Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

CUPRINS

1. Considerații generale

1.1. Organizarea și funcționarea Direcției

1.2. Influențe legislative și evaluări

2. Activitatea de urmărire penală - Analiza statistică a activității de urmărire penală

2.1. Activitatea Secției de combatere a corupției

2.2. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

2.3. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

2.4. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

2.5. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

2.6. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

2.7. Activitatea Serviciului tehnic

2.8. Compartimentul de investigații financiare

3. Activitatea judiciară în cauze penale

3.1. Aspecte calitative ale activității

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

4.1. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

4.2. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

4.3. Recuperarea produselor infracțiunii

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

5.2. Unitatea de Implementare Programe

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

7. Transparența și relația cu publicul și presa

7.1. Biroul de informare și relații publice

7.2. Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

8. Resursele financiare și administrarea acestora

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu

11.2. Anexa nr.2 – Principalele obiective și acțiuni pe anul 2016

11.3. Anexa nr.3 – Situația încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2015

11.4. Anexa nr.4 – Date statistice comparative pe anii 2014 – 2015

11.5. Anexa nr.5 – Grafice


N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul


1. Considerații generale

Direcția Națională Anticorupție a continuat în anul 2015 activitatea de combatere a corupției, rezultatele fiind reflectate, în principal, de creșterea numărului de cauze finalizate prin trimitere în judecată. Totodată, investigațiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție sau fapte de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.
Ca și în anii precedenți, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit desfășurarea activității în conformitate cu legea și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale și susținerea activă a cauzelor în faza de judecată.
Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în Raportul anual din data de 27 ianuarie 2016 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu. În lunile mai, septembrie și noiembrie 2015, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.
Prin Raportul anual din data de 27 ianuarie 2016 al Comisiei Europene au fost apreciate eforturile Direcției Naționale Anticorupție în a cerceta și aduce în fața instanței cu succes dosare de corupție. Astfel, se arată că „Bilanțul de activitate al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie.(...) În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane EUR.(..) Rezultatele obținute de principalele instituții judiciare și de integritate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante.”.

1.1. Organizarea și funcționarea Direcției

Direcția Națională Anticorupție funcționează ca o structură cu personalitate juridică și buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare. Direcția este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Competența materială se circumscrie faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și altor infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, așa cum prevede expres art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Și sfera competenței după calitatea persoanei se circumscrie combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, Direcția Națională Anticorupție fiind singura structură abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 și având competența de a investiga infracțiunile săvârșite de alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, prevăzute limitativ și expres în art.13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.
Din punct de vedere funcțional, Direcția Națională Anticorupție are o structură centrală formată din 3 secții (din care 2 secții efectuează urmărire penală și 1 activitate judiciară), 1 serviciu care efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni săvârșite de militari, 5 servicii (din care unul privește cooperarea internațională, acestea au în subordine în total 4 birouri și 4 compartimente), 1 birou, 2 compartimente și 1 departament economico-financiar și administrativ (care are în compunere 2 servicii și 3 birouri) și o structura teritorială care este formată din 14 servicii care au în subordine 1 birou.
Funcționarea și organizarea acestor structuri sunt reglementate prin Regulamentul de ordine interioară a Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1643/C/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.350 din 21 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin ordinele procurorului șef al direcției, emise după consultarea colegiului de conducere și modificarea statului de funcții prin Ordin al ministrului justiției, cu avizul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.
În cadrul direcției își desfășoară activitatea ofițeri și agenți de poliție, care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.
Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finalul anului 2015, era ocupată în proporție de 91,88% (645 posturi ocupate, din cele 702), iar activitatea a fost desfășurată cu 91,31% din personalul prevăzut în organigramă (641 persoane în activitate din 702 posturi prevăzute), întrucât 9 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (3 procurori, din care 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, și 1 la Ministerul Afacerilor Interne, și 1 procuror delegat la PICCJ), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 ofițer de poliție judiciară, 1 grefier, 1 șofer și 1 referent) sau pentru alte motive (1 grefier).

1.2. Influențe legislative și evaluări

Principalul element care a influențat activitatea Direcție Naționale Anticorupție din perspectivă legislativă a fost reprezentat de deciziile Curții Constituționale cu privire la prevederi din Codul penal și din Codul de procedură penală. Imposibilitatea de a aplica prevederile neconstituționale a creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară, fiind esențială intervenția legiuitorului pentru a evita consecințe negative asupra funcționării sistemului judiciar.
Astfel, Decizia CCR nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public și oralitatea procedurii desfășurate în camera preliminară, ale cărei efecte au fost resimțite începând cu anul 2015, a determinat creșterea semnificativă (cu peste 40%) a numărului de participări în ședințele de judecată pentru procurorii din cadrul Secției judiciare. În lipsa unei soluții legislative cu privire la modul în care urmează să se desfășoare procedura în camera preliminară, diferite instanțe au adoptat practici diferite, fiind astfel esențial ca Parlamentul să adopte inițiativa legislativă deja promovată de Ministerul Justiției cu privire la modificarea art. 345 – 348 din Codul de procedură penală.
Decizia CCR nr. 496 din 23 iunie 2015 a avut ca urmare publicitatea procedurii în cauzele având ca obiect confirmarea ordonanțelor prin care se dispune infirmarea soluțiilor de clasare. În lipsa unei intervenții legislative care să stabilească procedura de urmat în funcție de etapa procesuală în care s-a dispus clasarea, în toate aceste cauze s-a dispus citarea persoanelor față de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică iar persoanele nu dobândiseră calitatea de suspecți și nu aveau drepturi și obligații procesuale. În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența dosarului, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică sau de a folosi procedee probatorii care au caracter confidențial. Considerăm că se impune, în acest sens, promovarea unei inițiative legislative care să pună în acord dispozițiile art. 341 alin 5 C.pr.pen. cu decizia Curții Constituționale și să prevadă că persoana față de care se efectuează cercetări este citată numai dacă anterior clasării dobândise calitatea de suspect.
Decizia CCR 603 din 6 octombrie 2015 cu privire la infracțiunea de conflict de interese a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârșite de funcționari publici care participă la luarea unei decizii prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relații comerciale. Considerăm că se impune promovarea de urgență a unei inițiative legislative care să pună în acord dispozițiile art. 301 C.pen. cu decizia Curții Constituționale, prin folosirea terminologiei existente în noul cod civil.
Decizia CCR din 7 mai 2015 cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală săvârșite în modalitatea reținerii si nevărsării sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursa a determinat pronunțarea de soluții de achitare pentru persoanele acuzate de aceste fapte, având în vedere că aceste fapte au apărut ca dezincriminate. Având în vedere că acest comportament prezintă, în mod vădit, un pericol social sporit și poate avea consecințe semnificative asupra bugetului de stat, considerăm că se impune promovarea de urgență a unei inițiative care să incrimineze faptele descrise într-o modalitate care să corespundă exigențelor Constituției, dar să asigure, în același timp, protejarea intereselor generale ale societății.
Adoptarea Legii nr. 235/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protecția vieții private in sectorul comunicațiilor electronice impune modificarea corespunzătoare a textului art. 152 C.pr.pen. pentru ca organele de urmărire penală să poată utiliza procedeul probatoriu constând în obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, procedeu care poate fi esențial pentru dovedirea infracțiunilor de corupție.

2. Activitatea de urmărire penală - Analiza statistică a activității de urmărire penală

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2015, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 97 procurori, activitatea judiciară fiind desfășurată, în medie, de 34 procurori.
Analiza principalilor indicatori statistici relevă că activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2015 s-a îmbunătățit.
Astfel, numărul de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu și prin acorduri de recunoaștere a vinovăției a crescut cu 7,80%, în condițiile în care s-au înregistrat creșteri privind numărul cauzelor de soluționat cu 20,45%.
Numărul cauzelor de soluționat în anul 2015 a crescut la 10.974 față de 9.111 în anul 2014 (creștere cu 20,45%)1. Dintre acestea, 5988 sunt dosare înregistrate în anul 2015, după cum urmează:
- 5180 cauze, reprezentând peste 86% sunt sesizări ale persoanelor fizice / juridice private sau instituții publice2, față de 85% în anul 20143.
- 808 cauze, reprezentând 14% au fost înregistrate urmare a sesizării din oficiu, din care 90 de dosare au la bază sesizări SRI, 22 sesizări DIPI, 4 sesizări DGIA4, restul fiind sesizări ale procurorilor în baza unor memorii/articole mass media/petiții.
S-au soluționat pe fond 2.656 de dosare, cu 2,04% mai mult decât în anul 20145.


În 357 cauze s-a dispus trimiterea în judecată, ceea ce reprezintă o creștere cu 12,62% față de anul 2014. Din totalul cauzelor trimise în judecată, 337 au fost prin rechizitoriu, iar 20 prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției6.
Rechizitoriile și cauzele soluționate prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 13,44% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, în creștere față de anul 20147.

Au fost trimiși în judecată 1.258 de inculpați (1.199 prin rechizitoriu și 59 din acorduri de recunoaștere a vinovăției), înregistrându-se o creștere cu 7,80% față de anul 20148. Din inculpații trimiși în judecată în anul 2015, 83 sunt persoane juridice. Au fost trimiși în judecată 233 inculpați arestați preventiv9.

Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 497 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (392 în anul 2014).
Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:
32 demnitari, dintre care:
1 prim ministru
5 miniștri, dintre care 1 în două dosare
5 senatori
16 deputați, din care 1 în doua dosare
2 secretari de stat
3 secretari generali minister
Alte funcții din administrația centrală
1 prefect
1 consilier secretar de stat
1 consilier personal ministru
1 asistent parlamentar acreditat în Parlamentul european
1 șef cabinet ministru
Autorități locale
80 primari (1 primar general, 1 primar sector, 16 primari municipiu, din care 1 în 3 dosare și alți 4 în cate două dosare, 62 primari oraș/comună)
17 viceprimari (6 viceprimari de municipiu,11 viceprimari oraș/comună)
10 președinți de consilii județene, (dintre care 1 în trei dosare, alți 2 în două dosare)
5 vicepreședinți de consilii județene, din care unul in 2 dosare
1 consilier județean
Instituții legate de aplicarea legii
14 magistrați (7 judecători și 7 procurori din care 1 prim procuror și 1 procuror șef în două dosare)
15 avocați, 42 polițiști, 19 militari,
7 lucrători vamali,
3 notari
Funcții importante în instituții publice
1 președinte ANRP in doua dosare
1 președinte CNA
1 președinte CCIR
1 președinte A.N.S.V.S.A.
1 președinte - director general CJAS (Constanța)
1 președinte A.D.R. (Sud Muntenia)
32 directori de companii/societăți naționale
1 director general CN Loteria Română,
1 director general, 1 director general adjunct și 2 directori CN Poșta Română,
1 director general CN ROMARM SA,
1 director general SC CARFIL SA Brașov (filială a CN ROMARM SA),
2 director de la Complexul Energetic Turceni,
1 director de la Complexul Energetic Rovinari,
4 directori de la S.N.T.F.C. C.F.R.10,
1 director general de la SNTF11 CFR Marfă,
1 director general R.A.T.B.12,
1 director general și 1 director R.A.A.P.P.S.13,
2 directori de la Aeroportul Traian Vuia Timișoara,
1 director de la Compania Națională de Investiții,
1 director de la Registrul Auto Român RA,
1 director de la CUPRUMIN SA,
1 director de la RNP Romsilva,
1 director de la SC CET SA Bacău,
1 director de la Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș,
1 director de la SC Hidroserv Curtea de Argeș S.A.,
1 director de la Oficiul Notificat Feroviar Român-AFER14,
1 director de la CNI15,
1 director de la Direcția Inspecție Radiații Ionizante din cadrul CNCAN,
1 director general S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A.
1 director de la SC SMART SA - Direcția de Mentenanță și Dezvoltare
În domeniul educației
1 rector universitate, 1 decan universitate, 1 prodecan universitate, 1 director de liceu, 1 director școală generală, 2 inspectori școlari generali, 2 inspectori școlari, 6 profesori, 1 profesor universitar, 1 conferențiar universitar, 1 lector universitar
În domeniul sanitar
6 manageri de spital, 2 directori spital, 10 medici.

Prin cele 357 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost deduse judecății un număr de 2.374 infracțiuni16, a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:
  • 1.461 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 566 – infracțiuni de corupție (408 în anul 2014)
      • 218 – luare de mită
      • 106 – dare de mită
      • 2 – primire de foloase necuvenite
      • 169 – trafic de influență
      • 71 – cumpărare de influență (art. 61)
    • 685 – infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 601 – abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 24 – efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 23 – folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 4 – acordarea de subvenții cu încălcarea legii
      • 20 – șantaj
      • 11 – folosirea influenței sau autorității
      • 2 – obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
    • 3 – infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (10 în 2014)
    • 207 – infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 327 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 149 – evaziune fiscală
    • 156 – spălarea banilor
  • 586 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 10 – abuz în serviciu
    • 76 – înșelăciune
    • 42 – conflict de interese
    • 108 – fals intelectual
    • 110 – fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 72 – constituirea unui grup infracțional organizat
    • 24 – fals material în înscrisuri oficiale
    • 22 – fals în declarații
    • 34 – uz de fals
    • 19 – mărturie mincinoasă
    • 19 – favorizarea făptuitorului
    • 4 – delapidare
    • 5 – șantaj
    • 10 – obținere ilegală de fonduri
    • 5 – neglijență în serviciu


Creșterea semnificativă a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată relevă preocuparea Direcției pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
Din cauza ponderii semnificative a cauzelor nou intrate (5998), reprezentând 54,57% din totalul celor de soluționat, la finalul anului 2015 au rămas nesoluționate 7.102 cauze17.
În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 2.656 cauze soluționate pe fond, 496 cauze au fost soluționate în termen de 1 an de la prima sesizare, 575 în termen de 2 ani de la prima sesizare. În total, acestea reprezintă 40,32% din numărul dosarelor soluționate, ceea ce relevă continua preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi.
În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 2.193,42 milioane lei, echivalentul a 493,46 milioane euro în creștere cu 48,41% față de anul 201418.
Au fost identificate și sechestrate efectiv bunuri în valoare totală de 1982,42 milioane lei, echivalentul a 445,99 milioane euro, în creștere cu 103,37% față de anul 201419.


a. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale
Structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție are în compunere două secții și un serviciu care desfășoară activitatea de urmărire penală, și anume: Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.
La finele anului 2015, în cadrul structurii centrale, la cele 2 secții și 1 serviciu operativ din totalul de 62 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 43 (reprezentând 70%), din care 41 procurori numiți (din care, 8 în funcții de conducere, 2 delegați în funcție de conducere, 31 în funcții de execuție), 1 delegat în funcție de conducere și 1 delegat în funcție de execuție.
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 43 posturi ocupate, un număr de 8 procurori și-au încetat activitatea, în timp ce un număr de 8 procurori au început activitatea în cadrul acestor structuri.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 42 procurori din cele trei secții operative ale structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție. Activitatea judiciară în cauzele instrumentate de celelalte două secții a fost desfășurată de Secția judiciară penală a direcției.
Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluționat 3.729 cauze, în creștere cu 21,98% (3.057 cauze în 2014) și au soluționat 1.454 cauze, în creștere cu 7,23% (1.356 cauze în anul 2014).
Dintre acestea, 934 sunt soluții pe fondul cauzei (934 în anul 2014), iar 520 soluții de declinare a competenței ori de reunire a dosarelor (422 în anul 2014).
La sfârșitul anului 2015 se aflau în curs de urmărire penală 29 inculpați arestați preventiv (18 în anul 2014).
Din cele 934 cauze soluționate pe fond, în 137 s-a dispus trimiterea în judecată - prin rechizitoriu în 128 cauze și în 9 cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției. Au fost trimiși în judecată a 441 inculpați (422 prin trimiterea în judecată prin rechizitoriu și 19 din acorduri de recunoaștere a vinovăției, din care 3 acorduri în dosare în lucru la finele anului 2015). Din cei 441 inculpați 50 persoane juridice, 132 inculpați arestați preventiv (116 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 16 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2014, din 934 cauze soluționate pe fond prin 113 s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu (110 cauze) sau sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției (3 cauze) a 406 inculpați (393 prin trimiterea în judecată prin rechizitoriu și 13 din acorduri de recunoaștere a vinovăției), din care 50 persoane juridice și 72 arestați preventiv (50 trimiși în judecată în stare de arest și alți 12 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).
Rechizitoriile și cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 14,67% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un număr de 128 rechizitorii și 9 soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției din 934 cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2014, au fost soluționate pe fond 934 cauze, din care 110 rechizitorii și 3 soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, reprezentând o pondere de 12,10%.
Rechizitoriile reprezintă 13,70% din soluțiile pe fond (11,78% în 2014) și se observă creșterea cu 16,36% a numărului rechizitoriilor, precum și cu 7,38% a numărului de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu.
Cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 0,96% din soluțiile pe fond dispuse de procurori (0,32% în 2014), fiind soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției un număr de 9 cauze din 934 cauze soluționate pe fond.
S-a dispus aplicarea de sancțiuni administrative față de 0 învinuiți (7 în anul 2014) și 0 făptuitori (0 făptuitori în anul 2014).
Între cei 441 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu sau din acorduri de recunoaștere a vinovăției, 16 sunt demnitari, 9 magistrați, 19 militari, 11 polițiști, 3 avocați și 150 sunt funcționari publici iar 30 persoane juridice.
Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 178 inculpați. Spre exemplu, au fost trimiși în judecată :
16 demnitari (4 miniștri, 2 senatori, 5 deputați, 4 secretari de stat, 1 secretar general minister),
1 prefect (la data săvârșirii faptei funcția nu era de demnitar),
1 consilier personal al ministrului,
1 asistent parlamentar acreditat în Parlamentul European,
1 șef cabinet al ministrului,
1 secretar general în M.A.D.R.20,
4 președinți de consilii județene, 1 vicepreședinte de consiliu județean,
17 primari (1 primar general, 1 primar de sector, 10 primari de municipiu, 5 primari de oraș/comună),
4 viceprimari, 3 consilieri de primărie,
9 magistrați (1 judecător sindic și 8 procurori, din care 1 prim-procuror, 2 procurori șefi),
3 avocați, 11 polițiști, 19 militari,
2 președinți A.N.R.P21,
1 președinte C.N.A.22,
1 președinte Camera de Comerț și Industrie a României,
1 președinte - director general C.J.A.S.23
1 președinte A.D.R.24,
1 președinte A.N.S.V.S.A.25,
1 director tehnic și secretar de stat Agenția Națională pentru Ameliorarea și Reproducție în Zootehnie și M.A.D.R.26,
1 comisar șef adjunct de Gardă Financiară,
3 comisari de Gardă Financiară,
1 comisar șef Gardă de Mediu,
5 inspectori antifraudă,
11 inspectori D.S.V.S.A27,
2 inspectori I.T.R.S.V.28 ,
1 rector universitate, 1 director de liceu,
2 manageri de spital, 1 director de spital, 1 medic,
11 șefi depou S.N.T.F.C. C.F.R.29
4 vicepreședinți A.N.R.P.30,
1 președinte de federație,
17 directori din alte instituții publice:
3 de la D.S.V.S.A.31,
1 director general Opera Națională București,
2 de la Opera Națională București,
1 de la A.D.R. Sud Muntenia32,
1 de la Consilii Județene
1 de la direcții și agenții A.N.A.F.33,
1 director general Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului,
1 de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului,
1 de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane din cadrul Consiliului General al Municipiului București,
1 de la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane din cadrul Consiliului General al Municipiului București,
1 de la Complexul Sportiv Național Sala Polivalentă București,
1 de la Direcția Politica medicamentului și a Dispozitivelor Medicale în cadrul Ministerului Sănătății,
1 de la Institutul Național de recuperare Medicină Fizică și Balneoclimatologie,
1 de la Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat Călărași),
15 directori de companii/societăți naționale:
1 director general CN Loteria Română,
1 director general CN Poșta Română,
2 directori CN Poșta Română,
1 director general adjunct CN Poșta Română,
2 de la Complexul Energetic Turceni,
1 de la Complexul Energetic Rovinari,
2 de la S.N.T.F.C. C.F.R.34,
1 director general R.A.T.B.35,
1 director general R.A.A.P.P.S.36,
1 de la Compania Națională de Investiții,
1 de la Direcția Inspecție Radiații Ionizante din cadrul CNCAN,
1 de la SC SMART SA - Direcția de Mentenanță și Dezvoltare,
1 președinte asociație.
Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (367), sunt bărbați (323) și au vârste cuprinse între 18-65 de ani (403). Au studii superioare 322 inculpați, 8 inculpați sunt recidiviști, alți 23 au antecedente penale, iar 10 sunt cetățeni străini. Nu s-a înregistrat niciun caz de învinuit sau inculpat arestat preventiv, față de care s-a dispus soluția de netrimitere în judecată.

Au rămas nesoluționate 2.275 cauze, în creștere cu 33,75% (1.701 în anul 2014), din care 1.225 au depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă 53,85% din nesoluționate (894, reprezentând 52,56%, în anul 2014), iar 774 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale și reprezintă 34,02% din nesoluționate (559 cauze, reprezentând 32,86% în anul 2014).
S-a acordat atenție soluționării unor cauze vechi, astfel încât din cele 934 cauze soluționate pe fond, în 370 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 39,61%).

Prin cele 137 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 441 inculpați pentru săvârșirea a 730 infracțiuni, după cum urmează:
  • 485 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 233 – infracțiuni de corupție
      • 90 – luare de mită
      • 39 – dare de mită
      • 85 – trafic de influență
      • 19 – cumpărare de influență (art. 61)
    • 194 – infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 154 – abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 8 – efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 7 – folosirea influenței sau autorității
      • 5 – șantaj (art. 131)
      • 14 – folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 4 – acordarea de subvenții cu încălcarea legii
      • 2 – obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
    • 1 – infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
    • 57- infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 99 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 40 – evaziune fiscală
    • 59 – spălare a banilor
  • 146 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 4 – abuz în serviciu
    • 8 – înșelăciune
    • 11 – uz de fals
    • 7 – fals în declarații
    • 6 – conflict de interese
    • 22 – fals intelectual
    • 2 – delapidare
    • 31 – fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 22 – constituirea unui grup infracțional organizat
    • 3 – mărturie mincinoasă
    • 8 – fals material în înscrisuri oficiale
    • 8 – favorizarea infractorului

Prejudiciul total reținut în rechizitorii și respectiv soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției este de peste 662 milioane lei, la care se adaugă circa 158 milioane euro (comparativ cu peste 942 milioane lei, la care se adaugă peste 10 milioane euro în 2014). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de aproximativ 1.392 milioane lei (peste 735 milioane lei în 2014), din care cele aplicate de Secția de combatere a corupției, în sumă de circa 965 milioane lei (circa 540 milioane lei în 2014), de Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în cuantum de circa 425 milioane lei (circa 195 milioane lei în 2014) și de Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, în valoare de peste 2.415 mii lei (peste 886 mii lei în 2014).
Din perspectiva calității urmăririi penale, soluțiile desființate prin infirmare sau redeschidere au o pondere de 0,62% din totalul cauzelor soluționate (17 soluții infirmate față de 8 în anul 2014 și 1 redeschidere a urmăririi penale față de 1 în anul 2014). În 1 cauză s-a înregistrat o soluție de restituire a cauzei de către judecătorul militar de cameră preliminară pentru refacerea rechizitoriului.
Numărul inculpaților cu privire la care s-a dispus în mod definitiv achitarea pentru toate temeiurile a fost de 35 (în scădere, față de 52 în cursul anului 2014), din care 31 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției și 4 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Ponderea achitaților reprezentând inculpați trimiși în judecată de structura centrală (34 inculpați), raportat la numărul total de inculpați achitați în anul 2015 (96 inculpați), este de 36,46% (comparativ cu 37,68% în anul 2014).
A fost dispusă o soluție definitivă de restituire a cauzei la procuror.
În concluzie, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție a continuat în anul 2015 o activitate eficientă, așa cum rezultă din indicatorii statistici relevanți, înregistrându-se o creștere cu 21,98% a cauzelor de soluționat și cu 7,23% a celor soluționate, iar rechizitoriile și cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 14,67% din soluțiile pe fond.

b. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale

Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 14 servicii teritoriale, din care 1 are în compunere 1 birou teritorial, respectiv Serviciul Teritorial Cluj – Biroul Teritorial Baia Mare.
La finele anului 2015, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 79 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 70, reprezentând 88,60%, din care 64 procurori numiți (din care, 11 numiți procurori șefi serviciu, 1 numit procuror șef birou, 2 delegați procurori șefi serviciu și 50 procurori numiți pe funcții de execuție) și 6 procurori delegați (1 delegat procuror șef serviciu și 5 delegați procurori pe execuție).
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 70 posturi ocupate, un număr de 13 procurori și-au încetat activitatea, în timp ce 38 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
Serviciile teritoriale ale direcției au avut de soluționat 7.245 cauze, reprezentând o creștere cu 19,67% (față de 6.054 cauze în 2014) și au soluționat 2.418 cauze, reprezentând o scădere cu 12,68%, din care 1.722 soluții pe fondul cauzei (față de 2.769 cauze, din care 1.669 soluții pe fond, în anul 2014) și 696 de declinare a competenței ori reunire a dosarelor (față de 1.100 în 2014).
S-a urmărit soluționarea cauzelor vechi având în vedere că din cele 1.722 de dosare soluționate pe fond, în 702 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 40,77%), comparativ cu 787 din 1.669 cauze soluționate pe fond în anul 2014 (reprezentând 47,15%).
Din cele 1.722 cauze soluționate pe fond, în anul 2015 s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu (209 cauze), respectiv sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției (11 cauze), reprezentând 12,78% din cauzele soluționate pe fond.
Din cele 1.722 cauze soluționate pe fond, în 209 au fost emise rechizitorii, reprezentând 12,14%, iar 11 de cauze au fost soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, reprezentând 0,64%. În 1.502 cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2014 au fost 1.669 cauze soluționate pe fond, din care în 184 au fost emise rechizitorii reprezentând 11,02%, 20 de cauze au fost soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, reprezentând 1,20%, iar în 1.465 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.
Au fost aplicate sancțiuni administrative față de 0 învinuiți (9 în anul 2014) și 10 făptuitori (11 făptuitori în anul 2014).
Serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii sau au soluționat cauze prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției după cum urmează:
7 cauze – Alba Iulia (34 inculpați, din care 4 persoane juridice și 13 arestați preventiv);
14 cauze – Bacău (28 inculpați, din care 3 persoane juridice și 8 arestați preventiv);
12 cauze – Brașov (69 inculpați, din care 24 arestați preventiv);
9 cauze – Cluj (68 inculpați, din care 9 persoane juridice și 9 arestați preventiv);
29 cauze – Constanța (66 inculpați, din care 7 persoane juridice și 17 arestați preventiv);
23 cauze – Craiova (61 inculpați, din care 5 persoane juridice și 15 arestați preventiv);
10 cauze – Galați (27 inculpați, din care 1 persoane juridice și 4 arestați preventiv);
23 cauze – Iași (104 inculpați, din care 9 persoane juridice și 7 arestați preventiv);
17 cauze – Oradea (52 inculpați, din care 2 persoane juridice 13 arestați preventiv);
14 cauze – Pitești (93 de inculpați, din care 8 arestați preventiv);
22 cauze – Ploiești (74 inculpați, din care 5 persoane juridice și 22 arestați preventiv);
10 cauze – Suceava (23 inculpați, din care 3 arestați preventiv);
15 cauze – Târgu Mureș (73 inculpați, din care 2 persoane juridice și 5 arestați preventiv);
15 cauze – Timișoara (45 inculpați, din care 6 persoane juridice și 8 arestați preventiv).

Prin cele 220 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (204 în 2014) instanțele au fost sesizate cu judecarea a 817 inculpați (761 în 2014) pentru săvârșirea a 1.644 infracțiuni (față de 1.703 în 2014), după cum urmează:
  • 976 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (835 în anul 2014), din care:
    • 333 – infracțiuni de corupție (237 în anul 2014)
      • 128 – luare de mită
      • 67 – dare de mită
      • 84 – trafic de influență
      • 2 – primire de foloase necuvenite
      • 52 – cumpărare de influență (art. 61)
    • 491 – infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (433 în anul 2014)
      • 16 – efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 9 – folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 15 – șantaj (art. 131)
      • 447 – abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 4 – folosirea influenței sau autorității
    • 2 – infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (6 în 2014)
    • 150 – infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 228 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 109 – evaziune fiscală
    • 97 – spălare a banilor
  • 440 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 6 – abuz în serviciu
    • 68 – înșelăciune
    • 36 – conflict de interese
    • 16 – fals material în înscrisuri oficiale
    • 86 – fals intelectual
    • 79 – fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 15 – fals în declarații
    • 23 – uz de fals
    • 16 – mărturie mincinoasă
    • 11 – favorizarea făptuitorului
    • 50 – constituirea unui grup infracțional organizat
    • 2 – delapidare

Prin rechizitorii și soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției a fost reținut un prejudiciu total de circa 1.986 milioane lei la care se adaugă peste 10 milioane de euro, comparativ cu circa 703 milioane lei la care se adaugă peste 32 milioane de euro, în anul 2014.
Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 332 milioane lei, comparativ cu circa 613 milioane lei în anul 2014.
Instanțele au fost sesizate, prin cele 220 rechizitorii, respectiv soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, cu judecarea unui număr de 817 inculpați, din care 156 arestați preventiv (117 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 30 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2014, prin 204 rechizitorii, respectiv soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, au fost trimiși în judecată 726 inculpați, din care 99 arestați preventiv (77 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), iar alți 20 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).
Între cei 817 inculpați trimiși în judecată, respectiv din cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, 53 sunt persoane juridice, 9 sunt demnitari, 6 magistrați, 350 sunt funcționari publici, 31 sunt polițiști, 12 avocați.
Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 319 inculpați (247 în anul 2014). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată sau sesizată instanța prin acord de recunoaștere a vinovăției
9 demnitari (2 senatori, 6 deputați, 1 prefect),
1 consilier secretar de stat,
10 președinți de consilii județene, 5 vicepreședinți de consilii județene,
31 consilieri locali, 3 consilieri primărie, 1 consilier județean,
71 primari (14 primari de municipiu, 57 primari de oraș/comună),
13 viceprimari,
6 magistrați (6 judecători), 12 avocați, 31 polițiști,
7 lucrători vamali,
6 inspectori fiscali,
3 inspectori antifraudă,
1 decan universitate, 1 prodecan universitate, 1 director școală generală, 2 inspectori școlari generali, 2 inspectori școlari, 6 profesori, 1 profesor universitar, 1 conferențiar universitar, 1 lector universitar,
5 secretari primărie de municipiu, 1 secretar primărie de oraș, 7 secretari primărie comună, 1 secretar consiliu județean, 1 secretar consiliu local,
4 manageri de spital, 1 director de spital, 9 medici,
3 notari,
2 comisari de Gardă de Mediu,
1 inspector șef Inspectorat Teritorial Regim Silvic și Vânătoare
31 directori din alte instituții publice
(2 de la D.S.V.S.A.37 ,
1 de la O.C.P.I.38,
1 de la C.J.A.S.
2 de la A.P.D.R.P.39 ,
1 de la A.P.I.A40,
1 de la O.J.P.C.41,
4 de la direcții și agenții A.N.A.F.42,
1 de la A.F.E.R.43,
1 de la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap Călinești,
1 de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor,
2 de la Agenții de Protecție a Mediului,
1 director casă de cultură
1 de la Direcția Publică de Protecție Socială Târgu-Jiu, 1 de la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, 2 de la Direcții pentru Agricultură, 1 de la Garda Națională de Mediu, 1 director Direcție Silvică,
7 directori de la Consilii Județene),
17 directori de companii/societăți naționale
(1 director general de la CN ROMARM SA,
1 director general SC CARFIL SA Brașov (filială a CN ROMARM SA),
2 de la S.N.T.F.C. C.F.R.44,
1 director general de la SNTF CFR Marfă45,
1 director R.A.A.P.P.S.46,
2 de la Aeroportul Traian Vuia Timișoara,
1 de la Registrul Auto Român RA,
1 de la CUPRUMIN SA,
1 de la RNP Romsilva,
1 de la SC CET SA Bacău, 1 de la Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, 1 de la SC Hidroserv Curtea de Argeș S.A.,1 de la Oficiul Notificat Feroviar Român-AFER47,
1 de la CNI48,
1 director general S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.),
2 directori agenții/sucursale bancare,
1 președinte organizație partid politic, 6 președinți asociație,
1 președinte fundație, 1 vicepreședinte Asociația Internațională a Polițiștilor - Secția Română.
Au rămas nesoluționate 4.827 cauze, din care 2.675 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 2.386 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 3.285 cauze rămase de soluționat în anul 2014, din care 1.713 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 1.352 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 23 inculpați arestați preventiv, comparativ cu 29 la finele anului 2014.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă urmărirea în 39 cauze, soluțiile desființate având o pondere de 1,61% din totalul cauzelor soluționate (22 soluții infirmate față de 17 în anul 2014 și 17 redeschideri ale urmăririi penale față de 8 în anul 2014) și s-a dispus restituirea într-o cauză. Ponderea achitaților reprezentând inculpați trimiși în judecată de structura teritorială (61 inculpați, comparativ cu 86 inculpați în anul 2014), raportat la numărul total de inculpați achitați în anul 2015 (96 inculpați), este de 63,54%.
În concluzie, structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2015 o activitate dinamică și eficientă, a continuat să crească, cu 19,67%, numărul cauzelor de soluționat, a scăzut cu 12,68% al celor soluționate, și a crescut cu 7,36% numărul inculpaților trimiși în judecată, iar ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției este de 12,78% din soluțiile pe fond dispuse.
Rezultatele obținute de fiecare serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.

2.1. Activitatea Secției de combatere a corupției

Secția de combatere a corupției, în cursul anului 2015, și-a desfășurat activitatea, în medie, cu un număr de 17 procurori aflați în activitate (17 în lunile ianuarie - iunie, din 19 posturi prevăzute în organigrama secției; 17 în luna iulie, din 25 posturi, 16 în lunile august și septembrie, din 25 posturi, 18 în lunile octombrie – decembrie, din 24 posturi prevăzute în organigramă).
Cantitativ, această secție a avut de soluționat 1606 cauze penale (1081 în anul 2014), reprezentând o creștere 48,56 %, din care au fost soluționate 586 (407 în anul 2014), în creștere cu 43,98%. Au rămas nesoluționate 1020 cauze (559 în anul 2014), din care în 420 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (239 în anul 2014).
Se constată creșterea ponderii cauzelor soluționate pe fond, din cele 586 dosare finalizate în anul 2015, în 446 fiind emise soluții pe fond (din 522soluționate fiind 407 soluții pe fond în anul 2014), iar în 140 s-a dispus declinarea competenței sau reunirea la alte dosare.
Prin cele 56 rechizitorii și 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 171 inculpați, persoane fizice, din care 78 arestați preventiv (59 inculpați trimiși în judecată în stare de arest, din care unul din acord de recunoaștere a vinovăției) din totalul de 84 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2014, prin 46 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 198 inculpați (21 persoane juridice), din care 56 arestați preventiv (42 trimiși în judecată în stare de arest).
Se constată astfel creșterea numărului rechizitoriilor cu 21,73%, precum și stagnarea numărului de inculpați persoane fizice trimise în judecată.
Rechizitoriile reprezintă 12,55% din soluțiile dispuse pe fond (11,30% în anul 2014).
Prin cele 56 rechizitorii și 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 304 infracțiuni, din care:
  • 214 infracțiuni de corupție, din care:
    • 10 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
    • 5 infracțiuni contra patrimoniului
    • 5 infracțiuni contra înfăptuirii justiției
    • 9 infracțiuni de serviciu
    • 31 infracțiuni de fals
    • 26 infracțiuni de spălare de bani
    • 9 infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat
    • 4 infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice
    • 1 alte infracțiuni incriminate de Codul penal.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 321.633.379 lei și 154.584.045 euro (peste 2.255.398 lei și peste 575.248.349 euro în anul 2014), fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de 964.819.494 lei (peste 544.783.776 lei în anul 2014). Au mai fost dispuse măsuri asiguratorii, în vederea confiscării speciale a obiectului / produsului infracțiunii în valoare de 177.033.068 lei, 584.784 euro, 163.077 USD și 63.010 lire sterline.
Unii dintre inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 2 secretari de stat, 1 secretar general minister, 1 primar general, 4 primari municipiu, 1 primar sector, 1 primar comună, 1 viceprimar municipiu, 1 președinte consiliu județean, 1 președinte ANRP49, 3 vicepreședinți ANRP, 1 șef Gardă de mediu, 1 inspector șef antifraudă ANAF, 1 manager spital, 13 directori din cadrul unor instituții publice /companii / societăți naționale, 1 consilier relații la ambasada română, 1 asistent parlamentar la Parlamentul European, precum și: 5 magistrați (1 judecător sindic, 4 procurori, din care 1 prim-procuror, 1 procuror șef), 2 avocați, 8 ofițeri de poliție (1 director general, 1 director adjunct, 1 șef birou, 1 șef serviciu), 2 asistenți registratori la OCPI51, din care 1 șef birou, 1 asistent medical, 1 asistent social, membru în comisia de pensionare, 11 șefi depou CFR52, 28 administratori / asociați ai unor societăți comerciale, 5 experți evaluatori, 3 experți contabili, 1 executor judecătoresc. 3 membrii comisie ANRP, 1 secretar ANL53, 4 inspectori antifraudă ANAF50, din care 1 șef serviciu, 1 inspector fiscal AJFP54, 2 inspectori ITRSV55, 1 medic comisia de pensii.
Din cei 171 de inculpați trimiși în judecată, majoritatea sunt bărbați (143), provin din mediul urban (154) și au vârste cuprinse între 36 și 65 ani (137). Un număr de 136 inculpați au studii superioare.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 446 cauze soluționate, în 118 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, în scădere, față de 151 în anul 2014.
Din cele 1020 cauze nesoluționate (559 în anul 2014), un număr de 492 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 237 în anul 2014), iar 420 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (239 în anul 2014).
Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (1047 noi din 1606 de soluționat), prin faptul că unele sesizări au fost primite de la alte structuri ale Ministerului Public sau preluate de la secțiile / serviciile teritoriale ale DNA (215 cauze), cât și prin complexitatea sporită a acestora și accentul pus de procurori în dosarele cu potențial de trimitere în judecată.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că s-au dispus doar 9 soluții de infirmare, reprezentând 2% din soluțiile pe fond dispuse și nu au existat soluții de redeschidere a urmăririi penale, comparativ cu 4 infirmări dispuse în anul 2014 (nu a existat nicio redeschidere a urmăririi penale în anul 2014). Din cauzele infirmate, 4 sunt în curs de soluționare, 1 a fost soluționată prin clasare, 1 a fost declinată altei unități de parchet, iar 3 au fost trimise spre soluționare altor servicii din cadrul DNA.
Ca și în anul 2014, nu a existat nicio situație în care vreun inculpat arestat preventiv să nu fi fost trimis în judecată.
Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror (similar anului 2014).
În cursul anului 2015, au existat 7 hotărâri definitive prin care s-a dispus achitarea unui număr de 31 inculpați.
Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 17 procurori.
Volumul mediu este de circa 34,5 cauze penale soluționate / procuror și de circa 60 cauze rămase în lucru / procuror.
De asemenea, în cursul anului 2015, s-au înregistrat 881 plângeri, sesizări, cereri, memorii ș.a., fiind soluționate 552.
Totodată, au fost înregistrate 203 plângeri împotriva actelor și măsurilor procurorului, din care 186 au fost soluționate, 19 fiind admise.
În concluzie, activitatea desfășurată și-a păstrat dinamica și eficiența, fiind înregistrate creșteri la indicatorii relevanți privind numărul cauzelor de soluționat (48,56%), al celor soluționate (43,98%), precum și a numărului rechizitoriilor (21,73%), care reprezintă 12,55% din soluțiile dispuse pe fond și în condițiile unor indicatori corespunzători privind calitatea activității reflectată în ponderea cauzelor infirmate (2%) și a numărului achitărilor.
Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2015 de Secția de combatere a corupției sunt prezentate în Anexa nr.1

2.2. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul 2015 în condițiile menținerii deficitului de personal, astfel în perioada ianuarie – februarie 2015 din totalul de 23 posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate 20 din care 1 în concediu plătit pentru îngrijire copil.
În perioada martie – iunie 2015, din totalul de 23 de posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate 20, fiind vacante 3 posturi.
Prin Ordinul numărul 82 din 10 iulie 2015, structura Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a fost modificată prin suplimentarea numărului de procurori la 36.
În perioada iulie – septembrie au fost ocupate 20 posturi, iar în perioada octombrie – decembrie 2015 din cele 36 posturi de procuror prevăzute, au fost în activitate 23 procurori, din care 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La finalul anului 2015 organigrama secției cuprindea 36 de posturi de procurori, ocupate efectiv 22 și 53 ofițeri de poliție din care 1 în concediu plătit pentru creștere copil și 1 post vacant.

Cantitativ, procurorii secției au avut de instrumentat 1873 cauze penale (1751 în anul 2014), reprezentând o creștere de 6,97%, din care au fost soluționate 759 (față de 702 în anul 2014, reprezentând o creștere cu 8,12%. Au rămas nesoluționate 1114 cauze (1049 în anul 2014), în creștere cu 6,20%, din care în 285 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (278 în anul 2014). Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate din totalul cauzelor de soluționat, 824 cauze noi din 1873 cauze de soluționat, reprezentând 43,99% (1024 cauze noi din 1751 de soluționat, în anul 2014).
Se constată că, din cele 759 dosare soluționate, în 394 au fost emise soluții pe fond (431 soluții pe fond din 702, în anul 2014), în scădere cu 8,58 %.
Prin 64 rechizitorii au fost trimiși în judecată 203 inculpați plus 28 societăți comerciale, din care 47 arestați preventiv (47 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se adaugă 10 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii. Comparativ, în anul 2014, prin 55 rechizitorii au fost trimiși în judecată 152 inculpați plus 28 societăți comerciale, din care 16 arestați preventiv (trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se adaugă 5 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii.
Totodată, conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, au fost perfectate 13 acorduri de recunoaștere a vinovăției în 4 dosare penale ( 3 inculpați în cauze separate la care se adaugă 2 inculpați într-una din cele trei cauze, 5 inculpați în 5 dosare penale în care au fost emise și rechizitorii și 3 inculpați într-un dosar care nu este soluționat )
Prin cele 64 rechizitorii și cele 10 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 366 infracțiuni, din care:
  • 134 infracțiuni asimilate celor de corupție
    • 4 – prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000
    • 1 – prevăzută de art. 11 din Legea nr. 78/2000
    • 2 – prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000
    • 2 – prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000
    • 7 – prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000
    • 1 – prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000
    • 72 – prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000
    • 42 – prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000
    • 2 – prevăzute de art. 182 din Legea nr. 78/2000
    • 1 – prevăzută de art. 25 din Legea nr. 78/2000
  • 108 infracțiuni de corupție
    • 41 – luare de mită
    • 9 – dare de mită
    • 13 – cumpărare de influență
    • 45 – trafic de influență
  • 124 infracțiuni din Codul penal și legi speciale
    • 2 – șantaj
    • 3 – înșelăciune
    • 5 – favorizarea infractorului
    • 1 – încercarea de a determina o persoană prin constrângere sau corupere să dea declarații mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori
    • 1 – mărturie mincinoasă
    • 1 – abuz în serviciu
    • 4 – conflict de interese
    • 10 – fals intelectual
    • 12 – fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 1 – uz de fals
    • 2 – fals în declarații
    • 11 – constituirea unui grup infracțional organizat
    • 40 – infracțiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005
    • 31 – infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002
Raportat la tipurile de ocupații, între cei 203 inculpați trimiși în judecată plus cei 10 inculpați cu care s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției se regăsesc: 14 demnitari, 1 avocat, 4 magistrați, 3 polițiști, 80 de funcționari publici, 92 alte ocupații și 18 fără ocupație. Din cei 213 inculpați, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (160), provin din mediul urban (187), au vârste cuprinse între 18 și 36 ani (19) respectiv între 36 și 65 de ani (187) și au studii superioare 166.
O parte din inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, 4 deputați, 2 senatori, 2 secretari de stat, 2 secretari generali, 4 miniștrii, 4 magistrați (procurori), 1 avocat, 9 primari, 1 prefect, 1 rector și 36 directori la diferite instituții publice locale și centrale.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 338.107.164 lei și 3.074.456 euro (367.033.906 RON și 8.575.445 euro în anul 2014). Pagubele se situează mai ales în sectorul achizițiilor publice, în acela al fiscalității, evaziunii fiscale și fondurilor europene. Au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 424.536.275 lei, atât asupra autoturismelor, asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și asupra unor sume aflate în conturi bancare (194.615.719 lei în anul 2014).
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 759 cauze soluționate în 246 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 279 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 1114 cauze nesoluționate (1049 în anul 2014), un număr de 662 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (617 în anul 2014), iar 311 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (278 în anul 2014).
Evoluția acestor indicatori se explică prin numărul mare al cauzelor de soluționat și ponderea importantă a cauzelor nou intrate (824 din 1873 cauze de soluționat, reprezentând 43,99%), dar și prin specificul cauzelor instrumentate de macrocriminalitate economico-financiară comise privind diverse forme de fraudă în achiziții publice, în derularea procedurilor de retrocedare imobile ori privatizare, ce implică administrarea unui probatoriu complex, incluzând și expertize ori constatări de specialitate, care influențează durata cercetărilor. De asemenea, operativitatea a fost influențată de lipsa de personal, activitatea fiind desfășurată, în medie, de 20 procurori din cele 23, respectiv 36 posturi prevăzute în organigramă, începând cu luna iulie 2015, schema de personal fiind ocupată în proporție de 86,96%, respectiv 55,56%.
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 8 infirmări ale soluțiilor (5 infirmări și un caz de redeschidere în anul 2014). Ponderea cauzelor infirmate/redeschise este de 1,05% din cele soluționate. Dintre infirmări, 1 a fost dispusă de instanța de judecată în procedura reglementată art.339 C.p.p. nou, 4 de procurorii șefi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, iar 3 de procurorul ierarhic. La finele anului, au rămas 5 în curs de soluționare iar 3 au fost conexate la alte dosare.
În anul 2015 nu au existat cazuri de declinare a competenței dispusă greșit în raport de dispozițiile art.30 și art.45 alin.(4) din C.pr.pen. anterior respectiv art.51 din N.C.pr.pen.
Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați, 3 în baza art.16 lit.c) N.C.pr.pen și 1 în baza art. 16 lit.b) din C.pr.pen..
Volumul mediu este de circa 37 cauze penale soluționate/procuror și de circa 60 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2015, au fost pe rol 1068 sesizări, cereri ș.a. Dintre acestea, 464 au fost trimise la alte instituții, 523 soluționate, iar 81 se află în lucru. Au fost întocmite 82 analize, studii, sinteze, verificări, etc.
Au fost soluționate 203 plângeri contra actelor procurorului și împotriva soluțiilor, din care 9 au fost admise.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă. S-au înregistrat creșteri la indicatorii statistici privind numărul cauzelor de soluționat, al celor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.
Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2014 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.3. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari


În prima parte a anului 2015, respectiv în perioada 1 ianuarie – 5 iulie, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari și-a desfășurat activitatea cu un număr de 7 procurori militari în activitate și 1 procuror militar detașat la M.A.I. Din totalul 4 funcții de conducere, 3 au fost ocupate prin numire (cea de procuror șef secție și cele două de procuror șef serviciu, una dintre acestea din urmă de procurorul detașat) și una, cea de procuror militar șef adjunct secție, prin delegare.
În cea de-a doua parte a anului 2015, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a fost reorganizată prin transformarea acesteia într-un serviciu independent față de celelalte secții, cu denumirea „Serviciul pentru efectuarea urmării penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari”, prin Ordinul ministrului justiției nr. 2154/C din 01.07.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr. din 06.07.2015, pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.643/C/2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 350 din 21.05.2015. Serviciul și-a desfășurat activitatea cu 4 posturi de procuror militar din care unul de procuror militar șef serviciu și 3 posturi de execuție.
Cantitativ, numărul cauzelor penale de soluționat a fost de 250 (225 în anul 2014) din care s-au soluționat 109 cauze (132 în anul 2014).
Din cele 109 dosare soluționate, în 85 au fost emise soluții pe fond. În 8 dosare în care s-a dispus declinarea de competență și au fost trimise unor parchete militare, având în vedere gradul militar al făptuitorilor, iar 7 au fost conexate/trimise.
Prin 8 rechizitorii au fost trimiși în judecată 25 inculpați (din care 6 arestați preventiv) și două persoane juridice.
Într-o singură cauză s-a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, cu un inculpat.
Rechizitoriile reprezintă 8,51% din soluțiile dispuse pe fond de procurorii militari (9,37% în anul 2014).
Prin cele 8 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere a vinovăției, s-a reținut săvârșirea a 60 infracțiuni, din care:
  • 26 – infracțiuni de corupție
  • 2 – infracțiuni de corupție și de serviciu
  • 3 – infracțiuni de fals în înscrisuri oficiale
  • 8 – infracțiuni de fals intelectual
  • 4 – infracțiuni în înscrisuri sub semnătură privată
  • 10 – infracțiuni de uz de fals
  • 2 – infracțiuni de constituire a unui grup organizat
  • 3 – infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
  • 2 – infracțiuni de spălare de bani
Dintre inculpații trimiși în judecată, 21 aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, din care: 5 ofițeri cu funcții de conducere (2 inspector șef, 2 adjunct al inspectorului șef, 1 șef centru operațional), 7 ofițeri (cu grad de colonel, locotenent colonel, maior, căpitan) din care doi cu funcție de control, 4 subofițeri care aveau calitatea de funcționari publici, 2 persoane juridice, iar inculpatul cu care a fost încheiat acord de recunoaștere a vinovăției era funcționar public cu funcție de control.
Procurorii militari au participat în 189 ședințe ale instanțelor de judecată56, din care 70 în cauzele soluționate.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 2.434.640 lei (454.903 lei în anul 2014) și au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare totală 2.415.175 lei (886.160 lei în anul 2014), atât asupra autoturismelor, asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și asupra unor sume aflate în conturi bancare.
Operativitatea soluționării cauzelor este reflectată de faptul că, din cele 109 cauze soluționate, 35 au fost soluționate până în 6 luni de la sesizare, 25 la peste 6 luni de la sesizare (față de 21 în anul 2014), 34 au depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (9 în anul 2014), aceasta fiind dată de numărul aproximativ egal de dosare de soluționat (250 în 2015 față de 225 în 2014), care însă a fost distribuit la un număr mai mic de procurori decât în anul precedent.
Din cele 141 cauze nesoluționate, un număr de 71 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 41 din 93 în anul 2014), iar 69 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (42în anul 2014).
Referitor la calitatea actelor de urmărire penală este de menționat faptul că a existat doar o soluție de restituire a cauzei de către judecătorul militar de cameră preliminară pentru refacerea rechizitoriului (față de niciuna în 2014) și una de trimitere la procuror pentru completarea urmăririi penale ca urmare a admiterii plângerii împotriva soluției de clasare dată de procurorul militar (față de niciuna în 2014).
S-a dispus, prin 5 hotărâri definitive, condamnarea a 11 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari (11 hotărâri privind 227 inculpați condamnați, în anul 2013). Rezultă că a fost stabilită vinovăția față de 100 % din inculpații definitiv judecați.
Volumul mediu este de circa 9,60 cauze penale soluționate/procuror și de circa 35,25 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2015, procurorii militari au avut de soluționat și un număr de 50 lucrări, rămânând de soluționat 11, precum și 47 de lucrări în sectorul judiciar (concluzii scrise, memorii cu motive de apel, memoriu cu motive de recurs în casație, memoriu cu motive de contestație, răspunsuri la excepțiile ridicate în procedura de cameră preliminară, cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, referat achitare), față de 31 în anul 2014.
Totodată, au fost soluționate 2 plângeri contra actelor și măsurilor procurorului și 12 împotriva soluțiilor, care au fost respinse.
Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2014 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.4. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale



- Serviciul Teritorial Alba-Iulia a desfășurat o activitate bună înregistrând creșteri la unii din indicatorii statistici, respectiv o creștere semnificativă la numărul cauzelor de soluționat, a celor soluționate prin rechizitoriu, a numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv, arest la domiciliu și a inculpaților față de care a fost luată măsura controlului judiciar, s-a constatat o creștere a cauzelor soluționate prin soluții de clasare cu o eficiență crescută comparativ cu anul anterior.
Cantitativ, din cele 481 cauze de soluționat (305 în anul 2014, rezultând o creștere cu 57,70%,) au fost soluționate 179 (165 în anul 2014, adică o creștere cu 8,5%), din care 118 soluții pe fond (89 în anul 2014, rezultând o creștere de 32,58%), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv 341 din cele 481 de soluționat la finele anului 2015 (respectiv 207 din cele 305, în anul 2014). Au rămas nesoluționate 302 cauze, comparativ cu 140 în anul 2014.
Nu s-au aplicat dispozițiile art. 181 Vechiul C.pen. față de nici un suspect (1 învinuit în 2014).
Cauzele finalizate prin rechizitorii au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 97 infracțiuni (față de 114 infracțiuni în 2014). Prin 7 rechizitorii au fost trimiși în judecată 34 de inculpați, din care: 30 persoane fizice și 4 inculpați persoane juridice; - 1 arestat la domiciliu, 2 în stare de arest preventiv, 2 inculpați arestați în lipsă și 15 inculpați aflați sub control judiciar (comparativ, în anul 2014 când au fost emise 4 rechizitorii privind 54 inculpați din care 1 arestat la domiciliu; nefiind trimis în judecată nici un inculpat persoană juridică).În cursul anului 2015 nu a fost încheiat nici un acord de recunoaștere a vinovăției (comparativ cu anul 2014 când au fost încheiate un număr de 5 acorduri cu 5 inculpați).
Rechizitoriile reprezintă 5,93% din totalul soluțiilor pe fond (10,11 % în anul 2014).
Cele 7 rechizitorii au fost variate ca obiect, dintre acestea 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu total de 8.371.848 lei și 14.037 euro echivalentul total a 1.897.467 euro). Prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciu total în sumă de 8.416.717 lei, respectiv 1.893.525 euro. În vederea recuperării prejudiciilor au fost luate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 8.416.717 lei.
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată prin rechizitoriu, între cei 34 inculpați 14 sunt funcționari publici(respectiv funcționari în cadrul Ministerului Educației Cercetării și Sportului, consilier juridic la Consiliul Județean Hunedoara, director la Agenția Protecției Mediului Alba, director la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sibiu), alții sunt notari publici - președinte asociație, director S.C. ,,Cupru Min,, S.A., administratori și asociați societăți comerciale, iar 4 inculpați sunt persoane juridice – societăți comerciale. Din numărul de 30 inculpați - persoane fizice - trimiși în judecată, 2 inculpați sunt cetățeni libanezi, 1 inculpat are dublă cetățenie română-siriană, 1 inculpat are cetățenie franceză, iar restul sunt cetățeni români.
Operativitatea a fost bună, din cele 179 cauze soluționate, în 41 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (165 cauze în anul 2014 - 29 cauze cu depășirea termenului de 1 an de la prima sesizare), iar în 40 cauze s-a depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (7 cauze în anul 2014 ). De asemenea, din cele 302 cauze nesoluționate, în 105 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (57 în anul 2014) și în 83 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (64 cauze în anul 2014).
Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, se constată că în cursul anului 2015 au fost dispuse 2 infirmări ale soluțiilor, 1 cauză a fost infirmată doar în parte pe calea controlului ierarhic și într-un număr de 9 cauze penale soluționate în anii anteriori, s-a dispus infirmarea/ revocarea cu consecința reluării urmăririi penale (2 în anul 2014 ). Cele 2 cauze infirmate, se află în lucru la procuror, iar cauza infirmată în parte a fost soluționată menținându-se prima soluție. Din cele 9 cauze infirmate/revocate, 4 cauze au fost preluate ulterior de Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală, iar 4 cauze au fost conexat la un alt dosar și 1 cauză se află în lucru la procuror.
Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 2 inculpați, din care printr-o hotărâre s-a dispus achitarea a 1 inculpat în baza art.10.lit.a C.pr.pen. – anterior și 1 inculpat în baza art.16 lit.c) C.pr.pen.,
Au fost condamnați 10 inculpați, prin 5 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial, comparativ cu 12 hotărâri definitive de condamnare a 19 inculpați, în anul 2014.
Activitatea s-a desfășurat cu 4 posturi de procuror ocupate până în luna iulie 2015, iar din data de 01.08.2015 activitatea s-a desfășurat cu un număr de 5 procurori din care: 1 procuror a realizat, în cea mai mare parte, activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 96 de dosare de soluționat/ procuror, 36 cauze penale soluționate/procuror și de circa 60 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 196 plângeri înregistrate la indicativul VIII/1/ cu soluții de clasare / respingere, 192 au fost trimise la organele competente și un număr de 105 au rămas nesoluționate la sfârșitul perioadei. În anul 2015 s-au înregistrat un număr de 24 de plângeri la indicativul 2/II, din care: - 21 plângeri au fost soluționate de procurorul șef serviciu din care 4 plângeri au fost admise, iar un număr de 3 plângeri au fost trimise pe cale ierarhică la Structura Centrală. Serviciul Teritorial Alba Iulia a desfășurat activități de acordare audiență, punere la dispoziția părților a dosarelor spre consultare unui număr de 256 de persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul actelor de sesizare a instanței și al inculpaților trimiși în judecată.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Datele statistice evidențiază o creștere a activității Serviciului Teritorial Bacău în anul 2015 comparativ cu anul 2014 la majoritatea indicatorilor statistici, așa cum rezultă din datele relevate de principalii indicatori statistici privind cauzele de soluționat, soluționate, numărul inculpaților trimiși în judecată în stare de arest preventiv și activitatea judiciară, atât în ceea ce privește numărul de cauze în care procurorii au participat la ședințele de judecată (fiind înregistrată o creștere de 60%), cât și numărul cauzelor judecate cu participarea procurorului (fiind înregistrată o creștere de 100%). În anul 2015 o importanță deosebită a fost acordată soluționării dosarelor vechi, fiind soluționate un număr de 17 cauze înregistrate în perioada 2011 - 2013, din care în 4 cauze au fost întocmite rechizitorii.
Cantitativ, a crescut cu 24% numărul cauzelor de soluționat (365 față de 294 în 2014), cu 8% a celor soluționate (172 comparativ cu 158 în 2014) și a crescut numărul soluțiilor pe fond emise (132 față de 113 în anul 2014). Se constată creșterea ponderii cauzelor nou intrate, respectiv 229 din 365 de soluționat (176 din 294 de soluționat în 2014), astfel încât au rămas nesoluționate 176 cauze (128 în anul 2014). În anul 2015 nu s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen., comparativ cu anul 2014, când s-au aplicat aceste dispoziții față de 2 inculpați.
În 14 cauze s-a dispus trimiterea în judecată a 28 inculpați (3 persoane juridice), din care în 3 cauze 8 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest. Comparativ, în anul 2014, cele 18 cauze (17 rechizitorii + 1 cauză cu acord de recunoaștere a vinovăției) au privit 62 inculpați (6 persoane juridice), din care 6 arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 10,6% din cauzele pe fond soluționate (11% în anul 2014).
Prin prisma obiectului cauzelor cu trimitere în judecată, se constată că 7 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 2 au privit infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, 1 având ca obiect efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, 4 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 28 inculpați, 25 persoane-fizice, respectiv: 1 deputat, 1 senator, 3 primari de comună, 1 viceprimar de comună, 5 administratori de societăți comerciale, 3 directori de societăți comerciale, 3 ofițeri de poliție judiciară, 2 avocați, 1 lichidator judiciar, 1 grefier, 1 gestionar, 3 fără ocupație și 3 persoane juridice.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 172 cauze soluționate, un număr de 42 au depășit termenul de 1 an de la data sesizării organelor judiciare (41 în anul 2014), 52 au fost soluționate în peste 6 luni de la începerea urmăriri penale (60 în anul 2014).
Din cele 176 cauze nesoluționate, 88 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (58 în anul 2014). Totodată, 79 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (59 în anul 2014). Creșterea numărului cauzelor de soluționat, corelativ unui grad ridicat de complexitate în condițiile unor resurse umane limitate a creat premisele nesoluționării cu operativitate a cauzelor menționate anterior.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât nu au existat cazuri de redeschidere a urmăririi penale. Printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, dintre care 1 inculpat persoană juridică, neexistând însă restituiri definitive ale cauzei la procuror.
Prin 12 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 25 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (11 hotărâri de condamnare a 44 inculpați, în anul 2014).
Activitatea a fost desfășurată cu 3 posturi de procuror ocupate până la data de 15 august 2015 (la fel ca în anul 2014, când au fost 3 procurori), după care organigrama s-a modificat suplimentându-se cu încă 2 posturi de procurori, din care s-a ocupat efectiv 1 post; până în luna august 2015 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară și după suplimentarea organigramei, de această activitate s-au ocupat 2 procurori.
Volumul mediu a fost de circa 52 cauze penale soluționate/procuror și de circa 48 cauze rămase în lucru/procuror. De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 465 plângeri/memorii diverse și au fost primite în audiență 541 persoane. Au fost soluționate 40 plângeri împotriva soluțiilor, din care 1 admisă.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1

- Serviciul teritorial Brașov a desfășurat în anul 2015 o activitate bună, care din perspectiva finalității judiciare a cauzelor soluționate se prezintă astfel:
Cantitativ, au crescut cu 36% cauzele de soluționat (583 comparativ cu 368), cu 29% cauzele soluționate (138 comparativ cu 98) și cu 8,75% soluțiile pe fond emise (80 față de 63). Au rămas nesoluționate 445 cauze, comparativ cu 270 în anul 2014. Dispozițiile art. 181 V.C.pen. nu au fost aplicate față de vreo persoană (0 persoane în 2014).
Prin 12 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 69 inculpați (0 persoane juridice), din care 24 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2014, au fost emise 6 rechizitorii privind 32 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile au vizat săvârșirea a 112 infracțiuni (51 infracțiuni în anul 2014), iar prin prisma obiectului, 11 rechizitorii au avut ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție/asimilate infracțiunilor de corupție, iar 1 rechizitoriu are ca obiect fraudarea fondurilor europene.
Raportat la funcțiile deținute, precizăm că din cei 69 inculpați persoane fizice trimiși în judecată, 2 sunt demnitari (1 deputat, 1 senator), 11 ocupă funcții publice de conducere (vicepreședinte Consiliu Județean Brașov, administrator public al județului Brașov, director Direcția de Administrare Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Brașov, director Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, director general SC Carfil SA Brașov, director general ROMARM SA, director SRTFC Brașov, 2 primari municipiu, 2 primari comună), 10 funcționari publici (lector universitar, consilieri juridici în cadrul primăriei, consilier local), 2 magistrați, 2 avocați, 2 ofițeri de poliție, 10 oameni de afaceri și 1 director bancă CEC Bank – Sucursala Brașov.
Dintre inculpații trimiși în judecată, 24 au fost arestați preventiv și 45 au fost cercetați în stare de libertate.
Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ bună, din cele 80 cauze soluționate în anul 2015, cu soluții de trimitere în judecată și clasare, (față de 73 în anul 2014), un număr de 29 au avut o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare (față de 50 în anul 2014), 28 până în 6 luni de la sesizare (față de 14 în anul 2014), 19 între 6 luni și 1 an de la sesizare ( față de 7 în anul 2014), 4 după împlinirea termenului de prescripție (față de 2 în anul 2014).
Din cele 445 cauze rămase de soluționat la sfârșitul anului 2015 (față de 270 în anul 2014), 261 cauze (față de 168 în anul 2014) au o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare, iar 171 cauze (față de 50 în anul 2014) sunt cu urmărirea penală începută.
Calitatea activității de urmărire penală a fost bună, în cursul anului 2015, fiind înregistrate 6 soluții definitive de achitare. (comparativ cu 0 soluții de achitare în 2014).
Au fost înregistrate 3 cazuri de redeschidere a urmăririi penale (față de 3 în anul 2014), în condițiile art. 335 alin. 1, 2 și 5 C.pr.pen., din care 2 s-au soluționat cu trimitere în judecată (1 urmare a conexării la o altă cauză penală în care s-a dispus trimiterea în judecată).
Nu s-au înregistrat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.
Prin 6 hotărâri definitive au fost condamnați 13 inculpați persoane fizice, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial, 1 inculpat – persoană juridică), respectiv 3 inculpați trimiși cu acord de recunoaștere vinovăției (față de 7 hotărâri definitive cu 11 inculpați în anul 2014).
Activitatea s-a desfășurat în condiții optime, neajunsurile legate de sediu și dotare tehnică cu aparatură (computere, scanner, fax, tocător documente) au fost rezolvate în cea mai mare măsură în cursul anului 2015, la acest moment principala problemă în activitatea serviciului fiind lipsa de personal, două posturi de procurori și un post de specialist antifraudă nefiind ocupate, fapt care a avut și are o influență negativă asupra termenelor de soluționare a dosarelor.
Existența stocului de dosare cu vechime mare este determinat de cauze obiective:
- creșterea constantă, de la an la an, a numărului de cauze avute spre soluționare;
- numărul mare de dosare cu grad de complexitate ridicată, în special din domeniul achizițiilor publice, ce implică un volum impresionant de documente de obținut și verificat și, implicit, un timp îndelungat destinat soluționării acestora;
- numărul redus de procurori care și-au desfășurat activitatea în cadrul serviciului raportat la numărul și complexitatea cauzelor.
Volumul mediu a fost de circa 35 cauze penale soluționate/procuror și de circa 110 cauze rămase în lucru/procuror.
Au fost formulate un număr de 17 plângeri împotriva soluțiilor adoptate de procuror și a actelor ori măsurilor de urmărire penală (față de 19 în anul 2014). Dintre acestea 3 au fost admise de procurorul șef serviciu /față de 1 în anul 2014), 11 au fost respinse de procurorul șef serviciu (față de 7 în anul 2014), iar 3 au fost trimise instanțelor de judecată (față de 12 în anul 2014).
Nu s-a înregistrat nicio plângere admisă de instanța de judecată (față de 1 în anul 2014).
De asemenea, în anul 2014 au fost soluționate un număr de 131 alte lucrări (față de 84 în anul 2014).
Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Cluj a înregistrat o creștere a eficienței în activitatea desfășurată.
Cantitativ, din cele 413 de cauze de soluționat (269 în anul 2014) au fost soluționate 101 de cauze (117 în anul 2014, adică o scădere 14%), din care 57 soluții pe fond (față de 85 în anul 2014, rezultând o scădere cu 33%). Au rămas nesoluționate 312 cauze, comparativ cu 152 în 2014.
Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (261 cauze din 413 de soluționat), iar cauzele soluționate reprezintă 25 % din totalul cauzelor de soluționat.
Nu s-au aplicat dispozițiile privind renunțarea la urmărire penală (comparativ cu 30 de persoane în anul 2014).
Au fost emise 9 rechizitorii privind 40 inculpați, din care 7 persoane juridice și 4 inculpați în stare de arest preventiv și s-au încheiat 28 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, privind 28 de inculpați, din care 2 persoane juridice. Comparativ, în anul 2014, au fost emise 13 rechizitorii privind pe 41 de inculpați din care 4 persoane juridice și 12 inculpați arestați preventiv și a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Inculpații arestați preventiv reprezintă 7% din totalul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată, față de 28,5% în anul 2014.
Cauzele finalizate prin rechizitoriu au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 120 infracțiuni (față de 92 în anul precedent), din care 57 de corupție și asimilate celor de corupție, 16 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, 9 infracțiuni de spălare de bani, 12 evaziune fiscală, 18 infracțiuni de fals în înscrisuri, 6 înșelăciune, 2 alte infracțiuni.
Prin prisma obiectului, 3 rechizitorii au privit infracțiuni de corupție și 2 rechizitorii care au avut ca obiect infracțiuni asimilate celor de corupție (valoarea totală a obiectului infracțiunilor, respectiv al prejudiciul fiind de 17.161.723 lei), 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (prejudiciu în sumă de 17.130.629 lei), 2 rechizitoriu au avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (cu prejudiciu total de 16.690.000 lei). Măsurile asiguratorii au privit bunuri mobile și imobile asupra sumelor de bani și bunuri în valoare totală de 17.566.122 lei.
În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată se constată că între cei 59 de inculpați persoane fizice sunt: 4 ofițeri de poliție (din care un inspector șef de inspectorat județean de poliție, un șef de poliție rutieră în cadrul unui IPJ, un șef de poliție orășenească), 9 funcționari publici (din care un director de sucursală regională de căi ferate, un director în cadrul Oficiul Notificat Feroviar Român, un director general al Autorității Feroviare Române, un inspector fiscal), 17 asociați/administratori de societăți comerciale, 29 având alte ocupații.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 101 cauze soluționate, în 26 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (față de 32 în anul 2014), iar în 48 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (59 în anul 2014).
Din cele 312 cauze nesoluționate (152 în anul 2014), 143 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (73 în anul 2014) și 140 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale inclusiv in rem (față de 78 în anul 2014).
Evoluția acestor indicatori relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase nesoluționate și reducerea cauzelor rămase nesoluționate în general.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției, dispusă de procurorul ierarhic superior, cauza fiind în curs de soluționare.
În cursul anului 2015, într-un număr de 3 dosare, a fost declanșat conflict negativ de competență. În toate aceste dosare, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare, potrivit ordonanței de declinare întocmită de DNA ST Cluj.
În anul 2015, nu au existat soluții de achitare definitivă și nici restituire definitivă la procuror.
Prin cele 22 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 67 inculpați trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (18 hotărâri definitive de condamnare a 166 de inculpați în anul 2014).
Activitatea a fost desfășurată de un număr de 5 procurori, la începutul lunii august 2015, structura serviciului fiind suplimentată cu 2 posturi de procuror. De asemenea, 1 procuror din cadrul serviciului teritorial a desfășurat activitatea exclusiv pe sectorul judiciar.
Volumul mediu a fost de cca. 20 de cauze penale soluționate/procuror și de circa 50 de cauze rămase în lucru pe procuror, luând în calcul întreg efectivul de procurori.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 467 plângeri, cereri și memorii diverse, precum și 8 de plângeri împotriva soluțiilor, din care 0 admise. Au fost întocmite 147 alte lucrări (situații, analize, sinteze, studii, rapoarte) și primite în audiență 423 persoane.
În concluzie activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul rechizitoriilor și inculpaților trimiși în judecată, precum și de lipsa achitărilor și restituirilor definitive.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
- Serviciul teritorial Constanța a continuat să înregistreze îmbunătățiri în activitate, reflectate, în principal, în menținerea la aproape același nivel a numărului de rechizitorii emise, respectiv 29 în anul 2015 față de 30 în anul 2014, a procentajului rechizitoriilor în soluțiile pe fond adoptate, a complexității și importanței cauzelor finalizate cu soluții de trimitere în judecată, a numărului inculpaților arestați preventiv în cauză.
Cantitativ, au crescut cu 33,39% cauzele de soluționat (679 față de 509 în anul 2014), s-a înregistrat o creștere cu 5,12% a cauzelor soluționate (205 față de 195) și cu 12,85% a soluțiilor pe fond dispuse (158 față de 140 în anul 2014). De asemenea, a crescut cu 87,05% ponderea cauzelor nou intrate (363 din cele 679 de soluționat, comparativ cu 241 din 509 în anul 2014), crescând și numărul cauzelor nesoluționate cu 50,95% (de la 314 în anul 2014 la 474 în anul 2015).
S-a menținut, la aproximativ același nivel, numărul rechizitoriilor, fiind emise 29 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată 66 inculpați, din care 17 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2014, au fost emise 30 rechizitorii privind 114 inculpați, din care 17 arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 18,35% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei (față de 21,24% în anul 2014).
Trimiterile în judecată au privit săvârșirea a 144 infracțiuni (417 infracțiuni în 2014), iar prin prisma obiectului, din cele 29 rechizitorii, un număr de 23 au vizat infracțiuni de corupție, 3 au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene, 2 au privit infracțiuni de evaziune fiscală și 1 infracțiunea de favorizarea făptuitorului.
În anul 2015 nu au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției (față de 6 acorduri de recunoaștere încheiate în anul 2014).
Referitor la calitatea persoanelor trimise în judecată, între cei 66 inculpați sunt: 30 funcționați publici, 3 polițiști, 1 student, 7 persoane juridice, 3 fără ocupație și 22 alte ocupații.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii a fost de ¬¬¬30.740.555 lei și 4.076.304 euro, comparativ cu 322.953.630 lei, în anul 2014. A fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare a fost stabilită la suma de 22.334.719 lei față de 221.611.116 lei, în anul 2014.
Operativitatea a fost bună, din cele 205 cauze soluționate, în 48 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (59 cauze în anul 2014), iar în 120 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (30 cauze în anul 2014). De asemenea, din cele 474 cauze nesoluționate, în 283 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (199 în anul 2014) și în 402 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (86 în anul 2014), aceasta și pe fondul obligației legale de a începe urmărirea penală in rem odată cu înregistrarea cauzei. Situația acestor indicatori este justificată obiectiv de numărul mare al dosarelor nesoluționate din anii anteriori, de complexitatea acestora, precum și de creșterea ponderii cauzelor nou înregistrate.
Calitatea actelor de urmărire a fost bună, a fost înregistrată 1 infirmare a soluției de netrimitere în judecată în urma admiterii a 1 plângeri de către instanța de judecată împotriva soluției de netrimitere în judecată adoptată de către procurori și există 1 restituire a cauzei la procuror pentru continuarea urmăririi penale, urmare respingerii unui acord de recunoaștere a vinovăției. Nu au fost înregistrate hotărâri definitive de redeschidere a urmăririi penale.
Nu au existat situații în care, prin soluționarea celor 3 conflicte de competență să se decidă că soluțiile de declinare a competenței dispuse de Serviciul teritorial Constanța au fost greșite, față de 2 situații de acest gen, înregistrate în anul 2014.
Prin 24 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 46 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (20 hotărâri de condamnare a 42 inculpați, în anul 2014).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 7 posturi de procuror ocupate, cu mențiunea că cele două noi posturi de procuror cu funcție de execuție care au fost incluse în schema de personal în anul 2015 au fost ocupate efectiv abia în lunile septembrie și, respectiv, octombrie 2015. Un procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 30 cauze penale soluționate/procuror și de circa 97 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 355 plângeri, cereri ori memorii diverse, precum și 45 plângeri împotriva soluțiilor, 42 fiind respinse și 3 fiind trimise la organele competente. Au fost primite în audiență 327 persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind menținut același nivel ridicat al numărului de rechizitorii emise, respectiv 29 în anul 2015 față de 30 în anul 2014, al procentajului rechizitoriilor în soluțiile pe fond adoptate, a complexității și importanței cauzelor finalizate cu soluții de trimitere în judecată, a numărului inculpaților arestați preventiv în cauză.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Craiova a înregistrat creșteri în activitate la majoritatea indicatorilor statistici.
Cantitativ, a crescut cu 12,37% numărul cauzelor de soluționat (751 față de 607 în 2014), cu 11,53% cauzele soluționate (369 față de 320 în 2014), cu 10,26% al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (253 față de 229 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 382 cauze (287 în anul 2014), situație explicabilă prin ponderea importantă, de 61,78%, a cauzelor nou intrate (464 cauze noi din 751 de soluționat).
Nu au fost situații în care s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (nu au existat situații în anul 2014).
Ca număr al actelor de inculpare au fost înregistrate 22 rechizitorii privind 55 inculpați, persoane fizice și 5 inculpați persoane juridice, din care 13 în stare de arest preventiv și 1 inculpat în stare de arest la domiciliu. S-a mai dispus sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției într-un dosar penal, cu 1 inculpat. Comparativ, în anul 2014, prin 14 rechizitorii au fost trimiși în judecată 30 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv, existând astfel o creștere de 1,64% a cauzelor finalizate cu sesizarea instanței de judecată cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției.
Rechizitoriile reprezintă 8,69% din soluțiile pe fond emise (față de 6,55% în anul 2014).
Cele 22 rechizitorii și acordul de recunoaștere a vinovăției au privit săvârșirea a 125 infracțiuni, iar prin prisma obiectului acestora, un număr de 47 au privit infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate corupției și 17 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în sumă de 27.346.196 lei și 106.000 euro).
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 56 inculpați sunt: 27 funcționari publici, 3 polițiști, 1 magistrat, 2 avocați, 20 alte ocupații și 3 fără ocupație, din care: 1 primar oraș și 1 viceprimar de municipiu, 4 primari de comună și 1 viceprimar de comună, 1 director executiv CAS, 1 inspector antifraudă, 2 directori de companie cu capital de stat, 1 șef serviciu DGASPC, 1 director adjunct DGASPC, 1 director DPPS, 1 director AFP, 1 inspector AFP, 1 medic veterinar, 1 psiholog DGASPC, 1 contabil companie cu capital de stat, 1 profesor, 1 inginer și 1 arhitect, 1 consilier APIA, 3 consilieri primărie, 4 inspectori primărie, 2 diriginți de șantier, 1 fermier, 13 administratori societăți comerciale.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, având în vedere că, din cele 369 cauze soluționate, în 87 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (78 în anul 2014).
Din cele 382 cauze nesoluționate, 178 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (127 în anul 2014), iar 227 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (165 în anul 2014). Pe fondul creșterii cauzelor soluționate, evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv de ponderea importantă (61,78%) a cauzelor nou intrate (464 cauze noi din 751 de soluționat).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât s-au înregistrat doar 3 infirmări ale soluțiilor dispusă pe calea controlului ierarhic superior și există 1 restituire a cauzei la procuror, Cauzele infirmate și cea restituite au fost soluționate, din care două au fost preluate de Structura Centrală a Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost condamnați 24 inculpați, prin 10 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (12 hotărâri definitive de condamnare a 22 inculpați, în anul 2014).
Precizăm că a fost o situație în care 1 inculpat trimis în judecată să fie achitat definitiv, în cauză fiind condamnați alți 4 inculpați.
Activitatea a fost desfășurată cu cele 8 posturi de procuror ocupate temporar. Totodată, 1 procuror din cadrul serviciului a desfășurat exclusiv activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 53 cauze penale soluționate/procuror și de circa 54 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 277 plângeri/memorii diverse, 36 plângeri împotriva soluțiilor. Au fost primite în audiență 529 persoane.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Galați a desfășurat o activitate bună, iar ponderea importantă a cauzelor noi (208 din 533 de soluționat), precum și scăderea numărului cauzelor soluționate (192 față de 255 în anul 2014) justifică ușoara creștere a numărului cauzelor nesoluționate.
Cantitativ, a scăzut cu 9,1% numărul cauzelor de soluționat (533 față de 580 în anul 2014), a scăzut cu 7,50% numărul cauzelor soluționate (192 față de 255 în anul 2014) și a scăzut cu 8% numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (156 față de 195 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 341 cauze, în creștere cu 4,92% (325 cauze în anul 2014). Se remarcă însă ponderea importantă, de 39%, a cauzelor nou intrate din totalul celor de soluționat (208 din 533).
A fost dispusă aplicarea unui număr de 3 sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 181 C.pen din 1969. (0 în anul 2014).
Prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 25 inculpați, din care 1 inculpat în stare de arest preventiv, 3 inculpați trimiși în stare de arest la domiciliu, 6 inculpați trimiși în judecată sub control judiciar și 4 reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2014, prin 14 rechizitorii au fost trimiși în judecată 48 inculpați, din care 2 inculpați în stare de arest preventiv, 3 inculpați trimiși în stare de arest la domiciliu iar 8 inculpați trimiși în judecată sub control judiciar.
De asemenea, au fost încheiate și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției cu un număr de 2 inculpați.
Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă 7,5 % din soluțiile pe fond dispuse (doar rechizitoriile reprezintă 5,7 % din soluțiile pe fond). (9,23%, în anul 2014).
Instanțele au fost sesizate cu săvârșirea a 65 infracțiuni, iar din cele 9 rechizitorii, un număr de 4 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităților europene, iar 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
Cele 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităților europene.
Prin prisma calității persoanelor, între cei 25 inculpați trimiși în judecată sunt 1 președinte de Consiliu județean (la data comiterii infracțiunilor), 1 funcționar public în cadrul unui Consiliu județean; 1 primar de municipiu; 3 inspectori școlari; 4 profesori; 1 registrator șef OCPI; 2 funcționari publici din cadrul Primăriilor ; 5 administratori; 3 ofițeri de poliție; 1 funcționar în cadrul unui Inspectorat Școlar; 1 funcționar public în cadrul Ministerului Educației Naționale; 1 persoană juridică.
În ceea ce privește produsul infracțional, prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciu total de 13.527.247,64 lei ( 13.490.071,64 lei − fonduri publice) și o valoare a obiectului infracțiunii de corupție efectiv dat ori primit în sumă totală de 162.633,04 lei.
Ca atare, valoarea totală a produsului infracțional se ridică la suma de 13.689.880,68 lei.
Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse s-a ridicat la suma de 8.651.353,29 lei.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 192 cauze soluționate, în 86 a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării și în 0 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 341 cauze rămase nesoluționate (325 în 2014), 236 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (213 în 2014), iar un număr de 61 sunt mai vechi de 6 luni de la prima sesizare (față de 56 în anul 2014).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există o infirmare a soluției dispusă de către procurorul ierarhic superior și confirmată de către instanța de judecată, fiind redeschisă urmărirea penală. Nu s-a dispus restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive (comparativ, în anul 2014, nu a existat nicio infirmare a soluției dispusă de către procurorul ierarhic superior).
Prin 2 hotărâri definitive, s-a dispus achitarea a 4 inculpați, atât în temeiul art. 396 al. 5 în ref. la art. 16 lit. a C.pr.pen (4 inculpați), cât și ale art. 396 al. 5 în ref. la art. 16 lit. b teza a II-a C.pr.pen (3 inculpați).
Au fost condamnați 11 inculpați, prin 7 hotărâri definitive (8 hotărâri definitive de condamnare a 29 inculpați, în anul 2014).
Rezultă că ponderea achitărilor este de 26,6 % din totalul persoanelor judecate definitiv (4 din 15).
Activitatea a fost desfășurată, în perioada 01.01.2015 - 30.06.2015, de 4 procurori din cele 5 posturi prevăzute și ocupate, din care 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară, iar datorită suprapunerii termenelor acordate de instanțe au participat la activitatea judiciară și alți procurori. În perioada 01.07.2015 – 14.09.2015, activitatea a fost desfășurată de 3 procurori, din 5 posturi prevăzute în organigramă.
Prin Ordinul nr. 82/10.07.2015 al Procurorului Șef al DNA a fost aprobată noua structură a Direcției Naționale Anticorupție, iar schema Serviciului Teritorial Galați a fost mărită cu două posturi de procurori (funcție de execuție - 6).
Începând cu data de 14.09.2015, a fost delegat un procuror, care, ulterior a fost numit în funcția de procuror DNA, prin Ordinul din 07.10.2015. De la aceeași dată, a fost numit în funcția de procuror DNA în cadrul Serviciului Teritorial Galați și alt procuror.
Volumul mediu a fost de circa 62 cauze penale soluționate/procuror și de circa 68 cauze rămase în lucru/procuror (având în vedere cei 3 procurori care au desfășurat activitate de urmărire penală în tot cursul anului 2015).
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 438 plângeri și au fost primite în audiență 340 persoane. Totodată, au fost soluționate alte 224 lucrări diverse, precum și 28 plângeri împotriva soluțiilor și 16 împotriva măsurilor/actelor efectuate de procuror.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună înregistrând creșterea numărului cauzelor de soluționat și, corelativ, menținerea unui număr ridicat de rechizitorii, chiar dacă deficitul de procurori a influențat numărul cauzelor vechi nesoluționate; cauzele soluționate prin rechizitoriu au fost complexe atât prin prisma obiectului, a calității persoanelor, dar și prin gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților.
De asemenea, s-a menținut o pondere importantă, de 39 %, a cauzelor nou intrate.
Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Iași a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de dosare înregistrate.
Cantitativ, au crescut cu 46,5% cauzele de soluționat (441 comparativ cu 301), cu 57,4 % cele soluționate (159 comparativ cu 101) și cu 66,66 % soluțiile pe fond dispuse (130 față de 78 în anul 2014). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 36,1 %. Au rămas nesoluționate 273 cauze, în creștere cu 39,3% (196 cauze în anul 2014).
A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 1 suspect (14 suspecți și 7 făptuitori, în anul 2014).
Prin 17 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 98 inculpați (9 persoane juridice), din care 7 arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2014, au fost emise 14 rechizitorii privind 76 inculpați, din care 9 persoane juridice și 12 arestați preventiv (11 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Rechizitoriile reprezintă 15,04 % din totalul soluțiilor pe fond emise (17,9% în anul 2014).
Se constată că cele 17 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracțiuni fiind emise: 13 rechizitorii având ca obiect fapte de corupție și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 2 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, 2 rechizitorii privind infracțiunea de evaziune fiscală (cu un prejudiciu total în valoare de 16.291.434 lei).
În anul 2015 au fost încheiate un număr de 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției, 4 acorduri fiind admise de către instanță, celelalte 2 aflându-se în cursul judecății, cu mențiunea că în cele 6 acorduri nu au fost aplicate dispozițiile art. 19 din Lg. 682/2002 sau ale art. 19 din OUG nr. 43/2002.
De asemenea, prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 89 inculpați-persoane fizice trimise în judecată sunt: un deputat în Parlamentul României, un președinte de consiliu județean, un primar de municipiu, un viceprimar de municipiu, 2 secretari de primărie de municipiu, respectiv comună, un primar de comună, un prodecan al facultății de medicină, un decan al facultății de medicină, un conferențiar – șef de catedră la facultatea de medicină, un avocat din Baroul Iași, un director OCPI Iași, un consilier județean, 3 consilieri juridici, 5 consilieri din cadrul instituțiilor administrative/oficiu de cadastru, 7 administratori de societăți comerciale, respectiv un președinte de asociație, 19 consilieri locali, 5 contabili la instituții publice și societăți comerciale, 7 directori de societăți comerciale și direcții din cadrul instituțiilor publice, 6 funcționari publici, 3 lucrători vamali, 3 lucrători de poliție de frontieră, 2 manageri ai instituțiilor spitalicești, 4 medici, un inspector resurse umane din cadrul unei societăți comerciale, 2 reprezentanți ai societăților comerciale, 4 șefi servicii în cadrul instituțiilor publice, un șef formațiune pază și ordine din cadrul unei societăți comerciale, un coordonator de obiectiv la o societate comercială, un salariat la o societate comercială, un deținut, o persoană fără ocupație.
Pe categorii socio-profesionale enumerăm și persoanele față de care s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, și anume: un vicepreședinte de consiliu județean, 2 consilieri ai oficiului de cadastru, un funcționar în cadrul consiliului județean, un economist în cadrul consiliului județean, un referent în cadrul unei instituții spitalicești.
Referitor la operativitatea în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 159 cauze soluționate în anul 2015, în 55 s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 82 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul anului 2014 au rămas de soluționat 273 cauze, în creștere cu 39,3 % (196 în 2014), din care 162 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (90 în 2014), iar 153 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (79 în 2014).
Calitatea actelor de urmărire penală rezultă din faptul că există o singură cauză în care s-a dispus infirmarea soluției. Conflictul negativ de competență a fost declanșat de serviciul teritorial în 2 cauze, în care s-a dispus declinarea de competență în favoarea altei unități de parchet, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, stabilind competența de soluționare a cauzelor în favoarea acelor unități de parchet.
În anul 2015 au fost înregistrate trei cauze cu șapte inculpați, două persoane fizice și cinci persoane juridice, față de care s-au pronunțat hotărâri de achitare definitivă.
Au fost condamnați 57 inculpați, prin 13 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin 9 rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției întocmite de serviciul teritorial (7 hotărâri definitive de condamnare a 24 inculpați, în anul 2014).
Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 10,93 % din totalul persoanelor judecate definitiv (7 din 64).
Activitatea a fost desfășurată cu 6 posturi de procuror, din care 2 procurori au realizat activitatea judiciară, iar doi procurori care efectuează activitatea de urmărire penală și judiciară și-au început activitatea în cadrul unității la datele de 10 august 2015, respectiv 16 august 2015), iar, pe de alta parte, creșterea cu 43,45 % a numărului de dosare înregistrate în cursul anului 2015 – 241, comparativ cu anul 2014, în care au fost înregistrate doar 168 cauze penale.
Volumul mediu a fost de circa 40 cauze soluționate/procuror și de circa 68 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 428 plângeri și au fost primite în audiență 1058 de persoane. Au fost formulate 24 plângeri împotriva soluțiilor procurorilor, 21 fiind respinse, 3 admise, 3 trimise spre competentă soluționare la alt organ, iar din cele 11 de plângeri formulate împotriva măsurilor și actelor procurorilor, 2 fiind admise, 4 trimise la organul competent și 7 respinse.
În concluzie, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2015 a fost una dinamică, marcată de administrarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, fiind înregistrate creșteri în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o creștere importantă a stocului de dosare aflate în lucru.
În aceste condiții, principala problema cu care se confruntă unitatea este creșterea spectaculoasă a numărului cauzelor nou-înregistrate, în creștere cu aproape 50% față de anul anterior și cu mai mult de 100% față de anul 2013.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Oradea a realizat o activitate eficientă, constatându-se creșteri la majoritatea indicatorilor statistici și continuarea parcursului pozitiv din anii precedenți.
Cantitativ, a crescut cu 12,71% numărul cauzelor de soluționat (370 față de 252 în 2014), cu 9,24% al celor soluționate (130 față de 119 în anul 2014) și cu 4,34 % al soluțiilor pe fond dispuse (96 față de 92 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 240 cauze (133 în anul 2014), situație justificată de ponderea importantă a cauzelor rămase nesoluționate la finele anului 2014, dar și a cauzelor complexe nou înregistrate. Cauzele noi intrate reprezentând 64,05% din cauzele de soluționat (237 cauze noi din 370 de soluționat).
A rămas aproape la fel numărul actelor de inculpare scăzând doar numărul inculpaților trimiși în judecată, cât și a celor arestați preventiv, fiind întocmite 17 rechizitorii, privind 52 inculpați (din care 2 inculpați persoane juridice), din care 13 cercetați în stare de arest preventiv (11 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2014, au fost emise 17 rechizitorii și a fost încheiat un acord de vinovăție privind 73 inculpați, din care 24 inculpați arestați preventiv (22 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 161 infracțiuni (133 în anul 2014), iar prin prisma obiectului, din cele 17 rechizitorii, un număr de 38 au privit infracțiuni de corupție, 3 infracțiuni asimilate și conexe infracțiunilor de corupție, 5 infracțiuni de evaziune fiscală, 2 infracțiuni de înșelăciune, 37 infracțiuni de abuz în serviciu, 1 infracțiune de favorizarea făptuitorului, 24 infracțiuni de fals, 33 infracțiuni de spălare de bani, 1 infracțiune de șantaj, 6 infracțiuni de constituire a unui grup organizat, 8 infracțiuni de conflict de interese, 2 infracțiuni de nerespectare a regimului armelor și munițiilor și 1 infracțiune de mărturie mincinoasă.
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 52 inculpați sunt 1 președinte al Consiliu Județean Bihor (la data săvârșirii faptelor), 1 vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor (la data săvârșirii faptelor), 1 episcop al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolică Oradea, 1 primar de oraș (trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpat în două dosare penale), 1 director executiv din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu Mare (trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpat în două dosare penale), 1 chestor – comisar șef de poliție adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare, 1 director general al Centrului Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Bihor. Au mai fost trimiși în judecată și 2 comisari de poliție, din care un inculpat, trimis în judecată în stare de arest preventiv, ambii din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare, 1 avocat, 21 administratori și asociați ai unor firme private, 1 executor judecătoresc, 2 inspectori vamali, 11 funcționari publici, 1 manager de proiect, precum și alți inculpați din alte categorii de ocupații sau fără ocupație (din care 1 inculpat prins în flagrant).
Operativitatea se relevă prin faptul că în 27 cauze soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (25 în anul 2014). Din cele 240 cauze nesoluționate (133 în anul 2014), 108 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (63 în anul 2014) și 158 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (59 în anul 2014).
Evoluția acestor indicatori în continuare este justificată, atât de ponderea importantă a cauzelor nou intrate, cât și prin aceea că o parte din dosarele nesoluționate sunt cauze importante prin complexitatea lor, fiind vorba de infracțiuni de trafic de influență, luare de mită, evaziune fiscală, abuz în serviciu sau săvârșite împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Nu a existat nicio restituire a cauzei la procuror prin hotărâre definitivă.
În cursul anului 2015 au fost pronunțate un număr 3 hotărâri definitive prin care s-a dispus achitarea a 6 inculpați.
Au fost condamnați 12 inculpați, prin 6 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (22 hotărâri definitive de condamnare a 57 inculpați, în anul 2014).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 7 posturi de procuror ocupate.
Volumul mediu a fost de circa 18 cauze penale soluționate/procuror și de circa 34 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost verificate 418 plângeri/cereri diverse și primite în audiență 168 persoane. Totodată, au fost soluționate 33 de plângeri împotriva soluțiilor și actelor efectuate de procuror, din care au fost admise 3.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul Teritorial Pitești a desfășurat o activitate bună, având creșteri semnificative la toți principalii indicatori statistici, respectiv, a numărului cauzelor de soluționat, a celor soluționate prin rechizitoriu, a numărului inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor reținute în sarcina acestora cât și în ceea ce privește numărul cauzelor soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond dispuse.
Cantitativ, a crescut cu 16% numărul cauzelor de soluționat (650 față de 561 cauze în anul 2014), a crescut cu 8% cel al cauzelor soluționate (197 față de 182 cauze în anul 2014) și cu 29% al soluțiilor pe fond emise (152 față de 118 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 453 cauze, în creștere cu 20% (379 cauze în anul 2014).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 14 rechizitorii privind 93 inculpați, din care 8 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2014, au fost emise 13 rechizitorii (o creștere de 8% în anul 2015), privind 47 inculpați (o creștere de 98% în anul 2015), din care 6 arestați preventiv ( iar față de 4 inculpați s-a luat măsura controlului judiciar).
Rechizitoriile reprezintă 10% din soluțiile dispuse pe fondul cauzei (9% în anul 2014).
Cauzele finalizate prin rechizitoriu au fost complexe, cei 93 inculpați (față de 47 inculpați în anul 2014) fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea a 206 infracțiuni (față de 154 de infracțiuni în anul 2014), deci o creștere de 34%, reținându-se un prejudiciul total de 4.711.065 lei ( față de 43.864.862 lei în anul 2014).
Prin prisma obiectului, cele 14 rechizitorii întocmite în cursul anului 2015 de către Serviciul Teritorial Pitești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au cuprins o paletă largă de infracțiuni, dintre acestea un număr de 5 rechizitorii având ca obiect principal infracțiuni de corupție (luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență), 3 rechizitorii având ca obiect principal infracțiuni de fraudare a fondurilor europene și înșelăciune (prejudiciul total reținut fiind în sumă de 544.505 lei), 4 rechizitorii având ca obiect principal infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (prejudiciul total reținut fiind în sumă de 4.166.560 lei) și 2 rechizitorii având ca obiect principal alte infracțiuni prevăzute de codul penal, negeneratoare de prejudicii.
Referitor la calitatea inculpaților, se observă că printre cei 93 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 deputat, 1 președinte consiliul județean, 1 ofițer de poliție – director al D.R.57 din cadrul MAI, 1 comisar general la GNM58, 1 director în cadrul AIPD59 Argeș, 1 director adjunct tehnic al SH60 Curtea de Argeș, 1 director tehnic la SC „FRSH” SA61, 39 primari de comună, 5 viceprimari de comună, 1 secretar de primărie, 5 consilieri locali comunali, 1 contabil șef primărie comună, ș.a.
Operativitatea a fost bună, din cele 197 cauze soluționate, în 67 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (70 în anul 2014) și au existat doar 7 cauze soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (6 în anul 2014).
Din cele 453 cauze rămase nesoluționate, un număr de 306 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (232 în 2014) și 328 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (260 în 2014), conform art. 305 alin. (1) C.pr.pen..
Evoluția acestor indicatori statistici arată că s-a urmărit nu numai soluționarea unui număr mai mare de cauze finalizate prin rechizitoriu, ci și îmbunătățirea celerității desfășurării activității.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că în cursul anului 2015 au rămas definitive hotărâri penale de condamnare într-un număr de 15 cauze, față de 61 inculpați (față de 16 hotărâri definitive de condamnare a 46 de inculpați), fiind achitați definitiv 9 inculpați (față de anul 2014, când au existat 3 inculpați achitați definitiv). Nu au existat cauze în care, prin hotărâri definitive, judecătorul de cameră preliminară să dispună restituirea la procuror în baza art. 346 C.pr.pen. și nu s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale (similar anului 2014).
Nu au existat cauze în care, prin hotărâri definitive, instanță să dispună trimiterea la procuror, în baza art. 485 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. sau cauze în care s-a dispus infirmarea soluției și ulterior să se fi adoptat o altă soluție decât cea infirmată.
Activitatea a fost desfășurată, inițial cu 5 din cele 7 posturi de procuror iar pe parcurs cu 6 din cele 8 posturi de procuror (5 din 5 în perioada anterioară), volumul mediu a fost de circa 39 cauze penale soluționate/procuror (36 în anul 2014) și de circa 76 cauze rămase în lucru/procuror (76 în anul 2014), avându-se în vedere și activitatea judiciară desfășurată.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 211 sesizări, reclamații, cereri și memorii (214 în anul 2014), iar 367 (256 în anul 2014) au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență 531 persoane (402 în anul 2014). Totodată, au fost înregistrate 16 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, inclusiv împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, din care 14 au fost respinse iar 2 se află în curs de soluționare la instanța competentă.
În concluzie, activitatea desfășurată de lucrătorii din cadrul Serviciului Teritorial Pitești al Direcției Naționale Anticorupție în cursul anului 2015 a fost bună, rezultând date statistice net superioare prin raportare la anul 2014, având creșteri la toți principalii indicatori statistici, atât prin prisma numărului de rechizitorii, al numărului inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor reținute în sarcina acestora (atât infracțiuni de corupție sau asimilate acestora, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene cât și alte infracțiuni prevăzute în legi speciale și în codul penal) precum și în ceea ce privește numărul cauzelor soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond dispuse.
În anul 2015, un accent deosebit s-a acordat creșterii eficienței activității de documentare și soluționare a cauzelor ce au vizat infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fraude cu fonduri ale Uniunii Europene, achiziții publice și spălare a banilor cât și pentru celeritatea efectuării urmării penale în astfel de cauze și luării măsurilor asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor.

