fie doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip și peste o anumită valoare și care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. Condițiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL.
În vederea stabilirii condițiilor restrictive de participare la licitație prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, inculpatul F.C.I. a avut mai multe întâlniri cu S.G. pentru a-i transmite acele condiții restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini.
La favorizarea D.Con-Net AG în câștigarea licitației, s-a implicat și T.C., directorul general Microsoft România la acel moment, prin cooptarea firmei SC Dim Soft SRL în cadrul asociației de firme care urma să participe și să câștige licitația publică. Acesta a contribuit și la stabilirea acelor condiții restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii.
Sprijinul acordat de către T.C. firmei D.Con-Net AG, lider al asocierii, a rezultat și din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potențial participant la licitație, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanță și suport (aceasta fiind una dintre cerințele restrictive impuse în documentația de atribuire).
În urma câștigării licitației publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr. 35/09.09.2009 dintre MCSI și consorțiul D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte și Dim Soft S.R.L.
Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro. Prejudiciul reținut este în sumă de 51.396.344,76 euro și reprezintă diferența dintre suma plătită de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (90.182.344,76 euro) și suma care a fost facturată de către furnizorul de licențe către S.C. Dim Soft S.R.L. (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat în același cuantum un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.
În perioada septembrie – octombrie 2009, din folosul patrimonial obținut în mod abuziv de către D.Con-Net AG ca urmare a câștigării licitației publice (în sumă totală de 51.396.344,76 euro), au fost plătite către Microsoft România S.R.L. orele de consultanță și suport subcontractate către această societate.
În continuare, din dispoziția inculpatului T.C., Microsoft România S.R.L. a subcontractat în mod fictiv cea mai mare parte a orelor de consultanță și suport către societățile controlate de acesta și inculpatul F.C.I., scopul subcontractării fiind acela de a ascunde originea ilicită a sumei de 11.930.096,98 lei, reprezentând o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG.
Din totalul sumei de 11.930.096,98 lei, disimulată în maniera de mai sus, suma de 4.109.224,57 lei, a fost însușită de inculpatul T.C., iar diferența de 7.820.872,41 lei, a fost însușită de inculpatul F.C.I., ambele persoane cunoscând faptul că banii respectivi reprezentau o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în urma câștigării licitației publice.
În aceeași perioadă, în scopul de a ascunde originea ilicită a sumei de 18.153.058 euro, reprezentând o parte din folosul patrimonial obținut în aceeași manieră, inculpații F.C.I. și P.D.M. au dispus transferarea respectivei sume din contul D.Con-Net AG, societate controlată de cei doi inculpați, în contul unei societăți offshore, înființată și controlată de acesta din urmă.
Pentru a crea aparența de legalitate a transferului respectiv a fost încheiat în mod fictiv un contract de suport tehnic și help-desk, în valoare de 18.153.058 euro, între D.Con-Net AG, în calitate de client, și firma respectivă, în calitate de consultant, prin care consultantul era dispus să presteze servicii IT și suport tehnic în conformitate cu prevederile contractului nr.35/09.09.2009 semnat de D.Con-Net AG cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informațiale.
Ulterior, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, P.D.M. a transferat într-un cont personal deschis la o bancă elvețiană suma de 9.620.000 euro, deși cunoștea faptul că aceasta reprezenta o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în maniera de mai sus.
În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bani aflați în conturi bancare, bunuri și părți sociale, ce aparțin inculpaților.

10. La data de 12 septembrie 2017, prin rechizitoriul numărul 204/P/2017, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, față de inculpatul V.V., la data faptelor ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută și pedepsită de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cp. și art.309 C.pen., cu aplicarea art.5C.pen.Astfel, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în perioada septembrie 2010 – februarie 2012, V.V., în calitate de ministru al comunicațiilor și tehnologiei informației, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, a încheiat, fără organizarea unei licitații publice, cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect închirierea, pe o durată de 16 luni și 13 zile, cu opțiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în școli.
Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 nu permitea încheierea unui astfel de contract subsecvent.
De menționat este faptul că D.Con-Net AG a achiziționat licențele respective la prețul de 2.612.805 euro.â
Ulterior, în același context, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achitat către D.Con-Net AG suma totală de 13.904.599 Euro.
Prin acest demers s-a cauzat, pe de o parte - un prejudiciu Ministerului Comunicației și Tehnologiei Informației, în valoare totală de 11.291.794 euro, iar pe de altă parte - un folos patrimonial necuvenit, în același cuantum, în favoarea D.Con-Net AG.
În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor imobile ce aparțin inculpatului. 11. Prin rechizitoriul nr. 326/P/2016, întocmit la data de 21 august 2017, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților:
D.D., la data faptelor președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de: luare de mită prev. de art. 289 C.pen. cu referire la art. 308 C.pen. și art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., B.I., la data faptelor administrator al SC RCS & RDS SA, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de: dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
În același dosar, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, următorii inculpați: B.F.B., la data faptelor administrator al SC BODU SRL, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 289 C.pen. cu referire la art. 308 C.pen. și art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., B.D.D., la data faptelor, asociat unic al SC BODU SRL, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 289 C.pen. cu referire la art. 308 C.pen. și art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., S.C. BODU SRL, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 289 C.pen. cu referire la art. 308 C.pen. și art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., S.C.RCS & RDS SA, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. O.A., la data faptei, directorul general și președintele consiliului de administrație al S.C.RCS & RDS SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.pen., rap. la art. 255 C.pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen., D.M., la data faptelor, coordonatorul activității juridice a S.C.RCS & RDS SA, sub aspectul săvârșirii în concurs a infracțiunilor de complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.pen., rap. la art. 255 C.pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. , S.B., la data faptei director general al SC RDS & RCS, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002 și SC INTEGRASOFT SRL (la data faptei deținută de SC RCS & RDS SA), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen., rap. la art. 29 alin. 1, lit. a și b din Legea 656/2002.
Prin rechizitoriul întocmit s-a reținut faptul că în perioada aprilie 2009 - mai 2011, în scopul de a îndeplini ori de a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, precum și de a îndeplini acte contrare acestora, inculpatul D.D., în calitate de președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (L.P.F.), cu sprijinul inculpaților B.F.B., B.D.D. și Bodu SRL, a pretins suma de 3,5 milioane de euro de la inculpatul B.I. în calitatea acestuia de administrator și acționar al RCS & RDS SA, din care a primit suma de 3.100.000 de euro de la RCS & RDS SA. Banii primiți au fost disimulați sub forma unor plăți făcute în cadrul unui contract de asociere în participațiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanțarea afacerii Crystal Palace Ballrooms.
Contractul respectiv a fost încheiat între societățile Bodu SRL, deținută de D.D. și RCS & RDS SA, inculpatul B.I. beneficiind de sprijinul inculpaților D.M. și O.A., administratori ai RCS & RDS SA.
Banii respectivi au fost pretinși și primiți de inculpatul D.D. în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din LIGA 1, încheiat la data de 8 aprilie 2008 între L.P.F. și consorțiul constituit din societatea SC RCS & RDS SA, administrată de inculpatul B.I. și o altă societate.
S-a reținut de asemenea că, în perioada 2015 – 2016, pe parcursul urmăririi penale desfășurate în prezenta cauză, între societățile RCS & RDS SA, reprezentată de inculpatul S.B. în calitate de administrator și director general (care a beneficiat de sprijinul inculpaților B.I. și D.M.) și Bodu SRL, reprezentată de inculpatul B.F.B. (care a beneficiat de sprijinul inculpaților D.D. și B.D.D.) și alte persoane juridice s-au încheiat mai multe acte juridice în legătură cu contractul de asociere în participațiune din data de 15 august 2009.
A rezultat că patru dintre aceste acte juridice reprezintă, în parte, forme alternative tipice de spălare de bani, prin care s-au stabilit raporturi juridice nereale, pentru a disimula adevărata natură a existenței sumei de 3.100.000 euro în patrimoniul societății Bodu, dar și în scopul de a ajuta persoanele care au săvârșit infracțiunile de dare și luare de mită să se sustragă de la urmărire penală.
Practic, în urma unor operațiuni juridice complexe, a fost schimbată natura sumelor plătite, acestea fiind transferate artificial înapoi în patrimoniul RCS & RDS.
Astfel, în cursul anului 2008, la nivelul L.P.F. s-a organizat o licitație având ca obiect cesiunea drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din cadrul competiției Liga I „PARTENER”, în sezoanele competiționale 2008-2009, 2009-2010 și 2010-2011.
În urma desfășurării licitației cu strigare, consorțiul de firme din care făcea parte SC RCS & RDS SA a fost declarat câștigător, prețul de adjudecare fiind de 101.150.000 euro (inclusiv TVA).
În cursul anului 2009, în contextul crizei economice, asocierea de firme a solicitat L.P.F. acordarea unor condiții contractuale mai avantajoase.
În aceste împrejurări, inculpatul D.D., urmărindu-și interesul personal, întrevăzut din iminenta neîndeplinire a obligațiilor contractuale ale consorțiului, a solicitat reprezentanților SC RCS & RDS SA să intre într-un parteneriat de afaceri cu firma pe care acesta o controla.
Prin urmare, pentru a-l determina pe inculpatul D.D. să susțină interesele SC RCS & RDS SA la nivelul L.P.F., în legătură cu executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare, la data de 15 august 2009, între SC Bodu SRL, societate controlată de președintele L.P.F. și reprezentată de inculpatul B.F.B. și SC RCS & RDS SA s-a încheiat un contract de asociere în participațiune.
Conținutul contractului a fost anume conceput de părți astfel încât să creeze aparența unei asocieri tipice și să mascheze cât mai bine voința lor reală, aceea de a da, respectiv de a lua mită.
În baza acestui contract, în perioada 18 august 2009 – 10 mai 2011, SC RCS & RDS SA a plătit către SC Bodu SRL, în 27 de tranșe, suma de 3.100.000 euro (13.059.290 lei).
În perioada 2015-2016 părțile implicate în încheierea contractului de asociere în participațiune, au acționat pentru „spălarea” și „curățarea” sa de caracterul infracțional, în scopul disimulării originii ilicite a acestuia.
Astfel, între SC RCS & RDS SA, SC Bodu SRL și Sc Integrasoft Srl au fost încheiate mai multe acte juridice, părțile preocupându-se exclusiv să confere contractului de asociere în participațiune un caracter licit, în special în privința sumei de 3.100.000 euro, plătită în condițiile de mai sus.
Aceste operațiuni, care s-au derulat până în anul 2016, au condus în final la cumpărarea de către SC RCS & RDS SA a afacerii care a stat la baza contractului de asociere.
În vederea confiscării speciale, procurorii anticorupție au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor ce aparțin societăților comerciale BODU SRL (până la concurența sumei de 16.771.659 lei) și RCS & RDS SA (până la concurența sumei de 13.714.414 lei).

12. Procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul întocmit la data de 19 mai 2017, au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților: U.E.G., la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, persoană implicată direct în campania unuia dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte), prev. de art.47 din Codul penal rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, și spălare a banilor (5 fapte), prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, N.G., la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, T.V., la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 din Codul penal, cu referire la art. 6 din Legea nr.78/2000, cu aplic. art. 5 din Codul penal, B.I., notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la delapidare, prev. de art.47 din Codul penal rap. la art. 295 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal și instigare la spălarea banilor (2 fapte), prev. de art.47 din Codul penal rap. la art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, W.I.S., la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 295 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal,
De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A.D.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prev. de art.273 alin. 1 din Codul penal, și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal.
Prin rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut faptul că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata U.E.G. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.
Concret, în perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata U.E.G., care îndeplinea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, l-a determinat pe inculpatul N.G., secretarul general al ministerului, să ceară și să primească suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societăți comerciale (om de afaceri), în schimbul asigurării plății unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.
Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile și telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.
În cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societățile comerciale depindea de deciziile ministrului care stabilea prioritatea plăților. În condițiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare și existau diferențe semnificative între finanțarea unor proiecte similare, societățile care executau lucrări depindeau de deciziile inculpatei U.E.G.. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a societăților, în condițiile în care sumele avansate proveneau din credite bancare.
Astfel, U.E.G. i-a indicat inculpatului N.G. atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societății comerciale în schimbul asigurării finanțării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât și denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei).
În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.
În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.
În aceeași perioadă (octombrie – noiembrie 2009), inculpata U.E.G. l-a determinat pe inculpatul T.V., președintele Consiliului Județean Tulcea, să pretindă și să primească de la reprezentantul unei alte societăți comerciale (om de afaceri) suma de 691.029,63 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte și efectuarea la timp a plăților.
Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea mai multe contracte finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.
Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.
În luna decembrie 2009, inculpata B.I., fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului W.S.I., director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.
În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul W.S.I. a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata B.I. care a și intermediat încheierea tranzacției.
În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului W.S.I., ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.
Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul W.S.I., neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.
La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul F.G.M., care era în acea perioadă concubinul B.I..
Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul W.S.I..
În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpații B.I. și F.G.M. pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.
La data de 1 iulie 2009, inculpatul F.G.M., acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.
Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul F.G.M. a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).
La instigarea inculpatei B.I., suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul F.G.M. pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României.
Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.
În perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata B.I. l-a determinat pe inculpatul F.G.M. să realizeze operațiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea unui candidat la alegerile prezidențiale. Transferurile au fost intermediate de către U.E.G. și B.I., care i-au comunicat lui F.G.M. datele societăților către care urmau să fie efectuate plățile.
În plus, în perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata U.E.G. a folosit suma totală de 305.118 lei în numerar, provenită din infracțiuni de corupție, pentru plata unor servicii de publicitate electorală, prin intermediul unor contracte fictive încheiate de persoane interpuse care nu au beneficiat în realitate de serviciile prestate.
La data de 22.09.2016, fiind audiat ca martor în prezentul dosar, inculpatul A.D.C. a făcut mai multe afirmații nereale cu privire la împrejurările esențiale ale cauzei, prin care a urmărit să îngreuneze tragerea la răspundere penală a inculpatelor U.E.G. și B.I..
Astfel, inculpatul a susținut că suma de 668.304 lei primită în lunile noiembrie – decembrie 2009 de la două societăți administrate de F.G.M. reprezintă prețul unor servicii de consultanță fără legătură cu campania electorală, că aceste servicii nu s-au mai prestat, dar că nu a putut restitui sumele încasate deoarece nu a reușit să îl mai contacteze pe F.G.M.. De asemenea, a susținut că U.E.G. și B.I. nu au avut nicio implicare în realizarea acestor plăți și că, pe parcursul cercetărilor, nu a avut nicio discuție cu acestea.
Din probele administrate rezultă însă că cele două contracte au un caracter fictiv, iar transferurile au fost realizate la cererea lui U.E.G. și B.I. pentru plata serviciilor de consultanță politică prestate candidatului de către A.D.C. și de o societate străină, iar după declanșarea cercetărilor A.D.C. a transmis copia unui contract către B.I., prin intermediul lui U.E.G., pentru a fi folosit în fața autorităților.
Societățile administrate de F.G.M. nu aveau angajați, cifra de afaceri și obiectul de activitate nu implicau achiziția de servicii de consultanță, iar asociații și administratorul nu îl cunoșteau pe A.D.C.. Totodată, după încasarea banilor, A.D.C. a transferat către societatea străină de consultanță suma de 125.000 USD, reprezentând comision de succes pentru câștigarea alegerilor.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei U.E.G., până la concurența sumei de 1.609.893,63 lei, asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei B.I., până la concurența sumei de 119.000 lei., asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului F.G.M., până la concurența sumei de 100.000 lei în vederea confiscării speciale raportat la infracțiunea de spălarea banilor și până la concurența sumei de 735.098 lei, raportat la evaziune fiscală, în vederea reparării pagubei

