Pagina de Internet a DNA folosește cookies pentru îmbunătățirea experienței dvs. de navigare pe acest site.  Pentru mai multe detalii puteți naviga aici 
The DNA website uses cookies for enhancing your experience when browsing the website.  For more details, you may find navigate here 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Direcția Națională Anticorupție - Raport privind activitatea desfășurată - 2012

CUPRINS


1. Considerații generale.

1.1. Organizarea și funcționarea direcției

1.2. Influențe legislative și evaluări

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală

2.2. Activitatea Secției de combatere a corupției

2.3. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție

2.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

2.5. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

2.7. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

3. Activitatea judiciară în cauze penale

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupție

4.2. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

4.4. Recuperarea produselor infracțiunii

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

5.2. Unitatea de Implementare Programe

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

7. Transparența și relația cu publicul și presa

7.1. Biroul de informare și relații publice

7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

8. Resursele financiare și administrarea acestora

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu

11.2. Anexa nr.2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare

11.3. Anexa nr.3 – Prezentarea achitărilor definitive din anul 2012

11.4. Anexa nr.4 – Prezentarea restituirilor definitive în anul 2012

11.5. Anexa nr.5 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2013

11.6. Anexa nr.6 – Situația încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2012

11.7. Anexa nr.7 – Date statistice comparative pe anii 2012 - 2011

11.8. Anexa nr.8 – Grafice


N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul




1. Considerații generale


Direcția Națională Anticorupție, în anul 2012, a continuat consecvent activitatea de combatere a corupției, rezultatele fiind reflectate, în principal, de menținerea numărului de cauze finalizate prin trimitere în judecată, care au vizat și cauze complexe privind fapte grave de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală, precum și de creșterea semnificativă a numărului persoanelor condamnate definitiv, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt. Activitatea a păstrat gradul de diversitate al cazuisticii penale, fiind finalizate prin trimitere în judecată ori pronunțarea de condamnări definitive și cauze având ca obiect fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală ori înșelăciune.


Ca și în anii precedenți, eficiența activității direcției a fost analizată, din perspectiva eforturilor depuse în vederea îndeplinirii măsurilor stabilite în cadrul Condiționalității a 3-a a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv, „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”, și a fost reflectată în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experții Comisiei Europene, respectiv, Raportul Intermediar din 8 februarie 2012 și Raportul anual din 18 iulie 2012.

Raportul din iulie 2012, care a evaluat progresele înregistrate de România pe întreaga perioadă de existență a Mecanismului de Cooperare și Verificare, respectiv 2007-2012, menționează că „de la aderare România a înregistrat progrese importante privind urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt”, iar „Direcția Națională Anticorupție s-a dovedit a fi un acuzator energic și imparțial în aceste cazuri”. În Raport se apreciază că „performanța Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind anchetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt poate fi considerată drept unul dintre cele mai semnificative progrese înregistrate de România de la aderare. De la un an la altul, DNA a fost în măsură să furnizeze un număr în creștere constantă de trimiteri în judecată, anchetele fiind efectuate rapid și în mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor persoane de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor partidelor politice importante. Performanța DNA a rezultat într-o creștere importantă a numărului de hotărâri pronunțate în instanță și de condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, în special începând cu 2010.”


1.1. Organizarea și funcționarea direcției


Direcția Națională Anticorupție este organizată ca o structură, cu personalitate juridică și buget propriu, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare. Direcția Națională Anticorupție este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul procurorului șef al direcției, are un colegiu de conducere și un regulament de ordine interioară [1], este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Cadrul legislativ referitor la organizarea, funcționarea și competența Direcției Naționale Anticorupție, care îi asigură independența efectivă, funcțională și financiară specifică pentru exercitarea eficientă a funcției de luptă împotriva corupției [2] nu a suferit modificări nici în cursul anului 2012.


Competența sa materială se circumscrie combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și altor infracțiuni grave considerate a fi în strânsă legătură cu corupția, ca fenomen complex, precizate expres la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.


Sfera competenței materiale, după obiect, cuprinde infracțiunile de corupție, asimilate ori în legătură directă cu corupția cuprinse în Legea nr. 78/2000, considerate ca depășind nivelul corupției mici prin întinderea pagubei (mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro) ori prin valoarea sumei/bunului care a format obiectul faptei de corupție (mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro), infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, materie în care direcția are competență exclusivă, precum și infracțiunile de înșelăciune, abuz în serviciu, evaziune fiscală și anumite infracțiuni din Codul vamal [3] dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.


După calitatea persoanei, sfera competenței direcției se circumscrie tot combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, întrucât pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, Direcția Națională Anticorupție este singura structură abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului și are competența de a investiga și alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, la un anumit nivel, prevăzute expres și limitativ în art. 13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.


Funcțional, Direcția Națională Anticorupție își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializați în lupta împotriva corupției, procedura de selecție a acestora impunând, ca o condiție obligatorie, vechimea de minim 6 ani în profesie.

Direcția funcționează cu o structură centrală și o structură teritorială. Structura centrală cuprinde trei secții ce desfășoară activitate de urmărire penală, din care una specializată în ceea ce privește infracțiunile de corupție săvârșite de militari și o secție judiciară penală, care asigură participarea procurorilor la ședințele de judecată, cinci servicii, din care unul se ocupă de cooperarea internațională, un departament economico-financiar și administrativ, precum și alte compartimente ce asigură condițiile necesare desfășurării activității. Structura teritorială cuprinde 15 servicii teritoriale corespunzător circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel, din care 4 au în subordine câte un birou teritorial.

În cadrul direcției își desfășoară activitatea ofițeri și agenți de poliție, care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.

Organizarea și funcționarea diferitelor compartimente din cadrul direcției sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 17 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare [4].


La data de 31 decembrie 2012, schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție era ocupată în proporție de 91,71% (520 posturi ocupate din cele 567), iar activitatea a fost desfășurată cu 89,95% din personalul prevăzut în organigramă (510 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 10 persoane aveau suspendate raporturile de muncă, urmare a detașării la alte instituții (6 procurori și 1 șofer), a desfășurării activității în cadrul unor organisme sau instituții internaționale (1 specialist) sau a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 grefier și 1 referent).