- Serviciul teritorial Ploiești a desfășurat o activitate eficientă, înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor relevanți.
Cantitativ, a crescut cu 22,77% numărul dosarelor de soluționat (701 comparativ cu 571 în anul 2014), a scăzut cu 26,64% al celor soluționate (168 comparativ cu 229 în anul 2014) și a scăzut cu 35% al soluțiilor pe fondul cauzei dispuse (104 față de 160 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 533 cauze (342 în anul 2014), indicator care se explică prin menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (359 din 701 de soluționat, comparativ cu 317 din 571 de soluționat în anul 2014).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 20 rechizitorii privind 72 inculpați, din care 5 persoane juridice și 22 arestați preventiv (12 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2014, prin 10 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 27 inculpați, din care 1 persoană juridică și 5 arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 19,23 % din soluțiile dispuse pe fond (6,25% în anul 2014).
În 02 cauze instanța a fost sesizată cu acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind prezentați instanței 2 inculpați (infracțiuni împotriva intereselor financiare ale C.E.), comparativ cu anul 2014, când instanța a fost sesizată cu acorduri de recunoaștere a vinovăției în 03 cauze, cu 4 inculpați (infracțiuni împotriva intereselor financiare ale C.E.).
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 192 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, din cele 20 rechizitorii, un număr de 6 au privit infracțiuni de corupție, 4 a avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 2 referitor la fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 9.819.950 lei), 1 a privit infracțiunea de evaziune fiscală și 7 au avut ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 67 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sunt: 2 deputați, 1 președinte consiliu județean, 1 vicepreședinte consiliu județean, 1 manager de spital, 2 primar municipiu, 1 șef ocol silvic, 3 directori în cadrul instituțiilor publice, 1 inspector vamal, 3 magistrat, 1 director poliție locală, 1 avocat, 1 administrator public județ, 14 funcționar public, 5 persoane juridice ș.a.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 168 dosare soluționate în anul 2015, 82 au fost soluționate la mai mult de 1 an de la prima sesizare (91 în anul 2014). De asemenea, 54 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (5 în anul 2014).
În ceea ce privește cele 533 cauze nesoluționate, în 78 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (85 în anul 2014), reprezentând o pondere de 14,63% din cauzele rămase. În 303 cauze nesoluționate este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (166 în anul 2014), cu mențiunea că din acestea, un număr de 21 au fost primite deja cu termenul depășit (17 înregistrate în anul 2014 la serviciul teritorial, iar 46 în anii anteriori).
Evoluția acestor indicatori arată că a existat preocupare pentru creșterea numărului de rechizitorii, soluționarea cauzelor importante, dar și a celor vechi, raportat la complexitatea acestora și în contextul creșterii volumului de activitate în sectorul de urmărire penală.
Calitatea activității desfășurate a fost bună, relevată în primul rând de faptul că nu au existat redeschideri ale urmăririi penale ori restituiri de cauze la procuror, dispuse prin hotărâri definitive. A existat o cauză de infirmare a unei soluții de clasare.
Prin 5 hotărâri judecătorești definitive s-a dispus achitarea a 27 inculpați, în baza art. 16 lit. b și c C.pr.pen..
S-a dispus condamnarea a 25 inculpați prin 9 hotărâri definitive (39 inculpați condamnați prin 18 hotărâri definitive, în anul 2014).
Activitatea a fost desfășurată cu 4 posturi de procuror ocupate, iar începând cu luna august schema unității a fost suplimentată cu trei posturi de procuror (ocupate în perioada august – octombrie). Toți procurorii au desfășurat și activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 88 cauze rămase în lucru/procuror, având în vedere că, urmare suplimentării schemei, urmărirea penală se efectuează cu 6 procurori.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 404 plângeri/cereri diverse, iar 231 au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență un număr de 1043 persoane. Totodată, au fost soluționate 41 plângeri împotriva soluțiilor și 13 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, toate fiind respinse.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Suceava a desfășurat o activitate cu o reală îmbunătățire sub aspectul eficienței, respectiv al complexității actelor de inculpare, înregistrând creșteri și la alți indicatori.
Cantitativ, din 483 cauze de soluționat (344 în 2014, rezultând o creștere cu 40,41%), au fost soluționate 128 (149 în anul 2014, o scădere cu 14,09 %), din care 67 soluționate pe fond (41 în anul 2014, rezultând o creștere cu 63,41%). Ca urmare, numărul cauzelor rămase de soluționat a crescut cu 82,05% (355 față de 195 în anul 2014). Situația a fost generată parțial și de faptul că în anul 2015 au fost înregistrate un număr de 288 dosare penale, față de 211 cauze înregistrate în anul 2014.
Au fost emise 10 rechizitorii privind 23 inculpați, din care 1 arestat preventiv. Comparativ, în anul 2014, prin 5 rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 43 inculpați, din care 1 arestat preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 7,81 % din totalul cauzelor soluționate pe fond (3,35% în anul 2014) S-a menținut preocuparea procurorilor pentru soluționarea cauzelor complexe atât sub aspectul infracțiunilor cercetate cât și a calității persoanelor inculpate.
Cele 10 rechizitorii privesc săvârșirea a 47 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, 2 rechizitorii se referă la infracțiuni de corupție și 8 rechizitorii se referă la infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 23 inculpați sunt: 1 șef serviciu județean arhive naționale, 1 viceprimar, 2 avocați, 6 funcționari publici, 2 ofițeri de poliție, 1 director executiv direcție silvică, 3 oameni de afaceri.
Prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciu în cuantum total de 6.320.960 lei și au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 3.715.470 lei.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost influențată de necesitatea soluționării cu prioritate a cauzelor mai vechi, astfel încât din cele 128 cauze soluționate, 14 dosare au fost mai vechi de 1 an de la sesizare, iar 20 cauze au fost soluționate peste 6 luni de la sesizare.
A crescut numărul cauzelor rămase nesoluționate la 355 (de la 195 în anul 2014), din care 166 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (23 în anul 2014), respectiv 123 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (23 în anul 2014).
Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin hotărâre definitivă.
Printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a unui inculpat, în baza art.16 lit. b C.pr.pen..
Au fost condamnați 24 inculpați prin 6 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (7 hotărâri definitive de condamnare a 11 inculpați, în anul 2014).
Rezultă că ponderea achitărilor este de 4 % din totalul persoanelor judecate definitiv (1 din 25).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate o perioadă de 3 din 12 luni, din care 1 a desfășurat exclusiv activitate judiciară. Menționăm că s-a produs o fluctuație de personal, în lunile februarie, aprilie, august, respectiv octombrie, prin plecarea a doi procurori și numirea a trei procurori, fără ocuparea postului vacantat pentru activitatea de judiciar, până la data de 31 decembrie 2015.
Volumul mediu de cauze soluționate/rămase în lucru pe procuror a fost influențat de fluctuația de personal/plecarea procurorilor la alte unități de parchet.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 752 plângeri/memorii diverse (față de 436 în anul 2014), precum și 21 plângeri împotriva soluțiilor, 8 respinse și 13 trimise structurii centrale a DNA pentru soluționare. Au fost primite în audiență 525 persoane.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Târgu Mureș a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici privind cauzele de soluționat, cele soluționate, inclusiv soluții pe fond dispuse.
Cantitativ, a crescut semnificativ, cu 18,35 %, numărul cauzelor de soluționat (374 față de 316 în anul 2014), cu 2,19% numărul celor soluționate (140 față de 137 în anul 2014), iar cu 12,84 % a scăzut numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (95 față de 109 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 234 cauze (179 în anul 2014), care se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi, reprezentând 51,87 % din cele de soluționat (194 din 374 cauze de soluționat, comparativ cu 172 din 316 în anul 2014).
S-a mărit numărul actelor de inculpare, precum și numărul inculpaților trimiși în judecată, fiind emise 14 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 72 inculpați (2 persoane juridice și 5 arestați preventiv). Comparativ, cu anul 2014, au fost emise 10 rechizitorii privind însă 29 inculpați, din care 3 persoane juridice și 1 arestat preventiv.
În cursul anului 2015, la Serviciul Teritorial Târgu Mureș, procurorii au întocmit un 1 acord de recunoaștere a vinovăției, în comparație cu anul 2014 în care au fost întocmite 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Din cele 14 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 10 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene și 2 rechizitorii având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (reținându-se un prejudiciu total de 26 368 583 lei).
Prin prisma calității inculpaților, între cei 72 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 consilier secretar de stat; 3 primari municipiu; 1 secretar municipiu; 6 consilieri locali; 1 președinte; 1 comisar cu funcție de control; 1 manager general; 2 directori executivi; 1 director executiv adjunct; 1 director; 4 directori economici; 1 medic oncolog; 1 primar comună; 23 administratori de societate comercială; 2 asociați și administratori de societate comercială; 1 coasociat și administrator de societate comercială;- 1 împuternicit administrator de societate comercială; 1 reprezentant de societate comercială; 2 persoane juridice; 1 agent de vânzări; 1 consilier juridic; 1 jurist; 1 consilier principal; 1 funcționar public; 1 inspector; 1 secretară; 1 șofer; 1 fermier; 2 muncitori; 2 pensionari; 5 persoane fără ocupație.
Inculpatul prin sesizarea instanței de judecată din acordul de recunoaștere a vinovăției a avut ocupația de medic.
Referitor la operativitatea cauzelor soluționate, se constată că din cele 140 cauze soluționate, în 48 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (54 în anul 2014), iar în 18 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (5 în anul 2014).
Din cele 234 cauze nesoluționate, în 128 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (84 în anul 2014), iar în 178 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (99 în anul 2014).
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că nu există soluție de infirmare și nici restituire a cauzei la procuror prin hotărâri definitive, cu excepția celor două cauze cu urmărirea penală redeschisă în cursul anului 2015 (nicio infirmare, nicio restituire, nicio redeschidere în anul 2014). Au fost admise 2 plângeri împotriva soluției de către instanța de judecată în cursul anului 2015 (a fost admisă o plângere împotriva soluției de către instanța de judecată în anul 2014).
În anul 2015 nu au fost hotărâri definitive prin care să se dispună achitarea inculpaților (3 hotărâri, 23 inculpați, în anul 2014, în baza art.10 lit.b), d) și e), C.pr.pen.
Au fost condamnați 7 inculpați prin 5 hotărâri definitive, inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile și acordul de recunoaștere a vinovăției întocmite de serviciul teritorial (11 hotărâri definitive de condamnare a 19 inculpați, în anul 2014).
Pe parcursul anului 2015, Serviciul Teritorial Târgu Mureș a funcționat cu un număr de 3 procurori, până în luna august, dată la care schema a fost suplimentată cu 2 procurori delegați de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, procurori care începând cu luna octombrie a anului 2015 au fost numiți în cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș.
În toată perioada, 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară, iar un alt procuror rămânând cu atribuții pe sectorul judiciar în măsura în care volumul de activitate pe acest sector nu poate fi acoperit de către procurorul desemnat în acest sens.
Volumul mediu a fost de circa 28 cauze penale soluționate/procuror și de circa 47 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 89 plângeri/cereri diverse și 270 trimise la organele competente, 103 alte lucrări (analize, sinteze, comisii rogatorii, solicitări de la diverse instituții), precum și 18 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au fost primite în audiență 165 persoane.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Timișoara a desfășurat activitatea în parametri asemănători anului precedent, înregistrând creșteri în ceea ce privește numărul de rechizitorii, al cauzelor nesoluționate, și al soluțiilor pe fond dispuse.
Cantitativ, din 421 cauze de soluționat (387 în anul 2014, reprezentând o creștere cu 8,78%) au fost soluționate 140 (154 în anul 2014), din care 105 soluții dispuse pe fondul cauzei (118 în anul 2014, rezultând o scădere cu 11 %). Au rămas nesoluționate 281 cauze (233 în anul 2014), reprezentând o creștere cu 20,60% rezultat al faptului că numărul cauzelor soluționate s-a menținut aproape la nivelul anului precedent, dar volumul de activitate a crescut.
Prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată 45 inculpați, din care 6 persoane juridice și 6 inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2014, prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată 51 inculpați, din care 2 persoane juridice și 4 trimiși în judecată în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 14,28 din cauzele soluționate pe fond (12,72% în anul 2014), acest indicator fiind relevant în condițiile creșterii numărului soluțiilor dispuse pe fond.
Se constată, prin prisma obiectului, că din cele 15 rechizitorii, sunt 7 privind fapte de corupție, 3 are ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 4 referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, 1 are ca obiect infracțiunea de conflict de interese (reținându-se un prejudiciu în cuantum de 29.446.284 lei).
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 39 inculpați persoane fizice 2 sunt ofițeri de poliție în cadrul I.P.J. Timiș; 7 sunt funcționari publici ( din care 1 secretar Consiliu Județean); 12 sunt funcționari cu funcții publice de conducere (2 președinți de Consilii Județene, 1 vicepreședinte Consiliu Județean, 1 director Consiliu Județean, 2 directori executivi FC Politehnica, 1 director APIA CS, 1 director DSVSA CS, 2 directori ai Aeroportului Timișoara); 1 primar de municipiu, 1 primar de comună; 12 administratori de societate comercială.
A fost reținut prin rechizitorii un prejudiciu total de 29.446.284 lei, pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 25.422.623 lei.
Operativitatea desfășurării activității se relevă prin faptul că din 140 cauze soluționate, 67 au depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (81 în anul 2014), iar 18 au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (16 în anul 2014). Au rămas nesoluționate 196 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (139 în anul 2014), precum și 109 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (43 în anul 2014).
Calitatea activității de urmărire penală este relevată de faptul că a existat 1 infirmare de soluție, 3 redeschideri ale urmăririi penale (față de 2 cauze în anul 2014) și 1 restituire definitivă a cauzei la procuror.
Prin 15 hotărâri definitive au fost condamnați 47 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (24 hotărâri de condamnare a 75 inculpați, în anul 2014).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 7 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat activitate preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 30 cauze penale soluționate/procuror și de circa 40 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 446 plângeri/memorii diverse, precum și 39 plângeri împotriva soluțiilor, din care una admisă. Au fost primite în audiență 273 persoane.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


2.5. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene


Combaterea formelor de criminalitate în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a reprezentat un domeniul de interes în activitatea de cercetare penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2015, consolidându-se rezultatele pozitive obținute în anii precedenți.
Strategia națională anticorupție pe perioada 2012 – 201562 include ca și obiectiv specific „Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4)” și în contextul în care protejarea banilor contribuabililor europeni a fost reafirmată ca una dintre prioritățile Uniunii Europene, ce a adoptat măsuri cu caracter permanent în acest sens63.
Direcția Națională Anticorupție are competență exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.
La nivelul DNA este organizat Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o complexitate deosebită și, totodată, are atribuții de monitorizare a activității desfășurate pe acest segment de secțiile ori serviciile teritoriale ale Direcției64, sens în care, periodic, realizează analize/informări privind rezultatele obținute și comunică astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (DLAF) și Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene (OLAF). Serviciul a instrumentat nu doar cauze privind fraudarea fondurilor europene, ci și alte cauze complexe referitoare la infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, activitatea fiind desfășurată de un procuror șef serviciu și 2 procurori.
Urmare a Ordinului procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție cu nr.80 din 30.07.2013 privind modificarea anexei la Ordinul nr.79/2011 pentru aprobarea structurii DNA, Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a devenit componentă a Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, până la data de 30.07.2013 procurorii din cadrul acestui serviciu activând în cadrul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție.
Pe parcursul anului 2015, Direcția Naționale Anticorupție, a menținut cooperarea instituțională cu Oficiul European de Lupta Antifraudă și Departamentul pentru Lupta Antifraudă (din cadrul Guvernului României), precum și cu alte instituții naționale cu atribuții în domeniu, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale. În acest sens, s-a urmărit constant, identificarea unor modalități concrete de îmbunătățire a cooperării între DNA și instituțiile menționate.
Direcția Națională Anticorupție a participat prin reprezentanții săi a participat la seminariile, conferințele și întâlnirile de lucru organizate având ca tematică combaterea fraudării fondurilor europene.
În domeniul combaterii activităților de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Uniunii Europene, în anul 2015, Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat 1669 cauze cu 10,5 % mai mult decât în anul 2014 (1495), dintre care 1085 cauze nou înregistrate (929 în 2014), fiind soluționate 584 cauze (535 în anul 2014).
După cum se observă, atât numărul cauzelor noi cât și a celor soluționate în anul 2015, a înregistrat o creștere semnificativă comparativ cu anul 2014, 14,37 % în cazul dosarelor nou înregistrate și 8,39 % în cazul celor soluționate.
La finalul anul 2015 au rămas în lucru un număr de 1431 cauze.
Numărul actelor de inculpare a crescut semnificativ comparativ cu ultimii 3 ani.
Numai în raport de trimiterile în judecată din anul 2014, cele din anul 2015 au reprezentat o creștere de 20%.
Astfel, în anul 2015 s-a procedat la trimiterea în judecată în 65 dosare ( 52 în 2014, 57 în 2013 și 54 în 2012).
Din cele 65 cauze finalizate prin trimiterea în judecată, un număr de 56 este reprezentat de rechizitorii iar 9 sunt acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Numărul de inculpați trimiși în judecată în anul 2015 se ridică la 146 (149 în anul 2014).
Din cei 146 inculpați trimiși în judecată în anul 2015, 112 sunt persoane fizice (120 în 2014) și 34 persoane juridice (29 în anul 2013), remarcându-se astfel creșterea numărului de persoane juridice în raport de care au fost sesizate instanțele de judecată.
La nivelul anului 2015 au fost 12 inculpați arestați preventiv, comparativ cu numai 12 inculpați arestați în anul 2014 și 2 inculpați arestați preventiv în anul 2013.
Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă la nivelul anului 2015, 11,1 % din cauzele soluționate pe fond, comparativ cu anul 2014 când trimiterile în judecată au reprezentat 10,23 %.
Se constată o creștere semnificativă și a prejudiciului reținut în cauzele în care s-a întocmit rechizitoriu sau s-a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, acesta fiind în cuantum total de 111.039.947,76 lei și 272.516,80 euro 69.286.822,88 RON și 189.515 euro (69.286.822,88 RON și 189.515 euro – în 2014), din care cel produs bugetului european în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene este în cuantum de 107.102.554,41 lei și 272.516,80 euro.
Menționăm că, în vederea recuperării prejudiciului, au fost dispuse măsuri asigurătorii în 49 din cele 65 cauze soluționate cu trimitere în judecată (36 în anul 2014), valoarea bunurilor indisponibilizate ce au făcut obiectul măsurilor asiguratorii înregistrând o creștere importantă și fiind în cuantum de 491.031.466,34 lei și 306.106 euro (98.658.224,58 RON în anul 2014 și 60.474.771 lei în anul 2013).
Se remarcă creșterea indicatorilor statistici și în privința prejudiciului recuperat total sau parțial pe parcursul urmăririi penale, acesta fiind în cuantum de 5.369.994 lei și 75.226 euro (2.581.438 RON în anul 2014).
Fondurile europene prejudiciate efectiv sau a căror prejudiciere era urmărită (în cazul tentativei) au fost acordate în cadrul unor finanțări provenite din Fondul European de Garantare în Agricultură – sprijin pentru suprafețe culturi agricole, pășini și creștere animale în 19 de cauze, din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală în 31 cauze ( ce vizează domenii ca: modernizare exploatație agricolă, construire microîntreprinderi în domeniul rural, instalare tineri fermieri, sisteme alimentare apă, dezvoltare infrastructură rurală – lucrări terasament, construcții agricole, industrializare), din fonduri PHARE în 1 cauză (turism), din Fonduri Structurale – 10 cauze, defalcate astfel: - POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în 2 cauze (privind domenii ca: - tineri și mediul rural), - POS MEDIU – 2 cauze (ape uzuale și termoficare), - EDU/educație (tineri, învățământ), Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative- PO DCA (domeniul vamal).
Investigațiile au avut o abordare complexă sub aspectul identificării și a altor forme de activitate infracțională (înșelăciune, falsuri, abuz în serviciu, etc.), asociate infracționalității în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene, dar și a probării activităților ilicite de asigurare a produsului infracțional, prin mecanisme specifice spălării de bani, fapte cu privire la care s-au formulat acuzații penale, alături de cele privind inculparea pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Cercetările penale finalizate cu rechizitorii s-au întocmit în baza - sesizărilor formulate de către DLAF în 4 (4 cauze în 2014), de - persoane fizice și juridice în număr de 13 comparativ cu 17 cauze în 2014 și 7 cauze în 2013, ca urmare a unor - sesizări din oficiu în 21 de cauze (15 cauze în 2014), - sesizări din oficiu a altor organe de urmărire penală și declinări – 12 (13 cauze în 2014), - sesizări ale organismelor care gestionează fondurile europene sau care au atribuții de control și constatare în 11 cazuri (APIA, DGFP, MADR, APDRP).
La nivelul structurii centrale a direcției, în materia fraudării fondurilor europene, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, au întocmit 17 rechizitorii și un acord de recunoaștere a vinovăției (comparativ cu 10 rechizitorii în anul 2014).
În materia fraudării fondurilor europene, Structurile teritoriale ale direcției au întocmit un număr de 39 rechizitorii și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției comparativ cu 42 rechizitorii în anul 2014.
Concret, 13 dintre serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum urmează: 2 rechizitorii-Iași, 4 rechizitorii-Târgu Mureș, 2 rechizitorii și 2 acorduri -Ploiești, 4 rechizitorii-Bacău, 6 rechizitorii și 1 acord -Craiova, 1 rechizitoriu-Brașov, 2 rechizitorii și 5 acorduri -Cluj, 3 rechizitorii-Constanța, 3 rechizitorii-Pitești, 4 rechizitorii- Suceava, 3 rechizitorii - Alba Iulia, 1 rechizitoriu - Galați și 4 rechizitorii-Timișoara.
Prin prisma finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor europene, în anul 2014 s-au pronunțat un număr de 52 hotărâri definitive, comparativ cu 57 hotărâri definitive în anul 2014.
Din cele 52 hotărâri definitive, în 49 s-au pronunțat hotărâri de condamnare (53 în 2014) privind un număr de 106 inculpați (doar 103 în 2014), din care11 persoane juridice condamnate la pedeapsa amenzii (5 în anul 2014).
Regimul aplicabil al pedepselor în cazul celor 106 inculpați condamnați, se prezintă astfel:
- 31 pedepse cu executare cuprinse între 2 ani și 7 ani și 8 luni;
- 10 pedepse cu suspendarea condiționată a pedepsei;
- 63 pedepse cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei;
- 2 pedepse cu amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Se constată o creștere semnificativă a inculpaților condamnați pentru fraudarea fondurilor europene, în regim de detenție de la 14 în 2014 la 31 în anul 2015.
Instanțele au dispus plata de despăgubiri către părțile civile în sumă totală de 31.762.588,23 lei și 1.427.792,22 euro.
De asemenea, s-a dispus confiscarea sumei de 685.814,75 lei și 50.000 euro.
Se constată în anul 2015, comparativ cu anul 2014, o creșterea a numărului de numărului general de persoane condamnate și a numărului de persoane condamnate la pedepse cu închisoare aplicate în regim de detenție.
Se constată o scădere a numărului de hotărâri definitive de achitare și a numărului de inculpați achitați – 3 hotărâri în anul 2015 privind 5 inculpați (4 hotărâri în anul 2014 privind 10 inculpați)
Au fost pronunțate 4 hotărâri definitive (4 în anul 2013) prin care s-a dispus achitarea a 10 inculpați (9 inculpați în anul 2013).
În concluzie, în domeniul combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale UE, rezultatele obținute în anul 2015 de Direcția Națională Anticorupție au fost în aceleași limite sau chiar superioare celor din anul precedent, înregistrându-se creșteri atât în ceea ce privește numărul cauzelor nou înregistrate, a dosarelor soluționate, a numărului de trimiteri în judecată (rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției), a valorii prejudiciului total, a valorii bunurilor ce au făcut obiectul măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în vederea recuperării pagubei, a valorii sumelor recuperate din prejudicii în timpul urmăririi penale, a numărului de persoane juridice inculpate, numărului general de persoane condamnate și a numărului de persoane condamnate la pedepse cu închisoare aplicate în regim de detenție. De asemenea, a scăzut numărul hotărârilor definite de achitare și a inculpaților achitați definitiv.

2.6. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor


Activitatea de urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției judiciare și specialiștilor din cadrul Direcției, în funcție de natura și complexitatea cauzelor.
Poliția judiciară
Ofițerii și agenții de poliție judiciară și-au desfășurat activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucțiunile și regulile de muncă specifice activității de poliție judiciară.
La sfârșitul anului 2015, personalul poliției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție era format din 218 polițiști din totalul de 220 posturi prevăzute în organigramă, din care 131 (125 ofițeri și 6 agenți) la nivel central, respectiv, 87 ofițeri de poliție în teritoriu.
În baza autorizațiilor emise conform legii, s-au efectuat peste 3.523 percheziții domiciliare (2.427 în anul 2014), aplicarea a 1.419 sechestre asigurătorii (831 în anul 2014), identificarea și audierea a circa 16.684 de persoane (14.012 de persoane în anul 2014) și în realizarea a 1.173 activități criminalistice (756 în anul 2014). De asemenea, au fost puse în executare 1.543 mandate de aducere (1.143 în anul 2014) și au fost efectuate un număr de 5.548 de proceduri de ridicări de obiecte și înscrisuri (3.563 în anul 2014).

Specialiștii
Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori împrejurări în cauzele instrumentate, prin realizarea de note și rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar, precum și în evaluarea bunurilor mobile și imobile, achiziții publice ori fonduri europene. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.
La finele anului 2015, în cadrul direcției își desfășurau activitatea 52 specialiști de înaltă calificare și 18 specialiști antifraudă (53 specialiști de înaltă calificare + 16 specialiști antifraudă în anul 2014), din care: 32 (28 specialiști de înaltă calificare + 4 specialiști antifraudă) la Serviciul specialiști organizat la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, 29 (15 specialiști de înaltă calificare + 14 specialiști antifraudă) la serviciile teritoriale, 7 la Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul de informare și relații publice.
Specialiștii din cadrul Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum și specialiștii IT (cei care întocmesc rapoarte de constatare și efectuează percheziții informatice) au întocmit un număr de 1.212 lucrări (comparativ cu 805 în anul 2014) privind achiziții publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, creditări bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice și evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 456 rapoarte de constatare tehnico-științifică (358 în anul 2014), 174 note de constatare și puncte de vedere (116 în anul 2014), 17 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală (17 în anul 2014), 91 răspunsuri la obiecțiuni și expertize (82 în anul 2014), 236 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare (172 în anul 2014) și 238 percheziții informatice/materiale tehnice (60 în anul 2014).
Volumul de activitate a înregistrat o creștere de 66,4% față de anul precedent (1.212 lucrări realizate, comparativ cu 805 în anul 2014).


2.7. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție își desfășoară activitatea în conformitate cu art.62 – 67 din Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C/2015, privind aprobarea Regulamentului de ordine internă al Direcției Naționale Anticorupție.
Potrivit acestui act normativ, structura internă a Serviciului Tehnic se compune din Biroul Telecomunicații, Biroul Tehnic și Compartimentul de intervenție și escortă.
De asemenea, în conformitate cu Ordinul nr.118 din 20 octombrie 2015, a fost menținută existența centrelor zonale - Bacău, Cluj-Napoca și Timișoara, însă spre deosebire de reglementarea precedentă, activitatea acestora este controlată și coordonată direct de către procurorii șefi din cadrul serviciilor teritoriale respective. În raport cu acestea Serviciul Tehnic al structurii centrale nu mai are decât atribuții de consiliere, training și sprijin logistic, motiv pentru care activitatea acestora nu va mai fi reflectată în prezentul raport statistic, ci va fi înglobată în statistica proprie a serviciilor teritoriale respective.
În cursul anului 2015, Serviciul tehnic a contribuit, în mod direct, la constatarea a 22 infracțiuni flagrante de corupție, față de 23 în cursul anului 2014.
Serviciul tehnic a primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 1002 încheieri emise de către instanțe, față de 916 emise în cursul anului 2014.
De asemenea au fost puse în aplicare 46 ordonanțe provizorii pentru interceptarea comunicațiilor și 27 ordonanțe provizorii pentru înregistrările ambientale.

2.8. Compartimentul de investigații financiare

În cursul anului 2015 a fost operaționalizat Compartimentul de investigații financiare, structură specializată complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracțiunile de corupție și care să le asiste pe acestea prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.
Compartimentul a fost înființat în conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție și funcționează efectiv începând cu data de 1 septembrie 2015 ca o structură aflată în subordinea procurorului șef al direcției.
În cadrul structurii centrale activează în acest moment 5 ofițeri de poliție specializați în investigații financiare, coordonați de un consilier al procurorului șef direcție, iar la serviciile teritoriale există câte un ofițer cu atribuții în identificarea și sechestrarea bunurilor. Activitatea compartimentului vizează în special efectuarea investigațiilor financiare în cauzele complexe, pe baza solicitării procurorilor care efectuează urmărirea penală în aceste cauze, pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a solicita confiscarea extinsă.
În perioada septembrie – decembrie 2015 au fost efectuate investigații în urma cărora a fost realizat profilul financiar pentru 37 de persoane fizice și 20 de persoane juridice, fiind identificate bunuri în valoare de 9.225.000 RON. În 3 dintre cauzele investigate de compartiment s-a solicitat de către procuror măsura de siguranță a confiscării extinse.
Rațiunea înființării acestui compartiment a fost creșterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsă, confiscarea specială și repararea prejudiciului. În condițiile în care cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție privesc sume importante pentru care se dispune confiscarea și recuperarea de produse infracționale, este esențial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracțiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau de conturi bancare deschise în alte jurisdicții, ceea ce îngreunează identificarea lor.
Aceste investigații presupun lucrători specializați, care dețin cunoștințe și au acces la instrumente care diferă de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală.

3. Activitatea judiciară în cauze penale

Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 33 procurori (17 de la Secția judiciară penală și 1 procuror de la Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militar și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).
Se constată că în anul 2015 activitatea judiciară desfășurată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție a continuat un parcurs ascendent care este reflectat de principalii indicatori statistici.
Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 14.704 cauze, cu 43,20% mai mult decât în anul 201465, creșterea fiind justificată de obligația procurorilor de a participa la ședințele de judecată din camera preliminară. Dintre acestea, procurorii au participat în ședințele de judecată la 139 cauze civile.
La nivelul structurii centrale, procurorii au participat în 7.087cauze, iar la nivelul structurii teritoriale a direcției 7.617.
De asemenea, au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 4.204 de hotărâri, din care 1. 151 hotărâri verificate de procurorii din cadrul structurii centrale și 3.053 verificate de procurorii din cadrul structurii teritoriale.
Au fost declarate 230 apeluri și 509 contestații, reprezentând o creștere cu 37,36% a căilor de atac promovate66.
Dintre acestea, 249 căi de atac au fost promovate de structura centrală, iar 490 au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție.
Cu 27,93% a crescut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 208 apeluri și 479 contestații declarate de procuror.
Dintre acestea, au fost admise 158 apeluri și 194 contestații67, reprezentând o creștere cu 15,03% a căilor de atac promovate de procuror și admise de instanțele de control judiciar.
Procentul de admisibilitate a fost de 51,24%.
În anul 2015, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 303 hotărâri penale un număr de 973 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție68, fiind o scădere cu 14,5% a numărului persoanelor condamnate și cu 9,55% a numărului hotărârilor definitive.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate față de cei 973 inculpați:
  • 351 inculpați au primit pedepse definitive cu executare în regim de detenție, reprezentând 36,07%69;
  • 222 inculpați au primit pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei70, reprezentând 22,82%;
  • 389 inculpați au primit pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, reprezentând 39,98%71;
  • 26 inculpați au primit pedeapsa amenzii penale, reprezentând 2,67%72;
  • 4 inculpați au primit sancțiunea avertismentului ca urmare a renunțării la aplicarea pedepsei, reprezentând 0,41%;
  • față 11 inculpați s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere, reprezentând 1,13%73.

Pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 5 luni până la 12 ani și 9 luni. pedepsele cu suspendarea condiționată a executării fiind cuprinse între 2 luni și 3 ani, iar cele cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei fiind cuprinse între 1 lună și 4 ani închisoare.
Dintre acestea:
pedepse sub 3 ani s-au aplicat față de 490 inculpați, reprezentând 50,36%, procent care s-a menținut față de anul 2014 (50,35%);
pedepse între 3 și 5 ani s-au aplicat față de 294 inculpați, reprezentând 30,22%, în scădere față de anul 2014 (37,79%);
pedepse mai mari de 5 ani s-au aplicat față de 163 inculpați, reprezentând 16,75%, în creștere față de anul 2014 (10,46%).
Se înregistrează o scădere cu 14,50% a numărului persoanelor condamnate definitiv, iar ponderea celor ce vor executa în regim de detenție se situează la 36,07% din totalul pedepselor cu închisoarea aplicate (comparativ cu 32,86% în anul 2014).
Prin prisma domeniului în care activau, 511 condamnați (52,52%) proveneau din mediul privat, din care 207 execută în detenție, reprezentând 40,51%74. Din cei 462 condamnați care activau în mediul public, execută în detenție 144 reprezentând 31,17%75.
Limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 în cazul a 21 inculpați, o scădere cu 70,42% comparativ cu anul 2014, când dispozițiile au fost aplicate față de 71 inculpați.
De asemenea, prin aplicarea dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/2002, limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate în cazul a 4 inculpați, în scădere cu 60% față de anul 2014, când aceste dispoziții au fost aplicate față de 10 inculpați.
De dispozițiile art.3201 din vechiul C.pr.pen., respectiv art.396 alin.10 Cod procedură penală, ce au ca rezultat reducerea la o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, au beneficiat 190 inculpați, o creștere de 35,71% față de anul 2014, când de aceste dispoziții au beneficiat 140 inculpați.
Referitor la antecedentele penale, se constată că au fost condamnați 9 inculpați recidiviști76.
Între persoanele condamnate definitiv sunt: 2 deputați (1 având calitate și de ministru), 1 senator, 1 ministru, 3 consilieri ministru, 3 procurori D.I.I.C.O.T.77 , 1 procuror P.I.C.C.J.78, 1 prim procuror la parchet de pe lângă tribunal, 1 procuror parchet de pe lângă tribunal, 3 prim procurori la parchet de pe lângă judecătorie (dintre care un adjunct), 1 procuror parchet judecătorie, 1 prim procuror al P.J.S.479, 1 procuror-consilier al unui membru C.S.M.80, 1 judecător Î.C.C.J.81, 1 judecător membru C.S.M., 1 judecător curte de apel, 1 judecător (președinte tribunal), 1 judecător (președinte judecătorie), 2 judecători judecătorie, 18 avocați, 1 notar public, 1 grefier, 1 ofițer în cadrul A.N.P.82, 1 ofițer S.R.I.83, 1 subofițer S.R.I., 231 ofițeri și subofițeri M.A.I.84 (50 ofițeri M.A.I., 119 subofițeri M.A.I. și 62 polițiști de frontieră), 5 ofițeri M.Ap.N.85 (dintre care 1 adjunct al șefului Direcției de Management și Resurse Umane din cadrul M.A.P.N., 1șef al Direcției de Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General al M.A.P.N., 1 șef birou din cadrul C.M.J.I.86 , 1 inspector șef I.S.U.87 ), 1 comisar șef în cadrul D.N.A.88, 1 director al Direcției Domenii Portuare din cadrul C.N.A.P.M.89, 2 directori ai Direcției Silvice (din care 1 director economic), 69 lucrători vamali, 4 inspectori vamali, 4 comisari în cadrul Gărzii Financiare (dintre care un comisar general), 1 fost comisar șef al Gărzii Financiare, 2 directori ai A.P.I.A.90 (din care 1 director general adjunct), 1 director de cabinet al ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 1 director general și 1 director general adjunct al C.N.A.D.N.R.91, 4 directori direcție în cadrul M.T.S.92, 2 directori ai A.D.S.93 (din care 1 director general și 1 director direcție), 1 director executiv și 1 director executiv adjunct al D.J.A.O.V.94, 3 directori și 1 șef departament ai C.N.P.R.95, 1 căpitan de port specialist la A.N.R.96, 1 director general al S.C. Complexul Energetic Turceni S.A și 2 directori direcție în cadrul acestei instituții, 1 director al O.C.P.I.97, 1 director general A.D.R.N.E.98 și alte 3 persoane cu funcții de conducere în cadrul acestei instituții, 1 director general al D.G.A.S.P.C.99, 2 comisari în cadrul A.N.P.C.100, 2 inspectori șefi în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții (din care un adjunct), 2 foști inspectori generali al I.G.J.R.101 (dintre care un fost adjunct), 2 directori ai U.C.M.102 , 1 director general al R.A.T.B.103, 1 director executiv al B.R.M.104, 1 fost director general al S.N.T.G.N.T.105 , 1 președinte al C.C.I.R.106, 1 președinte al S.I.F.O.107, 1 manager economic la Parchet de pe lângă Tribunal, 1 șef al Biroului de Expertiză Medicală și medic primar, 1 șef al birou din cadrul O.C.P.I.B.108, 1 inspector de specialitate primărie municipiu, 1 director financiar – contabil (ulterior director administrativ la Spitalul Clinic de Adulți Cluj), 1 șef al Ocolului Silvic, 1 consilier superior în cadrul D.G.R.F.P. – A.J.F.P., 3 șefi serviciu primărie, 1 președinte consiliu județean, 2 subprefecți, 1 primar Sector București, 3 primari municipiu, 2 primari oraș, 7 primari comună, 2 viceprimari municipiu, 1 viceprimar comună, 1 consilier juridic în cadrul prefecturii, 1 consilier local municipiu (deputat la data trimiterii în judecată), 2 secretari primărie Sector București, 1 secretar primărie comună, 3 inspectori școlari (din care 1 inspector școlar general adjunct), 6 medici (dintre care unul șef secție la Spitalul Clinic de Urgență și un medic veterinar cu funcție de control în cadrul D.S.V.S.A.), 10 profesori (din care 1 profesor universitar, 1 rector universitar, 1 director liceu particular), 2 directori bancă, 4 lichidatori judiciari, 4 executori judecătorești, 2 practicieni în insolvență, 1 președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul F.R.F. 109, 136 administratori și asociați, 21 persoane juridice.
Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2015, au fost condamnați 646 inculpați în 196 cauze, (772 inculpați condamnați prin 200 hotărâri nedefinitive, în anul 2014), din care 329 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a 56 inculpați și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 255 inculpați, pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 30 inculpați, iar pentru 6 condamnați s-au dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Dintre persoanele condamnate nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 3 deputați, 1 vicepremier, 2 judecători curte de apel, 4 judecători Tribunalul București, 1 judecător judecătorie, 1 procuror D.I.I.C.O.T.110 – serviciu teritorial, 1 procuror parchet pe lângă tribunal, 12 avocați, 28 ofițeri și subofițeri M.A.I.111 (dintre care un inspector șef și un adjunct al inspectorului șef al I.P.J.112, un inspector șef și un adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi), 7 subofițeri M.A.I., 4 ofițeri M.Ap.N.113 (dintre care un comandant al detașamentului de pompieri), 2 inspectori șef ai I.S.U.114 (dintre care un adjunct), 1 șef al Serviciului din cadrul I.S.U., 1 șef al Gărzii Financiare, 6 directori și 2 șefi serviciu în cadrul C.N.C.F.R.115, 2 directori ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 3 directori executivi adjuncți și 2 șefi serviciu în cadrul D.A.D.R.116, 5 directori în cadrul Societății Naționale „Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu” S.A., 1 director la Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din cadrul M.S.117 , 1 directorul general din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, 1 director general și 1 director economic ai Societății Naționale „Nuclearelectrica” S.A, 1 director al Direcției Supraveghere Utilizare Radiații Ionizante din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, 1 director general și un șef Serviciu patrimoniu la S.C. Hidroelectrica S.A., 1 director comercial al S.I.S.E.118 Moldova, 1 director executiv în cadrul D.S.V.S.A.119, 1 director general al Agenției de Sănătate Publică din cadrul M.T.120, 1 director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu, la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, 1 director executiv și respectiv de șef de serviciu la D.G.F.P.121 , 1 director general al S.C. Apa Canal S.A. Pitești, 1 director al Complexului Sportiv Național – Sala Polivalentă, 1 inspector antifraudă în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, 1 inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcții, 1 comisar în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, 1 comisar superior al Gărzii Financiare, 1 inspector vamal, 1 președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Grup Feroviar Român S.A, 1 șef al Serviciului Logistic din cadrul R.A.T.B.122, 3 inspectori fiscali în cadrul D.G.F.P., 1 președinte consiliu județean, 1 vicepreședinte consiliu județean, 1 prefect, 1 subprefect, 4 primari municipiu, 2 primari oraș, 10 primari comună, 3 viceprimari municipiu, 3 viceprimari comună, 1 consilier personal al primarului general al municipiului București, 4 consilieri locali primărie municipiu, 1 secretar prefectură,1 secretar primărie oraș, 4 secretari primărie comună, 1 notar public, 1 grefier, 3 executori judecătorești, 4 practicieni în insolvență, 2 inspectori școlari (din care un inspector general), 18 profesori (dintre care un rector al Universității Financiar Bancare București), 2 medici veterinari, 87 administratori și reprezentanți S.R.L., 30 persoane juridice.

3.1. Aspecte calitative ale activității

Calitativ, indicatorii de evaluare referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri, arestați netrimiși în judecată și condamnări, se prezintă după cum urmează:
A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1,47% din totalul cauzelor soluționate, respectiv 57 din 3.872.
În concret, au fost infirmate soluțiile dispuse în 39 de dosare, din care 10 de către instanța de judecată și 29 de procurorul ierarhic superior123.
Redeschiderea urmăririi penale s-a dispus în 18 dosare, din care 4 de către instanța de judecată și 14 de către procurorul ierarhic superior124.
Nu au fost înregistrate situații de inculpați arestați preventiv față de care a fost dispusă o soluție de netrimitere în judecată.
Calitatea activității se reflectă și în reducerea semnificativă a achitărilor în anul 2015. Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 7,63%, în comparație cu 10,16% în cursul anului 2014125, înregistrându-se o îmbunătățire evidentă a datelor statistice. Astfel, din 1.258 trimiși în judecată în cursul anului 2015, au fost achitați:
90 de inculpați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și dezincriminarea faptei, în scădere cu 29, 69% față de anul 2014126.
3 inculpați în baza art. 181 C.pen. apreciindu-se de către instanțele de judecată gradul de pericol social al faptelor deduse judecății127;
3 inculpați în temeiul art.10 lit.b) C.pr.pen. ca urmare a dezincriminării faptei128.
În ceea ce privește temeiul procedural, față de 13 inculpați s-au aplicat dispozițiile art.10 lit.a)/art.16 lit.a) C.pr.pen., față de 25 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art.10 lit.b)/art.16 lit.b) C.pr.pen., față de 32 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art.10 lit.c)/art.16 lit.c) C.pr.pen., iar față de 20 de inculpați dispozițiile art.10 lit.d)/art.16 lit.d) C.pr.pen.

Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 4 dosare privind 20 inculpați (4 dosare privind 5 inculpați, în anul 2014). Ponderea inculpaților cu privire la care s-a dispus restituirea este de 1,76% din totalul persoanelor judecate definitiv.
În anul 2015, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 303 hotărâri penale un număr de 973 inculpați129.
Au fost pronunțate 25 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de un număr de 42 inculpați (36 hotărâri privind 75 inculpați, în anul 2014), din care 15 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției speciale (39 în 2014), 12 inculpați ca urmare a intervenirii decesului (33 în 2014), 5 inculpați ca urmare a intervenirii împăcării, 3 inculpați persoane juridice ca urmare a radierii acestora, 6 inculpați persoane juridice ca urmare a lipsei de personalitate juridică, 1 inculpat ca urmare a aplicării prevederilor art.10 alin.(1) lit.h) C.pr.pen.
În concluzie, în anul 2015 se constată o creștere a activității judiciare desfășurate de procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de eficiență, relevată de creștere cu 43,20 % a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu 37,36% a căilor de atac declarate, toate acestea reducerea procentului de achitări cu 24.90%.


4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

Analiza hotărârilor definitive de condamnare dispuse de instanțele judecătorești completează imaginea eficienței modului de combatere a infracționalității pe segmentul de competență al Direcției Naționale Anticorupție, rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai activității de urmărire penală. De aceea, în continuare prezentăm aspectele privind celeritatea procesului penal și caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.

Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le dețineau, se observă că și în anul 2015 în dosare de mare corupție au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare a unor persoane cu funcții de demnitate publică, între care: 2 deputați (1 având calitate și de ministru), 1 senator, 1 ministru, 3 consilieri ministru.

4.1. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

Durata întregului proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, s-a desfășurat după cum urmează:
  • maxim 1 an în cazul a 84 condamnați, în creștere cu 64,71% față de anul 2014 (51 condamnați);
  • între 1-2 ani în cazul a 113 condamnați, în creștere cu 56,94% față de anul 2014 (72 condamnați);
  • între 2-3 ani în cazul a 72 condamnați, în scădere cu 19,10% față de anul 2014 (89 condamnați);
  • între 3-4 ani în cazul a 68 condamnați, în scădere cu 48,87% față de anul 2014 (133 condamnați);
  • între 4-5 ani în cazul a 346 condamnați, în creștere cu 198,28% față de anul 2014 (116 condamnați);
  • peste 5 ani în cazul a 290 condamnați, în scădere cu 57,29% față de anul 2014 (679 condamnați).

Prin prisma tipului de proceduri aplicabile, se constată că din cei 973 condamnați definitiv, pentru 907 inculpați procedura de judecată a constat în două grade de jurisdicție (fond și apel), reprezentând un procent de 93,22%. Totodată, pentru 45 inculpați (4,62%), procesul s-a finalizat în primul grad de jurisdicție, comparativ cu un număr de 16 inculpați (1,40%) care s-au aflat într-o situație similară în anul 2014. În cazul a numai 21 de inculpați procesul penal s-a finalizat în trei grade de jurisdicție.
Creșterea exponențială a procentului inculpaților pentru care procedura de judecată a constat în cel mult două grade de jurisdicție, precum și diminuarea semnificativă a numărului inculpaților pentru care procesul penal s-a finalizat în trei grade de jurisdicție, sunt explicabile, în primul rând, prin intrarea în vigoare a dispozițiilor noului Cod de procedură penală.
Cea mai scurtă durată a procesului penal a fost de 3 luni și 7 de zile, în procedura simplificată prevăzută de art.396 alin.10 C.pr.pen.130
Durata cea mai mare a procesului penal a fost de 10 ani și 11 luni131.


I. Durata urmăririi penale

Analiza hotărârilor definitive a relevat că în cazul a 650 inculpați durata urmăririi penale a fost de maxim 1 an și 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 66,80%132.
Concret:
  • în 31 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în scădere cu 24,39% față de anul 2014 (41 cazuri);
  • în 89 cazuri urmărirea penală a durat între 1 lună și cel mult 3 luni, în scădere cu 59,55% față de anul 2014 (220 cazuri);
  • în 79 cazuri urmărirea penală a durat între 3 luni și 6 luni, în scădere cu 63,59% față de anul 2014 (217 cazuri);
  • în 345 de cazuri urmărirea penală a durat între 6 luni și până la 1 an, în creștere cu 76,02% față de anul 2014 (196 cazuri);
  • în 106 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an și 1 an și 6 luni, în creștere cu 29,27% față de anul 2014 (82 cazuri);
  • în 88 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an și 6 luni și 2 ani, în scădere cu 36,23% față de anul 2014 (238 cazuri);
  • în 131 cazuri urmărirea penală a durat între 2 ani și 3 ani, în scădere cu 17,09% față de anul 2014 (158 cazuri);
  • în 104 cazuri urmărirea penală a durat peste 3 ani, în creștere cu 18,18% față de anul 2014 (88 cazuri).
Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 6 zile133, iar urmărirea penală a durat cel mai mult 8 ani și 6 luni134.

II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței

Durata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost în anul 2015:
  • cel mult 1 an în 186 cazuri, în creștere cu 64,60% față de anul 2014 (113 cazuri);
  • între 1 an și 2 ani în 155 cazuri, în creștere cu 11,51% față de anul 2014 (139 cazuri);
  • între 2 ani și 3 ani în 164 cazuri, în creștere cu 11,56% față de anul 2014 (147 cazuri);
  • între 3 ani și 5 ani în 390 cazuri, în creștere cu 26,62% față de anul 2014 (308 cazuri);
  • între 5 ani și 6 ani în 27 cazuri, în scădere cu 87,89% față de anul 2014 (223 cazuri);
  • între 6 ani și 7 ani în 9 cazuri, în scădere cu 52,63% față de anul 2014 (19 cazuri);
  • peste 7 ani în 42 cazuri, în scădere cu 78,01%, față de anul 2014 (191 cazuri).
Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 47 de zile135, iar procesul cel mai lung a avut o durată de 9 ani și 2 luni136.
Hotărârile definitive de condamnare relevă și faptul că, în cazul a 34 din cei 973 inculpați, ciclul procesual a fost reluat cel puțin 1 dată.
În 12 cauze penale, privind pe 50 de inculpați condamnați definitiv, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării.
În concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2015 relevă îmbunătățirea procentului cazurilor în care durata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost de maxim 3 ani, creșterea susținută a numărului inculpaților pentru care procedura de judecată a constat în cel mult două grade de jurisdicție, precum și emiterea unei soluții finale în cauze foarte vechi.

4.2. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

Activitatea de combatere a corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din instituții financiare ori din alte instituții de control și avocați, reliefată de datele statistice referitoare la condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul 2015, se prezintă succint, după cum urmează:
Au fost condamnați definitiv 19 magistrați, din care 7 judecători (1 judecător la Î.C.C.J., 1 judecător membru C.S.M, 1 judecător curte de apel, 1 judecător președinte tribunal, 1 judecător președinte judecătorie, 2 judecători judecătorie) și 12 procurori (1 procuror de la P.Î.C.C.J., 3 procurori D.I.I.C.O.T. –birou teritorial, 1 prim procuror la parchet de pe lângă tribunal, 1 procuror parchet de pe lângă tribunal, 3 prim procurori la parchet de pe lângă judecătorie (dintre care un adjunct), 1 procuror parchet judecătorie, 1 prim procuror al P.J.S.4 București, 1 procuror-consilier al unui membru C.S.M.).
Comparativ, în anul 2014 au fost condamnați definitiv 20 magistrați, din care 7 judecători (4 judecători de tribunal și 3 judecători de judecătorie) și 13 procurori (2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 1 procuror la parchet de pe lângă curte de apel, 1 procuror-șef al Biroului Teritorial Slobozia din cadrul Direcției Naționale Anticorupție,1 procuror la D.I.I.C.O.T. Iași, 6 prim-procurori la parchet de le lângă judecătorie și 2 procurori la parchet de le lângă judecătorie).
S-a dispus trimiterea în judecată, în anul 2015, a 15 magistrați (7 judecători din care 1 judecător sindic, și 8 procurori, din care 1 prim-procuror, 2 procurori șefi).
Pedepsele definitive aplicate magistraților, în anul 2015, au fost:
închisoarea cu executare în detenție pentru 12 magistrați137;
închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru 4 magistrați138;
închisoarea cu suspendarea condiționată a executării pentru 3 magistrați139
Prin hotărâri definitive, în anul 2015 au fost condamnați 231 ofițeri și agenți de poliție140, în creștere cu 600% față de anul 2014, când au fost condamnați definitiv un număr de 33 ofițeri și agenți de poliție.
În anul 2015 au fost trimiși în judecată 81 de polițiști.
În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv: 69 lucrători vamali, 4 inspectori vamali, 4 comisari în cadrul Gărzii Financiare (dintre care un comisar general), 1 fost comisar șef al Gărzii Financiare, 2 directori ai A.P.I.A.141 (din care 1 director general adjunct), 2 directori ai A.D.S.142 (din care 1 director general și 1 director direcție), 1 director executiv și 1 director executiv adjunct al D.J.A.O.V.143, 2 comisari în cadrul A.N.P.C.144, 2 inspectori șefi în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții (din care un adjunct), 1 director executiv al B.R.M.145, 1 președinte al C.C.I.R.146, 1 președinte al S.I.F.O.147, 1 manager economic la Parchet de pe lângă Tribunal, 1 șef al Biroului de Expertiză Medicală și medic primar, 1 șef al birou din cadrul O.C.P.I.B.148, 1 inspector de specialitate primărie municipiu, 1 director financiar – contabil (ulterior director administrativ la Spitalul Clinic de Adulți Cluj), 1 șef al Ocolului Silvic, 1 consilier superior în cadrul D.G.R.F.P. – A.J.F.P., 3 șefi serviciu primărie, 6 medici (dintre care unul șef secție la Spitalul Clinic de Urgență și un medic veterinar cu funcție de control în cadrul D.S.V.S.A.), 2 directori bancă149.
Au fost trimiși în judecată 49 inculpați ce activau în instituții financiare și alte instituții de control, din care 7 lucrători vamali, 2 președinți A.N.R.P. 150, 1 președinte C.N.A.151, 1 președinte Camera de Comerț și Industrie a României, 1 președinte - director general C.J.A.S.152, 1 președinte A.D.R.153, 1 președinte A.N.S.V.S.A.154, 1 director tehnic și secretar de stat Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie și M.A.D.R.155, 1 comisar șef adjunct de Gardă Financiară, 3 comisari de Gardă Financiară, 8 inspectori antifraudă, 6 inspectori fiscali, 11 inspectori D.S.V.S.A.156, 2 inspectori I.T.R.S.V.157, 1 comisar șef Gardă de Mediu, 2 comisari de Gardă de Mediu.
Au fost condamnați prin hotărâri definitive 18 avocați (27 în anul 2014), iar prin hotărâri nedefinitive 14 avocați. Din cei 18 avocați condamnați definitiv, 4 au beneficiat de procedura simplificată de judecată. Totodată, au fost trimiși în judecată 15 avocați, comparativ cu 25 în anul 2014.
Pedepsele definitive aplicate avocaților, în anul 2015, au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 10 inculpați și cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere pentru 8 inculpați.

Rezultă că, în anul 2015, din 1.175 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sau față de care a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, un număr de 124 activau în instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în strânsă legătură cu acestea (reprezentând 10,55%), iar din 952 condamnați definitiv (persoane fizice), 166 persoane făceau parte din această categorie (reprezentând 17,44%).


4.3. Recuperarea produselor infracțiunii

Îmbunătățirea gradului de recuperare a produselor infracțiunii a reprezentat unul din obiectivele importante stabilite pentru anul 2015, iar analiza rezultatelor obținute, relevă o creștere a eficienței în acest domeniu.

a. Analiza măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2015158

Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2015 de către Direcția Națională Anticorupție.
În anul 2015, în cele 288 rechizitorii și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției în care s-a reținut existența unui produs infracțional, după cum urmează:
valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de peste 1.918 milioane lei, echivalentul a 431,6 milioane euro, în creștere cu 2090,86% (87,7 milioane lei, echivalentul a 19,7 milioane euro, în anul 2014);
prejudiciile produse se ridică la suma de 3.347,2 milioane lei, echivalentul a 753 milioane euro, în creștere cu 98,31% (1.687,9 milioane lei, echivalentul a 379,7 milioane euro în anul 2014).
În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 2.193,42 milioane lei, echivalentul a 493,46 milioane euro în creștere cu 48,41% față de anul 2014159.
Au fost identificate și sechestrate efectiv bunuri în valoare totală de 1982,42 milioane lei, echivalentul a 445,99 milioane euro, în creștere cu 103,37% față de anul 2014160.
Astfel, în 80,90% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii, fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă peste 90% din cuantumul total al măsurilor asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.
În concluzie, se constată o creștere a semnificativă atât a valorii banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție, cât și a valorii produsului infracțional generat de infracțiunile ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în anul 2015.
Se remarcă o creștere cu 48,41% a cuantumului total al măsurilor asigurătorii dispuse și o menținere a preocupării pentru luarea și aplicarea efectivă a măsurilor asigurătorii ca și componentă importantă în activitatea de cercetare penală desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție.
Trebuie remarcată, în acest context, importanța folosirii instituției confiscării extinse și a dezvoltării practicii organelor judiciare în acest domeniu, precum și operaționalizării Compartimentului de Investigații Financiare.

b. Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015

În anul 2015, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 241 hotărâri judecătorești161 prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 976.758.741,75 lei, echivalentul a 219.743.248,98 euro162.
În această sumă se cuprind:
a. Plata de despăgubiri dispuse de instanțe către părțile civile în sumă totală 844.431.157,54 lei, echivalentul a 189.973.263,79 euro163.
Dintre acestea, circa 86,86% reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public ori unor entități de interes public, în sumă de 733.474.362,14 lei, echivalentul a 165.011.105,09 euro.
Se constată că, din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 1.811.218,86 lei, echivalentul a 407.473,31 euro (6.399.165 lei, echivalentul a 1.439.761 euro în anul 2014).
b. Confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 132.327.584,21 lei, echivalentul a 29.769.985,2 euro164.
Urmare hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în anul 2015 de instanțele de judecată în dosarele DNA, statul român are de confiscat sau de recuperat sub forma despăgubirilor civile suma totală de 194.373.616,98 euro (reprezentând 165.011.105,09 euro despăgubiri acordate unor autorități și instituții de stat, plus 29.769.985,2 euro sume supuse confiscării speciale, minus 407.473,31 euro sumă recuperată în cursul procesului penal).
În concluzie, se observă că valoarea sumelor ce fac obiectul confiscării sau plății de despăgubiri dispuse în mod definitiv în anul 2015 prin hotărârile instanțelor judecătorești a fost la un nivel asemănător celei reținute în anul precedent, urmare a recuperării parțiale a prejudiciului cauzat precum și a dispozițiilor de restituire a sumelor către denunțători.
Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de interes public prejudiciate prin activitatea infracțională.
Analiza datelor reflectă faptul că recuperarea produselor infracțiunii face obiectul unei preocupări constante în activitatea organelor judiciare cu rol în anchetarea și judecarea infracțiunilor de corupție la nivel înalt și mediu sau a infracțiunilor economice ce produc prejudicii însemnate.
Principala provocare va rămâne aducerea la îndeplinire a hotărârilor instanțelor de către instituțiile cu rol în valorificarea bunurilor confiscate ori în recuperarea despăgubirilor ce reprezintă sume către bugetul național sau bugetul Uniunii Europene.

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

În anul 2015, Serviciul de cooperare internațională și programe a contribuit prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeplinirea următoarelor direcții principale de acțiune:
  • urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva corupției;
  • reflectarea unei imagini externe corecte a activității direcției;
  • continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state și a activității desfășurate de DNA în cadrul grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;
  • desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională;
  • implicarea DNA în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;
  • implicarea DNA în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție din care face parte și Direcția Națională Anticorupție;
  • implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;
  • desfășurarea activităților de training specializat pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție, în parteneriat cu alte organizații;
  • oferirea de asistență tehnică și training anticorupție procurorilor din alte state.

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

S-a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în continuare în cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”. În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei, prin intermediul Ministerului Justiției.
Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește competențele sale, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape și în cursul anului 2015 menținerea și creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității personalului operativ al direcției, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție și aducerea la îndeplinire a competențelor procurorului în faza de judecată. Printre măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în acest context pot fi menționate:
  • În vederea întăririi capacității DNA de a soluționa cu celeritate și rigurozitate numărul crescând de dosare cu care este sesizată, la solicitarea procurorului șef al Direcției, prin Hotărâre a Guvernului, a fost alocat un număr suplimentar de 50 de procurori și 10 specialiști;
  • În vederea creșterii eficienței activității procurorilor de ședință de susținere a acțiunii penale în fața instanțelor de judecată în cauzele DNA Direcției Naționale Anticorupție și pentru a răspunde în mod corespunzător creșterii volumului de activitate a procurorilor de ședință ca urmare a modificărilor aduse fazei de judecată prin noul Cod de Procedură Penală, structura Direcției Naționale Anticorupție a fost modificată, prin Ordin al Procurorului șef al Direcției, în sensul reorganizării și dezvoltării Secției Judiciare Penale, astfel încât această secție a fost întărită prin înființarea a două noi servicii și prin recrutarea unui număr suplimentar de 9 procurori;
  • Compartimentul de investigații financiare aflat în subordinea directă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, înființat în scopul creșterii gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni de corupție și asimilate, a fost dezvoltat în sensul alocării de personal, respectiv 5 ofițeri de poliție judiciară specializați în investigații financiare și un specialist;
  • analiza periodică a duratei și cauzelor de întârzieri în soluționarea a proceselor având ca bază dosarele DNA aflate în faza de judecată și luarea măsurilor procedurale aflate în competența procurorului pentru accelerarea proceselor și obținerea unor soluții temeinice;
  • formularea de propuneri de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal în vederea revizuirii dispozițiilor legale privind reducerea duratei pedepsei în cazul elaborării de lucrări științifice publicate de persoana condamnată; transmiterea acestor propuneri către Ministerul Justiției și CSM;
  • participarea la grupul de lucru constituit de Ministerul Justiției pentru elaborarea legii privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și participarea la discuțiile purtate în cadrul comisiilor parlamentare;
  • participarea regulată a Direcției Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.
Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în cursul anului 2015, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în Raportul anual din data de 28 ianuarie 2015 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu. În lunile mai, septembrie și noiembrie 2015, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.
Raportul anual din data de 28 ianuarie 2015 al Comisiei Europene a apreciat, ca și rapoartele anterioare, eforturile Direcției Naționale Anticorupție în a cerceta și aduce în fața instanței cu succes dosare de corupție. Raportul a remarcat că activitatea DNA în 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de corupție la nivel înalt, de la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice. S-a subliniat că acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut un dinamism remarcabil și s-au reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în particular.

În ceea ce privește strategiile anticorupție la nivel național, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a asigurat suportul tehnic al participării conducerii Direcției Naționale Anticorupție la reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, denumită Comisia MCV, înființată prin Hotărârea Guvernului nr.216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ca organism interinstituțional aflat în coordonarea ministrului justiției.
Strategia Națională Anticorupție
Urmare a adoptării, prin Hotărârea Guvernului nr. 215/20 martie 2012 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012 – 2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012 – 2015, Direcția Națională Anticorupție este membru al Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, creată în vederea monitorizării implementării Strategiei.
În această calitate, pe parcursul anului 2015, Direcția Națională Anticorupție a participat la reuniunea din 19 februarie 2015 a platformei, ocazie cu care au fost prezentate progresele Direcției Naționale Anticorupție în îndeplinirea obiectivelor ce îi revin in cadrul Strategiei Naționale Anticorupție și a raportat semestrial evoluțiile indicatorilor din Planul Sectorial de Acțiune al DNA privind implementarea SNA.
În prima parte a anului 2015 a fost finalizat Studiul criminologic privind cauzele și consecințele corupției în România elaborat de experți olandezi de la Universitatea din Amsterdam, studiu la a cărei realizare a contribuit și Direcția Națională Anticorupție.

5.2. Unitatea de Implementare Programe

Programele cu finanțare UE propuse ori derulate în anul 2015 au vizat, ca și în anii precedenți, în principal domeniul întăririi capacității administrative și instituționale și domeniul consolidării infrastructurii DNA.

I. În domeniul întăririi capacității administrative și instituționale

1. Contract de grant OLAF/2013/D5/027
Activitățile proiectului „Training specializat pentru utilizarea echipamentelor tehnice folosite în investigarea fraudei și corupției, inclusiv a fraudelor împotriva intereselor financiare ale UE”. s-au desfășurat pe parcursul a 8 luni de zile, în perioada noiembrie 2014 – septembrie 2015.
În cadrul acestuia, 5 specialiști IT din cadrul DNA și 11 reprezentanți ai Serviciului Tehnic participă la 14 sesiuni de formare profesională privind utilizarea echipamentelor tehnice folosite în investigarea fraudei și corupției, organizate în România, alte state europene precum și în Statele Unite ale Americii.
În anul 2015, 5 specialiști IT au participat la 8 sesiuni de formare profesională organizate în Marea Britanie, Norvegia, Belgia, și 10 reprezentanți ai Serviciului Tehnic au participat la 4 sesiuni de formare profesională în România.
Cheltuielile proiectului în valoare de aproximativ 90.000 EUR sunt finanțate, în proporție de 80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE II TRAINING 2014).

2. Proiecte finanțate prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014
În cursul anului 2015, DNA a implementat două proiecte finanțate 100% din fondurile granturilor acordate de Norvegia autorităților din România.
Primul, finanțat în cadrul programului RO18 Întărirea capacității și cooperarea instituțională între instituțiile publice, autorități locale și regionale românești și norvegiene, a susținut organizarea în luna mai 2015, pentru 4 procurori și ofițeri de poliție din cadrul DNA, a unei vizite de studiu de 3 zile la sediul OKOKRIM, care este o structură de parchet din Norvegia similară DNA. Vizita a consolidat relațiile bilaterale dintre România și Norvegia, prin consolidarea cooperării între DNA și OKOKRIM, și a facilitat schimbul de cunoștințe, experiență, tehnici și bune practici între practicieni în domeniul fraudei și corupției în luptă cele două țări.
Cel de-al doilea proiect, finanțat în cadrul programului RO01 Asistență tehnică și Fondul Național Bilateral, a avut ca scop facilitarea schimbului de bune practici în domeniul combaterii corupției și infracțiunilor economice, recuperării bunurilor provenite din infracțiuni și confiscării extinse, între investigatori din Romania, Norvegia, Liechtenstein, Franța și Marea Britanie, prin organizarea în luna septembrie 2015, la Poiana Brașov, a unui seminar.

3. Contract de grant OLAF/2015/D1/016
În perioada 10-11 decembrie 2015, Direcția Națională Anticorupție a organizat la Poiana Brașov seminarul cu participare internațională având ca temă „Fraudarea surselor de venit la bugetul UE prin operațiuni vamale simulate. Tipologii și metode investigare.”
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) al Comisiei Europene, prin contractul de grant OLAF/2015/D1/016, în cadrul programului HERCULE III.
Seminarul a avut un caracter internațional, bucurându-se de participarea și expertiza practicienilor din România – procurori, ofițeri de poliție și specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, investigatori din cadrul Agenției Naționale Vamale și reprezentanți ai Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF), alături de reprezentanți ai autorităților vamale și ai parchetelor din alte cinci state: Austria, Germania, Letonia, Serbia și Slovacia, care au prezentat fiecare viziunea lor asupra fenomenului fraudării surselor de venit la bugetul UE prin utilizarea operațiunilor vamale simulate.

4. Proiect finanțat de fundația Hans Seidel
În cursul anului 2015, DNA a formulat o propunere de proiect care a fost aprobat și va primi finanțare aproape de 100% din partea fundației Hanns Seidel. Proiectul își propune susținerea activității Direcției Naționale Anticorupție prin îmbunătățirea capacităților profesionale ale procurorilor pledanți din cadrul DNA și construirea de relații profesionale între procurorii pledanți din România și cei din Moldova. Rezultatele proiectului vor fi obținute prin organizarea unei sesiuni de instruire profesională cu durata a 2 zile, în București, România, pentru un număr de 45 participanți (40 procurori pledanți din DNA și 5 procurori pledanți din Republica Moldova). Informațiile dobândite în timpul sesiunii de instruire vor fi consolidate în cadrul unei scurte vizite de studiu organizate după sesiunea de training, în cadrul unor structuri judiciare similare din Germania.