13. Prin rechizitoriul întocmit la data de 11 mai 2017 cu numărul 869/P/2016, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.F.A., la data faptelor manager al Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa” din București, pentru săvârșirea, în concurs real, a 4 (patru) infracțiuni de delapidare prev. fiecare de art. 295 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., 1 (una) infracțiune de delapidare cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 295 C.pen. cu aplic. art. 309 C.pen. și art. 5 C.pen. și 1 (una) infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen. și în stare de libertate, a inculpaților P.M., la data faptei director financiar-contabil al Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa” din București, sub aspectul săvârșirii a 2 (două) infracțiuni de complicitate la delapidare prev. fiecare de art. 48 rap. la art. 295 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; N.T.A., la data faptelor specialist IT în cadrul Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa” din București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen.;S.P., la data faptelor șef al Serviciului Tehnic - Administrativ din cadrul Spitalului clinic “Nicolae Malaxa” București sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen. și N.Ș.L., la data faptelor angajat al în funcția de tehnician administrativ în cadrul aceleiași unități spitalicești, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen. și art. 5 C.pen.;R.E., D.E. și T.S., la data faptelor administratori ai unor societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare, prev. de art. 48 rap. la art. 295 cu aplic. art. 5 C.PEN. I.C. și M.M., la data faptelor administratori ai unor societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: prev. de art. 48 rap. la art. 295 C.pen. cu aplic. art. 309 C.pen. și art. 5 C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen. Inculpatul S.A.F. a deținut funcția de manager al Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa” din București, în perioada 1 aprilie 2007 până la data de 29 noiembrie 2016.
După numirea în funcția de manager, respectiv din anul 2009 și până la data demiterii acestuia din funcție (29 noiembrie 2016), inculpatul S.F.A. a conceput și pus în aplicare mai multe mecanisme prin care și-a însușit sume semnificative de bani din patrimoniul spitalului, în cuantum total de 9.144.053,4 lei.
Modalitățile concrete prin care inculpatul S.F.A. a acționat în scopul sus-menționat au fost diverse.
Pe de o parte, inculpatul S.F.A. și-a însușit sume de bani în numerar din casieria Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa”, activitate concretizată în perioada 4 mai 2009 – 23 noiembrie 2016, cu justificarea achitării în numerar a unor bunuri și servicii evidențiate ca fiind livrate/prestate de două societăți comerciale cu comportament fiscal neadecvat. În realitate, aceste două societăți comerciale nu au livrat/prestat niciun bun/serviciu spitalului.
Din probatoriul administrat în cauză s-a reținut că, în perioada menționată, în acest mod, inculpatul S.F.A. și-a însușit suma totală de 1.944.537,45 lei.
Pe de altă parte, inculpatul S.A.F. a folosit și alte metode, mai complexe, finalizate cu însușirea, din fondurile spitalului, a unor sume semnificative de bani, sub pretextul achitării altor servicii sau bunuri de care ar fi beneficiat instituția spitalicească și care s-au dovedit a fi fictive în totalitate.
Astfel, la inițiativa și sub controlul inculpatului S.F.A., la nivelul Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa” au fost create și utilizate mai multe circuite comerciale fictive de prestări servicii și livrări de bunuri cu mai multe societăți comerciale.
Pentru a justifica în documentele financiar-contabile ale instituției publice sumele de bani astfel delapidate, inculpatul S.F.A. a beneficiat de ajutorul celorlalți inculpați, angajați ai spitalului, menționați mai sus, care au avut rol determinant în întocmirea în fals a documentelor de evidență contabilă care să justifice banii scoși fără drept din patrimoniul spitalului (operațiuni care nu aveau la bază relații comerciale reale).
În una dintre situații, inculpatul I.C., în calitate de asociat și/administrator al unor societăți comerciale, a facturat în mod fictiv bunuri și servicii către Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” în sumă totală de 6.181.863,45 lei, achitată de spital prin virament bancar în conturile bancare ale firmelor sale. Ulterior, sume în cuantum de 5.155.164,83 lei au fost retrase în numerar de către I.C., după care au fost remise inculpatului M.M. (mai puțin un comision de 5-10%). La rândul său, acesta din urmă a restituit banii beneficiarului final inculpatul S.F.A.
O altă particularitate s-a constatat cu privire la modul de utilizare a fondurilor bănești ale spitalului în relațiile cu societățile comerciale administrate de inculpații R.E.,D.E. și T.S..
Astfel, deși sumele de bani achitate acestora au reprezentat contravaloarea unor bunuri si servicii de care a beneficiat inculpatul S.F.A. (bijuterii din aur, coșuri de cadouri, ș.a.), pentru sine sau pentru apropiații săi, societățile comerciale au facturat fictiv către spital, tot la solicitarea expresă a inculpatului, livrări de bunuri și prestări de servicii.
Ulterior au fost întocmite, tot fictiv, documentele justificative care să creeze aparența de legalitate și realitate a operațiunilor comerciale respective.
În perioada 20 mai 2011 - 24 noiembrie 2016, pentru a menține relațiile contractuale dintre Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” și o societate comercială care avea calitatea de furnizor de consumabile medicale către unitatea de spital, inculpatul S.F.A. a pretins și a obținut de la societatea comercială în cauză foloase care nu i se cuvin, respectiv achitarea contravalorii unui număr total de 754 prestații de servicii de turism (cazare, masa, bilete de avion, etc.) în valoare totală de 1.279.402 lei.
De pachetele turistice a beneficiat în cea mai mare parte inculpatul S.F.A., dar și apropiați ai săi, prieteni, membri de familie, medici și alți angajați ai Spitalului clinic N. Malaxa.
Toate pachetele turistice au fost achiziționate prin intermediul aceleiași agenții de turism, inculpatul S.F.A. fiind cel care decidea conținutul pachetului, când și unde urma a fi efectuată deplasarea, persoanele participante.
Serviciile turistice au constat în achiziționarea de bilete avion, cazare, închirieri auto, mic dejun, ș.a., iar destinațiile au fost variate, atât în țări din Europa (Italia, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Franța, Elveția, Belgia, Olanda, Ungaria, Malta, Anglia, Turcia,), Statele Unite ale Americii (New York, Las Vegas, Washington), Canada, Asia (China, Indonezia), Australia, Noua Zeelandă, dar și în orașe din România.
Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” din București s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 9.144.053,4 lei.
În cauză, s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților.

14. Prin rechizitoriul nr.159/P/2016 din data de 28 iunie 2017, Serviciul Teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului:
O.F., la data faptelor șef birou în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), centrul local Hunedoara, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
- luare de mită, prevăzută de art.289 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000,
- trafic de influenta, prevăzută de art.291 C.pen.,
ambele cu aplicarea art.38 C.pen
și în stare de libertate a inculpatei:
A.A., concubina primului, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
În fapt, s-a reținut că la data de 15 februarie 2017, inculpatul O.F., în calitatea menționată mai sus, a pretins de la un fermier (martor în cauză), suma de 50.000 lei (reprezentând o parte din fondurile nerambursabile primite de acesta din urmă).
În schimbul acestor bani, inculpatul O.F. a lăsat să se creadă că are influență asupra primarului comunei de domiciliu a fermierului, pentru a-l determina să–i suplimenteze martorului pășunea închiriată cu o suprafață de teren mult mai mare decât cea pe care o primise inițial.
La data de 26 aprilie 2017, inculpatul a pretins de la același fermier suma de 25.000 lei, amintindu-i că l-a ajutat la momentul efectuării, în cursul anului 2015, a unui control pe teren. Totodată, inculpatul i-a spus martorului că-l va ajuta în continuare cu soluționarea cererilor pe care acesta le va depune la A.P.I.A. Centrul Local Hunedoara.
În data de 4 mai 2017, în contextul menționat mai sus, inculpatul a primit de la martorul respectiv, prin intermediul inculpatei Anghel Anca, suma de 25.000 lei, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Hunedoara, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței sub dosar penal nr. 2644/97/2017, pronunțându-se sentința penală nr. 177/2017 din 4 decembrie 2017, prin care s-a dispus, urmare shimbării încadrării juridice, condamnarea inculpatului O.F. la 3 ani închisoare, iar a inculpatei A.A. la 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere.
Hotărârea instanței de fond a fost apelată de procuror, dosarul aflându-se în prezent pe rolul Curții de Apel Alba Iulia pentru soluționarea căii de atac.

15. Prin rechizitoriul nr.132/P/2015 din data de 21 decembrie 2017, Serviciul Teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
J.V.M., la data faptelor primar al comunei Arieșeni, județul Alba, pentru comiterea infracțiunilor de:
- folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, prevăzută de art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000,
- fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.321 C.pen., cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen.-- complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.322 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen.
B.Ș.H. și B.A., pentru comiterea infracțiunilor de:
- complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, prevăzută art. 48 C.pen raportat la art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000,
- complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.48 C.pen raportat la art.321 C.pen., cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen.
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art.322 C.pen. cu aplicarea art 35 alin.(1) C.pen.
SC A.Ș.P. SRL, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, prevăzută art.48 C.pen. raportat la art.181 alin.(1) Legea nr.78/2000.
În fapt s-a reținut că în perioada 2009-2014, în contextul derulării unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile („Campus învățământ profesional și tehnic”), inculpatul J.V.M., beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, a folosit în relația cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.) mai multe documente false, inexacte și incomplete având ca rezultat avizarea, de către reprezentanții instituției amintite anterior, a cererilor de rambursare, cu consecința aprobării la plată a sumelor solicitate, în cuantum total de 383.855 lei.
În cauză, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 348.891 lei din care suma de 263.399 lei fonduri FEDR, suma de 40.242.86 lei fonduri de la bugetul de stat și suma de 74.249,50 reprezentând TVA.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor imobile ce aparțin J.V.M., B.Ș.H. și B.A.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Alba, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței sub dosar penal nr.6766/107/2017, aflându-se în etapa camerei preliminare, în fața primei instanțe.
16. Prin rechizitoriul numărul 67/P/2016 din data de 20 decembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați:
B.M., aflat în stare de deținere, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.308 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. - 2 acte materiale - și art.5 C.pen.;
U.D., administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art.292 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.308 C.pen. cu aplicarea art.5 C.pen.;
R.I., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art.292 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.308 C.pen. cu aplicarea art.5 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iulie 2010 - noiembrie 2011, inculpatul B.M., în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins și primit pentru partidul din care făcea parte, prin intermediul unei societăți comerciale, de la ceilalți doi inculpați, suma totală de 1.264.000 lei (824.000 lei de la U.D. și 440.000 lei de la R.I.).
Banii au fost pretinși și primiți pentru ca inculpatul B.M. să-și exercite influența asupra reprezentanților unei societăți comerciale, astfel încât aceasta să subcontracteze lucrările de îndiguire a râului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienești, comuna Doljești, județul Neamț, firmelor administrate de inculpații U.D. și R.I. De asemenea, inculpatul B.M. a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor să fie achitate prin bilete la ordin, a căror valoare a fost încasată, în cele din urmă, de către inculpatul B.M.
Pentru a exista o justificare legală a circuitului banilor, la solicitarea inculpatului B.M., între cele două societăți subcontractoare și firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii fictive.
În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacău, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Menționăm că B.M. a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru aceeași infracțiune, fiind condamnat definitiv la executarea unei pedeapsa de 3 ani închisoare. De asemenea, U.D. a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru infracțiuni asimilate corupție, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare.

17. Prin rechizitoriul nr. 105/P/2013 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților: C.A.A.( președinte Consiliu Județean Brașov la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. anterior (4 acte materiale) și art. 5 C.pen.; C.A.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. anterior (4 acte materiale) și art. 5 C.pen.; R.B.A.(administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. anterior (4 acte materiale) și art. 5 C.pen.; S.C. C. S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. anterior (4 acte materiale) și art. 5 C.pen.; S.C. C R S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. anterior (2 acte materiale) și art. 5 C.pen.

Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul C.A.A., în perioada 22.01.2007-18.06.2008, în calitate de persoană care a deținut și administrat în fapt și apoi și în drept (începând cu 22.05.2007 ca asociat unic) SC C SRL și respectiv a deținut și administrat în fapt SC R T SRL (aceasta din urmă absorbită prin fuziune de prima societate la data de 07.11.2007), acționând împreună cu inculpatul C.A.A, fratele său și administrator de drept al societăților și cu ajutorul inculpatului R.B.A., asociat unic al societății SC C SRL în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007 și ulterior mandatarul acesteia, dar și administrator al SC C R SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licențe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de radio Mix FM în mai multe localități din țară pentru care exista cumpărător pentru un preț de 4,5 milioane euro net (respectiv SC SBS B SRL și SC M O S SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006), preț majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preț care includea și o licență audiovizuală deținută de SC R SRL și echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum și pentru a obține beneficii personale importante, a ascuns sursa impozabilă prin simularea operațiunilor de vânzare a 25 de licențe audiovizuale la un preț subevaluat de 100 euro/licență către societatea interpusă SC C R SRL (pe care a înființat-o ca asociat unic în acest scop și de administrarea căreia s-a ocupat inculpatul R.B.A.), prin contractul autentificat sub nr.222 din data de 22.01.2007 încheiat între SC C SRL și SC C R SRL, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și prin contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007 încheiat între SC R T SRL și SC C R SRL, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007, pentru ca apoi să înstrăineze părțile sociale ale acestei societăți, la valoarea de piață a licențelor audiovizuale, negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la prețul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licențe, incluzând echipamente de 573.445 lei), iar ulterior prin simularea operațiunilor de vânzare a unei licențe audiovizuale către SC C R SRL, prin contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 și respectiv a 6 licențe audiovizuale către SC SBS SRL, prin contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, la același preț subevaluat de 100 euro/licență (în condițiile în care aceste 7 licențe nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operațiuni înregistrate în evidențele contabile ale SC C SRL și SC R T SRL și avute în vedere la stabilirea obligațiilor fiscale ale acestora, fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacției (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei și 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere și penalități (5.576.515 lei aferent impozit pe profit + 6.776.206 lei aferent TVA). ÎÎn ceea ce-l privește pe inculpatul R.B.A. s-a reținut că, în perioada 22.01.2007-18.06.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic al societății SC C SRL (în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007) și ulterior de mandatar al acesteia, dar și de administrator al SC C R SRL, pentru a-i ajuta pe inculpații C.A.A. (persoana care a deținut și administrat în fapt și apoi și în drept, începând cu 22.05.2007 ca asociat unic, SC C SRL și respectiv a deținut și administrat în fapt SC R T SRL, societate care la data de 07.11.2007 a fost absorbită prin fuziune de SC C SRL) și C.A.A., (fratele primului și administrator de drept al celor două societăți), să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licențe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de radio Mix FM în mai multe localități din țară, pentru care exista cumpărător pentru un preț de 4,5 milioane euro net (respectiv SC SBS B SRL și SC M O S SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006 pe care l-a semnat în calitate de promitent), preț majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preț care includea și o licență audiovizuală deținută de SC R SRL, precum și echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum și pentru a asigura inculpatului C.A.A. obținerea de beneficii personale importante, a contribuit la ascunderea sursei impozabile prin aceea că, la solicitarea inculpatului C.A.A, după ce a emis ca asociat unic la SC C SRL decizia nr. 01 din 12.01.2007, prin care s-a hotărât cedarea a 24 licențe către SC C R SRL, a semnat în calitate de administrator de drept al acesteia din urmă contractele prin care licențele au fost efectiv cedate, respectiv contractul autentificat sub nr. 222 din data de 22.01.2007, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007 (operațiuni pe care le-a înregistrat în evidențele contabile ale SC C R SRL, confirmând astfel înregistrările din evidențele contabile ale SC C SRL și SC R T SRL prin care a fost ascunsă sursa impozabilă), iar în calitate de împuternicit al SC C SRL (prin procura dată de administratorul acesteia, inculpatul C.A.A.) a semnat contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008, în baza căruia s-a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 și contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008, în baza căruia s-a emis factura nr. 316 din 18.06.2008 (în condițiile în care cele 7 licențe care au făcut obiectul acestor ultime două contracte nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operațiuni pe care inculpatul C.A.A. le-a înregistrat în evidențele contabile ale SC C SRL, ascunzând astfel sursa imozabilă, știind că prețul declarat în aceste contracte, de 100 euro/licență, este fictiv și că inculpatul C.A.A. urma să-și cedeze părțile sociale ale SC CR SRL la valoarea de piață a licențelor, negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la prețul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licențe, incluzând echipamente de 573.445 lei), fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacției (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei reprezentând: 5.674.792 lei debit principal și 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere și penalități. Inculpata SC C SRL, în perioada 22.01.2007-18.06.2008, în exercitarea obiectului de activitate, acționând prin intermediul reprezentanților săi, C.A.A. – administrator, R.B.A. – asociat unic în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007 și ulterior mandatar și C.A.A. – persoană care a deținut și administrat în fapt societatea și apoi și în drept, începând cu 22.05.2007 ca asociat unic și respectiv a deținut și administrat în fapt SC R T SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licențe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de radio Mix FM în mai multe localități din țară, pentru care exista cumpărător pentru un preț de 4,5 milioane euro net (preț majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preț care includea și o licență audiovizuală deținută de SC RADIO SRL, precum și echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum și pentru a asigura obținerea de inculpatul C.A.A. de beneficii personale importante,a ascuns sursa impozabilă prin simularea operațiunilor de vânzare a 25 de licențe audiovizuale la un preț subevaluat de 100 euro/licență către societatea interpusă SC C R SRL (pe care inculpatul C.A.A. a înființat-o în acest scop și de administrarea căreia s-a ocupat inculpatul R.B.A., prin contractul autentificat sub nr.222 din data de 22.01.2007, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și prin contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007, pentru ca apoi inculpatul C.A.A. să înstrăineze părțile sociale ale acestei societăți, SC C R SRL, la valoarea de piață a licențelor audiovizuale, negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la prețul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licențe, incluzând echipamente de 573.445 lei), iar ulterior prin simularea operațiunilor de vânzare a unei licențe audiovizuale către SC C R SRL, prin contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 și respectiv a 6 licențe audiovizuale către SC SBS SRL, prin contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, la același preț subevaluat de 100 euro/licență (în condițiile în care aceste 7 licențe nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operațiuni înregistrate în evidențele contabile ale SC C SRL și SC R T SRL și avute în vedere la stabilirea obligațiilor fiscale ale acestora, fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacției (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei reprezentând: 5.674.792 lei debit principal și 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere și penalități. Inculpata SC C R SRL, în data de 22.01.2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în exercitarea obiectului de activitate și după ce a fost înființată în acest scop, acționând prin intermediul reprezentanților C.A.A. – asociat unic și R.B.A. – administrator, le-a ajutat pe inculpatele SC C SRL și SC R T SRL (societate care la data de 07.11.2007 a fost absorbită prin fuziune de SC C SRL) să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 25 licențe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de radio Mix FM în mai multe localități din țară (24 licențe cedate de SC C SRL și o licență cedată de SC R T SRL), pentru care exista cumpărător pentru un preț de 4,5 milioane euro net (respectiv SC SBS SRL și SC M O S SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006), preț majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007, precum și pentru a asigura obținerea de inculpatul C.A.A. de beneficii personale importante,a participat la simularea operațiunilor de cumpărare a 25 de licențe audiovizuale de la SC C SRL și SC R T SRL, la un preț subevaluat de 100 euro/licență, prin contractul autentificat sub nr. 222 din data de 22.01.2007 în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007 (operațiuni care au fost înregistrate în evidențele contabile ale SC C SRL, confirmând astfel înregistrările din evidențele contabile ale SC C SRL și SC R T SRL prin care a fost ascunsă sursa impozabilă), pentru ca apoi inculpatul C.A.A. să-i înstrăineze părțile sociale la valoarea de piață a licențelor audiovizuale negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la prețul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licențe, incluzând echipamente de 573.445 lei, stabilit prin contractul de cesiune părți sociale din 02.03.2007, încheiat cu beneficiarii finali SC SBS SRL și SC M O S SRL), fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacției (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 14.313.501 lei reprezentând 4.354.547 lei debit principal și 9.958.954 lei accesorii, majorări de întârziere și penalități.
În cauză s-au instituit măsuri asigurătorii în cuantum de 3.963.989,67 lei, 2.561.639,87 USD și au fost poprite conturile bancare ale tuturor inculpaților.

