IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr. 13673/320/2012
DECIZIA PENALĂ NR. 205 /A
Ședința publică din 16 aprilie 2015
Completul compus din:
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA- Serviciul teritorial Târgu Mureș, inculpatul B.D., (…) și partea civilă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ cu sediul în București, B-dul Carol I, nr. 17, sector 2, împotriva sentinței penale nr. 938/18 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, lipsă fiind reprezentantul părții civile și a reprezentantei Ministerului Public.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 martie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la data de 2 aprilie 2015, orele 14,00,sala 52, iar apoi pentru data de 16 aprilie 2015, orele 14,00, sala 52.
CURTEA,
Asupra căilor de atac de față,
1. Prezentarea sesizărilor. Prin cererile înregistrate la această instanță sub nr. 13673/320/2012/20 ianuarie 2015, inculpatul B.D., partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-Mureș au declarat apel împotriva sentinței penale nr. 938/18 iulie 2014 pronunțate de Judecătoria Tg.-Mureș în dosarul nr. 13673/320/2012.
În motivarea apelului, inculpatul contestă temeinicia hotărârii Judecătoriei Tg.-Mureș de amânare a aplicării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 181 din legea nr. 78/2000 și obligarea la plata despăgubirilor civile către partea civilă. Subliniază că infracțiunea nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege –intenția directă, fapt subliniat chiar în hotărârea apelată în care s-a menționat că inculpatul a acționat din culpă cu prevedere. Astfel, soluția corectă care trebuia adusă litigiului era aceea de achitare, întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b C. pr. Pen. În plus, în latura civilă a cauzei, instanța nu a observat că sumele obținute din fondurile europene au fost cheltuite potrivit destinației acestora, astfel nu există nici un temei ca inculpatul să fie obligat la restituirea lor.
În motivarea căii de atac, partea civilă contestă temeinicia hotărârii primei instanțe în ceea ce privește modalitatea de soluționare a acțiunii civile, subliniind că în mod greșit a acordat dobânda legală la suma pretinsă și nu majorările și penalitățile de întârziere, datorate potrivit art. 121 din OUG nr. 125/2006, calculate de la data constituirii de parte civilă și până la data stingerii debitului principal.
În motivarea apelului său, procurorul contestă legalitatea sentinței atacate, subliniind că, în raport cu limita maximă de pedeapsă prevăzută de art. 181 din Legea nr. 78/2000, amânarea aplicării pedepsei s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor art. 83 alin. 2 C. pen. În plus, cu toate că a admis acțiunea civilă, pentru garantarea reparării prejudiciului, prima instanță a omis ca, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. Pen., să mențină sechestrul asigurator instituit prin ordonanța procurorului din 21 noiembrie 2012, până la concurența sumei de 103.701,78 lei.
Analizând apelurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 13673/320/2012 al Judecătoriei Tg.-Mureș, a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor reprezentantului Ministerului Public și ale părților, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, se rețin următoarele:
2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 938/18 iulie 2014, Judecătoria Tg.-Mureș:
-în temeiul art. 386 Cod de procedura penala, a admis cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor retinute prin Rechizitoriu in sarcina inculpatului B.D., formulata de Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, D.N.A – Serviciul Teritorial Targu-Mures, din infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, prevazuta de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 modificata, in infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, prevazuta de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000, modificata prin Legea nr. 255/2013, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
-în temeiul art. 396 alin. 1, 4 Cod de procedura penala, raportat la art. 83 Cod penal, a stabilit in sarcina inculpatului B.D. pedeapsa de 2 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, prevazuta de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000, modificata prin Legea nr. 255/2013, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
-în temeiul art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, a stabilit alaturi de pedeapsa principala de 2 ani inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat pe o perioada de 4 ani, incepand cu data executarii pedepsei, a gratierii totale sau a restului de pedeapsa ori, a implinirii termenului de prescriptie a executarii sau a expirarii termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
-a amânat aplicarea pedepsei principale si complementare stabilite, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive, stabilit conform art. 84 Cod penal.