II. În domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)

1. Contract de GRANT OLAF 2013/D5/064
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a cofinanțat prin programul Hercule II Asistență Tehnică proiectul propus de DNA pentru achiziționarea de hardware și licențe de aplicații software necesare activităților de percheziție informatică și de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic din cadrul DNA. Costul total estimat al proiectului este de 194.000 EUR, OLAF cofinanțând 50% din această sumă.

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

Și în cursul anului 2015 a fost asigurată prezența DNA în calitatea sa de parchet specializat anticorupție, ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei, ONU sau OECD, de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție165 pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părți a convențiilor europene și internaționale anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea participării Direcției Naționale Anticorupție la aceste activități internaționale a fost recunoscută de aceste organizații prin includerea Direcției Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora din ele și prin invitații constante la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.
Oferirea de expertiză anticorupție parchetelor și autorităților anticorupție din alte țări
În anul 2015 a sporit interesul acordat de parchete și autorități anticorupție mai recent create din alte state din Europa și din afara Europei față de expertiza anticorupție pe care o poate oferi Direcția Națională Anticorupție, astfel că procurorii D.N.A. au participat în calitate de expert la diverse misiuni în cadrul programelor și proiectelor internaționale sau participarea la conferințe internaționale pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate. Au fost de asemenea organizate unele vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul DNA, cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii DNA au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.
In acest sens, 52 procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție au participat la conferințe internaționale, reuniuni și seminarii anticorupție (organizate de Academia de Drept European - ERA, TAIEX, Fundația Germană pentru Cooperare Juridică Internațională - IRZ, OECD, OLAF, Comisia Europeană, Parlamentul European, CEDO, Transparency International Ungaria, CEPS etc.), susținând prezentări pe baza cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri.
De asemenea, în cursul anului 2015 s-a înregistrat participarea a 8 procurori și ofițeri de poliție la vizite de studiu, cursuri și programe de instruire și schimb de experiență organizate, printre altele, de Comisia Europeană, Academia Internațională de Poliție și Școala Națională de Magistratură din Franța
În cursul anului 2015 Direcția Națională Anticorupție a fost gazda unor întâlniri de schimb de experiență cu magistrați și înalți funcționari guvernamentali anticorupție din alte state. Astfel, au fost primite la sediul Direcției Naționale Anticorupție 10 vizite de studiu ale unor delegații de magistrați din Austria, Germania, Olanda, Italia, Spania, Polonia și Ungaria în cadrul programului EJTN. De asemenea, au fost primite de către Direcția Națională Anticorupție, în cadrul unor proiecte, coordonate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice, delegații din Spania, Polonia, Franța, Germania, Italia, Ucraina și Republica Moldova.
În cadrul programului ”Lideri pentru justiție” implementat de Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer, DNA a organizat în data de 21 septembrie o discuție deschisă despre activitatea Direcției Naționale Anticorupție la care au participat 50 de absolvenți ai programului de leadership.
Protocoale de colaborare
Direcția Națională Anticorupție a încheiat un Memorandum de cooperare cu Inspectoratul General (IG/IN) al Băncii Europene de Investiții (Divizia de Investigare a Fraudelor) cu sediul la Luxemburg, în scopul de a facilita schimbul de informații între cele două părți, în exercitarea atribuțiilor acestora, pentru prevenirea, identificarea și rezolvarea cazurilor de fraudă, corupție, spălare de bani și alte infracțiuni care au legătură cu competența fiecărei părți.
De asemenea, Direcția Națională Anticorupție a negociat în vederea semnării în cursul anului 2016 a unui Acord de cooperare cu Procuratura Generală din Republica Bulgaria în materia investigării infracțiunilor de corupție, cu scopul stabilirii unei abordări comune a infracțiunilor de corupție care afectează ambele țări.

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state

Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, prin atribuțiile specifice realizate cu privire la:
îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul a 117 cereri de comisii rogatorii internaționale active, a autorităților judiciare din alte state în vederea administrării de probe în 34 de țări după cum urmează: Austria (8), Belgia (2), Bulgaria (8), Cehia (1), Cipru (7), Egipt (1), Elveția (5), Emiratele Arabe Unite (1), Estonia (1), Franța (4), Germania (7), Grecia (2), Isle of Man (1), Israel (2), Italia (29), Letonia (2), Liechtenstein (2), Liban (2), Marea Britanie (1), Moldova (2), Monaco (2), Norvegia (1), Olanda (2), Panama (1), Polonia (1), Singapore (1), Slovacia (2), Slovenia (1), Spania (4), Seychelles (1), SUA (2), Turcia (3), Ucraina (2) și Ungaria (6), înregistrând astfel cel mai mare număr de cereri de comisii rogatorii internaționale active de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție până în prezent;
îndeplinirea formalităților privind efectuarea, în cadrul a 14 cereri de comisii rogatorii internaționale pasive, a actelor procesual - penale solicitate de către autoritățile judiciare competente din străinătate, respectiv din Austria (1), Bulgaria (1), Germania (4), Grecia (1), Israel (1), Italia (1), Moldova (2), Serbia (1), Slovenia (1) și Ucraina (1),
solicitarea ori efectuarea unor verificări operative pe cale polițienească privind identificarea unor persoane, domicilii legale, autoturisme etc. Au fost solicitate în total 12 asemenea verificări operative din care 9 directe în Austria (1), Germania (2), Italia (3), Marea Britanie (1) și SUA (2) și 3 prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională în Malta (1), Emiratele Arabe Unite (1) și Bulgaria (1), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util.
Totodată, s-a dat curs la 3 asemenea solicitări de efectuare a unor verificări similare primite din partea Austriei (1), Franței (1) și Marii Britanii (1);
cooperarea cu EUROJUST: au fost efectuate verificări și au fost formulate răspunsuri cu privire la 2 solicitări de informații primite de la Eurojust și s-a cerut sprijin acestei instituții în 17 cazuri (14 solicitări de sprijin operațional și 3 solicitări de informare).

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare își desfășoară activitatea, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul managementului resurselor umane prin elaborarea proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind structura și organizarea direcției, precum și formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale. De asemenea, desfășoară activități specifice în ceea ce privește formularea propunerilor de selecționare, numire, promovare, delegare, detașare sau încetare a raporturilor de muncă pentru personalul direcției, constituirea comisiilor de examinare pentru promovarea și încadrarea personalului, organizarea concursurilor sau examenelor, organizarea și coordonarea activității de formare profesională continuă a personalului direcției prin urmărirea modului de îndeplinirea a programului de formare profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, ofițerilor de poliție judiciară și a funcționarilor publici.
În anul 2015, acest compartiment a înregistrat un număr de 1845 lucrări, din care 778 cereri, comparativ cu 1909 lucrări din care 827 cereri în anul 2014.
Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2015, era ocupată în proporție de 91,88% (645 posturi ocupate, din cele 702), iar activitatea a fost desfășurată cu 91,31% din personalul prevăzut în organigramă (641 persoane în activitate din 702 posturi prevăzute), întrucât 9 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (3 procurori, din care 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, și 1 la Ministerul Afacerilor Interne, și 1 procuror delegat la PICCJ ), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 ofițer de poliție judiciară, 1 grefier, 1 șofer și 1 referent) sau pentru alte motive (1 grefier).
În cursul anului 2015, numărul de posturi a fost suplimentat cu 5 posturi de specialiști antifraudă prin H.G. nr. 326/13.05.2015, 50 de posturi de procurori și 10 posturi de personal auxiliar de specialitate prin H.G. nr. 486/30.06.2015, situația ocupării efective prezentându-se astfel:
a) 195 de posturi de procurori, din care ocupate 164 (84,10%);
b) 220 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 217 (98,63%);
c) 55 de posturi de specialiști, din care ocupate 52 (94,54%);
d) 25 de posturi de specialiști antifraudă, din care ocupate 18 (72%);
e) 109 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 104 (95,41%);
f) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 37 (84,09%);
g) 54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 50 (92,59%).

Referitor la funcțiile de conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii a numit/reînvestit, pentru un mandat de 3 ani, un număr de 4 procurori șefi serviciu și 1 procuror șef birou la structura teritorială.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate 4 interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 55 procurori care au fost declarați admiși de către comisiile special constituite (22 la nivel central și 33 la nivel teritorial).
Încadrarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și a Regulamentelor emise de Consiliul Superior al Magistraturii. Concret, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au fost numiți ca urmare a promovării concursurilor un număr de 14 grefieri (12 grefieri la structura centrală și 2 la serviciile teritoriale), 1 grefier-arhivar precum și 3 șoferi.
Tot în cursul anului 2015, au fost detașat 1 grefier de la altă unitate de parchet, la structura centrală, pe o perioadă de 1 an.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2015, 37 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar pentru un număr de 41 ofițeri de poliție judiciară a fost prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.
Fluctuația personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe parcursul anului 2015, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, se regăsește în Anexa nr.5.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator secundar de credite, a emis 657 de ordine și decizii vizând încadrarea și salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție judiciară și personalului auxiliar de specialitate și conex, economic și administrativ.
În ceea ce privește asigurarea resurselor umane corespunzătoare au fost parcurse etapele privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza competenței și a oportunităților egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.
Referitor la încadrarea sau promovarea personalului în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Compartimentul a asigurat organizarea unui număr de 20 concursuri, interviuri sau examene la care au participat 238 de candidați, după cum urmează:
  • 4 interviuri pentru numirea procurorilor – 80 candidați;
  • 2 concursuri pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare – 30 candidați;
  • 3 concursuri de ocupare a posturilor de grefier șef secție/serviciu – 20 candidați;
  • 1 concurs de promovare în grad superior a funcționarilor publici – 1 candidat;
  • 1 concurs ocupare post consilier – funcționar public – fără candidați;
  • 2 concursuri de ocupare posturi șofer - 7 candidați;
  • 2 concursuri de promovare a grefierilor de la instanțe/parchete inferioare - 34 candidați;
  • 1 concurs definitivare în funcție grefier arhivar / promovare a grefierilor în grad superior sau din studii medii și studii superioare - 6 candidați;
  • 2 concursuri de ocupare post agent procedural – 8 candidați;
  • 1 concurs ocupare post consilier temporar (personal contractual) – 6 candidați;
  • 1 concurs ocupare post grefier-arhivar – 41 candidați.

În aplicarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice166, s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor, funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise, după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
De asemenea, au fost centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităților juridice de către soț, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției, precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informații, în conformitate cu prevederile art.5 alin.(3), art.6 și art.7 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, numerele de înregistrare atribuite de Autoritatea Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(2) din Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor, sunt menționate pe orice act prin care datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau dezvăluite în cadrul activităților desfășurate în domeniul dreptului penal, activităților având ca scop monitorizarea/securitatea persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/private precum și a activităților având ca scop administrarea justiției, servicii de consiliere legală și reprezentare în justiție. De asemenea, de la secțiile și serviciile care prelucrează date cu caracter personal au fost culese datele necesare întocmirii raportului anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
În cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor, organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 52 procurori la 39 seminarii, iar la programul anual de formare profesională continuă a grefierilor, organizat de Școala Națională de Grefieri, s-a asigurat participarea unui număr de 10 grefieri la 9 seminarii. De asemenea, s-a asigurat participarea a 17 grefieri la seminarii organizate de SNG cu temele „Drept procesual penal” și „Ecris”.
Pregătirea profesională descentralizată continuă s-a realizat într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofițerii de poliție judiciară, grefierii și specialiștii direcției fiind aprobate de Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii la nivelul fiecărei secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația și jurisprudența relevantă pentru activitatea direcției, dar și normele deontologiei profesionale.
Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat reglementări interne privind registrele și condicile utilizate în activitatea de grefă, dispozițiile privind camera preliminară – măsuri premergătoare, măsuri preventive, procedura de judecată și soluții, managementul documentelor și arhivarea electronică și comunicarea la nivelul compartimentului de grefă – element de bază al unui management eficient.
Perfecționarea profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul direcției s-a realizat cu respectarea actelor normative referitoare la pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea continuă s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În anul 2015, pregătirea continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, fiind stabilite domeniile de formare profesională suplimentară prin planul de măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de perfecționare profesională. În anul 2014, Direcția Națională Anticorupție a finanțat participarea a 24 specialiști și 14 funcționari publici la programe de formare profesională în domeniul fondurilor europene, controlului intern și managementului riscurilor, managementului resurselor umane, salarizării bugetare și IT.
Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului direcției a continuat să fie asigurată și prin intermediul programelor europene ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internațională.

7. Transparența și relația cu publicul și presa

Corupția și combaterea faptelor de corupție reprezintă un subiect de mare interes pentru cetățeni. Ca instituție ce îndeplinește un serviciu public în folosul cetățenilor, DNA are obligația de a informa publicul, în mod constant, asupra activității pe care o desfășoară.
Pe parcursul anului 2015, investigațiile penale desfășurate de către Direcția Națională Anticorupție au atras în mod constant atenția opiniei publice. În special anchetele penale la nivel înalt - în creștere ca număr în anul 2015 - au suscitat interesul major al reprezentanților din mass media din România, dar și a celor din străinătate, în special din spațiul Uniunii Europene. Acest interes a fost atras de anvergura dosarelor inițiate, dată de funcțiile ocupate de suspecți/inculpați sau de valoarea prejudiciilor estimate, dar și de cazurile finalizate (cu trimitere în judecată sau prin condamnarea definitivă).
Acestui orizont de așteptare ridicat, Direcția Națională Anticorupție i-a răspuns prin asigurarea unei informări prompte și corecte, bazată pe o practică de comunicare consolidată în timp. Respectarea principiului transparenței și a informării nediscriminatorii au rămas obiective prioritare ale activității de comunicare desfășurate de instituție.
O trăsătură distinctă a comunicării publice a DNA ține seamă de caracterul aparte al activității de urmărire penală. Aceasta presupune limite impuse de respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de legislația internă și internațională (prezumția de nevinovăție, protecția vieții private, asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale).
Pagina de internet a instituției, având adresa www.pna.ro, a reprezentat modalitatea prin care opinia publică a fost informată, în mod direct, asupra rezultatelor investigațiilor desfășurate de Direcția Națională Anticorupție.
În anul 2015, numărul de accesări ale paginii de Internet a fost de 3.963.999 (față de 2.534.086 în anul precedent), ceea ce reprezintă o creștere cu 56%.
Mass-media națională a fost un mijloc important de transmitere de informații, atât referitor la stadiul investigațiilor penale, a rezultatului anchetelor cât și sub aspectul consecințelor săvârșirii faptelor de corupție, dar și al urmărilor corupției asupra societății.
Mass-media internațională, în special jurnaliștii din țările Uniunii Europene, au arătat un interes tot mai mare față de tematica luptei împotriva corupției la nivel înalt.
Numeroase știri/articole/reportaje transmise de reprezentanții media au avut ca bază de documentare comunicatele oficiale emise de Direcția Națională Anticorupție (unele traduse în limba engleză) precum și răspunsurile la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Activitatea ori anchetele DNA au generat, zilnic, iar uneori chiar de mai multe ori pe zi, subiecte în programele instituțiilor media din Romania, locale și centrale ori în mediile online.
Acest lucru a contribuit la întărirea încrederii instituției în rândul opiniei publice. Potrivit sondajelor de opinie realizate, gradul de încredere a populației în DNA s-a menținut între 50 și 60% pe parcursul anului 2015.

7.1. Biroul de informare și relații publice

Mărirea volumului de activitate din cadrul Biroului de Informare și Relații Publice a impus completarea, cu un angajat, a personalului care lucrează în cadrul acestui birou. În prezent, acesta este format din doi ofițeri de poliție judiciară, un grefier și un specialist în comunicare care îndeplinește și funcția de purtător de cuvânt.
Comunicarea publică a instituției se întemeiază un set de reguli care iau în considerare stadiile procesului penal. Transmiterea publică a informațiilor se face în acord cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Comunicarea scrisă este considerată a fi, în continuare, modalitatea care se pliază cel mai bine pe specificul activităților de urmărire penală, activități ce se desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății. De asemenea, comunicarea scrisă permite adaptarea terminologiei juridice unui nivel de înțelegere accesibil unui public cât mai larg, precum și acuratețe sporită în transmiterea informației.
Comunicarea scrisă se traduce în comunicate de presă și în răspunsuri scrise la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001. Materialele scrise conțin date factuale prezentate într-o manieră concisă care, potrivit prevederilor legale, pot face obiectul comunicării publice.
Transmiterea practic simultană, cu ajutorul poștei electronice, către jurnaliștii acreditați pe lângă direcție, a materialelor scrise, permite accesul nediscriminatoriu al mass-mediei la informația de interes public. În paralel, materialele scrise sunt afișate pe pagina de Internet a instituției, instituția răspunzând astfel interesului public major față de dosarele penale cu infracțiuni de mare corupție. Cazuistica amplă și interesul ridicat pentru cauzele DNA a făcut necesară actualizarea în timp real a paginii de Internet a instituției, la cele două secțiuni ce conțin comunicatele instituției.
În cursul anului 2015, au fost întocmite și transmise 993 de informări de presă (936 în anul 2014).
Între acestea se regăsesc comunicatele de presă care au semnalat cauzele penale finalizate cu trimitere în judecată, respectiv 286 comunicate. Acest tip de comunicate conțin fie informații referitoare la o singură cauză, fie informații referitoare la mai multe cauze deferite justiției, grupate în sinteze lunare.
În conformitate cu Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media, la cererea sau din oficiu, au fost emise 223 de comunicate conținând date despre reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați, precum și 95 de comunicate despre diferite stadii ale anchetelor penale, cum ar fi punerea sub acuzare sau inculparea persoanelor cercetate.
La solicitarea reprezentanților mass media, au fost emise 74 de comunicate privind efectuarea unor percheziții domiciliare, conținând un minim de informații raportat strict la acel stadiu procesual.
Toate comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive, la începerea urmăririi penale ori la cauze penale soluționate cu trimiterea în judecată conțin explicații privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
În situațiile în care, în spațiul public, au apărut speculații interpretabile sau informații inexacte ori chiar eronate, de natură să inducă în eroare opinia publică cu privire la activitățile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, au fost publicate clarificări, precizări sau dezmințiri ale informațiilor nereale.
Direcția Națională Anticorupție a publicat, în rezumat, sub formă de comunicate de presă, deciziile definitive de condamnare pronunțate de instanțe în dosarele direcției, la momentul soluționării acestor dosare. Această practică răspunde exigenței de a asigura o informare completă și imediată a opiniei publice asupra finalității procesului penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2015, pe baza minutelor hotărârilor emise de instanțe, au fost întocmite și publicate pe pagina de Internet un număr de 304 comunicate având ca obiect hotărâri definitive de condamnare (319 comunicate în anul 2014).
În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive, în formă integrală, pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are loc la momentul transmiterii hotărârilor motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.
Pe parcursul anului 2015, Biroul de informare și relații publice a gestionat, redactat și transmis, un număr de 1.515 răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (1.179 în anul precedent).
Solicitanții informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 97%, persoane din mass-media, diferența fiind reprezentată de persoane fizice și juridice.
În concordanță cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, nu a fost permisă, în nicio situație, preluarea, de către reprezentanții media, a înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.
Nici instituția, nici Biroul de informare și Relații Publice nu sunt în măsură să gestioneze acele situații în care informații și chiar elemente cu referire la materialul probator din anchetele penale apar în spațiul public. Această posibilitate apare în condițiile în care, prevederile legale permit accesul, la date din dosare, al unor persoane implicate sau care au legătură cu aceste anchete (spre exemplu, persoanele care depun sesizări, inculpații, suspecții, părțile vătămate, martorii, avocații etc.). De asemenea, această posibilitate apare și în cazul în care persoanele provenind din alte instituții care, în virtutea atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale activității de urmărire penală.
Raportat la aceste împrejurări, reprezentanții instituției si Biroul de informare și relații publice au rămas consecvenți regulilor de comunicare sus menționate și asumate de instituție si au evitat să facă orice fel de aprecieri sau comentarii referitoare la cauzele aflate în curs de soluționare ori la elemente de probațiune.
Rezultatele activității direcției din anul precedent au fost prezentate public, în cursul lunii februarie 2015, în cadrul unui eveniment festiv la care au participat reprezentanți ai sistemului judiciar, ai administrației centrale, diplomați, angajați ai instituției, precum și jurnaliști.
Pe parcursul anului 2015, la cerere, conducerea instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.
În mod constant, media audio-vizuală a urmărit activitatea Direcției Naționale Anticorupție și a transmis informații și reportaje, iar aspecte din activitatea instituției au reprezentat puncte de pornire ale unor emisiuni de tip talk-show.
În anul 2015, au fost acreditați pe lângă Direcția Națională Anticorupție aproximativ 252 de jurnaliști din presa audio-vizuală și scrisă, ponderea celor din presa locală fiind de 50%, iar a celor din presa centrală de 50%. Interesul instituțiilor media locale a fost focalizat, în continuare, asupra cauzelor aflate în instrumentarea celor 14 servicii teritoriale, dar și a celor aflate la structura centrală, dar cu impact în plan local.
Pentru reprezentanți ai mass-media din străinătate, activitatea Direcției Naționale Anticorupție a determinat un interes mai crescut decât în anul precedent. Concret, jurnaliști străini, în special canale de televiziune, dar și publicații și agenții de presă și posturi de radio, au solicitat și au realizat interviuri cu reprezentanți ai instituției. Majoritatea solicitărilor au provenit de la instituții de presă din țările Uniunii Europene.
Temele interviurilor au fost legată de activitatea instituției, de cazurile mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă, de cadrul legislativ anticorupție ori rolul și locul procurorilor anticorupție în cadrul sistemului judiciar. Au existat și situații când, agenții de presă internaționale ori publicații străine au publicat articole, comentarii sau analize pe baza informațiilor conținute în comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție.
Interesul jurnaliștilor străini s-a îndreptat, în general, înspre dosarele de corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2015, fie prin condamnări definitive, fie prin trimiterea în judecată. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată, cu accent pe cauzele în care ancheta a fost finalizată, iar inculpații au fost deferiți spre judecare, instanțelor.
În anul 2015, pagina de Internet a instituției a fost în mod constant actualizată în conținutul său.
Astfel, pe prima pagina se regăsesc atât comunicatele privind dosare aflate în cursul urmăririi penale, cât și comunicate privind decizii definitive de condamnare. Un motor de căutare atașat aplicațiilor „Comunicate de presă” (atât la urmărire penală, cât și la condamnare definitivă) permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate de instituție, în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).
Interesul sporit al opiniei publice față de activitatea Direcției Naționale Anticorupție s-a reflectat în numărul de accesări ale paginii de Internet www.pna.ro, care și-a păstrat tendința de creștere.
Astfel, pe parcursul anului 2015, pagina a fost accesată de 3.963.999 ori, în creștere cu 56% față de anul precedent (2.534.086 în anul 2014). Interesul cel mai mare l-au suscitat informările privind activitatea de urmărire penală și finalitatea proceselor penale, respectiv condamnarea definitivă pronunțată de instanțe în spețe ale direcției (aproximativ două treimi din accesări, procentaj comparabil cu cel înregistrat anul trecut).
Biroul de informare și relații publice are în atribuții și activitatea de monitorizare a presei scrise centrale și locale, a principalelor posturi de radio și TV, precum și a mass-mediei electronice. Un buletin care conține materiale de presă relevante despre activitatea instituției este redactat cu frecvență zilnică în cursul dimineții și poate fi accesat de orice angajat al instituției. De asemenea, sunt contabilizate informații sau articole de investigație cu potențial de valorificare în cadrul unor dosare penale.

7.2. Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva și, totodată, organizează și realizează activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al instituției.
În anul 2015, la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, prin acest compartiment, au fost efectuate 13.774 înregistrări (11.199 în anul 2014) reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice, corespondență în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, precum și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale, înregistrându-se o creștere cu 22,99% față de anul precedent.
La acestea se adaugă un număr de 26.619 lucrări intermediare (21.314 în anul 2014), care sunt evidențiate în condica de corespondență fără a fi înregistrate și menționate în datele statistice, întrucât au fost transmise compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o creștere cu 24,88 % comparativ cu anul precedent.
Au fost soluționate 5.188 lucrări prin transmitere către parchete ori instituții publice competente (4.567 în anul 2014), în creștere cu 13,59 % și 8.586 lucrări prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale direcției (6.632 în anul 2014), în creștere cu 29,46%.
În perioada de referință, persoanele desemnate au primit în audiență 3.522 persoane, comparativ cu 3.975 de persoane în anul precedent, în scădere cu 11,39%. Compartimentul a asigurat expedierea unui număr de 34.114 comunicări, acte procedurale ș.a., constatându-se o creștere cu 17,45% (29.44 în anul 2014).

8. Resursele financiare și administrarea acestora


Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - ca structură responsabilă cu planificarea financiară, organizarea și conducerea contabilității, organizarea evidenței contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului, etc.- in anul 2015 și-a desfășurat activitatea în condiții de legalitate, eficiență și eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata din fondurile bugetare alocate.
Sintetic, pe domeniile principale de competență, activitatea departamentului se prezintă astfel: a). Cu privire la administrarea resurselor financiar- bugetare
Bugetul Direcției Naționale Anticorupție, în forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2015, a avut următoarele valori:
- de la bugetul de stat – 125.360.000 lei;
- din fonduri externe nerambursabile – 257.000 lei.
Creditele bugetare deschise pe anul 2015 au fost în sumă de 125.241.000 lei, din care s-au utilizat 122.360.836 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,70 %.
Pe natura cheltuielilor și componentelor clasificației bugetare, execuția bugetului de stat, se prezintă astfel :
 Lei Lei 
Denumirea indicatorilorBuget final 2015Credite deschiseCredite utilizate (plăți efectuate)Realizări în procente față de creditele deschiseBuget neutilizatRealizări în procente față de bugetul 2015
 1234=3/25=1-26=3/1
TOTAL, din care:125.360.000125.241.000122.360.83697,70%119.00097,61%
CHELT. CURENTE121.810.000121.691.000118.816.89397,64%119.00097,54%
- Cheltuieli de personal105.660.000105.660.000105.485.69899,84%099,84%
- Bunuri și servicii15.159.00015.159.00012.611.67683,20%083,20%
- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare787.000668.000569.91485,32%119.00072,42%
- Alte cheltuieli204.000204.000149.60573,34%073,34%
CHELT. DE CAPITAL3.550.0003.550.0003.543.94399,83%099,83%
Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției, precum și pentru asigurarea bazei materiale necesară desfășurării în condiții optime a activității Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor și birourilor teritoriale. Defalcat, pe tipul și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situația resurselor financiare alocate DNA este următoarea: 1. Pentru „Cheltuieli de personal” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 105.660.000 lei, din care:
pentru cheltuieli salariale în bani– 75.340.000 lei;
pentru cheltuieli salariale în natură– 5.055.000 lei;
pentru contribuții, suma de– 25.265.000 lei.
2. Pentru „Bunuri și servicii” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 15.159.000 lei din care:
pentru bunuri și servicii– 7.426.000 lei;
pentru bunuri de natura obiectelor de inventar– 1.735.000 lei;
pentru deplasări, detașări, transferări– 672.000 lei;
pentru cărți, publicații și materiale de documentare– 18.000 lei;
pentru consultanță și expertiză– 630.000 lei;
pentru pregătire profesională– 46.000 lei;
pentru cheltuieli judiciare și extrajudiciare– 864.000 lei;
pentru alte cheltuieli– 3.768.000 lei.
Întrucât suma de 15.159.000 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 1.941.210,73 lei, sumă destinată organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, la dispoziția procurorului șef al D.N.A., sumă care nu se regăsește și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinație, procentul real al execuției bugetare a DNA, la titlul II „Bunuri și servicii”, este de 95,41%. 3. Pentru „Proiecte cu finanțare din Fonduri externe nerambursabile post aderare” s-au alocat fonduri în sumă de 668.000 lei, de la bugetul de stat, reprezentând cofinanțarea pentru 5 (cinci) contracte de Grant/Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, derulate cursul anului 2015 și suma de 257.000 lei din fonduri externe nerambursabile, din care s-au utilizat în total fonduri în sumă de 747.216,82 lei, astfel:
- Pentru Contractul de Grant HERCULE TRAINING II/027 „Training pentru utilizarea echipamentelor tehnice speciale, folosite în investigarea fraudei și corupției, inclusiv a fraudelor împotriva intereselor financiare ale UE”, au fost alocate fonduri atât de la bugetul de stat în sumă de 237.000 lei cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 22.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 167.707,56 lei (proiect derulat în anul 2014 și continuat și finalizat în anul 2015);
- Pentru Contractul de Grant OLAF/D5/2013/1106 „Suport tehnic specializat pentru combaterea fraudei și corupției”, au fost alocate fonduri atât de la bugetul de stat în sumă de 412.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 399.399,17 lei (proiect derulat în anul 2014 și continuat și finalizat în anul 2015);
- Pentru Contractul de Grant OLAF/2015/D1/016 „Fraudarea surselor de venit la bugetul UE prin operațiuni vamale simulate. Tipologii și metode de investigare”, au fost alocate fonduri atât de la bugetul de stat în sumă de 138.000 lei cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 67.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 68.571,17 lei, (proiectul derulat și finalizat în anul 2015);
- Pentru proiectul „Investigarea și trimiterea în judecată a infracțiunilor economice și de corupție la nivel înalt, cooperare DNA – OKOCRIM – Mecanismul Norvegian” RO 18, au fost alocate fonduri externe nerambursabile primite de la Ministerul Fondurilor Europene în sumă de 25.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 18.820,99 lei (proiect derulat și finalizat în anul 2015);
- Pentru proiectul „Corupția și infracțiunile economice. Urmărirea traseului financiar, finanțat din programul bilateral Româno – Norvegian RO 01 Asistența Tehnică și Fondul Național Bilateral” au fost alocate fonduri externe nerambursabile primite de la Ministerul Fondurilor Europene în sumă de 143.000 lei, din care s-au utilizat fonduri în sumă totală de 92.717,93 lei. (proiectul continuă și în anul 2016);
În derularea celor patru contracte, Serviciul de cooperare internațională, informare și relații publice, în colaborare cu Departamentul Economico-financiar și Administrativ, au urmărit desfășurarea în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a acestor contracte.
4. Suma de 3.550.000 lei alocată la „Cheltuieli de capital” a fost utilizată în principal, pentru achiziționarea de active fixe (aparatură birotică, echipamente tehnice și licențe software, necesare desfășurării activității de urmărire penală).
Evidența financiar – contabila a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute.
Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a creditelor bugetare. În anul 2016 se va acorda o atenție deosebită perfecționării activității financiar-contabile, prin ridicarea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții în acest domeniu. b). Cu privire la activitatea de achiziții publice pe anul 2015 În anul 2015, Direcția Națională Anticorupție a efectuat achiziții publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare, contractele de achiziție publică fiind încheiate în baza Programului anual al achizițiilor publice, întocmit de către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție167, având în vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile teritoriale și compartimentele structurii centrale ale instituției. La stabilirea procedurilor de achiziție s-a ținut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, de necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări, precum și de corespondența produselor, serviciilor și lucrărilor cu sistemul de grupare și codificare utilizat în vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV).
La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2015, au fost încheiate 17 contracte de achiziții publice prin procedurile prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, care, în funcție de tipul lor, se pot reda sintetic, după cum urmează:
  • 9 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
    • 1 contract subsecvent în cadrul acordului-cadru;
    • 4 contracte prin procedura cererii de ofertă;
    • 4 contracte prin procedura licitației deschise.
  • 8 contracte de servicii, din care:
    • 3 contracte prin procedura cererii de ofertă;
    • 5 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.
Astfel, in cursul anului 2015, au fost inițiate proceduri de cerere de ofertă pentru achiziția serviciilor de actualizare informatică, de furnizare cartușe si tonere pentru copiatoare și imprimante, de furnizare hard-disk-uri și licențe software pentru desktop.
Echipamentele IT (stații de lucru, echipamente de rețea și stații de lucru mobile), cu sursa de finanțare bugetul de stat, au fost achiziționate prin procedura de licitație deschisa.
Echipamente tehnice și IT, cu sursa de finanțare externa, conform Contractului de grant 2013/D5/064 „Suport tehnic specializat pentru combaterea fraudei și corupției”, au fost achiziționate prin procedurile de licitație deschisa si cerere de oferta.
Serviciile de întreținere și reparații auto au fost achiziționate prin încheierea de contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru încheiate fie in anul 2012, fie in anul 2015, ca urmare a finalizării a doua proceduri de licitație deschisa.
Serviciile de furnizare de carburanți pentru autoturisme, precum și cele de telefonie mobile, au fost achiziționate prin încheierea de contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru încheiate cu diverși furnizori în anii anteriori.
Serviciul de furnizare de carburanți, pentru perioada 2016-2019, va fi asigurat in baza acordului cadru încheiat in anul 2015, ca urmare a finalizării unei proceduri de licitație deschisa.
Serviciile asigurări auto, de service echipamente informatice, service aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare presă și publicații au fost asigurate prin procedura achiziției directe.
Toate procedurile de achiziție publica de bunuri si/sau servicii au fost inițiate prin intermediul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și postarea documentației de atribuire pe adresa de internet www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.
Menționăm faptul că, pe parcursul anului 2015, pentru achiziționarea de produse și servicii necesare bunei funcționări a structurilor instituției, au fost inițiate și finalizate un număr de 398 cumpărări directe prin utilizarea Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului sus menționat.

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

În anul 2015, obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a constat în ridicarea nivelului funcțional a infrastructurii IT prin optimizarea și extinderea rețelei de calculatoare.
Principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:
  • migrarea domeniului la ultima versiune Microsoft Active Directory disponibilă;
  • migrarea serviciilor de poștă electronică la ultima versiune Microsoft Exchange disponibilă;
  • instalare și configurare Windows 7/8, inclusiv portarea datelor pentru 300 de stații de lucru (sediul central, sediul administrativ și serviciile teritoriale);
  • instalare și configurare Windows 8 pentru 65 de laptop-uri;
  • achiziționare prin contract de grant Hercule II 2013 - Forensic Air-Lite VII i7 Laptop, EDAS FOX Extreme Series Laptop with Write Protect Kit;
  • instalare și configurare stații specializate pentru un nou laborator de investigații informatice;
  • upgrade cluster firewall, server management și server reporter la ultima versiune;
  • administrarea Sistemului Informatic Integrat pentru Contabilitate, Achiziții, Salarii, Resurse Umane, Parc auto și Managementul Documentelor;
  • efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.
Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:
  • participare comisia de inventariere;
  • auditul rețelei de calculatoare DNA;
  • crearea rețelei IT pentru ST Brașov, ST Cluj și ST Craiova;
  • participare la comisia tehnică pentru informatizarea sistemului judiciar;
  • participarea la proiectul „Sistem național de apărare împotriva atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor naționale critice”;
  • implementare protocoale de colaborare cu diverse instituții;
  • participare la proiectul Ministerului Justiției „Îmbunătățirea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS”;
  • participare la proiectul „Sistem național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic”
  • analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu recomandări, servicii și produse de securitate de ultimă oră;
  • analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;
  • distribuirea centralizată a actualizărilor software;
  • instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);
  • oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;
  • menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;
  • întocmirea specificațiilor tehnice ale caietelor de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT;
  • menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;
  • instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;
  • administrarea serverelor de comunicații și networking ale Direcției;
  • instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);
  • monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;
  • reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;
  • managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;
  • upgrade firmware la zi pentru serverele instituției;
  • upgrade firmware switch–uri de rețea, imprimante, computere, servere;
  • upgrade și configurări pentru filtrele web si email;
  • întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de Internet al Direcției;
  • testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;
  • participarea la cursuri de specializare Encase, XRY, Web Gateway, WAF, Email Gateway, Web App VM, IDS-IPS, Endpoint security, Network VM, Dioda, Switch, SIEM, UTM, Router;
  • participare la conferințe/seminarii.
Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în domeniul informațiilor clasificate și a măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu. În realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2015 următoarele activități:
  • gestionarea și asigurarea protecției documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori al altor activități desfășurate, potrivit legii;
  • emiterea unui număr de 208 documente de acces la informații clasificate, retragerea altor 25 de astfel de documente pentru persoanele cărora le-a încetat calitatea de angajat al DNA, precum și efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile competente;
  • îndeplinirea procedurii de avizare pentru 61 de persoane și a procedurii de reavizare pentru 53 de persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informații clasificate;
  • instruirea persoanelor avizate și a celor reavizate de către O.R.N.I.S.S., pentru acces la informații clasificate, în condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;
  • actualizarea și comunicarea documentelor către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și să desfășoare activități de control.

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

Analiza evoluției principalilor indicatori statistici în anul 2015 relevă consecvență și efort susținut în efectuarea urmăririi penale și în cea desfășurată în fața instanțelor de judecată, în cauzele complexe de corupție și asimilate corupției, la nivel înalt și mediu, precum și eficiența activității Direcției Naționale Anticorupție exprimată într-o pondere mai mare a condamnărilor definitive în totalul soluțiilor. Principalele concluzii care se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:
1. Creșterea continuă a volumului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
În anul 2015 a crescut numărul cauzelor aflate în instrumentare cu peste 20%, fiind înregistrate 10.974 cauze față de 9.111 în 2014, în condițiile în care activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de doar 97 procurori.
Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 33 procurori care au participat în ședințele de judecată la 14.704 cauze, cu 43% mai mult decât în anul 2014168.
Din cauza ponderii semnificative a cauzelor nou intrate169 reprezentând 55,5% din totalul celor de soluționat, la finalul anului 2015 au rămas nesoluționate 7.102 cauze170.
Ca atare, este necesară o atenție specială acordată cauzelor nesoluționate, prin folosirea instrumentelor pe care le pune la dispoziție noul Cod de procedură penală, atât pentru a reduce numărul cauzelor nou înregistrate (clasarea sesizărilor incomplete), cât și pentru a reduce durata de soluționare a cauzelor (prin utilizarea instituției acordului de recunoaștere a vinovăției în cazurile prevăzute de lege).
2. Remarcabila creștere a rechizitoriilor și a numărului de inculpați trimiși în judecată
În anul 2015 numărul trimiterilor în judecată prin rechizitorii sau prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției a fost cu 13% mai mare față de anul 2014. În anul 2015, în 357 cauze s-a dispus trimiterea în judecată din care 337 cauze au fost prin rechizitoriu, iar 20 de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției171.
Numărul de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu și din acorduri de recunoaștere a vinovăției în anul 2015 a crescut cu 8%, fiind trimiși în judecată 1.258 de inculpați172, din care 1.199 prin trimiterea în judecată prin rechizitoriu și 59 din acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Creșterea semnificativă a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată relevă preocuparea Direcției pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
3. Soluționarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt, relevată de creșterea produselor infracționale și a valorii prejudiciilor reținute în rechizitorii, dar și din perspectiva calității persoanelor trimise în judecată.
În anul 2015, în cele 288 rechizitorii și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției în care s-a reținut existența unui produs infracțional, valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de peste 1.918 milioane lei, echivalentul a 431,6 milioane euro, în creștere cu 2090,86% (87,7 milioane lei, echivalentul a 19,7 milioane euro, în anul 2014). Totodată, prejudiciile produse ce au creat beneficii materiale se ridică la suma de 3.347,2 milioane lei, echivalentul a 753 milioane euro, în creștere cu 98,31% (1.687,9 milioane lei, echivalentul a 379,7 milioane euro în anul 2014).
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 497 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (392 în anul 2014), cu titlu exemplificativ fiind:
32 demnitari, dintre care: 1 prim ministru, 5 miniștri (dintre care 1 în două dosare), 5 senatori, 16 deputați (din care 1 în doua dosare), 2 secretari de stat, 3 secretari generali minister
Alte funcții din administrația centrală: 1 prefect, 1 consilier secretar de stat, 1 consilier personal ministru,1 asistent parlamentar acreditat în Parlamentul european, 1 șef cabinet ministru
Autorități locale: 80 primari (1 primar general, 1 primar sector, 16 primari municipiu, din care 1 în 3 dosare și alți 4 în cate două dosare, 62 primari oraș/comună), 17 viceprimari (6 viceprimari de municipiu, 11 viceprimari oraș/comună) 10 președinți de consilii județene (dintre care 1 în trei dosare, alți 2 în două dosare) 5 vicepreședinți de consilii județene, din care unul în 2 dosare, 1 consilier județean
Instituții legate de aplicarea legii: 14 magistrați (7 judecători și 7 procurori din care 1 prim procuror și 1 procuror șef în două dosare), 15 avocați, 42 polițiști, 19 militari, 7 lucrători vamali, 3 notari;
Funcții importante în instituții publice: 1 președinte ANRP în doua dosare, 1 președinte CNA, 1 președinte CCIR, 1 președinte A.N.S.V.S.A., 1 președinte - director general CJAS (Constanța), 1 președinte A.D.R. (Sud Muntenia);
32 directori de companii/societăți naționale: 1 director general CN Loteria Română, 1 director general, 1 director general adjunct și 2 directori CN Poșta Română, 1 director general CN ROMARM SA, 1 director general SC CARFIL SA Brașov (filială a CN ROMARM SA), 2 directori de la Complexul Energetic Turceni, 1 director de la Complexul Energetic Rovinari, 4 directori de la S.N.T.F.C. C.F.R.173, 1 director general de la SNTF174 CFR Marfă, 1 director general R.A.T.B.175, 1 director general și 1 director R.A.A.P.P.S.176, 2 directori de la Aeroportul Traian Vuia Timișoara, 1 director de la Compania Națională de Investiții,1 director de la Registrul Auto Român RA, 1 director de la CUPRUMIN SA,1 director de la RNP Romsilva, 1 director de la SC CET SA Bacău, 1 director de la Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, 1 director de la SC Hidroserv Curtea de Argeș S.A., 1 director de la Oficiul Notificat Feroviar Român-AFER177, 1 director de la CNI178, 1 director de la Direcția Inspecție Radiații Ionizante din cadrul CNCAN, 1 director general S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A., 1 director de la SC SMART SA - Direcția de Mentenanță și Dezvoltare;
În domeniul educației: 1 rector universitate, 1 decan universitate, 1 prodecan universitate, 1 director de liceu, 1 director școală generală, 2 inspectori școlari generali, 2 inspectori școlari, 6 profesori, 1 profesor universitar, 1 conferențiar universitar, 1 lector universitar;
În domeniul sanitar: 6 manageri de spital, 2 directori spital, 10 medici.
4. Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2015 de către Direcția Națională Anticorupție
Comparativ cu anul precedent179, s-a dublat valoarea bunurilor identificate și sechestrate efectiv, respectiv 1982,42 milioane lei, echivalentul a 445,99 milioane euro.
În anul 2015, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 2.193,42 milioane lei, echivalentul a 493,46 milioane euro în creștere cu peste 48% față de anul 2014180.
Astfel, în 81% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii, fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă peste 90% din cuantumul total al măsurilor asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.
În concluzie, se constată o creștere a semnificativă atât a valorii banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție, cât și a valorii produsului infracțional generat de infracțiunile ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în anul 2015.
Se remarcă o creștere cu peste 48% a cuantumului total al măsurilor asigurătorii dispuse și o menținere a preocupării pentru luarea și aplicarea efectivă a măsurilor asigurătorii ca și componentă importantă în activitatea de cercetare penală desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție.
Trebuie remarcată, în acest context, importanța folosirii instituției confiscării extinse și a dezvoltării practicii organelor judiciare în acest domeniu, precum și operaționalizării Compartimentului de Investigații Financiare.
5. A continuat pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție
În anul 2015, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 303 hotărâri penale un număr de 973 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție, printre persoanele condamnate definitiv fiind: 2 deputați (1 având calitate și de ministru), 1 senator, 1 ministru, 3 consilieri ministru, 3 procurori D.I.I.C.O.T.181, 1 procuror P.I.C.C.J.182, 1 prim procuror la parchet de pe lângă tribunal, 1 procuror parchet de pe lângă tribunal, 3 prim procurori la parchet de pe lângă judecătorie (dintre care un adjunct), 1 procuror parchet judecătorie, 1 prim procuror al P.J.S.4183, 1 procuror-consilier al unui membru C.S.M.184, 1 judecător Î.C.C.J.185, 1 judecător membru C.S.M., 1 judecător curte de apel, 1 judecător (președinte tribunal), 1 judecător (președinte judecătorie), 2 judecători judecătorie, 18 avocați, 1 notar public, 1 grefier, 1 ofițer în cadrul A.N.P.186 , 1 ofițer S.R.I.187, 1 subofițer S.R.I., 231 ofițeri și subofițeri M.A.I.188 (50 ofițeri M.A.I., 119 subofițeri M.A.I. și 62 polițiști de frontieră), 5 ofițeri M.Ap.N.189 (dintre care 1 adjunct al șefului Direcției de Management și Resurse Umane din cadrul M.A.P.N., 1 șef al Direcției de Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General al M.A.P.N., 1 șef birou din cadrul C.M.J.I.190, 1 inspector șef I.S.U.191), 1 comisar șef în cadrul D.N.A.192, 1 director al Direcției Domenii Portuare din cadrul C.N.A.P.M.193, 2 directori ai Direcției Silvice (din care 1 director economic), 69 lucrători vamali, 4 inspectori vamali, 4 comisari în cadrul Gărzii Financiare (dintre care un comisar general), 1 fost comisar șef al Gărzii Financiare, 2 directori ai A.P.I.A.194 (din care 1 director general adjunct), 1 director de cabinet al ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 1 director general și 1 director general adjunct al C.N.A.D.N.R.195, 4 directori direcție în cadrul M.T.S.196, 2 directori ai A.D.S.197 (din care 1 director general și 1 director direcție), 1 director executiv și 1 director executiv adjunct al D.J.A.O.V.198, 3 directori și 1 șef departament ai C.N.P.R.199, 1 căpitan de port specialist la A.N.R.200 , 1 director general al S.C. Complexul Energetic Turceni S.A și 2 directori direcție în cadrul acestei instituții, 1 director al O.C.P.I.201, 1 director general A.D.R.N.E.202 și alte 3 persoane cu funcții de conducere în cadrul acestei instituții, 1 director general al D.G.A.S.P.C.203 , 2 comisari în cadrul A.N.P.C.204 , 2 inspectori șefi în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții (din care un adjunct), 2 foști inspectori generali al I.G.J.R.205 (dintre care un fost adjunct), 2 directori ai U.C.M.206, 1 director general al R.A.T.B.207, 1 director executiv al B.R.M.208, 1 fost director general al S.N.T.G.N.T.209, 1 președinte al C.C.I.R.210, 1 președinte al S.I.F.O.211, 1 manager economic la Parchet de pe lângă Tribunal, 1 șef al Biroului de Expertiză Medicală și medic primar, 1 șef al birou din cadrul O.C.P.I.B.212 , 1inspector de specialitate primărie municipiu, 1 director financiar – contabil (ulterior director administrativ la Spitalul Clinic de Adulți Cluj), 1 șef al Ocolului Silvic, 1 consilier superior în cadrul D.G.R.F.P. – A.J.F.P., 3 șefi serviciu primărie, 1 președinte consiliu județean, 2 subprefecți, 1 primar Sector București, 3 primari municipiu, 2 primari oraș, 7 primari comună, 2 viceprimari municipiu, 1 viceprimar comună, 1 consilier juridic în cadrul prefecturii, 1 consilier local municipiu (deputat la data trimiterii în judecată), 2 secretari primărie Sector București, 1 secretar primărie comună, 3 inspectori școlari (din care 1 inspector școlar general adjunct), 6 medici (dintre care unul șef secție la Spitalul Clinic de Urgență și un medic veterinar cu funcție de control în cadrul D.S.V.S.A.), 10 profesori (din care 1 profesor universitar, 1 rector universitar, 1 director liceu particular), 2 directori bancă, 4 lichidatori judiciari, 4 executori judecătorești, 2 practicieni în insolvență, 1 președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul F.R.F.213, 136 administratori și asociați, 21 persoane juridice.
6. Calitatea activității prin reducerea semnificativă a achitărilor în anul 2015
Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 7,63%, în comparație cu 10,16% în cursul anului 2014214, înregistrându-se o îmbunătățire evidentă a datelor statistice. Astfel, din 1.258 trimiși în judecată în cursul anului 2015, au fost achitați:
90 de inculpați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și dezincriminarea faptei, în scădere cu 30% față de anul 2014215;
3 inculpați în baza art. 181 C.pen. apreciindu-se de către instanțele de judecată gradul de pericol social al faptelor deduse judecății216;
3 inculpați în temeiul art.10 lit.b) C.pr.pen. ca urmare a dezincriminării faptei217.
În concluzie, în anul 2015 se constată o creștere a activității judiciare desfășurate de procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de eficiență, relevată de creștere cu 43% a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu 37% a căilor de atac declarate, toate acestea reducerea procentului de achitări cu 25%.
Activitatea Direcției Naționale Anticorupție va continua să aibă ca prioritate realizarea cu eficiență și celeritate a investigațiilor pe întreaga gamă de infracțiuni date în competența sa, cu accent pe combaterea corupției la nivel înalt și mediu, a fraudelor grave în achiziții publice și a infracțiunilor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, care țin de esența misiunii și rolului instituției.