18. Prin rechizitoriul nr. 94/P/2013 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpaților: C.A.A. (președinte al Consiliului Județean Brașov la data săvârșirii faptelor), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; C.C.E. (director D.I.U.A.T. din cadrul Consiliului Județean Brașov la data săvârșirii faptelor), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (16 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; M.V. (director al DGASPC Brașov la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.; abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (13 acte materiale), prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; M.R.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.; M.G.(consilier județean la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; dare de mită prev. de art 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; G.L.C. (administrator SC) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (14 acte materiale), prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; dare de mită prev. de art 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.,toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; SC L SRL, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; dare de mită prev. de art 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; SC F SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (14 acte materiale), prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; L.M.C. (director general adjunct economic al DGASPC Brașov și persoană însărcinată cu aplicarea vizei de control financiar preventiv la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; D.C. (șef al Serviciului Achiziții Publice, Contractare Servicii Sociale, Tehnic și Patrimoniu din cadrul DGASPC Brașov la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (35 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (8 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.; SC PM SRL pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (13 acte materiale), prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

Ca stare de fapt, s-a reținut că inculpatul C.A.A., în perioada iulie 2012 –aprilie 2013, având calitatea de președinte al Consiliului Județean Brașov și de ordonator principal de credite, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe fondul unei înțelegeri infracționale cu consilierul județean, inculpatul M.G., potrivit căreia s-a urmărit, cu sprijinul directorului economic P.A. și directorul DIUAT inculpatul C.E., satisfacerea intereselor economice ale inculpatului M.G., în dauna DGASPC Brașov, cu eludarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art. 2 alin. 1 lit c, art. 3, art. 5 alin. 1, art. 6, alin 1, lit a-e, i, art. 7 și art. 10 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 18 pct. (e), art. 23, art. 25, art. 27, art. 124 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 19, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23, art. 24, art. 45, art. 46, art. 48, art. 49 alin. 1, 2, 4, 5, 6, 7, art. 54 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, art. 45 alin. 2, lit.a, art. 91 alin. 1 lit a, alin.2 lit. C, alin. 3 lit. a, f, art. 103, art. 104 al. 1 lit. a și c și al. 4 lit a și b din Legea administrației publice locale, art. 43 din Legea 188/1999 cu referire la art. 98 rap. la art 44 din Legea nr. 215/2001, prin direcționarea unor sume importante de bani din bugetul de venituri și cheltuieli a DGASPC BRAȘOV în vederea achiziționării unor produse și lucrări supraevaluate sau care nu erau justificate sau necesare instituției publice de la SC L SRL, fie direct, fie indirect prin intermediul SC F SRL (ambele societăți fiind controlate de inculpatul M.G.), l-a determinat pe directorul general al DGASPC Brașov, inculpata M.V., fie direct, fie prin intermediul directorului DIUAT C.E., să solicite Consiliului Județean Brașov suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli a instituției publice prin adresele nr. 7291/6.07.2012, nr. 18739/20.08.2012, nr. 26575/7.11.2012 nr. 33815/18.12.2012 în vederea achiziționării mai multor produse și lucrări prestabilite la valori nejustificate și în mod fracționat pentru a putea fi achiziționate în baza unei proceduri de achiziție directă;
În urma adoptării hotărârilor consiliului județean și emiterii dispozițiilor de președinte de către inculpatul C.A.A., prin care la inițiativa sa a fost suplimentat bugetul de venituri și cheltuieli al DGASPC Brașov, l-a determinat, fie direct, fie indirect, prin intermediul directorului DIUAT inculpatul C.E. și cu sprijinul consilierului județean, inculpatul M.G., pe directorul general a DGASPC Brașov, inculpata M.V., și, implicit, pe angajații din subordinea acesteia care aveau atribuții în domeniul achizițiilor publice și angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor din fonduri publice, să achiziționeze de la cele două societăți controlate de inculpatul M.G., produse și lucrări supraevaluate sau care nu erau justificate ori necesare instituției publice, în cadrul a 35 de proceduri de achiziție directă, valoarea unora dintre produse și lucrări fiind fracționată în mod nelegal pentru a nu se aplica procedura cererii de ofertă, valoare plătită, deși unele dintre aceste produse și lucrări nu erau livrate sau executate la data efectuării plății.
Achiziționarea acestor produse și lucrări cu eludarea dispozițiilor legale enunțate mai sus având ca rezultat obținerea unui folos necuvenit de către cele două societăți controlate de inculpatul M.G. și, totodată, producerea unui prejudiciu în dauna DGASPC în valoare de 382.223,99 lei, reprezentând diferența între valoarea produselor achiziționate de cele două firme și valoarea la care au fost revândute DGASPC Brașov sau chiar valoarea întreagă a produselor care nu erau necesare sau justificate (aparate de aer condiționat, vitrine frigorifice, lucrări de întreținere și reparați centrale termice CA Timiș), precum și vătămarea intereselor legale ale instituției publice, respectiv în privarea autorității contractante de a opta pentru servicii sau bunuri selecționate într-un mediu concurențial, aspect de natură să vulnerabilizeze prestigiul instituțional al acesteia, să-i lezeze interesele, de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public. Inculpatul C.E., în perioada iulie 2012 – decembrie 2012, având calitatea de director al DIUAT din cadrul Consiliului Județean Brașov, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe fondul unei înțelegeri infracționale între președintele Consiliului Județean Brașov C.A.A., consilierul județean M.G. și directorul general al DGASPC Brașov, M.V., potrivit căreia s-a urmărit, cu sprijinul său și al directorului economic P.A. din cadrul Consiliului Județean Brașov, satisfacerea intereselor economice ale inculpatului Matei Gavril, în dauna DGASPC Brașov, cu eludarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art. 2 alin. 1 lit c, art. 3, art. 5 alin. 1, art. 6, alin 1, lit a-e, i, art. 7 și art. 10 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 18 pct. (e), art. 23, art. 25, art. 27, art. 124 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 19, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23, art. 24, art. 45, art. 46, art. 48, art. 49 alin 1, 2,4,5,6,7, art. 54 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, art. 45 alin. 2, lit.a, art. 91 alin. 1 lit a, alin.2 lit. C, alin. 3 lit. a, f, art. 103, art. 104 al. 1 lit. a și c și al. 4 lit a și b din Legea administrației publice locale, art. 43 din Legea 188/1999 cu referire la art. 98 rap. la art 44 din Legea nr. 215/2001, prin direcționarea unor sume importante de bani din bugetul local al Consiliului Județean Brașov, care au făcut obiectul rectificărilor bugetului de venituri și cheltuieli a DGASPC Brașov, în perioada iulie – decembrie 2012, în vederea achiziționării unor produse/lucrări, care nu erau necesare instituției sau a căror prețuri erau supraevaluate de la SC L SRL și SC F SRL, ambele firme fiind controlate de inculpatul M.G., la solicitarea inculpatului C.A.A., l-a determinat pe directorul general al DGASPC Brașov, inculpata M.V., să solicite Consiliului Județean Brașov suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli a instituției publice prin adresele nr. 7291/6.07.2012, nr. 18739/20.08.2012, nr. și 26575/7.11.2012 în vederea achiziționării mai multor produse și lucrări prestabilite la valori nejustificate și în mod fracționat pentru a putea fi achiziționate în baza unei proceduri de achiziție directă, iar în baza hotărârilor și a dispoziției în care au fost preluate produsele și lucrările din referatele pe care le-a semnat în calitate de director al DIUAT, precum și valoarea nejustificată și fracționată acestora pentru a putea fi achiziționate în baza unei proceduri de achiziție directă, au fost desfășurate de către DGASPC Brașov, cu eludarea dispozițiilor legale mai sus enunțate, 16 de proceduri de achiziție directă a produselor mai sus menționate, la prețuri supraevaluate, deși unele dintre acestea nu necesare instituției public.
Inculpata M.V., în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, având calitatea de director general al DGASPC Brașov și de ordonator secundar de credite, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe fondul unei înțelegeri infracționale între președintele Consiliului Județean Brașov, inculpatul C.A.A. consilierul județean, inculpatul M.G., directorul economic al Consiliului Județean Brașov, P.A. și directorul DIUAT, inculpatul C.E., potrivit căreia s-a urmărit, cu sprijinul său, satisfacerea intereselor economice ale inculpatului M.G., care controla în fapt SC L SRL și SC F SRL, în dauna DGASPC Brașov, cu eludarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art. 2 alin. 1 lit c, art. 3, art. 5 alin. 1, art. 6, alin 1, lit a-e, i, art. 7 și art. 10 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 18 pct. (e), art. 23, art. 25, art. 27, art. 124 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 19, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23, art. 24, art. 45, art. 46, art. 48, art. 49 alin 1, 2,4,5,6,7, art. 54 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, art. 45 alin. 2, lit.a, art. 91 alin. 1 lit a, alin.2 lit. C, alin. 3 lit. a, f, art. 103, art. 104 al. 1 lit. a și c și al. 4 lit a și b din Legea administrației publice locale, art. 43 din Legea 188/1999 cu referire la art. 98 rap. la art 44 din Legea nr. 215/2001, prin direcționarea unor sume importante de bani, care au făcut obiectul rectificărilor bugetului de venituri și cheltuieli a DGASPC Brașov, în perioada iulie – decembrie 2012, în vederea achiziționării unor produse/lucrări, care nu erau necesare instituției sau a căror prețuri erau supraevaluate, având sprijinul directorului adjunct economic, inculpata L.C.M. și a directorului Serviciului de achiziții publice, inculpatul D.C., în cadrul procedurilor de rectificare bugetară și a 35 de proceduri de achiziție directă a unor produse/lucrări de la SC L SRL și SC F SA, valoarea unora dintre aceste produse fiind fragmentată pentru a nu se aplica procedura de cerere ofertă, a dispus întocmirea mai multor acte, cu eludarea dispozițiilor legale mai sus enunțate, pe care le-a semnat (evidențiate la Capitolul II) prin care s-a solicitat majorarea bugetului de venituri și cheltuieli a DGASPC Brașov în vederea achiziționării unor produse și lucrări prestabilite a căror valoare nu era justificată, valoarea unora dintre aceste produse fiind fragmentată pentru a nu se aplica procedura de cerere ofertă, fiind rectificat bugetul de venituri și cheltuieli a DGASPC Brașov, produsele fiind achiziționate și achitate, în perioada lunilor iulie 2012 – aprilie 2013, în cadrul a 35 de proceduri de achiziție directă ilegale de la SC L SRL și SC F SRL.
Aceste acțiuni au avut ca rezultat obținerea unui folos necuvenit de către cele două societăți controlate de inculpatul M.G. și totodată crearea unui prejudiciu în dauna DGASPC în valoare de 382.223,99 lei, reprezentând diferența între valoarea produselor achiziționate de firmele controlate de inculpatul M.G. și valoarea la care erau revândute DGASPC Brașov sau chiar valoarea întreagă a produselor care nu erau necesare (aparate de aer condiționat, vitrine frigorifice, lucrări de întreținere și reparații centrale termice CA Timiș), precum și o vătămare a intereselor legale ale instituției publice, respectiv în privarea autorității contractante de a opta pentru servicii sau bunuri selecționate într-un mediu concurențial, aspect de natură să vulnerabilizeze prestigiul instituțional al acesteia, să-i lezeze interesele, de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.
Tot inculpata M.V., în cursul lunii ianuarie 2013, a primit cu titlu de mită de la inculpatul M.G. adminsitrator de fapt al inculpatei SC L SRL, cu sprijinul inculpatei G.L.C., administrator de drept al aceleeași societăți comerciale, autovehiculul marca BMW X3, înmatriculat sub nr. BV 76 TEM, în valoare de 15.388,40 euro, proprietate a inculpatei SC L SRL, în schimbul încălcării de către aceasta, în calitate de director general al DGASPC Brașov și ordonator secundar de credite, a atribuțiilor de serviciu în cadrul procedurilor de achiziție directă și a procedurilor de angajare, lichidare ordonanțare și plată a bunurilor și lucrărilor evidențiate în Capitotlul III, derulate cu încălcarea dispozițiilor legale evidențiate în acelați capitol, astfel încât bunurile și lucrările să fie achiziționate de la SC L SRL, fie direct, fie indirect, prin intermediul SC F SRL.
Inculpata M.V., în calitate de director general adjunct economic, respectiv director general al DGASPC Brașov și ordonator de credite, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe fondul unei înțelegerii infracționale avută cu P.A., director economic al Direcției Economice din cadrul Consiliului Județean Brașov și asociat unic al SC P COM SRL la data săvârșirii faptelor, potrivit căreia s-a urmărit satisfacerea intereselor financiare ale acesteia din urmă, a încheiat, în calitate de director general adjunct economic al DGASPC Brașov, contractul de închiriere nr. 12286/13.05.2010 cu privire la spațiul deținut de SC P COM SRL în municipiul Săcele, închiriat de DGASPC Brașov, prin intermediul SC C SRL, cu destinația de arhivă, și prelungirea contractului de închiriere prin semnarea actelor adiționale nr. 1/11.01.2011, nr. 2/14.01.2012 și nr. 3/01.01.2013, în calitate de director general al DGASPC Brașov, cu eludarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art.3, art. 5 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 19 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și art. 43 din Legea 188/1999, fapt ce a avut ca rezultat obținerea unui folos necuvenit în patrimoniul SC P COM SRL și totodată un prejudiciu în valoare de 120.200,74 lei, reprezentând contravaloarea chiriei achitată de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov pe durata derulării contractului de închiriere, în condițiile în care instituția publică deținea spații proprii pentru a-și organiza arhiva, precum și o vătămare a intereselor legale ale instituției publice, respectiv în privarea autorității contractante de a opta pentru servicii sau bunuri selecționate într-un mediu concurențial, aspect de natură să vulnerabilizeze prestigiul instituțional al acesteia, să-i lezeze interesele, de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public. Inculpata M.V., în perioada august 2011 – februarie 2013, în calitate de director general al DGASPC Brașov și ordonator de credite, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe fondul unei înțelegerii infracționale avută cu P.A., director economic al Direcției Economice din cadrul Consiliului Județean Brașov și asociat unic al SC P COM SRL la data săvârșirii faptelor, potrivit căreia s-a urmărit satisfacerea intereselor financiare ale acesteia în dauna DGASPC Brașov, cu eludarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art.3, art. 5 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 19 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și art. 43 din Legea 188/1999, prin direcționarea unei sume importante de bani din bugetul DGASPC Brașov în vederea achiziționării unor produse de îmbrăcăminte, lenjerie pat, pături și încălțăminte, a căror prețuri au fost supraevaluate, a dispus întocmirea mai multor acte evidențiate în Capitolul V, cu eludarea dispozițiilor legale mai sus enunțate, pe care le-a semnat, având sprijinul directorului Serviciului de achiziții publice, inculpatul D.C. (adrese, referate, proiecte de angajamente legale, angajamente legale, ordonanțări de plată, ordine de plată etc.), în cadrul a 13 proceduri trucate de achiziție directă a produselor menționate de la SC P COM SRL, prin intermediul SC S SRL, evidențiate în Capitolul V, fapt ce a avut ca rezultat obținerea unui folos necuvenit de către SC P COM SRL și corelativ producerea unui prejudiciu în dauna DGASPC în valoare de 254.741,02 lei, reprezentând diferența între valoarea produselor achiziționate de inculpata SC P COM SRL și valoarea la care au fost revândute DGASPC Brașov, precum și o vătămare a intereselor legale ale instituției publice, respectiv în privarea autorității contractante de a opta pentru servicii sau bunuri selecționate într-un mediu concurențial, aspect de natură să vulnerabilizeze prestigiul instituțional al acesteia, să-i lezeze interesele, de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.
Inculpatul M.R.M., în perioada februarie – aprilie 2013, a sprijinit-o pe soția sa, inculpata M.V., să disimuleze primirea cu titlu de mită de la inculpatul M.G., adminsitrator de fapt al inculpatei SC L SRL, cu sprijinul inculpatei G.L.C., administrator de drept al aceleeași societăți comerciale, autovehiculul marca BMW X3, înmatriculat sub nr. BV 76 TEM, în valoare de 15.388,40 euro, proprietate a inculpatei SC LICOFRIG SRL, în schimbul încălcării de către aceasta, în calitate de director general al DGASPC Brașov, a atribuțiilor de serviciu în cadrul procedurilor de achiziție directă și a procedurilor de angajare, lichidare ordonanțare și plată a bunurilor și lucrărilor evidențiate în Capitotlul III, derulate cu încălcarea dispozițiilor legale evidențiate în acelați capitol, astfel încât bunurile și lucrările să fie achiziționate de la SC L SRL prin încheierea unei convenții formale de vânzare-cumpărare a autoturismului BMW X3, înmatriculat sub nr. BV 76 TEM, în baza căreia au fost emise de inculpata SC L SRL, pe numele său, factura seria BV LIC nr. 0005235/4.03.2013 de vânzare a autoturismului BMW X3cu nr. de identificare WBAPD11040WH67788 cu suma de 43.573 lei, sumă scadentă la aceeași dată, și chitanța seria BVLIC nr. 11509/24.04.2013 de încasare a sumei de 43.573 lei, deși această sumă nu se regăsește în evidențele firmei.
În cauză a fost trimisă în judecată și societatea comercială SC L SRL, care a acționat prin intermediul administratorului de fapt, inculpatul M.G. și al administratorului de drept, inculpata G.L.C. în vederea obținerii de foloase necuvenite și care pentru a-și asigura acest folos, prin cei doi inculpați arătați mai sus, având în proprietate autovehiculul marca BMW X3, înmatriculat sub nr. BV 76 TEM, în valoare de 15.388,4 euro, în cursul lunii ianuarie 2013, a remis acest autoturism cu titlu de mită inculpatei M.V. în schimbul încălcării de către aceasta, în calitate de director general al DGASPC Brașov și ordonator secundar de credite, a atribuțiilor de serviciu în cadrul procedurilor de achiziție directă și a procedurilor de angajare, lichidare ordonanțare și plată a bunurilor și lucrărilor evidențiate în Capitotlul III, derulate cu încălcarea dispozițiilor legale evidențiate în același capitol.
De asemenea s-a stabilit că societatea comercială SC F SRL a acționat împreună cu inculpații B.G. și G.L.C. pentru a obține foloase necuvenite din dreularea unor proceduri de achiziție publică prin care s-au eludat normele legale.
Societatea comercială SC P COM SRL a fost trimisă de asemeea în judecată, constatându-se că a acționat prin intermediul administratorului de fapt, P.A., pe fondul înțelegerii infracționale avută de aceasta cu inculpata M.V., director economic și director general al DGASPC Brașov, a încheiat contractul de închiriere nr. 12286/13.05.2010 prin care DGASPC a închiriat spațiul comercial pe care îl deținea în localitatea Săcele, prin intermediul SC CEP CENTRAL EUROPE PRODUCTION SRL, cu destinația de arhivă, cu eludarea dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art.3, art. 5 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 19 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și art. 43 din Legea 188/1999, contract prelungit în baza aceleiași înțelegeri frauduloase și cu încălcarea acelorași dispoziții legale prin actele adiționale nr. 1/11.01.2011, nr. 2/14.01.2012 și nr. 3/01.01.2013, fapt ce a avut ca rezultat obținerea unui folos necuvenit în patrimoniul său și totodată un prejudiciu în dauna DGASPC Brașov în valoare de 120.200,74 lei, reprezentând contravaloarea chiriei achitată de Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov pe durata derulării contractului de închiriere, în condițiile în care aceasta deținea spații proprii pentru a organiza arhiva instituției, precum și o vătămare a intereselor legale ale instituției publice, respectiv în privarea autorității contractante de a opta pentru servicii sau bunuri selecționate într-un mediu concurențial, aspect de natură să vulnerabilizeze prestigiul instituțional al acesteia, să-i lezeze interesele, de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.
Și de asemenea că această inculpată, acționând în același mod, prin intermediul administratorului de fapt, P.A., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada august 2011 – februarie 2013, pe fondul unei înțelegeri infracționale între aceasta și directorul general al DGASPC Brașov, inculpatul Martin Virginia, potrivit căreia s-a urmărit satisfacerea intereselor sale economice, în dauna DGASPC Brașov, cu eludareaa dispozițiilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art.3, art. 5 din Ordonanță privind controlul intern și controlul financiar preventiv nr. 119/1999, art. 2, art. 19 din OUG nr. 34/2006, modificată, art. 2 din Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publica din OUG nr. 34/2006, art. 20 alin. 1 lit. h), art. 22, art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și art. 43 din Legea 188/1999, prin direcționarea unei sume importante de bani din bugetul DGASPC Brașov în vederea achiziționării unor produse de îmbrăcăminte, lenjerie pat, pături și încălțăminte, a căror prețuri erau supraevaluate, s-a implicat în cadrul a 13 proceduri trucate de achiziție directă a produselor menționate pe care le-a comercializat prin intermediul SC STEKAIST SRL, evidențiate la Capitolul V, fapt ce a avut ca rezultat obținerea unui folos necuvenit în beneficiul său și totodată producerea unui prejudiciu în dauna DGASPC în valoare de 254.741,02 lei, reprezentând diferența între valoarea bunurilor achiziționate și comercializate către SC ȘTEKAIST SRL, bunuri care ulterior au fost revândute Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, precum și vătămarea intereselor legale ale instituției publice, respectiv privarea autorității contractante de a opta pentru servicii sau bunuri selecționate într-un mediu concurențial, aspect de natură să vulnerabilizeze prestigiul instituțional al acesteia, să-i lezeze interesele, de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii în cunatum de 2.242.504,63 lei, 720.000 USD, 1025 Euro, 145 lire sterline, și de asemenea s-a instituit poprire pe conturile bancare ale inculpaților.