-în temeiul art. 85 alin.1 Cod penal, l-a obligat pe inculpat pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de Probațiune Mures, la datele fixate de acesta; sa primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depaseste 5 zile, precum și întoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
-în temeiul art. 403 alin. 3 Cod de procedura penala, raportat la art. 88 alin.1,3 Cod penal, a atras atenția inculpatului ca savarsirea din nou a unei infractiuni in cursul termenului de supraveghere, sau nerespectarea cu rea-credinta a masurilor de supraveghere, pot atrage revocarea amanarii aplicarii pedepselor aplicate, aplicarea si executarea acestora, in conditiile legii.
-în temeiul art. 397 Cod de procedura penala, raportat la art. 19 Cod de procedura penala, raportat la art. 998 Cod civil din 1864, a admis actiunea civila formulata de partea civila Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, in calitate de reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
-l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 103.701,78 lei catre partea civila, reprezentand suma obtinuta pe nedrept din Fondul European pentru Garantare in Agricultura, plus dobanda legala la aceasta de la data avansarii si pana la data achitarii integrale.
-în temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedura penala, l-a obligat pe inculpat la plata sumei totale de 1420 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 1000 lei sunt aferenti fazei de urmarire penala.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că in data de 15 mai 2007, inculpatul B.D. a depus la APIA o cerere completare a declaratiei de suprafata aferenta cererii de acordare a subventiei agricole pentru terenul de 1,86 ha proprietate personala depuse anterior, solicitand astfel suplimentar subventii pentru agricultura din fondurile europene pentru agricultura FEGA si FEADR, pentru suprafata de teren de 722,40 ha teren pasune naturala din com Band, proprietatea com Band, folosita de alte persoane, atestand in mod fals ca a preluat-o in arenda de la Primaria Band si a depus in acest scop contractul de arendare nr. 70/15.05.2007 incheiat fictiv intre Primaria com Band, in calitate de arendator si inculpat in calitate de arendas, avand justificarea hotararii Consiliului Local al com Band din 14.05.2007, obtinand astfel in data de 26.09.2008 suma de 103.100 lei, reprezentand subventii agricole aferente anului 2007.
Din punct de vedere al laturii subiective, instanta a dedus din circumstantele reale ale savarsirii, ca fapta a fost comisa de inculpat din culpa, intrucat desi a prevazut rezultatul acesteia, a socotit fara temei ca nu se va produce.
Pentru a retine starea de fapt obiectiva si subiectiva mai sus mentionata, instanta s-a intemeiat pe declaratiile martorilor P.I. si B.I., V.F., B.P., P.S., C.A., M.C. ; partial pe declaratiile inculpatului si ale martorilor R.M., P.R., S.M., S.C.I., inlaturand partea prin care acestia au aratat ca in sedinta din 15.05.2007 nu se cunostea legislatia in materie privind posibilitatea de obtinere a subventiilor numai de catre utilizatorii directi, ca si pe toate inscrisurile referite.
Astfel, martorii P.I. si B.I. au aratat ca aspectele privind accesarea fondurilor au fost discutate la instructajele organizate de APIA, formand insusi obiectul acestora si trebuiau cunoscute de participanti precum martora P.R., participant din partea unitatii administrativ teritoriale, sau S.C.I..
De asemenea, din declaratiile tuturor participantilor la sedinta referita, inclusiv ale inculpatului, rezulta ca in baza contractului nu au fost efectuate prestatii, acesta reprezentand o simpla formula de accesare a fondurilor, din cauza afirmatei lipse de timp.
De altfel, chiar inculpatul a recunoscut in instanta ca a depus cererea de subventie in calitate de utilizator direct al suprafetei referite.
Acestea sunt concordante cu declaratiile utilizatorilor respectivelor pasuni, B.P., P.S., C.A., M.C., care au aratat ca atat personal cat si alte persoane, folosisera respectivele pasuni atat anterior sedintei din 14.05.2007, cat si ulterior, aceasta situatie neschimbandu-se decat sub aspectul imbunatatirilor obtinute de la primarie pentru pasuni.