Structura pe funcții , la finele anului 2012, așa cum a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010, se prezintă după cum urmează:

- 145 de posturi de procurori, din care ocupate 130 (89,66%) și 124 în activitate (85,51%);

- 170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);

- 55 de posturi de specialiști, din care ocupate 52 (94,55%) și 51 în activitate (92,72%);

- 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, ocupate 91 (91,92%), 89 în activitate (89,89%);

- 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);

- 54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48 (88,89%).

Fluctuația de personal, în cursul anului 2012, este relevată de încadrarea a 27 persoane (din care 12 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 4 specialiști, 3 grefieri și 1 șofer) și încetarea raporturilor de muncă a 19 persoane (din care 9 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști și 1 șofer) prin transfer, pensionare pentru limită de vârstă ori demisie.


Măsurile luate în vederea asigurării personalului necesar și eficientizării activității s-au concretizat în organizarea, după caz, de interviuri, concursuri sau examene, în scopul ocupării posturilor vacante ori promovării. De asemenea, referitor la funcțiile de conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat/reînvestit pentru un nou mandat de 3 ani, după caz, 7 procurori șefi serviciu (2 la structura centrală și 5 la serviciile teritoriale) și 3 procurori șefi birouri teritoriale.


1.2.Influențe legislative și evaluări


În anul 2012 modificările legislative pe palierul reglementărilor procesual penale au vizat confiscarea extinsă, valorificarea bunurilor sechestrate, prescripția răspunderii penale și prescripția specială, prin prevederile cuprinse în Legea nr.27/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal [5], în Legea nr.28/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea îmbunătățirii activității de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului [6] și în Legea nr.63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal [7]. Efectele acestor modificări legislative nu sunt cuantificabile încă.


Celeritatea procesului penal a fost și în anul 2012 influențată pozitiv de modificările legislative realizate la finalul anului 2010 prin adoptarea Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și a Legii nr.177/2010 care a abrogat dispoziția din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la obligativitatea suspendării judecării cauzei penale în momentul sesizării cu o excepție de neconstituționalitate.


În acest sens, s-a constatat că în 26,78% din cazuri condamnarea definitivă s-a realizat în baza recunoașterii vinovăției conform procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 C.pr.pen. (199 din 743 condamnați definitiv, reprezentând 26,78%, comparativ cu 36 din 298 condamnați definitiv, reprezentând 12% în anul 2011).

De asemenea, reducerea numărului căilor ordinare de atac, în cazul infracțiunilor pentru care competența judecării în fond aparține judecătoriei, a avut ca rezultat pronunțarea a 21% din hotărârile definitive de condamnare (17% în anul 2011). Concret, procedura simplificată a fost aplicată în 47 cauze hotărâte definitiv privind 88 condamnați, din cele 228 hotărâri definitive de condamnare a 743 inculpați.

Referitor la efectele neobligativității suspendării procesului în cazul ridicării unei excepții de neconstituționalitate, și în anul 2012, în 12% din cauzele definitiv judecate procesul penal a fost suspendat cel puțin o dată ca urmare a sesizării Curții Constituționale (17% în anul 2012). Astfel, au rămas definitive un număr de 27 hotărâri de condamnare privind 142 inculpați, în care pe parcursul procesului cauza a fost suspendată (din care în 4 cazuri privind 58 inculpați procesul a fost suspendat de două ori pe acest motiv).


Curtea Constituțională a reconfirmat jurisprudența sa referitoare la deplina concordanță a actului normativ privind organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție, precum și a dispozițiilor Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu dispozițiile legii fundamentale, respingând toate excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Astfel, în anul 2011 au fost pronunțate 2 decizii privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 ori actele modificatoare ale acesteia [8] și 2 decizii privind Legea nr. 78/2000 în ansamblu ori anumite dispoziții din aceasta [9].

În cursul anului 2012 activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost supusă evaluării realizate de orgasnisme internaționale și naționale.

Astfel, raportul anual realizat de Comisia Europeană a evaluat progresele înregistrate de România pe întreaga perioadă de existență a Mecanismului de Cooperare și Verificare, respectiv 2007-2012, și a apreciat că „de la un an la altul, DNA a fost în măsură să furnizeze un număr în creștere constantă de trimiteri în judecată, anchetele fiind efectuate rapid și în mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor persoane de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor partidelor politice importante. Performanța DNA a rezultat într-o creștere importantă a numărului de hotărâri pronunțate în instanță și de condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, în special începând cu 2010.”

Prin Hotărârea nr.379 din 1 noiembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția judiciară la Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, precum și la Serviciile teritoriale București, Iași, Pitești și Ploiești, urmare controlului cu tema „Verificarea măsurilor luate de procurori și conducerea parchetelor în vederea soluționării cu celeritate a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracțiuni de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene și privind achizițiile publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum și eficiența activității în investigarea acestor tipuri de infracțiuni”. S-a reținut, în principal, buna pregătire profesională a procurorilor, accentul pe care îl pun pe calitatea actelor întocmite, disponibilitatea și capacitatea acestora de a desfășura un volum mare de activitate, dar și vulnerabilitățile referitoare la fluctuația de personal și ocuparea parțială a organigramei, durata necesară întocmirii actelor de constatare de către specialiști, dar și complexitatea cauzelor. S-a reținut că se impune stabilirea priorităților în activitatea desfășurată, astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluționate, ținându-se seama de vechimea acestora, de soluțiile ce se preconizează a fi adoptate și de prevederile referitoare la prescripția răspunderii penale, sens în care, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție urmează [10] să transpună în dispoziții scrise prioritățile și măsurile pe care le consideră oportune, în vederea atingerii obiectivelor pornind de la condiționalitățile expuse în Mecanismul de Cooperare și Verificare și rapoartele Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România.



2. Activitatea de urmărire penală

2.1.Analiza statistică a activității de urmărire penală


În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2012, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 84 procurori (30 procurori de la cele 3 secții operative ale structurii centrale și 54 procurori ce au funcționat la structura teritorială), iar activitatea judiciară, de circa 27 procurori (12 de la Secția judiciară penală și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).