19. Prin rechizitoriul nr. 187/P/2016 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpaților C.A.A. (președinte al Consiliului Județean Brașov la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen. – 7 fapte; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal; G.S. (consilier județean, respectiv senator la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen. și art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.și art. 5 C.pen.;complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri or alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 alin. 1 lit. a teza I din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal; M.G.(consilier județean la data săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin.1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.și art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin.1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; în final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal; C.G.C. .(consilier județean la data săvârșirii faptelor) pentru comiterea infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal; N.A.S.pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; Ș.O.V., U.V., C.D.R., M.C.G., pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; P.C. (primar al comunei Șercaia la data faptelor) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.; C.F.G. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; I.R.P. (administrator public al județului Brașov la data faptelor), pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; C.V. (director al DADP din cadrul Consiliului județean Brașov la data faptelor) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; B.I.I. (primar al comunei Jibert la data faptelor) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; L.C.I. pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 C.pen., favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen.; S.O. pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 C.pen., favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen.; G.L.C. pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 C.pen., favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen..

Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul C.A.A., în calitate de președinte al PNL – Filiala Brașov, în perioada de precampanie electorală de la începutul anului 2012 și până la definitivarea și depunerea listelor finale la BEJ (la 1 mai 2012), i-a pretins inculpatului G.S. suma de 220.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit 170.000 lei din banii pretinși, pe care inculpatul G.S. i-a predat la casieria partidului fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, acesta fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 3 și ales consilier județean; i-a pretins inculpatului C.G.C. suma de 100.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit banii pretinși, pe care inculpatul C.G.C. i-a predat la casieria partidului fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, acesta fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 9 și ales consilier județean; i-a pretins inculpatului M.G. suma de 50.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit banii pretinși, pe care inculpatul M.G. i-a dat la casieria partidului, direct sau prin intermediul martorului Coman Claudiu (30.000 lei în două tranșe), fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, acesta fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 13 și ales consilier județean; i-a pretins inculpatului Ș.O.V. suma de 60.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit banii pretinși, pe care inculpatul Ș.O.V. i-a dat, conform înțelegerii, martorului Coman Claudiu, care apoi i-a predat la casieria partidului, fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, acesta fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 7 și ales consilier județean; i-a pretins inculpatului M.C. suma de 50.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012 pe numitul Ș.O., pe care-l susținea, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit banii pretinși, pe care inculpatul M.C. i-a dat la casieria partidului, fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, Ș.O. fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 17 și ales consilier județean; i-a pretins inculpatului U.V. suma de 40.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit banii pretinși, pe care inculpatul U.V. i-a dat la casieria partidului, direct sau prin intermediul lui Coman Claudiu (20.000 lei), fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, acesta fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 15 și ales consilier județean; i-a pretins inculpatului C.D.R. suma de 15.000 lei pentru partidul pe care-l conducea, pentru a-l pune pe lista candidaților USL pentru CJ Brașov pe o poziție sigur eligibilă la alegerile locale din anul 2012, iar ulterior, în perioada campaniei electorale, acesta a și primit banii pretinși, pe care inculpatul C.D.R. i-a dat la casieria partidului, direct sau prin intermediul lui Coman Claudiu (10.000 lei), fără a primi un document justificativ, fiind utilizați în campania electorală, acesta fiind pus în consecință pe lista electorală USL pe poziția 16 și ales consilier județean. De asmenea, inculpatul C.A.A., în calitate de președinte al CJ Brașov și ordonator principal de credite, exercitându-și defectuos atribuțiile de serviciu avute în această dublă calitate, prevăzute de art. 103 alin. 1 și 2 din Legea 215/2001, art. 104 alin.1 lit. a și c, alin. 4 lit. a din Legea 215/2001, încălcând prevederile art. 36 din Legea 273/2006, art. 5 din OG 119/1999, Ordinul MFP 1792/2002, la cererea și cu ajutorul inculpatului G.S., a aprobat prin Dispoziția de președinte nr. 706 din 29.09.2010 alocarea din fondul de rezervă al CJ Brașov a sumei de 400.000 lei, urmare a cererii formale nr. 3250 din data de 31.08.2010 depusă în înțelegere cu inculpatul G.S. de primarul comunei Mândra, martorul T.Ș., deși nu erau întrunite condițiile prev. de art. 36 din Legea 273/2006, urmărind ca banii, aprobați sub pretextul achitării unor lucrări de reparații efectuate și neachitate, să ajungă la inculpatul G.S. în baza unui contract supraevaluat încheiat cu firma controlată de acesta, SC K E SRL (contractul nr. 2053 din 11.05.2010 încheiat cu primăria Comunei Mândra), după primirea banilor primăria achitând acestei firme suma de 304.417,16 lei, cauzând prin aceasta un prejudiciu bugetului CJ Brașov în sumă de 400.000 lei, din care 304.417,16 lei reprezintă folos necuvenit pentru inculpatul G.S.
S-a mai stabilit că inculpatul C.A.A., în calitate de președinte al CJ Brașov și ordonator principal de credite, exercitându-și defectuos atribuțiile de serviciu avute în această dublă calitate, prevăzute de art. 103 alin. 1 și 2 din Legea 215/2001, art. 104 alin.1 lit. a și c, alin. 4 lit. a din Legea 215/2001, încălcând prevederile art. 36 din Legea 273/2006, art. 5 din OG 119/1999, Ordinul MFP 1792/2002, la cererea și cu ajutorul inculpatului G.S., a aprobat cererile nejustificate depuse de primari urmare a dispozițiilor primite de la inculpatul G.S. și a dat dispoziții funcționarilor din cadrul DIUAT pentru întocmirea formală a unor referate, respectiv referatele nr. 3788/03.04.2012, 9167/30.08.2012, 9168/30.08.2012, 9365/19.09.2013, pe care apoi le-a aprobat, prin care a justificat Dispoziția de președinte nr. 351/19.09.2013 și inițierea unor proiecte de hotărâri de Consiliu județean pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului, ulterior adoptate cu susținere din partea sa în plenul CJ, respectiv HCJ 152/03.04.2012, HCJ 81/11.09.2012 și HCJ 82/11.09.2012, urmărind ca banii, în total 932.840 lei, aprobați sub pretextul achiziției de studii sau plății unor contracte supraevaluate de primării din județ conduse de primari PNL sau PSD (Mândra, Recea, Voila, Șinca, Lisa, Șinca Nouă) în baza unor contracte încheiate cu SC K E SRL și SC N BC SRL (inclusiv contractul încheiat de primăria Mândra în anul 2010 prezentat la punctul anterior), să ajungă la inculpatul G.S. și, prin intermediul acestuia, în parte la PNL pentru a fi folosiți în campania electorală, cauzând prin aceasta un prejudiciu bugetului CJ Brașov în sumă de 932.840 lei, sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru sine și PNL (170.000 lei) și pentru inculpatul G.S. (toată suma), persoană care controla în fapt cele 2 societăți menționate. ÎÎn plus, inculpatul C.A.A., în calitate de președinte al CJ Brașov și ordonator principal de credite, exercitându-și defectuos atribuțiile de serviciu avute în această dublă calitate, prevăzute de art. 103 alin. 1 și 2 din Legea 215/2001, art. 104 alin.1 lit. a și c, alin. 4 lit. a din Legea 215/2001, încălcând prevederile art. 33 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 119/999, la cererea și cu ajutorul inculpatului G.S., care s-a înțeles cu primarul Comunei Beclean, inculpatul L.C., să depună o cerere către CJ în acest sens, respectiv cererea nr. 1181/27.03.2013, deși nu erau întrunite condițiile prev. de art. 33 din Legea 273/2006 a inițiat un proiect de hotărâre de Consiliu Județean pentru schimbarea destinației unora dintre sumele aprobate prin HCJ nr. 38 din 11.03.2013 pentru a fi alocate Comunei Beclean prin repartizarea sumelor din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local, mai precis diminuarea cu 100.000 lei a sumelor destinate capitolului „Cămine culturale” și diminuarea cu 100.000 lei a sumelor destinate capitolului „Sănătate”, concomitent cu majorarea cu suma de 200.000 de lei a capitolului „Studii și proiecte tehnice”, ulterior fiind adoptată în acest sens cu susținere din partea sa HCJ nr. 165 din 28.03.2013, urmărind ca banii, sub pretextul achiziției de studii de către primăria Comunei Beclean în baza unor contracte încheiate cu SC N BC SRL și SC E SRL să ajungă la inculpatul G.S., contracte ulterior încheiate de primărie cu aceste societăți, cauzând prin aceasta un prejudiciu bugetului CJ Brașov în sumă de 156.240 lei, sumă ce reprezintă folos necuvenit pentru inculpatul G.S., persoană care controla în fapt cele 2 societăți menționate
Inculpatul C.A.A., în calitate de președinte al CJ Brașov și ordonator principal de credite, exercitându-și defectuos atribuțiile de serviciu avute în această dublă calitate, prevăzute de art. 103 alin. 1 și 2 din Legea 215/2001, art. 104 alin.1 lit. a și c, alin. 4 lit. a din Legea 215/2001, încălcând prevederile 36 din Legea nr. 273/2006, art. 5 din OG 119/1999, Ordinul MFP 1792/2002, a emis dispoziții de președinte, respectiv Dispoziția nr. 207 din 28.06.2013, Dispoziția nr. 314 din 02.09.2013 și Dispoziția nr. 409 din 07.11.2013, prin care a dispus alocarea de bani din fondul de rezervă al consiliului, în total 400.000 lei, fără a fi îndeplinite pentru aceasta condițiile prev. de art 36 din Legea nr. 273/2006, acționând la cererea și cu ajutorul inculpatului M.G., care a asigurat pretextul pentru emiterea acestor dispoziții, respectiv cererile formale depuse de primarul comunei Jibert, inculpatul B.I.I, cu care s-a înțeles în prealabil, cereri pe care le-a aprobat și apoi a dat dispoziții pentru întocmirea formală a unor referate de către funcționarii din cadrul DIUAT, respectiv referatele nr. 6347 din 28.06.2013, nr. 8671 din 02.09.2013 și nr. 11192 din 31.10.2013, pe care le-a aprobat de asemenea, care să justifice dispozițiile de președinte menționate, urmărind ca banii, aprobați sub pretextul achiziției de sisteme de încălzire de primăria Comunei Jibert, să ajungă la inculpatul M.G., decizii urmate de încheierea unor contracte între primăria Comunei Jibert și SC L SRL având acest obiect, cauzând prin aceasta un prejudiciu bugetului CJ Brașov în sumă de 400.000 lei (pentru care autoritatea publică s-a constituit parte civilă), care constituie totodată un folos necuvenit pentru inculpatul M.G., persoană care controla în fapt societatea.
Inculpatul C.A.A., în perioada noiembrie 2011 - martie 2014, în calitate de președinte al CJ Brașov și ordonator principal de credite, exercitându-și defectuos atribuțiile de serviciu avute în această dublă calitate, prevăzute de art. 103 alin. 1 și 2 din Legea 215/2001, art. 104 alin.1 lit. a și c, alin. 4 lit. a din Legea 215/2001, încălcând prevederile art. 20 lit. h și art. 23 alin. 1 din Legea 273/2006, art. 5 din OG 119/1999, art. 2 și art. 23 din OUG 34/2006, la cererea și cu ajutorul inculpatului C.C.G., urmărind ca acesta să obțină foloase necuvenite din contracte de achiziții publice atribuite de CJ Brașov având ca obiect întocmirea de studii reabilitare, modernizare, reparare drumuri și realizare studiu privind revizuirea Planului județean de gestionare a deșeurilor, a dat dispoziții funcționarilor din aparatul de specialitate al CJ pentru întocmirea formală a unor referate, pe care apoi le-a aprobat direct sau prin intermediul administratorului public al județului, inculpatul I.R.P. care să justifice realizarea acestor achiziții și pentru desfășurarea unei proceduri formale de atribuire contracte, sens în care a aprobat referatul nr. 697 din 30.11.2011, întocmit din dispoziția sa de inculpatul C.V., director DADP, prin care s-a stabilit o listă de drumuri județene pentru care să se încheie contracte pentru studii fezabilitate (SF-uri) prin atribuire directă, sub pretextul urgenței, știind că acestea nu vor fi puse ulterior în executare prin reabilitarea/modernizarea drumurilor respective, care în plus, încălcându-se prevederile art. 23 din OUG 34/2006, au fost împărțite în mai multe grupe, fără o justificare obiectivă, doar pentru a face posibilă atribuirea directă în folosul firmelor controlate de inculpatul C.G.C., referat în baza căruia, după proceduri de achiziții desfășurate în mod formal din dispoziția sa, a fost încheiat apoi contractul nr. 100/12891/27.12.2011 - beneficiar SC CFC C SRL, contract pentru care a semnat pentru aprobare și raportul final al procedurii fără dată și fără număr de înregistrare la CJ, întocmit fără analiză a situației juridice și capacității ofertantului, contractul nr. 101/12892/27.12.2011 - beneficiar SC C SRL, contractul nr. 2/943/27.01.2012 - beneficiar SC CFC C SRL, contractul nr. 3/1079/31.01.2012 – beneficiar SC C C SRL, contract pentru care a semnat pentru aprobare și raportul final al procedurii, fără dată și fără număr de înregistrare la CJ, întocmit fără analiză a situației juridice și capacității ofertantului, toate contractele având ca obiect întocmire DALI –uri, dar la aceleași valori prevăzute în referat pentru SF-uri, contracte decontate apoi fără ca documentația întocmită să fie verificată, știind că nu va fi pusă în practică; a pus pe ordinea de zi, a susținut în ședința de plen și a semnat HCJ 429/09.11.2011, HCJ 266 din 22.05.2012 și HCJ 34/12.07.2012, adoptate în baza unor referate întocmite din dispoziția sa, în mod formal, de DIUAT, prin care s-a modificat lista de investiții a Județului Brașov pe anul 2012 cu suma de 400.000 lei pentru finanțarea proiectelor de investiții de modernizare drumuri județene, în total 18 km, știind că acestea nu vor fi puse ulterior în executare prin reabilitarea/modernizarea efectivă a drumurilor, hotărâri în baza cărora au fost încheiate, după o procedură formală, contractele nr. 68/8586/10.08.2012 - beneficiar C SRL, nr. 71/8587/10.08.2012 – beneficiar SC C C SRL, nr. 73/8590/10.08.2012 – beneficiar CFC C SRL, contracte decontate de asemenea fără ca documentația întocmită să fie verificată; a dat dispoziții pentru întocmirea de către DADP a referatului nr. 21/27.05.2013, aprobat în numele și din dispoziția sa de administratorul public al județului, inculpatul I.R.P., în baza căruia s-a încheiat apoi, după o procedură formală, contractul nr. 29/5037/28.05.2013, știind că acesta nu va fi pus în executare prin repararea efectivă a drumului, beneficiar fiind CFC C SRL, contract decontat apoi fără ca documentația întocmită să fie verificată; a aprobat referatul nr. 9286 din data de 18.09.2013 întocmit din dispoziția sa, în baza căruia, după o procedură de achiziție directă desfășurată formal, în condițiile în care toate cele trei oferte au fost cerute și depuse de societăți controlate de inculpatul C.G.C., s-a încheiat contractul nr. 81/9845/02.10.2013 cu SC C C SRL, știind că acesta nu va fi pusă în executare prin reabilitarea efectivă a drumului, contract decontat apoi fără ca documentația întocmită să fie verificată; a pus pe ordinea de zi, a susținut în ședința de plen și a semnat HCJ nr. 465 din data de 17.09.2013, prin care s-a modificat lista de investiții a Județului Brașov pe anul 2013 prin introducerea obiectivului PT modernizare (ranforsare) DJ131D DN13 - Bogata Olteana - Dopca km 0+000 - 2+010; 2+660 - 4+150 (la propunerea consilierului județean M.G.), în baza unui referat formal (nr. 53 din 16.09.2013) pe care l-a aprobat știind că proiectul nu va fi pus ulterior în executare prin modernizarea efectivă a drumului (neexistând finanțare), hotărâre în baza căreia a fost încheiat, după o procedură de achiziție directă desfășurată formal, în condițiile în care toate cele trei oferte au fost depuse de societăți controlate de inculpatul C.G.C., contractul nr. 89/11652/11.11.2013 - beneficiar CFC C SRL, contract decontat de asemenea fără ca documentația întocmită să fie verificată; a dat dispoziții pentru întocmirea referatului de necesitate din data de 27.11.2013 vizând revizuirea Planului județean de gestionare a deșeurilor, propunându-se demararea procedurilor de achiziții pentru revizuirea acestui plan în corelație cu situația actuală privind managementul deșeurilor în județ și cu proiectul sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brașov în cadrul POS Mediu, pe care l-a aprobat prin intermediul administratorului public, inculpatul I.R.P., în baza căruia s-a încheiat apoi contractul nr. 114/12560/29.11.2013 – beneficiar SC CFC C SRL, după o procedură formală de achiziție în cadrul căreia s-a cerut ofertă doar de la această societate, deși nu avea expertiză și experiență în domeniu, contract decontat apoi fără ca documentația predată să corespundă calitativ; toate acestea cu consecința prejudicierii bugetului CJ Brașov cu suma totală de 932.178, 08 lei, care reprezintă totodată folos necuvenit pentru C.G.C. și firmele controlate de acesta, SC CFC C E SRL – suma de 594.818,08 lei și SC C C SRL – suma de 337.360 lei.
S-a mai stabilit că inculpatul G.S., în calitate de senator în Parlamentul României (fiind ales în circumscripția electorală 8 Brașov, colegiul 1 la alegerile din anul 2012), funcție incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru în consiliul de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice, așa cum prevede expres art. 82 lit. a din Legea nr. 161/2003, în scopul obținerii de foloase necuvenite pentru sine, a efectuat nemijlocit operațiuni financiare ca acte de comerț, care intrau în sfera de competență a administratorului societăților comerciale SC K E SRL, SC N T SRL și SC E SRL, respectiv a reprezentat în fapt societățile în relațiile cu primăriile comunelor Șinca și Beclean pentru încheierea sau executarea și plata contractelor derulate cu acestea – contractul nr. 12/2012 cu primăria comunei Șinca, contractele nr. 2035 și nr. 2031 din 17.05.2013 cu primăria Beclean, s-a deplasat la fața locului, a discutat în mod direct clauzele contractuale și a cerut efectuarea plăților, a stabilit totodată detalii legate de facturare și plăți, a supravegheat și controlat activitatea angajaților societăților, dispunând plata salariilor, activitățile zilnice, încheierea sau încetarea contractelor de muncă.
Inculpatul N.A.S. a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale în perioada 2011-2013 pentru a-l ajuta pe inculpatul G.S. să obțină sume de bani în mod necuvenit din derularea de contracte cu primării din județul Brașov finanțate din bugetul CJ sau din bugetul local, urmare a influenței, legăturii apropiate și a înțelegerii prealabile a acestuia cu președintele CJ Brașov, inculpatul C.A.A., respectiv primăria Mândra, Lisa, Șercaia, Șinca, Beclean, Voila, Recea, Șinca Nouă, contracte atribuite și decontate cu încălcarea legii firmelor SC K E SRL, SC N T BC SRL și SC E SRL, controlate și administrate în fapt de inculpatul G.S., sens în care l-a însoțit pe inculpatul G.S. la discuțiile purtate cu primarii sau a discutat personal cu aceștia din dispoziția inculpatului G.S. pentru încheierea contractelor (Recea, Lisa) și pentru formularea de aceștia de cereri către CJ Brașov pentru alocarea banilor din fondul de rezervă în vederea finanțării acestor contracte, conform înțelegerii prealabile a inculpaților G.S. și C.A.A., redactând personal unele din aceste cereri în numele primăriilor (Mândra, Voila), a redactat contractele menționate la punctul II subpunctele 1.2-8 din expunerea sttării de fapt și le-a pus la dispoziție primarilor în vederea semnării, personal sau prin intermediul inculpaților G.S. și S.O.; în executarea acestor contracte a redactat în mod formal documente, studii și lucrări, sub pretextul îndeplinirii obligațiilor contractuale, care nu corespundeau calitativ și cantitativ, fiind descărcate de pe internet, pe care le-a pus la dispoziția primarilor pentru a avea justificarea decontării sumelor menționate în contracte; a completat și semnat facturile fiscale emise de societățile menționate, a retras bani din conturile societăților și a păstrat legătura cu primarii pentru plata facturilor emise, cauzând prin aceasta un prejudiciu bugetului CJ Brașov și localităților Beclean și Șercaia în sumă totală de 1.167.200 lei, ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpatul G.S. Inculpatul L.C.I., fiind audiat în calitate de martor la data de 14.03.2017, după aducerea la cunoștință a obiectului audierii, în depoziția luată sub jurământ a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu fapte și împrejurări esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat, urmărind prin aceasta să împiedice cercetările ce se desfășoară în cauză împotriva inculpaților G.S. și N.A.S. și tragerea acestora la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în legătură cu alocarea de bani de la CJ Brașov pentru finanțarea contractelor derulate de primăria Comunei Beclean.
Inculpatul S.O.I., fiind audiat în calitate de martor la datele de 02.02.2017 și 15.03.2017, după ce i s-a adus la cunoștință obiectul audierii, în depoziția luată sub jurământ a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu fapte și împrejurări esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat, respectiv a declarat necorespunzător adevărului anumite aspecte esențiale cercetării, respectiv că inculpații G.S. și N.A.S. nu au beneficiat direct sau indirect de sume în numerar și nu a făcut plăți pentru aceștia, ascunzând adevărata destinație și natură a transferurilor de bani între societăți, pretinzând că banii primiți de la primării au fost folosiți pentru salarii și utilități, a banilor retrași în numerar din conturile societăților sau de la ATM, a declarat necorespunzător adevărului împrejurările în care s-a realizat cesiunea firmei SC N T SRL și faptul că ar fi predat întreaga contabilitate a acesteia cesionarului și a ascuns că se află în posesia unor documente care privesc activitatea societăților implicate în cauză. De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare desfășurată la data de 28.02.2017 în imobilul cunoscut ca fosta cantină a combinatului, unde figura sediul SC K E SRL și SC CN SRL, la care a participat în calitate de administrator al primei societăți, a refuzat să pună la dispoziția ofițerilor de poliție documentele solicitate privind relațiile societăților controlate de inculpatul G.S. cu primării din jud. Brașov și documentele contabile ale acestora, documente pe care le-a prezentat apoi parțial la data de 23.03.2017 contrar solicitării procurorului, iar la data de 28.03.2017 a predat un alt set de documente, format din 11 bibliorafturi, precizând „că actele au fost tot timpul la sediul „Cantinei” în biroul al treilea”, urmărind prin aceasta să împiedice cercetările ce se desfășoară în cauză împotriva inculpaților G.S. și N.A.S. și tragerea acestora la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu vizând contracte încheiate în mod nelegal cu primăriile comunelor Mândra, Lisa, Șercaia, Șinca, Beclean, Voila, Recea, Șinca Nouă.
Inculpata G.L.C., fiind audiată în calitate de martor la data de 10.04.2017, după aducerea la cunoștință a obiectului audierii, respectiv contractele derulate de SC L SRL cu Primăria Jibert, utilizarea banilor primiți din aceste contracte, în depoziția luată sub jurământ a făcut afirmații mincinoase și nu a spus tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată, respectiv a declarat necorespunzător adevărului că inculpatul M.G. nu s-a implicat în administrarea societății SC L SRL și nu s-a implicat în încheierea și executarea contractelor derulate cu primăria Comunei Jibert, decizia de a depune oferte fiind luată de martora S.N. și că toți banii au fost utilizați pentru nevoile curente ale societății, urmărind prin aceasta să împiedice cercetările ce se desfășoară în cauză împotriva inculpatului M.G. și tragerea acestuia la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în legătură cu alocarea de bani de la CJ Brașov pentru finanțarea contractelor derulate de SC L SRL.
În cauză s-au instituit măsuri asigurătorii în cuantum de 2.715.945,99 lei, 1.719.639,87 USD și au fost poprite conturile bancare ale inculpaților.

