Direcția Națională Anticorupție

IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

Dosar nr. 29317/3/2019
232/2020

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.133/A
Ședința publică din data de 24 februarie 2020
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C.C.C.
JUDECĂTOR: M.N.
GREFIER: E.V.

MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror R.J.

Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de către apelantul M. P. M. împotriva sentinței penale nr.1871/F din data de 09.12.2019, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr.29317/3/2019.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul M. P. M., personal, precum și apărătorul ales al inculpatului B. GHE. A., conform împuternicirii avocațiale nr.4999686/2020, aflată la fila 10 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelantul M. P. M., personal, declară că își retrage apelul formulat.
În raport cu declarația apelantului, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită instanței a lua act de manifestarea de voință exprimată de apelant, în sensul retragerii căii de atac declarată în cauză.
Apelantul M. P. M., personal, în ultimul cuvânt, reiterează declarația de retragere a apelului.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1871/F din data de 09.12.2019, pronunțată în dosarul nr.29317/3/2019, Tribunalul București - Secția I Penală a admis, în baza art.485 alin.1 lit.a C.p.p., acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție - și inculpatul B. GHE. A., în dosarul nr.490/P/2019 și în consecință:
În baza art.13¹ din Legea nr. 78/2000 rap. la art.207 alin.1 C.pen cu aplic.art.19 din O.U.G. nr.43/2002, cu reținerea art.480 alin.4 C.pr.pen. a stabilit în sarcina inculpatului B. GHE. A. pedeapsa de 1 an închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „șantaj”.
În baza art.83 C.pen. a amânat aplicarea pedepsei de 1 an închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 ani.
În baza art.85 alin.1 Cod penal, a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. GHE. A. să respecte următoarele măsuri de supraveghere: - să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; - să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; - să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.85 alin.2 Cod penal, a dispus ca inculpatul să execute următoarele obligații: - să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 40 de zile, la Administrația Domeniului Public București – sector 2 București sau Administrația Domeniului Public București – sector 6 București; - să nu comunice sau să nu se apropie de partea civilă Ș. E. (cu excepția discuțiilor necesare pentru încheierea unui eventual acord de mediere) și cu inculpații I. A. și M. P. M..
În baza art.88 alin.1 Cod penal, a atras atenția inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu va respecta măsurile de supraveghere sau nu va executa obligațiile impuse, instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei.
În baza art.88 alin.3 Cod penal, a atras atenția inculpatului că dacă după amânarea aplicării pedepsei, persoana supravegheată săvârșește o nouă infracțiune, cu intenție sau intenție depășită, descoperită în termenul de încercare, pentru care s-a pronunțat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei.
În baza art.89 alin.1 Cod penal, a atras atenția inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de încercare, se descoperă că persoana supravegheată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus amânarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, amânarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.
În baza art. 486 alin. 2 C.pr.pen., a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ș. E..
S-a luat act că pentru soluționarea acțiunii civile formulate de partea civilă Ș. E. a fost învestită Curtea de Apel București prin rechizitoriul nr.280 din 17.09.2019, în dosarul nr.5273/2/2019.
În baza art.398 din Codul de procedură penală rap.la art.274 alin.(1) din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul cauzei a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute limitativ de art.480 - 482 C.p.p., deoarece infracțiunea de șantaj, prev.de art.13¹ din Legea nr.78/2000 rap.la art.207 alin.1 C.pen. prevede o limită maximă de pedeapsă mai mică de 15 ani.
De asemenea, din probele administrate în cursul urmăririi penale, redate în mod detaliat de procurorul de caz în cuprinsul actului de sesizare, a rezultat, fără dubiu, că, în seara de 15.04.2019, utilizând terminalul mobil cu seria IMEI: (......) în care a fost introdusă cartela SIM prepay cu nr. (......), cât și contul de Facebook „(......)”, inculpatul B. GHE. A. a trimis persoanei vătămate Ș. E. un mesaj tip text pe numărul personal de telefon și 5 mesaje folosind aplicația Facebook Messenger, pentru a o constrânge să înceteze activitatea investigare a modului în care a fost obținut titlul de doctor de către mai multe persoane în cadrul școlii doctorale a Academiei de Poliție Al.I.Cuza, amenințând-o că, în caz contrar, va suferi acte de violență și îi va fi suprimată viața, în scopul de a dobândi un folos nepatrimonial pentru persoanele care au susținut teza de doctorat și pentru angajații acestei instituții implicați în obținerea titlurilor.
Prima instanță a mai reținut că fapta, astfel cum a fost săvârșită în concret, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev.de art.13¹ din Legea nr.78/2000 rap.la art.207 alin.1 C.pen.
Atât în cursul judecății, cât și în cursul urmăririi penale, inculpatul și-a manifestat expres voința de a beneficia de procedura prev.de art.478 și urm.C.p.p., consimțământul său în acest sens fiind neviciat.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, instanța a constatat că între inculpat și Ministerul Public s-a negociat o pedeapsă de 1 an închisoare, a cărei aplicare a fost amânată pe un termen de supraveghere de 2 ani, potrivit art.84 alin.1 C.pen.
Instanța a analizat dacă pedeapsa este nelegală ori nejustificat de blândă raportat cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
În legătură cu cel dintâi aspect, s-a apreciat că pedeapsa negociată între procuror si inculpat, aceea de 1 an închisoare, se încadrează în limitele prevăzute de legiuitor, reduse cu ½, conform art.19 din O.U.G. nr.43/2002 și cu 1/3, conform art.480 alin.4 C.pr.pen.
Cât privește cuantumul acesteia, s-a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite si periculozitatea inculpatului, în raport de criteriile prev.de art.74 Cod penal.
Astfel, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de posibilitățile de îndreptare ale acestuia, instanța a apreciat că aplicarea imediată a pedepsei de 1 an închisoare nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
S-a mai arătat că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale care să impună aplicarea unui tratament agravant și beneficiază de sprijinul familiei, având deci posibilități de reinserție socială și în absența plasării sale în regim de detenție iar măsurile și obligațiile prev. de art.85 C.pen. reprezintă pârghia prin care acest lucru se poate realiza.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel numitul M. P. M., fără a arăta, în scris, motivele de critică.
Prezent în fața instanței, în ședința publică din data de 24.02.2020, apelantul M. P. M. a declarat în mod expres că își retrage apelul.
Curtea constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.415 alin.(1) Cod procedură penală și va lua act de manifestarea de voință a apelantului.
Văzând și art.275 alin (2) Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:

În temeiul art.415 alin.(1) Cod procedură penală ia act de retragerea apelului declarat de M. P. M. împotriva sentinței penale nr.1871 din data de 09.12.2019 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
În temeiul art.275 alin (2) Cod procedură penală obligă pe apelant la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2020.

PREȘEDINTE,	JUDECĂTOR,
C.C.C.	M.N.

	GREFIER,
	E.V.

Red.C.C.C../Th.red.C.C.C.. + gref.C.V.M.-ex.4/03.03.2020
Tribunalul București – judecător D I M