IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
28 februarie 2007
Nr. 49/VIII/3 COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpatului DUŢU STELIAN, fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prin care a provocat un prejudiciu total de aproximativ 3.320.000 euro.
1. Din probele administrate a rezultat că, în perioada 1998 – 2004, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi ordonator principal de credite, inculpatul, cu ştiinţă şi cu rea credinţă, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu legate de cofinanţarea aferentă unui împrumut de 17.041.000 USD acordat de către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Regiei Autonome Judeţene de Apă (RAJA) Constanţa.
În fapt, plata cofinanţării împrumutului se efectua de CJ Constanţa din bani proveniţi de la RAJA (beneficiara împrumutului) sub formă de impozit pe profit şi vărsăminte din profitul net al regiei de apă. Potrivit Acordului de împrumut, RAJA a constituit aşa numitul FOND II D, adică un cont la BCR sucursala Constanţa, autorizat de inculpatul Duţu Stelian. Acordul de împrumut obliga CJ Constanţa să verse în acest cont banii proveniţi de la RAJA, în termen de maximum cinci zile de la primirea lor. CJ Constanţa, prin ordonatorul principal de credite Duţu Stelian, a plătit la FONDUL II D, în anii 1998 şi 1999, numai o parte din banii datoraţi, acumulând o restanţă de 54 miliarde de ROL. Aceste sume erau producătoare de dobânzi care se capitalizau lunar, servind tot scopului FONDULUI II D (în favoarea RAJA). Prin urmare, RAJA Constanţa a fost privată de aceste sume băneşti prin neîndeplinirea obligaţiilor ce reveneau CJ Constanţa. Mai mult, pentru nevirarea la termen a vărsămintelor în FONDUL II D, CJ Constanţa datora penalităţi de întârziere plus dobânzi-majorări, care obligatoriu trebuiau vărsate tot în FONDUL II D, în vederea utilizării lor tot în scopul fondului (în favoarea RAJA). În pofida atenţionărilor făcute, inculpatul Duţu Stelian a refuzat să achite restanţele, în consecinţă RAJA a acţionat în judecată CJ Constanţa. La data de 31.03.2005, Curtea de Apel Constanţa a stabilit prin hotărâre definitivă şi irevocabilă că datoria CJ Constanţa către FONDUL II D este de 141.730.620.884 ROL, din care 37.434.189.420 ROL reprezintă restanţa, iar restul dobânzi-majorări şi penalităţi.
Din cercetările procurorilor a reieşit că suma de 104.296.431.464 ROL (aproximativ 3 milioane euro) reprezentând dobânzi-majorări de întârziere şi penalităţi la care a fost obligat CJ Constanţa afectează patrimoniul instituţiei respective şi este un prejudiciu produs în deplină cunoştinţă de cauză şi cu rea credinţă de inculpatul Duţu Stelian, prin refuzul de a plăti integral obligaţiile la FONDUL II D o perioadă de peste 4 ani.
2. Din probatoriu a mai rezultat că inculpatul Duţu Stelian, în calitate de preşedinte al CJ Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile şi însărcinările primite, în sensul că nu a respectat prevederile hotărârilor CJ Constanţa referitoare la achiziţia publică privind privatizarea RAJA Constanţa. Concret, inculpatul a depăşit abilitarea primită cu prilejul încheierii actelor juridice, a angajat nelegal obligaţii financiare fără a garanta recuperarea finanţării asigurate de Consiliul Judeţean Constanţa, şi a dispus efectuarea de plăţi fără să aibă competenţa legală conferită de reglementările în domeniul achiziţiilor publice.
În vederea privatizării RAJA, CJ Constanţa a aprobat printr-o hotărâre angajarea unei consultanţe tehnice. Contractul de prestare de servicii pregătitoare, în vederea privatizării, a fost adjudecat de Consorţiul Haskoning Nederland B.V. Water Olanda, preţul stabilit fiind de 750.000 euro. S-a mai hotărât că finanţarea făcută de către Consiliul judeţean se va recupera, ulterior, de la câştigătorul licitaţiei de privatizare a regiei de apă.
Ulterior, tot prin hotărâre, CJ Constanţa a aprobat ca firma olandeză să execute, gratuit, şi un studiu de specialitate şi oportunitate, pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, cât şi un studiu de performanţă al serviciilor, la nivelul consumatorilor. Cu toate acestea, prevalându-se de hotărârea Consiliului, inculpatul Duţu Stelian a semnat un Act Adiţional la contractul iniţial, care nu a fost înregistrat şi care prevedea plata, în contul firmei olandeze a sumei de 80.000 de euro, din care efectiv s-au şi plătit din bugetul CJ Constanţa, 40.000 de euro.
La scurtă vreme, printr-o altă hotărâre, CJ Constanţa a aprobat încheierea unui al doilea Act Adiţional, care prevedea prelungirea contractului iniţial de prestări servicii pregătitoare în vederea privatizării, plata sumei de 280.000 euro pentru serviciile suplimentare executate în perioada prelungirii şi recuperarea acestor bani de la câştigătorul licitaţiei pentru privatizarea serviciilor de apă din judeţ. Clauzele Actului Adiţional angajate în numele CJ Constanţa şi semnate de inculpatul Duţu Stelian conţineau prevederi net defavorabile autorităţii publice pe care o reprezenta. Deşi firma contractantă Haskoning Nederaland B.V nu a îndeplinit nicio sarcină din cele stabilite prin al doilea Act Adiţional, acesteia i s-au plătit cei 280.000 de euro, din dispoziţia ordonatorului principal de credite, inculpatul Duţu Stelian.
Concluzia procurorilor este că suma de 320.000 de euro, care se compune din 40.000 de euro plătită firmei Haskoning Nederaland B.V în baza Actului Adiţional 1, neînregistrat, şi suma de 280.000 euro plătită în baza Actului Adiţional 2, nejustificat, reprezintă prejudiciu produs de inculpatul Duţu Stelian Consiliului Judeţean Constanţa.
Prejudiciul total provocat în urma săvârşirii celor două infracţiuni de abuz în serviciu este de aproximativ de 3.320.000 euro.
Procurorii au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului Duţu Stelian. Măsura priveşte un imobil apartament din Constanţa (bun comun) cu valoare estimată de 2,8 miliarde lei şi un autoturism Renault Megan Clasic (bun comun) cu o valoare estimată de 250 milioane lei.
Dosarul cauzei a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Alte legături de la această informațiehotărâri definitive din
14 octombrie 2010