In final, instanta a inlaturat partea din declaratia inculpatului in care a aratat ca a reprezentat Consiliul local la incheierea contractului de arendare, deoarece nu rezulta din nicio alta proba si ca considerat ca procedeaza legal incheind contractul respectiv, in calitate de viceprimar reprezentand statul daca este delegat de primar si asigurand respectarea legalitatii
Obtinerea banilor rezulta din inscrisuri, respectiv ordin de plata.
În drept, fapta inculpatului din 15.05.2007, cand intentionat a prezentat documente si a dat declaratii false privind calitatea sa de arendas de terenuri agricole, pentru a obtine pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, pe care le-a si obtinut intruneste atat pe latura obiectiva cat si pe latura subiectiva, elementele constitutive a infractiunii defolosire sau prezentare de documente ori declaratii false inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, prevazuta de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000, modificata prin Legea nr. 178/2009, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In sensul de mai sus, indiferent de starea de fapt, inculpatul nu poate invoca eroarea in cunoasterea legii, in conditiile art. 30 alin.2 Cod penal, fiind tocmai cel chemat sa o aplice, asa cum rezulta din Legea nr. 215/2001.
Or, potrivit 6 din OUG nr. 125/2006 si art. 6 din Ordinul MADR nr. 704/2007, numai persoanele care exploateaza terenul agricol puteau beneficia de subventii, Consiliile locale putand la acel moment numai daca desfasurau propria activitate agricola.
Pentru aceleasi motive, incheierea unui contract intre primar ca autoritate executiva si consiliul local ca autoritate deliberativa, practic un autocontract, nu poate fi sustinuta de inculpat in calitate de viceprimar decat ca si modalitate de exercitare a dreptului la aparare in procesul penal.
In privinta individualizarii pedepsei, tinand cont de gravitatea infractiunii si periculozitatea inculpatului dupa criteriile prev de art. 74 Cod penal, instanța a ajuns la concluzia că este necesară aplicabilitatea unei pedepse minime de 2 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi, in conditiile art. 83 Cod penal.
In acest sens, maximul special al incriminarii nu este mai mare de 7 ani inchisoare, natura pedepsei principale stabilite este inchisoarea, antecedentele penale ale inculpatului nu exista, acesta nu s-a sustras de la judecata si nu a incercat zadarnicirea adevarului, conduita sa anterioara si ulterioara savarsirii este prosociala si in final si aceasta si-a exprimat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.
Fiind intrunite cumulativ conditiile legii si apreciind ca inculpatul are reale posibilitati de indreptare, rezulta ca nu este necesara aplicarea pedepsei principale stabilite si cu atat mai putin executarea acesteia pentru realizarea preventiei speciale, impunandu-se amanarea aplicarii, in conditiile art. 83 si urm. Cod penal.
In privinta pedepselor complementare, stabilirea acestora este obligatorie, in concret fiind adecvata pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat pe o perioada de 4 ani, incepand cu data executarii pedepsei, a gratierii totale sau a restului de pedeapsa ori, a implinirii termenului de prescriptie a executarii sau a expirarii termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
Executarea pedepsei principale urmand a fi amanata, executarea pedepselor complementare va deveni incidenta in caz de revocare sau anulare a amanarii, cu consecinta executarii si condamnarii si va incepe dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
Asadar amanarea executarii pedepsei principale atrage implicit si amanarea executarii pedepselor complementare.
In privinta pedepselor accesorii, pedeapsa principala nefiind cu executare si posibil a fi dispusa printr-o solutie procesuala de condamnare, data fiind individualizarea executarii deja realizata, rezulta ca este exclusa stabilirea de pedepse accesorii.
In privinta individualizarii procesuale a pedepsei, intrucat instanta a stabilit pe baza de probe ca fapta in urma savarsirii careia inculpatul a fost trimis in judecata in prezenta cauza exista dincolo de orice dubiu, constituie infractiunea retinuta pe fond si ca a fost savarsita de aceasta, tinand cont de individualizarea executarii pedepsei deja efectuate, se impune aplicarea solutiei procesuale prevazute de art. 396 alin.1, 4 Cod de procedura penala, amanarea aplicarii pedepsei, pentru fapta calificata pe legea noua.
In ce priveste latura civila a procesului penal, APIA s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 103.701,78 lei catre partea civila, reprezentand suma obtinuta pe nedrept din fondurile europene pentru agricultura.
