Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ - 2013


CUPRINS

1. Considerații generale

1.1. Organizarea și funcționarea direcției

1.2. Influențe legislative și evaluări

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală

2.2. Activitatea Secției de combatere a corupției

2.3. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție

2.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

2.5. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

2.7. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

3. Activitatea judiciară în cauze penale

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupție

4.2. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

4.4. Recuperarea produselor infracțiunii

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

5.2. Unitatea de Implementare Programe

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

7. Transparența și relația cu publicul și presa

7.1. Biroul de informare și relații publice

7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

8. Resursele financiare și administrarea acestora

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu

11.2. Anexa nr.2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare

11.3. Anexa nr.3 – Prezentarea achitărilor definitive din anul 2013

11.4. Anexa nr.4 – Prezentarea restituirilor definitive în anul 2013

11.5. Anexa nr.5 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2014

11.6. Anexa nr.6 – Situația încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2013

11.7. Anexa nr.7 – Date statistice comparative pe anii 2013 – 2012

11.8. Anexa nr.8 – Grafice

N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul



1. Considerații generale

Direcția Națională Anticorupție, în anul 2013, a continuat consecvent activitatea de combatere a corupției, rezultatele fiind reflectate, în principal, de menținerea numărului de cauze finalizate prin trimitere în judecată, care au vizat și cauze complexe privind fapte grave de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală, precum și de creșterea semnificativă a numărului persoanelor condamnate definitiv, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt. Activitatea a păstrat gradul de diversitate al cazuisticii penale, fiind finalizate prin trimitere în judecată ori pronunțarea de condamnări definitive și cauze având ca obiect fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală ori înșelăciune.
Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește competențele sale, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape, și în cursul anului 2013, menținerea și creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității personalului operativ al direcției, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție și aducerea la îndeplinire a competențelor procurorului în faza de judecată.
„Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție” a fost reflectată în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experții Comisiei Europene. Raportul din 30 ianuarie 2013 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu a evaluat progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. În lunile mai, septembrie și noiembrie 2013, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.
Raportul anual din data de 30 ianuarie 2013 al Comisiei Europene a apreciat, ca și rapoartele anterioare, eforturile Direcției Naționale Anticorupție în a cerceta și aduce în fața instanței cu succes dosare de corupție. Astfel, Comisia Europeană a remarcat că „Numărul condamnărilor definitive pronunțate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparație cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creștere constantă a trimiterilor în judecată și a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE”.

1.1. Organizarea şi funcţionarea direcţiei

Direcția Națională Anticorupție funcționează ca o structură cu personalitate juridică și buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare, fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul procurorului șef al direcției. Direcția este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Dispozițiile legale privind organizarea DNA nu au fost modificate în cursul anului 2013. Cadrul legislativ de organizare și funcționare a asigurat astfel independența specifică, funcțională și financiară, necesară exercitării eficiente a funcției de luptă împotriva corupției la nivel înalt și mediu asumată prin actele internaționale ratificate de România , precum și prin mecanismul de cooperare și verificare.
Competența materială se circumscrie faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și altor infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, așa cum prevede expres art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, competența materială după obiect se referă la infracțiunile de corupție, asimilate ori în legătură directă cu corupția cuprinse în Legea nr. 78/2000, calificate prin întinderea pagubei (mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro) ori prin valoarea sumei/bunului care a format obiectul faptei de corupție (mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro), la infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, materie în care direcția are competență exclusivă, precum și infracțiunile de abuz în serviciu care au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
În cursul anului 2013 a intervenit o modificare legislativă importantă, la propunerea Direcției Naționale Anticorupție. Astfel, a fost modificată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, în sensul eliminării competenței organului judiciar specializat de efectuare a urmăririi penale în cazul infracțiunilor de înșelăciune, de evaziune fiscală și al celor prevăzute în Codul Vamal al României. Propunerile s-au întemeiat pe analizele care au arătat că aceste fapte au o legătură limitată cu fenomenul marii corupții, iar includerea lor în domeniul de activitate al Direcției Naționale Anticorupție a dus la supraîncărcarea instituției, cu consecințe negative asupra celerității soluționării cauzelor.
Și sfera competenței după calitatea persoanei se circumscrie combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, Direcția Națională Anticorupție fiind singura structură abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 și având competența de a investiga infracțiunile săvârșite de alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, prevăzute limitativ și expres în art. 13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002.
Din punct de vedere funcțional, Direcția Națională Anticorupție are o structură centrală formată din 4 secții (din care 3 efectuează urmărire penală și 1 activitate judiciară, care au în subordine, în total, 7 servicii), 5 servicii (din care unul privește cooperarea internațională, acestea au în subordine în total 5 birouri și 1 compartiment), 2 compartimente și 1 departament economico-financiar și administrativ (care are în compunere 2 servicii și 3 birouri) și o structura teritorială este formată din 15 servicii care au în subordine 4 birouri. Funcționarea și organizarea acestor structuri sunt reglementate prin Regulamentul de ordine interioară a Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 17 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin ordinele procurorului șef al direcției, emise după consultarea colegiului de conducere și modificarea statului de funcții prin Ordin al ministrului justiției, cu avizul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii .
În cadrul direcției își desfășoară activitatea ofițeri și agenți de poliție, care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.
Organizarea și funcționarea diferitelor compartimente din cadrul direcției sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 17 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.
Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2013, era ocupată în proporție de 93,00% (526 posturi ocupate din cele 567 prevăzute), iar activitatea a fost desfășurată cu 91,00% din personalul prevăzut în organigramă (516 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 7 persoane aveau suspendate raporturile de muncă urmare a detașării la alte instituții (4 procurori, din care 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, 1 la Ministerul Justiției), sau ca urmare a suspendării din funcție întrucât a fost începută urmărirea penală (1 procuror), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 grefier și 1 referent).
Pe funcții, la finele anului 2013, structura a rămas nemodificată, fiind cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2010 , iar situația ocupării se prezintă astfel:
a) 145 de posturi de procurori, din care ocupate 130 (89,66%);
b) 170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 168 (98,83%);
c) 55 de posturi de specialiști, din care ocupate 53 (96,37%);
d) 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 94 (94,95%);
e) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 37 (84,09%);
f) 54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 44 (81,49%).
În cursul anului 2013, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea a 59 persoane (31 procurori, 11 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști, 11 grefieri și 4 șoferi) și încetarea raporturile de muncă a 44 persoane prin încetarea activității în cadrul direcției (27 procurori și 2 specialiști), prin încetarea detașării a unui număr de 6 ofițeri de poliție judiciară și revocarea din funcție a unui ofițer de poliție judiciară, prin transfer a unui funcționar public, prin pensionare (1 grefier și 1 referent), prin demisie (1 referent) și prin excluderea din profesie (4 grefieri).
Măsurile luate în vederea asigurării personalului necesar și eficientizării activității s-au concretizat în organizarea, după caz, de interviuri, concursuri sau examene, în scopul ocupării posturilor vacante ori promovării. De asemenea, referitor la funcțiile de conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat/reînvestit pentru un nou mandat de 3 ani, după caz, 6 procurori șefi serviciu (4 la structura centrală și 2 la serviciile teritoriale).

1.2. Influențe legislative și evaluări

Cea mai importantă modificare legislativă intervenită în cursul anului 2013 de natură a influența activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63 din 19 iunie 2013, prin care a fost modificată competența de efectuare a urmăririi penale a acestei direcții.
La propunerea Direcției Naționale Anticorupție, a fost modificată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, în sensul eliminării competenței organului judiciar specializat de efectuare a urmăririi penale în cazul infracțiunilor de înșelăciune, de evaziune fiscală și a celor prevăzute în Codul Vamal al României. Propunerile s-au întemeiat pe analizele din cuprinsul cărora a rezultat că aceste fapte au o legătură limitată cu fenomenul marii corupții, iar includerea lor în domeniul de activitate al Direcției Naționale Anticorupție a dus la supraîncărcarea instituției, cu consecințe negative asupra celerității soluționării cauzelor.
Astfel, dosarele care au ca obiect infracțiuni de evaziune/fraudă fiscală, înșelăciune și prevăzute de Codul Vamal reprezentau aproximativ 30% din totalul cauzelor de soluționat, deși soluțiile dispuse în aceste cauze nu au identificat legături cu fenomenul marii corupții, de natură să justifice competența organului de urmărire penală specializat. Mai mult, distincția arbitrară între cauze de aceeași natură în funcție de valoarea prejudiciului îngreuna stabilirea organului judiciar competent, ceea ce făcea ca declinările către alte unități de parchet să reprezinte mai mult de o treime din totalul soluțiilor pronunțate în aceste cauze.
Efectele acestei modificări legislative nu pot fi cuantificate în întregime la acest moment, având în vedere durata scurtă de la adoptare și dispoziția tranzitorie potrivit căreia cauzele deja înregistrate au rămas în competența direcției.
În cursul aceluiași an, a fost adoptată Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 155/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, act normativ care intră în vigoare la data de 1 februarie 2014, odată cu noul Cod de procedură penală.
Direcția Națională Anticorupție a transmis Ministerului Justiției, în cursul lunii noiembrie 2013, o serie de observații în care a indicat faptul că unele prevederi din cuprinsul acestui act normativ pot influența eficiența investigațiilor anticorupție. Astfel, s-a arătat că dispozițiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoștință suspectului această calitate, ceea ce ar putea atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigație, prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficiență corpul de specialiști care funcționează în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite de aceștia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie și că normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurile de supraveghere autorizate potrivit legii vechi și care sunt în curs.
În cursul anului 2013 au apărut primele soluții definitive pronunțate de instanțele judecătorești în care s-a făcut aplicarea instituției confiscării extinse, introdusă în Codul penal prin Legea nr. 27/2012, în cauze instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Astfel, prin Decizia nr. 1922/05.06.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus confiscarea a două imobile achiziționate de o persoană condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență, reținându-se că veniturile legale nu i-ar fi permis plata creditelor bancare contractate în acest scop, iar din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă că autorul a săvârșit și alte fapte similare celor pentru care a fost condamnat. Totodată, a fost dispusă confiscarea extinsă prin alte două hotărâri nedefinitive în dosare soluționate de Direcția Națională Anticorupție.
Curtea Constituțională a reconfirmat jurisprudența sa referitoare la concordanța actelor normative în baza cărora se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție cu dispozițiile legii fundamentale, respingând toate excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Astfel, în anul 2011 au fost pronunțate 3 decizii privind dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 referitoare la constatările efectuate de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, o decizie referitoare la textul infracțiunii incriminate de art. 131 din Legea nr. 78/2000 în ansamblu ori anumite dispoziții din aceasta .

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2013, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 82 procurori (28 procurori de la cele 3 secții operative ale structurii centrale și 54 procurori ce au funcționat la structura teritorială), iar activitatea judiciară, de circa 27 procurori (12 de la Secția judiciară penală și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).
La finele anului 2013, la cele 3 secții operative și în cele 15 servicii teritoriale ale direcției, din totalul de 115 posturi de procuror prevăzute în organigramă, erau ocupate 107, reprezentând 93,00%, din care 97 procurori numiți și 10 procurori delegați. În activitate se aflau 106 procurori, reprezentând 93,00% din numărul de posturi prevăzute, întrucât 1 procuror era detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Ca și în anii precedenți, a existat o fluctuație de personal pe parcursul anului, manifestată prin aceea că, din cele 107 posturi ocupate, un număr de 9 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, 1 procuror a încetat activitatea prin pensionare, în timp ce 11 procurori au început activitatea în cadrul direcției.
Analiza principalilor indicatori statistici relevă că activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2013 parametrii de eficiență s-au îmbunătățit.
Astfel, numărul de inculpați trimiși în judecată a crescut cu 29,17 %, în condițiile în care au înregistrat creșteri atât numărul cauzelor de soluționat (cu 6,79%), cât și al celor și soluționate (cu 5,79%).
Totodată, ponderea achitărilor indiferent de temei din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a scăzut semnificativ la 8,11% (99 de inculpați achitați din 1.220 trimiși în judecată) în comparație cu 14,5% în cursul anului 2012. Achitările pe alte temeiuri decât dezincriminarea și pericolul social au o pondere de doar 7,54% (92 de inculpați achitați), față de 10,2% în 2012.
Numărul cauzelor de soluționat a crescut la 7.909 față de 7.406 în anul 2012 (creștere cu 6,79%), iar cele soluționate au crescut cu 5,79% (3.785 față de 3.578 în 2012) și soluțiile dispuse pe fond cu 4,39% (2.543 față de 2.436 în anul 2012). În 1.242 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (1.142 în 2012).



Au rămas nesoluționate 4.124 cauze, din care 22 cu autor necunoscut (3.828 cauze, din care 13 cu autor necunoscut, în anul 2012), în contextul în care se menține o pondere semnificativă a cauzelor nou intrate, reprezentând 51,60% din totalul celor de soluționat (4.081 cauze noi din 7.909 de soluționat).
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 43 inculpați arestați preventiv (10 în anul 2012).
Este necesară o atenție specială acordată cauzelor nesoluționate, prin folosirea instrumentelor pe care le punela dispoziție noul Cod de procedură penală atât pentru a reduce numărul cauzelor nou înregistrate (prin clasarea sesizărilor incomplete ori renunțarea la urmărire penală când nu există un interes public), cât și pentru a reduce durata de soluționare a cauzelor (prin utilizarea instituției acordului de recunoaștere a vinovăției).
Din cele 2.543 cauze soluționate pe fond, în 270 s-a dispus trimiterea în judecată a 1073 inculpați, din care 49 persoane juridice, comparativ cu 234 rechizitorii privind 828 inculpați, din care 25 persoane juridice, în anul 2012. În 2.273 cauze au fost date soluții de scoatere de sub urmărire penală, încetare ori neîncepere a urmăririi penale (2.202 în anul 2012), iar dispozițiile art. 181 C.pen. au fost aplicate față de 135 învinuiți (150 în anul 2012) și 77 făptuitori conform art. 230 C.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 (55 în anul 2012).
Rechizitoriile reprezintă 10,62% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un număr de 270 rechizitorii din 2.543 cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2012, au fost soluționate pe fond 2.436 cauze, din care 234 rechizitorii, reprezentând o pondere de 9,61%.
Au fost trimiși în judecată 155 inculpați arestați preventiv (120 în anul 2012), din care 118 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest (83 în 2012) și 37 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate (37 în anul 2012). În cursul urmăririi penale, față de alți 28 inculpați a fost luată numai măsura reținerii (24 în anul 2012).
Creșterea semnificativă a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată, precum și luarea, de către instanțele de judecată, a măsurii arestării preventive față de 15,14% din inculpații-persoane fizice trimiși în judecată relevă preocuparea Direcției pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.

Prin cele 270 de rechizitorii au fost deduse judecății un număr de 2.526 infracțiuni (față de 1.924 infracțiuni în anul 2012), a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:
  • 1.288 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (811 în 2012), din care:
    • 384 - infracţiuni de corupţie (312 în anul 2012)
      • 131 - luare de mită
      • 55 - dare de mită
      • 1 - primire de foloase necuvenite
      • 135 - trafic de influență
      • 62 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 343 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (167 în anul 2012)
      • 268 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 9 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 25 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 22 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
      • 12 - șantaj
      • 4 - folosirea influenței sau autorității
      • 1 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
      • 2 – obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
    • 428 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (194 în 2012)
      • 11- tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit. a)
      • 50 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit. b)
      • 327 - fals și uz de fals (art. 17 lit. c)
      • 5 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 17 lit. d)
      • 30 - spălarea banilor (art. 17 lit. e)
      • 4 - șantaj (art. 17 lit. d1)
      • 1 - infracțiuni de bancrută frauduloasă și celelalte infracțiuni prevăzute de Legea nr. 31/1990 (art. 17 lit. h)
    • 133 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 290 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 129 - evaziune fiscală
    • 46 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
    • 22 - spălarea banilor
  • 948 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 9 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 524 - înșelăciune
    • 10 - conflict de interese
    • 34 - fals intelectual
    • 122 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 10 - fals în înscrisuri oficiale
    • 17 - fals în declarații
    • 144 - uz de fals
    • 29 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 10 - mărturie mincinoasă
    • 3 – favorizarea infractorului
    • 11 - delapidare

Menținerea importanței și complexității cauzelor finalizate prin rechizitoriu se relevă și prin prisma valorii prejudiciului total reținut în actele de trimitere în judecată, care este în cuantum de circa 884 milioane lei, la care se adaugă circa 42 milioane euro (1.276 milioane lei și 39 milioane euro, în 2012).
În continuare s-a acordat atenție recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind de aproximativ 1.557 milioane lei (1.174 milioane lei, în anul 2012).
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 2.543 cauze soluționate pe fond, în 522 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (20,53%), iar în 641 cel de 2 ani de la prima sesizare (25,21%). În total, acestea reprezintă 45,73% din numărul dosarelor soluționate, ceea ce relevă continua preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi, în condițiile în care cauzele nou intrate reprezintă 51,60% din totalul cauzelor de soluționat.
De asemenea, din cele 4.124 cauze nesoluționate un număr de 2.304 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, ceea ce reprezintă 55,87% din cauzele rămase în lucru (54,20% în anul 2012), iar 404 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, ceea ce reprezintă 9,80% din cauzele rămase în lucru (10,55% în anul 2012).
Între cei 1073 inculpați trimiși în judecată sunt 49 persoane juridice. Majoritatea inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată provin din mediul urban (695), sunt bărbați (774) și au vârste cuprinse între 21-54 ani (777). Totodată, 514 au studii superioare, 26 sunt cetățeni străini, 13 sunt recidiviști și 66 au antecedente penale.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 303 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (332 în anul 2012). După tipurile de ocupații, din 1.024 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sunt 8 demnitari, 128 ocupă funcții publice de conducere, 291 sunt funcționari publici, 25 magistrați, 245 oameni de afaceri, 249 alte categorii și 78 fără ocupație.
Spre exemplu, între persoanele trimise în judecată care ocupau funcții de conducere, control ori alte funcții importante sunt 8 demnitari (1 europarlamentar, 1 ministru, 4 deputați, din care unul este și vicepremier al Guvernului României, 2 subprefecți), 1 consilier personal al ministrului,1 director de cabinet ministru, 1 director în Parlamentul României, 1 consilier ministru delegat pentru Energie, 1 vicepreședinte Consiliu județean, 4 președinți de consiliu județean, 1 consilier 1 consilier ministru delegat pentru Energie,, 4 directori consilii județene, 6 consilieri locali, 2 consilieri primărie, 25 primari, 9 viceprimari, 25 magistrați (13 judecători din care 1 președinte tribunal și 1 membru CSM și 12 procurori, din care 4 prim-procurori, 1 membru C.S.M. și 1 consilier al unui membru C.S.M.), 19 avocați, 34 polițiști, 1 medic șef centru medical M.A.I. și 1 medic șef secție, 24 lucrători vamali, 5 comisari de Gardă Financiară, 4 inspectori fiscali (1 director și 3 inspectori D.G.F.P. , 1 inspector A.N.A.F.), 2 funcționari A.P.I.A. , 2 secretari de primărie, 3 funcționari primărie, 1 manager SIF Oltenia, 1 președinte F.R.F. , 1 președinte L.P.F. , 2 președinți fundație, 1 rector, 1 prorector, 8 președinți birou electoral, 63 membri birou electoral, 2 comandanți U.M., 2 comandanți unitate I.S.U. , 22 directori din alte instituții publice (3 de la Administrația Bazinală de Ape, 1 de la Penitenciarul de Femei, 2 de la Primărie Municipiu, 1 de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, 4 de la A.P.I.A., 1 de la Direcția Fondurilor Structurale POS Mediu, 1 de la A.D.R. , 1 de la A.F.M. , 1 de la D.J.T.S. , 1 de la D.J.C.C.P.C.N. , 2 de la D.J.A.O.V. , 1 de la A.N.R.S.P.S. , 1 de la Direcția Silvică, 1 de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare, 1 de la A.R.R. ,), 10 directori de companii/societăți naționale (3 de la CN Poșta Română SA, 3 de la RADET, 2 de la RA RAR, 1 de la CEC Bank, 1 de la Electrica SA)., 1 director general TV, 1 director de la o societate cu capital majoritar de stat și 3 directori agenții/sucursale bancare.

Calitativ, indicatorii de evaluare referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri, arestați netrimiși în judecată și condamnări, se prezintă după cum urmează:
  • A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1,27% din totalul cauzelor soluționate, respectiv 48 din 3.785.
În concret, au fost infirmate soluțiile dispuse în 46 de dosare, din care 11 de către instanța de judecată, 34 de procurorul ierarhic superior și 1 de procurorul de caz. Dintre acestea, 21 sunt în curs de soluționare, în 2 s-a dispus trimiterea în judecată, iar în 17 s-au dispus soluții de netrimitere în judecată.
Redeschiderea urmăririi penale s-a dispus în 2 dosare, din care 1 de către instanța de judecată și 1 de către procurorul ierarhic superior. Dintre acestea, în 1 dosar soluția adoptată după completarea cercetărilor a fost tot de netrimitere în judecată, iar 1 a fost trimis unei alte unități de parchet care era competent a relua urmărirea penală.
  • Au fost înregistrate 2 situații de inculpați arestați preventiv față de care a fost dispusă o soluție de netrimitere în judecată.
  • Un număr de 1.051 inculpați au fost condamnați definitiv, din care 10 persoane juridice, ceea ce reprezintă o creștere cu 41,45% comparativ cu 743 inculpați condamnați prin hotărâri definitive în anul 2012.
Pedepsele au fost privative de libertate în cazul a 249 inculpați condamnați (202 în anul 2012), cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul a 221 inculpați (158 în anul 2012), cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul a 569 inculpați (380 în anul 2012) și cu amendă penală în cazul a 12 inculpați.
  • Prin 38 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 92 inculpați (35 hotărâri cu 88 inculpați în anul 2012), la care se adaugă 7 inculpați achitați ca urmare a aplicării art. 181 C.pen. prin 5 hotărâri definitive (6 hotărâri privind 18 inculpați în anul 2012).
S-a apreciat că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului în 3 cauze privind 9 inculpați, pentru considerentele expuse în prezentarea din Anexa nr. 3.
  • Au fost luate măsuri preventive față de 6 inculpați din cei 92 achitați definitiv, respectiv 4 inculpați au fost reținuți în cursul urmăririi penale și față de 2 s-a luat măsura arestării preventive (1 inculpat timp de 1 lună și 11 zile la urmărire penală și 13 zile în cursul judecății, 1 inculpat timp de 27 zile în cursul urmăririi și 3 zile în cursul judecății).
  • Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 4 dosare privind 8 inculpați (2 dosare privind 12 inculpați, în anul 2012). Ponderea inculpaților cu privire la care s-a dispus restituirea este de 0,65% din totalul persoanelor judecate definitiv, respectiv 0,75% din totalul inculpaților trimiși în judecată în 2013.
S-a apreciat este imputabilă procurorului 1 soluție de restituire, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 4.
  • Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată este de 8,11% (99 din 1.220), conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, în comparație cu 14,5% în cursul anului 2012.
  • Raportat la numărul persoanelor definitiv judecate, achitările pe alte temeiuri decât dezincriminarea și pericolul social au o pondere de 7,54%, întrucât din 1.220 persoane față de care au fost pronunțate hotărâri definitive, 92 au fost achitate pe alte temeiuri. Similar, în anul 2012, ponderea a fost de 10,2%, din 863 persoane definitiv judecate, 88 fiind achitate pe alte temeiuri.
De asemenea, este relevant și cuantumul însemnat al prejudiciului de peste 884 milioane lei și peste 42 milioane euro, reținut în actele de inculpare (comparativ cu 1.276 milioane lei, la care se adaugă aproximativ 39 milioane euro în 2012) ori valoarea măsurilor asigurătorii, de aproximativ 1.557 milioane lei, dispuse de procurori (comparativ cu peste 1.174 milioane lei în anul 2012).

a. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale

Structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție are în compunere trei secții care desfășoară activitatea de urmărire penală, și anume: Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari.
La finele anului 2013, în cadrul structurii centrale, din totalul de 44 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 36 (reprezentând 82%), din care 26 procurori numiți (9 în funcții de conducere, 1 delegat în funcție de conducere, 17 în funcții de execuție), 1 delegat în funcție de conducere și 9 delegați în funcții de execuție, 8 posturi vacante.
În activitate se aflau numai 25 procurori, întrucât 1 procuror era detașa la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 36 posturi ocupate, un număr de 9 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, 1 procuror a fost pensionat, în timp ce un număr de 11 procurori au început activitatea în cadrul acestor structuri.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 25 procurori din cele trei secții operative ale structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, având în vedere fluctuația de personal, dar și volumul mare al activității judiciare desfășurată de procurorii militari. Activitatea judiciară în cauzele instrumentate de celelalte două secții a fost desfășurată de Secția judiciară penală a direcției.
Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluționat 2.158 cauze, în creștere cu 12,57% (1.917 cauze în 2012) și au soluționat 1020 cauze, în creștere cu 23,79% (824 cauze în anul 2012).
Dintre acestea, 583 sunt soluții pe fondul cauzei (551 în anul 2012), iar 437 soluții de declinare a competenței ori de conexare a dosarelor (273 în anul 2012).
La sfârșitul anului 2012 se aflau în curs de urmărire penală 33 inculpați arestați preventiv (5 în anul 2012).
Din cele 583 cauze soluționate pe fond, în 75 au fost emise rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 347 inculpați, din care 56 inculpați arestați preventiv (41 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 8 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2012, din 551 cauze soluționate pe fond prin 60 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 185 inculpați, din care 0 persoane juridice și 60 arestați preventiv (28 trimiși în judecată în stare de arest și alți 10 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).
Rechizitoriile reprezintă 12,86% din soluțiile pe fond (10,88% în 2012) și se observă creșterea cu 25% a numărului rechizitoriilor, precum și cu 87,5% a numărului de inculpați trimiși în judecată.
S-a dispus aplicarea dispozițiilor art. 181 C.pen. față de 23 învinuiți (13 în anul 2012) și 19 făptuitori (16 făptuitori în anul 2012) în baza art. 230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010.
Între cei 347 inculpați trimiși în judecată, 5 sunt demnitari, 14 magistrați, 45 au funcții de conducere și 154 sunt funcționari publici.
Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 150 inculpați. Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 5 demnitari (1 europarlamentar, 1 ministru, 3 deputați, din care 1 este și vicepremier al Guvernului României), 1 consilier personal al ministrului, 1 director de cabinet ministru, 1 director în Parlamentul României, 1 consilier ministru delegat pentru Energie, 1 consilier local, 1 consilier primărie, 2 primari, 3 funcționari primărie, 14 magistrați (6 judecători din care 1 membru CSM și 8 procurori, din care 2 prim-procurori, 1 membru CSM și 1 consilier al unui membru CSM), 11 avocați, 3 polițiști, 1 medic șef centru medical M.A.I. și 1 medic șef secție, 3 comisari de Gardă Financiară, 4 inspectori fiscali (1 director și 3 inspectori D.G.F.P. , 1 inspector A.N.A.F. ), 1 manager SIF Oltenia, 1 președinte F.R.F. , 1 președinte L.P.F. , 1 președinte fundație, 1 rector, 1 prorector, 8 președinți birou electoral, 63 membri birou electoral, 2 comandanți U.M., 2 comandanți I.S.U. , 6 directori din alte instituții publice (2 de la Administrația Bazinală de Ape, 2 de la A.P.I.A ., 1 de la Direcția Fondurilor Structurale POS Mediu, 1 de la A.D.R. ), 9 directori de companii/societăți naționale (3 de la CN Poșta Română SA, 3 de la RADET, 2 de la R.A. R.A.R. ), 1 director de la o societate cu capital majoritar de stat și 1 director general TV.

Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (252), sunt bărbați (270) și au vârste cuprinse între 21-54 de ani (258). Au studii superioare 183 inculpați, 5 inculpați sunt recidiviști, alți 12 au antecedente penale, iar 15 sunt cetățeni străini. S-a înregistrat 1 caz de învinuit sau inculpat arestat preventiv, față de care s-a dispus soluția de netrimitere în judecată.

Au rămas nesoluționate 1.138 cauze, în creștere cu 4,18% (1.093 în anul 2012), din care 660 au depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă 58,00% din nesoluționate (644, reprezentând 58,92%, în anul 2012), iar 133 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale și reprezintă 11,69% din nesoluționate (154 cauze, reprezentând 14,08% în anul 2012).
S-a acordat atenție soluționării unor cauze vechi, astfel încât din cele 583 cauze soluționate pe fond, în 268 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 45,97%).

Prin cele 75 rechizitorii au fost trimiși în judecată 347 inculpați pentru săvârșirea a 754 infracțiuni, după cum urmează:
  • 495 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 157 - infracțiuni de corupție
      • 44 - luare de mită
      • 21 - dare de mită
      • 54 - trafic de influență
      • 1 - primire de foloase necuvenite
      • 37 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 116 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 99 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 0 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 3 - folosirea influenței sau autorițății
      • 5 - șantaj (art. 131)
      • 9 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
    • 210 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
      • 163 - fals și uz de fals (art. 17 lit. c)
      • 11 - spălare a banilor (art. 17 lit. e)
      • 8 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit. a)
      • 21 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit. b)
      • 2 - șantaj (art. 17 lit. d1)
      • 4 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 17 lit. d)
      • 1 - infracțiunea de bancrută frauduloasă și celelalte infracțiuni prevăzute de Legea nr. 31/1990 (art. 17 lit. h)
    • 12- infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 134 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 27 - evaziune fiscală
    • 14 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
    • 10 - spălare a banilor
  • 125 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 3 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 64 - înșelăciune
    • 5 - fals și uz de fals
    • 1 - fals în declarații
    • 1 - conflict de interese
    • 1 - fals intelectual
    • 11 - delapidare
    • 10 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 12 - fals în înscrisuri sub semnătură privată

Prejudiciul total reținut în rechizitorii este de aproximativ 359 milioane lei, la care se adaugă circa 10 milioane euro (comparativ cu peste 797 milioane lei, la care se adaugă peste 11 milioane euro în 2012). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 377 milioane lei (peste 759 milioane lei în 2012), din care cele aplicate de Secția de combatere a corupției, în sumă de peste 57 milioane lei (peste 80 milioane lei în 2012), de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în cuantum de peste 318 milioane lei (peste 764 milioane lei în 2012) și de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, în valoare de peste 1.885 mii lei (peste 416 mii lei în 2012).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună întrucât, ca urmare a infirmării ori redeschiderii urmăririi penale, soluțiile desființate au o pondere de 1,37% din totalul cauzelor soluționate (14 soluții infirmate față de 14 în anul 2012 și 0 redeschideri a urmăririi penale față de 1 în anul 2012).
Numărul inculpaților cu privire la care s-a dispus în mod definitiv achitarea pentru toate temeiurile a fost de 39 (în scădere față de 46 în cursul anului 2012), din care 12 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 26 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și unul de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari. Ponderea achitaților din totalul inculpaților trimiși în judecată de structura centrală în 2013 este de 11,24%.
A fost dispusă o soluție definitivă de restituire a cauzei la procuror.

Principalii indicatori de activitate înregistrați la secțiile operative ale structurii centrale:
Nr. crt.Denumirea indicatorilorSecția de combatere a corupțieiSecția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupțieSecția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari
1.Cauze de soluționat7371.244177
2.Cauze soluționate pe fond29221675
3.Declinări și conexări10030235
4.Cauze rămase de soluționat34572667
5.Rechizitorii372810
6.Inculpați trimiși în judecată1977179
7.Inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv30110
8.Prejudiciul total reținut în rechizitoriiPeste 15 milioane lei și circa 8 milioane euroCirca 337 milioane lei și peste 1 milion euroPeste 7.075 mii lei și peste 1 milion euro
9.Numărul învinuiților față de care s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen.0419
10.Hotărâri definitive de restituire a cauzelor010
11.Hotărâri definitive de achitare/nr.inculpați5/129/261/1
12.Cauze infirmate și redeschise770
13.Dosare soluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări9215026
14.Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări14648331
15.Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale231019
În concluzie, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție a continuat în anul 2013 o activitate eficientă, așa cum rezultă din indicatorii statistici relevanți, înregistrându-se o creștere cu 12,57% a cauzelor de soluționat și cu 23,79% a celor soluționate, iar rechizitoriile reprezentând 12,86% din soluțiile pe fond.

b. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale

Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 15 servicii teritoriale, din care 4 au în compunere și câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Tîrgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare.
La finele anului 2013, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 71 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 70, reprezentând 99%, din care 56 procurori numiți și 14 procurori delegați astfel: 6 procurori delegați în funcție de conducere (2 de la alte unități de parchet, 2 din funcție de execuție în funcție de conducere, 1 din șef birou în sef serviciu și 1 șef birou delegat din funcție de execuție) și 8 procurori delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau numai 68 procurori (reprezentând 96% din posturile prevăzute), întrucât 1 procuror a fost suspendat din funcție și 1 procuror a fost detașat la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (acest din urmă post fiind ocupat).
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 71 posturi ocupate, un număr de 14 procurori și-au încetat activitatea, în timp ce 8 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată în anul 2013, în medie, de 56 procurori din structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție, întrucât activitatea judiciară la nivelul serviciilor teritoriale a fost realizată de circa 15 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară.

Serviciile teritoriale ale direcției au avut de soluționat 5.751 cauze, reprezentând o creștere cu 4,77% (față de 5.489 cauze în 2012) și au soluționat 2.765 cauze, reprezentând o creștere cu 0,4%, din care 1.960 soluții pe fondul cauzei (față de 2.754 cauze, din care 1.885 soluții pe fond, în anul 2012) și 805 de declinare a competenței ori conexare a dosarelor (față de 869 în 2012).
S-a urmărit soluționarea cauzelor vechi având în vedere că din cele 1.960 de dosare soluționate pe fond, în 895 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 45,66%), comparativ cu 783 din 1.885 cauze soluționate pe fond în anul 2012 (reprezentând 41,53%).

Din cele 1.960 cauze soluționate pe fond, în 195 au fost emise rechizitorii, reprezentând 9,95%. În 1.765 cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2012 au fost 1.885 cauze soluționate pe fond, din care în 174 au fost emise rechizitorii reprezentând 9,23%, iar în 1.592 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.
Au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. față de 112 învinuiți (137 în anul 2012) și 58 făptuitori (39 făptuitori în anul 2012), potrivit prevederilor art. 230 C.pr.pen., modificate prin Legea nr. 202/2010.
Un număr de 14 servicii teritoriale (93,33% din structura teritorială) au întocmit cel puțin 9 rechizitorii (13 servicii teritoriale cu minim 9 rechizitorii în 2012), și anume: 23 rechizitorii-Constanța (57 inculpați și 9 arestați preventiv), 19 rechizitorii-Oradea (60 inculpați, din care 12 arestați preventiv), 17 rechizitorii-Iași (238 inculpați, din care 21 persoane juridice și 26 arestați preventiv), câte 16 rechizitorii - București (49 de inculpați, din care 4 arestați preventiv), Craiova (29 inculpați, din care 5 arestați preventiv), 15 rechizitorii - Ploiești (37 inculpați, din care 2 persoane juridice și 11 arestați preventiv), câte 12 rechizitorii - Cluj (33 inculpați, din care 1 persoană juridică și 4 arestați preventiv), Pitești (37 de inculpați, din care 8 arestați preventiv), Timișoara (36 inculpați, din care 1 persoană juridică și 4 arestați preventiv), 11 rechizitorii - Galați (28 inculpați, din care 4 persoane juridice și 5 arestați preventiv), câte 10 rechizitorii - Suceava (31 inculpați din care 2 arestați preventiv), Târgu Mureș (41 inculpați, din care 4 persoane juridice și 1 arestat preventiv), câte 9 rechizitorii - Bacău (26 inculpați, din care 3 persoane juridice și 5 arestați preventiv), Brașov (19 inculpați, din care 1 persoană juridică și 3 arestați preventiv).
Serviciul teritorial Alba-Iulia a întocmit 4 rechizitorii (privind 5 inculpați) față de 2 servicii teritoriale cu 14 rechizitorii în anul 2012.
Prin cele 195 rechizitorii (174 în 2012) instanțele au fost sesizate cu judecarea a 726 inculpați (643 în 2012) pentru săvârșirea a 1.772 infracțiuni (față de 1.533 în 2012), după cum urmează:
  • 793 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (543 în anul 2012), din care:
    • 227 - infracțiuni de corupție (187 în anul 2012)
      • 87 - luare de mită
      • 34- dare de mită
      • 81 - trafic de influență
      • 0 - primire de foloase necuvenite
      • 25 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 227 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (124 în anul 2012)
      • 9 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 16 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 7 - șantaj (art. 131)
      • 169 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 1 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor
      • 22 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
      • 1 - folosire a influenței sau autorității
      • 2 – obținerea de foloase necuvenite de către persoanele cu funcții de control
    • 218 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (116 în 2012)
      • 3 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit. a)
      • 29 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit. b)
      • 164 - fals și uz de fals (art. 17 lit. c)
      • 1 - abuz în serviciu (art. 17 lit. d)
      • 19 - spălare a banilor (art. 17 lit. e)
      • 2 - șantaj (art. 17 lit. d1)
    • 121 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 156 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale
    • 102 - evaziune fiscală
    • 32 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
    • 12 - spălare a banilor
  • 823 - infracțiuni prevăzute în Codul penal
    • 6 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
    • 460 - înșelăciune
    • 9 - conflict de interese
    • 10 - fals material în înscrisuri oficiale
    • 33 - fals intelectual
    • 110 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 16 - fals în declarații
    • 139 - uz de fals
    • 19 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 3 - neglijență în serviciu
    • 10 - mărturie mincinoasă
    • 3 - favorizarea infractorului

Prin rechizitorii a fost reținut un prejudiciu total de circa 525 milioane lei la care se adaugă peste 31 milioane de euro, comparativ cu circa 478 milioane lei la care se adaugă 28 milioane de euro, în anul 2012.
Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 1.179 milioane lei, comparativ cu peste 414 milioane lei în anul 2012.
Instanțele au fost sesizate, prin cele 195 rechizitorii, cu judecarea unui număr de 726 inculpați, din care 99 arestați preventiv (77 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 20 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2012, prin 174 rechizitorii au fost trimiși în judecată 643 inculpați, din care 60 arestați preventiv (55 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), iar alți 14 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).
Între cei 726 inculpați trimiși în judecată, 37 sunt persoane juridice, 2 sunt demnitari, 11 magistrați, 84 persoane ocupă funcții de conducere și 137 sunt funcționari publici.
Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 153 inculpați (220 în anul 2012). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 3 demnitari (1 deputat, 2 subprefecți), 4 președinți și 1 vicepreședinte de consiliu județean, 1 consilier județean, 4 directori consilii județene, 5 consilieri locali, 1 consilier primărie, 23 primari, 9 viceprimari, 2 secretari de primărie, 11 magistrați (7 judecători din care 1 președinte tribunal și 4 procurori, din care 2 prim-procurori), 8 avocați, 31 polițiști, 24 lucrători vamali, 2 comisari de Gardă Financiară, 2 funcționari A.P.I.A., 1 președinte fundație, 16 directori din alte instituții publice (1 de la Administrația Bazinală de Ape Mureș, 1 de la Penitenciarul de Femei, 2 de la primărie de municipiu, 1 de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, 2 de la A.P.I.A., 1 de la A.F.M. , 1 de la D.J.T.S. , 1 de la D.J.C.C.P.C.N. , 2 de la D.J.A.O.V. , 1 de la A.N.R.S.P.S. , 1 de la Direcția Silvică, 1 de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare, 1 de la A.R.R. ), 2 directori de companii/societăți naționale (1 de la CEC Bank, 1 de la Electrica SA.) și 3 directori agenții/sucursale bancare.
Majoritatea inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată provin din mediul urban (443), sunt bărbați (504), au vârste cuprinse între 21-54 ani (519). Au studii superioare 331 inculpați, 11 sunt cetățeni străini, 8 sunt recidiviști și alți 54 au antecedente penale.

Au rămas nesoluționate 2.986 cauze, din care 1.644 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 271 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 2.735 cauze rămase de soluționat în anul 2012, din care 1.431 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 250 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 10 inculpați arestați preventiv, comparativ cu 5 la finele anului 2012.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă urmărirea în 34 cauze, soluțiile desființate având o pondere de 1,23% din totalul cauzelor soluționate (32 soluții infirmate față de 22 în anul 2012 și 2 redeschideri ale urmăririi penale față de 4 în anul 2012), s-a dispus restituirea în 1 cauză, reprezentând 0,51% din totalul rechizitoriilor. Achitările au o pondere de 8,26% din totalul trimișilor în judecată conform indicatorilor de calitate stabiliți de Consiliul Superior al Magistraturii (60 inculpați achitați)

În concluzie, structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2013 o activitate dinamică și eficientă, a continuat să crească, cu 4,77%, numărul cauzelor de soluționat, cu 0,4% al celor soluționate, cu 3,98% al soluțiilor pe fondul cauzei și cu 12,91% numărul inculpaților trimiși în judecată, iar ponderea rechizitoriilor este de 9,95% din soluțiile pe fond dispuse.

Rezultatele obținute de fiecare serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.

2.2. Activitatea Secției de combatere a corupției

Secția de combatere a corupției și-a desfășurat activitatea cu un număr de 18 posturi de procuror în perioada 1 ianuarie – 1 august 2013, posturi prevăzute și în organigrama secției.
În perioada 1 august 2013 – 31 decembrie 2013, numărul procurorilor aflați în activitate, în medie, era de 15 procurori (14 în luna septembrie și noiembrie, 13 în luna octombrie și decembrie, iar în restul perioadei 15), din totalul de 15 posturi prevăzute în organigramă. Din punct de vedere statistic, au fost ocupate încă 2 posturi de procuror, dar procurorii nu au desfășurat activitate în cadrul direcției, întrucât sunt detașați la alte instituții (până la data de 22 iulie 2013 - 1 procuror la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii și, respectiv, până la data de 5 iulie 2013, 1 procuror la Departamentul de Luptă Antifraudă).
Cantitativ, această secție a avut de soluționat 737 cauze penale (680 în anul 2012), reprezentând o creștere cu 8,38%, din care au fost soluționate 392 (356 în anul 2012), în creștere cu 10,11%. Au rămas nesoluționate 345 cauze (324 în anul 2012), din care în 23 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (33 în anul 2012).
Se constată menținerea ponderii cauzelor soluționate pe fond din cele 392 dosare soluționate în 292 fiind emise soluții pe fond (din 356 soluționate fiind 292 soluții pe fond în anul 2012), iar în 100 s-a dispus declinarea competenței sau conexarea la alte dosare (21 fiind soluții de conexare).
Prin 37 rechizitorii au fost trimiși în judecată 197 inculpați, din care 3 persoane juridice și 43 arestați preventiv (30 inculpați trimiși în judecată în stare de arest) și alți 46 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2012, prin 38 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 114 inculpați, din care 51 arestați preventiv (21 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 2 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Se constată astfel scăderea numărului rechizitoriilor cu 2,63%, în timp ce a crescut numărul inculpaților trimiși în judecată (cu 70,18%).
Dispozițiile art. 181 C.pen. au fost aplicate față de 14 făptuitori (10 făptuitori și 1 învinuit în anul 2012), conform modificărilor aduse art. 230 C.pr.pen. prin Legea nr. 202/2010.
Rechizitoriile reprezintă 12,67% din soluțiile dispuse pe fond (13% în anul 2012).
Prin cele 37 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 326 infracțiuni, din care:
  • 127 infracțiuni de corupție:
    • 32 - luare de mită
    • 19 - dare de mită
    • 45 - trafic de influență
    • 31 - cumpărare de influență
  • 10 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 37 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
  • 21 infracțiuni asimilate celor de corupție
  • 12 infracțiuni de criminalitate organizată
  • 2 infracțiuni de criminalitate informatică
  • 10 infracțiuni de fals
  • 7 infracțiuni de înșelăciune
  • 9 infracțiuni de delapidare
  • 91 alte infracțiuni incriminate de Codul penal și legi speciale
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de peste 15,22 milioane lei și peste 7,91 milioane euro (peste 32 milioane lei și peste 11 milioane euro în anul 2012), fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de peste 57,49 milioane lei (peste 80 milioane lei în anul 2012).
Unii dintre inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 3 deputați (dintre care 1 este vicepremier), 1 consilier personal al ministrului, 2 primari, 10 magistrați (6 judecători, din care 1 membru C.S.M. și 4 procurori, din care 1 prim-procuror, 1 procuror șef birou D.N.A., 1 membru C.S.M. și 1 consilier al unui membru C.S.M.), 1 consilier local, 1 consilier primărie, 1 consilier ministru delegat pentru Energie, 7 avocați, 2 polițiști (1 șef S.I.P.I. ), 1 medic șef centru medical M.A.I., 1 ofițer de marină civilă, 1 director în Parlamentul României, 4 directori din alte instituții publice (1 de la A.P.I.A. , 1 de la A.N.A.F. , 1 de la M.M.F.P.S. , 1 de la A.D.Z. ), 6 directori de companii/societăți naționale (3 de la RADET și 3 de la CN Poșta Română), 1 fost președinte A.N.A.F., 1 rector și 1 prorector, 2 grefieri, 3 inspectori I.S.C.T.R. (1 inspector șef), 3 polițiști comunitari, 2 funcționari publici la A.N.P.C. , 2 inspectori A.N.A.F., 8 președinți birou electoral, 1 manager SIF OLTENIA, 1 președinte al unei fundații, 1 șef departament CN Poșta Română. Din cei 194 de inculpați trimiși în judecată, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (144), provin din mediul urban (118) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (154). Un număr de 91 inculpați au studii superioare.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 392 cauze soluționate, în 46 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, 5 dintre acestea având mai mult de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 345 cauze nesoluționate (324 în anul 2012), un număr de 146 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 138 în anul 2012), iar 23 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (33 în anul 2012).
Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (413 noi din 737 de soluționat), prin faptul că unele sesizări au fost primite de la alte structuri ale Ministerului Public (44 cauze), cât și prin complexitatea sporită a acestora și accentul pus de procurori în dosarele cu potențial de trimitere în judecată.
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că s-au dispus 7 soluții de infirmare, reprezentând 2,40% din soluțiile pe fond dispuse (3 de către instanța de judecată, 4 pe calea controlului ierarhic) și nu au existat soluții de redeschidere a urmăririi penale, comparativ cu 4 infirmări dispuse în anul 2012 (nu a existat nicio redeschidere a urmăririi penale în anul 2012). Din cauzele infirmate, 4 sunt în curs de soluționare, 1 a fost conexat la un alt dosar al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, iar 2 au fost soluționate ulterior cu neînceperea urmăririi penale.
A existat o situație în care 1 inculpat arestat preventiv nu a fost trimis în judecată (comparativ cu anul 2012, când nu au existat astfel de situații).
Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror (similar anului 2012).
Din cele 4 cazuri de conflicte negative de competență declanșate, în toate s-a stabilit prin regulatorul de competență că, în mod corect, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus declinarea cauzei în favoarea altor unități de parchet.
Prin 5 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 12 inculpați (4 pe temeiul art. 10 lit.c C.pr.pen., iar 8 în baza art. 10 lit.d C.pr.pen.). Dintre acestea, s-a apreciat că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului într-un dosar privind 4 inculpați, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 15 procurori.
Volumul mediu este de circa 27 cauze penale soluționate/procuror și de circa 30 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în cursul anului 2013, s-au înregistrat 466 sesizări, cereri ș.a., fiind soluționate 218, din care 15 admise. Totodată, au fost soluționate 53 plângeri contra actelor procurorului (4 admise) și au fost formulate 117 plângeri împotriva soluțiilor emise de procurori (10 admise).

În concluzie, activitatea desfășurată și-a păstrat dinamica și eficiența, fiind înregistrate creșteri la indicatorii relevanți privind numărul cauzelor de soluționat (8,38%), al celor soluționate (10,11%), al numărului inculpaților trimiși în judecată (72,81%), respectiv, scădere a numărului rechizitoriilor (2,63%), care reprezintă 12,7% din soluțiile dispuse pe fond și în condițiile unor indicatori corespunzători privind calitatea activității reflectată în ponderea cauzelor infirmate (2,4%) și ponderea achitărilor în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei din totalul persoanelor judecate definitiv, respectiv din totalul persoanelor trimise în judecată (6,09%).
Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2013 de Secția de combatere a corupției sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.3. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție

Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul 2013 în condițiile menținerii deficitului de personal, întrucât din cele 16 posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate, în medie, 12 procurori până în luna iulie, inclusiv, și 16 procurori din 21 posturi prevăzute începând cu 1 august 2013. Menționăm că, statistic, încă 1 post de procuror este ocupat, însă procurorul nu a desfășurat activitate în cadrul secției, întrucât este detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Cantitativ, această secție a avut de soluționat 1.244 cauze penale (1.094 în anul 2012), reprezentând o creștere de 13,71%, din care au fost soluționate 518 (față de 390 în anul 2012), reprezentând o creștere cu 24,7%. Au rămas nesoluționate 726 cauze (704 în anul 2012), în creștere cu 3,12%, din care în 101 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (113 în anul 2012). Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate din totalul cauzelor de soluționat, 540 cauze noi din 1.244 cauze de soluționat, reprezentând 43,41% (466 cauze noi din 1.049 de soluționat, în anul 2012).
Se constată că, din cele 518 dosare soluționate, în 216 au fost emise soluții pe fond (212 soluții pe fond din 390, în anul 2012), în creștere cu 1,9%.
Prin 28 rechizitorii au fost trimiși în judecată 71 inculpați, din care 9 persoane juridice și 11 trimiși în judecată în stare de arest preventiv, și alți 4 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii. Comparativ, în anul 2012, prin 18 rechizitorii au fost trimiși în judecată 64 inculpați, din care 9 arestați preventiv (7 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se adaugă 8 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii.
Au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. față de 4 învinuiți (2 în anul 2012).
Prin cele 28 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 158 infracțiuni, din care:
  • 8 infracțiuni asimilate celor de corupție
    • 6 - prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000
    • 2 - prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000
  • 37 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
    • 2 - prevăzute de art. 17 lit. a) Legea nr. 78/2000
    • 10 - prevăzute de art. 17 lit. b) Legea nr. 78/2000
    • 12 - prevăzute de art. 17 lit. c) Legea nr. 78/2000
    • 4 - prevăzute de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000
    • 8 - prevăzute de art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000
    • 1 - prevăzută de art. 17 lit. h) din Legea nr. 78/2000
  • 2 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale CE
    • 1- prevăzută de art. 181 Legea nr. 78/2000
    • 1 - prevăzută de art. 182 Legea nr. 78/2000
  • 28 infracțiuni de corupție
    • 11 - luare de mită
    • 2 - dare de mită
    • 6 - cumpărare de influență
    • 9 - trafic de influență
  • 83 infracțiuni din Codul penal și legi speciale
    • 22 - înșelăciune
    • 3 - abuz în serviciu
    • 8 - fals și uz de fals
    • 7 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 22 - infracțiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005
    • 7 - infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002
    • 3 - infracțiuni prevăzute de Legea nr. 31/1990
    • 2 - infracțiuni prevăzute de Legea nr. 39/2003
    • 4 - infracțiuni prevăzute de Legea nr. 82/1991
    • 1 - infracțiune prevăzută de Legea nr. 59/1934
Raportat la tipurile de ocupații, între cei 62 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sunt 2 demnitari (1 ministru și 1 europarlamentar), 23 funcționari publici, din care 18 cu funcții de conducere și 24 oameni de afaceri. Din cei 62 de inculpați trimiși în judecată, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (52), provin din mediul urban (59) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (41). Au studii superioare 45, iar 13 au funcții de conducere în mediul public (5) sau privat.
Unii dintre inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante. Spre exemplu, sunt 1 ministru, 1 europarlamentar, 4 magistrați (1 prim-procuror), 4 avocați, 2 directori R.A. R.A.R. , 1 director general adjunct A.P.I.A. , 3 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 2 inspectori generali I.S.C. , 1 executor judecătoresc, 1 președinte F.R.F., 1 președinte L.P.F. , 1 arhitect șef.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 336.936.565 lei și 1.182.363 euro (764.723.218 lei și 0 euro în anul 2012). Pagubele se situează mai ales în sectorul achizițiilor publice de bunuri și servicii și în acela al fiscalității și evaziunii fiscale. Au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 318.030.424 lei, atât asupra autoturismelor, asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și asupra unor sume aflate în conturi bancare (708.765.018 lei în anul 2012).
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 518 cauze soluționate, în 377 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 57 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 726 cauze nesoluționate (704 în anul 2012), un număr de 483 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (471 în anul 2012), iar 131 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (113 în anul 2012).
Evoluția acestor indicatori se explică prin numărul mare al cauzelor de soluționat și ponderea importantă a cauzelor nou intrate (540 din 1.244 cauze de soluționat, reprezentând 40,12%), dar și prin specificul cauzelor instrumentate de macrocriminalitate economico-financiară comise privind diverse forme de fraudă în achiziții publice, în derularea procedurilor de retrocedare imobile ori privatizare, ce implică administrarea unui vast probatoriu, incluzând și expertize ori constatări de specialitate, care influențează durata cercetărilor. De asemenea, este influențată de deficitul de personal, activitatea fiind desfășurată, în medie, de 12 procurori din cele 16 posturi prevăzute în organigramă, reprezentând 70,58%, până la 1 august 2013 și respectiv 16 procurori din 21 posturi prevăzute în perioada următoare, reprezentând 76,1%.
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 7 infirmări ale soluțiilor (10 în anul 2012). Ponderea cauzelor infirmate/redeschise este de 1,35% din cele soluționate. Dintre infirmări, 3 au fost dispuse de instanța de judecată în procedura reglementată de art. 2781 C.pr.pen., iar 4 de procurorul ierarhic superior. La finele anului, 5 erau în curs de soluționare, iar 2 cauze au fost soluționate prin neînceperea urmăririi penale.
În anul 2013 nu au existat cazuri de declinare a competenței dispusă greșit în raport de dispozițiile art.30 și art.45 alin.(4) din C.pr.pen.
A existat 1 hotărâre definitivă de restituire a cauzei la procuror și, deși această hotărâre a fost pronunțată în luna octombrie 2013, dosarul nu a fost restituit de instanța de judecată, în vederea reluării urmăririi penale. S-a apreciat că această soluție este imputabilă procurorului, pentru considerentele expuse în Anexa nr. 4.
Nu au existat situații de inculpați arestați preventiv netrimiși în judecată.
Prin 9 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 26 inculpați, din care 3 în baza art. 10 lit.b) C.pr.pen. și 23 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., apreciate ca neimputabile. Achitările sunt prezentate în Anexa nr. 3.
Volumul mediu este de circa 35 cauze penale soluționate/procuror și de circa 47 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2013, au fost pe rol 435 sesizări, cereri ș.a. Dintre acestea, 179 au fost trimise la alte instituții, 153 soluționate, iar 103 se află în lucru. Au fost soluționate 72 de alte lucrări și s-au întocmit un număr de 29 situații lunare ori trimestriale, respectiv 21 analize referitoare la activitatea secției. Au fost soluționate 152 plângeri împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală, din care 7 au fost admise.
În concluzie, activitatea desfășurată în ansamblu a fost eficientă. S-au înregistrat creșteri la indicatorii statistici privind numărul cauzelor de soluționat, al celor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.
Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2013 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari și-a desfășurat activitatea, în prima parte a anului 2013, cu deficit de personal, întrucât din cele 8 posturi prevăzute în organigramă au fost în activitate un număr de 4 procurori militari, 5 din luna iunie și 6 din luna august. Aceștia au participat și la ședințele de judecată ale instanțelor militare din București, Cluj și Timișoara.
Cantitativ, au avut de soluționat 177 cauze penale (143 în anul 2012), au soluționat 110 cauze (78 în anul 2012) și au rămas nesoluționate 67 (65 în anul 2012), din care în 9 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (8 în anul 2012).
Din cele 110 dosare soluționate, în 75 au fost emise soluții pe fond (66 soluții pe fond din 78 soluționate, în anul 2012). Din cele 20 dosare în care s-a dispus declinarea de competență, 8 au fost trimise secțiilor sau serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, întrucât în cauză erau și civili alături de militari, 3 au fost trimise unor parchete militare, având în vedere competența după gradul militar al făptuitorilor, iar 9 au fost trimise, spre competentă soluționare, unor parchete civile, având în vedere infracțiunile săvârșite sau calitatea persoanelor cercetate.
Prin 10 rechizitorii au fost trimiși în judecată 79 inculpați, din care 2 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2012 au fost emise un număr de 4 rechizitorii privind 7 inculpați. Rechizitoriile reprezintă 13,33% din soluțiile dispuse pe fond de procurorii militari (6,06 % în anul 2012).
Au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. față de 20 învinuiți (4 în anul 2012) și 4 făptuitori, conform modificărilor aduse art. 230 C.pr.pen. prin Legea nr. 202/2010 (6 în anul 2012).
Prin cele 10 rechizitorii, s-a reținut săvârșirea a 270 infracțiuni, din care:
  • 2 - infracțiuni de corupție
  • 87 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
  • 136 - infracțiuni aflate în legătură directă cu infracțiunile de corupție
  • 37 - infracțiuni de înșelăciune
  • 1 - complicitate la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri oficiale
  • 5 - infracțiuni de omisiune a sesizării organelor judiciare
  • 1- infracțiune de fals intelectual
  • 1 - infracțiune de uz de fals
Din cei 79 inculpați, 74 sunt bărbați, 47 au studii superioare, majoritatea provin din mediul urban (75) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (63).
Inculpații trimiși în judecată aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, dintre care: 10 generali (5 – cu grad de general maior – unul fost ministru al Apărării, actualmente parlamentar, 2 - general de brigadă și 3 - general – unul chestor general de poliție la data trimiterii în judecată, fost general I.G.J.R. ), 1 comandor, 35 ofițeri (11 - colonel, 11 - locotenent colonel, 7 - maior și 6 - căpitan), 1 subcomisar de poliție (fost locotenent I.G.J.R.), 32 subofițeri M.Ap.N.
Între aceștia, 17 aveau funcții publice de conducere, astfel: 1 inspector general și 1 inspector general adjunct al I.G.J.R., 3 inspectori șefi și 1 adjunct al inspectorului șef I.J.J. , 6 șefi direcție M.Ap.N., 1 șefi direcție I.G.J.R., 4 comandanți UM.
De asemenea, au mai fost trimiși în judecată 1 contabil șef I.J.J., 1 șef serviciu I.G.J.R., 1 medic șef secție UM, 1 șef birou I.G.J.R., 1 comandant grupă I.J.J.
Indicatorii statistici cantitativi au înregistrat creșteri, chiar în condițiile complexității unor dosare aflate în lucru, prin raportare la numărul persoanelor și faptelor cercetate, amploarea activității infracționale și gravitatea urmărilor produse, precum și la multitudinea actelor de urmărire penală efectuate și a documentelor ridicate de la instituții, în vederea verificării acestora.
De asemenea, activitatea judiciară pe care au desfășurat-o procurorii militari a fost susținută (au participat la 148 ședințe de judecată, din care 90 în stadiu procesual fond, 20 apel și 17 recurs, 15 plângeri împotriva soluției, 3 contestații la executare și 3 revizuire; au formulat 29 concluzii, din care: 19 în stadiul procesual fond, 3 în apel și 7 în recurs, au declarat 6 recursuri privind 19 inculpați și au motivat 4 recursuri referitoare la 4 inculpați).
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 7.075.784 lei și 1.320.733 euro (416.225 lei în anul 2012) și au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare de 1.885.365 lei (416.225 lei în anul 2012).
De asemenea, s-au instituit măsuri asigurătorii asupra obiectului infracțiunii de luare de mită, în valoare de 16.500 lei, în vederea confiscării.
Operativitatea soluționării cauzelor este reflectată de faptul că, din cele 110 cauze soluționate, doar 9 au depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (18 în anul 2012), iar în 10 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 în anul 2012). Din cele 9 cauze soluționate cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări, 4 au fost primite prin declinare de competență de la alte parchete având indicatorul de 6 luni deja împlinit.
Din cele 67 cauze nesoluționate, un număr de 31 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 35 din 65 în anul 2012), iar 9 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (8 în anul 2012). Se observă creșterea indicativilor referitori la cauzele vechi soluționate, precum și a numărului total al soluțiilor emise, iar cu privire la numărul cauzelor rămase în lucru, indicativii sunt aproape similari, deși numărul dosarelor înregistrate în cursul anului 2013 a fost mai mare (112 față de 93, în anul 2012)
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că nu au existat cazuri de infirmare a soluțiilor ori redeschidere a urmăririi penale și nici soluții definitive de restituire a cauzei la procuror (similar anului 2012).
Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispus achitarea 1 inculpat, în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., apreciată ca neimputabilă, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Prin 13 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 341 inculpați. De precizat este faptul că, dintre acestea, 1 hotărâre de condamnare privind 7 inculpați a fost pronunțată într-un dosar în care rechizitoriul fusese întocmit de procurori militari din cadrul Secției de combatere a corupției, întrucât, la acel moment, nu era înființată secția specializată și, din acest motiv, aceasta este analizată la activitatea Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari.

S-a dispus, prin 13 hotărâri definitive, condamnarea a 341 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari (17 hotărâri privind 101 inculpați condamnați, în anul 2012). Rezultă că a fost stabilită vinovăția față de 99,71 % din persoanele definitiv judecate.
Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori (50% din posturile prevăzute), până la jumătatea anului, și 6 din luna august, care au desfășurat și activitate judiciară.
Volumul mediu este de circa 19 cauze penale soluționate/procuror și de circa 11 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2013, procurorii militari au avut de soluționat și un număr de 46 lucrări, rămânând de soluționat 12. Totodată, au fost soluționate 14 plângeri contra actelor și măsurilor procurorului și 9 împotriva soluțiilor, care au fost respinse.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost foarte bună, înregistrându-se creșteri cantitative la indicatorii statistici privind urmărirea penală, având în vedere și concentrarea activității în cadrul sectorului judiciar, a cărei eficiență este relevată de creșterea, de cel puțin trei ori, a numărului inculpaților condamnați definitiv în rechizitoriile întocmite de procurorii militari.
Practica judiciară în materia infracțiunilor ce intră în cazuistica secției trebuie valorificată în mod optim și pe viitor, pentru continuarea parcursului pozitiv înregistrat în activitatea de urmărire penală și judiciară.
Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2013 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.5. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 15 servicii teritoriale, din care 4 au în compunere și câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare.
La finele anului 2013, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 71 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 70, reprezentând 99%, din care 56 procurori numiți și 14 procurori delegați astfel: 6 procurori delegați în funcție de conducere (2 de la alte unități de parchet, 2 din funcție de execuție în funcție de conducere, 1 din șef birou în sef serviciu și 1 șef birou delegat din funcție de execuție) și 8 procurori delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau numai 68 procurori (reprezentând 96% din posturile prevăzute), întrucât 1 procuror a fost suspendat din funcție și 1 procuror a fost detașat la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (acest din urmă post fiind ocupat).

Serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2013, au avut de soluționat un număr de 5.751 cauze penale, în creștere cu 4,77% (5.489 cauze în anul 2012), din care au soluționat 2.765 cauze, reprezentând o creștere cu 0,40% (2.754 cauze anul în 2012). Cauzele soluționate reprezintă 48,08% din totalul cauzelor de soluționat (50,17% în anul 2012).
Pe fondul cauzei au fost soluționate 1.960 cauze, în creștere cu 3,98% (1.885 soluții pe fond în anul 2012), iar în 805 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (869 în anul 2012).
Au fost emise 195 rechizitorii, reprezentând 9,95% din 1.960 cauze soluționate pe fond, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 726 inculpați, din care 37 persoane juridice și 99 inculpați arestați preventiv (77 trimiși în judecată în stare de arest preventiv și 22 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate), precum și alți 20 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2012, prin 174 rechizitorii, reprezentând 9,23% din cele 1.885 cauze soluționate pe fond, au fost trimiși în judecată 643 inculpați, din care 25 persoane juridice și 60 arestați preventiv (55 trimiși în judecată în stare de arest și 5 arestați preventiv în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate), precum și alți 14 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale.
Față de 112 învinuiți și 58 făptuitori au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. (137 învinuiți și 39 făptuitori, în anul 2012).
Un număr de 14 servicii teritoriale (93,33% din structura teritorială) au întocmit cel puțin 9 rechizitorii (13 servicii teritoriale cu minim 9 rechizitorii în 2012), și anume: 23 rechizitorii-Constanța (57 inculpați și 9 arestați preventiv), 19 rechizitorii-Oradea (60 inculpați, din care 12 arestați preventiv), 17 rechizitorii-Iași (238 inculpați, din care 21 persoane juridice și 26 arestați preventiv), câte 16 rechizitorii - București (49 inculpați, din care 4 arestați preventiv), Craiova (29 inculpați, din care 5 arestați preventiv), 15 rechizitorii - Ploiești (37 inculpați, din care 2 persoane juridice și 11 arestați preventiv), câte 12 rechizitorii - Cluj (33 inculpați, din care 1 persoană juridică și 4 arestați preventiv), Pitești (37 inculpați, din care 8 arestați preventiv), Timișoara (36 inculpați, din care 1 persoană juridică și 4 arestați preventiv), 11 rechizitorii - Galați (28 inculpați, din care 4 persoane juridice și 5 arestați preventiv), câte 10 rechizitorii - Suceava (31 inculpați, din care 2 arestați preventiv), Târgu Mureș (41 inculpați, din care 4 persoane juridice și 1 arestat preventiv), câte 9 rechizitorii - Bacău (26 inculpați, din care 3 persoane juridice și 5 arestați preventiv), Brașov (19 inculpați, din care 1 persoană juridică și 3 arestați preventiv).
Serviciul teritorial Alba-Iulia a întocmit 4 rechizitorii (privind 5 inculpați) față de 2 servicii teritoriale cu 14 rechizitorii în anul 2012.
Prin actele de sesizare a instanței a fost reținut un prejudiciu total de circa 525 milioane de lei, la care se adaugă peste 31 milioane de euro, comparativ cu circa 478 milioane de lei, la care se adaugă 28 milioane de euro, în anul 2012. Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 1.179 milioane de lei (peste 414 milioane lei în anul 2012).
Activitatea desfășurată de fiecare serviciu teritorial

- Serviciul teritorial Alba-Iulia a desfășurat o activitate cu o eficiență redusă comparativ cu anul anterior și cu celelalte servicii teritoriale, înregistrând scăderi semnificative ale numărului de inculpați trimiși în judecată.
Cantitativ, din cele 278 cauze de soluționat (277 în anul 2012, rezultând o creștere cu 0,36%,) au fost soluționate 180 (241 în anul 2012, adică o scădere cu 25,31%), din care 140 soluții pe fond (190 în anul 2012, rezultând o scădere de 26,32%), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv 242 din cele 278 (246 din cele 277, în anul 2012). Au rămas nesoluționate 98 cauze, comparativ cu 36 în anul 2012.
S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 6 învinuiți (5 învinuiți în 2012).
Prin 4 rechizitorii au fost trimiși în judecată 5 inculpați. Comparativ, în anul 2012 au fost emise 18 rechizitorii privind 29 inculpați din care 6 arestați preventiv (4 trimiși în judecată în stare de arest).
Rechizitoriile reprezintă 2,86% din totalul soluțiilor pe fond (9,47% în anul 2012).
Cele 4 rechizitorii au fost variate ca obiect, dintre acestea 3 au avut obiect infracțiunea de evaziune fiscală, iar 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (reținându-se un prejudiciu total de 36.598.267 lei). Prin rechizitorii s-a reținut un produs infracțional total de 36.598.267 lei,. În vederea recuperării acestora au fost luate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 30.000.965 lei.
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, între cei 5 inculpați sunt 4 administratori de societăți comerciale și 1 medic în cadrul unui centru județean medical M.A.I.
Operativitatea a fost bună, din cele 180 cauze soluționate, în 19 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (17 cauze în anul 2012), iar în 7 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (10 cauze în anul 2012). De asemenea, din cele 98 cauze nesoluționate, în 17 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (8 în anul 2012) și în 9 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (6 cauze în anul 2012).
Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, se constată că au fost dispuse 4 infirmări ale soluțiilor pe calea controlului ierarhic (4 în anul 2012), precum și 2 redeschideri ale urmăririi penale de către procurorul ierarhic superior (2 în anul 2012). Dintre cele 4 infirmări, în 3 cauze în care s-a dispus infirmarea soluției și reluarea cercetării penale, după soluționare s-a dispus aceeași soluție, iar în 1 cauză cu urmărire penală începută s-a infirmat temeiul juridic al soluției, fiind anulată amenda administrativă de către organul ierarhic superior.
Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 10 inculpați, din care printr-o hotărâre s-a dispus achitarea a 5 inculpați, 3 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., 1 în baza art. 10.lit.b) C.pr.pen., 1 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., iar prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 5 inculpați cu aplicarea art. 181 C.pen. (5 în anul 2012). S-a apreciat că acestea nu sunt imputabile procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 17 inculpați, prin 11 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial și 1 inculpat față de care s-a încetat procesul penal (decedat), comparativ cu 11 hotărâri definitive de condamnare a 21 inculpați, în anul 2012.
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate până în luna septembrie 2013, din care 1 procuror a realizat, în cea mai mare parte, activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 50 cauze penale soluționate/procuror și de circa 20 cauze rămase în lucru/procuror. Din cursul lunii septembrie, activitatea s-a desfășurat cu un număr de 3 procurori care au preluat activitatea unității, respectiv dosarele rămase nesoluționate, precum și cele nou înregistrate. Media celor soluționate a fost de 9 dosare soluționate/procuror și de circa 40 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 230 plângeri/cereri diverse, 28 de plângeri împotriva soluțiilor, din care: 4 admise și 7 plângeri împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Totodată s-a înregistrat un număr de 6 cereri de revizuire, 2 fiind soluționate, iar 4 nesoluționate. Au fost primite în audiență 64 de persoane.
În concluzie, la nivel de serviciu, există o preocupare pentru buna gestionare a cauzelor aflate în lucru și pentru creșterea numărului cauzelor finalizate cu rechizitoriu. Având în vedere practica instanțelor de a dispune soluții de achitare cu aplicarea dispozițiilor art. 181 C.pen. pentru un anumit gen de fapte, se recomandă o analiză mult mai temeinică a gradului de pericol social al infracțiunilor deduse judecății.