11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu


Secția de combatere a corupției
1. Prin rechizitoriul nr. 487/P/2014, din data de 26 ianuarie 2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care: 4 în stare de arest preventiv, respectiv G.V.L., secretar general al M.A.D.R., la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită (două infracțiuni), prevăzute de art. 289 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, instigare la spălare de bani (două infracțiuni), prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (două infracțiuni), prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la art. 322 alin. 1) C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1) C.pen.; N.P.T., secretar de stat în cadrul M.A.D.R., la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență, prevăzută de art. 291 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, instigare la spălare de bani, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 322 alin. (1) C.pen., luare de mită, prevăzută de art. 289 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la spălare de bani, prevăzută de art. 52 alin. (3) C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 52 alin. (3) C.pen. rap. la art. 322 alin.(1) C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; H.Z.J., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la trafic de influență, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; V.C., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și 2 în stare de libertate, respectiv A.I., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la luare de mită (două infracțiuni), prevăzute art. 48 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, instigare la spălare de bani (două infracțiuni), prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată (două infracțiuni), prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la art. 322 alin. (1) C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și C.D.B., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. rap. la art. 6, 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în cursul lunii octombrie 2014, cu ocazia organizării unor evenimente agricole, inculpații G.V.L., în calitate de secretar general al M.A.D.R. și N.P.T., în calitate de secretar de stat în cadrul M.A.D.R., în contextul îndeplinirii unui act ce intra în atribuțiile de serviciu ale acestora, au pretins de la persoane din conducerea firmei organizatoare, suma de 40.000 euro. Această sumă de bani, ce reprezenta o parte din valoarea de 414.160 euro a contractului, încheiat între firma organizatoare, în calitate de prestator, și M.A.D.R., în calitate de beneficiar, urma să fie virată către cei doi inculpați prin intermediul unei firme agreate de aceștia.
Deoarece persoanele din conducerea firmei organizatoare a evenimentelor le-au învederat inculpaților G.V.L. și N.P.T. faptul că suma de 40.000 euro nu poate fi plătită către o singură societate comercială, întrucât competențele lor sunt limitate la semnarea contractelor cu o valoare de până la 15.000 euro, cei doi au fost de acord ca suma de 40.000 euro să fie plătită către mai multe firme agreate de ei.
Astfel, în data de 11 decembrie 2014, cei doi inculpați, reprezentanți ai M.A.D.R., beneficiind de ajutorul inculpatului A.I., au primit prin intermediul firmelor administrate de inculpații H.Z.J., V.C. și C.D.B., suma totală de 176.904,9 lei, din care 64.480 lei i-au revenit inculpatului N.P.T., iar restul inculpatului G.V.L.
Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziției și circulației banilor, inculpații G.V.L. și N.P.T. i-au determinat pe administratorii firmelor respective să întocmească, în fals, mai multe contracte de prestări servicii către firma organizatoare.
În aceeași perioadă și în același context, inculpatul N.P.T., în calitate de secretar de stat în cadrul M.A.D.R. și coordonator al activității Agenției Naționale de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (A.N.A.R.Z.), a pretins de la reprezentanții firmei organizatoare, la data de 17.10.2014 și ulterior a primit, la data de 28.10.2014, suma de 45.880 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, constând în coordonarea participării agenției menționată mai sus la evenimentele respective.
Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziției și circulației banilor, inculpatul N.P.T. l-a determinat pe administratorul unei firme să întocmească, în fals, un contract de prestări servicii către firma organizatoare, fără însă ca acesta din urmă să aibă cunoștință de activitățile infracționale ale inculpatului.
În cauză, au fost dispuse măsuri asiguratorii, după cum urmează: asupra sumei de 112.425 lei, aparținând inc. G.V.L., obiect al infracțiunii; asupra sumei de 49.491,25 lei, aparținând inc. C.D.B., obiect al infracțiunii; asupra bunurilor imobile ale inc. N.P.T., până la concurența sumei de 110.360 lei, obiect al infracțiunii; asupra bunurilor imobile ale inc. H.Z.J., până la concurența sumei de 64.480 lei, obiect al infracțiunii;asupra bunurilor imobile ale inc. V.C., până la concurența sumei de 62.934 lei, obiect al infracțiunii; asupra bunurilor imobile ale inc. A.I., până la concurența sumei de 112.425 lei, obiect al infracțiunii.
2. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 508/P/2014 din data de 29 ianuarie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 2 în stare de arest preventiv, respectiv B.M.C., președintele C.J. Buzău, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) prevăzută de art. 289 al.1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.; conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale), prevăzută de art. art. 301 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.; tentativă de spălare a banilor, prevăzută de art. art. 32 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 656/2002; C.F.M., administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale) prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.; complicitate la tentativă de spălare a banilor, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art.32 C.pen. și la art. 29 alin.(1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 656/2002 și unul în stare de libertate, respectiv B.G.C., director în cadrul Asociației pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat Călărași, (A.D.I.C.A.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art.255 alin. (1) C.pen. vechi, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada noiembrie 2013 - decembrie 2014, inculpatul B.M.C. a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014, a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de președinte al C.J.Buzău - funcție de demnitate publică, în vederea atribuirii, firmei A.D.I.C.A. Călărași, prin procedură directă, a două contracte, precum și aprobarea plăților aferente, după recepționarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Buzău 2014-2020”. Suma de 45.000 lei a fost dată ca mită de inculpata B.G.C., director în cadrul A.D.I.C.A.
Sumele de 45.000 lei, respectiv 6.500 lei (o parte din cei 50.000 lei) au fost cerute și primite de inculpatul C.F.M., cunoscând că aceste sume proveneau din săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul BM.C., a îndatoririlor de serviciu, în calitate de președinte al C.J.Buzău. În acest fel, C.F.M. l-a sprijinit pe B.M.C. să primească și să valorifice sumele de bani obținute cu încălcarea legii.
La data de 06.12.2014, inculpatul B.M.C., sprijinit de C.F.M, a încercat să disimuleze o parte din suma primită cu titlu de mită, prin plata, în numele unei societăți comerciale, dar în beneficiul său, a unei rate de leasing pentru un utilaj industrial pe care-l deținea în fapt.
În perioada 20.11.2012-12.11.2014, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv președinte al C.J. Buzău, inculpatul B.M.C. a semnat un număr de 12 (douăsprezece) contracte cu două firme, cu o valoare de peste 7 milioane de lei, în condițiile în care, începând cu iunie 2011, acesta beneficia, de la cele două firme, de suma de 1034 euro, plus TVA, lunar, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care inculpatul îl deținea în fapt.
Pe parcursul desfășurării urmăririi penale, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra sumei de 11.900 lei, ridicată de la inculpatul B.M.C.
3. Prin rechizitoriul nr. 659/P/2014, din data de 25 februarie 2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care: 4 în stare de arest preventiv, respectiv B.A.M., la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției (M.J.) în cadrul C.C.S.D. din cadrul C.C.S.D. ulterior procuror șef al D.I.I.C.O.T, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte) prevăzute de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 și 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) prevăzute de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 297 alin. (1) C.pen. și favorizarea făptuitorului (2 fapte) prevăzute de art. 269 C.pen. cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.pen. și art. 5 C.pen.; C.D., om de afaceri, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență (două fapte) prevăzută de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și dare de mită prevăzută de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 alin. (2) C.pen. și art. 5 C.pen.; C.A., fiul celui anterior menționat, pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la dare de mită prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 290 C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000; M.I.F., fost consilier al inc. B.A.M., persoană apropiată inc. C.A., pentru comiterea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită (2 fapte) prevăzute de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen. și unul sub control judiciar, respectiv V.A., la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 297 C.pen. și art.5 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, la data de 14.06.2014, inculpata B.A.M., a primit, în mod indirect, prin intermediul inculpatului M.I.F. și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care B.A.M. a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a M.J. în cadrul C.C.S.D. din cadrul A.N.R.P. și care a corespuns interesului inculpaților C.D. și C.A., în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.282.300 lei.
În scopul ascunderii provenienței acestei cote din teren și mascării mitei, inculpatul M.I.F. împreună cu inculpatul C.A., au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie. Concret, disimularea primirii mitei de către inculpații B.A.M. și M.I.F. a fost realizată în intervalul de timp 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare – cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora. La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra lui B.A.M. și a altui membru al C.C.S.D. a A.N.R.P., privind dosarul de restituire menționat, inculpatul C.D. a pretins și a primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase (denunțător), suma de 10 milioane euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire nr.22714/FFCC. Scopul pentru care au fost oferiți și primiți cei 10 milioane de euro l-a reprezentat intermedierea susținerii interesului pe care îl avea beneficiarul drepturilor litigioase la Comisia ANRP, traficarea putând fi realizată la nivelul unui membru al Comisiei, prin prisma relației pe care inculpatul C.D. o avea cu decidenți din mediul politic, ce puteau decide în schimb menținerea în funcția de vicepreședinte a persoanei respective.
La data de 24.09.2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acțiuni, deținute la o firmă de către inculpatul V.A.
Pentru a-l favoriza pe inc. V.A., la data de 25.02.2014, inculpata B.A.M., în calitate de procuror șef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanță, cu încălcarea prevederilor legale de competență (dispozițiile art. 250 alin. 1 C.pr.pen), admiterea solicitării inculpatului și a ridicat sechestrul asigurator. Potrivit dispozițiilor C.pr.pen., soluționarea cererii era de competența judecătorului de drepturi și libertăți și nu cea a procurorului șef al DIICOT.
Astfel, inc. B.A.M. a facilitat inculpatului V.A., reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat. În acel dosar, inculpatul V.A. este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 USD și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.
La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, inculpatul V.A. a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurarea care nu era reală.
În cursul anului 2013, inculpata B.A.M., după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, în urmărirea intereselor unui inculpat, om de afaceri, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție. Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, inculpata B.A.M., pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat omului de afaceri să-l angajeze pe inculpatul M.I.F. (fostul său consilier) la una dintre firmele pe care le deținea.
4. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 9/P/2015, din data de 27 februarie 2015, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.G.S., om de afaceri, pentru săvârșirea a patru infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată prevăzute de art. 291 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., instigare la săvârșirea a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la art. 322 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 38 C.pen., instigare la săvârșirea a două infracțiuni de spălare a banilor, în formă continuată. prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la art. 29 din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 35 C.pen. și art. 38 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în cursul anului 2009, inculpatul S.G.S. a pretins de la un denunțător o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de denunțător, în baza a trei contracte încheiate cu D.A.D.L. În schimbul sumelor de bani pretinse, S.G.S., prevalându-se de influența exercitată asupra funcționarilor D.A.D.L. și asupra Ministrului Mediului de la acea vreme, a promis că îi va determina să respecte obligațiile contractuale asumate, referitoare la plata prețului către societatea comercială respectivă. Ulterior, în baza pretinderii inițiale, în perioada 2009 – 2012, S.G.S. a primit de la denunțător, suma totală de 1.286.958,17 lei, banii fiind virați din conturile bancare ale societății reprezentate de denunțător, în conturile bancare ale unor societăți comerciale indicate de suspect.
În perioada 2009 - 2012, S.G.S., urmărind obținerea foloaselor pretinse anterior, ca obiect al infracțiunii de trafic de influență i-a determinat pe reprezentanții societății denunțătorului și pe cei ai unor alte societăți comerciale să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăților corespondente și justificarea acestora în evidențele contabile.
De asemenea, în perioada 2009 - 2013, inc. S.G.S. i-a determinat pe reprezentanții acelorași societăți să efectueze, în mod repetat, operațiuni comerciale cu caracter fictiv, prin care a transferat sume de bani, din patrimoniul societății beneficiare a banilor publici, în patrimoniul unor societăți, după cum urmează: 465.184,63 lei, 430.500 lei, 125.315 lei, 161.106,10 lei, 40.000 lei, 40.000 lei, 4.000 lei; 15.476,44 lei, ;5.376 lei.
În acest mod, banii au fost reintroduși în circuitul civil, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În cursul anului 2012, inc. S.G.S. a pretins de la același denunțător, o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de aceeași societate reprezentată de denunțător, în baza unui contract încheiat cu C.N.A.P.M S.A. Constanța (extinderea unei dane din portul Constanța). În schimbul sumelor de bani pretinse, acesta, prevalându-se de influența exercitată asupra funcționarilor C.N.A.P.M S.A. Constanța, a promis că îi va determina să respecte obligațiile contractuale asumate, referitoare la plata banilor, în baza contractului. Pe parcursul desfășurării activității infracționale, după ce societatea beneficiară a contractului de lucrări a încasat suma de aproximativ 5.000.000 lei, denunțătorul a renegociat, în data de 11.01.2015, cu inc. S.G.S., suma pe care acesta din urmă o pretindea, de la 10%, la 8%, respectiv de la suma de 500.000 lei, la 400.000 lei.
În cursul anului 2012, inc. S.G.S. a pretins de la denunțător o sumă de bani reprezentând un procentaj de 10% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către aceeași societate (ca parte a unui consorțiu de firme), în temeiul unui contract încheiat cu C.N.A.C.N. S.A. Constanța (lucrări de întreținere pe Canalul Dunărea – Marea Neagră și pe Canalul Poarta Albă – Midia - Năvodari). În schimbul sumelor de bani pretinse, inc. S.G.S., prevalându-se de influența exercitată asupra funcționarilor C.N.A.C.N. S.A. Constanța, a promis că îi va determina să respecte obligațiile contractuale asumate, referitoare la plata prețului. Consorțiul de firme din care făcea parte societatea denunțătorului a încasat prețul lucrărilor executate (12.744.039 lei și TVA aferentă de 3.058.569,53 lei), în baza contractului anterior menționat. Ulterior, în baza pretinderii inițiale, S.G.S. a primit de la denunțător, suma de 605.886,80 lei, banii fiind virați din conturile bancare ale societății denunțătorului în conturile bancare ale unor societăți comerciale indicate de către cel prim menționat. De asemenea, inc. S.G.S. a primit, în numerar, și suma 25.000 euro, urmând ca diferența de încasat – în cuantum de 112.000 lei, să fie achitată în cursul anului 2015.
În perioada 2013 - 2014, S.G.S., urmărind obținerea foloaselor pretinse anterior, ca obiect al infracțiunii de trafic de influență, i-a determinat pe reprezentanții societăților menționate să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăților corespondente și justificarea acestora în evidențele contabile ale societăților comerciale.
În perioada 2013 - 2014, S.G.S. i-a determinat pe reprezentanții societăților comerciale să efectueze, în mod repetat, operațiuni comerciale cu caracter fictiv, prin care a transferat bani din patrimoniul firmei denunțătorului, după cum urmează: 36.800 lei; 103.000 lei; 29.981,28 lei; 124.000 lei; 159.588 lei; 116.917,12 lei.
În acest fel, banii au fost reintroduși în circuitul civil, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În cursul anului 2013, același inculpat a pretins suma de aproximativ 1.600.000 euro de la denunțător, reprezentând un procent de 6% din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea denunțătorului (parte a unui consorțiu), în temeiul unui contract încheiat cu Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A. Constanța (modernizare ecluze – echipamente și instalații). În schimbul sumelor de bani pretinse, inc. S.G.S., prevalându-se de influența exercitată asupra funcționarilor C.N. Administrația Canalelor Navigabile S.A. Constanța, a promis că îi va determina să respecte obligațiile contractuale asumate, referitoare la plata prețului, față de consorțiul respectiv. În anul 2015, inc. S.G.S. a mai pretins și suma de 202.500 lei (care reprezintă 6% din valoarea facturilor încasate în 2014, în cuantum total de 3.375.179 lei).
În cauză, au fost dispuse măsuri asiguratorii, asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului S.G.S., până la concurența sumei de 1.892.844,97 lei, obiect al infracțiunilor.
5. La data de 06 aprilie 2015, prin rechizitoriul nr. 139/P/2014, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 15 inculpați, din care: 2 în stare de arest preventiv, respectiv G.T.A., director de tracțiune în cadrul S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A., la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale) prevăzută de art.13/2 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 C.pen., toate cu aplic. art. 35 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 C.pen.; P.G.T., director general adjunct și ulterior consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului – S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A., la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 și art. 297 C.pen., complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 290 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de. art. 48 C.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 și art. 297 C.pen. cu aplic. art. C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; 2 în stare de arest la domiciliu, respectiv C.D.N., șef Birou Aprovizionare, în cadrul S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A. - S.T.F.C. Depoul Cluj, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de: folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, luare de mită, prevăzută de art. 289 C.pen rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin.(1) C.pen.; D.G., om de afaceri care controla mai multe societăți, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), prevăzute de art. 47 C.pen. rap. la 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen., dare de mită, prevăzută de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art.48 C.pen. rap. la art.13/2 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și 11 în stare de libertate, respectiv S.C.V., S.V., P.R.C., J.C.A., D.C.O., B.F.L.M., S.S., M.GHE.D., I.E., S.D., I.G., - șefi ai subunităților (depourile) S.N.T.F.C. – C.F.R. Călători S.A., la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art.13/2 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 297 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, la începutul anului 2014, inculpatul P.G.T., în calitate de director general adjunct, a pretins de la inculpatul D.G. foloase necuvenite, pentru a-și îndeplini în mod defectuos atribuțiile de serviciu. Aceste foloase au constat în sume de bani ce reprezentau un procent de 15 - 20% din valoarea totală (fără T.V.A.) a comenzilor care urmau să fie primite din partea subunităților societății feroviare aflate în subordinea funcționarului public.
De precizat este faptul că, produsele furnizate de către omul de afaceri aveau prețuri cu mult supraevaluate.
De asemenea, în aceeași perioadă inculpatul P.G.T. a acceptat promisiunea omului de afaceri de remitere a unor foloase necuvenite, constând în sume de bani ce reprezentau un procent de 20% din valoarea totală (fără T.V.A.) a comenzilor de furnizare piese ce urmau a fi primite din partea Depoului Cluj.
În schimbul acestor sume de bani, inculpatul P.G.T. a promis că îl va determina pe inculpatul C.D.N. să efectueze demersurile necesare pentru atribuirea unor astfel de comenzi uneia dintre societățile comerciale utilizate de către inculpatul D.G., lucru care s-a și întâmplat ulterior.
Astfel, inculpatul P.G.T. l-a determinat pe inculpatul C.D.N. să îi comunice omului de afaceri oferta unei societăți comerciale concurente, care participa la o procedură de achiziție desfășurată de subunitatea feroviară și să își exercite în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul efectuării demersurilor necesare pentru atribuirea directă a unei comenzi de furnizare a unor piese de locomotivă, către o societate comercială.
Această societate, reprezentată în fapt de inculpatul D.G., nu îndeplinea condițiile necesare pentru comercializarea unor astfel de produse, conform reglementărilor în domeniu siguranței feroviare.
În continuare, urmare a acestei instigări, Depoul Cluj a efectuat plata în avans a pieselor de locomotivă comandate, iar ulterior, inculpatul C.D.N. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul că a efectuat demersurile necesare pentru a fi modificate comenzile inițiale de piese, întrucât o mare parte din aceste produse nu puteau fi recepționate din cauza lipsei certificărilor cerute de lege. Mai mult, acesta a întocmit două comenzi pentru furnizarea unor scule, chiar dacă în mod evident prețurile produselor de acest tip (scule) erau supraevaluate.
Ulterior primirii comenzilor și efectuării în avans a plății produselor de către subunitatea feroviară, inculpatul P.G.T. a primit suma de 10.000 lei de la inculpatul D.G. în baza înțelegerii anterioare.
Pentru „ajutorul” acordat, inculpatul C.D.N. a primit de la omul de afaceri suma de 2.000 de lei.
După numirea în funcția de director a inculpatului G.T.A., acesta și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, ca urmare a instigării inculpatului D.G., și l-a sprijinit pe acesta din urmă să obțină în mod fraudulos sume de bani de la S.N.T.F.C. – C.F.R. Călători S.A. sub pretextul achiziționării unor bunuri.
De menționat este faptul că, achizițiile au fost realizate cu încălcarea dispozițiilor legale incidente referitoare la procedura de achiziție, iar bunurile aveau prețurile supraevaluate.
Astfel, inculpatul D.G. a stabilit cu inculpații G.T.A. și P.G.T., ca o societate comercială să livreze, în cursul anului 2014, prin achiziție directă, scule, dispozitive și verificatoare către depourile aflate în subordinea inculpatului G.T.A., fiecare comandă urmând să aibă o valoare de până la 20.000 lei, fără T.V.A., iar ritmul de atribuire a comenzilor și de livrare a produselor urma să fie o dată la două-trei luni în cazul fiecărui depou.
În acest scop, inculpatul D.G. i-a promis foloase necuvenite inculpatului G.T.A. pentru ca acesta să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, foloase constând în sume de bani ce reprezentau un procent de 15% din valoarea totală (fără T.V.A.), a comenzilor ce urmau să fie primite din partea subunităților societății feroviare.
Inculpatul G.T.A. a acceptat promisiunea omului de afaceri privind remiterea respectivelor foloase necuvenite și au stabilit împreună ca sumele de bani să fie remise de către acesta din urmă la final, după ce vor fi achitate de către S.N.T.F.C. – C.F.R. Călători S.A. toate facturile aferente comenzilor.
Ulterior, inculpatul G.T.A. a pretins un avans din sumele de bani promise de inculpatul D.G., astfel că a primit de la acesta suma de 35.000 de lei.
În urma instigării inculpatului D.G., inculpatul G.T.A. și-a îndeplinit defectuos propriile atribuții de serviciu și i-a determinat pe subordonații săi, angajați ai S.N.T.F.C. – C.F.R. Călători S.A., să își îndeplinească în mod defectuos propriile lor atribuții de serviciu.
În acest sens, inculpatul G.T.A. i-a atras în activitatea infracțională pe inculpații S.C.V., J.C.A., S.S., M.D., I.G., P.R.C., B.F.L.M., I.E., S.D., S.V. și D.C.O., care în calitate de șefi ai subunităților (depourile) S.N.T.F.C. – C.F.R. Călători S.A., au acceptat să comande produsele oferite de omul de afaceri și să plătească prețurile mult supraevaluate cerute de acesta.
Șefii celor unsprezece depouri, deși erau conștienți de faptul că nevoile urgente ale subunităților erau altele, au acceptat să atribuie, direct și cu prioritate, comenzi de furnizare scule societăților reprezentate de inculpatul D.G., având reprezentarea faptului că prețurile practicate erau supraevaluate.
Concret, acest mecanism infracțional s-a desfășurat după cum urmează:
Potrivit unor dispoziții interne ale conducerii societății feroviare, pentru buna desfășurare a activității subunităților, conducătorii acestora puteau efectua în situații imprevizibile, achiziții cu atribuire directă până în limita maximă a 20.000 lei (fără T.V.A.), aspect cunoscut de către inculpatul G.T.A. și folosit de el în săvârșirea infracțiunilor, prin interpretarea cu rea-credință a prevederilor unei dispoziții interne.
Deși în Planul anual de achiziții al societății feroviare cu capital de stat era menționată expres achiziția de scule la nivel central, funcționarii publici și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin evitarea aplicării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, aceștia nerecurgând la efectuarea unei licitații publice prin care la nivel centralizat să fie achiziționate produsele respective, ci au procedat la fragmentarea achiziției, folosindu-se de prevederile acelei dispoziției interne, în condițiile în care acestea nu erau incidente în cauză.
Astfel, deși nu existau situații de urgență apărute ca urmare a unor cauze de imprevizibilitate, au fost achiziționate de fiecare depou, prin achiziție directă, scule de la societățile reprezentate de către inculpatul D.G.
Chiar și cu ocazia efectuării achiziției de scule în baza prevederilor dispoziției respective, funcționarii publici cu atribuții în acest sens și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, întrucât nu a fost efectuat un studiu de piață referitor la produsele ce urmau a fi comandate, în acest mod neputându-se considera că a fost respectat criteriul prețului cel mai scăzut.
În multe cazuri, ulterior înaintării unor comenzi către societatea care avea prețul cel mai scăzut dintre cele trei oferte primite de la structura centrală, necesarul de scule a fost mărit „artificial” la solicitarea inculpaților G.T.A. și D.G. și astfel crescută valoarea comenzilor până spre limita maximă la care se puteau efectua achiziții în baza acestei dispoziții interne, respectiv 20.000 lei (fără T.V.A.).
Cele trei oferte primite de la structura centrală a societății feroviare și pe baza cărora a fost ales furnizorul cu prețul cel mai scăzut, proveneau în realitate de la aceeași persoană și nu de la trei societăți comerciale distincte.
Paguba totală produsă S.N.T.F.C. – C.F.R. Călători S.A. de către inculpații anterior menționați, în modalitățile descrise, este în cuantum de 205.415,24 lei (T.V.A. inclus), din care 174.814,56 lei (TVA inclus) și 30.600,68 lei (TVA inclus) în relațiile comerciale cu două societăți comerciale reprezentate în fapt de către inculpatul D.G.
În cauză, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților: G.T.A., G.T., C.D.N., D.C.O., J.C.A., M.GHE.D., P.R.C., S.D., I.E., S.V., S.S. și S.C.V.
De asemenea, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 61.000 lei, ce aparține inculpatului D.G.
6. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 700/P/2014 din data de 08 aprilie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, din care: 8 inculpați care, la data faptelor, făceau parte din C.C.S.D., din cadrul A.N.R.P., după cum urmează: N.T.C., în stare de arest preventiv, fost vicepreședinte al A.N.R.P., iar din data de 04.07.2008 secretar de stat la M.J., inclusiv la data comiterii faptelor, în prezent deputat, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită în formă continuată (24 acte materiale), prevăzută de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000; trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzute de art. 13/2 Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; Z.I., sub control judiciar, președinte al A.N.R.P.; I.M.R. și P.M.I.L., cercetați în stare de arest preventiv, vicepreședinți ai A.N.R.P.; B.R.V., (condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupție în altă cauză), vicepreședinte al A.N.R.P., G.H., cercetat în stare de arest preventiv, reprezentant al M.J., M.A.G., secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relații interetnice, ultimii 6 pentru săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzute de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen., toate cu aplic. art. 38 C.pen.; C.C.C., cercetat în stare de arest preventiv, reprezentant al M.F.P., la data comiterii faptelor, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzute de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen., art. 309 C.pen. și art. 5 C.pen., toate cu aplic. art. 38 C.pen.
De asemenea, au fost trimiși în judecată următorii: 4 inculpați care aveau calitatea de experți evaluatori autorizați, după cum urmează: V.GHE., în stare de arest preventiv, angajat al A.N.R.P., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzute de art. 48 C.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen., art. 309 C.pen. și art. 5 C.pen., toate cu aplic. art. 38 C.pen.; H.A.F., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, prevăzută de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen., toate cu aplic art. 38 C.pen.; D.D.C., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.; N.N., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, la data de 12.01.2015, A.N.R.P. a sesizat D.N.A. cu privire la faptul că, în decursul anului 2009, C.C.R. a efectuat un control la A.N.R.P., control ce a avut ca obiect fundamentarea și utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în anul 2008, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.
Inculpații I.Z., B.R.V., M.A.G., I.M.R., P.M.I.L., G.H., C.C.C. și N.T.C. au fost, în perioada 2008, membri ai C.C.S.D. din cadrul A.N.R.P. În acea calitate, cei 8 inculpați au emis, în cazul a trei dosare (nr.13653/FFCC/2008, nr.26600/CC/2006 și nr.8745/CC/2006) titluri de despăgubire, pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și contrare prevederilor art.13, art.10 alin.6 și 7 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției. Scopul acelor demersuri a fost supraevaluarea imobilelor menționate, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat și a asigurat avantaje patrimoniale unor persoane, cesionari ai drepturilor litigioase.
La data de 04.12.2008, membrii sus menționați ai C.C.S.D. au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator N.N., în dosarul înregistrat sub. nr. 8745/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafață de 55.390 metri pătrați de 84.546.000 lei (1526 lei/ metru pătrat), prin supraevaluarea acestuia cu suma de 13.127.430 euro, echivalentul a 48.399.522 lei, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale de către două persoane.
La data de 10.11.2008, membrii C.C.S.D., cu excepția lui C.C.C., au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator D.D.C., în dosarul de despăgubire înregistrat sub nr. 26600/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 1.535 metri pătrați și construcție demolată de 2.137.636 euro, respectiv 7.851.965 lei, prin supraevaluarea acestora cu suma de 1.730.554 euro, echivalentul a 6.510.865 lei prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către o persoană.
La data de 02.09.2008, în condițiile sus menționate, membrii C.C.S.D. au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator H.A.F. în dosarul de despăgubire nr. 13653/FFCC/2008, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 20,5 hectare, situat pe raza fostei comune Dudești – Cioplea, actualmente sector 3 București, de 104.640.072 euro (375.050.942 lei) prin supraevaluarea acestuia cu suma de aproximativ 60 milioane euro, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către trei persoane.
Cele trei rapoarte de evaluare întocmite de experții evaluatori N.N., D.D.C. și H.A.F. au fost avizate de V.Ghe., expert evaluator angajat al A.N.R.P.– Secretariatul C.C.S.D., cu încălcarea atribuțiilor de serviciu ce presupuneau verificarea acelor rapoarte, în conformitate cu standardele și legislația menționate.
În perioada 2007-2008, N.T.C., care la momentul respectiv deținea funcția de vicepreședinte al A.N.R.P. și calitatea de membru al C.C.S.D., a pretins de la trei persoane un procentaj de 5% din totalul acțiunilor pe care aceștia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la A.N.R.P.. În schimbul banilor, N.T.C., prin prisma funcției și calității pe care o deținea, urma să asigure soluționarea favorabilă și cu celeritate a dosarelor de despăgubire.
Ca urmare a soluționării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, N.T.C. a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor. Banii au fost remiși în general, în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul.
În cursul anului 2008, H.A.F. a primit de la o persoană, suma de 10.000 euro, pentru a face o evaluare imobiliară favorabilă asupra imobilului care făcea obiectul despăgubirii în dosarul nr. 13653/FFCC/2008.
Prejudiciul reținut în cauză este în sumă de 84.588.304 euro (304.837.796 lei), pentru recuperarea căruia au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților Z.I., I.M.R., M.A.G., P.M.I.L., C.C.C., N.T.C., G.H., V.Ghe. și D.D.C., până la concurența sumei de 84.588.304 euro (304.837.796 lei) și confiscarea specială a sumei de 6.200.000 lei de la inculpatul N.T.C., precum și a sumei de 10.000 euro de la inculpatul H.A.F., provenite din săvârșirea infracțiunilor de luare de mită.
7. La data de 19 mai 2015, prin rechizitoriul nr. 378/P/2014, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care: 1 în stare de arest preventiv, respectiv V.D.B., fost primar al mun. Slatina, județul Olt, în prezent senator, pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență, prevăzută de art. 291 C.pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.pen. și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.,, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; 2 în stare de arest la domiciliu: P.M.F., fost primar al municipiului Slatina, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 C.pen.. rap. la art. 291 C.pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen.; Ș.L.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 C.pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 și complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 322 alin. (1) C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen. și 2 sub control judiciar: T.P.B. și T.C.C., ambii pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 291 C.pen. comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în cursul anului 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe inculpatul V.B.D., în calitate de primar al municipiului Slatina, județul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC C.A. Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC C.A. Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte. Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul inculpatului V.B.D., în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri.
În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, în valoare de 78.201.552,15 lei.
Administratorul societății și inculpatul V.B.D. au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, inculpatul V.B.D. s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul C.A. Olt efectua plăți în contul societății.
În perioada aprilie-decembrie 2011, inculpatul V.B.D. a primit de la omul de afaceri, prin intermediul inculpatului P.M.F., suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare), sume remise acestuia din urmă în Municipiul Slatina.
În perioada 2012- 2013, inculpatul V.B.D. a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
În scopul disimulării provenienței ilegale a banilor, inculpatul V.B.D. a inițiat și derulat, cu ajutorul celorlalți inculpați și a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri și o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens.
De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților S.L.P., T.P.B., T.C.C. și a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani.
Contractele încheiate între aceste firme, precum și facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realității.
Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul V.B.D. îl deținea și controla prin interpuși.
Începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul V.B.D. a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a: 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei; 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei; 63.010 lire sterline; 290.334 euro și 73.077 dolari, aparținând inc. V.D.B., obiect al infracțiunilor.
De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de: 90.000 dolari; 1.322.950 lei și 600.000 lei.
Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia inculpatului V.B.D., cu excepția sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăți comerciale.
8. Prin rechizitoriul nr. 44/P/2015 data de 25 iunie 2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a 2 inculpați: L.S., om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 al. (1) și (3) C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în declarații, prev. de art. 326 C.pen., precum și a participației improprii în forma instigării, la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (3) C.pen. rap. la art. 321 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; P.R.P., avocat în cadrul Baroului București, pentru complicitate la șantaj, prev. de art. art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 și la art. 207 alin. (1) și (3) C.pen. și instigare la infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 326 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada decembrie 2014 - martie 2015, inculpatul L.S., beneficiind de complicitatea inculpatului P.R.P., a exercitat asupra unui om de afaceri (denunțător în prezenta cauză), acțiuni de constrângere, pentru a-l determina să-i remită suma totală de 4.000.000 euro, nedatorată de acesta din urmă.
Astfel, firma la care L.S. era asociat/acționar a introdus la DIICOT o plângere penală, dând, în mod intenționat, unor afaceri comerciale nerentabile, o încadrare juridică penală. Acțiunile de constrângere au constat în condiționarea retragerii plângerii penale respective de acceptul omului de afaceri de a remite suma de bani menționată.
De asemenea, inculpatul L.S. i-a promis omului de afaceri că va depune diligențele necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor care făceau obiectul plângerii într-o infracțiune pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.
În perioada decembrie 2014-martie 2015, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere și mai puternic, în concordanță cu cuantumul sumei respective, inculpatul L.S. a pretins că are influență, prin intermediul unor persoane importante, asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care-l priveau pe omul de afaceri, aflate în lucru la același procuror, respectiv J.T.R.
În acest sens, inculpatul L.S. i-a mai promis omului de afaceri că va determina organele judiciare să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor sechestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluționarea dosarelor într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente.
Sub imperiul acestor constrângeri repetate, temându-se de repercusiunile unui eventual refuz în condițiile în care L.S. i-a arătat că ar putea influența atitudinea procurorului de caz, la data de 17 martie 2015, în schimbul „ajutorului” promis, inculpatul L.S. a pretins și a primit de la omul de afaceri dreptul de creanță asupra sumei de 2.000.000 euro, în forma unui contract fictiv de împrumut.
Soluția semnării contract fictiv de împrumut a fost identificată de inculpatul P.R.P. care, în perioada decembrie 2014-martie 2015, l-a sprijinit în activitatea infracțională pe inculpatul L.S., prin formularea a mai multor soluții nelegale, menite să justifice remiterea banilor către inculpatul L.S. Prin acest document, întocmit la instigarea inculpatului P.R.P., L.S. a declarat în mod nereal, sub semnătură proprie, în fața notarului public, că, în perioada 2008-2010, i-a dat omului de afaceri cu titlu de împrumut, suma de 2.000.000 euro, omul de afaceri recunoscând acest lucru și angajându-se să îi restituie până la data de 24 decembrie 2015.
Prin această declarare necorespunzătoare a adevărului, inculpatul L.S. l-a instigat, cu intenție, pe notarul public să comită, fără vinovăție, un fals intelectual, cu ocazia întocmirii și autentificării contractului de împrumut respectiv. După semnarea acestui act, inculpatul L.S. a continuat să îl constrângă în același mod pe omul de afaceri să semneze un contract similar pentru o altă sumă, având același cuantum (2.000.000 euro).
Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de suspectul J.T.R. într-un dosar separat, sub aspectul complicității la infracțiunea de șantaj.
9. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 381/P/2014 din 05 iulie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care: 1 în stare de arest preventiv: V.M.D., primar al Sectorului 5 București, la data faptelor, pentru săvârșire a 9 (nouă) infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 7 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C.pen.; 8 (opt) infracțiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 din C.pen., cu aplic. art. 132 din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.; o infracțiune de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen., cu aplic. art. 132 din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C.pen.; 7 (șapte) infracțiuni de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C.pen; toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen.; 3 sub control judiciar : N.M.S., asociat și administrator al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, pentru săvârșirea a 7 (șapte) infracțiuni de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) C.pen., rap. la art. 289 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 7 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C.pen. și 7(șapte) infracțiuni de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 din C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C.pen.; C.S.Ș., pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 din C.pen.; C.L., director al unei societăți comerciale, pentru a câte unei infracțiuni de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) C.pen., rap. la art. 289 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 7 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, în forma modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C.pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) C.pen., precum și 1 în stare de libertate : D.M., pentru săvârșirea a 8 (opt) infracțiuni de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C.pen. anterior, cu aplic. art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 C.pen. actual,cu aplic. art. 38 alin.( )1 C.pen. actual.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2006 – 2014, inculpatul V.M.D., în calitate de primar al Sectorului 5 din București, ajutat de inculpatul N.M.S. și parțial de inculpata C.L., a solicitat și primit de la inculpatul D.M. foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări). Aceste foloase au fost pretinse și primite de inculpatul V.M.D. pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu atât în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din subordinea C.L. al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri cât și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 738.019.000 de lei).
Concret, foloasele necuvenite solicitate și primite de inculpatul V.M.D. de la inculpatul D.M. au constat, în principal, în: 1) predarea de sume de bani lichizi; 2) încheierea și executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăți comerciale controlate de către inculpatul V.M.D. ori în legătură cu care acesta avea un interes personal; 3) cedarea părților sociale și, implicit, a patrimoniului – unei societăți comerciale către persoane indicate de inculpatul V.M.D.; 4) transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de inculpatul V.M.D.; 5) achitarea cheltuielilor prilejuite de campaniile electorale; 6) oferirea de bunuri de valoare (ceasuri); 7) încheierea de contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 București, în vederea susținerii financiare a organizării unor manifestări publice aducătoare de capital electoral pentru inculpatul V.M.D; 8) achitarea de sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susținerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare, 9) suportarea costurilor unor lucrări de renovare la obiective indicate de inculpatul V.M.D.; 10) suportarea costurilor de renovare ale unor magazine aparținând unei societăți comerciale, controlată de inculpatul V.M.D.; 11) achitarea costurilor aferente unor petreceri private.
În vederea atribuirii acestor contracte și pentru a facilita efectuarea plăților aferente acestora, inculpatul V.M.D., fie nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, fie și le-a îndeplinit în mod defectuos, vătămând drepturile patrimoniale ale Sectorului 5 din București (vătămare constând în cheltuirea în mod nejustificat a resurselor bănești aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale). Astfel, pentru ca societățile comerciale controlate de către inculpatul D.M. să dispună de resursele bănești necesare asigurării foloaselor patrimoniale necuvenite solicitate de către inculpatul V.M.D., contractele de achiziții publice au fost încheiate la prețuri mult superioare față de valoarea reală a serviciilor prestate. În acest fel, costurile reale de execuție a lucrărilor, și implicit valoarea efectivă a acestor lucrări, au fost de cel mult 60% din valoarea contractelor. Ca atare, prejudiciul total cauzat bugetului Sectorului 5 prin activitatea infracțională a inculpatului V.M.D. este de 295.207.000 de lei. În aceeași perioadă, o parte considerabilă din sumele de bani și din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită au fost supuse unor ample operațiuni de spălare de bani, prin circuite financiare fictive, desfășurate de inculpații V.M.D, N.M.S., C.L. și C.S.Ș., având rolul de a disimula produsele, obiect al infracțiunilor. Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de inculpatul M.A. într-un dosar separat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la luare de mită și spălare de bani. În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților. Până în acest moment, Consiliul Local al sectorului 5 nu s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul cauzat.
10. Secția de combatere a corupției, la data de 24 august 2015, prin rechizitoriul nr. 215/P/2015, a dispus trimiterea în judecată 8 inculpați, din care: 1 în stare de arest preventiv: S.H., economist, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 alin. (1) C.pen. și art. 309 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen., 4 sub control judiciar: Z.I., președinte al A.N.R.P., I.M.R., (în altă cauză), vicepreședinte al A.N.R.P., Z.L.C., membru al C.C.S.D., N.(fostă B.)I.M., membru al C.C.S.D., toți pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.; 2 în stare de arest la domiciliu în altă cauză: N.T.C., fost vicepreședinte al A.N.R.P., iar la data faptei secretar de stat la M.J., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen ; H.A.F., expert evaluator, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 297 alin. (1) C.pen. și art. 309 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.; M.A.G., cercetat în lipsă întrucât s-a sustras urmăririi penale, la data faptei membru al C.C.S.D., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. și art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, la data de 28.02.2008, inculpații Z.I., I.M.R., N.T.C., Z.L.C., M.A.G. și N. (Fostă B.) I.M., în calitate de membri ai C.C.S.D., deși aveau atribuția exclusivă de a analiza și stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piață, tranzacții de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase pe baza unui raport de evaluare întocmit de inculpatul H.A.F., bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafață de 97.509 mp cu aproape 50%. În aceste condiții, cesionarul drepturilor litigioase, inculpatul S.H. a intrat în posesia unor despăgubiri necuvenite, în detrimentul statului român și în condițiile în care membrii C.C.S.D. au hotărât rezolvarea cu celeritate a dosarului de despăgubire nr. 38386/CC/2007 pe motivele invocate de inculpatul S.H., conform cărora nesoluționarea cu prioritate a dosarului i-ar provoca o puternică stare de stres care i-ar afecta grav sănătatea. Decizia a fost luată cu nerespectării dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, a Regulamentului de Organizare și Funcționare al C.C.S.D., a Deciziei nr. 2 din 28.02.2006 a C.C.S.D. privind ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul C.C.S.D. și, implicit, a Standardelor Internaționale de Evaluare.
Începând cu anul 2006 și până la data de 15.01.2008, S.H. a sprijinit și înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către președintele, vicepreședintele și membrii C.C.S.D., prin depunerea la dosarul de despăgubire nr. 38386/CC/2007 a mai multor înscrisuri (adeverințe medicală și o expertiză extra judiciară) prin care s-au justificat, necorespunzător realității, o stare de sănătate precară și o identificare greșită a terenului, în scopul acreditării ideii de imposibilitate de restituire în natură și de urgență în soluționarea dosarului. Aceasta a asigurat un cadru aparent legal procedurii de despăgubire și care, împreună cu acceptul său dat supraevaluării făcute de evaluatorul H.A.F., au creat membrilor C.C.S.D. premisele necesare aprobării raportului de evaluare, întocmit în condiții nelegale. Prin acțiunile sau inacțiunile lor conștiente, inculpații au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, și la obținerea unor foloase necuvenite în aceleași cuantum de către inculpatul S.H.. Prejudiciul provine din aceea că, în dosarul de despăgubire nr. 38386/CC/2007, a fost stabilită o valoare a terenului în suprafață de 97.509 metri pătrați de 128.276.015 euro (1315,53 euro/mp) echivalentul a 466.770.763 lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei. După obținerea despăgubirilor, în condiții nelegale, inculpatul S.H. cunoscând proveniența ilegală a sumelor de bani obținute din dosarul de despăgubire și în scopul disimulării naturii reale a acestora a procedat la transformarea lor, schimbându-le din lei în valută și apoi transferând cea mai mare parte a fondurilor bănești realizate din valorificarea acțiunilor de la Fondul Proprietatea în favoarea unor societăți off-shore, controlate de către el, cu justificarea „contract de împrumut”/„restituire împrumut”. Din aceste societăți, produsul infracțional a fost utilizat pentru achiziționarea de acțiuni la societăți comerciale din România, răscumpărarea unor creanțe de la bănci, etc.
Concret, în perioada martie 2008 – august 2008, inculpatul S.H. a dispus transferul și a schimbat sumele de 9.577.000 euro, 10.010.000 dolari și 3.828.623 lei, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în conturile unor societăți de tip off-shore, pentru ca apoi să le transforme în acțiuni la CCCF București S.A, și alte două societăți.
S-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra următoarelor: conturile bancare ale inculpaților Z.I., I.M.R., N.T.C., S.H.; bunuri imobile (clădiri și terenuri) aparținând inculpaților Z.I., Z.L.C., I.M.R., N.T.C., (fostă B.) I.M., M.A.G., S.H.; autoturisme de lux aparținând inculpaților I.M.R., N.T.C. și N. (fostă B.) I.M.; alte bunuri aparținând inculpatului S.H., constând în ceasuri de marcă în valoare totală de 62.290 euro; 205 opere de artă în valoare totală de 1.919.750 euro; 130 de obiecte de cult și pietre semiprețioase în valoare de 2.005.920 euro și 338.460 lire sterline.
Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, s-a constituit parte civilă în cauză pentru un prejudiciu total de 69.897.373 euro (echivalentul a 254.458.830).
11. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 70/P/2015 emis la data de 28 septembrie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care: 1 în stare de arest preventiv, respectiv E.E., procuror în cadrul P.T. Iași, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită prev. și ped. de art. 289 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea 78/2000, spălare de bani prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit. a) din Legea 656/2002 (republicată); efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, prev. de art.12 lit. a) din Legea 78/2000 și fals în declarații, prev. de art. 326 C.pen. cu ref. la art. 28 din Legea 176/2010; toate cu aplic. art. 38 alin.(1) C.pen. și 2 în stare de libertate, respectiv E.B.M. și E.I., fiică, respectiv nepot ai primului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în cursul lunilor mai - iunie 2014, perioadă în care o rudă a sa se afla internată în spital, inculpatul E.E. i-a solicitat unui medic să depună toate diligențele profesionale „ca să fie bine pentru toată lumea”, în sensul de a-i acorda tratamentul de specialitate persoanei internate. Ulterior acestei solicitări, în data de 16 iunie 2014, inculpatul E.E. a dispus printr-o ordonanță clasarea unei cauze penale, respectiv renunțarea la urmărirea penală față de medicul respectiv, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, înșelăciune, purtare abuzivă, fals intelectual, uz de fals. Soluția a fost dispusă la un interval de patru zile de la data repartizării dosarului respectiv procurorului E.E.. După soluționarea favorabilă a acestei cauze, în intervalul august 2014 – ianuarie 2015, inculpatul E.E. a pretins și primit de la medicul respectiv diverse bunuri și foloase necuvenite drept contraprestație pentru soluția favorabilă adoptată. Astfel, în perioada respectivă, medicul i-a furnizat inculpatului E.E., în scopul menționat mai sus, diverse bunuri, sub forma unor opere de artă, evaluate la suma de 16.900 de euro (constând într-un număr de 13 picturi), sume de bani, sub forma unor pretinse împrumuturi, în cuantum de 3.900 de euro și foloase necuvenite (sub forma unui comision de 13.000 de euro perceput de inculpat cu ocazia unei tranzacții perfectate de martorul denunțător), toate în cuantum de 33.800 euro. În perioada ianuarie-februarie 2015, beneficiind de ajutorul fiicei sale, inculpata E.B.M., inculpatul a obținut de la Ministerul Culturii – Direcția Județeană pentru Cultură Iași, un certificat de export definitiv și a trimis în Regatul Unit al Marii Britanii un număr de 3 tablouri, spre a fi valorificate prin intermediul unei case de licitații aflate pe teritoriul statului mai sus menționat, una dintre aceste picturi fiind pretinsă și primită cu titlu de mită. Procedând în această manieră, inculpatul E.E. a disimulat natura ilicită a picturii primită cu titlu de mită. În intervalul august 2014 - iunie 2015, inculpatul E.E. a achiziționat, în vederea revânzării în scopul obținerii de profituri materiale, a intermediat vânzarea, respectiv cumpărarea, percepând comisioane în urma tranzacțiilor intermediate unui număr de peste 200 de picturi, deși calitatea de magistrat este incompatibilă cu efectuarea actelor de comerț. Concret, în intervalul noiembrie 2014 – aprilie 2015, inculpatul E.E. a achiziționat de la diverse persoane fizice un număr de 94 de tablouri, unele semnate de pictori români sau străini bine cotați pe piața de artă din România, pe care, în mod direct sau prin intermediari, le-a lăsat în custodie spre evaluare la o casă de licitație din București. În perioada ianuarie – februarie 2015, inculpatul E.E. a postat prin intermediari, spre vânzare, pe un site de anunțuri un număr de 34 de tablouri presupus a fi semnate sau executate de către pictori renumiți. În intervalul august 2014 - iunie 2015, inculpatul a achiziționat sau a dus tratative în vederea achiziționării de la diverse persoane fizice sau galerii de artă, a cerut evaluări de la persoane cu expertiză în domeniu, a restaurat, apelând la diverși pictori/restauratori și a valorificat sau a încercat să valorifice un număr de aproximativ 97 de tablouri. Din analiza declarației de avere pe anul 2015, dată pe propria răspundere, a rezultat faptul că, inculpatul E.E. a făcut în cuprinsul ei mențiuni necorespunzătoare adevărului care sunt în totală contradicție cu situația de fapt descrisă mai sus. În vederea realizării operațiunilor comerciale descrise mai sus, inculpatul E.E. i-a implicat și pe ceilalți doi inculpați, care cu ocazia audierilor realizate în prezenta cauză au făcut afirmații mincinoase în legătură cu faptele și împrejurările esențiale cu privire la care au fost întrebați, în sensul că nu au recunoscut ajutorul dat inculpatului în tranzacționarea tablourilor. În cauză, a fost dispusă măsura sechestrului asigurator asupra unui imobil și asupra a 126 de tablouri ce aparțin inculpatului E.E.
12. Prin rechizitoriul nr. 148/P/2015 din 04 noiembrie 2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1în stare de arest preventiv, respectiv A.R.Ș., director general adjunct al D.G.P.M.B., la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 291 C.pen. și 2 sub control judiciar, respectiv Z.E.A. și P.D.M., administratori ai unei societăți comerciale, la data faptei, ambii cu privire la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 292 din C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 14 iulie – 06 august 2015, inc. A.R.Ș., în calitate de director general adjunct al D.G.P.M.B., în mod direct și pentru sine, a primit de la inculpații Z.E.A. și P.D.M., în calitate de administratori ai unei societăți comerciale, suma totală 13.000 euro (în două tranșe 10.000 respectiv 3.000 euro) și produse alimentare (în valoare totală de 820 lei), lăsându-i pe aceștia să creadă că, prin funcția deținută, are influență asupra lucrătorilor de poliție din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice care efectuau cercetări cu privire la presupuse infracțiuni de evaziune fiscală, săvârșite de oamenii de afaceri, în legătură cu activitatea firmei pe care o administrau. De asemenea, în același context, inculpatul A.R.Ș. le-a creat celorlalți doi inculpați impresia că are influență și asupra unei persoane cu funcție de conducere din cadrul Poliției Capitalei care conduce, îndrumă și controlează activitatea serviciului anterior menționat, promițând, în mod repetat, oamenilor de afaceri, că îi va determina pe funcționarii publici din cadrul D.G.P.M.B. să îndeplinească acte contrare îndatoririlor lor de serviciu, respectiv să efectueze în mod necorespunzător, favorabil celor doi administratori, activitățile cu privire la infracțiunile față de care se desfășurau cercetări.
13. Secția de combatere a corupției, la data de 19 noiembrie 2015, prin rechizitoriul nr. 181/P/2015 din 19 noiembrie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpați, din care: 4 în stare de arest preventiv : S.C., pentru săvârșirea în concurs real a patru infracțiuni de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 rap. la art. 289 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, două infracțiuni complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 290 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; C.M.O., directorul Direcției Economice din cadrul aparatului P.M.B., la data faptelor, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; Ș.F., director al C.C.P.B.P.B. cu atribuții de director adjunct, la data faptelor, pentru săvârșirea în concurs real și în stare de recidivă a infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. 1 C.pen. și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 și art. 41 alin. (1) C.pen.; B.C., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea în concurs real a trei infracțiuni de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; 3 în stare de arest la domiciliu, respectiv: O.S.M., primar al municipiului București, la data faptelor, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, spălare de bani prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 C.pen. cu aplic. art. 132 din Legea nr. 78/2000, precum și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; P.B.C., director al C.C.P.B.P.B. și ulterior al A.C.C.U., la data faptelor, pentru săvârșirea în concurs real a patru infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, o infracțiune de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, două infracțiuni de dare de mită, prev. de art. 290 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, o infracțiune de complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 290 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, cinci infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 291 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, patru infracțiuni de spălare de bani, prev. de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002, o infracțiune de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 C.pen. cu aplic. art. 132 din Legea nr. 78/2000, trei infracțiuni de efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; A.R., pentru săvârșirea în concurs real a două infracțiuni de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002, o infracțiune de complicitate la complicitate la dare de mită prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 290 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.; 1 sub control judiciar: P.A.R.M., director general al C.C.P.B.P.B., la data faptelor, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și 1 în stare de libertate: N.I., pentru săvârșirea în concurs real a două infracțiuni de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul P.B.C., în calitate de director al A.C.C.U., a constituit un grup infracțional organizat la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus inculpatul O.S.M.. Inițial, structura grupului era simplă și perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituției publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influența necesară determinării câștigătorului unei proceduri de achiziții publice, dar și dreptul de a semna acordurile cadru și contractele), conducători de societăți private care doreau să execute lucrări, precum și o sumă de apropiați ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive și societăți fără activitate, să obțină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privați. Pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții. În același context, în cursul anului 2014, inculpatul O.S.M. a desemnat la conducerea C.C.P.B.P.B. pe inculpații P.A.R.M. și Ș.F., persoane obediente față de inculpatul P.B.C., numit și el la conducerea A.C.C.U., și a impus introducerea în grup a inculpatului S.C.. Acesta din urmă a fost angajat și promovat la A.C.C.U. la insistențele primarului municipiului București, în vederea obținerii unui control mai ridicat asupra deciziilor inculpatului P.B.C.. In acest sens inculpatul O.S.M., folosindu-se de atribuțiile de Primar al Municipiului București, a impus funcționarilor competenți din cadrul A.C.C.U., și D.R.U. din subordinea sa, angajarea inculpatului S.C., aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituției și, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la transformarea posturilor, în folosul aceluiași inculpat. La data de 05 septembrie 2015, inculpatul O.S.M. în calitate de Primar al Municipiului București, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații P.B.C. și S.C., a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăți comerciale (denunțători în cauză), în legătură cu un contract de execuții lucrări în cadrul C.C.P.B.P.B. Prin această conduită, Primarul al Municipiului București nu a făcut altceva decât să “ valideze” activitatea infracțională desfășurată de inculpații S.C. și P.B.C., dar și menținerea acestuia din urmă în funcția de director al A.C.C.U., cu luarea în considerare a posibilității numirii sale ca director la A.L.P.A.B., deși știa că acesta comite infracțiuni de corupție. La aceeași dată, inculpatul O.S.M., după primirea celor 25.000 euro de la inculpatul P.B.C., în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume, a remis unei alte persoane suma de 11.000 euro pentru a-și achita o obligație contractuală. În perioada 2013-2014, inculpatul P.B.C., în calitate de director al C.C.P.B.P.B. și în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins și primit sume totalizând de 2.798.941,61 lei de la administratorii unei societății comerciale (denunțători în cauză), prin intermediul unor persoane și firme controlate de el prin inculpații A.R. și B.C., respectiv controlate de N.I., susținând că prin influența pe care o are asupra inculpaților O.S.M. și C.M.O., materializată prin faptul că aceștia din urmă ar dori mită, îi va determina: să dispună virarea cu prioritate a sumelor necesare către instituția respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunțători; să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul C.C.P.B.P.B., aflat în subordinea lui, de către societatea denunțătoare; să prindă în bugetul C.C.P.B.P.B., aferent anului 2014, suma necesară pentru execuția unor lucrări.
În perioada mai-august 2015, în același context, inculpatul P.B.C., în calitate de director al A.C.C.U., împreună cu inculpatul S.C., a pretins de la aceeași martori denunțători, prin intermediari, suma 60.000 euro, ca mită pentru inculpatul O.S.M. În perioada 2013 – 2015, inculpatul P.B.C., în calitate de director al C.C.P.B.P.B. și ulterior al A.C.C.U., a pretins și primit, personal sau prin intermediari, de la aceeași oameni de afaceri suma totală de 10.442.834,62 lei, pentru: a facilita câștigarea contractului de către societatea denunțătoare, a vorbi cu angajații din subordine să accepte documentația de atribuire propusă de denunțători, să o și aprobe personal, precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de societatea denunțătoare foarte repede față de momentul facturării. De asemenea, pentru aceeași bani, inculpatul P.B.C. a promis denunțătorilor că va facilita încheierea unui acord cadru cu societatea oamenilor de afaceri urmând ca, în calitatea sa simultană de persoană care controla o firmă prin intermediul inculpatului B.C., să subcontracteze în întregime către societatea denunțătoare execuția lucrărilor, să vorbească cu angajații din subordine sa accepte documentația de atribuire propusă de denunțători și să o aprobe personal. În perioada mai-august 2015, inculpatul P.B.C., împreună cu inculpatul S.C. a pretins, prin intermediari, de la aceeași denunțători suma de 852.626, 5 lei, din care au primit suma de 5.000 euro, pentru a fi de acord să vireze din patrimoniu A.C.C.U. în cel al C.C.P.B.P.B. sumele necesare, pentru ca aceasta din urmă să achite, contravaloarea lucrărilor executate de societatea denunțătoare, în temeiul unui contract de prestări servicii. În perioada mai-iulie 2015, inculpatul P.B.C. a promis inculpaților Ș.F. și P.A.R.M., în numele denunțătorilor, suma de 70.000 euro mită, lucru cu care aceștia au fost de acord, pentru ca instituția pe care o reprezentau să încheie și să deruleze un contract de prestări servicii cu societatea administrată de către aceeași oameni de afaceri. În luna august 2015, inculpatul P.B.C. a pretins și a primit de la denunțători prin intermediul inculpatului A.R. suma de 7.000 euro, pentru a-i remite inculpatului C.O.M., director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului București. În ziua următoare, inculpatul P.B.C. i-a remis inculpatului C.O.M. suma de 4.000 euro, deoarece acesta din urmă a fost de acord să dispună virarea cu prioritate a sumelor necesare către C.C.P.B.P.B., pentru a se putea achita lucrările executate de societatea denunțătoare. În perioada 2013-2015, inculpatul P.B.C., prin intermediul inculpaților A.R., N.I. și B.C. au disimulat adevărata natură a provenienței mai multor sume de bani primite cu titlu de mită și preț al influenței de la martorii denunțători: prin crearea aparenței că între societatea denunțătoare și firmele administrate de ultimii trei au existat relații contractuale, prin solicitarea ca societatea denunțătoare să-i achite o sumă de bani prin achiziția de produse și materiale, în vederea amenajării restaurantului la care este asociată o rudă de-a inculpatului P.B.C., prin subcontractarea către societatea denunțătoare de la una dintre firmele controlate de inculpatul Popa Bogdan Cornel a unor lucrări la o valoare net inferioară celei existente în documentele încheiate între aceasta din urmă și instituția publică condusă de inculpat, creându-se astfel aparența că, diferența de valoare reprezintă valoarea profitului și nicidecum mita și prețul influenței. În perioada 24.10.2014-07.05.2015, inculpatul P.B.C., în calitate de director la A.C.C.U., a semnat mai multe acte adiționale, toate încheiate între instituția pe care o reprezenta și firma pe care o controla prin inculpatul B.C., prin care valoarea contractelor subsecvente a depășit valoarea maximă a acordului cadru menționat. Prin această activitate inculpatul P.B.C. a obținut personal, ca persoană care controla firma respectivă, un folos material de 612.521,44 lei. În perioada ianuarie 2013 - 23 august 2015, deși ocupa o funcție de conducere în cadrul Primăriei Municipiului București, inculpatul P.B.C. a condus activitatea mai multor firme pe care le controla și care au derulat contracte cu instituțiile pe care le conducea.
În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile (apartamente, case și terenuri) deținute în proprietate sau în coproprietate, precum și asupra bunurilor mobile (autoturisme, ceasuri scumpe etc.) și mai multor sume de bani descoperite cu ocazia perchezițiilor sau în diferite conturi bancare ale inculpaților C.M.O., P.A.R.M., Ș.F., A.R., B.C. și N.I..
Totodată, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurator asupra sumelor de bani (102.400 lei și 9.500 euro) descoperite cu ocazia percheziției, precum și asupra a trei bunuri imobile (case) deținute în proprietate sau în coproprietate de către O.S.M.
14. Prin rechizitoriul nr. 91/P/2015 emis la data de 25 noiembrie 2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inc. V.D.B., la data faptelor primar al municipiului Slatina, ulterior senator în Parlamentul României, cu privire la săvârșirea a 2 (două) infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen. și trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul V.D.B., în calitate de primar al municipiului Slatina, i-a pretins unui om de afaceri - denunțător în cauză, aproximativ 10% din sumele încasate de societatea unui om de afaceri de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie - 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranșe, de la respectiva societate, printr-o firmă intermediară, suma de 2.146.270 lei, astfel încât denunțătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului și să primească banii la timp pentru lucrările efectuate. Contractul avea ca obiect elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice și execuția lucrărilor pentru izolarea termică a fațadelor a 131 de blocuri din municipiul Slatina, fiind în valoare de 24.833.258 lei fără TVA. 2.
În aceeași manieră a procedat inculpatul și în cazul unui alt contract încheiat de instituția publică pe care o reprezenta cu o altă societate comercială, privind reabilitarea Centrului istoric al orașului Slatina, prețul contractului fiind de 7.726.919 lei fără TVA. Astfel, în luna iunie 2012, inculpatul V.D.B. a pretins de la administratorul firmei respective, printr-un intermediar, 10% din valoarea contractului, în schimbul semnării respectivului act de către autoritatea contractantă și efectuării la timp a plăților, iar, ulterior, a primit prin intermediul unor persoane suma totală de 450.000 lei. La data de 23 iulie 2014, între S.C. Compania de Apă Olt S.A., și aceeași firmă s-a încheiat un contract de lucrări având ca obiect „Continuarea lucrărilor de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în aglomerările Potcoava și Scornicești”, prețul licitat contractat fiind de 17.000.000 lei fără TVA. Ulterior, înaintea datei de 27 august 2014, (data emiterii primei facturi către S.C. Compania De Apă Olt S.A.), administratorul firmei respective a fost contactat de o persoană din cercul de apropiați ai inculpatului V.D.B., care i-a comunicat că acesta din urmă îi pretinde 10% din valoarea contractului respectiv pentru „a interveni la conducerea companiei în vederea efectuării la timp a plăților aferente contractului”, lucru cu care omul de afaceri a fost de acord. Suma de 1.700.000 lei (echivalentul unui procentaj de 10%), pretinsă în modalitatea descrisă mai sus, urma să-i fie remisă inculpatului după primirea de către societatea respectivă a unui „avans mai mare pentru lucrările efectuate”, acesta urmând să depună diligențele necesare în acest sens. Astfel, în lunile septembrie 2014 și februarie 2015, inculpatul a primit, în două tranșe, de la omul de afaceri, tot prin intermediari, suma de bani pretinsă inițial. Precizăm că, pentru aceleași lucrări, inculpatul V.D.B. a pretins și primit anterior de la un alt om de afaceri un procentaj de 20% din valoarea contractului. După primirea banilor, contractul respectiv a fost reziliat, fiind atribuit, la data de 23 iulie 2014, omului de afaceri de la care a pretins și primit suma 1.700.000 lei, mai sus amintită.
Suma totală primită de inculpat în urma săvârșirii celor trei infracțiuni de corupție se ridică la 4.296.270 lei.
În cauză, procurorii anticorupție au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri (piese de mobilier folosite la amenajarea hotelului pe care inculpatul îl deține în municipiul Slatina), în valoare de 393.457,58 lei și asupra sumei de 264.460 lei existente în contul unei societăți pe care inculpatul V.D.B. o controla prin interpuși.
15. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 126/P/2015 din 17 decembrie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care: 1 în stare de arest preventiv: N.G., la data faptelor primar al mun. Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; 1 în stare de arest la domiciliu: U.T., președinte al unui grup de firme, pentru dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, 1 sub control judiciar pe cauțiune: M.I.G., director al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și 1 sub control judiciar: T.M., vicepreședinte al unui grup de firme, pentru complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 290 alin. (1) din C.pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că, în vara anului 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași” care privea fluidizarea traficului rutier și pietonal, precum și scăderea gradului de poluare, finanțat din fonduri europene, inculpatul N.G., în calitate de primar al municipiului Iași, cu intenție, a pretins, în mod direct, inculpatului M.I.G., și în mod indirect, inculpatului U.T., un procent de 10% din valoarea contractului, pentru a agrea câștigarea licitației de către asocierea UTI – IBC și semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum și pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiții. Acest lucru a avut la bază o înțelegere anterioară între inculpații N.G., M.I.G. (pentru IBC) și U.T. (pentru UTI), aceștia din urmă efectuând, cu sprijinul inculpatului T.M. și a unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi dați cu titlu de mită). De asemenea, demersurile au constat și în elaborarea și, ulterior, decontarea unor facturi pentru situații de lucrări conținând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iași. Concret, în perioada august 2013 - începutul anului 2015, inculpatul N.G. a primit următoarele foloase materiale constând în: o parte din suma totală promisă, de 10% din valoarea contractului atribuit, respectiv 3.632.106 lei (colectată prin depunere în contul firmei IBC); beneficii constând în achiziționarea unor echipamente electronice, în valoare de 20.000 lei; plata, în cursul anului 2014, a serviciilor de cazare prilejuite de efectuarea, de către N.G. și alți angajați ai primăriei, împreună cu oameni de afaceri, între care și inculpatul M.I.G., în China- Beijing și Hong Kong, în valoare de 28.364 lei; beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din prețurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din București. Totalul sumelor și al beneficiilor primite cu titlu de mită de către inculpatul N.G. este de 3.693.710 lei.
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților U.T. și N.G.
De asemenea, a fost dispusă indisponibilizarea, prin sechestru asigurator, în forma popririi, asupra contului deținut la o unitate bancară de către inculpatul M.I.G. Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție
1. Procurorii din cadrul Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 360/P/2011 din 17 iunie 2015 au dispus trimiterea în judecată, a inculpaților: C.O.N. aflat sub control judiciar, la data faptelor directorul Direcției Regionale de Poștă Brașov - pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de abuz în serviciu (în formă continuată), prevăzute de art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 C.pen. (11 acte materiale) și de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 367 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; P.M. arestată preventiv, la data faptelor director executiv al Direcției economice din CNPR SA pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de instigare la abuz în serviciu (în formă continuată), prev. de art. 47 C.pen. cu ref. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 C.pen. (11 acte materiale), trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. și de constituire a unui grup infracțional organizat, prev de art. 367 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen. ; F.M.C., arestat preventiv, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, însărcinat cu restructurarea Companiei Naționale Poșta Română SA (CNPR), pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de instigare la abuz în serviciu (în formă continuată), prev. de art. 47 C.pen. cu ref. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic art. 35 alin. 1 C.pen. (11 acte materiale), complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 C.pen. și de constituire a unui grup infracțional organizat, prev de art. 367 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.
În fapt, inculpatul M.C.F., în calitate de secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (însărcinat „să coordoneze, să monitorizeze și să ia toate măsurile necesare pentru restructurarea Companiei Naționale Poșta Română SA pe centre de profit”, „să monitorizeze implementarea Strategiei de restructurare și modernizare a Companiei Naționale Poșta Română, aprobată prin hotărâre de guvern”), P.M., director în cadrul CNPR SA și C.O.N. directorul Direcției Regionale de Poștă Brașov, împreună cu alte persoane, au constituit o grupare ce a pus în aplicare un mecanism prin care CNPR distribuia trimiteri poștale, fără ca, pentru o parte din corespondența prezentată de o anumită societate comercială, să încaseze prețul serviciului prestat.
În consecință, în perioada mai 2011 - martie 2012, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, C.O.N., la instigarea M.P. și a lui M.C.F., a dispus distribuirea repetată, de către Compania Națională „Poșta Română” S.A., fără ștampilare și facturare, în folosul unei anumite societăți comerciale, a unor loturi de corespondență procesate în poștă hibridă (serviciu complex ce combina serviciul nonpoștal de pregătire cu serviciul poștal de trimitere a corespondenței comerciale). Loturile de corespondență comercială erau indicate de C.O.N. ori de M.P. Astfel a fost provocat CN Poșta Română SA un prejudiciu de 1.128.288 lei, la care se adaugă dobânzi/penalități în valoare de 38.283 lei.
Prin dispozițiile date, C.O.N. a exploatat nu doar ambiguitățile funcționării serviciului de poștă hibridă, ci și o cutumă la care se recurge în CNPR, în situații de excepție (determinate de necesitatea respectării normelor de funcționare a companiei, care prevăd timpi de circulație a trimiterilor poștale), când se distribuie corespondența fără a se număra și ștampila, facturarea făcându-se în baza volumelor de trimiteri indicate de clienți. Gruparea infracțională cunoștea o anumită continuitate, colaborare, coordonare și o structură bine determinată, în cadrul căreia fiecare membru și-a asumat roluri prestabilite.
În considerarea faptului că a tolerat un mecanism de fraudare care avantaja o societate privată, P.M., în data de 21 decembrie 2011, a solicitat reprezentanților societății comerciale favorizate și apoi a obținut de la aceștia, având susținerea lui M.C.F., un folos pentru altul, respectiv asumarea costurilor distribuirii de către CN Poșta Română SA, a scrisorilor conducătorului Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (e vorba de 14.280 de felicitări de Crăciun, destinate alegătorilor din județul Bacău).
În cauză, au fost luate măsuri asigurătorii.
2. La data de 07.09.2015, prin rechizitoriul nr.385/P/2011, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: G.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 C.p. cu ref. la art.28 din Legea nr.176/2010 cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (13 acte materiale); trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplic. art.5 C.p. privind legea penală mai favorabilă – un element material, trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplic. art.35 alin.1 C.p. cu aplic. art.5 C.p. privind legea penală mai favorabilă (două acte materiale), trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplic. art.5 C.p. privind legea penală mai favorabilă (un act material), efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art.12 lit.a din Legea nr. 78/2000 modificată, constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p. (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal), toate cu aplic. art.38 alin.1 C.p. privind concursul de infracțiuni; B.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: cumpărare de influență, prev. de art.292 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplic. art.5 C.p. privind legea penală mai favorabilă – un element material, constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p. (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal), toate cu aplic. art.38 alin.1 C.p. privind concursul de infracțiuni; P.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: cumpărare de influență, prev. de art.292 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplic. art.5 C.p. privind legea penală mai favorabilă – un element material; G.Gh., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine și pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în forma prev. de art.48 alin.1 C.p. rap. la art.12 lit.a din Legea nr. 78/2000 modificată; spălare de bani în forma prev. de art.29 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002 modificată; toate cu aplic. art.38 alin.1 C.p. privind concursul de infracțiuni; și D.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.p. (în forma constituirii și în vederea pregătirii infracțiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal).
În fapt, în perioada 2010 – 2015, inculpatul G.T., aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României (2010 – 2013) și, ulterior, judecător la Curtea Constituțională (2013 – 2015), a pretins și primit de la omul de afaceri, inculpatul B.I., cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită, service-ul și asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosința gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei; în 02.11.2011, suma de 1.200 lei ; în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afișe și alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei, iar în schimbul acestor foloase necuvenite i-a promis inculpatului B.I. că va interveni și determina diferiți funcționari publici – din cadrul societăților și companiilor naționale cu capital de stat, ministere, autorități publice centrale și locale – să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de inculpatul B.I. (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi ș.a.) să obțină contracte comerciale sau alt tip de facilități comerciale.
În perioada 2008 – 2012, (punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 și 2012), inculpatul G.T. a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la inculpatul B.I., în schimbul promisiunii de a interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influență, inculpatul B.I., cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcții, transport, fier vechi ș.a.).
În perioada 2009 – 2015, în calitate de senator (2008 – 2013) și ulterior judecător de Curte Constituțională (decembrie 2013 – 2015), inculpatul G.T. a pretins și primit, direct și indirect, de la cumpărătorul de influență P.M. mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276,42 lei, din care: 360.269,42 lei reprezentând investiții în curs consemnate în lista activelor unei societăți comerciale (un tractor cu remorcă și marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struți, materiale de tip tâmplărie PVC și alte materiale de construcție pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din județul Gorj) și 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de șase angajați în perioada 2011 - 2015, pe firma Camera de Comerț și Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma din Buduhala – Telești).
În schimb, G.T. a promis că va interveni și determina diferiți funcționari publici din cadrul companiilor și societăților naționale, respectiv autorități publice centrale și locale, să îndeplinească și să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuțiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de cumpărătorul de influență P.M., cu interese în domeniul energiei.
În perioada 2010 – 2015, aflat în exercitarea funcției de senator în Parlamentul României și ulterior judecător la Curtea Constituțională, G.T. a efectuat în fapt activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (operațiuni financiare ca acte de comerț), astfel cum sunt reglementate de Legea nr.31/1990 modificată, prin interpuși, încălcând dispozițiile legale privind incompatibilitățile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituțională și senatorilor.
Începând cu luna august 2014, inculpatul G.T. a constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații B.I. și D.V., având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligațiilor față de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federația Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancțiuni economice de export, așa cum avea Uniunea Europeană din partea Federației Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport și comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienței reale a bunurilor – țară din Uniunea Europeană).
În perioada 2008-2015, inculpatul G.T., în funcțiile de senator și respectiv judecător la Curtea Constituțională, a omis să declare în cele 13 declarații de avere din datele de 15.12.2008, 21.05.2009, 25.10.2010, 12.05.2011, 30.05.2012, 15.10.2012, 18.12.2012, 13.06.2013, 18.12.2013, 06.01.2014, 11.06.2014, 05.02.2015, 10.02.2015, faptul că a dobândit de la o rudă, printr-un contract de donație, un teren în suprafață de 10.000 mp, situat în extravilanul com. Telești, jud. Gorj.
În perioada 2010 – 2015, inculpatul G.Gh. a înlesnit și l-a ajutat pe inculpatul T.G. în săvârșirea faptei de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția (de senator și judecător de Curte Constituțională). Concret, acesta a acceptat să acționeze în mod ocultat și disimulat în sensul asumării, în mod nereal, a calității de proprietar al fermei, efectuând pentru G.T. diferite acte de gestionare și administrare a fermei, inclusiv operațiuni financiare ca acte de comerț (negocieri, contracte ș.a.). Aceasta, în condițiile în care G.Gh. cunoștea care erau sursele de finanțare și cine era proprietarul fermei situate în extravilanul comunei Telești, jud. Gorj, respectiv G.T.
În perioada respectivă, G.Gh. a obținut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost plătite de inculpatul P.M. prin Asociația Camera de Comerț și Industrie România – Japonia.
Aceste acțiuni ale inculpatului G.Gh. au avut drept scop atât mascarea existenței situației de incompatibilitate în care se afla senatorul / judecătorul T.G., cât și facilitatea obținerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective.
În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpaților.
3. Prin rechizitoriul nr. 122/P/2012 din 16 septembrie 2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: C.L.D., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 35 alin. 1 C.pen. (trei acte materiale), cu referire la art. 297 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen. art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen. în final cu aplic. art. 5 C.pen.; C.D., pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 35 alin. 1 C.pen. (două acte materiale), cu referire la art. 297 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen., în condițiile art. 309 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen. în final cu aplic. art. 5 C.pen. ; G.L.O., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen., în condițiile art. 309 C.pen., cu aplic art. 5 C.pen.; Ș.D.C. sub control judiciar, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen., art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 C.pen. a infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev.de art. 26 C.p. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 C.pen. (17 infracțiuni), și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b și c din Legea nr. 656/2002, în final cu aplic. art. 5 C.pen.; P.V.V., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. fals în înscrisuri sub semnătură privată prev de art. 290 C.p. (17 infracțiuni), și spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1, lit. b și c din Legea 656/2002 în final cu aplic. art. 5 C.p.,
pentru aceea că în calitate de director la Direcția Investiții din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), inculpatul C.L.D. a semnat la datele de 03.09.2007, 19.12.2007 și 22.12.2008 trei acte adiționale la contractul de asistență juridică denumit „Consultanță juridică pentru încheierea contractelor de finanțare și execuție a instalațiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 și 6 Rovinari” încheiat cu SCA „Ș și Asociații”, prin care s-a suplimentat valoarea contractului de asistență juridică. Contractele au fost atribuite în mod direct către SCA „Ș și Asociații” fără nici un fel de procedură concurențială, fără ca sumele să fie prevăzute în Planul de Achiziții Publice al companiei. Actele respective au fost încheiate cu încălcarea atribuțiilor de serviciu.
În executarea actelor adiționale, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, inculpatul C.L.D. a semnat și avizat din partea C.E.R. facturile și notele de onorarii în valoare de 1.665.717,41 lei. Valoarea plătită efectiv este cu mult peste sumele estimate prin contractele adiționale, iar banii plătiți au provenit din fondurile de investiții.
Această conduită a condus la vătămarea intereselor legale ale CER și a produs o pagubă CER în cuantum de 1.665.717,41 lei, proporțional cu sumele plătite nelegal și corelativ obținerii de foloase necuvenite către SCA „Ș și Asociații”.
De asemenea, în calitate de director general și ordonator de credite al C.E.R., inculpatul C.L.D. a încheiat, la data de 14 februarie 2008, un alt contract de asistență cu SCA „Ș și Asociații”, în contextul unui litigiu dintre Complexul Energetic Rovinari (C.E.R) și SC pentru Închiderea - Conservarea Minelor SA (ICM), cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, într-un litigiu care avea ca obiect o presupusă datorie pe care CER ar fi avut o către ICM. Contractul de asistență juridică a fost încheiat, deși complexul energetic beneficia deja de asistență juridică din partea societății de avocați, în baza contractului menționat anterior, cu scopul exclusiv de a insera o clauză referitoare la plata unui comision de succes, în condițiile în care la momentul semnării contractului, părțile din litigiul principal se înțeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacții (înțelegeri).
În urma încheierii acestui contract, C.E.R. a fost prejudiciat cu suma de 1.071.336,80 lei, (din care 977.463,88 lei comision de succes) corelativ obținerii unui folos necuvenit în același cuantum de către SCA „Ș și Asociații”. Contractul respectiv, distinct de cel în legătură cu desulfurarea grupurilor energetice 3 și 6, a fost încheiat la insistențele inculpatului Ș.D.C., cel care a și conceput termenii și condițiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Ș și Asociații”.
Cu referire la același litigiu, la numai câteva zile după încheierea contractului de asistență juridică, respectiv la 19 februarie 2008, inculpatul C.L.D. a încheiat cu ICM tranzacția (înțelegerea) prin care Complexul Energetic Rovinari se obliga să achite către ICM suma totală de 82.139.822 lei în termen de cinci ani. Tranzacția prin care CER se obliga să achite suma de bani menționată a fost încheiată de inculpat fără ca acesta să aibă mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administrație și cu încălcarea Legii nr. 243/2005 care prevedea stingerea creanței prin majorarea capitalului social al CER și emiterea de noi acțiuni.
Prin această conduită infracțională CER a fost prejudiciat prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, corespunzător cu sumele plătite nelegal lichidatorului judiciar al ICM.
În calitate de director general și ordonator de credite al Complexului Energetic Turceni CET, inculpatul C.D. a încheiat cu SCA „Ș și Asociații”, la data de 23 iulie 2007, un contract de asistență juridică și la data de 29 decembrie 2007, un act adițional la acel contract, prin încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice și a atribuțiilor de serviciu.
Prin această conduită, bugetul Complexului Energetic Turceni CET a fost prejudiciat cu suma de 1.622.987,90 lei prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, proporțional cu sumele plătite nelegal și corelativ obținerii de foloase necuvenite de către SCA „Ș și Asociații”.
De asemenea, în calitate de director general al CET, inculpatul C.D. a încheiat în data de 1 noiembrie 2007 cu SCA „Ș și Asociații”, un alt act adițional la contractul de asistență juridică din 23 iulie 2007, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu. Contractul de asistență juridică se referea la reprezentarea complexului Turceni în litigiul CET vs. Electrica, pentru recuperarea, de către CET, a unei datorii.
Contractul de asistență juridică a fost încheiat deși societatea beneficia deja de asistență juridică din partea societății de avocați în baza contractului menționat anterior, cu scopul exclusiv de a insera o clauză referitoare la plata unui comision de succes, în condițiile în care, la momentul semnării contractului, părțile din litigiul principal se înțeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacții.
Contractul a fost încheiat la insistențele lui Ș.D.C., cel care a conceput termenii și condițiile respectivului act adițional, totodată semnându-l din partea SCA „Ș și Asociații”. Prin acest contract CET a fost prejudiciat cu suma de 1.142.400 lei corelativ obținerii unui folos necuvenit în același cuantum de către SCA „Ș și Asociații”.
Tot inculpatul C.D., în calitate de director general al CET, în data de 27 noiembrie 2007, fără a avea mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administrație, a încheiat cu reprezentanții Electrica tranzacția (înțelegerea) relativă la obiectul litigiului comercial menționat(CET vs. Electrica). Astfel, CET se obliga să renunțe la o parte din penalitățile de întârziere la plata energiei electrice. CET a fost prejudiciat cu suma totală de totală de 12.931.936,62 lei, corelativ obținerii unui folos necuvenit de către Electrica în cuantum egal cu suma la care s-a renunțat.
În calitate de director general, inculpatul C.D. a încheiat la data de 13 februarie 2008 un alt contract de asistență juridică cu SCA „Ș și Asociații” (relativ la litigiul CET vs. ICM - SC pentru Închiderea - Conservarea Minelor SA), prin care a fost prevăzută plata unui comision de succes, în condițiile în care, la acel moment, părțile din litigiul principal se înțeleseseră deja asupra încheierii unei tranzacții. Contractul a fost încheiat la insistențele lui Ș.D.C., cel care a conceput termenii și condițiile respectivului act adițional, totodată semnându-l din partea SCA „Ș și Asociații”. Ca urmare a încheierii acestui contract, CET a fost prejudiciat cu suma de 1.242.018 lei, corelativ obținerii unui folos necuvenit în același cuantum de către SCA „Ș și Asociații”.
De asemenea, în calitate de director general al CET, în data de 18 februarie 2008, fără a avea mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administrație și cu încălcarea Legii nr. 243/2005 care prevedea stingerea creanței prin majorarea capitalului social al CET și emiterea de noi acțiuni, C.D. a încheiat cu ICM o tranzacție (înțelegere) prin care CET se obliga să achite către ICM suma totală de 69.520.556 lei în termen de cinci ani. Astfel, CET recunoștea datoria fără ca litigiul să mai fie supus controlului judecătoresc. Prin această conduită infracțională, interesele legale ale CET au fost vătămate prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții.
Prin aceste activități infracționale desfășurate de cei doi directori generali, C.L.D. și C.D., bugetele celor două complexuri Turceni și Rovinari au fost prejudiciate cu suma totală de 19.676.456,79 lei (aproximativ 5,6 milioane euro la cursul de schimb al acelei perioade) din care 2.737.054,27 lei (Rovinari) și 16.939.402,52 lei (Turceni).
Avocații SCA „Ș și Asociații” inclusiv inculpatul Ș.D.C. acordau asistență juridică în diverse litigii, în cazul de față (CE Rovinari vs. ICM, CE Turceni vs. Electrica sau CE Turceni vs. ICM) în baza contractelor deja încheiate cu cele două complexuri. În două dintre litigii, complexurile energetice au avut calitatea de pârât CER vs. ICM și CET vs. ICM și în unul de reclamant (CET vs. Electrica).
La un moment dat, în cursul judecății cauzelor, în funcție de poziția procesuală a părții pe care o reprezenta, în sensul că aceasta ar fi dispusă să încheie o tranzacție, inculpatul Ș.D.C. întreprindea demersuri pe lângă directori pentru a încheia contracte de asistență juridică separat pentru aceste litigii, de fiecare dată prevăzute cu comisioane de succes, deși activitatea juridică menționată în cuprinsul lor fusese deja derulată în baza contractelor existente, iar la momentul actelor adiționale, soluția era practic cunoscută.
În această modalitate, Ș.D.C. a contribuit la prejudicierea complexurilor energetice cu sumele de 1.071.336,80 lei, 1.142.400 lei și 1.242.018 lei (în total 3.455.754,8 lei, echivalentul a aproape 1 milion de euro la cursul de schimb al acelei perioade) prin încheierea contractelor de asistență juridică în care se prevedea plata comisionului de succes.
În perioada decembrie 2007 – iunie 2008, Ș.D.C. a dobândit, deținut și folosit atât în interes personal cât și în interesul SCA „Ș și Asociații” suma sus menționată, cunoscând că provine din săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu comise de inculpații C.L.D. (o faptă) și C.D. (două fapte).
O parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Ș și Asociații” de la cele două complexuri energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Ș.D.C. și a persoanelor din sfera sa relațională.
În perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, inculpatul P.V.V., prin cabinet individual de avocat, a obținut de la SCA „Ș și Asociații” suma 181.439,98 lei, pentru presupuse activități efectuate în conlucrare, dar care, în realitate, nu s-au efectuat.
Astfel, la data de 30 august 2007, între SCA „Ș și Asociații” reprezentată de Ș.D.C. și Cabinetul Individual de Avocat „P.V.V.” reprezentat de P.V.V. s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut ca, pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul P.V.V. să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
Prin procesul-verbal din data de 29 octombrie 2007 inculpații au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului P.V.V. pentru luna octombrie 2007 (lună în care Ș.D.C. s-a înțeles cu inculpatul C.D., să încheie un contract de asistență juridică prevăzut cu comision de succes).
În data de 27 martie 2008, inculpații au încheiat un act adițional la convenția de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului P.V.V. la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA „Ș și Asociații” alte contracte de asistență juridică prevăzute cu comision de succes).
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care P.V.V. a devenit ministru.
Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul P.V.V. a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.
Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Ș și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, P.V.V. nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Ș.D.C. a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului P.V.V. pentru contractele încheiate de SCA „Ș și Asociații” cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepția că Ș.D.C. beneficiază de susținerea inculpatului P.V.V.
În data de 18 iulie 2011, în timpul desfășurării unui control fiscal, P.V.V. a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă în sensul că a acordat „Consultanță în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”.
Ulterior, pe fondul aceluiași control fiscal, P.V.V. s-a înțeles cu Ș.D.C. ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de P.V.V., corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.
Întrucât specializarea juridică lui P.V.V. este dreptul penal, s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
În cursul lunii august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, inculpații Ș.D.C. și P.V.V. au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008, prin care atestau că P.V.V. ar fi desfășurat diferite activități juridice în mai multe cauze ale SCA „Ș și Asociații” aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Ș și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu P.V.V.. În realitate, P.V.V. nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Cu privire la infracțiunile de spălare de bani, s-a reținut că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, inculpații P.V.V. și Ș.D.C. au disimulat adevărata natură a provenienței banilor (181.439,98 lei) obținuți de inculpatul P.V.V., justificați aparent în baza convenției de conlucrare profesională încheiată între SCA „Ș și Asociații” și cabinetul de avocat „P.V.V.”. În realitate, banii reprezentau bonificarea inculpatului P.V.V. în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii și derulării contractelor de asistență juridică a SCA „Ș și Asociații” cu cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârșirea de infracțiuni.