La finele anului 2012, la cele 3 secții operative și în cele 15 servicii teritoriale ale direcției, din totalul de 115 posturi de procuror prevăzute în organigramă, erau ocupate 106, reprezentând 92,17%, din care 100 procurori numiți și 6 procurori delegați. În activitate se aflau 102 procurori, reprezentând 88,69% din numărul de posturi prevăzute, întrucât 5 procurori erau detașați la alte instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 2 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii și 1 la Ministerul Justiției). Ca și în anii precedenți, a existat o fluctuație de personal pe parcursul anului, manifestată prin aceea că, din cele 102 posturi ocupate, un număr de 6 procurori și-au  încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 11 procurori au început activitatea în cadrul direcției.


Analiza comparativă a principalilor indicatori statistici relevă că, în anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a desfășurat activitatea de urmărire penală în parametrii de eficiență înregistrați constant în perioada anterioară, așa cum relevă următorii indicatori cantitativi și calitativi:


Cantitativ, a crescut numărul cauzelor de soluționat cu 11,96% (7.406 față de 6.615 în anul 2011), al celor soluționate cu 8% (3.578 față de 3.313 în 2011) și al soluțiilor dispuse pe fond cu 9,31% (2.436 față de 2.270 în anul 2011). În 1.142 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (1.043 în 2011).

Au rămas nesoluționate 3.828 cauze, din care 13 cu autor necunoscut (3.302 cauze, din care 10 cu autor necunoscut, în anul 2010), în contextul în care se menține o pondere semnificativă a cauzelor nou intrate, reprezentând 55,41% din totalul celor de soluționat (4.104 cauze noi din 7.406 de soluționat).

La sfârșitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 10 inculpați arestați preventiv (14 în anul 2011).

Din cele 2.436 cauze soluționate pe fond, în 234 s-a dispus trimiterea în judecată a 828 inculpați, din care 25 persoane juridice, comparativ cu 233 rechizitorii privind 1.091 inculpați, din care 41 persoane juridice, în anul 2011. În 2.202 cauze au fost date soluții de scoatere de sub urmărire penală, încetare ori neîncepere a urmăririi penale (2.037 în anul 2011), iar dispozițiile art. 181 C.pen. au fost aplicate față de 150 învinuiți (114 în anul 2011) și 55 făptuitori conform art. 230 C.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 (13 în anul 2011).


Rechizitoriile reprezintă 9,61% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un număr de 234 rechizitorii din 2.436 cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2011, au fost soluționate pe fond 2.270 cauze, din care 233 rechizitorii, reprezentând o pondere de 10,26%.

Au fost trimiși în judecată 120 inculpați arestați preventiv (333 în anul 2011), din care 83 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest (223 în 2011) și 37 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate (110 în anul 2011). În cursul urmăririi penale, față de alți 24 inculpați a fost luată numai măsura reținerii (26 în anul 2011).


Menținerea numărului rechizitoriilor și luarea, de către instanțele de judecată, a măsurii arestării preventive față de 14,94% din inculpații-persoane fizice trimiși în judecată relevă că activitatea a fost desfășurată cu eficiență și în anul 2012. Scăderea cu 23,52% a inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată, precum și a numărului persoanelor arestate preventiv este determinată obiectiv de faptul că în anul anterior au fost trimiși în judecată 274 inculpați pentru fapte de corupție comise în 6 puncte vamale (reprezentând 26,1% din totalul de 1.050 persoane fizice trimise în judecată).


Prin cele 234 de rechizitorii au fost deduse judecății un număr de 1.924 infracțiuni (față de 2.560 infracțiuni în anul 2011), a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:

  • 811 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (1.699 în 2011), din care:
    • 312- infracțiuni de corupție (648 în anul 2011)
      • 103 - luare de mită
      • 86 - dare de mită
      • 7 - primire de foloase necuvenite
      • 90 - trafic de influență
      • 26 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 167 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (364 în anul 2011)
      • 115 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 9 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 13 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 1 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
      • 5 - șantaj
      • 18 - folosirea influenței sau autorității
      • 6 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
    • 194 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (590 în 2011)
      • 2 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
      • 24 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit.b)
      • 138 - fals și uz de fals (art. 17 lit.c)
      • 4 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 17 lit.d)
      • 24 - spălarea banilor (art. 17 lit.e)
      • 2 - șantaj (art. 17 lit.d1)
    • 138 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

  • 233 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 93 - evaziune fiscală
    • 65 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
    • 28 - spălarea banilor
    • 11 - infracțiuni prevăzute de Codul vamal

  • 880 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 19 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 310 - înșelăciune
    • 14 - conflict de interese
    • 19 - fals intelectual
    • 230 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 13 - fals în înscrisuri oficiale
    • 11 - fals în declarații
    • 188 - uz de fals
    • 31 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 12 - mărturie mincinoasă
    • 7 - favorizarea infractorului
    • 3 - delapidare



Menținerea importanței și complexității cauzelor finalizate prin rechizitoriu se relevă și prin prisma valorii prejudiciului total reținut în actele de trimitere în judecată, care este în cuantum de circa 1.276 milioane lei, la care se adaugă circa 39 milioane euro (1.110 milioane lei și 77 milioane euro, în 2011).

În continuare s-a acordat atenție recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind de aproximativ 1.174 milioane lei (892 milioane lei, în anul 2011).


Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 2.436 cauze soluționate pe fond, în 689 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (28,28%), iar în 702 cel de 2 ani de la prima sesizare (28,81%). În total, acestea reprezintă 57,10% din numărul dosarelor soluționate, ceea ce relevă continua preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi, în condițiile în care cauzele nou intrate reprezintă 55,41% din totalul cauzelor de soluționat.

De asemenea, din cele 3.828 cauze nesoluționate un număr de 2.075 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, ceea ce reprezintă 54,20% din cauzele rămase în lucru (55,23% în anul 2011), iar 404 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, ceea ce reprezintă 10,55% din cauzele rămase în lucru (9,75% în anul 2011).