- Serviciul teritorial Bacău a menținut aceiași parametri la majoritatea indicatorilor statistici, așa cum rezultă din datele relevate de principalii indicatori statistici privind cauzele de soluționat, soluționate, rechizitoriile întocmite și numărul de inculpați trimiși în judecată. Atât numărul actelor de inculpare, cât și al inculpaților, se află sub media serviciilor teritoriale.
Cantitativ, a scăzut cu 3,21% numărul cauzelor de soluționat (241 față de 249 în 2012), cu 9,55% a celor soluționate (123 comparativ cu 136 în 2012) și menținerea la același nivel a soluțiilor pe fond emise (78 față de 88 în anul 2012). Se constată menținerea ponderii importante a cauzelor nou intrate, respectiv 128 din 241 de soluționat (175 din 249 de soluționat în 2012), astfel încât au rămas nesoluționate 118 cauze (113 în anul 2012). În anul 2013 nu s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen, comparativ cu anul 2012, când au fost aplicate față de 4 învinuiți și 3 făptuitori.
Prin 9 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 26 inculpați (3 persoane juridice) din care 1 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, cele 10 rechizitorii au privit 27 inculpați (3 persoane juridice), dar fără arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 11,54% din cauzele pe fond soluționate (11,36% în anul 2012), dar acest indicator nu este relevant, întrucât atât soluțiile pe fond emise, cât și numărul inculpaților trimiși în judecată se situează la un nivel similar anului precedent.
Prin prisma obiectului rechizitoriilor, se constată că 2 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 1 având ca obiect fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenit, 1 a privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene și 5 au privit infracțiunea de evaziune fiscală (reținându-se un prejudiciu în sumă de 6.172.142 lei).
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 26 inculpați persoane-fizice sunt 1 funcționar primărie (șef Serviciu cadastru), 1 președinte organizație partid politic, 12 administratori de societăți comerciale, 1 director de societate comercială.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 123 cauze soluționate, un număr de 50 au depășit termenul de 1 an de la data sesizării organelor judiciare (60 în anul 2012), 12 au fost soluționate în peste 6 luni de la începerea urmăriri penale (12 în anul 2012).
Din cele 118 cauze nesoluționate, 63 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (53 în anul 2012). Totodată, 16 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (13 în anul 2011). Evoluția acestor indicatori se datorează, în principal, complexității cauzelor de soluționat având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, asimilate infracțiunilor de corupție și împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, cauze în care este implicat un mare număr de persoane în calitate de participanți la comiterea faptelor penale, de persoane sau părți vătămate ori civile și de martori.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât nu au existat cazuri de redeschidere a urmăririi penale. Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați, neexistând însă restituiri definitive ale cauzei la procuror. O soluție de achitare privind 3 inculpați a fost apreciată ca fiind imputabilă procurorului, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Prin 18 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 193 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (10 hotărâri de condamnare a 69 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 40 cauze rămase în lucru/procuror. De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 267 plângeri/memorii diverse și primite în audiență 226 persoane. Au fost soluționate 17 plângeri împotriva soluțiilor, din care 1 a fost trimisă la organele competente, iar 16 au fost respinse.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciului teritorial Brașov a desfășurat o activitate aflată în continuare semnificativ sub media celorlalte servicii teritoriale din perspectiva finalității judiciare a cauzelor soluționate.
Cantitativ, au crescut cu 17,97% cauzele de soluționat (256 comparativ cu 217), cu 6,5% cauzele soluționate (82 comparativ cu 77) și au scăzut cu 5,97% soluțiile pe fond emise (63 față de 67). Au rămas nesoluționate 174 cauze, comparativ cu 140 în anul 2012. Dispozițiile art. 181 C.pen. au fost aplicate față de 1 persoană (0 învinuiți în 2012).
Prin 9 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 19 inculpați (1 persoană juridică), din care 3 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2012, au fost emise 7 rechizitorii privind 11 inculpați, din care niciunul în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile au vizat săvârșirea a 38 infracțiuni (24 infracțiuni în anul 2012), iar prin prisma obiectului, 3 rechizitorii au avut ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii privesc infracțiuni asimilate celor de corupție, 1 rechizitoriu are ca obiect fraudarea fondurilor europene (fără prejudiciu), 1 rechizitoriu privește infracțiuni prevăzute în lege specială (Legea nr. 82/1992 privind rezerva de stat) și 2 rechizitorii privesc infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave (cu un prejudiciu total de 3.979.957 euro).
Referitor la calitatea inculpaților trimiși în judecată, menționăm că, printre cei 19 de inculpați, sunt: 3 directori de instituții publice (1 de la D.J.C.E.P. , 1 de la A.N.R.S.P.S. , 1 de la A.F.M. ), 2 polițiști, 1 referent la A.N.R.S.P.S. ș.a.
Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ bună, din cele 82 cauze soluționate 47 au avut o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare (19 în anul 2012), iar în 4 cauze o vechime mai mare de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 în anul 2012).
Se constată că numărul cauzelor nesoluționate mai vechi de 1 an de la prima sesizare a continuat să crească la 109 cauze (102 în anul 2012) și la 12 cauze nesoluționate mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (8 în anul 2012).
Calitatea activității de urmărire penală a fost bună deși, în cursul anului 2013, au fost înregistrate 2 soluții definitive de achitare a 2 inculpați, în baza art. 10 lit. d) din C.pr.pen. (compatativ cu nicio achitare în 2012), din care 1 achitare a unui inculpat arestat preventiv, soluție apreciată ca nefiind imputabilă procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Există 2 infirmări parțiale ale soluțiilor (1 dispusă din oficiu, în temeiul art. 228 alin. ultim din C.pr.pen., față de o soluție de neurmărire penală dispusă prin rechizitoriu, cauză ce a fost conexată la un alt dosar soluționat prin rechizitoriu; 1 infirmare de către instanța de judecată, în temeiul art. 2781 alin.8 din C.pr.pen., cauză aflată în prezent în lucru), comparativ cu 1 infirmare în 2012. Nu s-au înregistrat redeschideri ale urmăririi penale, nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.
Prin 9 hotărâri definitive au fost condamnați 40 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (13 hotărâri de condamnare a 18 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, cu excepția perioadei 4 septembrie 2013 – 15 octombrie 2013, când au activat doar 3 procurori. Activitatea judiciară a fost desfășurată preponderent de 1 procuror, însă și ceilalți 3 procurori au participat la ședințele de judecată ca urmare a suprapunerii termenelor de judecată și a efectuării concediului de odihnă de către procurorul titular.
Volumul mediu a fost de circa 27 cauze penale soluționate/procuror și de circa 58 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 58 plângeri/cereri diverse, 87 alte lucrări, precum și 15 plângeri împotriva soluțiilor, actelor ori măsurilor de urmărire penală adoptate de procuror 18 în anul 2012). Dintre acestea, 9 au fost respinse (13 în anul 2012), iar 6 au fost trimise instanțelor de judecată și structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție (5 în anul 2012). Instanța de judecată a admis 1 plângere contra soluției și a dispus continuarea cercetărilor, cauza aflându-se în prezent în lucru (comparativ cu niciuna în anul 2012).
În concluzie, se recomandă o dinamizare a activității de urmărire penală și orientarea activităților investigative spre cauze complexe cu finalitate judiciară.
Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial București a înregistrat creșteri semnificative de eficiență, în condițiile în care, pe toată perioada anului 2013, a existat o fluctuație de personal, atât în ceea ce privește procurorii, cât și în ceea ce privește ofițerii de poliție judiciară. Unul dintre procurori a desfășurat preponderent activitatea judiciară până la data de 15 iulie 2013.
Cantitativ, din cele 751 cauze de soluționat (752 în anul 2012, rezultând o scădere cu 0,14%,), au fost soluționate 427 (424 în anul 2012, adică o creștere cu 0,70%), din care 274 soluții pe fond (în scădere cu 7,12% față de anul 2012, respectiv 295), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, de 56,32% din totalul celor de soluționat, respectiv 423 din cele 751 (420 din cele 752, în anul 2012). Au rămas de soluționat 324 cauze, cu 1,22% mai puține (328 cauze în anul 2012). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 56,85%. Au rămas nesoluționate 324 cauze, în scădere cu 1,22% (328 cauze în anul 2012).
Au fost aplicate de dispozițiile art. 181 C.pen. față de 12 învinuiți (7 învinuiți și 4 făptuitori în 2012).
Prin 16 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 49 inculpați, din care 4 arestați preventiv (13 rechizitorii privind 31 inculpați, din care 4 arestați preventiv, în anul 2012).
Rechizitoriile reprezintă 5,84% din numărul cauzelor soluționate pe fond (4,40% în 2012).
Cauzele soluționate prin trimitere în judecată au fost variate ca obiect, respectiv, 5 rechizitorii privind infracțiuni de corupție, 4 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în cuantum total de 1.417.148, lei), 1 având ca obiect infracțiuni asimilate celor de corupție, 5 privind infracțiuni de evaziune fiscală, și 1 având ca obiect infracțiunea de înșelăciune.
Prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 49 inculpați, sunt 1 comisar șef Gardă de Mediu, 7 polițiști, 27 asociați/administratori/directori societate comercială ș.a.
Operativitatea a fost bună, din cele 427 cauze soluționate (424 în anul 2012), în 90 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (140 în anul 2012) și în 17 cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale (19 în anul 2012).
Numărul cauzelor nesoluționate este de 324 (328 în anul 2012), din care 157 au depășit 1 an de la prima sesizare (134 în anul 2012) și 17 au depășit 6 luni de la începerea urmăririi penale (19 în anul 2012).
Se constată astfel preocuparea de soluționare a cauzelor vechi.
În 8 cauze s-a dispus infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale, din care 7 pe calea controlului ierarhic și 1 de către instanța de judecată (5, din care 3 pe cale ierarhică și 2 de către instanța de judecată, în anul 2012). Dintre cauzele infirmate, în 3 cauze cercetările sunt în curs de soluționare, 2 cauze au fost soluționate, 3 cauze au fost conexate la un dosar al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție. De precizat este faptul că într-o altă cauză s-a dispus infirmarea rechizitoriului.
În cursul anului 2013, au fost soluționate 19 conflicte negative de competență declanșate de serviciul teritorial (din 20), în toate procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind competența de soluționare în favoarea altor unități de parchet.
În anul 2013, instanța de judecată a dispus într-o cauză restituirea definitivă a dosarului la procuror pentru refacerea actului de sesizare.
Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 9 inculpați, câte 6 în baza art. 10 lit.a) și 3 în baza art. 10 lit.d C.pr.pen (12 achitări în anul 2012). S-a apreciat că acestea nu sunt imputabile procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 51 inculpați, prin 21 hotărâri definitive, care au fost trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (31 hotărâri definitive de condamnare a 57 inculpați, în anul 2012).
Volumul mediu este de circa 61 cauze penale soluționate/procuror și de circa 81 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 169 plângeri/memorii diverse, 72 plângeri împotriva soluțiilor, din care 1 admisă, și 8 plângeri împotriva măsurilor/actelor efectuate de procuror.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Cluj a înregistrat o creștere a eficienței în activitatea desfășurată.
Cantitativ, din cele 286 cauze de soluționat (283 în anul 2012, rezultând o creștere cu 1,07%,) au fost soluționate 180 (163 în anul 2012, adică o creștere cu 10%,), din care 121 soluții pe fond (100 în anul 2012, rezultând o creștere cu 21%). Au rămas nesoluționate 106 cauze, comparativ cu 120 în anul 2012.
Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (163 cauze noi din 286 de soluționat), iar cauzele soluționate reprezintă 62% din cauzele de soluționat.
S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 15 învinuiți și 7 făptuitori (6 făptuitori în 2012).
Au fost emise 12 rechizitorii privind 33 inculpați, din care 1 persoană juridică și 4 inculpați în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, au fost emise 11 rechizitorii privind 17 inculpați, din care 3 persoane juridice și 4 în stare de arest preventiv. Inculpații arestați preventiv reprezintă 12,5% din totalul inculpaților-persoane fizice, trimiși în judecată.
Cauzele finalizate prin rechizitoriu au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 70 infracțiuni (față de 30 în anul precedent), din care 6 de corupție, 20 asimilate infracțiunilor de corupție, 5 în legătură directă cu infracțiunile de corupție și 5 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Prin prisma obiectului, 4 rechizitorii au privit infracțiuni de corupție (valoarea totală a obiectului infracțiunilor fiind de 10.800 euro și 17.870 lei), 2 rechizitorii privind infracțiuni asimilate celor de corupție (în care valoarea prejudiciului reținut a fost de 2.194.797 euro și 17.953 lei), 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (prejudiciu în sumă de 43.278,18 euro și 151.334 lei), 2 rechizitorii au privit infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciu de 14.436.688 lei) și 1 rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de înșelăciune (prejudiciul reținut fiind de 2.770.000 euro). Măsurile asigurătorii au privit bunuri mobile și imobile asupra sumelor de bani și bunuri în valoare totală de 20.716.312 lei.
În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că printre cei 32 inculpați persoane fizice sunt: 1 director Direcție Silvică, 1 director D.J.A.O.V. , 1 funcționar A.P.I.A. (șef birou), 2 ofițeri de poliție, 8 funcționari bancari (3 directori de agenții bancare), 10 asociați/administratori de societăți comerciale, 1 funcționar CN CFR SA ș.a.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 180 cauze soluționate, în 59 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (față de 45 în anul 2012), iar în 10 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (6 în anul 2012).
Din cele 106 cauze nesoluționate (120 în anul 2012), 54 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (63 în anul 2012) și 15 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (față de 16 în anul 2012).
Evoluția acestor indicatori relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase nesoluționate și reducerea cauzelor rămase nesoluționate, în general.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există 5 infirmări ale soluțiilor, ele fiind dispuse de procurorul ierarhic superior. După completarea cercetărilor, în 3 din cauzele infirmate s-a dispus aceeași soluție de neîncepere a urmăririi penale, iar într-o cauză s-a dispus declinarea, consecutiv cu declanșarea conflictului negativ de competență (cauză ce nu a fost încă soluționată la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție). Un dosar din cele infirmate se află în curs de soluționare.
De asemenea, a fost înregistrată 1 restituire a cauzei de la procuror care, în urma analizei efectuate, a fost stabilită ca neimputabilă procurorului ce a emis actul de sesizare a instanței, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 4.
În anul 2013, nu au existat soluții de achitare definitivă.
Prin cele 11 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 16 inculpați trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (7 hotărâri definitive de condamnare a 30 de inculpați în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată de un număr constant de 5 procurori, singurul post vacant fiind ocupat prin delegare la mijlocul lunii noiembrie 2013. De asemenea, 1 procuror din cadrul serviciului teritorial a desfășurat activitatea exclusiv pe sectorul judiciar, iar un alt procuror desfășoară activitatea preponderent pe același sector judiciar.
Volumul mediu a fost de circa 40 de cauze penale soluționate/procuror și de circa 20 de cauze rămase în lucru/procuror, luând în calcul întreg efectivul de procurori, inclusiv cei care nu soluționează deloc dosare de urmărire penală.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 205 plângeri, cereri și memorii diverse, precum și 24 de plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise în parte. Au fost întocmite 317 alte lucrări (situații, analize, sinteze, studii, rapoarte) și primite în audiență 188 persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul rechizitoriilor și al inculpaților trimiși în judecată, precum și de lipsa achitărilor și restituirilor definitive.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Constanța a continuat să înregistreze îmbunătățiri în activitate, reflectate de majoritatea indicatorilor statistici, prin creșterea numărului cauzelor soluționate, a soluțiilor pe fond dispuse și, mai ales, a numărului de rechizitorii emise.
Cantitativ, au crescut cu 7,87% cauzele de soluționat (507 față de 470 în anul 2012), cu 16,90% cauzele soluționate (242 față de 207) și cu 58,25% soluțiile pe fond dispuse (168 față de 103 în anul 2012). De asemenea, se menține o pondere importantă a cauzelor nou intrate (244 din cele 507 de soluționat, comparativ cu 237 din 470 în anul 2012), cu toate acestea reușindu-se menținerea aproximativ constantă a numărului cauzelor nesoluționate de 265 (263 în anul 2012).
S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 6 învinuiți și 1 făptuitor (2 învinuiți și 1 făptuitor în 2012).
A crescut în mod evident numărul rechizitoriilor, fiind emise 23 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată 57 inculpați, din care 7 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, au fost emise 12 rechizitorii privind 26 inculpați, din care 3 arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 13,69% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei (11,65% în anul 2012).

Trimiterile în judecată au privit săvârșirea a 116 infracțiuni (62 infracțiuni în 2012), iar prin prisma obiectului, din cele 23 rechizitorii, un număr de 11 au vizat infracțiuni de corupție, 6 au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene, 2 au privit infracțiuni de abuz în serviciu, 3 au privit infracțiuni de evaziune fiscală și 1 a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.
Referitor la calitatea persoanelor, între cei 57 inculpați sunt: 1 subprefect, 1 primar oraș, 2 notari, 1 avocat, 7 polițiști, 1 lichidator judiciar, 3 directori de instituții publice (1 de la D.J.C.C.P.C.N., 1 de la M.I.N.A. , 1 de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare), 1 șef serviciu C.R.P.D.R.P., 1 polițist local (șef serviciu), 1 inspector fiscal (șef circumscripție), 1 profesor universitar ș.a.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii a fost de 76.933.197 lei, comparativ cu 69.883.881 lei și 6.160.883 euro, în anul 2012. A fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare a fost stabilită la suma de 38.638.265 lei.

Operativitatea a fost bună, din cele 242 cauze soluționate, în 38 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (46 cauze în anul 2012), iar în 57 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (32 cauze în anul 2012). De asemenea, din cele 265 cauze nesoluționate, în 169 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (168 în anul 2012) și în 50 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (49 similar anului 2012). Situația acestor indicatori este justificată obiectiv de numărul mare al dosarelor nesoluționate din anii anteriori și complexitatea acestora și de menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou înregistrate, aproape jumătate.

Calitatea actelor de urmărire a fost bună, au fost înregistrate 3 infirmări ale soluțiilor pe calea controlului ierarhic și 2 plângeri admise de instanțele de judecată împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată adoptate de către procurori, nu există redeschideri ale urmăririi penale, nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.
S-au înregistrat 2 achitări definitive, apreciate ca neimputabile procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au existat 2 situații în care, prin soluționarea celor 8 conflicte de competență s-a decis că soluțiile de declinare a competenței dispuse de Serviciul teritorial Constanța au fost greșite.
Prin 6 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 13 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (5 hotărâri de condamnare a 6 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 48 cauze penale soluționate/procuror și de circa 53 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 304 plângeri, cereri ori memorii diverse, precum și 35 plângeri împotriva soluțiilor, 25 fiind respinse și 2 admise, restul fiind trimise la organele competente ori atașate la alte plângeri. Au fost primite în audiență 180 persoane.

În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind înregistrate creșteri la dosarele soluționate, inclusiv la numărul de rechizitorii întocmite și soluții pe fond, fără a fi înregistrate achitări imputabile sau restituiri ale cauzei la procuror.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


- Serviciul teritorial Craiova a înregistrat creșteri în activitate la majoritatea indicatorilor statistici, în condițiile în care anterior fuseseră înregistrate scăderi.
Cantitativ, a crescut cu 11,34% numărul cauzelor de soluționat (540 față de 485 în 2012), cu 17,69% cauzele soluționate (306 față de 260 în 2012), cu 23,71% al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (240 față de 194 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 234 cauze (225 în anul 2012), situație explicabilă prin ponderea importantă, de 58,33%, a cauzelor nou intrate (315 cauze noi din 540 de soluționat).
Față de 6 învinuiți și 2 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (12 învinuiți și 2 făptuitori în anul 2012).
A crescut numărul actelor de inculpare, cele 16 rechizitorii privind 29 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 23 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 6,66% din soluțiile pe fond emise (față de 4,63% în anul 2012).
Cele 16 rechizitorii au privit săvârșirea a 66 infracțiuni, iar prin prisma obiectului acestora, un număr de 13 au privit infracțiuni de corupție, 3 au avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției și 13 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în sumă de 1.552.704 lei).
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 29 inculpați sunt: 1 primar și 1 viceprimar de comună, 2 procurori, 2 avocați, 3 polițiști, 1 comisar Gardă de Mediu, 1 director executiv și 2 funcționari A.P.I.A. , 2 administratori societăți comerciale ș.a.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, având în vedere că, din cele 306 cauze soluționate, în 45 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (35 în anul 2012), iar în nicio cauză nu a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (6 în anul 2012).
Din cele 234 cauze nesoluționate, 115 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (96 în anul 2012), iar 8 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (11 în anul 2012). Pe fondul creșterii cauzelor soluționate, evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv de ponderea importantă (58,33%) a cauzelor nou intrate (3.185 cauze noi din 540 de soluționat).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât s-a înregistrat 1 infirmare a soluției dispusă pe calea controlului ierarhic superior și nu există restituiri ale cauzei la procuror (1 infirmare și 1 redeschidere ale soluției în anul 2012). Singura cauză infirmată este în curs de soluționare.
Au fost condamnați 24 inculpați, prin 16 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (5 hotărâri definitive de condamnare a 9 inculpați, în anul 2012).
Precizăm că nu au fost situații în care inculpații trimiși în judecată să fie achitați.
Activitatea a fost desfășurată cu cele 6 posturi de procuror ocupate. Totodată, 1 procuror din cadrul serviciului a desfășurat exclusiv activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 61 cauze penale soluționate/procuror și de circa 47 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 580 plângeri/memorii diverse, 41 plângeri împotriva soluțiilor, din care 4 admise în parte și 1 împotriva actelor efectuate de procuror respinsă. Au fost primite în audiență 290 persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici. Rămâne unul dintre serviciile teritoriale care înregistrează anual un număr mare de cauze noi, dar a și soluționat un număr mai mare de cauze, inclusiv pe fond și a emis mai multe acte de inculpare.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Galați a desfășurat o activitate bună, iar ponderea importantă a cauzelor noi justifică majorarea numărului cauzelor nesoluționate.
Cantitativ, a crescut cu 3,94% numărul cauzelor de soluționat (633 față de 609 în anul 2012), cu 2,52% numărul cauzelor soluționate (244 față de 238 în anul 2012) și a crescut cu 2,73% numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (177 față de 139 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 389 cauze, în creștere cu 4,85% (371 cauze în anul 2012). Se remarcă însă ponderea importantă, de 41,39%, a cauzelor nou intrate din totalul celor de soluționat (262 din 633).
Nu a fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 181 C.pen., (6 învinuiți și 3 făptuitori, în anul 2012).
Prin 11 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 28 inculpați (4 persoane juridice), din care 5 arestați preventiv (3 trimiși în judecată în stare de arest și 2 reținuți în cursul urmăririi penale). Comparativ, în anul 2012, prin 12 rechizitorii au fost trimiși în judecată 25 inculpați, din care 4 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest).
Rechizitoriile reprezintă 6,21% din soluțiile pe fond emise (8,63%, în anul 2012).
Instanțele au fost sesizate cu săvârșirea a 57 infracțiuni, iar din cele 11 rechizitorii, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție (din care 1 rechizitoriu privind un prim-procuror, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de spălare a banilor, pe lângă cea de luare de mită și șantaj), 2 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene, 4 rechizitorii au avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală, iar 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
Prin prisma calității persoanelor, între cei 28 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 deputat (la data săvârșirii infracțiunilor), 1 prim-procuror, 1 manager de spital, 1 director coordonator adjunct D.J.A.O.V. , 1 comisar șef C.J.P.C. , 14 administratori de societăți comerciale ș.a.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 244 cauze soluționate, în 43 a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării, neexistând nicio cauză în care să se fi depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 389 cauze rămase nesoluționate (371 în 2012), 241 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (173 în 2012), dar nicio cauză mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale (similar anului 2012). Evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv de continua creștere a ponderii importante a cauzelor nou intrate, 262 din 633 cauze de soluționat (349 cauze noi din 609 cauze de soluționat în 2012).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției dispusă de către procurorul ierarhic superior și nu s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive (similar anului 2012).
Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați, în temeiul art. 10 lit.b) C.pr.pen (3 inculpați) și art. 10 lit. d) C.pr.pen (1 inculpat). S-a apreciat că acestea nu sunt imputabile procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 15 inculpați, prin 8 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (14 hotărâri definitive de condamnare a 26 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată de 5 procurori din cele 5 posturi prevăzute și ocupate, din care 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară, iar datorită suprapunerii termenelor acordate de instanțe au participat la activitatea judiciară și alți procurori.
Volumul mediu a fost de circa 61 cauze penale soluționate/procuror și de circa 97 cauze rămase în lucru/procuror (având în vedere cei 4 procurori care au desfășurat activitate de urmărire penală).
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 295 plângeri și au fost primite în audiență 114 persoane. Totodată, au fost soluționate alte 145 lucrări diverse, precum și 47 plângeri împotriva soluțiilor și 3 împotriva măsurilor/actelor efectuate de procuror.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună, fiind în continuare înregistrate creșteri la indicatorii statistici privind cauzele de soluționat și soluționate, cu menținerea unei ponderi importante, de 41,39%, a cauzelor nou intrate și finalizarea prin rechizitoriu a unui număr relativ ridicat de cauze.
Este necesară o atenție specială acordată cauzelor nesoluționate, prin folosirea instrumentelor pe care le pune la dispoziție noul Cod de procedură penală, atât pentru a reduce numărul cauzelor nou înregistrate (prin clasarea sesizărilor incomplete ori renunțarea la urmărire penală când nu există un interes public), cât și pentru a reduce durata de soluționare a cauzelor (prin utilizarea instituției acordului de recunoaștere a vinovăției).
Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Iași a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de inculpați trimiși în judecată, ceea ce reflectă o preocupare spre cauzele complexe.
Cantitativ, au scăzut cu 12,9% cauzele de soluționat (229 comparativ cu 263), cu 36,4% cele soluționate (96 comparativ cu 151) și cu 41,1% soluțiile pe fond dispuse (73 față de 124 în anul 2012). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 27%. Au rămas nesoluționate 133 cauze, în creștere cu 18,75% (112 cauze în anul 2012).
A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 12 învinuiți și 5 făptuitori (20 învinuiți și 4 făptuitori, în anul 2012).
Prin 17 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 238 inculpați (21 persoane juridice), din care 26 arestați preventiv (25 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2012, au fost emise 12 rechizitorii privind 63 inculpați, din care 11 persoane juridice și 5 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Rechizitoriile reprezintă 23,29% din totalul soluțiilor pe fond emise (9,67% în anul 2012).
Se constată că cele 17 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracțiuni fiind emise: 4 rechizitorii având ca obiect fapte de corupție, 4 rechizitorii având ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 1 rechizitoriu având ca obiect infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, 7 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 13.625.125 lei) și 1 rechizitoriu privind infracțiunea de înșelăciune cu prejudiciul mai mare decât echivalentul în lei a sumei de un milion de euro.
De asemenea, prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 238 inculpați-persoane fizice trimise în judecată sunt: 1 subprefect, 1 prim-procuror, 3 primari și 2 viceprimari de comună, 1 secretar la instituția prefectului, 3 consilieri locali de comună, 2 executori judecătorești, 22 lucrători vamali, 1 notar public, 1 președinte de consiliu județean, 1 director de consiliu județean, 1 director A.R.R. , 2 avocați, 2 secretari primărie de comună, 1 șef birou fond funciar, 1 inspector de consiliu județean, 1 președinte de fundație, 17 administratori de societăți comerciale ș.a.
Referitor la operativitatea în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 96 cauze soluționate în anul 2013, în 18 s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 13 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul anului 2013 au rămas de soluționat 132 cauze, în creștere cu 17,9 % (112 în 2012), din care 79 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (54 în 2012), iar 25 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (24 în 2012).
Calitatea actelor de urmărire penală rezultă din faptul că nu există soluții de redeschidere a urmăririi penale și nici cauze în care să se fi dispus infirmarea soluției de către instanța de judecată. Conflictul negativ de competență a fost declanșat de serviciul teritorial într-o singură cauză, care a fost soluționată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind competența de soluționare în favoarea altei unități de parchet.
Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 9 inculpați, din care 2 inculpați în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., 6 inculpați în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 1 inculpat achitat cu aplicarea art. 181 C.pen. (2 achitări cu 5 inculpați în anul 2012). S-a apreciat că acestea nu sunt imputabile procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 15 inculpați, prin 8 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (13 hotărâri definitive de condamnare a 20 inculpați, în anul 2012).
Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 20% din totalul persoanelor judecate definitiv (3 din 15).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 24 cauze soluționate/procuror și de circa 33 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 155 plângeri și au fost primite în audiență 306 de persoane. Au fost formulate 25 plângeri împotriva soluțiilor procurorilor, 22 fiind respinse și 3 trimise spre competentă soluționare la alt organ, iar din cele 25 de plângeri formulate împotriva măsurilor și actelor procurorilor, 3 au fost admise.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost dinamică și eficientă prin complexitatea cauzelor relevată de numărul de infracțiuni reținute în sarcina inculpaților și a prejudiciului reținut prin actele de inculpare, continuând să înregistreze majorări ale principalilor indicatori statistici, remarcându-se o creștere semnificativă a numărului inculpaților trimiși în judecată și a celor arestați preventiv, rechizitoriile reprezentând o pondere de 23,29% din totalul soluțiilor pe fond emise.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Oradea a realizat o activitate eficientă, constatându-se creșteri la majoritatea indicatorilor statistici și continuarea parcursului pozitiv din anii precedenți.
Cantitativ, a crescut cu 13,04% numărul cauzelor de soluționat (234 față de 207 în 2012), cu 18,36% al celor soluționate (116 față de 98 în anul 2012) și cu 26,56% al soluțiilor pe fond dispuse (81 față de 64 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 118 cauze (109 în anul 2012), situație justificată de ponderea importantă a cauzelor rămase nesoluționate la finele anului 2012, dar și a cauzelor complexe nou înregistrate. Cauzele noi intrate reprezentând 53,41% din cauzele de soluționat (125 cauze noi din 234 de soluționat).
S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 10 învinuiți (47 în 2012).
A crescut semnificativ numărul actelor de inculpare, fiind întocmite 19 rechizitorii privind 60 inculpați, din care 12 în stare de arest preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2012, au fost emise 12 rechizitorii privind 196 inculpați, din care 6 inculpați arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 162 infracțiuni (573 în anul 2012), iar prin prisma obiectului, din cele 19 rechizitorii, un număr de 37 au privit infracțiuni de corupție, 29 referitor la infracțiuni asimilate celor de corupție, 15 infracțiuni au fost infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție și 3 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităților europene.
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 60 inculpați sunt 3 primari (2 de municipiu și 1 de comună), 3 viceprimari de municipiu (din care la data sesizării instanței 1 dintre viceprimari avea calitatea de deputat), 3 judecători, 1 comisar de Gardă Financiară, 3 comisari Gardă de Mediu (1 comisar șef), 1 comisar O.P.C. , 2 directori D.J.T.S. , 3 polițiști (dintre care 1 cu funcție de conducere), 3 lucrători vamali ș.a.
Operativitatea se relevă prin faptul că în 20 cauze soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (10 în anul 2012), iar în 16 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (19 în anul 2012). Din cele 118 cauze nesoluționate, 62 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (55 în anul 2012) și 31 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (32 în anul 2012).
Evoluția acestor indicatori în continuare este justificată, atât de ponderea importantă a cauzelor nou intrate, cât și prin aceea că o parte din dosarele nesoluționate sunt cauze importante prin complexitatea lor, fiind vorba de infracțiuni de trafic de influență, luare de mită, evaziune fiscală, abuz în serviciu sau săvârșite împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că a existat 1 infirmare în care instanța de judecată a admis plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată, a desființat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale și a trimis cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale, dosarul aflându-se în curs de soluționare.
Nu au existat redeschideri ale urmăririi penale și nici restituiri ale cauzei la procuror prin hotărâre definitivă.
Printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. S-a apreciat că aceasta nu este imputabilă procurorului, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 31 inculpați, prin 10 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (11 hotărâri definitive de condamnare a 38 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară, fără a soluționa dosare penale.
Volumul mediu a fost de circa 29 cauze penale soluționate/procuror și de circa 29 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost verificate 262 plângeri/cereri diverse și primite în audiență 113 persoane. Totodată, au fost soluționate 21 de plângeri împotriva soluțiilor și actelor efectuate de procuror, toate respinse.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Pitești a desfășurat o activitate bună, deși a avut scăderi la principalii indicatori statistici, respectiv, cauze de soluționat și soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond dispuse, a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată.
Cantitativ, a scăzut cu 6% numărul cauzelor de soluționat (514 față de 547 cauze în anul 2012), cu 10% al cauzelor soluționate (222 față de 247 cauze în anul 2012) și cu 15% al soluțiilor pe fond emise (149 față de 176 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 292 cauze, în scădere cu 3% (300 cauze în anul 2012).
S-a dispus aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 11 învinuiți (4 învinuiți în anul 2012).
A scăzut numărul actelor de inculpare, fiind emise 12 rechizitorii privind 37 inculpați, din care 8 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2012, au fost emise 18 rechizitorii privind 67 inculpați, din care 13 arestați preventiv (12 trimiși în judecată în stare de arest).
Rechizitoriile reprezintă 8% din soluțiile dispuse pe fondul cauzei (10,22% în anul 2012).
Cauzele finalizate prin rechizitoriu au fost complexe, cei 37 inculpați fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea a 80 infracțiuni, reținându-se un prejudiciul total de 66.299.406 lei.
Prin prisma obiectului, 5 rechizitorii au vizat infracțiuni de corupție, 5 au privit fraudarea fondurilor europene (prejudiciul total fiind de 5.635.108 lei) și 2 au avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciul reținut fiind de 51.464.444 lei). De asemenea, într-o cauză având ca obiect principal fraudarea fondurilor europene, s-a reținut și un prejudiciu în sumă de 9.199.854 lei, rezultat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Referitor la calitatea inculpaților, se observă că printre cei 37 inculpați trimiși în judecată sunt 1 judecător (președinte de tribunal), 1 președinte de consiliu județean, 1 notar public, 1 avocat, 3 primari de comună, 2 consilieri juridici din instituții publice, 6 consilieri (în cadrul Consiliului Județean), 1 inspector I.S.C. ș.a.

Operativitatea a fost bună, din cele 222 cauze soluționate, doar în 37 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (48 în anul 2012) și 9 cauze soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 în anul 2012).
Din cele 292 cauze rămase nesoluționate, un număr de 176 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (186 în 2012) și 16 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (11 în 2012).
Evoluția acestor indicatori statistici arată că s-a urmărit nu numai soluționarea unui număr mai mare de cauze, ci și îmbunătățirea celerității desfășurării activității.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost foarte bună, având în vedere că nu au existat achitări (față de anul 2012, când printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, soluție apreciată ca nefiind imputabilă procurorului de caz, iar printr-o altă hotărâre au fost achitați 3 inculpați, cu aplicarea art. 181 C.pen.), nu s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive (similar anului 2012). De asemenea, în cursul anului 2013, nu au fost dispuse, în mod greșit, soluții de declinare a competenței în faza de urmărire penală.
Au existat 3 infirmări ale soluției (2 în anul 2012), din care 1 de către instanța de judecată (aflată în lucru) și 2 de către procurorul ierarhic superior (1 cauză se află în lucru, iar în 1 cauză, după infirmare, s-a adoptat aceeași soluție de neîncepere a urmăririi penale).
Au fost condamnați 58 inculpați, prin 18 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (față de 7 hotărâri definitive de condamnare a 21 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată, cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate (5 și în perioada anterioară), însă aceasta s-a realizat pe fondul unei fluctuații de procurori (în cursul anului 2013 și-au desfășurat activitatea în cadrul serviciului, în perioade diverse, un număr de 9 procurori, unii dintre aceștia în perioade de doar circa 2-3 luni). În aceste condiții, volumul mediu a fost de circa 25 cauze penale soluționate/procuror și de circa 58 cauze rămase în lucru/procuror, avându-se în vedere și activitatea judiciară desfășurată.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 169 sesizări, reclamații, cereri și memorii, iar 180 au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență 270 persoane. Totodată, au fost soluționate 21 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, inclusiv împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, toate fiind respinse.
În concluzie, activitatea desfășurată în ansamblul său a fost bună, prin raportare la datele statistice din anul 2013, deși acestea sunt inferioare celor din anul 2012, atât prin prisma numărului de rechizitorii, persoane trimise în judecată, cât și a diversității faptelor cercetate.
Astfel, printre cauzele obiective care au determinat rezultate statistice inferioare, calitativ și cantitativ, anului 2012, menționăm, în special, redistribuirea succesivă a dosarelor aflate în lucru, ca urmare a fluctuației de procurori care și-au desfășurat activitatea în cadrul serviciului în cursul anului 2013, vacantarea unor funcții din cadrul personalului auxiliar, precum și existența unui volum relativ mare de muncă și concentrat pe axa prioritară a soluționării cauzelor ce au făcut obiectul controlului Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


- Serviciul teritorial Ploiești a desfășurat o activitate eficientă, înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor relevanți.
Cantitativ, a crescut cu 9,77% numărul dosarelor de soluționat (440 comparativ cu 397 în anul 2012), cu 2,68% al celor soluționate (186 comparativ cu 181 în anul 2012) și cu 3,87% al soluțiilor pe fondul cauzei dispuse (129 față de 124 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 254 cauze (216 în anul 2012), indicator care se explică prin menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (224 din 440 de soluționat, comparativ cu 219 din 397 de soluționat în anul 2012).
S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 19 învinuiți și 15 făptuitori (1 învinuit și 1 făptuitor în 2012).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 15 rechizitorii privind 37 inculpați, din care 2 persoane juridice și 11 arestați preventiv (9 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2012, prin 13 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 21 inculpați, din care 3 arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 11,63% din soluțiile dispuse pe fond (10,48% în anul 2012).
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 85 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, din cele 15 rechizitorii, un număr de 5 au privit infracțiuni de corupție, 3 a avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 2 referitoare la fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 2.763.913 lei), 4 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și 1 a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.
În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 37 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sunt 1 judecător, 3 primari (1 de municipiu și 2 de comună), 1 viceprimar de municipiu, 1 președinte consiliu județean, 1 consilier local, 2 directori din alte instituții publice (1 de la un penitenciar, 1 de la D.A.P.I. ), 1 polițist (șef secție poliție rurală), 3 persoane juridice ș.a.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 186 dosare soluționate în anul 2013, 44 au fost soluționate la mai mult de 1 an de la prima sesizare (76 în anul 2012). De asemenea, 14 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (12 în anul 2012).
În ceea ce privește cele 254 cauze nesoluționate, în 24 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (31 în anul 2012), reprezentând o pondere de 9,45% din cauzele rămase. În 152 cauze nesoluționate este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (130 în anul 2012), cu mențiunea că din acestea, un număr de 46 au fost primite deja cu termenul depășit (20 înregistrate în anul 2013 la serviciul teritorial, iar 26 în anii anteriori).
Evoluția acestor indicatori arată că a existat preocupare pentru soluționarea cauzelor importante și a celor vechi, raportat la complexitatea acestora și în contextul creșterii volumului de activitate în sectorul de urmărire penală.
Calitatea activității desfășurate a fost bună, relevată în primul rând de faptul că a existat o singură infirmare a unei soluții de neîncepere a urmăriri penale (cauza fiind în lucru), însă nu au existat redeschideri ale urmăririi penale ori restituiri de cauze la procuror, dispuse prin hotărâri definitive.
Printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea 1 inculpat, în baza art. 10 lit. b1) C.pr.pen., apreciată ca neimputabilă procurorului, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
S-a dispus condamnarea a 36 inculpați prin 12 hotărâri definitive, dintre cei trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (20 inculpați condamnați prin 11 hotărâri definitive, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu 4 posturi de procuror ocupate (din cele 5 existente în schemă) în perioada 15 februarie 2013 - 21 iunie 2013. La data de 21 iunie 2013 schema de personal a unității a fost redusă cu un post de procuror. Toți procurorii au desfășurat și activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 46 cauze penale soluționate/procuror și de circa 64 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 223 plângeri/cereri diverse, iar 133 au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență un număr de 391 persoane. Totodată, au fost soluționate 17 plângeri împotriva soluțiilor și 2 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, toate fiind respinse.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.
- Serviciul teritorial Suceava a desfășurat o activitate constantă sub aspectul eficienței, cu o creștere a numărului actelor de inculpare, corelativ unei scăderi a numărului de inculpați trimiși în judecată. Atât numărul actelor de inculpare, cât și al inculpaților, se află sub media serviciilor teritoriale.
Cantitativ, din 216 cauze de soluționat (179 în 2012, rezultând o creștere cu 20,67%), au fost soluționate 83 (78 în anul 2012, semnificând o creștere cu 6,48%), din care 65 soluționate pe fond (55 în anul 2012, rezultând o creștere cu 18,18%). Ca urmare, numărul cauzelor rămase de soluționat a crescut cu 31,68% (133 față de 101 în anul 2012). Situația a fost generată parțial și de faptul că în anul 2013 au fost înregistrate un număr de 115 dosare penale, față de 100 cauze înregistrate în anul 2012.
Au fost emise 10 rechizitorii privind 31 inculpați, din care 2 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2012, prin 7 rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 51 inculpați, din care niciun arestat preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 15,38% din totalul cauzelor soluționate pe fond (12,72% în anul 2012) S-a menținut preocuparea procurorilor pentru soluționarea cauzelor complexe atât sub aspectul infracțiunilor cercetate, cât și al calității persoanelor inculpate.
Cele 10 rechizitorii privesc săvârșirea a 72 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, 1 rechizitoriu se referă la infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii se referă la infracțiuni asimilate celor de corupție (1 rechizitoriu are ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată ) reținându-se un prejudiciu de 7.414.852 lei și 7 rechizitorii au ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu de 1.426.931 lei).
În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 31 inculpați sunt 1 primar de comună, 1 avocat, 2 polițiști (1 șef serviciu logistic și 1 șef I.P.J.), 1 manager economic și 1 economist ai unui parchet, 1 șef serviciu A.P.I.A. , 2 evaluatori A.N.E.V.A.R. , 15 asociați/administratori de societăți comerciale ș.a.
Prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciu în cuantum total de 8.841.783 lei și au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 5.699.806 lei.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost influențată de necesitatea soluționării cu prioritate a cauzelor mai vechi, astfel încât, din cele 83 cauze soluționate, 42 dosare au fost mai vechi de 1 an de la sesizare, iar 10 cauze au fost soluționate în peste 6 luni de la sesizare.
A crescut numărul cauzelor rămase nesoluționate la 133 (de la 101 în anul 2012), din care 62 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (50 în anul 2012), respectiv 5 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3 în anul 2012).
Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin hotărâre definitivă.
Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați, din care 2 inculpați în baza art. 10 lit. a) C.pr.pen. și 2 inculpați în baza art. 10 lit. d) C.pr.pen. O soluție de achitare privind 2 inculpați a fost apreciată ca fiind imputabilă procurorului, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 24 inculpați prin 12 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (3 hotărâri definitive de condamnare a 4 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate o perioadă de 10 luni, din care 1 a desfășurat exclusiv activitate judiciară, iar în luna noiembrie s-a produs o fluctuație de personal, prin plecarea acestui procuror, fără ocuparea postului vacantat.
Volumul mediu a fost de circa 28 cauze penale soluționate/procuror și de circa 45 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 249 plângeri/memorii diverse (față de 140 în anul 2012), precum și 8 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au fost primite în audiență 85 persoane.
Se recomandă luarea de măsuri pentru creșterea eficienței activității serviciului, soluționarea în continuare cu prioritate a cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare și menținerea preocupării pentru efectuarea de investigații în cauze complexe.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici privind cauzele de soluționat, cele soluționate, inclusiv soluții pe fond dispuse, numărul rechizitoriilor și al inculpaților trimiși în judecată.
Cantitativ, a crescut semnificativ, cu 21,1%, numărul cauzelor de soluționat (264 față de 218 în anul 2012), cu 10% numărul celor soluționate (120 față de 108 în anul 2012) și cu 56,33% al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (93 față de 71 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 144 cauze (110 în anul 2012), care se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi, reprezentând 57,95% din cele de soluționat (153 din 264 cauze de soluționat, comparativ cu 133 din 218 în anul 2012).
Față de 13 învinuiți și 24 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen.
A scăzut numărul actelor de inculpare, dar a crescut semnificativ numărul inculpaților trimiși în judecată, fiind emise 10 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 41 inculpați (4 persoane juridice și 1 arestat preventiv). Comparativ, în anul 2012, au fost emise 11 rechizitorii privind 20 inculpați, din care 1 persoană juridică.
Din cele 10 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 5 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene (reținându-se un prejudiciu total de 826.374,28 lei) și 2 rechizitorii având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.
Prin prisma calității inculpaților, între cei 41 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 președinte și 1 vicepreședinte consiliu județean, 2 primari de comună, 2 viceprimari (1 de comună, 1 de municipiu), 1 consilier județean, 1 polițist, 5 directori de instituții publice (3 de la Administrația Bazinală de Apă, 1 de la Consiliul județean, 1 de la D.D.J. ), 1 șef serviciu la D.D.J., 1 director de companie națională, 1 secretar de primărie, 1 șef serviciu primărie, 1 consilier juridic primărie, 10 administratori de societăți comerciale ș.a.
Referitor la operativitatea cauzelor soluționate, se constată că din cele 120 cauze soluționate, în 45 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (26 în anul 2012), iar în 3 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (5 în anul 2012).
Din cele 144 cauze nesoluționate, în 52 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (39 în anul 2012), iar în 8 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2012).
Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că există 1 infirmare a soluției, însă nu există redeschideri ale urmăririi penale și nici restituiri de cauze la procuror prin hotărâri definitive (1 infirmare și nicio redeschidere în anul 2012). Cauza redeschisă a fost soluționată.
Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 2 inculpați, în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. (7 inculpați în anul 2012), soluția fiind apreciată ca neimputabilă, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Au fost condamnați 20 inculpați prin 10 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (12 hotărâri definitive de condamnare a 14 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, mai puțin în perioada 15 iunie 2013 – 16 septembrie 2013, perioadă în care activitatea s-a desfășurat cu 3 procurori, urmare a încetării activității unui procuror. Începând cu data de 16 septembrie 2013, a fost ocupată și funcția de procuror șef al acestui serviciu prin delegarea unui procuror din aceeași structură și totodată un post de procuror într-o modalitate similară. În toată perioada, 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 48 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 112 plângeri/cereri diverse, 36 alte lucrări (analize, sinteze, comisii rogatorii, solicitări de la diverse instituții), precum și 28 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au fost primite în audiență 154 persoane.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

- Serviciul teritorial Timișoara a desfășurat activitatea în parametri asemănători anului precedent, înregistrând creșteri în ceea ce privește numărul de rechizitorii, al cauzelor nesoluționate, și al soluțiilor pe fond dispuse.
Cantitativ, din 362 cauze de soluționat (336 în anul 2012, reprezentând o creștere cu 7,7%) au fost soluționate 158 (145 în anul 2012), din care 109 soluții dispuse pe fondul cauzei (95 în anul 2012, rezultând o creștere cu 14,74%). Au rămas nesoluționate 204 cauze (191 în anul 2012), reprezentând o creștere cu 6,81% rezultat al faptului că numărul cauzelor soluționate s-a menținut la nivelul anului precedent, cu o mică îmbunătățire, dar volumul de activitate a crescut.
Față de 1 învinuit și 3 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (22 învinuiți și 3 făptuitori în anul 2012).
Prin 12 rechizitorii au fost trimiși în judecată 36 inculpați, din care 1 persoană juridică și 4 inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2012, prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 22 inculpați, din care 1 persoană juridică și 8 trimiși în judecată în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 11% din cauzele soluționate pe fond (9,47% în anul 2012), acest indicator fiind relevant în condițiile creșterii numărului soluțiilor dispuse pe fond.
Se constată, prin prisma obiectului, că din cele 12 rechizitorii, sunt 9 privind fapte de corupție, 1 are ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 2 referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în cuantum de 1.310.873 lei).
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 35 inculpați persoane fizice sunt 2 judecători, 6 primari și 1 viceprimar de comună, 2 comisari de Gardă financiară, 3 consilieri primărie de municipiu și 7 directori din alte instituții publice (6 de la A.P.I.A. și 1 de la Direcția de Patrimoniu din primărie de municipiu).
A fost reținut prin rechizitorii un prejudiciu total de 2.161.223 lei, pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 2.418.431 lei.
Operativitatea desfășurării activității se relevă prin faptul că din 158 cauze soluționate, 22 au depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (32 în anul 2012), iar 3 au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2012). Au rămas nesoluționate 131 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (118 în anul 2012), precum și 2 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3 în anul 2012).
Calitatea activității de urmărire penală este relevată de faptul că a există 1 infirmare a soluției, 1 restituire definitivă a cauzei la procuror și nu sunt redeschideri ale urmăririi penale (față de nicio cauză în anul 2012).
Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 6 inculpați, din care 3 în baza art. 10 lit.a) și d) C.pr.pen., 2 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. și 1 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 3.
Prin 8 hotărâri definitive au fost condamnați 40 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (11 hotărâri de condamnare a 191 inculpați, în anul 2012).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat activitate preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 52 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 189 plângeri/memorii diverse, precum și 24 plângeri împotriva soluțiilor, din care una admisă. Au fost primite în audiență 161 persoane.
În concluzie, s-a menținut activitatea în parametrii anului precedent, prin prisma numărului dosarelor soluționate și al rechizitoriilor emise.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Combaterea formelor de criminalitate în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a reprezentat un domeniul de interes în activitatea de cercetare penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2013, consolidându-se rezultatele pozitive obținute în anii precedenți.
Strategia națională anticorupție pe perioada 2012 – 2015 include ca și obiectiv specific „Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4)” și în contextul în care protejarea banilor contribuabililor europeni a fost reafirmată ca una dintre prioritățile Uniunii Europene, ce a adoptat măsuri cu caracter permanent în acest sens .
Direcția Națională Anticorupție are competența exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere competența exclusivă, la nivelul Direcției Naționale Anticorupție este organizat Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o complexitate deosebită și, totodată, are atribuții de monitorizare a activității desfășurate pe acest segment de secțiile ori serviciile teritoriale ale direcției , sens în care, periodic, realizează analize/informări privind rezultatele obținute și comunică astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (DLAF) și Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene (OLAF). Serviciul a instrumentat nu doar cauze privind fraudarea fondurilor europene, ci și alte cauze complexe referitoare la infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, activitatea fiind desfășurată de 2 procurori.
Urmare a Ordinului procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție cu nr. 80 din 30.07.2013 privind modificarea anexei la Ordinul nr. 79/2011 pentru aprobarea structurii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a devenit componentă a Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, până la data de 30 iulie 2013 procurorii din cadrul acestui serviciu activând în cadrul Secției de combatere a corupției.
Pe parcursul anului 2013, Direcția Naționale Anticorupție, a menținut cooperarea instituțională cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și Departamentul pentru Luptă Antifraudă (din cadrul Guvernului României), precum și cu alte instituții naționale cu atribuții în domeniu, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale. În acest sens, s-a urmărit constant, identificarea unor modalități concrete de îmbunătățire a cooperării între Direcția Națională Anticorupție și instituțiile menționate.
Direcția Națională Anticorupție a organizat, în perioada 19 – 20 septembrie 2013, o dezbatere ce a vizat elaborarea unui set de propuneri în scopul îmbunătățirii reglementărilor antifraudă în materia fondurilor europene. La dezbaterea organizată de Direcția Națională Anticorupție au participat reprezentanți ai OLAF, Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, DLAF, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Finanțelor Publice – Autoritatea de Certificare și Plată, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), - Autoritatea de Management PSDRU (AMPOSDRU) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Urmare derulării acestei dezbateri, a fost formulat un set de propuneri în scopul îmbunătățirii reglemetărilor antifraudă, propuneri ce au fost direcționate către instituțiile din România cu competențe legale în domeniu și cu drept de inițiativă legislativă, precum și către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al Uniunii Europene.
În domeniul combaterii activităților de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Uniunii Europene, în anul 2013, Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat 1027 cauze cu 26,48% mai mult decât în anul 2012 (812 dosare), dintre care 585 cauze nou înregistrate (375 în 2012), fiind soluționate 461 cauze (386 în anul 2012).
După cum se observă, atât numărul cauzelor noi, cât și a celor soluționate în anul 2013, a înregistrat o creștere semnificativă comparativ cu anul 2012, 56% în cazul dosarelor nou înregistrate și 19,43% în cazul celor soluționate.
La finalul anul 2013 au rămas în lucru un număr de 461 cauze.
A continuat să crească numărul actelor de inculpare cu 5,56%, respectiv 57 rechizitorii (54 în 2012) privind 120 inculpați din care 11 persoane juridice, 2 dintre inculpați fiind arestați preventiv. Comparativ, în anul 2012 au fost întocmite 54 rechizitorii privind 124 de inculpați. Rechizitoriile reprezintă 12,36 % din cauzele soluționate pe fond.
Prejudiciul total reținut în cele 51 rechizitorii care privesc fapte consumate de fraudă este în cuantum de 238.249.130 lei și 199.679 euro (47.194.652,55 lei și 5.354.417,27 euro – în 2012), iar cel produs bugetului național în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene este în cuantum de 178.966.014 lei. Menționăm că, în vederea recuperării prejudiciului, au fost dispuse măsuri asigurătorii în 35 din cele 51 cauze, valoarea bunurilor indisponibilizate ce au făcut obiectul măsurilor asigurătorii fiind de 60.474.771 lei.
În 6 cauze nu s-a impus luarea măsurilor asigurătorii, întrucât prejudiciul a fost acoperit integral.
Fondurile europene prejudiciate efectiv sau a căror prejudiciere era urmărită (în cazul tentativei) au fost acordate în cadrul unor finanțări provenite din Fondul European de Garantare în Agricultură – sprijin pentru suprafețe agricole în 24 de cauze, din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală în 12 cauze (ce vizează domenii ca: modernizare exploatație agricolă, modernizare fermă animale, construire adăpost creștere animale – 2 cauze, construcție piscicultură, înființare cultură agricolă, construire fabrică prelucrare cartofi, instalare tineri fermieri, sistem alimentare apă, dezvoltare infrastructură rurală, construcții agricole, modernizare fermă agricolă), din fonduri SAPARD în 3 cauze (din care, în ceea ce privește finanțări având ca obiect activități de achiziție utilaje – 1 cauză, realizare infrastructură rurală – 1 cauză, industrializarea cărnii – 1 cauză), din fonduri PHARE în 5 cauze (din care, finanțări pentru mediu și infrastructură rurală – 2 cauze, - promovare și extindere oportunități și interese sociale pentru romi – 2 cauze, - IT program software – 1 cauză), din Fonduri Structurale – 11 cauze, defalcate astfel: - POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în 7 cauze (privind domenii ca resurse umane – 5 cauze (prevenire abandon școlar – 1 cauză, persoane private de libertate – 1 cauză), - POSCCE - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – 3 cauze (privind creșterea competitivității – 2 cauze, - program tineret în acțiune – 1 cauză), - POS Transporturi - 1 cauză (construcție autostrăzi), și în final finanțări din Fondul European de Dezvoltare Regională - 1 cauză având ca obiect construcție anexe agricole.
Investigațiile au avut o abordare complexă sub aspectul identificării și a altor forme de activitate infracțională (înșelăciune, conflict de interese), asociate infracționalității în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene, dar și a probării activităților ilicite de asigurare a produsului infracțional, prin mecanisme specifice spălării de bani, fapte cu privire la care s-au formulat acuzații penale, alături de cele privind inculparea pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Cercetările penale finalizate cu rechizitorii s-au întocmit în baza sesizărilor formulate de către DLAF în 12 cauze (15 cauze în 2012), de persoane fizice și juridice în 7 cauze (dintre care menționăm AJCOCTC Bărăganu și Federația Sindicatelor din ANP), ca urmare a unor sesizări din oficiu în 22 cauze (comparativ cu doar 7 cauze în 2012), disjungeri din alte cauze în 5 situații, sesizări ale organismelor care gestionează fondurile europene sau care au atribuții de control și constatare în 8 cazuri (3 - A.P.I.A. , 1 - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, 1 - Corpul de Control - MAI, 1 - D.R.A.O.V. , 1 - A.N.P.C.D.E.F.P. , 1 - A.P.D.R.P. ).
Se constată o creștere semnificativă, de circa 3 ori, a numărului de dosare finalizate prin întocmirea rechizitoriului în cauze înregistrate ca urmare a unor sesizări din oficiu, de la 7 cauze în 2012 la 22 de cauze în 2013.
La nivelul structurii centrale a direcției, în materia fraudării fondurilor europene, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție și Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, au întocmit 7 rechizitorii privind 8 inculpați, din care 1 arestat preventiv.
În materia fraudării fondurilor europene, Structurile teritoriale ale direcției au întocmit un număr de 50 rechizitorii privind 112 inculpați, din care 11 persoane juridice și 1 arestat preventiv, comparativ cu 44 rechizitorii privind 103 inculpați în anul 2012..
Concret, 14 dintre serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum urmează: 7 rechizitorii-Iași (privind 28 inculpați, din care 7 persoane juridice), 3 rechizitorii - Tîrgu Mureș (7 inculpați, din care 1 persoană juridică), 2 rechizitorii-Ploiești (3 inculpați), 7 rechizitorii-Suceava (14 inculpați), 1 rechizitoriu-Bacău (3 inculpați, din care 1 persoană juridică), 4 rechizitorii-Craiova (7 inculpați), 1 rechizitoriu-Brașov (2 inculpați), 3 rechizitorii-Cluj (4 inculpați), 2 rechizitorii-Galați (5 inculpați, din care 1 persoană juridică), 6 rechizitorii-Constanța (10 inculpați), 4 rechizitorii-Pitești (5 inculpați), 4 rechizitorii-București (5 inculpați), 2 rechizitorii-Timișoara (8 inculpați, din care 1 persoană juridică) și 1 rechizitoriu Oradea (3 inculpați).
Prin prisma finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor europene, în anul 2013 s-au pronunțat un număr de 47 hotărâri definitive, comparativ cu doar 40 hotărâri definitive în anul 2012.
Din cele 47 hotărâri definitive, în 40 s-au pronunțat hotărâri de condamnare (34 în 2012) privind un număr de 81 inculpați (50 în 2012), din care 5 persoane juridice condamnate la pedeapsa amenzii.
Dintre cei 81 inculpați condamnați, 23 au fost condamnați în regim de detenție pentru pedepse cuprinse între 1 an și 5 ani, comparativ cu doar 7 condamnați în regim de detenție în 2012, pentru restul de 53 de inculpați fiind suspendată executarea pedepsei.
Dosarele în care s-au pronunțat hotărâri de condamnare au vizat un prejudiciu în cuantum de 3.935.134,6 euro și respectiv 10.493.260,67 lei, fiind menținute măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală în vederea recuperării prejudiciului, valoarea bunurilor indisponibilizate și care astfel au acoperit prejudiciul reținut, fiind în valoare de 2.983.896,37 euro și 2.054.134,03 lei.
Se constată în anul 2013, comparativ cu anul 2012, o creștere semnificativă a numărului de hotărâri definitive, a numărului de hotărâri de condamnare, a numărului de persoane condamnate și a celor față de care s-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție.
Au fost pronunțate 4 hotărâri definitive (5 în anul 2012) prin care s-a dispus achitarea a 9 inculpați, trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției – 1 cauză și de Serviciile teritoriale Galați - 1 cauză, Constanța – 1 cauză și Iași - 1 cauză.
De asemenea, în 3 cauze privind 5 inculpați, instanțele au dispus achitarea și aplicarea unei sancțiuni administrative conform art. 181 C.p., apreciate ca neimputabile procurorilor, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
Nu au fost înregistrate restituiri (față de 1 restituire în anul 2012).
În concluzie, în domeniul combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale UE, rezultatele obținute în anul 2013 de Direcția Națională Anticorupție au fost superioare celor din anul precedent, înregistrându-se creșteri atât în ceea ce privește numărul cauzelor nou înregistrate, a dosarelor soluționate, a rechizitoriilor întocmite, valoarea prejudiciilor reținute în rechizitorii și valoarea bunurilor ce au făcut obiectul măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în vederea recuperării pagubei, cât și raportat la numărul hotărârilor definitive de condamnare pronunțate pentru astfel de fapte (număr de persoane condamnate, număr de persoane ce execută în detenție).

2.7. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

Activitatea de urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în funcție de natura și complexitatea cauzelor.
Poliția judiciară
Ofițerii și agenții de poliție judiciară și-au desfășurat activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucțiunile și regulile de muncă specifice activității de poliție judiciară.
La sfârșitul anului 2013, personalul poliției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție era format din 168 polițiști din totalul de 170 posturi prevăzute în organigramă, din care 88 (85 ofițeri și 3 agenți) la nivel central, respectiv, 80 ofițeri de poliție în teritoriu.
În exercitarea activităților de serviciu, aceștia au acționat în mod direct pentru obținerea de date și informații referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate și mijloacele de comunicații folosite de către făptuitori, efectuând investigații complexe și folosind diferite combinații informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.
Activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se regăsește în 4.956 dosare (comparativ cu 4.506 dosare în anul 2012). Concret, în baza autorizațiilor emise, s-au efectuat peste 779 percheziții domiciliare (652 în anul 2012), aplicarea a 723 sechestre asigurătorii (699 în anul 2012), identificarea și audierea a circa 17.170 de persoane (22.585 de persoane în anul 2012) și în realizarea a 735 activități criminalistice (3.050 în anul 2012), 23.767 activități tehnice (42.759 în anul 2012) și 8.267 de alte activități polițienești (13.205 în anul 2012).
De asemenea, au fost puse în executare 553 mandate de aducere (483 în anul 2012) și au fost efectuate un număr de 4.060 de proceduri de ridicări de obiecte și înscrisuri (3.431 în anul 2012).
Ofițerii de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului tehnic al direcției (inclusiv în centrele zonale) au realizat activitățile specifice prin participarea la infracțiunile flagrante (36), prin efectuarea de activități tehnice (1.136), criminalistice (294), înregistrări ambientale (301 ore), redări convorbiri telefonice (177 ore), percheziții (69).
În cadrul Biroului de legătură cu instituțiile similare din alte state, ofițerul de poliție judiciară a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 69 solicitări de comisii rogatorii internaționale în/din străinătate, a formulat și transmis un număr de 22 verificări în străinătate și a desfășurat activități legate de traducere autorizată a unor materiale în/din limbile germană, engleză ș.a.
Ofițerul de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de informare și relații publice a contribuit la redactarea și transmiterea a 636 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi penale sau trimiterea în judecată realizate în dosarele instrumentate de direcție ori privind reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați. A documentat și redactat un număr de 1.050 de răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și a oferit răspunsuri la solicitările telefonice adresate de jurnaliști, atunci când informațiile au fost disponibile pe loc. A realizat zilnic monitorizarea presei scrise și audio-video, interne și internaționale, care a reflectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau alte aspecte ce aveau legătură cu aceasta.
Ofițerul de poliție judiciară din cadrul Unității de Implementare a Proiectelor a desfășurat activități în domeniul managementului proiectelor constând în identificarea oportunităților de finanțare din fonduri externe nerambursabile a proiectelor în beneficiul Direcției Naționale Anticorupție.
La Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul, ofițerul de poliție judiciară și-a adus contribuția la activitățile de primire în audiență a unui număr de peste 2.000 persoane și a soluționat 8.107 lucrări, iar în cadrul Serviciului de resurse umane, pregătire și perfecționare profesională ofițerul de poliție judiciară a participat la întocmirea documentelor specifice pentru detașarea și numirea a 11 ofițeri de poliție judiciară, prelungirea detașării a 20 ofițeri de poliție judiciară și încetarea detașării a 9 ofițeri de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și a altor acte referitoare la evoluția profesională și salarială a polițiștilor.
Specialiștii
Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori împrejurări în cauzele instrumentate, prin realizarea de note și rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar, precum și în evaluarea imobiliară, achiziții publice ori privatizare. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.
La finele anului 2013, în cadrul direcției își desfășurau activitatea 53 specialiști (52 în anul 2012), din care: 28 la Serviciul specialiști organizat la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, 16 la serviciile teritoriale, 7 la Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul de informare și relații publice.
Specialiștii din cadrul Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum și specialiștii IT (cei care întocmesc rapoarte de constatare și efectuează percheziții informatice) au întocmit un număr de 732 lucrări (comparativ cu 586 în anul 2012) în domeniul achizițiilor publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, privatizări, creditări bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice și evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 313 rapoarte de constatare tehnico-științifică (241 în anul 2012), 86 note de constatare (83 în anul 2012), 22 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală (19 în anul 2012), 55 răspunsuri la obiecțiuni și expertize (46 în anul 2012), 239 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare (189 în anul 2012) și 17 percheziții informatice/materiale tehnice (8 în anul 2012).
Privitor la complexitatea lucrărilor efectuate, menționăm că au fost întocmite rapoarte de constatare, de exemplu: rambursări ilegale de T.V.A. către o societate comercială care desfășoară activități cu produse alimentare – prejudiciul creat bugetului consolidat al statului este de 39,5 milioane lei, evaziune fiscală (produse accizabile) – prejudiciul 47,75 milioane lei, atribuire imobile (terenuri intravilane) în mod nelegal de către o primărie – prejudiciu 4,2 milioane USD, fraudarea fondurilor europene – prejudiciu 5,3 milioane lei, achiziții publice de produse la prețuri supraevaluate de către o societate comercială cu capital de stat – prejudiciu 1,68 milioane euro, vânzare de active la prețuri subevaluate, ca urmare a lichidării judiciare – 18,33 milioane USD, acordare de finanțare nerambursabilă în domeniul energiei electrice din surse regenerabile în condiții nelegale – prejudiciu 12,3 milioane euro.
În privința realizărilor obiectivelor și acțiunilor Serviciului specialiști pe anul 2013, sunt de subliniat următoarele: dosarele au fost repartizate judicios, în funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, precum și de specializarea acestora; redistribuirea unui număr de 29 de lucrări de la două servicii teritoriale către specialiștii de la celelalte servicii teritoriale și structura centrală, un număr de 11 lucrări dintre acestea fiind deja finalizate; îndrumarea și coordonarea specialiștilor de către șeful serviciului specialiști s-a realizat eficient și în bune condiții, iar urmare a colaborării apropiate volumul de activitate a înregistrat o creștere de 25% față de anul precedent (732 lucrări realizate, comparativ cu 586 în anul 2012); perfecționarea profesională s-a realizat în limita fondurilor bănești prevăzute în bugetul pe anul 2013, astfel încât un număr de 13 specialiști au participat la cursuri de perfecționare în domeniul achizițiilor publice organizate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Cu privire la respectarea termenelor dispuse pentru întocmirea actelor de constatare, nu au existat probleme deosebite, cu excepția a 5 dosare (o rezoluție din 2009, două rezoluții din 2010 și două rezoluții din 2011) care au ca obiect identificarea unor imobile (terenuri), lucrări topo – cadastrale și evaluări de bunuri imobile. Aceste lucrări sunt de o complexitate deosebită iar în prezent sunt în curs de soluționare, urmând să fie finalizate în măsura în care specialiștii vor avea la dispoziție toate documentele solicitate.
De asemenea, este de reliefat faptul că, la nivelul anului 2013, specialiștii au întocmit un număr de 239 note de solicitare documente, în vederea întregirii materialului probator existent în cauzele penale în care s-a dispus întocmirea de rapoarte de constatare tehnic – științifice.

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul tehnic al Direcției Naționale Anticorupție permite desfășurarea, prin mijloace proprii, a activităților pentru care este necesar sprijinul tehnic, criminalistic sau operativ, încât să fie asigurat, cu promptitudine, suportul de specialitate în timpul urmăririi penale în toate cauzele, atât la nivel central, cât și pe raza de competență a serviciilor teritoriale, în strictă concordanță cu reglementările procesual penale în materie.
Din punct de vedere funcțional, în cadrul Serviciului tehnic funcționează Biroul tehnic, Biroul telecomunicații și Compartimentul de intervenție și escortă, precum și trei centre zonale (Bacău, Cluj și Timișoara), structuri în care își desfășoară activitatea ofițeri/agenți de poliție judiciară și un specialist.
În cursul anului 2013, Serviciul tehnic și centrele zonale au contribuit, în mod direct, la constatarea a 26 infracțiuni flagrante de corupție (comparativ cu 24 în anul 2012), fiind întreprinse toate activitățile operative și criminalistice aferente. Ca urmare a acestor activități au fost prinși în flagrant și reținuți: 1 deputat, 1 judecător, 1 procuror, 4 avocați, 1 ofițer de poliție, 1 ofițer medic MApN , 1 director și 2 inspectori D.G.F.P. , 1 inspector A.R.R. , 1 director D.S.V. și 2 primari, dar și persoane din alte categorii socio-profesionale.
Din punct de vedere funcțional, Serviciul tehnic și centrele zonale au primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 413 încheieri emise de judecători privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și ordonanțe provizorii (271 încheieri în anul 2012), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele aflate în lucru. Dintre acestea, prin 298 încheieri s-a dispus și cu privire la interceptarea și înregistrarea dialogurilor ambientale (265 încheieri în cursul anului 2012). Totodată, în cazul autorizațiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicațiilor telefonice, în 26 situații s-a dispus încetarea de îndată a acestora (18 cazuri în anul 2012).
În cursul anului 2013, Biroul telecomunicații a înregistrat 14 solicitări de interceptare a comunicațiilor efectuate prin intermediul internetului (21 solicitări în anul 2012). De precizat este faptul că au fost luate în considerare doar încheierile/ordonanțele provizorii noi luate în lucru, nu și prelungirile acestora.
Punerea în aplicare a presupus, conform normelor procedural penale, realizarea înregistrărilor și imprimarea acestora pe suporturi optice, precum și întocmirea actelor procedurale subsecvente, cum ar fi, procesele-verbale de realizare a înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a conținuturilor dialogurilor și întocmirea planșelor fotografice ce au cuprins imagini fixate în cursul desfășurării activităților infracționale.
Totodată, punerea în aplicare a autorizațiilor a presupus 207 de consemne operative (285 în anul 2012) și întocmirea unui număr de 256 procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice (216 în anul 2012), reprezentând aproximativ 108 ore de înregistrare și 238 procese-verbale de redarea a convorbirilor ambientale, reprezentând 69 ore de înregistrare. Acest lucru a condus la probarea activităților infracționale, la identificarea și localizarea făptuitorilor, prin conlucrarea activă cu procurorii de caz și cu ofițerii de poliție din cadrul unor structuri aflate în compunerea Ministerului Administrației și Internelor (Direcția Generală Anticorupție sau Direcția Generală de Informații și Protecție Internă) sau ofițerii de informații din cadrul Serviciului Român de Informații.
De asemenea, au fost efectuate 223 identificări (265 în anul 2012) și 36 listinguri (211 în anul 2012).
În 15 situații, Biroul telecomunicații a contribuit activ la coordonarea de la distanță a echipelor operative din teren care au realizat activități de prindere în flagrant a suspecților, față de 16 situații în cursul anului 2012.
În cadrul activităților specifice desfășurate în teren s-au efectuat un număr total de 301 de înregistrări audio-video și audio, față de 347 în anul 2012, 30 de marcări criminalistice, față de 22 în anul 2012, 264 planșe fotografice, față de 209 în anul 2012 și 69 de percheziții, față de 99 în anul 2012.
Cumulat, aceste activități de natură tehnică și criminalistică însumează 664 de operațiuni distincte, față de 677 în cursul anului 2012.
Pe parcursul anului 2013, Serviciul tehnic al structurii centrale a desfășurat activități specifice atât în București și Ilfov, dar și în alte zone din țară, în unele situații fiind sprijiniți activ de către centrele zonale.
În concret, Serviciul tehnic din cadrul structurii centrale a desfășurat activități pe raza județelor Argeș, Alba, Brașov, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Galați, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Timiș, Teleorman, Vrancea și Vâlcea.
La solicitarea Secției judiciare penale, Serviciul Tehnic a elaborat puncte de vedere destinate instanței de judecată în 7 dosare penale aflate pe rol.
În ceea ce privește pregătirea și perfecționarea profesională, șeful Serviciului tehnic, șeful Biroului tehnic și încă un ofițer de poliție din cadrul Biroului tehnic au participat la organizarea unui număr de 25 de seminarii profesionale în calitate de formatori, desfășurate sub egida Institutului Național al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, procurorul șef al Serviciului tehnic și șeful Biroului tehnic au participat la o reuniune internațională desfășurată sub egida ISEC - la Barcelona, unde au expus aspecte din experiența profesională a Direcției Naționale Anticorupție.
Pe parcursul anului 2013, specialistul din cadrul Biroului tehnic a organizat o instruire de o zi cu ofițerii de poliție din cadrul centrelor zonale.

3. Activitatea judiciară în cauze penale

Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 29 procurori, din care 13 procurori ai Secției judiciare penale și circa 18 procurori de la nivelul structurilor teritoriale (în general, câte 1 procuror de la fiecare serviciu teritorial, precum și 1 procuror din birourile teritoriale). De asemenea, 1 procuror de la Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a desfășurat și activitate judiciară.
Se constată că în anul 2013 activitatea judiciară desfășurată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție a continuat un parcurs ascendent care este reflectat de principalii indicatori statistici.
Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 8.218 cauze penale (8.333 cauze în anul 2012), din care, la nivelul structurii centrale 3.779 cauze (3.971 în 2012) și la nivelul structurii teritoriale a direcției 4.439 ( 4.362 în 2012), fiind înregistrată o scădere cu 1,38 %.
Numărul cauzelor judecate cu participarea procurorilor direcției a fost de 2.691 (2.666 în anul 2012), creșterea cu 0,94% fiind justificată de creșterea numărului inculpaților arestați preventiv în cursul anului. În 1.079 cauze judecate au participat procurorii din cadrul structurii centrale (1.137 în anul 2012), iar în 1.612 cauze cei de la serviciile teritoriale (1.529 în anul 2012).
De asemenea, au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 1.959 de hotărâri, din care 528 hotărâri verificate de procurorii din cadrul structurii centrale și 1.431 verificate de procurorii din cadrul structurii teritoriale.
Au fost declarate 396 apeluri și recursuri privind 1.012 inculpați (față de 486 căi de atac, privind 1.413 de inculpați, în anul 2012), reprezentând o reducere cu 18,52% a căilor de atac promovate.
Dintre acestea, 137 căi de atac privind 328 inculpați au fost promovate de structura centrală (185 privind un număr de 463 inculpați, în anul 2012), iar 259 privind 684 inculpați au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție (301 privind un număr de 950 inculpați, în anul 2012).
Nu au fost retrase apeluri sau recursuri.
Cu 5,81% a scăzut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 424 apeluri și recursuri declarate de procuror, privind 1.175 inculpați (448 privind 1.430 inculpați, în anul 2012).
Dintre acestea, au fost admise 249 apeluri și recursuri privind 701 inculpați (față de 274 privind 1.057 inculpați, în anul 2012), reprezentând o scădere cu 9,12% a căilor de atac promovate de procuror și admise de instanțele de control judiciar.
Procentul de admisibilitate a fost de 58,73%, comparativ cu 61,16% în anul 2012.
În anul 2013, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 244 hotărâri penale un număr de 1.051 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție, creșterea fiind semnificativă, respectiv cu 41,45% a numărului persoanelor condamnate și cu 7% a numărului hotărârilor definitive, față de anul 2012, când prin 228 hotărâri definitive au fost condamnați 743 inculpați.
S-a aplicat pentru 1.039 condamnați pedeapsa închisorii, iar pentru 12 pedeapsa amenzii penale (din care 11 cu executare și 1 cu suspendarea executării).
Pedepse definitive cu executare în regim de detenție au fost aplicate față de 249 inculpați, reprezentând 23,69% din condamnații la pedeapsa închisorii (comparativ cu 202, reprezentând 27,29% în anul 2012). Pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 4 luni până la 16 ani.
Suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii a fost dispusă față de 569 inculpați (380 în anul 2012), pedepsele fiind cuprinse între 4 luni și 3 ani, iar suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a fost dispusă față de 221 inculpați (158 în anul 2012), pedepsele fiind cuprinse între 8 luni și 4 ani închisoare.



Între persoanele condamnate definitiv sunt: 2 miniștri, 1 senator, 5 deputați (din care 1 în Parlamentul Republicii Moldova; 1 era director general al R.N.P. la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef al Departamentului Legislativ din Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat), 1 inspector guvernamental, 2 președinți consiliu județean, 2 consilieri județeni, 2 consilieri locali, 18 primari și 5 viceprimari, 10 magistrați (5 judecători, din care 2 de la Î.C.C.J. și 1 vicepreședinte curte de apel; 5 procurori, din care 1 procuror la P.Î.C.C.J. , 1 prim-procuror la parchete de le lângă judecătorie), 12 avocați, 2 notari publici, 47 polițiști (35 ofițeri, din care 6 cu funcții de conducere, și 12 subofițeri), 4 comisari Garda de Mediu, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 2 comisari Protecția Consumatorului, 13 ofițeri I.S.U. (dintre care 5 cu funcții de conducere), 7 ofițeri și 1 subofițer M.Ap.N. , 9 ofițeri ai unui serviciu de informații (din care 2 cu funcții de conducere), 29 directori din alte instituții publice/companii naționale/regii autonome (1 de la O.C.P.I. , 1 de la Oficiul Prefectural, 1 de la Birou Regional Cooperare Transfrontalieră, 1 de la Casa de Cultură a Sindicatelor, 1 de la Direcție Taxe și Impozite, 2 de la R.N.P. , 3 de la R.A.D.E.T. , 1 de la O.S.I.M. , 7 de la S.I.S.E. - Electrica SA, 4 directori în administrația publică locală, 1 director financiar CNM Petromin SA, 1 director general CNM Petromin SA, 1 director general adjunct D.G.F.P. , 1 director general în cadrul M.I.R. , 1 director general O.S.I.M., 1 director general direcție juridică A.V.A.S. , 1 director A.F.P. municipiu), 24 inspectori în alte instituții publice (20 de la D.G.F.P., 1 de la D.S.P. , 1 inspector în cadrul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții, 2 de la primărie, 1 inspector șef adjunct al I.T.R.S.V. , 1 inspector șef I.S.C.I.R. ), 25 lucrători vamali, 1 comisar șef al A.N.P.C. , 2 arhitecți șefi primărie, 155 asociați/administratori ai unor societăți comerciale, 10 funcționari bancari, 1 practician în insolvență, 1 președinte federație sindicală, 1 președinte executiv organizație județeană partid politic, 1 președinte organizație județeană partid politic, 1 președinte organizație municipală partid politic, 1 expert parlamentar, 1 expert A.D.R. , 3 consilieri juridici, 3 secretari primărie.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2013, au fost condamnați 632 inculpați în 196 cauze, (709 inculpați condamnați prin 215 hotărâri nedefinitive, în anul 2012), din care 276 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a 202 inculpați și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 154 inculpați, iar pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 17 inculpați. Asemănător anului precedent, au fost pronunțate hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpați, prin 3 hotărâri fiind condamnați nedefinitiv 133 inculpați (3 hotărâri privind 120 inculpați, în anul 2012).


Dintre persoanele condamnate nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 3 deputați, 1 subprefect, 1 președinte A.N.M.D.M. (cu rang de secretar de stat), 1 vicepreședinte A.N.R.P. (cu rang de subsecretar de stat), 4 magistrați (2 judecători și 2 procurori, din care 1 prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie), 18 primari și 2 viceprimari, 1 consilier județean, 2 consilieri locali, 12 avocați, 14 ofițeri de poliție, 3 ofițeri M.Ap.N., 1 lucrător vamal, 1 notar, 4 comisari Garda Financiară, 1 comisar șef Garda de Mediu, 1 comisar A.N.P.C. , 1 executor judecătoresc, 1 practician în insolvență, 10 cadre didactice (1 decan, 1 director liceu), 4 lucrători bancari (din care 2 cu funcție de conducere), 13 directori din alte instituții publice (2 de la o primărie de municipiu, 1 de la A.F.M. , 1 de la A.P.I.A. , 3 de la A.D.S. , 1 de la Direcția Silvică, 1 de la A.P.M. , 2 de la D.S.V.S.A. , 2 de la D.S.P. ), 3 directori de companii naționale/societăți naționale (1 de la C.N.A.P.M. , 1 de la C.N. „Loteria Română”, 1 de la Termoelectrica), 5 directori de la societăți comerciale cu capital majoritar de stat, 3 directori ai unor societăți cu capital integral de stat, 7 inspectori fiscali (4 de la D.G.F.P. , 2 de la A.F.P. , 1 director executiv A.F.P. ), 1 șef serviciu D.S.V.S.A., 2 inspectori A.N.S.V.S.A. , 3 inspectori școlari, 1 inspector A.N.M.D.M., 1 președinte partid politic, 1 vicepreședinte filială partid politic și 3 secretari primărie comună.
Și în anul 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea judecării în 11 cauze (comparativ cu 21 în anul 2012), din care 5 la cererea inculpaților (11 în anul 2012) și 6 la cererea Direcției Naționale Anticorupție, din care 5 privind dosare aflate în faza de urmărire penală (5 în anul 2012).
În cursul anului 2013, instanțele de judecată au achitat prin hotărâri definitive, un număr de 92 de inculpați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social (99 în anul 2012).
Dintre cei 92 de inculpați achitați definitiv, un număr de 39 inculpați au fost trimiși în judecată de procurorii din cadrul structurii centrale, iar 53 prin rechizitorii întocmite de către procurori ai serviciilor teritoriale.
Soluțiile de achitare au avut ca temei procedural dispozițiile art. 10 lit.a) C.pr.pen. (19 inculpați), ale art. 10 lit.b) C.pr.pen. (7 inculpați) ale art. 10 lit.c) C.pr.pen. (4 inculpați, din care toți inculpații reținuți 24 de ore), precum și ale art. 10 lit.d) C.pr.pen. (62 inculpați, din care 2 arestați preventiv). În cazul a 9 inculpați s-a apreciat că trimiterea în judecată este imputabilă procurorilor, așa cum rezultă din analiza cuprinsă în Anexa nr. 3.
Au mai fost achitați alți 7 inculpați în baza art. 181 C.pen. (7 în 2012), apreciindu-se de către instanțele de judecată, în mod diferit, gradul de pericol social al faptelor deduse judecății. Aceste cazuri sunt prezentate în Anexa nr. 3.
Se observă că, din cei 1.220 inculpați judecați definitiv, în cazul a 1.051 instanțele au reținut că este dovedită vinovăția, ceea ce reprezintă circa 86,15% (863 inculpați judecați, din care față de 775 s-a reținut ca dovedită vinovăția, reprezentând circa 90%, în anul 2012).
S-a dispus prin hotărâri definitive restituirea a 4 cauze la procuror, privind 8 inculpați (2 cauze privind 12 inculpați, în anul 2012), dintre care într-o cauză privind 1 inculpat soluția este imputabilă procurorului, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 4.
Au fost pronunțate 26 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de un număr de 62 inculpați (21 hotărâri privind 50 inculpați, în anul 2012), din care 11 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției speciale (29 în 2012), 41 inculpați ca urmare a intervenirii decesului (8 în 2012), 5 inculpați ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.i1) C.pr.pen. (3 în 2012), 1 inculpat ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.f) C.pr.pen.(1 în 2012), 2 inculpați ca urmare a aplicării prevederilor art.10 alin.(1) lit.i) C.pr.pen., 1 inculpat ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen. și 1 persoană juridică radiată.

Exemple de hotărâri penale definitive sunt prezentate în Anexa nr. 2.