20. Prin rechizitoriul nr. 112/P/2017 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului P.M.V. (președintele Organizației PSD Făgăraș, secretar executiv al Organizației PSD Brașov și deputat în Parlamentul României) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000; șantaj prev. de art. 13¹ din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 207 alin. 1 din C.pen. și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen..
Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul, începând cu luna aprilie 2017 până în luna iulie 2017, și-a folosit influența și autoritatea date de funcția de președinte al Organizației PSD Făgăraș și secretar executiv al PSD Brașov asupra primarului municipiului Făgăraș, martorul S.G., în scopul obținerii de foloase necuvenite, respectiv nerevocarea din funcție și ulterior prelungirea mandatului de director financiar-contabil interimar al Spitalului Municipal Făgăraș a numitei F.C. până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului și totodată păstrarea imaginii sale de lider PSD influent, care își protejează oamenii apropiați și controlează deciziile autorităților în raza sa, sens în care, după luarea la cunoștință a intenției de revocare a susnumitei din funcția deținută, l-a abordat pe primarul municipiului Făgăraș, solicitându-i și obținând acordul acestuia pentru finalizarea de către F.C. a mandatului de director financiar-contabil și ulterior în luna iulie 2017, fiind informat asupra neprelungirii mandatului acesteia până la organizarea unui concurs, l-a contactat din nou pe martorul S.G., atât direct cât și indirect, solicitându-i să amâne decizia, în caz contrar partidul pe care-l conduce îi retrage sprijinul politic. S-a mai reținut că inculpatul, în calitate de președinte al Organizației PSD Făgăraș și secretar executiv al PSD Brașov, în data de 10 iulie 2017, în contextul în care primarul municipiului Făgăraș nu a dat curs solicitări sale privind menținerea în funcția de manager economic al Spitalului Municipal Făgăraș a numitei F.C., l-a contactat de pe postul telefonic utilizat de un alt membru PSD pe managerul spitalului, martorul C.E., solicitându-i să revină asupra noii numiri și să îi prelungească mandatul numitei F.C., amenințându-l că în caz contrar, prin puterea și influența politică pe care o are, poate să dispună revocarea sa, iar proiectele primarului vor fi blocate în Consiliul Local Făgăraș pe care-l controlează. De asemenea s-a mai stabilit că inculpatul, în data de 19.09.2017, la cererea numitului O.M., primarul comunei Hârseni și membru PSD, și-a folosit influența și autoritatea dată de funcția de președinte al Organizației PSD Făgăraș și secretar executiv al PSD Brașov, partid aflat la guvernare, prin intermediul deputatului M.M. în scopul obținerii de foloase necuvenite de către primarul comunei Hârseni, respectiv ca acesta să nu aducă la îndeplinire măsurile dispuse de Direcția de Sănătate Publică Brașov la Școala Generală Hârseni urmare a controlului efectuat la data de 06.09.2017 și să evite retragerea autorizației sanitare a instituției școlare.
21. Prin rechizitoriul nr. 33/P/2016 din 14 februarie 2017 Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților C.D.I. director general la RA Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj Napoca, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, și B.I. administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: la nivelul Consiliului Județean Cluj și a Regiei Autonome a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat în anul 2011 un proiect având ca obiect realizarea investiției „Pistă de decolare - aterizare de 3.500 m și suprafețe de mișcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord - Vest a României. Având în vedere că investiția vizată presupunea un efort financiar semnificativ, proiectul de investiții a fost divizat în trei etape distincte, prin aceasta urmărindu-se atât asigurarea unei reale finanțări, cât și posibilitatea obiectivă de realizare a construcțiilor ce urmau a fi făcute. La data de 6 septembrie 2011, ca urmare a procedurilor de licitație publică, între Regia Autonomă - Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, în calitate de achizitor și o asociere de firme din care făcea parte și cea administrată de inculpatul B.I., în calitate de executant, a fost încheiat un contract de execuție lucrări având ca obiect, executarea, finalizarea și întreținerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 și suprafețe de mișcare aferente”. După finalizarea lucrărilor, pe fondul cointeresării materiale a inculpatului C.I.D., directorului regiei autonome Aeroportul Internațional Cluj - Napoca, și a unei alte persoane din conducerea CJ Cluj, omul de afaceri B.I. a convenit cu aceștia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, lucrare ce a fost finalizată în luna martie 2014. Acest lucru s-a realizat în lipsa oricăror forme legale și transparente de evaluare și acordare a unei astfel de lucrări finanțate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenței și transparenței stabilite de legiuitor. În acest context, în cursul lunii octombrie 2012, inculpatul C.D.I. a primit de la inculpatul B.I., pentru sine, un imobil situat în Cluj Napoca, presupus achiziționat de părinții săi cu suma de 690.000 lei și care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă și materiale). Lucrările respective au fost executate de firme colaboratoare sau aparținând inculpatului B.I. costurile fiind suportate de acesta din urmă. În schimbul acestor foloase, inculpatul C.D.I., în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale, a direcționat, în baza unor acte neconforme, alocări bugetare ale Regiei pe care o conducea către societatea administrată de omul de afaceri, în vederea achitării lucrărilor la platforma de parcare aeronave Apron 4. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilului ce a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită, în vederea asigurării confiscării speciale.

22. Prin rechizitoriul nr. 48/P/2013 din 12 decembrie 2017 Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpațilorM.R.D. și G.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada mai 2012 – februarie 2013, inculpații, în calitate de reprezentanți ai unei societăți comerciale, au desfășurat operațiuni comerciale constând în achiziția, din spațiul intracomunitar, a unui număr total de 599 autovehicule (ulterior revândute pe teritoriul național) omițând, în totalitate, evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a acestor operațiuni. Prin aceste demersuri, inculpații au produs un prejudiciu în valoare de 5.675.776,56 lei, echivalent a 1.273.738 euro, reprezentând TVA colectată și nevirată la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 7.019.666 lei (TVA în sumă de 5.833.305 lei la care se adaugă dobânzi/majorări în sumă de 363.375 lei și penalități în sumă de 822.986 lei.

23. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.230/P/2016 din 02 februarie 2017, a dispus trimiterea în judecată a șase inculpați persoane fizice, respectiv inculpatul P.T. (preot cu rang înalt în cadrul unei arhiepiscopii) pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen., a inculpaților B.S., M.B.P., N.G și C.C.I pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000, precum și a inculpatului Ș.A. pentru comiterea tentativei la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art.184 – art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.32 alin.(1) C.pen.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2016, inculpatul P.T., în calitate de înalt prelat în cadrul unei arhiepiscopii, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură în scopul de a obține fonduri europene. În documentele prezentate la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 de hectare), situate în zona unei ferme din localitatea Lumina, jud. Constanța, având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezentat în declarațiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu, printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație pe toată durata formulării cererii și obținerii fondurilor. Faptele au avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică, totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei.
În anul 2016 plățile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei. Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.

24. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.168/P/2016 din 15 mai 2017, a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat persoană fizică, respectiv inculpatul C.L.A. (director general al unei autorități publice), pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.(1) C.pen. cu aplic. art.309 C.pen. și art.183 C.pen. având consecințe deosebit de grave.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii martie 2016, inculpatul C.L.A., în calitate de director general al unei autorități publice din domeniul transporturilor navale, a încălcat, cu rea-credință, prevederile legale privitoare la buna gestiune financiară a fondurilor publice angajând o cheltuială nelegală (discreționară, supraevaluată, vădit contrară principiilor regularității și economicității plăților), aspect care a produs un prejudiciu autorității pe care o reprezenta în valoare de 849.646,092 euro, cu taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A” Giurgiu.
Concret, la data de 31 martie 2016, inculpatul C.L.A., în calitatea menționată mai sus, pentru a ajuta la ieșirea din insolvență a companiei naționale sus-menționate, a achiziționat din patrimoniul acestei companii două corpuri de clădire (unul dintre acestea fiind în stare avansată de degradare), la un preț supraevaluat, de 1.380.381 euro, având la bază motive tehnice false, artificial introduse. Acțiunile deliberate ale inculpatului C.L.A., care a urmărit, cu orice preț, achiziția ambelor imobile, deși numai unul era util autorității publice pe care o conducea, au determinat efectuarea unor plăți ilegale, ceea ce a produs un impact negativ asupra bugetului instituției publice respective, cu consecințe deosebit de grave.

25. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.111/P/2017 din 14 iulie 2017, a dispus trimiterea în judecată a trei inculpați persoane fizice, respectiv inculpatul M.C. (director general al unei companii naționale) pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și favorizarea făptuitorului, inculpatul T.R.G. (director interimar al unei autorități publice) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și favorizarea făptuitorului, precum și a inculpatului C.L.A. (fost director general al unei autorități publice) pentru comiterea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și instigare la favorizarea făptuitorului.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 26 mai 2017, inculpatul M.C., în calitate de director al unei companii naționale, cu încălcarea dispozițiilor legale privitoare la buna gestiune financiară în administrarea patrimoniului public, a îndeplinit în mod defectuos, cu rea-credință, acte ce țin de atribuțiile de serviciu, conducere, administrare și control. Concret, acesta, împreună cu inculpatul T.R.G., la instigarea inculpatului C.L.A., au semnat un act adițional la un contract de vânzare – cumpărare prin care un imobil a trecut, fără plată, din patrimoniul companiei naționale în patrimoniul autorității publice. Aceste demersuri ale inculpaților au condus la producerea unui prejudiciu companiei naționale în sumă de 255.372,726 euro fără taxa pe valoarea adăugată (reprezentând contravaloarea respectivului imobil), concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru autoritatea publică reprezentată succesiv de coinculpații T.R.G. și C.L.A. Acționând în această manieră, inculpații M.C. și T.R.G. au urmărit fraudulos, îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpatului C.L.A., în cadrul dosarului penal finalizat prin rechizitoriul nr.168/P/2016 din 15 mai 2017, exemplificat la punctul 3 din prezenta anexă.

26. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.219/P/2016 din 22 mai 2017, a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat persoană fizică, respectiv inculpatul C.D. (manager al unui spital important din județul Constanța) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt: La data de 11 iunie 2013, între spitalul din județul Constanța, reprezentat de inculpatul C.D., la acea dată manager al unității medicale, și o societate comercială, a fost încheiat un contract – neprevăzut în planul anual al achizițiilor publice – având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță pentru convențiile încheiate de spital cu casele de asigurări de sănătate, publice și private (pe o durată de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii de drept). În exercitarea atribuțiilor sale de manager și ordonator terțiar de credite, inculpatul C.D. a încheiat contractul fără a urma vreo procedură dintre cele prevăzute de legislația aplicabilă contractelor de achiziție publică și a dispus cheltuieli din fonduri publice fără existența unei baze legale, deși serviciile de consultanță ale prestatorului nu au fost executate în totalitate și reprezentau, în fapt, și atribuții proprii ale inculpatului. Astfel, în perioada 11 iunie 2013 – mai 2016, când inculpatul nu și-a mai exercitat atribuțiile care decurgeau din calitatea deținută, spitalul respectiv a achitat către societatea cocontractantă suma de totală 307.900 lei, reprezentând onorariu și prime de succes, pentru niște servicii neexecutate în realitate. Această sumă de bani reprezintă un prejudiciu cauzat unității medicale și un folos necuvenit pentru firma prestatoare a serviciilor.
27. Dosar nr. 57/P/2017 - Prin rechizitoriul emis la data de 28 iunie 2017 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest la domiciliu, a inculpaților: JSC, preot arhimandrit la C.E. Huși, DG, preot de caritate la un spital județean, BRM, preot paroh la o parohie din județul Vaslui,cu privire la săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 30 mai 2017 – 14 iunie 2017, inculpatul Jitaru Sebastian Cristi a amenințat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobândi, în mod injust, atât un folos patrimonial cât și unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar. În aceeași manieră au procedat și ceilalți doi inculpați în intervalul 12 – 14 iunie 2017, cu precizarea că aceștia au pretins doar suma de 50.000 euro, fără vreo altă „avansare”.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vaslui, cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauză.

28. Prin rechizitoriul din 18 ianuarie 2017 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 129/P/2014 a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unui număr de 6 inculpați, respectiv: P.L.,chestor de poliție, la data faptelor inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, în sarcina căruia s-au reținut 3 infracțiuni de luare de mită (din care 2 în formă continuată) și fals în declarații în formă continuată, fapte prevăzute de art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 C.pen.; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 C.pen.; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și, respectiv, art.326 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; I.R.D. comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Poliției municipiului Beiuș, în sarcina căruia s-au reținut 5 infracțiuni de luare de mită (din care 4 în formă continuată), fapte prevăzute de art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 C.pen.; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen.; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen.(4 acte materiale), totul cu aplicarea art.38 alin.(1) C.pen.; V.D.I. comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Secției 2 Poliție Rurală Beiuș, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare de mită (3 fapte) și instigare la luare de mită în formă continuată prevăzute de art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 C.pen.; art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 și respectiv, art.47 C.pen. rap. la art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. (2 acte materiale) totul cu aplicarea art.38 alin.(1) C.pen.; B.G. agent șef principal la data faptelor, șef al Postului de Poliție Pietroasa, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare de mită (4 fapte din care una în formă continuată), trafic de influență (2 fapte), complicitate la luare de mită, dare de mită în formă continuată prevăzute de art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 C.pen.; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art. 291 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art. 291 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art.48 C.pen. rap. la art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art.290 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen., totul cu aplicarea art.38 alin.(1) C.pen.; R.R.O.R. agent șef principal de poliție, la data faptelor șef al Postului de Poliție Cărpinet, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de complicitate la luare de mită (2 fapte) și dare de mită în formă continuată prevăzute de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 lit.c) din Legea nr.78/2000; art.48 C.pen. rap. la art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 și art.290 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen., totul cu aplicarea art.38 alin.(1) C.pen.; P.M.I., consilier superior în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.289 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000
Și, în stare de libertate a 4 inculpați: B.N.D., la data faptei viceprimar al comunei Remetea, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția deținută, faptă prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000; S.I.F. viceprimar al comunei Roșia, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția deținută și dare de mită, fapte prevăzute de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000 și art.290 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.38 alin.(1) C.pen.; G.O.D. judecător la Tribunalul Bihor, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de fals în declarații în formă continuată prevăzută de art.326 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. și B.E.V. în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2012 – 2014, inculpații P.L. și I.R.D. în calitățile menționate mai sus, au protejat activitatea infracțională a unei persoane și nu și-au îndeplinit, potrivit legii, atribuțiile de serviciu ce decurgeau din funcțiile de conducere deținute constând, printre altele, în conducerea și coordonarea lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor - Serviciul de Investigare a Fraudelor/Serviciul de Investigare a Criminalității Economice și respectiv a celor din cadrul Poliției municipiului Beiuș. Concret, inculpații P.L. și I.R.D. au făcut demersuri astfel încât să fie soluționate favorabil petițiile/reclamațiile și dosarele penale înregistrate la Poliția municipiului Beiuș și la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor care vizau presupuse infracțiuni comise de persoana respectivă. De asemenea, cei doi inculpați s-au angajat să nu constituie de noi dosare penale referitoare la faptele penale comise de către persoana respectivă și despre care aceștia, ori subordonații lor, ar fi luat la cunoștință în orice mod.
În schimb, chestorul de poliție P.L., în calitate de inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor și comisarul șef I.R.D., în calitate de șef al Poliției municipiului Beiuș, au pretins în mod nemijlocit de la persoana respectivă diferite foloase necuvenite, în valoare totală de 11.979 lei. Ulterior, cei doi inculpați au primit foloase în valoare de 7.979 lei, ce au constat în achiziționarea de obiecte de mobilier și prestarea unor servicii/lucrări de renovare la sediul Poliției municipiului Beiuș.
În vara anului 2012, inculpatul P.L., în aceeași calitate, a pretins și primit de la aceeași persoană, diferite foloase necuvenite, constând în prestarea de servicii/lucrări în vederea racordării, în mod provizoriu, la rețeaua de curent electric a locuinței sale.
În cursul lunii iulie 2015, inculpatul I.R.D. în calitate de șef al Poliției municipiului Beiuș, a pretins, prin intermediul șefului postului de poliție Cărpinet, R.R.O.R., de la cinci persoane, cantitatea de 2 (două) tone și 11 (unsprezece) mp de piatră ornamentală pentru pavarea curții de la locuința ginerelui său, inculpatul B.E.V. Acesta din urmă a făcut afirmații mincinoase în legătură cu neimplicarea socrului său în achiziționarea bunurilor respective și în legătură cu achitarea prețului către persoanele care au furnizat piatra ornamentală. Pentru foloasele respective, inculpații I.R.D. și R.R.O.R. nu au luat măsurile prevăzute de lege în ceea ce privește activitatea ilicită de exploatare și comercializare a pietrei ornamentale de către persoanele respective.
În cursul anului 2015, inculpatul I.R.D., în aceeași calitate, având în subordine directă Posturile de Poliție Cărpinet și Pietroasa, a pretins, acceptat și primit diferite foloase necuvenite de la agenții R.R.O.R. și B.G. în legătură cu atribuțiile de serviciu, ce decurgeau din funcția de conducere deținută de ofițer. Remiterea foloaselor necuvenite s-a realizat și în considerarea unor tratamente preferențiale față de cei doi șefi de post.
În perioada decembrie 2014 – aprilie 2015, comisarul șef I.R.D. în calitate de șef al Poliției municipiului Beiuș, având în subordine Postul de Poliție Pietroasa, a pretins, acceptat și primit de la administratorul unei societăți comerciale, atât în mod direct, cât și prin intermediul agentului șef principal B.G. diferite foloase necuvenite, în schimbul cărora, inculpatul urma să protejeze activitatea infracțională a omului de afaceri.
În perioada 2009 - iulie 2015, inculpatul B.G., în calitate de șef al Postului de Poliție Cărpinet, a pretins și primit de la mai multe persoane foloase necuvenite (produse electrocasnice, materiale de construcții, etc.). În schimbul acestora, șeful de post, prin neîndeplinirea atribuțiunilor de serviciu, a protejat activitatea ilicită a unora dintre acele persoane și a promis că va interveni în favoarea altora că-i va ajuta să obțină diverse documente (certificat A.D.R., preschimbarea permisului de conducere).
În perioada 2012-2015, comisarul șef V.D.I., în calitate de șef al Secției 2 Poliție Rurală Beiuș, a pretins și primit, de la inculpații B.N.D. și S.I.F., viceprimari ai comunelor Remetea și Roșia, mai multe foloase necuvenite în schimbul cărora polițistul a protejat, în mod continuu, activitatea infracțională a celor doi, care administrau în fapt și societăți comerciale.
În cursul lunii iunie 2015, inculpata P.M.I., în calitate de consilier superior în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Bihor - Serviciul Avize, Acorduri, Autorizații, a pretins și primit, prin intermediul agentului șef principal R.R.O.R., de la 4 persoane, cantitatea de 20 – 22 mp de piatră ornamentală pentru pavaj, pe care a folosit-o cu ocazia construirii unei locuințe personale. În schimbul foloaselor pretinse și primite, inculpata, având atribuții directe în legătură cu eliberarea avizului și acordului de mediu, a susținut demersurile persoanelor respective pentru obținerea avizului de mediu și a acordului de mediu, proceduri premergătoare obținerii autorizației de mediu pentru activitatea de exploatare și comercializare a pietrei ornamentale.
În perioada martie 2015 – iulie 2016, inculpatul P.L., în calitate de șef al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, având calitatea de ordonator de credite, în baza unei înțelegeri tacite și ilicite dintre acesta și administratorul unei societăți comerciale, a primit diferite foloase necuvenite de la acesta din urmă, constând în reparații efectuate la autoturismele ce aparțineau ofițerului de poliție, membrilor familiei sale ori unor apropiați de-ai săi, în valoare totală de 8.676,4 lei. În schimb, inculpatul a acceptat ca toate reparațiile mai importante cu privire la autoturismele marcă străină ale Inspectoratului de Poliție Județean Bihor să fie efectuate la service-ul persoanei de la care a primit foloase necuvenite.
În perioada 2008 – 2016, inculpații P.L. și G.O.D. nu au menționat în declarațiile de interese calitatea de membri ai unei Loje din România.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților P.L., I.R.D., B.G., B.N.D., V.D.I. și P.M.I. În cauză, s-a mai dispus instituirea sechestrului asupra sumei de 2.683 lei, aparținând inculpatului S.I.F., respectiva sumă fiind consemnată la o unitate bancară, pe numele inculpatului.

29. Prin rechizitoriul nr. 363/P/2016 din data de 19 aprilie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată:
-în stare de libertate, a inculpatului C. C. N., la data faptei procuror în cadrul P.Î.C.C.J., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000
și sub control judiciar, a inculpatului I. V., la data faptei avocat suspendat în cadrul Baroului B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. (1) C.pen., comb. cu art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii decembrie 2016, inculpatul C. C. N., în calitate de procuror în cadrul P.Î.C.C.J., în mod indirect, prin intermediul inculpatului I. V., a pretins suma de 260.000 de euro de la un om de afaceri (martor în cauză), cercetat pentru comiterea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani într-un dosar penal aflat în instrumentarea magistratului.
Acești bani au fost pretinși de inculpatul C. C. N. în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu un act contrar acestor îndatoriri, în sensul adoptării unei soluții favorabile față de martor în cauza respectivă.
La data de 27 decembrie 2016, în scopul arătat mai sus, inculpatul I. V. a primit de la omul de afaceri suma de 30.000 de euro, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

30. Prin rechizitoriul nr. 115/P/2017din data de 27 noiembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatei
M. A. A., la data faptei director al Direcției Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală din cadrul A.N.V., în prezent director suspendat al aceleiași structuri din cadrul A.N.A.F., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.p. (15 acte materiale, corespunzătoare unei pretinderi de bani și a 14 primiri de foloase necuvenite)În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În anul 2010, în calitate de director al Direcției Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală din cadrul A.N.V., inculpata M. A. A. a pretins, pentru sine și pentru o altă persoană din conducerea instituției, de la reprezentanții a două societăți comerciale, un procentaj de 25% din valoarea unor contracte de mentenanță software pentru ca, în schimb, să organizeze procedura de licitație astfel încât să fie câștigată de o asociere din care făceau parte și cele două firme, să asigure buna derulare a contractelor și efectuarea plăților aferente.
Din suma cerută, inculpata M. A. A. a primit, în perioada 2010 - 2014, pentru sine și pentru cealaltă persoană, suma totală de 1.054.721 euro (care include și contravaloarea unei deplasări în SUA și alte bunuri materiale de valoare). În același context, inculpata a mai primit alte 14 bunuri materiale evaluate la 4.300 euro și 22.502 lei.
În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile deținute de inculpata M. A. A., respectiv, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deschise pe numele aceleiași inculpate, până la concurența sumelor de 1.054.721 euro, respectiv 4.300 euro și 22.502 lei ce reprezintă contravaloarea bunurilor materiale primite în contextul de mai sus.