O parte din aceste sume a fost folosită în perioada octombrie 2007 – 2009, inclusiv pentru achiziționarea în anul 2008 a două apartamente situate în București, care ulterior în anul 2013 au revenit în mod gratuit în proprietatea lui P.V.V., în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat „P.V.V.”.
Totodată, cabinetul de Avocat „P.V.V.” a folosit sumele provenite de la SCA „Ș și Asociații” pentru achitarea unor obligații contractuale și a unor obligații fiscale, iar o parte din aceste sume au revenit direct inculpatului P.V.V..
În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, P.V.V. a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, P.V.V. a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Ș și Asociații”, la solicitarea expresă a lui P.V.V., care a participat la alegerea acestuia și l-a preluat personal.
În perioada aprilie 2010 – 2011, în condițiile în care în mass media au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistență juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari și Turceni, inculpatul Ș.D.C. a conceput și semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaților SCA „Ș și Asociații” înscrisuri antedate și care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Ș.D.C..
Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susține ideea că Ș.D.C. nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 01.10.2014 și 20.02.2015 în fața Direcției Naționale Anticorupție, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în fața Tribunalului București, în cadrul unui dosar având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 126.979,73 lei față de inculpatul Ș.D.C. și cu suma de 51.321,80 lei față de inculpatul P.V.V..
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților.
4. La data de 23.03.2015, prin rechizitoriul nr. 187/P/2013, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G.Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 291 alin. 1 C pen. cu aplicarea art. 5 C pen., în stare de arest la domiciliu a inculpaților C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 291 alin. 1 C pen. cu aplic. art. 5 C pen., S.G., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 291 alin. 1 C pen. cu aplic. art. 5 C pen., D.N. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 291 alin. 1 C pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C pen. și art. 5 C pen (două acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2004 – 2010, inculpatul D.N. a primit de la două persoane (denunțătoare) suma de 7,65 milioane USD în anul 2004, și respectiv suma de 2.700.000 euro în anul 2009, pentru a-și exercita influența asupra unor membri ai Guvernului României și funcționari din cadrul ministerelor implicate sau asupra unor persoane cu influență asupra acestora - Ș.M., cercetat într-un dosar disjuns (fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului), un om de afaceri cu influență asupra unor persoane din Guvern în anul 2004, C.D. – persoană cu influență asupra unor membri ai Guvernului în anul 2009, astfel încât să asigure firmelor susținute de denunțători încheierea și derularea contractelor de licențiere Microsoft. Sumele de bani pretinse au fost transferate în contul SC RTG Ltd., societate care aparține inculpatului D.N., în baza unor contracte de consultanță ce atestă operațiuni comerciale fictive. Din contul RTG Ltd., sumele de bani respective au fost virate în conturi de economii și investiții deschise pe numele inculpatului, nefiind efectuate operațiuni de disimulare a provenienței sumelor de bani,a circuitului acestora sau a beneficiarului real al acestora.
În anul 2009, în baza înțelegerii prealabile cu inculpații G.Ș. și S.G., inculpatul C.D. a pretins de la aceleași două persoane denunțătoare suma de 9.000.000 de euro pentru el, suma de 3.996.360 euro pentru G.Ș., suma de 2.700.000 de euro pentru ministrul de la acea vreme S.G., toate acestea pentru a-și exercita influența asupra inculpatului S.G., precum și asupra altor persoane din Guvern – între care ministrul U.E.G., în scopul de a asigura firmelor susținute de denunțători, adjudecarea contractului de licențiere Microsoft din anul 2009. Inculpatul C.D. a primit de la denunțători suma de 9.000.000 USD.
În anul 2009, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), inculpatul S.G. a pretins și a primit de la cele două persoane denunțătoare suma de 2.196.035 euro pentru a asigura promovarea hotărârii de guvern, pentru a face demersuri în vederea obținerii bugetului necesar, pentru a facilita firmelor susținute de denunțători încheierea contractului de închiriere de licențe Microsoft prin exercitarea influenței asupra unor persoane din cadrul Guvernului, respectiv asupra unor funcționari. Suma de 2.196.035 euro a fost transferată, la solicitarea sa, în contul firmei EP Ltd. pe care o controla prin intermediar, în baza unor contracte de consultanță ce atestă operațiuni comerciale fictive.
În anul 2009, perioadă în care exercita funcția de primar al mun. Piatra Neamț și vicepreședinte al partidului aflat la guvernare, inculpatul G.Ș., în baza înțelegerii prealabile cu inculpatul C.D., a pretins și primit de la cele două persoane denunțătoare suma de 3.996.360 euro pentru a-și exercita influența asupra inculpatului S.G., în scopul de a asigura firmelor susținute de denunțători adjudecarea contractului de licențiere Microsoft din anul 2009. Sumele de bani au fost transferate în contul firmei DD L O C LTD, aparținând unei persoane din cercul relațional al inculpatului G.Ș. și care a acceptat tranzacționarea acestei sume prin contul firmei sale, la solicitarea unui alt apropiat al inculpatului G.Ș..
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților D.N., C.D., G.Ș..
5. Procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.343/P/2013 din 10 iunie 2015 au dispus trimitere în judecată, în stare de libertate a inculpatului M.V., avocat în cadrul Baroului Iași, la data faptelor președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 C.pen. pentru aceea că la data de 26 februarie 2013, în calitate de președinte al C.C.I.R, i-a solicitat unui membru al Parlamentului României (deputat) să îi susțină interesele prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului”. Solicitarea a fost formulată în contextul demersurilor inculpatului de a influența adoptarea unui act normativ prin care C.C.I.R. să poată prelua O.N.R.C. Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obținute din activitatea desfășurată de Registrului Comerțului.
În schimbul susținerii proiectului de lege, M.V., în calitatea sa de președinte al Colegiului de conducere al Camerei Naționale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcția de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen.
În baza înțelegerii anterioare, inculpatul M.V. a pus pe ordinea de zi a ședinței din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al C.C.I.R cererea deputatului de acordare a funcției de arbitru, a supus votului membrilor colegiului și a votat alături de aceștia numirea deputatului respectiv în funcția de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R.
În rechizitoriu se arată că numirea în funcția de arbitru se făcea la propunerea președintelui Colegiului de Conducere al C.C.I.R., deținută de M.V., în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante și în urma adoptării unei decizii de către Colegiul de Conducere al C.C.I.R., de asemenea condus de inculpatul M.V., acesta având o mare influență asupra celorlalți membri, care aprobau propunerile președintelui, fără a solicita lămuriri sau a formula obiecțiuni.
6. La data de 21 aprilie 2015, prin rechizitoriul nr.50/P/2014, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată față de: U.E.G., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. cu UAT Cavnic și UAT Borsec), luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Consmin S.A.), luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. cu UAT Lupeni și UAT Petroșani), abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. și art. 309 C.pen. și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 181 alin. 1, 3 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea Galei Bute), toate cu aplicarea art. 38 C.pen. și a art. 5 C.pen.; L.Ș.,în stare de arest la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 255 alin. (1) din vechiul C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. cu UAT Cavnic și UAT Borsec); complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 255 alin. 1 din vechiul C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Consmin S.A.), complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 255 alin. 1 din vechiul C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. cu UAT Lupeni și UAT Petroșani)
cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și a art. 5 C.pen.; T.A.M., sub control judiciar,pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen. (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Consmin S.A.); B.L.T., arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen. (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Consmin S.A.); B.D.M., sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 din vechiul C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen. (în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către S.C. Consmin S.A.); N.GH., arestat la domiciliu, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen. (în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. cu UAT Lupeni și UAT Petroșani); O.R., arestat preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. cu UAT Lupeni și UAT Petroșani), evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005 și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 (în legătură cu contractele încheiate cu Biovros), evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (în legătură cu contractele încheiate cu Egeo Pro Market) cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și a art. 5 C.pen. și A.I., sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., și folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen. și a art. 5 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpata U.E.G., care îndeplinea în acea perioadă funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (inculpații L.Ș. – consilier personal al ministrului, T.A.M. – director CNI, N.Gh. – secretar general al ministerului și B.T.L. – asistent personal) au primit, cu știința inculpatei, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanțate de minister. Sumele obținute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei U.E.G. (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizația București a unui partid și inculpatul O.R.).
De asemenea, inculpata U.E.G. și-a exercitat atribuțiile în mod nelegal și a determinat alți funcționari din cadrul ministerului să își încalce atribuțiile, cu prilejul achiziției de servicii de publicitate la o gală de box profesionist, prejudiciind bugetul ministerului și creând un folos necuvenit pentru inculpatul O.R..
Inculpatul A.I., în calitate de ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, s-a alăturat demersului prin care se urmărea crearea unui folos necuvenit inculpatului O.R. cu prilejul organizării galei de box menționate și a determinat reprezentanții mai multor companii din subordinea ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege.
Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obținute în modalitățile descrise anterior, inculpatul O.R. a înregistrat în contabilitatea societății pe care o administra cheltuieli fictive.
În cursul anului 2010, ministrul U.E.G. a primit în mod indirect, pentru sine și pentru altul, prin intermediul lui L.Ș., foloase materiale de la G.A. și G.M., pentru a asigura finanțarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai multe unități administrativ teritoriale în cadrul programului „Schi pentru România”.
La datele de 24.08.010 și 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 lei în patrimoniul unei societăți controlate de inculpatul L.Ș., prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziție. Suma menționată reprezintă 10% din valoarea plăților efectuate de minister către UAT Cavnic și UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A.
Din probele cauzei a rezultat că U.E.G. cunoștea împrejurările esențiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar L.Ș. a folosit o parte din banii astfel obținuți, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate și de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata și Organizația București a unui partid.
În perioada 2010 – 2011, ministrul U.E.G., împreună cu T.A.M., directorul Companiei Naționale de Investiții, au primit o sumă de aproximativ 300.000 lei de la B.D.M., administratorul S.C. Consmin S.A. pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Investiții.
Astfel, după ce Compania Națională de Investiții realiza plățile către S.C. Consmin S.A. pentru lucrările efectuate, B.D.M. dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de L.Ș., S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanță fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plăți, în valoare totală de 335.486 lei.
La rândul său, L.Ș. dădea banii primiți lui B.L.T., persoană apropiată atât de U.E.G., cât și de T.A.M. Plățile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societății S.C. Ekaton Consulting S.R.L. administrată de B.L.T., în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totală de 209.762 lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 lei.
O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui T.A.M., care le-a predat la rândul său lui U.E.G.. Diferența a fost folosită de B.L.T. și T.A.M. pentru a plăti diferite cheltuieli ale inculpatei U.E.G. sau ale organizației București a unui partid.
În cursul anului 2011, inculpata U.E.G. a cerut și a primit de la inculpatul G.A., direct și indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. și S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.
Astfel, la data de 7 februarie 2011, U.E.G. i-a cerut lui G.A. ca din sumele primite de la minister să facă mai multe „sponsorizări”, transmițându-i că trebuie să discute detaliile cu N.Gh., secretarul general al ministerului. Ulterior, U.E.G. i-a cerut lui N.Gh. să îi comunice lui G.A. că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăților efectuate și care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.
Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, G.A. a înmânat 200.000 euro lui L.Ș., care i-a predat lui N.Gh., însă banii au fost restituiți de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunțată organelor de urmărire penală.
În data de 06.10.2011 G.A. a remis suma de 900.000 euro în numerar lui N.Gh., în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. și de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
Cu același prilej, N.Gh. i-a transmis lui G.A., la cererea lui U.E.G., că suma remisă nu acoperea procentajul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăților care urmau să fie efectuate către cele două societăți, iar pentru diferență i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societăți controlate de O.R..
Suma de 900.000 euro a fost predată de N.Gh. ministrului U.E.G., iar diferența de 3.000.000 lei a fost transferată de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate.
La data de 24.06.2011 s-a încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunț de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și S.C. Europlus Computers S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfășurate cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box profesionist de către Federația Română de Box.
În baza acestui contract, prin ordinul de plată nr. 9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.
Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanțarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menționate, iar achiziția de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparență de legalitate contractului.
Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziție publică și au fost achiziționate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanțare europeană.
Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcționarii și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat.
Pe parcursul urmăririi penale a rezultat că cea mai importantă contribuție la săvârșirea acestor fapte și la producerea rezultatului aparține inculpatei U.E.G., care a luat decizia organizării galei în urma unor discuții informale cu O.R., a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanțării evenimentului, a cerut în mod repetat funcționarilor din subordine să se întâlnească cu O.R. pentru a identifica soluții pentru încheierea contractului și a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achizițiilor publice.
De asemenea, a rezultat că U.E.G. cunoștea împrejurările esențiale ale cauzei și a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoștință în mai multe rânduri impedimentele legale și că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziție publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006.
Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui O.R., care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.
Faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanțare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita asistență financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanțării proiectului „Promovarea brandului turistic al României”, prin Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013).
Cererea cuprinde declarații inexacte, în condițiile în care, așa cum arătat anterior, scopul utilizării fondurilor a fost în realitate organizarea unei gale de box care nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federația Română de Box, împrejurări cunoscute de reprezentanții ministerului.
Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a suspendat soluționarea cererii de rambursare ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală.
În cursul anului 2011, A.I. i-a determinat pe reprezentanții a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR S.A. și Societatea Națională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze organizarea galei internaționale de box profesionist în cadrul căreia a evoluat sportivul L.B..
În condițiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., care a fost și beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menționat, societățile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activități de sponsorizare având ca beneficiari societăți comerciale cu capital privat.
În acest context, atribuțiile de serviciu ale funcționarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 lei care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menționate.
Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenției ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat.
Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obținut de O.R., în condițiile în care sponsorizarea evenimentului era interzisă de lege. Fondurile obținute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condițiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului O.R..
Pentru a determina reprezentanții companiilor să adopte conduita menționată anterior, A.I. și-a folosit autoritatea și influența derivată din funcțiile de ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, senator și președinte al filialei județene Sibiu a unui partid politic.
Prin folosirea autorității și influenței, A.I. a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L.
În perioada octombrie 2011 - august 2012, O.R. a realizat demersuri pentru a obține înscrisuri emise de societățile tip fantomă SC Biovros SRL și SC Egeo Pro Market SRL care atestau efectuarea de cheltuieli fictive de publicitate și consultanță, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. Europlus Computers S.R.L.
În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligațiile de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate și a profitului obținut în urma Galei Bute și a tranzacțiilor fictive încheiate cu Termogaz Company și a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 lei.
Sumele obținute prin tranzacțiile încheiate cu Biovros S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele fantomă în vara anului 2012 și au fost restituite lui O.R., fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților U.E.G., A.I., O.R., R.C., C.C.A., G.A., G.M.D. și L.M..
7. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.475/P/2014 din data de 2 iulie 2015, au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: G.L.C. sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abuz în serviciu prev. de art.297 C.pen. (referitor la postul GIGA TV) și prev. de art.297 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (25 acte materiale – referitoare la sesizările falsificate care au stat la baza sancționării cu amendă a 11 posturi TV), și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.47 C.pen. rap. la art.322 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (25 acte materiale – referitoare la sesizările falsificate care au stat la baza sancționării cu amendă a 11 posturi TV), cu aplic. art.38 alin.1 C.pen. privind concursul de infracțiuni și art.5 C.pen. (pentru infracțiunile comise înainte de data de 01.02.2014); H.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid prev. de art.13 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.5 C.pen., Ș.Gh. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la infracțiunea de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid prev. de art.47 C.pen. rap. la art.13 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.5 C.pen. ; I.N.C.sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la infracțiunea de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid prev. de art.47 C.pen. rap. la art.13 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.5 C.pen. constând în aceea că la data de 17 septembrie 2013, la propunerea G.L.C., președinta CNA, autoritatea națională în domeniul audiovizualului a decis, cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri CNA prezenți), retragerea licenței audiovizuale pentru postul Giga Tv, controlat de inculpatul Ș.Gh..
În consecință, a fost emisă decizia nr.483/2013, în care, după o elaborată expunere de motive și considerații de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post TV a încălcat dispozițiile art.57 alin. (1) lit.b teza 2 din Legea nr.504/2002 a audiovizualului, în sensul că a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului, singura sancțiune prevăzută de lege într-o asemenea situație fiind retragerea licenței.
Ulterior datei de 17 septembrie 2013, inculpata I.N.C, membru al C.N.A., l-a îndrumat pe inculpatul Ș.Gh. să apeleze la cunoștințele sale din mediul politic, pentru a influența votul pe care ceilalți membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestația pe care postul TV respectiv intenționa să o formuleze.
În acest context, I.N.C. a precizat pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi acceseze și capaciteze, pentru ca aceștia, la rândul lor, să îi influențeze pe membrii CNA asupra cărora puteau să își exercite influența și autoritatea. În acest context, printre oamenii politici nominalizați de I.N.C., s-a numărat și fostul parlamentar H.V.
Ca urmare a indicațiilor primite, inculpatul Ș.Gh. i-a solicitat sprijin inculpatului H.V., astfel încât acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcționari din cadrul Consiliului Național al Audiovizualului (C.N.A) ca instituția să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licența pentru postul de televiziune respectiv.
În urma solicitării făcute de reprezentantul postului TV, inculpatul H.V. s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe inculpata G.L.C. ca instituția pe care o conduce să revină asupra deciziei, folosindu-se de influența și autoritatea pe care le deținea, în calitatea sa de membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte, respectiv membru al Comitetului Executiv Național, organul de conducere și de decizie al partidului.
Ca urmare a acestor acțiuni, după numai două săptămâni, la data de 1 octombrie 2013, s-a emis o altă decizie, nr.514/2013, prin care s-a revocat decizia anterioară (6 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, din 10 membri prezenți), precizându-se doar că argumentele conținute în contestația depusă de postul de televiziune sancționat au fost admise, fără a se mai realiza o analiză tehnică sau să se țină cont dacă există un punct de vedere al specialiștilor din cadrul CNA, care să constate dacă susținerile din contestație sunt temeinice și legale.
Prin acțiunea sa, G.L.C. a contribuit la cauzarea unei tulburări însemnate a activității C.N.A., prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și încălcarea dispozițiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcționarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licența.
Astfel, au fost afectați implicit și ceilalți operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenței neloiale, cât și a încrederii în corectitudinea desfășurării activității de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual și să aplice legislația specifică.
În perioada 2013 – 2014, în calitatea sa de președinte al C.N.A., inculpata G.L.C. a fost cea care a instigat, la întocmirea a 25 de sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului C.N.A. și care au fost soluționate prin sancționarea a 11 posturi de televiziune.
În acest sens, în perioada respectivă, președinta C.N.A. G.L.C. a impus mai multor funcționari din cadrul instituției pe care o conduce, să întocmească sesizări ce conțin date nereale, iar ulterior a susținut respectivele sesizări false, prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancționarea celor 11 posturi TV, unele dintre acestea fiind sancționate de mai multe ori.
În unele cazuri, sesizarea a fost redactată și înregistrată înainte ca emisiunea reclamată să fi avut loc.
În cazul unuia dintre posturile tv sancționate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenței, în cursul anului 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, la dosarul constituit pentru prelungirea licenței, din dispoziția inculpatei G.L.C., au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment și care deja fuseseră soluționate prin sancționarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni. În tot acest timp, în spațiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licență, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia.
Urmare a sancționării repetate și a neprelungirii licenței, în condițiile prezentate anterior, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate cu peste 600.000 lei.
Până în prezent, posturile TV afectate de deciziile inculpatei G.L.C. s-au constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 2.296.200 RON.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatei G.L.C..
8. La data de 10 noiembrie 2015, prin rechizitoriul nr. 539/P/2014, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată față de: inculpata S.V., aflată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea în concurs real prev. de art.38 alin.1 C.pen. a infracțiunilor de: trafic de influență prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen; complicitate la infracțiunea de trafic de influență prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen; trafic de influență prev. de art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen; trafic de influență prev. de art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen.; complicitate la infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 48 alin.1 C.pen. rap. la art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen și trafic de influență prev. de art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen.; inculpatul U.L., aflat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea în concurs real prev. de art.38 alin.1 C.pen. a infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art.292 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen. și a infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 292 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen. ; inculpata N.M., aflată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea în concurs formal prev. de art.38 alin.2 C.pen. a infracțiunii de complicitate la infracțiunea de trafic de influență prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen. și a infracțiunii de complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art. 292 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen.; inculpata C.C., aflată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000.; inculpatul B.P.B., aflat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de trafic de influență prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.41 alin.1 C.pen.; inculpat S.M.V., față de care în cauză a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de trafic de influență prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000. și inculpata D.L.G., aflată în stare de libertate, pentru săvârșirea în concurs real prev. de art.38 alin.1 C.pen. a infracțiunii de trafic de influență prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 și a infracțiunii de complicitate la infracțiunea trafic de influență prev. de art.48 alin.1 C.pen. rap. la art. 291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000.reținându-se următoarea situație de fapt:
În perioada martie 2013 – august 2014, inculpata S.V., direct sau indirect, beneficiind și de complicitatea celorlalți inculpați, a pretins mai multe sume de bani de la mai multe persoane, creându-le acestora impresia că ar avea influență, fie personal fie prin intermediari, asupra unor magistrați din cadrul Tribunalului București, respectiv Curții de Apel București, după cum urmează:
- în intervalul iulie – august 2014, a pretins și a primit, în două tranșe, în mod indirect, prin intermediul inculpatei D.L.G., suma de 40.000 de euro (prima tranșă în cuantum de 30.000 de euro, iar cea de-a doua tranșă de 10.000 de euro) de la inculpatul U.L., promițând în schimb că va interveni printr-o altă persoană, pe lângă un judecător din cadrul Curții de Apel București, în sensul înlocuirii măsurii arestului preventiv, dispusă de Tribunalul București față de o rudă a acestuia din urmă, cu o altă măsură preventivă. În acest caz, pretinderea și oferirea banilor au fost înlesnite de către inculpata N.M.;
- în același scop, în cursul lunii august 2014, împreună cu inculpatul S.M.V. a înlesnit pretinderea, de către inculpata C.C., în mod indirect a sumei de 30.000 de euro de la același inculpat;
- de asemenea, referitor la aceeași situație, în intervalul iunie - iulie 2014, a pretins, în mod indirect, prin intermediul inculpatului B.P.B. suma de 40.000 de euro, de la inculpatul U.L.;
- în intervalul martie – august 2013, a pretins suma de 50.000 de euro de la o altă persoană, cercetată în stare de arest preventiv, promițând în schimb că va interveni printr-un intermediar, pe lângă judecătorii competenți de la Tribunalul București, respectiv Curtea de Apel București, în scopul cercetării persoanei respective în stare de libertate;
- în cursul lunii iulie 2014, a înlesnit inculpatei D.L.G. să pretindă, de la o persoană trimisă în judecată, suma de 200.000 de euro asigurându-l totodată, că printr-un intermediar poate interveni la judecătorul învestit cu soluționarea fondului cauzei din cadrul Tribunalului București pentru pronunțarea unei soluții favorabile persoanei respective (o pedeapsă penală cu suspendarea executării);
- în același scop, de la același inculpat, în cursul lunii august 2014, a pretins în mod indirect, prin intermediului inculpatei D.L.G., suma de 50.000 de euro.
În cursul lunii august 2014, inculpatul U.L. a promis acordarea unui împrumut în sumă de 10.000 de euro inculpatei D.L.G., în schimbul finalizării demersurilor efectuate de către acesta, prin intermediul inculpatei S.V., în sensul intervenției pe care aceasta din urmă lăsase să se creadă că o are pe lângă un judecător din cadrul Curții de Apel București, pentru înlocuirea unei măsuri procesuale cu alta mai blândă, față de o rudă a primului.
În cauză, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților N.M. și U.L. și asupra unei sume de bani ce aparține inculpatei C.C..
9. Prin rechizitoriul nr. 649/P/2014 din 29 iunie 2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, inculpaților V.M.R., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj – cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de 291 alin. 1 Cpen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și șantaj prev. de art 207 alin. 1 și 3 C pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C pen. Și T.I., la data săvârșirii faptelor procuror la DIICOT București – Structura centrală, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj prev. de art.48 alin. 1 C pen. rap. la art 207 alin. 1 și 3 C pen. pentru aceea că în perioada iulie 2012 – septembrie 2013, inculpatul V.M.R., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, beneficiind de ajutorul unei alte persoane, a pretins de la un martor denunțător sume de bani totalizând aproximativ 7.000 de euro și un comision de 20% din valoarea unui contract sau 20% din suprafața terenului aflat în litigiu pe rolul instanței, pentru a-și exercita influența asupra magistraților judecători, astfel încât persoana denunțătoare să obțină o hotărâre favorabilă într-o cauză civilă privind reconstituirea dreptului de proprietate, aflată în recurs, iar pe de altă parte, pentru a-i facilita o executare silită.
Legătura dintre V.M.R. și denunțătorul din prezenta cauză a fost intermediată, în perioada iulie 2002 – aprilie 2013, de o altă persoană care a pretins și a primit pentru V.M.R. și pentru sine diferite sume de bani de la denunțător.
Ulterior, în perioada iunie 2014- februarie 2015, pentru a obține o sumă de bani necesară acoperirii prejudiciului stabilit de organele fiscale (peste 1 milion lei) într-un dosar ce viza o societate comercială în care persoana de legătură și soția procurorului aveau interes, inculpatul V.M.R., beneficiind de ajutorul aceleiași persoane, a exercitat presiuni asupra unor oameni de afaceri sirieni ce au avut relații contractuale cu respectiva societate, pentru a-i determina să suporte acel prejudiciu.
Astfel, V.M.R. i-a constrâns pe oamenii de afaceri sirieni să încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru un imobil la un preț supraevaluat, care să acopere prejudiciul și să asigure un profit pentru el și pentru persoana de legătură.
În acest sens, V.M.R. le-a adresat amenințări că va fi deschis un dosar penal pe numele lor la DIICOT București.
Oamenii de afaceri sirieni au fost contactați și de către persoana de încredere a lui V.M.R. care le-a adresat amenințări și care a formulat o sesizare penală, care însă nu a fost înregistrată în evidențele DIICOT, de către procurorul T.I.
Cu toate acestea, în luna februarie 2015, oamenii de afaceri sirieni au fost citați la DIICOT București de procurorul T.I., fără ca acesta să fie învestit cu soluționarea vreunei cauze care să privească persoanele anterior menționate. Mai mult, procurorul a efectuat acte de urmărire penală fără să existe o cauză pe rolul DIICOT.
În acest fel, inculpatul T.I. l-a ajutat pe V.M.R. să îi constrângă pe oamenii de afaceri sirieni să cumpere imobilul la prețul impus, prin deschiderea unui dosar penal pe numele acestora și citarea acestora la DIICOT București, în perioada în care V.M.R. purta cu aceștia negocieri de încheiere a tranzacției, creându-le acestora convingerea că V.M.R. are influența necesară pentru a le provoca probleme dacă nu dau curs solicitării.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatului V.M.R..
10. La data de 15 iulie 2015, prin rechizitoriul nr. 553/P/2014, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților : D.C., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 din C.pen., cu aplic. art. 5 din C.pen.; N.V.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. și ped. de art. 291 C.pen., rap. la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C.pen.,spălarea banilor, prev. și ped. de art. 29, alin. 1, lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C.pen. și art. 38 alin. 1 C.pen.,complicitate la luare de mită, faptă prev. și ped. de art. 48 din C.pen., rap. la art. 289 din C.pen., cu aplicarea art. 5 din C.pen. și art. 38 din C.pen., B.M.C., pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. 1, lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 din C.pen. și sub control judiciar D.GH., pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, prev. și ped. de art. 29, alin. 1, lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C.pen.
În fapt, în calitate de ministru al Internelor și Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul inculpatului N.V.R., inculpatul D.C. a pretins, iar în luna februarie 2008, a primit suma de 500.000 de euro de la un denunțător,beneficiar al unor drepturi litigioase.
Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de inculpatul D.C. pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. În acest sens, inculpatul D.C. a luat legătura cu B.M.C., prefect al județului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă.
În schimbul promisiunii de exercitare a influenței în scopul menționat mai sus, inculpatul N.V.R., în calitate de șef de cabinet al Ministrului de Interne și Reformei Administrative a pretins și a primit de la aceeași persoană suma de 600.000 euro.
Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 - 2008, cu ocazia discuțiilor purtate de către denunțător cu inculpatul B.M.C., acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul D.Gh. ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.
Aflând poziția terenului respectiv, inculpatul B.M.C. i-a subliniat denunțătorului faptul că nu poate fi restituită suprafața respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de “un teren foarte mare și foarte valoros”. Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, după cum urmează:
- 59.518 m.p. în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul național,
- 14.085 m.p. în centrul municipiului Buzău, aproximativ în spatele terenului sus-menționat,
- 6.397 m.p. tot în centrul municipiului Buzău, între cele două terenuri sus-menționate,
- 70.000 m.p. la intrarea în municipiul Buzău dinspre București, tot cu ieșire la drumul național.
Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul B.M.C. a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locația terenurilor și existența mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului D.Gh.. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha.
Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită și pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacții imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor de corupție.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților.
11. Prin rechizitoriul nr. 606/P/2014 din data de 18 martie 2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecat în stare de arest preventiv a inculpatului P.T., primar al municipiului Pitești, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, prev. și ped. de art. 289 alin.1 C.pen. cu referire la art. 6 și 7 alin.1 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C.pen. corespondent art. 254, alin. 1 și 2 din Vechiul Cod Penal rap. la art. 6 și 7 alin.2, din Legea nr. 78/2000, anterior modificării prin Legea nr. 255/2013; abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. (două elemente materiale în legătură cu procedura de inițiere / derulare a contractului de asociere nr.1029/22.02.2008, respectiv a prelungirii contractului) cu aplic. art.5 C.pen., toate cu aplicare art. art.38 alin.1 C.p.,constând în aceea că:
- în calitate de primar al mun. Pitești și în exercitarea atribuțiilor de serviciu (de îndeplinire / neîndeplinire / urgentarea îndeplinirii unui act, respectiv îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri), a pretins și a primit în data de 18.02.2008 prin intermediul inculpatei P.E.E.(fiica sa), și pentru aceasta, un apartament în municipiul București – Ansamblul Rezidențial Quadra Place, în valoare de 130.900 euro (echivalentul a 475.812.18 lei), în schimbul favorizării asocierii S.C. CNCD S.A./S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A. în procedura de atribuire a contractului de asociere în participațiune nr.1029/22.02.2008, respectiv acordării efective, executării și ulterior prelungirii acestuia.
- în calitate de primar al mun. Pitești și conducător al serviciilor publice locale, în conivență cu inculpații C.I., N.E., V.V., S.C. și V.Gh., și-a exercitat cu rea credință atribuțiile ce îi reveneau în legătură cu încheierea, derularea și prelungirea contractului de achiziție publică de asociere în participațiune nr. 1029/22.02.2008, și a efectuat următoarele:
- a inițiat procedura de asociere a S.C. PUBLITRANS 2000 S.A. cu un operator privat, contrar disp. art. 8 lit. g, h din Legea nr.51/2003 și contrar cererilor formulate în repetate rânduri de consiliul de administrație al societății și fără a ține cont de concluziile studiului de fezabilitate aprobat prin HCL 75/07.03.2007, încălcând disp. art. 5 alin.3 lit. a din statutul SC PUBLITRANS 2000 S.A., art.61 alin.5, art.63 alin.1 lit. c, d, alin.4 lit. c, alin.5 lit. c din Legea 215/2001;
- a impus membrilor consiliului de administrație al S.C. PUBLITRANS 2000 S.A. să includă în caietul de sarcini condiții restrictive pentru a limita participarea operatorilor privați la licitație, încălcând disp. art.61 alin.2, art. 63 alin. 1 lit. d, art.5 lit.c din Legea nr.215/2001, a inițiat proiectul de hotărâre privind avizarea asocierii în participațiune invocând concluziile studiului de fezabilitate întocmit de Universitatea Pitești, în care se menționau soluții contrare celor susținute de el, cu scopul vădit de a induce în eroare membrii consiliului local;
- a modificat documentația de achiziție (fișa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat cu sprijinul nemijlocit al inculpaților C.I. și N.E., cu scopul de a atribui contractul de asociere în participațiune societăților CNCD S.A./S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A. și a aprobat raportul final al procedurii nr.54923/04.10.2007;
- în calitate de conducător al serviciilor publice locale, nu a pus în aplicare disp. art.16 alin.2, din contractul de asociere în participațiune, potrivit cărora era obligat să reducă cota de participație la beneficii și pierderi a asocierii S.C. CNCD S.A./S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A. și prevederile art.45 alin.6 din Legea 215/2001 neinițiind proiectul de hotărâre pentru a desființa contractul de asociere în participațiune ca urmare a faptului că asocierea anterior amintită nu deținea mijloacele de transport cu titlu de proprietar, încălcând disp. 63 alin.1 lit.d, art. 5 lit.c și d.
- a ordonat plățile privind încasarea subvenției de asocierea S.C. CNCD S.A./S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A., în condițiile în care cunoștea că aceste societăți nu dețineau autobuzele în proprietate, încălcând disp. art. 63 alin.1 lit.c, alin.4 lit.a din Legea nr.215/2001( a semnat 70 de astfel de ordine de plată);
- a inițiat și prelungit contractul de asociere în participațiune, invocând în mod nereal existența unei stări de urgență, creând aparența unei astfel de împrejurări, încălcând, în mod intenționat, disp. art. 22 alin. 5, art. 34 alin.6 din Legea nr.51/2006, în condițiile în care fusese înștiințat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract, pe de o parte și, pe de altă parte, cunoștea că asocierea S.C. CNCD S.A./S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A. nu deținea autobuzele în proprietate, încălcând disp. art. 63 alin.1 lit.d, alin.5 lit.c din Legea nr.215/2001,
modalitate în care a cauzat Primăriei Municipiului Pitești un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei și un folos necuvenit SC GIREXIM UNIVERSAL SA, în sumă de 33.501.557 lei, respectiv 45.421.984 lei SC CNCD SA;
sub control judiciar a inculpatei P.E.E., în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de luare de mită prev. de art.48 C.pen. rap. la art.289 alin.1 N.C.Pen. cu ref. la art.6 și 7, alin.1 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen corespondent art. 26 Vechiul Cod Penal rap la art. 254 alin. 1 și 2 din Vechiul Cod Penal rap. la art.6 și 7 alin.2, din Legea 78/2000, anterior modificării prin Legea nr. 255/2013 și spălare de bani prev. art.29 alin.1 lit. b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.38, alin.1 C.pen. constând în aceea că l-a sprijinit pe inculpatul P.T. să primească un imobil apartament situat în mun. București cu titlu de mită, a semnat, la data de 26.11.2007 antecontractul de vânzare-cumpărare, la data de 18.02.2008 contractul de vânzare-cumpărare nr. 448 cu SC Conarg Real Estate S.R.L. și ulterior de a accepta emiterea de către Conarg Real Estate S.R.L a facturii fiscale nr.457/26.11.2007, în valoare de 110.000 lei, chitanța nr. 7194720/26.11.2007 în sumă de 110.000 lei, respectiv factura nr.163/15.02.2008, în valoare de 475.812 și chitanța nr. 7194733/15.02.2008 în sumă de 365.112,18 lei, fără a remite sumele de bani societății anterior amintite, fiind în fapt beneficiara apartamentului și a disimulat primirea de către inculpatul P.T., tatăl său, a unui apartament cu titlu de mită și pentru a crea aparența că respectivul imobil a intrat în mod legal în proprietatea ei, la data de 26.11.2007 a semnat antecontractul 231, iar la data de 18.02.2008 a semnat contractul de vânzare-cumpărare nr. 448 cu SC Conarg Real Estate S.R.L. și ulterior acceptând eliberarea, semnarea facturilor nr. 457/26.11.2007 și nr.163/15.02.2008, și a chitanțelor nr. 7194720/26.11.2007 în sumă de 110.000 lei și 7194733/15.02.2008 în sumă de 365.112,18 lei emise de Conarg Real Estate S.R.L., fără a remite sumele de bani societății anterior amintite.
în stare de arest la domiciliu a inculpaților:V.V., acționar la CNCD S.A, SC Conarg S.A, Conarg Real Estate S.R.L,, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. și ped. de art. art.290 alin.1 C.pen. cu aplic.art.6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C.Pen, corespondent de art.255 Vechiul Cod Penal, cu aplicarea art. 6 și 7 alin. 2, din Legea nr. 78/2000, în vigoare la data comiterii faptei; spălare de bani prev. și ped. de art.29 alin.1 lit. b din Legea nr.656/2002 și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 297 alin.1 C.pen. și 309 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen, cu aplicarea art. 38, alin.1. din C.pen. constând în aceea că în calitate de administrator și acționar la SC CONARG REAL ESTATE, la data de 18.02.2008, a remis inculpatului P.T. un apartament situat în municipiul București, pentru a influența comisia de evaluare a ofertelor în sensul desemnării ca și câștigătoare a asocierii SC CNCD S.A./SC GIREXIM UNIVERSAL S.A, în contextul licitației organizate de Primăria municipiului Pitești și pentru atribuirea contractului de asociere în participațiune nr. 1029/22.02.2008 acestor societăți și ulterior atribuirii contractului în perioada executării acestuia pentru a nu desființa contractul potrivit art. 16 alin.2 din contract (în condițiile în care inculpatul V.V. avea calitatea de acționar în cadrul SC CNCD S.A., de garant/fidejusor prin societatea SC CONARG SA, unde, de asemenea, era acționar la contractele de leasing financiar încheiate de SC CNCD SA cu SC EURIAL LEASING IFN), iar în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 l-a împrumutat pe inculpatul S.C. cu suma de 1.778.700 lei, din care a plătit o parte din mijloacele de transport achiziționate.
- la data de 18.02.2008 - în contextul în care a remis inculpatului P.T. apartamentul situat în municipiul București, în scopul menționat mai sus, în calitate de persoană cu putere de decizie în cadrul SC CONARG REAL ESTATE S.R.L. a creat aparența că bunul anterior amintit a fost plătit și că nu reprezintă un folos nejustificat, sens în care a acceptat încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare, a unui contract de vânzare-cumpărare și eliberarea de facturi, chitanțe fiscale și dispoziții de plată pentru inculpata P.E.E., în care să se menționeze în mod nereal că societatea comercială a încasat integral contravaloarea.
- în calitate de acționar în cadrul SC CNCD S.A., societate căreia alături de SC GIREXIM UNIVERSAL S.A. i-a fost atribuit contractul de asociere în participațiune fiind beneficiar direct al acestui contract, în condițiile în care asocierea, potrivit caietului de sarcini, trebuia să dețină mijloacele de transport în proprietate, a garantat contractele de leasing financiar încheiate de SC Eurial Leasing IFN cu SC CNCD S.A. făcând posibilă folosirea mijloacelor de transport în cadrul asocierii și de a împrumuta pe inculpatul S.C. cu suma de 1.778.700 lei pentru a achita o parte din autobuzele cumpărate modalitate în care a sprijinit activitatea infracțională a inculpaților S.C. și V.Gh. în mod direct și activitatea infracțională a inculpatului P.T. în mod mijlocit, având drept consecință încasarea în mod nelegal a subvenției de către asocierea SC CNCD/SC GIREXIM S.A, cauzând Consiliului Local al Municipiului Pitești un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
V.GH pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.48 C.p. rap. la art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., (două acte materiale: unul în contextul atribuirii contractului de asociere în participațiune prezentat la punctul III, iar cel de al doilea în contextul semnării proceselor verbale de verificare a documentației privind plata subvenției, prezentat la punctul IV) constând în aceea că:
în calitate de reprezentant ai S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A, în înțelegere cu inculpatul P.T., primar al mun. Pitești în mod interesat și în folosul societății, în înțelegere cu inculpatul P.T., a inițiat procedura de asociere a S.C. PUBLITRANS 2000 S.A. cu un operator privat, a participat la licitația organizată de Primăria Mun. Pitești în vederea atribuirii contractului de asociere în participațiune nr.1029/22.02.2008 și în înțelegere cu inculpatul P.T. a prezentat contractul de vânzare-cumpărare nr.5/24.05.2007 pentru a face dovada că asocierea deține un număr de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, în realitate fiind vorba de o promisiune de vânzare-cumpărare, înscris ce a fost folosit în cadrul procedurii de selecție a ofertelor de inculpatul C.I., pentru a argumenta și susține dispozițiile primite de la inculpatul P.T. respectiv că asocierea S.C. CNCD S.A./ S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A. deține cele 80 mijloace de transport în proprietate;
- în conivență cu inculpatul P.T., alături de inculpatul S.C., începând cu data de 22.02.2008 și până în luna septembrie 2014, a înaintat documente justificative pentru plata subvenției, a semnat 70 adrese de înaintare către Primăria Municipiului Pitești pentru a încasa subvenția și a semnat 70 procese-verbale de validare și verificare a subvenției în baza cărora inculpatul P.T., în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăților către asocierea S.C. CNCD S.A./ S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A., modalitate în care a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului P.T., a obținut un folos necuvenit de 33.501.557 lei și au prejudiciat Consiliul Local al Mun. Pitești cu suma de 28.556.450,65 lei, iar pentru societatea pe care o reprezenta a obținut un folos în sumă de 32.755.820,15 lei (două acte materiale).
S.C. pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., (două acte materiale: unul în contextul atribuirii contractului de asociere în participațiune prezentat la punctul III, iar cel de al doilea în contextul semnării proceselor verbale de verificare a documentației privind plata subvenției, prezentat la punctul IV) constând în aceea că în calitate de reprezentant al S.C. CNCD SA S.A., în mod interesat și în folosul societății, în înțelegere cu inculpatul P.T., primar al mun. Pitești, a inițiat procedura de asociere a S.C. PUBLITRANS 2000 S.A. cu un operator privat, a participat la licitația organizată de Primăria Mun. Pitești în vederea atribuirii contractului de asociere în participațiune nr.1029/22.02.2008 și tot în înțelegere cu inculpatul P.T. a prezentat contractul de vânzare-cumpărare nr.5/24.05.2007 pentru a face dovada că asocierea deține un număr de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, în realitate fiind vorba de o promisiune de vânzare-cumpărare, înscris ce a fost folosit în cadrul procedurii de selecție a ofertelor de inculpatul C.I., pentru a argumenta și susține dispozițiile primite de la inculpatul P.T. respectiv că asocierea S.C. CNCD S.A./ S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A. deține cele 80 mijloace de transport în proprietate; în conivență cu inc. P.T., alături de inculpatul V.Gh., începând cu data de 22.02.2008 și până în luna septembrie 2014, a înaintat documente justificative pentru plata subvenției, a semnat 70 adrese de înaintare către Primăria Municipiului Pitești pentru a încasa subvenția și a semnat 70 procese-verbale de validare și verificare a subvenției în baza cărora inculpatul P.T., în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăților către asocierea S.C. CNCD S.A./ S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A., modalitate în care a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului P.T., a obținut un folos necuvenit, în sumă de 45.421.984 lei și au prejudiciat Consiliul Local al Mun. Pitești cu suma de 28.556.450,65 lei, iar pentru societatea pe care o reprezenta a obținut un folos în sumă de 45.421.984 lei (două acte materiale).
În stare de libertate a inculpaților:
- C.I., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.5 C.p.,constând în aceea că în calitate de consilier al primarului Municipiului Pitești, membru al Comisiei de evaluare a ofertelor a modificat în înțelegere cu inculpatul P.T., în contextul elaborării documentației de desemnare a operatorului privat, caietul de sarcini și fișa de date a asocierii cu scopul de a crea premisele favorizării SC GIREXIM UNIVERSAL/SC CNCD, la licitația organizată de Primăria Municipiului Pitești pentru desemnarea operatorului privat; nu a eliminat de la această procedura societățile CNCD și GIREXIM UNIVERSAL SA, întrucât nu îndeplinea condiția constituirii unui nou operator economic încălcând dispozițiile C.1.3 din Fișa de date a asocierii și nu a desemnat oferta câștigătoare în baza calculării unui punctaj încălcând dispozițiile punctului D.1.2., din Fișa de date a asocierii, privind criterii de desemnare a asociatului (oferta câștigătoare nu a fost desemnată în baza calculării unui punctaj), cauzând Consiliul Local al Mun. Pitești un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
- R.R.A., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că în calitate de director general al SC PUBLITRANS 2000 S.A. a susținut în mod nereal în conținutul adresei 2924/12.06.2006 pe care a înaintat-o Primăriei Municipiului Pitești că, prin planul de afaceri se propune achiziția de autobuze și încheierea unui parteneriat public privat, deturnându-se litera și spiritul planului discutat în consiliul de administrație, precum și voința consiliului de administrație al SC PUBLITRANS 2000 S.A., iar în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din data de 07.02.2007, contrar soluțiilor propuse prin Strategia de dezvoltare durabilă a Serviciului de transport public de călători din municipiul Pitești, a avansat ca unică soluție de redresare a societății, asocierea cu un operator privat, precizând că aceasta urma să se realizeze potrivit Codului Comercial, încălcând disp. art. 5 alin.3 lit.a din actul constitutiv al societății, art.1401 alin.4 și art.1431 alin.1 din Legea 31/1990 și făcând posibilă încheierea contractului de asociere în participațiune 1029/22.02.2008, cauzând Consiliul Local al Mun. Pitești un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
- N.E., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. cu aplic. art.5 C.pen.,constând în aceea că în calitate de director executiv al Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Pitești și președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor nu a eliminat de la această procedura societățile CNCD și GIREXIM UNIVERSAL SA, întrucât nu îndeplineau condiția constituirii unui nou operator economic, încălcând dispozițiile C.1.3 din Fișa de date a asocierii și nu a desemnat oferta câștigătoare în baza calculării unui punctaj, încălcând dispozițiile punctului D.1.2., din Fișa de date a asocierii, privind criterii de desemnare a asociatului (oferta câștigătoare nu a fost desemnată în baza calculării unui punctaj), modalitate în care a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului P.T. cauzând Consiliul Local al Mun. Pitești un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
- R.M.V., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că în calitate de director general al SC PUBLITRANS 2000 S.A., începând cu luna noiembrie 2008 și până în luna octombrie 2014, a solicitat Primăriei Municipiului Pitești încasarea subvenției și a semnat 70 procese-verbale de verificare a documentației la decontul de subvenție pentru activitatea de transport public de persoane, cunoscând împrejurarea că SC CNCD S.A./SC GIREXIM UNIVERSAL S.A. nu dețin în proprietate cele 80 de autobuze, exercitând în mod defectuos atribuțiile de serviciu și încălcând disp. art. 16 alin.2 din contractul de asociere în participațiune, modalitate care a făcut posibil ca inculpatul P.T. în calitate de ordonator principal de credite să dispună efectuarea plății către societățile anterior amintite, cauzând un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
- B.E., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.p. cu ref. la art.309 C.p. cu aplic. art.5 C.p, constând în aceea că în calitate de director economic al SC PUBLITRANS 2000 S.A., începând cu luna noiembrie 2008 și până în luna octombrie 2014, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu din fișa postului, a solicitat Primăriei Municipiului Pitești încasarea subvenției și a semnat 70 procese verbale de verificare a documentației la decontul de subvenție pentru activitatea de transport public de persoane, cunoscând împrejurarea că SC CNCD S.A./SC GIREXIM UNIVERSAL S.A. nu dețin în proprietate cele 80 de autobuze, încălcând disp. art. 16 alin.2, din contractul de asociere în participațiune, modalitate care a făcut posibil ca inculpatul P.T. în calitate de ordonator principal de credite să dispună efectuarea plății către societățile anterior amintite, cauzând un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
- I.L.C.,pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin.1 C.pen. cu ref. la art.309 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că în calitate de șef Serviciu Unitate Monitorizare Servicii Publice, începând cu luna noiembrie 2008 și până în luna decembrie 2010, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu din fișa postului pe care îl deținea, a semnat 26 procese-verbale de verificare a documentației la decontul de subvenție pentru activitatea de transport public de persoane cunoscând împrejurarea că SC CNCD S.A./SC GIREXIM UNIVERSAL S.A. nu dețin în proprietate cele 80 de autobuze încălcând disp. art. 16 alin.2 din contractul de asociere în participațiune, modalitate care a făcut posibil ca inculpatul P.T. în calitate de ordonator principal de credite să dispună efectuarea plății către societățile anterior amintite, cauzând un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei.
- P.D.A., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. și ped. de art.269 alin.1 C.p.,constând în aceea că în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție delegat să efectueze acte de urmărire penală în dosarul 606/P/2014 a comunicat în seara zilei de 05.11.2014, inculpatului P.M., tatăl acestuia, că în data de 06.11.2014, Direcția Națională Anticorupție urma să efectueze, în mod cert, percheziții la domiciliul inculpatului P.T., cercetat în cauză, cu scopul vădit de a îngreuna cercetările.
- P.M., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. și ped. de art.269 alin.1 C.pen., constând în aceea că a comunicat inculpatei L.C.E. în 05.11.2014, ziua în care Direcția Națională Anticorupție urma să efectueze percheziții la domiciliul inculpatului P.T., urmărit penal în cauză, informație pe care a primit-o și o deținea de la inculpatul P.D.A., ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, desemnat să efectueze acte de urmărire penală în dosarul 606/P/2014, cu scopul vădit de a îngreuna cercetările în cauză.
- L.E.C., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. și ped. de art.269 alin.1 C.pen.,constând în aceea că:
- a transmis inculpatului P.T. informația potrivit căreia, în data de 06.11.2014, Direcția Națională Anticorupție urma să efectueze o percheziție la domiciliul său, urmărit penal în dosarul 606/P/2014 al direcției anterior amintite, informație pe care o primise de la inculpatul P.M. cu scopul vădit de a îngreuna cercetările efectuate.
În această modalitate, a fost cauzat Primăriei Municipiului Pitești un prejudiciu în sumă de 28.556.450,65 lei. (peste 6,3 milioane euro), sumă cu care instituția publică s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurator asupra mai multor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților: P.T., P.E.E., V.V., S.C., V.Gh. și SC CNCD SA.
12. Prin rechizitoriul nr. 693/P/2014, emis la data de 18 noiembrie.2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților: G.Ș., la data faptelor primarul municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al unui partid politic, pentru săvârșirea infracțiunilor de pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, prevăzute de art. 47 C.pen. cu referire la art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de spălare a banilor (în formă continuată), prevăzute de art. 29 lit. b din Legea 656/2002 raportat la art. 35 alin. 1 C.pen. (8 acte materiale) și de trafic de influență, prevăzute de art. 291 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen. ; C.F.A. pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 309 C.pen. și art. 132 din Legea 78/2000 și de art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen.; C.D.M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. cu referire la art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 309 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen. ; D.M.T. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, prevăzute de art. 52 alin. 3 C.pen. cu referire la art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 309 C.pen. și art. 132 din Legea NR. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.; E.S pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, prevăzute de art. 52 alin. 3 C.pen. cu referire la art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 309 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.; M.C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzute de art. 48 C.pen. cu referire la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen. și persoana juridică SC SMART TELECOM SOLUTIONS SRL pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, prevăzute de art. 52 alin. 3 C.pen. cu referire la art. 297 alin. 1 C.pen. raportat la art. 309 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen.
În rechizitoriu a fost reținută următoarea situație de fapt:
CN Poșta Română SA (CNPR) a încheiat, la data de 27 iulie 2006, în condiții dezavantajoase, cu SC Super Total Services SRL (devenită SC Smart Telecom Solutions SRL), un contract de asociere în participațiune privind prestarea unui serviciu de “bill payment” (încasare electronică a facturilor), folosind o rețea de terminale POS ce aparținea unei societăți de profil.
SC Smart Telecom Solutions SRL, reprezentată de E.S. nu a făcut decât să se interpună între CN Poșta Română SA și firma respectivă, preluând o parte din profitul companiei naționale.
Cel care, din partea CNPR, a determinat semnarea, de către subordonații săi, a acestui contract, este directorul general de la acel moment, D.M.T.. Contractul respectiv s-a încheiat ca urmare a înțelegerii acestuia din urmă cu inculpatul E.S.. Prin executarea contractului, CN Poșta Română SA a suferit un prejudiciu de 1.437.139,24 euro.
În cursul anului 2009, inculpatul G.Ș., primarul municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al unui partid politic (fiind membru în biroul permanent național al partidului), pentru a controla modul de atribuire ori de executare a contractelor, și-a impus un apropiat, pe inculpatul F.C.A, în funcția de director general adjunct având în coordonare Direcția comercială a CN Poșta Română SA.
Ulterior, G.Ș. și F.C.A au convenit cu inculpatul M.C. ca o societate comercială nou înființată, controlată de acesta din urmă, să înlocuiască SC Smart Telecom Solutions SRL în relația contractuală cu CN Poșta Română SA, privind prestarea, în unitățile poștale ale companiei, de servicii de încasare electronică a facturilor prin folosirea unor terminale POS.
În schimbul folosirii influenței sale, pentru a-l determina pe F.C.A. să înceteze contractele CNPR cu SC Smart Telecom Solution SRL și să le atribuie SC Posh Telecom Solutions SRL (pe care M.C. o controla prin interpuși), G.Ș. i-a cerut lui M.C. să-i dea jumătate din profitul pe care l-ar fi obținut această din urmă societate comercială, în executarea contractelor încredințate.
În acest context, G.Ș. a exercitat presiuni asupra lui F.C.A. pentru identificarea urgentă a unor motive de încetare a contractelor dintre SC Smart Telecom Solutions SRL și CN Poșta Română. La rândul său, F.C.A. a exercitat presiuni asupra angajaților din subordine pentru găsirea unor pretexte de încetare a contractelor amintite. Întrucât nu a găsit sprijin din partea angajaților amintiți, F.C.A. a apelat la cunoștințele juridice ale lui M.C.D. (recomandat de M.C.) pentru a-l ajuta în încetarea raporturilor comerciale dintre companie și SC Smart Telecom Solutions SRL.
Contractele dintre CN Poșta Română SA și SC Smart Telecom Solutions SRL au fost denunțate unilateral, printr-o scrisoare semnată de F.C.A. și M.C.D. (în calitate de consilier juridic „delegat” de un cabinet de avocatură).
În acest fel, CN Poșta Română SA și-a asumat riscul plății unor daune interese compensatorii. După parcurgerea procedurilor judiciare declanșate de SC Smart Telecom Solutions SRL pentru soluționarea litigiului comercial cu CN Poșta Română SA, compania a fost obligată la plata unor despăgubiri de circa 4,5 milioane de euro.
Ulterior, F.C.A., în calitate de director general adjunct având în coordonare Direcția comercială din CN Poșta Română SA, a negociat și a încheiat în aprilie 2009, cu Posh Telecom Solutions SRL, fără organizarea unei proceduri de achiziție transparente și legale, fără o justificare economică și în condiții dezavantajoase pentru compania națională, un contract de asociere în participațiune.
Este de precizat că CN Poșta Română SA a încheiat cu Smart Telecom Solutions SRL și apoi cu Posh Telecom Solutions SRL contracte de asociere în participațiune (nu contracte de prestări servicii, pentru evitarea procedurilor de achiziție publică) având ca obiect prestarea de servicii de încasare electronică a facturilor prin folosirea unor terminale POS în unitățile poștale ale companiei. În realitate, în ambele cazuri, rețeaua de terminale POS aparținea Payzone SA (care a instalat terminalele, care deținea platforma de operare și un „call-center” pentru oferirea de consultanță și service); atât Smart Telecom Solutions SRL, cât și Posh Telecom Solutions SRL erau interpuse, fără o activitate efectivă – cu aceste societăți comerciale CN Poșta Română SA a acceptat nejustificat să își împartă profitul.
Prin interpunerea SC Posh Telecom Solution SRL în relația comercială pe care în realitate o desfășura cu Payzone Romania SA, CN Poșta Română SA a achitat nejustificat, în perioada mai – octombrie 2009, suma de 224.979,56 euro, sumă care constituie prejudiciu adus bugetului companiei.
La cererea lui G.Ș., M.C., a achitat din conturile SC Posh Telecom Solutions SRL suma totală de 302.845,48 lei către o societate controlată prin interpuși de primarul din Piatra Neamț, pentru achiziționarea de publicitate în municipiul Piatra Neamț. Această societate comercială a direcționat o parte din banii încasați către o televiziune la care asociați erau copii lui G.Ș..
Tot la solicitarea lui G.Ș., M.C. a achitat costurile deplasării și ale unui cantonament efectuat, în Italia, de echipa de fotbal Ceahlăul Piatra Neamț. Costul transportului și al cazării, achitat din conturile unei firme la care asociat este M.C., a fost de 39.417 lei și 35.306 euro.
La data de 03.09.2009, M.C., prin societatea la care era asociat, a plătit 10.000 lei pentru G.Ș. și soția sa, reprezentând costul unui sejur la Mamaia.
G.Ș., în urma unor discuții cu M.C., și-a dat acordul ca o parte din sumele necuvenite pretinse de primul menționat să fie direcționate, sub forma unor sponsorizări, către o asociație sportivă a unei persoane din familia lui C.F.A.. Astfel, în iulie și septembrie 2009, din conturile firmei lui M.C. au fost făcute două plăți în favoarea asociației, în valoare totală de 62.000 de lei.
Valoarea totală a sumelor date lui G.Ș. sau altora, la cererea lui, este de 422.138,07 lei (circa 100.000 de euro) și 35.306 euro.
În cauză, procurorii au instituit sechestrul asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților G.Ș., C.D.M., C.F.A., M.C., E.S., D.M.T. și SC Smart Telecom Solutions SRL.
13. La data de 30 iunie 2015, prin rechizitoriul numărul 799/P/2014, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:
Sub control judiciar:
- C.V.S., președinte al Consiliului Județean Ialomița, pentru infracțiunile de folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a un folos necuvenit, prev. de art.13 din Legea nr. 78/2000, instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție prev de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000, instigare la fals intelectual prev de art.47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen.,instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție prev de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000, complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev.de art. 48 C.pen. rap la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev de art.297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000, folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a un folos necuvenit, prev. de art.13 din legea nr. 78/2000, luare de mită prev. de art.289 alin 1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen
- V.C.GH., director executiv al Direcției de Achiziții și Patrimoniu din cadrul C.J. Ialomița pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000.
- M.L.G., președinte al A.D.R. Sud Muntenia, pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000.
- V.M., director adjunct în cadrul A.D.R. Sud Muntenia, pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000.
- C.M.D., pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000
- T.E.C., angajată a SC CONSULT INVEST SRL și administrator în fapt al acestei societăți, pentru infracțiunile de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.47 C.p. rap la art.322 alin 1 C.p. cu aplic. art.5 C.p., instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.47 C.p. rap la art.322 alin 1 C.p. cu aplic. art.5 C.p., folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev.de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.p., instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art.47 C.p. rap. la art. 297 alin1 C.p. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000. toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p;
În stare de libertate,
- I.M.I., consilier al Copului de Control din cadrul Ministerul Sănătății pentru infracțiunile de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev de art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000, neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de a înștiința organul de urmărire penală sau organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală potrivit Legii nr. 78/2000, prev de art.25 alin 4 cu referire la art.23 din Legea nr. 78/2000, fals intelectual prev de art.321 C.p., toate aplicarea art.38 alin.1 C.p:
- N.M., consilier juridic - Direcția Achiziții și Patrimoniu - Consiliul Județean Ialomița pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.p. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000;
- D.M., funcționar în cadrul Consiliul Județean Ialomița, pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.p. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000
- R.N.C., șef serviciu juridic, pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art.48 C.pen. rap. la art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000.
- A.C., pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal cu aplic. art.5 C.pen. ( 2 infracțiuni) și complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev.de art.48 C.p. rap la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen. toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.
- G.E., pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev de art.322 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. și complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, din care rezulta achiziționarea unor bunuri și executarea unor lucrări, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art. 48 Cod Penal, raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.p. toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.
- S.D., expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al A.D.R. Sud Muntenia, pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev de art. 297 alin1 C.p. cu aplicarea art.132 din Legea nr. 78/2000.
- C.V., pentru infracțiunea de dare de mită, prev. de art.290 alin 1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000
- SC CONSULT INVEST SRL, obiectul principal de activitate „Activități de consultanță pentru afaceri și management”, reprezentată de asociat și administrator D.L., pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev de art.322 alin. 1 C.p. cu aplic. art.5 C.p., folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținând pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prevăzută și sancționată de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.p. pentru infracțiunile de:
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul C.V.S., în luna ianuarie 2014, și-a folosit influența și autoritatea conferită de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv asigurarea postului de manager interimar în cadrul Spitalului Județean Ialomița.
Întrucât dorea înlăturarea din funcție a managerului căruia urma să îi expire mandatul și pentru a nu-i mai da acestuia posibilitatea să se înscrie la concursul pe postul de conducere, în luna ianuarie 2014, dar înainte de expirarea contractului de management, inculpatul C.V.S. a inițiat demersuri la Ministerul Sănătății, în vederea demarării unui control la Spitalul Județean de Urgență Slobozia. În urma respectivului control se dorea și înlăturarea, consilierul juridic al Spitalului Județean Slobozia.
În aceste condiții, începând cu data de 20.01.2014, la S.J.U Slobozia s-a desfășurat un control efectuat de către o echipă mixtă formată din reprezentanți ai Corpului de Control al Ministerului Sănătății și ai Consiliului Județean Ialomița.
În paralel, pentru a consolida imaginea de manager interimar a persoanei pe care o susținea, pentru a contracara nemulțumirile din rândul angajaților legate de numirea acestuia, de a prezenta o imagine de echipă între Consiliul Județean și Spitalul Județean Slobozia, cât și implicarea acestei noi echipe de management în dotarea spitalului cu un aparat medical de radiologie digitală, C.V.S. a dispus alocarea de fonduri suplimentare Spitalului Județean, în vederea achiziționării acestui aparat medical. În acest caz, acesta s-a folosit de autoritatea conferită de funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița și de ordonator principal de credite, pentru a aloca fonduri spitalului în momentul în care persoane pe care o susținea fusese numită manager interimar și doar pentru a-și susține decizia de numire a acestuia la conducerea spitalului și pentru a-i crea acestuia o poziție favorabilă.
Având în vedere că, în urma controlului s-au constatat nereguli în procesul de achiziții publice care ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea acestui control, de către Corpul de Control al Ministerului Sănătății, inculpatul C.V.S. l-a determinat pe I.M.I., consilier din cadrul ministerului, să-și exercite atribuțiile de serviciu în mod defectuos, prin întocmirea raportului de control neconform realității. Astfel, au fost eliminate din cuprinsul acestui raport dispoziții și pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, aducând-se atingere activității de control al Ministerului Sănătății și încrederii publice.
În perioada martie-aprilie 2014, l-a determinat pe același consilier, să întocmească, în fals, raportul de control, prin omisiunea, cu știință, de a însera anumite împrejurări care ar fi putut duce la tragerea la răspundere penală, disciplinară sau administrativă a celor supuși controlului, inclusiv a persoanei pe care o susținea în poziția de manager interimar.
Inculpatul C.V.S., în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-a determinat pe inculpații M.L.G., președinte al A.D.R. Sud Muntenia, V.M., director adjunct în cadrul aceleiași instituții și pe S.D., expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al aceleiași agenții, să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate, a vizitelor de monitorizare și a constatării neconcordanțelor în vederea remedierii lor, cu scopul sprijinirii intereselor inculpatei T.E.C., beneficiar și/sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană derulate de S.C. CONSULT INVEST S.R.L., proiecte depuse la A.D.R. SUD MUNTENIA, astfel încât beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare.
În perioada decembrie 2013-iulie 2014, C.V.S. a acordat sprijin inculpatei T.E.C., prin obținerea amânărilor nejustificate a vizitelor de monitorizare, urmare a intervențiilor sale realizate la nivelul ADR SUD MUNTENIA, pentru ca beneficiarul proiectului ” Pensiunea Amara” să întocmească în timp util documente false justificative (proces-verbal de custodie materiale) astfel încât acesta să nu suporte corecții financiare în sumă de 33.739,41 lei, din fonduri cu finanțare europeană, obținute pe nedrept.
În perioada 2010-2014, inculpatul C.V.S. și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița și de funcția de președinte al unui partid, filiala Ialomița, în scopul obținerii pentru SC CONSULT INVEST SRL, reprezentată de T.C.E., de contracte de consultanță și servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza județului Ialomița, contracte încheiate cu încălcarea dispozițiilor O.U.G. nr.34/2006.
În perioada aprilie-mai 2014, inculpatul C.V.S., abuzând de funcția deținută de președinte al C.J. Ialomița, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins suma de 5.000 de lei și a primit suma de 3.000 de lei de la C.V., în schimbul și în legătură cu prelungirea termenului contractului de concesiune pentru un teren în suprafață de 191,75 ha, pe care acesta din urmă îl avea încheiat cu Consiliul Județean Ialomița. Banii respectivi au fost primiți cu titlu de sponsorizare a Muzeului Județean Ialomița, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Ialomița.
Interesul lui C.V.S. de sponsorizare a Muzeului Județean Ialomița, era acela de a mări bugetul acestei instituții aflate în subordinea sa pentru a aloca de la bugetul consiliului județean sume mai mici, de a folosi acești bani în interesul propriu și al persoanelor private care aveau încheiate cu Muzeul Județean contracte de prestări servicii și de executare a unor lucrări publice.
În perioada aprilie-mai 2014, președintele Consiliului Județean Ialomița, C.V.S., împreună cu membrii comisiei de licitație, printre care V.C.Gh., D.M. și N.M., abuzând de prerogativele funcției deținute a favorizat interesele economice ale SC GREEN HARVEST SRL Timișoara, în detrimentul bugetului C.J. Ialomița, prin atribuirea, în mod fraudulos, a contractului de concesiune a unei suprafețe de 495,6583 ha, teren agricol, aparținând domeniului privat al județului Ialomița, pe o durată de 30 de ani, în urma licitației din data de 14.04.2014.
Astfel, C.V.S., împreună cu V.C.Gh, director executiv al Direcției de Achiziții și Patrimoniu din cadrul C.J. Ialomița, N.M. și alți funcționari din cadrul Consiliului Județean, a acționat pentru identificarea unor soluții pentru ca SC GREEN HARVEST SRL Timișoara să fie declarată câștigătoare a licitației, deși oferta acesteia nu era cea mai mare, criteriu de bază în acordarea contractului de concesiune.
Prin atribuirea în mod premeditat și nelegal, a contractului de concesiune, firmei care a avut a doua ofertă ca preț - SC GREEN HARVEST SRL, factorii de decizie din cadrul C.J. Ialomița, C.V.S., V.C.Gh. și N.M. au prejudiciat bugetul C.J. Ialomița cu suma de 5.947.899,6 lei ( diferența de prețul redevenței oferit de primul ofertant și cel oferit de al doilea ofertant, între ofertanți existând înțelegeri frauduloase cu privire la prețul oferit și hotărârea de retragere, diferență calculată, pe toată durata contractului de 30 de ani) și asigurându-se un folos necuvenit pentru societatea cu care a încheiat contractul de concesiune.
14. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul numărul 869/P/2014 din data de 9 februarie 2015 au dispus trimiterea în judecată, a inculpaților: M.A., administrator al Shapir Structures S.R.L, la data faptelor, în stare de arest preventiv, în sarcina căruia s-au reținut săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 și art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) noul Cp și SHAPIR STRUCTURES S.R.L., în sarcina căreia s-au reținut săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 și art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) noul C.pen.,reținându-se că în perioada 2009-2014, inculpatul M.A., în calitate de administrator al S.C. Shapir Structures S.R.L, nu a înregistrat corespunzător veniturile obținute din 3 contracte încheiate cu RAEDPP (EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT) Constanța și Confort Urban S.R.L. Constanța, și nu a înregistrat facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte.
În aceeași perioadă, inculpatul a înregistrat cheltuieli fictive, reprezentând consultanță și asistență tehnică oferite de societățile Larton Consultants ltd Cipru și Comrad Leasing ltd Cipru.
Aceste activități au fost realizate, cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, producând un prejudiciu de peste 10.000.000 de euro.
În cauză, procurorii au dispus punerea sub sechestru a bunurilor mobile și imobile ale inculpaților M.A. și SC Shapir Structures S.R.L., în valoare totală estimată de circa 2,8 milioane lei și 4 imobile situate în municipiul Constanța, neevaluate.
15. Prin rechizitoriul nr. 895/P/2014 din 20 aprilie 2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.O., judecător la Tribunalul Bistrița, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, pentru săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 și trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 7 lit. b C pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C pen. și art. 5 C pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii noiembrie 2014, inculpatul P.O. i-a promis inculpatei I.C., judecător la Tribunalul Bistrița – Secția civilă, că, din funcția pe care o va exercita în perioada următoare în Ministerul de Justiție, respectiv aceea de secretar de stat, sau printr-un funcționar de legătură ce îi poate influența pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va asigura promovarea, de către o persoană din familia judecătoarei, a examenului pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.
În schimbul intervenției promise, inculpatul P.O. i-a solicitat judecătoarei I.C. să pronunțe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soția sa era reclamant recurent.
În același context, inculpatul P.O. a remis inculpatei I.C., prin intermediul soției sale, foloase necuvenite, constând în articole de încălțăminte.
În perioada 2013 – 2014, inculpatul P.O. a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, cheltuieli aferente unor sejururi la mare, un costum de vânătoare și suma de circa 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători, într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat, în vederea obținerii unei hotărâri favorabile acestuia din urmă.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor de 80.970 euro și 966 USD, ridicate de la inculpatul P.O. cu ocazia percheziției domiciliare.
Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de inculpata I.C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
16. La data de 7 decembrie 2015, prin rechizitoriul numărul 964/P/2014, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată sub control judiciar a inculpaților: M.R.Ș., primar al municipiului Constanța, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, o infracțiune de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin 1 C.pen. și 309 C.pen., o infracțiune de conflict de interese în formă continuată prev. de art. 35 alin. (1) C.pen. rap la art. 301 alin. (1) C.pen. (12 acte materiale), toate cu aplic art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen.; S.S.G., om de afaceri, sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de complicitate la luare de mită, și în stare de libertate a inculpaților: M.E.S., asociat al S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L, deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. și 309 C.pen. și o infracțiune de dare de mită prev. de art. 290 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen,; S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L., pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. și 309 C.pen. și o infracțiune de dare de mită prev. de art. 290 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic art. 38 alin. 1 Cp și art. 5 alin. 1 Cp; S.G.M., viceprimar al municipiului Constanța și T.T., H.D.A., P.A., M.G. și O.S.L., funcționari în cadrul Primăriei Constanța, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. și 309 C.pen. cu aplic art. 5 alin. (1) C.pen. pentru aceea că :
a) în perioada 2006-2009, inculpatul M.R.Ș., beneficiind de ajutorul inculpatului S.S.G., a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro și a primit circa 1.000.000 euro și 2.472.303,8 lei de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le dezvolte în Constanța.
Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societăților respective cu o firmă controlată de inculpatul M.R.Ș. atât direct, cât și prin intermediul inculpatului S.S.G..
Acesta din urmă a transmis solicitarea inculpatului M.R.Ș. către reprezentanții societăților respective și a semnat contractele fictive de publicitate încheiate între acestea și firma pe care o administra, contracte în baza cărora au fost ulterior primite sumele de bani.
b) în perioada 2008-2014, inculpatul M.R.Ș., cu ajutorul inculpatului S.S.G., a primit de la S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L., al cărei asociat și administrator în fapt era inculpatul M.E.S., peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului.
În anul 2008, între S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L și instituția publică condusă de inculpatul M.R.Ș. a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani și un act adițional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei.
Și în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. și aceeași firmă controlată de inculpații M.R.Ș. și S.S.G.. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771,57 lei.
Ca urmare a încheierii acestui contract a fost produs Primăriei Constanța un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei, din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului.
Principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale și crearea, în consecință, a acestui prejudiciu a fost primarul M.R.Ș.. Alături de acesta, la comiterea faptei au mai participat inculpații S.G.M., T.T., H.D.A., M.G., P.A., O.S.L., angajați ai Primăriei care, prin încălcarea mai multor dispoziții legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preț supraevaluat.
Din analiza procedurii de achiziție care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislației aplicabile, imputabile inculpatului M.R.Ș., referitoare printre altele la:
- impunerea condiției ca ofertanții să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje și echipamente în orice locație de pe teritoriul municipiului Constanța, în perioada desfășurării procedurii, utilajele și echipamentele urmând a fi prezentate, staționate, pe toată perioada menționată, sub sancțiunea descalificării ofertanților,
- modul de estimare a valorii contractului,
- alegerea modalității de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanța prin gestiune delegată,
- inexistența numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de 2 oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim 3 participanți,
- tariful de salubritate.
În perioada noiembrie 2006 – 2013, inculpatul M.R.Ș., în calitate de primar al municipiului Constanța, a participat la încheierea a 12 contracte între Primărie și o societate controlată de el și de inculpatul S.S.G., în valoare totală de peste 6 milioane lei.
Aceste lucruri au fost posibile în condițiile în care inculpatul M.R.Ș. a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii și a intereselor sale electorale
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților.
17. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul numărul 981/P/2014 din data de 23 februarie 2015 au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, a inculpatului P.V., fost director general al Regiei Autonome de Transport București (R.A.T.B.), în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen.; sub control judiciar, a inculpatului B.M., administrator al unei societăți comerciale, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art.292 alin.(1)C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen. și în stare de libertate, a inculpatului N.M.R., fost consilier al directorului general al RATB, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.273 alin.(1) C.pen. constând în aceea că în cursul lunii decembrie 2011, premergător sărbătorilor de iarnă, inculpatul P.V., în calitate de director general al R.A.T.B., a primit pentru sine, în mod indirect, de la inculpatul B.M. și de la un alt om de afaceri, la sediul Regiei Autonome de Transport București, suma de 2.500 euro.
În schimbul acestei sume de bani, primită prin intermediul consilierului său, inculpatul P.V. urma să intervină pe lângă funcționarii competenți din cadrul R.A.T.B., în scopul derulării în condiții avantajoase, pentru firmele celor doi oameni de afaceri, a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către această instituție a unui număr de 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu în vederea dezmembrării și valorificării ulterioare a deșeurilor rezultate), precum și în vederea atribuirii ulterioare a unor alte contracte similare către societățile celor două persoane.
La data de 29 ianuarie 2015, inculpatul N.M.R., cu ocazia audierii sale, a făcut afirmații mincinoase cu privire la împrejurări esențiale cauzei, în sensul că a negat modalitatea de remitere a sumei de 2.500 de euro către inculpatul P.V., și anume prin intermediul său.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile și imobile aflat în proprietatea inculpaților P.V. și B.M..
18. La data de 30.06.2015, prin rechizitoriul numărul 44/P/2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată sub control judiciar, a inculpatului F.S., președinte al Consiliului Județean Caraș Severin și vicepreședinte al unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, a influenței ori a autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea 78/2000; și în stare de libertate, a inculpatului G.I. (sub control judiciar în altă cauză), vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: folosire, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, a influenței ori a autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea 78/2000;influențarea declarațiilor (trei infracțiuni), prev. de art. 272 alin. (1) C.pen; fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C.pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din luna noiembrie 2014, inculpatul F.S. și-a folosit influența pe care o avea în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Caraș Severin și de vicepreședinte al unui partid, asupra inculpatului G.I., vicepreședinte al Consiliului Județean și membru în același partid politic, în scopul obținerii unor foloase necuvenite, respectiv să obțină, în al doilea tur de scrutin, un număr mai mare de voturi pentru candidatul formațiunii din care făceau parte și, implicit, să-și consolideze poziția în cadrul acestei formațiuni politice, dar și în plan administrativ, prin condiționarea repartizărilor bugetare de rezultatul votului.
Ulterior, în zilele de 12 și 13 noiembrie 2014, inculpatul G.I. a luat legătura cu 9 primari cărora le-a solicitat, folosindu-se de autoritatea și influența sa de vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin, să facă demersuri favorabile în direcția respectivă.
De asemenea, pentru a-i determina să procedeze în acest sens, inculpatul G.I. le-a transmis acestora că, de rezultatul votului, vor depinde alocările bugetare efectuate de Consiliul Județean către primării în anii 2015 și 2016 (respectiv până la terminarea mandatului conducerii CJ Caraș Severin).
La data de 18 noiembrie 2014, în urma unui accident rutier provocat de autoturismul pe care îl conducea, soldat cu rănirea ușoară a mai multor persoane, inculpatul G.I. a determinat trei persoane să facă declarații necorespunzătoare adevărului, în sensul că acestea au relatat faptul că mașina implicată în coliziune fusese condusă de către una dintre ele.
Pentru aceasta, G.I. a uzat de mijloace de corupere, constrângere, precum și prin folosirea autorității și influenței sale de vicepreședinte al Consiliului Județean, președinte al unui composesoratului și de președinte al unei asociații de vânătoare.
De asemenea, în exercitarea atribuțiilor de serviciu de vicepreședinte al Consiliului Județean, inculpatul G.I. a emis un act intitulat „Împuternicire” prin care se atesta în mod neconform realității faptul că în data de 18.11.2014, una din cele trei persoane a fost împuternicită să conducă autoturismul respectiv, aparținând Consiliului Județean Caraș Severin. Acest act a fost depus ulterior la dosarul de daune al societății de asigurare.
19. Prin rechizitoriul numărul 114/P/2015 din data de 28 septembrie 2015, Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată sub control judiciar a inculpatului S.G.A., la data faptelor deputat și membru cu funcție de conducere într-un partid, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 29, lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu modif. ulterioare, cu aplic. art. 5 din C.pen.. și în stare de libertate, a inculpaților:M.D.Ș., deputat și membru cu funcție de conducere într-un partid (la data faptelor și în prezent), cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 29, alin. 1, lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C.pen. și S.A.M., administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, faptă prev. și ped. de art. 29, alin. 1, lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C.pen. pentru aceea că în cursul anului 2008, o persoană cu funcție de conducere în administrația locală – denunțător în prezenta cauză - a pretins și primit de la o altă persoană suma de aproximativ 1 milion euro, cu titlu de mită, în schimbul sprijinirii acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafețe de teren aflate pe raza municipiului Buzău.
Din suma de 700.000 euro, bani primiți efectiv de persoana denunțătoare, aceasta le-a remis inculpaților S.G.A. și M.D.Ș., sumele de 170.000 euro, respectiv 250.000 euro, conform unei înțelegeri anterioare. Ambele sume au fost date în același scop, respectiv pentru finanțarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale și generale), a candidaților partidului din care fac parte cele două persoane ultim menționate.
Pentru a disimula proveniența acestor sume de bani, inculpații S.G.A., M.D.Ș. și S.A.M. au inițiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de documente justificative ce nu corespund realității, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transferată, în mai multe tranșe, din contul societății administrată de către aceasta din urmă către o firmă care a produs articole de vestimentație folosite ca materiale în campania electorală.
În cauză, față de toți cei trei inculpați, a fost dispusă măsura sechestrului asigurator și poprire asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților, până la concurența sumei de 1.213.090 lei, sumă care a fost efectiv plătită firmei producătoare a materialelor electorale.
20. La data de 30 septembrie 2015, prin rechizitoriul numărul 247/P/2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C.T., pentru săvârșirea a trei infracțiuni trafic de influență din care una în formă continuată prev. de: - art.291 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art.35 alin.1 C.pen. cu aplic. art.38 alin.1 C.pen., și sub control judiciar a inculpaților: C.M., pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la trafic de influență din care una în formă continuată, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.291 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art.35 alin.1 C.pen. și L.M.T., pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la trafic de influență, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.291 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada martie – aprilie 2015, inculpatul C.T., beneficiind de ajutorul celorlalți doi inculpați, a pretins de la o persoană (denunțător în cauză) suma de 220.000 euro, lăsând să se înțeleagă că, prin sistemul relațional pe care îl are în mediul judiciar, poate influența judecarea procesului penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care denunțătorul avea calitatea de inculpat, în sensul coruperii magistraților și obținerii unei soluții favorabile denunțătorului. În contextul discuțiilor de convingere a persoanei respective, pentru a da mai multă greutate vorbelor sale, inculpatul L.M.T. era prezentat ca fiind judecător la Curtea de Apel București.
La data de 15 aprilie 2015, inculpatul C.T., sprijinit de această dată doar de inculpatul C.M., a pretins de la același denunțător suma de 4.000 euro, promițând că, prin relaționarea pe care o are cu un „grefier” de la Curtea de Apel București, poate influența distribuirea aleatorie a unui dosar către un complet de judecată ce ulterior poate fi corupt în vederea pronunțării unei soluții favorabile denunțătorului.
Precizăm că, anterior, Judecătoria Sector 1 București pronunțase în acel dosar o hotărâre de condamnare a denunțătorului la pedeapsa de 1 an și 9 luni cu executare.
În prima parte a anului 2014, în același scop, inculpatul C.T., beneficiind de ajutorul celorlalți doi inculpați, a pretins de la o altă persoană (denunțător în cauză) 200.000 euro și a primit efectiv suma de 100.000 euro.
De această dată, inculpatul L.M.T., a fost prezentat ca fiind cel care relaționează cu judecătorii, lăsând să se înțeleagă că, prin sistemul relațional pe care îl are în mediul judiciar (sens în care a invocat numele unor magistrați), poate influența judecarea procesului penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care denunțătorul avea calitatea de inculpat, în sensul coruperii judecătorilor și obținerii unei soluții favorabile denunțătorului.
În a doua parte a anului 2014, inculpatul C.T. a pretins de la o altă persoană( denunțător în cauză) diferite foloase materiale constând în nerestituirea unui împrumut în suma de 8.000 lei și remiterea unui autoturism marca Audi A6, lăsând să se înțeleagă că, prin sistemul relațional pe care îl are în mediul judiciar, poate influența judecarea unui proces penal aflat pe rolul Curții de Apel București, în care denunțătorul avea calitatea de inculpat, în sensul coruperii judecătorilor și obținerii unei soluții favorabile acestuia din urmă.
În cauză, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului în vederea confiscării speciale asupra bunurilor mobile, inclusiv asupra conturilor bancare, ce aparțin inculpaților, până la concurența sumei de 100.000 euro.
21. Procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul numărul 255/P/2015 din 21 octombrie 2015 au dispus trimiterea în judecată a inculpaților : S.G.G., director al Regiei Autonome - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, la săvârșirii faptei, în prezent suspendat din funcție, sub control judiciar, cu privire la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. și ped. de art. 292 C.pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificat prin Legea nr. 255/19.07.2013, corespondent art. 61 din Legea 78/2000(vechea reglementare), cu aplic. art.5 C.Pen. și B.M.C., președinte al Consiliului Județean Buzău, la data săvârșirii faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art. 291 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, modificat prin Legea nr. 255/2013, corespondent art.257 C.Pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000(vechea reglementare) cu aplicarea art. 5 C.Pen. pentru aceea că în cursul lunii august 2013, inculpatul S.G.G. i-a oferit inculpatului B.M.C., în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău, suma de 3.894.301.91 lei (878.222,47 euro), reprezentând 8% din valoarea unui contract (48.678.773,89 lei - 10.977.780,91 euro), având ca obiect „Proiectarea și execuția modernizarea drumurilor de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, jud. Buzău”, urmând ca suma de bani să fie dată în mai multe tranșe, la momentul efectuării plăților către societatea executantă.
În aceeași lună, inculpatul S.G.G. a remis, printr-un intermediar, inculpatului B.M.C., drept primă tranșă, suma de 75.000 euro, pentru a interveni pe lângă primarul unei comune din județul Buzău, în vederea atribuirii contractului de lucrări respectiv.
Astfel, în cursul lunii august 2013, în contextul unei întâlniri pe care au avut-o într-un restaurant din București, inculpatul S.G.G. i-a solicitat inculpatului B.M.C., în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău, să-i faciliteze obținerea unor contracte de lucrări publice în județul Buzău, pentru o firmă pe care primul o administra prin intermediar.
Inculpatul B.M.C. a fost de acord cu cererea inculpatului S.G.G. și i-a promis acestuia din urmă că-l va sprijini să obțină un contract de lucrări pentru firma respectivă, într-o comună de pe raza județului Buzău.
La rândul său, inculpatul S.G.G. i-a promis președintelui Consiliului Județean Buzău că-i va remite, 8% din valoarea contractului, în schimbul intervenției sale pe lângă primarul localității respective, în vederea câștigării licitației.
De asemenea, cei doi au convenit ca o primă tranșă, de 75.000 euro, să fie dată la câteva zile de la momentul discuției, lucru care s-a și întâmplat, banii fiind remiși inculpatului B.M.C. printr-un intermediar.
La data de 21 mai 2014, tot în baza celor stabilite de inculpatul B.M.C., între primăria comunei respective și firma controlată de inculpatul S.G.G. a fost încheiat un contract de lucrări având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare”, în valoare de 48.678.773,89 lei (10.977.780,91 euro).
Precizăm că procentajul de 8% din valoarea contractului, promis inculpatului B.M.C. de inculpatul Surdu Gabriel Georgian se ridica la suma de cca. 878.222,47 euro, din care acesta din urmă achitase o primă tranșă de 75.000 euro.
În cauză, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra a două imobile aflate în proprietatea inculpatului B.M.C., până la concurența sumei de 75.000 euro.
22. Prin rechizitoriul nr. 284/P/2015 din data de 7 decembrie 2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: P.V., primarul orașului Ungheni, județul Mureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, modif. și completată, rap. la art. 297 din C.pen, cu aplic. art. 5 din C.pen., spălare de bani, prev. de art. 29, alin.(1), lit. a, b și c din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 din C.pen., conflict de interese, prev. de art. 301 din C.pen., toate cu aplicarea art.38 C.pen., cu aplic. art. 5 din C.pen.;M.V., administrator al S.C. Solar Energy Park M&S S.R.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.48 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, modif. și completată, rap. la art. 297 din C.pen. cu aplic. art. 5 din C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29, alin.(1), lit. a, b și c din Legea 656/2002, cu aplic. art. 5 din C.pen., ambele cu aplicarea art.38 C.pen.;S.C. SOLAR ENERGY PARK M&S S.R.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.48 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, modif. și completată, rap. la art. 297 din C.pen. cu aplic. art. 5 din C.pen. și spălare de bani, prev. de art. 29, alin.1, lit. a, b și c din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 din C.pen., ambele cu aplicarea art.38 C.pen. și S.C. TERRAFLOR S.R.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la conflict de interese. prev. de art.48 C.pen. rap. la art. 301 din C.pen., cu aplic. art. 5 din C.pen..