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

Analiza hotărârilor definitive de condamnare dispuse de instanțele judecătorești completează imaginea eficienței modului de combatere a infracționalității pe segmentul de competență al Direcției Naționale Anticorupție, rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai activității de urmărire penală. De aceea, în continuare prezentăm aspectele privind celeritatea procesului penal și caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.
În anul 2013, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 244 hotărâri penale un număr de 1051 inculpați, din care 10 persoane juridice (228 hotărâri definitive de condamnare a 743 inculpați, în anul 2012) trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.
Printre persoanele condamnate definitiv sunt: 2 miniștri, 1 senator, 5 deputați (din care 1 în Parlamentul Republicii Moldova; 1 era director general R.N.P. la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef Departament Legislativ Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat), 1 inspector guvernamental, 2 președinți consiliu județean, 2 consilieri județeni, 2 consilieri locali, 18 primari și 5 viceprimari, 10 magistrați (5 judecători, din care 2 de la Î.C.C.J. și 1 vicepreședinte curte de apel; 5 procurori, din care 1 procuror la P.Î.C.C.J. , 1 prim-procuror la parchet de pe lângă judecătorie), 12 avocați, 2 notari publici, 47 polițiști (35 ofițeri, din care 6 cu funcții de conducere, și 12 subofițeri), 4 comisari Garda de Mediu, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 2 comisari Protecția Consumatorului, 13 ofițeri I.S.U. (dintre care 5 cu funcții de conducere), 7 ofițeri și 1 subofițer M.Ap.N. , 9 ofițeri ai unui serviciu de informații (din care 2 cu funcții de conducere), 29 directori din alte instituții publice/companii naționale/regii autonome (1 de la O.C.P.I. , 1 de la Oficiul Prefectural, 1 de la Birou Regional Cooperare Transfrontalieră, 1 de la Casa de Cultură a Sindicatelor, 1 de la Direcție Taxe și Impozite, 2 de la R.N.P. , 3 de la R.A.D.E.T. , 1 de la O.S.I.M. , 7 de la S.I.S.E. - Electrica SA, 4 directori în administrația publică locală, 1 director financiar CNM Petromin SA, 1 director general CNM Petromin SA, 1 director general adjunct D.G.F.P. , 1 director general în cadrul M.I.R. , 1 director general O.S.I.M., 1 director general direcție juridică A.V.A.S. , 1 director A.F.P. municipiu), 24 inspectori în alte instituții publice (20 de la D.G.F.P., 1 de la D.S.P. , 1 inspector în cadrul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții, 2 de la primărie, 1 inspector șef adjunct al I.T.R.S.V. , 1 inspector șef I.S.C.I.R. ), 25 lucrători vamali, 1 comisar șef al A.N.P.C. , 2 arhitecți șefi primărie, 155 asociați/administratori ai unor societăți comerciale, 10 funcționari bancari, 1 practician în insolvență, 1 președinte federație sindicală, 1 președinte executiv organizație județeană partid politic, 1 președinte organizație județeană partid politic, 1 președinte organizație municipală partid politic, 1 expert parlamentar, 1 expert A.D.R. , 3 consilieri juridici, 3 secretari primărie.
Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2013, au fost condamnați 632 inculpați în 196 cauze, comparativ cu 709 inculpați condamnați prin 215 de hotărâri nedefinitive în anul 2012. Asemănător anului precedent, au fost pronunțate hotărâri și în cauze cu un număr mare de inculpați, prin 3 hotărâri fiind condamnați nedefinitiv 133 inculpați (3 hotărâri privind 120 inculpați, în anul 2012).
Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le dețineau, se observă că și în anul 2013 în dosare de mare corupție au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare a unor persoane cu funcții de demnitate publică, între care 10 demnitari, și anume: 2 miniștri, 1 senator, 5 deputați (din care 1 în Parlamentul Republicii Moldova; 1 era director general R.N.P. la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef Departament Legislativ Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat), 1 inspector guvernamental.
În anul 2013, din totalul de 1.220 persoane judecate definitiv, 92 au fost achitate pe alte temeiuri decât dezincriminarea faptelor ori aplicarea dispozițiilor art. 181 C.pen., rezultând că instanțele au stabilit vinovăția a circa 86,15% din inculpații trimiși în judecată (90% în 2012, 89,8% în anul 2011).

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupție

Pedepsele aplicate prin hotărâri rămase definitive în cursul anului 2013, privite din perspectiva cuantumului pedepselor stabilite, a modalității de executare ori a aplicării circumstanțelor atenuante și a altor cauze legale de reducere/majorare a pedepselor, relevă următoarele tendințe:

- Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, din cei 1.051 condamnați definitiv pentru infracțiunile date în competența Direcției Naționale Anticorupție, 1.039 au primit pedepse cu închisoare și 12 pedeapsa amenzii penale (din care 10 persoane juridice). Din cei 1.039 inculpați, 249 execută în regim de detenție pedeapsa, iar în cazul a 790 condamnați executarea pedepsei este suspendată condiționat sau sub supraveghere. Din cele 12 pedepse cu amenda penală, 10 inculpați-persoane juridice și 1 inculpat-persoană fizică execută pedeapsa amenzii (cuprinsă între 7.500 lei și 150.000 lei), în timp ce pentru 1 inculpat-persoană fizică este suspendată condiționat executarea.
Comparativ, în anul 2012, din 743 condamnați definitiv, 740 au primit pedepse cu închisoare și 3 pedeapsa amenzii (din care 1 persoană juridică). Din cei 740 inculpați, 202 execută în regim de detenție pedeapsa, iar în cazul a 538 condamnați executarea pedepsei este suspendată condiționat sau sub supraveghere. Din cele 3 pedepse cu amenda penală, execută doar persoana juridică (100.000 lei), în timp ce pentru ceilalți 2 inculpați este suspendată condiționat executarea. Menționăm că într-o situație, pedeapsa definitiv aplicată în anul 2012 a fost închisoarea cu suspendare sub supraveghere, dar în cursul aceluiași an s-a dispus revocarea suspendării ca urmare a nerespectării condițiilor impuse de instanță.
Se înregistrează o creștere cu 41,45% a numărului persoanelor condamnate definitiv, iar ponderea celor ce vor executa în regim de detenție se situează la 23,97% din totalul pedepselor cu închisoarea aplicate (comparativ cu 27,30% în anul 2012).
- Prin prisma domeniului în care activau, majoritatea (71,17%) proveneau din mediul privat, respectiv 748 condamnați, din care 172 execută în detenție, reprezentând 24,20% (134 în 2012, reprezentând 27,49%). Din cei 303 condamnați care activau în mediul public, execută în detenție 77 reprezentând 25,41% (67 în anul 2012, reprezentând 26,9%).
- În ceea ce privește cuantumul pedepsei, în cazul a 629 condamnați au fost aplicate circumstanțe atenuante, reprezentând 59,85% (244 din 743 condamnați, reprezentând 32,83%, în anul 2012).
- Limitele de pedepsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 în cazul a 20 inculpați (33 în anul 2012).
- De asemenea, prin aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, limitele de pedepsă au fost reduse la jumătate în cazul a 3 inculpați.
- De dispozițiile art.3201 C.pr.pen. ce au ca rezultat reducerea la o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, au beneficiat 139 inculpați (199 în anul 2012). Dintre aceștia, 10 au beneficiat concomitent de reducerea limitelor de pedeapsă și prin aplicarea art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, iar alți 2 prin aplicarea art. 10 alin.(1) din Legea nr. 241/2005.
Ponderea condamnaților care au beneficiat de judecarea pe baza recunoașterii vinovăției este de 13,23% (26,78% în anul 2012). Concret, din cei 1.051 condamnați, față de 139 au fost aplicate dispozițiile art.3201 C.pr.pen. Dintre aceștia, 39 activau în sectorul public, reprezentând 28,06% (60 reprezentând 24,09%, în anul 2012), iar 100 activau în sectorul privat, reprezentând 71,97% (139 reprezentând 28,13%, în anul 2012).
- Tot în procesul de individualizare a pedepselor se constată că instanțele au aplicat pedepse situate la minimul special pentru un număr de 176 inculpați din cei 1.051 condamnați (112 din 743 condamnați în 2012). Ponderea celor condamnați la minimul special este de 16,75% din numărul total al condamnaților (15,07% în anul 2012).

- Ponderea pedepselor care depășesc 5 ani închisoare se situează la 6,06%, comparativ cu 7,02% în anul 2012.
În concret, au fost aplicate pedepse cuprinse între 4 luni și 3 ani față de 842 inculpați, reprezentând 81,04% din totalul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii (567 reprezentând 76,62%, în anul 2012), între 3 ani și 4 luni și 4 ani față de 105 inculpați (77 în anul 2012), între 4 ani și 6 luni și 5 ani față de 29 inculpați (44 în anul 2012).
Au fost aplicate față de 63 inculpați pedepse mai mari de 5 ani.
- Referitor la antecedentele penale, se constată că au fost condamnați 23 inculpați recidiviști.
În concluzie, pe fondul creșterii cu 41,45% a numărului inculpaților condamnați definitiv, ponderea celor care vor executa pedeapsa în regim de detenție se situează la 23,97% din totalul pedepselor cu închisoarea aplicate, iar pentru 59,85% inculpați condamnați au fost aplicate circumstanțe atenuante.

4.2. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

Analiza celerității desfășurării procesului penal în anul 2013, prin prisma duratei anchetei penale desfășurate de procurori și a procedurilor judiciare din fața instanțelor de fond și de control judiciar, relevă faptul că, pe fondul creșterii exponențiale a numărului inculpaților condamnați definitiv (1.051 față de 743 în 2012), s-a menținut procentul cazurilor în care urmărirea penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la sesizare (83,92% față de 85,32% în 2012) și a scăzut procentul cazurilor în care judecata în fond și căile de atac a durat maxim 3 ani (32,73% față de 68,1% în 2012), iar judecata în baza procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, reglementată de art.3201 C.pr.pen., a fost realizată în 13,23% cazuri (26,78% în anul 2012).
Prin prisma tipului de proceduri aplicabile, se constată că din cei 1.051 condamnați definitiv, pentru 323 procedura de judecată a constat în două grade de jurisdicție (fond și recurs), din care o jumătate (162) ca urmare a reducerii numărului căilor de atac ordinare prin Legea micii reforme (161 conform procedurii nemodificate). Comparativ, în anul 2012, din cei 743 condamnați definitiv, pentru 262 judecata a constat în două grade de jurisdicție, din care o treime, respectiv, 88 ca urmare a reducerii numărului căilor de atac ordinare (174 în procedura obișnuită).
Durata întregului proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a fost de maxim 1 an pentru 20 condamnați, între 1-2 ani în cazul a 77 condamnați, între 2-3 ani pentru 90 condamnați, între 3-4 ani în cazul a 166 condamnați, între 4-5 ani pentru 61 condamnați, între 5-6 ani în cazul a 55 condamnați, între 6-7 ani în cazul a 41 condamnați și mai mult de 7 ani pentru 541 condamnați.
Cea mai scurtă durată a fost de 4 luni, în procedura simplificată prevăzută de art.3201 C.pr.pen., în cazul 1 inspector în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții care a primit suma totală de 1.500 lei și totodată servicii constând în efectuarea unor lucrări de construcții în valoare de 200 lei, fiind pretinse cu titlu de mită în vederea aplicării unei sancțiuni minime pentru neregulile constatate în urma controlului.
Durata cea mai mare a fost de 11 ani și 8 luni, în cazul a 11 inculpați, din care 6 lucrători bancari care au acordat unui număr de 5 reprezentanți de societăți comerciale credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, nu au urmărit destinația creditelor contractate și nu au urmărit creditele restante. Pentru a se obține creditele respective, aceștia au atestat date nereale în referatele de analiză cu privire la situația financiară a firmelor și au înaintat aceste referate la sediul central al băncii. De asemenea, au acceptat la plată C.E.C.-uri și bilete la ordin, cunoscând că provin din operațiuni nereale și că unele societăți din grup nu au desfășurat niciun fel de activitate economică. Menționăm că, urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, a fost de 2 ori suspendată judecata pentru o perioadă totală de 1 an și 5 luni în fața primei instanțe sesizate, perioadă în care dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională. Totodată, cauza a trecut prin două cicluri procesuale.
Rezultă că pentru 17,8% dintre inculpați durata întregului proces penal a fost de maxim 3 ani (28,8% în anul 2012).

I. Durata urmăririi penale
Analiza hotărârilor definitive a relevat că în cazul a 882 inculpați durata urmăririi penale a fost de maxim 1 an și 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 83,92% (85,32% în anul 2012). Concret, în 39 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în 57 cazuri cel mult 3 luni, în 140 cazuri maxim 6 luni, în 217 de cazuri până la 1 an, în 432 cazuri cel mult 1 an și 6 luni, în 53 cazuri maxim 2 ani, în 88 cazuri maxim 3 ani și în 25 cazuri peste 3 ani.
Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 4 zile în cazul a 4 inculpați (1 viceprimar al comunei, 2 inspectori fiscali A.F.P. și 1 agent fiscal la primărie) care au falsificat o serie de acte ce au avut drept consecință diminuarea nejustificată a obligațiilor fiscale la bugetul de stat datorate de către primăria comunei, ca și contribuabil, în vederea eliberării unui certificat fiscal pentru aceasta de către A.F.P., înscris utilizat ulterior pentru accesarea unor fonduri comunitare Phare. Durata de judecată, în cele două grade de jurisdicție, a fost de 2 ani și 9 luni, iar unul dintre inculpați a beneficiat de prevederile art.3201 C.pr.pen.
La polul celălalt, urmărirea penală a durat cel mai mult 5 ani și 5 luni. Cauza a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală comisă de un administrator al unei societăți comerciale, care s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate statului prin omiterea, în parte, a evidențiarii în contabilitate a operațiunilor comerciale efectuate, prejudiciul cauzat fiind în sumă de 11.259.968,67 lei (impozit pe profit și T.V.A.). Durata de judecată a fost de 1 an și 8 luni, cu precizarea că această cauză a rămas definitivă prin neapelare
În 52 cazuri durata urmăririi a fost mai mare decât procedura de judecată în fața instanței (42 în anul 2012), majoritatea, respectiv 39, privind infracțiuni ce implică un număr mare de activități în faza de urmărire penală, inclusiv realizarea de constatări tehnico-științifice ori expertize, și anume abuz în serviciu (8), fraudare fonduri europene (19), evaziune fiscală (10) și fals în înscrisuri (2). În 17 din aceste cazuri judecata a parcurs trei grade de jurisdicție, iar celelalte 15 au fost judecate în două grade de jurisdicție (10 ca urmare a modificărilor aduse de Legea nr. 202/2010).
Menționăm că, din cele 52 cazuri, în 27 judecata s-a desfășurat în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, din care în 3 cazuri hotărârea instanței de fond nu a fost atacată, în 7 cazuri hotărârea instanței de apel nu a fost recurată, în 4 cazuri judecata a parcurs toate cele trei grade de jurisdicție, iar în 15 cazuri a parcurs cele două grade de jurisdicție.
Se constată că a scăzut ponderea cazurilor în care durata urmăririi penale a depășit durata de judecată la 4,95% (52 din 1.051, comparativ cu 42 din 743 reprezentând 5,65%, în anul 2012).

II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței
Durata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost de maxim 3 ani în cazul a 344 din cei 1.051 condamnați definitiv, reprezentând 32,73% (68,1% în anul 2012).
Concret, pe rolul instanțelor procesul a durat în 65 cazuri cel mult 1 an, în 57 cazuri maxim 1 an și 6 luni, în 59 cazuri nu a depășit 2 ani, în 64 cazuri s-a situat la maxim 2 ani și 6 luni, în 99 cazuri a durat maxim 3 ani, în 56 cazuri nu a depășit 3 ani și 6 luni, în 25 cazuri s-a situat la maxim 4 ani, în 73 cazuri a durat maxim 5 ani, în 90 cazuri procesul a durat maxim 6 ani, în 32 cazuri nu a depășit 7 ani și în 431 cazuri a fost de peste 7 ani.
În anul 2013, în 553 cazuri durata fazei de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mare de 5 ani (maxim 9 ani și 4 luni), reprezentând o pondere de 52,62%. Comparativ, în anul 2012, în 141 cazuri judecate definitiv procesul a durat mai mult de 5 ani (până la maxim 9 ani și 4 luni), reprezentând o pondere de 18,97%.
Se constată totodată că, din cei 139 condamnați care au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, un număr de 67 au fost judecați definitiv în maxim 1 an și 6 luni, 23 în maxim 2 ani, 27 în maxim 3 ani, 13 în maxim 4 ani, 4 în maxim 5 ani, 2 în maxim 6 ani, 1 în maxim 7 ani și 2 în mai mult de 7 ani. Durata mare a procesului în cazul procedurii simplificate este rezultatul dispozițiilor legislative potrivit cărora această procedură se aplică și în cauzele în care cercetarea judecătorească începuse înainte de apariția legii micii reforme, și anume, prevederile art.3201 alin.(4) C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2011 , subsecvent deciziei Curții Constituționale nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 .
Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 7 luni (cu durata la urmărire de 21 zile) și privește 2 ofițeri de poliție judiciară condamnați pentru luare de mită, respectiv circa 3 luni în 2 cazuri în care inculpații au beneficiat de dispozițiile privind recunoașterea vinovăției și care privesc 2 asociați ai unor societăți comerciale condamnați pentru evaziune fiscală (cu durata la urmărire de 1 an și 7 luni), hotărârea instanței de fond rămânând definitivă prin neapelare.
Procesul cel mai lung a avut o durată de 10 ani și 1 lună (cu o durată a urmăririi penale de 4 luni) și privește o cauză în care s-a dispus condamnarea a 41 inculpați, din care 7 funcționari bancari pentru abuz în serviciu în formă calificată și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și 34 administratori de societăți comerciale pentru înșelăciune și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Menționăm că, urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, a fost suspendată judecata pe o perioadă de 1 an în fața instanței de fond, perioadă în care dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională.
Ca și în anii precedenți, se constată că, datorită particularității procedurilor judiciare, în majoritatea cazurilor procesul în fața instanței a durat mai mult decât urmărirea penală efectuată în cauză, respectiv în 999 cazuri din 1.051 (în 701 cazuri din 743).
Judecata pe fond a unei cauze s-a situat între 5 zile și maxim 7 ani și 5 luni (între 2 zile și maxim 9 ani, în anul 2012). Cea mai scurtă durată a judecării în fond, de 5 zile, se referă la 2 lucrători vamali condamnați pentru luare de mită (durata procedurilor în cele trei grade de jurisdicție fiind de 10 luni și 17 zile). Cea mai lungă durată a judecării în fond, de 7 ani și 5 luni, privește 41 inculpați, din care 7 funcționari bancari pentru abuz în serviciu în formă calificată și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și 34 administratori de societăți comerciale pentru înșelăciune și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (durata procedurilor în cele trei grade de jurisdicție fiind de 10 ani și 1 lună). Menționăm că, urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, a fost suspendată judecata pe o perioadă de 1 an în fața instanței de fond, perioadă în care dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională.
Hotărârile definitive de condamnare relevă și faptul că, în cazul a 114 din cei 1.051 condamnați, ciclul procesual a fost reluat cel puțin 1 dată. Din acestea, pentru 105 ciclul procesual a fost reluat ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare (în 1 caz pe parcursul procesului fiind dispusă și strămutarea), reprezentând un procent de 10,56% (67 cazuri din 743, reprezentând 9,01% în anul 2012), iar pentru 9 inculpați procedura de judecată a fost reluată ca urmare a declinării competenței de soluționare altei instanțe care a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul negativ de competență ivit.
În cazul altor 43 inculpați, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării cauzelor (18 cazuri în anul 2012).
În concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2013 relevă soluționarea unui număr însemnat de cauze, îmbunătățirea procentului cazurilor în care urmărirea penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la sesizare (83,92% %) și al celor în care judecata în fond și în căile de atac a durat maxim 3 ani (32,73%), precum și emiterea unei soluții finale în cauze foarte vechi.

4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

Activitatea de combatere a corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din instituții financiare ori din alte instituții de control și avocați, reliefată de datele statistice referitoare la condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul 2013, se prezintă succint, după cum urmează:
- Au fost condamnați definitiv 10 magistrați, din care 5 judecători (2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 1 vicepreședinte curte de apel, 1 judecător de tribunal și 1 judecător de curte de apel) și 5 procurori (1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori de la parchete de pe lângă tribunal, 1 prim-procuror la parchet de le lângă judecătorie și 1 procuror la parchet de le lângă judecătorie). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 4 magistrați (2 judecători și 2 procurori, din care 1 prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie).
S-a dispus trimiterea în judecată a 25 magistrați, din care 13 judecători (1 președinte tribunal și 1 membru C.S.M.) și 12 procurori (4 prim-procurori, 1 membru C.S.M. și 1 consilier al unui membru C.S.M.).
Comparativ, în anul 2012 au fost condamnați definitiv 5 magistrați, din care 3 judecători și 2 procurori (3 judecători de judecătorie, din care 1 vicepreședinte, 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie și 1 procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 18 magistrați, din care 10 judecători și 8 procurori, și anume, 1 judecător și 1 vicepreședinte curte de apel, 4 judecători de tribunal, 2 judecători de judecătorie, 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 3 prim-procurori de la parchete de pe lângă judecătorie, 3 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 1 procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel și 1 procuror de la parchetul de pe lângă tribunal).
Pedepsele definitive aplicate magistraților, în anul 2013, au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 6 magistrați (5 ani și 6 luni închisoare 1 judecător tribunal pentru luare de mită și favorizarea infractorului, 5 ani 1 vicepreședinte curte de apel pentru trafic de influență și 1 procuror la parchetul de pe lângă tribunal pentru luare de mită, 4 ani 1 judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru trafic de influență și 1 procuror la parchetul de pe lângă tribunal pentru luare de mită și 3 ani 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită) și cu suspendarea executării pentru 4 magistrați (4 ani cu suspendarea sub supraveghere 1 judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru trafic de influență și 1 procuror la parchetul de pe lângă judecătorie pentru trafic de influență, 3 ani și 6 luni cu suspendarea sub supraveghere 1 judecător de la curtea de apel pentru șantaj, 1 an cu suspendarea condiționată 1 procuror la parchetul de pe lângă tribunal pentru primire de foloase necuvenite).

- Prin hotărâri definitive, au fost condamnați 47 ofițeri și agenți de poliție, din care 12 subofițeri și 35 ofițeri (6 cu funcții de conducere). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 19 ofițeri și subofițeri de poliție. Au fost trimiși în judecată 34 de polițiști.
Comparativ, în anul 2012 au fost condamnați definitiv un număr de 71 ofițeri și agenți de poliție, din care 42 subofițeri și 29 ofițeri (8 cu funcții de conducere). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 47 ofițeri și subofițeri de poliție. Au fost trimiși în judecată 31 de polițiști.
- În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv 69 inculpați, 25 lucrători vamali, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 4 comisari Garda de Mediu, 2 comisari Protecția Consumatorului, 24 inspectori în alte instituții publice (20 de la D.G.F.P., 1 de la D.S.P. , 1 din cadrul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții, 2 de la primărie, 1 inspector șef adjunct al I.T.R.S.V. , 1 inspector șef I.S.C.I.R. ) și 1 comisar șef al A.N.P.C. .
Au fost trimiși în judecată 33 inculpați ce activau în instituții financiare și alte instituții de control, din care 24 lucrători vamali, 5 comisari de Gardă Financiară, 4 inspectori fiscali (1 director și 3 inspectori D.G.F.P. , 1 inspector A.N.A.F. ).
Comparativ, în 2012 au fost condamnați definitiv 50 inculpați, din care din care 28 lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V. ), 7 comisari ai Gărzii Financiare (1 comisar șef), 12 inspectori fiscali (3 directori și 8 inspectori D.G.F.P. și 1 inspector A.N.A.F. ), 1 inspector I.T.M. , 1 inspector D.S.P. și 1 inspector I.T.R.S.V.
- Au fost condamnați prin hotărâri definitive 12 avocați (12 în anul 2012), iar prin hotărâri nedefinitive 12 avocați. Din cei 12 avocați condamnați definitiv, 2 au beneficiat de procedura simplificată de judecată. Totodată, au fost trimiși în judecată 19 avocați, comparativ cu 17 în anul 2012.
Pedepsele definitive aplicate avocaților, în anul 2013, au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 3 inculpați și cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere pentru 9 inculpați.

Rezultă că, în anul 2013, din 1.024 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată, un număr de 111 activau în instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în strânsă legătură cu acestea (reprezentând 10,84%), iar din 1.039 condamnați definitiv (persoane fizice), 138 persoane făceau parte din această categorie (reprezentând 13,28%).
În concluzie, combaterea corupției din cadrul instituțiilor de aplicare a legii a continuat să fie o constantă a activității Direcției Naționale Anticorupție.

4.4. Recuperarea produselor infracțiunii

Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015 a inclus în cadrul Capitolului 4.3. cu tema „Combaterea corupției prin măsuri administrative și penale” o serie de prevederi pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului specific privind „Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare”, recomandare care se regăsește și în rapoartele Comisiei Europeană din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Totodată, îmbunătățirea gradului de recuperare a produselor infracțiunii reprezintă unul din obiectivele cuprinse în planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, care a solicitat Ministerului Justiției promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al acestui organ judiciar în vederea înființării unor structuri proprii de recuperare a creanțelor.
Prezenta analiză a rezultatelor obținute în anul 2013 în materia recuperării produselor infracțiunii, din perspectiva măsurilor asigurătorii dispuse de procurorii direcției în cauzele finalizate cu rechizitorii, precum și a confiscărilor ori despăgubirilor pronunțate de instanțele judecătorești prin hotărâri definitive, vine în continuarea monitorizării începute pe acest domeniu în anul precedent.

a. Analiza măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2013
Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2013 de către Direcția Națională Anticorupție.
În anul 2013, din totalul de 270 rechizitorii emise, într-un număr de 211 rechizitorii (comparativ cu 234 rechizitorii în 2012) s-a reținut existența unui produs infracțional care se compune din prejudicii produse ori avantaje economice obținute de persoanele trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, fraude cu fonduri europene sau alte infracțiuni economice.
Din acesta, valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de 37,6 milioane lei, echivalentul a 8,5 milioane euro, în scădere cu 12,56% (43 milioane lei, echivalentul a 9,6 milioane euro, în anul 2012), iar prejudiciile produse ce au creat beneficii materiale se ridică la suma de 1.125 milioane lei, echivalentul a 261,5 milioane euro (1.428 milioane lei, echivalentul a 320,4 milioane euro, în anul 2012).
În cursul urmăririi penale, din cele 211 cauze în care au fost emise rechizitorii pentru infracțiuni ce au generat produs infracțional, într-un număr de 145 dosare (135 dosare, în anul 2012) s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 1.556,6 milioane lei, echivalentul a 352,2 milioane euro (1.174 milioane lei, echivalentul a 264 milioane euro), fiind identificate și sechestrate efectiv bunuri în valoare totală de 361 milioane lei, echivalentul a 82 milioane euro (680 milioane lei, echivalentul a 153 milioane euro, în anul 2012).
Valoarea produsului infracțional recuperat în cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este în sumă de 15 milioane lei, echivalentul a 3,4 milioane euro (28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane euro, în 2012).
Astfel, în 69% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii pentru 70% din valoarea produsului infracțional nerecuperat (comparativ cu 68% în anul 2012), fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă circa jumătate din produsul infracțional nerecuperat. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.
În concluzie, se constată o menținere a valorii ridicate a produsului infracțional generat de infracțiunile ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în anul 2013.
Se remarcă o creștere a gradului de recuperare a produselor infracțiunii încă din faza de urmărire penale și o menținere a preocupării pentru luarea și aplicarea efectivă a măsurilor asigurătorii ca și componentă importantă în activitatea de cercetare penală desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție.
Trebuie remarcată, în acest context, importanța folosirii instituției confiscării extinse și a dezvoltării practicii organelor judiciare în acest domeniu.

b. Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2013

În anul 2013, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 163 hotărâri judecătorești (214 hotărâri definitive în anul precedent) prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 464.409.909,85 lei, echivalentul a 105.093.892,24 euro, înregistrându-se o scădere de 2,8% comparativ cu anul precedent (477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000, în anul 2012).
Dintre acestea, 159 sunt hotărâri de condamnare a inculpaților, iar restul reprezintă hotărâri prin care, deși s-au pronunțat soluții de încetare a procesului (2 hotărâri), ca urmare a înlocuirii răspunderii penale sau a decesului, ori de achitare a inculpaților (2 hotărâri) pentru lipsa de pericol social sau neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, instanțele au dispus confiscarea ori obligarea la plata de despăgubiri către părțile civile.
Instanțele au pronunțat 10 hotărâri definitive de condamnare a 16 inculpați pentru infracțiuni de spălare a banilor în legătură cu avantaje economice obținute din infracțiuni de corupție (3 inculpați), evaziune fiscală (4 inculpați), înșelăciune (7 inculpați) și alte infracțiuni (2 inculpați, dintre care o persoană juridică).
Se constată că, din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 23.401.146,37 lei, echivalentul a 5.295.575,1 euro (17.673.000 lei, echivalentul a 3.971.000 euro în anul 2012).
Instanțele au dispus plata de despăgubiri către părțile civile în sumă totală 439.588.478,72 lei, echivalentul a 99.476.913 euro, la o valoare aproximativ egală cu cea de anul precedent (435.590.000 lei, echivalentul a 97.885.000 euro, în 2012).
Printr-o hotărâre definitivă de condamnare privind un număr de 41 de inculpați, instanța a obligat pe aceștia la despăgubiri în sumă totală de 135.117.450,84 lei (reprezentând prejudiciul rămas neachitat, la care s-au adăugat penalități și dobânzi), prejudiciul reținut în rechizitori fiind în sumă totală de 13.164.140 lei.
Dintre acestea, circa 88,24% reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public ori unor entități de interes public, în sumă de 387.879.637,55 lei, echivalentul a 87.775.432,8 euro.
S-a dispus confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 20.768.450,26 lei, echivalentul a 4.699.807,7 euro, cu o creștere de 20,7% față de anul precedent (17.197.000 lei, echivalentul a 3.864.000 euro, în anul 2012). De asemenea, s-a dispus confiscarea a 2 autoturisme, 3 apartamente, 4 componente PC, 2 telefoane mobile, 97 componente rețele electrice, 4.930 pachete de țigări, 320 sticle de votcă, 40 rochii de mireasă, aparate electrocasnice și 81.000 DM.

Instanțele au hotărât restituirea sumelor de bani către cei care au dat mită sau către cumpărătorii de influență care s-au autodenunțat și care au acest beneficiu acordat de lege, alături de clauza de impunitate, în cuantum total de 4.052.980,87 lei, echivalentul a 917.171,5 euro (7.315.000 lei, echivalentul a 1.645.000 euro, în anul 2012). De asemenea, s-a dispus restituirea a două autoturisme și a unor obiecte vestimentare.
Pentru garantarea confiscării sau a recuperării pagubei, în peste jumătate din cauzele în care s-au pronunțat hotărâri cu privire la recuperarea produsului infracțional, instanțele au dispus menținerea sechestrului asigurător aplicat de procurori (93 cauze) ori luarea unor astfel de măsuri (13 cauze), comparativ cu anul precedent, când astfel de măsuri au vizat circa jumătate din cauzele în care s-a dispus confiscarea ori repararea prejudiciului.
În concluzie, se observă că valoarea sumelor ce fac obiectul confiscării sau plății de despăgubiri dispuse în mod definitiv în anul 2013 prin hotărârile instanțelor judecătorești, a fost în scădere față de cel reținut în anul precedent, urmarea recuperării parțiale a prejudiciului cauzat precum și a dispozițiilor de restituire a sumelor către denunțători, dar și faptul că în peste jumătate din cauze sunt instituite măsuri asigurătorii pentru garantarea recuperării activelor provenite din infracțiuni definitiv judecate.
Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de interes public prejudiciate prin activitatea infracțională.
Analiza datelor reflectă faptul că recuperarea produselor infracțiunii face obiectul unei preocupări constante în activitatea organelor judiciare cu rol în anchetarea și judecarea infracțiunilor de corupție la nivel înalt și mediu sau a infracțiunilor economice ce produc prejudicii însemnate.
Principala provocare va fi aducerea la îndeplinire a hotărârilor instanțelor de către instituțiile cu rol în valorificarea bunurilor confiscate ori în recuperarea despăgubirilor ce reprezintă sume către bugetul național sau bugetul Uniunii Europene.

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state


În anul 2013, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a contribuit prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție, ca structură specializată a Ministerului Public de combatere a corupției, așa cum rezultă, în primul rând, din obligațiile specifice acestui sector și măsurile pentru îndeplinirea lor cuprinse în actele normative aplicabile, în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în documentele strategice adoptate de Guvernul României în domeniul luptei împotriva corupției și al reformei judiciare și în rapoartele organismelor europene asumate de țara noastră.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeplinirea următoarelor direcții principale de acțiune:
- urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva corupției;
- reflectarea unei imagini externe corecte a activității direcției;
- implicarea DNA în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;
- implicarea DNA în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție din care face parte și Direcția Națională Anticorupție;
- implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;
- desfășurarea activităților de training specializat pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție, în parteneriat cu alte organizații;
- continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state și a activității desfășurate de DNA în cadrul grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;
- desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională.

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție


Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a analizat recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupției cuprinse în Raportul din 30 ianuarie 2013 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
De asemenea, a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în continuare în cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”. În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei, prin intermediul Ministerului Justiției.
Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a pregătit documentarea și participarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție la reuniunile cu echipele de experți ai Comisiei Europene, sosite la București în cadrul misiunilor de evaluare (peer review) organizate de Comisia Europeană în lunile mai, septembrie și noiembrie 2013 având ca scop urmărirea progreselor înregistrate în îndeplinirea condiționalităților MCV.
În ceea ce privește strategiile anticorupție la nivel național, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a asigurat suportul tehnic al participării conducerii Direcției Naționale Anticorupție la reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, denumită Comisia MCV, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ca organism interinstituțional aflat în coordonarea ministrului justiției.
Strategia Națională Anticorupție
Urmare a adoptării, prin Hotărârea Guvernului nr. 215/20 martie 2012 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012 – 2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012 – 2015, Direcția Națională Anticorupție este membru al Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, creată în vederea monitorizării implementării Strategiei.
În această calitate, pe parcursul anului 2013, Direcția Națională Anticorupție a participat la 3 reuniuni ale platformei (februarie, iulie și noiembrie), ocazie cu care au fost prezentate progresele Direcției Naționale Anticorupție în îndeplinirea obiectivelor ce îi revin in cadrul Strategiei Naționale Anticorupție.
La aceste întâlniri, Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de Serviciul de Cooperare Internațională, structură ce asigură totodată cooperarea directă cu Secretariatul Tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție din cadrul Ministerului Justiției, realizând inclusiv activitățile de raportare semestrială și anuală către Secretariat a evoluțiilor indicatorilor din Planul Sectorial de Acțiune al DNA privind implementarea SNA (raportare progrese anuale 2012 și primul semestru 2013).
Evaluarea Băncii Mondiale
Direcția Națională Anticorupție, prin Serviciul de Cooperare Internațională, a participat la activitățile de finalizare a proiectului de evaluare a României de către Banca Mondială într-un proiect intitulat „Analiză funcțională a sectorului justiției din România”, participând la reuniunile cu experții proiectului gestionat de Ministerul Justiției având ca obiect analiza recomandărilor cuprinse în proiectul de raport al Băncii Mondiale, a măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea recomandărilor și a prioritizării lor. În baza acestor recomandări, Ministerul Justiției a demarat un proces de consultare în vederea elaborării unei Strategii de Dezvoltare a Sistemului Judiciar. La prima consultare care a fost organizată în anul 2013 a participat și Direcția Națională Anticorupție.

5.2. Unitatea de Implementare Programe

Programele cu finanțare UE propuse ori derulate în anul 2013 au vizat, în principal, domeniul întăririi capacității administrative și instituționale și domeniul consolidării infrastructurii DNA.
I. În domeniul întăririi capacității administrative și instituționale
Proiecte propuse de Direcția Națională Anticorupție
1. Contract de grant HOME/2011/ISEC/AG/FINEC/4000002187
Direcția Națională Anticorupție gestionează un proiect privind Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea și sancționarea infracțiunilor de corupție în statele UE (CORRDIS).
Proiectul își propune să contribuie la găsirea celor mai bune practici, printr-o abordare comparativă la nivelul statelor membre UE. La fiecare dintre activitățile organizate vor participa experți practicieni din fiecare stat membru al Uniunii. Vor fi realizate 1 conferință de lansare, 3 ateliere de lucru (detectare, investigare, sancționare), organizate în unul din cele trei state partenere (Franța, Spania, Romania) și 1 conferință de închidere, unde vor fi diseminate concluziile fiecăruia dintre cele 3 ateliere de lucru, cuprinse într-un ghid.
În cadrul acestui proiect ce se va desfășura pe parcursul a 18 luni începând cu ianuarie 2013, Direcția Națională Anticorupție are ca parteneri Serviciul de Prevenire a Corupției din Franța (SCPC) și Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAFC).
Cheltuielile necesare vor fi finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile (programul ISEC 2011).
Pe parcursul anului 2013, s-au desfășurat 3 din cele 5 activități propuse în proiect: conferința de deschidere la care au participat reprezentanți din 20 de state membre ale UE (București, mai 2013) și primele două ateliere de lucru privind detectarea, respectiv investigarea faptelor de corupție (Barcelona, septembrie 2013 și Sinaia, octombrie 2013).
2. Contract de grant OLAF/2012/D5/027
Direcția Națională Anticorupție gestionează un proiect privind Tehnici speciale de investigație folosite în combaterea corupției și fraudei comise împotriva intereselor financiare ale UE.
În luna aprilie 2013, în cadrul proiectului a fost organizată la București o masă rotundă, cu participarea judecătorilor și procurorilor din România și a unor reprezentanți din cadrul unor autorități anticorupție similare din Germania și Republica Moldova.
Cheltuielile necesare au fost finanțate, în proporție de 80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE TRAINING 2012).
În același domeniu, pe parcursul anului 2013 Direcția Națională Anticorupție a fost implicată, la nivel de beneficiar, în derularea a cinci proiecte:
3. „Întărirea capacitații judecătorilor și procurorilor români în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economice și financiare”, finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția.
Proiectul este gestionat de către Consiliul Superior al Magistraturii și are ca beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale Anticorupție și Institutul Național al Magistraturii, ca instituție ce organizează pregătirea profesională continuă a judecătorilor. Acordul privind implementarea proiectului a fost semnat în martie 2013 și are o durată de 2 ani, perioadă în care activitățile propuse trebuie implementate.
Activitățile pentru personalul DNA constau într-o sesiune de pregătire privind investigații financiare avansate, organizată de experți din cadrul Centrului de Recuperare a Bunurilor din cadrul Institutului Basel (programată pentru luna iunie 2014) și 9 seminarii pentru judecători și procurori, în care vor fi abordate teme privind activitatea de urmărire penală și judecată a cauzelor de corupție având legătură cu criminalitatea economico-financiară.
Pe parcursul anului 2013 au fost organizate 3 din cele 9 seminarii pentru judecători și procurori, în total 60 de participanți, (Iași, Timișoara și București, - noiembrie –decembrie 2013), având ca temă frauda și corupția în domeniul achizițiilor publice.
Finanțarea este asigurată în proporție de 85% din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare națională.
De asemenea, Direcția Națională Anticorupție este membru în Comitetul de conducere care analizează și selectează proiectele ce vor fi finanțate în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității financiare.
4. Contractul de grant HOME/2011/ISEC/AG/4000002578 „Combaterea Criminalității în Domeniul Achizițiilor Publice. O abordare operațională”, implementat de Freedom House
Direcția Națională Anticorupție a contribuit, alături de ceilalți co-beneficiari (Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de Integritate, Inspectoratul General al Poliției Române, Asociația Națională a Specialiștilor în Achiziții și EurActiv RO) la activitățile de planificare. Partenerii externi sunt Magistrats européens pour la démocratie et les libertés (MEDEL), Konrad Adenauer Stiftung și Divizia penală și de grațieri a Ministerului de Justiție din Franța, care vor furniza expertiză și traineri. Scopul proiectului este creșterea capacității autorităților române de prevenire și combatere a criminalității în domeniul achizițiilor publice. În acest sens, vor fi organizate 2 conferințe și 12 seminarii practice, cu participare interinstituțională și internațională. Concluziile dezbaterilor vor constitui baza redactării unor ghiduri operaționale. Direcția Națională Anticorupție va fi reprezentată la nivel de lectori, care vor fi selectați din rândul specialiștilor săi, precum și la nivel de participanți, care vor fi selectați din rândul procurorilor și ofițerilor de poliție judiciară.
Pe parcursul anului 2013 un număr de 40 de participanți (procurori, ofițeri de poliție și specialiști) din cadrul DNA au participat la conferința de deschidere a proiectului , la un seminar inter-instituțional și la 6 ateliere de lucru.
Proiectul a fost aprobat în luna noiembrie 2012 și are o durată de 26 de luni, începând din data de 1 decembrie 2012 și un buget de 427.000 euro. Cheltuielile proiectului sunt finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile (programul ISEC 2011).
5. Proiectul „Consolidarea capacității autorităților române de a confisca și recupera produsele infracțiunii”, implementat de Ministerul Justiției și finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția
În cadrul acestui proiect care își propune să evalueze eficiența procesului de recuperare a produsului infracțiunilor în România, în cursul anului 2013, câte 2 procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat la 2 ateliere de lucru (Galați și Baia-Mare, februarie, respectiv aprilie 2013) alături de alți practicieni în domeniul investigațiilor financiare (ofițeri de poliție, consilieri de integritate, inspectori fiscali).
6. Proiectul „Întărirea capacității birourilor de recuperare a creanțelor și a organelor judiciare din UE în lupta împotriva criminalității economice și în recuperarea creanțelor”, implementat de Ministerul Justiției și finanțat de către Comisia Europeană în cadrul Programului ISEC 2011
Proiectul își propune creșterea eficienței oficiilor de recuperare a creanțelor și a organelor judiciare din statele membre UE partenere în acest proiect (România, Franța, Olanda, Ungaria) prin intensificarea cooperării dintre acestea, prin perfecționarea profesională a resursei umane, precum și prin elaborarea unor ghiduri de bune practici.
Pe parcursul anului 2013, procurori din cadrul DNA au participat la conferința de deschidere (București, aprilie 2013), și au susținut prezentări la cele două ateliere de lucru (București și Sibiu, iunie, respectiv octombrie 2013) alături de alți practicieni în domeniul investigațiilor financiare din țară și din alte state membre UE.( judecători, procurori, ofițeri de poliție, inspectori fiscali, reprezentați ai Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor).
7. Proiectul privind realizarea unei platforme unice la nivelul instituțiilor din sistemul judiciar (instanțe, parchete, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor) pentru managementul resurselor financiare, umane și materiale, implementat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială
Pe parcursul anului 2013, Direcția Națională Anticorupție a contribuit, la fel ca și celelalte instituții din cadrul sistemului judiciar, la activitățile de implementare a aplicației, activități ce vor continua și pe parcursul anului 2014. Utilizarea aplicației va elimina activitățile redundante specifice gestionării pe hârtie a informațiilor și va asigura un format unitar comun ordonatorilor de credite din instituții, permițând astfel ca activitățile de informare și de raportare să fie efectuate instantaneu.
II. În domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)
1. Contract de GRANT OLAF 2012/D5/039
Direcția Națională Anticorupție derulează un proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției, în valoare totală de aproximativ 91.000 euro. In semestrul II al anului 2013 au fost efectuate achizițiile echipamentelor prevăzute în acest proiect. 50% din costurile implementării acestui proiect au fost finanțate de către Comisia Europeană.
2. Contract de GRANT OLAF 2011/D5/071
Direcția Națională Anticorupție derulează un proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice hardware și licențe de aplicații software (inclusiv trainingul aferent utilizării acestora), necesare activităților de percheziție informatică și de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției, în valoare totală de aproximativ 172.000 euro. In semestrul II al anului 2013 au fost efectuate achizițiile echipamentelor prevăzute în acest proiect. 50% din costurile implementării acestui proiect au fost finanțate de către Comisia Europeană.
3. Contract de GRANT OLAF 2013/D5/064
În luna iulie 2013, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice hardware și licențe de aplicații software necesare activităților de percheziție informatică și de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției. Contractul de grant privind finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect, în valoare totală de aproximativ 194.000 euro, a fost semnat în luna noiembrie 2013.
Achizițiile vor fi efectuate pe parcursul anului 2014.
III. Alte proiecte
În cadrul programului TAIEX al Comisiei Europene, în luna mai 2013, Direcția Națională Anticorupție a organizat vizita unei delegații de procurori și investigatori din Republica Moldova. Scopul vizitei a fost cunoașterea modelului instituțional românesc de combatere a corupției, cu precădere a modalităților concrete folosite de Direcția Națională Anticorupție în investigarea infracțiunilor de corupție.
În cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și România, în luna decembrie 2013, Direcția Națională Anticorupție a organizat o vizită de studiu de 5 zile pentru o delegație de 8 persoane din cadrul unor agenții guvernamentale specializate în prevenirea și combaterea corupției din Egipt.

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție
Și în cursul anului 2013 a fost asigurată prezența DNA în calitatea sa de parchet specializat anticorupție, ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei, ONU sau OECD, de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părți a convențiilor europene și internaționale anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea participării Direcției Naționale Anticorupție la aceste activități internaționale a fost recunoscută de aceste organizații prin includerea Direcției Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora din ele și prin invitații constante la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.
În acest spirit sunt de reținut următoarele activități de cooperare internațională ale Direcției Naționale Anticorupție desfășurate în cursul anului 2013:
Academia Internațională Anticorupție (IACA)
IACA este o organizație internațională înființată în 2011, cu sediul la Laxenburg, Austria, la care au aderat până în prezent 51 de state și 2 organizații internaționale, destinată a fi un centru de excelență în domeniul educației, pregătirii profesionale, cercetării și cooperării în domeniul anticorupției.
Formularea de către DNA a unor propuneri de proiecte comune cu IACA privind asigurarea unor forme de training anticorupție pentru procurorii, judecătorii și ofițerii de poliție din România, propuneri care au fost transmise Ministerului Justiției, al cărui reprezentant este membru al Consiliului Academic al IACA.
Formularea de propuneri și observații la proiectele de rezoluții ale IACA privind regulile de procedură ale Academiei, programul de activități, bugetul și alte documente relevante
Participarea la nivelul procurorului șef adjunct al DNA la Adunarea Părților la IACA, ce a avut loc la Bangkok, Thailanda, în 7-12 decembrie 2013
Invitarea Decanului IACA Martin Kreutner pentru a susține o prezentare înc adrul conferinței de deschidere a programului Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție în statele UE (CORRDIS), implementat de DNA.
- Rețeaua Partenerilor Europeni Anticorupție – Rețeaua Europeană a Autorităților Anticorupție (EPAC - EACN)
Organizarea de către DNA în colaborare cu Comisia de Prevenire a Corupției din Slovenia a unui seminar, la Ljubljana, pe tema: ”Folosirea tehnologiei avansate a informației în lupta împotriva corupției. Perspectiva agențiilor anticorupție”. Seminarul a avut loc în perioada 28-29 noiembrie 2013 și a reunit aproximativ 50 de participanți din toate organizațiile membre ale rețelei. DNA a participat și prin susținerea de către un specialist IT a unei prezentări pe tema utilizării probelor digitale.
Participarea la Conferința Anuală și Adunarea Generală a EPAC/EACN organizată la Cracovia, Polonia, și susținerea de către procurorul șef al Serviciului de Cooperare Internațională, Informare și Relații Publice – Vicepreședinte al EPAC/EACN a unei prezentări pe tema corupției în achizițiile publice.
Procurorul șef al Serviciului de Cooperare Internațională, Informare și Relații Publice a fost reales în funcția de Vicepreședinte al EPAC/EACN pentru un mandat de 2 ani.
Grupul de State Europene împotriva Corupției (GRECO):
Participarea DNA, prin procurorul desemnat ca membru al Delegației României și ca expert evaluator, la activitățile Grupului de State Europene împotriva Corupției (GRECO) care funcționează în cadrul Consiliului Europei, cu scopul sprijinirii implementării de către statele membre a Convențiilor Penală și Civilă împotriva Corupției, respectiv:
Participarea la reuniunile plenare ale GRECO
Participarea unui procuror DNA, în calitate de expert evaluator, la evaluarea Croației în cadrul celei de-a patra runde de evaluare GRECO
Participarea unui procuror DNA ca raportor general al Conferinței pe tema ”Corupția și genul” organizată de GRECO și de Ministerul Justiției din Republica Cehă în data de 13 decembrie 2013 la Praga
- Rețeaua Anti-Corupție a OECD pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD – ACN):
Participarea DNA la desfășurarea activităților Rețelei Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală constituită de OECD (ACN), legate cu precădere de aplicarea Planului de Acțiune adoptat la Istanbul în 2003 și care urmărește monitorizarea implementării standardelor anticorupție prevăzute pentru Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Republica Kirghiză, Federația Rusă, Tadjikistan și Ucraina.
Participarea unui procuror DNA ca expert evaluator la evaluarea Azerbaidjanului în cadrul celei de a treia runde de evaluare, presupunând analiza legislației și răspunsurilor la chestionar trimise de autoritățile din Azerbaidjan, efectuarea vizitei de evaluare, redactarea raportului de evaluare și susținerea lui în cadrul reuniunii plenare de la Paris.
Participarea la o reuniune anuală a Comitetului de Conducere al ACN
Elaborarea răspunsurilor, din punctul de vedere al legislației și practicii României, la chestionarul de 69 de întrebări pe tema: Răspunderea penală a persoanei juridice în cauzele de corupție.
- Convenția ONU împotriva Corupției (UNODC)
Participarea DNA la activitățile desfășurate de Biroul ONU împotriva Criminalități și a Drogurilor (UNODC) în calitate de Secretariat al Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției pentru sprijinirea implementării de către statele părți a acestei convenții, respectiv:
Participarea la organizarea și desfășurarea vizitei de evaluare a României în cadrul mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva Corupției, vizită efectuată de experții și reprezentanți ai Secretariatului UNODC în 4-6 iunie 2013; redactarea răspunsurilor la întrebările suplimentare ale experților; formularea de observații și comentarii la proiectul raportului de evaluare.
Participarea unui procuror DNA la reuniunea Grupului de lucru interguvernamental privind recuperare a averilor provenite din corupție, grup de lucru funcționând pe baza unui mandat primit din partea Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției.
Participarea DNA la nivelul procurorului șef adjunct la conferința Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției, conferință care a avut loc în Panama în perioada 25-29 noiembrie 2013


Asociația Internațională a Autorităților Anticorupție (IAACA)
Participarea procurorului șef al DNA la cea de a 7-a Conferință Anuală și Adunare Generală a Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție organizată in Panama pe tema: „Statul de drept și lupta împotriva corupției”.
Participarea a doi procurori DNA la cel de-al 4-lea seminar anticorupție organizat de IAACA la Dalian, China
Participarea activă la conferințe și seminarii internaționale anticorupție
În anul 2013, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au continuat să fie invitați la conferințe internaționale pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate; de asemenea pentru a desfășura activități de experți sau membri ai unor grupuri de lucru având ca obiectiv dezvoltarea instituțională a unor autorități anticorupție mai recent create în alte state. Au fost de asemenea organizate unele vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul DNA, cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii DNA au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.
În acest sens, au participat 53 procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție la conferințe internaționale anticorupție și seminarii anticorupție, susținând prezentări pe baza cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri, cum ar fi:
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a susținut, în calitate de expert TAIEX, un program de training privind implementarea bunelor practici în investigarea cazurilor de corupție, program adresat procurorilor din Republica Moldova în perioada 26-28 noiembrie 2013. Printre temele prezentate s-au aflat: - prezentarea Direcției Naționale Anticorupție – structură specializată în combaterea corupției la nivel înalt; folosirea investigatorilor sub acoperire; confiscarea extinsă; transparența și comunicarea publică în cauzele de corupție.
- Prezentare susținută de către un procuror al Direcției Naționale Anticorupție în cadrul conferinței privind înființarea Parchetului European, organizată de Academia Europeană de Drept la Trier în Germania în luna ianuarie 2013
- Participarea unui procuror în calitate de trainer la cursul de instruire pentru judecători, procurori și ofițeri de urmărire penală „Uniformizarea practicii judiciare pe cauzele de corupție. Instrumentarea și judecarea cauzelor de corupție și a celor conexe”, organizat în perioada 20-22 mai 2013 de Asociația Avocaților Americani - Inițiativa pentru Supremația Legii (ABA ROLI Moldova).
- Prezentare cu tema „Utilizarea eficientă a mijloacelor electronice de probă”, susținută de un specialist IT din cadrul Direcției Naționale Anticorupție la seminarul tehnic ”Folosirea tehnicilor IT în lupta împotriva corupției – perspectiva agențiilor anticorupție”, organizat de rețeaua EPAC – EACN la Ljubljana, Slovenia, în luna octombrie
- Un procuror al Direcției Naționale Anticorupție a avut calitatea de raportor general al GRECO, prezentând concluziile finale la conferința”Genul și corupția”, organizat în decembrie la Praga în Cehia.
- Prezentare cu tema „Combaterea fraudei și corupției în achizițiile publice – experiența Direcției Naționale Anticorupție”, susținută de un procuror DNA la cea de-a treisprezecea Conferință Anuală EPAC – EACN, organizată la Cracovia în Polonia în noiembrie 2013.
- Un procuror al Direcției Naționale Anticorupție a susținut o prezentare privind „Colectarea, evaluarea și utilizarea informațiilor în cazuri de mare corupție”, în cadrul atelierului de lucru privind ”Detectarea infracțiunilor de corupție”, organizat în Barcelona, Spania, de către Oficiul Antifraudă din Catalonia, în cadrul proiectului ISEC ”Promovarea schimbului de buna practici în detectarea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție în UE”, coordonat de Direcția Națională Anticorupție.
- Procurori și ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție au participat la activitățile a două grupuri de lucru organizate în cadrul proiectului intitulat „EACT - European Anti-Corruption Training”, inițiat de Ministerul de Interne austriac - Biroul Federal Anticorupție, care reunește reprezentanți ai instituțiilor anticorupție, precum și ai poliției, autorităților judiciare, în special parchetelor specializate anticorupție, cu scopul de a oferi o platformă de schimb de experiență în instrumentarea cauzelor de corupție. Direcția Națională Anticorupție a participat la două sesiuni ale grupului de lucru „Investigarea infracțiunilor de corupție” care au avut loc la Viena, în Austria, în ianuarie și iunie 2013 și la o sesiune a grupului de lucru „Cooperare Internațională”, organizată la Bratislava în Slovacia, în ianuarie 2013. De asemenea, Direcția Națională Anticorupție a participat și la conferința finală a proiectului, organizată la Brdo pri Krajnu, în Slovenia.
În cursul anului 2013 Direcția Națională Anticorupție a fost gazda a 8 întâlniri de schimb de experiență cu magistrați din alte state europene, la care au participat peste 60 de magistrați din Italia, Spania, Germania, Belgia, Franța, Polonia, Olanda, Bulgaria, Luxemburg, organizate în cadrul programului de schimb al Rețelei Europene de Training EJTN. Totodată DNA a organizat efectuarea unor vizite de studiu în România ale unor reprezentanți ai autorităților anticorupție din Kenya, Armenia, Iordania și China în cadrul unor programe bilaterale.
Participarea la conferințe, seminarii și dezbateri anticorupție în parteneriat cu societatea civilă
În cursul anului 2013, DNA a participat la o serie de seminarii, conferințe și mese rotunde care au adus împreună procurori ai Direcției Naționale Anticorupție, judecători, reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Inspecției Judiciare, ai Agenției Naționale de Integritate, ai altor agenții guvernamentale (DLAF, CNSC, ANRMAP) și reprezentanți ai societății civile și ai mass-media, respectiv:
- conferința privind confiscarea extinsă organizată de Freedom House România în septembrie 2013
- dezbaterea pe tema „Vulnerabilități în utilizarea fondurilor europene în România” organizată în cadrul programului Inițiativa pentru o Justiție Curată de Freedom House România și Expert Forum în luna martie 2013
- dezbaterea pe tema „Noi provocări în lupta împotriva corupției la nivel înalt” organizată în cadrul programului Inițiativa pentru o Justiție Curată de Freedom House România și Expert Forum în luna noiembrie 2013
- 4 seminarii de training pentru procurorii Direcției Naționale Anticorupție și judecători pe tema noilor coduri, penal și de procedură penală

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state


Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, prin atribuțiile specifice realizate referitor la:
- îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul a 57 cereri de comisie rogatorie internaționale active, a autorităților judiciare din alte state pentru efectuarea unor acte procesual - penale în Austria (2), Belgia (2), Bulgaria (4),China(3), Cipru (5), Germania (4), Italia (2), Israel (1), Letonia (2),Liban (1), Liechtenstein (1), Marea Britanie (3), Macedonia (1), Moldova(5), Monaco (1), Polonia (2), Rusia (1), Serbia (1), Slovacia (2), Spania (3), SUA (1), Turcia (2), Ungaria (7);
- îndeplinirea formalităților privind efectuarea, în cadrul a 16 cereri de comisie rogatorie internaționale pasive, actelor procesual-penale solicitate de către autoritățile judiciare competente din străinătate, respectiv Cehia (4), Cipru (1), Franța (2), Germania (4), Republica Moldova (1), Italia (1), Marea Britanie (1), Olanda (1), Ungaria (2).
- îndeplinirea formalităților referitoare la 8 proceduri de citare internațională efectuate în Elveția (1), China (3), Israel (1), Monaco (1), SUA (1) și Ungaria (1);
- solicitarea ori efectuarea unor verificări operative pe cale polițienească privind identificarea unor persoane, autoturisme etc. Au fost solicitate în total 25 asemenea verificări operative în Bulgaria (1), Franța (1), Germania (3), Italia (3), SUA (5), Ungaria (1) și prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (11), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util;
- îndeplinirea formalităților privind predarea unei proceduri în materie penală în Italia (1).
De asemenea, Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state a făcut demersurile necesare pentru traducerea tuturor cererilor de comisie rogatorie internaționale, procedurilor de citare internațională ori verificărilor și a documentelor primite din străinătate privind executarea acestora.
Prin intermediul Biroului sau al procurorului șef al Serviciului de cooperare internațională, informare și relații publice, a fost contactat EUROJUST pentru coordonarea anchetelor sau pentru sprijin în urgentarea executării unor cereri de asistență judiciară internațională în 5 cazuri și a fost asigurat răspunsul la 3 solicitări primite prin intermediul EUROJUST.
Reprezentanții Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state au participat la:
- cea de-a treia întâlnire a grupului de lucru în domeniul cooperării internaționale, organizată în cadrul „EACT – European Anti - Corruption Training” de către autoritățile din Slovacia în perioada 28 – 30.01.2013 (Bratislava);
- cea de-a șasea rundă de evaluare a României sub aspectul implementării practice a noi Decizii Cadru privind Eurojust și a Rețelei Judiciare Europene în Cauze Penale, în perioada 22 – 25 octombrie 2013;
- cursurile Academiei FBI din Quantico, Virginia, Statele Unite ale Americii, în cadrul celei de-a 254-a sesiune a Academiei FBI, în perioada 14 iulie – 21 septembrie 2013;
- grupurile de lucru organizate de Ministerul Justiției pentru formularea de observații și propuneri pe marginea Proiectului de Regulament al Eurojust și a Proiectului privind Procurorul european, elaborate de Comisia Europeana; a proiectului Legii 300/2013 de modificare si completare a Legii 302/2004 privind cooperarea judiciara internațională în materie penală; a modificărilor impuse de buna funcționare a secțiunii României din Atlasul Judiciar (site-ul EJN).
Au fost, de asemenea, făcute demersurile necesare (susțineri de referate și dezbateri în cadrul cursurilor de pregătire profesională trimestriale, postarea de informări pe rețeaua internă a Direcției Naționale Anticorupție) pentru diseminarea către personalul operativ al Direcției Naționale Anticorupție, a informațiilor în legătură cu activitatea de cooperare judiciară internațională (ex: funcționarea Centrului de Coordonare Operativa (CCO) al Eurojust, abordarea JIT- echipe comune de anchetă, Sistemul Național de Coordonare Eurojust etc).
Măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului înregistrat de România, instituit de Comisia Europeană
A treia dintre cele patru condiționalități cuprinse în cadrul Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV) instituit de Comisia Europeană, mecanism care vizează remedierea deficiențelor în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, vizează „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”. Aceasta se adresează în mod direct activității Direcției Naționale Anticorupție, precum și celorlalți factori responsabili la nivel politic și judiciar.
Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește competențele sale, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape și în cursul anului 2013 menținerea și creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității personalului operativ al direcției, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție și aducerea la îndeplinire a competențelor procurorului în faza de judecată. Printre măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în acest context pot fi menționate:
- formularea de propuneri către ministrul justiției în vederea ocupării posturilor vacante de procurori șefi și șefi adjuncți de secție și consolidarea noii echipe de conducere a DNA
- analiza periodică a duratei și cauzelor de întârzieri în soluționarea a proceselor având ca bază dosarele DNA aflate în faza de judecată și luarea măsurilor procedurale aflate în competența procurorului pentru accelerarea proceselor și obținerea unor soluții temeinice;
- propunerea formulată către ministrul justiției în vederea promovării unui act normativ care să elimine din competența Direcției Naționale Anticorupție investigarea infracțiunilor de evaziune fiscală și a infracțiunilor la regimul vamal cu prejudicii mai mari de 1.000.000 euro, propunere care s-a reflectat în adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/19.06.2013. Ca urmare, resursele umane și tehnice ale DNA au fost mai bine repartizate, concentrându-se către cauzele de corupție mare și medie și cele asimilate corupției – definitorii pentru rolul și misiunea Direcției Naționale Anticorupție;
- formularea de propuneri, observații sau comentarii asupra unor proiecte legislative de interes în activitatea Direcției Naționale Anticorupție, în special privind modificarea noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală înaintea intrării lor în vigoare, pentru eliminarea unor prevederi care ar fi în măsură să îngreuneze activitatea de urmărire penală a procurorului în cauzele de corupție;
- organizarea a patru sesiuni de pregătire pentru procurorii Direcției Naționale Anticorupție în vederea aplicării noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală;
- luarea de măsuri în vederea creșterii frecvenței și eficienței aplicării de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție a dispozițiilor privind confiscarea extinsă, inclusiv prin propunerea formulată către ministrul justiției de promovare a unui act normativ vizând constituirea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție a unei structuri specializate în efectuarea de investigații financiare, încadrată cu ofițeri de poliție specializați;
- participarea regulată a Direcției Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.
Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în cursul anului 2013, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în Raportul anual din data de 30 ianuarie 2013 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu. În lunile mai, septembrie și noiembrie 2013, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.
Raportul anual din data de 30 ianuarie 2013 al Comisiei Europene a apreciat, ca și rapoartele anterioare, eforturile Direcției Naționale Anticorupție în a cerceta și aduce în fața instanței cu succes dosare de corupție. Astfel, Comisia Europeană a remarcat că „Numărul condamnărilor definitive pronunțate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparație cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creștere constantă a trimiterilor în judecată și a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE”.
Pe de altă parte, raportul din 30 ianuarie 2013 conține o notă critică la adresa Guvernului referitoare la întârzierea numirii, printr-o procedură deschisă și transparentă, a noii conduceri a Direcției Naționale Anticorupție și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după expirarea mandatelor fostei conduceri.

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională își desfășoară activitatea, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul managementului resurselor umane prin elaborarea proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind structura și organizarea direcției, precum și formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale. De asemenea, desfășoară activități specifice în ceea ce privește formularea propunerilor de selecționare, numire, promovare, delegare, detașare sau încetare a raporturilor de muncă pentru personalul direcției, constituirea comisiilor de examinare pentru promovarea și încadrarea personalului, organizarea concursurilor sau examenelor, organizarea și coordonarea activității de formare profesională continuă a personalului direcției prin urmărirea modului de îndeplinirea a programului de formare profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, ofițerilor de poliție judiciară și a funcționarilor publici.
În anul 2013, acest serviciu a înregistrat un număr de 1.528 lucrări, din care 547 cereri, comparativ cu 1.143 lucrări, din care 437 cereri în anul 2012. Obiectul cererilor l-au constituit, în principal, încadrarea în funcțiile specifice Direcției Naționale Anticorupție, acordarea unor drepturi salariale și solicitarea încetării activității.
Atribuția serviciului privind ținerea la zi a evidenței posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative ale procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, legate de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de redimensionare a structurii corelativ evoluției activității direcției, ca o cerință a întăririi capacității instituționale de luptă împotriva corupției.
Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2013, era ocupată în proporție de 93,00% (526 posturi ocupate din cele 567 prevăzute), iar activitatea a fost desfășurată cu 91,00% din personalul prevăzut în organigramă (516 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 7 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (4 procurori, din care 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, 1 la Ministerul Justiției), sau ca urmare a suspendării din funcție întrucât a fost începută urmărirea penală (1 procuror), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 grefier și 1 referent).
Pe funcții, la finele anului 2012, structura a rămas nemodificată, fiind cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2010 , iar situația ocupării se prezintă astfel:
a) 145 de posturi de procurori, din care ocupate 130 (89,66%);
b) 170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 168 (98,83%);
c) 55 de posturi de specialiști, din care ocupate 53 (96,37%);
d) 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 94 (94,95%);
e) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 37 (84,09%);
f) 54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 44 (81,49%).
În cursul anului 2013, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea a 59 persoane (31 procurori, 11 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști, 11 grefieri și 4 șoferi) și încetarea raporturile de muncă a 44 persoane prin încetarea activității în cadrul direcției (27 procurori și 2 specialiști), prin încetarea detașării a unui număr de 6 ofițeri de poliție judiciară și revocarea din funcție a 1 ofițer de poliție judiciară, prin transfer a 1 funcționar public, prin pensionare (1 grefier și 1 referent), prin demisie (1 referent) și prin excluderea din profesie (4 grefieri).
Referitor la funcțiile de conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii a numit/reînvestit, după caz, pentru un mandat de 3 ani, un număr de 6 procurori șefi serviciu (4 la structura centrală și 2 la serviciile teritoriale).
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 6 procurori care au fost declarați admiși de către comisiile special constituite (3 la nivel central și 3 la nivel teritorial).
Un număr de 27 procurori și-au încetat activitatea în cadrul direcției, din care: 20 prin încetarea activității în cadrul direcției și 5 prin încetarea delegării și 2 prin pensionare.
Pentru a se asigura desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității au fost delegați un număr de 32 procurori, din care 21 în funcții de execuție și 11 în funcții de conducere.
Încadrarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Legii nr. 567/2004 și a Regulamentelor emise de Consiliul Superior al Magistraturii. Concret, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au fost numiți, ca urmare a promovării concursului, un număr de 3 grefieri (1 grefier la structura centrală și 2 la serviciile teritoriale), precum și 1 șofer în cadrul Biroului Teritorial Tîrgu Jiu al Serviciului teritorial Craiova.
Tot în cursul anului 2013, au fost detașați 5 grefieri de la alte unități de parchet la structura centrală și teritorială, pe o perioadă de 1 an, și 2 șoferi la structura centrală a direcției, pentru o perioadă de 1 an.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2013, 11 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar pentru un număr de 20 ofițeri de poliție judiciară le-a fost prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.
Din totalul de 9 ofițeri de poliție judiciară cărora le-a fost încetată detașarea la Direcția Națională Anticorupție, un număr de 6 ofițeri de poliție judiciară au solicitat încetarea detașării și 1 ofițer de poliție judiciară a fost revocat. În anul 2013, 2 ofițeri de poliție judiciară au decedat.
În cadrul structurii centrale a direcției au fost numiți 2 specialiști, conform prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002.

Relevantă sub aspectul influenței asupra rezultatelor anuale ale activității, fluctuația personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe parcursul anului 2013, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, se prezintă astfel:
Pe categorii de personal fluctuația celor aflați efectiv în activitate pe parcursul anului 2013, se prezintă astfel:
În materia salarizării, în anul 2013, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a stabilit nivelul salariilor personalului direcției prin punerea în aplicare a Legii – cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului din fonduri publice și a Ordonanței de urgență a Guvernuluinr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal – bugetare, prin elaborarea proiectelor de ordin privind stabilirea clasei de salarizare, indemnizației de încadrare brute lunare, a salariului de bază brut lunar, a salariului de funcție, salariului de grad profesional și a soldei de grad, ori acordarea unor grade, trepte, gradații, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.).
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator secundar de credite, a emis 407 ordine și decizii vizând salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție judiciară și personalului auxiliar de specialitate și conex, economic și administrativ.
În ceea ce privește asigurarea resurselor umane corespunzătoare au fost parcurse etapele privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza competenței și a oportunităților egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.
Referitor la încadrarea sau promovarea personalului în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul a asigurat organizarea unui număr de 7 concursuri, interviuri sau examene la care au participat 67 candidați, după cum urmează:
  • 2 interviuri pentru numirea procurorilor - 26 candidați;
  • 1 interviu pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare - 11 candidați;
  • 1 concurs de ocupare a posturilor de grefier șef cabinet/serviciu - 16 candidați;
  • 1 concurs de promovare în grad superior a funcționarilor publici - 3 candidați;
  • 1 concurs de ocupare post șofer la Biroul teritorial Tg.Jiu al Serviciul teritorial Craiova - 4 candidați;
  • 1 concurs de promovare a grefierilor de la instanțe/parchete inferioare - 7 candidați;
În perioada anului 2013, urmare valorificării rezultatelor obținute la concursul de promovare a grefierilor de la instanțe/parchete inferioare, un număr de 2 grefieri au fost promovați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (1 grefier la structura centrală, 1 grefier la Serviciul Teritorial Pitești), în conformitate cu dispozițiile art.38 alin.(4) din Hotărârea nr. 181/2007 a Consiliului Superior al Magistraturii.
S-a continuat, în cursul anului 2013, sistematizarea arhivei referitoare la dosarele profesionale ale procurorilor, grefierilor, ofițerilor de poliție judiciară, specialiștilor, funcționarilor publici, personalului conex și contractual, precum și activitatea de evidență și selectare a documentelor pentru arhiva generală.
În aplicarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor, funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise, după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
De asemenea, au fost centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităților juridice de către soț, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției, precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informații, în conformitate cu prevederile art.5 alin.(3), art.6 și art.7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a continuat activitatea de actualizare și completare a fișelor de post pentru categoriile de personal din cadrul direcției și de asigurare a evidenței planificării concediilor de odihnă, a evidenței concediilor de studii, de creștere și îngrijire a copilului, precum și a distincțiilor, gradelor/gradațiilor militare și gradelor/gradațiilor profesionale pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție.
Urmare a abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a continuat înregistrarea ordinelor și deciziilor privind modificarea raporturilor de muncă, a salarizării personalului direcției, prin operarea acestor date în fișele de evidență atașate dosarelor profesionale.
Potrivit reglementărilor în vigoare, au fost desfășurate activitățile de actualizare a Registrului unic de evidență a salariaților direcției, în format electronic (REVISAL), pentru personalul contractual, prin completarea, în ordinea angajării, a elementelor privind contractul de muncă, actul de numire și, după caz, de modificare a raportului de muncă.
Referitor la proiectul inițiat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială „Sistemul informatic integrat de management al resurselor din sistemul judiciar (RMS)”, personalul din cadrul Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională a participat la reuniunile de lucru pentru pregătirea și testarea modulului de resurse umane.
În activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, numerele de înregistrare atribuite de Autoritatea Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în conformitate cu prevederile art. 24 alin.(2) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor, sunt menționate pe orice act prin care datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau dezvăluite în cadrul activităților desfășurate în domeniul dreptului penal, activităților având ca scop monitorizarea/securitatea persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/private precum și a activităților având ca scop administrarea justiției, servicii de consiliere legală și reprezentare în justiție. De asemenea, de la secțiile și serviciile care prelucrează date cu caracter personal au fost culese datele necesare întocmirii raportului anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională, în vederea aplicării prevederilor art. 70 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, precum și a îmbunătățirii activității, care să permită susținerea studiului individual, informarea și documentarea cu celeritate a personalului cu privire la legislația în vigoare și la practica judiciară relevantă, a pus accentul pe luarea unor măsuri care să faciliteze cunoașterea modificărilor cadrului normativ cu incidență în activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție și a doctrinei recente.
Biblioteca direcției, organizată în cadrul Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională, în cursul anului 2013 și-a îmbogățit fondul documentar prin identificarea și achiziționarea de lucrări de specialitate, iar gestionarea acestuia a fost îmbunătățită prin organizarea evidenței în format electronic a materialelor documentare, ceea ce permite dinamizarea accesului personalului la informație. S-a asigurat documentarea și informarea permanentă cu privire la noutăți legislative, practică judiciară ori probleme controversate din doctrină, atât prin intermediul mijloacelor clasice, respectiv note și circulare interne ori realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și prin intermediul sistemului informatic. Totodată, în ceea ce privește accesul informatic la documentare, menționăm că programul legislativ achiziționat permite identificarea legislației naționale în vigoare, dar și accesul la forma actelor normative la oricare alte date relevante pentru anchetă și conține practica judiciară aflată în legătură cu acestea, precum și un modul de doctrină, respectiv, de drept comunitar. De asemenea, fiecare structură a direcției are acces, din momentul publicării, la ultimele noutăți legislative, dar și la alte informații de interes pentru urmărirea penală, prin abonarea la Monitorului Oficial, în format electronic.
Rețeaua de intranet a instituției a fost dezvoltată din punct de vedere funcțional, fiind postate informații, organizate după materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale Curții Constituționale, a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, a articolelor apărute în revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie, Doctrină și Jurisprudență etc.) și în alte publicații (Revista Română de Criminalistică, Buletinul Casației), precum și a ordinelor cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care nu conțin informații clasificate.
A continuat buna colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii și cu Secția de resurse umane și documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cărora le-au fost transmise situații, date sau note cu privire la procurori ori alte categorii de personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost asigurate lucrările de secretariat pentru ședințele Colegiului de conducere, pentru activitatea Comisiei de evaluare a activității procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, numită de Consiliul Superior al Magistraturii și pentru Comisia de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial din cadrul direcției. Au fost întocmite situațiile referitoare la personalul Direcției Naționale Anticorupție și la evaluarea personalului contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea fișelor de apreciere.
Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a îndeplinit atribuții în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcției, preocupându-se de asigurarea informațiilor necesare participării la programele de pregătire organizate de Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, dar și de desfășurarea programelor de pregătire profesională descentralizată.
În acest sens, în cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor, organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 51 procurori la 32 seminarii, iar la programul anual de formare profesională continuă a grefierilor, organizat de Școala Națională de Grefieri, s-a asigurat participarea unui număr de 18 grefieri la 16 seminarii.
Pregătirea profesională descentralizată continuă s-a realizat într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofițerii de poliție judiciară, grefierii și specialiștii direcției fiind aprobate de Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii la nivelul fiecărei secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația și jurisprudența relevantă pentru activitatea direcției, dar și normele deontologiei profesionale.
Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat desfășurarea urmăririi penale, modul de comunicare și arhivare, înregistrarea documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public potrivit nomenclatorului arhivistic aprobat prin Ordinul procurorului general nr. 24/1997, circulația lucrărilor și particularități ale înregistrărilor, dreptul părților de a cunoaște actele dosarului și de a solicita copii de pe acestea.
Perfecționarea profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul direcției s-a realizat cu respectarea actelor normative referitoare la pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea continuă s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În anul 2013, pregătirea continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, fiind stabilite domeniile de formare profesională suplimentară prin planul de măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de perfecționare profesională. În condițiile în care bugetul destinat perfecționării profesionale a fost diminuat cu 50% și în anul 2013, Direcția Națională Anticorupție a finanțat participarea a 9 specialiști la programe de formare profesională în domeniul achizițiilor publice și IT, 8 funcționari publici la programe de formare profesională organizate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în domeniile managementului financiar și contabilitate bugetară în instituțiile publice, buget, contabilitate și gestiune financiară, achiziții publice, salarizare bugetară și sistemul și standardele de control intermanagerial la instituțiile publice, 2 contractuali la programe de formare profesională în domeniile IT și, respectiv, inițiere în profesia de grefier.
Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului direcției a continuat să fie asigurată și prin intermediul programelor cu finanțare UE ori al colaborărilor cu instituții similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internațională.

7. Transparența și relația cu publicul și presa

Pe parcursul anului 2013, Direcția Națională Anticorupție s-a aflat, în continuare, în atenția opiniei publice. În aceste condiții, respectarea exigențelor de transparență a devenit un obiectiv prioritar al activității de comunicare desfășurată de instituție.
Informarea promptă și corectă a opiniei publice asupra cauzelor penale instrumentate de procurori a luat în considerare specificul activității de urmărire penală care impune și anumite limite ce derivă din respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de legislația internă și internațională (prezumția de nevinovăție, protecția vieții private, asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale).
Opinia publică a fost informată, în mod direct, asupra rezultatelor investigațiilor desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, prin intermediul paginii de internet a instituției, la adresa www.pna.ro. Varietatea informațiilor de interes public oferite din oficiu au impus actualizarea aproape zilnică a paginii de internet a instituției. Interesul suscitat față de activitatea Direcției Naționale Anticorupție s-a reflectat în aceea că, în anul 2013, numărul de accesări ale paginii de internet (1.177.771) a depășit dublul accesărilor din anul precedent.
Mass-media națională s-a dovedit a fi un instrument extrem de important în privința transmiterii informațiilor publice, în sensul că reprezentanții instituțiilor media au preluat în mod constant, prompt și ritmic, comunicatele oficiale emise de Direcția Națională Anticorupție, precum și răspunsurile la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Aceste materiale oficiale au stat la baza a numeroase știri/articole/reportaje transmise de reprezentanții media centrală și locală.
Mass-media internațională, cu precădere jurnaliștii din țările Uniunii Europene, au manifestat un interes semnificativ, ca și în anii precedenți, față de tema combaterii corupției la nivel înalt, interes justificat de cazurile finalizate (prin trimitere în judecată sau condamnarea definitivă) de mare relevanță din perspectiva poziției ocupate de persoanele vizate în spețele respective instrumentate de direcție.