Pentru ca inculpatul sa raspunda civil in procesul penal, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii prevazute in situatii tranzitorii de art. 5 din Legea nr. 71/2011, cu trimitere la art. 998 Cod civil din 1864, deoarece momentul epizarii este anterior datei de 01.10.2011, de intrare in vigoare a actualului Cod penal si respectiv de 19 Cod de procedura penala, respectiv: existența unei fapte ilicite a inculpatului, existenta prejudiciului suferit de persoana vatamata ca urmare a savarsirii de catre inculpat a faptei ilicite, existența unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei inculpatului care a cauzat prejudiciul, prejudiciul persoanei vatamate constituita parte civila sa fi fost cauzat prin savarsirea infractiunii pentru care inculpatul este cercetat in procesul penal, existenta manifestarii de vointa a partii vatamate de a fi despagubita in cadrul procesului penal.
Astfel, in speta, fapta ilicita este reprezentata de insasi infractiunea constatata a fi fost savarsita de inculpat, care sub aspectul laturii civile constituie un delict civil.
Prejudiciul este constituit de diminuarea bugetului statului cu suma directionata nelegal prin savarsirea infractiunii.
Raportul de cauzalitate rezulta din circumstantele savarsirii faptei iar vinovatia inculpatului sub aspect civil poate fi dedusa a fortiori odata ce a fost stabilita sub aspect penal pentru aceeasi fapta.
In ceea ce priveste cuantumul prejudiciului suferit de partea civile, acesta a fost insa dovedit integral, cu inscrisuri.
In concluzie, conditiile prevazute de lege fiind indeplinite cumulativ, actiunea partii civile este intemeiata.
3. Considerentele instanței de apel.
3.1. Asupra apelului inculpatului B.D., constatăm, pentru început, că în principiu este la adăpost de critici hotărârea apelată în ceea ce privește expunerea stării de fapt; analiza detaliată a probelor; încadrarea juridică dată faptei pentru săvârșirea căreia a fost trimis în judecată inculpatul B.D., precum și obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli. În aceste cirsumstanțe, apelul inculpatului declarat împotriva sentinței penale nr. 938/18 iulie 2014 a Judecătoriei Tg.-Mureș este nefundat, urmând să fie respins ca atare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. Pen.
În ceea ce privește motivele de apel invocate de inculpat, nu le vom primi și, în acord cu prima instanță, constatăm și noi că din materialul probator administrat în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta dedusă judecății există, că aceasta constituie infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, și că această infracțiune a fost săvârșită de către inculpatul B.D..
Astfel, depozițiile martorilor P.I. si B.I., V.F., B.P., P.S., C.A., M.C. ; R.M., P.R., S.M-, S.C.I., declarațiile inculpatului –văzând caracterul divizibil al declarațiilor de inculpat, contractul de arendare nr. 70/15 mai 2007, cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2008, decizia de plată nr. 2939447/25 septembrie 2008, toate aceste probe se coroborează între ele și fundamentează concluzia că inculpatul B.D. a depus în data de 15 mai 2007 la APIA o cerere completare a declarației de suprafață aferenta cererii de acordare a subvenției agricole pentru terenul de 1,86 ha proprietate personala depuse anterior, solicitând suplimentar subvenții pentru agricultura din fondurile europene, pentru suprafața de teren de 722,40 ha teren pășune naturală din localitatea Band, proprietate a comunei Band, folosită de alte persoane. În vederea obținerii acestei subvenții suplimentare, inculpatul a atestat in mod fals ca suprafața indicată a preluat-o in arendă de la Primăria Band, când în fapt și în drept această suprafață era folosită cum menționam mai sus de alte persoane, si a depus in acest scop contractul de arendare nr. 70/15 mai 2007 încheiat fictiv intre Primăria com. Band, in calitate de arendator si inculpat in calitate de arendaș. În acest fel, inculpatul a obținut în data de 26 septembrie 2008 suma de 103.701,78 lei, reprezentând subvenții agricole aferente anului 2007.