Între cei 828 inculpați trimiși în judecată sunt 25 persoane juridice. Majoritatea inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată provin din mediul urban (672), sunt bărbați (651) și au vârste cuprinse între 21-54 ani (579). Totodată, 387 au studii superioare, 24 sunt cetățeni străini, 13 sunt recidiviști și 30 au antecedente penale.

Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 332 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (536 în anul 2011). După tipurile de ocupații, din 803 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sunt 5 demnitari, 93 ocupă funcții publice de conducere, 131 sunt funcționari publici, 10 magistrați, 198 oameni de afaceri, 163 alte categorii și 203 fără ocupație.

Spre exemplu, între persoanele trimise în judecată care ocupau funcții de conducere, control ori alte funcții importante sunt 7 demnitari (1 senator, 1 președinte A.N.R.E. [11] care este deputat, 1 vicepreședinte  organizație județeană partid politic care este deputat, 1 șef departament Camera Deputaților, care este deputat, 1 secretar general în Ministerul Administrației și Internelor, având rang de secretar de stat, 1 secretar de stat al S.S.P.R.[12] și 1 prefect), 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepreședinte Consiliu județean, 4 consilieri județeni, 12 consilieri locali, 25 primari, 8 viceprimari, 10 magistrați (5 judecători din care 1 vicepreședinte și 5 procurori, din care 3 prim-procurori), 17 avocați, 31 polițiști, 1 director al D.G.I.P.I. [13], 28 lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V.[14]), 7 comisari de Gardă Financiară (1 comisar șef), 12 inspectori fiscali (3 directori și 8 inspectori D.G.F.P. [15], 1 inspector A.N.A.F. [16]), 2 funcționari A.P.I.A. [17], 1 inspector I.T.M. [18], 9 secretari de primărie, 1 vicepreședinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 1 comandant U.M., 13 directori din alte instituții publice (1 de la A.P.I.A., 2 de la A.D.R. [19], 1 de la D.A.D.R. [20], 1 de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 1 de la Direcția de Patrimoniu din Primărie, 2 de la D.S.V.S.A. [21], 1 de la Direcția Silvică, 1 de la I.T.R.S.V.[22], 1 de la Direcția Județeană pentru Tineret, 1 de la Direcția de Cadastru) și 10 directori de companii/societăți naționale (1 de la CN Administrația Porturilor Maritime, 1 de la S.N. Romgaz, 1 de la S.N. Transgaz, 1 de la CEC Bank, 2 de la CNANDR [23], 3 de la Electrica SA – S.I.S.E.E., 1 de la CNCIR [24]), 1 medic șef secție, 1 director general și 2 vicepreședinți de bancă și 1 vicepreședinte al consiliului de administrație al unei societăți de dezvoltare imobiliară.


Calitativ, indicatorii de evaluare referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri,  arestați netrimiși în judecată și condamnări, se prezintă după cum urmează:


- A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1,15% din totalul cauzelor soluționate, respectiv 41 din 3.578.

În concret, au fost infirmate soluțiile dispuse în 36 de dosare, din care 15 dispuse de instanța de judecată, 1 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 20 de procurorul ierarhic superior. Dintre acestea, 23 sunt în curs de soluționare, în 9 a fost adoptată aceeași soluție și 4 au fost conexate la alte cauze în care s-a dispus trimiterea în judecată.

Redeschiderea urmăririi penale s-a dispus în 5 dosare, din care 2 dispuse de instanța de judecată și 3  de către procurorul ierarhic superior. Dintre acestea, 2 sunt în curs de soluționare, iar în 3 soluția adoptată după completarea cercetărilor a fost tot de netrimitere în judecată.


- Nu au fost înregistrate situații de inculpați arestați preventiv față de care să fie dispusă o soluție de netrimitere în judecată.


- Un număr de 743 inculpați au fost condamnați definitiv, din care 1 persoană juridică, ceea ce reprezintă o creștere cu 149,32% comparativ cu 298 inculpați condamnați prin hotărâri definitive în anul 2011.

Pedepsele au fost privative de libertate în cazul a 202 inculpați condamnați (117 în anul 2011), cu  suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul a 158 inculpați (89 în anul 2011), cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul a 380 inculpați (92 în anul 2011) și cu amendă penală în cazul a 3 inculpați (din care 1 persoană juridică).


- Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 88 inculpați (37 în anul 2011). La aceștia se adaugă alți 14 inculpați achitați ca urmare a dezincriminării faptelor (12 în anul 2011) și 18 inculpați achitați ca urmare a aplicării art. 181 C.pen. (13 în anul 2011).

Apreciem că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului în 5 cauze privind 7 inculpați, pentru considerentele expuse în prezentarea din Anexa nr.3.


- Din cei 88 inculpați achitați definitiv pe alte temeiuri decât cele determinate de dezincriminarea faptelor ori pericolul social al infracțiunii, față de 15 au fost luate măsuri preventive, respectiv 1 inculpat a fost reținut în cursul urmăririi penale, 1 arestat în cursul urmăririi penale (1 lună și 21 zile) și 13 față de care măsura arestării preventive a fost prelungită pe parcursul judecății (5 timp de circa 29 zile la urmărire penală și 21 zile, respectiv circa 1 an și 2 luni în cursul judecății, 6 timp de circa 3 luni în cursul urmăririi și între 11 luni și 1 an și 3 luni în cursul judecății, 2 timp de 2 luni în cursul urmăririi penale și circa 9 luni în cursul judecății).

Între cei 14 inculpați achitați ca urmare a dezincriminării faptelor sunt 4 inculpați arestați preventiv în același dosar pe o perioadă cuprinsă între 4 zile și circa 8 luni.


- Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 2 dosare privind 12 inculpați (2 dosare privind 7 inculpați, în anul 2011), astfel încât ponderea cauzelor restituite se menține la 0,85%.

S-a apreciat că nu sunt imputabile procurorilor soluțiile de restituire, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 4.


- Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată este de 14,5% (120 din 828), conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.


- Raportat la numărul persoanelor definitiv judecate, achitările pe alte temeiuri decât dezincriminarea și pericolul social au însă o pondere de 10,2%, întrucât din 863 persoane față de care au fost pronunțate hotărâri definitive, 88 au fost achitate pe alte temeiuri. Similar, în anul 2011, ponderea a fost de 10,3%, din 359 persoane definitiv judecate, 37 fiind achitate pe alte temeiuri.