7.1. Biroul de informare și relații publice

Comunicarea publică a instituției se întemeiază un set de reguli care au în vedere stadiile procesului penal, fiind în concordanță cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, adoptat în cursul anului 2012 de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Comunicarea scrisă este considerată a fi, în continuare, modalitatea cea mai adecvată particularității activităților de urmărire penală, activități ce se desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății. De asemenea, comunicarea scrisă permite adaptarea terminologiei de specialitate specifice domeniului juridic unui nivel de înțelegere accesibil unui public cât mai larg și asigurarea unor standarde sporite de acuratețe și precizie, raportat la conținutul informației transmise. Comunicarea scrisă îmbracă forma comunicatului de presă și pe cea a răspunsului scris la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001. Materialele scrise conțin date factuale prezentate într-o manieră concisă care, potrivit prevederilor legale, pot face obiectul comunicării publice.
Prin transmiterea practic simultană, cu ajutorul poștei electronice, către jurnaliștii acreditați pe lângă direcție, a materialelor scrise, se asigură accesul nediscriminatoriu al mass-mediei la informația de interes public. În paralel, materialele scrise sunt afișate pe pagina de internet a instituției, instituția răspunzând astfel interesului public major față de dosarele penale cu infracțiuni de mare corupție.
În cursul anului 2013, au fost întocmite și transmise 636 informări de presă (492 în anul 2012). Între acestea figurează comunicatele de presă care au semnalat cauzele penale finalizate cu trimiterea în judecată a celor cercetați, respectiv 205 (142 în anul precedent). Acest tip de comunicate conțin fie informații referitoare la o singură cauză, fie informații referitoare la mai multe cauze deferite justiției, grupate într-o sinteză lunară.
La cererea jurnaliștilor și în conformitate cu Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media, au fost emise 157 de comunicate conținând date despre reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați, precum și despre începerea urmăririi penale (92 de comunicate în 2012). Toate comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive, la începerea urmăririi penale ori la cauze penale soluționate cu trimiterea în judecată conțin explicații privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
Biroul de informare și relații publice a fost nevoit să gestioneze acele situații în care au apărut, în spațiul public, speculații interpretabile sau informații inexacte ori chiar eronate, de natură să inducă în eroare opinia publică cu privire la activitățile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție. Concret, în aceste situații au fost publicate clarificări, precizări sau dezmințiri ale informațiilor nereale, strict raportat la date factuale și fără afectarea dreptului la opinie exprimat de autor. În acest sens, au fost transmise mass-mediei un număr de 12 precizări, iar 7 materiale având caracter de drept la replică au fost postate pe pagina de internet.
Direcția Națională Anticorupție a publicat, în rezumat, sub formă de comunicate de presă, deciziile definitive de condamnare pronunțate de instanțe în dosarele direcției, la momentul soluționării acestor dosare. Această practică răspunde exigenței de a asigura o informare completă și imediată a opiniei publice asupra finalității procesului penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2013, pe baza minutelor hotărârilor emise de instanțe, au fost întocmite și publicate pe pagina de internet un număr de 243 comunicate având ca obiect hotărâri definitive de condamnare (228 comunicate în anul 2012).
În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive, în formă integrală, pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are loc la momentul transmiterii hotărârilor motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.
Pe parcursul anului 2013, Biroul de informare și relații publice a gestionat, redactat și transmis, un număr de 1.050 răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (587 în anul precedent). Dublarea numărului de solicitări, respectiv răspunsuri oferite opiniei publice, la întrebări punctuale privind stadiul instrumentării unor cauze penale și procedura în timpul anchetelor penale arată un spor de transparență al instituției în condițiile în care opinia publică rămâne în mod constant interesată de anchetele efectuate de Direcția Națională Anticorupție.
Solicitanții informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 97%, persoane din mass-media, diferența fiind reprezentată de persoane fizice și juridice.
În concordanță cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, nu a fost permisă, în nicio situație, preluarea, de către reprezentanții media, a înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.
Rezultatele activității direcției din anul precedent au fost prezentate public, în cursul lunii februarie 2013, în cadrul conferinței de presă privind Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
La cerere, conducerea instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.
În mod constant, media audio-vizuală a urmărit activitatea Direcției Naționale Anticorupție și a transmis informații și reportaje, iar aspecte din activitatea instituției au reprezentat puncte de pornire ale unor emisiuni de tip talk-show.
În anul 2013, au fost acreditați pe lângă Direcția Națională Anticorupție peste 100 de jurnaliști din presa audio-vizuală și scrisă, ponderea celor din presa locală fiind comparabilă cu a celor din presa centrală. Interesul instituțiilor media locale a fost focalizat, în continuare, asupra cauzelor aflate în instrumentarea celor 15 servicii teritoriale, dar și a celor aflate la structura centrală, dar cu impact în plan local.
Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentată la evenimente care au avut drept scop consolidarea dialogului cu reprezentanții mass-mediei privind aspecte ce țin de buna funcționare a sistemului judiciar. Astfel, angajați ai direcției au participat la două seminarii-dezbatere organizate de Freedom House Romania și organizația Expert Forum în cadrul proiectului „Inițiativa pentru o justiție curată”. Dezbaterile au avut ca teme aspecte care au suscitat interes în rândul opiniei publice , fiind menite să clarifice anumite aspecte, din perspectiva practicienilor, cum ar fi „Interceptarea comunicațiilor în materie penală în România” și „Intrarea în vigoare a noului cod penal și a noului cod de procedura penală”.
Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție au participat la diverse evenimente care au avut în conținutul agendei și aspecte privind comunicarea publică. Spre exemplu, în cursul lunii iunie 2013, a fost susținută o prezentare despre echilibrul dintre transparență și exigențele de confidențialitate în faza urmăririi penale, în cadrul unei vizite a reprezentanților procuraturii generale și a Centrului Național Anticorupție din Republica Moldova, iar în luna octombrie 2013, purtătorul de cuvânt a făcut o prezentare despre provocările în comunicarea cazurilor de mare corupție, în fața auditorilor de justiție de la Institutul Național al Magistraturii.
Jurnaliștii din mass-media din străinătate și-au menținut interesul față de rezultatele combaterii corupției la vârf din România, pe fondul unei atenții îndreptate către aspecte privind cadrul instituțional anticorupție și sistemul judiciar. Astfel, au fost solicitate informații generale privind activitatea instituției și date statistice privind cauzele instrumentate. Un interes deosebit l-a suscitat reacția instituției la modificările aduse de Camera Deputaților Codului penal. În cele mai multe situații, agenții de presă externe ori publicații europene au publicat articole, comentarii sau analize pe baza informațiilor conținute în comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție. Interesul jurnaliștilor străini s-a îndreptat, de în general, înspre dosarele de corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2013, fie prin condamnări definitive, fie prin trimiterea în judecată. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată, cu accent pe cauzele în care ancheta a fost finalizată, iar inculpații au fost deferiți spre judecare, instanțelor.
În anul 2013, pagina de internet a instituției a fost în mod constant actualizată în conținutul său. Astfel, pe prima pagina se regăsesc atât comunicatele privind dosare aflate în cursul urmăririi penale, cât și comunicate privind decizii definitive de condamnare. Un motor de căutare atașat aplicațiilor „Comunicate de presă” (atât la urmărire penală, cât și la condamnare definitivă) permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate de instituție, în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).
Interesul sporit al opiniei publice față de activitatea Direcției Naționale Anticorupție s-a tradus în numărul de accesări ale paginii de Internet www.pna.ro. Astfel, pe parcursul anului 2013, pagina a fost accesată de 1.177.771, în creștere de peste două ori față de anul precedent (526.941 în anul 2012). Având în vedere caracterul de noutate al informației, de un interes mai mare s-au bucurat informările privind activitatea de urmărire penală (aproximativ 60% din accesări), dar și finalitatea proceselor penale respectiv condamnarea definitivă pronunțată de instanțe în spețe ale direcției a făcut obiectul unui interes substanțial (aproximativ 40% din accesări).
Biroul de informare și relații publice are în atribuții și activitatea de monitorizare a presei scrise centrale și locale, a principalelor posturi de radio și TV, precum și a mass- mediei electronice. Un buletin care conține materiale de presă relevante despre activitatea instituției este redactat cu frecvență zilnică în cursul dimineții și poate fi accesat de orice angajat al instituției. De asemenea, sunt contabilizate informații sau articole de investigație cu potențial de valorificare în cadrul unor dosare penale.

7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva și, totodată, organizează și realizează activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al instituției.
În anul 2013, la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, prin acest serviciu, au fost efectuate 8.107 înregistrări (7.451 în anul 2012) reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice, corespondență în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, precum și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale, înregistrându-se o creștere cu 8,8% față de anul precedent.
La acestea se adaugă un număr de 17.198 lucrări intermediare (19.806 în anul 2012), care sunt evidențiate în condica de corespondență fără a fi înregistrate și menționate în datele statistice, întrucât au fost transmise compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o scădere cu 13,16% comparativ cu anul precedent.
Au fost soluționate 3.783 lucrări prin transmitere către parchete ori instituții publice competente (3.550 în anul 2012), în creștere cu 6,56 % și 4.324 lucrări prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale direcției (3.901 în anul 2012), în creștere cu 10,84%.
În perioada de referință, persoanele desemnate au primit în audiență 2.457 persoane, comparativ cu 1.849 de persoane în anul precedent, în creștere cu 32,88%. Serviciul a asigurat expedierea unui număr de 26.187 comunicări, acte procedurale ș.a., constatându-se o creștere cu 8,76% (24.077 în anul 2012).

8. Resursele financiare și administrarea acestora

Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție este structura responsabilă cu planificarea financiară, organizarea și conducerea contabilității, organizarea evidenței contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului și a desfășurat activitatea de angajare, lichidare, ordonanțare și plată din fondurile bugetare alocate în condiții de legalitate, eficiență și eficacitate.

Departamentul economico-financiar și administrativ
Sintetic, pe domeniile principale de competență, activitatea departamentului se prezintă astfel:
a. Administrarea resurselor financiar-bugetare

Bugetul Direcției Naționale Anticorupție în forma sa finală, pe surse de finanțare, pentru anul 2013, a fost compus din resursele financiare de la bugetul de stat în sumă de 85.873.580 lei (comparativ cu 73.056.610 lei în anul 2012) și din resursele financiare din fonduri externe nerambursabile în sumă de 1.166.000 lei (comparativ cu 219.000 lei în anul 2012).
Creditele bugetare deschise pe anul 2013 au fost în sumă de 85.785.580 lei, din care s-au utilizat 83.842.726 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,74%.

Execuția bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli și componente ale clasificației bugetare, se prezintă astfel:
Denumirea indicatorilorBuget final 2013 - lei - Credite deschise - lei -Credite utilizate (plăți efectuate) - lei - Realizări în procente față de creditele deschiseBuget neutilizatRealizări în procente față de bugetul 2013
 1234=3/25=1-26=3/1
TOTAL, din care:85.873.58085.785.58083.842.72697,74%88.00097,64%
CHELTUIELI CURENTE85.748.58085.660.58083.719.65297,73%88.00097,63%
- Cheltuieli de personal
- Bunuri și servicii
- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare
76.379.960
8.008.620
1.360.000
76.379.960
8.008.620
1.272.000
76.267.836
6.257.493
1.194.323
99,85%
78,13%
93,89%
0
0
88.000
99,85%
78,13%
87,82%
CHELTUIELI DE CAPITAL125.000125.000123.07498,46%098,46%
Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției, precum și pentru asigurarea bazei materiale necesare desfășurării în condiții optime a activității Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor și birourilor teritoriale.

Defalcat, pe tipul și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situația creditelor bugetare deschise este următoarea:
  • „Cheltuieli de personal” - credite bugetare în valoare de 76.379.960 lei, din care:
    • 57.453.900 lei - cheltuieli salariale în bani (față de 48.773.121 lei în 2012);
    • 3.490.500 lei - cheltuieli salariale în natură (față de 3.245.500 lei în 2012);
    • 15.435.560 lei - contribuții (față de 13.120.989 lei în 2012).
  • „Bunuri și servicii” - credite bugetare în valoare totală de 8.008.620 lei, din care:
    • 4.744.020 lei - bunuri și servicii (față de 4.295.600 lei în anul 2012);
    • 100.000 lei - bunuri de natura obiectelor de inventar (față de 120.000 lei în 2012);
    • 360.000 lei - deplasări, detașări, transferări (față de 346.000 lei în 2012);
    • 16.500 lei - cărți, publicații și materiale de documentare (față de 25.000 lei în 2012);
    • 293.968 lei - consultanță și expertiză (față de 240.000 lei în 2012);
    • 13.532 lei - pregătire profesională (față de 5.300 lei în 2012);
    • 9.100 lei - protecția muncii (față de 500 lei în 2012);
    • 210.000 lei - cheltuieli judiciare și extrajudiciare (față de 187.000 lei în 2012);
    • 2.261.500 lei - alte cheltuieli (față de 1.446.600 lei în 2012).

Suma de 8.008.620 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 1.677.211,83 lei, destinată organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, care nu se regăsește și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinație, astfel încât procentul real al execuției bugetare la titlul „Bunuri și servicii” este de 98,83%.
Pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare au fost alocate fonduri în sumă de 1.360.000 lei de la bugetul de stat, reprezentând cofinanțarea aferentă Contractelor de Grant HOME/2011/ISEC/AG/FINEC/4000002187 - „Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție în UE”, Proiectului HERCULE TRAINING 2012 OLAF/2012/D5/027 - „Tehnici speciale de investigație folosite în lupta împotriva corupției și a fraudei îndreptată împotriva intereselor financiare ale UE”, Proiectului HERCULE TECHNICAL ASSISTANCE 2012 OLAF/2012/D5/039 - „Achiziție de echipamente tehnice de supraveghere”, Contractul OLAF/D5/071 -„Asistență tehnică în combaterea corupției și fraudelor” și Proiectului HOME/2011/AG/4000002578 -„Combaterea criminalității în achizițiile publice. O abordare operațională”, contracte derulate în cursul anului 2013, precum și suma de 1.166.000 lei din fonduri externe nerambursabile, din care s-au utilizat în total fonduri în sumă de 1.829.846 lei (1.194.322 lei din cofinanțare și 842.700 lei din fonduri externe).
În derularea celor cinci contracte, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice, în colaborare cu Departamentul economico-financiar și administrativ, au urmărit desfășurarea în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a acestor contracte.
Suma de 125.000 lei alocată la capitolul „Cheltuieli de capital” a fost utilizată, în principal, pentru achiziționarea de active fixe (aparatură birotică, echipamente tehnice și licențe software necesare desfășurării activității de urmărire penală).
Evidența financiar-contabilă a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în vigoare, și s-a urmărit permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute. Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a creditelor bugetare.
Perfecționarea activității financiar-contabile, ridicarea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, a mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor, precum și creșterea competenței profesionale a personalului cu atribuții în acest domeniu vor constitui o preocupare constantă și în anul 2014.

b. Activitatea de achiziții publice

În anul 2013, Direcția Națională Anticorupție a efectuat achiziții publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare, contractele de achiziție publică fiind încheiate în baza Programului anual al achizițiilor publice, avizat de către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție , având în vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile teritoriale și compartimentele structurii centrale ale instituției. La stabilirea procedurilor de achiziție s-a ținut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, de necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări, precum și de corespondența produselor, serviciilor și lucrărilor cu sistemul de grupare și codificare utilizat în vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV).
La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2013, au fost încheiate 12 contracte de achiziții publice prin procedurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, care, în funcție de tipul lor, se pot reda sintetic, după cum urmează:
  • 7 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
    • 1 contract subsecvent în cadrul acordului-cadru;
    • 6 contracte prin procedura cererii de ofertă.
  • 5 contracte de servicii, din care:
    • 2 contracte prin procedura cererii de ofertă;
    • 3 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.

Au fost inițiate proceduri de cerere de ofertă pentru achiziția de servicii de actualizare informatică, de furnizare hârtie pentru copiatoare și imprimante, cu sursa de finanțare bugetul de stat, precum și autoturisme și echipamente tehnice și IT, conform Contractelor de grant OLAF/C5/039 și OLAF/C5/71.
Serviciile de întreținere și reparații auto, de furnizare de carburanți pentru autoturisme, precum și cele de telefonie mobilă au fost achiziționate prin încheierea de contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru încheiate cu diverși furnizori în anii anteriori. Serviciile asigurări auto, de service echipamente informatice, service aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare presă și publicații au fost furnizate, respectiv asigurate, prin achiziție directă.
Toate procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.
Menționăm că, pe parcursul anului 2013, au fost inițiate și finalizate un număr de 314 cumpărări directe prin utilizarea Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului menționat, pentru achiziționarea de produse și servicii necesare bunei funcționări a structurilor instituției.

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

În anul 2013, obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a constat în eficientizarea funcționării infrastructurii IT prin gestionarea integrată a resurselor umane și materiale, reducerea costurilor, implementarea politicilor de securitate.
Principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:
  • upgrade cluster firewall, server management și server reporter de la ver. R71 la ver. R75;
  • instalare și configurare SCOM 2007;
  • instalare și configurare DPM 2010;
  • upgrade WDS pe Windows Server 2008 R2;
  • instalare și configurare server legislație pe Windows Server 2008 R2;
  • instalare și configurare server antivirus pe Windows Server 2008 R2;
  • instalare și configurare server contabilitate pe Windows Server 2008 R2;
  • achiziționare sistem de climatizare pentru laboratorul de investigații informatice;
  • achiziționare sistem de climatizare pentru centrala telefonică;
  • achiziționare sistem de climatizare pentru camera tehnică a sistemului de supraveghere;
  • selecție și angajare a unui specialist IT;
  • achiziționare (contract de grant OLAF/2010/C5/013 din cadrul programului Hercule) soft specializat pentru investigare telefoane, 5 stații de lucru specializate pentru investigații informatice;
  • aplicație de introducere și căutare rechizitorii în format PDF după cuvinte cheie;
  • aplicație intranet;
  • rescriere aplicație Infracțiuni împotriva intereselor Comunităților Europene de la JSP la JSF și adăugare funcționalități noi;
  • modul autentificare LDAP;
  • interogări web pentru baza de date de dosare;
  • cache-ing la informațiile de pe prima pagină de Internet, corecții de stil cu implicații importante pentru vizualizarea unor link-uri din prima treime de sus a ecranului;
  • colectare statistici accesări comunicate pe site;
  • punere în funcțiune (după rescriere) a modulului de introducere/actualizare a comunicatelor pe site și creare pagină de actualizare a datelor din cache;
  • migrare server de aplicație de la Glassfish 3.1.x la 4.0 și actualizarea aplicației pentru noua versiune de server de aplicație;
  • instalare și configurare Windows 7, inclusiv portarea datelor pentru 250 de stații de lucru.
Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:
  • analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu recomandări, servicii și produse de securitate de ultimă oră;
  • analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;
  • distribuirea centralizată a actualizărilor software;
  • instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);
  • oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;
  • menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;
  • întocmirea specificațiilor tehnice ale caietelor de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT;
  • menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;
  • instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;
  • administrarea servere-lor de comunicații și networking ale direcției;
  • instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);
  • monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;
  • reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;
  • managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;
  • upgrade firmware la zi pentru serverele instituției;
  • upgrade firmware switch–uri de rețea, imprimante, computere, servere;
  • upgrade și configurări pentru filtrele web și e-mail;
  • întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de internet al direcției;
  • testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;
  • crearea, dezvoltarea, testarea de aplicații interne destinate personalului direcției în vederea eliminării redundanțelor, erorilor umane și a îmbunătățirii regăsirii eficiente a informației, asigurării publicității informației de interes public sau de interes intern a Direcției Naționale Anticorupție;
  • participarea la cursuri de specializare Cellebrite, PC3000;
  • participare la conferințe/seminarii (Justiție și Criminalitate Informatică – Tg.Jiu, Folosirea tehnicilor avansate de IT în lupta împotriva corupției – Perspectiva agențiilor anticorupție - Slovenia);
  • efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.
Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în domeniul informațiilor clasificate și a măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.

În realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2013 următoarele activități:

  • gestionarea și asigurarea protecției documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori al altor activități desfășurate, potrivit legii;
  • emiterea unui număr de 128 documente de acces și 4 documente de acces temporar la informații clasificate, retragerea altor 131 de astfel de documente, precum și efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile competente;
  • îndeplinirea procedurii de reavizare pentru 64 de persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informații clasificate;
  • instruirea persoanelor avizate și a celor reavizate de către O.R.N.I.S.S., pentru acces la informații clasificate, în condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;
  • actualizarea și comunicarea documentelor către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și să desfășoare activități de control.

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

Analiza evoluției principalilor indicatori statistici în anul 2013 relevă consecvență și efort susținut în efectuarea urmăririi penale și în cea desfășurată în fața instanțelor de judecată, în cauzele complexe de corupție și asimilate corupției, la nivel înalt și mediu, precum și eficiența activității Direcției Naționale Anticorupție exprimată de creșterea semnificativă a condamnărilor definitive.

Principalele concluzii care se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:
1. Remarcabila creștere a numărului persoanelor condamnate definitiv, cu 41,45%, față de anul anterior și menținerea unei rate înalte a condamnărilor și a celorlalte decizii prin care instanțele de judecată au stabilit vinovăția, la un procent de 86,15% din persoanele judecate definitiv, fiind condamnați definitiv 1.051 inculpați (89,8% în anul 2012, când au fost condamnați definitiv 743 inculpați).
De subliniat este și faptul că a continuat pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție, printre persoanele condamnate definitiv fiind: 2 miniștri, 1 senator, 5 deputați (din care 1 în Parlamentul R. Moldova; 1 era director general R.N.P. la momentul săvârșirii infracțiunii, iar la data trimiterii în judecată era deputat; 1 era șef Departament Legislativ Camera Deputaților la momentul săvârșirii infracțiunii, ulterior a devenit deputat), 1 șef al Marelui Stat Major General (cu rang de secretar de stat), 1 inspector guvernamental, 2 președinți consiliu județean, 2 consilieri județeni, 2 consilieri locali, 18 primari și 5 viceprimari, 10 magistrați (5 judecători, din care 2 de la Î.C.C.J. și 1 vicepreședinte curte de apel; 5 procurori, din care 1 procuror la P.Î.C.C.J. și 1 prim-procuror la parchetul de le lângă judecătorie), 12 avocați, 2 notari publici, 47 polițiști (35 ofițeri, din care 6 cu funcții de conducere, și 12 subofițeri), 4 comisari Garda de Mediu, 13 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 2 comisari Protecția Consumatorului, 13 ofițeri I.S.U. (dintre care 5 cu funcții de conducere), 7 ofițeri și 1 subofițer M.Ap.N. , 9 ofițeri ai unui serviciu de informații (din care 2 cu funcții de conducere), 29 directori din alte instituții publice/companii naționale/regii autonome (1 de la O.C.P.I. , 1 de la Oficiul Prefectural, 1 de la Birou Regional Cooperare Transfrontalieră, 1 de la Casa de Cultură a Sindicatelor, 1 de la Direcție Taxe și Impozite, 2 de la R.N.P. , 3 de la R.A.D.E.T. , 1 de la O.S.I.M. , 7 de la S.I.S.E. - Electrica SA, 4 directori în administrația publică locală, 1 director financiar CNM Petromin SA, 1 director general CNM Petromin SA, 1 director general adjunct D.G.F.P. , 1 director general în cadrul M.I.R. , 1 director general O.S.I.M., 1 director general direcție juridică A.V.A.S. , 1 director A.F.P. municipiu), 24 inspectori în alte instituții publice (20 de la D.G.F.P., 1 de la D.S.P. , 1 inspector în cadrul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții, 2 de la primărie, 1 inspector șef adjunct al I.T.R.S.V. , 1 inspector șef I.S.C.I.R. ), 25 lucrători vamali, 1 comisar șef al A.N.P.C. , 2 arhitecți șefi primărie, 155 asociați/administratori ai unor societăți comerciale, 10 funcționari bancari, 1 practician în insolvență, 1 președinte federație sindicală, 1 președinte executiv organizație județeană partid politic, 1 președinte organizație județeană partid politic, 1 președinte organizație municipală partid politic, 1 expert parlamentar, 1 expert A.D.R. , 3 consilieri juridici, 3 secretari primărie.
Achitarea în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost dispusă față de 92 inculpați, iar față de 7 inculpați au fost aplicate prevederile art. 181 C.pen. (88 achitați pe alte temeiuri, 14 achitați ca urmare a dezincriminării și 18 față de care s-au aplicat prevederile art. 181 C.pen., în anul 2012).
2. Menținerea priorității privind soluționarea cauzelor importante și complexe finalizate prin rechizitoriu relevată de numărul de rechizitorii (270 în 2013, 234 în 2012 și 233 în anul 2011), luarea de către instanțele de judecată a măsurii arestării preventive față de 15,14% din inculpații-persoane fizice trimiși în judecată, menținerea cuantumului produsului infracțional reținut prin rechizitorii la suma de 1.067,9 milioane lei, echivalentul a 241,7 milioane euro și de valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, în cuantum de aproximativ 1.556,5 milioane lei (1.174 milioane lei, în anul 2012).
De subliniat este și faptul că, din cei 1.024 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată, un număr de 303 au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante, reprezentând 29,59% (323, reprezentând 40,22%, în anul 2012), printre care sunt: 8 demnitari (1 europarlamentar, 1 ministru, 4 deputați, din care 1 este și vicepremier al Guvernului României, 2 subprefecți), 1 consilier personal al ministrului, 1 director de cabinet ministru, 1 director în Parlamentul României, 1 consilier ministru delegat pentru Energie, 1 vicepreședinte Consiliu județean, 4 președinți de consiliu județean, 1 consilier 1 consilier ministru delegat pentru Energie,, 4 directori consilii județene, 6 consilieri locali, 2 consilieri primărie, 25 primari, 9 viceprimari, 25 magistrați (13 judecători din care 1 președinte tribunal și 1 membru CSM și 12 procurori, din care 4 prim-procurori, 1 membru C.S.M. și 1 consilier al unui membru C.S.M.), 19 avocați, 34 polițiști, 1 medic șef centru medical M.A.I. și 1 medic șef secție, 24 lucrători vamali, 5 comisari de Gardă Financiară, 4 inspectori fiscali (1 director și 3 inspectori D.G.F.P. , 1 inspector A.N.A.F. ), 2 funcționari A.P.I.A. , 2 secretari de primărie, 3 funcționari primărie, 1 manager SIF Oltenia, 1 președinte F.R.F. , 1 președinte L.P.F. , 2 președinți fundație, 1 rector, 1 prorector, 8 președinți birou electoral, 63 membri birou electoral, 2 comandanți U.M., 2 comandanți unitate I.S.U. , 22 directori din alte instituții publice (3 de la Administrația Bazinală de Ape, 1 de la Penitenciarul de Femei, 2 de la Primărie Municipiu, 1 de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, 4 de la A.P.I.A., 1 de la Direcția Fondurilor Structurale POS Mediu, 1 de la A.D.R. , 1 de la A.F.M. , 1 de la D.J.T.S. , 1 de la D.J.C.C.P.C.N. , 2 de la D.J.A.O.V. , 1 de la A.N.R.S.P.S. , 1 de la Direcția Silvică, 1 de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare, 1 de la A.R.R. ,), 10 directori de companii/societăți naționale (3 de la CN Poșta Română SA, 3 de la RADET, 2 de la RA RAR , 1 de la CEC Bank, 1 de la Electrica SA)., 1 director general TV, 1 director de la o societate cu capital majoritar de stat și 3 directori agenții/sucursale bancare.


3. Creșterea continuă a volumului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
În ceea ce privește ancheta penală, a crescut numărul cauzelor aflate în instrumentare cu 6,79% (7.909 față de 7.406 în 2012) și al celor soluționate cu 5,79% (3.785 față de 3.578 în 2012), inclusiv al soluțiilor dispuse pe fond cu 4,39% (2.543 față de 2.436 în anul 2012).
Activitatea desfășurată în sectorul judiciar este caracterizată prin menținerea indicatorilor de eficiență în ceea ce privește participarea la judecarea cauzelor de competența direcției, a apelurilor și recursurilor admise și menținerea la 58,73% a procentului de admisibilitate a căilor de atac promovate de procuror.
Creșterea continuă a volumului de activitate desfășurată de Direcția Națională Anticorupție s-a realizat pe fondul menținerii dificultăților în ceea ce privește ocuparea integrală a schemei de personal. Gradul de ocupare a fost de 92,77% (91,71% în 2012), efectiv în activitate fiind 91,01% (89,95% în anul 2012) din personalul prevăzut în organigramă (516 persoane în activitate din 526 posturi ocupate, respectiv 567 posturi prevăzute).
Deficitul cel mai mare s-a înregistrat tot la categoria profesională cu rolul decisiv în efectuarea urmăririi penale și susținerea dosarelor în instanță, fiind în activitate 85,51% procurori (85,51% în anul 2012).

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție va continua să aibă ca prioritate realizarea cu eficiență și celeritate a investigațiilor pe întreaga gamă de infracțiuni date în competența sa, cu accent pe combaterea corupției la nivel înalt și mediu, a fraudelor grave în achiziții publice și a infracțiunilor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, care țin de esența misiunii și rolului instituției.

11. ANEXE

11.1. Anexa nr. 1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu

Secția de combatere a corupției
1. Prin rechizitoriul nr. 334/P/2012 din 26 februarie 2013, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului S.I. (deputat), pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, prevăzute de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 12 - 14 noiembrie 2012, inculpatul S.I., deputat în Parlamentul României, a solicitat unei persoane 130.000 lei, bani destinați achiziționării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum și achiziționării de produse alimentare ce urmau a fi împărțite în preajma alegerilor parlamentare. Inculpatul S.I. a pretins banii lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unor funcționari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum și pentru obținerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de persoana respectivă, denunțătoare în cauză.
În zilele de 16, 19, 21 și 22 noiembrie 2012, inculpatul S.I. a primit, prin intermediul șoferului său, patru tranșe a câte 15.000 lei fiecare (în total 60.000 lei), o parte din bani fiind folosiți pentru achiziționarea unor materiale de promovare ce urmau a fi împărțite în campania electorală.
În perioada mai - noiembrie 2009, inculpatul S.I., având funcția de președinte al organizației județene a unui partid politic, în baza unei pretinderi anterioare, a primit, în mod indirect, în beneficiul formațiunii politice din care face parte, de la același denunțător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei. În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunțător să creadă că are influență asupra unor funcționari, respectiv primari ai unor localități din județ, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunțător.
Față de inculpat procurorii au dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 zile. Durata măsurii preventive a fost prelungită succesiv, urmând ca ultima prelungire să expire la 21 martie 2013. Toate plângerile formulate de inculpat împotriva măsurii obligării de a nu părăsi țara au fost respinse de instanță.
2. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 242/P/2012 din 2 aprilie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 4 inculpați, și anume: V.M. (ofițer, șef al unui serviciu de informații, la data săvârșirii faptelor), pentru săvârșirea infracțiunilor de furnizare de informații nedestinate publicității, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzute de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin (2) C.pen.; asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și divulgarea secretului care periclitează siguranța statului, prevăzută de art. 169 alin.(4) C.pen. raportat la art. 169 alin.(1) C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.M. (procuror, consilier al unui membru al Consiliul Superior al Magistraturii), pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, în formă continuată (4 acte materiale), prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.G. (procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii), pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prevăzută de art. 323 alin.( 1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.Ge. (judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție), pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17, lit.a) din Legea nr. 78/2000 și divulgare a secretului care periclitează siguranța statului, prev. de art. 169 alin.(1) C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada martie 2012-iulie 2012, inculpații V.M., S.M. și B.G., urmărind comiterea infracțiunii de folosire de informații nedestinate publicității, au urmat un plan de acțiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare. Astfel, inculpații B.G., membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și S.M., consilier al acestuia, prin pozițiile pe care le ocupau, precum și prin conexiunile la nivel politic, aveau sarcina de a asigura atât protecția inculpatului V.M., în sensul menținerii acestuia pe funcția de șef al unui serviciu de informații, în interesul comun al asocierii, cât și transmiterea către acesta a unor solicitări privind obținerea de informații nedestinate publicității, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale. Astfel, S.M. avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire, iar V.M. avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în folosul persoanelor interesate.
În perioada martie - iunie 2012, inculpatul S.M. i-a solicitat lui V.M. să afle și să îi ofere o serie de informații nedestinate publicității, la care acesta din urmă avea acces în virtutea funcției. Concret, la data de 16 martie 2012, S.M. i-a solicitat lui V.M. să afle dacă un anumit post telefonic este interceptat; la data de 23 mai 2012, i-a solicitat lui V.M. să-i furnizeze „date și informații” despre persoana care îndeplinea funcția de ministru al transporturilor și, la aceeași dată, a primit de la V.M. un plic cu informații nedestinate publicității, date pe care i le solicitase anterior; de asemenea, în perioada mai-iunie 2012, i-a cerut șefului unu serviciu de informații să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului. În urma verificărilor pe care le-a efectuat, V.M. i-a comunicat lui S.M. că numele acestuia din urmă nu apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului pe care V.M. îl conducea.
În perioada martie-iunie 2012, inculpatul B.G., membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în mod repetat, l-a sprijinit moral pe inculpatul V.M. în săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prin întărirea și întreținerea hotărârii acestuia de a săvârși fapta, prin formarea convingerii existenței unei protecții, prin referiri la posibile relații la nivel înalt în lumea politică, împrejurări ce l-au încurajat pe V.M. în efectuarea acțiunilor infracționale.
În data de 10 iulie 2012, în condițiile în care la Direcția Națională Anticorupție se efectuau cercetări penale față de V.M., B.G. și S.M. în legătură cu faptele descrise mai sus, inculpata B.Ge., judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, luând la cunoștință, în timp ce se afla la serviciu, despre faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție au adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție o solicitare de autorizare a efectuării perchezițiilor domiciliare, la domiciliile celor trei, l-a avertizat pe V.M., prin intermediul altei persoane, că domiciliul său ar putea să fie percheziționat și că are probleme legate de B.G., S.M. și Direcția Națională Anticorupție, asigurându-i acestuia timpul necesar pentru a distruge și ascunde documente și obiecte compromițătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală.
De asemenea, inculpata B.Ge., după ce a pronunțat, în calitate de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea Serviciului Român de Informații, trei încheieri în baza cărora s-au emis mandate de siguranță națională pe numele unor persoane, i-a divulgat lui V.M. date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, date pe care le cunoștea în virtutea atribuțiilor de serviciu, acțiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranța statului. La rândul său, V.M. a transmis datele și numele persoanelor față de care s-au emis mandate de siguranță națională mai departe, lui B.G. și S.M.
3. Prin rechizitoriul nr. 336/P/2012 din 3 aprilie 2013, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, în stare de libertate, și anume: T.A.S. (fost deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unui partid politic) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în legătură cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și la art. 290 C.pen.; instigare la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 39/2003 și la art.17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.M.V. (asociat și administrator al SC M.E. SRL), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; șantaj, prevăzut de art.17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.194 alin.(1) C.pen.; spălare a banilor, în formă continuată (3 acte materiale), art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; delapidare prevăzută de art. 2151 alin.(1) C.pen.; uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen.; asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 39/2003 și la art.17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic.art. 33 lit.a) C.pen.; V.M., pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 26 raportat la art. 2151 alin.(1) C.pen.; instigare la infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 25 rap. la art. 2151 alin.(1) C.pen.; complicitate la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002; instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzut de art. 25 raportat la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; E.A.C. (reprezentant al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin.(1) C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen.; asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. rap. la art. 8 din Legea nr. 39/2003; complicitate la infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2151 alin.(1) C.pen.; complicitate la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; G.D. (reprezentant al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin.(1) cu aplicarea art. 37 alin.(1) lit.a) C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzut de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 37 alin.(1) lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen.; asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin.(1) lit.a) C.pen.; complicitate la infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 26 raportat la art. 2151 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 37 alin.(1) lit.a) C.pen.; complicitate la infracțiunea de spălare a banilor (comisă de același autor), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, inculpații T.A.S. și C.M.V. au constituit o asociere pentru obținerea de sume de bani prin traficarea influenței, asociere la care au aderat și inculpații V.M., E.A.C. și G.D.
În această perioadă, inculpatul T.A.S., în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unui partid politic, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (denunțător în cauză), inițial, suma de 50.000 euro, care ulterior a fost majorată la 150.000 euro. De asemenea, T.A.S. a pretins și suma de 1.100.000 lei, din care a primit, prin intermediul inculpatului C.M.V., în trei tranșe, suma totală de 374.000 lei.
Banii au fost pretinși cu ajutorul inculpatului C.M.V. care l-a constrâns prin amenințare pe denunțător să remită lui T.A.S. sumele solicitate. Pentru obținerea acestor foloase, T.A.S. a lăsat să se creadă că are influență asupra reprezentanților autorităților locale din județ, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiții în cadrul Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) și asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului cu atribuții de verificare, avizare și aprobare în derularea procedurii specifice aceluiași program, precum și asupra reprezentanților unei societăți comerciale, pentru a-i determina să deruleze o relație contractuală cu firma administrată de denunțător.
Pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume de bani, la solicitarea inculpatului T.A.S., inculpatul C.M.V., în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, a falsificat mai multe contracte comerciale, încheiate între firma denunțătorului și S.C. M.E. S.R.L., firma lui C.M.V., aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăților corespondente și justificarea acestora în evidențele contabile ale celor două societăți comerciale. Din banii proveniți în această modalitate, inculpatul C.M.V. și-a însușit din contul aparținând S.C. M.E. S.R.L., pe baza unor înscrisuri false, suma de 198.400 lei, pe care a folosit-o în interes personal și în interesul altor persoane.
Însușirea sumei de 198.400 lei de către inculpatul C.M.V. a fost justificată în contabilitate de către inculpații V.M., E.A.C. și G.D., sub aparența unor operațiuni comerciale fictive și pe baza unor înscrisuri false.
La data de 10 noiembrie 2012, inculpatul C.M.V. a primit de la denunțător suma de 50.000 lei, pentru a fi remisă inculpatului T.A.S., la cererea acestuia. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile aparținând inculpaților T.A.S., C.M.V., E.A.C. și G.D.
4. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 3/P/2013 din 25 aprilie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, în stare de libertate, și anume: N.A.T. (judecător la tribunal, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în prezent suspendat), pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. - 10 acte materiale; art. 289 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. – 5 acte materiale; art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin.(2) C.pen. - 5 acte materiale; art. 290 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. - 5 acte materiale, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; R.A.G. (fost conducător auto în cadrul C.S.M.), pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art.132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 248 C.pen. și art. 41 alin.(2) C.pen. - 10 acte materiale; art. 289 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. - 126 acte materiale; art. 291 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. - 5 acte materiale; art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. - 5 acte materiale, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în cursul perioada iulie - decembrie 2012, inculpatul N.A.T., în calitate de judecător, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a încasat nejustificat de la Consiliul Superior al Magistraturii, suma totală de 66.942 lei, reprezentând venituri din salarii și asociate (din care diurnă de detașare în sumă de 13.136,12 lei), aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială și asociate pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat (foi colective de prezență și cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detașare).
În aceeași perioadă, inculpatul R.A.G. a încasat în mod nejustificat suma de 7.668,09 lei reprezentând drepturi de natură salarială și asociate (venitul brut și contribuțiile sociale datorate de angajator) pentru cele 55 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. În vederea obținerii acestor bani, inculpatul R.A.G. a falsificat mai multe documente justificative, respectiv 55 de file din condica de prezență și 71 foi de parcurs ale autovehiculului din dotare. De asemenea, ca urmare a depunerii, la compartimentele de specialitate, a foilor de parcurs false, R.A.G. a creat în dauna Consiliului Superior al Magistraturii un prejudiciu în sumă de 5.985,18 lei, reprezentând contravaloarea combustibilului folosit în interesul său și al inculpatului N.A.T..
Consiliul Superior al Magistraturii s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele reținute cu titlu de prejudiciu pentru cei doi inculpați.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile aparținând ambilor inculpați.
5. Prin rechizitoriul nr. 123/P/2013 din 13 mai 2013 al Secției de combatere a corupției s-a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume Y.Ș. (cetățean turc, asociat unic al unei societăți comerciale), arestat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la dare de mită, faptă prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.M.A.N.A.R. (cetățean iordanian), pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că la data de 19 aprilie 2013, inculpatul B.M.A.N.A.R., la solicitarea inculpatului Y.Ș., asociat unic al unei societăți comerciale, a oferit unui înalt funcționar (denunțător în cauză) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – A.N.A.F., suma de 40.000 de euro pentru ca acesta să își exercite în mod abuziv atribuțiile de serviciu în scopul de a declanșa o acțiune de control la societăți comerciale concurente firmei inculpatului Y.Ș. și să favorizeze firma acestuia, prin încheierea unui raport de inspecție fiscală care să conțină date nereale referitoare la activitatea acestei societăți comerciale.
În principal, prin respectivul raport de inspecție fiscală, funcționarii A.N.A.F. stabiliseră că societatea coercială al cărei asociat unic era inculpatul Y.Ș. ar datora bugetului de stat suma de 32.486.352 lei, procedura de inspecție în acest caz nefiind, la acel moment, finalizată.
Având în vedere că funcționarul a refuzat oferta, inculpatul Y.Ș. a revenit, în aceeași zi, cu o altă ofertă, de 30.000 de euro, pe care a făcut-o în mod direct aceluiași înalt funcționar din cadrul A.N.A.F., în schimbul favorizării acestei societăți.
La data de 20 aprilie 2013, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a inculpatului Y.Ș. pe un termen de 29 de zile, iar față de inculpatul B.M.A.N.A.R., procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. De precizat este faptul că inculpatul B.M.A.N.A.R. a mai fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru fapte similare.
6. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 397/P/2012 din 17 mai 2013, a dispus trimiterea în judecată, a 5 inculpați, în stare de libertate, și anume: C.I. (director de cabinet în cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la infracțiunea de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 12 alin.(1) lit.b) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33.lit.a) C.pen.; M.P. (consilier ministru, la data faptelor), pentru săvârșirea infracțiunilor de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.b) teza a II-a din Legea nr. 78/2000; instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288 C.pen cu ref. la art. 17 lit.c) din Legea78/2000; uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. cu ref. la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și sustragere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 alin.(1) C.pen., toate cu aplicarea art. 33.lit.a) C.pen.; D.S. (funcționar public în cadrul unei autorități naționale), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 din C.pen. raportat la art. 254 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 din C.pen. raportat la art. 255 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33.lit.a) C.pen.; B.C. (funcționar public în cadrul unei autorități naționale), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de permitere a accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 26 din C.pen. raportat la art. 12 alin.(1), lit.b), teza a II-a din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută de art. 255 din C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; F.P.C. (fiul lui B.C.), pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art 33 lit a) C.pen.
În fapt s-a reținut că la data de 24 octombrie 2012, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a publicat pe pagina de internet a instituției un anunț pentru organizarea concursului de ocupare a funcției de consilier pentru afaceri europene în cadrul Direcției Generale Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (DGAM POSDRU) – Serviciul Evaluare Program.
Concursul urma a se derula în două etape (probă scrisă și interviu), în zilele de 6 decembrie 2012, respectiv 11 decembrie 2012. La acest examen s-au înscris trei candidați, între care și F.P.C. Pe fondul organizării acestui concurs, ca urmare a intervenției inculpatei C.I., director de cabinet ministru, inculpata M.P., consilier la cabinetul ministrului, a făcut demersuri pentru ca F.P.C. să intre în posesia subiectelor la examenul organizat de minister.
Concret, în zilele de 30 noiembrie 2012 și 3 decembrie 2012, M.P. a transmis prin poșta electronică, lui B.C., mama candidatului F.P.C., variantele de subiecte destinate susținerii probei scrise, deși până la deschiderea plicului în sala de concurs, adică până în dimineața zilei de 6 decembrie 2012, acestea aveau caracter confidențial.
După susținerea probei de concurs, la 6 decembrie 2012, lucrările au fost predate pe baza de borderou și au devenit documente oficiale aflate în păstrarea ministerului.
Deși a avut acces la subiecte, în lucrarea scrisă de concurs, inculpatul F.P.C. a oferit o serie de răspunsuri incorecte sau incomplete. Prin urmare, după predarea lucrărilor, inculpata M.P., la inițiativa lui C.I. a sustras din dosarul de concurs, anterior corectării, lucrarea cu răspunsurile incomplete sau incorecte și a înlocuit-o cu o altă lucrare rescrisă de F.P.C. în biroul și sub supravegherea sa. În acest fel, la momentul corectării, comisia s-a pronunțat prin corectarea unui înscris plăsmuit și astfel au fost asigurate șansele de reușită ale lui F.P.C..
La data de 21 decembrie 2012, F.P.C. a primit propunerea de numire în funcția contractuală de Consilier pentru probleme europene în cadrul D.G.-A.M.P.O.S.D.R.U.
În schimbul intervenției pentru fraudarea concursului în favoarea candidatului F.P.C., în zilele de 24 și 25 octombrie, inculpata C.I., a pretins, în nume propriu de la inculpata B.C., mama candidatului, sume de bani, bunuri și alte foloase. De asemenea, la data de 12 decembrie 2012, a mai pretins în mod indirect, prin intermediul inculpatei D.S., sora sa și colegă de serviciu cu B.C., mama candidatului, remiterea foloaselor.
La data de 6 decembrie 2012, în schimbul înlocuirii lucrării scrise a candidatului F.P.C. inculpata C.I. a pretins de la B.C. foloase pentru M.P., solicitare făcută tot prin intermediul lui D.S.
7. Prin rechizitoriul nr. 120/P/2013 din 20 mai 2013, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului F.E.V. (primar de municipiu, la data faptelor), pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că la începutul anului 2013, primăria municipiului a încredințat unei firme de arhitectură un proiect cu denumirea „Reorganizarea și amenajarea spațiului public central din municipiul Râmnicu Vâlcea”, având ca obiect amenajarea unei piețe publice, a unei parcări subterane și a unui pasaj pietonal în această localitate. Costul serviciilor de proiectare a fost fixat la suma de aproximativ 200.000 euro.
În luna ianuarie 2013, inculpatul F.E.V. i-a pretins administratorului firmei de arhitectură, denunțător în cauză, firmă căreia îi fusese încredințat contractul de prestări de servicii în valoare de 200.000 de euro, un procent de 10% din această sumă, în schimbul semnării tuturor actelor ce intrau în atribuțiile sale de serviciu în legătură cu încheierea, derularea și executarea contractului de prestări servicii.
După finalizarea lucrărilor menționate în contractul de prestări de servicii și după plata unei prime tranșe din banii datorați de primărie, la data de 22 aprilie 2013, inculpatul F.E.V., i-a pretins aceluiași denunțător să îi remită, printr-un intermediar, suma de 50.000 lei pentru ca în schimb să semneze documentele care condiționau efectuarea plății celei de-a doua tranșe către firma denunțătorului, în contul prestării de servicii al căror beneficiar era primăria municipiului.
De asemenea, inculpatul i-a mai solicitat aceluiași denunțător să mai achite și suma de 40.000 lei, disimulată într-un contract de sponsorizare, după plata ultimei tranșe pentru prestarea serviciilor de către firma denunțătorului.
La data de 25 aprilie 2013, conform înțelegerii anterioare, denunțătorul i-a remis inculpatului F.E.V., prin intermediar, suma de 50.000 lei, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
8. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 169/P/2013 din 3 iulie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume C.D. (procuror șef birou în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în prezent suspendat din funcție), arestat pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; art. 254 alin.(1) C.pen raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și pentru infracțiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; T.D.V. (om de afaceri), pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; A.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen raportat la art. 254 alin.(1) C.pen; complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în perioada 22 – 23 mai 2013 și la data de 1 iunie 2013, inculpatul C.D., în calitate de procuror șef birou în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în schimbul efectuării unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, și anume, neadoptarea unor măsuri de protecție minimale care să asigure conspirativitatea unor activități de percheziție pe care autoritățile judiciare germane intenționau să le desfășoare în municipiu, a pretins și primit de la inculpatul T.D.V., atât în mod direct cât și prin intermediul inculpatei A.M., materiale de construcție și amenajarea spațiului, în valoare totală de 6.144 lei, bunuri destinate unui imobil aparținând unei societăți comerciale la care asociat este fiul magistratului. Perchezițiile fuseseră planificate în perioada 3 – 5 iunie 2013 la domiciliile a trei persoane din anturajul omului de afaceri T.D.V., cercetate pentru evaziune fiscală, într-un dosar aflat pe rolul autorităților judiciare germane.
În perioada februarie - iunie 2013, cei trei au fost avertizați de procurorul C.D., prin intermediul lui T.D.V. și A.M., că domiciliile le vor fi percheziționate, asigurându-le astfel timpul necesar pentru a distruge și ascunde documente sau alte bunuri compromițătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, ori pentru a putea părăsi teritoriul țării, zădărnicind astfel urmărirea penală efectuată de autoritățile germane.
Pe lângă acestea, în perioada septembrie – noiembrie 2012, în calitate de procuror șef birou în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, C.D. a pretins și primit de la T.D.V., un autoturism în valoare de 16.300 euro, în schimbul asigurării unei protecții necondiționate, prin neadoptarea măsurilor legale ori prin furnizarea de informații confidențiale, în situația în care împotriva lui T.D.V. ar fi fost inițiate proceduri judiciare de organele judiciare române ori, prin intermediul acestora, de organe judiciare din afara României. Pentru a disimula că magistratul este adevăratul proprietar, autoturismul a fost înmatriculat pe numele soacrei sale.
În vederea confiscării sumelor și foloaselor obținute prin infracțiuni, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului C.D. până la concurența sumei ce reprezintă obiectul celor două infracțiuni de luare de mită.
9. Prin rechizitoriul nr. 388/P/2012 din 4 iulie 2013, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 23 inculpați, din care 5 în stare de arest preventiv, și anume D.V. (judecător la tribunal), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; cinci infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată (2 acte materiale), prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., trei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.A.A. (judecător la tribunal), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000; trafic de influență, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000; și trei infracțiuni informatice, prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; P.D.C. (avocat), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; două infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 257 C.pen. raportat la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000; cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 9 din aceeași lege; complicitate la comiterea a trei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și la art. 7 alin.(1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și la art. 9 din aceeași lege, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; N.L.M., arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (3 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; a zece infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., art. 257 C.pen. raportat la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; T.M.V., pentu săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.; complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și la art. 9 din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 37 lit.a) C.pen.; complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.M. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de cumpărare a influenței, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 37 lit.a) C.pen.; S.M. (fratele numitului S.D.), arestat, pentru săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; R.I.A. (avocat), pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; D.C.I. pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; V.S. (grefier-arhivar la tribunal), pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 și art. 9 din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și la art. 7 alin.(1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; N.I. (grefier la tribunal), pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003 și două infracțiuni informatice, prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; P.D. (soția inculpatului P.D.C.), sub aspectul comiterii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003; cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 9 din aceeași lege; complicitate la comiterea a trei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și la art. 7 alin.(1) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) și art. 9 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.B.M. (soțul avocatei R.I.A.), pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; N.P. pentru săvârșirea a patru infracțiuni de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit.b) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; infracțiunea de șantaj comisă în legătură cu infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 17 lit.d)1 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 37 lit.b) C.pen. și complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit.b) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; M.Ș., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; D.L.G., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; B.P.G., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen. și la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000; D.D. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen. și la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000; A.S.C. pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare a influenței, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; E.C.L., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; I.T.V., pentru comiterea infracțiunii de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; P.D., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, în cursul anului 2011, inculpatele D.V. și C.A.A., în calitate de judecători la tribunal, au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat inculpații P.D.C. (avocat), C.A. și V.S., (grefier-arhivar la tribunal), în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție judiciară și informatice, urmărindu-se obținerea de beneficii materiale. Gruparea era sprijinită de inculpații N.L.M., T.M.V., P.D. și N.I.
În acest context, mituitorii sau cumpărătorii de influență accesau, în mod direct sau prin alte persoane interpuse, gruparea infracțională.
Inculpatele D.V. și C.A.A. se foloseau de calitatea de magistrați pentru a promite pronunțarea hotărârilor judecătorești dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influență, în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale. Magistratul C.A.A. apela la prerogativele sale de președinte de secție (la data faptelor) și, în conlucrare cu grefierii V.S. și N.I., asigura manipularea sistemului informatic ECRIS, astfel încât să fie eludată repartizarea aleatorie, iar dosarele vizate să fie distribuite la completele de judecată din care făceau parte cele două judecătoare ori la alte complete considerate favorabile. De asemenea, D.V. se prevala de pretinsa influență pe care susținea că o are asupra unor judecători de la Curtea de Apel București, pentru obținerea unor soluții favorabile.
Pe de altă parte, inculpații P.D.C., C.A. și V.S. aveau înțelegeri stabilite cu alte persoane, cum este cazul lui T.M.V., N.L.M. și P.D., soția avocatului, care îi ajutau să identifice „clienți” (persoane interesate să „cumpere” prin darea unei sume de bani, soluții favorabile în cauze penale) sau să îi convingă pe aceștia de caracterul sigur al obținerii beneficiului urmărit. De asemenea, ajutorul dat de către membrii grupării consta în contactarea beneficiarilor soluțiilor „cumpărate”, luând de la aceștia foloasele pretinse și asigurând, uneori, remiterea sumelor de bani către cele două judecătoare.
Concret, în perioada august 2012 – februarie 2013, inculpatul S.M., prin încercări repetate de corupere a magistraților, a urmărit să obțină o soluție definitivă de punere în libertate a fratelui său, S.D., judecat în stare de arest preventiv pentru infracțiuni asimilate corupției. Demersurile întreprinse au vizat obținerea unei hotărâri judecătorești definitive favorabile, la judecarea recursurilor pronunțate inițial la fond.
Astfel, în august 2012, avocatul P.D.C., acționând în cadrului grupului infracțional menționat, i-a promis judecătorului D.V., prin intermediul soției sale, P.D., că îi va da o sumă de bani, în schimbul unei soluții favorabile, lucru pe care magistratul l-a acceptat. Anterior, fusese identificată persoana care urmărea o hotărâre judecătorească favorabilă, respectiv S.M., suma fiind negociată la 150.000 euro, prin intermediul lui D.D. și B.P.B. O parte din bani au și fost primiți ulterior negocierii de avocatul P.D.C., însă, din pricină că repartizarea dosarului la secția dorită de gruparea infracțională, precum și pronunțarea unei soluții favorabile mituitorului au eșuat, banii au fost returnați.
În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013, inculpatul S.M. a reluat demersurile de obținere a unei hotărâri judecătorești de punere în libertate a fratelui său, S.D., prin intermediul avocaților P.D.C. și R.I.A., în contextul în care judecătorul D.V. acceptase deja să dea o soluție favorabilă, în cazul în care dosarul ar fi fost „dirijat” la completul ei.
Astfel, la data de 14 ianuarie 2013, dosarul respectiv a fost repartizat la completul din care făceau parte judecătorii D.V. și C.A.A. Această repartizare a fost efectuată fraudulos de C.A.A., președinte al secției, care a introdus și a modificat în sistemul ECRIS date informatice (complexitate și parametri de timp), fără drept (cu depășirea limitelor autorizării), astfel încât caracterul aleatoriu al distribuirii a fost eludat, iar dosarul a fost repartizat la singurul complet care devenea în acest fel eligibil. În ziua repartizării dosarului, grefierul V.S. a primit o primă tranșă de 1.500 euro din suma de 5.000 euro, promisă în schimbul „dirijării” dosarului, de la avocatul P.D.C., iar în ziua următoare a primit și diferența de 3.500 euro de la avocatul R.I.A.
Practic, demersurile de influențare a hotărârii judecătorești care urma să se pronunțe în dosarul în care se judeca noul recurs împotriva menținerii arestării preventive a lui S.D., au fost efectuate în paralel, pe două „filiere”:
a) prin intermediul avocatului P.D.C. și al soției acestuia, P.D., de la care, în cursul lunii ianuarie 2013, judecătorul D.V. a primit suma de 45.000 euro, cu titlu de mită, pentru a pronunța o soluție favorabila lui S.D.. De asemenea, la data de 21 ianuarie 2013, a mai primit 10.000 euro de la P.D., lăsând să se creadă că își va exercita influența și asupra unei colege din același complet, pentru a o determina să pronunțe o soluție favorabilă.
b) alternativ și în același scop, judecătorul D.V. a acceptat de la avocatul R.I.A., prin intermediul judecătorului C.A.A. și al grefierului V.S., promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro.
Pentru că demersurile de punere în libertate a lui S.D. au eșuat și de această dată, D.V. i-a restituit avocatului P.D.C. suma de 55.000 euro.
Ulterior, demersurile de punere în libertate a lui S.D. au continuat, cu ocazia unui nou recurs, aflat la un alt complet. Astfel, în cursul lunii februarie 2013, judecătorii C.A.A. și D.V. au acceptat promisiunea remiterii unei noi sume de 60.000 euro, din care aceasta din urmă a și primit suma de 40.000 euro de la S.M., fratele lui S.D., lăsând să se creadă că are influență asupra învestiți cu judecarea dosarului, pentru a-i determina să pronunțe o soluție de punere în libertate. Banii au fost primiți prin intermediul grefierului V.S., cu complicitatea inculpaților R.I.A. și B.B.M.
În cursul lunii decembrie 2012, inculpata D.V. a primit, cu ajutorul colegei sale C.A.A., judecător la aceeași secție penală, suma de 32.500 euro și, totodată, a acceptat promisiunea remiterii ulterioare a încă 15.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile în trei cauze penale. Unul dintre dosare avea ca obiect o contestație în anulare, iar în celelalte două dosare se formulaseră plângeri față de prelungirea unor măsuri preventive. Cele două plângeri fuseseră soluționate favorabil de către completul judecătorului C.A.A., dar fuseseră atacate cu recursuri de procurori. Pentru a eluda caracterul aleatoriu al distribuirii dosarului privind cele două plângeri și pentru a asigura repartizarea la completul său, la data de 27 noiembrie 2012, inculpatele C.A.A. și N.I. au introdus și au modificat date informatice (parametri de timp), fără drept (cu depășirea limitelor autorizării).
În perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, inculpata D.V. a mai primit, cu complicitatea lui C.A. și N.L.M., suma de 11.500 euro (provenită de la P.D.) și, totodată, a acceptat, cu ajutorul acelorași doi complici, promisiunea remiterii sumei de aproximativ 20.000 euro (provenită de la I.P.V.), foloase în schimbul cărora a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători de la Tribunalul București, precum și de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile în alte trei cauze penale, respectiv punerea în libertate a unor persoane arestate preventiv.
În perioada octombrie 2012 – februarie 2013, judecătorul D.V. a acceptat promisiunea avansată de avocatul P.D.C., atât în mod direct, cât și prin intermediul soției sale P.D., de remitere a unei sume de bani neparticularizate, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a unui bărbat care era judecat în stare de arest preventiv, într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov. Aceasta, în condițiile în care avocatul P.D.C. primise suma de 100.000 lei de la soția bărbatului arestat. Având în vedere că rezultatul nu a fost cel urmărit, P.D.C. a înapoiat cei 100.000 lei.
În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013, judecătorul D.V. a acceptat promisiunea avansată de avocatul P.D.C., atât în mod direct, cât și prin medierea soției acestuia, P.D., de remitere a unei sume de bani neparticularizate (în condițiile în care avocatul primise suma de 25.000 euro de la două persoane), pentru a pronunța o hotărâre de punere în libertate a soților acestora.
În perioada decembrie 2011 – februarie 2012, acționând în cadrul grupului infracțional, avocatul P.D.C. a pretins și primit suma de 25.000 euro de la D.C.I., lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Curtea de Apel București învestiți să judece un recurs formulat de fratele lui D.C.I., astfel încât magistrații să dispună punerea în libertate a bărbatului.
Ulterior, în perioada iulie 2012 – martie 2013, avocatul P.D.C. a mai pretins, atât în mod direct, cât și cu ajutorul lui D.C.I., suma de 150.000 euro (pretinderea fiind ulterior modificată la 50.000 euro și, respectiv, 13.000 euro și, apoi, prin adăugarea sumei de 80.000 euro), din care a primit, direct și prin medierea aceluiași complice, de la doi denunțători, sumele de 13.000 euro, 28.000 euro, 10.000 USD și 15.000 euro, precum și diferite bunuri, lăsate ca garanție în temeiul pretinderii. În schimb, a lăsat să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Tribunalul București și de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre de punere în libertate a unuia dintre denunțători, cercetat într-un dosar al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În perioada 2011 - 2012, acționând în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, C.A. a promis intermedierea obținerii unor soluții favorabile, în schimbul unor sume de bani, în anumite cauze penale în beneficiul lui C.M., M.Ș. și N.P., sau a unor persoane din anturajul acestora. Persoana despre care inculpata C.A. susținea că are posibilitatea să soluționeze favorabil dosarele în care erau cercetate persoanele de mai sus era inculpata D.V., judecător. Persoanele care au remis sume de bani sau au promis bani în schimbul influenței, în acest context, sunt E.C.L., D.L.G., T.M.V., A.S.C., N.P. și M.Ș. (ultimii doi și beneficiari și intermediari a influenței în favoarea altor persoane).
Spre exemplu, în cursul lunii aprilie 2011, C.A. a pretins și primit, prin intermediar, suma de aproximativ 15.000 euro de la E.C.L., lăsând să se creadă că are influență asupra inculpatei D.V., pentru a o determina să pronunțe o soluție favorabilă lui C.M., judecat la acea vreme în stare de arest preventiv. În paralel, la data de 27 aprilie 2011, pentru a eluda caracterul aleatoriu al distribuirii dosarului și pentru a asigura repartizarea la completul judecătoarei D.V., judecătoarea C.A.A. a introdus și a modificat date informatice (parametri de timp), fără drept (cu depășirea limitelor autorizării).
Se poate remarca faptul că, în dinamica modului de operare utilizat, se creau premisele cooptării în grupul infracțional organizat a noi membri, prin cointeresarea materială (remiterea unei părți din foloasele pretinse), în scopul aducerii altor „clienți”. Spre exemplu, C.M. a beneficiat, mai întâi, prin intermediul lui C.A., de obținerea unei hotărâri judecătorești de punere a sa în libertate, pentru ca apoi să îl ajute și pe A.S.C. să cumpere influența, prin mijlocirea aceleiași persoane, în beneficiul fratelui său. De asemenea, inculpatul N.P. a „cumpărat”, prin medierea lui C.A., o soluție de achitare a sa, la fond, după care l-a convins să devină „client” și pe M.Ș., încercând, totodată, să perfecteze același gen de „afacere” și în privința judecării apelului în dosarul său, dar și a unei alte cauze în care au fost puse sub acuzare rude de-ale sale.
În vederea confiscării extinse a bunurilor inculpaților C.A.A., C.A., N.L.M., D.V., P.D.C., T.M.V., P.D. și V.S., s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor și a sumelor de bani deținute de aceștia, iar în vederea confiscării speciale a sumei de 232.000 euro și respectiv de 40.000 euro, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului S.M., respectiv, a inculpatului M.Ș.
10. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 280/P/2012 din 27 septembrie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 75 inculpați, respectiv, D.N.V. (secretar general al unui partid politic - la data săvârșirii faptelor, în prezent, deputat și vicepremier), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000; P.S.C. și P.M.M. (membri birou electoral), pentru autorat, prevăzut de art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; B.C. (președinte birou electoral) și D.C.L. (consilier local), ambii pentru instigare, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; C.N., F.M., R.I., T.C. (membri birou electoral), pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; V.M. (președinte), B.I., M.A., C.V., S.L.E., B.T.R., Z.M.M. (membri birou electoral), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; U.I. (președinte), B.G.T., I.I. (membri), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; C.C. (președinte), F.M., R.D., E.V., N.D., M.A., P.I. (membri), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; D.I. (președinte), P.I., P.M., D.N.S., T.N., M.D., C.C. (membri), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; F.A.F., B.N., F.I.D., V.T.D., S.M. (membri), pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; P.C. (președinte), M.I., M.D., M.V., P.M.F., L.P., L.L.C. (membri), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; D.I., N.M. (membri), pentru autorat, prevăzut de art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; N.A.M. pentru autorat și sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000 și art. 242 pct.1 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.I. (președinte) și R.O.I., P.G., N.I.P., C.T. (membri) pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; S.V. (președinte), pentru complicitate și două infracțiuni de purtare abuzivă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000, art. 250 alin.(1) și (2) C.pen. și art. 250 alin.(1) și (3) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.C., H.M., B.S., M.M.F., S.S., T.I. (membri), pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; Z.A.M. (președinte) și V.D., V.A., B.P., F.T., I.M. (membri), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; F.C. (președinte), Ș.M., L.A.I., S.E., N.N., C.G.D., C.M. (membri), toți pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 55 alin.(1) din Legea nr. 3/2000; R.D. (primar de comună) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 pct.1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și M.M. (membru birou electoral) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale, prevăzută de art. 254 pct.1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 26 C.pen. raportat la art. 55 pct.1 din Legea nr. 3/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în calitate de secretar general al unui partid politic, inculpatul D.N.V., cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume, îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale. În acest sens, D.N.V. a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În concret, folosirea influenței și autorității s-a făcut în următoarele modalități:
a) Ca un prim pas, inculpatul D.N.V., în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale.
b) În paralel, inculpatul D.N.V. a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege, către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid. Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea unui număr telefonic dedicat ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr, o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții „coordonatori județeni” sau „coordonatori”) să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile de votare, precum și să introducă manual astfel de date pe anumite portale.
Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic respectiv, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor. Acest sistem informatic asigura: comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne; comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege; obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului.
c) De asemenea, D.N.V. a trasat sarcini unor apropiați ai săi să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare de care asigura validarea referendumului.
Demersul infracțional al inculpatului D.N.V. a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători (prevăzută de art. 55 alin.1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului), infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare - președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat, în principal, în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor.
11. Prin rechizitoriul nr. 129/P/2013 din 30 septembrie 2013 al Secției de combatere a corupției s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 8 inculpați, din care 3 persoane juridice, și anume: A.G.S. (director general societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin.(2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000; V.D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000; V.C.R. (asociat la societăți comerciale), pentru complicitate la infracțiunea de șantaj, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000; M.G.D. (director general societate comercială), pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de șantaj, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000; P.Ș. (președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală-A.N.A.F., la data faptelor, avocat suspendat), pentru comiterea infracțiunii de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000; SC A.3 SA, SC A.T.G. SA și SC I.P. SA (persoane juridice), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 191 C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC A.T.G. SA, inculpatul A.G.S. a exercitat în mod repetat și gradual acte de constrângere asupra unui acționar al unei societăți comerciale (parte vătămată), amenințându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupție, astfel încât să îl determine să urmeze conduita impusă de inculpat.
În mod concret, inculpatul A.G.S. a exercitat acte de amenințare cu publicarea, prin intermediul entităților media, a unor documente care, în opinia sa, argumentau o pretinsă faptă de corupție săvârșită de partea vătămată, în situația în care acesta nu ar fi acceptat semnarea unui contract de retransmisie a posturilor de televiziune aparținând SC A.T.G. SA la un preț dorit de inculpat. Semnarea contractului în condițiile impuse de inculpat, respectiv la o valoare 6.480.000 euro/an, pe o durată de 5 ani, ar fi garantat stingerea litigiilor existente pe rolul instanțelor, oprirea campaniei media împotriva societății pe care o reprezenta partea vătămată și a persoanelor din conducerea acelei societăți.
Actele de constrângere, prin amenințare, s-au exercitat: verbal, prin afirmații legate de perspectiva declanșării unui scandal mediatic; prin intermediul unui spot publicitar prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupție în care ar putea fi implicată partea vătămată. Acest spot publicitar a fost realizat din dispoziția inculpaților V.C.R. și A.G.S. la data de 8 mai 2013 și a fost difuzat în perioada 9 - 30 mai 2013 cu o frecvență de 5 ori pe zi (în total de 401 ori) de toate posturile TV aparținând SC A.T.G. SA și SC A.3 SA prin înscrisuri având caracter de somație, emise de către SC I.P. SA , semnate de M.G.D., în calitate de director general și trimise către partea vătămată și către alte persoane, prin care, sub pretextul desfășurării unei anchete jurnalistice, se solicitau relații privind împrejurarea care făcea obiectul șantajului. În contextul activităților descrise mai sus, cu ocazia mai multor întâlniri, inculpatul A.G.S. i-a reamintit părții vătămate că singura posibilitate de a evita efectele negative produse de o campanie media privind persoana sa și, implicit, activitatea pe care o desfășoară în cadrul societății este semnarea contractului cu SC A.T.G. SA, în condițiile impuse. Informațiile pe care s-a sprijinit A.G.S. pentru a exercita actele de șantaj la adresa părții vătămate au fost obținute de la inculpatul P.Ș., președinte al A.N.A.F. la acea dată. Astfel, în luna februarie 2013, acesta din urmă i-a remis lui A.G.S. un set cu documente provenind de la angajați ai Gărzii Financiare, în condițiile în care, în calitatea sa de președinte al A.N.A.F., era obligat să asigure confidențialitatea informațiilor obținute, în virtutea funcției, de la angajați. În acest fel, P.Ș. i-a asigurat lui A.G.S. un ascendent în discuțiile cu partea vătămată și, totodată, un potențial subiect de presă, iar pentru sine ulterior, a obținut promisiunea că va fi sprijinit pentru menținerea în funcția de președinte al ANAF.În perioada menționată, inculpatul V.D., prin demersurile sale, a sprijinit acțiunile desfășurate de A.G.S. care erau menite să mențină și să accentueze starea de presiune psihică asupra părții vătămate. Demersurile de sprijin s-au făcut în mod direct, prin discuții și îndrumări adresate inculpatului A.G.S. și indirect, prin intermediul fiicei sale, inculpata V.C.R.. La rândul său, inculpatul A.G.S. l-a informat constant, fie direct, fie prin V.C.R., despre stadiul acțiunilor de șantajare și despre poziția părții vătămate.
Prin intermediul site-urilor I.M. și J.N., deținute de SC I.P. SA, inculpatul M.G.D., în calitatea sa de director general, a girat publicarea unor știri negative la adresa societății reprezentate de partea vătămată, în scopul susținerii actelor de șantaj exercitate de inculpatul A.G.S.. De asemenea, a acceptat și a semnat înscrisurile trimise la data de 24 aprilie 2013 către partea vătămată și către alte persoane, în condițiile în care acestea nu vizau niciun fel de investigație jurnalistică, ci erau acte de constrângere prin amenințare cu publicarea detaliilor unor pretinse fapte de corupție. La data de 23 aprilie 2013, la luarea deciziei de trimitere a acestor înscrisuri a participat și inculpata V.C.R.
În contextul sprijinului acordat activităților exercitate de inculpatul A.G.S. pentru și în numele SC A.T.G. SA, se înscriu și emisiunile difuzate, începând cu data de 30 mai 2013, de postul de televiziune SC A.3 SA, în sensul în care s-a urmărit exonerarea de răspundere penală a inculpatului, denigrarea sistemului judiciar, vizând influențarea deciziei magistraților în ceea ce privește urmărirea penală și judecata măsurilor preventive în prezenta cauză penală.
12. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 266/P/2013 din 4 octombrie 2013, a dispus trimiterea în judecată, a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume: R.C. (director executiv al Administrației Județene a Finanțelor Publice –A.J.F.P.), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; M.A.C. (inspector fiscal) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și F.A.B. (inspector fiscal) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că la data de 5 septembrie 2013, inculpatul R.C., director executiv la A.J.F.P., fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a acceptat promisiunea unui administrator de societate comercială (persoană denunțătoare), de remitere a unei sume de minimum 20.000 lei, în schimbul semnării unor documente care deblocau conturile societății respective. Promisiunea i-a fost transmisă lui R.C. prin intermediul inculpaților M.A.C. și F.A.B., inspectori, care, ulterior, i-au transmis persoanei denunțătoare acordul directorului, precum și faptul că acesta, în schimbul promisiunii făcute, a semnat documentul necesar la unitatea bancară pentru deblocarea contului societății. Urma ca ulterior, denunțătoarea să retragă suma destinată directorului A.J.F.P. și să o remită prin intermediul celor doi inspectori.
La data de 10 septembrie 2013, inculpații F.A.B. și M.A.C. au primit de la persoana denunțătoare suma de 30.000 lei, conform înțelegerii anterioare, iar în aceeași zi M.A.C. i-a remis inculpatului R.C. suma de 30.000 lei, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante. La data de 11 septembrie 2013, Tribunalul București, la cererea procurorilor, a dispus arestarea preventivă a inculpatului R.C. pe o perioadă de 29 de zile.
13. Prin rechizitoriul nr. 298/P/2013 din 12 noiembrie 2013, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, în stare de arest preventiv, și anume: M.I. (membru în Consiliul de Supraveghere al S.C. Hidroelectrica S.A și consilier al ministrului delegat pentru Energie din cadrul Guvernului României), pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; B.E. (membru în Directoratul S.C. Hidroelectrica S.A și coordonator al Direcției de Marketing Furnizare), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen raportat la art. 254 alin.(1) C.pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen raportat la art. 255 alin.(1) C.pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în cursul lunii octombrie 2013, inculpatul M.I., în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica S.A și consilier al ministrului delegat pentru Energie din cadrul Guvernului României, a promis suma de 1.400.000 euro unui alt membru din același consiliu, pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru perioadă de 4 ani, prin care Hidroelectrica S.A să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică unei societăți comerciale. Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societății Hidroelectrica. Promisiunea de dare de mită a fost făcută cu ajutorul inculpatului B.E., membru în Directoratul Hidroelectrica S.A și coordonator al Direcției de Marketing Furnizare din cadrul aceleiași companii. Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice. Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte M.I.. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte și B.E.
14. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr. 111/P/2013 din 15 noiembrie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpați, din care 5 în stare de arest preventiv, și anume: C.V. (judecător la curtea de apel), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000; instigare la infracțiunea de spălare a banilor, comisă în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002, republicată; înșelăciune, în formă continuată (65 acte materiale), art. 215 alin.(1) și (2) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (65 acte materiale), prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.F. (fiul judecătoarei C.V.), arestat pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000; B.L. (avocat în Baroul Sibiu) arestat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în legătură directă cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.D. (consultant financiar), arestat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; P.C.I. (economist), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în legătură directă cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și la art. 290 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.M. (consultant în investiții financiare) arestat preventiv în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în forma participației improprii și în legătură directă cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 25 C.pen. cu referire la art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și la art. 290 C.pen.; complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; D.A. pentru săvârșirea a șase infracțiuni de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; complicitate la luare de mită, art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000; fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 acte materiale), comisă în legătură directă cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în legătură directă cu infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și la art. 290 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; Z.G. (avocat), pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000; C.M., pentru săvrâșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată (50 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (50 acte materiale), prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în cursul lunii februarie 2012, inculpata C.V., în calitate de judecător la curtea de apel, a primit, prin inculpata D.A., suma de aproximativ 630.000 euro de la inculpatul S.D., pentru a pronunța, împreună cu ceilalți doi membri ai completului de judecată o soluție de admitere a contestației în anulare formulate de S.D., într-un dosar în care fusese condamnat la 7 ani închisoare (fraudarea Băncii Internationale a Religiilor). Banii au fost primiți prin medierea lui S.M. (fratele lui S.D.) și a inculpatei P.C.I.
La 22 februarie 2012, completul din care a făcut parte C.V., a pronunțat decizia prin care a fost înlăturată pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare aplicată inculpatului S.D. în dosarul privind fraudarea Băncii Internaționale a Religiilor. În scopul menționat, anterior pronunțării deciziei, D.A. a pretins de la S.D. suma de 2.500.000 euro, diminuată ulterior, succesiv, la 2.000.000 euro și, respectiv, la 1.500.000 euro. Din banii pretinși, D.A. a primit 1.200.000 euro de la S.M., care s-a preocupat împreună cu inculpata P.C.I. de procurarea banilor. Pentru a disimula originea ilicită a banilor primiți (suma de aproximativ 630.000 euro) judecătorul C.V. a determinat-o pe sora sa să schimbe o parte din banii primiți sub formă de mită (prin cumpărare pe numele surorii sale, la data de 12 septembrie 2012, a unui apartament, la prețul de 636.642,8 lei). Raportat la intervențiile făcute în favoarea inculpatului S.D. (în dosarul fraudării B.I.R.) prima faptă de corupție, în ordinea cronologică a evenimentelor, s-a consumat în perioada februarie – martie 2011, când inculpata D.A. a pretins suma de 500.000 euro de la inculpatul S.D., lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Curtea de Apel București, care intrau în compunerea completului învestit să soluționeze recursul, în dosarul în care acesta era judecat pentru fraudarea B.I.R. În condițiile în care S.D. refuzase propunerea inițială și după ce a primit decizia definitivă de condamnare șapte ani închisoare, D.A. a pretins din nou, de la inculpatul S.D., în perioada august – septembrie 2011, suma de 500.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe în beneficiul acestuia o hotărâre favorabilă, constând în admiterea unei contestații în anulare și înlăturarea pedepsei definitive de 7 ani închisoare. Ulterior, D.A., a primit de la S.D., prin intermediul fratelui său S.M., suma de 500.000 euro, în scopul specificat mai sus, însă a restituit banii în întregime, întrucât, la acea dată, beneficiul promis nu a fost obținut. Demersurile în vederea intervenției au fost reluate de D.A. în a doua jumătate a anului 2011, fiind finalizate, așa cum am menționat mai sus, prin admiterea contestației în anulare, în schimbul sumei de bani. În cursul lunii iulie 2013, judecătoarea C.V. a acceptat promisiunea lui D.A. privitoare la darea sumei de 50.000 euro, iar ulterior, în ziua de 8 august 2013, a și primit acel folos prin intermediul fiului său, inculpatul C.F., lăsând să se creadă că are influență asupra unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a o determina să pronunțe o hotărâre favorabilă unei persoane, într-un dosar penal aflat în recurs. În același scop, D.A. pretinsese, în perioada 30 mai – 8 iulie 2013, suma de 60.000 euro, iar ulterior, după ce a primit o primă tranșă de 10.000 euro, a majorat folosul pretins și a solicitat diferența până la 100.000 euro. În ziua de 27 iulie 2013, D.A. a primit, cu ajutorul lui Z.G. suma pretinsă de 100.000 euro. În perioada ianuarie 2008 – iunie 2013, inculpata C.V. a indus în eroare, cu ajutorul inculpatei C.M., pe funcționarii din cadrul Departamentului economic al aceleiași instanțe, prin folosirea lunară (cu excepția lunii iunie 2010) a 65 înscrisuri pe care le-a falsificat. Înscrisurile respective atestau, în fals, faptul că C.V. deținea calitate de chiriaș în temeiul a două contracte de închiriere încheiate succesiv cu inculpata C.M. și cu o altă persoană. In acest fel, judecătoarea C.V. a obținut pentru sine și pentru C.M. un folos material injust prin compensarea ilegală a chiriei. Fapta a cauzat o pagubă de 140.064 lei în dauna Curții de Apel București.
În cursul lunii aprilie 2012, acționând în coautorat cu inculpatul B.L., D.A. a pretins suma de 350.000 euro de la S.M., lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Tribunalul București, astfel încât, la judecarea recursului, fratele său S.D. să fie pus în libertate într-un dosar în care era judecat în stare de arest preventiv. Ulterior, inculpatul B.L. a primit, în scopul anterior menționat, suma de 1.900.052 lei (reprezentând, la acea dată, echivalentul a aproximativ 420.000 euro, ce includeau cei 350.000 euro pretinși pentru coruperea judecătorilor și TVA aferentă), în temeiul unui contract fictiv de asistență juridică.
În cursul lunii iulie 2013, inculpata D.A. a pretins, prin intermediar, suma de 150.000 euro de la inculpatul S.D., prevalându-se de influența pe care a susținut că o are asupra a trei judecători, între care și inculpata C.V., astfel încât, prin fraudarea sistemului informatic ECRIS, dosarul în care fusese trimis în judecată S.M. (împreună cu alți doi judecători) să fie „dirijat” la un complet favorabil, precum și în scopul facilitării pronunțării unei hotărâri favorabile lui S.M.
Cu privire la inculpații C.V. și C.F., fiul acesteia, procurorii au dispus aplicarea dispozițiilor legale privitoare la confiscarea extinsă. În acest sens, s-a avut în vedere că veniturile totale realizate de inculpata C.V., în perioada 2007 – 2013, au fost în sumă de 925.071 lei (reprezentând 717.353 lei – venituri salariale și 207.718 lei - echivalentul a 47.500 euro - din vânzarea unui imobil) și că valoarea bunurilor dobândite de inculpată, în aceeași perioadă de timp, a totalizat suma de 1.567.039,08 lei. Din compararea veniturilor licite obținute și a averii dobândite de către inculpata C.V. în perioada de referință, reiese o diferență de 641.968,08 lei (echivalent cu 144.262,4 euro). În ceea ce îl privește pe inculpatul C.F., s-a reținut că veniturile totale realizate de către acesta, în perioada 2008 – 2013, au fost în sumă de 277.088 lei, iar valoarea bunurilor dobândite, în aceeași perioadă de timp, a totalizat suma de 330.727,6 lei (12.053,84 euro).
Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților C.V. și C.F., în vederea confiscării speciale a sumelor de 630.000 euro (bani care au făcut obiectul infracțiunii de luare de mită) și 156.351 lei (sumă cu care s-a constituit parte civilă Curtea de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune) de la inculpata C.V., pentru confiscarea extinsă a bunurilor lui C.V. (în perioada 2007 și până în prezent); pentru confiscarea extinsă a bunurilor lui C.F. (din anul 2008 și până în prezent).

Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție
1. Prin rechizitoriul nr. 88/P/2011 din 9 septembrie.2013, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.A. (europarlamentar) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și trafic de influență prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, inculpatul S.A., în calitate de membru în Parlamentul European, a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte și a votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societății comerciale pe care cele două persoane pretindeau că o susțin, pe de altă parte. La suma menționată se adăuga și suma de 4.000 euro pe zi, pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuțiilor din perioada ianuarie – martie 2011, inculpatul S.A. le-a pretins celor două persoane, potrivit înțelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influență asupra a doi deputați din Comisia juridică, a Raportorului Comisiei pentru afaceri economice și monetare din legislativul european, precum și asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienților companiei pe care cei doi susțineau că o reprezintă. În vederea încasării sumei 12.000 euro, inculpatul S.A. a emis o factură pe care a trimis-o pe e-mail uneia dintre cele două persoane.
2. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 164/P/2011 din 7 octombrie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, B.S. (asociat și administrator la S.C. L.A. S.R.L.), pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 8 alin.(1) și (2), art. 9 alin.(1) lit.b) și c) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 8 alin.(1) și (2) din Legea nr. 241/2005; spălare de bani prevăzută de art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art. 13 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., și B.F.S. (administrator la SC BB BSI SRL), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prevăzută de art. 8 alin.(1), art. 9 alin.(1) lit. b) și c) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., spălare de bani prevăzută de art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art.13 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că inculpatul B.S. a inițiat și a constituit un grup infracțional organizat, la care a aderat inculpata B.F.S., în calitate de administrator la SC BB BSI SRL, precum și alte persoane, în scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale către stat și de a obține fără drept sume de bani, cu titlu de rambursări TVA. Inculpatul B.S. a coordonat grupul prin acțiuni concrete constând în negocieri de contracte, înregistrarea documentelor contabile ale societăților SC BSI SRL, MT & I SRL, SC R.G.T. SRL, prin intermediul SC L.A. SRL (societate în care avea calitatea de unic administrator/asociat) și stabilirea sediului social/punctelor de lucru pentru toate societăților amintite la aceeași adresă. Planul infracțional conceput de inculpatul S.B. a vizat activități de evidențiere în actele contabile sau în alte documente legale a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale sau evidențierea altor operațiuni fictive pe de o parte, iar pe de altă parte obținerea, cu încălcarea legii, a unor sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul de stat. Inculpata B.F.S., sprijinită de S.B. și de alte persoane, a înregistrat în contabilitatea societății SC BB BSI SRL documente care nu au avut la bază operațiuni reale, respectiv livrări de motoare către o societate din Bulgaria, precum și cheltuieli fictive. Prin infracțiunile reținute, inculpații au cauzat bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 126.108.501 lei, echivalentul a 29.945.224 euro. Prejudiciul total a rezultat din: obținerea fără drept, de către inculpatul B.S., în calitate de administrator la SC L.A. SRL, a rambursării de TVA în sumă de 27.061.981 lei, echivalentul a 6.310.949 euro; evidențierea în contabilitate, de către inculpata B.F.S., sprijinită de inculpatul B.S., a unor cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, precum și evidențierea altor operațiuni fictive (tranzacția livrare mărfuri intracomunitare), ceea ce a condus la un prejudiciu în sumă de 99.046.520 lei, echivalentul a 23.634.275 euro.
În vederea recuperării pagubei produse prin infracțiune, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător pe bunurile imobile și conturile bancare aparținând inculpaților S.B. și B.F.S., precum și asupra bunurilor mobile și imobile ale părților responsabile civilmente, societățile SC L.A SRL, SC R.G. SRL, SC M.T.&I. SRL și BB B.S.I. SRL, controlate de S.B. De asemenea, s-a instituit sechestru asigurător și asupra sumelor aflate în/virate ulterior în conturile bancare deschise de inculpații B.S. și B.F.S. și de părțile responsabile civilmente, până la concurența sumei de 99.000.000 lei.
3. Prin rechizitoriul nr. 426/P/2011 din 27 mai 2013, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, C.O. (fost director general la Regia Autonomă – Registrul Auto Român, R.A.R.), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. și C.F.C. (director tehnic în cadrul Regiei Autonome – Registrul Auto Român), pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada 3 iunie – 16 septembrie 2008, inculpații C.O., director general al – R.A-R.A.R. și C.F.C., director tehnic, sub pretextul construirii unui poligon de încercări autovehicule, au făcut demersuri pentru achiziționarea unui teren în suprafață de 536.140 mp, situat în extravilanul comunei, la un preț de 10 ori mai mare decât valoarea sa de piață, cauzând R.A.-R.A.R. un prejudiciu în cuantum de 1.076.509 euro, reprezentând diferența dintre prețul de achiziție (1.179.508 euro) și valoarea de piață a terenului (102.999 euro) la data cumpărării. Terenul a fost achiziționat prin încălcarea procedurilor privind evaluarea ofertelor de vânzare bunuri imobile, la un preț de 2,2 euro/m2, în condițiile în care vânzătorul terenului anunțase public, prin mijloace de informare în masă, o ofertă de vânzare a terenului la prețul de 0,75 euro/m2.
De asemenea, memoriul tehnic de realizare a poligonului, semnat de inculpatul C.F.C., în calitate de director tehnic, a fost întocmit nedocumentat și nerealist, atât din punct de vedere al costurilor de amenajare, cât și al dimensiunilor. Astfel, configurația terenului pentru construirea poligonului a fost modificată de mai multe ori pentru ca, în final, să corespundă cu suprafața de teren oferită spre vânzare.
Regia Autonomă – Registrul Auto Român se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 1.076.509 euro, reprezentând prejudiciul adus regiei prin încheierea Contractului de vânzare-cumpărare a terenului. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând celor doi inculpați.

4. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 162/P/2012 din 18 iulie 2013 a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.G.C.A. (fost inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcții-I.S.C.), în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 C.pen.
În fapt s-a reținut că, la data de 22 mai 2012, inculpatul B.G.C.A., în calitate de inspector general al I.S.C., a emis către Înalta Curte de Casație și Justiție o adresă prin care I.S.C. contesta existența prejudiciului în cauza penală aflată în curs de judecare privind pe inculpații I.P.J., G.D., N.A., P.B., P.M.I., M.C.V. Inculpatul a emis această adresă la numai două zile de la numirea sa în funcție și înainte de preluarea efectivă a atribuțiilor specifice funcției de inspector general al I.S.C. De asemenea, documentul a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, a normelor interne privind circuitul documentelor și într-un sens contrar intereselor legitime ale I.S.C. Mai mult, inculpatul B.G.C.A. a premeditat săvârșirea infracțiunii, deoarece primele ordine emise de acesta în calitatea sa de inspector general al I.S.C. vizau exclusiv facilitarea transmiterii către instanță a acestei adrese prin care îi favoriza pe inculpații judecați de instanța supremă. Conform documentului semnat de inculpat, în cauza penală respectivă, I.S.C. nu ar fi înregistrat niciun prejudiciu financiar-contabil și nu s-ar fi putut constitui parte civilă în procesul penal, invocând în sprijinul afirmațiilor făcute, printre altele, un Raport al Curții de Conturi pentru anul 2004, care nu există.
În acel dosar, prin sentința penală nr. 176 din 30 ianuarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție îi obligase pe inculpații N.A, J.P.I., G.D., P.M.I., P.B. în solidar cu o societate comerciala la 3.337.452,5 lei despăgubiri civile către I.S.C. și respectiv pe inculpații J.P.I., G.D., P.M.I., P.B. în solidar cu altă societate, parte responsabilă civilmente și inculpatul V.M.C. în solidar cu altă parte responsabilă civilmente la 3.143.931,9 lei cu titlu de despăgubiri civile. În aceste condiții, adresa emisă de B.G.C.A. crea premisele administrării de probe suplimentare și venea în sprijinul apărării inculpaților. Efectele acestui document au fost înlăturate ca urmare a adresei de revenire transmisă de către I.S.C. Ulterior, prin decizia penală nr. 60 din 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a dispus condamnarea inculpaților și obligarea acestora la plata de despăgubiri civile către I.S.C. în cuantumul sumelor menționate mai sus.
5. Prin rechizitoriul nr. 402/P/2012 din 17 aprilie 2013, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, astfel: N.T.I. (fost prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, ulterior, procuror la parchetul de pe lângă tribunal), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. , asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.p. (2 acte materiale); spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, fals în declarații, în formă continuată, prevăzut de art. 292 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (4 acte materiale); N.O. (ofițer specialist din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, soția inculpatului N.T.I.), pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (3 acte materiale);asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000; participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale); fals în declarații, în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.p. (4 acte materiale); spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000; V.D.C. (procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel, fost procuror la parchetul de pe lângă judecătoria, ulterior procuror la parchetul de pe lângă tribunalul - la data comiterii faptelor), pentru luare de mită, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin.(2) C.pen.; asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000; instigare la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000; participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000; Z.A.R. (avocat), pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. ( 2 acte materiale); asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000; participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale); spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000; S.O. pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale); complicitate la infracțiunea de dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. ( 2 acte materiale ); asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000; participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000; spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în esență că, în perioada 2009 – 2010, în calitate de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, inculpatul N.T.I., cu complicitatea inculpaților N.O., soția sa, Z.A.R., avocat, și S.O., a pretins, a primit și a acceptat, de la o persoană denunțătoare, cu titlu de mită, mai multe bunuri pentru a fi soluționate dosarele penale, aflate în lucru pe rolul unității de parchet pe care o conducea, în care denunțătorul era cercetat în calitate de primar sau dosare constituite ca urmare a sesizărilor formulate de denunțător. Concret, N.T.I. și soția sa, N.O., au primit de la denunțător un teren intravilan în suprafață de 1.000 m2 și în plus, acesta din urmă le-a achitat cheltuielile de cazare în cuantum de 3.294,15 USD, ocazionate de un sejur petrecut de cei doi soți în orașul Beverly Hills din SUA și le-a remis un televizor în valoare de 8.299,90 lei.
Un al doilea lot, în suprafață de 1.000 m2, învecinat cu cel primit de cei doi soți, a revenit inculpatului Z.A.R. Tot cu această ocazie, inculpatul V.D.C., în calitatea sa de procuror al parchetului de pe lângă tribunalul, a acceptat de la același denunțător un teren intravilan în suprafață de 1.000 m2 (reprezentând un al treilea lot învecinat cu cele primite de N.T.I. și Z.A.R.) pentru a soluționa, în mod favorabil denunțătorului, un dosar penal constituit ca urmare a unei plângeri formulate de denunțător. Pentru a disimula adevărata proveniență a acestui imobil, plătit în realitate de denunțător, inculpatul V.D.C. s-a folosit de o persoană interpusă, mai precis prin intermediul mamei sale V.N., care a semnat contractul de vânzare-cumpărare. Pentru cele 3 loturi de teren a câte 1.000 m2 fiecare, la care se adaugă drumul de acces în suprafață de 707 m2, achiziționate de denunțător pentru prim-procuror, procuror și avocat, s-a achitat proprietarilor suma de 240.000 euro, iar pentru a disimula atât adevărata provenință a acestora, cât și viitorii proprietari, la momentul dobândirii imobilelor respective, inculpații N.T.I., V.D.C. și Z.A.R. s-au folosit de intermedierea inculpatului S.O., care a semnat toate contractele de vânzare-cumpărare în calitate de împuternicit al proprietarilor. În plus, pentru a crea aparența că a achitat valoarea terenului dobândit, inculpatul N.T.I. a încheiat cu Z.A.R. un contract de împrumut fictiv în valoare de 10.000 de euro. De asemenea, în cursul anului 2008, inculpatul N.T.I., în calitatea sa de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, a pretins și primit, prin intermediul avocatului Z.A.R., suma de 40.000 lei de la o persoană cercetată pentru conducerea unui autovehicul fără a avea permis de conducere, în scopul de a dispune o soluție de scoatere de sub urmărirea penală, în condițiile în care persoana cercetată fusese condamnată definitiv la pedepse cu închisoarea în regim de detenție pentru mai multe infracțiuni (tâlhărie, furt calificat, conducere fără permis), fiind în perioada de eliberare condiționată.
În perioada 2009 – 2011, cu ocazia completării declarațiilor de avere, inculpații N.T.I. și N.O. au menționat în fals că au împrumutat de la inculpatul Z.A.R. suma de 10.000 euro.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților N.T.I., N.O., V.D.C. și Z.A.R.


6. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 419/P/2011 din 28 iunie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, respectiv M.A. (fost director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu – AM POSM și la Direcția Fonduri Structurale – D.F.S. din DG AMPOSM), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (6 acte materiale) și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; F.N. (administrator al unor societăți comerciale de consultanță), în stare de arest preventiv, pentru cumpărare de influență, în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (două acte materiale) și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen.; G.V.C. (administrator al unor societăți comerciale de consultanță), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență în formă continuată prevăzutăde art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (cinci acte materiale) și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., C.D. și B.I., pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada noiembrie 2011- aprilie 2013, inculpatul M.A., în calitate de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu (A.M. P.O.S.M.) și la Direcția Fonduri Structurale (D.F.S.) din A.M. P.O.S.M., în mod repetat, a pretins și primit bani, alte foloase și a acceptat daruri de la reprezentanții firmelor conduse de inculpații F.N. și G.V.C., cu complicitatea inculpatelor C.D. și B.I., pentru a interveni pe lângă diferiți funcționari din cadrul A.M. P.O.S.M. pentru favorizarea intereselor comerciale ale grupului menționat, între care și o societate comercială..Concret, la data de 5 aprilie 2011, între reprezentanții societății comerciale și autoritatea de mediu s-a semnat un contract având ca obiect acordarea de asistență tehnico-economică pentru direcțiile și birourile de implementare din cadrul unor organisme intermediare aparținând de P.O.S.M., legat de proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă. Valoarea contractului este de 19,94 milioane de lei.
Pentru a rezolva problemele legate de ritmicitatea plăților și pentru a obține sprijinul în adjudecarea unor noi licitații pe viitor, respectiv 2014-2020, membrii asocierii infracționale au efectuat mai multe acte materiale de cumpărare a influenței directorului A.M. P.O.S.M., inculpatul M.A. În acest sens, inculpatul M.A. a pretins și primit următoarele sume de bani sau foloase: în perioada 23-25 noiembrie 2011, M.A. a primit de la F.N., prin intermediul inculpatei C.D., un ceas de mână; în perioada iulie 2012-aprilie 2013, M.A. a primit folosința gratuită a unui autoturism nou de la inculpatul G.V.C., colaborator al societății comerciale, în echivalent de 18.027 euro, cu sprijinul inculpatei B.I. în data de 6 februarie 2013, M.A. a cerut o excursie de două săptămâni în insulele Mauritius pentru două persoane (el și soția sa) pentru luna octombrie 2013 de la inculpații F.N. și G.V.C., în echivalent de 5.324 euro; în cursul lunii octombrie 2012, M.A. a pretins 30.000 lei și a primit 13.000 lei de la G.V.C., cu complicitatea inculpatei B.I. Primirea banilor a fost disimulată în contractul de prestări-servicii încheiat între M.A., ca persoană fizică autorizată, în calitate de prestator și o societate comercială, în care inculpata B.I. era administrator, în calitate de beneficiar; în perioada 16-21 februarie 2013, M.A. a acceptat direct și indirect cu titlu de dar suma de 500 lei, de la G.V.C., suma fiind remisă de inculpata B.I.
La data de 6 februarie 2013, doi dintre membrii asocierii infracționale, respectiv F.N. și G.V.C, la o întâlnire la care a participat și M.A., s-au pus de acord să constituie un fond ilicit de minimum 50.000 euro din care să plătească necuvenit funcționarii de la nivel local care fie creează probleme în derularea contractelor cu autoritățile statului, fie trebuie mituiți pentru obținerea unor astfel de contracte.
În considerarea acestor intenții, în perioada 21 februarie 2013- aprilie 2013, inculpații F.N. și G.V.C (fie împreună, fie separat) s-au întâlnit cu un funcționar din cadrul unui consiliu județean pentru a stabili condițiile de cumpărare a influenței acestuia pe lângă alți funcționari din același consiliu județean sau din cadrul unor furnizori de servicii pe plan local, ca autorități contractante, astfel ca anumite contracte să fie atribuite firmelor din grupul condus de F.N. și G.V.C. În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând inculpaților M.A. și G.V.C.
La data de 5 aprilie 2013, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaților M.A., F.N. și G.V.C.
7. Prin rechizitoriul nr. 437/P/2012 din 26 aprilie 2013, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului N.I. (administrator al unei societăți comerciale), pentru infracțiunile de schimbare a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 182 alin.(1) și (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de utilizare cu rea-credință a creditului societății, prevăzută de art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de delapidare prevăzută de art. 2151 alin.(1) și (2) C pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002, de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen., de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
S-a reținut că inculpatul N.I., în calitate de administrator al unei societăți comerciale, a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 31.519.960 lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la C.N. A.D.N.R. S.A. pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene. Suma de 31.519.960 lei încasată de la C.N. A.D.N.R. S.A. a fost utilizată în realitate pentru achitarea unor datorii restante ale societății comerciale, pentru a susține societățile din grupul de firme pe care N.I. le controla în mod direct sau prin persoane interpuse, precum și în scop personal, după retragerea unor sume în numerar. Concret, banii destinați construcției primului tronson de autostradă au fost folosiți în alte scopuri, după cum urmează: achitarea a unor datorii în valoare de 9.724.780 lei ale societăților în care inculpatul era direct interesat, între care o companie de transport aerian, plăți făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. În acest sens, inculpatul i-a determinat pe unii salariați ai sai să falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel încât să reiasă că plățile erau aferente lucrărilor la autostrada Nădlac-Arad, retragerea în numerar a sumei de 9.861.000 lei cu scopul declarat al achiziției de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive în numele societatii comerciale. Pentru a crea o aparență de legalitate a retragerilor, inculpatul N.I. a semnat personal 7 dintre aceste contracte, iar în ceea ce privește alte 20 de operațiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, N.I. i-a instigat pe unii angajați ai societatii să falsifice documente justificative.,rambursarea de dobânzi și comisioane restante totalizând 2.073.212,20 lei aferente unui contract de credit,cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară și impozit aferente achiziționării unui teren în comuna Adunații Copăceni, precum și pentru materiale, lucrări și servicii de consultanță și transport necesare proiectului de construcție, a unui complex în comuna Adunații Copăceni.
Toate aceste plăți nu au legătură cu proiectul de construcție a autostrăzii. Pentru a disimula adevărata proveniență a banilor, și anume avansul încasat de la C.N. A.D.N.R. S.A. și pentru a-i folosi în interes propriu și al societăților în care era interesat, inculpatul N.I. a trecut acești bani, pe bază de facturi ce atestau operațiuni fictive, prin anumite firme. Apoi banii s-au întors cu explicația „plată eronată” sau „plată nedatorată” în contul societății comerciale deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operațiunile de plăți aferente contractului pentru construirea autostrăzii. Suma ce a făcut obiectul operațiunilor de spălare a banilor este de 25.000.000 lei. Consecința directă a schimbării de către societate a destinației fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac-Arad o constituie nerealizarea proiectului și suspendarea plăților de către Comisia Europeană. Cu referire la activitățile care au premers adjudecarea contractului, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut că, pentru a îndeplini condițiile de participare la licitația organizată de C.N. A.D.N.R. S.A., societatea comerciala avea nevoie de susținerea celor doi asociați. În acest scop, inculpatul N.I. i-a indus în eroare pe reprezentanții celor două societăți cu privire la modalitatea în care a asigurat finanțarea proiectului, ascunzându-le faptul că a încheiat un contract de finanțare cu BCR și a cesionat toate veniturile asocierii, fără acordul lor. Astfel, sumele cuvenite nu au mai fost virate în conturile asociaților. Pentru a justifica acest lucru, inculpatul s-a prevalat de secretul bancar și a invocat presupusul refuz al BCR de a le efectua plăți în lipsa unor scrisori de garanție emise în formatul și condițiile stabilite de bancă despre care susținea că le respingea toate scrisorile de garanție. Pentru realizarea lucrărilor contractate, inculpatul N.I., în calitate de administrator al societatii comerciale, a semnat cu BCR un contract de facilitate de credit în baza căruia s-a obligat să direcționeze toate încasările rezultate din contractele atribuite în urma licitației privind proiectul Coridorul IV – Tronsonul Nădlac – Arad prin conturile deschise la BCR și să cedeze în favoarea băncii toate drepturile de încasare ce provin din contragaranțiile emise de către partenerii de asociere. Pentru a obține încheierea acestui contract, inculpatul N.I., prin utilizarea unor documente false, i-a indus în eroare pe reprezentanții BCR SA cu privire la faptul că este împuternicit de „Membrii AGA” să semneze cu banca contractul de creditare. Fraudarea BCR s-a realizat prin prezentarea la plată a unor facturi și centralizatoare de plată fictive, a unor contracte de vânzare – cumpărare terenuri cu semnături false, a unor Hotărâri ale Adunării Generale a Asociaților cu semnături falsificate, prin utilizarea frauduloasă a facilității de creditare pe documente de livrare. Astfel, pentru a obține acordarea facilității de credit pe documente de livrare, inculpatul N.I. i-a indus în eroare reprezentanții BCR, declarând în fals că are un titlu valabil asupra creanței rezultată dintr-o factură emisă către C.N. A.D.N.R. S.A., toate acestea în condițiile în care cunoștea că factura nu a fost aprobată de C.N. A.D.N.R. S.A. și a fost returnată către societatea comerciala. Mai mult, pentru ca BCR să nu procedeze conform contractului la suspendarea plăților și calcularea de penalități contractuale, societatea a prezentat la BCR o adresă falsificată din cuprinsul căreia rezultă că factura respectivă este înregistrată la C.N. A.D.N.R. S.A. împreună cu situația de lucrări confirmată, iar plata acesteia se va efectua până la data de 31 decembrie 2011.
De asemenea, în perioada iunie 2011 – noiembrie 2012, în calitate de administrator, inculpatul N.I. și-a însușit în mod nelegal suma de 79.624.828 lei, semnând pentru crearea unei aparențe de legalitate, personal sau prin împuternicit, un număr de 136 de dispoziții de plată, potrivit cărora ridicările de numerar constituie avans pentru achiziția de terenuri. O parte din acești bani, respectiv suma de 9.861.000 lei, proveneau din avansul obținut de societatea comerciala prin contractul de construire a autostrăzii Nădlac – Arad.
C.N. A.D.N.R. S.A. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.113.180.217,03 lei, reprezentând corecții, garanție de bună execuție și penalități calculate pentru valoarea avansului nerecuperat (555.972 lei).
BCR SA se constituie parte civilă în cauză cu suma de 69.298.785,36 lei (15,75 milioane euro), reprezentând prejudiciu ca urmare a încheierii și derulării contractului de facilitate de credit pentru finanțare investiții în infrastructură. Unul din asociații societății comerciale s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.512.611,65 lei, urmând ca celalat asociat să se constituie parte civilă în cauză și totodată să precizeze cuantumul despăgubirilor solicitate în fața instanței de judecată. Societatea comercială, prin lichidatorul judiciar, se constituie parte civilă în cauză, urmând să precizeze în fața instanței de judecată cuantumul prejudiciului cauzat de inculpat prin săvârșirea infracțiunilor de delapidare și utilizarea cu rea-credință a creditului societății.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au indisponibilizat terenuri aparținând inculpatului, în valoare de 7.873.486 lei.
8. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 215/P/2013 din 7 noiembrie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a 2 inculpați, respectiv, P.A. (director general adjunct Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-APIA) pentru săvârșirea infracțiunilor luare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. și trafic de influență prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și respectiv V.G.M. (director la o societate comercială), cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada mai – august 2013, inculpatul P.A., în calitate de director general adjunct la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și președinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu inculpatul V.G.M., în baza unei înțelegeri prealabile, a pretins de la denunțător un comision de 10% din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunțător, circa 5.200.000 lei (echivalentul a 1.200.000 de euro) și externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-și îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu în legătură cu procedura de achiziție pentru ulei organizată de A.P.I.A. În schimb, inculpații urmau să-și exercite influența asupra celorlalți membri ai comisiei de licitație, astfel încât ofertele formulate de către societatea denunțătorului să fie declarate câștigătoare și pentru a asigura societății susținere în ceea ce privește derularea contractelor (plăți în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate) .
Totodată, inculpatul P.A. a pretins, la data de 8 aprilie 2013, de la reprezentanții unei societăți comerciale, suma de 1.000.000 euro și subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu în sensul favorizării câștigării licitației și pentru a-și exercita influența asupra membrilor comisiei de licitație.
În aceeași perioadă, inculpatul V.G.M. a obținut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunțătorului se obliga să plătească societății comerciale unde era director, suma de 516.871,00 lei, la care se adaugă T.V.A. 124.049,04 lei și a înlesnit inculpatului P.A. semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunțătorului.
La data de 15 august 2013, inculpații P.A și V.G.M. au fost arestați preventiv de Tribunalul București, ulterior această măsură preventivă a fost prelungită până la data de 11 noiembrie 2013.

Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari
1. La data de 3 septembrie 2013, prin rechizitoriul nr. 116/P/2006 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 11 inculpați, respectiv: gl.bgd. (rez.) T.P. (fost șef al Direcției Domenii și Infrastructuri din M.Ap.N.), pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (6 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248-2481 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 33 lit.a) și b) C.pen.; participație improprie la fals intelectual (8 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (2 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246-2481 C.pen., cu aplicarea cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 41 alin. (2) C.pen. și aplicarea art. 33 lit. a) și b) C.pen.; gl.mr. (rez.) Ș.F. (fost șef al Direcției Legislație și Asistență Juridică din cadrul M.Ap.N.), pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit. a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual (2 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; gl.mr. (rez.) D.C. (fost ministru al apărării naționale), pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; gl.mr. (rez.) R.F. (fost șef al Direcției de Informații din cadrul M.Ap.N.), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (participație improprie), prevăzută. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-248/1 C.pen., cu aplicarea art. 31 alin. (2) C.pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C.pen. și aplicarea art. 33 lit. a) și b) C.pen.; participație improprie la fals intelectual (2 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246-2481 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) și b) C.pen.; gl.mr. (rez.) N.C. (fost șef al Direcției Financiare din cadrul M.Ap.N.), pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual (2 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; gl.(rez.) M.S.T. (fost șef direcție din M.Ap.N.), pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; gl. (rez.) R.Ghe. (fost șef direcție din M.Ap.N.), pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; comandor (rez.) G.Ghe. (fost ofițer M.Ap.N.), pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual (2 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; col. (rez.) V.I. (fost ofițer M.Ap.N.), pentru participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 31 alin. (2) C.pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C.pen. și aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual (2 acte materiale), prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; gl.bgd. (rez.) D.C. (fost comandant UM din M.Ap.N.), pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin. (2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 75 lit. a) C.pen. și art. 33 lit. a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin. (2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; plt.adj. (rez.) M.M. (subofițer M.Ap.N.), pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 1999 - 2005, gl.bgd. (rez.) T.P., fost șef al Direcției Domenii și Infrastructuri din Ministerul Apărării Naționale, în baza unei singure rezoluții infracționale și în mod repetat, a întocmit, în mod nelegal, adrese de repartiție a unor locuințe de serviciu și a acordat avize în vederea repartizării unor astfel de locuințe de serviciu, prin documentele astfel întocmite participând, împreună cu titularii locuințelor de serviciu, la inducerea unei stări de eroare de fapt asupra membrilor comisiilor de auditare în vederea vânzării și, respectiv, de vânzare în regim subvenționat a acestor locuințe, stare de eroare de fapt pe fondul căreia membrii comisiilor respective au întocmit, în fals, mai multe documente oficiale, în baza cărora s-au vândut locuințele în regim subvenționat celorlalți inculpați.
De asemenea, inculpații au întocmit și folosit declarații false, pe baza cărora au beneficiat de închirierea și cumpărarea locuințelor de serviciu în regim subvenționat. Ca urmare a activității infracționale desfășurate de aceștia, partea civilă, Ministerul Apărării Naționale, a suferit un prejudiciu total de 1.207.670 lei, pentru care s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În vederea reparării prejudiciului, s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând următorilor inculpați: gl.mr. (rez.) Ș.F., până la concurența sumei de 140.586,3 lei; gl.mr. (rez.) R.F., până la concurența sumei de 239.255,8 lei; gl.mr. (rez.) N.C., până la concurența sumei de 230.040,28 lei; gl. (rez.) M.S.T., până la concurența sumei de 8.286,32 lei; gl. (rez.) R.Ghe. până la concurența sumei de 175.215,67 lei; plt.maj. (rez.) M.M., până la concurența sumei de 45.514,78 lei; col. (rez.) V.I., până la concurența sumei de 60.947,25 lei; comandor (rez.) G.Ghe., până la concurența sumei de 59.124,46 lei.
Măsurile asigurătorii dispuse în cauză sunt în valoare de 958.970,86 lei.
2. Prin rechizitoriul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari nr. 79/P/2013 din data de 24 octombrie 2013, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul col. doctor M.I. (medic militar șef secție în cadrul Centrului Clinic de urgență de boli cardiovasculare al armatei), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, la data de 5 iulie 2013, inculpatul col. M.I., în calitate de medic șef secție, a pretins martorului-denunțător suma de 2.000 de euro, în scopul îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, respectiv, internarea, investigarea medicală pentru efectuarea intervenției chirurgicale asupra unui pacient, la unitatea spitalicească menționată, remiterea sumei fiind constatată în urma organizării unei proceduri flagrante, la data de 23 septembrie 2013.
De asemenea, la data de 9 septembrie 2013, inculpatul a primit de la o altă persoană suma de 3.000 lei, după îndeplinirea unui act în virtutea funcției sale și la care era obligat în temeiul acesteia, respectiv realizarea intervenției chirurgicale asupra mamei acesteia.
În cauză, s-a instituit sechestrul asigurător asupra sumei de 16.500 lei aparținând inculpatului, reprezentând obiectul infracțiunii de luare de mită.

Serviciul teritorial Bacău
Prin rechizitoriul nr. 116/P/2009 din 15 octombrie 2013, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv, G.E. (asociat unic și administrator al unei societăți comerciale), în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen., art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen., art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 37 lit.a) C.pen.; Ț.L.Ș. (asociat unic și administrator al unei societăți comerciale), în stare de libertate, pentru complicitate la infracțiunea continuată de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., și S.C. C.G. S.R.L. (persoană juridică), pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada 1 aprilie 2008 - 9 februarie 2009, inculpatul G.E., în calitate de asociat unic și administrator al inculpatei S.C. C.G. S.R.L., a urmărit sustragerea de la efectuarea verificărilor financiar-fiscale prin declararea fictivă (inexactă) a sediului societății, a omis evidențierea în actele contabile ale societății operațiunile comerciale derulate, prejudiciind bugetul de stat cu 7.778.233 lei reprezentând 4.220.405 lei – TVA și 3.557.828 lei - impozit pe profit. Totodată, a evidențiat în actele contabile ale inculpatei S.C. C.G. S.R.L. operațiuni nereale, respectiv achiziții de bunuri și prestări servicii, care au generat debite față de bugetul de stat în cuantum de 9.667.123 lei, din care 4.430.972 lei – impozit pe profit și 5.236.151 lei – TVA (plus accesorii, în total 12.182.937 lei). În final, prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională a inculpatului G.E în dauna bugetului de stat este în cuantum de 17.445.356 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA, constatat de organele fiscale cu privire la societatea comercială din Moinești și societatea comercială din Tg. Neamț;
În aceeași perioadă, inculpatul Ț.L.Ș., în calitate de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, a emis un număr de 237 facturi fiscale fictive către inculpata S.C. C.G. S.R.L., în valoare de 32.767.139,29 lei, ajutându-l pe inculpatul G.E, administratorul acesteia, să înregistreze în evidențele contabile ale societății cheltuieli nereale în sumă de 27.469.937 lei, având drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale datorate de această societate comercială bugetului de stat, în cuantum de 9.667.123 lei, din care 4.430.972 lei – impozit pe profit și 5.236.151 lei – TVA.

Serviciul teritorial Brașov
1. Prin rechizitoriul nr. 48/P/2013 din 13 august 2013, Serviciul teritorial Brașov a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv,a 2 inculpați și anume P.M.C. (administrator al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea a 14 infracțiuni de trafic de influență, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și I.A.R. (agent vânzări la o societate comercială), pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, în forma complicității, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada mai – iunie 2013, inculpatul P.M.C. a contactat telefonic și personal un număr de 14 persoane, toți administratori sau împuterniciți ai unor societăți comerciale participante la „Programul de stimulare a parcului auto național 2013” (denumit generic RABLA) derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu, i-a lăsat să înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din instituția respectivă pentru a-i determina să le obțină tichete suplimentare în etapa a doua a programului și le-a pretins în acest scop suma de 650 lei pentru fiecare tichet astfel că, în funcție de numărul de tichete solicitat de fiecare persoană, suma totală pretinsă nelegal a fost de 2.112.500 lei (echivalentul a 480.000 euro).
La solicitarea coinculpatului P.M.C., în datele de 19 și 20 iunie 2013, inculpatul I.A.R. l-a însoțit pe martorul B.M.B la sediul Administrației Fondului pentru Mediu, în scopul ridicării a 200 de tichete suplimentare și preluării de la acesta a sumei de 130.000 lei pretinsă nelegal, ocazie cu care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, iar în dimineața zilei de 20 iunie 2013 s-a întâlnit cu martorul S.M., în scopul de a-i comunica prețul de 650 lei pentru fiecare tichet suplimentar din cele 50 solicitate anterior și de a prelua de la acesta suma de 32.500 lei pretinsă nelegal.
2. Serviciul teritorial Brașov, prin rechizitoriul nr. 63/P/2009 din 23 decembrie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați, și anume, T.D.M. (administrator de fapt al unei societăți comerciale), aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor, de participație improprie la diminuarea cantităților de produse rezervă de stat, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 9 din Legea nr. 82/1992, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (9 acte materiale) și de participație improprie la dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 37 lit.b) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; C.V. (director executiv al unei structuri teritoriale a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – A.N.R.S.P.S.), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecința obținerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, în formă continuată, prevăzută de art. 248-2481 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen (6 acte materiale), de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale), de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale), de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și P.V. (referent în cadrul unei structuri teritoriale a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – A.N.R.S.P.S.), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecința obținerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, în formă continuată, prevăzută de art. 248-2481 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale), de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (11 acte materiale), de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (11 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada ianuarie 2009 - ianuarie 2010, inculpatul T.D.M. a dat dispoziție angajaților societății comerciale, al cărei administrator de fapt era inculpatul, să scoată și să valorifice, fără aprobarea A.N.R.S.P.S., zahăr din rezerva de stat aflată în păstrare la această societate, cu consecința diminuării rezervei de stat cu cantitatea totală de 6.558.794 kg zahăr (6.279.644 kg în 2009 și 279.150 kg în 2010)
În cursul anului 2009, T.D.M. i-a dat inculpatului C.V. produse alimentare, materiale de construcții și i-a achitat servicii de transport în valoare totală de 59.440,55 lei, pentru ca acesta din urmă să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privind asigurarea integrității cantitative a rezervei de stat depozitată la societatea comercială menționată anterior. În acest sens, inculpatul C.V. nu a controlat activitatea desfășurată de inculpata P.V. la sediul societății respective, a recepționat formal zahărul împrospătat, cu consecința producerii la nivelul structurii teritoriale a A.N.R.S.P.S. a unui prejudiciu în valoare de 12.559.288 lei, reprezentând contravaloarea cantității de 6.279.644 kg zahăr luată fără drept din rezerva de stat în anul 2009, a unui prejudiciu în valoare de 196.166,06 lei, reprezentând plata nelegală a unor chirii, contravaloarea serviciilor de transport efectuate în interes personal cu autoturismul de serviciu și salariul primit de șoferul său în zilele respective.
În cursul anului 2009 și luna ianuarie 2010, inculpata P.V. și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu privind verificarea integrității cantitative și calitative a zahărului rezervă de stat depozitat la societatea respectivă, nu a sesizat diminuarea rezervei de stat și nu a aplicat sancțiunile contravenționale prevăzută de lege, dând posibilitatea inculpatului T.D.M. să diminueze ilegal rezerva de stat în anul 2009 cu cantitatea de 6.279.644 kg zahăr, cu consecința producerii la nivelul U.T. 350 a unor prejudicii în valoare de 12.559.288 lei reprezentând contravaloarea zahărului și în valoare de 114.527,96 lei reprezentând chiria plătită nelegal pentru acea cantitate, precum și un avantaj patrimonial pentru depozitar constând în contravaloarea chiriei și a amenzilor neaplicate.Mai mult, inculpații C.V. și P.V. au întocmit în fals documente, pe care le-au folosit pentru a justifica propunerea de suplimentare a cantității de zahăr scoasă la împrospătare în anul 2009 și plata nelegală către SC FABRICA DE ZAHĂR BOD SA a cheltuielilor de depozitare.
În vederea recuperării prejudiciului produs unității teritoriale a A.N.RS.P.S. și confiscării contravalorii produselor date cu titlu de mită, la datele de 18 și 20 decembrie 2013, s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile până la concurența sumelor de 59.440,55 lei pentru inculpatul T.D.M., de 252.122,68 lei pentru inculpatul C.V. și de 114.527,96 lei pentru inculpata P.V.

Serviciul teritorial București
1. Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul nr. 38/P/2012 din 16 aprilie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv, I.A.I. (director comercial la o societate comercială), pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen., a inculpatului C.T.N.C. (director comercial la o altă societate comercială), pentru săvârșirea a două infracțiuni de cumpărare de influență în formă continuată, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen. și a inculpatului Ț.D., pentru săvârșirea infracțiuni de complicitate la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-au reținut că în luna mai 2012, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul I.A.I. a pretins pentru alte persoane cel puțin suma totală de 24.000 euro (2.000 euro pentru fiecare container la un flux de cel puțin un container/lună, pe o durată contractuală de 1 an de zile conform contractului încheiat între firmele SC D.I.R. SRL și SC C.– K.U. SRL), sumă pe care a redus-o ulterior la nivelul de 1.000 de euro/container, de la inculpatul C.T.N.C., în calitate de reprezentant al SC D.I.R. SRL, primind în acest sens (prin SC C.– K.U. SRL, firmă al cărei director comercial era și pe care o controla în fapt), la diligențele inculpatului C.T.N.C., suma de 2.000 de euro (corespunzătoare unui număr de 2 containere ce se aflau deja în portul Constanța Sud – Agigea), promițând în schimb să intervină la funcționarii vamali cu atribuții de decizie din cadrul Biroului Vamal Constanța Sud, pentru obținerea acceptului vamal în vederea distrugerii pe teritoriul vamal al României sub supraveghere vamală a containerelor conținând legume (al căror termen de valabilitate urma să expire), produse ajunse sau care urmau să ajungă în portul Constanța Sud – Agigea, prin agentul de transport SC D.I.R. SRL.De asemenea, în luna aprilie 2012, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul I.A.I., a pretins pentru alte persoane cel puțin suma totală de 2.400 de euro (200 euro pentru fiecare container la un flux de cel puțin un container/lunar pe o durată contractuală de un an de zile conform contractului încheiat între firmele SC D.I.R. SRL și SC C.– K.U. SRL), de la C.T.N.C., în calitate de reprezentant al SC D.I.R. SRL, primind în acest sens (prin SC C.– K.U. SRL, firmă al cărei director comercial era și pe care o controla în fapt), la diligențele inculpatului C.T.N.C., suma de 900 lei (echivalentul sumei de 200 de euro corespunzătoare unui container ce se afla deja în portul Constanța Sud – Agigea), promițând în schimb să intervină la funcționarii cu atribuții de decizie din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului, pentru obținerea cu celeritate și în scris de la instituția susmenționată a unui punct de vedere favorabil (raportat la fiecare solicitare de distrugere) în scopul obținerii acceptului vamal în vederea distrugerii sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal al României a unor mărfuri (legume), produse ajunse sau care urmau să ajungă în portul Constanța Sud – Agigea, prin agentul de transport SC D.I.R. SRL.
Totodată, în cursul lunii mai 2012, inculpatul Ț.D., cunoscând că inculpatul I.A.I. a pretins sume de bani inculpatului C.T.N.C. și apoi a primit, ca avans, suma de 2.000 de euro (corespunzătoare unui număr de două containere conținând legume ce se aflau deja în portul Constanța Sud – Agigea), în schimbul obținerii acceptului vamal, în vederea distrugerii acestora (și al containerelor ce urmau să ajungă ulterior) pe teritoriul vamal al României, a înlesnit continuarea acțiunii de pretindere menționate mai sus, asigurându-l în mod repetat pe inculpatul I.A.I. că va obține decizia favorabilă a organului vamal, întrucât a intervenit în acest sens, iar în scopul obținerii de către același inculpat a unor sume de bani ulterioare (de la inculpatul C.T.N.C.) a efectuat în mod repetat diligențe pe lângă o persoană ce considera că are influență la funcționarii vamali cu atribuții de decizie în cadrul Biroului Vamal Constanța Sud pentru obținerea acceptului vamal în vederea distrugerii sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal al României a containerelor conținând legume, produse ajunse sau care urmau să ajungă în portul Constanța Sud – Agigea prin agentul de transport SC D.I.R. SRL.

Serviciul teritorial Cluj
Prin rechizitoriul nr. 24/P/2013 din 10 mai 2013, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv, M.T. (director al Direcției Silvice), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și M.V. (pădurar în cadrul Direcției Silvice), în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, la data de 15 aprilie 2013, inculpatul M.T., în calitate de director al Direcției Silvice, a primit de la inculpatul M.V. suma de 10.000 lei provenită de la acesta și de la alți doi pădurari (denunțători în cauză) pentru ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să îi asigure lui M.V. păstrarea locului de muncă și să avizeze favorabil controalele efectuate bianual la cantonul acestuia, precum și pentru a nu dispune sancționarea celorlalți pădurari pentru presupuse nereguli în activitatea lor. Banii pretinși de inculpat au fost restituiți persoanelor denunțătoare în cursul urmăririi penale.

Serviciul teritorial Constanța
1. Prin rechizitoriul nr. 96/P/2013 din 1 august 2013 al Serviciului teritorial Constanța, s-a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, P.G.S. (lichidator judiciar), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și P.C.L. (avocat), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, data de 9 iulie 2013, inculpatul P.G.S., în calitate de lichidator judiciar, a pretins de la o persoană denunțătoare, prin intermediul inculpatei P.C.L., avocat, suma de 10.000 euro cu titlu de mită, în scopul de a autoriza încheierea unui contract de asociere în participațiune între firma reprezentată de persoana denunțătoare și o altă societate comercială, reprezentată de inculpată.
SC G.I. S.P.R.L., în care inculpatul P.G.S. are calitatea de asociat coordonator, este societatea desemnată de instanța de judecată drept administrator special al unei firme intrate în procedura insolvenței și reprezentate de persoana denunțătoare, astfel că inculpatul a pretins suma de 10.000 euro și pentru a susține oportunitatea încheierii contractului de asociere în fața comitetului creditorilor firmei aflate în insolvență.
La data de 16 iulie 2013, inculpata P.C.L. a primit de la persoana denunțătoare suma de bani pretinsă de inculpatul P.G.S., iar la data de 18 iulie 2013, inculpata P.C.L. i-a remis efectiv inculpatului P.G.S. suma de 10.000 euro.
2. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr. 127/P/2013 din 20 august 2013, s-a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, respectiv, A.Gh. (președinte comisie bacalaureat), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 255 alin.(1) C.pen.; P.F. (membru comisie bacalaureat), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.M.V. (asistent în cadrul comisiei de bacalaureat), pentru săvârșirea infracțiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.; M.D. (membru comisie bacalaureat), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; A.G., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; S.C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; U.V., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; T.V.M. (membru comisie bacalaureat), pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen.; R.I.I. (vicepreședintele comisiei de bacalaureat), pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen.; S.O.C. (secretarul comisiei de bacalaureat), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.A., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen.
În fapt s-a reținut că în perioada iunie - iulie 2013, inculpatul A.G., în calitate de președinte al Comisiei de bacalaureat, cu ocazia desfășurării examenului de bacalaureat, a primit, prin intermediari, de la mai mulți elevi, participanți la examenul de bacalaureat, suma totală de 3.000 euro și a beneficiat de achitarea contravalorii cazării într-un hotel din Stațiunea Saturn, în cuantum de 1.863 lei, și a serviciilor de masă, toate aceste beneficii fiindu-i oferite cu titlu de mită. Banii au fost primiți pentru a permite elevilor să promoveze, în mod fraudulos, proba la disciplina chimie din cadrul examenului de bacalaureat.
În data de 30 iunie 2013, la același examen de bacalaureat, și alte cadre didactice din comisia condusă de inculpatul A.G. au primit, prin intermediari, de la mai mulți elevi, sume de bani, pentru ca în schimb să le permită promovarea examenului în mod fraudulos. Concret, inculpații P.F., T.V.M, M.D., membri ai comisiei, au primit câte 1.000 de lei, R.I.I., vicepreședintele comisiei de bacalaureat, a primit 4.000 de lei, iar S.O.C., secretarul comisiei, a primit 2.000 de lei. Inculpatul AG și cadrele didactice menționate au primit banii prin intermediul inculpaților B.A, A.G., S.C. și U.V. care, în perioada premergătoare examenului, au strâns bani de la elevii care se pregăteau să susțină examenul la centrul stabilit în incinta unui liceu din Municipiul Mangalia. Inculpata C.V. a intermediat contactul dintre A.Gh. și persoanele care strângeau banii de la elevi, a păstrat legătura cu inculpatul A.Gh. pe toată durata desfășurării examenului de bacalaureat și l-a ajutat să primească o parte din foloasele remise sub formă de mită. În schimbul sumelor de bani primite, la data de 5 iulie 2013, inculpatul A.Gh., împreună cu P.F., M.D și S.O.C. și B.M.V. au pus la dispoziția elevilor rezolvările subiectelor la proba de chimie, în condițiile în care acestea aveau caracter confidențial.

Serviciul teritorial Craiova
1. Serviciul teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr. 95/P/2011 din 30 iulie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 4 inculpați, respectiv, M.G. (contabil șef la Sucursala Electrificare CFR), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248-2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (536 acte materiale) și evaziune fiscală, prevăzută de art. 17 lit.g) și art. 18 alin.(4) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (536 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; G.V. (contabil la Sucursala Electrificare CFR), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248-2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (536 acte materiale) și evaziune fiscală, prevăzută de art. 17 lit.g) și art. 18 alin.(4) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (536 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.M. (șef al Sucursalei Electrificare CFR), pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 249 alin.(1) și (2) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (95 acte materiale) și N.A.F. (șef al Sucursalei Electrificare CFR), pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 249 alin.(1) și (2) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (441 acte materiale).
În fapt s-a reținut că, în perioada 2005-2008, inculpatul M.G, în calitate de contabil șef la Sucursala Electrificare CFR, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu referitoare la achizițiile de bunuri sau servicii și la înregistrarea lor în contabilitatea societății și plata acestora, cauzând prin aceasta un prejudiciu S.C. Electrificare CFR SA evaluat la suma de 1.788.012,70 lei (echivalentul a 504.917,26 euro). Concret, MG, fără a avea vreun mandat din partea conducerii Sucursalei Electrificare CFR, a contactat personal mai mulți furnizori, cărora le-a lansat comenzi ferme, în numele sucursalei, de achiziții de bunuri și servicii, care nu aveau nicio legătură cu activitatea instituției în care își desfășura activitatea. De asemenea, inculpatul a ridicat personal atât mărfurile, cât și facturile emise de către furnizori. În înțelegere cu inculpata G.V. contabil, aceste facturi au fost înregistrate în contabilitatea instituției fără a îndeplini condițiile legale iar M.G., în calitate de contabil șef, a semnat ordinele de plată pentru achitarea acestor facturi, astfel că a determinat efectuarea de plăți în mod nelegal.
Acest lucru a fost posibil și pentru faptul că inculpații S.M și N.A.F, ambii șefi ai Sucursalei Electrificare din cadrul S.C. Electrificare CFR SA, în perioadele de referință, și-au încălcat din culpă atribuțiile de serviciu și au contrasemnat ordinele de plată, care erau neînsoțite de documente justificative, fără să se asigure că plățile efectuate sunt pentru bunuri și servicii achiziționate legal și în interesul societății. Bunurile achiziționate și achitate în mod nelegal au fost însușite de inculpații M.G. și G.V. Ca urmare a acestor achiziții, în aceeași perioadă, inculpații M.G. și G.V, în calitate de contabil șef, respectiv contabil, au solicitat deducerea TVA în valoare de 328.426 lei (echivalentul a 92.708,5 euro), fără a exista documente justificative care să ateste achiziția efectivă a bunurilor sau prestarea serviciilor în beneficiul unității, situație în care nu exista drept de deducere. S.C. Electrificare CFR SA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.325.599,9 lei. A.N.A.F- D.G.F.P. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 328.426,81 lei, reprezentând TVA dedus nelegal.
În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților S.M., N.A.F. și unui membru al familiei inculpatei G.V.
2. Prin rechizitoriul nr. 103/P/2012 din 20 august 2013, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului S.S.D. (administrator al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, faptă prevăzută de art. 181 alin.(1) și alin.(3) din Legea nr. 78/2000, de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculaptul S.S.D., în calitate de administrator al unei societăți comerciale, a falsificat, prin contrafacerea scrierii și subscrierii, scrisoarea de garanție bancară de restituire a unui avans, pe care a folosit-o prin depunerea acesteia la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, având ca rezultat obținerea pe nedrept a avansului în sumă totală de 1.341.299 lei din fondurile FEADR, din care 80% din bugetul Uniunii Europene, respectiv suma de 1.072.983,20 lei și 20% din bugetul de stat, respectiv suma de 268.245,80 lei, în executarea unui contract de finanțare, „Construire fabrică de prelucrare a cartofilor, județul Dolj”.

Serviciul teritorial Galați
1. Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr. 185/P/2008 din 11 octombrie 2013, a dispus trimiterea în judecată 6 inculpați, și anume, R.C. (prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă o judecătorie), pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., de șantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen. (14 fapte), de luare de mită prevăzută în art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și de complicitate la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. în referire la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002, B.M. (deputat în Parlamentul României la data comiterii unor fapte și avocat), arestat preventiv în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 31 alin.(2) combinat cu art. 25 C.pen. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 288 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (6 acte materiale), de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (6 acte materiale), de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 alin.(1) C.pen., de șantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 17 alin.(1) lit.d1) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin.(1) C.pen. (14 fapte), de spălare a banilor, prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002 și de fals în declarații în formă continuată prevăzută de art. 292 C.pen. (6 acte materiale), C.V., (administrator societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., de spălare a banilor, prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002, de fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 combinat cu art. 289 alin.(1) C.pen. și dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, O.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002 și dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, M.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., de șantaj prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 17 alin.(1) lit.d1) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin.(1) C.pen. (14 fapte), de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.b) din Legea nr. 656/2002 și dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 și M.I. (persoană fizică autorizată la un cabinet individual de contabilitate) pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. și de fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 combinat cu art. 289 alin. (1) C.pen.
În fapt s-a reținut că în perioada mai 2000 – mai 2007, inculpații O.M. de profesie pilot aeronave, și C.V., în calitate de asociați și administratori ai unei societăți comerciale, s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni, având ca rezultat obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha, situată în extravilanul unei comune, aparținând unei alte societăți comerciale, în vederea valorificării acestui teren.
În realizarea scopului infracțional, cei doi inculpați i-au cooptat și pe inculpații M.M. și B.M. La această asociație infracțională a aderat și inculpatul R.C. care, în calitate de prim-procuror al parchetului de pe lângă o judecătorie, în perioada anilor 2007 – 2008, i-a sprijinit pe inculpații menționați, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului și obținerea unor foloase necuvenite. În schimb, magistratul a primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafețe de teren de la M.M., C.V. și O.M.
Din documente reiese că terenul în suprafață de 39,61 ha, teren agricol, situat în extravilanul unei comune și fostă aerobază, se afla în proprietatea statului și că, de-a lungul timpului, acest teren a fost dat în folosință, la C.A.P. (Cooperativa Agricolă de Producție), dar niciodată nu a ieșit din proprietatea statului.
La data de 24 august 2000, societatea comercială pe acțiuni (societate care cuprindea Aerobaza, constituită din terenuri și clădiri) a vândut către altă societate comercială cu răspundere limitată activul societății, respectiv: hangar reparații, depozit carburanți, stație meteo, rezervor benzină, două bazine benzină, rezervor motorină, rampă auto și anexe. Terenul aferent, în suprafață totală de 39,61 hectare se transmitea doar în folosință. Încheierea unui act de vânzare-cumpărare în formă autentică, era condiționată de obținerea, de la Fondul Proprietății de Stat, a dreptului de proprietate, lucru care însă nu s-a întâmplat asupra terenului. Motivul pentru care cumpărătorul nu a obținut drept de proprietate a fost lipsa unui certificat de atestare a dreptului de proprietate de la Ministerul Transporturilor. Acest minister a refuzat eliberarea certificatului pe motiv că societatea comercială cu răspundere limitată nu era societate cu capital de stat și nu îndeplinea condițiile legale pentru a deveni cumpărător al terenului. Mai mult decât atât, potrivit legii de la acea dată, terenul de 39,61 hectare trebuia să treacă în proprietatea Consiliului local al comunei.
Între timp, societatea comercială cu răspundere limitată a cerut dizolvarea și radierea societății comerciale pe acțiuni, astfel că nu a mai fost posibilă predarea terenului către Consiliul local.
Pentru a intra în posesia terenului, în luna martie 2007, inculpatul B.M. a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare datat august 2004, prin care se atesta că societatea comercială pe acțiuni (societate care fusese radiată încă din anul 2005 la cererea inculpatei C.V.), reprezentată de o anumită persoană care nu avea cunoștință de tranzacție și care nu avea nicio calitate în societatea menționată, se obliga să vândă către societatea comercială cu răspundere limitată., la un preț de 300.000.000 lei vechi, terenul în suprafață de 39, 61 ha, dintr-o comună, teren cu destinație specială, deci de interes public. Actul fals a fost întocmit în condițiile în care B.M. s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta a mai contrafăcut și mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că societatea comercială pe acțiuni este proprietara terenului, precum și mai multe acte formulate de aceasta, în calitate de pârât. Pe baza acelor acte s-a formulat o acțiune civilă la judecătorie, prin care se urmărea ca instanța să constate perfectată cumpărarea terenului de către societatea comercială cu răspundere limitată, lucru care s-a întâmplat în baza unei sentințe civile rămasă definitivă prin neapelare.
La data de 14 mai 2007, inculpatul B.M. a sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul civil aflat la arhiva judecătoriei, pe care îl contrafăcuse tot el.
Ca urmare a pronunțării sentinței mai sus-menționate, atât primarul comunei cât și cei 13 consilieri locali din cadrul Consiliului local, au promovat acțiuni civile în instanță și plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obținut în mod fraudulos de reprezentanții societății comerciale cu răspundere limitată și de inculpatul B.M.
În perioada 2007 – 2008, pentru a-i determina pe primarul comunei și pe cei 13 consilieri locali din consiliul local să renunțe la acțiunile civile și plângerile penale formulate și pentru a elibera adeverințe din care să rezulte înregistrarea suprafeței în registrul agricol al primăriei, inculpatul B.M., în înțelegere cu inculpații M.M. și C.V. au formulat plângeri nereale față de ei. Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale. În calitatea sa de prim-procuror, inculpatul R.C. a determinat instrumentarea cu prioritate a celor trei dosare penale, în sensul că, fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliție, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal și abuziv împotriva primarului comunei. În felul acesta, persoanele vizate au renunțat la acțiunile civile și penale, în urma amenințărilor repetate și pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile, dacă nu vor acționa în sensul dorit de inculpați. În schimbul demersurilor sale făcute în calitate de prim-procuror, inculpatul R.C. a obținut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren, și anume, 2 milioane euro, sumă primită de la inculpații M.M., C.V. și O.M.
Ulterior, inculpatul B.M., împreună cu inculpații M.M., C.V. și O.M., au procedat la dezmembrarea suprafeței de 39, 61 ha, teren cu destinație specială, proprietate a statului, situată în extravilanul unei comune, în sensul că au încheiat o serie de contracte simulate în care părți figurau persoane apropiate sau alte persoane interpuse. Prin efectuarea unui număr de tranzacții imobiliare, ei au ascuns proveniența ilicită a terenurilor și au încercat să creeze aparența de legalitate. Ca urmare a obținerii în mod fraudulos a terenului, inculpații M.M., C.V. și O.M. au obținut, în mod necuvenit, foloase sub forma unor suprafețe de teren și contravaloarea unor astfel de terenuri valorificate, iar inculpatul B.M. a obținut în mod necuvenit foloase, respectiv suma de 590.000 euro.
În calitate de deputat în Parlamentul României, în declarațiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, inculpatul B.M. a făcut mențiuni nereale, în sensul că a împrumutat trei persoane cu suma de 350.000 euro. În realitate, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de inculpatul B.M., cu ocazia intermedierii vânzării-cumpărării terenului pe care l-a obținut ca răsplată pentru infracțiunile comise. De asemenea, a omis să evidențieze realitatea tranzacțiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha, teren cu destinație specială, proprietate a statului.
Pentru a crea o aparență de legalitate, inculpații s-au înțeles să efectueze fictiv plata/încasarea sumei de 300.000.000 lei vechi menționată ca preț în antecontractul de vânzare-cumpărare, sens în care au fost emise fictiv mai multe dispoziții de plată. În același sens, în luna martie 2007, inculpatul M.I., în calitate de director economic al unei societăți comerciale, a aderat la asociația infracțională constituită de inculpații C.V., O.M., M.M. și B.M. și pentru a-i ajuta pe aceștia, a contrafăcut balanța de verificare anexă la bilanțul pe anul 2004, a pus viza de control financiar preventiv pe dispozițiile de plată emise în mod fictiv și le-a înregistrat fictiv în registrul jurnal, registrul de casă și balanța de verificare.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este în sumă de 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos. Suma respectivă reprezintă avantaj patrimonial obținut de societatea comercială cu răspundere limitată, ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 39,61 ha teren.
În vederea reparării pagubei produsă prin infracțiuni, în cauză au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților.
De asemenea, prin rechizitoriu, procurorii au propus confiscarea extinsă până la concurența sumelor de 84.000 euro și 494.074 lei, care reprezintă diferențele dintre veniturile licite și valoarea bunurilor dobândite de către inculpatul B.M.
2. Prin rechizitoriul nr. 73/P/2008 din 6 februarie 2013, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului N.A. (asociat/administrator al mai multor societăți comerciale), pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută în art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, în cursul anului 2004, firma inculpatului N.A., a devenit beneficiarul proiectului „Centrul de editare programe software și de consultanță IT pentru îmbunătățirea mediului economic și de afaceri”, proiect finanțat prin programul PHARE – RICOP.
Cu prilejul derulării acestui proiect, inculpatul N.A., în calitate de reprezentant legal al beneficiarului și de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoțite de documente nereale, însușirea unei licitații fictive și a unor achiziții truncate etc.), în baza cărora a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE.
Oficiul de Plăți și Contractare PHARE București din cadrul Ministerului Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma de 92.166,06 euro.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatului.
Serviciul teritorial Iași
1. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr. 20/P/2013 din 28 iunie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, respectiv, C.G. (asociat unic și administrator al unei săcietăți comerciale), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 C.pen. și aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 37 lit.a) C.pen., de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen. și ultraj prevăzută de art. 239 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.; C.T.F., arestat, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.; R.G. (fost C), arestat, pentru infracțiunea de complicitate la trafic de influență prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 37 lit.a) C.pen. și deținere sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, prevăzută de art. 134 alin.(1) din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen., C.V., pentru infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și referire la art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.; C.C., pentru infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și la art. 257 C.pen.; C.T.R., pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen.; G.S.I., pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen.; SC A.L.P. SRL (persoană juridică), pentru infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit.a) din Legea nr. 656/2002.

În perioada mai - iunie 2013, inculpații C.T.F. și C.G., cu sprijinul inculpatului R.G., au pretins suma totală de 40.300 euro, din care au primit, în două tranșe egale, suma de 40.000 euro, de la o persoană inculpată într-un dosar penal aflat în apel pe rolul Curții de Apel Iași pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare cu executare, lăsând-o să creadă că au influență asupra membrilor completului de judecată pentru a-i determina să îi înjumătățească pedeapsa și să îi schimbe modalitatea de executare a pedepsei din detenție în suspendare condiționată. În contul medierii realizate, inculpatul R.G. a pretins, la rândul său, de la această persoană, denunțătoare în cauză, suma de 1.000 euro, din care a primit la data de 19 iunie 2013 suma de 400 lei.
La data de 18 iunie 2013, inculpatul C.G. a schimbat în lei 4.150 euro, reprezentând o parte din suma ce a făcut obiectul traficului de influență și a depus în numerar în contul firmei la care este asociat unic și administrator, SC A.L.P. SRL, suma de 17.200 lei (provenită din schimbul valutar) cu titlu de „creditare firmă”. Banii au fost ulterior folosiți pentru achitarea debitului către un furnizor al firmei. La data de 19 iulie 2013, în timp ce era escortat la Tribunalul Iași de o echipă formată din agenți de poliție, inculpatul C.G. a reacționat violent, intenționând să îl atace pe șefului escortei și amenințându-l cu lovirea. Inculpatul C.V. a făcut presiuni asupra persoanei denunțătoare pentru a o determina să nu denunțe activitatea infracțională descrisă mai sus și să nu întreprindă demersuri în vederea recuperării sumei de 40.000 euro dată inculpaților C.T.F. și C.G., dându-i asigurări că aceștia au influență reală asupra membrilor completului de judecată și că denunțătoarea va obține înjumătățirea pedepsei și suspendarea executării. În același scop, la data de 8 iulie 2013, C.V. a mediat o întâlnire (la care a și participat) a persoanei denunțătoare cu inculpatul C.T.F. În cursul investigațiilor, în autoturismul aparținând inculpatului R.G. au fost identificate 17 cartușe fără glonț cu bile de cauciuc, obiecte ce fac parte din categoria armelor și munițiilor neletale supuse autorizării.
2. Prin rechizitoriul nr. 2/P/2011 din 25 septembrie 2013 al Serviciului teritorial Iași, s-a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, respectiv, M.S. (subprefect și vicepreședinte al Comisiei județene de fond funciar), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.; C.C.V. (secretar al Instituției Prefectului și secretar al Comisiei județene de fond funciar), pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.; L.G. (membru al Comisiei județene de fond funciar), pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial,prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.; M.V.M. (administrator al SC C.M. SRL) pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. și aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.; SC C.M SRL (persoană juridică) pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. și aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.

În fapt s-a reținut că inculpații M.S. și C.C.V., în calitate de vicepreședinte, respectiv secretar al comisiei județene de fond funciar, au aprobat și i-au determinat pe ceilalți membri ai comisiei să aprobe propunerile făcute de comisiile de fond funciar, astfel încât cele două persoane care formulaseră cereri de restituire să fie radiate de pe lista de despăgubiri și să fie înscrise pe lista ce presupunea atribuirea de teren în comună, din rezerva Agenției Domeniilor Statului. Această operațiune avea ca scop creșterea valorii de piață a terenurilor în cauză fiind efectuată cu încălcarea mai multor prevederi legale in materia reconstituirii drepturilor de proprietate. Inculpata L.G. i-a sprijinit pe inculpații M.S. și C.C.V. în a-i determina pe ceilalți membri ai Comisiei județene de fond funciar să aprobe propunerile legate de cererile de atribuire a terenurilor. După emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor pe numele celor două persoane îndrituite la restituire (moștenitoare), inculpatul M.V.M. a ridicat personal, chiar în ziua emiterii lor, de la sediul primăriei, titlurile de proprietate eliberate, după care a luat legătura cu cele două moștenitoare, condiționându-le remiterea titlurilor de vânzarea întregii suprafețe contra sumei de câte 80.000 lei. Fiind persoane în vârstă și fără speranța unor despăgubiri în perioada imediat următoare de la statul român, cele două moștenitoare au acceptat propunerea și au încheiat contracte de vânzare-cumpărare (una dintre ele în aceeași zi cu emiterea titlului de proprietate). Ca urmare, terenurile au intrat în proprietatea inculpatei SC C.M. SRL, al cărei administrator era inculpatul M.V.M.
În modalitatea descrisă mai sus, statul român (titular al dreptului de proprietate, exercitat prin intermediul A.D.S.) a fost prejudiciat cu suma de 150.040 lei, iar pe de altă parte inculpata SC C.M. SRL a obținut un folos în valoare de 67.920 lei prin achiziția terenurilor în cauză la un preț inferior celor de piață al acestora. Valoarea de achiziție a fost de 2.000 lei/ha, în timp ce valoarea de piață a terenurilor, la acea dată, a fost stabilită la 2.777 lei/ha, respectiv, 2.921 lei/ha.
3. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr. 64/P/2010 din 25 septembrie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, M.V. (vicepreședinte de consiliu județean), B.L. (director al Agenției Județene a Autorității Rutiere Române), V.V. (director executiv adjunct al Direcției tehnice din cadrul consiliului județean), R.D. (referent la Agenția Județeană a Autorității Rutiere Române), pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a relevat că în anul 2008, inculpații B.L., M.V., V.V. și R.D. care, în calitate de membri ai Comisiei paritare pentru atribuirea traseelor de transport public județean de persoane, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și a legislației în vigoare care reglementează transportul public județean, au determinat înlăturarea unor societăți comerciale (operatori de transport public rutier) de la atribuirea unor trasee de transport, firme care fie au câștigat licitațiile în mod legal, fie au fost împiedicate să participe la alte licitații.
În această modalitate, au fost lezate interesele legale ale operatorilor de transport public care au încercat în mod onest să dobândească dreptul de a desfășura serviciul de transport public pe raza județului. Pe de altă parte, a fost creat un avantaj patrimonial injust pentru operatorii favorizați în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite nelegal.
Societățile comerciale ale căror interese patrimoniale au fost afectate s-au constituit părți civile în procesul penal cu suma totală de 140.000 euro.
4. Prin rechizitoriul nr. 102/P/2012 din 29 noiembrie 2013 al Serviciului teritorial Iași, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților N.I. (notar public), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 și la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen., de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de fals intelectual prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen., de fals intelectual prevăzută de17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu trimitere la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin.(1) C.pen., de uz de fals (2 fapte) prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 291 C.pen. și trimitere la art. 132 din Legea nr. 78/2000; S.R.C. (avocat), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.; B.O.M. (avocat), pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de instigare la infracțiunea fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 289 C.pen. cu trimitere la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.; M.C.G. (registrator în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de fals intelectual prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 289 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de uz de fals prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 291 C.pen. și la art. 132 din Legea nr. 78/2000, C.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen., de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen.; P.V.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor prevăzută de 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 (referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.1, 2 și 5 C.pen.) cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen., de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.,C.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 (referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.1, 2 și 5 C.pen.) cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen., de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen., de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.,C.N.B., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen., de spălare a banilor prevăzută de17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 (referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.1, 2 și 5 C.pen.) cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen., de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 referire la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen., de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 289 alin.(1) C.pen. cu trimitere la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., SC G.S. SRL (persoana juridică), pentru infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. și art. 13 C.pen.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a relevat că inculpatul M.C.G., registrator în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în conivență cu inculpatul C.N.B., a dispus printr-un document, intabularea ilegală, pe numele acestuia din urmă și al soției sale C.G., în cartea funciară, a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 420.805 mp (extravilan). Terenul se afla în domeniul public și în administrarea Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație. În această modalitate, statul român a fost prejudiciat cu suma de 39.270.028 lei (9.209.021 euro).
În conținutul documentului, inculpații M.C.G. și C.N.B. au inserat aspectul nereal conform căruia, referatul asistentului registrator nu a evidențiat existența unor piedici la intabulare, substituindu-se (decizional) comisiilor de fond funciar, comisiei vizate de dispozițiile Legii nr. 10/2001 și/sau instanței de judecată. Ulterior, inculpata N.I., în calitate de notar public, a sprijinit demersurile inculpaților C.N.B. și C.G., de a ascunde modalitatea ilicită de dobândire a terenului menționat. Astfel, la transferul din patrimoniul celor doi soți în cel al inculpatului P.V.D., inculpata N.I. a acceptat, în calitate de notar, întocmirea unui contract de donație autentificat, fără a solicita celor doi soți să prezinte titlurile de proprietate, acte pe care aceștia nu le dețineau. Totodată, inculpata N.I. a antedatat contractul de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, pe baza căruia inculpatul C.D. (cedent/vânzător) a vândut/cedat în favoarea inculpatului P.V.D. (cesionar/cumpărător reprezentat în operațiune de inculpata B.O.M., în calitate de mandatar), două terenuri în suprafață de 172.070 mp (cotă indiviză din suprafața totală la care avea vocație de 182.070 mp) și, respectiv, 28,1930 ha evaluate convențional la suma de 210.000 euro. Astfel, inculpata N.I. a indicat data întocmirii și autentificării contractului ziua de 31 octombrie 2011, în realitate data încheierii fiind 01 martie 2012. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 226.489,40 lei, reprezentând impozitul pe care vânzătorul ar fi trebuit să îl achite (la valoarea minimă de taxare de 15 euro/mp) pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 18,207 ha. Ulterior, inculpata N.I. a folosit contractul în cauză pentru a intabula pe numele inculpatului P.V.D. dreptul de proprietate asupra suprafeței de 172.070 mp. Totodată,inculpatul C.N.B. împreună cu inculpata C.G., având concursul inculpatului S.R.C. (avocat) au indus și menținut în eroare pe magistrații învestiți cu soluționarea unui dosar civil al Judecătoriei Iași în care, prin sentința civilă pronunțată (rămasă definitivă prin neapelare), Stațiunea de Cercetări și Producție Vitiviticole a fost obligată să lase inculpaților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 10,5 ha. Anterior pronunțării de către instanță a sentinței în cauză, inculpații vânduseră unei alte persoane, suprafața de teren pentru care obținuseră deja, pe cale administrativă, titlurile de proprietate.
Cei doi inculpați i-au indus și menținut în eroare pe reprezentanții Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară care au admis, printr-o încheiere, intabularea pe numele lor, a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 72.684 mp (din cele 10,5 ha) în cartea funciară. Având intenția de a ascunde modalitatea ilicită de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenului, inculpații C.N.B. și C.G. au împărțit această suprafață în două loturi. Ulterior, loturile de teren le-au transferat în proprietatea inculpatei SC G.S SRL (17.704 mp) și a inculpatului P.V.D. (54.980 mp). Statul român a fost prejudiciat în această modalitate cu suma de 2.977.863,48 euro.
Pentru a asigura recuperarea pagubei cauzate, respectiv 12.186.884 euro și 226.489,40 lei, s-a dispus instituirea unor sechestre asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților, respectiv poprirea sumelor de bani datorate lor cu orice titlu de către terțe persoane fizice sau juridice.

Serviciul teritorial Oradea
1. Prin rechizitoriul nr. 5/P/2009 din 11 februarie 2013, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați, și anume D.N.M., N.V. și V.P., toți în calitate de inspectori vamali asistenți, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori în numele lor, în formă continuată și de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 183 alin.(1) și alin.(3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 289 C.pen, cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.

În fapt s-a reținut că, în perioada 2007 – 2008, inculpații D.N.M., N.V. și V.P., aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au consemnat în documentele vamale pe care le-au întocmit fapte necorespunzătoare adevărului, în sensul că, prin Vama Halmeu au tranzitat România spre Ucraina un număr total de 54 mijloace de transport mărfuri achiziționat din China. În realitate, aceste mărfuri nu au ajuns în Ucraina. Cu toate acestea, inculpații D.N.M., N.V. și V.P. au folosit documentele falsificate pentru a confirma ieșirea din România și, implicit, din spațiul vamal european comun, a celor 54 de transporturi. Acest fapt a creat condițiile pentru ca taxele datorate bugetului Uniunii Europene, ca urmare a valorificării pe teritoriul UE a mărfurilor menționate, să nu mai fie achitate.
În această modalitate, bugetul general al Uniunii Europene a fost prejudiciat cu suma totală de 5.169.747 lei (echivalentul a aproximativ 1.477.070 euro), reprezentând taxe vamale și taxe speciale. Cu această sumă, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și/sau imobile ale celor trei inculpați.

2. Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr. 85/P/2012 din 20 martie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 2 inculpați, și anume, inculpatul P.M. (judecător la curtea de apel), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (două fapte) prevăzute de art. 257 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și art. 257 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, toate cu cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., precum și pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, prevăzute de art. 292 C.pen.(2 fapte) și art. 292 C.pen. (1 faptă) cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și inculpatul P.Ma. (administrator al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În cursul anului 2009, inculpatul P.M., în calitate de judecător la tribunal, a pretins și primit suma de 1.500 euro de la denunțătorul B.I., care avea pe rolul Judecătoriei Oradea un dosar de evaziune fiscală, pentru a-și exercita influența asupra judecătorilor ce compuneau completul învestit cu judecarea cauzei privindu-l pe denunțătorul mai sus-menționat (la instanța de fond ori la cea de control judiciar), astfel încât să fie pronunțată în cauză o hotărâre favorabilă acestuia, respectiv, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
De asemenea, inculpatul P.M., în cursul anului 2011, fiind judecător la curtea de apel, a pretins suma de 50.000 euro, din care 10.000 euro a primit în mod direct, iar 10.000 euro prin intermediul unui om de afaceri, de la denunțătorul B.I., care avea pe rolul instanțelor un dosar în care era judecat pentru comiterea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și lovire sau alte violențe, în scopul de a-și exercita influența asupra judecătorilor de la Curtea de Apel Oradea ce compuneau completul învestit cu judecarea recursului în cauza ce-l privea pe recurentul B.Is., astfel încât să fie pronunțată în cauză o hotărâre favorabilă acestuia, respectiv să fie achitat.
Inculpatul P.M. a cumpărat și vândut un autoturism, fără să menționeze aceste tranzacții în declarațiile de avere, iar în perioada mai – iunie 2010, a împrumutat o persoană cu echivalentul în lei a sumei de 10.000 euro, fără ca acest împrumut să fie menționat în declarațiile de avere ulterioare, deși valoarea acestuia era mai mare de 5.000 euro, fiind nerambursat.
Inculpatul P.Ma., în cursul anului 2011, cu intenție, a ajutat și înlesnit comiterea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul P.M., judecător la curtea de apel, astfel încât să fie pronunțată în cauză o hotărâre favorabilă denunțătorului în schimbul unei importante sume de bani.
3. Prin rechizitoriul nr. 15/P/2009 din 23 iulie 2013 al Serviciului teritorial Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Ș.V. (administrator al mai multor societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada mai 2007 – iulie 2008, inculpatul Ș.V., în calitate de administrator al mai multor societăți comerciale, a achiziționat din Ucraina și Slovacia produse petroliere neaccizabile (ulei de bază), în cantitate totală de peste 6.000 tone, în valoare de aproximativ 5.000.000 euro, pe care le-a comercializat, pe teritoriul României, drept carburant auto, respectiv, motorină, iar pentru a justifica operațiunile comerciale de valorificare a uleiului de bază drept motorină, a creat un circuit fictiv de mărfuri, documente și bani, interpunând în mod formal, alte societăți (societăți controlate și coordonate de inculpat), prin întocmirea și înregistrarea în evidențele contabile de facturi fictive, care atestau o aparentă stare de legalitate, însă disimulând realitatea, cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat. În această modalitate a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 13.826.597 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, s-a instituit sechestru asigurător aspra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului.
4. Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr. 58/P/2012 din 22 august 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 17 inculpați, după cum urmează: O.N.S. (primar de municipiu) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos patrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.pen. raportat la art. 13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen. și de uz de fals în formă continuată prevăzut art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; B.C.C. (administrator al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, dec complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen., de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen., de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 C.pen. și de spălare a banilor, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; P.N.V. (inginer șef lucrări la societatea de construcții administrată de B.C.C.), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzut de art. 290 C.pen., de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen., totul cu aplicarea art. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen; H.G.L. (inspector de specialitate la primăria municipiului și responsabil tehnic pentru implementarea unui proiect), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) și de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; N.M.I. (șef Serviciu buget-finanțe în primărie), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen.raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., de fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) din C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2),(3) și (5) C.pen., de fals în declarații prevăzut de art. 292 C.pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; O.E.G. (șef Serviciu amenajarea teritoriului și investiții în primărie), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., totul cu aplicarea art. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; I.V. (viceprimar de municipiu, în perioada 2000-2008), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., de fals intelectual prevăzut de art. 289 C.pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; M.G. (membru al comisiei de recepție în primărie), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; C.M.R. (membru al comisiei de recepție în primărie), pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul și fals intelectual, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 289 C.pen. cu aplicareaart. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; G.D. (membru al comisiei de recepție în primărie), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul și fals intelectual prevăzutăde art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 289 C.pen.cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; B.M. (membru al comisiei de recepție în primărie), în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul și fals intelectual, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 289 C.pen. cu aplicareaart. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; C.O.M.F. (membru al comisiei de recepție în primărie, (iar în perioada 1996 - 2000 avea calitatea de primar al municipiului), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de fals intelectual, prevăzut de art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; M.I. (diriginte de șantier), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. rap.la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen., art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., totul cu aplicarea art. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; S.N. (administrator al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice și obținerea unui folos patrimonial pentru altul, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2), (3) și (5) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. și de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., totul cu aplicarea art. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; D.A.N. (primar de municipiu), pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; C.G. (viceprimar al municipiului în perioada 2008-2012, în prezent deputat în Parlamentul României), pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen, de fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen., de fals intelectual art. 289 C.pen.și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. cu aplicare aart. 41 alin.(2), art. 33 lit.a) și art. 34 C.pen.; și I.O.M. (director al unei agenții bancare), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen.
În cursul lunii octombrie 2007, primăria municipiului a atribuit un contract de achiziție publică prin care o societate comercială se obliga să execute „Lucrări prioritare de extindere și reabilitare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în municipiu”, la prețul de 4.173.345,88 lei, la care se adăuga T.V.A. în sumă de 792.935,72 lei.
Lucrările urmau să fie executate în cadrul unui program finanțat în proporție de 85% de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și în proporție de 15% de primăria municipiului.
Astfel, în perioada 30 noiembrie 2007 – 28 noiembrie 2008, reprezentanții primăriei municipiului (cei doi primari care și-au exercitat atribuțiile în aceasta perioadă, cei doi viceprimari, precum și funcționari din cadrul primăriei) au favorizat societatea din Oradea prin aceea că au făcut posibilă obținerea, de către această firmă, a sumei de 1.248.120 lei (aproximativ 321.672 euro raportat la media cursului de schimb din acea perioadă) în contul unor lucrări prevăzute în contract, care în realitate nu au fost executate.
Firma a fost favorizată de reprezentanții primăriei în condițiile în care aceștia aveau reprezentarea reală a situației lucrărilor. Pentru execuția lucrărilor în valoare de aproximativ 1 milion de euro (la cursul acelei perioade) firma de construcții a trimis în teren pe șantierul deschis la Beiuș între 4 și 6 angajați. Din totalul sumei sus-menționate obținute pe nedrept din bani publici de către societatea din Oradea, 1.248.120 lei reprezintă prejudiciu nerecuperat în dauna bugetului de stat și bugetului local al municipiului respectiv (aproximativ 321.672 euro). Cu alte cuvinte, din facturile emise de societate în valoare totală de 2.407.544 lei, facturi acceptate la plată de inculpați, în realitate au fost executate lucrări doar în cuantum de 1.159.424 lei, prejudiciul nerecuperat fiind de peste 50% din valoarea lucrărilor declarate ca fiind executate.
În perioada menționată, inculpații B.C.C. și P.N.V. au depus, în numele societății de construcții din Oradea, documente atestând date nereale (situații de lucrări, facturi), pentru decontarea de către primăria municipiului a unor lucrări care nu fuseseră executate. Reprezentanții primăriei municipiului, ca beneficiară a lucrărilor, au confirmat execuția și recepția acestora, acceptând situația fictivă. Folosind înscrisuri care atestau date nereale și declarații false, inculpații O.N.S. și D.A.N., în calitate de primari, au indus în eroare Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, prin aceea că au solicitat și au obținut sume de bani pentru lucrări care în fapt nu fuseseră executate de către societate.
Înscrisurile false au fost confirmate prin semnătură, în perioadele aferente mandatelor lor, de inculpații I.V. și C.G., care aveau calitatea de viceprimari. Înscrisurile reprezentau procese-verbale de recepție a lucrărilor, centralizatoare de situații lucrări, declarație pe proprie răspundere a beneficiarului pentru certificarea eligibilității cheltuielilor, raport de progres a lucrărilor și raport de activitate.
Referitor la ceilalți inculpați, funcționari ai primăriei municipiului și consilieri locali, în rechizitoriu s-a reținut că aceștia, în calitate de membri ai comisiei de recepție a lucrărilor, respectiv de persoane cu atribuții în supravegherea bunei derulări a lucrărilor, au contribuit la producerea prejudiciului menționat, prin redactarea și/sau certificarea unor înscrisuri care constatau situații nereale privind execuția lucrărilor. Cu alte cuvinte, reprezentanții primăriei municipiului l-au finanțat pe constructor, acesta executând lucrări pe bani publici, deși contractul și convenția încheiate cu Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile stipulau, în mod clar, că plata se va face după executarea lucrărilor.
Aceste decontări și plăți în avans s-au constituit în veritabile credite, fără dobândă, acordate executantului lucrării, care a transferat asupra statului riscul executării contractului, fapt care a dus finalmente la prejudicierea bugetului de stat și a bugetului local al municipiului cu suma de 1.248.120 lei.
Totodată, în perioada 9-14 ianuarie 2009, folosindu-se de un înscris fals, inculpatul B.C.C. a solicitat și a obținut, de la o bancă, transferul sumei de 758.025,88 lei, din contul de garanție de bună execuție al firmei de construcții, în contul curent al aceleiași societăți, din care, ulterior, a retras în numerar suma de 635.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal. Acesta a fost ajutat de inculpata I.O.M., director al unei agenții bancare, care a operat transferul sumei de 758.025,88 lei între cele două conturi, în baza unei adrese false primită de la inculpat, care nu era semnată de ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului.
În vederea recuperării prejudiciului, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor deținute de inculpați.

Serviciul teritorial Pitești
1. Prin rechizitoriul nr. 126/P/2010 din 6 februarie 2013, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, respectiv, N.C. (președinte de consiliu județean), pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen.cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, de fals în înscrisuri sub semnătură, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (3 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., D.G. (administrator de societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută și pedepsită de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., săvârșit în legătură directă cu infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C.pen. și art. 2481 din C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., D.I. (notar public), pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual faptă prevăzută și pedepsită de art. 289 C.pen., M.C.L. (funcționar public în cadrul consiliului județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C.pen., fals intelectual și uz de fals, prevăzute de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen. și art. 291 C.pen., în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., N.M.G. (funcționar public în cadrul consiliului județean), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual și uz de fals, prevăzute de art. 289 C.pen. și art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, săvârșite în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., P.I.M. (funcționar public în cadrul Consiliului Județean), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., B.S.E. (funcționar public în cadrul consiliului județean), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, F.A.M. (funcționar public în cadrul consiliului județean), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen., D.C. (funcționar public în cadrul consiliului județean), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen., S.O. (funcționar public în cadrul Consiliului Județean), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. și P.E. (administrator de societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. săvârșit în legătură directă cu infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) din C.pen. (4 acte materiale).
În fapt, în cursul lunii martie 2009, la nivelul consiliului județean, în calitate de autoritate contractantă, s-a organizat o procedură de achiziție publică prin licitație deschisă ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundații. În concret, era vorba de reconstrucția a două poduri amplasate pe drumuri județene, în două localități rurale. Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanțat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie-mai și iulie-august 2005. Pentru a accesa banii europeni, funcționari din cadrul consiliului județean au atestat în cererea de finanțare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundații, deși unul dintre ele fusese avariat anterior, așadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul N.C., în calitate de președinte al consiliului județean și reprezentant al acestei autorități contractante, cunoscând faptul că în conținutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris a constat în aceea că în conținutul acestuia s-a menționat în mod nereal că podul dintr-o localitate comunală a suferit avarii importante în urma calamităților naturale din perioada aprilie-august 2005 și ca urmare, a fost închis circulației, deși infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundațiilor podul era închis circulației. Înscrisul astfel falsificat a fost folosit și prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud–Muntenia. Ca urmare, a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăți din Programul PHARE în valoare de 984.164,38 euro, echivalentul sumei de 4.408.269,11 lei, fonduri obținute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale.
În cursul anului 2009, în urma licitației organizate de consiliul județean, contractul de reabilitare a podului a fost atribuit, în mod nelegal unei societăți comerciale, în condițiile în care inițial, câștigătoare a licitației fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de inculpatul N.C. Societatea înlăturată se prezentase cu o ofertă financiară mai bună, respectiv cu 4.497.947,48 lei mai mică, sumă ce reprezintă prejudiciul cauzat consiliului județean.
Lucrările de construcție au fost executate de către două societăți comerciale, una dintre acestea având ca asociat un afin al președintelui consiliului județean, respectiv ginerele acestuia. Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcția lucrării era o firmă controlată de asemenea, de o rudă apropiată a președintelui consiliului județean. Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziție complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, consiliul județean a atribuit aceleiași firme un contract în valoare de 4.973.065,75 lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la același pod care, în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010.
De asemenea, în cursul anului 2009, inculpatul N.C. a primit cu titlu de mită de la inculpatul D.G., acționar majoritar și administrator al aceleiași societăți comerciale, un spațiu comercial în suprafață de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei. Pentru a disimula infracțiunea de corupție, la data de 23 martie 2009, la un Birou Notarial a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. În acest context, atât în cursul procedurii de licitație publică, dar și în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri.
Prin activitățile descrise s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de 984.164,38 euro (echivalentul sumei de 4.408.269,18 lei), în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale (fostul Minister al Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor), reprezentând fonduri europene obținute pe nedrept prin prezentare de documente false și un prejudiciu de 9.471.013,23 lei în dauna autorității contractante – consiliul județean, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea operatorului economic favorizat în împrejurările arătate.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător pe bunurile mobile/imobile aparținând inculpaților N.C., O.C., M.C.L., N.M.G., P.I.M., B.S.E., F.A.M., D.C., S.O. și D.G., până la concurența sumelor reprezentând prejudiciul, raportat la infracțiunile de prejudiciu reținute în sarcina fiecăruia dintre inculpați sau la obiectul infracțiunii de corupție dat ori dobândit.
Totodată, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător pe bunul imobil în valoare totală de 447.000 lei.
2. Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr. 164/P/2010 din 25 iunie 2013, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, respectiv, E.V., D.G., B.G., în stare de arest preventiv și A.R., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărarea de influență, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și M.I. (judecător, președinte de tribunal), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, la data de 2 noiembrie 2010, inculpatul M.I., în calitate de președinte de tribunal, a pretins, în mod injust, de la inculpații A.R. și E.V. (frați), suma de 6.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra unui alt judecător din cadrul aceleiași instanțe. Inculpatul M.I. a pretins această sumă de bani prin intermediul inculpatului B.G. pentru a interveni pe lângă un judecător care judeca dosarul penal privind pe A.R., judecat în stare de arest preventiv pentru infracțiunea de înșelăciune, și pentru a-l determina să dispună punerea în libertate a acestuia și, în final, să dispună condamnarea cu suspendarea executării pedepsei.
La data de 7 noiembrie 2010, inculpatul M.I. a primit de la inculpații E.V. și A.R. (acesta din urmă în mod indirect, prin fratele său), prin intermediul inculpaților B.G. și D.G., suma de 12.500 lei, echivalentul sumei de 3.000 euro, ca parte a sumei totale pretinse.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile deținute de inculpatul D.G. și asupra unor sume de bani aparținând inculpaților B.G. și E.V.
3. Prin rechizitoriul nr. 95/P/2009 din 11 iulie 2013, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv, C.N.C. (asociat și administrator de societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzute de art. 9 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. raportat la art. 9 alin.(3) din Legea nr. 241/2005 și de art. 9 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 9 alin.(2) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., L.C. (director de vânzări la o societate comercială) și C.E.A. (angajată la o societate comercială), ambii pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 din C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 9 alin.(3) din Legea nr. 241/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) din C.pen, ambele cu aplic art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada 1 ianuarie 2008 - 18 aprilie 2008, inculpatul C.N.C., în calitate de administrator și asociat al unei societăți comerciale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, a achiziționat în regim suspensiv de la plata accizei materii prime constând în 16.567,13 tone păcurină și 8.920,65 tone motorină și a omis, în tot, să evidențieze în actele contabile și în declarațiile depuse la organele fiscale operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate din livrarea păcurinei și motorinei către două societăți comerciale, disimulând aceste operațiuni prin înregistrarea în contabilitatea societății a unor documente justificative falsificate (facturi fiscale, avize de însoțire, note de recepție/cântărire), ce atestau livrări de produs lichid ecoterm de tip B (produs neaccizabil).
Documentele privind livrările de produs ecoterm au fost falsificate de inculpații L.C. și C.A.E.
Prejudiciul produs bugetului prin aceste activități este de 31.492.256,26 lei (echivalentul a 9.400.673,4 euro).
De asemenea, în aceeași perioadă și în același scop, inculpatul C.N.C. a evidențiat în actele contabile ale societății cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, constând în înregistrarea contabilă a unui număr de 22 facturi fiscale atestând operațiuni nereale, producând prin această modalitate un prejudiciu în sumă de 1.039.500 lei (echivalentul a 279.435,4 euro), reprezentând impozit pe profit și TVA.
Prejudiciul total reținut în cauză este în sumă de 32.531.756,26 lei (echivalentul a aproximativ 9.680.108,8 euro).
În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile deținute de către inculpați până la concurența sumei reprezentând valoarea prejudiciului, iar Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova din cadrul A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză.

Serviciul teritorial Ploiești
1. Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr. 212/P/2012 din 19 februarie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 2 inculpați, și anume P.P.A. (judecător de tribunal), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și F.G.S. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, în cursul lunii decembrie 2012, inculpatul P.P.A., judecător la tribunal, a acceptat promisiunea remiterii sumei de 3.000 lei de către F.G.S., lăsând să se creadă că are influență pe lângă un judecător din cadrul judecătoriei - denunțător în cauză - și că îl va determina să admită o cerere de liberare condiționată formulată de un fost angajat la firma administrată de F.G.S. Persoana pentru care s-a solicitat intervenția executa o pedeapsa cu închisoare. Ulterior, în mod repetat, judecătorul P.P.A. i-a solicitat judecătorului de la judecătorie să pronunțe o soluție favorabilă în dosarul menționat, spunându-i că, în acest scop, F.G.S. este dispus să îi remită suma de 2.000 lei, însă magistratul de la judecătorie a refuzat propunerea de primire a banilor. La data de 27 decembrie 2012, judecătoria a respins cererea de liberare condiționată fixând termen de reiterare patru luni de la data rămânerii definitive (perioada minimă după care putea fi reformulată cererea de liberare condiționată). În urma declarării recursului de către persoana aflată în detenție, la data de 31 ianuarie 2013, tribunalul a admis parțial recursul, în sensul că termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată a fost redus. Completul respectiv a fost condus de judecătorul P.P.A.
La data de 31 ianuarie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători a încuviințat reținerea și arestarea preventivă față de P.P.A., judecător la tribunal.
La data de 31 ianuarie 2013, procurorii au dispus reținerea inculpaților P.P.A. și F.G.S. pe termen de 24 de ore. La data de 1 februarie 2013, Curtea de Apel Ploiești a luat față de cei doi inculpați măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 zile. Cercetarea în stare de libertate a celor doi inculpați a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție.
2. La data de 12 martie 2013, prin rechizitoriul nr. 95/P/2011, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 1 inculpat, respectiv P.M. (director de penitenciar) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen. și de fals intelectual, prevăzută de art. 289 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, la data de 24 martie 2010, penitenciarul a devenit beneficiarul unor fonduri europene acordate în cadrul programului POSDRU în vederea punerii în practică a proiectului intitulat „Persoanele private de libertate, în slujba protecției mediului înconjurător, pentru creșterea competitivității și a atractivității teritoriilor”. Proiectul avea ca obiectiv general promovarea formelor de parteneriat public – privat, grupând în jurul unităților administrativ teritorial serviciile responsabile de deținerea și reintegrarea persoanelor private de libertate, pentru a pregăti reintegrarea acestora în societate, prin ocupare și ucenicie într-o meserie. În cadrul acestui proiect, în cursul anului 2011, inculpata P.M. a îndeplinit funcția de manager de proiect și, în această calitate, pe parcursul derulării proiectului, a depus la Autoritatea Contractantă o cerere de rambursare în care a consemnat, în mod nereal, că toate cheltuielile sunt eligibile și că au fost respectate procedurile privind achizițiile, atașând la această cerere mai multe documente false pe care le-a semnat sau pe care le-a aprobat în calitate de director de penitenciar. În această modalitate, inculpata P.M. a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 426.281,06 lei (echivalentul a aproximativ 100.775 euro), reprezentând fonduri europene POSDRU și fonduri de la bugetul de stat. Din acești bani, penitenciarul a restituit suma de 15.329,89 lei, iar Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane nu s-a constituit parte civilă pentru diferența rămasă nerecuperată până la finalizarea cercetărilor.
3. Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr. 87/P/2010 din 11 iulie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 1 inculpat, respectiv B.C.O. (primar de municipiu), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen. și de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen.
În fapt s-a reținut că, în cursul anilor 2002 – 2008, inculpatul B.C.O., în calitate de primar al municipiului, a acordat unor asociații sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local și le-a asigurat folosința gratuită a Complexului Sportiv. Beneficiarii finali ai acestor sume și ai dreptului de a folosi complexul sportiv sunt societăți comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociațiile sportive.
Concret, în cursul anului 2008, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul B.C.O. a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către o asociație sportivă, cu titlu de finanțare nerambursabilă, din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăți directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (unitate din subordinea Consiliului Local, la care Asociația sportivă avea debite restante). De această sumă de bani a beneficiat, în mod indirect, un agent economic privat la care primarul era acționar, în calitate de persoană fizică, firmă cu care Asociația sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obliga, contrar legii, să susțină activitatea sportivă a societății comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, agentul economic respectiv fusese obligat, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante în sumă de 279.496,32 lei către R.A.M., în solidar cu Asociația sportivă. În această modalitate, bugetul local al municipiului a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei. De asemenea, la data de 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului, inculpatul B.C.O. a acordat direct, în folosință gratuită, o parte a complexului sportiv, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului, Asocierii în participațiune formate din asociația sportivă și o societate comercială, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 octombrie 2009. În plus, începând cu anul 2002, când complexul sportiv a intrat în proprietatea publică a municipiului, inculpatul B.C.O. a asigurat nelegal folosința gratuită a stadionului de fotbal Asociației sportive respective și, prin intermediul acesteia, agentului economic menționat. În acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatului B.C.O.
4. La data de 17 septembrie 2013, prin rechizitoriul nr. 89/P/2013, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 13 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, respectiv: O.V. (medic - președinte al comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (177 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul, în formă calificată și în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen. și cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (193 acte materiale), complicitate la înșelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (193 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (193 acte materiale); B.I. (psiholog - membru al comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (45 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul, în formă calificată și în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen. și cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (49 acte materiale), complicitate la înșelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (49 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (49 acte materiale); O.G., arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (29 acte materiale) și complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen. (35 acte materiale), G.S.O., arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen. (25 acte materiale), dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.(28 acte materiale), înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (28 acte materiale) și uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (3 acte materiale); I.G.N. (asistent medical), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (18 acte materiale), cumpărare de influență în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (16 acte materiale), complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (29 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (14 acte materiale), M.I.L. (asistent medical), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art.art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (39 acte materiale), cumpărare de influență în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (43 acte materiale) și complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., (43 acte materiale); M.G. (conducător auto la D.G.A.S.P.C.), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (28 acte materiale), dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (28 acte materiale) și complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (28 acte materiale); P.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (53 acte materiale), dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (53 acte materiale) și complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (66 acte materiale); N.G. (funcționar public în cadrul consiliului municipal), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen. (93 acte materiale), dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., (89 acte materiale) și complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (94 acte materiale); A.V. (asistent medical) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale), dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale) și complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (2 acte materiale corespunzătoare certificatelor de încadrare în grad de handicap obținute și date în plată); D.L.A. (secretar la spitalul județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (16 acte materiale), dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (16 acte materiale), complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (47 acte materiale) și fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (58 de acte materiale); D.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. ( 25 acte materiale), cumpărare de influență în formă continuată, prevăzută de art.art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (6 acte materiale), înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (31 acte materiale) și uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen; M.R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (73 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (126 de acte materiale) și uz de fals în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în cursul anilor 2006 – 2012, în schimbul unor sume de bani și în baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obținut, fără drept, încadrarea în grad de handicap și eliberarea certificatelor care atestă acest fapt de către membrii Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Ca urmare a folosirii acestor certificate, persoanele beneficiare au încasat în mod injust, de la bugetul de public, suma totală de 3.012.928 lei, cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare, indemnizații de însoțitor și alte facilități prevăzute de lege pentru această categorie de persoane. Concret, în perioada 2006 – 2012, inculpata O.V., în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a primit de la inculpații G.S.O., N.G., O.G., M.G., P.M., A.V. și D.L.A., sume de bani și bunuri în cuantum total de 122.600 lei. Banii au fost primiți pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu și pentru a dispune încadrarea în grad de handicap și eliberarea certificatelor medicale care să ateste acest fapt pentru mai multe persoane, fără ca acestea să sufere de afecțiuni care să le permită încadrarea în gradul de handicap stabilit. La rândul său, în perioada 2010 - 2012, inculpata B.I., în calitate de membru al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a primit de la inculpata N.G. suma totală de 13.500 lei, în scopul încadrării în grad de handicap și eliberării certificatelor care să ateste acest fapt pentru mai multe persoane care nu sufereau de bolile menționate în cuprinsul certificatelor, nu puteau fi încadrate în gradul de handicap stabilit și nu puteau beneficia de facilitățile prevăzute de lege pentru aceste categorii de persoane. În acest context, în perioada de referință, în schimbul primirii unor sume de bani pentru sine sau pentru alte persoane, inculpații G.S.O. (26.000 lei), I.G.N. (21.000 lei), N.G. (79.950 lei), M.L.I. (91.500 lei), M.G. (22.400 lei), P.M. (71.570 lei), D.L.A. (6.400 lei), D.A. (126.600 lei) și A.V. (900 lei) au intermediat obținerea în mod fraudulos a unor astfel de certificate de handicap, lăsând să se înțeleagă că au influență, direct sau prin intermediar, asupra persoanelor cu funcție de decizie în cadrul comisiei, respectiv inculpatele O.V. și B.I. De asemenea, inculpatele I.G.N. și M.R.C. au falsificat mai multe înscrisuri (scrisori, referate, adeverințe medicale, bilete de externare din unități sanitare) care au fost folosite la întocmirea dosarelor pentru obținerea certificatelor. Consiliul județean s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 3.012.928 lei, iar consiliul local s-a constituit parte civilă, fără a preciza, până la finalul cercetărilor, suma cu care se consideră prejudiciat.
În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile identificate în proprietatea inculpaților O.V., N.G. și O.G.

Serviciul teritorial Suceava
Prin rechizitoriul nr. 50/P/2009 din 2 august 2013, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume: T.I.N. (ofițer de poliție, șef al Inspectoratului de Poliție al Județului, I.P.J.), T.A.D. (ofițer de poliție, șef al Serviciului logistic din cadrul I.P.J.), ambii pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.(câte 2 acte materiale fiecare), B.C. (asociat și administrator de fapt al unei societăți comerciale), M.M.S. (evaluator ANEVAR și administrator al unei societăți comerciale) și L.G. (evaluator ANEVAR), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada iulie-octombrie 2006, inculpații T.I.N., în calitate de inspector șef al I.P.J. și ordonator terțiar de credite, și inculpatul T.A.D., în calitate de șef al Serviciului Logistic din cadrul I.P.J., cu știință, și-au încălcat atribuțiile de serviciu în derularea procedurii de achiziție a unui imobil cu destinația de sediu al Poliției municipiului, ceea ce a avut ca rezultat stabilirea unui preț de achiziție mai mare decât valoarea de piață a imobilului, cu 5.865.152 lei, sumă ce a fost achitată nejustificat din bugetul Ministerului Administrației și Internelor și care constituie prejudiciul provocat în dauna acestuia. Această sumă reprezintă în același timp un folos necuvenit pentru societatea comercială reprezentată de inculpatul B.C.
În sarcina inculpatului B.C., asociat și administrator de fapt al unei societăți comeerciale, s-a reținut l-a ajutat pe inculpatul T.A.D. să-și încalce atribuțiile de serviciu exercitate în calitate de președinte al comisiei de negociere și șef al Serviciului Logistic din cadrul I.P.J., pe parcursul procedurii de achiziție și de negociere a imobilului mențioant, punându-i la dispoziție Raportul de evaluare întocmit de inculpatul M.M.S., care a supraevaluat valoare de piață a imobilului, permițându-i astfel acestuia să accepte cu ocazia negocierii, un preț de vânzare de 11.900.000 lei, în condițiile în care evaluatorul desemnat de IPJ stabilise o valoare de piață de 9.010.000 lei. În urma activităților întreprinse, inculpatul B.C. a creat un avantaj patrimonial societății comerciale al cărei administrator de fapt era, în sumă de 5.865.152 lei, reprezentând suma încasată necuvenit de la bugetul de stat ca urmare a vânzării către IPJ a imobilului. A dispus înregistrarea în evidența contabilă a firmei de cheltuieli fictive cu investiții și construcții și a semnat documente întocmite cu date nereale, înregistrări fictive care au generat prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma totală de 741.082 lei, din care 331.212 lei reprezintă impozit pe profit și 409.870 lei reprezintă TVA-ul sustrase de la plată.
Inculpatul M.M.S., în calitate de evaluator ANEVAR și administrator al unei săcoetăți comerciale, la solicitarea inculpatului B.C., a întocmit la data de 26 iulie 2006 un raport de evaluare în care a consemnat date fictive, dotări inexistente, inadvertențe și calcule eronate, supraevaluând imobilul la o valoare de piață de 11.317.000 lei, raport ce a fost prezentat în ședința de negociere a prețului, modalitate prin care l-a ajutat pe inculpatul T.A.D. să-și încalce atribuțiile de serviciu exercitate în calitate de președinte al comisiei de negociere, făcând posibilă obținerea de către inculpatul B.C. a unui preț injust de 11.900.000 lei.
Inculpatul L.G., evaluator ANEVAR, în calitate de expert evaluator autorizat ANEVAR, a întocmit la data de 9 august 2006, la solicitarea Inspectoratului de Poliție Județean, un raport de evaluare în care a supraevaluat valoarea imobilului de la suma de 6.370.000 lei la suma de 9.010.000 lei, prin folosirea în calcul, la metoda capitalizării, a unei chirii de 12 euro/mp/lună, raport ce a fost prezentat în ședința de negociere a prețului, modalitate prin care l-a ajutat pe inculaptul T.A.D să-și încalce atribuțiile de serviciu exercitate în calitate de președinte al comisiei de negociere, făcând posibilă obținerea de către inculpatul B.C. a unui preț injust de 11.900.000 lei.
În vederea recuperării prejudiciului produs în urma activităților infracționale, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților.

Serviciul teritorial Tîrgu Mureș
1. Prin rechizitoriul nr. 3/P/2012 din 9 septembrie 2013, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 13 inculpați, respectiv, B.C. (președinte de consiliu județean), pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., denunțare calomnioasă, prevăzută de art. 259 alin.(1) C.pen.; instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; P.D. (consilier județean și administrator de fapt al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese în formă continuată, prevăzută de art. 2531 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen., raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., instigare improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen., raportat la art. 290 alin.(1) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen., conflict de interese în formă continuată, prevăzută de art. 2531 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit.b) teza I din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.L. (vicepreședinte de consiliu județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 C.pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 290 alin.(1) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.B.B. (director executiv al Direcției Drumuri Județene), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 C.pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.pen., permiterea accesului unor persoane neautorizate de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit.b) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; K.C. (șef serviciu al Direcției Drumuri Județene) pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78 /2000, raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 290 alin.(1) C.pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.,toate cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen. și art. 33 lit.a) C.pen.; G.L. (director executiv în cadrul Direcției economice din Consiliul județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.E. (consilier la Direcția generală economică din cadrul Consiliului județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; S.T. (administrator al unei săcietăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen.; K.P. (primar de comună) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art.art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.; I.M.J. (asociat și administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen.; I.M.A. (director al unei societăți comerciale), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și uz de fals prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin.(1) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen.; H.L.G. (funcționar la Direcția Drumuri județene din cadrul Consiliului județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și complicitate improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen.; M.D.C. (angajat la S.C.C.F. - Laborator Central) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în luna decembrie 2010, inculpatul B.C., în calitate de președinte al consiliului județean, a dispus în mod nelegal și nejustificat, decontarea sumei de 1.888.914,20 lei în favoarea constructorului SC S.G. SRL pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum județean. Plata s-a făcut în condițiile în care prețurile firmei care a câștigat licitația erau cu mult mai mari decât cele ale firmei excluse din procedura de licitație, în care dirigintele de șantier nu a fost de acord cu acceptarea la plată a lucrărilor și în condițiile în care proiectul inițial nu fusese respectat în ce privește grosimea asfaltului și nici nu exista o dispoziție de modificare a acestui proiect.De asemenea, perioada 27-29 decembrie 2010, inculpatul B.C. a dispus în mod nelegal și nejustificat decontarea sumei de 672.051,59 lei în favoarea constructorului SC S.G. SRL și a sumei de 496.632,84 lei în favoarea constructorului SC B.R.C. SRL, în ambele cazuri pentru materiale lăsate în custodie care nu existau în fapt. În plus, cheltuielile au fost angajate de Consiliul Județean la finalul lunii decembrie 2010, deși era evident că cele două firme nu mai aveau timpul necesar, ca până la data de 31 decembrie 2010, să execute lucrările de reabilitare a unor tronsoane de drum județean. În plus, inculpatul cunoștea că procesele-verbale de custodie s-au realizat în fals, prin antedatare și prin inserarea nereală că bunurile există ca atare, că au fost recepționate efectiv și au fost predate către reprezentanții celor două firme constructoare.
În luna decembrie 2011, inculpatul S.L., în calitate de vicepreședinte al consiliului județean, a dispus în mod nelegal și nejustificat, decontarea unor sume de bani în favoarea constructorului SC S.G. SRL pentru o serie de lucrări de reabilitare a aceluiași drum județean. Plățile s-au făcut în condițiile in care prețurile firmei care a câștigat licitația erau cu mult mai mari decât cele ale firmei excluse din procedura de licitație, iar dirigintele de șantier nu fusese de acord cu acceptarea la plată a lucrărilor. De asemenea, la data de 30 decembrie 2011, inculpatul S.L. a dispus, în mod nelegal și nejustificat, decontarea sumei de 1.475.689,66 lei în favoarea constructorului SC S.G. SRL pentru materiale lăsate în custodia acestuia pe baza unor procese-verbale despre care avea cunoștință că atestau, în fals, existența bunurilor respective și în condițiile in care nu mai era timp ca firma constructoare să execute, până la 31 decembrie 2011, lucrările angajate. La săvârșirea faptelor descrise mai sus, președintele și vicepreședintele consiliului județean, respectiv inculpații B.C. și S.L. au fost ajutați de inculpații C.B.B. și K.C., în calitate de director executiv, respectiv șef serviciu la Direcției Drumuri Județene din Consiliul județean, precum și de inculpatul G.L., director executiv al Direcției Economice, respectiv, inculpatul B.E., consilier la aceeași direcție. Aceștia din urmă, în perioada decembrie 2010 – decembrie 2011, au acordat, în mod nelegal, avizele necesare ce condiționau efectuarea plăților către SC S.G. SRL și SC B.R.C. SRL.
La data de 28 decembrie 2010, președintele consiliului județean, inculpatul B.C. a semnat o adresă alături de inculpații S.L. (vicepreședinte al consiliului județean), C.B.B. (director al Direcției Drumuri Județene) și K.C. (șef serviciu), pe care a transmis-o consiliului local, determinându-l astfel pe inculpatul K.P., primarul de comună, să deconteze în mod nelegal și nejustificat 81.730,44 lei în favoarea constructorului SC B.R.C. SRL pentru materiale pretins lăsate în custodie.
Inculpații G.L., K.C. și C.B.B., alături de administratorii celor două firme, inculpații I.M.A., I.M.J. și S.T. au semnat/întocmit înscrisuri (procese-verbale de recepție, procese-verbale de luare in custodie, facturi) care atestă, în fals, împrejurări necorespunzătoare realității, ajutându-i astfel pe președintele și vicepreședintele consiliului județean, respectiv pe primarul comunei să săvârșească faptele descrise.
Pentru a ascunde infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prin care s-au obținut foloase materiale pentru SC S.G. SRL, la data de 19 iulie 2011, inculpatul B.C. a întocmit și prezentat auditorilor Camerei de Conturi o adresă în care a atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, referitor la condițiile ce ar fi justificat plățile făcute SC S.G. SRL.
La data de 16 octombrie 2012, la solicitarea– Serviciul teritorial Tîrgu Mureș al Direcției Naționale Anticorupție de a-i fi înaintate o serie de documente referitoare la contractarea, execuția, achitarea contravalorilor și expertizarea lucrărilor de pe drumul județean 131, atribuite S.C. S.G. S.R.L. și respectiv SC B.R.C. SRL, inculpatul B.C. a menționat că, la data decontării plăților din decembrie 2010 către SC S.G. SRL, consiliul județean ar fi fost indus în eroare de inculpatul K.C., prin prezentarea unui document plăsmuit.
La data de 12 octombrie 2012, inculpatul B.C. a semnat, în calitate de președinte al consiliului județean, o plângere penală către Inspectoratul de Poliție al Județului, în cuprinsul căreia l-a acuzat pe inculpatul K.C. de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în aceea că ar fi plăsmuit un raport al dirigintelui de șantier, nedatat, în baza căruia ar fi fost posibilă plata sumei de 1.888.914,20 lei către S.C. S.G. S.R.L. În calitate de consilier județean în cadrul Consiliului județean în mandatul 2008-2012, inculpatul P.D. a participat la votarea bugetelor Consiliului județean prin care au fost alocate consecutiv sume de bani pentru proiecte de investiții în infrastructura județului Harghita, întreținere și reparații de drumuri județene, banii fiind destinați unor contracte de executare de lucrări. Printre beneficiarii acestor contracte a fost SC S.G. SRL, a cărei administrator de fapt este inculpatul P.D., iar acționar sora acestuia. Astfel, acesta a realizat foloase în favoarea sa și surorii sale, asociat unic al SC S.G. SRL, foloase constând în valoarea totală a celor 40 de contracte executate de firmă în perioada 2008-2012, în cuantum de 25.351.090 lei. În cursul desfășurării de către această societate a relațiilor comerciale cu Consiliul județean, inculpatul P.D. a efectuat, în perioada 2008-2012, operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția deținută, constând în coordonarea administrării și administrarea în fapt a SC S.G. SRL. În cursul lunii aprilie 2012, consiliat de inculpatul H.L.G., l-a determinat pe inculpatul M.D.C., operator laborator în cadrul SCCF SA să întocmească o serie de acte false care au stat la baza unui raport de expertiză tehnică menit să diminueze prejudiciul stabilit în martie 2012 de Camera de Conturi în sarcina Consiliului județean, produs prin efectuarea de plăți nelegale către S.C. S.G. SRL.
Inculpatul P.D. a folosit informații nedestinate publicității, obținute de la inculpatul C.B.B., în sensul că a comunicat, în decembrie 2011, administratorului unei societăți comerciale, valoarea ofertei de preț pe care o firmă concurentă a adresat-o Consiliului județean, astfel încât serviciile de expertizare au fost atribuite direct, în mod necuvenit, firmei agreate de inculpatul P.D. Pe baza expertizei realizate ulterior, firmei S.C. S.G. SRL i s-au decontat lucrări de reabilitare a unui drum județean, în baza contractului atribuit de Consiliul județean.
Prejudiciul total produs ca urmare a activităților descrise, desfășurate in anii 2010 și 2011 este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro). Prejudiciul constă în caracterul fictiv al materialelor date în custodie firmelor constructoare și în diferența dintre prețurile onorate și cele oferite de firmele descalificate la licitație, substanțial mai mici.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților B.C., S.L., C.B.B., K.C., G.L., B.E., K.P., I.M.A., I.M.J. și S.J., până la concurența sumelor reținute drept prejudiciu în sarcina fiecăruia dintre aceștia.

Serviciul teritorial Timișoara
1. Prin rechizitoriul nr. 135/P/2010 din 3 iunie 2013 al Serviciului teritorial Timișoara s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 6 inculpați, din care 1 persoană juridică: I.I. (administrator societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunilor de de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, prevăzute de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșită în realizarea scopului urmărit prin infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (22 acte materiale) în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., de participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals înscrisuri sub semnătură privată săvârșită în realizarea scopului urmărit prin infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (9 acte materiale) în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(1) raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit.a) din C.pen., S.C.Z. (primar de comună), pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grav, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșită în realizarea scopului urmărit prin infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., M.M. (tehnician proiectant energetician la o societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată (13 acte materiale), prevăzut de art. 26 C.p. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., G.I. (administrator societate comercială), pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000., SC I.C. SRL (persoană juridică) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, și de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și B.C. (șofer), pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C.pen.
În fapt s-a reținut că a data de 28 octombrie 2008, între S.C. I.C. S.R.L., în calitate de beneficiar și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.), în calitate de Autoritate Contractantă, s-a încheiat Contractul de Finanțare, intitulat „Modernizare fermă vegetală prin achiziție de utilaje agricole”, finanțat prin Programul F.E.A.D.R.
În proiectul a cărui finanțare o solicitase, pentru a beneficia de un punctaj superior în cadrul procedurii de evaluare, inculpatul I.I. a inserat obligația SC I.C. SRL de implementare a unui nou standard european privind calitatea semințelor prin achiziționarea unei instalații de tratare a semințelor. Ca urmare, A.P.D.R.P. a aprobat achiziționarea unor utilaje în valoare totală de 4.030.822 lei. În contextul achiziționării acestor utilaje, inculpatul I.I. a depus, cu ajutorul inculpatului S.C.Z., reprezentant legal al proiectului, o cerere de plată aferentă primei tranșe de finanțare, ce a fost respinsă de către A.P.D.R.P. deoarece beneficiarul proiectului nu a dovedit achiziționarea instalației de tratat semințe. Ulterior, pentru a obține, totuși, contravaloarea utilajelor achiziționate până în acel moment, I.I. a contestat decizia de respingere și, în susținerea contestației, a depus mai multe documente false. Concret, I.I. a remis unor inspectori din cadrul Corpului de control al Ministrului Agriculturii mai multe documente falsificate de el, de inculpații M.M. și G.I. și de către alte persoane.
Pe baza documentelor false, contestația a fost admisă, astfel că Autoritatea Contractantă a virat suma de 1.023.634,30 lei (echivalentul a 241.742,47 euro) în contul SC I.C. SRL, reprezentând o primă tranșă din finanțarea aprobată.
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă cu suma de 1.003.950,39 lei, reprezentând fonduri europene și bani de la bugetul de stat.
În vederea recuperării prejudiciului s-a dispus luarea măsurii asigurătorii până la concurența sumei de 1.023.634,30 lei, prin instituirea sechestrului asupra unor bunuri mobile deținute în proprietate de S.C. I.C. S.R.L.
2. Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr. 108/P/2012 din 5 iulie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei B.F. (judecător la judecătorie), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (două acte materiale), de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, de abuz în serviciu contra intereselor publice (2 fapte), prevăzut de art. 248 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și de fals intelectual, prevăzut de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt s-a reținut că, în perioada februarie - iunie 2013, inculpata B.F., în calitate de judecător în cadrul judecătoriei, în două împrejurări distincte, a pretins și primit sumele de 13.000 lei și 5.500 euro de la două persoane, pentru a-și îndeplini necorespunzător atribuțiile de serviciu privitoare la activitățile jurisdicționale, în sensul pronunțării unei sentințe civile prin care să admită în totalitate cererea de chemare în judecată formulată în numele reclamantului, iar în realizarea acestor scopuri, a redactat un înscris în care a consemnat împrejurări nereale, respectiv ar fi precizat că înțelege să cheme în judecată un număr mai mare de persoane alături de cea inițial indicată.
Pentru ca persoana de la care a primit sumele de bani să evite plata taxelor și onorariilor notariale, cât și a celor ocazionate de înscrierea în cartea funciară a terenurilor pe care dorea să le achiziționeze, inculpata B.F. a instruit persoana beneficiară a hotărârii cu privire la modalitatea în care, prin acțiuni civile, să creeze un presupus conflict juridic cu proprietarii terenurilor. În plus, pentru ca toate aceste cereri să ajungă la completul său, inculpata B.F. a formulat o precizare de acțiune în numele cumpărătorului. Ca urmare, după ce a primit suma de 13.000 lei pretinsă cu titlu de mită, la data 6 iunie 2013, în acord cu cele convenite, inculpata B.F. a pronunțat o sentință civilă prin care a admis în totalitate cererea de chemare în judecată formulată în numele persoanei de la care primise banii, în condițiile în care în dosar nu era îndeplinită procedura de citare cu nici una din cele 12 părți din dosar. La data de 10 iunie 2013, pentru a redacta alte acțiuni civile și pentru a le soluționa favorabil, inculpata B.F. a primit de la aceleași persoane suma de 5.500 euro, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De asemenea, în cursul anului 2011, inculpata B.F., în calitate de judecător, a admis, în mod ilegal, două cereri de chemare în judecată și a dispus, în baza unor hotărâri judecătorești în care a inserat date nereale, intabularea unor terenuri pe numele persoanelor care au formulat acțiunile civile. În ambele cauze civile, inculpata B.F. a admis cererile fără ca persoanele care au formulat acțiunile civile să plătească taxele de timbru. În această modalitate, Primăria municipiului Arad a fost prejudiciată cu suma de 6.143,8 lei, sumă cu care instituția publică s-a constituit parte civilă.
În vederea confiscării, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii până la concurența sumei de 13.000 lei și 6.143,8 lei, prin instituirea sechestrului asupra unui imobil aparținând inculpatei B.F.
3. Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr. 92/P/2013 din 5 noiembrie 2013, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați: A.R.P. (director al A.P.I.A.) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; J.T.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de cumpărare de influență prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. și la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (7 acte materiale), de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen; R.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (7 acte materiale), de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
Din starea de fapt a rezultat că, în cursul anului 2011, inculpatul A.R.P., abuzând de prerogativele funcției sale de director al A.P.I.A., s-a implicat în fraudarea fondurilor europene și naționale alocate prin programele de sprijinire a producătorilor agricoli și utilizatorilor de terenuri, în complicitate cu inculpatul J.T.I., care deține și controlează mai multe societăți comerciale. Mecanismul de fraudare a constat fie în executarea parțială a lucrărilor de întreținere și amenajare a pajiștilor și recepția lucrărilor pe baza unor documente justificative false, fie prin neexecutarea în totalitate a acestor lucrări, sumele de bani virate de către A.P.I.A., fiind împărțite între cei doi inculpați menționați și primarii unor localități din județ. Contractele prin care erau alocați banii erau acordate în mod preferențial, alegerea ofertantului fiind denaturată, întrucât firmele ofertante erau controlate de inculpatul J.T.I. La asocierea infracțională inițiată de inculpații menționați a aderat în cursul lunii noiembrie 2011 și inculpatul R.G., primar al comunei, care s-a angajat, ca parte a atribuțiilor asumate în cadrul asocierii, să încheie în numele primăriei un contract de prestări servicii cu firma inculpatului J.T.I., contract care să privească efectuarea lucrărilor de întreținere a pajiștilor comunale. Potrivit celor convenite, urma ca lucrările să nu fie efectuate decât în mică măsură, iar sumele neutilizate pentru efectuarea lucrărilor să se împartă între inculpați, în condițiile în care, scriptic, apăreau ca decontate pentru aceste lucrări.
Ca urmare a acestor înțelegeri, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatul R.G. a acceptat semnarea unor documente cu un conținut fictiv, întocmite de către o altă persoană, înscrisuri constând în contract de prestări servicii și anexele acestuia, situații de lucrări, factură, proces-verbal de recepție, oferte de preț și situații de lucrări toate emise în numele firmei controlate de inculpatul J.T.I., atestând împrejurarea nereală a prestării totalității serviciilor contractate. În virtutea rolurilor asumate în cadrul asocierii infracționale și a contribuțiilor efective în vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor frauduloase propuse, produsul infracțiunii, respectiv sumele de bani decontate pentru lucrări neefectuate, a fost împărțit între membrii asocierii infracționale după cum urmează: A.R.P., J.T.I. și R.G. au beneficiat fiecare în mod egal de câte 21.500 lei.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile aparținând inculpaților.



11.2. Anexa nr. 2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare

1. Tribunalul Gorj, prin sentința penală nr. 268 din 12 iulie 2007, a dispus condamnarea inculpatului M.N. (președinte al consiliului județean) la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) și lit.b) C.pen. Concret, s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. A constatat concurente infracțiunile deduse judecății cu infracțiunile pentru care acest inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 352 din 25.10.205, definitivă prin decizia penală nr. 2288 din 25.04.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. A anulat măsura suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin această sentință. A constatat concurente infracțiunile deduse judecății cu infracțiunile pentru care acest inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 352 din 25 octombrie 2005 a Tribunalului Gorj, definitivă prin decizia penală nr. 2288 din 25 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 440.773 lei către partea vătămată M.C. cu titlu de despăgubiri civile.
Curtea de Apel Timișoara – Secția penală, prin decizia penală nr. 24 din 17 februarie 2010, a admis apelul declarat de procuror și, în baza art. 257 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art. 254 alin.(2) C.pen, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (prin schimbarea încadrării juridice), a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. A constatat concurente infracțiunile deduse judecății cu infracțiunile pentru care acest inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 352 din 25 octombrie 2005 a Tribunalului Gorj, definitivă prin decizia penală nr. 2288 din 25 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Inculpatul a fost obligat să restituie denunțătorului M.C. suma de 325.784,93 lei.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, prin decizia penală nr. 824 din 3 martie 2011, a admis recursul D.N.A., a casat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 116 din 13 iunie 2012, (în rejudecare), a admis apelul declarat de procuror și, în baza art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art. 254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (prin schimbarea încadrării juridice), a condamnat același inculpat la 4 ani închisoare. A aplicat pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) și b) C.pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale, pe o perioadă de 2 ani. A constatat concurente infracțiunile deduse judecății cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 352 din 25 octombrie 2005 a Tribunalului Gorj, definitivă prin decizia penală nr. 2288 din 25 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. A contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință cu cele aplicate prin sentința nr. 352/2005 a Tribunalului Gorj în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) și b) C.pen., cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale. A aplicat art. 71-64 lit.a) și b) C.pen., cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 929 din 18 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 71/P/2004 din 13 iunie 2005 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că, în calitate de președinte al consiliului județean, în perioada 1999 – 2002, a pretins numitului M.C. (administrator al unei societăți comerciale), să execute lucrări de renovare la trei imobile, proprietatea sa, să-i doteze cu mobilier și bunuri electrocasnice imobilul și să-i dea un autoturism, promițându-i și asigurându-l că, în schimbul contravalorii acestora, respectiv, de 4.597.074.661 lei, va interveni la conducerile Direcției Generale a Finanțelor Publice și Garda Financiară, pentru a se stopa, rări, controalele pe linie fiscală la firmele martorului, cât și pentru acordarea unor facilități (eșalonarea la plată a obligațiilor restante) acelorași firme, precum și la conducerea CNL Oltenia, pentru a se accepta încheierea unor contracte de execuție lucrări între această unitate și socieatea comercială administrată de numitul M.C., și că îl va ajuta la încheierea unor contracte de execuție lucrări între Consiliul Județean Gorj și această societate, promisiuni pe care le-a și executat.

2. Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, prin sentința penală nr. 892 din 7 iunie 2012, a dispus condamnarea inculpatului Z.C.C. (prim-procuror al parhetului de pe lângă judecătorie) la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, în conformitate cu art. 86¬1 C.pen. S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 8.400 lei, precum și echivalentul în lei a sumei de 1.500 euro.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 62 din 25 martie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, care a respins, ca nefondate, recursurile declarate de procuror și inculpat.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 94/P/2010 din 27 octombrie 2010 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că, în calitate de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, în vara anului 2009, a acceptat promisiunea unei recompense bănești de la martorul T.Z, angajat al unei societăți comerciale, în scopul de a intermedia, prin traficarea influenței pe care o are prin prisma relațiilor de prietenie, precum și din poziția sa de prim-procuror, pe lângă managerul unei societăți comerciale, încheierea unui contract de prestări servicii de pază între cele două societăți, iar ulterior a primit, în baza acestei înțelegeri, în tranșe lunare, suma totală de 4.500 euro, în perioada aprilie - septembrie 2010.

3. Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința penală nr. 673 din 15 iulie 2010, a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului A.G. pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzute de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunea de șantaj prevăzut de art. 194 alin.(2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Tribunalul Cluj - Secția penală, prin decizia penală nr. 200 din 7 iunie 2011, a respins apelul declarat de procuror.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1 din 3 ianuarie.2013, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, care a dispus condamnarea inculpatului, în baza art. 194 alin.(2) C.pen., raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., la 3 ani închisoare, în condițiile art. 81 și art. 82 C.pen. Totodată, a menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. A admis, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile și a obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente, prin lichidator, la plata sumei de 40.000 lei, cu titlu de daune morale. A admis acțiunea civilă formulată de S.C. C. S.A. și a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC D.P.I. SRL, la plata sumei de 17.975,70 lei reprezentând contravaloarea unei facturi. A admis acțiunea civilă formulată de S.C. F.G. SA Iași și a obligat pe inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P.G. SRL și SC D.P.I. SRL, la plata contravalorii în lei la cursul B.N.R. la data plății, a sumei de 3.000 euro, cu titlu de daune materiale.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 54/P/2004 din 21 martie 2005 al Serviciului teritorial Iași, reținându-se că, în calitate de președinte al Consiliului de administrație al unui cotidian, în perioada 1999 – 2004, inculpatul împreună cu numitul T.A., în calitate de redactor șef la același cotidian, au șantajat mai multe persoane ce dețineau poziții importante în municipiul Iași, să încheie contracte de publicitate cu respectivul cotidian, sau să ofere alte avantaje materiale acestuia, în caz contrar persoanele vizate erau amenințate că se vor publica o serie de articole defăimătoare la adresa lor, lucru care în unele cazuri se și realiza.

4. Înalta Curte de Casație și Justiție– Secția penală, prin sentința penală nr. 877 din 1 iunie 2012, a dispus, în baza art. 334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul V.C. (senator) din art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., în art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, text de lege în baza căruia l-a condamnat pe acesta la 5 ani închisoare. În baza art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., a fost condamnat la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. În baza art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.1 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, inculpatul a fost condamnat la 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În baza art. 33 lit.a) și art. 34 lit.b) C.pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare. A aplicat art. 71 alin.(2) - art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) și lit.c) C.pen. A dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 200.000 euro și 119.000 lei, prin obligarea inculpatului la plata acestor sume către stat.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 86 din 22 aprilie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, care a admis recursul declarat de procuror, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului V.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare și, respectiv de la 4 ani închisoare la 6 ani închisoare. În baza art. 33 lit.a) raportat la art. 34 alin.(1) lit.b) C.pen., a contopit pedepsele stabilite inculpatului V.C. și a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 310/P/2009 din 20 mai 2010 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că, în calitate de senator, în anul 2009, a pretins de la inculpatul C.C., în mod repetat, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, sume de bani totalizând 260.000 euro, din care a primit suma de 200.000 euro, promițând că, în schimbul acestora, va interveni pe lângă magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, învestiți cu soluționarea dosarului având ca obiect litigiul dintre o societate comercială și C.N.A.D.N.R. și îi va determina să adopte o soluție favorabilă societății comerciale menționate. În perioada 30 august – 21 octombrie 2009, în mod repetat, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a acceptat promisiunea inculpatului M.C. de a-i remite foloase materiale constând în publicarea cu titlu gratuit într-un cotidian a unor articole cu conținut electoral și a pretins și primit de la același inculpat suma de 119.000 lei, promițându-i că, în schimbul acestora, va interveni pe lângă polițiștii din cadrul D.G.P.M.B. și-i va determina să nu dispună măsura preventivă a reținerii împotriva inculpatului M.C. și să propună o soluție de neurmărire penală în dosarul în care era cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 215 alin.(1), (3), (4) și (5) C.pen. De asemenea, inculpatul V.C. a întocmit cu date nereale, în mod repetat, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale factura fiscală și contractul de asistență juridică având ca părți Cabinetul de avocat ,,V.C.” și SC L.I. SRL, urmată de înregistrarea în evidența contabilă și prezentarea lor la organele de control ale Gărzii Financiare, în scopul de a ascunde fapta de corupție menționată.

5. Curtea de Apel București – Secția I penală, prin sentința penală nr. 81 din 23 februarie 2012, a dispus condamnarea inculpatului R.D. (judecător la tribunal) la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a), b) și c) C.pen. Concret, s-a dispus condamnarea inculpatului la două pedepse de câte 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin.(1) lit.a), b) și c) C.pen. pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) și 2 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., instanța a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C.pen. A dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 30.000 euro în echivalent lei la data executării măsurii de siguranță.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1800 din 27 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care a admis recursul declarat de procuror și, în fond, a redus cele doua pedepse aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, de la câte 7 ani închisoare la câte 5 ani și 6 luni închisoare. A condamnat pe inculpatul R.D. la două pedepse de câte 1 an închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de favorizare a infractorului, prevăzute de art. 264 C.pen.. În temeiul art. 33, art. 34 și art. 35 C.pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a lit.b) și c) C.pen. Face aplicarea art. 71 - art. 64. alin.(1) lit.a) teza a II-a lit.b) și c) C.pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 207/P/2009 din 26 noiembrie 2009 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că, în calitate de judecător, a pretins, prin intermediul inculpatei P.V.I. (avocat), suma de 25.000 euro și a acceptat promisiunea oferirii sumei de 3.000 euro, de la S.I. și S.Z., pentru a înlesni punerea în libertate a lui S.Z., cercetat în stare de arest preventiv.
Din banii pretinși, în perioada iulie – octombrie 2009, judecătorul a primit, prin intermediul aceluiași complice, suma totală de 21.000 euro, în două tranșe.
De asemenea, inculpatul R.D., în cursul lunii octombrie 2009, a pretins, prin intermediul inculpatei P.V.I., suma de 20.000 euro de la M.E. (administrator SC), iar în cursul aceleiași luni a primit, prin intermediul aceluiași complice, suma de 9.000 euro, pentru punerea în libertate a altui inculpat arestat preventiv. Ambele persoane arestate au fost puse în libertate de judecătorul R.D.

6. Tribunalul Vâlcea - Secția penală, prin sentința penală nr. 78 din 25 aprilie 2012, a dispus condamnarea inculpatului M.D. (administrator) la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen. Astfel, a admis cererea formulată de procuror privind schimbarea încadrării juridice în art. 9 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicareaart. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 alin.(1) lit.a) C.pen., text de lege în baza căruia l-a condamnat pe inculpat la 5 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală, 8 ani închisoare pentru infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 lit.b) și c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 3201 alin.(7) C.pr.pen., 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. și 2 ani spor la contopirea pedepselor. A constatat că aceste infracțiuni deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost anterior condamnat definitiv prin sentința penală nr. 123 din 02.11.2005 a Tribunalului Vâlcea. A aplicat art. 71 – 64 alin.1 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen.
Curtea de Apel Pitești – Secția penală, prin decizia penală nr. 151 din 21 decembrie 2012, a admis apelul declarat de procuror, a desființat, în parte, sentința atacată și, în fond, a repus pedepsele în individualitatea lor, a reținut inculpatului starea de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit.a) C.pen., față de pedeapsa care i-a fost aplicată acestuia prin sentința penală nr. 114 din 5 februrie 2003 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr. 540/09.12.2003 a Curții de Apel Pitești. În baza art. 33 lit.a) C.pen., a contopit pedepsele concurente stabilite prin sentința penală atacată cu pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 123/F din 2 ianuarie 2005 a Tribunalului Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr. 1744 din 12 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, sporită cu 1 an, în total 9 ani închisoare. A dedus din această pedeapsă perioada arestului preventiv, cuprinsă între 23 octombrie 2003 și 29 octombrie 2003.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2615 din 6 septembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care a admis recursul declarat de procuror și, rejudecând în fond, a admis pretențiile civile ale părții civile A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vâlcea și a obligat, în solidar, pe inculpați, în solidar și cu partea responsabila civilmente SC S. SRL Râmnicu Vâlcea prin lichidator judiciar SC G.A. SRL la plata sumei de 11.010.354 lei despăgubiri civile plus majorări de întârziere până la plata integrala a prejudiciului. A menținut celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 67/P/2007 din 17 martie 2009 al Serviciului teritorial Pitești, reținându-se că, în calitate de administrator al mai multor societăți comerciale, în perioada 20 ianuarie 2003 – 5 august 2005, a înregistrat în evidențele contabile ale acestora facturi fiscale nereale, aparent a fi emise de 14 societăți comerciale din mai multe județe, pentru a se sustrage de la plata T.V.A. și a impozitului pe profit, datorate statului. De asemenea, în aceeași calitate, inculpatul a ascuns și disimulat adevărata natură a provenienței banilor rezultați din infracțiunea de evaziune fiscală prin retragerea acestora din societate în baza unor documente nereale.
Totodată, s-a reținut că inculpatul M.D., cu intenție, a determinat pe S.G. și G.O.I. să completeze documente fiscale cu date nereale, pe care ulterior le-a înregistrat în evidența contabilă.

7. Tribunalul București – Secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 538 din 18 iulie 2011, a dispus condamnarea inculpatului P.M.B. la pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) C.pen. Astfel, s-a aplicat pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 13 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2),(3),(5) C.pen. Face aplicareaart. 71-art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen.
Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 198 din 20 iunie 2012, a admis apelul procurorului și a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa de 13 ani închisoare stabilită în baza art. 215 alin.(1),(2),(3),(5) C.pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. Conform art. 35 alin.(1) C.pen., după stabilirea pedepsei rezultante de 13 ani închisoare, conform art. 33 lit.a) și art. 34 lit.b) C.pen., interzice inculpatului P.M.B. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2675 din 11 septembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 111/P/2008 din 10 aprilie 2009 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că inculpatul a folosit, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, procura emisă de către notarul public, cunoscând că este falsă și a uzat de aceasta, în vederea inducerii în eroare a cumpărătorilor, cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare, de către notarul public, generând prin aceasta un prejudiciu de 19.000.000 euro în patrimoniul părții civile.

8. Curtea de Apel București – Secția I penală, prin sentința penală nr. 106 din 12 martie 2013, a dispus, în baza art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, condamnarea inculpatului N.M. (procuror la parchetul de pe lângă tribunal) la 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de luare de mită și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2772 din 19 septembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 348/P/2012 din 20 noiembrie 2012 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, reținându-se că, în calitate de procuror, începând cu data de 28 decembrie 2011 și până la începutul lunii iunie 2012, înainte de întocmirea unui rechizitoriu, a pretins de la martorul P.F. suma de 5.000 euro, în schimbul emiterii soluției de scoatere de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la înșelăciune, iar la data de 25 octombrie 2012 a primit de la martora P.I.A.M., cu acest titlu, suma de 2.500 euro, reprezentând o parte din suma solicitată.

9. Curtea de Apel Alba - Secția penală, prin sentința penală nr. 117 din 3 octombrie 2012, a dispus, în baza art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. (3 fapte), art. 26 C.pen. raportat la art. 2531 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. (5 fapte), în art. 26 C.pen. raportat la art. 2531 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.. A condamnat pe inculpatul H.O.M. (primar municipiu) la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) C.pen. Astfel, s-a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 3 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 253 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 3002 din 3 octombrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care a admis recursul declarat de procuror și în baza art. 191 C.pr.pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 35/P/2011 din 27 iunie 2011 al Serviciului teritorial Alba-Iulia, reținându-se că, în calitate de primar al municipiului și ordonator principal de credite pentru unitatea administrativă, în mod abuziv uzând de funcția sa, cu știință, în perioada aprilie 2009 – iunie 2009, a dispus efectuarea în mod nelegal a unui număr de 3 plăți în sumă totală de lei către o societate comercială, pentru un număr de 3 achiziții publice efectuate în mod nelegal, fiind astfel avantajată patrimonial această firmă cu suma de 84.212,36 lei, reprezentând totodată paguba cauzată părții civile.
S-a mai reținut că, în perioada aprilie 2009 – iunie 2009, inculpatul, cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, l-a ajutat pe inculpatul Ț.I., prin semnarea contractelor, notelor justificative, ordonanțărilor și ordinelor de plată, să îndeplinească acte și să ia decizii, pentru efectuarea de către primăria municipiului a unui număr de 5 achiziții publice de la respectiva societate comercială, prin care s-au realizat direct foloase materiale atât pentru aceasta, cât și pentru Ț.I. și membrii familiei sale, în cuantum total de 171.212,36 lei.

10. Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, prin sentința penală nr. 1352 din 9 octombrie 2012, a dispus condamnarea inculpatei D.M. (judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție) la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen. Astfel, inculpata a fost condamnată la două pedepse a câte 4 ani închisoare (fapta din noiembrie-decembrie 2009 și cea din ianuarie-februarie 2012) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. A făcut aplicarea prevederilor art. 71 și 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen. În baza art. 350 alin.(1) C.pr.pen., a menținut măsura arestării preventive dispusa față de inculpată. A obligat inculpata să restituie denunțătorului contravaloarea în lei a sumei de 200.000 euro, la data punerii în executare a hotărârii.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 24 din 11 februarie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, care a respins, ca nefondate, recursurile declarate de procuror și de inculpată. A dedus din durata pedepsei aplicate inculpatei durata reținerii și a arestării preventive a acesteia.
Inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 26/P/2012 din 21 martie 2012 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că, în calitate de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna noiembrie 2009, a pretins de la martorul B.P. suma de 200.000 euro pe care a primit-o ulterior (în intervalul noiembrie – decembrie) în trei tranșe, prin intermediul martorului P.M., promițându-i în schimb că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea dosarului prin care B.P. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu executare, prin privare de libertate, pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și-i va determina să adopte o soluție favorabilă acestuia
În perioada ianuarie – februarie 2012, direct și prin intermediul martorului P.M., a pretins de la denunțătorul B.P. sume în lei și valută totalizând 4.790.521.194,2 lei, din care a primit 21.194 lei (2.000 euro și 800 lei, pretinși și primiți în luna ianuarie 2012; 2.000 euro și 1.500 lei, pretinși și primiți în ziua de 12 februarie 2012; 1.500 lei, pretinși și primiți în ziua de 21 februarie 2012; 110.000 euro, pretinși în ziua de 21 februarie 2012), promițându-i în schimb că va interveni pe lângă judecătorii de la curtea de apel învestiți cu soluționarea acestui dosar și-i va determina să pronunțe o soluție favorabilă denunțătorului.

11.3. Anexa nr. 3 – Prezentarea achitărilor definitive din anul 2013

11.3.1. Hotărâri definitive de achitare pe alte temeiuri decât al dezincriminării faptelor/ pericolului social

În anul 2013 s-a dispus achitarea definitivă a 92 inculpați în 38 dosare penale, după cum urmează:

1. Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr. 4/P/2010 din data de 9 iulie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: M.I. (prim-adjunct al inspectorului șef al I.S.U.) și T.G.L. (locțiitor al șefului Serviciului de prevenire a incendiilor din cadrul I.S.U.), pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, și N.I. (acționar majoritar societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că, în ziua de 10 aprilie 2007, la solicitarea inculpatului N.I., acționar majoritar al SC R.P. S.A., inculpații M.I. și T.G.L. au participat, în calitățile oficiale deținute, la realizarea unui film de promovare comercială a unor produse fabricate și comercializate de SC R.P. SA, recomandând persoanelor interesate aceste produse despre care au afirmat expres că le apreciază în mod special față de alte produse similare. În acest fel, inculpații au realizat promovarea publicitară a produselor acestei societăți comerciale.
Judecătoria Bacău, prin sentința penală nr. 627 din 3 aprilie 2012, achită toți inculpații în baza dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 69 din 30 ianuarie 2013 pronunțată în dosarul nr. 11477/180/2010, menține soluția de achitare, cu opinia separată a unui judecător.
În concluzie, cei trei inculpați au fost achitați definitiv,cu o opinie separată a unui judecător în recurs, întemeiată, în primul rând, pe faptul că, soluția de achitare a instanței de fond, impunea cu necesitate administrarea în mod nemijlocit de probe de către instanța de recurs. În rezumat, opiniile majoritare de achitare au fost întemeiate pe absența în rechizitoriu și actul de începere a urmăririi penale a detalierii modalității de comitere a faptelor.
Soluția de achitare este imputabilă procurorului de caz.
În rezumat, opiniile majoritare de achitare au fost întemeiate pe absența în rechizitoriu și actul de începere a urmăririi penale a detalierii modalității de comitere a faptelor.
Astfel, infracțiunile reținute în sarcina inculpaților au în reglementarea legală trei modalități alternative de comitere, ori descrierea situației de fapt lasă să se înțeleagă că ar fi fost avută în vedere de către acuzare a treia modalitate, dar rechizitoriul este deficitar și nu analizează îndeplinirea cerințelor pentru a putea concluziona că, sub aspectul laturii obiective, sunt întrunite elementele constitutive, iar din analiza probelor administrate instanța reține că cerința „folosului necuvenit…” nu există.
Apreciem că soluția de achitare a celor trei inculpați se bazează pe o analiză corectă a naturii infracțiunii prevăzute de art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, precum și a elementelor constitutive ale infracțiunii.
Astfel, infracțiunea este una esențialmente și exclusiv de pericol și nu de rezultat și este dependentă de comportarea corectă în cadrul îndatoririlor ce le revin persoanelor în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării de serviciu primite.
Deși legea nu cere pentru existența laturii obiective realizarea efectivă a acestor foloase, fiind necesar dar și suficient numai ca fapta să aibă aceste aptitudini, să creeze această posibilitate, din rechizitoriu nefiind descrisă nici măcar modalitatea (din cele trei reglementate), nu poate deduce instanța cum fapta putea să aibă acea aptitudine de a crea premisele unor foloase.

2. Prin rechizitoriul nr. 62/P/2009 din data de 17 noiembrie 2010 al Serviciului teritorial Brașov, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții (doi inculpați condamnați definitiv în acest dosar, dar numai la instanța de recurs, deoarece la fond au fost achitați), a inculpatului S.D.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 (achitat definitiv).
În fapt, s-a reținut că inculpatul S.D.L., în perioada 2007 – 2008, în calitate de director executiv al A.P.I.A. – Centrul județean, a înlăturat rezultatele raportului de control din 18 noiembrie 2008, efectuat la SC I.O. S.R.L. (administrată de inculpata P.E.) și a dispus în mod nelegal realizarea unui nou control după ce a avut siguranța îndeplinirii condițiilor de agro-mediu de către societatea respectivă, acțiuni prin care s-a urmărit aprobarea plății subvenției către această societate comercială, firmă ce a încasat necuvenit suma de 282.375,12 lei.
Prin sentința penală nr. 1245 din 20 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr. 30645/197/2010, Judecătoria Brașov, a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului S.D.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, pentru toate faptele.
Prin decizia penală nr. 195/R/06 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 30645/197/2010, Curtea de Apel Brașov a admis, în parte, recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție doar cu privire la ceilalți inculpați, menținând soluția de achitare a inculpatului S.D.L.
Instanța de recurs a reținut că inculpatul S.D.L. și F.G. (între timp, a decedat) au fost supuși și verificărilor disciplinare pentru aceleași activități și soluții irevocabile ale instanțelor au statuat că nu există temei pentru angajarea răspunderii disciplinare. Faptul că au existat suprafețe mai mari sau suprapuse, vizate de cei doi nu reprezintă latură subiectivă ori obiectivă a infracțiunii, deoarece aceasta ar atrage doar reducerea subvenției.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului
Din probe rezultă că societatea administrată de inculpata P.E. a depus și pentru societatea administrată de Z.O. cerere și documente prin care a solicitat și obținut de la A.P.I.A. sume de bani necuvenite pentru ambele societăți și pentru o suprafață mult mai mare.

3. Prin rechizitoriul nr. 171/P/2010 din data de 9 noiembrie 2010 al Serviciului teritorial București, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: K.R.P. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; D.G. și S.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpatul K.R.P., comisar al Gărzii Financiare, în data de 5 martie 2010, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins și primit de la A.T. 1.000 lei, în scopul de a aplica amenzi în cuantum mai redus și pentru a nu lua toate măsurile care se impuneau, potrivit legii, în raport cu neregulile constatate cu ocazia verificărilor.
S-a mai reținut că inculpatul K.R.P. împreună cu inculpații D.G. și S.M. (ambii comisari ai Gărzii Financiare), în data de 5 martie 2010, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au pretins și primit de la R.I. 1.000 lei, în scopul de a aplica amenzi în cuantum mai redus, pentru a nu lua toate măsurile care se impuneau, potrivit legii, în raport cu neregulile constatate cu ocazia verificărilor și pentru a nu continua controlul de specialitate.
Prin sentința penală nr. 437 din 25 mai 2011, pronunțată în dosarul nr. 54061/3/2010, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus:
În temeiul dispozițiilor art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, condamnarea inculpatului K.R.P. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen., în condițiile dispozițiilor art. 65 alin.(2) C.pen.
În temeiul dispozițiilor art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, condamnarea inculpaților D.G. și S.M. la câte 4 ani închisoare în condițiile art. 861 C.pen. și câte 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a II-a lit.b) și c) C.pen., în condițiile dispozițiilor art. 65 alin.(2) C.pen.
Prin decizia penală nr. 320 din 28 octombrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 54061/2/2010, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, a admis, în parte, apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală nr. 2664 din 5 septembrie2012, pronunțată în dosarul nr. 54061/3/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de procuror și inculpații aceleiași instanțe, respectiv Curții de Apel București. Constată că inculpații K.R.P. și D.G. sunt arestați în altă cauză.
Prin decizia penală nr. 353/A/21 noiembrie 2012 (în rejudecare), pronunțată în dosarul nr. 54061/3/2010*, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală a admis apelurile declarate de inculpați și rejudecând:
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) din C.pr.pen., achită pe cei trei inculpați pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (cu reținerea art. 41 alin.2 C.pen. în ceea ce privește pe inculpatul K.R.P.). Respinge ca nefondat apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Prin decizia nr. 1511 din 2 mai 2013, pronunțată în dosarul nr. 54061/3/2010*, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de procuror, ca nefondat.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
În rechizitoriu s-a reținut în esență că inculpații au pretins sumele de bani cu titlu de mită, pe fondul exercitării controalelor de specialitate, pentru a nu se extinde verificările din 5 martie 2010 și a doua zi,cu consecința aplicării unor alte sancțiuni pentru constatarea altor abateri și pentru a nu le fi aplicate sancțiunile principale contravenționale și amenzile sau eventual să fie orientate spre maximul prevăzut de lege.

4. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr. 150/P/2009 din data de 31 martie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate, a inculpaților: B.O., B.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 194 alin.(1) C.pen.; Z.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin.(1) C.pen.; Z.M., V.A.Ș. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpații B.O. și B.F., în calitate de coasociați în cadrul S.C. P.S. în perioada 11 decembrie 2007 – 23 octombrie 2009, împreună și prin acțiuni conjugate, au constrâns partea vătămată V.C., acționar și administrator la aceeași firmă, prin amenințarea cu formularea unei plângeri penale împotriva sa, precum și cu demararea unui control al Gărzii Financiare, în scopul determinării acesteia să semneze mai multe acte notariale, care prevedeau recunoașterea, de către acesta, retroactiv, a unei datorii de 30.000 euro către inculpatul B.O., a schimbării structurii acționariatului societății sus-menționate, prin cesionarea de către V.C a 10% din părțile sociale în favoarea martorului L.A.N., și acceptarea de către partea vătămată a înlocuirii sale din funcția de administrator. În toate aceste acțiuni inculpații B.O. și B.F. au fost ajutați și de către inculpații Z.L. (comisar Garda Financiară), Z.M. și V.A.
Prin sentința penală nr. 756 din data de 20 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr. 8338/212/2011, Judecătoria Constanța a dispus:
În baza art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.a) raportat la art. 76 alin.(1) lit.e) C.pen., condamnă inculpatul B.O. la pedeapsa amenzii în cuantum de 9.000 lei.
În baza art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.a) raportat la art. 76 alin.(1) lit.e) C.pen., condamnă inculpatul B.F. la pedeapsa amenzii în cuantum de 10.000 lei.
În baza art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.a) raportat la art. 76 alin.(1) lit.e) C.pen., condamnă inculpatul Z.M. la pedeapsa amenzii în cuantum de 7.000 lei.
În baza art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.a) raportat la art. 76 alin.(1) lit.e) C.pen., condamnă inculpatul V.A.Ș. la pedeapsa amenzii în cuantum de 8.000 lei. Pune în vederea inculpaților dispozițiile art. 631 C.pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credință de la executarea amenzii.
În baza art. 26 C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 194 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 74 alin.(1) lit.a) raportat la art. 76 alin.(1) lit.b) C.pen., condamnă inculpatul Z.L. la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare.
Prin decizia penală nr. 435/P din data de 31 mai 2013, pronunțată în dosarul nr. 8338/212/2011, Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a admis recursurile declarate de inculpați, a casat hotărârea atacată și, în fond, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea acestora pentru infracțiunile deduse judecății. Totodată, instanța a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Cu opinie separată în recurs, judecătorul A.I. a făcut aprecieri în sensul respingerii ca nefondate a recursurilor formulate de inculpați și admiterii recursului declarat de procuror, casării în parte a sentinței penale recurate și condamnării inculpaților B.O. și B.F. la pedepse de câte 6 luni închisoare, în condițiile art. 81-82 C.pen.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Cu ocazia judecării recursului, instanța a procedat la administrarea și readministrarea unor probe. Instanța a admis, ca probe în apărarea inculpaților, depunerea de înscrisuri (copie rechizitoriu prin care partea vătămată V.C. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 215 C.pen. și art. 290 C.pen., urmare plângerii penale formulate de B.O. și B.F., acte emise de Registrul Comerțului și înscrisuri aflate la un dosar înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța – Secția comercială) și reaudierea martorului L.A.N. (salariat în cadrul S.C. P.S. S.R.L., care a acceptat să garanteze obținerea unui credit de către societate - la acel moment administrată de către partea vătămată - cu un bun imobil proprietate personală).
Instanța de recurs a reținut că amenințarea s-a realizat prin atenționarea celui amenințat cu folosirea unei căi legale și chiar dacă această amenințare ar expune pe cel amenințat unei consecințe păgubitoare, nu este infracțiune (Înalta Curte de Casație și Justiție - decizia penală nr. 2670/2008).