Contrar celor notate în prim grad și a celor susținute de către inculpat pe durata procedurilor, reținem că d-l B.D. a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, fapt demonstrat de împrejurările că a cunoscut la data folosirii lui caracterul fictiv al contractului de arendare și că s-a folosit de acest înscris tocmai pentru a obține pe nedrept fonduri din bugetul Uniunii Europene. Implicarea și a altor persoane în activitatea infracțională dedusă judecății, timpul scurt invocat pentru accesarea fondurilor europene și scopul civic în care au fost folosite fondurile obținute pe nedrept nu înlătură sub nicio formă vinovăția inculpatului. Acesta, în cunoștință de cauză asupra actelor pe care le efectuează (declarația că are în arendă suprafața de teren și depunerea odată cu cererea de finanțare a contractului de arendare fals) și a consecințelor acestor acte (obținerea pe nedrept a fondurilor europene), și-a asumat riscurile și a acționat contrar obligației de bună-credință la momentul accesării fondurilor europene și, prin activitatea lui, s-a plasat sub incidența textului incriminator al art. 181 alin. 1 din legea nr. 78/2000.
Nu putem reține nici apărarea inculpatului potrivit căreia, folosind contractul de arendare falsificat, inculpatul nu a avut reprezentarea urmăririi faptelor sale, din moment ce el a utilizat acest contract în vederea obținerii fondurilor europene, fonduri care -în absența convenției de arendare sau dacă funcționarii părții civile ar fi cunoscut caracterul fictiv al acestei convenții, nu ar fi putut să fie accesate în cauza de față. Caracterul ilegal al obținerii fondurilor europene se raportează la condițiile prevăzute în lege pentru acordarea acestor fonduri și nu la reprezentările pe care particularii, la un moment dat, le au asupra modului licit de cheltuire ulterior a fondurilor obținute pe nedrept.
În prezenta speță nu sunt îndeplinite nici condițiile erorii, prevăzute de art. 30 C. pen., drept cauză de neimpunitate. Astfel, din moment de inculpatul a cunoscut fictivitatea contractului de arendare și, cu toate acestea s-a folosit de acest contract în scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, este exclusă orice teză că el a acționat în eroare asupra unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei. Aceasta, cu atât mai mult cu cât textul de incriminare exista încă din 2003 și era accesibil și previzibil pentru destinatari.
3.2. Asupra apelurilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-Mureș și părții civile Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), acestea sunt fondate, iar aspectele dezvoltate în continuare determină, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. Pen., admiterea căilor de atac cu consecințele desființării în parte a sentinței apelate și rejudecării pricinii în al doilea grad, în următoarele limite:
a) Pentru ca instanța să ia măsura alternativă a amânării aplicării pedepsei este necesar să fie îndeplinite cumulativ condițiile obiective și subiective prevăzute de art. 83 C. pen. Art. 83 alin. 2 C. pen. exclude de plano posibilitatea amânării aplicării pedepsei în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare. Infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 (în forma în vigoare în prezent, reținută ca fiind legea penală mai favorabilă în cauză), de care este acuzat d-l B.D., este sancționată cu pedeapsa principală a închisorii de la 2 la 7 ani, fapt care împiedică orice dispoziție de amânare a aplicării pedepsei. Prima instanță a dispus totuși amânarea aplicării pedepsei de 2 ani închisoare reținute în sarcina inculpatului, dispoziție care poate fi corectată în al doilea grad în apelul procurorului.
Remarcăm, în acest context, că pedeapsa principală de 2 ani închisoare stabilită în primă instanță este justă, proporțională și răspunde criteriilor de individualizare judiciară a sancțiunii prevăzute de art. 74 C. pen., precum și nevoilor reinserției sociale și ale prevenției generale. În consecință, această pedeapsă de 2 ani închisoare va fi aplicată în apel inculpatului B.D..