În concluzie, în anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a menținut o activitate de urmărire penală eficientă, relevată de creșterea cu 11,96% a numărului cauzelor de soluționat, cu 8% al celor  soluționate, cu 9,31% al soluțiilor pe fond dispuse, în condițiile menținerii numărului de rechizitorii emise și al ponderii de 90% a persoanelor judecate definitiv, față de care instanțele au reținut dovedită vinovăția.


De asemenea, este relevant și cuantumul însemnat al prejudiciului de peste 1.276 milioane lei și peste 39 milioane euro, reținut în actele de inculpare (comparativ cu 1.110 milioane lei, la care se adaugă aproximativ 77 milioane euro în 2011) ori valoarea măsurilor asigurătorii, de aproximativ 1.174 milioane lei, dispuse de procurori (comparativ cu peste 892 milioane lei în anul 2011).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună , întrucât soluțiile au fost desființate în proporție de 1,15% prin infirmare ori redeschiderea urmăririi penale, iar ponderea cauzelor restituite s-a menținut la 0,85%.



a. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale


Structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție are în compunere trei secții care desfășoară activitatea de urmărire penală, și anume: Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari.

La finele anului 2012 , în cadrul structurii centrale, din totalul de 42 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 34 (reprezentând 80,95%), din care 30 procurori numiți și 4 delegați în funcții de conducere. În activitate se aflau numai 31 procurori (reprezentând 73,80%), întrucât 3 procurori erau detașați la alte instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii).

Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 34 posturi ocupate, un număr de 2 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce alți 3 procurori au început activitatea în cadrul acestor structuri.

Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 29 procurori din cele trei secții operative ale structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, având în vedere fluctuația de personal, dar și volumul mare al activității judiciare desfășurată de procurorii militari. Activitatea judiciară în cauzele instrumentate de celelalte două secții a fost desfășurată de Secția judiciară penală a direcției.


Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluționat 1.917 cauze, în creștere cu 11,71% (1.716 cauze în 2011) și au soluționat 824 cauze, în creștere cu 6,18% (776 cauze în anul 2011).

Dintre acestea, 551 sunt soluții pe fondul cauzei (550 în anul 2011), iar 273 soluții de declinare a competenței ori de conexare a dosarelor (276 în anul 2011).

La sfârșitul anului 2012 se aflau în curs de urmărire penală 5 inculpați arestați preventiv (7 în anul 2011).


Din cele 551 cauze soluționate pe fond, în 60 au fost emise rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 185 inculpați, din care 60 inculpați arestați preventiv (28 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 10 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, din 500 cauze soluționate pe fond prin 55 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 573 inculpați, din care 7 persoane juridice și 246 arestați preventiv (158 trimiși în judecată în stare de arest și alți 7 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).

Rechizitoriile reprezintă 10,88% din soluțiile pe fond (11% în 2011) și se observă creșterea cu 9,1%, a numărului rechizitoriilor. Se constată scăderea numărului inculpaților trimiși în judecată, inclusiv a celor față de care au fost luate măsuri preventive privative de libertate, care majoritar e determinată obiectiv de faptul că, în anul 2011, prin 5 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 349 inculpați pentru infracțiuni de corupție comise în 6 puncte de trecere a frontierei ori fraudarea unor concursuri pentru ocuparea unor posturi de militari profesionoști.

S-a dispus aplicarea  dispozițiilor art. 181 C.pen. față de 13 învinuiți (14 în anul 2011) și 16 făptuitori (2 făptuitori în anul 2011) în baza art. 230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010.


Între cei 185 inculpați trimiși în judecată, 4 sunt demnitari, 7 magistrați, 37 au funcții de conducere și 30 sunt funcționari publici.

Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 112 inculpați. Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 5 demnitari (1 senator, 1 secretar general în Ministerul Administrației și Internelor, cu rang de secretar de stat, 1 președinte A.N.R.E. [25] care este deputat, 1 vicepreședinte organizație județeană partid politic care este deputat și 1 prefect), 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepreședinte Consiliu județean, 2 consilieri județeni, 2 consilieri locali, 7 primari, 3 viceprimari, 7 magistrați (4 judecători, din care 1 vicepreședinte și 3 procurori din care 1 prim-procuror) , 6 avocați, 4 notari, 1 director D.G.I.P.I. [26], 5 polițiști, 10 lucrători vamali (1 director de la D.R.A.O.V. [27]), 2 comisari Gardă Financiară, 5 secretari primărie, 1 prim-vicepreședinte sindicat, 1 rector, 1 comandant U.M., 2 directori din alte instituții publice (1 director coordonator adjunct de la I.T.R.S.V. [28], 1 de la Direcția de Cadastru), 4 directori de companii/societăți naționale (1 de la CN Administrația Porturilor Maritime, 3 de la Electrica SA-S.I.S.E.E.), 1 medic șef secție, 1 vicepreședinte al consiliului de administrație al unei societăți de dezvoltare imobiliară. 

Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (152), sunt bărbați (159) și au vârste cuprinse între 21-54 de ani (140). Au studii superioare 106 inculpați, 5 inculpați sunt recidiviști, alți 7 au antecedente penale, iar 12 sunt cetățeni străini. Nu s-au înregistrat cazuri de învinuiți sau inculpați arestați preventiv, față de care să se fi dispus soluții de netrimitere în judecată.


Au rămas nesoluționate 1.093 cauze, în creștere cu 16,27% (940 în anul 2011), din care 644 au depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă 58,92% din nesoluționate (576, reprezentând 61,17%, în anul 2011), iar 154 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale și reprezintă 14,08% din nesoluționate (113 cauze, reprezentând 12,02% în anul 2011).

S-a acordat atenție soluționării unor cauze vechi , astfel încât din cele 551 cauze soluționate pe fond, în 264 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 47,91%).