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada noiembrie-decembrie 2012, inculpatul P.V., în calitate de primar al orașului Ungheni, în baza unei înțelegeri anterioare și cu sprijinul inculpaților M.V. și S.C. Solar Energy Park M&S S.R.L, a dispus deposedarea primăriei Ungheni de o suprafață de 5,94 ha în valoare de 1.077.119 lei (242.316 euro), situat în apropierea zonei industriale a orașului, pe care omul de afaceri a construit un parc fotovoltaic.
Inițial, după primirea unui avans de 15.000 euro de la omul de afaceri, inculpatul P.V., pentru a pune în aplicare planul infracțional și întrezărind profitul pe care îl putea realiza în nume personal și nu în numele orașului pe care-l reprezenta, a identificat, printr-un intermediar, persoanele care aveau vocație legală la constituirea dreptului de proprietate, conform Legii 18/1991.
Ulterior, inculpatul P.V., profitând de faptul că majoritatea celor îndreptățiți să primească 0,50 ha de teren sunt cetățeni români de etnie romă, cu insuficientă pregătire școlară, a reușit să achiziționeze suprafața respectivă la un preț subevaluat (3.000 lei/ha), tot edilul fiind acela care s-a ocupat de intabularea „în regim de urgență” a parcelelor respective.
„Ajutorul dezinteresat” oferit de inculpatul P.V. nu a funcționat în cazul persoanelor care au refuzat să vândă, aceștia nemaiprimindu-și titlurile de proprietate.
La data de 16 ianuarie 2013, inculpatul P.V. a vândut terenul inculpatului M.V. cu suma menționată mai sus, disimulând astfel proveniența infracțională a bunului respectiv, ambii inculpați cunoscând faptul că acesta provine din săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
În perioada 11.12.2012 - 18.12.2014, inculpatul P.V., în calitate de primar al orașului Ungheni, a aprobat mai multe referate prin care se încredințau SC Terraflor SRL, administrată de soția sa, diverse servicii (festivități, mese) și a participat la luarea deciziilor privind efectuarea plăților, producând astfel un folos material în beneficiul firmei respective în valoare de 41.773,44 lei.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile deținute de cei patru inculpați.
23. La data de 25 iunie 2015, prin rechizitoriul nr. 326/P/2015 procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului W.S., consilier personal al primarului Municipiului București, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată (4 acte materiale) prev. de art.291 Cod Penal cu aplic. art.35 alin.1 Cod Penal și art.5 Cod penal, constând în aceea că în perioada mai-iunie 2012 – mai 2015, inculpatul W.S., în calitate de consilier personal al primarului general al municipiului București, a pretins, în mai multe rânduri, suma de 230.000 euro și a primit, în mai multe tranșe, suma de 179.000 euro de la o persoană (martor denunțător) pentru a interveni pe lângă funcționari din aparatul administrativ al primarului general al municipiului București și consilieri din cadrul consiliului general al municipiului București, lăsând să se creadă că are influență asupra acestora, în vederea inițierii și votării unor proiecte de hotărâre. Aceste hotărâri vizau aprobarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) necesare edificării a trei supermarket-uri pe raza municipiului București și acceptarea unei donații de către Primăria municipiului București.
Concret, în perioada anterior menționată, inculpatul a primit suma totală de 179.000 euro, în patru tranșe, respectiv înainte și după votarea hotărârilor respective.
În același scop, la data de 28 mai 2015, denunțătorul s-a întâlnit cu inculpatul W.S. în biroul acestuia din urmă aflat în sediul Primăriei municipiului București, ocazie cu care acesta din urmă l-a asigurat că, în ședința Consiliului general al municipiului București din ziua respectivă, au fost aprobate atât proiectul de hotărâre privind acceptarea donației aferentă unuia dintre proiecte, cât și PUZ - ul pentru unul dintre supermarket-uri.
În acest context, inculpatul W.S. a convenit cu martorul denunțător ca, în data de 3 iunie 2015, să-i remită suma de 25.000 euro, urmând ca diferența până la 51.000 euro să o aducă în săptămâna 08-12 iunie 2015.
La data de 03 iunie 2015, inculpatul W.S. a fost surprins în flagrant de procurorii anticorupție în timp ce primea suma de 25.000 euro în scopul mai sus menționat.
24. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul cu numărul 465/P/2015 din 21 septembrie 2015, au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei U.M.E., director al Direcției Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din cadrul Ministerului Sănătății, sub aspectul săvârșirii a 6 infracțiuni de luare de mită, din care 2 în formă continuată, pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită în formă continuată (câte două acte materiale) prev. de art. 289 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și patru infracțiuni de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate în concurs real prev. de art. 38 alin. 1 C.pen. constând în aceea că în perioada 16.04 – 27.08.2015, inculpata U.M.E. a primit, în biroul său din cadrul Ministerului Sănătății, de la un număr de șase persoane, sume de bani (în total 7.500 lei și 500 de euro) și produse cosmetice, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la avizarea unor puncte de lucru farmaceutice.
În același context, la data de 27 august 2015, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatei fiind găsită suma de 2.000 lei.
Cu ocazia percheziției, în biroul inculpatei au fost găsite sume de bani totalizând suma de 4.265 lei și mai multe produse cosmetice.
În cauză, în vederea confiscării, procurorii anticorupție au dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor sumelor care au făcut obiectul infracțiunilor de corupție reținute în sarcina inculpatei U.M.E..
25. La data de 21 septembrie 2015, prin rechizitoriul numărul 532/P/2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.I.A., medic, manager al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. (4 acte materiale din perioada martie 2014 – august 2015) constând în faptul că în perioada aprilie 2014 – iulie 2015, inculpatul B.I.A., în calitate de manager al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, a primit de la un om de afaceri (denunțător în cauză), în mod repetat, sume de bani reprezentând un procentaj de aproximativ 20% din valoarea facturilor emise de firma acestuia din urmă, în baza unui contract de servicii încheiat cu unitatea spitalicească menționată.
Mai mult, inculpatul chiar a tergiversat efectuarea plăților respective pentru a-i determina pe reprezentanții firmei să-i remită comisionul convenit din valoarea facturilor.
Din conținutul probatoriului a rezultat că foloasele necuvenite remise inculpatului B.I.A., în perioada menționată, se ridică la suma totală de 6.500 lei și au fost remise în trei tranșe, ce se coroborează cu retragerile de numerar din contul societății omului de afaceri, atât din punct de vedere al datei cât și al procentajului– circa 20% din valoarea facturilor achitate.
În același context, la data de 26 august 2015, inculpatul B.I.A. a primit de la martorul denunțător suma de 3.000 de lei pentru a aproba efectuarea plății facturilor restante emise de societatea omului de afaceri și pentru a încheia cu acesta din urmă fie un act adițional la un contract de mentenanță deja existent, fie un nou contract de service pentru unele aparate medicale.
La aceeași dată, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 3.000 lei.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului B.I.A..
26. Prin rechizitoriul numărul 533/P/2015, la data de 21 septembrie 2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.V.GH., directorul Direcției Supraveghere Utilizare Radiații Ionizante din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 1 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (așa cum a fost modificată prin Legea 255/2013) cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. pentru aceea că în perioada iulie - 01 septembrie 2015, în calitate de director al Direcției Supraveghere Utilizare Radiații Ionizante din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), inculpatul R.V.Gh. a pretins și primit de la administratorul unei societăți comerciale, denunțător în cauză, în trei tranșe, suma totală de 8.000 lei, în contextul în care a condiționat urgentarea efectuării inspecțiilor în teren pentru emiterea a trei autorizații speciale, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și a prevederilor Regulamentului privind Taxele și Tarifele pentru Autorizarea și Controlul Activităților Nucleare.
La data de 1 septembrie 2015, în același scop, inculpatul R.V.Gh. a primit de la denunțător, suma de 2.500 lei, procurorii procedând la constatarea infracțiunii flagrante.
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 3.851 lei, ridicată de la inculpatul R.V.Gh..
27. La data de 25 noiembrie 2015, prin rechizitoriul numărul 573/P/2015,procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.D., director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a 8 infracțiuni de luare de mită, în formă continuată (46 acte materiale) prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.6 din Legea nr. 78/2000 și art.35 C.pen. constând în aceea că în perioada 2012 – 2015, inculpatul P.D., în calitate de director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța, a pretins și primit de la reprezentanții unor entități medicale private (denunțători în cauză), sumele totale de 102.300 euro și 24.000 lei și servicii medicale pentru sine și rude apropiate (într-unul dintre cazuri serviciile respective s-au ridicat la suma de circa 3.000 euro).
Aceste foloase necuvenite au fost pretinse și primite de către inculpat, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare fie la stabilirea, fie la majorarea plafonului suplimentar de decontare a serviciilor medicale prestate de unitățile respective.
În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra unor bunuri mobile și imobile, inclusiv asupra conturilor bancare, ce aparțin inculpatului P.D..
28. Prin rechizitoriul numărul 581/P/2015 din 6 noiembrie 2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.I., fost primar al comunei Copăceni, jud. Ilfov, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., trafic de influență prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., ambele cu aplic. art.38 alin.2 C.pen. și trafic de influență prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art.38 alin.1 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii martie 2008, inculpatul R.I., în calitate de primar al comunei Copăceni, jud. Ilfov (calitate ce îi conferea de drept funcția de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Copăceni), a pretins și primit de la o persoană denunțătoare suma de 150.000 de euro (din care, ulterior, i-a restituit acestuia 10.000 de euro, în echivalent lei și euro), urmând ca în schimb, inculpatul să acționeze (având în vedere atribuțiile sale de Președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Copăceni) și să intervină pe lângă ceilalți membri ai Comisiei, astfel încât suprafețele de teren ale unor persoane fizice ce aveau emise titluri de proprietate pe anumite suprafețe de teren din comuna Copăceni, jud. Ilfov și care intenționau să înstrăineze dreptul de proprietate, să fie poziționate una lângă alta în cadrul unui plan parcelar (întocmirea acestuia fiind un atribut al Comisiei Locale de Fond Funciar Copăceni).
În acest fel, terenurile în discuție urmau să fie amplasate unul lângă altul, iar ulterior, în beneficiul denunțătorului cumpărător, acestea să poată fi alipite, rezultatul urmând să fie o suprafață de teren mai mare, ca și tot unitar, până la o suprafață totală de 10 – 20 ha teren agricol.
În luna octombrie 2015, pe fondul discuțiilor purtate cu reprezentanții persoanei denunțătoare (ce îi solicitau restituirea „datoriei” de 140.000 de euro), inculpatul R.I. (în contextul în care nu mai exercita funcția de primar al comunei Copăceni, jud. Ilfov) a pretins foloase constând în nerestituirea „datoriei” de 140.000 de euro, urmând ca în schimb să intervină pe lângă actualii membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar al comunei Copăceni, în vederea definitivării planului parcelar conform înțelegerii inițiale avute cu denunțătorul la nivelul lunii martie 2008.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unui teren ce aparține inculpatului R.I..
29. La data de 11 decembrie 2015, prin rechizitoriul numărul 88/P/2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:P.V., angajat al societății comerciale de transport cu metroul București - Metrorex SA, de membru al comisiei de licitație, sub aspectul comiterii infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, fapta prev. si ped. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, modificată și completată și B.O., angajat al unei societăți comerciale participante la licitație, sub aspectul comiterii infracțiunii de instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prev. si ped. de art.47 din C.pen. rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, modificată și completată;
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 26 iunie 2014, societatea comercială de transport cu metroul București - METROREX S.A. a lansat procedura de achiziție publică, pentru atribuirea acordului – cadru ”Achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon”, având ca obiect cumpărarea de cel mult 51 trenuri noi de metrou (a câte șase vagoane).
Valoarea estimata a contractului s-a stabilit la suma de 1.556.259.680 lei, sursa de finanțare urmând a se asigura din credit extern garantat de stat (B.E.I.) și de la bugetul de stat.
Acordul – cadru urma a se perfecta cu un singur operator economic, pentru o durată de 84 luni.
Procedura de achiziție este cea a licitației deschise, valoarea estimată fiind de 1.556.259.680 lei, iar criteriul de evaluare a ofertelor este reprezentat de „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
În acest context, în perioada octombrie 2014 – martie 2015, inculpatul B.O., reprezentant al uneia dintre societățile participante la licitație, l-a determinat pe inculpatul P.V., membru al comisiei de licitație, să furnizeze, în mod continuu, informații cu caracter confidențial vizând desfășurarea licitației, reprezentanților uneia dintre societățile participante la licitație. Aceste informații se refereau inclusiv la ofertele și condițiile celorlalți contracandidați, având ca rezultat vicierea gravă a procedurii de licitație. Informațiile confidențiale erau oferite atât în scopul adjudecării licitației de către firma respectivă, cât și pentru ca inculpatul P.V. să continue să încaseze foloase (contravaloarea traducerilor solicitate de reprezentantul firmei, inculpatul B.O. și efectuate prin intermediul unei PFA aparținând unei rude a angajatului Metrorex).
Firma respectivă a fost desemnată câștigătoare, însă contractul de atribuire nu a fost încheiat din cauză că, în prezent, procedura este suspendată.
30. Prin rechizitoriul numărul 130/P/2013, din 28 decembrie 2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: GH.B., director general al CN Loteria Română SA, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin 1 C.pen, ambele cu aplicarea art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen.; R.O., șef al Serviciului de achiziții din cadrul CN Loteria Română SA, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 58 alin 2,3 C.pen. rap. la art. 297 alin 1 C.pen. cu referire la art. 309 C.pen și art. 132 din Legea 78/2000 și spălare a banilor, prevăzute de art. 29 alin 1 lit. b și c din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen; P.M., administrator al SC Global Network System SRL (în stare de detenție în altă cauză) cu privire la săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 58 alin 2,3 C.pen. rap. la art. 297 alin 1 C.pen. cu referire la art. 309 C.pen și art. 132 din Legea 78/2000, complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen rap. la art. 29 alin. 1 lit. b și c din Legea 656/2002 și spălare a banilor prev. de art. 29 alin 1 lit. b și c din Legea 656/2002, toate cu aplicarea art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen.; M.I.M., reprezentant al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 58 alin 2,3 C.pen. rap. la art. 297 alin 1 C.pen. cu referire la art. 309 C.pen și spălare a banilor (2 infracțiuni), prev. de art. 29 alin 1 lit. b și c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen.; B.E., administrator în fapt al SC Global Network System SRL, cu privire la săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la spălare a banilor, prev. de art. 48 C.pen rap. la art. 29 alin. 1 lit. b și c din Legea nr. 656/2002; GLOBAL NETWORK SYSTEM SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 C.pen rap. la art. 29 alin. 1 lit. b și c din Legea 656/2002 și spălare a banilor, prev. de art. 29 alin 1 lit. b și c din Legea 656/2002, ambele cu aplicarea art. 38 C.pen. și art. 5 C.pen;TGV HOLDING SRL, PERFECT TOUR SRL, GRUP FINANCIAR IFN SA, PRONOVA 2005 SRL, PRONOVA SRL și INVEST IMOBILIARE SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin 1 lit. b și c din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 5 decembrie 2008, SC Form Trade SRL (în prezent radiată), administrată în fapt de inculpatul Ionuț Marius Marinescu, în calitate de beneficiar, a încheiat cu Compania Națională Loteria Română SA (CNLR) un contract de comision, în baza căruia putea să-și vândă, prin intermediul agențiilor loto, printre altele, și cartele telefonice. Conform contractului, compania națională își reținea un comision din sumele încasate ca urmare a vânzării cartelelor telefonice, nu angaja resurse financiare proprii și nu risca nimic în cazul în care bunurile puse pe piață nu se vindeau.
Ulterior, la data de 30 aprilie 2009, inculpatul R.O., angajat în CNLR, ca urmare a susținerii lui P.M., a negociat cu M.M.I. modificarea temporară a clauzelor contractului respectiv, fiind încheiat un proces-verbal de negociere a clauzelor.
În documentul respectiv se menționează că persoanele între care s-au purtat negocierile au fost M.M.I. (reprezentant al firmei beneficiare) și Gh.B. (director general al C.N. Loteria Română SA).
În realitate semnătura atribuită lui Gh.B. îi aparține inculpatului R.O. (care era delegat doar să conducă Serviciul achiziții), care a negociat și a semnat în locul lui directorului general, fără o delegare în acest sens. Acesta, în condițiile în care, singurul în drept să reprezinte compania conform Legii 31/1990 era directorul general, împrejurare legală cunoscută de cei doi „negociatori”.
Inculpații R.O. și M.M.I., știind că nesocotesc prevederile Legii 31/1990 și ale OUG 159/1999, au convenit transformarea contractului de comision în unul de achiziție de bunuri.
Astfel, inculpatul R.O. și-a asumat fără drept, în numele CNLR, în schimbul unor beneficii aparente sau derizorii pentru compania națională, obligații păguboase și riscuri comerciale. A fost convenit ca CNLR să plătească anticipat un număr de 120.000 de cartele telefonice prepay și 600.000 de cartele telefonice scratch, de valori diferite pe care urma să le vândă, suportând și costurile de transport către agențiile loto.
Practic, în acest mod, CNLR credita afacerea și pe SC Form Trade SRL, își indisponibiliza resurse financiare și își asuma riscul de a nu vinde bunurile achiziționate.
Ulterior, în data de 4 mai 2009, inculpatul R.O., în calitate de șef al Serviciului de achiziții din CNLR, a comandat cartele telefonice prepay și scratch, conform celor negociate (deși procesul verbal de negociere nu putea produce vreun efect juridic), apoi a certificat nelegal din punct de vedere al „realității, regularității și legalității”, factura emisă de SC Form Trade SRL.
Ulterior, inculpatul R.O. i-a determinat pe alți angajați ai CNLR ca, din culpă sau fără vinovăție, să avizeze ori să dispună plata, provocând companiei naționale un prejudiciu de 25.484.106,16 lei.
Ca urmare a înțelegerii frauduloase cu inculpatul R.O., cartelele scratch au fost achiziționate de inculpatul M.M.I. (prin firmele sale Form Trade SRL și TGV Holding SRL) de la o societate controlată de primul (Dynamic Solution SRL, în prezent radiată) și de la o firmă controlată de P.M. (Perfect Tour SRL).
Toate cartelele telefonice scratch erau marca Pelegrin, procurate de Dynamic Solution SRL și Perfect Tour SRL de la Global Network System SRL, controlată tot de P.M. (prin interpusul B.E.).
Banii obținuți din infracțiune au fost spălați prin tranzacții bancare succesive, pe două circuite financiare:
1. CN Loteria Română SA→Form Trade SRL→Perfect Tour SRL→ Grup Financiar IFN SA→Pronova SRL/Pronova 2005 SRL/Invest Imobiliare SRL/Global Network System SRL. Prin acest circuit financiar au fost spălați 20.152.353 lei de lei, beneficiar real fiind inculpatul P.M.
2. CN Loteria Română SA→Form Trade SRL→TGV Holding SRL→ Dynamic Solution SRL→Global Network System SRL. Prin acest circuit financiar au fost spălați 4.500.000 lei, beneficiari reali fiind M.M.I. și R.O.
În cauză s-a reținut că operațiunile bancare desfășurate erau menite a ascunde beneficiarii reali, precum și adevărata natură a provenienței banilor, cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni care a prejudiciat CN Loteria Română SA.
Tranzacțiile bancare nu au o justificare economică serioasă, reprezentând în special „acordări de credite” (fără garanții, fără perspectiva recuperării banilor etc.).
Aflând fraudele comise în companie, inculpatul Gh.B. (director general al CNLR), contrar atribuțiilor de serviciu, nu a informat consiliul de administrație și nu a făcut demersuri de anulare a procesului verbal de negociere prin care se intenționa modificarea contractului de comision, precum și a plății către SC Form Trade SRL.
Mai mult, inculpatul Gh.B. a dezinformat Ministerul Finanțelor Publice cu privire la cele petrecute și a inițiat măsuri de ascundere a fraudei și a prejudiciului (darea în consum intern a cartelelor telefonice sau oferirea lor drept premiu câștigătorilor la jocurile loto pentru a nu risca revocarea din funcția de director general, acceptând totodată faptul că asigură astfel un folos necuvenit SC Form Trade SRL și că-i protejează pe făptuitori de tragerea la răspundere penală.
În cauză, CN Loteria Română SA s-a constituit parte civilă.
În vederea recuperării prejudiciului stabilit în dauna CN Loteria Română SA, au fost dispuse măsuri asiguratorii prin indisponibilizarea bunurilor imobile, a sumelor din conturi bancare și, după caz, a părților sociale sau a acțiunilor deținute la diverse societăți comerciale ce aparțin inculpaților: P.M., R.O., M.M.I., B.E..
De asemenea, s-au luat masuri asiguratorii față de societățile Perfect Tour SRL, Grup Financiar IFN și Global Network System SRL.
Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus poprirea sumelor datorate inculpaților din prezenta cauză de următoarele societăți: Grup Financiar IFN SA, Pronova 2005 SRL, Pronova SRL, Invest Imobiliare SRL, aflate în prezent în insolvență.
31. La data de 28 decembrie, prin rechizitoriul numărul 45/P/2015, procurorii din cadrul secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpatei C.I., director economic în cadrul Operei Naționale București, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., art. 309 C.pen. și art. 35 alin. 1, cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.pen. și luare de mită, în formă continuată (53 acte materiale) prev.de art. 289 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 alin. 1 din C.pen., și în stare de libertate, a inculpaților I.C.A. și V.T., director general al Operei Naționale București, respectiv director tehnic în cadrul aceleiași instituții, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., art. 309 C.pen. și art. 35 alin. 1, cu aplic. art. 5 alin. 1 din C.pen.,T.N., F.L., B.D., B.GH., M.E.L., B.B.M., D.M.L., F.C.T., D.Ș. și C.C., administratori ai unor societăți comerciale, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2006, inculpatul I.C.A., în calitate de director general al Operei Naționale București, președinte al Consiliului de Administrație și coordonatorul compartimentelor funcționale din cadrul instituției, în conivență cu inculpații C.I. și V.T., în mai multe rânduri și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu ce le reveneau în legătură cu încheierea, derularea, modificarea contractelor de achiziție publică atribuite de instituția publică unde își desfășurau activitatea firmelor administrate de ceilalți inculpați.
Concret, cele trei persoane cu funcții de conducere în cadrul Operei Naționale București, cu încălcarea dispozițiilor legale, nu au supus achizițiile aprobării Consiliului Administrativ, nu au analizat oportunitatea, respectiv nu au determinat valoarea estimată pentru fiecare achiziție și nu au dispus constituirea comisiilor de evaluare a ofertelor, împrejurări care au condus la inexistența unor selecții de oferte reale în condiții de concurență, prețurile fiind stabilite și supraevaluate de beneficiarii contractelor.
În același context, inculpații I.C.A., C.I. și V.T. au semnat contractele de achiziții respective, fără a efectua o verificare a modalității de încheiere, în condițiile în care lucrările erau supraevaluate, au semnat acte adiționale la unele contracte prin care a fost mărită valoarea inițială a acestora, fără a exista nici un temei care să justifice această majorare și au aprobat plățile pentru contractele respective, în condițiile în care cunoșteau că valoarea lucrărilor contractate era supraevaluată și lucrările nu au fost recepționate.
În această modalitate a fost cauzat Operei Naționale București un prejudiciu în sumă de 3.344.438,44 lei, concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial pentru ceilalți inculpați, administratori ai unor societăți comerciale.
În aceeași perioadă, inculpata C.I., în calitate de director economic al Operei Naționale București, a pretins și primit de la inculpații B.B.M., F.L. și T.N., procente cuprinse între 10% și 20% din valoarea unor facturi plătite de instituția respectivă respectiv din valoarea unor contracte de execuție lucrări.
În același scop, inculpata a pretins inculpaților F.L. și T.N. să-i achiziționeze o ambarcațiuni model VIPER 203, în regim de leasing, și a primit suma de 123.537,6 lei, remisă sub forma de rate succesive.
În total inculpata C.I. a pretins și primit, în modalitățile mai sus amintite, suma de 320.238.14 lei.
În cauză, au fost dispuse măsuri asiguratorii asupra unor imobile ce aparțin inculpaților V.T., C.I., M.E.L., B.Gh., B.B.M., D.M.L., F.L., C.C., B.D., D.Ș., F.C.T..
Opera Națională București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.536.463 lei. Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari
1. La data de 23 ianuarie 2015, prin rechizitoriul nr.37/P/2014, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a trimis în judecată:
în stare de arest preventiv, pe inculpatului locotenent colonel (r ) D.D. fost ofițer S.R.I. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.; spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a teza I din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.; folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 alin. (1) lit. b din Legea nr. 78/2000; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. 2 Codul penal anterior raportat la art. 290 alin. (1) C.pen. anterior, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., uz de fals, prev. art. 323 C.pen.; cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen.
sub control judiciar, a inculpatei plt. maj. (r) D.M.Z., fost subofițer în cadrul Serviciului Român de Informații, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență în forma complicității; complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 291 alin. (1) C.pen. raportat la art. (6) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) Cod penal; spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a teza I din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma anticipației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C.pen. anterior raportat la art. 290 alin. 1 C.pen. anterior, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C.pen. anterior raportat la art. 290 alin. (1) C.pen. anterior, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.; uz de fals, prev. art. 323 C.pen.; cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul lt. col. (r) D.D., cu sprijinul soției sale inculpatul plt. maj. (r) D.M.Z., a pretins în perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013, prin intermediul suspectului K.E., suma de 400.000 euro, corelativ cheltuielilor ocazionate de înființarea, dotarea, desfășurarea activității a unei societăți comerciale, incluzând și un autoturism de lux, precum și cheltuielile aferente salarizării” soției sale cu suma de 8.000 lei pentru perioada februarie – octombrie 2013, în scopul traficării de către cel dintâi a influenței sale, prin raportare la funcția deținută în cadrul Serviciului Român de Informații, pentru rezolvarea problemelor curente ale societăților deținute de martorul denunțător G.R., cu referire la încasarea la timp a TVA-ului, rezolvarea sau evitarea unor controale financiar-fiscale din partea organelor statului.
Corelativ pretinderii, în modalitatea arătată mai sus, în perioada decembrie 2012 – octombrie 2013, inculpatul lt. col. (r) D.D. asigurându-și complicitatea soției sale, la acel moment, inculpatul plt. maj. (r) D.M.Z., a primit prin virament bancar în contul deschis pe numele soacrei sale C.Z. la A.B– Ag.P. S.A. București, suma de 1.648.400 lei (reprezentând contravaloarea a 374.078,01 euro), precum și suma de 113.700 lei (reprezentând contravaloarea a 25.840,9 euro), primită în contul E.G.I. S.R.L. de la S.C. A. G. S.R.L., sub forma cheltuielilor ocazionate de înființarea, dotarea și funcționarea acestei societăți, dar și suma de 72.000 lei, sub forma „salariului” cuvenit inculpatului plt. maj. (r) D.M.Z.,, pentru perioada februarie – octombrie 2013, respectiv, autoturismul marca Porsche Cayenne în valoare de 196.252,32 lei, așa cum a fost evidențiată în cele două facturi de vânzare indicate.
Pe de altă parte, cercetările au mai stabilit că inculpatul lt. col (r) D.D. a folosit datele și informațiile având caracter clasificat obținute în virtutea calității de ofițer al Serviciului Român de Informații, prin prisma atribuțiilor de serviciu, în mod direct și în interes personal, într-un scop ilicit propus și realizat al obținerii unor sume de bani si alte foloase necuvenite, așa cum au fost evidențiate mai sus, și a permis accesul unei persoane neautorizate, în cauză martorul denunțător G.R., la aceste date.
Totodată, s-a mai stabilit că, inculpații lt. col (r) D.D. și plt. maj. (r) D.M.Z., în cursul lunii noiembrie 2013, au determinat cu intenție, pe martorii C.D. și N.E., să semneze contractul de împrumut fără număr, datat 15.10.2012, ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punct de vedere al părților contractante, al conținutului, al datei de încheiere) și chitanța de restituire împrumut fără număr, datată 14.10.2013, ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punct de vedere al conținutului și al datei de încheiere), înscrisuri care evidențiază în mod nereal acordarea unui împrumut, respectiv restituirea acestuia, pentru a justifica sumele de bani depuse de martorul denunțător N.E. în contul bancar deschis pe numele lui C.D. (mama inculpatului D.M.Z.,) la A.B– Ag.P. București care, în fapt, așa cum s-a arătat mai sus, reprezentau sumele de bani pretinse de inculpatul lt. col. (r) D.D., în calitate de ofițer activ al Serviciului Român de Informații, martorului denunțător G.R. în scopul traficării influenței sale, permiterii accesului la datele și informațiile având caracter clasificat, obținute în virtutea calității sale menționate și folosite în același scop ilicit. Ulterior, pe parcursul urmăririi penale inculpații lt. col (r) D.D.și plt. maj. (r) D.M.Z., la datele de 13.01.2015 respectiv 14.01.2015, au folosit în fața organelor judiciare contractul de împrumut fără număr, datat 15.10.2012, ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punct de vedere al părților contractante, al conținutului, al datei de încheiere) și chitanța de restituire împrumut fără număr, datată 14.10.2013, ce atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului (din punct de vedere al conținutului și al datei de încheiere), prin depunerea acestor două înscrisuri sub semnătură privată în vederea producerii unor consecințe juridice.
În vederea confiscării, procurorii militari au instituit sechestru asigurător asupra sumei de bani identificate asupra inculpatului până la concurența sumei de 2.030.353,32 lei.
Cheltuielile judiciare stabilite în sarcina inculpatului sunt în sumă de 10.000 lei.
2. Prin rechizitoriul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari nr.45/P/2015 din data de 26 iunie 2015, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații: P.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de: folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată prevăzută la art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (șase acte materiale) și 47 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.; Plt. maj. T.G., subofițer operativ în cadrul I.S.U. al J.TL., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată prevăzută la art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (patru acte materiale); P.N.M., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă continuată prevăzută la art. 181 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale);
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2011–2014, inculpatul P.V. cu ajutorul inculpaților. plt. maj. T.G. și P.N.M. a încercat să obțină fonduri nerambursabile din bugetul general al UE, folosind înscrisuri false, și prin interpunerea inc. T.G. și P.N.M., care îndeplineau condițiile de vârstă, sens în care a întocmit și depus la APDRP O.J. Tl., două proiecte de finanțare, unu pe numele inc. P.N.M. iar cel de-al doilea proiect pe numele inc. plt. maj. T.G., fără a obține finanțarea astfel solicitată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută în formă continuată prev. art. 32 rap. la art. 181 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. (două acte materiale). De asemenea, același inculpat P.V., care în perioada de referință, a solicitat și obținut anual subvenția pe suprafață de la APIA C. J.Tl. folosind aceleași înscrisuri falsificate, obținând în acest mod suma totală de 236.288 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire de documente false sau inexacte dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prevăzută în formă continuată prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (patru acte materiale), care absoarbe și forma tentativei la aceeași infracțiune, având în total 6 acte materiale.
Pentru garantarea recuperării prejudiciului produs APIA prin săvârșirea infracțiunilor, prin ordonanța din data de 23 iunie 2015 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe cota parte indiviză din dreptul de proprietate al apartamentului inculpatului situat în municipiul București, până la concurența sumei de 236.288 lei. Cheltuielile judiciare stabilite în sarcina inculpatului sunt în sumă de 3.000 lei.
3. Prin rechizitoriul Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari nr.119/P/2015 din data de 02 decembrie 2015, a fost trimiși în judecată, în stare de arest inculpații: căpitan R.A. și cpt. M.G.P. din cadrul ISU- BIF, pentru săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.; uzurpare a funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 300 C.p., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen..
În fapt, s-a reținut că inculpații cpt. R.A. și cpt. M.G.P. care în perioada septembrie 2014 - primăvara anului 2015, în calitate de ofițeri inspectori - cadre militare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență București, cu bună știință, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu și-au îndeplinit obligațiile profesionale, încălcând prevederile actelor normative care reglementau planificarea organizarea, pregătirea și desfășurarea de activității de prevenire a situațiilor de urgență executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, constând în aceea că, deși au luat cunoștință și au constatat că S.C. C.B. S.R.L. București desfășura activități specifice unui club în spațiul închiriat de la S.C. P. S.A. situat în mun. București, fără a deține aviz/autorizație de securitate la incendiu, au permis funcționarea în continuare a societății în condițiile constatate și nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, și astfel s-a adus atingere drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență - I.S.U. București Ilfov, prin producerea unui prejudiciu de 29.680 lei și s-a asigurat obținerea unui folos necuvenit în sumă de 62.298 lei pentru S.C. C.B. S.R.L. București, reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcționării până la data dezastrului 30.10.2015.
Prin ordonanța nr. 119/P/2015 din data de 02.12.2015 s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile proprietatea inculpaților cpt. R.A. și cpt. M.G.P., până la concurența sumei de 92.978 lei ( 29.680 lei reprezentând pagubă cauzată Inspectoratului pentru Situații de Urgență București – Ilfov, instituție subordonată I.G.S.U. și 62.298 lei cuantumul folosului necuvenit obținut de S.C. C.B. S.R.L. ca urmare a ilicitului săvârșit de inculpați) respectiv a sumei ce urmează a fi precizată de către părțile civile, în conformitate cu prev. art. 20 C. proc. pen.;
Cheltuielile judiciare stabilite în sarcina inculpatului sunt în sumă de 10.000 lei.
4. Prin rechizitoriul Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari nr.153/P/2015 din data de 29 decembrie 2015, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv inculpatul col. E. Ș.T. ofițer activ în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale și consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului - Direcția Specială – pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin.1 C. pen.
În fapt, s-a reținut că la data de 08.12.2015, inculpatului colonel E.ȘT. a pretins suma de peste 10.000 euro martorului M.N., în scopul de interveni la directorul Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, asupra căruia a dat asigurări că are influență, pentru ca acesta să asigure adjudecarea la o licitație a unui imobil din mun. București, la un preț mult subevaluat pe numele martorului sau a unui interpus, iar apoi să-l valorifice și să împartă profitul, pentru ca, ulterior, în data de 10.12.2015, să pretindă și în data de 14.12.2015 să primească suma de 30.000 euro, de la un investigator cu identitate reală, despre care a avut reprezentarea că este persoana interpusă pe care martorul M.N. a indicat-o în scopul de a asigura achiziționarea a două imobile, în baza celor convenite la datele arătate, fapta fiind constatată în procedura de prindere în flagrant, constituie infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) C. pen.
Cheltuielile judiciare stabilite în sarcina inculpatului sunt în sumă de 10.000 lei. Serviciul teritorial Alba Iulia
1. Prin rechizitoriul nr. 217/P/2013 din data de 30 iulie 2015, Serviciului Teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu a inculpaților C.D.V. și B. (fostă B.) C., responsabili cu implementarea proiectului de reabilitare a mai multor școli din județele Brașov și Sibiu, la data faptei, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată;
sub control judiciar, a inculpaților
P.V.R., P. L. I. și E.M.- președinte, respectiv membri ai comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția de lucrări, la data faptei, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;
A. P.,- administrator al S.C. G. C.U. S.R.L., la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, ambele în formă continuată;
și în stare de libertate, a inculpaților
S.C.” G.C. U.” S.R.L., în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, ambele în formă continuată;
D..N,- președinte al comisiilor de recepție la terminarea lucrărilor în cazul a două școli din județul Sibiu, la data faptei, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual, ambele în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În primăvara anului 2011, în cadrul unui proiect cofinanțat din fonduri provenind de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), Guvernul României prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca structură de implementare, a organizat licitația pentru reabilitarea și construirea mai multor școli cu clasele I-VIII, de pe raza județelor Sibiu și Brașov.
În conformitate cu cerințele proiectului implementat de minister prin Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRSU), pentru a putea urmări modul în care se execută lucrările, ministerul a încheiat contracte de consultanță la nivelul fiecărui județ cu câte un reprezentant județean. Aceștia, printre altele, aveau și atribuții privind verificarea stadiului lucrărilor efectuate de către constructor și vizarea situațiilor de lucrări care atestau cantitățile de lucrări efectuate și în baza cărora ministerului efectua plățile periodice.
În data de 17 martie 2011, în urma evaluării ofertelor depuse de societățile comerciale candidate, comisia de licitație din care au făcut parte inculpatul P.V. R., în calitate de președinte și inculpații P.L.I. și E. M., în calitate de membri, au atribuit lucrările respective unei asociere de firme, una dintre ele fiind administrată de inculpatul A.P., deși nu fusese respectat caietul de sarcini pus la dispoziție de către autoritatea contractantă.
Calitatea de responsabil județean pentru județele Sibiu și Brașov au avut-o inculpații B.C. și C.D.V., care, în cursul anului 2011, au încheiat în acest sens, mai multe contracte de servicii de consultanță și acte adiționale de prelungire a acestora.
În acest context, în perioada octombrie 2011 - iulie 2012, inculpații B.C. și C. D.V. au condiționat semnarea situațiilor de lucrări pentru lucrările de construcție respective, executate de o firmă subcontractantă, de primirea unui procent de 5% din valoarea lucrărilor decontate de Ministerul Educației.
Astfel, în intervalul respectiv, inculpații B.C. și C. D. au primit în mai multe tranșe sumele totale de 137.158 lei respectiv de 33.784 lei, pentru motivul mai sus menționat.
În luna decembrie a anului 2012, inculpatul A.P., administrator al S.C. G. C.U. S.R.L., l-a determinat pe inculpatul D. N., în calitate de președinte al comisiilor de recepție la terminarea lucrărilor în cazul a două școli de pe raza județului Sibiu, să redacteze și să semneze câte un proces verbal fără a face mențiuni privind existența unor lucrări rămase neexecutate. Ulterior, inculpatul D. N. i-a determinat pe membrii comisiilor de recepție să semneze cele două procese verbale de recepție, în forma impusă de acesta.
Aceste înscrisuri au fost depuse la Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului – U.M.P.M.R.S.U., ceea ce a condus la cauzarea unui prejudiciu acestei instituții, constând în eliberarea către S.C. G. C.U. S.R.L a scrisorii de garanție în valoare de 150.365,15 lei și a plății sumei de 135.906,10 lei, reprezentând ultima tranșă de plată.
În acest fel, s-a obținut pentru S.C. G. C.U. S.R.L., un folos necuvenit în cuantum de 286.271,25 lei, sumă de bani care, în condițiile normale, nu ar fi fost decontată.
Ministerului Educației și Cercetării Științifice – U.M.P.M.R.S.U. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 286.271,25 lei.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ce aparțin inculpaților C. D. V. și B. (fostă B.) C., asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului A. P. și cu privire la bunurile imobile aparținând inculpatului S.C. G. C.U. S.R.
2. Prin rechizitoriul nr. 23/P/2014 din data de 04 septembrie 2015, Serviciul Teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată a inculpaților – B.M. și Y. Z.(arestați în lipsă), reprezentanți ai unor societăți comerciale, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea a infracțiunilor de:
- complicitate la săvârșirea infracțiunilor de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- complicitate la înșelăciune,
- constituire a unui grup infracțional organizat.
De asemenea, au mai fost trimiși, sub control judiciar, inculpații:
D. L. H.M., cetățean francez, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 infracțiuni),
- fals în declarații, (2 infracțiuni, din care una în formă continuată),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune (2 infracțiuni),
- instigare la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- înșelăciune,
T.C. în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
-- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (4 infracțiuni, din care 2 în formă continuată),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune (2 infracțiuni),
- constituire a unui grup infracțional organizat,
D. Ș. F. -directorul general al Societății de Construcții Napoca SA, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- tentativă la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- tentativă la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,
I. M.-, administrator al SC Cast SRL, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- înșelăciune
- omisiunea de a furniza cu știință datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene,
- constituire a unui grup infracțional organizat,
L.S.M.-, reprezentant legal al SC Passavant Roediger Romania SRL, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la infracțiunea de omisiune de a furniza cu știință datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene,
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- complicitate la înșelăciune,
- constituire a unui grup infracțional organizat,
H. G. și K. S.- angajați ai firmelor Butec Sal respectiv Passavant Roediger România SRL, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- complicitate la înșelăciune,
- constituire a unui grup infracțional organizat,
B. G.-D.- notar public, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, în formă continuată (3 infracțiuni),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,(2 infracțiuni),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune(2 infracțiuni),
B. V. D.- notar public, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, (2 infracțiuni din care una în formă continuată),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,(2 infracțiuni),
- complicitate la tentativa de săvârșire a infracțiunii de înșelăciune(2 infracțiuni),
- instigare la abuz în serviciu, în formă continuată,
și în stare de libertate a inculpaților:
P. C. G.- administrator de fapt al Sc Cast Srl, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- instigare la săvârșirea infracțiunilor de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- instigare la înșelăciune,
- instigare la săvârșirea infracțiunii de omisiune de a furniza date cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene
- constituire a unui grup infracțional organizat,
Societatea de C.N. SA,- în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
-tentativă la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
-tentativă la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,
Sc C. Srl, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene
- înșelăciune,
- omisiunea de a furniza cu știință datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene,
Sc P. E. & E. Srl (fostă Sc P. R. R. Srl),- în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene,
- complicitate la înșelăciune,
- complicitate la omisiunea de a furniza cu știință datele cerute potrivit legii pentru obținerea de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2011 – 2014, în contextul derulării unor programe finanțate din fonduri europene, inculpații P.C.-G., D.L. H. M. și T.C. au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat inculpații Y. Z. și H. G., pe parcurs aceștia fiind sprijiniți de inculpații I.M., L.S. M., B. M., K. S., toți având scopul declarat și urmărit de a obține, prin mijloace nelegale, finanțarea europeană și națională.
Concret, la data de 06 aprilie 2011, între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, în calitate de autoritate contractată și SC Apa Canal SA Sibiu, în calitate de beneficiar, a fost încheiat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu - POS Mediu 2007-2013, contractul având ca obiect „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județele Sibiu și Brașov” în valoare totală de 421.453.177 lei fără TVA, din care 322.483.325,81 lei finanțare nerambursabilă.
În cadrul acestui contract, SC Apă Canal SA Sibiu a încheiat un număr de 11 contracte de lucrări și patru contracte de servicii.
În ceea ce privește contractul având ca obiect proiectarea, elaborarea documentațiilor pentru obținere avize și autorizații, DTAC, construcție „Stație de Epurare Ape Menajere Pentru Localitatea Ocna Sibiului”, s-a publicat anunțul SEAP nr. 139441/5.10.2012. Conform celor înscrise în anunțul de participare, contractul era finanțat în proporție de 76,54% fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial de Mediu - POS MEDIU 2007-2013.
Pentru calificare, în ceea ce privește procedura licitației, agenții economici trebuiau să demonstreze, sub sancțiunea excluderii, faptul că au o „experiență similară”, respectiv că: „în ultimii 5 ani au dus la bun sfârșit lucrări de execuție a cel puțin unei stații de epurare a apei uzate cu o capacitate de minim 2000 PE”, în cadrul unor contracte de proiectare și execuție.
La licitația organizată în data de 4 decembrie 2012, s-a prezentat și SC De Construcții Napoca SA, care a și câștigat licitația, dovedind „experiența similară” prin susținerea acordată, în condițiile art. 190 din OUG 34/2004, de către de către un terț susținător, respectiv societatea comercială Butec Sal, înregistrată în Liban.
De documentația respectivă, întocmită în fals, s-au ocupat inculpatul D. L.H.M., un presupus reprezentant al terțului susținător împreună cu inculpata T.C., pe baza înțelegerii cu reprezentanții SC De Construcții Napoca SA.
Toate documentele întocmite în fals, care au produs efecte juridice, au fost autentificate la birourile inculpatelor B.V.D. și B. G. D., care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la legalizarea diverselor acte.
Despre documentele depuse în cadrul procedurii a luat cunoștință inculpatul D.Ș. F., în calitate de administrator al SC De Construcții Napoca SA, care le-a contrasemnat, inclusiv pe cele falsificate, deși la dosarul de achiziție a fost identificată o împuternicire prin care era mandată o altă persoană pentru semnarea oricărui document din procedura atribuirii contractului. În urma verificărilor efectuate a rezultat că această persoană nu a semnat niciun document în numele SC de Construcții Napoca SA.
Întrucât, pe parcursul executării contractului, s-au înregistrat nereguli și întârzieri, SC Apă Canal SA s-a adresat societății susținătoare, respectiv în vederea implicării acesteia în executarea contractului, conform prevederilor legale.
În urma acestei notificări reprezentanții SC Apă Canal SA au aflat că Butec Sal nu l-a împuternicit pe inculpatul D.L. H.M. să angajeze societatea în acest proiect, că nu a acordat niciodată susținere tehnică către Societatea De Construcții Napoca SA, iar angajamentul ferm autentificat sub nr. 3875 din 18.12.2012 de inculpata B.V. D. nu reprezintă realitatea. În continuare, reprezentanții firmei Butec Sal au precizat că ei înțeleg să nu-și îndeplinească obligațiile din contract.
Urmare a acestei comunicări, la data de 31 decembrie 2013, SC Apă Canal SA Sibiu a reziliat contractul respectiv.
SC Hidro Prahova SA, al cărei acționar majoritar este C.J.PH., a fost beneficiarul finanțării europene alocate prin Programul Operațional Sectorial de Mediu – POS MEDIU, proiectului „Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Prahova”, în valoare totală de 822.819.366 lei din care 548.313.554 lei contribuție POS MEDIU 2007-2013, și 274.505.812 lei, contribuție beneficiar.
În calitate de beneficiar al acestui proiect, SC Hidro Prahova SA a organizat, prin intermediul Unității de Implementare a Proiectelor – UIP din cadrul companiei, licitațiile pentru atribuirea tuturor contractelor de consultanță și execuție.
În anul 2012, comisia de evaluare a ofertelor constituită la nivelul SC Hidro Prahova SA, din cele 7 oferte conforme depuse pentru atribuirea contractului de lucrări nr. 1 Breaza, a declarat câștigătoare oferta unei asocieri de firme: SC Cast SRL și Butec Sal.
Ulterior adjudecării licitației, reprezentanții firmei libaneze au solicitat oficial retragerea din Asociere, cerere care nu a fost acceptată de reprezentanții SC Hidro Prahova SA Ploiești, întrucât experiența tehnică a asocierii a fost asigurată de această societate.
Până în luna noiembrie 2013, Asocierea desemnată câștigătoare nu a efectuat nicio lucrare.
Pe parcursul aceluiași an, reprezentanții firmei libaneze au încercat să cesioneze 49% din partea lor de contract celor de la SC CAST SRL, soluție neacceptată însă de către SC Hidro Prahova SA Ploiești.
La fel, s-a încercat cesionarea a 94,98% din contract către SC Passavant Roediger România SRL, soluție de asemenea neacceptată.
Abia la data de 31 decembrie 2014, SC Hidro Prahova SA Ploiești a acceptat cesionarea, de către societatea libaneză, a procentajului de 49% din întreaga lucrare către societatea Passavant Roediger Romania SRL.
Prealabil încheierii acestui contract însă, prin reprezentanții desemnați, SC Cast SRL a încheiat, la data de 25 noiembrie 2013, un alt contract ascuns cu SC Passavant Roediger Romania SRL, prin care Asocierea de firme cesiona un procentaj de 97% din contractul semnat cu SC Hidro Prahova, ignorând astfel soluția de respingere.
Acest contract, necomunicat SC Hidro Prahova, a fost cel care a produs efecte între părți, dovadă faptul că:
- la data de 14.03.2014, la doar o zi după ce s-a încasat avansul de 7.705.590,96 lei, suma de 7.474.407,23 lei a fost transferată în contul escrow aparținând SC Passavant Roediger Romania SRL, deschis în baza contractului din 25.11.2013;
- în aceeași zi în contul SC Cast SRL este virată suma de 231.167,73 lei reprezentând 3% din valoarea avansului.
La data de 18.03.2014 SC Passavant Roediger Romania SRL a virat în contul SC Cast SRL suma de 350.251,06 lei.
Din partea SC Passavant Roediger Romania SRL, atât contractul cât și deschiderea contului Escrow au fost semnate de inculpata Luther Simona Mariana.
Și de această dată, întreaga documentație a fost falsificată de către inculpatul D.L.H.M. presupus reprezentant al firmei libaneze împreună cu inculpata T. C., pe baza înțelegerii cu administratorul SC Cast SRL, inculpatul I. M..
Toate documentele întocmite în fals, care au produs efecte juridice au fost autentificate la birourile inculpatelor B. V. D. și B.G. D., care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la legalizarea diverselor acte.
În concluzie, din cuprinsul probatoriului administrat în cauză, a rezultat faptul că inculpații au urmărit:
- ca procedura de subcontractare către SC Passavant Roediger România SRL să fie una formală, dar cu o destinație precisă (obținerea contractului de lucrări de către această din urmă firmă),
- rămânerea SC Cast în Asociere pentru un procent infim, de 3% pentru care nu mai trebuia să execute nici o lucrare,
- ieșirea Butec Sal din Asociere printr-un procedeu interzis, respectiv cesionarea procentului de 97 % contra unei sume substanțiale, de 250.000 euro, prin care firma libaneză a cesionat, transferat și predat către SC Passavant Roediger România SRL toate drepturile, obligațiile, răspunderile, titlurile și dobânzile deținute în cadrul contractului de lucrări (acest contract, necomunicat Unității de Implementare a Proiectelor, este cel care produce efecte între părți),
- realizarea unei noi subcontractări către o altă societate comercială.
Urmare a acestei conduite infracționale, la data de 13 martie 2014 liderul Asocierii, SC Cast SRL, a obținut decontarea avansului în cuantum de 7.705.590,96 lei, care a fost împărțit după proporțiile convenite, 97% respectiv 3% între SC Passavant și SC Cast SRL.
În cauză, SC Apă Canal SA s-a constituit parte civilă cu suma totală de 503.999,15 lei reprezentând: cheltuieli salariale pentru organizarea licitației adjudecată în mod fraudulos de Societatea De Construcții Napoca SA (102.958 lei); cheltuieli aferente executării contractului de lucrări nr.13467/29.04.2013 (67.282,94 lei); diferențe costuri execuție contract în cuantum de 33.3758,21 lei.
De asemenea, SC Hidro Prahova SA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.705.590,96 lei reprezentând suma acordata cu titlu de avans în cadrul proiectului respectiv.
În cauză, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților. Serviciul teritorial Bacău
1. Prin rechizitoriul nr.131/P/2015 din 13 august 2015, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv:
- în stare de arest preventiv, a inculpatului B.G. (senator în Parlamentul României la data săvârșirii faptei, fost Ministru de Interne), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6, 7 lit.a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 C.pen., constând în aceea că în perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012, prin intermediul inculpatului B.M. (în acea perioadă deputat în Parlamentul României) a pretins și primit, atât pentru sine cât și pentru partidul din care făcea parte, de la R.V., în mai multe tranșe, suma totală de 185.000 euro pentru ca în calitate de senator în Parlamentul României și președinte al organizației județene Bacău a unui partid politic să-și folosească influența personală pe lângă membri ai Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani unei primării de comună din județul Bacău, necesare achitării lucrărilor de construcție în valoare de aproximativ 5.600.000 lei executate în beneficiul unității administrativ-teritoriale de SC C. SA Bacău, societate al cărei asociat și administrator este R.V.;
- în stare de arest preventiv, a inculpatului B.M. (deputat în Parlamentul României la data săvârșirii faptei), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6, 7 lit.a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 C.pen., constând în aceea că în perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012 a pretins și primit de la R.V., în mai multe tranșe, suma totală de 220.000 euro atât pentru sine și pentru B.G. cât și pentru partidul din care făceau parte, pentru ca în calitate de deputat să-și folosească influența personală sau prin intermediul lui B.G. - senator - pe lângă membri ai Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani unei primării de comună din județul Bacău necesare achitării lucrărilor de construcție în valoare de aproximativ 5.600.000 lei executate în beneficiul unității administrativ-teritoriale de societatea comercială a cărei asociat și administrator este R.V.
Din suma totală de 220.000 euro, la solicitarea lui B.M., 150.000 lei au fost remiși acestuia de către R.V., prin intermediul societății deținute în calitate de asociat și administrator, sub pretextul achiziționării unui teren de la o persoană indicată de B.M. Astfel, la data de 11 august 2010 între C.T., în calitate de promitent-vânzător reprezentat de mandatarul S.R., și societatea comercială reprezentată prin administrator R.V., în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a suprafeței de 10.000 mp. situată în extravilanul unei comune din județul Bacău, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000 lei.
Suma de 150.000 lei a fost virată de societatea comercială reprezentată prin administrator R.V. în trei tranșe, în perioada 12 august 2010 – 22 iulie 2011, în conturile indicate de B.M. și B.L.
- sub control judiciar, a inculpatului B.L. (avocat în cadrul Baroul Bacău), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6, 7 lit.a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 C.pen., constând în aceea că în perioada 2010 - 2011 l-a ajutat pe B.M. - tatăl său - să primească de la R.V. suma de 150.000 lei, bani care reprezentau prețul influenței pe care B.M., în calitate de deputat, direct sau prin intermediul lui B.G., a lăsat să se creadă că o are asupra membrilor Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani unei primării de comună din județul Bacău necesare achitării lucrărilor de construcție în valoare de aproximativ 5.600.000 lei executate în beneficiul unității administrativ-teritoriale de societatea comercială al cărei asociat și administrator este R.V.
Astfel, la data de 11 august 2010 între C.T., în calitate de promitent-vânzător reprezentat de mandatarul S.R., și societatea comercială reprezentată prin administrator R.V., în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a suprafeței de 10.000 mp. situată în extravilanul unei comune din județul Bacău, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000 lei. Suma de 150.000 lei a fost virată de o altă societate comercială reprezentată prin administrator R.V. în trei tranșe, în perioada 12 august 2010 – 22 iulie 2011, în conturile indicate de B.M. și B.L.
Ajutorul direct și efectiv dat de B.L. a constat în identificarea terenului ce a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, îndeplinirea formalităților în vederea încheierii acestuia, asigurarea legăturii între S.R. și R.V., indicarea conturilor în care acesta din urmă urma să efectueze plățile.
2. Prin rechizitoriul nr.133/P/2014 din 09 ianuarie 2015, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv:
- S.V. (grefier în cadrul Tribunalului Bacău), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de influență, prevăzută de art.291 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în luna septembrie 2014, beneficiind de complicitatea lui V.S., a pretins de la C.A.E. și a acceptat promisiunea unei sume de bani inițial necuantificată, ulterior apreciată la 10.000 - 20.000 euro iar în final stabilită ca fiind mai mare de 50.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău și că îi va determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a inculpatului C.M. sau o hotărâre de înlocuire a detenției provizorii cu o altă măsură preventivă;
- complicitate la trafic de influență, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.291 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în luna octombrie 2014 l-a ajutat pe inculpatul V.S. să solicite suma de 2.000 euro și să primească suma de 9.000 lei de la G.D., pentru a-și exercita influența asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău pentru a-i determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre favorabilă lui G.D., în sensul achitării sau reducerii pedepsei aplicate acestuia de Tribunalul Neamț.
Ajutorul direct și efectiv dat de inculpata S.V. a constat în oferirea de date și informații privind stadiul dosarului și membrii completului de judecată investiți cu soluționarea apelului formulat de G.D.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatei S.V. sunt în concurs real, prevăzut de art.38 alin.(1) C.pen.
- V.S., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la trafic de influență, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.291 C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen, constând în aceea că în luna septembrie 2014, a ajutat-o pe inculpata S.V. să pretindă de la C.A.E. și să acceptate promisiunea unei sume de bani inițial necuantificată, ulterior apreciată la 10.000 - 20.000 euro iar în final stabilită ca fiind mai mare de 50.000 euro, pentru ca S.V. să influențeze judecătorii de la Curtea de Apel Bacău pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a inculpatului C.M. sau o hotărâre de înlocuire a detenției provizorii cu o altă măsură preventivă.
Ajutorul direct și efectiv dat de inculpatul V.S. a constat în:
- prezentarea inculpatei S.V. ca fiind judecătoare în Bacău, pentru a întări convingerea că aceasta are influență reală și efectivă asupra magistraților din cadrul Curții de Apel Bacău;
- purtarea primelor discuții cu S.C. și ulterior cu C.A.E. și medierea unei întâlniri directe între aceștia și S.V.;
- participarea la întâlnirea din ziua de 11 septembrie 2014 ce a avut loc într-un local aflat într-o comună nemțeană și implicarea în negocierile pentru stabilirea sumei reprezentând prețului traficului de influență;
- transmiterea solicitărilor și a rezultatelor demersului între S.V. și S.C.
- trafic de influență, prevăzută de art.291 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen., constând în aceea că în luna octombrie 2014 a solicitat de la G.D. suma de 2.000 euro și a primit suma de 9.000 lei, prin intermediul lui S.C., lăsând să se creadă că prin inculpata S.V. are influență asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Bacău și că îi va determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre favorabilă lui G.D., în sensul achitării sau reducerii pedepsei aplicate acestuia de Tribunalul Neamț.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului V.S. sunt în concurs real, prevăzut de art.38 alin.(1) C.pen.
- S.C., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la cumpărare de influență de influență, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.292 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen., constând în aceea că în luna septembrie 2014 a ajutat-o pe C.A.E. să promită o sumă de bani inițial necuantificată, ulterior apreciată la 10.000 - 20.000 euro iar în final stabilită ca fiind mai mare de 50.000 euro, inculpatei S.V. pentru ca aceasta să influențeze judecătorii de la Curtea de Apel Bacău pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a inculpatului C.M. sau o hotărâre de înlocuire a detenției provizorii cu o altă măsură preventivă.
Ajutorul direct și efectiv dat de inculpatul S.C. a constat în:
- abordarea inculpatului V.S. și purtarea cu acesta a primelor discuții, în numele inculpatei C.A.E.;
- participarea la întâlnirea din ziua de 11 septembrie 2014 ce a avut loc într-un local aflat într-o comună nemțeană, asistarea la discuțiile privind stabilirea sumei ce urma a fi remisă și garantarea seriozității promisiunii formulate de C.A.E.;
- transmiterea mesajelor privind demersurile întreprinse de S.V. de la inculpatul V.S. la inculpata C.A.E.;
- complicitate la cumpărare de influență de influență, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.292 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen., constând în aceea că în luna septembrie 2014 l-a ajutat pe G.D. să remită suma de 9.000 lei inculpatului V.S. pentru ca acesta, prin intermediul inculpatei S.V., să influențeze judecătorii de la Curtea de Apel Bacău pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre favorabilă lui G.D., în sensul achitării sau reducerii pedepsei aplicate acestuia de Tribunalul Neamț.
Ajutorul direct și efectiv dat de inculpatul S.C. a constat în:
- intermedierea discuțiilor dintre G.D. și V.S.;
- transmiterea copiei după cartea de identitate de la G.D. la V.S.;
- preluarea sumei de 9.000 lei de la G.D. și remiterea acesteia către V.S.;
- stabilirea de întâlniri și transmiterea mesajelor privind demersurile întreprinse de V.S. către G.D.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului S.C. sunt în concurs real, prevăzut de art.38 alin.(1) C.pen.
- C.A.E., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art.292 alin.(1) C.pen. cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în luna septembrie 2014, beneficiind de complicitatea lui S.C., prin intermediul lui V.S. și în mod direct, a promis o sumă de bani inițial necuantificată, ulterior apreciată la 10.000 - 20.000 euro iar în final stabilită ca fiind mai mare de 50.000 euro, inculpatei S.V. pentru ca aceasta să influențeze judecătorii de la Curtea de Apel Bacău pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a inculpatului C.M. sau o hotărâre de înlocuire a detenției provizorii cu o altă măsură preventivă.
3. Prin rechizitoriul nr.143/P/2014 din 08 octombrie 2015, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv:
- M.G., fost director economic al SC C. SA Bacău, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.289 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., constând în aceea că, la începutul anului 2010, în calitate de director economic al unei societăți comerciale pe acțiuni aparținând Consiliului Local Bacău, a pretins de la P.O., administrator de firmă, un procent de 5% din valoarea unui contract de furnizare și transport a cărbunelui energetic, în valoare totală de 12.705.000 lei fără TVA, încheiat între cele două societăți. În schimbul acestor bani, M.G. a promis că va facilita plata la timp de către societatea comercială pe acțiuni a cărei director economic este a facturilor emise de societatea administrată de P.O. și că îi va facilita lui acestuia încheierea unor noi contracte de transport și furnizare a cărbunelui cu societatea la care era angajată.
În luna august 2010, în temeiul acestei înțelegeri, M.G. a primit de la P.O., prin intermediul unei alte societăți reprezentate de acesta, suma totală de 650.000 de lei.
- M.O. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., constând în aceea că, la începutul anului 2010, a ajutat-o pe soția sa, M.G., la acea dată director economic al unei societăți comerciale pe acțiuni, să pretindă de la P.O., administrator de firmă, un procent de 5% din valoarea unui contract de furnizare și transport a cărbunelui energetic, în valoare totală de 12.705.000 lei fără TVA, încheiat între cele două societăți. În schimbul acestor bani, M.G. a promis că va facilita plata la timp de către societatea comercială pe acțiuni a cărei director economic este a facturilor emise de societatea administrată de P.O. și că îi va facilita acestuia încheierea unor noi contracte de transport și furnizare a cărbunelui cu societatea la care era angajată. Ajutorul dat de M.O. a constat în acte directe de solicitare și în facilitarea încheierii unor contracte de transport a cărbunelui între societatea comercială pe acțiuni unde M.G. era angajată și societățile controlate de P.O.
În luna august 2010, în temeiul acestei înțelegeri, M.G. a primit de la P.O., prin intermediul unei societăți comerciale, controlată în fapt de M.O., suma totală de 650.000 de lei.
4. Prin rechizitoriul nr.182/P/2015, din 28.10.2015, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv: D.S., în stare de arest preventiv, manager al Centrului Zonal Galați al SNCFR Marfă la data săvârșirii faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada iulie – septembrie 2014, a pretins de la P.O. prin intermediul lui D.I.C., suma de 30.000 euro pentru a-și exercita influența pe lângă angajați ai unei regionale din cadrul SNTF CFR MARFĂ SA și pe lângă angajați ai unei societăți comerciale pe acțiuni de profil (SC R. SA) în vederea încheierii și derulării unui contract de transport pe calea ferată în beneficiul societății comerciale reprezentate de P.O. (SC D. T. SRL). Din suma de 30.000 euro pretinsă, D.S. a primit efectiv suma de 22.500 euro, iar în data de 08 octombrie 2015, prin intermediul lui D.I.C. a primit suma de 35.000 de lei; D.I.C., în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență, prevăzută de art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în cursul lunii septembrie 2014 a pretins de la P.O. pentru sine, un procent de 20% din valoarea unei „afaceri”, respectiv din valoarea facturilor emise de SC R. SA către SC D. T. SRL în urma serviciilor de transport pe calea ferată prestate, sumă estimată la aproximativ 260.000 lei, în contul traficării propriei influențe pentru încheierea de către SC R. SA a contractului nr.1563/02 septembrie 2014 cu SC D. T. SRL. Din suma de 260.000 pretinsă ca folos propriu, D.I.C. a primit în perioada octombrie 2014 – mai 2015 tranșe totalizând aproximativ 220.000 lei iar în data de 08 octombrie 2015 a primit suma de 40.000 de lei; complicitate la trafic de influență, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.291 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art.38 alin.(1) C.pen., constând în aceea că în perioada iulie – septembrie 2014, în înțelegere cu D.S., a intermediat relația acestuia cu P.O. comunicându-i celui din urmă pretenția lui D.S., respectiv suma de 30.000 euro pentru ca acesta să își exercite influența pe lângă angajați ai unei regionale din cadrul SNTF CFR MARFĂ SA și pe lângă angajați ai unei societăți comerciale pe acțiuni de profil (SC R. SA), în vederea încheierii și derulării unui contract de transport pe calea ferată în beneficiul SC D. T. SRL. D.I.C. a înlesnit și primirea efectivă de către D.S. a tranșelor din suma pretinsă de la P.O. care au totalizat echivalentul a 22.500 euro, preluându-le de la P.O. și predându-le lui D.S., iar în data de 08 octombrie 2015 a primit în același scop de la P.O. suma de 35.000 de lei.
Serviciul teritorial Brașov
1. Prin rechizitoriul nr. 46/P/2014 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților: V.A. (director general al S.C. CARFIL S.A.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 32 alin.(1) Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen.; T.D. (director general C.N. ROMARM S.A.) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen.; L.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., complicitate la tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 32 alin.(1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; și sub control judiciar a inculpatului M.S. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 32 alin.(1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen..
Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul T.D., acționând în calitate de director general al CN ROMARM SA, începând cu luna iunie 2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în urma unei înțelegeri prealabile frauduloase cu inculpatul L.D., administrator al unei societăți comerciale, l-a determinat pe inculpatul V.A., director general al SC CARFIL SA (filială a CN ROMARM SA), să încheie mai multe contracte de prestări servicii în beneficiul societății administrate de inculpatul L.D. (contractul nr. 1/17.07.2013, contractul nr. 1/17.07.2013, contractul nr. 779/14.11.2013, contractul nr. 780/14.11.2013, contractul nr. 4/26.03.2014, contractul nr. 5/10.07.2014) având același obiect, respectiv igienizarea / curățarea / ecologizarea a unor spații, hale de producție, din incinta societății brașovene, contaminate cu substanțe toxice, metale grele și cianuri, rezultate din procesul tehnologic de producție, cu încălcarea procedurilor de achiziție publică, ceea ce a condus la prejudicierea S.C. Carfil S.A. cu suma totală de 770.857,26 lei. Inculpatul M.S. s-a ocupat de procedurile necesare încheierii contractelor și le-a semnat.
De asemenea, s-a mai stabilit că inculpatul V.A., în calitate de director general al SC Carfil SA, acționând cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și pentru favorizarea inculpatului L.D., a încheiat contractul nr. 126/04.08.2014, având ca obiect vânzarea a două mijloace fixe, un strung și o mașină de filetat, pentru prețul de total de 48.646 lei, contract perfectat cu societatea comercială administrată în fapt de inculpatul L.D.,cu încălcarea procedurilor de achiziție publică, știind că toate ofertele pentru această achiziție au fost depuse de acesta, contract care nu a mai fost executat datorită intervenției organelor judiciare.
2. Prin rechizitoriul nr. 13/P/2012 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpaților: O.I. (vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov la data săvârșirii faptelor), pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen.; luare de mită prev. de art. 289 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; C.V. (director DADP din cadrul Consiliului Județean Brașov la data săvârșirii faptelor), pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen.; B.N. (șef al Serviciului Administrare Drumuri din cadrul Conciliului Județean Brașov la data săvârșirii faptelor), pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen.; Ș.T.C., (primar al localității Prejmer), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen.; N.C.D. (director general societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., dare de mită prev. de art. 290 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen. și în stare de libertate a inculpatului T.N. (diriginte de șantier), pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 308 C.pen. și art. 5 C.pen..
Ca stare de fapt s-a stabilit că, inculpatul O.I. în calitatea deținută de vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, și-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu stabilite prin Legea 215/2001 în scopul obținerii de foloase necuvenite (sume de bani și capital electoral în perspectiva alegerilor locale și parlamentare din anul 2012), astfel încât a încălcat și a determinat funcționari publici din cadrul CJ Brașov să încalce prevederile OUG 34/2006 cu privire la atribuirea, executarea și decontarea lucrărilor de reparații la DJ 112D, km 7+218 – 11+300 Prejmer – Lunca Câlnicului.
În concret, în urma înțelegerii cu inculpatul N.C.D., a încredințat firmei acestuia, S.C. C. S.A., executarea lucrărilor fără derularea unei proceduri legale de atribuire, lucrări care au fost apoi efectuate în parte în perioada noiembrie - decembrie 2011 fără vreo solicitare oficială din partea CJ Brașov, fără a exista contract, fără a fi stabilite specificațiile tehnice care trebuie respectate și fără supraveghere din partea unui diriginte de șantier.
Pentru a da aparență de legalitate și pentru a putea justifica decontarea și plata lucrărilor, a inițiat, coordonat și manipulat cu ajutorul inculpatului C.V. o procedură formală de achiziții publice, în cadrul căreia membrii comisiei de selecție a ofertelor au fost determinați să declare câștigătoare firma S.C. C. S.A., iar apoi, în baza împuternicirii date de președintele CJ Brașov a aprobat raportul final al procedurii și a semnat contractul de lucrări nr. 25 din data de 02.04.2012.
Pentru a putea asigura decontarea nelegală a lucrărilor executate anterior încheierii contractului 25/ 02.04.2012, acționând cu ajutorul inculpatului C.V., l-a determinat pe dirigintele de șantier, inculpatul T.N., să semneze documentația întocmită de S.C. C. S.A., situații de lucrări și centralizatorul aferent lunii aprilie 2012, în care sunt specificate sumele care au stat la baza emiterii facturii prezentată și decontată ulterior de CJ Brașov în sumă de 2.507.444,30 lei și a făcut presiuni asupra conducerii CJ pentru aprobarea și efectuarea plăților.
De asemenea, pentru că s-a lovit de refuzul inițial de decontare al președintelui CJ Brașov, a acționat cu ajutorul inculpaților Ș.T.C., C.V. și B.N. pentru prelungirea nelegală a contractului de lucrări 25/2012 și pentru a se putea obține astfel plata sumelor de bani solicitate de S.C. C. S.A., contractul fiind prelungit astfel succesiv prin 4 acte adiționale, inculpatul O.I. semnând primele două acte adiționale ca reprezentant al CJ Brașov.
Prin activitatea infracțională descrisă mai sus a fost prejudiciat bugetului UAT județul Brașov cu suma de 1.129.791,60 lei, care constituie și folos necuvenit pentru S.C. C. SA.
Pentru sprijinul acordat inculpatului N.C.D. și implicit firmei sale, inculpatul O.I. a pretins și obținut de la acesta inculpat ca în schimbul atribuirii lucrărilor de reparații la DJ 112D, km 7+218 – 11+300 Prejmer – Lunca Câlnicului, materialele necesare (agregate minerale) să fie achiziționate de la firma sa, S.C. E. S.R.L., din suma de 2.507.444,30 lei decontată de CJ Brașov pentru această lucrarea, suma de 430.238,83 lei fiindu-i virată apoi, conform înțelegerii, în contul acestei societăți comerciale.
3. Prin rechizitoriul nr. 37/P/2013 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților C.D. (consilier local în cadrul Consiliului Local Săcele la data săvârșirii faptelor), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (2 fapte), în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C. pen., art. 38 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., C.O.C., (director al Direcției Economice, din cadrul Primăriei Săcele, la data săvârșirii faptelor), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (2 fapte), în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., art. 38 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., P.L., (consilier juridic în cadrul Primăriei Municipiului Săcele la data săvârșirii faptelor), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (2 fapte), prima în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., art. 38 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., M.S.A. (șef al Serviciului impozite și taxe, din cadrul Primăriei Municipiului Săcele, la data săvârșirii faptei), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (2 fapte), în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., art. 38 alin.(1) C.pen., și art. 5 C.pen., Ș.V.(șef al Biroului administrativ din cadrul Primăriei Municipiului Săcele, la data săvârșirii faptelor), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (2 fapte), în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., art. 38 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., I.R.P. (administrator public la Consiliul Județean Brașov la data săvârșirii faptei), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 47 C.pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., L.V. (primar al Primăriei Săcele la data săvârșirii faptelor), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu (2 fapte), prima în formă continuată, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen, cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., art. 38 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., N.R.F. (primar al Primăriei Săcele), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu (2 fapte), prima în formă continuată, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., art. 38 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen., L.V. (șef al Poliției municipiului Săcele), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 47 C.pen. rap la art 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 5 C.pen..
Ca stare de fapt, s-a reținut că inculpatul L.V. a formulat la data de 27.11.2007 o cerere abuzivă de atribuire a unei locuințe de serviciu către Primăria municipiului Săcele, și prin intermediul inculpatului L.V., care ocupa funcția de primar al municipiului Săcele la data săvârșirii faptei, a determinat Comisia tehnică de repartizare efectivă a locuințelor pentru tineri, destinate închirierii, constituită din inculpații C.D., S.M., C.O., P.L. și Ș.V., membri care cunoșteau faptul că inculpatul nu îndeplinește criteriile legale, să-i repartizeze o locuință construită din fonduri ANL în cadrul ședinței din 29.01.2007.
S-a stabilit, de asemenea că inculpatul L.V. a determinat aceeași comisie, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin formularea unor cereri de prelungire a contractului de închiriere nr. 3754/ 31.01.2007 și, beneficiind de ajutorul inculpaților L.V. și N.R.F., primari ai municipiului Săcele la data depunerii acestor cereri, să prelungească contractul de închiriere în cadrul ședințelor din 17.10.2007, 17.03.2008, 25.03.2009 și 26.05.2009, în detrimentul tinerilor care se regăseau pe lista de repartizare a locuințelor ANL, cu eludarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și art. 14 și 15 din HG nr. 962/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998.
În sarcina inculpatului I.R.P. s-a stabilit că a formulat la data de 09.10.2007 o cerere prin care solicita în mod abuziv să i se atribuie o locuință construită din fonduri ANL, destinată închirierii tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, și prin intermediul inculpatului Lața Vasile, care ocupa funcția de primar al municipiului Săcele la data săvârșirii faptei, a determinat Comisia tehnică de repartizare efectivă a locuințelor pentru tineri, destinate închirierii, constituită din inculpații C.D., S.M., C.O., P.L. și Ș.V., care cunoșteau faptul că inculpatul nu îndeplinește criteriile legale, să-i soluționeze favorabil cererea în cadrul ședinței din 17.10.2007.
De asemenea, s-a stabilit inculpatul I.R.P.a determinat aceeași comisie, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin depunerea unor cereri de prelungire a contractului de închiriere nr. 25745/18.10.2007 și prin intermediul inculpatului N.R.F., primar al municipiului Săcele la data depunerii cererii de prelungire, și a obținut prelungirea contractul de închiriere în cadrul ședinței din 18.09.2008, în detrimentul tinerilor care se regăseau pe lista de repartizare a locuințelor ANL, cu eludarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și art. 14 și 15 din HG nr. 962/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998.
4. Prin rechizitoriul nr. 49/P/2015 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C.G. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art. 5 din C.pen. și sub control judiciar a inculpatului V.M.C. (avocat în Baroul Buzău) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din C.pen.
Ca stare de fapt s-a reținut că în data de 26.07.2012 inculpații C.G. și V.M.C., după ce numitul S.P.G. a obținut decizia nr. 231 din 17.04.2012 a Tribunalului Covasna, prin care i s-a reconstituit o suprafață de 43.227 hectare de pădure, i-au pretins acestuia suprafața de 10.000 de hectare de pădure în schimbul determinării funcționarilor din județul Bacău (prefect – președintele Comisiei județene de fond funciar, ITRSV, Direcția Silvică etc.) să efectueze cât mai urgent punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru cele 43.227 ha de teren forestier.
5. Prin rechizitoriul nr. 102/P/2014 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului R.G.( directorul Sucursalei RTFC Brașov - CFR Călători S.A.) pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin.(1) și (3) C.pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin.(1) C.pen. – 2 fapte și uz de fals, prev. de art. 323 C.pen. – 2 fapte, toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen., și sub control judiciar a inculpaților S.V. (fost președinte al directoratului SNTFC CFR Călători SA), pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin.(1) și (3) C.pen. și respectiv B.N. (șef oficiu juridic în centralul SNTFC CFR Călători S.A.) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la șantaj, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin.(1) și (3) C.pen..
Ca stare de fapt, s-a stabilit că începând cu luna august 2014, inculpații: R.G.(în calitate de director SRTFC Brașov, numit la sfârșitul lunii iulie 2014), în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul S.V.(directorul SNTFC CFR Călători S.A. la acea dată), și beneficiind de ajutorul inculpatului B.N. (șeful Oficiului Juridic) au efectuat acte de constrângere morală, respectiv au demarat o cercetare disciplinară fapte prescrise, au formulat o propunere de sancționare cu desfacerea contractului de muncă asupra persoanei vătămate S.I., au amenințat persoana vătămată cu acțiuni de evacuare din locuința de serviciu, cu scopul de a-l determina pe acesta din urmă să renunțe la un litigiu de muncă înregistrat la Tribunalul Brașov prin care solicita să fie repus în funcția de director al SRTFC Brașov.
S-a mai stabilit că inculpatul R.G., în data de 22.10.2014, în cadrul cercetării disciplinare privind aceeași persoană vătămată, a omis cu intenție să insereze în raportul de cercetare date despre nota de relații dată de un martor în fața comisiei de cercetare și a înaintat dosarul de cercetare la SNTFC CFR Călători SA în vederea producerii unor consecințe juridice, respectiv aplicarea de sancțiuni față de aceasta.
6. Prin rechizitoriul nr. 77/P/2015 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților L.H.L., pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., spălare a banilor, prev. de art. 29 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; M.V.(ofițer în cadrul IGPR), pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; Ș.I.T., pentru comiterea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată, prev. de art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen. și art. 41 alin.(1) C.pen.; M.F. pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin(1) C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin(1) C.pen.,în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; C.G., pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; în stare de arest la domiciliu a inculpaților T.T., pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; M.C., pentru comiterea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență în formă continuată, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 292 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen..
Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul Ș.I.T. a căutat persoane cu influențe în justiție pentru a obține o hotărâre de achitare într-un proces ce se desfășura la Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. 11670/197/2013 ce avea ca obiect apel împotriva sentinței prin acesta care a fost condamnat în primă instanță de Judecătoria Brașov la o pedeapsă de 7 ani închisoare.
În demersurile sale a fost ajutat de inculpata M.F., care l-a pus în legătură cu inculpatul C.G., care, la rândul său, în luna martie 2015, în scopul de a-l ajuta pe inculpatul Ș.I.T. să obțină o soluție frauduloasă de achitare în dosarul nr. 11670/197/2013 al Curții de Apel Brașov și cunoscând că acesta este dispus să dea sume importante de bani pentru obținerea achitării, l-a pus în legătură pe acesta cu inculpatul L.H.L., pe care l-a prezentat ca fiind o persoană cu influență în justiție prin persoanele pe care le cunoaște la cel mai înalt nivel, a participat ulterior la discuții și a confirmat pretinsa influență a inculpatului L.H.L. în justiție, pretinzând în schimb pentru sine bunuri (teren).
În perioada martie-septembrie 2015, inculpatul Ș.I.T., în mod repetat, în baza aceleași rezoluții infracționale, a promis sume de bani (500.000 euro) și alte bunuri (teren), a oferit sume de bani (peste 100.000 de euro) și a dat sume importante de bani inculpatului L.H.L., pentru acesta sau pentru inculpata T.T., pentru cumpărarea influenței pretins avută de inculpatul L.H.L. în justiție la cel mai înalt nivel prin persoanele pe care acesta le cunoaște, în scopul determinării magistraților Curții de Apel Brașov să adopte o soluție frauduloasă de achitare a sa.
În acțiunile de cumpărare de influență, inculpatul Ș.I.T. a fost ajutat de către inculpatul M.C., care l-a transportat și l-a însoțit pe acesta la întâlnirile cu inculpatul L.H.L. și complicii acestuia, a transmis documentele solicitate de inculpatul L.H.L. și a transmis o primă tranșă în valoare de 3.000 euro prin mandat poștal pe numele său.
În demersurile sale infracționale inculpatul L.H.L. a fost ajutat de către inculpata T.T., care a păstrat legătura între inculpații L.H.L. și Ș.I.T., a comunicat direct sau telefonic cu aceștia, a preluat și transmis mesaje, a primit sume de bani în contul bancar personal.
În scopul obținerii unei hotărâri frauduloase de achitare a inculpatului Ș.I.T., la data de 16.04.2015, inculpatul L.H.L. a abordat un avocat din cadrul Baroului Brașov, cu care a discutat atât telefonic cât și direct la sediul cabinetului acestuia, promițând-i acestuia sume de bani pentru ca prin influența presupus avută în justiție să determine judecătorii Curții de Apel Brașov să pronunțe o hotărâre de achitare.
După ce a pretins și a primit la data de 08.04.2015 prin mandat poștal suma de 13.500 lei de la inculpatul Ș.I.T., în vederea traficării influenței pretinse, în scopul ascunderii provenienței și destinației banilor, inculpatul L.H.L. i-a depus în aceeași zi în contul firmei sale, S.C. D S.R.L., banii intrând astfel în circuitul economic al societății, folosiți pentru plata unor facturi, fiind dată astfel aparența unor venituri licite.
Inculpatul M.V., în cursul lunilor mai - iunie 2015 l-a sprijinit pe inculpatul L.H.L. în acțiunea de traficare a influenței pretins avută în justiție pentru obținerea unei hotărâri frauduloase de achitare a inculpatului Ș.I.T. în dosarul nr. 11670/197/2013 al Curții de Apel Brașov, întâlnindu-se cu acesta și promițând că în schimbul sumei de 500.000 euro și a unui teren de un hectar în Brașov va obține achitarea prin cunoștințele pe care le are la rândul său în justiție.
Activitatea infracțională a inculpatei M.F. s-a derulat și în sensul obținerii unei hotărâri de rejudecare a dosarului soțului său, M.D.L, în care fusese condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare (din a cărei executare se sustrage, fiind fugit în Dubai) și în sensul obținerii unei hotărâri frauduloase de achitare, astfel încât, prin intermediul inculpatului C.G. s-a întâlnit în mai multe rânduri cu inculpatul L.H.L., care a pretins că are influența necesară în justiție, prin persoanele pe care le cunoaște la cel mai înalt nivel, pentru obținerea soluției de achitare dorită și căruia i-a promis în schimb sume de bani, respectiv păstrarea pentru sine a banilor obținuți din vânzarea nefiscalizată a unei părți din mărfurilor importate de inculpată și soțul acesteia din Polonia prin intermediul S.C. D S.R.L., aproximativ 40.000 de euro. Inculpatul C.G. a participat ulterior la discuții și a confirmat pretinsa influență a inculpatului L.H.L. în justiție.
Și în acest demers infracțional inculpatul L.H.L. a fost ajutat de inculpata T.T. care a participat la întâlniri cu inculpata M.F., alături sau în locul acestui inculpat și a desfășurat activități comerciale pentru vânzarea mărfurilor importate de inculpata M.F. din Polonia, cunoscând că banii astfel obținuți au fost promiși pentru prețul traficului de influență.
7. Prin rechizitoriul nr. 34/P/2010 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților T.F. (director al Sucursalei Brașov a CEC Bank SA la data faptelor), pentru săvârșirea a 38 de infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen; R.A.N. (șef Serviciu credite în cadrul Sucursalei Brașov a CEC Bank la data faptelor), pentru săvârșirea a 38 de infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; S.S.D. (director general al SC T SRL), pentru săvârșirea a 38 de infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; S.C.A., (angajat al SC T SRL), pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; V.V.D. (director executiv la SC T SRL), pentru săvârșirea a 24 de infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; S.S., (asociat și administrator de fapt al SC A SRL), pentru săvârșirea a 9 infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.( 1)C.pen.; V.M.M. (analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Brașov), pentru săvârșirea a 12 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; G.I. (analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Brașov) pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; P.G. (analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Brașov), pentru săvârșirea a 8 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; S.R. (analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Brașov), pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; B.E. (analist de credite în cadrul CEC BANK SA – Sucursala Brașov), pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; M.L. (ofițer relații clienți în cadrul CEC BANK SA la data săvârșirii faptelor), pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la rap. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.
Ca stare de fapt s-a reținut că în perioada 2006-2012, inculpata T.F., în calitate de director și membru în comitetul de credite al Sucursalei Brașov a CEC BANK SA, împreună cu inculpata R.A.N., în baza unor înțelegeri prealabile cu inculpații S.S.D. și S.S., exercitându-și defectuos atribuțiile de serviciu (menționate în fișa postului, Regulamentul de Organizare și Funcționare al CEC) au aprobat și au semnat ulterior 38 de contrate de credit cu persoane fizice și persoane juridice, cu încălcarea normelor bancare, cunoscând faptul că documentația este incompletă, prezintă vicii, sau cuprinde documente nereale (contracte prestări servicii, contracte închiriere, situații financiare, documente justificative) și faptul că beneficiarii adevărați ai creditelor sunt inculpații menționați, și în acest fel au cauzat un prejudiciu în paguba părții civile CEC BANK SA în sumă 19.352.522,25 lei și au obținut foloase necuvenite atât pentru sine (constând în beneficiile ce urmau a fi primite în urma acordării de credite), cât și pentru inculpații S.S.D. și S.S. (constând în furnizarea unor sume de bani pentru plata ratelor restante).
Pentru obținerea creditelor de la CEC Bank SA, fără implicare directă și fără asumarea de obligații, inculpatul S.S.D., în urma unei înțelegeri prealabile cu inculpatele T.F. și R.N.A., precum și cu inculpații S.S. și V.V.D., a convenit cu persoane apropiate, cu angajați sau cu persoane cu situație financiară precară, ca acestea să contracteze în nume propriu sau în numele unor societăți înființate în acest scop, credite bancare, încheind cu acestea acte juridice care consemnează situații nereale (calitatea de angajat a unor persoane, veniturile realizate de acestea, existența și valoarea unor bunuri mobile și imobile și situația juridică a acestora), care au fost puse la dispoziția funcționarilor bancari și au stat la baza acordării a 38 de credite (și în lipsa cărora respectivele persoane nu ar fi îndeplinit condițiile prevăzute de normele bancare).
Printre persoanele care au contractat astfel de credite, fără îndeplinirea criteriilor legale, se numără și inculpatul S.C.A., fratele inculpatului S.S.D..
Inculpații V.M.M., G.I., P.G., S.R., B.E., în calitate de ofițeri de credite în cadrul CEC Bank SA - Sucursala Brașov, și M.L, în calitate de ofițer relații clienți în cadrul CEC BANK SA, și-au exercitat defectuos atribuțiile de serviciu, menționate în fișa postului și în normele privitoare la acordarea creditelor persoanelor juridice (N.S.64/2009,N.S.11/2012, N.S.47/2011, N.S. 38/2011), și, la cererea inculpatelor T.F. și R.A.N., în baza unei înțelegeri prealabile cu acestea, au întocmit propuneri facilitare de credite, având la bază înscrisuri cuprinzând date necorespunzătoare adevărului, bunuri oferite drept garanție supraevaluate, contracte fictive de prestări servicii, cunoscând realitatea acestor situații, precum și faptul că beneficiarii adevărați ai creditelor sunt inculpații S.S.D. și S.S., urmărind obținerea pentru aceștia din urmă de foloase necuvenite și cauzând CEC BANK SA un prejudiciu în sumă de 19.352.522,25 lei.
8. Prin rechizitoriul nr. 63/P/2012 al D.N.A. – Serviciului Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest în stare de arest preventiv a inculpaților A.I.( deputat în Parlamentul României), pentru comiterea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen., constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1 )din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen; H.V.(deputat în Parlamentul României la data săvârșirii faptelor), pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 7 lit.a) din Legea nr. 78/2000, spălare a banilor, prev. de art. 29 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; O.L.A. (judecător) pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen.rap. la art. 309 C.pen., art. 5 C.pen., luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin. (1)lit. b) din Legea nr. 78/2000, luare de mită, prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 7 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; S.P.G. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; B.D.C. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; K.I., pentru comiterea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen și art. 5 C.pen.; în stare de arest la domiciliu a inculpaților H.A., pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., spălare a banilor, prev. de art. 29 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 291 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen și art. 5 C.pen.; I.S.I. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; P.J. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen și art. 5 C.pen.; sub control judiciar a inculpaților C.T.A. (senator în Parlamentul României) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit.a) din Legea nr. 78/2000, spălarea banilor, prev. de art. 29 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit.a) din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; M.I. pentru comiterea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; C.A. (director RNP Romsilva) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) C.pen., abuz în serviciu, prev. de art. 13 ind. 2 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen. și în stare de libertate a inculpaților V.I.G. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 din C.pen., complicitate la spălare a banilor, prev. de art. 48 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 29 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; C.D.C. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen., trafic de influență, prev. de art. 291 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen și art. 5 C.pen.; Z.G.R. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 292 alin.(1) din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.; A.A.R.( judecător în cadrul Tribunalului Brașov) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) C.pen., complicitate la cumpărare de influență, prev. de art. 48 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 292 alin.(1) din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., în final cu aplicarea art. 38 alin.(1) C. pen. și art. 5 C.pen.; D.I.( primar al localității C) pentru comiterea infracțiunii de constituirea a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin.(1) din C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen..
Ca stare de fapt s-a reținut că în cursul anului 2012 inculpatul A.I. i-a solicitat inculpatului O.L.A. ca, printr-o analiză și interpretare părtinitoare a probelor, să denatureze starea de fapt și să pronunțe o hotărâre judecătorească (decizia nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna) în favoarea inculpatului P.S.G., în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, creând astfel un prejudiciu în sarcina RNP ROMSILVA de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier).
Inculpatul O.L.A., în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Covasna și membru al completului investit cu soluționarea cauzei 2165/270/2007, a primit în biroul său din cadrul instanței suma de 10.000 euro de la inculpatul A.I. pentru a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, respectiv a pronunța o hotărâre favorabilă ( decizia 364/R/22 iunie 2010 a Tribunalului Covasna) prin care recursul la cererea de revizuire a fost admis.
De asemenea, inculpatul O.L.A., în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Covasna și membru al completului învestit cu soluționarea cauzei nr. 4014/305/2010, a solicitat de la inculpatul A.I. suma de 50.000 de euro pentru a pronunța o soluție favorabilă inculpatului S.P.G., ulterior pronunțării deciziei primind suma de 10.000 euro.
După obținerea acestei hotărâri judecătorești inculpații A.I., P.S.G., H.V., B.D.C., C.D.C. și V.I.G. au constituit un grup infracțional organizat, ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată.
În acest sens inculpații A.I. și P.S.G. le-a promis inculpaților H.V., B.D.C., C.D.C. și V.I.G. bani sau alte foloase, iar aceștia din urmă au promis că vor determina funcționarii publici cu atribuții în acest sens (din cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău, Direcției Silvice Bacău, Comisiilor locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava etc.) să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu, respectiv punere în posesie/eliberare titlu de proprietate sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, respectiv punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate pe alte amplasamente și pe loturile indicate de inculpați.
Inculpata A.A.R. a ajutat în mod repetat grupul infracțional compus din inculpații A.I., P.S.G., H.V., B.D.C., C.D.C. și V.I.G, persoane care urmăreau obținerea de venituri prin săvârșirea unor infracțiuni de corupție (cumpărare de influență, trafic de influență, etc.), în scopul de a urgenta punerea în posesie și obținerea titlului de proprietate a suprafeței de 43.277 ha teren, prin acordarea de consultanță juridică și abordarea colegilor judecători.
Inculpatul D.I. a ajutat grupul infracțional organizat compus din A.I., S.P.G., B.D.C., H.V. prin menținerea legăturii cu persoanele din cadrul Direcției Silvice Bacău și prin informarea inculpatului B.D.C. despre existența unei anchete DNA.
Inculpatul H.A. a aderat la grupul infracțional organizat și l-a sprijinit pe inculpatul H.V. în demersurile sale ce vizau activitatea infracțională.
Pentru a ascunde adevărata natură a provenienței bunurilor promise de către inculpații A.I. și P.S.G., în schimbul folosirii influenței, acționând prin intermediul unei societăți deținute și controlate de inculpatul H.A., fiul său, inculpatul H.V. a încheiat un contract prin care această societate a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de inculpatul B.D.C. pentru suprafața de 43.277 ha, dobândită prin decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna.