5. Prin rechizitoriul nr. 125/P/2010 din data de 1 iulie 2011 al Serviciului Teritorial Constanța, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate, a inculpaților: S.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.(1) și (2) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen., art. 215 alin.(1) și (2) C.pen., art. 31 alin.(1) C.pen. raportat la art. 289 C.pen., art. 31 alin.(1) C.pen. raportat la art. 289 C.pen., art. 31 alin.(1) C.pen. raportat la art. 288 alin.(2) C.pen., art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen., și S.E. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.(1) și (2) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpații S.G. (primar) și S.E. (reprezentant al unei societăți comerciale agricole), cu ocazia formulării cererii de acordare a sprijinului financiar înregistrată în evidențele A.P.I.A. – Centrul Județean, au făcut declarații necorespunzătoare adevărului privind suprafața totală de teren pretins deținută în arendă și au inserat date nereale în cuprinsul planurilor de detaliu.
Totodată, s-a mai reținut că inculpatul S.G. le-a determinat pe numitele I.I. și B.C., secretar și, respectiv, agent agricol în cadrul primăriei comunei, să întocmească, din culpă, o adeverință, respectiv, un tabel cuprinzând date nereale și, de asemenea, a determinat-o pe numita B.C. să lase necompletate spațiile corespunzătoare numerelor de înregistrare cuprinse între 179 și 196 pentru anul 2007 din Registrul contractelor de arendă al primăriei.
Inculpatul S.G. a folosit înscrisurile sus-menționate la A.P.I.A.-Centrul Județean, în vederea obținerii sprijinului financiar agricol sub formă de bonuri valorice aferent anului 2007, pentru suprafața totală de 52,96 hectare.
Prin sentința penală nr. 114 din 28 noiembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 644/842/2011, Judecătoria Hârșova a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului S.G.; în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatului S.G.; în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului S.E.
Soluția de achitare a fost întemeiată pe aprecierea că datele considerate false erau în realitate inexacte deoarece: S.G. (primar la data respectivă) era înscris în registrul fermierilor în 2007, când a formulat cererea de sprijin financiar pentru terenurile din sola 43; a depus contracte de arendă cu toți proprietarii pentru întreaga suprafață din sola 43, pentru care a solicitat sprijin financiar, dar acestea nu erau înregistrate la primărie în registrul special al contractelor de arendă (condiție esențială de validitate a lor); martorii (proprietarii terenurilor) au declarat că au încheiat respectivele contracte, așa încât exista un început de dovadă scrisă că deținea și folosea terenurile în cauză; Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 123/2006 și nr. 125/2006 prevăd că beneficiarii de subvenții trebuie să facă dovada sub orice formă a folosinței terenului. Împrejurarea că, în calitate de primar, ar fi trebuit să cunoască diferența dintre arendă și folosință nu se poate reține ca element al laturii obiective a infracțiunii, deoarece în realitate lucra (folosea) terenul pentru care a solicitat și pentru care i s-a acordat sprijin financiar. Așa fiind, s-a reținut că nu a avut intenția de fraudare și nu există pagubă, fiind în realitate doar o lipsă de diligență în privința solicitării de la cei cu care a încheiat contracte de comodat a înscrisurilor din care să rezulte că erau proprietari ai terenurilor, iar acest fapt nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii..
Prin decizia penală nr. 183 din 12 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 644/842/2011, Curtea de Apel Constanța – Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
În faza cercetării judecătorești inculpații au depus, în apărare, mai multe înscrisuri, însă acestea nu pot servi la dovedirea caracterului legitim al solicitării și obținerii unor sume de bani provenind din fondurile Comunităților Europene și din bugetul național în cadrul S.A.P.S., deoarece documentele depuse nu dovedesc dreptul de folosință și nici nu fac dovada utilizării terenului pentru care s-a depus cererea, în conformitate cu prevederile art. 7 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006; inculpații nu au făcut dovada deținerii unui titlu valabil încheiat cu o persoană care are dreptul de a dispune de terenul ce face obiectul contractului de împrumut de folosință cu titlu gratuit; niciunul dintre contractele de arendă prezentate de inculpatul S.G. nu a fost vreodată înregistrat în evidențele primăriei Comunei, din probele administrate, rezultând că, în fapt, au existat doar înțelegeri verbale privind exploatarea terenurilor moștenite de la autorii lor.

6. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr. 42/P/2009 din data de 23 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților S.C. și P.V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.(2) și (3) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen.
S-a reținut că inculpații, la data de 7 octombrie 2003, au depus la Agenția S.A.P.A.R.D., în calitate de președinte și, respectiv, secretar al comisiei de atribuire a contractului de achiziție publică, documente conținând mențiuni nereale, demers ce a avut ca rezultat obținerea, pe de o parte, a sumei de 44.770,26 lei provenită din bugetul U.E., iar pe de altă parte, a sumei de 14.923,42 lei, cu titlu de cofinanțare națională pentru contractul în cauză.
În acest dosar au fost cercetați primarul (la data depunerii documentelor pentru fonduri SAPARD 2002 a avut și calitatea de reprezentant al consiliilor locale pentru a 6 localități) și secretarul Consiliului local pentru că în 2003 au selectat firme pentru lucrări, deși acestea nu îndeplineau cerințele din manualul de proceduri.
Astfel, în octombrie 2003 cei doi inculpați au întocmit și prezentat 5 documente (deschiderea ofertelor, 2 formulare G3, grile de verificare a conformității cu cerințele administrative, cerințe tehnice) Agenției de plăți, pe baza cărora s-au obținut fonduri europene (finanțare 75%, respectiv 44.770,26 lei), cu care s-au plătit firmele cărora li s-a acordat contractul de achiziție publică având ca obiect alimentarea cu apă, reabilitare rețele curent pentru șase localități.
În fapt, au organizat, ca și membri ai comisiei de evaluare, proceduri simplificate de acordare a contractelor pentru aceste lucrări. Prin urmare, s-a reținut că documentele din care rezulta că evaluatorii (ca membri ai comisiei) verificaseră cerințele administrative impuse de documentația de atribuire a ofertelor, în realitate nu au fost semnate și verificate de doi dintre evaluatori. Astfel, aceste documente conțineau semnăturile experților (evaluatorilor) P.M. și C.V., deși nu au participat la toate ședințele comisiei de evaluare, organizate de cei doi inculpați, nu au participat la deschiderea ofertelor grile, verificare conformitate tehnică, ca etape prealabile acordării contractului. Această stare de lucruri a rezultat din controlul efectuat de D.L.A.F., în 2008.
Prin sentința penală nr. 1114 din 13 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. 19153/245/2010, Judecătoria Iași a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului S.C. pentru art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.(2) și (3) C.pen. cu aplicareaart. 33 lit.b) C.pen.; în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatului P.V. pentru art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin.(2) și (3) C.p. cu aplicareaart. 33 lit.b) C.pen.
Cererea inculpaților de continuare a procesului penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a respins.
Decizia penală nr. 221 din 4 martie 2013 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. 19153/245/2010* reia argumentele instanței de fond.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului deoarece probele administrate au dovedit că semnăturile celor doi evaluatori sunt contrafăcute, iar inculpatul S.C. președinte al comisiei de evaluare avea obligația să urmărească și să respecte întocmai procedura de atribuire în toate etapele sale. La rândul său inculpatul. P.V. era secretar la primărie și păstra documentele, așa încât procedura de atribuire nu a fost realizată conform legii.

7. Prin rechizitoriul nr. 41/P/2008 din 1 aprilie 2010 al Serviciului teritorial Tîrgu Mureș, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpatei P.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen..
În fapt, s-a reținut că inculpata P.A.C., în calitate de ofițer specialist în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor– Biroul Înmatriculări și Evidența Vehiculelor, în perioada ianuarie - iunie 2008, în mod repetat, la diferite intervale de timp și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cu știință a acordat, cu încălcarea dispozițiilor art. 7, art. 8, art. 15 și art. 24 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1501/2006, autorizații provizorii de circulație și a înmatriculat permanent, prin colegii de serviciu, pe numele unor persoane cu handicap, scutite de plata taxei de primă înmatriculare, un număr de 5 autoturisme.
Prin săvârșirea faptelor s-a cauzat bugetului general consolidat al statului un prejudiciu de 68.055,87 lei, sumă cu care A.N.A.F s-a constituit parte civilă.
Din această sumă sus-numita a obținut pentru sine un avantaj patrimonial de 26.164,69 lei, iar pentru alții un avantaj patrimonial în sumă de 42.891,18 lei, constând în neplata taxei de primă înmatriculare.
Prin sentința penală nr. 212 din 6 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. 4892/320/2010, Judecătoria Tîrgu Mureș a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatei P.A.C.
Prin decizia penală nr. 206/R din 18 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 4892/320/2010, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins recursul declarat de procuror și a menținut soluția de achitare a inculpatei.
Instanțele au reținut că această taxă se plătea cu ocazia primei înmatriculări în România a unui vehicul, deci nu și pentru acele autoturisme care erau deja înmatriculate în România.
Ca urmare, instanța a constatat că taxa de primă înmatriculare cu care bugetul statului ar fi fost prejudiciat este una nedatorată, fapta inculpatei fiind una putativă ce nu poate atrage răspunderea penală al cărei unic temei este săvârșirea unei infracțiuni.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Funcționarii publici din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor – Biroul Înmatriculări și Evidența Vehiculelor nu reprezintă un organ cu atribuții jurisdicționale. Așa cum a statuat practica C.E.J., judecătorul național este cel care poate cenzura conduita autorității, iar nu funcționarul care este chemat să se supună și să aplice un set de reguli explicit și clar reglementate. Or inculpata, având atribuții la ghișeu, avea responsabilitatea privind încasarea taxei sau, în conformitate cu alin.(3) al art. 43 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, avea dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le considera ilegale. Funcționarul public are îndatorirea să aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția astfel de situații. În cazul dedus judecății, inculpata P.A.C. nu a uzat de această posibilitate.

8. Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr. 9/P/2006 din data de 2 aprilie 2008, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților I.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 182 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin.(1) lit.a) C.pen. (două acte materiale), C.M. și A.D.E., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3021 alin.(1) C.pen. și art. 182 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și art. 75 alin.(1) lit.a) C.pen. (3 acte materiale).
În fapt, inculpații I.M. și A.D.E., în calitate de înlocuitor al responsabilului proiectului REFORM și, respectiv, responsabil financiar al acestui proiect, C.E., rectorul și reprezentantul unei universități, au aprobat cererile întocmite de martorele A.B.D., T.C.G. și I.C. privind deplasarea acestora în străinătate și, implicit, decontarea cheltuielilor ocazionate de această deplasare, în sumă totală de 3.065 euro, fără ca aceste persoane să facă parte din personalul implicat în derularea proiectului menționat.
Prin sentința penală nr. 1077 din 28 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. 3992/233/2009, Judecătoria Galați a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen., în referire la art. 10 lit.b1) C.pr.pen., achitarea acestora și aplicarea unor sancțiuni administrative de 800 lei amendă (fiind vorba de o apreciere a pericolului social, nu se poate imputa procurorului).
Prin decizia penală nr. 536/R din data de 3 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. 3992/233/2009, Curtea de Apel Galați a admis recursul declarat de inculpatul C.E. și, în temeiul art. 3857 alin.(1) C.pr.pen., a extins efectele recursului și cu privire la inculpatele I.M. și A.D.E., a casat în parte sentința penală atacată și a dispus achitarea în baza dispozițiilor art. 10 lit.b) C.pr.pen. Totodată, a respins ca nefondate recursurile declarate de procuror și partea civilă.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului deoarece, deși instanța de control judiciar a reținut că,actele și lucrările dosarului demonstrează cu certitudine situația de fapt reținută atât prin actul de inculpare, cât și prin sentința pronunțată de instanța de fond, faptele astfel săvârșite de către inculpatul C.E nu sunt prevăzute de legea penală, motiv pentru care a dispus achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen., în referire la art. 10 alin.(1) lit.b) C.pr.pen.
Curtea de Apel Galați a reținut că în speța de față nu se poate vorbi despre „schimbarea destinației fondurilor bănești sau a resurselor materiale”, în sensul art. 3021 C.pen., ori despre „schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene”, astfel cum prevede art. 182 din Legea nr. 78/2000, atâta vreme cât bugetul proiectului prevedea cheltuieli în sumă totală de 50.990 euro cu diurne pentru delegații/deplasări în străinătate, respectiv în Anglia și Portugalia, precum și cheltuieli în sumă totală de 16.500 euro pentru transport internațional, iar sumele de bani despre care se face vorbire în actul de inculpare au fost folosite efectiv pentru suportarea unor astfel de cheltuieli. Altfel spus, suma de 3.065 euro, cu privire la care s-a susținut că s-ar fi schimbat destinația, nu a fost folosită pentru finanțarea unor cheltuieli în afara proiectului, ci pentru acoperirea în mod greșit a unor cheltuieli prevăzute în bugetul proiectului,dar în limitele prevăzute de acesta.
În opinia Curții, infracțiunile prevăzute de art. 3021 C.pen., respectiv de art. 182 din Legea nr. 78/2000 pot fi reținute în cazul în care sumele obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor sunt folosite pentru finanțarea unor cheltuieli care nu au nicio legătură cu proiectul derulat, iar nu și în situația în care acestea au fost greșit folosite în cadrul proiectului, fiind ulterior declarate neeligibile.
În al treilea rând, Curtea apreciază că simpla declarare neeligibilă a cheltuielilor efectuate cu diurna și transportul în străinătate a persoanelor menționate nu poate conduce, în mod automat, la concluzia existenței unei infracțiuni.
Concluzia Curții a fost în mod eronat aceea că, nu s-au săvârșit fapte de natură penală,că neregulile constatate atrag doar răspunderea civilă contractuală a beneficiarului și, eventual, a reprezentanților acestuia. În speță însă nu a fost vorba despre o încălcare a condițiilor contractului de grant, ci de folosirea sumelor obținute din bugetul general al Comunităților Europene pentru finanțarea unor cheltuieli care nu au nicio legătură cu proiectul derulat.
În fine, în ceea ce privește critica adusă de inculpatul C.E., sentinței pronunțate de instanța de fond, în sensul că soluția de achitare pe temeiul art. 10 alin.(1) lit.b1) C.pr.pen., urmată de aplicarea unei sancțiuni administrative (soluție care presupune că inculpatul ar fi vinovat de săvârșirea faptelor imputate, dar că ele nu prezintă, în concret, gradul de pericol social al unor infracțiuni), ar fi inadmisibilă în cazul în care s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, iar inculpatul solicită continuarea procesului penal, Curtea a găsit-o ca nefiind întemeiată.Potrivit art. 13 alin.(2) C.pr.pen., în cazul în care învinuitul sau inculpatul solicita continuarea procesului penal, dacă se constată vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 alin.(1) lit. a)-e) C.pr.pen., instanța de judecată pronunță achitarea. În opinia Curții, dispozițiile art. 13 alin.(2) C.pr.pen. vizează inclusiv cazul de achitare prevăzut de art. 10 alin.(1) lit.b1) C.pr.pen., legiuitorul neprevăzând vreo excepție în acest sens. Mai mult, Curtea observă că, în situațiile în care s-au impus anumite nuanțări cu privire la cazul de achitare prevăzut de art. 10 alin.(1) lit.b1) C.pr.pen., legiuitorul a făcut precizări suplimentare în funcție de specificul acestei soluții

9. Prin rechizitoriul nr. 55/P/2009 din data de 28 ianuarie 2010, al Serviciului Teritorial Oradea s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Ș.C.A. și Ș.D.V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 1 lit.g) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și, respectiv art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 1 lit.g) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpatul Ș.C.A., avocat, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la inculpatul Ș.D.V., cercetat într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 264 C.pen., suma de 10.000 lei, lăsând să se înțeleagă că, prin intermediul fostei sale soții (care era judecător la Tribunalul Satu-Mare), i-a determinat și îi va determina pe magistrați să adopte soluții favorabile în dosarul în care acesta este cercetat.
Prin sentința penală nr. 77/2012 din 15 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr. 178/35/2010, Curtea de Apel Oradea a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea ambilor inculpați pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, motivat de faptul că probele din cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești nu au confirmat starea de fapt din rechizitoriu.
Prin decizia penală nr. 376 din data de 4 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 178/35/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Probele administrate au relevat că Ș.D.V, a spus inculpatei S.A. că și-ar fi aranjat procesul și i-a propus martorei S.A. (inculpată în același dosar cu el și care a fost arestată preventiv) să dea și ea bani, că el a dat 2.000 euro pretinși de coinculpatul Ș.C(avocat) pentru a interveni prin intermediul soției sale, judecător.

10. Prin rechizitoriul nr. 1/P/2007 din 28 ianuarie 2008 al Serviciului teritorial Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpatului M.P., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul M.P., în perioada 2002 - 2006, în calitate de trezorier al unei asociații, a contribuit prin acte de ajutorare directă în scopul obținerii de bani și foloase necuvenite – în sumă de 98.869,82 lei, primită din sponsorizări pentru organizația județeană a unui partid politic, prin intermediul asociației.
În această modalitate, asociația a fost folosită pentru colectarea și utilizarea unor sume importante de bani în interesul organizației județene a unui partid politic, fiind astfel deturnată de la scopul pentru care a fost înființată.
Cei doi inculpați, în calitate de președinte al unei organizații județene partid politic și de vicepreședinte al unei asociații (fiind și trezorierul partidului), în perioada 2003 - 2006, au primit pentru asociație sponsorizări, dar a fost folosită acestui scop numai suma de 9.460 lei, restul sumei până la 98.869,82 lei fiind folosită de partid în scopuri politice, în campania electorală, fiind denaturat scopul acesteia (art. 5 alin.2, art. 10 din Legea nr. 43/2003). Asociația era înființată în 2002, dar abia după ce a fost preluată de membrii partidului politic, a avut activitate financiară proprie, iar majoritatea sumelor au fost colectate în perioada 2003 – 2004, când era campanie electorală și proveneau de la agenți economici, membrii de partid. Asociația nu a ținut o evidență a contractelor (în acest mod era ascunsă identitatea persoanelor care s-au ocupat în cadrul asociației de obținerea acestor fonduri), iar activitatea sa a fost desfășurată pe bază de voluntariat (conform susținerilor inculpaților). Formal, asociația avea ca obiect de activitate sprijinirea spitalelor, persoanelor, instituțiilor sociale, dar au achiziționat pliante informative, un avion ușor, TV, cameră video. Alianța și-a desfășurat activitatea în sediul organizației județene de partid, cu titlu gratuit, dar în aceeași perioadă a achitat din sponsorizări cheltuieli de întreținere și chirie.
Judecătoria Suceava, prin sentința penală nr. 645 din 21 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 2554/314/2012, în rejudecare după casare, achită inculpații în baza dispozițiilor art. 10 lit.a) C.pr.pen.,deoarece nu a rezultat că inculpații personal au încheiat contracte de sponsorizare și nu s-a dovedit că aceștia ar fi purtat discuții cu agenții economici pentru sponsorizare. De asemenea, instanța a dat eficiență susținerii inculpaților că în perioada alegerilor era o modă să se facă sponsorizări, pentru toate partidele, că cei care le făceau aveau în vedere ,,punerea bine cu viitoarea guvernare”, fapt susținut inclusiv de cei care au sponsorizat și care au arătat că nu i-a obligat nimeni, nu au fost influențați. Unii martori au arătat că-i cunoșteau pe inculpați și că au făcut sponsorizarea în virtutea acestui fapt, iar alții au precizat că li s-a dat de înțeles că, în cazul în care nu acceptă sponsorizarea, vor avea probleme în sensul că li se vor efectua controale.
Menționăm că martorii audiați în fața instanței și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale. Chiar în cazul societăților comerciale fără profit, care au efectuat sponsorizări, deși conform legii dacă nu aveau profit, nu puteau sponsoriza, s-a reținut de către instanță că nu s-a dovedit faptul că atitudinea inculpaților i-a determinat să sponsorizeze. Nu s-a dovedit faptul că sponsorizările au fost primite ca urmare a exercitării influenței unei autorități ori folosirii influenței.Au fost înlăturate susținerile martorilor care au declarat că li s-a dat de înțeles că dacă nu acceptă sponsorizarea, este posibil să aibă probleme și că acestea veneau din zona unor organe fiscale, cu motivarea că și în ipoteza în care donațiile acestora ar fi fost rezultatul perceperii de către ei a atitudinii celor care au solicitat sponsorizarea, nu s-a dovedit că inculpații au procedat astfel.
După un prim ciclu procesual, prin decizia penală nr. 233 din 9 martie 2012 pronunțată în dosarul nr. 3180/314/2010, Curtea de Apel Suceava a casat sentința instanței de fond, respectiv sentința nr. 676 din 7 noiembrie 2011 a Judecătoriei Suceava, cu trimitere spre rejudecare, motivat de faptul că exista contradicție între motivare și dispozitiv în condițiile în care s-a încetat procesul penal pentru un inculpat urmare decesului, iar față de celălalt s-a dispus achitarea fără o analiză a activității sale.
Prin decizia nr. 221 din 7 martie 2013 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 2554/314/2012, se menține achitarea întemeiat pe dispozițiile art. 10 lit.a) C.pr.pen. și încetarea procesului penal dispusă de Judecătoria Suceava (sentința penală nr. 645 din 21 noiembrie 2012, în rejudecare după casare), care a achitat inculpații în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Astfel, probele administrate pe parcursul procesului penal au stabilit că inculpatul M.P. a contactat și a distribuit personal contracte de sponsorizare, în scopul obținerii de foloase necuvenite prin intermediul asociației partidului politic, unde deținea funcția de trezorier, pentru organizația județeană de partid, unde deținea aceeași funcție. În această calitate, în baza aprobărilor inculpatului S.R., a achitat sume de bani în folosul respectivului partid politic.

11. Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr. 82/P/2010 din 12 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpatului V.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, iar ceilalți inculpați au fost condamnați definitiv.
S-a reținut că inculpatul, ofițer de poliție judiciară în cadrul I.P.J. – Poliția municipiului, prin activitățile desfășurate, l-a ajutat pe inculpatul M.F. (ofițer de poliție judiciară) să intre în posesia sumei de 1.000 euro pretinsă numitului A.A. pentru a nu se sesiza, din oficiu, cu privire la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.
Prin sentința penală nr. 158 din 25 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 963/39/2010, Curtea de Apel Iași a dispus, în temeiul art. 11 pct.2 lit.b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatului.
Prin decizia penală nr. 2131 din 18 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 963/39/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Din actele dosarului reiese că inculpatul V.F. era împuternicit la comanda Biroului Poliției Rurale din cadrul Poliției Municipiului și a cunoscut în mod detaliat ancheta desfășurată în cadrul dosarului privind violul reclamat de N.A.F.
De asemenea, a rezultat că inculpatul și-a consemnat în agenda de serviciu cu planuri de muncă: „Activități în săptămâna 11-17 octombrie 2010 – 11 octombrie - viol reclamat de N.A.F.”, ceea ce denotă că a făcut personal verificări privitoare la persoana denunțătorului.Din datele de anchetă s-a stabilit că V.F. a predat în după-amiaza zilei de 20 octombrie 2010 inculpatului M.F. cheia de la biroul unde se afla postul telefonic (de unde a fost apelat denunțătorul).

12. Prin rechizitoriul nr. 44/P/2009 din 17 decembrie 2009 al Serviciului teritorial Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpaților B.R. și B.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 cu referire la art. 1 lit.a) și c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în data de 14 septembrie 2007, inculpații B.R. și B.I., în înțelegere cu A.M.I. (lucrător vamal) și Z.A.D. și P.P.P. (agenți de poliție), au introdus în România, prin Punctul Vamal Vicovu de Sus, bunurile accizabile, respectiv cantitatea de 4.930 pachete de țigări cu timbru ucrainean și 320 sticle cu a câte 500 ml fiecare.
Cuantumul taxelor vamale, a accizelor și TVA-ului calculat pentru aceste bunuri în sumă de 24.407 lei (sumă care nu a fost achitată) reprezintă prejudiciul cauzat și totodată avantajul patrimonial al inculpaților.
Prin sentința penală nr. 731 din 17 decembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 7735/285/2009 al Judecătoriei Rădăuți, s-a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpaților B.R. și B.I. prin schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării aplicării art. 75 lit.a) C.pen.
Prin decizia penală nr. 608 din 25 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 7735/285/2009, Curtea de Apel Suceava a admis, în parte, recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție și, în fond, în baza art. 118 alin.(1) lit.f) C.pen., a confiscat de la cei doi inculpați pachetele de țigări și sticlele de votcă.
Soluția de achitare este imputabilă procurorului.
Instanțele au reținut că probele administrate pe parcursul urmăririi penale nu au confirmat existența infracțiunilor reținute în sarcina lor. În speță, acuzațiile s-au întemeiat pe faptul că inculpații B.R. și B.I. au cunoscut intenția inculpatului A.M.I. de a le facilita trecerea frontierei cu produse accizabile, din moment ce în data de 14 septembrie 2007, la ieșirea lor din țară, acesta nu a înregistrat în fișa de evidență autoturismele cu care aceștia se deplasau, așa cum ar fi trebuit, potrivit atribuțiilor de serviciu.

13. Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr. 84/P/2008 din data de 6 noiembrie.2009, a dispus trimiterea în judecată, printre alții, în stare de libertate, a inculpatului A.R., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 și art. 291 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul a contribuit la conceperea și aplicarea mecanismului infracțional care a avut drept scop transferarea, în mod fraudulos, din România în Siria, a sumelor de bani rezultate din vânzarea părților sociale și a activelor firmei SC H.W. SRL.De asemenea, s-a mai reținut că, la data de 24 iunie 2008, inculpatul a depus înscrisuri false, având ca obiect achiziționarea cantității de 1.742,6 tone orez și a dispus transferul sumei de 1.001.995 euro din contul personal în contul S.C. N.M.I. S.R.L.
Prin sentința penală nr. 511 din 16 decembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 6831/30/2009, Tribunalul Timiș a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului A.R., pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 și art. 291 C.pen și condamnarea inculpatei D.A. la o pedeapsă de 6 ani închisoare cu executare și pe inculpatul K.F.G. la 5 ani cu executare.
Prin decizia penală nr. 168/A/2012 din 20 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 6831/30/2009, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală nr. 1447 din 26 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. 6831/30/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Faptele inculpatului A.R. au fost dovedite de materialul probator administrat din care a rezultat că inculpatul a contribuit la conceperea și aplicarea mecanismului infracțional care a avut drept scop transferarea, în mod fraudulos, din România în Siria, a sumelor de bani rezultate din vânzarea părților sociale și a activelor firmei SC H.W. SRL.
Inculpatul A.R. a fost cel care a conceput formalitățile pentru constituirea firmei S.C. N.M.I. S.R.L ce a fost folosită ulterior în mecanismul fraudulos.
Singurele operațiuni efectuate de această societate au fost cele prin care la data de 21 decembrie 2007 au fost cesionate cele 20 părți sociale și, ulterior, s-a realizat transferul întregii sume de bani în Siria.
Astfel, la data de 24 iunie 2008, inculpatul A.R. a depus înscrisuri false, având ca obiect achiziționarea cantității de 1.742,6 tone orez și a dispus transferul sumei de 1.001.995 euro din contul personal în contul S.C. N.M.I. S.R.L. Potrivit raportului de constatare a rezultat că transferul sumelor de bani din conturile personale în conturile S.C. N.M.I. S.R.L și din contul acestei societăți în Siria s-a făcut pe baza unor înscrisuri care consemnau operațiuni nereale, unicul scop fiind acela de a se pierde urma banilor. Practic, suma de 11.500.000 euro a fost transferată în contul din Siria, operațiunile efectuate și actele având doar rol formal de acoperire, de aparență de legalitate și scop sigur, cel al transferului banilor.
Așa fiind, deși în motivare se arată că acest inculpat a făcut legătura inculpaților și a coordonat acțiunile lor se dispune achitarea (se reține de altfel inclusiv în motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, la fila nr. 21).

14. Prin rechizitoriul nr. 16/P/2005 din 8 august 2005 al Serviciului teritorial Timișoara, pe lângă alți 21 de inculpați, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații: P.R., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) C.pen.; art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000; art. 264 C.pen. cu referire la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000; toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; T.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) C.pen.; art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000; art. 264 C.pen. cu referire la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000; toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; și în stare de arest preventiv, inculpatul B.S.L., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 323 alin.(2) C.pen., raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000; art. 23 pct.1 din Legea 656/2002, raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000; art. 2151 al.2 C.pen.; art. 37 din Legea nr. 82/1991, republicată, raportat la art. 289 C.pen., în condițiile art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000; art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000; art. 25, raportat la art. 2481 C.pen. raportat la art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000; toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În privința inculpatului B.S.L. s-a reținut că, în perioada în care a îndeplinit funcția de director general al SC Electrica SA, a influențat activitățile sucursalelor/filialelor de achiziție și de plată a produselor electrice contrafăcute sub marca Siemens, livrate de firmele controlate de inculpatul C.V., uzând de prerogativele funcției sale și de ascendentul pe care-l avea asupra subordonaților săi pe care îi numise în funcții de conducere, intervenind astfel în mod cointeresat pentru favorizarea acestor operații ilicite de furnizare - achiziționare și plată, precum și pentru facilitarea unor circuite de compensare cu alți agenți economici din țară, prin care s-au efectuat plăți în mod preferențial ale echipamentelor electrice achiziționate de societăți comerciale din structura SC Electrica SA și favorizarea acelorași firme controlate de C.V..
În ceea ce privește pe inculpații P.R. și T.I. (comisari în cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General), s-a reținut că aceștia au primit sume de bani prin intermediul colegului lor, S.E., pentru a efectua un act contrar atribuțiilor lor de serviciu, respectiv, să denatureze rezultatul controlului financiar la SC M.E. SRL, pentru a-l favoriza astfel pe administratorul acestei firme.
Prin sentința penală nr. 199/PI din 29 aprilie 2011, pronunțată în dosarul nr. 87/59/2007, Tribunalul Timiș a dispus:
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatului P.R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) C.pen.;
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului P.R. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 264 C.pen. raportat la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000;
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatului T.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) C.pen.;
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului T.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 264 C.pen. raportat la art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000;
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatului B.S.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 și art. 323 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000;
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului B.S.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 23 pct.1 lit.b) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000; art. 2151 alin.(2) C.pen.; art. 37 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.

Prin decizia penală nr. 14/A din 1 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 8086/30/2005*, Curtea de Apel Timișoara a menținut dispoziția de achitare a celor trei inculpați.
Prin decizia penală nr. 702 din 27 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 8086/30/2005*, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Probele administrate au relevat activitățile grupării infracționale constituite și coordonate de inculpatul C.V. privind livrarea unor produse electrice de slabă calitate la sucursale/filiale ale SC Electrica SA din țară, contrafăcute sub marca Siemens și de asemenea au relevat că au fost sprijinite în mod constant și cointeresat de fostul director general B.L.S. Pentru sprijinul astfel acordat grupării infracționale, s-a dovedit prin probele administrate că inculpatul B.S.L. a primit de la C.V. în cursul lunii iunie 2004, în perioada în care deținea funcția de director general al SC Electrica SA, un autoturism de lux, marca Audi A8, în valoare de 2,5 miliarde lei. În cursul lunii noiembrie 2004, în scopul ascunderii adevăratei naturi a provenienței autoturismului Audi A8, cei doi inculpați au încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare.
În ceea ce-i privește pe inculpații T.I. și P.R., din probele administrate au rezultat că la data de 24 martie 2005 conducerea Gărzii Financiare a dispus efectuarea, de către comisarii T.I. și P.I., a unui control la SC M.E. SRL, administrată de inculpatul C.V. iar din probele administrate au rezultat intervențiile pe care inculpatul C.V. le-a făcut la diferite persoane din cadrul Gărzii Financiare, în vederea denaturării rezultatului controlului efectuat la societatea sa de către inculpații T.I. și P.R.

15. Prin rechizitoriul nr. 105/P/2004 din data de 31 octombrie 2005 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpaților: M.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 78/2000, art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.; P.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 78/2000, art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.; B.M.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 11 și art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 26 C.pen. raportat la art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) și art. 75 lit.a) C.pen și P.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpații au folosit în interes propriu informații nepublice, cu scopul de a fixa prețul acțiunilor S.C. B.O. sub cel al pieței, în vederea cumpărării acestora în condiții avantajoase (în perioada 2000-2002 inculpații au cumpărat acțiuni în valoare totală de 9.547.526.126 ROL).
Totodată, s-a reținut în sarcina inculpaților că, în perioada 2001- 2002, pentru a putea cumpăra acțiuni B.O. în scopurile menționate, au exercitat presiuni și amenințări față de unii martori P.B.O., pentru a-i determina pe aceștia să își vândă acțiunile pe care le dețineau, ca urmare a procesului de privatizare.
Prin sentința penală nr. 513 din 28 mai 2012, pronunțată în dosarul nr. 11504/300/2005, Judecătoria Sectorului 2 București a dispus:
În baza art. 334 C.pr.pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului P.G. din art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000 în art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen. raportat la art. 11 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit.b) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită pe inculpatul M.G. pentru art. 11 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită pe inculpatul M.G. pentru art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal și art. 75 lit.a) Cod penal.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.a C.pr.pen. (19 părți vătămate) și lit.b) C.pr.pen. (2 părți vătămate), achită pe inculpatul M.G. pentru art. 194 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal și art. 75 lit.a) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen. achită pe inculpatul P.L., pentru art. 11 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) C. pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen. achită pe inculpat pentru art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen. și art. 75 lit.a) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.a) C.pr.pen. (19 părți vătămate) și lit.b) C.pr.pen. (2 părți vătămate), achită pe inculpat pentru art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.a) C.pr.pen. (partea vătămată B.G.) și lit.b) (partea vătămată Ș.P.) C.pr.pen., achită pe inculpatul T.A. pentru art. 26 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită pe același inculpat pentru art. 290 C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită pe inculpata B.M.A. pentru art. 26 raportat la art. 11 și la art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. art. 75 lit.a) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., achită inculpata pentru art. 26 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită pe inculpatul P.G. pentru art. 26 raportat la art. 11 din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită inculpatul pentru art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000.
Prin decizia penală nr. 572 din 27 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 11504/300/2005, Curtea de Apel București – Secția I penală a admis recursurile declarate de procuror, de inculpații M.G. și P.L., partea responsabilă civilmente S.C. B.O. S.A., a casat, în parte, sentința recurată și rejudecând pe fond:
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., achită pe inculpatul M.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen. (19 părți vătămate);
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., achită pe inculpatul P.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 194 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.;
În baza art. 357 alin.(2) lit.c) C.pr.pen. raportat la art. 353 C.pr.pen. și art. 10 lit.a) C.pr.pen., dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător care a fost dispusă în cursul urmăririi penale.

Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Astfel, în ceea ce privește soluția de achitare a inculpaților M.G., P.L. și B.M., din motivarea instanței de fond rezultă că aceasta apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, cu o singură excepție, și anume, caracterul nepublic al informațiilor. Sub acest aspect a reținut că, informațiile despre care se face vorbire în adresa din25 septembrie 2001 erau trecute în anexa raportului de expertiză, iar CNP-ul fiecărui asociat era înscris în certificatele de acționar ale membrilor PAS existente în evidența RRA încă din anul 1997.
Cu privire la aceste informații pe care M.G. le avea datorită funcției sale și a situației pe care el însuși o crease, prin impunerea în mod abuziv RAA a condiției constând în eliberarea adeverințelor, instanța de fond face aprecierea că ar fi informații nerelevante și nedeterminante pentru realizarea unei vânzări - cumpărări de acțiuni. Aceasta întrucât, reține instanța de fond, transferul acțiunilor unor membri PAS dintr-un cont neoperațional într-unul operațional nu presupunea cu necesitate și vânzarea acestora.
Transferarea în conturile operaționale, chiar dacă crea posibilitatea vânzării acțiunilor, informația legată de vânzare, deși deosebit de importantă pentru M.G., nu realizează conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 12 lit.a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000, conform motivării instanței de fond. Ori, probele administrate în cauză au relevat că dacă nu ar fi avut funcția de director general al S.C. B.O. S.A. și nu ar fi avut acces la acele informații nu ar fi putut ajunge să dețină acțiunile ce fac obiectul cauzei.
Astfel, din analiza tranzacțiilor efectuate de inculpații M.G., P.L. și P.G., precum și a celor efectuate de membrii PAS și din concluziile raportului de constatare efectuat în cauză a rezultat că prețurile la care SVM A.I. S.A. a tranzacționat pe piața RASDAQ acțiunile unora din membrii PAS, acțiuni cumpărate de inculpați, au fost negociate prin încălcarea standardelor generale de conduită în afaceri stabilite prin Regulamentul de Practică Onestă. Noțiunea de informație privilegiată în sensul art. 2 lit. r) din Legea nr. 52/1997, nu menționează categoria de informații privilegiate, ci doar face referire la informații obținute în virtutea funcției, însărcinării sau atribuțiilor celor care le utilizează. Întocmai ca și inculpatul M.G., inculpatul P.L. a încheiat tranzacții comerciale prin cumpărarea de acțiuni pe piața de capital, în calitate de acționar semnificativ și membru al Consiliului de administrație, operații financiare facilitate hotărâtor de informații dobândite de inculpat în virtutea calității sale și care inițial nu erau cunoscute de alte persoane întrucât nu erau publice.
Din analiza tranzacțiilor efectuate de inculpații M.G., P.L. și P.G., care fac obiectul cauzei de față, a rezultat că, în cea mai mare parte, au fost încheiate prin intermediul și cu ajutorul inculpatei B.M., activitatea acesteia fiind nu numai determinantă în toate cazurile, dar și în afara normelor legale care reglementează tranzacțiile pe piața de capital.
Totodată, inculpata B.M. a fost implicată în vânzarea tuturor acțiunilor membrilor PAS către M.G., în condiții frauduloase, fără să le comunice prețul vânzării și fără să își respecte obligațiile pe care le avea în calitate de lucrător al unei societăți de valori mobiliare.
În ceea ce privește achitarea inculpaților M.G., P.L. și B.M. pentru șantaj, probele au dovedit că au exercitat presiuni și amenințări față de unii martori PAS B.O., pentru a-i determina pe aceștia să își vândă acțiunile pe care le dețineau ca urmare a procesului de privatizare.
Pentru a ne afla în prezența temeiului prevăzut de art. 10 lit.a) C.pr.pen., trebuie să nu existe nicio faptă (nu infracțiune), în sensul de a nu se fi săvârșit în realitate nicio acțiune de către o persoană care răspunde penal, trebuie ca fapta să nu existe în realitate, or, în cauză nu se poate reține că ne aflăm în această situație, câtă vreme chiar instanța reține că au existat discuții între inculpați și părțile civile cu privire la acele acțiuni, mai mult chiar, ele au fost vândute inculpaților în condițiile care rezultă din materialul probator administrat în cauză. Instanța dispune achitarea inculpatei B.M. pentru complicitate la infracțiunea de șantaj, pe considerentul că această formă de participație presupune comiterea de către autor a unei fapte cu caracter penal, or, câtă vreme s-a apreciat că faptele autorilor (inculpații M.G. și P.L.) nu există, respectiv nu sunt prevăzute de legea penală, se impune aceeași soluție și în ceea ce privește complicele.
Instanța reține, de asemenea, că faptele inculpatei B.M. nu există și pentru că ajutorul dat de aceasta ar fi ulterior consumării infracțiunii de șantaj ( dar a reținut că aceasta nu există, așa încât nu rezultă cum s-a stabilit momentul consumării ei).
Din probele administrate în cauză a rezultat că activitatea inculpatei B.M. era concomitentă cu aceea a inculpaților, aceasta fiind de față chiar în momentul în care aveau loc amenințările și tot în aceleași ocazii, cu ajutorul său, se încheiau și tranzacțiile referitoare la vânzarea acțiunilor.
Soluția de achitare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 78/2000, s-a întemeiat pe lipsa elementelor constitutive ale acestei infracțiuni în cazul tuturor inculpaților, pentru că nu s-a obținut direct sau indirect folosul necuvenit.

16. Prin rechizitoriul nr. 222/P/2007 din data de 15 decembrie 2008 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate, a inculpatului C.N.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 – 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul C.N.D., în calitate de președinte al consiliului județean și ordonator principal de credite, nu a îndeplinit ori a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle și însărcinările sale în exercițiul funcției, cu știință și în mod deliberat, prin refuzul constant de a executa obligațiile de plată, ce rezultau din Memorandumul de finanțare nerambursabilă, Contractul de Implementare a Măsurii ISPA, din Contractul de execuție a lucrărilor, ceea ce a avut drept urmare producerea unui prejudiciu în paguba S.C. R. S.A. Constanța, cu afectarea bunului mers al investiției și, de asemenea, a avut ca urmare solicitarea de daune compensatorii și extinderea în timp a lucrărilor cu peste 200 zile (faptă din 2006).
De altfel, a fost atenționat de către OPCP legat de consecințele nefinanțării, deoarece era vorba de construcția stației de epurare, conducte de descărcare pentru Constanța și Eforie Nord, în scopul protejării litoralului (era unul din cele 4 contracte pe măsura ISPA).
Prin sentința penală nr. 230 din data de 21 februarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 28590/212/2008, Judecătoria Constanța a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. cu aplicarea art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului C.N.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., deoarece procurorul a realizat o greșită evaluare juridică a faptelor. Inculpatul și-a îndeplinit obligațiile, dar acest dezechilibru a rezultat din scăderea veniturilor bugetare, decalaj determinat, în primul rând, de aplicarea cotei unice de impozitare, care a pus în dificultate cofinanțarea. În plus, OPCP, ca autoritate de implementare a Ministerului Finanțelor Publice, nu a decis clar dacă va continua sau nu finanțarea măsurii ISPA, deci nu e culpa inculpatului.
Prin decizia penală nr. 285/P din data de 16 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. 28590/212/2008, Curtea de Apel Constanța – Secția penală a respins, ca nefondat, recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție. Și-a însușit motivarea instanței de fond.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Conform înscrisurilor existente la dosarul cauzei, și martorilor audiați atât în timpul urmăririi penale, cât și în mod nemijlocit și în condiții de contradictorialitate în faza cercetării judecătorești, rezultă că inculpatului, i s-a comunicat că plățile trebuiesc să fie efectuate la termen, pentru evitarea apariției cheltuielilor neeligibile, și că în conturile OPCP sunt suficiente resurse financiare pentru continuarea programului de investiții pe Măsura ISPA în Constanța, însă acesta nu a dat curs acestor solicitări în mod deliberat. Deci, nu exista nicio împrejurare bazată pe lipsă de prevederi legale și norme metodologice clare. (așa cum s-a reținut de către instanță).Acestea existau și i-au fost prezentate inculpatului de către organele cu atribuții în domeniu
Conform Memorandumului până la lămurirea situației, reluarea plăților de către Comisia Europeană și primirea unor lămuriri, obligația trebuia asigurată de Consiliul Județean, deoarece erau obligații directe conform contractului la care se angajase. Dacă se epuizau fondurile OPCP (ori în cauză nu a fost această situație deoarece i s-a comunicat existența banilor), putea apela la fondul de rezervă și să solicite Ministerului Finanțelor Publice, dar nu a uzat de această posibilitate, deși a fost atenționat de OPCP din cadrul acestui Minister.
Mai mult,părțile implicate în Măsura I.S.P.A. l-au notificat în repetate rânduri referitor la îndeplinirea obligațiilor sale ce-i reveneau prin lege și contracte, însă , nu a dat curs solicitărilor care precizau ce urmări se produc, în sensul plății de penalități și alte costuri suplimentare. De altfel, refuzul lui a dus tocmai la aceste penalități. Faptul că este așa se evidențiază cu pregnanță și din refuzul total și nejustificat al inculpatului de a plăti penalitățile și costurile suplimentare (1.006.658,97 euro), plăți care nici în prezent nu sunt făcute, deși acestea au fost create exclusive de către inculpat.
Nu poate fi acceptată susținerea că inculpatul nu a cunoscut dispozițiile legale referitor la obligațiile ce-i reveneau din exercițiul funcției, a celor strict legate de implementarea Măsurii I.S.P.A. și a clauzelor contractuale, în condițiile în care a participat direct sau prin delegare la lucrările comune ale părților prin care s-a analizat derularea lucrărilor și aspectele economico-financiare și, mai mult, pentru un alt contract executat în aceeași perioadă, pe aceeași Măsură I.S.P.A pentru canalizare, a solicitat sume din fondul de rezervă.Un aspect important ce trebuie avut în vedere la analizarea existenței laturii subiective în cauză, este faptul că, pentru anul 2005, în conformitate cu clauzele contractelor de împrumut și de garantare și suport de către S.C. R.A.J.A. S.A. Constanța și, respectiv, Consiliul Județean Constanța,din 09 mai 2002, beneficiarul local a fost scutit de plata contribuțiilor aferente cofinanțării.

17. Prin rechizitoriul nr. 90/P/2003 din data de 29 martie 2005 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate, a inculpaților B.D.M. și K.W. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.(1) C. pen.
În fapt, în sarcina inculpaților s-a reținut că, în exercitarea funcțiilor de director general, respectiv, director financiar în cadrul Companiei Naționale Maritime PETROMIN S.A. Constanța, societate la care statul era deținător majoritar al capitalului social, și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, prin angajarea fondurilor bănești ale companiei în cadrul gestionării litigiilor comerciale la instanțele de judecată.
Astfel, pentru perioada cuprinsă între 29 iulie 1998 – 29 aprilie 2001, deși în cadrul companiei exista un oficiu juridic, în care funcționa personal de specialitate juridică, C.N.M. PETROMIN S.A. Constanța, reprezentată de cei doi inculpați, a încheiat un număr de 41 de contracte de asistență juridică cu avocatul D.G. din cadrul Baroului București, cu o valoare de 1.402.000 USD.
Prin sentința penală nr. 216 din 5 februarie 2007, pronunțată în dosarul nr. 25/212/2005, Judecătoria Constanța a dispus:
În baza art. 334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice a faptei, reținute prin actul de sesizare a instanței, în sarcina inculpaților B.M.D. și K.W., din infracțiunea prevăzută de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 248 și 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481 și art. 258 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 17 lit.d din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481 și art. 258 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Prin decizia penală nr. 118 din data de 3 martie 2008, pronunțată în dosarul nr. 25/212/2005, Tribunalul Constanța – Secția penală a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală nr. 487/P din 27 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 25/212/2005, Curtea de Apel Constanța – Secția penală a admis recursurile declarate de procuror și partea civilă, a casat hotărârile recurate și a dispus rejudecarea de către prima instanță, respectiv, de Judecătoria Constanța.
Prin sentința penală nr. 348 din data 16 martie 2012 (în rejudecare), pronunțată în dosarul nr. 26872/212/2008, Judecătoria Constanța a dispus:
În baza art. 334 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpaților din infracțiunea prevăzută de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 din C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(1) C.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 248 - art. 2481 cu aplicarea art. 258 C.pen. și art. 41 alin.(2) C. pen.
În baza art11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen. achită inculpații, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 248 - art. 2481 cu aplicarea art. 258 C.pen. și art. 41 alin.(2) C.pen.”
Prin decizia penală nr. 293/P din data de 18 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. 26872/212/2008, Curtea de Apel Constanța a respins recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
S-a reținut de către instanțe că, nu existau reglementări privind condițiile în care puteau să fie angajați avocați , așa încât, în absența acestora, chiar dacă aveau angajați consilieri juridici puteau angaja și avocați.
Probele administrate au relevat că inculpații au avansat 1.400.000 USD pentru contracte de asistență juridică încheiate cu avocați. Chiar dacă unele litigii au fost câștigate,instituția avea un departament de consilieri juridici tocmai pentru aspectele juridice, așa încât angajarea unor avocați pentru unele cauze( fără stabilirea cel puțin a unor criterii pe baza cărora s-au formulat opțiunile de angajare a unor avocați) este rezultatul unor activități de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Trebuie remarcat faptul că, în raport de cele stipulate în contractele de asistență juridică, privitor la obiectul acestora, nu rezultă necesitatea unor calificări într-un domeniu specializat și nu rezultă că personalul de specialitate din cadrul Oficiului juridic al societății nu avea pregătirea și calificarea necesară pentru a oferi răspunsuri calificate la aceste problematici. De altfel, justificarea angajării consilierilor juridici, o constituie tocmai asigurarea reprezentării și apărării intereselor instituției . În plus, reprezentanții unităților bancare de la care se intenționa accesarea creditelor, la rândul lor puteau oferi, informațiile de specialitate în domeniu.
Se mai arată, de către instanță, că nu se poate reține faptul că, prin acțiunile lor, inculpații au produs un prejudiciu companiei în cuantum de 1.402.000 USD, reprezentând contravaloarea onorariilor achitate martorului D.G, în baza contractelor de asistență juridică încheiate cu acesta, în perioada 1998 – 2001, întrucât unele litigii au fost câștigate, dar fără a se preciza care sunt acestea.Martorii audiați cu privire la cele ce fac obiectul prezentei cauze au declarat că inculpații au acționat fără a consulta Oficiul juridic din cadrul companiei și fără a avea în vedere și opiniile acestui compartiment (atunci când, rareori, erau consultați cu privire la litigiile în care era implică compania maritimă), clauzele contractuale și onorariile aferente contractelor de asistență juridică încheiate cu martorul D.G. fiind stabilite strict de către cei doi inculpați, de comun acord cu D.G., fără consultarea și a altor persoane.
Având în vedere că inculpații au acceptat cu ușurință decontarea unor sume mari de bani în baza unor contracte de asistență juridică care nu prevedeau nicio clauză de reducere a onorariilor în situația în care nu exista câștig de cauză (cum de altfel s-a și întâmplat în multe cazuri), se poate considera că și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu. Regula responsabilității penale a fost nesocotită de către instanțele de judecată, principiul priorității protejării bugetului companiei fiind încălcat, deoarece în mod subiectiv au acordat sume de bani pentru consultanță juridică unor terți, deși aveau structură funcțională juridică cu activitate permanentă în cadrul companiei maritime, ale cărei atribuții erau ducerea la îndeplinire a obligațiilor de asistență juridică.

18. Prin rechizitoriul nr. 194/P/2007 din 2 noiembrie 2010, al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata B.I.C.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpata a semnat contractul de vânzare-cumpărare cu inculpatul B.G., în condițiile în care din probele administrate rezultă în mod cert că intenția părților nu a fost aceea de a încheia o vânzare-cumpărare. Astfel, obiectul contractului nu este identificat sau identificabil (terenul nu este individualizat), vânzătorul nu a făcut dovada dreptului de proprietate, cumpărătorul a încheiat contractul pe riscul său la data de 18 decembrie 1996, fără a putea justifica relevanța acestei date și scutindu-l pe vânzător de verificarea scriptelor, prețul nu a fost negociat și modalitatea în care cererea și oferta s-au întâlnit nu s-a putut stabili. La toate acestea se adaugă faptul că inculpata B.I.C.A. și inculpatul B.G. nu se cunoșteau, iar oferta de vânzare nu era una publică,precum și faptul că de la data încheierii contractului și până în prezent inculpata nu și-a exercitat dreptul de proprietate – nu a formulat cerere de deschidere rol, nu a deschis carte funciară, nu și-a delimitat proprietatea etc.
Prin sentința penală nr. 875 din 16 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr. 9030/1/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a dispus restituirea cauzei la Direcția Națională Anticorupție, pentru nelegala sesizare a Președintelui României, în vederea exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui ministru. Totodată, instanța a dispus ridicarea sechestrului asigurător.
Prin decizia penală nr. 327 din 12 octombrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 6382/1/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a admis recursul declarat de procuror, a casat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală.
Prin sentința penală nr. 830 din 24 mai 2012, pronunțată în dosarul nr. 8300/1/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatei B.I.C.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen.
Prin decizia penală nr. 124 din 20 mai 2013, pronunțată în dosarul nr. 7613/1/2012, Înalta Cute de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători a admis, în parte, recursul declarat de procuror, în sensul condamnării coinculpaților, cu excepția inculpatei B.I.C.A. pentru care a dispus menținerea achitării pentru infracțiunile de luare de mită, respectiv complicitate a luare de mită prevăzută de art. 254 alin. 2 C. pen. și 26 raportat la art. 254 alin. 2 C.pen.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului deoarece instanța de judecată a reținut că s-a demonstrat cu certitudine doar faptul că, la data de 07 iulie 1998, inculpata B.I.C.A. a cumpărat o suprafață de teren de 700 mp de la inculpatul B.G. și că în acest scop, s-a prezentat la notar,și acesta avea obligația să verifice actele de proprietate ale vânzătorului și refuze încheierea contractului de vânzare cumpărare în condițiile în care constata că titlul acestuia de proprietate nu este valabil. Astfel,instanța a constatat că în cauză nu s-au administrat probe sigure, certe, decisive și care să nu lase loc nici unei îndoieli.
19. Prin rechizitoriul nr. 209/P/2007 din 12 martie 2009 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate, printre alții, a inculpatului S.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul S.C., în calitate de șef Serviciu Evidență contabilă proprie, Evidență venituri buget local, Evidență amenzi și IT la Direcția Taxe și Impozite a Consiliului Local Piatra Neamț, și-a îndeplinit cu știință, în mod defectuos, atribuțiile de serviciu cu ocazia exercitării activității de urmărire a ordinii de stingere a datoriilor contribuabililor, a înregistrării operațiunilor de compensare, precum și cu ocazia soluționării contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, cauzând părții vătămate S.C. E.ON M.D. S.A. un prejudiciu în valoare de 12.706.851,27 lei, iar părții vătămate S.C. E.ON G.D. S.A. în valoare de 2.508.537 lei.
Prin sentința penală nr. 338 din 2 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr. 1565/279/2009, Judecătoria Piatra-Neamț a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului S.C., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Prin decizia penală nr. 614 din 31 mai 2013, pronunțată în dosarul nr. 1565/279/2009, Curtea de Apel Bacău a admis, în parte, recursul declarat de procuror doar în ceea ce-i privește pe ceilalți inculpați, menținând soluția de achitare a inculpatului S.C.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Soluția de achitare a inculpatului S.C. este motivată de instanța de fond pe considerentul lipsei vinovăției sub ambele forme, atât a intenției, cât și a culpei. S-a reținut că acesta nu avea cunoștințe de specialitate juridică, iar neglijența manifestată de inculpatele Z.R. și B.C.M. în aducerea la cunoștință a hotărârilor judecătorești irevocabile, care au dat o interpretare diferită în ceea ce privește caracterul legal sau nelegal al taxelor stabilite în sarcina părților civile, au generat acele urmări.
Astfel, sub un prim aspect, se remarcă faptul că hotărârile judecătorești irevocabile la care se face referire stabilesc, în mod expres, că cele două societăți comerciale nu datorau bugetului local taxa pentru ocuparea terenului fără forme legale, nefiind identificată nicio hotărâre contrară - care să fi dat o altă interpretare în ceea ce privește aplicabilitatea taxelor și în plus acestor patru inculpați li s-a adus la cunoștință și li s-a atras atenția că taxele impuse nu au suport legal. Așa fiind rezultă că au conștientizat caracterul abuziv al impunerii taxelor și ulterior executării silite a părților civile. Având în vedere funcția deținută de inculpat și atribuțiile stabilite prin fișa postului, a participat la executarea silită a părților civile, iar lipsa de suport legal a taxelor stabilite le-a fost adusă la cunoștință atât prin intermediul contestațiilor formulate de părțile civile, cât și în cadrul unor discuții purtate cu reprezentanții Primăriei Piatra-Neamț. Din acest punct de vedere, relevantă este declarația martorului V.V. care în calitate de secretar al Primăriei Piatra Neamț, a arătat că „am discutat cu unii dintre angajații Direcției de Taxe și Impozite, cărora le-am spus că cele două legi speciale, datorită caracterului lor, au prioritate în raport de normele prevăzute de hotărârile consiliului local”, enumerând pe inculpatul S.C. printre angajații cu care a discutat, deci, au pus în executare hotărâri ale consiliului local, deși erau contrare legii, dar cu toate acestea instanța reține că nu avea de unde să cunoască acest aspect.

20. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 44/P/2006 din 3 iulie 2007, a dispus u fost trimiși în judecată, în stare de libertate, printre alții, inculpații D.M.L., V.S.M., D.M., C.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Inculpații, în calitate de membri în comisia de selecție a ofertelor, nu au participat la lucrările comisiei, nu au studiat niciodată documentația de elaborare și prezentare a ofertelor, nu au verificat eligibilitatea firmelor participante, caracteristicile tehnice și calitative ale utilajului oferit, semnând formal și din birou procesul-verbal de adjudecare, încălcând astfel prevederile legislației achizițiilor publice și contribuind, în acest mod, la cumpărarea de către Regia Națională a Pădurilor a unui utilaj necorespunzător și la crearea unei pagube în dauna instituției în sumă de 868.569,57 lei.
Prin sentința penală nr. 1414 din 27 septembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 6355/1/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpaților D.M.L., V.S.M., D.M. și C.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA.
Prin decizia penală nr. 125 din 25 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. 822/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a admis recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție și de inculpatul S.B.F., a casat hotărârea atacată, reținând cauza spre rejudecare în fond.
Prin decizia penală nr. 157 din 7 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 3257/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători, în baza art. 334 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridica a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații D.M.L., V.S.M., D.M. și C.C. din art. 26 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., în art. 26 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 248 C.pen.
În baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen., achită pe inculpați pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 248 C.pen.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Instanța de fond a reținut că aceștia „nu au știut sau acceptat” că, prin încălcarea atribuțiilor speciale ce le-au revenit, cauzează un prejudiciu. Deci, chiar luând în considerare calificarea pe care fiecare dintre acești inculpați o avea, fapt ce le-a permis să ocupe cele mai importante funcții în structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, instanța de fond a concluzionat că „sub aspectul elementului material, inculpații și-au încălcat îndatoririle speciale ce le-au revenit, dar subiectiv constând în intenție (indirectă), datele cauzei nu au evidențiat că ei ar fi știut sau acceptat că astfel cauzează un prejudiciu, astfel că poziția lor subiectivă nu îmbracă forma intenției.”

21. Prin rechizitoriul nr. 177/P/2006 din 25 octombrie 2007 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: F.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248, 2481 C.pen.; D.F. și V.R.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000; art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248, 2481 C.pen.; P.F., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248, 2481 C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul F.G., în calitate de primar al municipiului Arad și, totodată, președinte al comisiei de negociere constituită în cadrul unității administrativ teritoriale, prin încălcarea prevederilor legale și a atribuțiilor de serviciu legate de delegare a viceprimarului, a înstrăinat, la un preț inferior valorii reale, un imobil aparținând Consiliului local Arad, cauzând un prejudiciu de 2.097.360 euro și care, de asemenea, a procurat un avantaj patrimonial în cuantumul aceleiași sume în folosul S.C. E.P. S.R.L.
De asemenea, în cursul lunii martie 2005, a primit un imobil de la V.R. și D.F., imobil mai valoros cu 111.500 euro decât apartamentul dat la schimb, pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și de asemenea, pentru a întârzia efectuarea unui act, respectiv înstrăinarea unui imobil și în scopul favorizării celor doi inculpați în cursul procedurilor de achiziție directă și fără licitație a unui teren aparținând Consiliului local Arad.
Totodată, inculpații V.R. și D.F. au determinat comisia de negociere din cadrul Consiliului local Arad, având concursul inculpatului F.G., să le vândă terenul la un preț subevaluat după care l-au vândut la prețul real, contribuind astfel la producerea unui prejudiciu în dauna Consiliului local Arad.
Inculpata P.F., în calitatea sa de membru al comisiei de negociere pentru vânzarea terenului situat în municipiul Arad, prin aplicarea unor parametri și coeficienți nereali, cu intenție a determinat vânzarea la un preț inferior a acestui teren, după care S.C. E.P. S.R.L. a dobândit un profit de 2.097.360 euro, rezultat din revânzarea terenului.
Prin sentința penală nr. 163 din 22 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. 4015/108/2007, Tribunalul Alba a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea tuturor inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși in judecată.
Prin decizia penală nr. 15/A din 28 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 4015/108/2007, Curtea de Apel Alba-Iulia a respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală nr. 2122 din 17 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 4015/108/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a respins, ca nefondat, recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului deoarece subevaluarea s-a realizat prin încălcarea dispozițiilor legale, cauzându-se un prejudiciu de 2.097.360 euro, așa încât reținerea faptului că a fost o operațiune comercială este neîntemeiată.

22. Prin rechizitoriul nr. 198/P/2009 din 24 noiembrie 2009 al Secției de combatere a corupției, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpaților: P.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; H.V., V.B. și S.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 264 C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul P.M., în calitate de agent șef în cadrul Poliției orașului Târgu-Neamț, în cursul lunii octombrie 2008, a primit de la martora denunțătoare P.D., suma de 300 euro, pentru a nu menționa în referatul de terminare a urmăririi penale faptul că accidentul produs de către denunțătoare s-a soldat cu vătămarea corporală a unei persoane și pentru a nu administra probe în acest sens.
Totodată, s-a mai reținut că, la data de 07 noiembrie 2008, inculpatul a înaintat referatul de terminare a urmăririi penale, astfel întocmit, către procuror, scopul fiind acela al exonerării de răspundere penală a martorei. În același mod și cu același scop, inculpații H.V., ofițer de poliție, S.G. și V.B., ambii agenți de poliție, la data de 28 august 2008, au întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
Prin sentința penală nr. 107 din 26 septembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 688/32/2009, Curtea de Apel Bacău a dispus: în baza dispozițiilor art. 334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților H.V., V.B. și S.G., în sensul reținerii dispozițiilor art. 75 lit.a) C.pen. cu privire la toate infracțiunile săvârșite de aceștia; condamnarea celor trei inculpați pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., art. 291 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. la câte o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru fiecare infracțiune, iar pentru infracțiunile prevăzute de art. 264 C.pen. la pedepse de câte 1 an și 10 luni închisoare, fiecare.
În baza art. 33 lit.a) și art. 34 lit.b) C.pen., pedepsele au fost contopite, fiecare inculpat având de executat 1 an și 10 luni închisoare cu suspendarea condiționată, în temeiul dispozițiilor art. 81 C.pen.
Condamnarea inculpatului P.M. la două pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 C.pen. și art. 291 C.pen.
În baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achită pe același inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În cauză s-a declarat recurs pentru omisiunea instanței de a anula actele false, greșita achitare a inculpatului P.M. și greșita individualizare a executării pedepselor pentru toți inculpații.
Prin decizia penală nr. 283 din 23 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 688/32/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a respins, ca nefondat, recursul Direcției Naționale Anticorupție, a admis recursurile declarate de inculpați și, în fond, a dispus achitarea celor 4 inculpați, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru toate infracțiunile cu privire la care prima instanță a dispus condamnarea.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului
Din coroborarea întregului material probator (declarațiile constante ale denunțătoarei, declarațiile martorilor, convorbirile telefonice, înscrisuri) rezultă săvârșirea faptelor de către inculpați, cu vinovăție, precum și existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunilor.
23. Prin rechizitoriul nr. 12/P/2008 din 1 iunie 2010 al Secției de combatere a corupției, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații G.L.C., M.I.R., B.B. și G.D., toți pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În sarcina inculpaților s-a reținut că la data de 5 septembrie 2007, în calitate de polițiști ai Poliției de frontieră Aeroport București – Băneasa „Aurel Vlaicu”, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au pretins și primit suma de 700 USD de la un număr de șapte cetățeni turci, pentru a le permite intrarea în țară, iar ulterior pentru a le permite reîntoarcerea în țara de origine și pentru a nu-i prezenta la arestare.
Prin sentința penală nr. 122 din 17 martie 2011, pronunțată în dosarul nr. 5008/2/2010, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a dispus:
Condamnarea inculpatului G.L.C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare în condițiile art. 861 C.pen și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a)-c) C.pen.;
Condamnarea inculpaților M.I.R., B.B. și G.D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, la câte 3 ani închisoare fiecare, în condițiile art. 861 C.pen., cu aplicarea a câte 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a)-c) C.pen.
S-a constatat că inculpații au fost reținuți 24 de ore, de la 9 martie 2010 la 10 martie 2010.
Prin decizia penală nr. 480 din 11 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 5008/2/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursurile inculpaților, dispunând casarea, în totalitate, a hotărârii atacate și, rejudecând, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.c) C.pr.pen., a achitat toți inculpații pentru infracțiunea de luare de mită cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată.
Opinăm că soluția este imputabilă procurorului.
În cursul cercetării judecătorești în fața primei instanțe, nu au fost audiați cetățenii turci, denunțători ai infracțiunii, fiind făcută însă aplicarea dispozițiilor art. 327 alin.3 C.pr.pen.
Cu ocazia judecării recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a procedat la administrarea și readministrarea unor probe.
În fața instanței de recurs, martorul C.B. nu a retractat explicit declarația dată în cursul urmăririi penale, însă a precizat că datorită timpului scurs de la incidentul petrecut pe Aeroportul Băneasa, dar și faptului că anterior audierii sale prin videoconferință fusese victima unui accident, nu poate furniza detalii. A mai arătat că, personal, nu i-au fost solicitați bani pentru a i se permite intrarea în țară sau întoarcerea în țara de origine, nu cunoaște situația celorlalți cetățeni turci și nu a procedat la recunoașterea după fotografii a lucrătorilor de poliție. În acest context, s-a solicitat de către procuror suplimentarea probatoriului, în sensul audierii, tot prin videoconferință, a celor doi martori prezenți în momentul efectuării recunoașterii după planșele foto, proba fiind respinsă de instanță. Au fost efectuate demersuri pentru audierea prin comisie rogatorie a martorilor-denunțători, însă aceasta nu a fost posibilă, deoarece au fost de negăsit în timp.

24. Prin rechizitoriul nr. 83/P/2006 din data de 27 noiembrie 2006 al Secției de combatere a corupției, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, în stare de libertate, a inculpatului M.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpatul M.I., în perioada iunie - octombrie 2006, pe fondul demersurilor efectuate de către acesta pentru obținerea transferului fiului său, M.V.L., în România, în vederea continuării executării pedepsei de 18 ani închisoare aplicate de autoritățile judiciare spaniole, a dat suma totală de 8.000 euro inculpatului S.F., în calitate de președinte al O.A.D.O., acesta din urmă lăsând să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul Ministerului Justiției și Interpol, pentru derularea formalităților necesare procedurii de transfer a condamnatului M.V.L..
Prin sentința penală nr. 382 din 13 martie 2007, pronunțată în dosarul nr. 41070/3/2006, Tribunalul București – Secția a II-a penală a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului M.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
Prin decizia penală nr. 261 din 28 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 41070/3/2006, Curtea de Apel București – Secția I penală a respins apelurile declarate în cauză.
Prin decizia penală nr. 3357 din 28 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. 41070/3/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursul declarat de procuror, a casat hotărârea atacată și a dispus trimiterea cauzei, pentru rejudecare, la Curtea de Apel București.
Prin decizia penală nr. 359 din 15 decembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 5206/2/2011, Curtea de Apel București - Secția I penală (în rejudecare) a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală nr. 708 din 27 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 5206/2/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului
La adoptarea soluției de achitare, instanțele au reținut că din declarațiile inculpaților M.I. și S.F. reiese că primul a plătit către O.A.D.O. numai sumele de bani percepute pentru redactarea memoriilor. Într-adevăr, inculpatul M.I. a plătit către O.A.D.O. sume de bani pentru redactarea memoriilor, însă în afară de aceste sume de bani inculpatul a mai dat inculpatului S.F. suma de 7.500 euro, precum și diferite produse alimentare, în scopul traficării influenței acestuia. Din probele administrate, respectiv declarațiile martorului S.A., convorbirile telefonice purtate atât între inculpatul S.F. și martorul S.A., cât și între inculpatul S.F. și inculpatul M.I., rezultă, în mod clar, că S.F. a pretins că are influență asupra funcționarilor competenți în efectuarea procedurilor de transfer.
De altfel, așa cum rezultă din înregistrările convorbirilor telefonice purtate de cei doi inculpați, la datele de 29 octombrie 2006 și 30 octombrie 2006, inculpatul S.F. face mai multe afirmații referitoare la modul în care el, ca persoană, a reușit prin diferite intervenții să-l aducă în țară pe deținutul M.V.L..
Totodată, din mijloacele de probă administrate rezultă și că sumele de bani și diversele produse au fost date în scopul traficării influenței inculpatului atât la funcționarii Biroului Național Interpol, cât și la alte instituții care ar fi putut să urgenteze realizarea acestui transfer. Chiar inculpatul recunoaște, în faza de urmărire penală, că a făcut demersuri către Ambasada României din Spania, Ambasada Spaniei din România, Ministerul Justiției, Interpol și Administrația Națională a Penitenciarelor. Inculpatul arată că a sunat personal chiar și la Cabinetul ministrului de externe.

25. Prin rechizitoriul nr. 5/P/2006 din data de 5 mai 2008 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpatului D.E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 C.pen. referitor la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că, în anul 2002, inculpatul a pretins de la martorul M.F. o sumă de bani, reprezentând un procent din suma totală de 2.000.000 USD, pentru a interveni la factori de decizie din justiție, parchet și poliție, în vederea ridicării măsurii asigurătorii, respectiv a unui sechestru, și totodată că va face demersuri la parchet pentru a nu fi arestat.
Prin sentința penală nr. 177 din 31 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 4500/1/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Prin decizia penală nr. 20 din 4 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 5920/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.


Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului
Referitor la infracțiunea comisă de inculpat, instanța de judecată a apreciat că versiunea martorului-denunțător M.F., în sensul că inculpatul și-ar fi traficat influența în beneficiul acestuia în schimbul unei sume de bani, nu ar fi susținută, dar declarațiile martorilor audiați au confirmat aceste împrejurări.

26. Prin rechizitoriul nr. 48/P/2008 din data de 22 decembrie 2008 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: Y.O., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; F.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen.; F.L., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 și art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; P.F.C., Ș.C.N. și M.C.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen..
În fapt, s-a reținut că, în cursul anului 2007, inculpatul Y.O. a achiziționat de la inculpatul F.G., contra sumei de 320.000 euro, un teren amplasat în orașul Voluntari, în scopul de a construi ansamblul rezidențial A. prin intermediul firmei inculpaților Y.O. și F.L., reprezentanți ai SC R. C.C.G. SA.
De asemenea, inculpatul Y.O., cu complicitatea inculpatei F.L., i-a oferit inculpatului F.G., primar al orașului Voluntari, suma de 180.000 euro, pentru a interveni pe lângă funcționarii din cadrul Primăriei Voluntari, în vederea obținerii certificatului de urbanism și autorizației de construire pentru ansamblul rezidențial A.Ca urmare a demersurilor efectuate de F.G., Primăria Voluntari a emis certificatul de urbanism pentru proiectul rezidențial A..
La data de 25 septembrie 2007, inculpatul P.F.C., în calitate de primar al orașului Voluntari, împreună cu inculpații Ș.C.N. (secretar al primăriei) și M.C.I. (arhitect șef al primăriei), au eliberat, în fals, autorizația de construcție și “anexă la certificatul de urbanism”,pentru ansamblul rezidențial A., confirmând în mod nereal că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege.
În perioada noiembrie – decembrie 2007, inculpații Y.O. și F.L. au depus anexa la certificatul de urbanism la Agenția de Mediu București și la Consiliul Județean Ilfov, în vederea obținerii autorizațiilor de construcție.
Prin sentința penală nr. 883 din 19 decembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 49552/3/2008, Tribunalul București Secția a II-a Penală a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpaților pentru toate infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată.
Prin decizia penală nr. 118 din 24 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. 49552/3/2008, Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, a respins apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție.
Prin decizia penală nr. 710 din 27 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 49552/3/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Din probatoriul administrat în cursul procesului penal rezultă că încheierea contractului de prestări servicii din 29 mai 2007 reprezintă o concretizare scriptică a înțelegerii verbale dintre inculpatul Y.O. și inculpatul F.G., în sensul cumpărării de către primul a influenței celui de al doilea, contra sumei de 180.000 euro, în vederea obținerii actelor administrative necesare construirii proiectului imobiliar A.
Această concluzie se desprinde din declarațiile inculpaților Y.O., F.L. și F.G., coroborate cu o serie de înscrisuri aflate la dosarul cauzei, precum și din conduita adoptată ulterior revocării autorizației de construire din 25 septembrie 2007, de către inculpații P.F.C., Ș.C.N. și M.C.I..
Astfel, în cuprinsul declarației inculpatul Y.O. a arătat că intenția sa a fost să construiască blocuri, sens în care a încheiat o convenție pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire de către inculpatul F.G. care, prin afirmațiile pe care le-a făcut, i-a creat impresia că poate obține aceste documente. A mai susținut inculpatul Y.O. că inculpatul F.G. i-a relatat împrejurarea cunoașterii inculpatului P.F.C., primar al orașului Voluntari. Martorul M.I. a arătat că, în cadrul întâlnirii cu inculpatul Y.O., inculpatul F.G. a susținut că are influență în toate domeniile, spunând că este șeful masoneriei, că i-a prezentat premierului Tăriceanu un mason rus și a făcut diverse afirmații la cunoștințele sale printre politicieni. Totodată, martorul a mai susținut că inculpatul F.G. l-a asigurat pe inculpatul Y.O. că îl va ajuta să obțină documentele necesare construirii pe terenul respectiv, deoarece are cunoștințe la Primăria Voluntari.
Inculpata F.L., în declarația dată a susținut că a participat, în calitate de director general al SC R.C.C.G. SA, la mai multe întâlniri, de negociere, dintre inculpații Y.O. și F.G., acesta din urmă angajându-se să obțină certificatul de urbanism și autorizația de construire, fără probleme. Pe parcursul procesului penal s-a încercat acreditarea versiunii potrivit căreia inițiativa încheierii contractului de prestări servicii nr. 16 din 2007 ar fi aparținut martorilor M.I. și B.G. Din perspectiva pozițiilor ocupate în RCC SA, rezultă că martorii M.I. și B.G. nu aveau aptitudinea inițierii unor astfel de abordări. În realitate, persoanele care aveau putere de decizie și de urmărire a executării activității erau inculpații Y.O. și F.L. (contractul de prestări servicii este semnat de către inculpatul Y.O.).Afirmațiile părților, potrivit cărora suma de 180.000 euro ar fi reprezentat o parte a prețului terenului vândut de inculpatul F.G., nu sunt reale, întrucât, pe de o parte, exced obiectului contractului de prestări servicii, iar, pe de altă parte, inculpatul Y.O. a condiționat achiziționarea terenului de obținerea celor două documente: certificatul de urbanism și autorizația de construire. Totodată, împrejurarea că inculpatul F.G. ar fi fost de acord să vândă terenul respectiv, la un preț inferior pieței, rezidă în interesul acestuia de a-și stinge o datorie față de bancă și de a degreva terenul respectiv de ipoteca instituită.
Un alt element important care pledează în sensul întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților este și acela că, în finalul autorizației de construire ce a fost eliberată ulterior, la data de 14 august 2008 se face mențiunea că taxa de autorizare a fost achitată în baza OP nr. 47/27 septembrie 2007, fiind vorba de același ordin de plată de la autorizația nr. 314/25 septembrie 2007, care fusese revocată în aceeași zi.
Cu privire la infracțiunile de fals reținute în sarcina inculpaților probatoriul administrat a relevat următoarele aspecte:
În mod greșit, instanța de judecată a motivat că nu era necesar avizul de mediu, având în vedere Anexa nr. 2 din Legea nr. 50/1991, din care rezultă că avizarea are caracter de obligatoriu.
Împrejurarea că verificarea îndeplinirii condiției solicitării avizului de mediu era obligatorie, anterior eliberării autorizației de construire rezultă și din răspunsul formulat către inculpatul Y.O. din partea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului din București, potrivit căruia se impunea completarea documentației cu anumite informații și, numai în funcție de completările favorabile, P.U.Z.-ul ar fi urmat procedura de adoptare fără aviz de mediu.
Din evaluarea materialului probator administrat a rezultat inițiativa materializată din partea inculpaților P.F.C., M.C. și Ș.C.N. de a-i emite lui Y.O. o autorizație de construire la data de 25 septembrie 2007, fără respectarea dispozițiilor legale, act administrativ care a fost folosit de către inculpații Y.O. și F.L. la încheierea unui număr de 60 de antecontracte de vânzare-cumpărare pentru imobile ce au fost executate fără a avea o documentație tehnică corespunzătoare, încasând, astfel, aproximativ 5.000.000 euro.
Întrucât, ulterior revocării autorizației de construire din 25 septembrie 2007, inculpații P.F.C., M.C. și Ș.C.N. au eliberat, în fals, o „anexă la certificatul de urbanism” aceștia au omis să îl dateze, să îl înregistreze și să îl ștampileze.
Această omisiune din partea inculpaților realizează elementul material al laturii obiective al infracțiunii prevăzute de art. 289 Cod penal, întrucât prin această activitate inculpații P.F.C., M.C. și Ș.C.N. au urmărit să nu se poată verifica scriptic împrejurarea că le-au acordat sprijinul inculpaților Y.O. și F.L. pentru realizarea proiectului imobiliar A., având la bază două documente administrative ce fuseseră revocate.

27. Prin rechizitoriul nr. 228/P/2006 din data de 27 iunie 2008 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a dispus trimiterea in judecată, in stare de libertate, a inculpaților O.C., C.C. și T.N., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în februarie 2002, inculpații C.C. și T.N., inspectori la DGFP Dolj, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, în urma controlului efectuat la S.C. N.T. S.R.L.,au întocmit și semnat procesul-verbal prin care au propus rambursarea nelegală a T.V.A.. În sarcina inculpatului O.C. s-a reținut că, în calitate de șef serviciu la DGFP Dolj, a avizat, în anul 2002, procesul-verbal întocmit în urma controlului efectuat la S.C. N.T. S.R.L. de către inculpații T.N.și C.C..
Prin sentința penală nr. 1855 din 22 iulie 2011, pronunțată în dosarul nr. 17942/215/2009, Judecătoria Craiova a dispus în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen.
Prin decizia nr. 1618/2013 din 19 iulie 2013 pronunțată în dosarul nr. 17942/215/2009 Curtea de Apel Craiova, a admis recursurile declarate de procuror și inculpați, a casat hotărârea și, în fond, a schimbat temeiul achitării din art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen. în art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.b) C.pr.pen.
Instanța de fond a dispus achitarea inculpaților T.N., C.C. și O.C. având în vedere lipsa laturii subiective a infracțiunii deduse judecății. Instanța a apreciat că fiecare dintre cei trei inculpați nu a propus acordarea de T.V.A., ei solicitând suspendarea cererii de acordare a T.V.A. până la efectuarea unui control încrucișat la societățile verificate.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului deoarece probele au relevat că în urma efectuării controlului au propus, respectiv, avizat rambursarea TVA.