Prin cele 60 rechizitorii au fost trimiși în judecată 185 inculpați pentru săvârșirea a 319 infracțiuni, după cum urmează:

  • 268 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 125- infracțiuni de corupție
      • 30 - luare de mită
      • 40 - dare de mită
      • 42 - trafic de influență
      • 3 - primire de foloase necuvenite
      • 10 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 43 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 31 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132 )
      • 3 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 5 - folosirea influenței sau autorițății
      • 4 - șantaj (art. 131)
    • 78 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
      • 48 - fals și uz de fals (art. 17 lit.c)
      • 4- spălare a banilor (art. 17 lit.e)
      • 1 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
      • 20 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit.b)
      • 2 - șantaj (art. 17 lit.d1)
    • 22 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 50- infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 9 - evaziune fiscală
    • 31 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
    • 7 - spălare a banilor
  • 73 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 19 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 22 - înșelăciune
    • 12 - fals și uz de fals
    • 2 - fals în declarații
    • 3 - conflict de interese
    • 2 - favorizarea infractorului
    • 2 - delapidare
    • 7 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 1 - mărturie mincinoasă




Prejudiciul total reținut în rechizitorii este de aproximativ 797 milioane lei, la care se adaugă circa 11 milioane euro (comparativ cu peste 680 milioane lei, la care se adaugă peste 65 milioane euro în 2011). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 759 milioane lei (peste 577 milioane lei în 2011), din care cele aplicate de Secția de combatere a corupției, în sumă de peste 80 milioane lei (circa 387 milioane lei în 2011), de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în cuantum de peste 764 milioane lei (peste 189 milioane lei în 2011) și de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, în valoare de peste 416 mii lei (peste 710 mii lei  în 2011).


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună întrucât, ca urmare a infirmării ori redeschiderii urmăririi penale, soluțiile desființate au o pondere de 1,82% din totalul cauzelor soluționate (14 soluții infirmate față de 8 în anul 2011 și 1 redeschidere a urmăririi penale față de 2 în anul 2011), iar achitările au o pondere de 26,48% din totalul trimișilor în judecată (conform indicatorului de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).


În cursul anului 2012, instanțele au dispus condamnarea definitivă a 214 inculpați (106 în anul 2011), trimiși în judecată de către procurorii din cadrul structurii centrale (68 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 45 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și 101 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ).


Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 34 inculpați (din care 4 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 19 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și 11 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari sau de procurori militari care își desfășurau activitatea în cadrul altei secții înainte de înființarea secției militare), la care se adaugă 12 inculpați achitați ca urmare a dezincriminării faptelor (3 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 9 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție).

Nu au fost dispuse  soluții definitive de restituire a cauzei la procuror (2 în anul 2011 ).


Principalii indicatori de activitate înregistrați la secțiile operative ale structurii centrale:


Nr. crt.Denumirea indicatorilorSecția de combatere a corupțieiSecția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari
1.Cauze de soluționat6801.094143
2.Cauze soluționate pe fond29219366
3.Declinări și conexări6419712
4.Cauze rămase de soluționat32470465
5.Rechizitorii38184
6.Inculpați trimiși în judecată114647
7.Inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv2170
8.Prejudiciul total reținut în rechizitoriiPeste 32 milioane lei și peste 11 milioane euroPeste 764 milioane lei Peste 416 mii lei
9.Numărul învinuiților față de care s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen.724
10.Hotărâri definitive de restituire a cauzelor000
11.Hotărâri definitive de achitare/nr.inculpați4/76/284/11
12.Cauze infirmate și redeschise4110
13.Dosare soluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări12112914
14.Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări13847135
15.Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale331138

În concluzie, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție a continuat în anul 2012 o activitate eficientă, așa cum rezultă din indicatorii statistici relevanți, înregistrându-se o creștere cu 11,71% a cauzelor de soluționat și cu 6,18% a celor soluționate, iar rechizitoriile reprezentând 10,88% din soluțiile pe fond și achitările în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei având o pondere de 13% din totalul persoanelor judecate definitiv (34 din 260).


b. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale

Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 15 servicii teritoriale, din care 4 au în compunere și câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare.

La finele anului 2012, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 73 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 72, reprezentând 98,63%, din care 64 procurori numiți, 4 procurori delegați în funcție de conducere și 4 procurori delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau numai 71 procurori (reprezentând 97,26% din posturile prevăzute), întrucât 2 procurori au fost detașați la Ministerul Justiției, respectiv la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (acest din urmă post fiind ocupat).

Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 72 posturi ocupate, un număr de 4 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 8 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.


Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată în anul 2012, în medie, de 56 procurori din structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție, întrucât activitatea judiciară la nivelul serviciilor teritoriale a fost realizată de circa 15 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară.


Serviciile teritoriale ale direcției au avut de soluționat 5.489 cauze, reprezentând o creștere cu 12,04% (față de 4.899 cauze în 2011) și au soluționat 2.754 cauze, reprezentând o creștere cu 8,55%, din care 1.885 soluții pe fondul cauzei (față de 2.537 cauze, din care 1.770 soluții pe fond, în anul 2011) și 869 de declinare a competenței ori conexare a dosarelor (față de 767 în 2011).

S-a urmărit soluționarea cauzelor vechi având în vedere că din cele 1.885 de dosare soluționate pe fond, în 783 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 41,53%), comparativ cu 664 din 1.770 cauze soluționate pe fond în anul 2011 (reprezentând 37,51%).


Din cele 1.885 cauze soluționate pe fond, în 174 au fost emise rechizitorii, reprezentând 9,23%. În 1.592 cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2011 au fost 1.770 cauze soluționate pe fond, din care în 178 au fost emise rechizitorii reprezentând 10,05%, iar în 1.592 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.

Au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. față de 137 învinuiți (110 în anul 2011) și 39 făptuitori (11 făptuitori în anul 2011), potrivit prevederilor art. 230 C.pr.pen., modificate prin Legea nr.202/2010.