Ulterior constituirii grupului infracțional organizat, la acesta a aderat și inculpatul C.T.A.. Acesta a pretins de la inculpații V.I.G. și C.D.C. suma de 2.500 000 euro pentru a interveni pe lângă funcționarii publici ai Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, RNP Romsilva - Direcției Silvice Bacău și OCPI Bacău cu scopul de a-i determina fie să urgenteze, fie să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu (ex. să nu exercite acțiuni în justiție) privind punerea în executare a deciziei nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna ce are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 43.227 ha teren forestier ce a aparținut fostului Domeniu Ghica-Comănești.
Pentru a disimula adevărata proveniență a sumei de 2.500.000 euro rezultând din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, inculpatul C.T.A. a încheiat contractul de asistență juridică nr. 365735/02.11.2012, potrivit căruia suma de 2.000.000 de euro urma a fi plătită cu titlu de onorariu fix și suma de 500.000 de euro cu titlu de onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate,
De asemenea, inculpatul i-a pretins inculpatului S.P.G. suma de 3.000.000 de euro pentru a obține cu ajutorul influenței sale asupra funcționarilor publici ai Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, RNP Romsilva - Direcției Silvice Bacău și OCPI Bacău punerea în posesie a unui lot de aproximativ 6000 de ha de pădure din cele 43.227 ha teren.
La rândul lor inculpații I.S.I., M.I. și K.I., au constituit începând cu anul 2013 un alt grup infracțional organizat care a acționat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de corupție (cumpărare/trafic de influență) sau asimilate infracțiunilor de corupție (abuz în serviciu) cu scopul de a obține venituri prin ajutarea inculpatului B.D.C. și a membrilor grupului său să-și atingă scopurile urmărite (urgentarea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărârea judecătorească nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna.
În acest sens, pentru atingerea obiectivelor grupului, inculpații i-au promis bani inculpatului P.J., care a aderat ulterior la grup, pentru ca acesta să intervină pe lângă directorul general al Romsilva, inculpatul C.A., în scopul urgentării punerii în posesie și obținerii titlului de proprietate în ceea ce privește suprafața de 43.227 ha, promisiune acceptată.
Inculpatul C.A., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, începând cu anul 2013, a răspuns solicitărilor formulate de inculpatul H.V. și a luat măsuri împotriva intereselor Regiei, respectiv a întreprins măsuri în scopul de a împiedica promovarea și susținerea acțiunilor în justiție în legătură cu retrocedarea suprafeței de 43.277 ha teren în favoarea grupului infracțional format din inculpații H.V, A.I., P.S.G., B.D.C.. Astfel, acesta a dispus, în luna martie 2013, în mod abuziv ca juristei S.A., angajată a RNP Romsilva, să-i fie modificate atribuțiile de serviciu, interzicându-i să mai reprezinte interesele unității în procesele care aveau ca obiect retrocedarea suprafeței de 43.277 ha teren forestier, după ce aceasta a formulat în mod legal o cerere de strămutare a uneia dintre aceste cauze (dosar 2209/119/2013 al Tribunalului Covasna) – cerere de strămutare admisă de ÎCCJ la data de 17.01.2014.
Inculpatele Z.G.R. și A.A.R. i-au sprijinit moral pe S.P.G. și A.I. să cumpere influență de la inculpatul H.V., al cărui rol era să intervină pe lângă directorul general al R.N.P. Romsilva, inculpatul C.A., pentru a urgenta punerea în executare a deciziei civile nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna și pentru a bloca eventualele acțiuni în justiție pe care RNP Romsilva sau Direcția Silvică Bacău le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie. Serviciul teritorial Cluj
1. Prin rechizitoriul nr. 118/P/2014 din data de 12 martie 2015, Serviciul teritorial Cluj - Biroul Teritorial Baia Mare, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului K.R.D., inspector fiscal la D.G.F.P. Maramureș, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, instigare la infracțiunea de evaziune fiscală și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată;
Prin același act de sesizare a instanței s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T.O.C., consilier cu atribuții de inspecție fiscală la D.G.F.P. Maramureș, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată (2 infracțiuni).
Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P.G.V., administrator al S.C. “West Paul” S.R.L., S.C. “Europaul” S.R.L., la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată.
Prin rechizitoriul anterior menționat s-a dispus trimiterea în judecată, in stare de libertate, a inculpatei H.O., director economic al unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată.
Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C.I., asociat și vicepreședinte în consiliul de administrație în cadrul unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: evaziune fiscală, în formă continuată și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2007-2008, inculpații K.R.D. și T.O.C., în calitate de funcționari publici în cadrul D.G.F.P. Maramureș, cu știință, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în scopul de a obține pentru sine, dar și pentru inculpații C.I. și H.O., sume de bani provenind atât din rambursări ilegale de T.V.A. cât și din stabilirea unui impozit pe profit diminuat, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 1.791.579 lei.
Concret, inculpatul K.R.D. i-a determinat pe inculpații C.I. și H.O. să înregistreze în contabilitatea firmei acestora, de două ori, 100 de facturi fiscale provenind de la diverși furnizori, precum și 48 de facturi fictive. Dintre acestea din urmă, 7 facturi proveneau de la firmele administrate de inculpatul P.G.V. (obținute prin intermediul inculpatului T.O.C.), iar 41 de la o firmă a cărei evidență contabilă o ținea inculpatul K.R.D.
Prin acest mecanism, inculpații au urmărit: stabilirea cu rea-credință a taxelor sau contribuțiilor care a avut ca rezultat obținerea fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetul general consolidat, către firma inculpaților C.I. și H.O.; evidențierea în actele contabile ale aceleiași societăți, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională a fost recuperat în totalitate.
2. Prin rechizitoriul nr. 74/P/2014 din 16 februarie 2015, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului M.I.O., inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Bistrița Năsăud, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, în formă continuată (11 acte materiale), instigare la abuz în serviciu, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la uz de fals, în forma participației improprii.
Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului H.R.E., șeful Serviciului Poliției Rutiere din cadrul IPJ Bistrița Năsăud, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, în formă continuată, (40 acte materiale), instigare la abuz în serviciu.
Prin rechizitoriul anterior menționat s-a dispus trimiterea în judecată, in stare de arest preventiv a inculpatului C.L.A., șeful Poliției orașului Năsăud, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată (18 acte materiale) și efectuarea de operațiuni comerciale, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția îndeplinită, în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
Prin rechizitoriul anterior menționat s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C.P.M., specialist la RAR - Reprezentanța Bistrița Năsăud, la data săvârșirii faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a în stare de libertate, a inculpatului S.V., în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: instigare la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură, instigare la fals în declarații, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.
Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate, a inculpatului M.M.M., agent șef principal de poliție în cadrul Poliția orașului Năsăud, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Prin rechizitoriul anterior menționat s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B.D.F., în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iunie – noiembrie 2014, inculpații M.I., H.R.E. și C.L.A., în calitate de șefi ai unor structuri ale poliției, în mod repetat, la diferite intervale de timp, și-au încălcat atribuțiile de serviciu în sensul: imixtiunii abuzive în activitatea unor subordonați, în vederea neconstatării și nesancționării unei contravenții la regimul circulației rutiere; imixtiuni abuzive în dosare penale aflate în cercetare la IPJ Bistrița Năsăud, pentru favorizarea unor părți din acele dosare; participarea la ascunderea și neraportarea producerii unor accidente rutiere cu victime omenești, în scopul alterării evidenței accidentelor rutiere de acest gen; ascunderii infracțiunilor săvârșite de un coleg de-al lor, șef al unui post de poliție, cu ocazia provocării de către acesta a unui accident rutier, în urma căruia a fost vătămată corporal o minoră în vârstă de 8 ani, care a suferit multiple fracturi în zona capului și a feței (în cazul inculpaților M.I. și C.L.A.); comunicării abuzive a unor date cu caracter personal, unor persoane neautorizate, fără respectarea prevederilor legale incidente în domeniu; determinării unor subordonați să întocmească documente fictive, pentru a ascunde nerespectarea obligațiilor de serviciu în cazul unei cercetări administrative.
Prin aceste acțiuni inculpații au provocat vătămarea semnificativă a drepturilor și intereselor legitime ale Inspectoratului de Poliție al Județului Bistrița Năsăud.
În fiecare caz în parte, inculpații au obținut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu.
În cursul lunii octombrie 2014, inculpatul M.I., prin intermediul inculpaților H.R.E. și S.V. l-a determinat pe inculpatul C.P.M. (angajat la RAR– Reprezentanța Bistrița Năsăud) să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a efectua autentificarea și identificarea unui autovehicul în mod fraudulos, prin menționarea unei categorii nereale a autovehiculului.
În același context, inculpatul M.I.O., prin intermediul inculpatului S.V., a determinat o persoană neidentificată să falsifice certificatul de înmatriculare al autovehiculului, emis de autoritățile din Italia.
Același inculpat, respectiv S.V., s-a ocupat de falsificarea și a altor acte necesare înmatriculării acelui autoturism(contract de vânzare – cumpărare și o declarație notarială din care rezulta că fusese pierdut certificatul de înmatriculare al acestui autoturism).
Ulterior, la SPCRPCIV Bistrița Năsăud, de procedura înmatriculării acestui autoturism s-a ocupat o rudă a inculpatului M.I.O., care a acționat fără vinovăție, necunoscând falsificarea cărții de identitate a mașinii.
Autovehiculul în cauză a fost procurat de inculpatul M.I.O din Italia, fiind vorba de un Jeep Cherokee, încadrat la categoria M 1 (pentru transport persoane), ce a fost înscris fraudulos la categoria N1(autoutilitară pentru transport de mărfuri).
Acest demers infracțional a produs diminuarea frauduloasă a cuantumului timbrului de mediu achitat de către inculpatul M.I.O., fiind păgubit bugetul de stat cu suma de 31.094 lei.
În perioada iunie – noiembrie 2014, inculpatul C.L.A., în calitate de șef al Poliției orașului Năsăud, în mod repetat, la diferite intervale de timp, a efectuat operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția deținută, în scopul obținerii pentru sine de bani și alte foloase necuvenite.
Concret, acesta a condus efectiv activitatea de producție și de comerț a unei păstrăvării, situată în județul Bistrița Năsăud, în sensul că: a procurat dotări materiale necesare acesteia; a dispus și a organizat efectuarea unor lucrări de construcții, necesare pentru această activitate economică; a cumpărat produse de medicină veterinară, îngrijindu-se inclusiv de întocmirea facturilor aferente acestor produse; a cumpărat hrană pentru pești, s-a îndeletnicit cu vânzarea unor cantități însemnate de pește și cu vânzarea furajului pentru păstrăv.
La data de 28.10.2014, inculpatul M.M.M., în calitate de agent de poliție rutieră în cadrul Poliției orașului Năsăud, și-a încălcat atribuțiile de serviciu, neluând măsurile obligatorii legale de constatare și sancționare a contravențiilor săvârșite de un contravenient.
Această conduită abuzivă a inculpatului i-a permis contravenientului ca, ulterior, să comunice Serviciului Rutier din cadrul IPJ Bistrița Năsăud datele de identificare ale unei persoane nevinovate, care a fost sancționată contravențional în mod abuziv, deși aceasta nu săvârșise nicio contravenție.
La datele de 08.12.2014 și 12.01.2015, fiind audiat în calitate de martor în prezentul dosar, inculpatul B.D.F. în mod repetat, a făcut afirmații mincinoase și nu a declarat tot ce știa în legătură cu fapte și împrejurări esențiale ale cauzei, cu privire la care a fost întrebat.
Concret, inculpatul nu a declarat aspecte esențiale legate de modalitatea în care i-a solicitat inculpatului C.L.A., șeful Poliției orașului Năsăud, să intervină în activitatea unor subordonați, (imixtiuni solicitate chiar de către el), ascunzând totodată fapte și împrejurări esențiale legate de urmările ilicite ale acestor intervenții.
În cauză, a fost dispusă instituirea măsurii sechestrului asupra cotei de 1/2; din dreptul de proprietate asupra unui imobil (cotă aparținând inculpatului M.I.O.), până la concurența sumei de 31.094 lei, sumă cu care Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bistrița Năsăud s-a constituit parte civilă.
3. Prin rechizitoriul nr. 146/P/2014 din data de 22 iunie 2015, Serviciului Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu a inculpatei C.M.L., referent în cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: două infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată (25 acte materiale) și în stare de libertate a inculpatului P.T.C., în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2010, inculpata C.M.L. a primit de la o persoană suma de 500 euro pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii, pentru respectiva persoană, a unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată.
În intervalul 2013 – prezent, inculpata C.M.L. a pretins și a primit de la mai multe persoane, foloase materiale necuvenite cuprinse între 1.000 – 10.000 lei, pentru ca, prin influența pe care ea și soțul său, C.A., o aveau asupra persoanelor cu funcții de conducere din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, Inspectoratului Școlar Județean Cluj și a altor instituții publice, să le obțină cumpărătorilor de influență posturi/locuri de muncă cum ar fi cele de: profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, juristconsult etc.
În același context, în cursul lunii februarie 2014, inculpatul P.T.C. a remis, printr-un intermediar, inculpatei C.M.L., suma de 1.000 euro.
În schimbul acestor bani, inculpata C.M.L. urma să-și folosească influența pe care aceasta a pretins că o are asupra unor persoane cu funcții de decizie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, în vederea obținerii, pentru inculpatul P.T.C., a unui post de inginer la Serviciul tehnic din cadrul unității spitalicești menționate.
În cauză, a fost dispusă instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatei C.M.L..
Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de inculpatul C.A., senator în Parlamentul României, pentru infracțiunea de complicitate la trafic de influență, în formă continuată și față de inculpata C.A.A. pentru infracțiunile de: cumpărare de influență (3 infracțiuni), complicitate la cumpărare de influență și trafic de influență (3 infracțiuni).
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză și de înlocuire a măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpata C.M.L., cu măsura controlului judiciar.
4. Prin rechizitoriul nr. 159/P/2013 din data de 5 august 2015, Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților:
C.M., om de afaceri care controlează acționariatul S.C. R.16.F. S.A. Cluj Napoca și S.C. TRANSFEROVIAR S.A. Cluj Napoca, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită, în formă continuată; spălare de bani, în formă continuată; instigare la abuz în serviciu, în formă continuată; complicitate la dare de mită, în formă continuată; complicitate la spălare de bani, în formă continuată și complicitate la cumpărare de influență.
B.D., director general al S.C. R.16.F. SA Cluj Napoca, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de : dare de mită, în formă continuată; spălare de bani, în formă continuată și instigare la abuz în serviciu, în formă continuată.
G.T.A., șef Serviciu Automotoare și, ulterior, director de tracțiune în cadrul S.N.T.F.C. CFR Călători S.A., la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, în formă continuată (două infracțiuni) și complicitate la spălare de bani, în formă continuată
Ș.A., director de infrastructură al S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. Cluj Napoca, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită, în formă continuată; spălare de bani, în formă continuată și cumpărare de influență.
S.L., director al Sucursalei Regionale de Căi Ferate SRCF Galați (C.R.E.I.R. Galați), din cadrul C.N.C.F. CFR S.A., la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, în formă continuată și complicitate la spălare de bani, în formă continuată.
și în stare de libertate, a inculpaților: S.C. R.16.F. S.A. Cluj Napoca, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită, în formă continuată; spălare de bani, în formă continuată și instigare la abuz în serviciu, în formă continuată.
P.M., inspector în cadrul Autorității Feroviare Române AFER, la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
A.M.C., director al Oficiului Notificat Feroviar Român O.N.F.R., din cadrul Autorității Feroviare Române A.F.E.R., la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
D.G., director general al Autorității Feroviare Române A.F.E.R., la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului.
A.Ș.F., administrator al unei societăți comerciale, la data faptelor și S.L.L., în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la luare de mită, în formă continuată; complicitate la dare de mită, în formă continuată și complicitate la spălare de bani, în formă continuată.
T.S.A., director general adjunct al Departamentului de proiecte cu finanțare nerambursabilă, din cadrul C.N.C.F. CFR S.A., la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 28 ianuarie 2013 – 16 iunie 2014, inculpatul C.M. a dispus remiterea cu titlu de mită, în 12 tranșe succesive, a sumei totale de 414.392 lei, inculpatului G.T.A., șef Serviciu Automotoare și ulterior, director de tracțiune în cadrul S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A., pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele de afaceri ale S.C. R.16.F. S.A. Cluj Napoca, astfel încât să obțină contractele de servicii Revizie tip R 7 la Automotoarele Desiro „Săgeata Albastră”, în valoare maximă de 220.990.260 lei și Revizie tip R8 la automotoarele Desiro „Săgeata Albastră” (ambele contracte fiind atribuite de autoritatea contractantă S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A.).
Remiterea sumelor de bani a fost efectuată indirect, într-o formă disimulată, prin decontarea de către S.C. R.16.F. S.A. a unor facturi fictive, emise de S.C. TEVPAG PLAN S.R.L. București (societate comercială controlată de G.T.A.), în baza unor acte de recepție fictive și prin organizarea unui circuit de decontare bancară cu un titlu fictiv.
La actele materiale săvârșite de inculpatul C.M. în perioada 25 aprilie 2014 – 16 iunie 2014, inculpatul B.D., director general al S.C. R.16.F. SA Cluj Napoca, a participat în calitate de coautor.
Inculpații Călin Mitică și Bărbăcuți Dumitru au urmărit astfel să obțină sprijinul inculpatului Gavriș Teodor Alexandru, în ceea ce privește reviziile R7 și R8, atât în vederea atribuirii acestor servicii către S.C. R.16.F. S.A., cât și pentru derularea raporturilor contractuale (ulterior eventualei atribuiri) în condiții favorabile intereselor economice ale S.C. R.16.F. S.A.
În luna septembrie 2014, inculpații C.M. și B.D., i-au determinat pe inculpații A.M.C., director al Organismului Notificat Feroviar Român O.N.F.R. din cadrul A.F.E.R. și P.M., inspector în cadrul A.F.E.R., să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cauzând prin aceasta o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei vătămate S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A.
În concret, inculpații A.M.C. și P.M. au semnat acte oficiale prin care au omologat în condiții abuzive operatorul economic privat S.C. R.16.F. S.A. Cluj Napoca, pentru ca această societate să poată participa la licitația privind „Servicii de reparații tip RR la locomotivele electrice 5100 KW, dotate cu ICOL”, valoarea lucrărilor licitate fiind de maxim 55.284.858,72 lei.
Omologarea a fost efectuată în condițiile în care S.C. R.16.F. S.A. nu îndeplinea condițiile legale obligatorii pentru a obține omologarea în stadiul preliminar, condiție obligatorie în vederea participării la licitație a firmei respective.
Astfel, demersurile ilegale efectuate de către inculpații A.M.C. și P.M. au condus în final, la câștigarea licitației respective de către operatorul economic privat S.C. R.16.F. S.A.
În perioada decembrie 2014 - ianuarie 2015, inculpatul D.G., în calitate de director general al Autorității Feroviare Române A.F.E.R., a exercitat presiuni asupra membrilor unei Comisii de analiză constituită la nivelul O.N.F.R. (prin amenințarea referitoare la pierderea funcțiilor de conducere deținute, respectiv cercetarea și sancționarea disciplinară) în scopul îngreunării cercetărilor în prezenta cauză penală, prin împiedicarea tragerii la răspundere penală a inculpatului C.M..
Astfel, inculpatul D.G. i-a determinat pe membrii Comisiei să revizuiască raportul adoptat inițial și să întocmească Raportul revizuit din 19 decembrie 2014, prin care s-a decis, în mod vădit abuziv, menținerea certificatului de omologare obținut fraudulos de S.C. R.16.F. S.A. Cluj Napoca.
Ulterior, A.F.E.R. a expediat la dosarul de urmărire penală o adresă oficială, semnată de către inculpatul D.G., în calitate de director general, în conținutul căreia au fost inserate, cu știință, aspecte de fapt mincinoase, cu scopul direct de a-l favoriza pe inculpatul C.M..
În luna decembrie 2012, inculpatul Ș.A., director de infrastructură al S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. Cluj Napoca, a promis și remis efectiv un folos material necuvenit inculpatului T.S.A., director general adjunct al Departamentului de proiecte cu finanțare nerambursabilă din cadrul C.NC.F. CFR S.A., pentru ca acesta din urmă, în virtutea influenței avute în cadrul companiei naționale, să determine funcționari din subordine să îndeplinească acte contrare îndatoririlor lor de serviciu, în vederea avantajării intereselor economice ale S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A.
Folosul material necuvenit primit de inculpatul T.S.A., de la inculpatul Ș.A., cu complicitatea inculpatului C.M. (care a aprobat cheltuirea sumei de bani), a constat într-un abonament conținând 10 călătorii dus – întors cu avionul, pe relația București – Iași, în valoare totală de 1.870 euro.
În perioada martie 2013 - martie 2014, inculpatul Ș.A., director de infrastructură al S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. Cluj Napoca, a dat cu titlu de mită, în mai multe rânduri, suma totală de 105.665 lei, inculpatului S.L., director al Sucursalei Regionale de Căi Ferate Galați (denumită anterior C.R.E.I.R. Galați), din cadrul Companiei Naționale CFR SA, pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele economice ale S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. Cluj Napoca.
Remiterea sumelor de bani a fost efectuată atât în numerar, cât și în modalități disimulate, prin decontarea de către SC TRANSFEROVIAR GRUP SA Cluj Napoca a unor facturi fictive emise de o societate comercială administrată de inculpatul A.Ș.F. sau prin angajarea fictivă în muncă a inculpatei Seceleanu Liliana Luța, soția directorului C.R.E.I.R. Galați.
Remiterea sumelor de bani date cu titlu de mită de către inculpatul Ș.A., a fost efectuată cu complicitatea inculpaților C.M., S.L.L. și A.Ș.F., după cum urmează: inculpatul C.M. a aprobat remiterea celor 22 tranșe de mită și a justificat scoaterea unor sume de bani din patrimoniul S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. (remise inculpatului S.L.), prin justificarea fictivă a încasării unor dividende; la datele de 29 octombrie 2013 și 10 decembrie 2013, inculpatul Ș.A. a remis inculpatului S.L., direct sau prin intermediar, sumele de 20.000 lei și 25.000 lei, în scopul arătat anterior; în perioada martie 2013 - martie 2014, S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. Cluj Napoca a plătit inculpatei S.L.L. (soția inculpatului S.L.) suma totală de 17.085 lei, fără ca inculpata să presteze vreo activitate reală în folosul pretinsului „angajator”; în cursul anului 2013, inculpatul A.Ș.F. a emis un număr de 9 facturi, în valoare totală de 43.580 lei, pentru prestarea unor servicii fictive, care au fost decontate prin circuit bancar de S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A., destinatarul real al sumelor de bani fiind S.L..
În perioada 09 decembrie 2013 – 02 iulie 2014, inculpatul G.T.A. a pretins și a primit în mod repetat, suma totală de 257.128,64 lei, de la reprezentanții unei societăți comerciale, pentru ca să îndeplinească / să nu îndeplinească, să urgenteze îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, toate aceste demersuri vizând avantajarea intereselor de afaceri ale societății respective, care avea în derulare contracte atribuite de autoritatea contractantă S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A.
Remiterea mitei efectuată de societatea respectivă a fost disimulată prin „subcontractarea” unor servicii de reparații în favoarea unei firme controlate de inculpatul G.T.A.
Astfel, societatea comercială a decontat, prin circuit bancar, suma menționată anterior, deși firma controlată de inculpat nu a efectuat lucrările „subcontractate”.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile și sume de bani aparținând inculpaților menționați anterior.
5. Prin rechizitoriul nr. 76/P/2012 din data de 18 decembrie 2015, procurorii Serviciului teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui număr de zece inculpați - persoane fizice și juridice - în legătură cu un prejudiciu de peste 1 milion euro din fonduri europene, după cum urmează:
B.I.C., consultant în cadrul S.C. H.M.C. S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și agravată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată și fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.
I.D., administrator de fapt al S.C. I.D.M.A.C. S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și agravată.
M.V., administrator al unor S.C. A. S.R.L. și R.A.G., administrator al S.C. R. S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și agravată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
P.C., cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și agravată.
Întreprinderea Individuală B.S.R., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în formă continuată și agravată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată și fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.
S.C. A. S.R.L. cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în formă continuată și agravată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
S.C. R. S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în formă continuată și agravată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
S.C. IDM A.C. S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în formă agravată și continuată
S.C. H. M.C. S.R.L., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și agravată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2011, inculpata B.I.C., în calitate de consultant în cadrul firmei S.C. H.M.C. S.R.L., i-a sprijinit pe ceilalți inculpați să depună cu intenție la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – Oficiul Județean Cluj, cereri de finanțare pentru realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene, în domeniul agricol și zootehnic.
Pe parcursul implementării proiectelor, tot la sugestia inculpatei B.I.C.., beneficiarii fondurilor au depus, la aceeași instituție, documente false și inexacte întocmite în cea mai mare parte de inculpată, ce au vizat fie îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, fie fraudarea procedurilor de selecție de oferte pentru atribuirea contractelor de servicii și lucrări, activități care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a fondurilor respective.
Prejudiciul produs ca urmare a acestor activități infracționale a fost în valoare de 16.291.311 lei, din care s-a primit efectiv suma totală de 5.805.931,90 lei, respectiv suma de 4.683.775,63 lei din bugetul Uniunii Europene și suma de 1.122.156,27 lei de la bugetul de stat.
În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra a două terenuri ce aparțin inculpatului S.C. A. S.R.L. Serviciul teritorial Constanța
1. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.219/P/2014 din 25 iunie 2015, a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat persoană fizică, respectiv inculpatul C.N.D. (președintele Consiliului Județean Constanța) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2011, în cadrul unui proiect finanțat de Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră România, Consiliul Județean Constanța, prin inculpatul C.N.D., a achiziționat un elicopter în scopul eficientizării activității de salvare în cazul situațiilor de urgență din zona de graniță (județul Constanța din România și Districtul Dobrich din Bulgaria).
La data de 29 martie 2013, inculpatul C.N.D. a atribuit unei societăți comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziție publică având ca obiect „Servicii de operare elicopter multifuncțional, medicalizat”, „Servicii de transport ocazional” și „Servicii de reparare și întreținere a elicopterelor”, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acțiunilor de intervenție în caz de urgență, în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită, conform scopurilor programului (salvare de vieți și intervenții de urgență), a elicopterului respectiv.
La data de 01 iulie 2013, inculpatul C.N.D. a pus la dispoziția persoanei juridice elicopterul achiziționat din fonduri publice, deși firma respectivă nu a fost niciodată parte semnatară a Acordului de parteneriat în baza căruia a fost obținută finanțarea nerambursabilă și a fost achiziționat elicopterul. Prin această acțiune, inculpatul C.N.D. a schimbat beneficiarii direcți ai investiției, precum și destinația aparatului de zbor respectiv. Pe această cale, inculpatul a angajat, lichidat, ordonanțat și plătit, în mod nelegal, în perioada 05 iulie 2013 – 30 octombrie 2014, din fondurile publice ale Județului Constanța, suma de 1.082.031,62 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreținere și operare a elicopterului.
2. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.200/P/2014 din 15 aprilie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați persoane fizice și 2 inculpați persoane juridice, respectiv inculpatul C.N.D. (președintele Consiliului Județean Constanța), în stare de arest la domiciliu, pentru infracțiunile de abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 alin.(1) C.pen., abuz în serviciu prevăzută de art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 alin.(1) C.pen., constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., abuz în serviciu prevăzută de art.297 alin.(1) C.pen., și 9 infracțiuni de conflict de interese prevăzute de art.2531 alin.(1) C.pen. din 1969 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen. și de art. 301 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen., inculpatul Z.C.B. pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 alin.(1) C.pen., evaziune fiscală prevăzute de art.9 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr.241/2005, complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 alin.(1) C.pen. și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.367 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpata O.C.F. pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen. cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 alin.(1) C.pen., complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen., cu aplicarea art.35 alin.(1) C.pen. și art.5 alin.(1) C.pen. și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.367 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpatul P.M.B. pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.9 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpata Fundația F. pentru infracțiunile de evaziune fiscală, prevăzute de art.9 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr.241/2005 și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.367 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpata Fundația Culturală T. pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art.9 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen..
În fapt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2012, inculpatul C.N.D., împreună cu inculpații Z.C.B., O.C.F. și Fundația F., a constituit un grup infracțional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului județului Constanța, precum și a unor infracțiuni de evaziune fiscală.
În aceeași perioadă, inculpatul C.N.D., ajutat de inculpații Z.C.B. și O.C.F., și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța și a plătit, în mod nelegal, suma de 5.094.836 lei, reprezentând finanțări nerambursabile din fonduri publice către asociații și fundații. Finanțarea și plățile au fost efectuate numai în baza unei hotărâri a Consiliului Județean, fără respectarea normelor legale în vigoare prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activități non-profit de interes general și de O.G. nr. 51/1998, actualizată, referitoare la îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile și regulile în care se pot asigura finanțări nerambursabile din fonduri publice.
În cursul anului 2012, inculpatul C.N.D., în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, beneficiind de ajutorul acelorași doi inculpați, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, finanțând în mod nelegal, cheltuieli cu activitățile sportive, în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăți nerambursabile din fonduri publice către asociații și cluburi sportive. Și de această dată, finanțarea și plățile respective au fost efectuate numai în baza hotărârilor Consiliului Județean, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activități non-profit de interes general și a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, privind organizarea și funcționarea sistemului național de educație fizică și sport în România și condițiile finanțării activității sportive din fonduri publice.
La data de 08 ianuarie 2015, inculpatul C.N.D., în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, a emis o dispoziție prin care, în mod nelegal, a deposedat o persoană de atribuțiile funcției de director general al unei direcții din cadrul Consiliului Județean Constanța, totodată retrăgându-i acesteia dreptul de acordare a vizei de control. Prin aceasta, inculpatul i-a provocat persoanei respective o vătămare nepatrimonială a drepturilor și intereselor legitime privind exercitarea atribuțiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât și o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului. În perioada 2009 – 2014, inculpatul C.N.D., în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în scopul obținerii direct sau indirect a unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul, a efectuat următoarele acțiuni:
- a aprobat virarea sumei de 100.000 lei către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța la solicitarea acestei instituții, pentru achitarea unui avans către un hotel, în condițiile în care acesta este deținut de o societate la care inculpatul deține 25% din părțile sociale;
- a finanțat echipa de handbal a municipiului Constanța, în mod ilegal, de la bugetul județean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui președinte era tot el, a achitat societății la care inculpatul deținea 25% din părțile sociale, suma de 113.032 lei;
- a încheiat 7 contracte de prestări servicii, cu trei firme, la care asociat este o persoană aflată în relații comerciale cu inculpatul și a efectuat plăți din fonduri publice în temeiul acestor contracte, în mai multe rânduri, în cuantum total de 13.365.903,94 lei (peste 3.000.000 euro).
În cursul anului 2012, inculpatul Z.C.B., împreună cu inculpata Fundația F., a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale (impozitul pe venit datorat bugetului de stat), pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică. În acest sens, inculpatul Z.C.B. a înregistrat în contabilitate facturile emise de Fundația Culturală T., prin inculpatul P.M.B. și a efectuat plăți în temeiul lor, deși cunoștea că operațiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale. Aceste documente nu au fost însoțite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicitase nu fuseseră recepționate de către beneficiarii lor, aceștia din urmă cunoscând de altfel și împrejurarea că Fundația Culturală T. nu le prestase în fapt. În această modalitate a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 lei. Prejudiciul produs Unității Administrativ Teritoriale Constanța este de peste 8 milioane de euro.
3. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.93/P/2013 din 03 aprilie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați persoane fizice și 3 inculpate persoane juridice, respectiv inculpatul M.Ș.R. (primarul al municipiului Constanța) pentru 4 infracțiuni de abuz în serviciu prevăzute de art.297 alin.(1) C.pen. și art.309 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpata H.M.S.G. pentru două infracțiuni de spălare a banilor prevăzute de art.29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpata SC M. SRL pentru două infracțiuni de spălare a banilor prevăzute de art.29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., inculpata SC B. SA pentru infracțiunea de spălare a banilor prevăzute de art.29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen. și inculpata SC M.G.D. SA pentru infracțiunea de spălare a banilor prevăzute de art.29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 12 octombrie 2004, inculpatul M.R.Ș., în calitate de primar al municipiului Constanța, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu legate de corecta gestionare și administrare a patrimoniului orașului, cu ocazia vânzării, la un preț derizoriu de 23,56 euro/m.p., a unui teren în suprafață de 15.465,91 m.p., situat în stațiunea Mamaia, faptă prin care a fost provocată unității administrativ teritoriale o pagubă de 1.104.884,16 euro și totodată au fost obținute foloase necuvenite cumpărătorului bunului. La data de 28 februarie 2007, inculpatul M.R.Ș., în aceeași calitate, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu legate de corecta gestionare și administrare a patrimoniului orașului, cu ocazia vânzării, la un preț modest, a două terenuri în suprafață de 11.890 m.p. și 502,81 m.p., aparținând Primăriei Constanța, faptă prin care a fost provocată municipiului Constanța o pagubă de 2.971.420 euro și totodată au fost obținute foloase necuvenite cumpărătorului bunului. Concret, inculpatul M.R.Ș. a stabilit cu intenție o valoare diminuată, față de valoarea comercială reală, pentru o suprafață de 11.890 m.p. teren situată în intravilanul municipiului Constanța, stațiunea Mamaia, aparținând domeniului privat al municipiului Constanța, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestuia. Terenul respectiv a fost cumpărat de SC M. SRL, reprezentată legal de inculpata H.M.S.G. La data de 31 mai 2007, inculpatele H.M.S.G. și SC M.SRL au dobândit, prin cumpărare, de la RAEDPP Constanța, un teren în suprafață de 502,81 m.p. cunoscând că prețul atribuit era cu mult diminuat față de valoarea comercială reală.
Terenul respectiv a fost, ulterior, transferat societăților comerciale SC B. SA (la data de 31 octombrie 2007) și de SC M.G.D. SA (la data de 16 decembrie 2010), reprezentante de aceeași inculpată. Tranzacțiile respective s-au făcut prin creșterea succesivă a prețului, astfel încât SC M.G.D. SA a dobândit terenurile respective la o valoare aproximativ egală cu cea de piață, fiind disimulată proveniența ilicită a acestor terenuri. După trimiterea sa în judecată, prin rechizitoriul nr. 29/P/2005 din data de 24 octombrie 2008, împreună cu R.C., D.R.D., M.I. și C.N.A., inculpatul M.R.Ș., deși avea obligația legală, conform art. 86 alin.(2) din Legea nr. 188/1999, nu a dispus suspendarea acestora din funcțiile publice pe care le dețineau în cadrul Primăriei Constanța, faptă care a avut ca efect plata nelegală a drepturilor salariale către persoanele respective precum și obținerea unor foloase necuvenite pentru acestea. În intervalul de timp dintre 17 martie 2009 (data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 20821/20 noiembrie 2008) și până la data emiterii prezentului rechizitoriu, inculpatul M.R.Ș., cu știință, nu și-a îndeplinit obligația care decurgea din funcția de primar al municipiului Constanța privind predarea a două terenuri către proprietarul lor, care le cumpărase de la Consiliul Local Constanța, omisiune care a avut ca urmare plata sumei de 141.696,14 lei, de la bugetul local, cu titlul de despăgubiri, precum și un avantaj patrimonial pentru persoana care folosește, în prezent, fără drept cele două imobile.
4. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.232/P/2015 din 16 noiembrie 2015, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.V.A. (primarul orașului Techirghiol), în stare de arest preventiv, pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.7 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.289 alin.(1) C.pen.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 13 octombrie 2015, inculpatul S.V.A., în calitate de primar al orașului Techirghiol, a pretins de la un om de afaceri, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, sumele de 40.000 lei și respectiv 64.000 lei, reprezentând un procent de aproximativ 4% din facturile de 1.100.000 lei și respectiv 1.600.000 lei, care urmau să fie emise de societatea denunțătorului în temeiul unui contract de execuție lucrări și achitate de Primăria orașului Techirghiol.
În baza acestei înțelegeri, la data de 23 octombrie 2015, inculpatul S.V.A. a primit de la aceeași persoană suma de 40.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constituirea infracțiunii flagrante.
5. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.147/P/2010 din 23 septembrie 2015, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați persoane fizice, respectiv inculpatul U.I.N. (primarul comunei Limanu) pentru infracțiunile de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție în formă continuată (două acte materiale) prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 modificată în referire la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) și art. 5 alin.(1) C.pen., și folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 modificată, cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen., inculpatul V.B. pentru infracțiunile de complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție faptă prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 modificată în referire la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.p. (două acte materiale) și art. 5 alin.(1) C.pen. și de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen., inculpata T.A. pentru infracțiunea de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen., inculpatul B.E. pentru infracțiunile de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. art. 48 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen. și de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, fapte prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 modificată în referire la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen., și inculpatul C.V. pentru infracțiunile de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. art. 48 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 modificată cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen. și de complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 modificată în referire la art. 297 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008 – 2009, în contextul unui proiect finanțat din fonduri PHARE, intitulat „Turism Transfrontalier pe bicicletă – pistă comună pentru pietoni și biciclete pe faleza Mării Negre în zona 2 Mai – Vama Veche – frontieră”, inculpatul U.I.N., beneficiind de sprijinul celorlalți inculpați, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce decurgeau din calitățile de primar al comunei Limanu, județul Constanța, a atribuit acest contract societății comerciale reprezentate de inculpatul C.V., fără respectarea prevederilor legale. În același context, inculpatul U.I.N., deși cunoștea împrejurarea că o parte a lucrărilor aferente traseului modificat al pistei comune s-a realizat anterior semnării unui act adițional la contractul respectiv de lucrări, a prezentat Autorității de Management documente cu un conținut nereal, care atestau în mod fictiv faptul că lucrările ar fi fost efectuate după intrarea în vigoare a actului respectiv. În baza acestor documente unitatea administrativ – teritorială Limanu a obținut fonduri nerambursabile în cuantum de 413.641,31 lei. Documentele respective au fost întocmite și semnate de inculpații T.E., în calitate de proiectant al lucrărilor respective, B.E. diriginte de șantier și C.V.
Faptele descrise anterior au avut drept consecință aplicarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a unei corecții financiare de 25% din valoarea contractului de lucrări, modificat prin actul adițional (reprezentând 116.258,73 euro și TVA în cuantum de 79.373,46 lei,), ce a determinat stabilirea în sarcina beneficiarului finanțării, respectiv a Consiliului Local al comunei Limanu, a unei creanțe bugetare de 68.427,19 euro, aferente contribuției Uniunii Europene la finanțarea proiectului, 92.012,03 lei, aferente contribuției publice naționale de la bugetul de stat, și TVA în sumă de 79.374,78 lei. De menționat este faptul că atât atribuirea actului adițional aceleiași firme reprezentate de inculpatul C.V. cât și aplicarea corecției financiare mai sus amintită au avut la bază o notă cu un conținut nereal întocmită de inculpatul Voicu Bogdan.
Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 215.428,10 euro. Serviciul teritorial Craiova
1. Prin rechizitoriul nr.162/P/2009 din 06 iulie 2015 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată, în stare restrictivă de libertate (prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar), a inculpatului:
- Z.D.M., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. a), b) și c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 în formă continuată (16 acte materiale), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen.,
În fapt, s-a reținut că, în perioada 2007-2008, inculpatul Z.D.M., cu intenție, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a înființat și administrat în fapt, pe o perioadă limitată de timp, S.C. A.P. SRL Craiova și S.C. A.P. SRL Craiova, prin intermediul cărora a desfășurat operațiuni comerciale cu cereale, cu diverse societăți comerciale din țară și din spațiul intracomunitar înregistrând în evidențele contabile sau în alte documente legale cheltuieli, respectiv facturi care nu au avut la bază operațiuni reale ori alte operațiuni fictive, a ascuns sursa impozabilă și nu a evidențiat în actele contabile operațiunile comerciale efectuate în scopul disimulării realității provenienței produselor în cauză, a omis evidențierea veniturilor realizate, având drept consecință denaturarea veniturilor și a cheltuielilor, în scopul fraudării bugetului consolidat de statului, în dauna căruia a produs un prejudiciu de 11.110.028 lei (3.224.569 euro).
2. Prin rechizitoriul nr.162/P/2014 din 04 mai 2015 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților :
- M.E.C. – magistrat judecător în cadrul Tribunalului Olt – Secția penală la data săvârșirii faptelor (actual președinte al acestei instanțe, suspendat din funcție ca urmare a Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 25 martie 2015, C.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.; trafic de influență, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.; spălare de bani în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen. și fals în declarații în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 326 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1)C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.; infracțiuni săvârșite în concurs real, prev. de art. 38 alin. (1) C.pen.
- M.I.S. –pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen.
- C.D. – avocat în cadrul Baroului Olt, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1)C.pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.; trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen. și complicitate la spălare de bani în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 656/2002 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen.; infracțiuni săvârșite în concurs real, prev. de art. 38 alin. (1) C.pen.
- trimiterea în judecată în stare restrictivă de libertate (prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar), a inculpatului B.I., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, inculpata M.E.C. – judecător în cadrul secției penale a Tribunalului Olt la data săvârșirii infracțiunilor și actual președinte al acestei instanțe (suspendat din aceste funcții ca urmare a Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 25 martie 2015) care, în perioada august 2011 – 20 septembrie 2011, a pretins și primit prin intermediul inculpatului C.D. – avocat în cadrul Baroului Olt (nașul său de cununie) suma de 200.000 de euro în două tranșe de 150.000 de euro și 50.000 de euro de la martorul denunțător A.F. pentru ca în legătură cu îndatoririle de serviciu și datorită influenței pe care o avea asupra colegilor judecători din cadrul instanței învestiți cu soluționarea cauzei, să asigure cercetarea în stare de libertate a inculpatului A.S. (prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de nu părăsi localitatea) precum și condamnarea acestuia la o pedeapsă neprivativă de libertate în cadrul dosarului penal înregistrat la Tribunal Olt sub nr. 1927/104/2011 la Tribunalul Olt, având ca obiect săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care și infracțiunea de tentativă de omor de către inculpații A.S. – zis B.M. (judecat în stare de arest preventiv), A.F. – zis B. (judecat în libertate) și A.F. (judecată în libertate) în dauna părții vătămate A.I..
În concret, după ce a primit suma de 150.000 de euro înaintea termenului de judecată din data de 31 august 2011, la termenul din data de 20 septembrie 2015 inculpata a amânat pronunțarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de nu părăsi localitatea formulată de inculpatul A.S. pentru data de 22 septembrie 2015 (pentru a primi a doua tranșă de 50.000 de euro de la martorul denunțător A.F.), termen la care a admis cererea și a dispus astfel cercetarea acestuia în libertate.
De asemenea, potrivit probelor administrate în cauză (declarații de martor – O.L., C.D.M., declarații de inculpatul C.D., coroborate cu procesele verbale de redare a convorbirilor înregistrate de martorul denunțător A.F.) inculpata a fost în permanență interesată de judecarea acestui dosar, de situația inculpatului A.S. și implicit de soluția care urma să fie pronunțată pe fondul cauzei sugerând în repetate rânduri judecătoarelor O.L. (căreia i-a fost repartizat spre soluționare pe fond dosarul penal) și C.D.M. (care a preluat judecata pe fond a cauzei) să dispună cercetarea lui A.S. în stare de libertate prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea precum și condamnarea la o pedeapsă neprivativă de libertate, susținând în permanență că nu există probe care să confirme vinovăția inculpatului.
Inculpata M.E.C., în intervalul 14-22 decembrie 2011 și în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu soțul său – inculpatul M.I.S. și cu complicitatea inculpatului C.D., a achiziționat din suma de 200.000 de euro reprezentând produsul infracțiunilor de corupție susmenționate, mai multe bunuri imobile, acționând pentru disimularea provenienței ilicite a sumelor de bani plătite și implicit pentru a crea o aparență legală a acestor tranzacții cu privire la modalitatea de dobândire, iar ulterior, în perioada 17 august 2012 – 12 septembrie 2012, în contextul presiunilor exercitate de membrii familiei A.S. privind restituirea sumei de 200.000 de euro, inclusiv cu sesizarea organelor de urmărire penală, a participat la efectuarea a 2 tranzacții succesive prin care imobilul situat în Băile Olănești a fost trecut fictiv în proprietatea martorului V.A. iar apoi a fost transmis în proprietatea numitei M.E. (concubina martorului denunțător A.F.), pentru a se asigura astfel sustragerea de la răspunderea penală a persoanelor care au săvârșit infracțiunile de luare de mită, trafic de influență și complicitate la acestea.
Actele materiale care intră în componența infracțiunii de spălare de bani în formă continuată constau în următoarele operațiuni :
a) achiziția unui teren intravilan în suprafață de 600 mp situat în municipiul Slatina, Aleea Tineretului nr.5 B, județul Olt, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2557 din 14 decembrie 2012 de BNP D.V.C., având drept cumpărători pe soții M. iar ca vânzător Primăria mun. Slatina, reprezentată de S.A.L.M. iar pentru a crea o aparență că suma de 9.300 de euro plătită are o proveniență licită a fost încheiat la data de 12 decembrie 2011 contractul fictiv de împrumut sub semnătură privată, având ca obiect suma de 10.000 de euro între inc. M.E.C. și M.I.S. (debitori) și martorul V.A. (creditor) – cumnatul inculpatului C.D..
b) achiziția unui teren în suprafață de 703 mp și a unei construcții de 29 mp pe același amplasament situate în localitatea Băile Olănești, str. Mura, nr. 14, județul Vâlcea, prin contractul de donație autentificat sub nr. 1668/21 decembrie 2011 de BNP I.S., în realitate între martora D.P. (proprietara imobilelor) și M.I.S. fiind încheiat un contract tipic de vânzare-cumpărare și plătindu-se prețul de 55.000 lei.
c) achiziția unui teren situat în localitatea Corbu, județul Constanța, în suprafață de 1250 mp amplasat în apropierea falezei Mării Negre, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5755/22 decembrie 2011 de BNP E.M., încheiat între I.A.M. (vânzător) și M.I.S. (cumpărător) în cuprinsul contractului fiind consemnat un preț nereal, respectiv 10.000 lei, o parcelă identică de teren, situată în vecinătatea acestui imobil fiind vândută de numita I.A.M. la prețul de 16.500 de euro în cursul lunii august 2011.
d) vânzarea fictivă a imobilului compus din teren și construcție situat în localitatea Băile Olănești, str. Mura, nr. 14, județul Vâlcea prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între inc. C.D. (mandatar al vânzătorului M.I.S.) și martorul V.A., autentificat sub nr. 1256/17 august 2012 de BNP D.V.C., fiind stipulat un preț de 8.000 lei, această tranzacție fiind fictivă și având drept unic scop interpunerea de persoane și evitarea ca între soții M. și membrii familiei A.S. să poată fi stabilită vreo legătură directă.
e) vânzarea imobilului compus din teren și construcție situat în localitatea Băile Olănești, str. Mura, nr. 14, județul Vâlcea prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între martorii V.A. și V.F. (vânzători) și M.E. – concubina martorului denunțător A.F. (cumpărător), autentificat sub nr. 1011 din 21 septembrie 2012 de BNP C.V., fiind stipulat un preț de 8.000 lei, această tranzacție reprezentând în fapt restituirea de către inc. M.E.C. către membrii fam. A.S. a unei părți din suma de 200.000 de euro, valoarea imobilului fiind stabilită de comun acord la suma de 30.000 de euro și urmărindu-se același scop, respectiv interpunerea de persoane și evitarea ca între soții M. și membrii fam. A.S. să poată fi stabilită vreo legătură directă.
Inculpata M.E.C. a semnat contractul fictiv de împrumut prevăzut la lit. a) și a participat la săvârșirea celorlalte acte materiale prin punerea la dispoziția inc. M.I.S. a sumei de bani necesare pentru achiziționarea imobilelor, provenind din săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență, acționând pentru ca prin intermediul soțului său, al inculpatului C.D. și al altor persoane interpuse în tranzacțiile susmenționate să poată beneficia de aceste imobile prin disimularea originii ilicite a sumelor de bani plătite și pentru a se asigura că nu va răspunde penal pentru faptele săvârșite, derularea prin interpunerea de persoane (martorii V.A. și V.S’F.) a tranzacțiilor prevăzute la lit. d) și e) prin care s-a restituit o parte din suma de 200.000 de euro membrilor familiei A.S., fiind realizată pentru a nu se stabili vreo conexiune cu aceștia și implicit a evita tragerea la răspundere penală pentru infracțiunile comise.
Chiar dacă ne raportăm la prețul stipulat în aceste convenții, în condițiile în care imobilul din localitatea Corbu, județul Constanța a fost cumpărat cu o sumă mai mare decât cea prevăzută în contract, rezultă că în intervalul 14-22 decembrie 2011, soții M. au achiziționat imobile pentru care au plătit suma totală de 65.000 lei și 9.300 de euro, în condițiile în care unica sursă de venit licit a familiei îl constituia salariul obținut ca judecător de către inc. M.E.C., care potrivit celor consemnate în declarația de avere depusă în anul 2012 a totalizat doar suma de 72.705 lei, rezultând astfel că aceste achiziții au fost efectuate din produsul infracțiunilor de corupție descrise mai sus.
Inculpata M.E.C., în baza aceleiași rezoluții infracționale nu a respectat prevederile art. 93 din Legea 303/2004 și nu a menționat în declarațiile de avere întocmite pe propria răspundere și înregistrate la Tribunalul Olt sub nr. 3/06 iunie 2012, 14/14 iunie 203, 14/13 iunie 2014 și 3/29 ianuarie 2015, cumpărarea și ulterior vânzarea imobilului (teren+construcție) din Băile Olănești, jud. Vâlcea, cumpărarea imobilului (teren) din com. Corbu, jud. Constanța și a menționat o datorie nereală conform contractului fictiv de împrumut încheiat în data de 12 decembrie 2011 cu martorul V.A. făcând astfel declarații necorespunzătoare adevărului în vederea producerii unei consecințe juridice, urmărind să ascundă cumpărarea și vânzarea de bunuri imobile ale căror achiziții nu le putea justifica din venituri obținute licit.
Inculpatul M.I.S., în perioada 14-22 decembrie 2011 și în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu soția său – inculpata M.E.C. și cu complicitatea inculpatului C.D. a achiziționat din suma de 200.000 de euro reprezentând produsul infracțiunilor de corupție susmenționate a cărei proveniență a cunoscut-o pentru că depășea veniturile licite obținute de soția sa iar el personal nu realiza vreun venit, mai multe bunuri imobile, acționând pentru disimularea originii ilicite a sumelor de bani plătite și implicit pentru a crea o aparență legală a acestor tranzacții cu privire la modalitatea de dobândire, iar ulterior, în perioada 17 august 2012 – 12 septembrie 2012, în contextul presiunilor exercitate de membrii fam. A.S. privind restituirea sumei de 200.000 de euro, inclusiv cu sesizarea organelor de urmărire penală, a participat la efectuarea a 2 tranzacții succesive prin care imobilul situat în Băile Olănești a fost trecut fictiv în proprietatea martorului V.A. iar apoi a fost transmis în proprietatea numitei M.E. (concubina martorului denunțător A.F.), pentru a se asigura astfel sustragerea de la răspunderea penală a persoanelor care au săvârșit infracțiunile de luare de mită, trafic de influență și complicitate la acestea.
Inculpatul C.D. - avocat în cadrul Baroului Olt, în perioada august 2011 – 20 septembrie 2011, a pretins și primit, pentru sine și pentru altul (inculpata M.E.C.) suma de 200.000 de euro în două tranșe de 150.000 de euro și 50.000 de euro de la martorul denunțător A.F., invocând faptul că, prin prisma relațiilor personale (naș de cununie) are influență asupra inculpatei M.E.C. judecător în cadrul secției penale a Tribunalului Olt la data săvârșirii infracțiunilor și că o va determina pe aceasta să asigure, în legătură cu îndatoririle de serviciu și datorită influenței pe care o avea asupra colegilor judecători din cadrul instanței învestiți cu soluționarea cauzei, cercetarea în stare de libertate a inc. A.S. (prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de nu părăsi localitatea) precum și condamnarea acestuia la o pedeapsă neprivativă de libertate în cadrul dosarului penal înregistrat la Tribunal Olt sub nr. 1927/104/2011.
În concret, potrivit celor declarate de inculpat întreaga sumă de 200.000 de euro a fost dată inculpatei M.E.C. care l-a asigurat că va realiza cele solicitate de martorul denunțător, urmând ca în momentul pronunțării unei hotărâri favorabile lui A.S., inculpatul C.D. să primească un procent de 10% din produsul infracțiunilor de corupție, respectiv suma de 20.000 de euro, înțelegere care nu s-a mai materializat.
Inculpatul C.D., în perioada 14-22 decembrie 2011 și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a facilitat cu intenție efectuarea de către inculpații M.E.C. și M.I.S. a mai multor operațiuni imobiliare cunoscând că sumele de bani plătite proveneau din suma de 200.000 de euro – produsul infracțiunilor de corupție susmenționate și acționând pentru disimularea originii ilicite a sumelor de bani plătite și implicit pentru a crea o aparență legală a acestor tranzacții cu privire la modalitatea de dobândire, iar ulterior, în perioada 17 august 2012 – 12 septembrie 2012, în contextul presiunilor exercitate de membrii fam. A.S. privind restituirea sumei de 200.000 de euro, inclusiv cu sesizarea organelor de urmărire penală, a facilitat efectuarea a 2 tranzacții succesive prin care imobilul situat în Băile Olănești a fost trecut fictiv în proprietatea martorului V.A. iar apoi a fost transmis în proprietatea numitei M.E. (concubina martorului denunțător A.F.), pentru a se asigura astfel sustragerea de la răspunderea penală a persoanelor care au săvârșit infracțiunile de luare de mită, trafic de influență și complicitate la acestea.
Inculpatul B.I., în intervalul 31 ianuarie 2012-22 februarie 2012, a acceptat promisiunea remiterii sumei de 100.000 de euro de la martorul denunțător A.F., primind efectiv suma de 50.000 de euro, pentru a-și folosi influența deținută asupra judecătorului C.D.M. (cu care se află în relații de rudenie), învestit cu soluționarea dosarului nr.1927/104/2011 al Tribunalului Olt și a o determina pe aceasta să dispună o hotărâre favorabilă celor trei inculpați, respectiv A.S., A.F. și A.F..
3. Prin rechizitoriul nr. 267/P/2014 din 18 martie 2015 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată, în stare restrictivă de libertate (prin dispunerea măsurii preventive a controlului judiciar), a inculpatului: - B.I. –pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 19 din OUG 43/2002.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul B.I., începând cu data de 09 septembrie 2014, în calitate de reprezentant de fapt al SC H.S. SA, a promis martorului denunțător C.L.D. – reprezentant legal al SC CEO S.A. și având funcția de director general executiv, returnarea unui procent de 15% (estimat la suma de 253.500 lei) pentru prim ministrul României și Partidul Social Democrat și a unui alt procent de 5% (estimat la suma de 84.500 lei) pentru C.L.D., în total 338.000 lei, din contravaloarea tuturor contractelor care îi vor fi atribuite prin intermediul societății susmenționate, acordând un interes deosebit următoarelor contracte de achiziții publice: furnizarea de rulmenți, în valoare de aproximativ 450.000 lei și 90.000 lei; furnizarea de piese pentru robinete și vane de diferite dimensiuni, în valoare totală de aproximativ 180.000 lei, furnizarea de electrozi în valoare de aprox. 346.000 lei și furnizarea de salopete de lucru cu o valoare de aprox. 625.000 lei, toate în cuantum de 1.690.000 lei și care, în data de 6.10.2014, a dat efectiv martorului denunțător suma de 25.000 lei, reprezentând un avans din totalul sumei promise, pentru a-și asigura încredințarea acestor contracte.
4. Prin rechizitoriul nr. 359/P/2014 din 08 mai 2015 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus:
- trimiterea în judecată în stare restrictivă de libertate (prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar), a inculpatei: M.I, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: trafic de influență în formă continuată, prev. de art.291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art.35 alin. (1) C.pen.(16 acte materiale), complicitate la infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prev. de art.48 C.pen. rap. la art.289 alin. (1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic. 35 alin. (1) C.pen. (5 acte materiale), dare de mită, prev. de art.290 alin. (1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000, infracțiuni săvârșite în concurs real, prev. de art. 38 alin. (1) C.pen.
- trimiterea în judecată, stare de arest preventiv, a inculpaților : S.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 al. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 al. (1) C.pen. (6 acte materiale); Ț.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prev. de art. 291 al. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 al. (1) C.pen. (6 acte materiale); C.C.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prev. de art.291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art.35 alin. (1) C.pen. (9 acte materiale).
- trimiterea în judecată, stare de libertate, a inculpaților M.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000; OC.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 alin (1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, inculpata M.I., în baza unei rezoluții infracționale unice, prevalându-se de relațiile pe care le are cu funcționari publici cu putere de decizie de la mai multe instituții publice, respectiv Primăria municipiului Craiova, DGASPC Dolj, Spitalul Clinic de Urgență nr. 1 Craiova, în intervalul 2007-2015, a pretins și primit sume de bani cuprinse între 500 lei și 8500 euro de la T.D.D., Z.V., C.M., B.M.V., G.L.E., T.A., C.I., D.E., O.I.A., P.T.V., P.E.M., D.V., D.A.L., G.E.C., I.A. și S.I., în scopul facilitării angajării acestora la diverse instituții, respectiv pensionării medicale (cazul suspecților I.A. și S.I.), prin intermediul inculpatelor Ț.R., C.C.M. și M.M..
Inculpata M.I., în baza unei rezoluții infracționale unice și în înțelegere infracțională cu inculpatul S.R. - șef al Serviciului de Evaluare Complexa a Persoanei Adulte cu Handicap (S.E.C.PEN.A.H.) din cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj, în intervalul 2013-2015, a racolat persoane interesate să obțină certificate de încadrare în grad de handicap, fără a fi îndreptățite și de la care a pretins și primit, sume cuprinse între 500 lei și 1000 lei, (5 acte materiale – trei pretinderi și primiri de la suspectul B.V., de la care, în intervalul 2013 – 2015, a primit suma de 1500 lei, în trei tranșe, de câte 500 lei, în anul 2014 – 1000 lei de la suspecta R.A. și în anul 2015, 500 lei de la suspecta I.M.M. ).
Prin faptele descrise mai sus, inculpata M.I. a pretins și primit pentru sine și pentru inculpații S.M., Ț.R., C.C.M. și M.M., în intervalul 2007-2015, suma totală de 67.000 euro și 26.000 lei.
Inculpata M.I. a remis inculpatului S.R. suma de 1000 lei, în cursul anului 2014, pentru obținerea unui certificat de încadrarea în gradul I de handicap cu însoțitor, pentru mama sa, numita I.P..
Inculpatul S.R., în baza unei rezoluții infracționale unice, prin intermediul inculpatei M.I., în calitatea sa de șef al Serviciului de Evaluare Complexa a Persoanei Adulte cu Handicap din cadrul DGASPC Dolj și, care, potrivit fișei postului nr. 407, avea ca atribuții de serviciu, răspunderea, verificarea și avizarea raportului de evaluare complexă respectând criteriile de încadrare în grad de handicap, în perioada 2013-2015, a pretins și primit suma totală de 4000 lei, pentru a facilita încadrarea în grad de handicap I cu însoțitor sau încadrarea în grad de handicap accentuat și astfel, persoanele interesate să beneficieze de o indemnizație specială.
Inculpata Ț.R., în baza unei rezoluții infracționale unice, în intervalul 2011-2015, în înțelegere infracțională cu inculpata M.I., prin intermediul căreia, a pretins și primit sume de bani cuprinse între 2000 lei și 8500 euro, în total 16.500 euro și 4.000 lei, de la numiții G.E.C., G.E.L., T.D.D., C.M., S.I. și I.A., cărora le-a creat convingerea că, în virtutea funcțiilor pe care le-a deținut în cadrul Primăriei municipiului Craiova, respectiv director de asistență și protecție socială și director adjunct la Direcția Impozite și Taxe Craiova în cadrul aceleiași instituții, iar ulterior, jurist, în cadrul aceleiași instituții, poate să intervină la factori de decizie din cadrul unor instituții publice, în vederea angajării acestora sau pensionării lor medicale.
Inculpata C.C.M., în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 2007-2014, în care a ocupat funcțiile de manager al Spitalului Clinic de Urgență nr.1 Craiova (în perioada 29 mai 2006-15 noiembrie 2009), respectiv, viceprimar al municipiului Craiova (în perioada 22 iunie 2012-17 februarie 2015), prin intermediul inculpatei M.I., a pretins și primit sume de bani cuprinse între 15.000 lei și 8.000 euro, în total 50.500 euro și 15.000 lei, de la suspecții O.I.A., B.M.V., P.T.V., T.A., C.I., D.E., P.E.M., D.V. și D.A.L., pentru a fi angajate ca asistenți medicali, respectiv infirmieri, la unități spitalicești din municipiul Craiova, folosindu-se de ascendentul pe care inculpata C.C.M., în virtutea funcțiilor deținute, îl avea asupra membrilor comisiilor de organizarea și desfășurare a concursurilor respective.
Inculpata M.M., director adjunct în cadrul DGASPC Dolj, în înțelegere cu inculpata M.I., a pretins și primit pentru numita P.S. suma de 3.000 lei, pusă la dispoziție de martora Z.V., pentru ca să intervină la factori de decizie din cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj, cu atribuții în organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea unor funcții vacante în cadrul instituției, astfel încât P.S. să fie angajată pe unul din posturile de îngrijitori, scoase la concursul organizat în perioada 14-16 octombrie 2014, de către această instituție.
Inculpata O.C.L., în data de 31 martie 2015, l-a avertizat pe inculpatul S.R., că este vizat de o anchetă penală, activitate ce l-a determinat pe acesta să contramandeze întâlnirea pe care o avea cu inculpata M.I. și să distrugă actele medicale ale numitului R.G., pentru care acceptase suma de 500 lei în scopul eliberării, pe numele acestuia, a unui certificat de încadrare în grad de handicap, acte pe care le-a aruncat într-un tomberon de gunoi de la locul de muncă. Serviciul teritorial Galați
1. Prin rechizitoriul nr. 79/P/2013 din 08 aprilie 2015, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 1 inculpat, respectiv S.Ș. (comisar șef de poliție în cadrul I.P.J. V. – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice) - în stare de arest la domiciliu - pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 NCP în ref. la art. 6 și art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 NCP, a unei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 NCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 NCP, cu aplic. art. 5 alin. 1 NCP și a unei infracțiuni de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prev. de art. 275 alin. 1 NCP cu aplic. art. 5 alin. 1 NCP, toate în concurs real, cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
În fapt, s-a reținut că S.Ș., în calitate de ofițer de poliție în cadrul I.P.J. V. – Serviciul de Investigare a Fraudelor, care coordonează activitatea specifică pe linia combaterii evaziunii fiscale în domeniul materialelor feroase și neferoase, responsabil cu organizarea controalelor la centrele de colectare, în cursul anului 2013, a pretins și a primit de la numiții T.N. și B.I. diferite sume de bani pentru a nu efectua controale la societățile acestora, oferindu-le, în schimb, și informații de natură a îngreuna activitățile de verificare și cercetare întreprinse de organele abilitate ale statului.
În cauză, Primăria Municipiului F. a comunicat că nu se constituie parte civilă, întrucât amenzile aplicate persoanelor juridice se fac venit integral la bugetul de stat, apreciind că A.J.F.P. Vrancea ar trebui să se constituie parte civilă în cauză.
Prin ordonanța din data de 19.03.2015 s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător pe autoturismul marca Renault Megane aflat în proprietatea inculpatului S.Ș.
2. Prin rechizitoriul nr. 168/P/2014 din 23 februarie 2015, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 10 inculpați, respectiv: - S.A. - sub control judiciar - (inspector școlar la disciplina lb. română din cadrul I.S.J. B) -, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzute de art. 47 Cod penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, a infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal și a două infracțiuni de luare de mită prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 și 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal; D.I. (inspector școlar general al I.S.J. B.), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal; M.Ș.M.– (profesor corector al contestației formulată de eleva N.R. de la Liceul Teoretic „N. I.”), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal; A.C.L. –( profesor corector la examenul de bacalaureat în sesiunea august – septembrie 2014, la disciplina limba și literatura română), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal; B.A.B. –( elevă la Liceul Teoretic ,,N. I.” B.), pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 323 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; M.C.C. –( consilier juridic în cadrul I.S.J. B.,), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal; D.D.M. – (consilier superior în cadrul Direcției Generale Învățământ în Limbile Minorităților - Direcția Minorități din M.E.C.), pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 47 Cod penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal; P.V. – (inspector școlar la disciplina informatică în cadrul I.S.J.B.), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal; P.P. – (profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic ,,P.C.” B.), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal și P.P. –( profesor la Șc. Gimnazială nr. 30 ,,G.T.” C), pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 48 Cod penal raportat la art. 290 alin. 1 Cod penal în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a infracțiunii prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal în referire la art. 6 și 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 și a infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 47 Cod penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul S.A. în calitate de inspector școlar și de profesor evaluator, la data de 05.09.2014 a primit suma de 800 lei de la inculpații R:G. și R.M. părinții elevei R.M.E., după ce a acceptat anterior, ca în schimbul oferirii și promisiunii unui folos material, să corecteze în mod favorabil contestația formulată de R.M.E. împotriva tezei scrise la lb. română de la examenul de bacalaureat sesiunea august – septembrie 2014.
Inculpatul P.P., în perioada 02.09-05.09.2014, cu intenție, l-a ajutat pe inculpatul S.A., să primească un folos material de la inculpații R.G. și R.M., respectiv suma de 800 lei.
Inculpata A.C.L., în calitate de profesor corector la examenul de bacalaureat în sesiunea august – septembrie 2014, urmare a determinării sale de către inspectorul școlar inculpatul S.A., la data de 03.09.2014 a corectat în mod intenționat favorabil, contestația formulată de elevul A.I.M.
Inculpata M.Ș.M., la data de 27.06.2014, în calitate de profesor corector al contestației formulată de eleva N.R. de la Liceul Teoretic „N. I.”, urmare a determinării sale exercitată în data de 26.06.2014 de către inculpatul S.A., a corectat în mod intenționat favorabil probele (tezele) scrise susținute de eleva menționată.
Inculpata B.A.B., în calitate de elevă, în baza unei rezoluții infracționale unice, prin două acte materiale săvârșite la diferite intervale de timp, în cursul lunii aprilie 2014, a depus la cabinetul medical al liceului adeverințele medicale - cunoscând că sunt falsificate, cu scopul motivării absențelor și determinând în final, promovarea în anul școlar următor.
Inculpata P.V., în calitate de inspector școlar la disciplina informatică în înțelegere cu inculpații S.A., și M.C.C., consilier juridic la Inspectoratul Școlar Județean B., a omis cu știință consemnarea în actul de control a 55 absențe nemotivate ale elevei B.A.B. fiind astfel recalculată nota la purtare acordată elevei, astfel încât aceasta să promoveze anul școlar.
3. Prin rechizitoriul nr. 190/P/2014 din 18 august 2015, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 1 inculpat și anume: H.C (primar al unui municipiu) - în stare de arest la domiciliu - pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal; efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal și a 5 inculpați - în stare de control judiciar – și anume: H.V. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal în ref. la art. 289 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 (referitoare la apartamentul din blocul C.) cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal; complicitate la efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, în formă continuată, prevăzută de art. 48 al.1 Cod penal în ref. la art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal; H.S.I. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal; G.C.C. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal; B.M. ( secretar al unui Consiliu Local) - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și P.V.C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul H.G., în calitate de primar al unui municipiu, la data de 26.10.2007 a semnat autorizația de construire nr. 747/26.10.2007 eliberată de Primăria mun. T., respectiv autorizația de construire nr. 718/40887 din 12.12.2006 pentru SC C. SRL T, în vederea construirii unui bloc de locuințe în imediata apropiere a Penitenciarului T. și a Centrului Militar Județean T., fără a se fi obținut avizele prealabile ale Ministerului Justiției și Ministerului Apărării Naționale, conform legislației în vigoare, în scopul primirii pentru aceasta, în baza înțelegerii prealabile cu administratorul firmei, G.C.C., la finalizarea lucrărilor de construire, respectiv la data de 21.01.2009, a unui apartament cu trei camere în care locuiește fiica acestuia, H.S.I, dar și în scopul protejării intereselor financiare ale SC C. SRL care avea încheiate și în derulare, mai multe contracte de prestări servicii și execuție lucrări cu Primăria mun. T., De asemenea, inculpatul H.G., în calitate de primar al unui municipiu, în mod indirect, începând cu luna ianuarie 2015, cu ajutorul soției sale, H.V, a desfășurat operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția de primar pe care o exercita din anul 2004, în scopul obținerii pentru sine a unor foloase materiale necuvenite reprezentând sume de bani provenite din închirierea unor spații pentru clipuri publicitare care erau afișate pe panoul electronic publicitar aflat în zona P. din municipiu,.
Inculpata H.V., la data de 21.01.2009, l-a ajutat pe soțul său, H.G., primarul unui municipiu, să primească de la SC C. SRL T., administrată de inculpatul G.C.C., un apartament cu trei camere în care locuiește fiica acestora, H.S.I.
Inculpatul G.C., în calitate de administrator al SC C. SRL T., în baza înțelegerii prealabile cu H.C., primarul municipiului, a dat acestuia, la data de 21.01.2009, un apartament cu trei camere situat în blocul de locuințe construit în condițiile arătate, apartament ce este folosit de fiica lui H.C., inculpata H.S.I.
Inculpata H.S.I., la data de 21.01.2009, l-a ajutat pe tatăl său, H.C. primarul unui municipiu, să primească de la SC C. SRL T., administrată de G.C.C., un apartament cu trei camere în care locuiește aceasta.
Inculpatul P.V.C., în calitate de arhitect șef al Primăriei mun. T., a semnat eliberarea autorizației de construire nr. 747/26.10.2007 eliberată pentru SC C. SRL T., în vederea construirii unui bloc de locuințe în imediata apropiere a Penitenciarului T. și a Centrului Militar Județean, cunoscând că nu au fost obținute avizele prealabile necesare pentru aceasta ale Ministerului Justiției și Ministerului Apărării Naționale.
Inculpata B.M., în calitate de secretar al unei primării de municipiu, la data de 26.10.2007, a semnat eliberarea autorizației de construire nr. 747/26.10.2007 eliberată pentru SC C. SRL T. în vederea construirii unui bloc de locuințe în imediata apropiere a Penitenciarului T. și a Centrului Militar Județean, cunoscând faptul că nu au fost obținute avizele prealabile necesare pentru aceasta ale Ministerului Justiției și Ministerului Apărării Naționale.
4. Prin rechizitoriul nr. 255/P/2013 din 04 august 2015, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați – respectiv GH.B.S. (fost președinte al unui Consiliu județean în perioada 2004 – iulie 2014) - aflat în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare aplicată printr-o hotărâre anterioară, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (acte materiale aferente perioadei 28.01.2008-03.12.2010) și conflict de interese în formă continuată prevăzută de art. 301 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (acte materiale aferente perioadei 28.03.2006-08.03.2012), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal. și R.A.D.(director economic în cadrul unui Consiliu județean ) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (acte materiale aferente perioadei 01.02.2008-15.12.2010).
În fapt, s-a reținut că, inculpatul Gh.B.S., în calitate de președinte al unui Consiliu județean și de ordonator principal de credite, a îndeplinit în perioada 28.03.2006 – 08.03.2012 mai multe acte (întocmirea expunerilor de motive, susținerea acestora și adoptarea hotărârilor, precum și a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive și Consiliul Județean B.) care au condus la obținerea în mod direct a unui folos patrimonial pentru SC C.F.B. SA B. și ASOCIAȚIA HANDBAL CLUB „D.” B, persoane juridice care au beneficiat de foloase necuvenite din bugetul Consiliului Județean.
,De asemenea, inculpatul Gh.B.S., în calitate de președinte al unui Consiliu județean, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin mai multe acte materiale, în perioada 28.03.2006 – 08.03.2012, a îndeplinit mai multe acte și a luat decizii prin care a obținut în mod indirect, prin intermediul SC F.C. S.A. B și ASOCIAȚIA HANDBAL CLUB „D” B, foloase patrimoniale în valoare totală de 7.492.360 lei pentru SC B. SA B (la care este acționar majoritar) și în mod direct foloase nepatrimoniale constând în capital electoral.
Totodată, s-a reținut că inculpata R.A.D., în calitate de director economic al Consiliului Județean, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în perioada 01.02.2008 – 15.12.2010, a aprobat finanțarea ASOCIAȚIEI HANDBAL CLUB „D” B cu suma de 3.942.360 lei (1.400.000 lei – 2008; 1.442.360 lei – 2009 și 1.110.000 lei – 2010), respectiv, în perioada 28.08.2008 – 29.09.2010, a aprobat finanțarea SC C.F.B. SA B cu suma de 1.300.000 lei (200.000 lei – 2008; 500.000 lei - 2009 și 600.000 lei - 2010), în condițiile în care, fie sumele de bani erau alocate din bugetul Consiliului Județean B aprobat pe anii 2008 – 2010 fără a exista angajamente legale, fie nu a existat o prevedere în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2008, pentru suma de 200.000 lei achitată către SC C.F.B SA și determinând în acest mod, producerea unui prejudiciu în cuantum de 5.242.362 lei în dauna Consiliului Județean B, concomitent cu obținerea unui folos patrimonial în valoare de 1.300.000 lei pentru SC C.F.B SA și a unui folos patrimonial în valoare de 3.942.360 lei pentru ASOCIAȚIA HANDBAL CLUB „D” B.
În cauză, Consiliul Județean a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 5.242.362 lei, fiind dispusă instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului Gh.B.S. respectiv : un imobil format din clădiri cu o valoare impozabilă de 1.364.906,40 lei și teren în suprafață de 340 mp; apartament cu o valoare de impunere de 119.227,95 lei; teren în suprafață de 430mp; teren în suprafață de 437 mp; autoturism marca Toyota Yaris și pe bunurile mobile și imobile ale inculpatei R.A.D., respectiv pe un apartament cu o valoare de impunere de 194.765,36 lei și un autoturism marca Renault Clio.
5. Prin rechizitoriul nr. 213/P/2011 din 04 august 2015, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 1 inculpat și anume Ș.S.F. (administrator al unei societăți comerciale) - pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 NCP (acte materiale aferente perioadei februarie 2006-februarie 2009) și art. 9 alin.1 lit. c și alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 NCP (13 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 NCP.
În fapt, s-a reținut că în calitate de administrator la SC S.E. SRL G, în perioada februarie 2006 – decembrie 2008, nu a înregistrat în evidența contabilă veniturile obținute în urma livrărilor de motorină, cereale și beton efectuate către SC C.M. SRL, SC C.P. SA, SC M. SA, SC V.T. SRL, SC E.C. SRL, SC B.S. SRL, SC D.F. SRL, SC H. SRL, SC L. SRL, SC T.G.T. SRL, SC E.D. SRL, SC F.E.I. SRL și SC C. SRL G, iar în perioada ianuarie – februarie 2009, a vândut un stivuitor Lugli tip 350, achiziționat în cursul anului 2008, fără a preciza valoarea de vânzare și fără a prezenta factura sau alte documente aferente vânzării, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prejudiciul cauzat fiind în cuantum de 318.648,46 lei (reprezentând TVA în cuantum de 313.213,10 lei și impozit pe profit în cuantum de 5.435,36 lei), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 NCP (acte materiale aferente perioadei februarie 2006-februarie 2009).
De asemenea, același inculpat, în perioada decembrie 2006- decembrie 2008, în calitate de asociat și administrator al unei societăți comerciale, a înregistrat în evidența contabilă un număr de 13 facturi fiscale emise de către SC T.G.T. SRL, SC E.D. SRL, SC F.E.I. SRL, SC C. SRL G și DF M. SRL, care nu exprimă operațiuni comerciale reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prejudiciul cauzat bugetului de stat, prin înregistrarea acestor facturi, fiind în cuantum de 5.578.957,98 lei.
În total, prejudiciul cauzat bugetului de stat de către SC S.E. SRL G, este în cuantum de 5.910.422,44 lei (echivalentul sumei de 1.490.686,38 Euro).
În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe un teren arabil, în suprafață de 20.000 mp, având o valoare de impozitare de 118 lei/ha, până la concurența sumei de 5.910.422,44 lei.
Serviciul teritorial Iași
1. Prin rechizitoriul numărul 18/P/2015 din 12 martie 2015 al Serviciului teritorial Iași s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
D.C.M., manager al unui spitalului din Iași, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, în formă continuată; complicitate la luare de mită, în formă continuată.
D.G., profesor universitar, doctor, șeful Catedrei de anestezie generală din cadrul Universității de Medicină Iași și șef al secției ATI din cadrul uni spitalul clinic de urgență, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, în formă continuată; fals intelectual, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În lunile iunie - iulie 2014, inculpata D.C.M., la diferite intervale de timp, în perioada de examinare la materia „Boli Infecțioase” a pretins implicit și primit în mod direct, suma totală de 5.700 Euro, de la un număr de 57 de studenți ai Facultății de Medicină Dentară din cadrul U.M.F. Iași – anul 2 de studii.
Această sumă de bani a fost remisă inculpatei în mod direct de către studenți sau prin intermediul unora dintre ei (în numele lor), pentru a-i promova pe aceștia la probele practică și teoretică ale examenului respectiv și a le acorda note de promovare de „8” și „9”, în absența unei evaluări obiective a tezelor de examinare și a acordării calificativelor pe baza evaluării obiective.
În perioada 06 - 30.01.2015, inculpatul D.G., la diferite intervale de timp, a pretins și primit indirect, prin intermediul inculpatei D.C.M., suma totală de 6.700 euro, de la un număr de 67 studenți ai Facultății de Medicină Dentară din cadrul U.M.F. Iași – anul 3 de studii (sau care au susținut examenul în vederea echivalării studiilor, urmare a transferului acestora de la altă Universitate de Medicină).
Acești bani au fost pretinși și primiți de către inculpat pentru a-i promova pe aceștia la probele practică și teoretică ale examenului de la materia „Anestezie Generală” și a le acorda note de promovare de „8” și „9” fără a ține seama de calificativele acordate pe baza evaluării obiective. Suma de bani a fost remisă inculpatei D.C., în mod direct, de către studenți sau prin intermediul unora dintre ei (în numele lor), la cabinetul de lucru al inculpatei aflat la parterul pavilionului 3 din incinta spitalului în care își desfășura activitatea. În aceeași perioadă, inculpatul D.G. a completat și asumat prin semnătură date nereale în carnetele a 6 studenți, în sensul că a menționat nota obținută de fiecare dintre aceștia la materia „Anestezie Generală. Sedare” (media finală), deși, pe de o parte, susnumiții nu susținuseră proba teoretică, iar pe de altă parte, din evaluarea făcută de către inculpat a tezelor olografe a rezultat că persoanele examinate obținuseră în realitate note mult mai mici.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei totale de 12.400 euro, ridicată cu ocazia constatării infracțiunii flagrante și a percheziției efectuate la domiciliul inculpaților.
2. Prin rechizitoriul numărul 94/P/2014 din 03 iulie 2015 al Serviciului teritorial Iași s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului A.C., deputat în Parlamentul României și administrator în fapt al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut săvârșirea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în formă continuată, (16 acte materiale); folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea,
și în stare de libertate, a inculpaților: T.C., director adjunct în cadrul unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea; A.C., fiul primului inculpat, în sarcina căruia s-au reținut săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în formă continuată, (9 acte materiale), complicitate la infracțiunea de folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea, în formă continuată, (9 acte materiale), R.A.C., D.V. și P.I., în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada august – decembrie 2014, în contextul în care una dintre firmele controlate de inculpatul A.C. făcea obiectul unui proces civil, acesta a contactat mai mulți reprezentanți ai beneficiarilor unor contracte de prestări servicii, pentru a negocia încheierea acestor acorduri cu o altă firmă administrată, în fapt, tot de inculpat.
De asemenea, obiectul negocierii l-a constituit și facturarea și achitarea, în numerar, atât către inculpatul A.C., cât și către ceilalți inculpați sau persoane apropiate acestuia, a datoriilor pe care diverși beneficiari le aveau față de firma în litigiu.
În perioada iulie – decembrie 2014, inculpatul A.C., beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, a folosit cu rea-credință bunurile și creditul aceleiași firme aflată în litigiu, într-un scop contrar intereselor acesteia, urmărind, totodată, să favorizeze alte societăți la care acesta avea interese direct sau indirect. Serviciul teritorial Oradea
1. Prin rechizitoriul din 17 iunie 2015 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 54/P/2010 a dispus trimiterea în judecată, în stare de a 6 inculpați, și anume 2 inculpați sub control judiciar, respectiv K.A.I.F. vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev. și ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 2481 C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu aplic. art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); luare de mită, faptă prev. și ped. de art. 254 alin. 1 C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen.(Legea nr. 286/2009) - totul cu aplic. art. 33 alin.(1) lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) și R.B. administrator al unui grup de societăți din Oradea, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin. 1 lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prev. și ped. de art. 25 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 2481 C.pen. (Legea nr.15/1968), cu aplic. art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art. 33 alin.(1) lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009).
și în stare de libertate a inculpaților B.V.L. administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la luare de mită, faptă prev. și ped. de art. 26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art. 254 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art.33 alin.(1) lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); M.F.L., MF., R.G.I, toți în calitate de administrator ai unor societăți comerciale, fiecare pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009).
În fapt, s-a reținut că în perioada octombrie 2003 – iunie 2004, inculpații K.A.I.F., B.V.L., M.F., M.F.L. și R.G.I. au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți comerciale înregistrate în România, Marea Britanie și Ungaria, prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de 300.000 euro. Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de inculpații K.A.I.F. și B.V.L. de la inculpatul M.F., pentru a-și exercita influența în favoarea unei societăți comerciale din Ungaria, astfel încât aceasta să obțină de la Primăria Municipiului Oradea adjudecarea contractului de parteneriat public-privat, având ca obiect construirea și exploatarea gropii ecologice de gunoi a municipiului Oradea.
Spălarea banilor a fost realizată sub masca plății unor livrări de utilaje și materiale pe care societatea din Debrețin - Ungaria le-a făcut către firma din România, folosind ca intermediari societățile din Londra, controlate de inculpatul B.V.L., respectiv a unei societăți comerciale din Oradea, administrată de inculpatul R.G.I..
În concret, societatea comercială din Ungaria a livrat către societatea din Londra utilaje și materiale în valoare de circa 187.000 euro pe care le-a recumpărat după câteva zile, prin intermediul altei societăți, cu peste 500.000 euro. Diferența de bani, în sumă de 300.000 euro, a fost retrasă din contul bancar al societății din Londra, în numerar, de inculpatul B.V.L., care apoi a remis banii inculpatului K.A.I.F.
În perioada octombrie 2003 – mai 2004, inculpații K.A.I.F., B.V.L. și R.B. au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți comerciale înregistrate în România și Marea Britanie, prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de 100.000 euro.
Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plății de către societatea din Oradea a unor utilaje pe care o altă societate le-a importat de la firme din Germania, prin intermediul societății din Londra, controlată de inculpatul B.V.L. Deși societățile din grupul de societăți orădene au negociat direct cu furnizorii germani, achiziția utilajelor a fost făcută prin intermediul societății paravan din Londra la prețuri cu circa 50% mai mari.
Diferența de bani, în sumă de 100.000 euro, a fost retrasă din contul bancar al societății din Londra, în numerar, de inculpatul B.V.L., care apoi a remis banii inculpatului K.A.I.F.
Cei 100.000 euro, spălați prin intermediul operațiunilor descrise mai sus, reprezintă foloase necuvenite pe care inculpatul R.B., în calitate de proprietar și administrator al grupului de societăți din Oradea, le-a plătit inculpatului K.A.I.F. pentru a-și exercita influența asupra funcționarilor implicați în derularea unor proceduri de achiziție publică, astfel încât acestea să fie adjudecate de firmele din grupul de firme controlate de R.B.
În perioada 2005 – iulie 2006, inculpații K.A.I.F., B.V.L. și R.B. au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți din România și SUA, prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de aproximativ 702.375 euro.
Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plății de către societatea din Oradea administrată de R.B. a unor utilaje pe care le-a importat de la firme din Germania și Olanda, prin intermediul societății din Washington – S.U.A., controlată de inculpatul B.V.L. Deși societățile din grupul de firme din Oradea controlate de R.B. au negociat direct cu furnizorii germani și olandezi, achiziția utilajelor a fost făcută prin intermediul societății paravan din Washington – S.U.A. la prețuri mult mai mari.
Diferența de bani, în sumă de 702.375 euro, a fost retrasă din contul bancar al societății americane, în numerar, și apoi a fost remisă inculpatului K.A.I.F. de inculpatul B.V.L.
Suma de bani respectivă, spălată prin intermediul operațiunilor descrise mai sus, reprezintă un folos necuvenit pe care inculpatul R.B., în calitate de proprietar și administrator al unui grup de societăți din Oradea, l-a plătit inculpatului K.A.I.F.(președinte al Consiliului Județean Bihor la data comiterii faptelor) pentru ca acesta să favorizeze una din societăți în cadrul procedurilor derulate de Consiliul Județean Bihor pentru vânzarea unor terenuri din municipiul Oradea. În același context, inculpatul R.B. a depus diligențele necesare pe lângă inculpatul K.A.I.F., pentru ca acesta, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, să întocmească documentațiile de urbanism caietele de sarcini pentru proiectele imobiliare ce urmau să fie realizate pe terenurile respective.
Prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul K.A.I.F., în cadrul celor două proceduri de vânzare de terenuri, Consiliul Județean Bihor a fost prejudiciat cu circa 6.126.219,40 euro.
În perioada 2004 – mai 2008, inculpatul K.A.I.F. prevalându-se de influența avută asupra funcționarilor din cadrul societății comerciale S.C. Electrocentrale S.A. Oradea, implicați în procedurile de achiziție publică, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul B.V.L., în mod repetat, au pretins și primit de la un om de afaceri suma de 3.210.472,21 euro, promițând că-i vor determina pe funcționarii susmenționați să atribuie contracte de furnizare de cărbune energetic către societatea comercială administrată de acesta din urmă.
Pentru a disimula adevărata natură a provenienței banilor, în mod repetat, participanții la comiterea infracțiunilor au încheiat mai multe contracte fictive de comision cu firme paravan ori au încorporat foloasele necuvenite în prețul de achiziție al cărbunelui.
Sumele de bani reprezentând foloasele necuvenite au fost retrase, în numerar, din conturile bancare ale firmelor paravan și au fost remise inculpatului K.A.I.F. de inculpatul B.V.L.
În cauză, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților K.A.I.F., R.B. și R.G.I. până la concurența sumei de 10.439.066 euro.
2. Prin rechizitoriul din 20 iulie 2014 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 44/P/2013 a dispus trimiterea în judecată, a unui inculpat sub control judiciar, K.G.V., executor judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și spălare a banilor, prev. de art.297 alin.(1) C.pen. rap. la art.132 din Legea nr. 78/2000 modificată cu referire la art. 5 C.pen. și art.29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 cu referire la art.5 C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.;
În fapt, în cauză s-a reținut că la data de 28 iunie 2011 a fost înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc K.G.V. cererea mai multor părți civile, prin care acestea au solicitat executarea silită, pentru suma de 360.400 euro, a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare, în baza titlului executoriu, respectiv sentința civilă a Tribunalului Satu Mare, definitivă și executorie, prin care s-a stabilit acordarea către acestea de despăgubiri prin echivalent pentru terenul în suprafață de 6.214 mp, constituindu-se astfel dosarul execuțional 160/2011.
La data de 16 decembrie 2011, până la pronunțarea unei soluții irevocabile, cauza privind acordarea de despăgubiri aflându-se la acel moment în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în contul de consemnări al Biroului Executorului Judecătoresc K.G.V. a fost virată suma de 1.603.548 lei, din care 1.564.928,88 lei (360.400 euro) reprezentând valoarea despăgubirilor și 38.619,71 lei reprezentând cheltuielile de executare aferente dosarului.
Ulterior, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 14 noiembrie 2011, de admitere a unui recurs în interesul legii, s-a statuat că în acțiunile întemeiate în baza Legii nr. 10/2001, prin care se solicita obligarea Statului Român de a acorda despăgubiri bănești pentru imobilele preluate în mod abuziv, Statul Român nu are calitate procesuală pasivă. În acest context, anticipând soluția irevocabilă ce urma să fie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs, părțile civile au solicitat inculpatului K.G.V. în mai multe rânduri să restituie Statului Român suma de 1.603.548 lei.
Tocmai ca urmare a admiterii recursului în interesul legii menționat mai sus, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București s-a constituit un dosar civil având ca obiect contestația la executare formulată de Ministerul Finanțelor Publice ca reprezentant legal al Statului Român în contradictoriu cu părțile civile, în cadrul căruia, la data de 24 mai 2012, s-a dispus restituirea executării silite în cuantum de 1.603.568 lei către Statul Român.
În perioada 09 martie – 02 mai 2012, în pofida cererilor de restituire a sumelor de bani către Statul Român, depuse de părțile civile, la biroul executorului judecătoresc, inculpatul K.G.V. a procedat, în mod abuziv și nelegal, la redistribuirea sumei de 1.603.568 lei în 35 de dosare execuționale.
Întrucât Ministerul Finanțelor Publice a virat în contul de consemnări al Biroul Executorului Judecătoresc K.G.V. sumele aferente despăgubirilor acordate în 22 de dosare dintre cele 35, realizându-se astfel în cazul acestora o dublă plată, inculpatul K.G.V., în aceeași manieră nelegală, în perioada iunie 2012 – august 2013, a efectuat o nouă redistribuire a sumei de 938.721,70 lei, încasată pentru cele 22 de dosare, în cadrul altor 199 dosare execuționale, ce priveau alți creditori și alte titluri executorii, fără legătură cu dosarul execuțional nr. 160/2011.
Ulterior, inculpatul Kiss Gabriel Valentin a retras din sumele redistribuite și a folosit în interes personal ori al biroului executor judecătoresc suma de 1.113.005,40 lei, cu titlu de cheltuieli de executare.
Ministerul Finanțe Publice, s-a constituit parte civilă în dosarul penal, cu suma de 1.603.548,69 lei, actualizată cu rata inflației la care se adaugă daune interese moratorii sub forma dobânzii penalizatoare începând cu data ieșirii din patrimoniul statului a acesteia, respectiv 16 decembrie 2011 și până la data achitării efective.
Părțile civile s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.603.568, lei cu titlu de daune materiale și cu suma de 1.603.568, lei cu titlu de daune morale.
3. Prin rechizitoriul din 10 februarie 2015 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 121/P/2013 a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului A.I.M. director executiv al Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu Mare, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art.289 alin.(1) C.pen., cu aplic.art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.5 din C.pen.; luare de mită în formă continuată, prev. de art. prev. de art.289 alin.(1) C.pen., cu aplic. art.6 din Legea nr. 78/2000 și art.35 din C.pen., cu aplicarea art.5 din C.pen.; abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art.297 alin.(2) C.pen. cu aplic. art.35 C.pen., toate cu aplic. art.38 C.pen.
și în stare de arest la domiciliu a inculpaților M.G., administrator al unei societății comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii dare de mită, prev. de art.290 alin.(1) C.pen., cu aplic.art.6 din Legea nr. 78/2000, cu reținerea art.5 din C.pen. și S.I., șef Birou Colectare și Executare Silită Persoane Juridice în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu-Mare, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită în formă continuată, prev. de art. prev. de art.48 rap. la art.289 alin.(1) C.pen. cu aplic. art.6 din Legea nr. 78/2000 și art.35 din C.pen., cu reținerea art.5 C.pen.; spălare de bani prev. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, rap. la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art.38 C.pen.