28. Prin rechizitoriul nr. 63/P/2009 din data de 19 aprilie 2011 al Serviciului teritorial Galați, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen., în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpatul, în calitate de conferențiar universitar și prodecan al unei facultăți, în datele de 07 aprilie 2009 și 14 aprilie 2009, a pretins și primit suma de 410 lei, pentru a-i da martorei Ș.M. lucrarea de licență susținută de către studenta N.M. în sesiunea iunie 2007, al cărei îndrumător a fost, și în același timp a promis darea și a altor 30 de lucrări de licență elaborate de studenții absolvenți ai Facultății de Științe din cadrul aceleiași Universități al căror îndrumător a fost tot el, contra unor sume de bani variind între 100 și 200 euro, încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu care decurg din Legea nr. 84/1995, Legea nr. 128/1977 și Regulamentul intern al instituției.
Prin sentința penală nr. 44 din 20 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 4361/121/2010, Tribunalul Galați - Secția penală, a dispus în baza art. 254 al.2 C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a) și c) art. 76 al.1 lit.c) C.pen. condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 6 luni în condițiile art. 81 C.pen.
Prin decizia penală nr. 228 din 24 octombrie2012, pronunțată în dosarul nr. 4361/121/2010 Curtea de Apel Galați - Secția penală a admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința penală atacată și, în fond, în baza art. 11 pct 2 lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit. b) C.pr.pen., l-a achitat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen., în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Totodată, instanța a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală nr. 3020 din data de 7 octombrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 4361/121/2011 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a schimbat temeiul achitării din art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.b) C.pr.pen. în art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen.
Pentru a dispune achitarea inculpatului, Curtea de Apel Galați a apreciat, în esență faptul că nu a fost identificată nicio îndatorire de serviciu pe care inculpatul să o fi încălcat prin fapta sa. În opinia Curții, cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului se poate afirma, că ar contraveni deontologiei profesionale. Inculpatul nu a solicitat vreo sumă de bani pentru a-și îndeplini această atribuție ci doar a dispus de o lucrare de licență deja susținută.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
În cadrul acestor atribuții efective, inculpatul a îndrumat persoana care a remis suma de bani pretinsă (Ș.M.), cu privire la o lucrare de licență, pe care i-a predat-o acesteia în scopul susținerii sale la concurs.
Situația de fapt este probată prin înregistrările discuțiilor ambientale purtate de inculpat cu persoana care a remis acestuia suma de bani, care se coroborează cu declarațiile martorilor și înscrisurile depuse la dosar.

29. Prin rechizitoriul nr. 211/P/2005 din data de 22 decembrie 2009 al Secției de combatere a corupției, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: B.D.E. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) și 3 din Legea nr. 78/2000, art. 182 alin.(1) și 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și 3 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, inculpatul B.D.E., reprezentant legal al S.C. C.C.C.F. București S.A., a utilizat în cadrul procedurilor de adjudecare a contractului de execuție lucrări pentru Proiectul PHARE RO 0107.13.01, derulate de către comisia de evaluare din cadrul Oficiului de Plăți și Contractare Phare, documente cu un caracter inexact și incomplet, având ca rezultat atribuirea contractului și, implicit, obținerea de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene în cuantum de 7.472.696,80 euro.
În aceeași calitate inculpatul, a prezentat Oficiului de Plăți și Contractare Phare factura nr. 711 din 24 noiembrie 2005, împreună cu documentele cu un conținut inexact și incomplet emise de inculpatul C.M. și semnate de cei doi pentru conformitate (lucrările nefiind executate în realitate), pe baza cărora a fost decontată pe nedrept suma de 404.157,53 euro.
Totodată, inculpatul B.D.E. în aceeași calitate, pentru contractul de lucrări privind modernizarea Centrului Feroviar Român de Testare Făurei, a schimbat destinația sumei de 1.120.904,50 euro, fonduri PHARE, acordată cu titlul „mobilizare de șantier".
Prin sentința penală nr. 87 din 30 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr. 31528/301/2009, Judecătoria Sector 3 București a dispus, în baza art. 11 al.1 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen. achitarea inculpatului B.D.E. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) și 3 din Legea 78/2000 și art. 182 alin.(1) și 2 din Legea 78/2000.
În baza art. 11 alin.(1) pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.d) C.pr.pen. a achitat pe inculpatului C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 181 al.1 și 3 din Legea 78/2000.
Prin decizia penală nr. 1942 din 21 octombrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 31528/301/2009, Curtea de Apel București – Secția I penală, a respins recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
În cauză, fișa postului inculpatului nu era necesară, nu prezintă relevanță sub aspectul stabilirii vinovăției acestuia, în raport cu rolul pe care inculpatul l-a avut urmare împuternicirii primite din partea CCCF S.A., demonstrat și prin activitatea efectivă desfășurată în legătură atât cu constituirea și prezentarea dosarului de ofertă din partea societății menționate, cât și cu semnarea contractului pentru execuția lucrărilor de modernizare a centrului de testare. Inculpatul la momentul depunerii dosarului de licitație avea cunoștință de datoriile instituției cât și de existența convențiilor de eșalonare a acestora, încheiate cu Ministerul Finanțelor.
Această concluzie rezultă în mod direct din probele administrate în cauză, declarația martorului G.L., nedepunerea certificatelor de atestare, intervenția inculpatului asupra conținutului declarației de eligibilitate, pentru a se crea aparența existenței eșalonărilor și în privința datoriilor la bugetul asigurărilor sociale (recunoașterea inculpatului în faza de urmărire penală);
De asemenea, din probe rezultă că inculpatul B.D.E. a participat la extragerea unei părți din suma încasată cu titlu de avans de către CCCF, aspect ce conduce la concluzia că, încă de la momentul întocmirii și depunerii dosarului de licitație, acesta a premeditat acțiunea de schimbare a destinației sumei de 1.290.904,00 euro, obținută cu titlu de avans de către S.C. CCCF S.A. pentru începerea execuției lucrărilor de la Centrul de testări feroviare Făurei.În cadrul etapei de executare a contractului, un rol important în raport cu normele Manualului Fidic, l-a avut inculpatul C.M., ca reprezentant al consultantului S.C. C.C. S.R.L.În raport cu atribuțiile inginerului, în ceea ce privește executarea și confirmarea lucrărilor conform graficului contractual, dar mai ales referitor la decontarea lucrărilor, este evident interesul constructorului în realizarea și menținerea unei „bune colaborări” cu acesta.
Activitatea derulată de inculpatul B.D.E. era specifică celei pe care antreprenorul, în mod firesc, trebuia să o desfășoare în faza de executare a contractului de execuție a lucrărilor și era conformă Regulamentului de organizare și funcționare al SC CCCF SA, care reglementa și atribuțiile Departamentului Licitații – Ofertare, al cărui conducător era B.D.E..
Conform probelor administrate în cauză (analize efectuate de specialiști AFER expertiza efectuată, declarațiile martorilor B., C.N. și C.C.), a rezultat că deși lucrările de modernizare nu s-au efectuat conform parametrilor din contract, constructorul CCCF, reprezentat de inculpatul B.D., a realizat decontarea acestora, grație activității infracționale desfășurate de inculpatul C.M. care, în calitate de inginer, a consemnat executarea acestora.

30. Prin rechizitorul nr. 72/P/2008 din 25 ianuarie 2010 al Serviciului teritorial Alba-Iulia s-a dispus trimiterea in judecata, în stare de libertate, a inculpaților: G.P. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 alin.(1) din C.pen. cu aplicarea art. 33 lit.a) din C.pen, art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 din C.pen.; I.N., S.H.F. și C.C.S. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 246 C.pen. rap la art. 2481 din C.pen.; C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 246 C.pen. și art. 2481 din C.pen.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul G.P., în calitate de executor fiscal în cadrul Administrației Finanțelor Publice, la datele de 31 ianuarie 2006 și, respectiv, 10 aprilie 2006 cu prilejul întocmirii proceselor verbale de sechestru pentru bunuri imobile a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului cu privire la suprafețele acestor bunuri, documente pe care le-a folosit în vederea soluționării dosarului de executare silită privind pe debitorul S.C. C.P. S.A.
În sarcina aceluiași inculpat s-a mai reținut că, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, a vătămat interesele legale ale S.C. C.P. S.A. firmă căreia i-a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 934.030,82 euro ca urmare a vânzării unor bunuri ale acesteia care nu au fost identificate și evaluate ori au fost subevaluate și prin actele sale materiale a fost avantajată patrimonial firma S.C. M.L. I.F.N. S.A.
Cu privire la inculpații I.N., S.H.F. și C.C.S., s-a reținut că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în calitate de membri ai comisiei de licitație pentru vânzarea de către Administrația Finanțelor Publice Alba Iulia a bunurilor înscrise în C.F. 4225 Teiuș aparținând părții vătămate S.C. C.P.I. S.A., cu știință nu și-au îndeplinit cu intenție directă atribuțiile și obligațiile de serviciu, fiind astfel înstrăinate în mod nelegal imobilele respective și prin aceasta cauzându-se un prejudiciu în sumă de 934.030,82 euro părții vătămate S.C. C.P. S.A.
Inculpatul C.M., în calitate de evaluator în anul 2007, împreună cu M.T.P.A. și fără a exista un raport juridic contractual, a întocmit un raport de evaluare privind bunurile persoanei vătămate S.C. C.P. S.A., fără a fi însă identificate toate terenurile și construcțiile amplasate în C.F. 4225 Teiuș, ajutând în acest mod pe coinculpați să înstrăineze în mod nelegal bunurile părții vătămate.
Prin sentința penală nr. 324 din 17 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 1069/176/2010, Judecătoria Alba Iulia a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen. achitarea tuturor inculpaților.
Prin decizia nr. 1195 din 28 noiembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 1069/176/2010 Curtea de Apel Alba-Iulia, a admis recursul declarat de procuror, a casat în parte sentința atacata și a dispus schimbarea temeiului achitării inculpatului G.P. pentru infracțiunea prevăzuta de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat l-a art. 246 C.pen. și art. 2481 C.pen. din art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.a) în art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen raportat la art. 10 lit.b) C.pr.pen.
Referitor la comiterea de către inculpatul G.P. a infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu raportare la dispozițiile art. 246 si art. 2481 C.pen., instanța a apreciat că fapta nu exista (art. 10 lit.a) C.pr.pen.) întrucât, pe de o parte, în rechizitoriu nu se indica atribuțiile de serviciu încălcate, iar pe de alta parte activitatea inculpatului în procedura de recuperare a creanțelor bugetare de la debitorului SC C.P. SA s-a circumscris cadrului legal.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Din modalitatea concretă de aplicare a sechestrului asupra bunurilor imobile și de întocmire a proceselor verbale de sechestru cu consemnarea de mențiuni necorespunzătoare adevărului datorită faptului că inculpatul G.P. nu a procedat nici la identificarea scriptică și nici la identificarea faptică a bunurilor sechestrate, rezultă îndeplinirea defectuoasa a atribuțiilor de serviciu de către acesta (declarațiile martorilor G.E., M.I., S.I., C.L., I.G., F.I., B.M.M., C.I.).
Faptul că debitorul i-a oferit datele și informațiile menționate în procesele verbale de sechestru și că aceste procese verbale nu au fost contestate ulterior nu înlătura obligațiile inculpatul G.P. de a identifica bunurile debitorului, de a se deplasa la fața locului și de a consemna mențiuni corespunzătoare adevărului în înscrisurile încheiate.
Inculpații I.N., S.H.F. și C.C.S., și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu atunci când fiindu-le învederate discrepantele dintre situația faptică și cea scriptică a imobilelor din CF 4225 Teiuș au ales să le treacă cu vederea motivând ca nu aveau atribuții de identificare și evaluare a bunurilor scoase la licitație publică și să continue licitația, deși aveau reprezentarea faptului că se contestau, practic, bunurile care făceau obiectul licitației. Deși prin mai multe adrese S.C. Z. S.A. Teiuș a sesizat, în dosarul de executare silita, neconcordanta situației faptice cu cea din procesul verbal de sechestru întocmit de inculpatul G.P. și evaluarea întocmita de inculpatul M.T. referitoare la situația imobilelor înscrise în CF 4225 Teiuș, inculpații, membrii ai comisiei de licitație nu au luat nicio măsură pentru lămurirea acestor neconcordanțe.
În speță, expertiza întocmită de inculpatul C.M. a fost urmare solicitării DGFP Alba și a avut ca scop evaluarea bunurilor mobile și imobile sechestrare de AFP Alba-Iulia; în consecință, inculpatul a cunoscut ca prin evaluare contribuie la procedura executării silite.
Inculpatul a întocmit raportul de evaluare cu privire la debitorul SC C.P. SRL fără a fi identificate în teren toate terenurile și construcțiile amplasate în CF 4225 Teiuș, fără a fi inspectate, fără a studia dosarul de executare silită, folosindu-se doar de procesul verbal de sechestru întocmit de inculpatul G. P.; consecința directa fiind neidentificarea tuturor imobilelor și subevaluarea celor supuse evaluării.

31. Prin rechizitoriul 23/P/2008 din 15 septembrie 2009 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul M.I., în perioada februarie – iunie 2008, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, i-a ajutat pe inculpatul comisar șef de poliție F.G.Ș.– șef Birou Înmatriculări Vehicule Mureș și pe inculpatul F.Ș. – reprezentant al SC S. SA Târgu Mureș, cărora le-a pus la dispoziție Certificatul de handicapat nr. 6444/29 iunie 2007 - aparținând numitului B.E., respectiv Decizia asupra capacității de muncă nr. 729 din 06 iulie 1994 aparținând numitului F.M., precum și actele de identitate pe care cei doi le-au folosit, fără acceptul titularilor, pentru înmatricularea permanentă, abuzivă, cu încălcarea normelor legale în materie, pe numele acestora, persoane scutite de plata taxelor de primă înmatriculare a șase autovehicule, toate aparținând S.C. S. S.A. Târgu Mureș.
Prin sentința penală nr. 91 din 1 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 9686/320/2009, Judecătoria Târgu Mureș a dispus în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal.
Prin decizia nr. 653/R din 4 decembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 9686/320/2009, Curtea de Apel Tîrgu Mureș a respins, ca nefondat, recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Argumentele primei instanțe referitoare la obligația autorităților administrației unui stat membru de a respecta principiul supremației dreptului comunitar sunt corecte, însă, Curtea recunoaște posibilitatea justițiabililor de a invoca actul comunitar în fața jurisdicțiilor naționale și de obligația judecătorului național de a asigura efectul deplin al normelor comunitare, lăsând neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea ulterioară a acesteia pe cale legislativă. Nici funcționarii publici din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor – Biroul Înmatriculări și Evidența Vehiculelor și nici cei din cadrul ANAF nu sunt organe cu atribuții jurisdicționale. Așa cum a statuat practica CEJ, judecătorul național este cel care poate cenzura conduita autorității, iar nu funcționarul care este chemat să se supună și să aplice un set de reguli explicit și clar reglementate. Acesta este și motivul pentru care, în continuare, sunt exceptate de la plata taxei de primă înmatriculare doar persoanele care au obținut o hotărâre judecătorească în acest sens împotriva Instituției prefectului – SPCRPCIV.
Prezenta cauză are ca obiect conduita funcționarului public și ridică problema necesității găsirii echilibrului între două valori importante, amândouă ținând de structura dreptului comunitar: principiul priorității dreptului comunitar și principiul certitudinii raporturilor juridice.
Inculpatul F.G.Ș. era, la data comiterii faptelor, funcționar public cu statut special, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999.Principiile care stau la baza exercitării funcției publice sunt enunțate în art. 3 din lege, între acestea regăsindu-se legalitatea, imparțialitatea și obiectivitatea, transparența, responsabilitatea în conformitate cu prevederile legale și subordonarea ierarhică. Cu toate acestea, în conformitate cu alin.3 al articolului 43 din Legea nr. 188 /1999 privind Statutul funcționarilor publici, funcționarul are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziția o formulează în scris, funcționarul public este obligat să o execute cu excepția cazului în care aceasta este vădit ilegală. Funcționarul public are îndatorirea să aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția astfel de situații.
În cazul dedus judecății inculpatul F.G.Ș. nu a uzat de această posibilitate și, mai mult decât atât, în raport cu ceilalți solicitanți, cu privire la care nu avea vreun interes, a continuat să aplice reglementările naționale privind taxa de primă înmatriculare. La momentul judecării prezentei cauze nu exista o hotărâre a instanței de contencios administrativ, cu autoritate de lucru judecat, referitoare la inexistența obligației de plată a taxei de primă înmatriculare, pentru autovehiculele în discuție, iar instanța penală a motivat la modul general, pe baza uneia dintre trăsăturile definitorii ale dreptului comunitar, respectiv prioritatea normelor comunitare față de normele interne contrare că taxa de primă înmatriculare pretinsă de statul român este nedatorată.
În aceeași măsură și pentru aceleași considerente și complicii acestuia, printre care și coinculpatul M.I. se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

32. Prin rechizitoriul nr. 171/P/2010 din 4 martie 2011 al Serviciului teritorial Timișoara au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații M.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 194 al.1 C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000, S.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 194 al.1 C.pen, cu referire la art. 131 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul M.I., folosindu-se de calitatea sa de comisar superior în cadrul Gărzii Financiare – Secția Timiș, urmare înțelegerii prealabile cu inculpata S.M., a încercat să îi determine pe martorii P.I.T. și F.R.M., amenințând în schimb cu aplicarea unor sancțiuni contravenționale constatate cu ocazia simulării unui control operativ privind respectarea legislației utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, să achite o datorie către societatea reprezentată de către inculpată într-un timp și într-o modalitate contrare voinței acestora.
Prin sentința penală nr. 800 din 25 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 5728/325/2011 Judecătoria Timișoara, a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen, raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului M.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 194 alin.(1) C.pen., raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit.a) C.pr.pen., raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., dispune achitarea inculpatei S.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta de art. 25 C. pen., raportat la art. 194 alin.(1) C.pen., cu referire la art. 131 din Legea nr. 78/2000.
Prin decizia penală nr. 1533/R/2013 din 12 decembrie 2013, pronunțată în dosarul nr5728/325/2011Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Astfel, convorbirea telefonică din 10 ianuarie 2011 demonstrează fără putință de tăgadă faptul că inculpații fuseseră înțeleși ca primul dintre aceștia să procedeze, folosindu-se de calitatea sa de comisar superior în cadrul Gărzii Financiare, la amenințarea martorilor P.I.T. și F.R.M., pentru a-i determina să achite în termeni contrari voinței lor, către societatea reprezentată de către inculpată o datorie pe care aceștia nu o negau, însă nu o puteau onora datorită dificultăților financiare. Expresiile folosite de către inculpatul M.I. în momentul în care i se adresează martorului F.R.M., Miercuri te duci și duci 15 milioane și spui: „doamnă până în zece îți plătesc toată suma” și la revedere.”, denotă preocuparea ieșită din comun a acestuia de a-l determina pe martor să achite suma de bani datorată de către prietena sa și relevă presiunea psihică datorată amenințărilor pe care inculpatul le-a exercitat atât asupra acestuia, cât și asupra martorei P.I.T.Din probele dosarului (documentele ridicate de la Garda Financiară, declarația martorului B.I. – comisar în cadrul Gărzii Financiare) rezultă că verificarea inopinată, efectuată de inculpatul M.I. nu fusese planificată oficial și nici înregistrată în evidențele acestei instituții.

33. Prin rechizitoriul nr. 73/P/2009 din data de 3 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005.
În fapt, s-a reținut că, prin încheierea contractului de închiriere nr. 16/14 martie 2008, inculpatul l-a ajutat pe A.A.N. să înmatriculeze firma SC S. CDM SRL Bacău cu sediul fictiv în Bacău, societate prin care au fost derulate operațiuni comerciale neevidențiate în documentele contabile, și care, astfel, s-a sustras de la efectuarea controalelor financiar fiscale și vamale.
Prin sentința penală nr. 46 din 5 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 1183/110/2012, Tribunalul Vrancea a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005, la o pedeapsă de 3 ani închisoare în condițiile art. 861 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 226 din 26 septembrie 2013, pronunțată în dosarul 1183/110/2012, Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de inculpat și în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea acestuia, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005.
Prin decizia penală nr. 4053 din 18 decembrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 1183/110/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Existența infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală este dovedită de probele administrate în cauză.
Potrivit declarației martorei D.M., contractul de închiriere nr. 16 a fost încheiat de fiul său D.F. (aspecte confirmate de martorii D.F. și B.A.).
În aceste condiții s-a dovedit în mod cert, că fără aportul inculpatului D.F., prin încheierea fictivă a contractului de închiriere, firma SC S. CDM SRL, nu ar fi putut fi înmatriculată, iar inculpatul A.A. nu s-ar fi putut sustrage controlului fiscal și nici să comită infracțiunea de evaziune fiscală.

34. Prin rechizitoriul nr. 6/P/2011 din data de 5 aprilie 2011, al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.K. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale).
În fapt, s-a reținut că, în calitate de primar al municipiului Târgu Secuiesc, în luna februarie 2010, a pretins martorului A.J. o sumă de bani neprecizată, pentru a asigura derularea normală a Acordului Cadru de prestări servicii nr. 3535/15 februarie 2010, încheiat între municipiul Târgu Secuiesc și SC D.S. SRL, după care a primit câte 4.000 lei lunar în perioada aprilie - octombrie 2010, 10.000 lei în luna noiembrie 2010, 3.000 lei la data de 17 februarie 2011 și 10.000 lei la data de 11 martie 2011 (în total 51.000 lei).
Prin sentința penală nr. 52 din 14 decembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. 1399/119/2011, Tribunalul Covasna, a dispus, în baza art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului R.K., din art. 254 alin.(1) Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal în art. 254 alin.(1), 2 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (8 acte materiale) și art. 254 alin.(1), 2 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal (2 acte materiale) cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal.
În baza art. 11 pct.2 lit.a) Cod procedură penală raportat la art. 10 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin.(1),2 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (perioada aprilie – noiembrie 2010).
În baza art. 254 alin.(1),2 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal (2 acte materiale) a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 4 ani închisoare în condițiile art. 861 Cod penal.
A constata că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 11 martie 2011– 08 aprilie 2011 inclusiv.
Prin decizia penală nr. 52 din 24 aprilie 2013 pronunțată în dosarul 1399/119/2011, Curtea de Apel Brașov a admis apelul formulat de inculpat și, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea acestuia, pentru săvârșirea infracțiuni de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal (10 acte materiale).
Prin decizia penală nr. 3916 din 9 decembrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 1399/119/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Existența infracțiunii de luare de mită prevăzută, săvârșită de inculpatul R.K., este dovedită de probele administrate în cauză. Astfel, la data de 17 februarie 2011, martorul denunțător A.J. s-a întâlnit cu inculpatul R.K. la domiciliu acestuia din urmă, situat în municipiul Târgu Secuiesc, și i-a dat cu titlul de mită suma de 3.000 lei, iar la data de 11 martie 2011 în aceeași locație i-a mai dat suma de 10.000 lei, ocazie cu care a avut loc constatarea infracțiunii flagrante. Denunțul martorului A.J. și declarațiile acestuia, se coroborează cu procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale, precum și cu declarațiile martorilor și totodată cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.Deosebit de importantă este și atitudinea inculpatului, ulterior comiterii faptelor, aceea de a-l determina pe martorul denunțător să-și modifice declarațiile și să-și retragă denunțul.

35. Prin rechizitoriul nr. 153/P/2011 din data de 25 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial București, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpaților C.V., T.N. și M. I. A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) și 2 C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea 78/2000;
Inculpatul C.V., în data de 13 aprilie 2011, în calitate de inspector în cadrul Primăriei Generale a Municipiului București – Direcția Inspecție și Control General, a primit suma de 300 de lei de la L.N.D. (angajat în cadrul SC A.R.S.R. SRL), în scopul de a nu dispune măsurile legale ce se impuneau în sensul constatării și sancționării contravenționale a societății sus amintite pentru aspectele de nelegalitate constatate urmare a controlului tematic efectuat la această societate (lipsa autorizației de comercializare pe domeniul public).
Inculpatul T.N., în data de 14 aprilie 2011, în calitate de comisar în cadrul Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului București, împreună cu inculpatul M.I.A., a primit suma de 200 lei de la L.N.D., în scopul de a nu dispune măsurile legale ce se impuneau, în sensul sancționării contravenționale a societății sus amintite, pentru aspectele de nelegalitate constatate de către aceștia, urmare a controlului operativ efectuat la această societate (neconformitatea cu legea în vigoare a garanțiilor pe care societatea le elibera cu ocazia vânzării anvelopelor).
Prin sentința penală nr. 198 din 21 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. 74914/3/2011, Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art. 254 alin.(1) și 2 C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit.a), b) și art. 76 lit.c) Cod penal a condamnat inculpații C.V., T.N. și M.I.A. la câte o pedeapsa de 1 an închisoare fiecare, în condițiile art. 81 C.pen.
Prin decizia nr. 369 din 29 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 74914/3/2011 Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a admis apelul declarat de D.N.A., inculpații T.N., C.V. și M.I.A., a desființat în parte sentința penală atacată și rejudecând în fond, în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen. achită pe inculpații C.V., T.N. și M.I.A. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și 2 C.p. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea 78/2000.
Prin decizia nr. 2854 din 25 septembrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 74914/3/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis, în parte, recursul declarat de procuror doar cu privire la inculpatul Bănescu Răzvan, menținând soluția de achitare a celor trei inculpați.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Săvârșirea infracțiunilor este evidențiată în baza mijloacelor de probă legal administrate, respectiv: declarații L.D. coroborate cu declarațiile inculpatului B.R., ale martorilor V.F., B.I.C. și S.D.F. precum și cu notele de redare a convorbirilor telefonice. Martorii nu au putut vedea efectiv momentele remiterii sumelor de bani inculpaților întrucât prestau alte activități specifice la punctul de lucru al societății controlate, iar banii au fost remiși de martorul L.D. într-un birou în care se afla doar acesta și inculpații. Împrejurarea că acești martori cunosc despre darea acestor sume de bani din relatarea martorului L.D., nu este de natură a înfrânge relevanța probatorie, întrucât inculpații nu doreau să fie văzuți și de alte persoane.
Întrucât nu există o ierarhie a probelor, acestea nu au o valoarea mai dinainte stabilită, astfel încât nu întotdeauna este necesară prinderea în flagrant delict a făptuitorului și nici înserierea bancnotelor ce formează obiectul infracțiunii de corupție. Totodată, prezintă relevanță probatorie și împrejurarea că inculpații, deși au controlat și verificat firma inculpatului B.R., constatând abateri specifice, nu au aplicat sancțiuni. Potrivit fișei postului, la nivelul lunii aprilie 2011, în activitatea de inspecție și control, inculpatul C.V. avea, printre alte atribuții specifice, și verificarea obligațiilor ce revin autorităților publice locale/persoane fizice și juridice cu privire la emiterea/aplicarea prevederilor din planurile de urbanism și amenajarea teritoriului. De asemenea, este de subliniat că inculpatul B.R. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și, respectiv, instigare la dare de mită funcționarilor publici inculpați C.V., T.N. și M.I.A., astfel încât este lipsit de fundament raționamentul instanței de apel bazat pe insuficiența materialului probator administrat.

36. Prin rechizitoriul nr. 28/P/2005 din 20 martie 2006 al Serviciului teritorial Iași s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților P.C.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 10 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 20 raportat la art. 215 alin.(1) și 5 din C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) din C.pen., art. 215 alin.(1),2,3 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) (22 acte materiale), art. 23 alin.(1) lit.a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) și art. 18 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicareaart. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) compusă (22 acte materiale), art. 7 alin.(1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; B.R., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 C.pen., raportat la art. 17 lit.c) și art. 18 alin.(1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, art. 10 lit.c) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen. de art. 43 din Legea 82/1991, raportat la art. 17 lit.c) și art. 18 alin.(1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 20 raportat la art. 215 alin.(1) și 5 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen.; art. 215 alin.(1), 2, 3 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 23 alin.(1) lit.a), b), și c) din Legea 656/2002, raportat la art. 17 lit.e) și raportat la art. 18 alin.(2) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen, art. 7 alin.(1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; D.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen., raportat la art. 10 lit.c) din Legea 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin.(2) din C.pen.; art. 26 raportat la art. 215 alin.(1), 2, 3 și 5 C.pen. , cu aplicarea prevederilor art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen.; art. 23 alin.(1) lit.a), b) și c) din Legea 656/2002, raportat la prevederile art. 17 lit.e) și art. 18 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen.; art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen. art. 23 alin.(1) lit.a), b), și c) din Legea nr. 656/2002, raportat la art. 17 lit.e) și raportat la art. 18 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 26 C.pen. raportat al art. 43 din Legea 82/1991, raportat la art. 17 lit.c) și art. 18 alin.(1) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 26 C.pen. raportat la art. 10 lit.c) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen.; art. 20 raportat la art. 215 alin.(1) și 5 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., art. 43 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 17 lit.c) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen; art. 215 alin.(1), 2, 3 și 5 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.(2) C.pen; art. 23 lit.a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 17 lit.e) și art. 18 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 75 lit.a C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen.; G.C.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, art. 10 lit.c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 23 alin.(1) lit.a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 17 lit.e) și art. 18 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 lit.a) și art. 41 alin.(2) C.pen., art. 7 alin.(1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit.a) C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.a C.pen.; G.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 alin.(1) din C.pen.
Faptele reținute în sarcina inculpaților sunt expresia asocierii inițiale a inculpaților P.C.D., D.O., B.R., G.C. și R.C., care au decis înființarea specială a firmelor S.C. M.MM & M.C. și S.C. C.D.S.R.L., prin intermediul cărora urmau să se desfășoare activitățile destinate a asigura deturnarea sumelor de bani provenite din creditul ipotecar acordat S.C. M.U. S.A. având drept rezultantă folosirea unei însemnate părți din credit în scopurile deja enunțate. In comiterea infracțiunilor au fost atrași în mod necesar și ceilalți inculpați, care prin activitățile lor, au contribuit în mod determinant la atingerea scopului propus.
Prin încheierea nr. 6795 din 20 noiembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 14497/1/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a dispus strămutarea judecării cauzei de la Tribunalul Iași la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Prin sentința penală nr. 296 din 20 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr. 107/112/2007, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus: în baza art. 11 pct. 2 lit.a) C.pr.pen, raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpaților P.C.D., B.R., D.O., R.C. și G.C.M. cu privire la toate faptele pentru care au fost trimiși în judecată. În baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen. achitarea inculpatei G.I., de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen.
Prin decizia nr. 38/A din13 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr. 107/112/2007, Curtea de Apel Cluj, a respins ca nefondate apelurile declarate de procuror și partea civilă.
Prin decizia penală nr. 171 din 20 ianuarie 2010, pronunțată în dosarul nr. 107/112/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursul declarat de procuror, a casat hotărârea atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Prin sentința penală nr. 69/F/2011 din 1 iunie 2011 (în rejudecare), pronunțată în dosarul nr. 107.2/112/2007, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpaților P.C.D., B.R., D.O., R.C. și G.C.M. pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată; În baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen. achitarea inculpatei G.I., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.(1) din C.pen.
Prin decizia penală nr. 103/A/2012 din 29 mai 2012, pronunțată în dosarul nr. 107.2/112/2007 Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondate apelurile declarate de procuror și partea civilă.
Prin decizia penală nr. 3655 din 20 noiembrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 107.2/112/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a respins ca nefondate, recursurile declarate de procuror și partea civilă.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Achitarea dispusă, pe considerentul că fapta nu există, cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 10 lit.c) din Legea nr. 78/2000 este în contradicție cu probele administrate, deoarece a fost dovedit în mod neechivoc faptul că suma de 23.404.042.402 lei a fost achitată din creditul acordat în vederea lucrărilor de extindere a Moldova Universal în contul lucrărilor de construcție a Hotelului pensiune, pentru care T.F. nu avea asigurată finanțarea. Rezultă că în speță nu erau aplicabile prevederile art. 10 lit.a) din Codul de Procedură Penală, deoarece fapta a fost comisă în materialitatea sa.
Cu privire la infracțiunea de înșelăciune în convenții pe parcursul executării acesteia menționăm următoarele:
Esența infracțiunii de înșelăciune în convenții pe parcursul executării acesteia, constă în faptul că sumele de bani provenite din credit au fost folosite în alte scopuri decât cele prevăzute în contract, iar situațiile de lucrări false reprezintă mijloacele frauduloase în sensul prevederilor alin.(2) al articolului 215 din C.pen. Cum manoperele frauduloase au fost comise în mod repetat pe parcursul executării contractului este întrunită și cerința alineatului 3 al articolului 215. Motivarea instanței de judecată în sensul că infracțiunea de înșelăciune în convenții nu a fost comisă, deoarece banca creditoare a comunicat la data de 17 mai 2006 că nu se constituie parte civilă deoarece creditul ipotecar a fost rambursat integral, nu poate fi primită, acest aspect având semnificația acoperirii pagubei create prin infracțiune nefiind însă de natură să înlăture caracterul infracțional al activităților derulate de către inculpați.
Cu privire la infracțiunea de tentativă la înșelăciune:Situația lucrărilor întocmite în fals în vederea obținerii rambursării de TVA era cunoscută de D.O., acționar majoritar, B.R., acționar și fost administrator, R.C., director economic al firmei de construcții, precum și P.C.D., persoana direct interesată în procurarea de fonduri în scopul de a deveni acționar majoritar la toate firmele aflate în cercul de relații. Cererea de restituire a TVA aferentă unor situații de lucrări false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu atât mai mult cu cât cererea și-a produs efecte ca urmare a admiterii contestației de către ANAF. Cu privire la infracțiunile prevăzute în Legea nr. 82/1991, Legea nr. 656/2002 și Legea nr. 39/2003:
Din probele administrate (raport de constatare tehnico– științifică, declarații martori) rezultă săvârșirea infracțiunilor de fals de către inculpații B.R. și G.C. s-a dispus achitarea inculpaților cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani cu motivarea că aceasta nu există, în condițiile în care infracțiunea de spălare a banilor este condiționată de comiterea unor infracțiuni aducătoare de venituri care apoi urmează a fi „spălate” pentru că astfel sumele de bani să dobândească o proveniență licită, infracțiuni a căror existență nu a fost probată. Dezincriminarea infracțiunii prevăzută de art. 10 lit.c) din Legea nr. 78/2000 nu este de natură să afecteze elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, deoarece la momentul comiterii faptelor acestea erau sancționate din punct de vedere penal. Pe de altă parte, în latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 23 lit.a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, se circumscriu și infracțiunile de înșelăciune în convenții și fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și infracțiunea de fals la legea contabilității.
S-a dispus achitarea inculpaților considerându-se că în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003 acuzarea nu a probat structura grupului infracțional, pozițiile ocupate de făptuitori în cadrul grupului, rolul jucat de fiecare dintre aceștia, înțelegerile perfectate între membrii grupării infracționale și activitățile concrete desfășurate de fiecare dintre cei în cauză, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituit grupul infracțional. S-a conchis că situația de fapt poate fi doar dedusă din actul de sesizare și că inculpații nu au acționat în scopul comiterii de infracțiuni și nu au comis fapte de natură penală.
Din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale rezultă firmele la care inculpații erau acționari sau îndeplineau funcții , faptele și intenția cu care au fost comise.
Cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă comisă de inculpata G.I.. La data de 7 septembrie 2005, când a fost audiată în calitate de martor cu privire la cele susținute în nota explicativă, G.I. a revenit asupra susținerilor sale și a declarat că în realitate, la data controlului contractele erau înregistrate în condica de secretariat (fila 308, vol.1). Inculpata a încercat să demonteze acuzația de mărturie mincinoasă, pretinzând că le-a explicat consilierilor D.G.F.P. faptul că cele două contracte erau datate și că prin urmare, nota explicativă nu conținea mențiuni contrare adevărului.G.I. a mai prezentat o versiune de apărare, conform căreia, în momentul în care i s-a cerut să efectueze verificarea condicii pentru a preciza dacă contractele erau înregistrate, nu a avut acces la condică, deoarece era închisă în fișet. Dacă acest fapt ar fi fost real, el trebuia menționat în nota scrisă dată la cererea inspectorilor financiari.

37. Prin rechizitoriul nr. 105/P/2002 din data de 12 ianuarie 2004, al Secției de combatere a corupției, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpatului U.P., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin.(1) și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut că, în perioada 1998 – 2000, inculpatul U.P. a ajutat-o pe soția sa – inculpata U.L., să primească în mod repetat sume de bani și bunuri de la firma germană PRS pentru încheierea și derularea unor contracte economice cu RADET București, suma totală fiind de 5.000 DM.
Prin sentința penală nr. 69 din 3 iulie 2006, pronunțată în dosarul nr. 17/2004, Tribunalul Militar Teritorial, a condamnat printre alții, pe inculpatul U.P., la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b), c) C.pen. pentru art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. prin schimbarea încadrării juridice din aceeași faptă dar prevăzută cu art. 75 lit.a) C.pen. care a fost înlăturat.
Prin decizia penală nr. 163 din 30 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr. 7277/2/2007 Curtea de Apel București – Secția I penală a admis, în parte, apelul declarat de procuror doar cu privire la inculpatul P.E.V..
Prin decizia penală nr. 2721 din 14 iulie 2011, pronunțată în dosarul nr. 7277/2/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursurile declarate de inculpați și, în rejudecare, a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București.
Prin decizia penală nr. 267 din 9 octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 7277/2/2007* Curtea de Apel București – Secția I Penală a admis apelul declarat de D.N.A. doar cu privire la ceilalți inculpați, menținând soluția instanței de fond în ceea ce-l privește pe inculpatul U.P.
Prin decizia penală nr. 3714 din 26 noiembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 7887/1/2012, Înalta Curte de Casație si Justiție – Secția penală a admis recursul declarat de inculpatul U.P. și, în fond, în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută art. 26 Cod penal raportat la art. 254 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.(2) Cod penal.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Instanțele au pronunțat soluții nelegale și netemeinice pentru următoarele considerente:
Vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate pe parcursul procesului penal, respectiv, declarațiile inculpaților C.V., P.E., F.M., U.L., martorul L.L.. Aceste probe se coroborează cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa.
Având în vedere că în sarcina inculpatului U.P. sunt reținute acte de complicitate la infracțiunea de luare de mită (care au constat în ajutorul dat soției în primirea mitei, despre care a avut cunoștința în permanență), săvârșită de inculpata U.L., apreciem că în mod greșit instanța de recurs a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina acestuia, cu atât mai mult cu cât toate celelalte instanțe care au pronunțat soluții în cauză, au dispus de fiecare dată condamnarea inculpatului U.P..

38. Prin rechizitoriul nr. 182/P/2008 din data de 16 iunie 2009 al Serviciului teritorial București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpaților Ș.J., C.E.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 249 alin.(1) și (2) C.pen., și A.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 263 alin.(1) și (2) C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpații Ș.J., în calitatea de prefect al județului Călărași și C.E.D., în calitatea de subprefect, prin exercitarea neglijentă a atribuțiilor de serviciu, au semnat titlurile de proprietate pe numele a patru persoane, pentru suprafețele și amplasamentele menționate în procesele verbale de punere în posesie întocmite de inculpatul Z.V. cauzând astfel o pagubă patrimoniului comunei Fundeni, județul Călărași, în sumă de 2.679.557 lei, reprezentând echivalentul sumei de 803.225 euro.
Prin decizia penală nr. 491 din 27 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr. 26433.01/3/2009 Tribunalul București – Secția a II-a penală a dispus achitarea inculpaților Ș.J. și C.E.D. în baza dispozițiilor art. 10 lit.d) din Codul de procedură penală.
Prin decizia penală nr. 101 din 28 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. 6743/2/2011, soluția de achitare a fost menținută de Curtea de Apel București, secția II-a penală.
Prin decizia penală nr. 2874 din 26 septembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 6743/2/2011, Înalta Curte de Casație si Justiție – Secția penală a dispus în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului A.G. pentru infracțiunea de omisiune a sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin.(1) si 2 C.pen.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului deoarece exista o comisie județeană desemnată în mod legal, prin Ordin al Prefectului, însă cei doi inculpați au înțeles să se subroge drepturilor legale și competenței acestei comisii și fără a verifica dacă comisia și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art. 6 lit.c) din H.G. nr. 890/2005, au semnat titlurile de proprietate.
Din probele administrate, înscrisurile aflate la dosarul cauzei(actele de proprietate de pe care lipsește semnătura verificatorului), declarațiile martorilor N.I., Ț.I. coroborate cu declarațiile parțiale de recunoaștere a inculpaților rezultă că aceștia, la momentul semnării titlurilor de proprietate, nu au efectuat verificările în conformitate cu prevederile legale. Sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu sunt întrunite toate condițiile laturii obiective și subiective pentru a se putea astfel dispune condamnarea celor doi inculpați. Cu privire la achitarea inculpatului A.G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 263 alin.(1) și (2) C.pen., prin infracțiunea comisă, inculpatul a nesocotit toate obligațiile sale legale și a omis sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la fapte penale grave comise la nivelul primăriei conduse de inculpat, fapte de fals care au avut ca rezultat scoaterea din patrimoniul comunei a unei suprafețe mari, de peste 20 ha de teren. Deși avea cunoștință despre situația terenurilor și despre acuzațiile penale aduse la nivelul primăriei, deși inculpatul s-a interesat despre aceste acuzații, acesta nu a sesizat organele de urmărire penală în condițiile în care a recunoscut că inculpatul C.N., care era și el vizat de acuzații, i-a dat mai mulți bani cu împrumut și că i-a cununat acestuia fiul. Deși inculpatul a aflat despre acuzațiile de escrocherie cu terenurile comunei atât de la inculpați (Z.V., viceprimarul comunei), martorii cauzei (D.P.) cât și din date publice, acesta a omis sesizarea organelor de urmărire penală, instrucția penală fiind astfel întârziată, aprecierea publică a demnitarului local și a instituției pe care o reprezintă fiind astfel afectate.


11.3.2. Hotărâri definitive de achitare pe temeiul lipsei de pericol social al unei infracțiuni

Instanțele de judecată au dispus achitarea unui număr de 7 inculpați în 5 dosare penale, în temeiul art. 10 lit.b1) C.pr.pen., apreciindu-se că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
1. Prin rechizitoriul nr. 93/P/2011 din data de 1 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial Alba-Iulia, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.D. (ofițer de poliție judiciară) pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că inculpatul B.D., ofițer de poliție judiciară, în perioada 2008 – iulie 2011, prin încălcarea obligațiilor de serviciu privitoare la incompatibilități, instituite prin art. 45 lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, a efectuat, prin persoane interpuse, activități de comerț și a participat la administrarea unei societăți comerciale, în scopul obținerii pentru sine a unui folos material necuvenit.
Prin sentința penală nr. 120 din 10 octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 1173/57/2011, Curtea de Apel Alba-Iulia a condamnat inculpatul la 1 an închisoare, în baza art. 81 și art. 82 C.pen.
Prin decizia penală nr. 1334 din 17 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr. 1173/57/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursul inculpatului B.D., a casat în parte sentința recurată și rejudecând în fond, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 alin.(1) lit.b1) C.pr.pen. cu aplicarea art. 181 alin.(1) C.pen. l-a achitat pe inculpat.
În baza art. 181 alin.3 C.pen. raportat la art. 91 lit.c) C.pen., a aplicat inculpatului amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, din perspectiva calității pe care o deținea inculpatul B.D., în mod greșit s-a apreciat că fapta este în mod vădit lipsită de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Inculpatul B.D. avea calitatea de ofițer al poliției judiciare, având gradul profesional de inspector în cadrul Poliției municipiului Mediaș – Biroul de Investigare a Fraudelor. Conform art. 45 lit. g) din Legea nr. 360/2002, având în vedere calitatea pe care o deținea, inculpatului îi era interzis să efectueze direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale. Totodată, preocupările inculpatului de a desfășura activități de comerț s-au manifestat și în intenția sa de a obține finanțări din fonduri europene pentru proiecte de achiziții utilaje.
Opinăm că soluția indică aspecte de netemeinicie, de apreciere a pericolului și urmărilor faptelor, efectuată de către instanța supremă și curtea de apel, care au dat interpretare diferită aceleiași situații. Prioritatea interesului public, principiul conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției publice nu trebuie apreciată ca derizorie, deoarece cadrul legal impune unui funcționar public o conduită publică demnă.

2. Prin rechizitoriul nr. 45/P/2010 din 8 noiembrie 2011 al Serviciului Teritorial Iași, a fost trimis în judecată inculpatul C.D. (viceprimar) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 181 din Legea nr. 78/2000 și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
În rechizitoriu s-a reținut că inculpatul C.D. (viceprimar), prin hotărârea Consiliului local din 2007, a fost desemnat să administreze suprafața de 900 ha pășune din domeniul public al comunei. Astfel, a întocmit o declarație falsă din care rezulta că 20 de proprietari de animale au desemnat o persoană (care avea contract de închiriere a pășunii comunale încheiat cu inculpatul tocmai în scopul de a putea obține subvenții acordate de APIA) să depună la APIA cererea de plată unică și a falsificat semnăturile a 18 membri ai asociației.
De asemenea, s-a reținut că inculpatul a însoțit persoana desemnată care a depus această cerere cu semnăturile false la A.P.I.A. și a obținut prin aceste declarații false, inexacte, fonduri pe nedrept din bugetul general al CE în anul 2008.

Astfel, suma de 198.370,83 lei a fost virată în contul lui Gafton, dar acesta prin înțelegere cu inculpatul C.D. a folosit-o pentru achiziția unui buldo-excavator (folosit pentru amenajarea unor adăpători pe izlaz și care urma a fi donat primăriei) și pentru plata firmei de pază a pășunii comunale.
Prin sentința penală nr. 2818 din 8 octombrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 36376/245/2011, Judecătoria Iași a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.b1) C.pr.pen. achitarea inculpatul și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii în cuantum de 1.000 lei. A respins acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
La data de 23 ianuarie 2012 s-a verificat regularitatea actului de sesizare și inculpatul a solicitat aplicarea art. 3201 C.pr.pen., arătând că este de acord să plătească prejudiciul. Inițial, instanța a admis solicitarea inculpatului de judecare a sa în baza art. 3201 C.pr.pen., apoi a revenit deoarece a considerat că este necesară administrarea de probe pentru stabilirea vinovăției (la 30 aprilie 2012 a ascultat inculpatul și martori de la urmărire penală). Martorii și-au schimbat declarațiile în sensul că la urmărire penală au declarat că nu au semnat cererile pentru a fi depuse la APIA, apoi unii dintre martori au declarat că au semnat sau chiar dacă nu au semnat , ar fi fost de acord cu această modalitate , deoarece oricum trebuia să desemneze pe unul dintre cei aflați în asociația crescătorilor, pentru că nu aveau cum să meargă toți și pentru faptul că scopul accesării fondurilor era pentru comună, pentru achiziția unui buldo-excavator (folosit pentru amenajarea unor adăpători pe izlaz și care urma a fi donat primăriei) și pentru plata firmei de pază a pășunii comunale. Așa fiind, au fost utili banii pentru comună și în acest scop s-au folosit și solicitat.
În raport cu aceste probe și starea de fapt, judecătorul a reținut că banii din subvenție din 2008 au fost folosiți numai în interesul crescătorilor de animale și inculpatul a urmărit obținerea de fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor în care crescătorii de animale își desfășoară munca și nu în alte scopuri și i-a aplicat dispozițiile art. 181 C.pen., respectiv 1.000 lei amendă administrativă; a respins acțiunea civilă, deoarece suma a fost folosită în interesul crescătorilor de animale, iar fără subvenția respectivă nu exista posibilitatea achizițiilor respective.
Decizia penală nr. 685 din 11 iunie 2013 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. 36376/245/2011, reia argumentele judecătorului fondului. Respinge recursul Direcției Naționale Anticorupție (prin care s-a susținut că este în contradicție cu materialul probator).

3. Serviciului teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr. 144/P/2011 din 11 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei B.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (9 acte materiale).
S-a reținut în fapt că inculpata, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de funcționar responsabil al Centrului Local la A.P.I.A., în data de 12 mai 2007, cu știință, a determinat mai multe persoane să folosească declarații ce conțineau mențiuni false, redactând chiar cererile de plată și cererile de completare depuse, ajutându-i astfel să obțină nejustificat suma totală de 53.644,56 lei de la APIA. Față de aceștia au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată (erau persoanele care au depus cereri, deși nu aveau suprafețe agricole din pășunea comunală și deci nu puteau beneficia de sprijin, iar inculpata a acceptat aceste cereri).
Prin sentința penală nr. 111 din 5 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 11659/315/2011, Judecătoria Târgoviște a dispus, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (9 acte materiale).
Prin decizia penală nr. 844 din 11 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 11659/315/2011, Curtea de Apel Ploiești a admis recursul declarat de procuror, a casat hotărârea atacată și, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.b¹) C.pr.pen., coroborat cu art. 91 C.pen., inculpatei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii administrative, în cuantum de 1.000 lei.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului.
Motivarea instanței, rezumată la reproducerea textelor de lege și a atribuțiilor inculpatei rezultate din fișa postului, reține că deși a fost trimisă în judecată pentru instigare, nu s-a dovedit că i-a instigat, conștient sau acceptând că aceștia săvârșesc o faptă ilicită (aceea de completare a cererilor, știind că datele completate de solicitanți conțin date nereale și false).
Judecătorul instanței de fond și-a însușit toate susținerile inculpatei, inclusiv cele conform cărora instrucțiunile nu prevedeau solicitarea de documente doveditoare asupra utilizării terenurilor și a apreciat că nu este o faptă cu pericol social ridicat.
Curtea de Apel Ploiești a reținut că dispozițiile șefilor ierarhici nu au conținut elemente de determinare sau obligare a inculpatei să nesocotească legea, să o constrângă la comiterea faptelor penale, ci conțineau doar dispoziții de urgentare a depunerii documentației, ori ca și funcționar avea obligația legală să respecte manualele de procedură emise pentru aplicarea actelor normative și regulamentelor CE. Din analiza rechizitoriului și a deciziei instanței de control judiciar rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, dar fapta prezintă un grad de pericol social redus.

4. Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr. 91/P/2008 din 23 septembrie 2009, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: D.A.A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit.a) C.pen. (două fapte); C.A.D. și P.R.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpata D.A.A., în calitate de director în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, având concursul inculpaților C.A.D. (manager de proiect în cadrul lucrării CIA Biertan) și P.R.V. (manager de proiect în cadrul lucrării CITO Mediaș), a prezentat alături de cererile pentru acordarea tranșelor finale din ajutorul financiar nerambursabil documente inexacte, în scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene.
Prin sentința penală nr. 735 din 29 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr. 12370/306/2019, Judecătoria Sibiu, în temeiul art. 332 alin.(2) Cod procedură penală, a dispus restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmăririi penale, deoarece era confuz.
Prin decizia penala nr. 155 din 26 aprilie 2010, pronunțată în dosarul nr. 11348/85/2010, Tribunalul Sibiu a admis recursul declarat de procuror si a dispus trimiterea cauzei în vederea continuării judecății la Judecătoria Sibiu.
Prin sentința penală nr. 57 din 29 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 6926/306/2010, Judecătoria Sibiu a dispus, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.b1) C.pr.pen., achitarea inculpaților, aplicându-se fiecăruia amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei.
Prin decizia penală nr. 691 din 20 iunie 2013, pronunțată în dosarul nr. 6926/306/2010, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursurile declarate de inculpați, a casat hotărârea atacată și, în fond, a respins acțiunea civilă formulată de Ministerul Finanțelor și a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii.
Prin aceeași decizie s-a respins recursul declarat de procuror și partea civilă.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
În condițiile actuale ale societății românești, în care fenomenul corupției îmbracă forme și prezintă dimensiuni accentuate, se apreciază că orice eroare în jurisprudență și practică, prin considerarea ca fiind lipsite de pericol social faptele săvârșite de persoane cu răspundere în activitatea de administrație publică, produce efecte negative, stimulând proliferarea acestui fenomen.
În consecință, considerând că soluția de achitare ignoră aceste criterii, că atitudinea de eludare a legii în realizarea unui scop patrimonial nu poate fi stopată prin sancțiuni administrative, că trebuie asigurat caracterul de exemplaritate publică al sancțiunii penale și în domeniul relațiilor financiare cu Comunitatea Europeană, în care regula de bază trebuie să fie buna-credință, apreciem că, în cauză, se impunea pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpaților.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului, deoarece aprecierea gradului de pericol social al faptei a fost considerată că se situează în sfera amenzii administrative.

5. Prin rechizitoriul nr. 61/P/2012 din 20 iunie 2012 al Serviciului teritorial Alba-Iulia s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpatului D.C.G., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea 78/2000 raportat la art. 257 din Codul penal.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul D.C.G., ofițer de poliție judiciară, cu intenție, l-a ajutat pe P.M. să primească de la denunțător suma de 500 de euro cu scopul de a interveni la procurorul care supraveghea cercetările din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săliște pentru a obține o soluție favorabilă într-un dosar penal în care numitul S.A.I., nepotul acesteia, era cercetat.
Prin sentința penală nr. 27 din 26 februarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 604/57/2012 Curtea de Apel Alba Iulia, in temeiul art. 334 C.pr.pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 26 C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.3 din Legea 78/2000 raportat la art. 257 C.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 263 alin.(1) C.pen. și, în baza art. 11 pct.2 lit.a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit.b1) C.pr.pen. achitarea inculpatului D.C.G. și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei.
La judecarea cauzei în fond a participat procuror M.B. care a solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și 7 alin.3 din Legea 78/2000 în art. 263 alin.(1) C.pen. și condamnarea inculpatului, în baza acestui text de lege.
Prin decizia nr. 3329 din 30 octombrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 604/57/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, a respins recursul procurorului.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.
Activitatea concretă a inculpatului nu justifică concluzia că s-a adus o atingere minimă a valorilor apărate de lege, că este lipsită în mod vădit de importanță. Astfel, inculpatul, ofițer de poliție judiciară, a avut reprezentarea faptelor sale, a acționat cu intenție directă, preferând să facă propria anchetă în loc să-și îndeplinească obligația legală a sesizării organelor competente.

11.4. Anexa nr. 4 – Prezentarea restituirilor definitive în anul 2013

În anul 2013 s-a dispus restituirea definitivă a 4 cauze la procuror privind 8 inculpați, după cum urmează:

1. Prin rechizitoriul nr. 218/P/2009 din 28 mai 2010 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului O.S., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 11 lit.b) din Legea nr. 87/1994 (art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 în vigoare) cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și aplicarea art. 13 C.pen., art. 12 lit.b) din Legea nr. 87/1994 (art. 9 lit.f din Legea nr. 241/2005 în vigoare) cu aplicarea art. 13 C.pen.
În fapt, s-a reținut că inculpatul, în calitate de asociat unic și administrator cu puteri depline al S.C. B.I.E. S.R.L., a declarat fictiv sediul social al societății comerciale la ORC și organul fiscal în acest mod sustrăgându-se de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale și vamale.
Prin sentința penală nr. 611 din 23 iuie 2013, pronunțată în dosarul nr. 10756/303/2010, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția Penală a dispus, în baza art. 332 alin.(2) C.pr.pen., restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.
La judecarea cauzei în fond a participat procuror C.D., care a solicitat constatarea regularității actului de sesizare a instanței, conform art. 300 alin.(1) C.pr.pen.
În cauză s-a declarat recurs pentru greșita restituire a cauzei la procuror.
Prin decizia penală nr. 2173 din 25 noiembrie 2013, Curtea de Apel București Secția a II-a Penală a respins, ca nefondat, recursul declarat de procuror.
La adoptarea soluției de restituire instanța a avut în vedere informația conform căreia inculpatul O.S. se află într-un penitenciar din Turcia, începând cu data de 02.08.2004.
Această informație provine dintr-un proces – verbal întocmit de către instanța de fond, în care se arăta că interpretul a luat legătura telefonic cu un reprezentant al Penitenciarului care a comunicat faptul că inculpatul O.S. se află în executarea unei pedepse începând cu data de 02.08.2004.
Din actele dosarului a rezultat că, în faza de urmărire penală inculpatul a fost citat la singura adresă cunoscută din România, precum și prin afișare la sediul Consiliului Local al Sectorului 6 București. De asemenea, s-a încercat să se ia legătura telefonic cu inculpatul la singurul număr de telefon cunoscut.
Toate aceste demersuri considerăm că au fost inutile atâta timp cât chiar în rechizitoriu se menționează că, anterior începerii urmăririi penale în cauză, inculpatul părăsise țara.
Opinăm că soluția este imputabilă procurorului.

2. Prin rechizitoriul nr. 136/P/2011 din 19 decembrie 2011 al Serviciului teritorial Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv în altă cauză, a inculpatului S.C.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că, la data de 28 august 2011, inculpatul S.C.M. a lăsat să se creadă față de B.I.B. că are influență prin intermediul unor persoane, asupra unor funcționari publici cu atribuții de decizie în cadrul Guvernului României, pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin Hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru primăria comunei Ionești, județul Vâlcea, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011, în scopul de a fi remisă ulterior către SC O. SRL, pentru decontarea unor lucrări efectuate în perioada 2008-2009, comunicându-i că, ”costul” intervenției pe lângă funcționarii publici în cauză îl reprezintă 10% (100.000 euro) din valoarea totală a sumei primite.
Prin sentința penală nr. 285 din 23 iulie .2011, pronunțată în dosarul nr. 4300/117/2008, Tribunalul Cluj, a dispus condamnarea inculpatului S.C.M. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 alin.1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în condițiile art. 861 C.pen.
Prin decizia penală nr. 135/A din 19 iunie 2013 pronunțată în dosarul 10869/117/2011, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondate apelurile declarate de procuror și inculpat.
Prin decizia penală nr. 40032 din 16 decembrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 10869/117/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, a admis recursul declarat de inculpatul S.C.M., a casat hotărârile atacate și rejudecând în temeiul art. 332 alin.2 C.pr.pen., a restituit cauza la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, pentru refacerea urmăririi penale.
În cauză, efectuarea actelor de urmărire penală s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, inclusiv cu respectarea dreptului la apărare. Astfel, inculpatul a fost audiat în prezența apărătorului ales la data de 12.12.2011.
Pe de altă parte, inculpatul și apărătorul său au luat la cunoștință de existența dosarului 136/P/2011 încă din data de 02.12.2011, și abia la data de 12.12.2011 s-a formulat o cerere prin care s-a solicitat procurorului încunoștințarea despre efectuarea actelor de urmărire penală.
Totodată, inculpatului i s-a respectat dreptul la un proces echitabil, deoarece toate probele în acuzare, precum și cele în apărare, au fost administrate în prezența sa la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj.
Opinăm că soluția nu este imputabilă procurorului.

3. Prin rechizitoriul nr. 153/P/2009 din data de 1 februarie 2012 al Serviciului teritorial Timișoara, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.N., O.P., R.O.A., V.M.V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și C.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 260 C.pen., art. 12 lit.b din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că inculpații, funcționari din cadrul Primăriei municipiului Timișoara (director, funcționar Direcția Patrimoniu) au concesionat, fără licitație, pe 15 ani un teren de 15.368 mp, un teren aferent bazei sportive în favoarea reprezentanților unor societăți comerciale, prejudiciul fiind de peste 200.000 euro (nu este foarte clar în rechizitoriu). Procuror ședință: (nu rezultă cine a fost) la termenul din 14.09.2012, încercând să precizeze rechizitoriul, arată că faptele inculpaților sub aspectul laturii obiective au fost comise prin inacțiune, așa încât aceasta nu poate fi cuantificată, iar prelungirea contractului de închiriere nr. 868/2003 nu s-a reținut în rechizitoriu, ci doar a fost descrisă modalitatea în care s-au săvârșit infracțiunile.
Ori, instanța de fond, apoi Curtea de Apel Timișoara au reținut că această susținere a procurorului de ședință este în dezacord cu rechizitoriul, care nu indică ce fapte au fost comise prin inacțiuni.
Prin sentința penală nr. 2523 din 14 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 2951/325/2012, Judecătoria Timișoara a admis excepția privind neregularitatea actului de sesizare invocată de inculpați și în temeiul art. 300 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 263 alin. 1 C.p.p. a dispus restituirea cauza la D.N.A. - Serviciu Teritorial Timișoara în vederea refacerii actului de sesizare.
Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr. 374 din 25 martie 2013, pronunțată în dosarul nr. 2951/325/2012, a respins recursul declarat de Direcția Națională Anticorupție, și a admis excepția privind neregularitatea actului de sesizare invocată de inculpați, deoarece:
Au fost prezentate echivoc actele materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în scopul obținerii pentru altul a unui folos;
Prezentarea încadrării juridice nu cuprinde analiza elementelor constitutive ale infracțiunilor din rechizitoriu, fiind echivocă și generală (nu se arată actele materiale, modalitatea de săvârșire a acestora, atribuțiile de serviciu încălcate), fiind de natură să dea naștere la interpretări și neputându-se stabili ce anume se reține în sarcina inculpaților;
Descrierea este sumară și stereotipă, inaptă să permită identificarea clară a contribuției fiecărui inculpat, a atribuțiilor de serviciu încălcate și nu este atribuția instanței ca din coroborarea materialului probator să deducă acuzațiile reținute în sarcina inculpaților;
Descrierea amplă, fără identificarea faptică în raport cu fiecare inculpat, aduce atingere dreptului la apărare și nu se poate complini prin deducție de către instanță, deoarece rechizitoriul trebuie să cuprindă, detaliat, precis și complet, acuzațiile formulate împotriva inculpaților. Chiar dacă rechizitoriul nu trebuie să cuprindă o anumită sistematizare, însă logic și rațional acesta trebuie să fie structurat de așa manieră încât inculpatul să cunoască acuzația completă și concretă.
Datorită complexității cauzei, prin acordarea unui termen (care nici nu a fost solicitat de procuror) nu pot fi înlăturate neregularitățile, așa încât se restituie cauza conform art. 332 alin.2 C.pr.pen.
Soluția nu este imputabilă procurorului.
4. Prin rechizitoriul nr. 101/P/2013 din data de 17 iunie 2013 al Serviciul teritorial București, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei C.A.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 din C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.1, 2 și 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.
În fapt s-a reținut că inculpata, în calitate de prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, în perioada februarie – 17 mai 2013, în participație penală cu O.M.C., a pretins și primit sume de bani și bunuri în valoare totală de 5.129 lei, fiind surprinsă ulterior în flagrant delict după ce a mai primit suma de 3.000 lei și două cartușe de țigări, de la denunțătoarea M.T. pe care a lăsat-o să creadă că are influență asupra unor procurori și polițiști, astfel încât să influențeze, în mod favorabil pentru M.Toma, soluționarea cauzelor penale în care acesta era cercetat.
Prin sentința penală nr. 394 din 12 septembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 4310/2/2013, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 300 alin.2 C.pr.pen. a dispus restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii actului de sesizare al instanței de judecată.
Curtea de Apel București a apreciat că „în rechizitoriu nu sunt descrise, în totalitate, în mod coerent, faptele imputate inculpatei” și că „nu este pe deplin clarificată modalitatea în care se pretinde că a acționat inculpata, respectiv conținutul concret al promisiunilor făcute în ceea ce privește situația juridică a numitului M. Toma”.
Prin decizia nr. 3502 din 12 noiembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 4310/2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a respins recursul declarat de procuror.
Apreciem că soluția instanței de fond, de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii actului de sesizare al instanței de judecată, nu a avut în vedere conținutul rechizitoriului.
Astfel, procurorul a descris în rechizitoriu faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, după cum urmează:indicarea calității de prim procuror adjunct a inculpatei, funcție în exercitarea căreia aceasta a traficat presupusa influență în scopul obținerii pentru sine, de bani și alte produse alimentare și nealimentare;indicarea funcționarilor a căror influență inculpata a traficat-o, respectiv procurori și polițiști cu atribuții în cercetarea penală a infracțiunilor, luarea de măsuri preventive și procesuale și trimiterea în judecată a numitului M.T, soțul denunțătoarei M.T; modalitatea de săvârșire a faptei, prin indicarea acesteia (pretinderea și primirea de bani și produse), obiectul mitei (sumele de bani, cu indicarea cuantumului acestora și a produselor alimentare și nealimentare primite, cu estimarea valorii bănești a acestora, indicarea persoanei care a cumpărat influența (denunțătoarea M.T.), persoana împreună cu care inculpata a traficat influența și scopul pentru care inculpata a traficat influența (asigurarea punerii în libertate a soțului denunțătoarei, M.T, netrimiterea în judecată, obținerea unei soluții favorabile acestuia în dosarele penale menționate);totalizarea sumelor de bani/bunurilor primite de inculpată, având în vedere unitatea legală de infracțiune, specifică infracțiunii continuate,numărul de acte materiale (2) specifice infracțiunii continuate de trafic de influență;indicarea sumelor de bani și a produselor alimentare și nealimentare pretinse și primite de inculpată de la denunțătoarea M.T., raportat la fiecare dintre cele două acte materiale;perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, respectiv, februarie - 17 mai 2013, cu mențiunea că aceasta este circumscrisă comiterii celor două acte materiale referitoare la traficarea influenței de către inculpată cu privire la cele două dosare penale ale soțului denunțătoarei.
Soluția nu este imputabilă procurorului.



11.5. Anexa nr. 5 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2014

- Evaluarea activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în anul 2013
Termen: februarie 2014
Răspunde: procurorul șef al direcției
- Urmărirea modului de organizare și desfășurare a activității de urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate (organizarea de echipe specializate formate din procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști; întocmirea planurilor de anchetă de către procurori, respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea actelor de urmărire penală ș.a.m.d.)
Termen: permanent
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale
- Analiza cauzelor privind fraude în achiziții publice, precum și a celor privind fapte care aduc atingere corectitudinii mediului de afaceri, aflate în curs de soluționare
Termen: semestrial
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
- Prevenirea, descoperirea și combaterea corupției în justiție
Termen: permanent
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale
- Recuperarea prejudiciilor și instituirea măsurilor asigurătorii
Termen: permanent
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale
- Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării și de 6 luni de la data începerii urmăririi penale și stabilirea măsurilor necesare soluționării acestora
Termen: trimestrial
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii șefi ai birourilor teritoriale
- Analiza cauzelor privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
Termen: trimestrial
Răspunde: procurorul șef al serviciului


- Întocmirea analizei achitărilor și restituirilor, rămase definitive
Termen: 15 ianuarie 2014 (pentru semestrul II/2013)
14 iulie 2014 (pentru semestrul I/2014)
Răspunde: procurorul șef al secției
- Analiza activității judiciare penale
Termen: 21 ianuarie 2014 (pentru semestrul II/2013)
14 iulie 2014 (pentru semestrul I/2014)
Răspunde: procurorul șef al secției
- Realizarea analizei indicatorilor de calitate, potrivit anexei nr. 5 la Ordinul nr. 229/2007 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Termen: 31 ianuarie 2014
Răspunde: procurorul șef al secției
- Verificarea activității compartimentului grefă al secțiilor, serviciilor și serviciilor teritoriale
Termen: trimestrial
Răspund: procurii șefi adjuncți ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
- Organizarea unei conferințe cu participare internațională, din toate statele membre UE, în cadrul contractului de grant HOME/2011/ISEC/AG/FINEC/4000002187 „Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție în statele UE (CORRDIS)”
Termen: mai 2014
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile rețelelor internaționale anticorupție EPAC-EACN, IAACA
Termen: permanent
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile organizațiilor internaționale având ca obiect implementarea convențiilor internaționale împotriva corupției (Consiliul Europei – GRECO, UNODC, OECD – ACN)
Termen: permanent
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Urmărirea executării contractelor de grant
Termen: permanent
Răspund: persoanele desemnate din cadrul serviciului
- Coordonarea implementării, la nivelul direcției, a proiectului, implementat de Organizația Non-Guvernamentală Freedom House, HOME/2011/ISEC/AG/4000002578 „Combaterea Criminalității în Domeniul Achizițiilor Publice. O abordare operațională”
Termen: permanent
Răspunde: persoana desemnată din cadrul serviciului
- Coordonarea implementării la nivelul Direcției Naționale Anticorupție a proiectului,
gestionat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială, privind realizarea unei platforme comune de management a resurselor (RMS) în cadrul instituțiilor sistemului judiciar
Termen: permanent
Răspunde: procurorul desemnat din cadrul serviciului

- Participarea la reuniuni ale punctelor de contact RJE și RJR, în vederea discutării și
soluționării problemelor ivite în cursul desfășurării activităților de asistență judiciară internațională
Termen: permanent
Răspunde: procurorul desemnat din cadrul serviciului
- Desfășurarea activității de evaluare anuală a ofițerilor și agenților de poliție judiciară
Termen: februarie 2014
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
ofițerul de poliție judiciară desemnat
- Executarea unor ședințe de tragere cu pistolul
Termen: la ordin
Răspunde: ofițerul de poliție judiciară desemnat
- Evaluarea activității specialiștilor din cadrul Serviciului specialiști și ai serviciilor teritoriale
Termen: februarie 2014
Răspunde: specialistul șef al serviciului
- Coordonarea eficientă a specialiștilor și repartizarea judicioasă a rezoluțiilor emise în dosarele penale în funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, precum și specialitatea acestora și urmărirea respectării termenelor de finalizare a lucrărilor
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului
- Efectuarea de rapoarte de constatare, note, suplimente la rapoarte de constatare, obiecțiuni la
expertizele judiciare tehnice, cu respectarea condițiilor metodologice și a termenelor
Termen: permanent
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul serviciului
- Organizarea concursului de promovare în funcții de conducere a grefierilor
Termen: martie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
- Organizarea concursului de promovare a personalului auxiliar în funcții de execuție de la parchete superioare
Termen: aprilie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
- Desfășurarea concursului pentru recrutarea personalului conex
Termen: aprilie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
- Desfășurarea procedurii de ocupare a posturilor vacante de procuror șef serviciu/birou
Termene: februarie 2014
aprilie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului


- Organizarea interviurilor pentru ocuparea posturilor vacante de procuror
Termene: mai 2014
noiembrie 2014
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Întocmirea materialului de analiză privind evaluarea profesională și conduita personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu excepția procurorilor, pe anul 2013
Termen: martie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
- Analiza activității de perfecționare profesională, desfășurată în cursul anului 2013
Termen: martie 2014
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante de funcționari publici
Termen: martie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul desemnat din cadrul serviciului
- Organizarea examenului de promovare în grad profesional superior a funcționarilor publici
Termen: iunie 2014
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul desemnat din cadrul serviciului
- Administrarea servere-lor și echipamentelor de comunicații
Termen: permanent
Răspund: specialistul șef al biroului
specialiștii desemnați din cadrul biroului
- Dezvoltarea de aplicații și baze de date, precum și întreținerea celor existente
Termen: permanent
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului
- Întreținerea site-ului public al Direcției Naționale Anticorupție
Termen: permanent
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului
- Efectuarea de percheziții informatice
Termen: la solicitare
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului
- Introducerea în sistem informatizat, a corespondenței neclasificate constând în plângeri, denunțuri, plângeri formulate împotriva actelor și măsurilor luate de procurori, lucrări în legătură cu activitatea economico-financiară, cereri, sesizări, memorii
Termen: permanent
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef și grefierii desemnați din cadrul serviciului


- Preluarea de la secțiile și serviciile structurii centrale a documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
Termen: permanent
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierii desemnați din cadrul serviciului
- Perfecționarea continuă a activității financiar-contabile, prin creșterea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză, prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții
Termen: permanent
Răspund: managerul economic
șeful de serviciu desemnat
- Inițierea, aplicarea și finalizarea procedurilor de achiziție
Termen: anul 2014
Răspund: șeful de serviciu
consilierii desemnați din cadrul departamentului
- Finalizarea procedurilor de valorificare a rezultatelor inventarierii generale a patrimoniului pe anul 2013, precum și aducerea la îndeplinire a propunerilor înaintate de către comisiile de inventariere
Termen: 30 iunie 2014
Răspund: consilierii desemnați din cadrul departamentului

11.6. Anexa nr. 6 – Situația încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2013

Nr. crt. Denumirea unității Funcția Număr posturi prevăzute în schemă Număr posturi ocupate Numiți Delegați/Detașați Posturi vacante
I. STRUCTURA CENTRALĂ
1 Direcția Națională Anticorupție Procuror șef direcție 1 1 1 0 0
2   Procuror șef adjunct direcție 2 2 2 0 0
3   Consilier 2 2 1 1 0
4   Procuror șef secție 3 3 3 0 0
5   Procuror militar șef secție 1 1 1   0
6   Procuror șef adjunct secție 3 3 3 0 0
7   Procuror militar șef adjunct secție 1 0 0 0 1
8   Procuror șef serviciu 9 8 6 2 1
9   Procuror militar șef serviciu 2 1 1 1 0
10   Procuror șef birou 1 0 0 0 1
11   Procuror 45 39 31[1] 8 6
12   Procuror militar 4 3 2 1 1
13   Șef serviciu(specialist) 1 1 1 0 0
14   Șef birou (specialist) 2 2 2 0 0
15   Specialist 35 34 34 0 1
17   Șef birou  (ofițer de poliție judiciară) 2 2 2 0 0
18   Ofițer de poliție judiciară 83 83 83 0 0
19   Agent de poliție judiciară 3 3 3 0 0
20   Grefier șef cabinet 5 5 5 0 0
21   Grefier șef secție 4 4 4 0 0
22   Grefier șef serviciu 12 12 12 0 0
23   Grefier 41 40 37[2] 3[3] 1
24   Grefier documentarist 1 1 1 0 0
25   Grefier - arhivar 1 0 0 0 1
26   Agent procedural 1 0 0 0 1
27   Manager economic (director executiv) 1 1 1 0 0
28   Șef serviciu (consilier) 2 2 2 0 0
29   Șef birou (consilier) 3 3 3 0 0
30   Consilier 22 16 16 0 6
31   Consilier afaceri europene 1 1 1 0 0
32   Consilier juridic 1 1 1 0 0
33   Auditor (intern ) 1 0 0 0 1
34   Referent 6 6 6 0 0
35   Șofer 23 18 14 4[4] 5
36   Muncitor (telefonist) 2 2 2 0 0
II. STRUCTURILE TERITORIALE
1 I. S.T.Alba-Iulia Procuror șef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 3 2 1 1 1
3   Grefier  șef  serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 4 3 3 0 1
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 II. S.T.Bacău Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 III. S.T.Brașov Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 2 1 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 IV. S.T.București Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 4 4 4[5] 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 9 9 9 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 2 2 2 0 0
1 B.T.Slobozia Procuror șef birou 1 1 0 1 0
2   Procuror 1 1 1[6] 0 0
3   Ofițer de poliție judiciară 1 1 1 0 0
4   Grefier 2 1 1 0 1
5   Șofer 1 1 1 0 0
1  V. S.T.Cluj Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef  serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 6 6 6 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 B.T. Baia Mare Procuror șef birou 1 1 1 0 0
2   Procuror 1 1 0 1 0
3   Ofițer de poliție judiciară 1 1 1 0 0
4   Grefier 1 1 1 0 0
5   Referent 1 0 0 0 1
6   Șofer 1 1 1 0 0
1 VI.S.T.Constanța Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 4 4 4 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1  VII. S.T.Craiova Procuror șef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 4 4 4 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 B.T.Tîrgu Jiu Procuror șef birou 1 1 1 0 0
2   Procuror 1 1 0 1 0
3   Ofițer de poliție judiciară 2 2 2 0 0
4   Grefier 1 1 1 0 0
5   Șofer 1 1 1 0 0
1 VIII. S.T.Galați Procuror șef serviciu 1 1 0 1[7] 0
2   Procuror 4 4 3 1 0
3   Grefier șef serviciu 1 0 0 0 1
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 6 6 6 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 IX. S.T.Iași Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 2 2 2 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 X. S.T.Oradea Procuror șef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 2 2 2 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 2 2 2 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 4 4 4 0 0
6   Referent 1 1 1 0 0
7   Șofer 1 1 1 0 0
1 B.T. Satu Mare Procuror șef birou 1 1 1[8] 0 0
2   Procuror 1 1 1 0 0
3   Ofițer de poliție judiciară 2 1 1 0 1
4   Grefier 1 1 1 0 0
5   Șofer 1 1 1 0 0
1  XI. S.T.Pitești Procuror șef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 4 4 3 1 0
3   Grefier șef serviciu 1 0 0 0 1
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 6 6 6 0 0
6   Grefier 2 2 2[9] 0 0
7   Referent 1 0 0 0 1
8   Șofer 1 1 1 0 0
1  XII. S.T.Ploiești Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1[10] 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1[11] 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 XIII. S.T.Suceava Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 XIV. S.T.Tîrgu Mureș Procuror șef serviciu 1 1 0 1 0
2   Procuror 3 3 2 1 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 0 1 0
4   Specialist 1 0 0 0 1
5   Ofițer de poliție judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
1 XV.S.T.Timișoara Procuror șef serviciu 1 1 1 0 0
2   Procuror 3 3 3 0 0
3   Grefier șef serviciu 1 1 1 0 0
4   Specialist 1 1 1 0 0
5   Ofițer de poliție judiciară 5 5 5 0 0
6   Grefier 1 1 1 0 0
7   Referent 1 1 1 0 0
8   Șofer 1 1 1 0 0
  TOTAL PROCURORI 145 134 107 27 11
    OFIȚERI ȘI AGENȚI DE POLIȚIE JUDICIARĂ 170 168 168 0 2
    SPECIALȘTI 55 53 53 0 2
    PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE 99 94 90 4 5
    PERSONAL CONEX 44 38 34 4 6
    PERSONAL ECONOMIC-ADMINISTRATIV 54 44 44 0 10
  TOTAL GENERAL   567 531 496 35 36
 
[1]Din care 3 procurori detașați la alte instituții.
[2]Din care 2 grefieri în concediu de maternitate.
[3]Sunt detașați în cadrul DNA de la alte parchete.
[4]Din care 3 șoferi sunt detașați de la alte instituții.
[5]Din care 2 sunt delegați la alte parchete.
[6]Suspendat din funcție.
[7]Delegat în funcție de conducere din funcție de execuție, din cadrul aceleiași structuri.
[8]Delegat procuror șef serviciu la ST Oradea, alt procuror este plătit din post pentru funcția de procuror șef birou.
[9]Din care 1 grefier în concediu de maternitate.
[10]Se află în concediu îngrijire copil.
[11]Se află în concediu maternitate.

11.7. Anexa nr. 7 – Date statistice comparative pe anii 2013 – 2012


11.8. Anexa nr. 8 – Grafice

Activitatea de urmărire penală a Direcției Naționale Anticorupție în anul 2013


Activitatea structurilor direcției în anul 2013 comparativ cu anul 2012


Infracțiuni reținute prin rechizitorii în anul 2013


Fluctuația de personal în cursul anului 2013