Un număr de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit cel puțin 9 rechizitorii (13 servicii teritoriale cu minim 8 rechizitorii în 2011), și anume: câte 18 rechizitorii - Pitești (67 de inculpați, din care 13 arestați preventiv) și Alba-Iulia (29 de inculpați, din care 6 arestați preventiv), câte 13 rechizitorii - Ploiești (35 inculpați, din care 3 persoane juridice și 3 arestați preventiv) și București (31 de inculpați, din care 4 arestați preventiv), câte 12 rechizitorii-Oradea (196 inculpați, din care 6 arestați preventiv), Iași (63 inculpați, din care 11 persoane juridice și 5 arestați preventiv), Constanța (26 inculpați, din care 3 persoane juridice și 3 arestați preventiv) și Galați (25 inculpați, din care 4 arestați preventiv), câte 11 rechizitorii - Târgu Mureș (20  inculpați, din care 1 persoană juridică) și Cluj (17 inculpați, din care 3 persoane juridice și 4 arestați preventiv), 10 rechizitorii - Bacău (27 inculpați, din care 3 persoane juridice) și câte 9 rechizitorii - Craiova (23 inculpați, din care 4 arestați preventiv),Timișoara (22 inculpați, din care 1 persoană juridică și 8 arestați preventiv).

Celelalte 2 servicii teritoriale au întocmit câte 7 rechizitorii (2 servicii teritoriale cu 6 rechizitorii în anul 2011), după cum urmează: Suceava (privind 51 inculpați) și Brașov (privind 11 inculpați).


Prin cele 174 rechizitorii (178 în 2011) instanțele au fost sesizate cu judecarea a 643 inculpați (518 în 2011) pentru săvârșirea a 1.533 infracțiuni (față de 1.041 în 2011), după cum urmează:


  • 543 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (621 în anul 2011), din care:
    • 187 - infracțiuni de corupție (285 în anul 2011)
      • 73 - luare de mită
      • 46 - dare de mită
      • 48 - trafic de influență
      • 4 - primire de foloase necuvenite
      • 16 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 124 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (115 în anul 2011)
      • 6 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 13 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 1 - șantaj (art. 131)
      • 84 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 6 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor
      • 1 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
      • 13 - folosire a influenței sau autorității
    • 116 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (130 în 2011)
      • 1 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
      • 4 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit.b)
      • 90 - fals și uz de fals (art. 17 lit c)
      • 1 - abuz în serviciu (art. 17 lit.d)
      • 20 - spălare a banilor (art. 17 lit.e)
    • 116 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 183 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale
    • 84 - evaziune fiscală
    • 34- inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
    • 21 - spălare a banilor
    • 5 - criminalitate informatică
    • 11 - infracțiuni prevăzute în Codul vamal
  • 807 - infracțiuni prevăzute în Codul penal
    • 11 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
    • 288 - înșelăciune
    • 11 - conflict de interese
    • 12 - fals material în înscrisuri oficiale
    • 18 - fals intelectual
    • 221 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 9- fals în declarații
    • 186 - uz de fals
    • 24 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 1 - delapidare
    • 1 - neglijență în serviciu
    • 11- mărturie mincinoasă
    • 1 - deturnare de fonduri
    • 5- favorizarea infractorului

Prin rechizitorii a fost reținut un prejudiciu total de peste 478 milioane lei la care se adaugă peste 28 milioane de euro, comparativ cu circa 431 milioane lei la care se adaugă 12 milioane de euro,  în anul 2011.

Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 414 milioane lei, comparativ cu peste 315 milioane lei în anul 2011.


Instanțele au fost sesizate, prin cele 174 rechizitorii, cu judecarea unui număr de 643 inculpați , din care 60 arestați preventiv (55 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 14 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, prin 178 rechizitorii au fost trimiși în judecată 518 inculpați, din care 87 arestați preventiv (65 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), iar alți 19 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).


Între cei 643 inculpați trimiși în judecată, 25 sunt persoane juridice , 1 este demnitar, 3 magistrați, 56 persoane ocupă funcții de conducere și 101 sunt funcționari publici.

Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 220 inculpați (190 în anul 2011). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 2 demnitari (1 secretar de stat al S.S.P.R. [29], 1 șef  departament Camera Deputaților care este deputat), 18 primari, 5 viceprimari, 2 consilieri județeni și 10 consilieri locali, 3 magistrați (1 judecător și 2 prim-procurori), 11 avocați, 26 polițiști, 18 lucrători vamali, 5 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 12 inspectori fiscali (8 inspectori și 3 directori DGFP [30], 1 inspector ANAF [31] ), 2 funcționari A.P.I.A. [32] , 1 inspector ITM [33] , 1 prorector, 11 directori din alte instituții publice (1 de la APIA, 2 de la ADR [34], 1 de la DADR [35], 1 de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 1 de la Direcția de Patrimoniu din Primărie, 2 de la DSVSA [36], 1 de la Direcția Silvică, 1 de la Direcția Județeană pentru Tineret),  6 directori de companii/societăți naționale (1 de la S.N. Romgaz, 1 de la S.N. Transgaz, 1 de la CEC Bank, 2 de la CNADNR [37], 1 CNCIR [38]) și 1 vicepreședinte bancă.

Majoritatea inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată provin din mediul urban (520), sunt bărbați (492), au vârste cuprinse între 21-54 ani (439). Au studii superioare 281 inculpați, 12 sunt cetățeni străini, 8 sunt recidiviști și alți 23 au antecedente penale.


Au rămas nesoluționate 2.735 cauze, din care 1.431 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 250 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 2.362 cauze rămase de soluționat în anul 2011, din care 1.249 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 209 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

La sfârșitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 5 inculpați arestați preventiv, comparativ cu 7 la finele anului 2011.


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă urmărirea în 26 cauze, soluțiile desființate având o pondere de 0,94% din totalul cauzelor soluționate (22 soluții infirmate față de 21 în anul 2011 și 4 redeschideri ale urmăririi penale față de 3 în anul 2011), s-a dispus restituirea în 2 cauze, reprezentând 1,14% din totalul rechizitoriilor, iar achitările au o pondere de 11,50% din totalul trimișilor în judecată (conform indicatorilor de calitate stabiliți de Consiliul Superior al Magistraturii). Concret, 54 inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât dezincriminarea sau pericolul social al faptei, la care se adaugă 2 inculpați achitați pe temeiul dezincriminării faptelor și 18 achitați ca urmare a aprecierii pericolului social al faptei, astfel încât achitările în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei având o pondere de 8,95% din totalul persoanelor judecate definitiv (54 din 603).