31. Prin rechizitoriul nr. 263/P/2016 din data de 27 noiembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului G. R., la data faptelor consilier personal al primarului Sectorului 1 B., cu atribuții de coordonare a Direcției de Investiții, în sarcina căruia s-au reținut două infracțiuni de luare de mită, fiecare prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada februarie 2009 – decembrie 2013, inculpatul G. R., în calitate de consilier personal al primarului Sectorului 1 B., cu atribuții de coordonare a Direcției de Investiții, a pretins procentaje de 10 și 15% din valoarea unor contracte de lucrări și a primit, de la un om de afaceri (martor în cauză), suma totală de 1.397.497 lei.
Banii respectivi au fost primiți de inculpat în numerar la biroul său, direct sau prin intermediari, pentru a atribui și a asigura derularea în bune condiții a mai multor contracte de reabilitare termică a blocurilor, atribuite de Primăria Sectorului 1 B. firmei administrate de omul de afaceri, direct sau în subantrepriză.
În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpatul G. R., respectiv asupra sumelor de bani existente în conturilor bancare deschise pe numele aceluiași inculpat, până la concurența sumei de 1.397.497 lei.
32. Prin rechizitoriul nr. 345/P/2016 din data de 20 decembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatei P. A. M., la data faptelor președinte al A.E.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de influență în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen.(2 acte materiale corespunzătoarea acțiunilor de pretindere a sumei de bani, respectiv, a celor două ceasuri)
- spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada aprilie-mai 2013, inculpata P. A. M. a pretins de la reprezentantul unei firme de software suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a pretins de la aceeași persoană două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții publice cu atribuții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma de software.
În scopul anterior menționat, inculpata a primit reprezentantul firmei de software:
- în perioada iulie 2013 - martie 2014, suma totală de 600.000 euro (în cursul lunii iulie 2013 suma de 400.000 euro, sumă remisă și primită într-o servietă marca Montblanc împreună cu un instrument de scris aceeași marcă; la sfârșitul lunii noiembrie 2013 suma de 100.000 euro și în cursul lunii martie 2014 suma de 100.000 euro).
- la data de 30 iulie 2013, două ceasuri de lux în valoare de 49.700 lei, respectiv de 58.500 lei.
În perioada 26 iulie 2013 – 02 noiembrie 2016, inculpata P. A. M. a disimulat adevărata natură a provenienței sumei de 600.000 euro și beneficiarul real al acestei sume, obținută ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prin:
- achiziționarea, pe numele unei rude, a unui teren în suprafață de 1.000 m2 situat pe raza orașului V., județul I., în valoare de 130.000 euro,
- achiziționarea, pe numele unei alte rude, a unui apartament situat în municipiul C., județul C., cu suma de 80.000 euro (din care 75.000 euro au fost achitați, în numerar, cu titlu de avans, diferența de preț în sumă de 5.000 euro fiind achitată prin virament bancar),
- efectuarea unor investiții, în perioada 2014-2016, în sumă totală de 437.314,13 euro, constând în edificarea, pe terenul situat în orașul V., județul I., menționat mai sus, a unui imobil - casă de locuit, (inclusiv dotarea și amenajarea acestuia) precum și dotarea și amenajarea apartamentului situat în mun. C., amintit anterior.
La data de 05 decembrie 2016, inculpata P. A. M. a formulat și înregistrat la Direcția Națională Anticorupție un denunț privind existența unei infracțiuni de trafic de influență, pretins comisă de directorul instituției publice la care am făcut referire mai sus, cunoscând că acesta este nereal.
Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, P. A. M. a recunoscut că denunțul – obiect al infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, reținută în sarcina sa, este mincinos. Pentru infracțiunea de inducerea în eroare a organelor judiciare – astfel cum a fost recunoscută de către inculpată, s-a dispus, în timpul urmăririi penale, disjungerea cercetărilor și formarea unui dosar separat.
În prezenta cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile achiziționate din banii obținuți ca urmare a infracțiunii de trafic de influență (până la concurența sumelor de 600.000 EURO și 117.662 lei).
33. Prin rechizitoriul nr. 161/P/2015 din data de 28 decembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Z. V. Ș., președinte al C. D. la data faptei, pentru infracțiunea de trafic de influență, prev. de art 291 alin. (1) C.pen. rap la art 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada cu iulie 2012 - aprilie 2013, când îndeplinea funcția de președinte al C. D. și totodată vicepreședinte al unei formațiuni politice, inculpatul Z. V. – Ș. a acceptat promisiunea făcută de inculpatul D. D. - consilier județean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcționari publici și a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcție publică o rudă a lui D. D.
Ulterior, inculpatul Z. V.–Ș. a primit de la inculpatul D. D. foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism și cheltuieli legate de construirea unei case de vacanță în județul C.
La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Z.V.–.Ș., persoana respectivă a fost numită în funcția de președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, deși nu avea pregătire de specialitate în domeniu.
Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Z. V.-Ș., persoana respectivă și-a păstrat funcția la nivelul administrației publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.
În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii până la concurența sumei de 62.143 lei (obiect al infracțiunii de corupție)
Menționăm că, în aceeași cauză, inculpatul Dobrică Dumitru, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Buzău în perioada iunie 2004-decembrie 2013 și administrator/acționar al unei societăți comerciale, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției

34. Prin Rechizitoriul nr. 110/P/2013, din 02 mai 2017, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată, in stare de libertate, a 5 inculpați, F.C.M.primar al municipiului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea, pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen și art. 309 C.pen. cu aplicarea art. 35,alin. (1) C.pen. (trei acte materiale), Z.A. - director executiv al primăriei municipiului Botoșani, P.C.C. - sef serviciu patrimoniu din cadrul UAT municipiul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu având ca rezultat obținerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen., G.M. - jurist în cadrul primăriei municipiului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu având ca rezultat obținerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos necuvenit prev. de art. 48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal si A.I. - secretar al municipiului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu având ca rezultat obținerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos necuvenit”, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen.
În perioada 30 noiembrie 2006 – 19 decembrie 2011, inculpatul F.C.M., în calitate de primar al municipiului Botoșani, și-a îndeplinit defectuos atribuțiunile de serviciu prevăzute de lege, în ceea ce privește încheierea și derularea unui contract de concesiune ce avea ca obiect exploatarea unui teren în suprafață de 4.668 m.p., proprietatea Consiliul Local al Municipiului Botoșani, pe care a fost construit ulterior un complex comercial multifuncțional.
Concret, în cuprinsul contractului respectiv, urmat de încheierea altor trei acte adiționale, inculpatul a diminuat ilegal (sub valoarea menționată în cuprinsul ofertei financiare) redevența datorată de cesionar instituției publice pe care o reprezenta.
Mai exact, deși în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii ofertantul câștigător prezentase o redevență în valoare de 77,12 lei/mp/an, (în condițiile în care în documentația de atribuire se prevăzuse o redevență minimă în sumă de 25,6 lei/mp/an), în contractul de concesiune încheiat după finalizarea procedurii s-a menționat plata unei redevențe vădit inferioare în sumă 4,91 lei/mp/an.
În demersul său infracțional, edilul a beneficiat și de ajutorul celorlalți inculpați care au întocmit diverse rapoarte de specialitate sau au avizat și contrasemnat hotărâri ale Consiliului Local prin care s-a stabilit redevența, în condițiile de mai sus.
Activitatea infracțională a tuturor celor cinci inculpați a avut drept consecință prejudicierea bugetului local cu suma de 2.024.236,55 lei, sumă ce reprezintă totodată un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului, în calitate de concesionar.
În vederea recuperării prejudiciului, în cauză s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile (terenuri, clădiri) și mobile (autoturisme) aflate în proprietatea inculpaților cu o valoare de 21.579.000 lei.
35. Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr. 174/P/2015 din 20 septembrie 2017, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 2inculpați, respectiv: S.Ș. (inspector școlar general al IS.J. Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de uzurparea funcției, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 300 C.pen.; abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen.; uzurparea funcției, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 300 C.pen. și abuz în serviciu în formă continuată (două acte materiale – unul corespunzător anului școlar 2015-2016 și celălalt aferent anului școlar 2016-2017), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin.(1) C.pen.;
T.Z.J. (director al unității de învățământ denumită Liceul Teologic Romano-Catolic din Tg. Ms.) - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată (două acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen.;ÎÎn fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2014, dar și anterior, o fundație și-a manifestat interesul de a înființa, în municipiul Tg.Ms., o unitate de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, cu profil vocațional teologic romano-catolic și predare în limba maghiară, interes materializat prin mai multe demersuri efectuate pe lângă primăria Municipiului Tg.Ms. și Inspectoratul Școlar Județean Ms.
În acest context, la data de 12 septembrie 2014, inculpatul S.Ș., în calitate de inspector școlar general al I.S.J. Ms, a emis, fără drept, o decizie prin care a dispus înființarea, începând cu anul școlar 2014-2015, a Liceului Teologic Romano - Catolic din Tg.Ms., prin divizarea parțială a Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” din același oraș și transferarea claselor cu specializarea „cultul romano-catolic” care funcționau în cadrul acestuia (4 clase cu un număr de 103 elevi) la unitatea școlară nou înființată. În realitate, înființarea unităților de învățământ este atributul administrației publice locale și nicidecum al inspectoratelor școlare.
Acest demers al inculpatului a avut drept consecințe:
- vătămarea intereselor legitime ale unității de învățământ divizată ilegal (diminuarea bazei materiale fără măsuri compensatorii etc.),
- vătămarea intereselor legitime ale elevilor de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkaș”, transferați la unitatea școlară nou înființată, a cărei înființare a fost ilegală,
- crearea unui folos necuvenit fundației respective, prin înființarea în mod ilegal a unității școlare mai sus menționate căreia i-a fost atribuită personalitate juridică.
În aceeași zi, inculpatul S.Ș. a emis o altă decizie prin care începând cu data de 15 septembrie 2014, l-a numit în funcția de director al Liceului Teoretic Romano-Catolic pe inculpatul T.Z.J.. Ulterior, conștientizând caracterul ilegal al acestor decizii, inculpatul S.Ș. a emis o altă decizie prin care a prorogat termenul prevăzut pentru înființarea respectivei unități de învățământ.
În continuare, la data de 26 ianuarie 2015, inculpatul S.Ș., cu încălcarea prevederilor legale, a emis, în numele I.S.J. Ms, „Avizul conform privind reorganizarea rețelei școlare pentru unitățile de învățământ preuniversitar din Municipiul Tg.Ms., pentru anul școlar 2015-2016”, în care la poziția 3 din tabel, a fost cuprinsă ilegal și unitatea de învățământ denumită „Liceul Teologic Romano-Catolic”.
De precizat este faptul că acest aviz nu îndeplinea nici pe departe condițiile legale, în cuprinsul său nefiind făcute precizări referitoare la modul de înființare a noii unități de învățământ, la numărul de elevi, la profilul și la structura unității de învățământ nou înființată prin divizare. Mai mult, acordarea acestui aviz a fost aprobat de către membrii Consiliului de Administrație din cadrul I.S.J. Ms, ca urmare a comunicării, de către inculpat, a împrejurării – nereale – că ministrul de resort de la acea vreme și-ar dat acordul pentru înființarea acestui liceu.
Pe baza acestui aviz conform, printr-o hotărâre de consiliu local a fost aprobată reorganizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat din Municipiul Tg.Ms., pentru anul școlar 2015-2016, în care la poziția 3 a fost introdus Liceul Teologic Romano-Catolic, ceea ce a condus la producerea consecințelor menționate mai sus.
Ulterior, la data de 31 august 2015, deși, potrivit normelor legale, inculpatul S.Ș. nu deținea prerogative care să vizeze înființarea unor unități de învățământ preuniversitar (ci doar de acordare a Avizului conform, la solicitarea formulată de către autoritățile administrației locale) și nici prerogative pe linia autorizării provizorii de funcționare ori acreditării unor astfel de unități de învățământ, acesta a emis fără drept, în numele I.S.J. Mureș, o decizie prin care dispus, printre altele:
- înființarea Liceului Teologic Romano–Catolic prin divizarea parțială a Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” și a Colegiului Național „Unirea” Tg.Ms.,
- transferarea filierei vocaționale profil teologic, specializarea cultul romano-catolic de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” la unitatea școlară nou înființată,
- transferarea claselor I-VIII de la Colegiul Național „Unirea” la acest nou liceu,
- transferarea autorizării de funcționare provizorie/acreditare acordate de Ministerul Educației Naționale Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” și Colegiului Național „Unirea”, respectiv a drepturilor și obligațiilor ce decurg din acestea, către unitatea școlară nou înființată Liceul Teologic Romano – Catolic.
În împrejurările de mai sus, ambii inculpați au permis, cu bună știință, funcționarea neautorizată provizoriu și neacreditată a unității de învățământ denumită „Liceul Teologic Romano-Catolic” Tg.Ms., pe parcursul anilor școlari 2015 - 2016 și 2016 - 2017, cunoscând că această unitate școlară nu deținea autorizări provizorii sau acreditări de funcționare de la Ministerul Educației Naționale. Acest lucru a condus la o vătămare a intereselor legitime ale cursanților unității școlare respective (care au fost puși în situația de a urma și absolvi cursurile unei unități de învățământ neautorizate și neacreditate, cu toate consecințele ce decurg de aici), precum și crearea unui folos necuvenit în favoarea Liceului Teologic Romano–Catolic și a fundației respective (prin această permitere a funcționării în afara legii).
Pe parcursul desfășurării urmăririi penale în prezentul dosar, decizia emisă de inculpatul S.Ș. a fost atacată în contencios administrativ atât de Municipiul Tg.Ms. cât și de o parte din părinții elevilor, în nume propriu, în calitate de membri ai Consiliului Reprezentativ al părinților din cadrul Colegiului Național „Unirea”.
Prin Hotărârea nr. 479/2017 din data de 13 iulie 2017 pronunțată de Tribunalul Ms – Secția Contencios Administrativ și Fiscal s-a dispus anularea deciziei emise la data de 31 august 2015 a I.S.J. Ms.
La data de 21 august 2017, având în vedere respectiva hotărâre judecătorească și ținând cont de neîndeplinirea condițiilor legale cu ocazia atribuirii autorizațiilor provizorii de funcționare ale celor trei clase de la Liceul Teologic Romano - Catolic din Tg.Ms. (una în anul școlar 2015-2016 și celelalte două în anul școlar 2016-2017), I.S.J. s a solicitat Ministerului Educației Naționale ridicarea respectivelor autorizări.
În cauză, Colegiul Național „Unirea” din Tg.Ms. s-a constituit parte civilă în procesul penal.

36. Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr. 77/P/2017 din 27 septembrie 2017, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați, respectiv:
M.S.C. (consilier al primarului Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de uzurparea funcției, prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, rap. la art. 300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
F.D. (primar al Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen., rap la art. 132 din Legea nr.78/2000, rap la art.300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
M.A. (secretar al Municipiului Tg.Ms.) - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen., rap la art. 132 din Legea nr.78/2000, rap la art.300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul M.S.C., în calitate de consilier al primarului municipiului Tg.Ms., în perioada 9 martie 2016 – 29 iunie 2017, a îndeplinit acte - semnarea a 9198 ordine de plată emise de Municipiul Tg.Ms. - ce nu intrau în atribuțiile sale legale de serviciu, fiindu-i interzise de lege.
Interdicția a rezultat din incompatibilitatea stabilită de Agenția Națională de Integritate (ANI) și confirmată de instanță prin decizie definitivă la data de 1 martie 2016. Această împrejurare a avut ca efect pierderea, de către M.S.C., a dreptului de a ocupa o funcție sau o demnitate publică în următorii 3 ani.
În vederea eludării interdicțiilor prevăzute de lege, după ce a demisionat din funcțiile de viceprimar și de consilier local, M.S.C. a fost numit de primarul F.D. în postul de consilier al primarului pentru a îndeplini în continuare prerogativele de putere publică ce i-au fost interzise de lege.
Printre atribuțiile primite figura și aceea de a semna ordinele de plată, atribuție pe care M.S.C. o îndeplinise și în calitate de viceprimar.
Concret, în calitate de primar al municipiului Tg.Ms., F.D. a emis două dispoziții prin care, cu nerespectarea Legii nr. 176/2010, i-a creat lui M.S.C. cadrul necesar să efectueze acte ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, cu toate că se afla sub interdicția anterior menționată.
În același context, inculpatul M.A., în calitate de secretar al Municipiului Tg.Ms., a avizat pentru legalitate și a semnat cele două dispoziții emise de edil.
Prin aceste demersuri, inculpații au vătămat interesul UAT Mun. Tg.Ms. și pe cel al cetățenilor ca funcțiile și demnitățile publice să fie exercitate în condiții de imparțialitate, integritate și transparență și să nu poată fi ocupate de persoanele decăzute din dreptul de a le mai ocupa.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Ms, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

7.2. Anexa nr.2 – Principalele obiective și acțiuni pe anul 2018


- Evaluarea activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în anul 2017
Termen: februarie 2018
Răspunde: procurorul șef al Direcției

-Urmărirea modului de organizare și desfășurare a activității de urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate (organizarea de echipe specializate formate din procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști; întocmirea planurilor de anchetă de către procurori, respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea actelor de urmărire penală ș.a.m.d.)
Termen: permanent
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale

- Analiza cauzelor privind fraude în achiziții publice, precum și a celor privind fapte care aduc atingere corectitudinii mediului de afaceri, aflate în curs de soluționare
Termen:
semestrial
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale

- Prevenirea, descoperirea și combaterea corupției în justițieTermen: permanent
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale

- Recuperarea prejudiciilor și instituirea măsurilor asigurătorii
Termen: permanent
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale

- Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării și de 6 luni de la data începerii urmăririi penale și stabilirea măsurilor necesare soluționării acestora
Termen: trimestrial
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale

- Analiza cauzelor privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
Termen: trimestrial
Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Întocmirea analizei achitărilor și restituirilor, rămase definitive
Termen: 15 ianuarie 2018 (pentru semestrul II/2017)
15 iulie 2018 (pentru semestrul I/2018)
Răspunde: procurorul șef al secției

- Analiza activității judiciare penale
Termen: 15 ianuarie 2018 (pentru semestrul II/2017)
15 iulie 2018 (pentru semestrul I/2018)
Răspunde: procurorul șef al secției