În fapt, în cauză s-a reținut faptul că în cursul lunii noiembrie 2013, inculpatul A.I.M., în calitate de director executiv interimar al Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu Mare, a pretins inculpatului M.G., ca societatea acestuia din urmă, pe cheltuiala proprie, să se ocupe de renovarea unui imobil situat în București, deținut de fiica inculpatului Ardelean Ioan Mircea.
În schimbul acestui folos patrimonial, inculpatul A.I.M. l-a asigurat pe agentul economic că va face demersurile necesare atât pentru a-i fi aprobată, în regim de urgență, cererea de rambursare TVA, pentru suma de 771.275 lei, aferentă lunii octombrie 2013, cât și pentru ca această sumă de bani să fie plătită în favoarea societății într-un termen cât mai scurt.
Astfel, în baza acestei înțelegeri prealabile dintre cei doi inculpați, în cursul lunii decembrie 2013, inculpatul M.G. a dispus unor angajați ai săi să execute lucrări de renovare, constând în achiziția de materiale și executarea lucrărilor de modernizare a imobilului respectiv, costul total al lucrărilor, în valoare de 23.614 lei, fiind suportat în întregime de firma acestuia.
În schimbul acestui folos patrimonial, la data de 22 decembrie 2013, cererea de rambursare a TVA, depusă de societatea comercială administrată de inculpatul M.G., la sediul Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu Mare, a fost aprobată în întregime de către funcționarii din cadrul instituției mai sus amintite.
La data de 22 decembrie 2013, a fost emisă decizia de rambursare a TVA în cuantum de 771.275 lei, act care a fost semnat de către inculpatul A.I.M., fără a fi efectuat ulterior vreun control de către inspectorii fiscali din cadrul instituției amintite, în ciuda faptului că societatea respectivă figura în evidențele instituției cu risc fiscal ridicat.
De menționat este faptul că, la data de 06 decembrie 2013, după ce fuseseră demarate lucrările de renovare mai sus amintite, inculpatul M.G. îi solicitase inculpatului A.I.M., ca până la data de 25 decembrie 2013, instituția publică, coordonată de acesta, să efectueze plata sumei respective. Inculpatul A.I.M. l-a asigurat că, în data de 24 decembrie 2013 va fi virată acea sumă de bani în contul societății, fapt care s-a și întâmplat.
În perioada noiembrie-decembrie 2013, respectiv luna martie 2014, inculpatul S.I., în calitate sa de șef Birou Colectare și Executare Silită Persoane Juridice în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu-Mare, în urma unei înțelegeri prealabile cu șeful său, inculpatul A.I.M., a pretins de la un agent economic, în numele acestuia din urmă, mai multe obiecte de mobilier (canapele fixe și extensibile, pat dormitor, saltele, perne etc.), în vederea mobilării a 4 locuințe ce aparțineau celor doi inculpați sau unor rude ale acestora.
Aceste bunuri, în valoare totală de aprox. 12.500 lei, au fost livrate de firma respectivă la adresele indicate de inculpatul S.I., fără a fi achitate de beneficiari. În schimbul acestui folos patrimonial, inculpatul S.I. i-a dat de înțeles reprezentantului societății comerciale respective, că șeful său, va proteja activitatea firmei, cu ocazia derulării unor controale fiscale desfășurate de către inspectorii fiscali din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu-Mare, în perioada noiembrie-decembrie 2013.
Pentru a disimula primirea bunurilor respective, cu titlu de mită, inculpatul S.I. i-a dispus agentului economic să întocmească o factură către firma unei rude, care nu a fost înregistrată în contabilitatea societății respective și nici nu a fost achitată până în prezent.
În perioada 2012-2014, inculpatul A.I.M. i-a creat unei persoane, care, în perioadele 2007 – 2013 respectiv aprilie 2014 - iunie 2014, a ocupat funcții de conducere în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Satu Mare, o situație de inferioritate pe temei de apartenență politică.
Concret inculpatul, printr-o atitudine de continuă ostilitate, l-a determinat pe acesta să renunțe la funcția publică deținută, întrucât dorea ca acea funcție de conducere să fie ocupată de o persoană care se afla în același partid politic ca și susnumitul, și anume de inculpatul S.I.
Acest lucru s-a și concretizat ulterior prin emiterea unor decizii de către directorul general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, emise în baza propunerilor formulate de inculpatul A.I.M.
În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător, în vederea confiscării speciale, respectiv a confiscării extinse, asupra mai multor sume de bani (25.000 de euro și 75.000 lei) și asupra a 36 monede din metal galben (cu o valoare totală de aprox. 37.000 euro), ridicate de la inculpatul Ardelean Ioan Mircea.
4. Prin rechizitoriul din 14 iulie 2015 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 126/P/2015 a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului V.D. vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și fals în declarații, în formă continuată art.326 C.pen. raportat la art. 35 alin.(1) C.pen. (5 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că în perioada iunie 2008 – iunie 2012, inculpatul V.D., în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, a reprezentat în fapt, a negociat și semnat personal acte și documente (constând în facturi fiscale, comenzi comerciale sau contracte și tranzacții comerciale) și a efectuat, ca reprezentant al unei societăți comerciale, operațiuni financiare, ca acte de comerț, pe relația cu mai multe societăți comerciale, comportându-se ca un administrator de fapt al societății, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
Totodată, în aceeași perioadă, inculpatul V.D. cu ocazia completării și depunerii declarațiilor de avere, aferente anilor 2008 – 2012, obligatorii pentru funcția de demnitate publică îndeplinită, a declarat necorespunzător adevărului situația privind deținerea unor părți sociale la societăți comerciale de către titularul declarației și membrii familiei sale.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor imobile și mobile, proprietatea inculpatului V.D. până la concurența sumei de 238.650 lei, reprezentând folosul necuvenit obținut pentru societatea respectivă din activitatea infracțională desfășurată de inculpat.
5. Prin rechizitoriul din 10 noiembrie 2015 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 109/P/2012 a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a 4 inculpați, H.C.E., administrator al unei firme de consultanță, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, cu aplic. art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); șantaj, faptă prev. și ped. de art. 194 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu aplic. art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art.33 alin.(1) lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); B.A. director al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, cu aplic. art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. art.26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009; trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 286/2009) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art.33 alin.(1) lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); C.I.D. reprezentant legal al unei societății comerciale din Oradea, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 cu aplic. art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.1 lit.b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art.33 alin.1 lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); A.Z. administrator al unei societăți comerciale din Baia Mare, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, cu aplic. art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. art.26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art.257 alin.1 C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. art.26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr.286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art. 33 alin.1 lit.a) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009);
sub control judiciar a inculpatului L. I. T., administrator al unei societăți comerciale din Baia Mare, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, cu aplic. art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. art.26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art.257 alin.(1) C.pen. (Legea nr. 15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin. 2 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art. 33 alin. 1 lit. „a” C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009).
și, în stare de arest preventiv în altă cauză a inculpatului Ș.V.S., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prev. și ped. de art.7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. art. 26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art. 257 alin.(1) C.pen. (Legea nr.15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr.15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); complicitate la trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. și ped. art.26 C.pen. (Legea nr. 15/1968) rap. la art. 257 alin.(1) C.pen. (Legea nr.15/1968), cu referire la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009); spălare a banilor, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 41 alin.(2) C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art.5 C.pen. (Legea nr. 286/2009) totul cu aplic. art. 33 alin. 1 lit. „a” C.pen. (Legea nr. 15/1968) și art. 5 C.pen. (Legea nr. 286/2009).
În fapt, cursul lunii septembrie 2011, inculpatul H.C.E. a inițiat, constituit și coordonat un grup infracțional organizat format din inculpații B.A., C.I.D., A.Z., L.I.T. și Ș.V.S., grup ce a acționat până în cursul lunii decembrie 2012, pe raza județelor Bihor și Maramureș, în scopul săvârșirii unor fapte de corupție și spălare a banilor.
De precizat este faptul că, în cadrul grupării infracționale exista o disciplină internă, o ierarhizare și o specializare pe domenii de activitate a membrilor, aceștia având roluri și sarcini prestabilite, existând totodată o premeditare, organizare și supraveghere atentă a activităților infracționale desfășurate, în vederea realizării scopurilor ilicite propuse, inculpatul H.C.E. fiind cel care coordona activitatea întregului grup infracțional, pe toată durata de manifestare, fiind persoana care „stabilea regulile” și care avea controlul atât pe componenta faptelor de corupție, cât și pe cea de spălare a banilor.
Concret, în perioada 2010 – septembrie 2013, inculpatul H.C.E., beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați din cadrul grupului, în mod repetat, prevalându-se de influența avută asupra primarilor din trei comune situate în județul Bihor, dar și asupra membrilor comisiilor de licitație constituite și însărcinate cu evaluarea ofertelor privind atribuirea unor contracte de execuție lucrări, a pretins de la doi oameni de afaceri (denunțători în cauză) suma de 5.283.805 lei, primind în total 988.546 lei.
Acești bani au fost primiți de inculpatul H.C.E. în schimbul promisiunii că va discuta cu persoanele respective și că-i va determina pe aceștia să asigure o bună colaborare pentru realizarea lucrărilor respective prin asigurarea unui circuit rapid al documentelor, prin acceptarea situațiilor de lucrări și prin plata facturilor în cel mai scurt timp și, de asemenea, să declare drept câștigătoare a licitațiilor organizate pentru proiectele respective, o firmă a unuia dintre oamenii de afaceri.
În aceeași perioadă, inculpatul H.C.E. l-a constrâns pe unul dintre denunțători să-i remită suma de 606.176 lei (ca diferență dintre suma totală pretinsă de 790.000 lei și suma deja achitată în contul societății comerciale controlată de inculpat, respectiv suma de 183.830 lei), amenințându-l că, în caz contrar, va efectua demersuri pentru a nu-i mai fi perfectată nicio formalitate necesară pentru a putea finaliza lucrările, că va discuta cu dirigintele de șantier să nu semneze fazele de lucrări și că, în consecință, nu-i vor mai fi decontate celelalte lucrări realizate în cadrul unuia dintre proiecte.
De asemenea, inculpatul l-a amenințat pe omul de afaceri că va discuta cu primarul uneia dintre comune pentru a-i fi reziliat contractul, că va aduce un executor pentru a-l evacua de pe șantier, că va aduce un evaluator care va respinge toate lucrările efectuate de către societatea comercială respectivă și că, în loc să obțină contravaloarea lucrărilor efectuate va fi obligat să plătească penalități, iar lucrarea va fi scoasă la licitație și va fi atribuită unei alte firme.
Pentru a disimula remiterea sumelor de bani pretinse, inculpatul H.C.E. a inițiat, constituit și coordonat un amplu circuit de spălare a banilor proveniți din infracțiunile de corupție, în care au fost angrenate persoane fizice și societăți comerciale cu sediul fiscal pe raza județului Maramureș, precum și instituții de credit.
Astfel, sumele de bani pretinse pentru traficarea influenței erau facturate de către inculpatul H.C.E., în numele societăților comerciale deținute de către membrii grupului infracțional organizat, către societățile comerciale deținute de către cei doi oameni de afaceri, sub forma unor prestări de servicii în domeniul construcțiilor sau sub forma închirierii de utilaje de construcții.
Sumele pretinse erau ulterior virate de către denunțători, în conturile societăților comerciale indicate de către inculpatul Hornung Christian Erich care coordona mecanismul de „plimbare” a sumelor de bani, prin conturile bancare ale mai multor firme către conturile bancare ale unor persoane fizice, de unde sumele de bani erau retrase succesiv, în numerar, de la bancomatele instituțiilor de credit.
În cauză, s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și/sau imobile aparținând inculpaților B.A., A.Z. și L.I.T.
Serviciul teritorial Pitești
1. Prin rechizitoriul nr. 15/P/2015 din data de 03 martie 2015,Serviciul Teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A.G., asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin.(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, inculpatul A.G., în perioada decembrie 2014 - februarie 2015, a pretins unei persoane denunțătoare suma 240.000 lei – bani despre care a susținut că erau destinați unui deputat - iar pentru sine a pretins o sumă neindividualizată inițial, cuantificată ulterior, în data de 11 februarie 2015, prin suma de 100.000 lei, prevalându-se de influența pe care, prin deputatul respectiv, susținea că o are asupra persoanelor cu rol de decizie din cadrul R.A.J.D.A. și C.J. Argeș, astfel încât, autoritatea contractantă, respectiv autoritatea publică, să efectueze cu celeritate plata unor creanțe către firmele persoanei denunțătoare.
Astfel, în schimbul demersurilor deputatului privind determinarea conducerii autorităților contractante de a achita creanțele, inculpatul i-a pretins inițial martorului denunțător, pentru deputat, un procent de 10% din totalul creanțelor ce urmau a fi recuperate, sumă majorată ulterior la 240.000 lei, echivalentul a 20% din totalul creanțelor și totodată a pretins pentru sine o parte dintr-un alt procent de 20% individualizat în 11 februarie 2015 la suma de 100.000 lei.
În concret, în mod repetat inculpatul A.G. a insistat permanent asupra demersurilor concrete pe care deputatul le realiza pentru ca, în schimbul primirii sumei de 240.000 lei (echivalentul procentului de 20% din totalul creanțelor), să asigure, plata creanțelor de către autoritatea contractantă și mai mult decât atât, l-a asigurat și l-a convins pe martorul denunțător asupra faptului că deputatul a pretins echivalentul în lei a unui procent de 20% din totalul creanțelor, solicitând în acest scop primirea, în scopul remiterii ulterioare a unei prime tranșe în data de 11 februarie 2015, pentru a se concretiza plata de către autoritatea contractantă a tranșelor din creanță.
Pe de altă parte, în contextul acelorași demersuri, în cadrul celei de-a doua direcții a mecanismului creat, inculpatul s-a prezentat pe sine ca fiind o persoană de încredere a deputatului prin trimiterea explicită la o altă situație anterioară când ar fi acționat într-un mod similar, urmând indicațiile deputatului cu privire la o sumă foarte mare de bani, precum și prin indicarea momentului în care deputatul a dobândit încrederea în inculpat.
Astfel, în cursul unor discuții ce au avut loc în data de 11 februarie 2015 între inculpat și martorul denunțător, inculpatul a indicat în concret și suma pe care o pretindea pentru el, respectiv 100.000 lei, context în care în scopul mai sus menționat, a primit efectiv suma de 600 de lei, iar în data de 12 februarie 2015 a primit efectiv de la martorul denunțător suma de 61.500 de lei, în parcarea Muntenia, din Centrul municipiului Pitești, județul Argeș, moment în care au intervenit organele de urmărire penală și s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
2. Prin rechizitoriul nr. 251/P/2011 din data de 14 mai 2015, Serviciul Teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv: B.I.M. în stare de arest preventiv, comisar general la G.N.M. (2009,2011, 2012), director al D.G.C. a B.B.A.P. din cadrul G.N.M. (2010) și director general adjunct al G.N.M. (la data trimiterii în judecată) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 291 alin. (1) din C.pen. raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C.pen. (9 acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C.pen. și luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C.pen. raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C.pen. cu aplicarea art.38 alin.(1) din C.pen.; D. G., în stare de arest preventiv, administrator al unor societăți comerciale și fundații, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de cumpărare de influență în formă continuată prevăzută de art. 292 alin. (1) din C.pen. raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C.pen. (9 acte materiale) și art. 5 alin. (1) din C.pen, dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C.pen. raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C.pen. și nerespectarea regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin. 1 din C.pen., cu aplicarea art.38 alin. (1) C.pen. și M.F. în stare de libertate, persoană fără o calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C.pen.
În fapt, în perioada 2009-2011, inculpatul D.G., în calitate de reprezentant al unei fundații, a acționat în scopul obținerii controlului asupra unei importante suprafețe de teren forestier situată pe raza județelor Vâlcea, Gorj și Hunedoara din perspectiva proiectului ce viza dezvoltarea potențialului turistic al stațiunii Voineasa, județul Vâlcea, prin construirea unui domeniu schiabil în zona Vidra – Obârșia Lotrului, precum și a obținerii custodiei și, mai apoi, a dreptului de administrare pentru situl Natura 2000
Parâng prin intermediul fundației pe care o reprezintă.
Interesul inculpatului D.G. a fost generat de faptul că, în zona respectivă, acesta deținea direct sau prin persoane fizice sau juridice interpuse pe care le controla, mari suprafețe de teren cu vegetație forestieră, unele amplasate în imediata vecinătate a DN7A, respectiv a lacului Vidra, a căror valoare a crescut exponențial în contextul realizării proiectului privind domeniul schiabil din zona Vidra – Obârșia Lotrului.
În acest sens, inculpatul D.G., în materializarea demersurilor necesare realizării acestor scopuri, în perioada menționată, a promis darea de bani și de foloase și a remis suma de 35.000 lei și foloase, constând în materiale de construcție și material lemnos, manoperă, transport, în valoare de 50.228 lei, inculpatului B.I.M.
În schimbul acestor bani și foloase, inculpatul B.I.M., prevalându-se de influența pe care o avea, direct și/sau prin organele de conducere ale unor instituții publice a intervenit pe lângă funcționari din cadrul O.S. Voineasa ce urmau să realizeze inventarierea, delimitarea și punerea în valoare a materialului lemnos de pe terenurile cu vegetație forestieră ale mai multor moștenitori, în vederea urgentării finalizării procedurii de punere în valoare și a obținerii cu prioritate a contravalorii materialului lemnos, funcționari din cadrul A.P.M. Vâlcea și A.R.P.M. Craiova, ambele structuri teritoriale al A.N.M., în vederea obținerii, de către inculpatul D.G., a unor avize de mediu necesare pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de agrement in stațiunea turistica Voineasa, Județul Vâlcea” și Planul Urbanistic Zonal Definitivat – comuna Voineasa (subzona A: Muntele Mioarele – Muntele Coasta Benghi; subzona B: Muntele Puru – Muntele Zănoguța; subzona C: Muntele Miru – Obârșia Lotrului și subzona D: Muntele Cărbunele – Muntele Ștefanu), funcționari publici din cadrul M.M.P. și celorlalte instituții și autorități publice implicate în procedura de evaluare a dosarelor de candidatură pentru atribuirea custodiei sitului Natura 2000 Parâng, finalizată în favoarea inculpatului D.G., personalul silvic din cadrul I.T.R.S.V. Vâlcea, în contextul verificării efectuate de aceștia în cursul lunii februarie 2010, pentru ca eventualele sancțiuni aplicate personalului O.S. Voineasa să fie reduse, astfel încât acesta să-l sprijine în continuare pe inculpatul D.G. în demersurile privind exploatarea forestieră în zona Obârșia Lotrului, echipele de control din cadrul M.M.P. – D.I.C., în legătură cu realizarea a trei controale, pentru ca acestea să îi fie favorabile inculpatului D.G. și fundației sale, comisarii din cadrul G.N.M. – C.J. Vâlcea, în legătură cu activitatea de control realizată de aceștia în cursul lunilor august-septembrie 2011, în legătură cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de OUG nr. 57/2007 (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice), în rezervațiile naturale din situl Natura 2000 Parâng, pentru obținerea unor rezultate ale controalelor favorabile aceluiași inculpat, funcționarii publici din cadrul M.M.P., M.S.P., M.J., M.D.R.T. și S.G. al Guvernului implicați în procedura de realizare și avizare a notelor de fundamentare pentru proiectul de hotărâre de guvern privind scoaterea definitivă din fondul forestier național a unei suprafețe de 9,919 hectare teren cu vegetație forestieră, în legătură cu adoptarea H.G. nr. 859/24.08.2011, pentru urgentarea și/sau efectuarea acestor acte, de realizarea cărora era interesat inculpatul D.G.
De asemenea, inculpatul B.I.M., a acceptat promisiunea dării de bani și de foloase, a pretins și/sau primit suma de 35.000 lei și foloasele constând în materiale de construcție și material lemnos, manoperă, transport, în valoare de 50.228 lei de la inculpatul D.G.
Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în data de 18 decembrie 2014, la domiciliul inculpatului D.G., a fost identificată următoarea cantitate de muniție: 4 cartușe proiectil unic calibru 12/70, 87 cartușe cu bile de cauciuc, 28 de cartușe cu încărcătură de gaze calibru 9 mm.
În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că inculpatul D.G. a fost autorizat să dețină, să poarte și să folosească arme și muniții letale/neletale, drept care i-a fost suspendat la data de 14.02.2012, ca urmare a trimiterii sale în judecată într-un alt dosar instrumentat de către DNA - Serviciul Teritorial Pitești.
Cu ocazia audierii, inculpatul M.F. a făcut afirmații mincinoase ce privesc aspecte esențiale ale cauzei, asupra cărora a fost întrebat de organele de urmărire penală.
Procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților B.I.M. și D.G., până la concurența sumei de 85.228 lei.
3. Prin rechizitoriul nr. 191/P/2011 din data de 09 iunie 2015, Serviciul Teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a 9 inculpați, respectiv: M.C., secretar al unei primării comunale, județul Argeș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., înșelăciune, faptă prevăzută de art.244 alin. (1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.(2) C.pen. și conflict de interese, faptă prevăzută de art. 301 C. pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; I.C., primar de comună, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art.48 C.pen raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută de art.48 C.pen. raportat art.244 alin. (1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.(2) C.pen., conflict de interese, faptă prevăzută de art. 301 C. pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen. și fals intelectual, faptă prevăzută de art.321 C. pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; S.I., inginer în cadrul aceleiași primării, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută de art.48 C.pen. raportat art.244 alin. (1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.(2) C.pen. și fals intelectual, faptă prevăzută de art.321 C. pen. cu aplicarea art.5 alin.(1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; M.M., contabil în cadrul aceleiași primării, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art.48 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută de art.48 C.pen. raportat art.244 alin. (1) și (2) C.pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., ambele cu aplicarea art.38 alin.(2) C.pen. și schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, faptă prevăzută de art. 182 alin.(1) din Legea 78/2000 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen.; A.N., A.A., G.C., R.I. și Ș.C., consilieri locali de comună, toți pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, faptă prevăzută de art. 301 C. pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen.
În fapt,la data de 02 septembrie 2007, s-a constituit A.C.A.P.V. Șuici, prin acordul membrilor fondatori, din care făceau parte printre alții și inculpații: I.C., R.I., M.C., M.M., Ș.C., A.N., A.A., G.C.
Conform statutului, scopul constituirii asociației a fost, printre altele, valorificarea potențialului productiv animalier și vegetal al comunei Șuici, asocierea pentru cesionarea pășunilor și pajiștilor, precum și atragerea de capital, investiții, finanțări locale sau din alte surse.
Cu toate acestea, inculpații în paralel, îndeplineau și funcții publice, în sensul că M.C. era secretarul primăriei comunei Șuici, I.C. - primarul comunei, M.M. - funcționar public - contabil în cadrul primăriei, iar A.N., A.A., G.C., R.I., Ș.C. – consilieri locali, începând cu anul 2008.
Pentru campania aferentă anului 2010, urmare modificării cadrului legislativ, C.L. Șuici ca și entitate nu mai îndeplinea condițiile de eligibilitate pentru obținerea sprijinului financiar. În acest sens, inculpații M.C., I.C., M.M., A.N., A.A., G.C., R.I., Ș.C., care deopotrivă aveau calitatea de membrii fondatori în asociație și exercitau diferite funcții publice ( primar, secretar, funcționar public, consilier local), precum și inculpatul S.I., inginer în cadrul primăriei, au hotărât ca sprijinul financiar pe suprafață de la APIA să fie obținut de A.C.A.P.V. Șuici.
În acest scop, la data de 04 mai 2010, a fost adoptată de C.L. Șuici, din care făceau parte și inculpații A.N., A.A., G.C., R.I. și Ș.C. o hotărâre prin care s-a aprobat concesionarea de către A.C.A.P.V. Șuici a suprafeței de 324,30 ha, pășune comunală, cu condiția ca sumele primite ca subvenții APIA să fie folosite integral în executarea de lucrări agricole pentru îmbunătățirea pajiștilor, curățări, etc.
În același context, la data de 06 mai 2010, a fost încheiat un contract de concesiune, înregistrat la Primăria comunei Șuici, între C.L. reprezentat de inculpatul I.C., în calitate de primar și A.C.A.P.V. Șuici, reprezentată de inculpatele M.C. și M.M., care au și semnat în mod corespunzător contractul. Ulterior, inculpata M.C., în calitate de reprezentant al A.C.A.P.V. Șuici, a depus la A.P.I.A. – C.J. Argeș cererea unică de plată pe suprafață pentru anul 2010, ce viza suprafața respectivă, solicitând sprijin financiar pentru schema de plată pe suprafață, sprijin pentru zonă montană defavorizată și plăți de agro-mediu.
Din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că A.C.A.P.V. Șuici nu îndeplinea condițiile de eligibilitate impuse fermierilor pentru obținerea sprijinului financiar acordat în cadrul schemelor de plăți directe și plăți naționale complementare în sectorul vegetal, precum și acordarea sprijinului aferent măsurilor de agro – mediu și zone defavorizate. De asemenea, înscrisurile depuse la APIA prin intermediul cărora s-a realizat dovada îndeplinirii cerințelor impuse solicitanților sprijinului financiar au avut un caracter inexact/incomplet/fals, după caz. O parte din aceste documente au fost întocmite în fals de către inculpatul S.I. și semnate de către inculpatul I.C. la rubrica „primar”.
Acest mecanism a avut drept consecință obținerea de fonduri provenind atât din fonduri europene precum și de la bugetul național în cuantum de 242.027,65 lei în favoarea asociației, debit care a fost recuperat integral, la data de 22 iulie 2013.
În perioada 2011-2012, cât a îndeplinit funcția de contabil, inculpata M.M. a retras din conturile Asociației suma de 55.350 de lei din sumele primite cu titlu de sprijin financiar pe care a folosit-o în interes personal, contrar scopului pentru care aceasta a fost solicitată și plătită, respectiv întreținerea pășinilor.
4. Prin rechizitoriul nr. 10/P/2013 din data de 05 august 2015, Serviciul Teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, respectiv: O.O.F., în stare de arest preventiv, director adjunct (tehnic) al S.H. C.A., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și art.5 alin. (1) C.pen., luare de mită prevăzută de art.289 alin. (1) C.pen. raportat la art.5 și 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen. și fals intelectual prevăzută de art.322 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art.38 alin. (1) C.pen.; V.Ș., în stare de arest preventiv, inginer în cadrul Serviciului Tehnic al S.H. C.A. și asociat în cadrul unei societăți comerciale, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și art.5 alin. (1) C.pen., dare de mită prevăzută de art.art.290 alin. (1) C.pen. raportat la art.5 și 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., spălarea banilor prevăzută de art.29 alin. (1) lit. a și b din Legea 656/2002 rep. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.47 alin. (1) C.pen. raportat la art.322 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. și art.5 alin. (1) C.pen. (8 acte materiale), cu aplicarea art.38 alin. (1) C.pen.; S.F.N., în stare de arest preventiv, asociat în cadrul unei societăți comerciale, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și art.5 alin. (1) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.322 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. și art.5 alin. (1) C.pen. ( 8 acte materiale) și spălarea banilor prevăzută de art.29 alin. (1) lit. a și b din Legea 656/2002 rep. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen..( 2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen.; A.N., în stare de libertate, director tehnic la SC F.R.S.H. C.A. SA, la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și art.5 alin. (1) C.pen. și fals intelectual prevăzută de art.321 C.pen. cu aplicarea art.5 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art.38 alin. (1) C.pen.; O.V., în stare de liberate, șef al Laboratorului Metrologie - PRAM din cadrul SC F.R.S.H.C.A. SA, la data faptei, sub aspectul săvârșirii complicității (mijlocită în forma complicității la complicitate) la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și art.5 alin. (1) C.pen.; V.S.E.N., în stare de liberate, șef Serviciu Comercial în cadrul SC F.R.S.H. C.A. SA, la data faptei, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen. ( 2 acte materiale) și art.5 alin. (1) C.pen. și O.F., în stare de liberate, persoană fără o calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălarea banilor prevăzută de art.29 alin. (1) lit. b din Legea 656/2002 rep.
În fapt, în cursul anului 2011, inculpatul O.O.F., în calitate de director adjunct (tehnic) al S.H. Curtea de Argeș a acceptat promisiunea și a primit de la inculpatul V.Ș., inginer în cadrul Serviciului Tehnic al S.H. Curtea de Argeș și asociat în cadrul unei societăți comerciale, suma de 164.505,99 lei, disimulată în urma unor transferuri bancare repetate, prin achiziționarea unui autoturism pe numele inculpatei O.F., pentru ca societatea acestuia din urmă să beneficieze de două contracte, atribuite în mod preferențial, privind implementarea unor sisteme software de monitorizare și diagnosticare la C.H. Noapteș.
Astfel, în perioada martie – iulie 2011, inculpații O.O.F., în calitate de director adjunct (tehnic) al S.H. Curtea de Argeș și A.V., în calitate de director tehnic al S.C. F.R.S.H. Curtea de Argeș S.A., beneficiind de ajutorul inculpaților V.Ș. și S.F.N., și-au îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în sensul că au aprobat și au admis la plată, în mod nelegal, cele două contracte sus menționate, în valoare de 637.088,13 lei.
Totodată, cu referire la cele două contracte încheiate, inculpații O.O.F. și A.N., în calitate de reprezentanți ai beneficiarului, S.H. Curtea de Argeș, respectiv S.C. F.R.S.H. Curtea de Argeș S.A., au semnat un proces verbal de punere în funcțiune, în care erau menționate aspecte necorespunzătoare adevărului.
Concret, din probele existente la dosarul cauzei, a rezultat faptul că întreaga procedură s-a derulat cu încălcarea dispozițiilor legale și a procedurilor interne, în condițiile în care lucrările nu au fost realizate de firma beneficiară a celor două contracte, nu au existat situații de lucrări, mai mult sistemele respective sunt nefuncționale și nu au fost livrate componentele software necesare.
În realizarea faptelor penale menționate anterior, inculpații O.O.F. și A.N., au beneficiat și de ajutorul inculpaților O.V., în calitate de șef al laboratorului Metrologie - PRAM și V.S.E.N., în calitate de șef al șef serviciu comercial, ambii din cadrul S.C. F.R.S.H. Curtea de Argeș S.A.
Activitatea infracțională a inculpaților a determinat producerea unei pagube de 637.088,13 lei în patrimoniul S.C.P.E.E. și în patrimoniul H.H.S.A. București, care constituie totodată și un folos necuvenit pentru societatea comercială respectivă.
Proveniența reală a sumei de 164.505,99 lei, primită cu titlu de mită, a fost disimulată de către inculpata O.F., mama inculpatului O.O.F., prin achiziționarea unui autoturism pe numele acesteia, operațiune realizată în urma unor acțiuni de ascundere și disimulare a originii ilicite prin transferuri bancare repetate, realizate fără vreun titlu legal sau sub false motivații și prin punerea la dispoziție a unor sume de bani fără vreun titlu legal, de către inculpații V.Ș. și S.F.N.
În același context, în perioada 03 iunie 2011 – 09 septembrie 2011, inculpatul S.F.N., reprezentant al întreprinderii individuale cu același nume, la instigarea inculpatului V.Ș., a emis și înregistrat în evidența contabilă a entității pe care o reprezenta, opt facturi fiscale privind contravaloarea unor pretinse lucrări executate pentru firma la care era asociat împreună cu inculpatul V.Ș. (beneficiară a celor două contracte), în condițiile în care acele lucrări nu au fost realizate.
Mai mult, facturile nu exprimau operațiuni economice reale, fiind realizate doar scriptic în scopul de a constitui suport pentru decontarea unor lucrări de către firma respectivă și pentru pretinsa justificare a unor transferuri bancare.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților O.O.F., V.Ș., S.F.N., A.N., O.V. și O.F.
5. Prin rechizitoriul nr. 157/P/2015 din data de 28 septembrie 2015, Serviciul Teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv: M.I.., în stare de arest preventiv, persoană fără o calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență în stare de recidivă, prevăzută de art. 291 alin. (1) C.pen. raportat la art. 5 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în stare de recidivă, prevăzută de art. 52 alin.3 C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin. (1) C.pen., participație improprie la infracțiunea de „folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, în stare de recidivă, prevăzută de art.52 alin.3 C.pen. raportat la art.12 lit. b din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin. (1) C.pen.; P.M.A., în stare de arest preventiv, persoană fără o calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de influență în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 291 alin. 1 C.pen. raportat la art. 5 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen. și M.I.N., recidivist, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, persoană fără o calitate specială, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de influență în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 48 C.pen. raportat la art. 291 alin. (1) C.pen. raportat la art. 5 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen..
În fapt,la data de 04 septembrie 2015, inculpatul M.I., în prezent încarcerat în Penitenciarul Giurgiu, recomandându-se procuror cu funcție de conducere din cadrul D.N.A. și pretinzând că are influență asupra procurorilor din subordine prin prisma funcției de conducere deținute, cu sprijinul inculpaților M.I.N. și P.M.A., a pretins în cadrul mai multor convorbiri telefonice, unei persoane, suma de 50.000 euro, pentru ca o rudă a acesteia să fie exonerată de răspundere în cauzele penale în care ruda era cercetată de către procurorii din cadrul D.N.A.
Inculpatul P.M.A. a fost cooptat de către inculpatul M.I., pentru că acesta din urmă se afla în stare de deținere în Penitenciarul Giurgiu, astfel că, pentru punerea în executare a rezoluției infracționale, era necesar sprijinul unei persoane aflate în stare de libertate care să poată primi suma de bani pretinsă de inculpat.
La rândul său, inculpatul P.M.A. a cooptat alte două persoane care să primească banii, în condițiile în care exista temerea că ar putea fi depistat de organele de urmărire penală.
În data de 06 septembrie 2015, în scopul menționat anterior, persoana denunțătoare a înmânat suma de 14.000 de lei unuia dintre cei doi intermediari, urmând ca aceștia să dea suma respectivă de bani mai departe inculpatului P.M.A., moment în care au intervenit organele de urmărire penală și s-a procedat astfel la constatarea infracțiunii flagrante.
La data de 22 iulie 2015, recomandându-se cu numele aceluiași procuror cu funcție de conducere din cadrul D.N.A., inculpatul M.I. a determinat cu intenție doi ofițeri de poliție să desfășoare, fără vinovăție, activități specifice cu consecința vătămării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane, dar și a obținerii unui folos de către inculpat. Folosul necuvenit consta într-un prejudiciu în valoare de 15.500 lei, pe care persoana respectivă trebuia să-l achite într-un pretins dosar penal pentru a fi exonerată de răspundere penală.
La data de 22 august 2015, recomandându-se cu numele unui procuror din cadrul D.I.I.C.O.T., inculpatul M.I. a determinat cu intenție un agent de poliție din cadrul unui centru de reținere și arest preventiv pentru ca acesta, fără vinovăție, să îi furnizeze telefonic informații nedestinate publicității cu privire la numele persoanelor aflate în centrul de reținere, faptele pentru care se efectua urmărirea penală față de acestea, precum și numele și numerele de telefon ale persoanelor apropiate/ din familie cu care acestea au ținut legătura în perioada arestării preventive.
Activitățile sus menționate au avut loc în contextul în care, inculpatul M.I., deținut în Penitenciarul Giurgiu, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, a dezvoltat un mecanism în cadrul căruia, prevalându-se de influența pe care afirma că o are, din perspectiva funcției deținute, aceea de procuror cu funcție de conducere, a identificat persoane care au avut sau au afaceri judiciare pe rolul instanțelor de judecată și al organelor de urmărire penală, pretinzând de la acestea sume de bani în vederea exonerării de răspundere penală a acestora.
6. Prin rechizitoriul nr. 95/P/2011 din data de 18 noiembrie 2015, Serviciul Teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 43 de inculpați, respectiv: N.C., la data faptelor președinte al C.J. Argeș și președinte al unei organizații județene a unei formațiuni politice, cu antecedente penale, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în altă cauză, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, județul Argeș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000; abuzul în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. (34 acte materiale) și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art.47 C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. (10 infracțiuni din care 3 în formă continuată); D.M.G., în stare de libertate, deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. (34 acte materiale) și complicitate morală mijlocită (în forma complicității la instigare) la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art.48 alin. (1) C.pen. raportat la art.132 din Legea 78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. (10 infracțiuni din care 3 în formă continuată); O.O.C., în stare de libertate, director în cadrul unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. ( 13 infracțiuni din care una în formă continuată); C.A.P., în stare de libertate, director în cadrul unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. ( 26 infracțiuni din care 14 în formă continuată); C.L., V.D., T.M.G., S.D., E.F., M.I., T.E., I.M., P.I., Ș.I., M.G., P.G., B.I., I.C., C.A.A., A.N., R.F., P.R.S., D.D. și C.G., în stare de libertate, la data săvârșirii faptelor primari ai unor unități administrativ teritorial comunale din județul Argeș, T.S. și L.I., la data faptelor viceprimari ai unor unități administrativ teritorial comunale din județul Argeș toți, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.; U.M., L.N., Ș.N., V.I.D., D.N., Ț.G., C.M., I.V.B., B.C., S.E., P.N.C., B.A., P.D.I., N.R., S.N. și N.V., în stare de libertate, la data faptelor primari ai unor unități administrativ teritorial comunale din județul Argeș și C.I., în stare de libertate, la data faptelor director executiv al A.I.P.A. din cadrul C.J. Argeș toți, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.
În fapt, în cursul lunii iunie 2009, în contextul derulării procedurilor de desfășurare a unui concurs de ocupare a unor funcții de conducere la nivelul instanțelor, inculpatul N.C., în calitate de președinte al C.J. Argeș și totodată de președinte al organizației județene a unei formațiuni politice, și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcțiile publice și politice deținute, în scopul de a ajuta un magistrat să ocupe o funcție de conducere într-o instanță, pe alte criterii decât cele ale competenței profesionale. În cele din urmă, candidatul susținut de inculpat nu a obținut nota necesară pentru ocuparea funcției respective.
De asemenea, în contextul în care, la nivel național, regional, județean s-au elaborat Planul Național de Dezvoltare Rurală, Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia, respectiv Programul Operațional Multianual al județului Argeș și era necesar ca și autoritățile locale să își planifice și să își stabilească obiectivele de dezvoltare a comunității locale pentru perioada 2007-2013, inculpatul N.C., în anul 2007, în baza înțelegerii cu inculpatul D.M.G., a identificat și pus în aplicare un mecanism fraudulos prin care au fost încheiate contracte de servicii de consultanță și/ elaborare strategii de dezvoltare locală de autoritățile publice locale cu o anumită entitate – societate comercială cu capital privat, cu sediul în București - în care era interesat inculpatul D.M.G., în scopul obținerii unor foloase necuvenite pentru entitatea respectivă și pentru acesta din urmă, cu consecința producerii unui prejudiciu în bugetul unităților administrativ teritoriale.
Acest lucru a fost posibil prin îndeplinirea necorespunzătoare, de către inculpatul N.C., a atribuțiilor de serviciu derivate din funcția de președinte al C.J. Argeș sau prin determinarea inculpaților, primari ai unor comune de pe raza județului Argeș, să își îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu circumscrise alocării fondurilor bănești pentru unitățile administrativ teritoriale respective și, respectiv, achizițiilor de servicii realizate de autoritatea publică locală.
Din actele de urmărire penală aflate la dosarul cauzei rezultă că marea majoritate a contractelor de prestări servicii au fost încheiate în condițiile în care comunitățile respective, în multe cazuri, nu au obținut niciun folos, contractele în cauză nefiind valorificate în vreun mod, iar în alte cazuri beneficiile au fost modice, nefiind pe măsura valorii contractelor și nejustificând sumele de bani plătite efectiv din bani publici către societatea comercială în cauză (firmă a cărei reprezentanți aveau legături de interes personal și de grup cu inculpatul D.M.G.).
De asemenea, a mai rezultat faptul că acele contracte s-au încheiat și derulat cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum și a reglementărilor legale în materia achizițiilor publice, cu consecința prejudicierii bugetului localităților respective, în condițiile în care, prin strategiile de dezvoltare locală/studiile de fezabilitate privind dezvoltarea locală, nu au fost identificate nevoile reale ale comunității și nu au constituit un instrument concret de lucru în activitatea administrației publice locale.
Mai mult, obiectul contractelor de consultanță constând în identificarea de linii de finanțare pentru care beneficiarul era eligibil, în legătură cu construirea căminelor culturale nu a fost executat și, în consecință, nu au fost realizate activități concrete care să sprijine dezvoltarea comunității locale.
S-a mai reținut și faptul că, în contextul încheierii și derulării în condițiile frauduloase mai sus arătate a contractelor de prestări servicii de către societatea comercială în cauză cu instituții și autorități publice din județul Argeș, inculpatul D.M.G. a înființat o altă societate comercială cu sediul în Pitești, astfel încât, în mod facil și necuvenit, să fie obținute foloase materiale, între cele două societăți fiind încheiat în acest scop un contract având ca obiect furnizarea consultanței.
În perioada 01.10.2007- 31.12.2008, inculpatul D.M.G. a deținut și funcția de director al acestei firme care era administrată de o rudă a acestuia.
De asemenea, în perioada 06.10.2008 – 20.10.2010, inculpatul D.M.G. a avut calitatea de asociat unic al societății comerciale din Pitești, în condițiile în care, în perioada de referință, începând cu luna decembrie 2008 a deținut funcția de deputat.
Obținerea necuvenită de foloase materiale de către cele două societăți comerciale și implicit de către asociații acestora, a fost facilitată de îndeplinirea, în mod defectuos, a actelor de serviciu de către conducătorii instituțiilor și autorităților publice respective, cu consecința producerii de pagube materiale acestor entități.
În perioada respectivă, în subordinea C.J. Argeș, s-a înființat și a funcționat A.I.P.D. a județului Argeș, care printre altele avea ca atribuții și pe cele referitoare la elaborarea studiilor și proiectelor pentru realizarea programelor și prognozelor de dezvoltare economico-socială a județului și unităților administrativ-teritorială, precum și la identificarea și promovarea nevoilor de finanțare, pentru localitățile din mediul rural, în vederea dezvoltării infrastructurii, conservării mediului și promovării unei agriculturi moderne.
Cu toate acestea, la rândul său și A.I.P.D. a județului Argeș a încheiat un contract de prestări servicii cu aceeași societate comercială cu sediul în București, cu încălcarea hotărârii de Consiliu Județean, efectuându-se în mod inutil și nejustificat angajarea unor cheltuieli bugetare, în sumă de 39.865 lei, ce reprezintă o pagubă materială creată instituției publice, dar și un folos necuvenit obținut de către firma respectivă.
Infracțiunile săvârșite de inculpați au determinat producerea unui prejudiciu în cuantum total de 944.110,92 lei reprezentând paguba adusă celor 35 unități administrativ teritoriale comunale, C.J. Argeș și A.I.P.D. a județului Argeș (instituție care la data săvârșirii faptelor se afla în subordinea C.J. Argeș), sumă ce reprezintă totodată și un folos material obținut în mod necuvenit societății comerciale cu capital privat din București.
În cauză, procurorii au dispus măsura asigurătorie a sechestrului penal asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin mai multor inculpați.
Serviciul teritorial Ploiești
1. Prin rechizitoriul nr. 192/P/2014 din data de 13 februarie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată:
în stare de arest la domiciliu a inculpaților
R.M. - deputat în Parlamentul României, pentru:
-comiterea a două infracțiuni de trafic de influență dintre care una în formă continuată, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) C.pen. (4 acte materiale corespunzătoare numărului de instituții la nivelul cărora s-a realizat influența),
-instigare la săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unor foloase necuvenite, fiecare prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 297 alin.(1) C.pen.
R.A. – administrator al S.C. A.T.SRL Comarnic și fost administrator al S.C. S. SRL Comarnic, pentru:
-săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată, prev. de art. 292 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. (4 acte materiale corespunzătoare numărului de instituții la nivelul cărora s-a realizat influența),
-complicitate la săvârșirea a patru infracțiunii de abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unor foloase necuvenite, fiecare prev. de art. 48 alin.(1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 297 alin.(1) C.pen.,
-două infracțiuni de dare de mită, prima prev. de art. 290 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen. și a doua prev. de art. 290 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000,
sub control judiciar a inculpaților:
P.G.S. – consilier local al orașului A., județul Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen. și
-dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
D.D.C. – fost secretar al orașului A., județul Prahova, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
S.A. – fost director al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unor foloase necuvenite, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. și
-luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 5 alin. (1) C.pen.
R.M.E. – economist la Serviciul Achiziții al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unor foloase necuvenite, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. și
-luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000
în libertate a inculpaților:
D.S. – director al Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap C., județul Prahova, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.
M.M. – responsabil cu achizițiile publice în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap C., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.
S.C. – fost director economic în cadrul Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat - Sucursala pentru Reprezentare și Protocol S., județul Prahova, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen.
F.M. – fost administrator public al județului Prahova, în prezent secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.
S.A.E. – fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen.
Ș.G.C. – fost șef al Serviciului Achiziții Publice și Contracte din cadrul Direcției Patrimoniu a Consiliului Județean Prahova, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu având ca rezultat obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen.
În rechizitoriul întocmit procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2011, în calitate de vicepreședinte al organizației județene Prahova a unui partid, inculpatul R.M. a pretins de la un denunțător - administrator de firmă, suma de 20.000 euro pentru a-și exercita influența asupra președintelui din acea perioadă al organizației locale A, județul Prahova – inculpatul P.G.S. și, prin acesta, asupra celorlalți membri ai Consiliului Local Azuga și a factorilor decizionali din cadrul Primăriei orașului A., în vederea înlesnirii dobândirii unor terenuri pe raza localității respective de către firma denunțătorului, sumă din care a primit efectiv - prin intermediul inculpatului P.G.S. – 5.000 euro, iar 11.000 euro au fost folosiți în interesul formațiunii politice pe care o conducea de la nivel județean.
La rândul său, inculpatul P.G.S. - în calitatea menționată - a primit suma de 20.000 euro de la denunțător (sumă pretinsă anterior de inculpatul R.M.), pentru a-și exercita influența asupra funcționarilor Primăriei A. și Consiliului Local A., în vederea înlesnirii dobândirii terenurilor pe raza localității respective de către firma denunțătorului, sumă din care a remis 5.000 euro inculpatului R.M. și 4.000 euro secretarului localității A. – inculpata D.D.C., iar suma de 11.000 euro a folosit-o în interesul formațiunii politice menționate organizând diverse manifestări culturale și caritabile - în scop electoral.
Suma de 4.000 euro a fost pretinsă și primită de inculpata D.D.C. de la inculpatul P.G.S. (din cea de 20.000 euro oferită de către denunțător), în vederea îndeplinirii a unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, în legătură cu licitațiile publice deschise cu strigare organizate la nivelul Primăriei A. pentru vânzarea celor două suprafețe de teren și care vizau desfășurarea propriu zisă a procedurilor de achiziție publică și desemnarea câștigătoare a societății administrată de denunțător.
Între anii 2011– 2014, inculpatul R.M. a primit de la inculpatul R.A. (vărul său primar) bani și alte foloase (construcții în valoare de 35.418, 39 lei, folosința auto marca Audi A8 - contravaloare rate leasing plătite în sumă de 115.299 lei și alte bunuri în valoare de 403.248,29 lei), în schimbul intervenției la factorii de decizie din cadrul unor instituții publice din județul Prahova (Spitalul Județean, Consiliul Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap C., Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol S.) asupra cărora avea influență prin prisma calităților pe care le-a deținut în mod succesiv la nivelul autorităților publice locale și centrale și la nivel politic (consilier județean, vicepreședinte/președinte al organizației județene Prahova a unui partid, director la S.C. H.P. S.A. – Sucursala S., vicepreședinte al Consiliul Județean Prahova, deputat în Parlamentul României), în vederea atribuirii către societățile deținute de acesta - S.C. A. T. S.R.L. Comarnic și S.C. S. S.R.L. C. - a unor contracte de achiziții publice.
În aceeași perioadă, inculpatul R.M. a determinat - prin intervenții la factorii de decizie din cadrul celor patru instituții, respectiv la inculpatul S.A. – fost manager al Spitalului Județean de Urgență Ploiești, inculpatul S.A.E. – fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, inculpata D.S. – director al Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap C. din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și la inculpata S.C. – director economic la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – Sucursala pentru Reprezentare și Protocol S., încheierea mai multor contracte de achiziție publică cu S.C. A. T. SRL C., având ca obiect furnizarea de produse alimentare, pentru care firma nu era autorizată (principalul său obiect de activitate fiind fabricarea elementelor de dulgherie și tâmplărie pentru construcții), respectiv cu S.C. S. SRL C., având ca obiect execuția unor lucrări.
Încheierea contractelor de achiziție publică s-a făcut ca urmare a desfășurării unor proceduri cu nerespectarea prevederilor legale în care au fost implicați și inculpații R.M.E. (Spitalul Județean de Urgență Ploiești), F.M. și Ș.G.C. (Consiliul Județean Prahova), M.M. (Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap C.). Acest fapt a avut ca rezultat prejudicierea entităților publice astfel: Spitalul Județean de Urgență – cu 96.275,48 lei; Consiliul Județean – cu 68.834 lei, D.G.A.S.P.C. – Centrul C. – cu 47.274,08 lei; R.A.A.P.P.S – Sucursala S. – cu 2.752, 77 lei,
Aceste sume reprezintă valorile plătite în plus față de prețul pieței pentru produsele alimentare furnizate de S.C. A. T. SRL C., respectiv contravaloarea cantităților de materiale decontate și nepuse în operă de către S.C. S. SRL C. și – totodată – obținerea de către cele două societăți a unor foloase necuvenite.
În cauză s-a mai reținut că inculpatul R.A., în calitate de administrator al S.C. A. T. S.R.L. C. – societate aflată în derularea unor relații comerciale cu Spitalul Județean de Urgență Ploiești (către care livra produse alimentare), a remis mai multe bunuri și foloase materiale managerului unității sanitare – inculpatul S.A. (un miel în perioada Sărbătorilor Pascale din anul 2013 și o sabie de colecție în vara aceluiași an - estimate de organele judiciare la valoarea minimală de 299 lei), cât și angajatului care avea ca atribuții organizarea și derularea procedurilor de achiziție publică câștigate de firma sa – inculpatul R.M.E. (o ușă din tâmplărie termopan în toamna anului 2013, o masă cu banchete din lemn - pentru grădină și o umbrelă pliabilă, cu aceeași destinație în primăvara anului 2014, două excursii în Delta Dunării în vara anilor 2013 și 2014 - estimate de organele judiciare la valoarea minimală de 2.991 lei), pentru ca aceștia, contrar îndatoririlor de serviciu, să faciliteze continuarea livrărilor efectuate de S.C. A.T. S.R.L. C. către respectiva instituție, prin nerespectarea procedurilor de achiziție publică.
În vederea recuperării prejudiciilor și a punerii în aplicare a măsurii de siguranță a confiscării speciale a bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunilor de corupție, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile ale inculpaților, până la concurența sumelor de 20.000 euro și 553.965,68 lei – obiect al celor două infracțiuni de trafic de influență, de 215.136,33 lei – reprezentând prejudiciul total cauzat celor patru instituții publice comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, de 187.142, 27 lei – folosul necuvenit obținut de S.C. A.T. SRL C. și S.C. S. SRL C., precum și de 3290 lei – obiect al infracțiunilor de dare și luare de mită.
2. Prin rechizitoriul nr. 3/P/2013 din data de 14 aprilie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată a 12 persoane în legătură cu retrocedarea presupus nelegală a peste 5.000 ha pădure din județul Buzău, astfel: în stare de arest preventiv, a inculpaților: C.G., în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen., cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. (1) C.pen., cu referire la art. 6 din Legea 78/2000 și cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., dare de mită (4 infracțiuni), fiecare prev. de art. 290 alin. (1) C. pen, raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen, B.P., prefect al județului Buzău în perioada 2009-2012, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. comb. cu art. 309 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin.(1) C.pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. cu ref. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen., spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.,instigare la săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 47 C.pen coroborat cu art.290 alin (1) C.pen rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. în stare de arest la domiciliu, a inculpatului L. A., inspector șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani, la data săvârșirii faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., sub control judiciar, a inculpaților: V.M.C., avocat în Baroul Buzău, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen., complicitate la dare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) C.pen. coroborat cu art. 290 alin. (1) Cod Penal cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C.pen., I.I., angajat al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen., cu referire la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., T.N., judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: luare de mită, prev. de art. 289 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. comb. cu art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen. în stare de libertate, a inculpaților: F.Ș., consilier juridic în cadrul Instituției Prefectului județului Buzău, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. comb. cu art. 309 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen., B.M., șef al Serviciului Controlul Legalității, al Aplicării Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei și Relații cu Autoritățile Locale, la data faptei, în prezent prefect al județului Buzău, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de instigare la infracțiunea continuată de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. comb. cu art. 309 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen., P.L., secretar în cadrul primăriei comunei Gura Teghii, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile de: fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin.(1) C.pen., uz de fals, prev. de art.323 teza a I-a C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art.132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu referire la art. 309 C. pen, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prevăzută art.259 alin. 2) din C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen.;C.A., administrator al unei societăți comerciale, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.;M.E.G., inginer silvic, angajat la Ocolul Silvic Siriu S.R.L., în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile: efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, prev. de art. 12 lit. a) teza a II-a din Legea 78/2000, constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.; P.G.P.V., administrator al SC F.A. SRL, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C.pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen. fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2010, inculpatul C.G. împreună cu inculpații P.G.P.V., M.E.G. și V.M.C. s-au înțeles să obțină, în condiții de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5134,29 ha teren forestier – pădure care aparținuse „Societății Anonime A. pentru Industrie Forestieră”, în numele nou înființatei SC F. A. SRL administrată de inculpatul P.G.P.V.
Această din urmă societate avea ca obiect principal de activitate silvicultura, exploatarea forestieră și servicii anexe, scopul declarat fiind „redobândirea patrimoniului Societății Anonimă A. pentru Industrie Forestieră”.
În acest scop, în perioada ianuarie 2011 – decembrie 2011, inculpatul C.G. i-a remis suma de 1.000.000 euro, în două tranșe, inculpatului I.I., angajat în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, care a pretins că are influență asupra prefectului județului Buzău – B.P. și a altor funcționari din cadrul regiei menționate, pentru a-i determina să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, toate referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5132,29 ha, revendicat de SC F.A. SRL, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate.
În același scop, în prima jumătate a anului 2011, inculpatul C.G. i-a remis suma de 1.000.000 euro prefectului județului Buzău – B.P., în legătură cu îndeplinirea și urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, respectiv:
- emiterea unei adrese conținând mențiuni nereale,
- nepromovarea intereselor Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect suprafața respectivă de pădure,
- urgentarea punerii în posesie în condiții de ilegalitate a inculpatului C.G. cu suprafața de teren anterior menționată și eliberarea titlului de proprietate.
La data de 22 iulie 2011, cu intenția de a disimula proveniența sumei de 45.000 euro provenind din săvârșirea infracțiunii de luare de mită, inculpatul B.P. a încheiat un contract de vânzare – cumpărare în care a menționat un preț supraevaluat, care nu a fost achitat în realitate de către inculpatul C.A., în calitate de cumpărător.
În schimbul acestor bani primiți cu titlu de mită, inculpatul B.P., în luna ianuarie 2011, a falsificat o adresă și a determinat-o pe inculpata P.L. să falsifice o altă adresă, astfel încât C.G. să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moștenitorii nu au primit răspuns la contestațiile formulate. Aceasta, în condițiile în care, în perioada 2006-2011, procesul de revendicare a terenurilor în cauză nu a mai suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor.
Actul întocmit în fals de către inculpata P.L. a fost transmis Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, cunoscând că este falsă, în vederea repunerii în termenul de 30 de zile prevăzut de lege în care inculpatul P.G.P.V. și restul persoanelor contestatare puteau formula plângere la instanța de judecată împotriva Hotărârii nr. 353/2006 a comisiei menționate.
Mai mult inculpata, în mod repetat, a sustras mai multe file din ”Registru Expediere Corespondență” al Primăriei comunei G.T., jud. Buzău, precum și recipisa din care rezultă că Hotărârea Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău nr.353/25.08.2006 a fost comunicată contestatorilor la data de 04.09.2006.
Aceste documente false au fost eliberate, ca urmare a unei cereri întocmite și depuse la Instituția Prefectului Județului Buzău de către inculpatul P.G.P.V. prin care solicita să i se comunice „răspunsul la contestația formulată în data de 26.04.2006 împotriva procesului – verbal nr. 887/02.03.2006 al Comisiei Locale G.T. prin care s-a respins cererea de retrocedare nr. 611/22.09.2005”, precizând în fals că „până în acest moment nu mi s-a comunicat rezultatul contestației”;
Ca urmare a acestor demersuri, în anul 2011, inculpatul P.G.P.V. a depus plângere la Judecătoria Pătârlagele.
În continuare, același inculpat i-a remis suma de 250.000 euro judecătorului T.N. din cadrul Judecătoriei Pătârlagele pentru a pronunța o soluție favorabilă acestuia în dosarul nr. 171/277/2011 care îi fusese repartizat spre soluționare și în care C.G. era parte.
În schimb, judecătorul T.N., prin exercitarea cu rea – credință a funcției, în perioada februarie 2011 – 12 aprilie 2011, a soluționat dosarul civil nr. 171/277/2011, având ca obiect plângerea împotriva hotărârii Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău nr. 353/25.08.2006, formulată de SC A. F. SRL.
Magistratul a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5132,29 ha pădure (din care suprafața de 2.830,65 ha se afla la momentul pronunțării hotărârii judecătorești în proprietatea statului), în favoarea inculpatului C.G., cumpărător al drepturilor litigioase de la SC A. SRL. Aceasta, în condițiile în care această societate nu deținea în mod legal calitatea de titular al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate și nici nu s-a făcut dovada că societatea este continuatoarea sau succesoarea în drepturi a Societății Anonime A. pentru Industrie Forestieră.
Concret, judecătorul a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață avută în proprietate de Societatea Anonimă A. pentru Industrie Forestieră, chiar dacă nu toți acționarii Societății Anonime au înțeles să se constituie în așa zisa noua formă asociativă, cauzând statului, în această modalitate, un prejudiciu în sumă de 89.787.721 lei (echivalentul a 21,7 milioane euro).
Inculpatul F.Ș., la începutul anului 2011, prin intermediul avocatului V.M.C., a primit de la C.G., la instigarea inculpatului B.P., suma de 23.000 euro și suma de 10.000 lei, pentru activitatea pe care acesta o desfășura în calitate de reprezentant al Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Agricole și Forestiere Buzău - parte în dosarul nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, la datele de 21 februarie 2011 și 11 aprilie 2011, la instigarea inculpatei B.M., inculpatul F.Ș., în calitate de consilier juridic – reprezentant al Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău în dosarul nr. 171/277/2011 al Judecătoriei Pătârlagele, cu știință, nu a propus probe în cauză și a solicitat:
- admiterea plângerii formulată de SC A. SRL împotriva Hotărârii nr. 353/25.08.2006 a instituției al cărei reprezentant era,
- reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5132,29 ha pădure, din care suprafața de 2830,65 ha se afla la acel moment în proprietatea statului, în favoarea inculpatului C.G., cumpărător al drepturilor litigioase de la SC A. SRL, deși această societate nu deținea calitatea de titular al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 1 din Legea 1/2000 și nici nu s-a făcut dovada că societatea este continuatoarea sau succesoarea în drepturi a Societății Anonime A. pentru Industrie Forestieră,
- reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață avută în proprietate de Societatea Anonimă A. pentru Industrie Forestieră, chiar dacă nu toți acționarii Societății Anonime au înțeles să se constituie în așa zisa noua formă asociativă,
- nu a recurat hotărârea pronunțată în dosarul nr. 171/277/2011, faptele având ca rezultat prejudicierea bugetului de stat cu suma de 89.787.721 RON (echivalentul a 21,7 milioane euro) și totodată, obținerea unui avantaj patrimonial pentru inculpatul C.G. în același cuantum.
De precizat, sunt și următoarele aspecte:
În același context, la începutul lunii mai 2011, inculpatul L.A. în calitate de inspector șef al Inspectoratului Silvic Teritorial Focșani, a pretins inculpatului C.G. suma de 25.000 euro și a primit de la acesta suma de 15.000 euro, în scopul semnării și aplicării ștampilei instituției menționate pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău.
La data de 28.02.2011, inculpatul M.E.G. a încheiat un contract de intermediere cu C.G., utilizând informații obținute în virtutea funcției sale de șef al Ocolului Silvic Nehoiașu și, respectiv, director tehnic al Direcției Silvice Buzău, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților.
3. Prin rechizitoriul nr. 7/P/2014 din data de 25 mai 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată: în stare de arest preventiv, a inculpatului B.I., la data faptelor senator în Parlamentul României și primar al municipiului Ploiești, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) și a art. 5 alin. (1) C.pen., luare de mită (2 infracțiuni), fiecare prev. de art. 289 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.(1) C.pen., efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția deținută în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 12 lit. a) teza I din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. (6 acte materiale) și a art. 5 alin.(1) C.pen., folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (2 infracțiuni), fiecare prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000; sub control judiciar, a inculpatelor: I.O.C. și A.I.A. la data faptelor, secretar al municipiului Ploiești, respectiv director executiv la Direcția administrație publică, juridic – contencios, achiziții publice, contracte din cadrul aceleiași instituții publice, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 309 C.pen., cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen. (2 acte materiale corespunzătoare contractului de cooperare și Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor acestuia) și a art. 5 alin.(1) C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, inculpatul B.I. a semnat, la data de 21 ianuarie, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploiești și Asociația Comunitară „L.G. 2012” Ploiești, iar la data de 28 iunie, a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operațiuni controlului de legalitate, regularitate și încadrare în creditele bugetare și a dispus plata sumei de 8.000.000 lei (în trei tranșe) către asociație, deși cunoștea că nu este legală.
Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menționată, precum și obținerea de către Asociația Comunitară „L. G. 2012” Ploiești a unui folos necuvenit de aceeași valoare. Prin semnarea contractului și a regulamentului sus menționate, inculpatul B.I. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și a încălcat dispozițiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv și pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Același inculpat i-a pretins unui reprezentant al Asociației Comunitare „L. G. 2012” Ploiești, în schimbul derulării contractului de asociere și a regulamentului de aplicare a contractului, precum și a efectuării plăților către Asociație, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal „F.C. P.” Ploiești, ale cărei interese erau reprezentate de Asociația Comunitară, precum și foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului și a cazării, în perioadele ianuarie - februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde inculpatul B.I. a însoțit echipa în desfășurarea cantonamentului. În același context, inculpata I.O.C., în calitate de secretar al municipiului Ploiești, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuției de serviciu, a avizat pentru legalitate Hotărârile Consiliului Local Ploiești prin care s-au aprobat încheierea contractului de cooperare între municipiul Ploiești și Asociația Comunitară „L. G. 2012” Ploiești și Regulamentul de aplicare a prevederilor contractului, hotărâri adoptate cu încălcarea dispozițiile legale.
Rapoartele de specialitate prin care au fost propuse Consiliului Local Ploiești, spre aprobare, documentele sus menționate (contractul si regulamentul de aplicare) au fost semnate de inculpata A.I.A., director executiv din cadrul Primăriei municipiului Ploiești, deși nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Ulterior inculpata a semnat și documentele propriu zise, contribuind astfel, la prejudicierea bugetului local cu 8.000.000 lei, reprezentând suma plătită de municipiul Ploiești Asociației Comunitare, precum și la obținerea de către aceasta din urmă a unui folos necuvenit în același cuantum.
În perioada 2012 – 2013, inculpatul B.I., în calitate de senator în Parlamentul României și ulterior primar al Municipiului Ploiești, în mod repetat, a desfășurat, în numele unor societăți comerciale pe care le controla în fapt, activități cu titlu oneros, producătoare de venituri pentru sine, incompatibile cu cele două funcții deținute succesiv.
Concret, inculpatul a încheiat contracte de servicii publicitare, a achiziționat prin intermediul unui executor judecătoresc 2 imobile situate în municipiul Ploiești și a achiziționat în mod direct produse alimentare și de propagandă destinate distribuirii către alegători, în scop electoral, în campania din primăvara – vara anului 2012 pentru alegerile locale în Ploiești.
Cu prilejul aceleiași campanii, inculpatul B.I., în calitate de persoană cu funcții de conducere în cadrul unei formațiuni politice, filiala Prahova, a pretins și primit, de la un om de afaceri, următoarele:
- suma de 20.000 lei,
- bunuri constând în carne, tricouri, bannere, baloane, servicii de personalizare produse și
- servicii de transport în valoare totală de aproximativ 80.000 lei, destinate distribuirii către alegători.
În schimbul acestor bunuri și servicii, inculpatul i-a promis omului de afaceri că, după câștigarea portofoliului de primar, va încredința societății comerciale administrată de acesta din urmă lucrări de construcții pe raza municipiului Ploiești, finanțate din bugetul primăriei, lucru care, în fapt, s-a și realizat.
În același context și în același scop, inculpatul B.I., a pretins de la alt om de afaceri să-i confecționeze un număr de 10.000 tocătoare din lemn din care a primit efectiv 7.400 bucăți în valoare de 7.432,56 lei.
De la același om de afaceri, în cursul anul 2013, inculpatul, în calitate de primar al municipiului Ploiești, a pretins și a primit foloase materiale necuvenite în valoare de aproximativ 20.000 lei, constând în lucrări de tâmplărie efectuate la locuința deținută de acesta din urmă în municipiul Ploiești, în schimbul promisiunii de atribuire a unor contracte de execuție lucrări finanțate de la bugetul primăriei.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților B.I., I.O.C. și A.I.A.
Primăria Municipiului Ploiești, Consiliul Local Ploiești s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 8.000.000 lei.
4. Prin rechizitoriul nr. 90/P/2015 din data de 28 iulie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: B.I., primar al municipiului Ploiești, la data faptelor (aflat în stare de arest în altă cauză), pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin.(1) C.pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen.; abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 5 alin.(1) C.pen.; G.S.A., deputat în Parlamentul României, (în stare de libertate sub control judiciar), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: dare de mită, prev. de art. 290 alin.(1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin.(1) C.pen.; instigare la abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 corob. cu art. 297 alin.(1) C.pen., cu aplic. art. 5 alin.(1) C.pen.; spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, inculpatul B.I., în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea inculpatului G.S.A., a acordat unui club sportiv, susținut de acesta din urmă, o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în sumă de 1.500.000 lei, ce constituie atât prejudiciu adus unității administrativ teritoriale, cât și un folos necuvenit, obținut de asociația respectivă. Această finanțare a avut loc în contextul unei selecții de proiecte privind programul,,Promovarea sportului de performanță”, organizată, în baza legii privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, de către Clubul Sportiv Municipal P. (instituție aflată sub autoritatea Consiliului Local Ploiești). Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul B.I. a pretins și primit de la inculpatul G.S.A., prin intermediul unei societăți comerciale controlate de acesta din urmă, un imobil (casă de locuit) situată în municipiul Ploiești, în valoare de 1.041.600 lei, sumă din care B.I. a suportat personal doar 124.000 lei. Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobândire, imobilul respectiv a făcut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare, încheiată în luna august 2013, între două firme controlate de cei doi inculpați. În perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, inculpatul G.S.A. a disimulat adevărata natură a provenienței imobilului, prin efectuarea unor plăți (reprezentând cesionarea fictivă a unei mărci înregistrate la OSIM) din contul unei firme controlate de acesta, către o societate administrată în fapt de inculpatul B. I. Ulterior, această sumă de bani a fost transferată de inculpatul B.I. către o altă societate controlată de inculpatul G.S.A., justificându-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mită.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asiguratorii (sechestre asupra unor bunuri mobile aparținând celor doi inculpați) dispuse în cauză.
5. Prin rechizitoriul nr. 146/P/2012 din data de 04 decembrie 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată: în stare detenție, pentru executarea unei pedepse privative de libertate, a inculpatului G.R., cetățean francez, rezident în România, administrator al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de:inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.pen. cu aplic. art.5 alin.1 C. pen., evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen. și art. 5 alin.1 C.pen. (1615 acte materiale) și art. 8 alin.1 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen. (54 acte materiale); spălare a banilor, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 litera a din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen.; în lipsă, a inculpaților: K.E.G., cetățean român și libanez, reprezentant al unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.pen. cu aplic. art.5 alin.1 C. pen.; evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen. și art. 5 alin.1 C.pen. (1615 acte materiale) și art. 8 alin.1 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen. (54 acte materiale); spălare a banilor, în formă continuată, art. 29 alin. 1 litera a din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen.; B.E.M., cetățean libanez, cu reședința în România, și B.E.O., administratori ai unor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: inițiere a unui grup infracțional organizat, art. 367 C.pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, art. 48 C. pen. rap. art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 9 alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. (278 acte materiale); în stare de arest la domiciliu într-o altă cauză, a inculpaților: M.M.S., cetățean englez, rezident în România, administrator al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.48 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 C. pen. (1337acte materiale), A.A., cetățean sirian, rezident în România, administrator al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.48 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. (1337 acte materiale), Z.H., cetățean sirian rezident în România, administrator al mai multor societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.48 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen.(1337 acte materiale) și în stare de libertate a inculpaților: N.E., în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.48 C. pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 9 alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. (1615 acte materiale), M.I.A., în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., evaziune fiscală, (3 infracțiuni, din care două comise în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen. și cu aplic. art. 5 alin.1 C.pen.(213 acte materiale), art. 8 alin.1 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen.(8 acte materiale), art.9 alin.1,lit.f din Legea nr.241/2005, complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art.48 C. pen. rap. la art. 29 alin.1 lit.a din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin.1 C. pen., C.A., cetățean român și libanez, reprezentant al unei societăți comerciale, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.48 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art.9 alin.3 din Legea 241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. și art.5 alin.1 C. pen.(387 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art.48 C. pen. rap. la art. 29 alin.1 lit.a din Legea 656/2002, R.D.M., administrator al unei societăți comerciale, la data faptelor, sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. rap. art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu referire la art. 9 alin. 3 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. (1337acte materiale)
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iulie 2010 - august 2012, inculpatul G.R., în calitate de administrator al mai multor societăți comerciale, a constituit alături de inculpații K.E.G., M.M.S., A. A. și Z. H. pe de o parte, respectiv alături de inculpații K.E.G., B.E.M. și B.E.O. pe de altă parte, două grupuri infracționale organizate în scopul săvârșirii mai multor infracțiuni de evaziune fiscală.
Acest lucru a fost posibil prin evidențierea, în acte contabile, a unor operațiuni comerciale intracomunitare fictive, prin folosirea unor circuite economice deja formate și societăți comerciale coordonate de membrii grupului, totul având ca scop deducerea ilegală a T.V.A..
Aceste persoane au fost sprijinite în realizarea activităților infracționale de către inculpații N.E., R.D.M., C.A. și M.I.A.
Astfel, în perioada respectivă, inculpatul G.R., alături de inculpatul K.E.G., a evidențiat în actele contabile a trei societăți comerciale cu profil avicol operațiuni fictive (1615 acte materiale aferente facturilor emise), privind livrări intracomunitare de mărfuri (nepurtătoare de T.V.A.) către firme de tip fantomă din Bulgaria, Cipru și Ungaria.
Aceasta a fost posibilă prin folosirea unui lanț de comercializare scriptic în care au fost interpuse mai multe societăți comerciale tip fantomă, cauzând un prejudiciu bugetului statului în sumă de 107.153.731 lei, reprezentând T.V.A. dedus ilegal.
În perioada 17 septembrie 2010 – 12 octombrie 2012, inculpatul G.R., beneficiind de ajutorul aceleiași persoane, cu rea credință, a depus la organele fiscale un număr de 54 cereri privind rambursarea/compensarea de T.V.A. (aferente celor 1615 facturi prin care s-a simulat livrarea intracomunitară), pentru care a beneficiat fără drept de suma de 85.993.395 lei.
În perioada 26.10.2010 - 29.11.2012, inculpatul G.R., alături de inculpatul K.E.G., ca urmare a restituirii, de către organele fiscale, în conturile a trei societăți comerciale, a sumei 60.686.821 lei (reprezentând T.V.A. rambursată ilegal) a introdus-o în circuitul economic (prin multiple plăți având drept justificare - plăți furnizori, restituire credit, consultanță către companii off-shore, achiziții imobiliare supraevaluate de la firme controlate de inculpat), în scopul ascunderii originii ilicite a provenienței acesteia.
În realizarea acestui mecanism infracțional, inculpații G.R. și K.E.G. au beneficiat de sprijinul inculpaților Z.H, A.A. M.M.S. și C.A. Acesta din urmă, la data de 26 martie 2012, pentru a disimula adevărata proveniență a sumelor de bani provenite din evaziune fiscală, a semnat un contract privind vânzarea, la un preț supraevaluat, a unui teren intravilan în suprafață de 42.000 mp, situat în localitatea M., județul Giurgiu, către o societate administrată/reprezentată de inculpatul G.R..
În perioada 08 iulie 2010 - 06 august 2012, inculpata N.E., în calitate de referent în cadrul uneia dintre firmele administrate de G.R., beneficiind de ajutorul inculpatului R.D.M., a întocmit, în mod nereal, documentele de transport aferente simulării livrărilor comunitare, în scopul creării aparenței unor tranzacții reale.
Totodată, aceștia s-au asigurat și de procurarea unor documente care să ateste, la un eventual control, deplasarea mijloacelor de transport pe teritoriul Bulgariei, respectiv bonuri privind achitarea taxei de pod, vignete, etc, în vederea deducerii ilegale a T.V.A.
De asemenea, inculpata a mai ținut legătura cu persoanele interpuse (administratori ai unor societăți de tip fantomă), cărora le-a achitat periodic sume de bani pentru faptul că au acceptat înființarea în numele lor a unor astfel de societăți și au păstrat confidențialitatea adevăratului rol îndeplinit de aceștia, mijlocind totodată relațiile dintre membrii grupului, în ceea ce privește situația exactă a operațiunilor intracomunitare simulate.
În perioada 08 iulie 2010 – 30 iunie 2012, inculpata M.I.A., în calitate de reprezentant legal al unei societăți comerciale, a evidențiat în actele contabile ale societăți operațiuni fictive (213 acte materiale aferente facturilor emise), privind livrări intracomunitare de mărfuri (nepurtătoare de T.V.A.) către societăți comerciale de tip fantomă din Bulgaria, Cipru și Ungaria, prin folosirea unui lanț de comercializare scriptic în care au fost interpuse mai multe societăți comerciale tip fantomă, cauzând un prejudiciu bugetului statului în sumă de 15.926.386 lei reprezentând T.V.A. dedus ilegal.
În perioada 15 februarie 2011 – 08 august 2012, inculpata M.I.A., în aceeași calitate, cu știință, a depus fără drept la organele fiscale un nr. de 8 cereri privind rambursarea /compensarea de T.V.A. (aferente celor 213 facturi prin care s-a simulat livrarea intracomunitară) pentru care a beneficiat fără drept de suma de 8.315.267 lei reprezentând T.V.A. rambursată/compensată ilegal.
La data de 08 martie 2013, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor fiscale, inculpata M.I.A., cu știință, a declarat în mod fictiv la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D. schimbarea sediului social al firmei pe care o reprezenta.
De asemenea, la data de 15 decembrie 2010, aceeași inculpată a semnat, fără a deține vreo calitate în cadrul societății off-shore D.H. Panama, un contract de consultanță și asistență managerială, încheiat între această firmă și una din firmele administrată de inculpatul G.R., cunoscând fictivitatea acestuia, dar și destinația ulterioară a sumelor de bani.
În baza acestui contract, în perioada 22.12.2010 - 23.08.2013, pentru a disimula adevărata proveniență a sumelor de bani provenite din evaziune fiscală, inculpata M.I.A. a efectuat plăți cu titlu de avans achiziție echipamente în contul D.H. Panama, în valoare totală de 7.312.781,85 lei.
Prejudiciul total cauzat bugetului statului este în sumă de 107.153.731 lei (25.035.918 euro).
În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparțin a două dintre firmele inculpatului G.R.
De asemenea, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului constând în indisponibilizarea prin înființarea popririi asupra sumelor de bani existente în conturile inculpatului G.R.
Totodată, în cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea sechestrului asupra părților sociale pe care inculpații G.R. și K.E.G. le dețin la mai multe societăți comerciale. Serviciul teritorial Suceava
1. Prin Rechizitoriul nr. 194/P/2014, din 24 iulie 2015, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați: B.S.V., reprezentant al CL Udești în relația cu APIA și primar al comunei Udești, a următoarelor infracțiuni: 4 (patru) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene: prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 184 din Legea nr. 78/2000 - tentativă, cu aplicarea art. 5 C.pen., art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen, art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, art. 48 C.pen. rap. la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 Cod penal, fals intelectual prev. de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin.(1) C.pen., art. 5 C.pen. (6 acte materiale), fals intelectual prev. de art. 321 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen., art. 5 C.pen. (4 acte materiale), instigare la influențarea declarațiilor prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 272 C.pen., instigare la sustragere sau distrugere de înscrisuri prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 275 alin.(1) C. pen., influențare a declarațiilor prev. de art. 272 C.pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap la art. 297 C.pen. penal, cu aplicarea art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen..
B.M., pentru săvârșirea, în calitate de președintă a Asociației Crescătorilor de Animale și Utilizatorilor de Pășuni (ACAUP) OADICI Udești în relația cu APIA, a următoarelor infracțiuni:2 (două) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene: prev. de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen., art. 32 C.pen., rap la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 184 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen. influențarea declarațiilor prev. de art. 272 C.pen., sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri, prev. de art. 275 alin 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 C.pen. și
A.D., pentru săvârșirea, în calitate de avocat la Baroul Suceava, a infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap la art. 297 C.pen., toate cu aplic. art. 35 și art. 5 C.pen. In esență s-au reținut următoarele: în campania agricolă 2010, inculpatul B.S.V., fiind împuternicit prin HCL nr. 47/13 mai 2010, să reprezinte Consiliul Local Udești, jud. Suceava, în relația cu APIA, a folosit și a prezentat cu rea-credință, la APIA CJ Suceava, documente oficiale falsificate prin contrafacerea subscrierii (rezultând 27 semnături contrafăcute), precum și 39 de documente falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, și să obțină ilegal, în numele CL Udești, subvenții în valoare de 235.726,56 lei din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață. Prin decizia nr. 2823450/31 mai 2011, APIA CJ Suceava a respins plata subvenției pentru campania 2010, întrucât fermierul CL Udești nu a respectat condițiile de eligibilitate opozabile APIA, aspect confirmat și de procesul verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. 44709/23 decembrie 2014 al APIA DACIS.
În campania agricolă 2011, inculpatul fiind împuternicit prin HCL nr. 21/29 aprilie 2011, să reprezinte Consiliul Local Udești, jud. Suceava, în relația cu APIA, a folosit și a prezentat cu rea-credință, la APIA CJ Suceava, 6 documente falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, (procese-verbale de recepție lucrări semnate de inculpat), în baza cărora a intenționat dovedească, în fals, îndeplinirea condiției de eligibilitate privind întrebuințarea imașului comunal în scopuri agricole productive, a condițiilor GAEC 7 și GAEC 10 și a obținut ilegal, în numele CL Udești, subvenții în valoare de 292.092,59 lei din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, pentru 751,29 hectare pășune comunală.
APIA București a emis decizia nr. 3466467/03 februarie 2014 (care are valoare de titlu executoriu) pentru campania 2011 prin care a stabilit suma de recuperat de la CL Udești, în cuantum de 292.092,59 lei, reprezentând suma încasată nejustificat cu titlu de subvenții, întrucât fermierul CL Udești nu a respectat condițiile de eligibilitate opozabile APIA și asumate sub sancțiunea legii penale prin datele înscrise în conținutul cererii de plată nr. SV- 57276/13.05.2011 și a documentelor subiacente, cu care APIA București Direcția Juridică s-a constituit parte civilă în dosarul penal, împotriva inc. B.S.V.
În campania agricolă 2012, inculpatul fiind împuternicit prin HCL nr. 32/24 aprilie 2012, să reprezinte Consiliul Local Udești, jud. Suceava, în relația cu APIA, a folosit și a prezentat cu rea-credință, la APIA C.J. Suceava, 4 documente falsificate prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, (procese-verbale de recepție lucrări semnate de inculpat, respectiv declarația de eligibilitate anexa nr. 1), în baza cărora inculpatul a obținut ilegal, în numele CL Udești subvenții din bugetul administrat de Uniunea Europeană – FEGA, fără a îndeplini condițiile de eligibilitate - în cuantum de: 315.314,37 lei pentru suprafața de 710,20 ha pășune comunală reprezentând fonduri nerambursabile în cadrul schemelor unice de plată pe suprafață, întrucât fermierul CL Udești nu a respectat condițiile de eligibilitate opozabile APIA și asumate sub sancțiunea legii penale prin datele înscrise în conținutul cererii de plată nr. SV 53050/07 mai 2012 și a documentelor subiacente - nu a respectat bunele condiții agricole și de mediu și nu a desfășurat propria activitate agricolă indicată în anexa 1 – declarația de eligibilitate și cererea de subvenții, sumă cu care APIA București Direcția Juridică s-a constituit parte civilă în dosarul penal, împotriva inc. B.S.V. (cererea nr. 8587/16 martie 2015). Inițial, s-a emis decizia APIA CJ Suceava nr. 2466683/04 decembrie 2012 de respingere la plată a cererii nr. 53050/07 mai 2012, nefiind respectate prev. art. 2 lit. c) din Regulamentul CE nr. 73/2009, deoarece s-a constatat o diferență de 35,59% dintre suprafața pentru care s-a depus cererea și cea eligibilă, iar conform procedurii APIA diferențele mai mari de 20% conduc la respingerea cererii de subvenție. Dosarul de subvenție al CL Udești a fost întors la control, în baza rezoluției din data de 19 martie 2013, a inculpatului B. G. D., director general al APIA București, facilitând astfel obținerea subvenției, în campania 2013, deși nu erau îndeplinite condițiile de eligibilitate, aspect confirmat de actul de control al APIA - DACIS, la data de 15 decembrie 2014, ulterior, fiind emisă decizia APIA CJ Suceava nr. 2992460/16 decembrie 2014 de recuperare a sumelor acordate CL Udești (care are valoare de titlu executoriu) pentru campania 2012, în valoare de 315.314,37 lei.
În campania agricolă din anul 2013, inculpatul a sprijinit-o pe inc. B.M., să obțină necuvenit, subvenții în sumă de 418.782,62 lei, în numele Asociației Crescătorilor de Animale și Utilizatorilor de Pajiști ACAUP OADICI Udești, prin folosirea de documente falsificate prin contrafacerea semnăturii fermierilor (anexa 13) și a declarația de eligibilitate – anexa nr. 2 conținând aspecte nereale (asociația a fost înființată la data de 18 aprilie 2013, la cererea inculpatului, de către 4 membri fondatori – salariați ai Primăriei Udești, cooptați de inculpat, membri care nu dețineau animale pentru pășunat). Inculpatul s-a dovedit a fi inițiatorul acestui demers, pentru înființarea unei asociații prin intermediul căreia să poată obțină mai ușor, subvenții de la APIA, s-a înțeles cu inculpata ca ea să reprezinte asociația în calitate de președinte, iar unii fermieri au fost convinși ulterior să adere, cu promisiuni de genul că nu vor mai plăti taxe de pășunat, că imașul comunal, va fi curățat din subvențiile ce urmau să fie obținute de asociație și că vor fi lăsați în continuare să folosească islazul comunal. Inculpatul a întocmit proiectele de HCL (în baza cărora au fost adoptate HCL Udești nr. 12/27 februarie 2013, nr. 33/26 aprilie 2013 și nr. 40/30 mai 2013 în vederea concesionării imașului comunal în suprafață de 757 ha fără licitație publică către această asociație), inculpatul fiind răspunzător de semnarea contractului de concesiune a imașului comunal nr. 4038/10 mai 2013 încheiat între Primăria Udești și ACAUP OADICI Udești și a actelor adiționale, iar banii din subvenție ajungând în final, sub formă de redevență și impozit pe teren, în contul primăriei Udești, al cărei ordonator principal de credite era inc. B.S.V. și fiind utilizați în alte scopuri decât cele agricole. S-a constatat că ACAUP Oadici Udești a primit necuvenit subvenții în valoare de 418.782,62 lei pentru suprafața determinată de 755,20 ha în campania 2013 deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008, modificat prin OMADR nr. 31/2013. Prin decizia nr. 3168579/20 ianuarie 2014 (care are valoare de titlu executoriu) pentru campania 2013, s-a stabilit suma de recuperat de la ACAUP OADICI Udești, reprezentată de inc. B.M., în cuantum de 418.782,62 lei, reprezentând suma încasată nejustificat cu titlu de subvenții, cu care APIA București s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva inc. B.S.V. și B.M. În perioada 14 mai 2010-02 septembrie 2010 și 31 ianuarie 2011, inculpatul a participat la falsificarea unor documente oficiale emise de Primăria Udești, cu prilejul întocmirii lor, prin aceea că a semnat în calitate de primar al comunei Udești, confirmând conținutul nereal al actelor, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, sau a instigat ori a ajutat la falsificarea acestora, de către funcționari ai Primăriei Udești care au acționat sub imperiul constrângerii morale, rezultând un număr de 39 înscrisuri oficiale emise de Primăria Udești, astfel falsificate (declarația de eligibilitate – anexa 1 la cererea de subvenții din data de 17 mai 2010, 17 procese-verbale de recepție lucrări igienizare pășune comunală, 5 procese-verbale de constatare, 10 procese-verbale de negociere preț, 2 state de plată, 10 convenții prestări servicii), înscrisuri pe care inculpatul le-a folosit cu rea-credință, la APIA C.J. Suceava, în dosarul campaniei 2010, în scopul obținerii de subvenții în mod ilegal.
În perioada 22 iunie 2011-30 august 2011, inculpatul a participat la falsificarea unor documente oficiale emise de Primăria Udești, cu prilejul întocmirii lor, prin aceea că a semnat în calitate de primar al comunei Udești, confirmând conținutul nereal al actelor, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, sau a instigat ori a ajutat la falsificarea acestora, de către funcționari ai Primăriei Udești care au acționat sub imperiul constrângerii morale, rezultând un număr de 6 înscrisuri oficiale emise de Primăria Udești, astfel falsificate (procese-verbale de recepție lucrări igienizare pășune comunală și strângere a fânului cosit), înscrisuri pe care inculpatul le-a folosit cu rea-credință, la APIA C.J. Suceava, în dosarul campaniei 2011, în scopul obținerii de subvenții în mod ilegal.
În perioada 05 noiembrie 2014-10 noiembrie 2014 a instigat-o pe inc. B.M. să obțină schimbarea declarațiilor fermierilor, inclusiv declarația numitei N.D., ce au fost interogați de inspectorii APIA București la solicitarea procurorilor DNA ST Suceava, pentru a-i influența în sensul recunoașterii mincinoase că ar fi semnat Anexa 13 la cererea de subvenție, în cadrul campaniei 2013 și că ar fi aderat la asociația ACAUP OADICI Udești reprezentată de inculpată, cunoscând metodele adoptate de aceasta.
În perioada 05 noiembrie 2014-10 noiembrie 2014 a instigat-o pe inc. B.M. să înlocuiască în cadrul dosarului fermierului ACAUP OADICI Udești, Anexa nr. 4/03 aprilie 2014 la cererea de subvenții depusă la APIA Suceava (care conținea semnături falsificate și în care lipseau semnăturile unor fermieri), cu o altă Anexa nr. 4/11 noiembrie 2014 cu semnături complete, sens în care a trimis-o pe inculpată pe teren, la domiciliile fermierilor pentru a obține semnăturile acestora pe noul formular în scopul de a împiedica aflarea adevărului într-o procedură judiciară.
În perioada iulie 2011-aprilie 2014, în calitate de primar al comunei Udești și ordonator de credite a încheiat 10 contracte de asistență juridică în valoare totală de 32.440 lei cu Cabinetul de Avocatură AD, reprezentat de inc. AD, fără a respecta prevederile OUG nr. 34/2006 - privind principiile obligatorii pentru orice procedură de achiziție servicii: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența și eficiența folosirii fondurilor publice (pentru un număr de 4 contracte) și, în plus, prevederile OUG nr. 26/2012 – obligativitatea aprobării încheierii contractelor de către consiliul local (pentru celelalte 6 contracte), în baza cărora inculpatul a avizat la plată facturi fiscale emise de Cabinetul de Avocatură A.D. și a aprobat și semnat dispoziții și ordine de plată, potrivit unor referate de necesitate întocmite formal și aprobate tot de inculpat. Totodată, a avizat la plată 4 facturi fiscale în valoare totală de 12.500 lei, în perioada aprilie 2013-ianuarie 2014, care nu au la bază contracte de asistență juridică între cele 2 părți, cauzând astfel prin cele 31 de plăți efectuate, un prejudiciu bugetului local al comunei Udești, în valoare totală de 44.940 lei, cu consecința obținerii unui folos necuvenit pentru inc. A.D. Conform prevederilor art. 20 din C.pr.pen., partea vătămată APIA București s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților, conform cererii de constituire parte civilă nr. 8587/16 martie 2015, cu suma de 1.071.130 lei.
2. Prin Rechizitoriul nr. 82/P/2013, din 2 decembrie 2015, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați: în stare de arest preventiv, a inculpatei K.C.C., avocat în cadrul Baroului Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, faptă prevăzută de art. 291 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) C.pen. și art. 5 alin.(1) C.pen., sub control judiciar, a inculpatului Ș.N. președinte al Asociației de proprietari nr. 36 din municipiul Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, faptă prevăzută de art. 48 alin.(1) C.pen. raportat la art. 291 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) C.pen. și art. 5 alin.(1) C.pen., sub control judiciar, a inculpatului D.D., consilier juridic la SC STILL GLASS SRL Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, faptă prevăzută de art. 48 alin.(1) C.pen. raportat la art. 291 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 77 lit. a) C.pen. și art. 5 alin.(1) C.pen.,
În esență s-a reținut că, la începutul anului 2010,inculpata, având calitatea de avocat în cadrul Baroului Suceava, cu intenție, a luat legătura prin intermediul inculpaților Ș.N. și D.D. cu numitul P.I., persoană inculpată pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor calificat și martor denunțător în prezenta cauză, după care, în perioada 2010-2011, a pretins de la acesta suma totală de 18.000 euro, din care a primit efectiv 8000 euro, pretinzând că are influență asupra judecătoarei A.D. din cadrul Curții de Apel Suceava – Secția Penală, investită cu soluționarea apelului declarat de numitul P.I. și, prin prisma relațiilor personale pe care le întreține cu acest magistrat, dar și prin cointeresarea sa materială, o va determina să adopte o soluție favorabilă în cauză, în sensul de a schimba încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina martorului denunțător din infracțiunea de omor calificat într-o infracțiune cu un grad de pericol social scăzut, sancționată de legea penală mult mai blând, care să-i faciliteze obținerea unei condamnări cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
3. Prin Rechizitoriul nr. 88/P/2013, din 21 decembrie 2015, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați:
A.C.V. în calitate de viceprimar al Municipiului Botoșani - președinte al comisiei de evaluare a ofertelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 297 alin.(1) C.pen. și conflict de interese prevăzută de art. 301 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen., T.A.N. în calitate de administrator și asociat al S.C. INGINER CONSULTANT S.R.L. Șcheia, pentru săvârșirea infracțiunilor de: participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52 alin.(3) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52 alin.(3) C.pen. raportat la art. 306 C.pen., înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin.(1) și alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin.(2) C.pen., A.B.V. - administrator S.C. CONFAST S.R.L. Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de: participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52 alin.(3) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52 alin.(3) C.pen. raportat la art. 306 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., înșelăci