Observăm, apoi, că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 C. pen., pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Astfel:
-pedeapsa care i-a fost aplicată este de 2 ani închisoarea, sub limita maximă prevăzută de art. 91 alin. 1 lit. a C. pen.;
-inculpatul nu a mai fost anterior condamnat;
-inculaptul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
-în circumstanțele cauzei, constatăm că aplicarea pedepsei în cazul d-lui B.D. este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiunii, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pe perioada unui termen de supraveghere. Pentru formularea acestei concluzii, am avut în vedere următoarele date care caracterizează persoana inculpatului și perspectivele sale de reinserție socială: conduita general bună avută în familie și societate anterior și ulterior faptei; preocuparea constantă a d-lui B.D. pentru desfășurarea de activități lucrative în vederea obținerii unui venit financiar, manifestarea în general a unui comportament prosocial în comunitate, faptul că balanța motivațională a inculpatului înclină în favoarea opțiunii pentru menținerea unei conduite generale în limitele acceptate social, iar această balanță motivațională poate contribui la reducerea riscului de recidivă și poate fi susținută și de intervenția serviciului de probațiune;
-inculpatul nu se află în niciuna din situațiile prevăzute de art. 91 alin. 3 C. pen., care exclud suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În contextul expus mai sus, în rejudecare vom dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de doi ani închisoare aplicate, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Gravitarea infracțiunii săvârșite, precum și perspectivele de resocializare a inculpatului sunt criterii în funcție de care am determinat măsurile și obligațiile în sarcina inculpatului, precum și durata termenului de supraveghere.
În temeiul art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
•Să se prezinte, periodic, potrivit datelor care se vor fixa, la Serviciului de Probațiune Mureș;
•Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
•Să anunțe Serviciul de Probațiune Mureș, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
•Să comunice acestui Serviciu schimbarea locului de muncă;
•Să comunice acestui Serviciu informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarea obligație:
•Să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta un număr total de 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Band sau al Primărei comunei Grebenișu de Câmpie, jud. Mureș.
Serviciul de Probațiune Mureș, în circumscripția căruia locuiește inculpatul, va fi desemnat pentru supravegherea executării măsurilor și obligațiilor instituite prin prezenta decizie.
Vom atenționa inculpatul asupra conduitei sale viitoare, care trebuie să fie conformă normelor de conviețuire socială. În plus, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte măsurile și obligațiile impuse de instanță. Totodată, el trebuie să își îndeplinească obligațiile civile fixate prin sentința atacată. Aceasta, întrucât, în cazul nerespectării cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse inculpatului, al comiterii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere sau al neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile puse în sarcina sa, inculpatul riscă să i se revoce suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de un an închisoare.
Natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și persoana inculpatului și împrejurarea că acesta a săvârșit infracțiunea în timp ce exercita funcția de viceprimar al comunei Band, toate aceste elemente, la care se adaugă și caracterul obligatoriu al pedepsei complementare, îl fac nedemn pe inculpat să exercite drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. De aceea, în baza art. 181 alin. 1 teza finală din legea nr. 78/2000 și art. 67 alin. 2 C. pen., vom aplica în cazul d-lui B.D. pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., pe o perioadă de 4 ani, a cărei executare va începe, potrivit art. 68 alin. 1 lit. b C. pen., de la data de astăzi, a rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Totodată, pentru aceleași motive care au impus instituirea pedepsei complementare legate de natura și gravitatea infracțiunii și persoana inculpatului, ca pedeapsă accesorie, în temeiul art. 65 alin. 1 C. pen., vom interzice inculpatului exercițiul aceluiași set de drepturi, pedeapsa accesorie urmând să se execute numai în ipoteza în care suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale va fi anulată sau revocată.
b) Prima instanță a constatat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului B.D. pentru suma de 103.701,78 lei, obținută pe nedrept din fondurile Uniunii Europene. La evaluarea prejudiciului cauzat părții civile, nu interesează că suma în discuție a fost utilizată potrivit destinației declarate la accesarea fondurilor, ci prezintă interes faptul că această câtime a fost obținută în mod ilegal, prin urmare ea trebuie să se întoarcă în patrimoniul părții civile. Pentru recuperarea integrală a prejudiciului, părții civile i se cuvine și beneficiul nerealizat. Acesta se acordă, în baza art. 121 din OUG nr. 125/2006, sub forma unor accesorii care se calculează potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011. Textul art. 121 din OUG nr. 125/2006 este în continuare aplicabil în cauză, ca efect al dispozițiilor art. 32 alin. 2 din OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.