- Verificarea activității compartimentului grefă al secțiilor, serviciilor și serviciilor teritoriale
Termen: trimestrial
Răspund: procurorii șefi adjuncți ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale

- Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile rețelelor internaționale anticorupție EPAC-EACN, IAACA
Termen: permanent
Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile organizațiilor internaționale având ca obiect implementarea convențiilor internaționale împotriva corupției (Consiliul Europei – GRECO, UNODC, OECD – ACN)
Termen: permanent
Răspunde: procurorul șef al serviciului
Continuarea dialogului cu jurnaliștii și societatea civilă
Termen: permanent
Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Introducerea în sistem informatizat a corespondenței neclasificate constând în plângeri, denunțuri, plângeri formulate împotriva actelor și măsurilor luate de procurori, lucrări în legătură cu activitatea economico-financiară, cereri, sesizări, memorii
Termen: permanent
Răspund: procuror
grefierii desemnați din cadrul compartimentului

- Preluarea de la secțiile și serviciile structurii centrale a documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
Termen: permanent
Răspund: procuror
grefierii desemnați din cadrul compartimentului

- Selecționarea documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
Termen: 31.12.2018
Răspund: procuror
grefierii desemnați din cadrul compartimentului

- Evaluarea specialiștilor și a specialiștilor antifraudă din cadrul Serviciului specialiști și a serviciilor teritoriale
Termen: 31 ianuarie 2018
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Organizarea de cursuri de perfecționare a specialiștilor în domeniile în care își desfășoară activitatea. Se va urmări participarea la cursuri plătite atât din fonduri europene cât și din bugetul instituției. De asemenea, se vor organiza ateliere de lucru pe anumite teme cu participarea specialiștilor de la nivel central și a celor din teritoriu
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Colaborare în repartizarea ordonanțelor emise în dosarele penale precum și stabilirea priorităților imediate. Discuții permanente între șeful Serviciului specialiști și procurorul șef adjunct direcție care coordonează activitatea acestui serviciu
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Repartizare judicioasă a ordonanțelor emise de procurori în funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, de specializarea acestora, precum și de prioritățile stabilite de conducerea instituției
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Controlul activităților ce intră în atribuțiile de serviciu ale specialiștilor și ale specialiștilor antifraudă
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Efectuarea de rapoarte de constatare tehnico științifice, note, obiecțiuni la expertizele tehnico judiciare cu respectarea normelor metodologice și a termenelor impuse
Termen: permanent
Răspund: toți specialiștii

- Discuții și colaborare între specialiști, procurori și ofițerii de poliție judiciară pe tema dosarelor aflate în lucru
Termen: permanent
Răspund: toți specialiștii

- Ocuparea posturilor vacante de specialiști, conform statului de funcții.
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Deplasarea în teritoriu a șefului Serviciului specialiști, ori de câte ori este nevoie, pentru a discuta și rezolva problemele care apar cu ocazia întocmirii constatărilor de specialitate
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Organizarea interviurilor pentru ocuparea posturilor vacante de procuror
Termene: ianuarie – martie 2018
Octombrie – noiembrie 2018
Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Organizarea examenului de promovare în grad profesional superior a personalului contractual
Termen: martie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul desemnat din cadrul serviciului

- Desfășurarea concursului pentru recrutarea personalului conex
Termen: mai 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului

- Organizarea concursului de promovare în funcții de conducere a grefierilor
Termen: septembrie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului

- Centralizarea calificativelor acordate urmare evaluării profesionale a ofițerilor și agenților de poliție judiciară, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu excepția procurorilor, pe anul 2017
Termen: martie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului

- Organizarea concursului de recrutare personal economic și administrativ
Termen: septembrie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului

- Desfășurarea procedurii de ocupare a posturilor vacante de procuror șef serviciu/birou
Termene: mai 2018-octombrie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului

- Organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante de funcționari publici
Termen: octombrie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul desemnat din cadrul serviciului

- Organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante de specialiști - funcționari publici
Termen: aprilie 2018
octombrie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul desemnat din cadrul serviciului

- Derularea procedurilor privind depunerea declarațiilor de avere, interese și alte declarații, pe anul 2018, pentru personalul DNA
Termen: mai-iunie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierii desemnați din cadrul serviciului

- Centralizarea temelor pentru învățământul profesional centralizat și descentralizat pentru procurori, specialiști, ofițeri și grefieri, în anul 2018
Termen: ianuarie – februarie 2018
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierii desemnați din cadrul serviciului

- Administrarea serverelor și echipamentelor de comunicații
Termen: permanent
Răspund: specialistul șef al biroului
specialiștii desemnați din cadrul biroului

- Dezvoltarea de aplicații și baze de date, precum și întreținerea celor existente
Termen: permanent
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului

- Întreținerea site-ului public al Direcției Naționale Anticorupție
Termen: permanent
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului

- Efectuarea de percheziții informatice
Termen: la solicitare
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului

- Selecționarea documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
Termen: 31.12.2018
Răspund: procuror
grefierii desemnați din cadrul compartimentului

- Perfecționarea continuă a activității financiar-contabile, prin creșterea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză, prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții
Termen: permanent
Răspund: managerul economic
șeful de serviciu desemnat

- Definitivarea programului anual al achizițiilor publice pentru anul 2018, pe baza necesităților și priorităților comunicate de celelalte compartimente din cadrul autorității contractante
Termen: 1 februarie 2018
Răspund: consilierii desemnați din cadrul departamentului

- Perfecționarea activității în domeniul achizițiilor publice, prin ridicarea calității lucrărilor și documentelor întocmite, prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului asupra procedurilor de achiziții publice, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții în domeniul achizițiilor publice cât și cea a personalului administrativ
Termen: permanent
Răspund: consilierul desemnat din cadrul departamentului

- Identificarea activităților care trebuie desfășurate de către Serviciul investiții achiziții și administrativ, delimitarea acestora în atribuții pentru personalul din subordine, precum și repartizarea echilibrată a atribuțiilor în funcție de nivelul, categoria, clasa și gradul angajaților, conform noii scheme organizatorice.
Termen: 31 mai 2018
Răspund: șeful de șerviciu desemnat

7.3. Anexa nr.3 – Fluctuația personalului Direcției Naționale Anticorupție




















1 Disponibil la adresa http://tbinternet.ohchr.org/Treaties/CCPR/Shared%20Documents/ROU/INT_CCPR_COC_ROU_29452_E.pdf

2 Comitetul a examinat al cincilea raport periodic trimis de România (CCPR/C/ROU/5) în cadrul celor de-a 3428 și 3429 ședințe ale sale (CCPR/C/SR.3428 și CCPR/C/SR.3429), care au avut loc în perioada 25 și 26 octombrie 2017. La cea de-a 3444 ședință a sa (CCPR/C/SR.3444) ținută în data de 6 noiembrie 2017, aceasta a adoptat următoarele observații finale.

3 În anul 2016 au fost 12.353 cauze de soluționat.

4 1.861 sunt ca urmare a unor sesizări ale persoanelor fizice / juridice private sau instituții publice, iar 1.195 ca urmare a declinărilor, conexărilor de la alte parchete sau între structurile DNA.

5 În anul 2016 au fost souționate 3341 dosare

6 În anul 2016, în 403 cauze s-a dispus trimiterea în judecată

7 1.271 inculpați în anul 2016

8 114 persoane juridice în anul 2016. 102 inculpați în stare de arest preventiv în anul 2016

9 426 în anul 2016

10 Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri din România SA

11 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

12 Casă Județeană de Pensii

13 Agenția Națională pentru Locuințe

14 Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

15 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

16 Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

17 Administrația Domeniului Public

18 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

19 Administrația Bazinală de Ape

20 Casa Națională de Asigurări de Sănătate

21 Direcția de Administrare Drumuri și Poduri

22 Direcția Județeană de Sănătate Publică

23 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

24 Administrația Județeană a Finanțelor Publice

25 Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

26 Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România

27 Față de 2.275 infracțiuni în anul 2016

28 7.566 cauze în anul 2016

29 2.999,60 milioane lei, echivalentul a 667,94 milioane euro în anul 2016

30 În anul 2016 procurorii au participal în 14.957 cauze.

31 În anul 2016 au fost declarate 249 apeluri.

32 În anul 2016 au fost declarate 539 contestații.

33 În anul 2016, prin 339 hotărâri definitive au fost condamnați 879 inculpați

34 În anul 2016, au fost aplicate pedepse definitive cu executare în regim de detenție față de 343, reprezentând 39%

35 90 în anul 2016, reprezentând 10,24%

36 415 în anul 2016, reprezentând 47,21%

37 31 în anul 2016, reprezentând 3,53%

38 33 în anul 2016, reprezentând 3,75%

39 2 în anul 2016

40 238 în 2016, reprezentând 46%

41 105 în anul 2016, reprezentând 29%

42 23 inculpați în 2016

43 20 inculpați în 2016

44 198 inculpați în 2016

45 17 în anul 2016

46 Ministerul Justiției

47 Ministerul Mediului și Pădurilor

48 Ministerul Transporturilor

49 Agenția Națională de Administrare Fiscală

50 Ministerul Afacerilor Interne

51 Inspectoratul Județan de Jandarmi

52 Inspectoratul pentru Situații de Urgență

53 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate

54 Direcția Generală Anticorupție

55 Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

56 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

57 Agenția Națională de Administrare Fiscală

58 Inspectoratul de Stat în Construcții

59 Garda Națională de Mediu

60 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

61 615 inculpați condamnați prin 191 hotărâri nedefinitive, în anul 2016

62 Ministerul Transporturilor

63 Administrația Prezidențială -Departamentul Securității Naționale

64 Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

65 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

66 Serviciul de Telecomunicații Speciale

67 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale

68 Ministerul Afacerilor Interne

69 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

70 Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților București

71 Camera de Comerț și Industrie Suceava

72 Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale

73 Ministerul Afacerilor Interne

74 Inspectoratul pentru Situații de Urgență

75 Direcția Națională Anticorupție

76 Direcția Generală a Finanțelor Publice

77 Universitatea de Medicina și Farmacie Iași

78 49 din 4.787 în anul 2016

79 Hotărâre Plen CSM nr 1265 din 24 noiembrie 2015

80 15 în anul 2016

81 3 în anul 2016

82 116 inculpați în anul 2016

83 În anul 2016 au fost 4 dosare în care cauzele au fost restituite de instanțele de judecată

84 În anul 2016 s-au pronunțat 29 hotărâri privind încetarea procesului penal privind 55 inculpați, din care 25 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției, 18 inculpați ca urmare a intervenirii decesului, 1 inculpat ca urmare a intervenirii împăcării, 1 inculpat persoană juridică ca urmare a radierii acestora, 6 inculpați ca urmare a încheierii unui acord de mediere, 3 inculpați ca urmare a intervenirii unei cauze de nepedepsire potrivit dispozițiilor art.16 alin.(1) lit.h) C.pr.pen., față de 2 inculpați a fost dispusă sancțiunea administrativă a amenzii potrivit dispozițiilor art.741 alin.(2) teza II V.C.pen.

85 În anul 2016, prin 339 hotărâri definitive au fost condamnați 879 inculpați

86 77 condamnați în 2016

87 107 condamnați în 2016

88 118 condamnați în 2016

89 217 condamnați în 2016

90 98 condamnați în 2016

91 468 condamnați în 2016

92 58% în anul 2016

93 19 sesizări din oficiu

94 19 declinări de competență

95 8 sesizări

96Au fost analizate 20 de cazuri instrumentate de D.N.A., pentru care soluțiile de condamnare pronunțate de instanțe au rămas definitive în perioada 2016 – 2017. Fiecare caz a avut ca obiect cel puțin o infracțiune de abuz în serviciu comisă la nivelul autorităților publice locale, fiind identificate două zone de interes: achiziții publice și dreptul de proprietate asupra terenurilor. Documentul de față prezintă analiza din domeniul achizițiilor publice. Metode utilizate: analiza calitativă a datelor și studiul de caz. Limitele studiului: documentele analizate au fost întocmite în scopul stabilirii răspunderii penale a persoanelor implicate; perioada mare dintre momentul săvârșirii infracțiunilor și rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, generată de fazele procesului penal, precum și posibilele schimbări legislative, economice, sociale etc. produse de la momentul comiterii faptei.

97 În anul 2016 au fost condamnați definitiv 9 magistrați - judecători (2 judecători curte de apel, 5 judecători tribunal, 1 judecător președinte judecătorie și 1 fost judecător tribunal). Dintre aceștia un judecător de tribunal a fost condamnat în două cauze

98 5 ani închisoare 1 judecător tribunal - secretar de stat Ministerul Justiției pentru dare de mită și trafic de influență, 8 ani închisoare 1 judecător tribunal pentru luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, în formă continuată și fals în declarații în formă continuată, 7 ani închisoare 1 judecător judecătorie pentru abuz în serviciu contra intereselor public (8 fapte), fals intelectual (8 fapte), fals material în înscrisuri oficiale (2 fapte) și instigare la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 4 ani și 4 luni închisoare 2 judecători curte de apel pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave și favorizarea făptuitorului, 4 ani închisoare 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal pentru trafic de influență în formă continuată, șantaj și favorizarea făptuitorului.

99 3 ani închisoare 1 judecător - președinte tribunal pentru trafic de influență, 3 ani închisoare 1 procuror parchet de pe lângă tribunal pentru luare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual, 3 ani închisoare 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie pentru luare de mită.

100 În anul 2016 au fost condamnați definitiv un număr de 81 ofițeri și agenți de poliție.

101 Agenția Națională de Administrare Fiscală

102 Direcția Generală Anticorupție

103 Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

104 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

105 Agenția Națională de Administrare Fiscală

106 Inspectoratul de Stat în Construcții

107 Garda Națională de Mediu

108 2356 cauze cu fonduri europene în anul 2016

109 763 dosare cu fonduri europene soluționate în anul 2016 și 584 în 2015

110 Valorile au fost calculate raportat la cursul de schimb mediu anual al BNR

111 În anul 2016 au fost 681,5 milioane lei

112 3.137,9 milioane lei, echivalentul a 705,9 milioane euro în anul 2016

113 2.999,60 milioane lei, echivalentul a 667,94 milioane euro în anul 2016

114 204 hotărâri definitive în anul precedent

115 1.018.688.189,79 lei, echivalentul a 226.838.912,84 euro, în anul 2016

116 853.668.328,78 lei, echivalentul a 190.092.707,04 euro, în 2016

117 165.019.861,01 lei, echivalentul a 36.746.205,8 euro, în anul 2016

118 1.676 cauze în anul 2016

119 991 în anul 2016

120 OCPI Călărași; OJPDRP; Administrația Bazinală de Ape Dobrogea; Ministerul Mediului și Pădurilor

121 2.078 în anul 2016

122 964 cauze noi din 2.078 de soluționat în anul 2016

123 În anul 2016, prin 66 rechizitorii au fost trimiși în judecată 194 inculpați plus 35 societăți comerciale, din care 36 în stare de arest preventiv preventiv

124 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției în anul 2016

125 În anul 2016 eu fost emise 11 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată 14 inculpați, toți persoane fizice

126 Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură

127 În anul 2016 au fost emise 10 rechizitorii privind 117 inculpați (22 persoane juridice)

128 În anul 2016, au fost emise 14 rechizitorii privind 82 inculpați

129 Direcția Generală de Asistență Publică și Protecția Copilului

130 În anul 2016, au fost emise 10 rechizitorii privind pe 28 de inculpați toți persoane fizice și au fost încheiate 5 de acorduri de recunoaștere a vinovăției

131 În anul 2016, au fost emise 21 rechizitorii privind 62 inculpați

132 În anul 2016, prin 22 rechizitorii, s-a dispus trimiterea în judecată a 56 inculpați, persoane fizice și 4 inculpați persoane juridice și a fost sesizată instanța de judecată cu 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu 5 inculpați persoane fizice și 1 inculpat – persoană juridică

133 În anul 2016, prin 11 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 44 de inculpați

134 În anul 2016, au fost emise 13 rechizitorii privind 79 inculpați, din care 6 persoane juridice

135 În anul 2016, au fost emise 14 rechizitorii privind 44 inculpați

136 În anul 2016, au fost emise 9 rechizitorii privind 29 inculpați

137 În anul 2016 au fost emise 23 de rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției fiind trimiși în judecată 35 de inculpați

138 În anul 2016, prin 19 rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 76 inculpați

139 În anul 2016, au fost emise 16 rechizitorii privind însă 46 inculpați, din care 4 persoane juridice și 1 acord de recunoaștere a vinăvăției

140 În anul 2016, prin 20 rechizitorii au fost trimiși în judecată 80 inculpați, din care 6 persoane juridice

141 În anul 2016 a fost emise 5 rechizitorii privind 20 de inculpați

142 Un număr total de 105 ordonanțe de delegare dispuse de procurori

143 pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010

144 Volumul de activitate a fost de 1.585 lucrări în anul 2016

145 În anul 2017 au fost 12.353 cauze de soluționat

146 7.566 cauze rămase de soluționat în anul 2016

147 88 rechizitorii și 16 acorduri în anul 2016, respectiv 56 rechizitorii și 9 acorduri în anul 2015

148 Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri din România SA

149 Ministerul Justiției

150 Ministerul Mediului și Pădurilor

151 Ministerul Transporturilor

152 Agenția Națională de Administrare Fiscală

153 Ministerul Afacerilor Interne

154 Inspectoratul Județan de Jandarmi

155 Inspectoratul pentru Situații de Urgență

156 Agenția Națională de Administrare Fiscală

157 70,45% în anul 2016