Prin ordonanța din 21 noiembrie 2012, în vederea garantării reparării în mod complet a pagubei cauzate părții civile, procurorul a instituit măsura sechestrului asigurator pe bunurile mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 103.701,78 lei. Cum prejudiciul încă nu a fost reparat în tot, această măsură reală trebuie menținută prin hotărârea de condamnare.
În considerarea ideilor expuse mai sus, în apelurile procurorului și părții civile, în temeiul art. 998-999 C. civ. din 1864, în rejudecare vom obliga pe inculpatul B.D. să plătească părții civile Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) suma de 103.701,78 lei, cu aplicarea accesoriilor fiscale calculate, de la data constituirii de parte civilă (așa cum a solicitat partea civilă) și până la achitarea integrală a debitului, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. Pen., vom menține măsura asiguratorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului B.D., prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-Mureș, emisă la data de 21 noiembrie 2012, până la concurența sumei de 103.701,78 lei.
4. Cheltuielile judiciare. Având în vedere soluția principală adusă apelului inculpatului, pentru culpa sa procesuală dată de exercitarea unei căi de atac nefondate, în baza art. 275 alin. 2 C. pr. Pen., d-l B.D. va fi obligat să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, în sumă de 100 lei, care acoperă costul suportului tehnic și de hârtie pe care s-au efectuat actele procesuale și procedurale necesare soluționării căii de atac.
Conform art. 275 alin. 3 C. pr. Pen., va rămâne în sarcina restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apelurile procurorului și părții civile, în cuantum de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
1. În baza art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. Pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.D. împotriva sentinței penale nr. 938/18 iulie 2014 pronunțate de Judecătoria Tg.-Mureș în dosarul nr. 13673/320/2012.
2. În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-Mureș și de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) împotriva sentinței penale nr. 938/18 iulie 2014 pronunțate de Judecătoria Tg.-Mureș în dosarul nr. 13673/320/2012 și, în consecință:
3. Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând cauza în limitele de mai jos:
3.1. În conformitate cu art. 396 alin. 1 și 2 C. pr. Pen., condamnă pe inculpatul B.D. (… ) la:
•2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzute de art. 181 alin. 1 din legea nr. 78/2000, cu reținerea art. 5 C. pen.
În baza art. 181 alin. 1 teza finală din legea nr. 78/2000 și art. 67 alin. 2 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 65 alin. 1 C. pen., ca pedeapsă accesorie, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.
Potrivit art. 91 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
În temeiul art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
•Să se prezinte, periodic, potrivit datelor care se vor fixa, la Serviciului de Probațiune Mureș;
•Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
•Să anunțe Serviciul de Probațiune Mureș, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
•Să comunice acestui Serviciu schimbarea locului de muncă;
•Să comunice acestui Serviciu informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarea obligație:
•Să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta un număr total de 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Band sau al Primăriei comunei Grebenișu de Câmpie, jud. Mureș.
Desemnează Serviciul de Probațiune Mureș pentru supravegherea executării măsurilor și obligațiilor instituite în sarcina inculpatului.
Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul nerespectării cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse inculpatului, al comiterii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere sau al neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite prin sentința penală atacată.
3.2. În temeiul art. 998-999 C. civ. din 1864, obligă pe inculpatul B.D. să plătească părții civile Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) suma de 103.701,78 lei, cu aplicarea accesoriilor fiscale calculate, de la data constituirii de parte civilă și până la achitarea integrală a debitului, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.
3.3. În baza art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. Pen., menține măsura asiguratorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului B.D. prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-Mureș, emisă la data de 21 noiembrie 2012, până la concurența sumei de 103.701,78 lei.
3.4. Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate, referitor la:
- schimbarea încadrării juridice;
- admiterea acțiunii civile alăturate acțiunii penale în proces;
- obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.
4. Potrivit art. 275 alin. 2 C. pr. pen., obligă pe inculpat să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, în sumă de 100 lei.
Conform art. 275 alin. 3 C. pr. Pen., rămâne în sarcina restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apelurile procurorului și părții civile, în cuantum de 100 lei.
5. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2015.