În cursul anului 2012, instanțele au dispus condamnarea definitivă a 529 de inculpați (191 în anul 2011), trimiși în judecată de către procurorii din cadrul structurii teritoriale a direcției.


În concluzie, structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2012 o activitate dinamică și eficientă, a continuat să crească, cu 12,04%, numărul cauzelor de soluționat, cu 8,55% al celor soluționate, cu 6,49% al soluțiilor pe fondul cauzei și cu 24,13% numărul inculpaților trimiși în judecată, iar ponderea rechizitoriilor este de 9,23% din soluțiile pe fond dispuse.


Rezultatele obținute de fiecare serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.


2.2. Activitatea Secției de combatere a corupției

Secția de combatere a corupției și-a desfășurat activitatea în anul 2012 pe fondul existenței, în continuare, a unui deficit de personal, întrucât din cele 18 posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate, în medie, 14 procurori (13 în luna ianuarie, 15 în luna mai și 14 în restul perioadei). Menționăm că, statistic, sunt ocupate încă 2 posturi de procuror, dar procurorii nu au desfășurat activitate în cadrul direcției, întrucât sunt detașați la alte instituții (1 procuror la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii și 1 procuror la Departamentul de Luptă Antifraudă).


Cantitativ, această secție a avut de soluționat 680 cauze penale (551 în anul 2011), reprezentând o creștere cu 23,41%, din care au fost soluționate 356 (289 în anul 2011), în creștere cu 23,18%. Au rămas nesoluționate 324 cauze (262 în anul 2011), din care în 33 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (19 în anul 2011). Creșterea cu 23,66% a numărului cauzelor nesoluționate se justifică prin creșterea pondererii cauzelor nou intrate, care reprezintă 61,47% din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 418 din 680 de soluționat (279 cauze noi din 551 cauze de soluționat, reprezentând 50,63% în anul 2011).

Se constată menținerea ponderii cauzelor soluționate pe fond din cele 356 dosare soluționate în 292 fiind emise soluții pe fond (din 289 soluționate fiind 237 soluții pe fond în anul 2011), iar în 64 s-a dispus declinarea competenței sau conexarea la alte dosare (14 fiind soluții de conexare).


Prin 38 rechizitorii au fost trimiși în judecată 114 inculpați, din care 51 arestați preventiv (dintre care 21 inculpați trimiși în judecată în stare de arest) și alți 2 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, prin 23 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 247 inculpați, din care 128 arestați preventiv (67 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 5 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Se constată astfel creșterea numărului rechizitoriilor cu 65,21%, în timp ce scăderea numărului inculpaților trimiși în judecată (cu 53,84%) și al celor arestați preventiv este obiectiv determinată de faptul că în anul 2011 prin 2 rechizitorii vizând infracțiuni de corupție comise în puncte de trecere a frontierei au fost trimiși în judecată 124 inculpați (din care 41 în stare de arest preventiv), reprezentând 50,20% din numărul celor trimiși în judecată.

Dispozițiile art. 181 C.pen. au fost aplicate față de 7 învinuiți (1 în anul 2011) și 10 făptuitori conform modificărilor aduse art. 230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010 (1 în anul 2011).

Rechizitoriile reprezintă 13% din soluțiile dispuse pe fond (7,95% în anul 2011).


Prin cele 38 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 238 infracțiuni, din care:

  • 92 infracțiuni de corupție
    • 23 - luare de mită
    • 33 - dare de mită
    • 30 - trafic de influență
    • 6 - cumpărare de influență
  • 22 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
  • 39 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
  • 26 infracțiuni asimilate celor de corupție
  • 31infracțiuni de criminalitate organizată
  • 6 infracțiuni de fals
  • 13 infracțiuni de înșelăciune
  • 2 infracțiuni de delapidare
  • 7 alte infracțiuni incriminate de Codul penal și legi speciale

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de peste 32 milioane lei și peste 11 milioane euro (peste 119 milioane lei și peste 58 milioane euro în anul 2011), fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de peste 80 milioane lei (peste 387 milioane lei în anul 2011).


Unii dintre inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 3 demnitari (1 senator, 1 secretar general în Ministerul Administrației și Internelor, cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte organizație județeană partid politic care este deputat), 1 consilier personal al unui ministru, 6 magistrați (4 judecători, din care 1 vicepreședinte Curte de Apel și 2 procurori din care 1 prim-procuror), 4 avocați, 2 notari, 2 ofițeri de poliție (1 șef al unui centru medical), 2 comisari Gradă Financiară, 9 lucrători vamali (din care 1 director la DRAOV [39] și 5 șefi birou), 1 președinte al senatului unei universități, 3 primari și 2 viceprimari, 1 prim-vicepreședinte de sindicat, 2 directori din instituții publice (1 de la Direcția de Cadastru, 1 de la I.T.R.S.V.[40]), 1 director de la C.N. Administrația Portului Maritim, 1 medic șef secție. Din cei 114 inculpați, majoritatea sunt bărbați (95), provin din mediul urban (93) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (91). Un număr de 55 inculpați au studii superioare.


Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 356 cauze soluționate, în 62 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, 14 dintre acestea având mai mult de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Din cele 324 cauze nesoluționate (262 în anul 2011), un număr de 138 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 146 în anul 2011), iar 33 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (19 în anul 2011).

Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (428 noi din 680 de soluționat), prin faptul că unele sesizări au fost primite de la alte structuri ale Ministerului Public (44 cauze), cât și prin complexitatea sporită a acestora și accentul pus de procurori în dosarele cu potențial de trimitere în judecată. De asemenea, este influențată și de deficitul de personal, activitatea fiind desfășurată cu 77,77% din numărul de procurori prevăzut în organigramă (în medie 14 procurori din 18 posturi), iar fluctuația, chiar dacă nu a fost mare (câte 1 procuror, dar în perioade diferite), a presupus repartizarea cauzelor de la un procuror la altul.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că s-au dispus 4 soluții de infirmare, reprezentând 1,37% din soluțiile pe fond dispuse (2 de către instanța de judecată, 2 pe calea controlului ierarhic) și nu au existat soluții de redeschidere a urmăririi penale, comparativ cu 1 infirmare dispusă pe calea controlului ierarhic și 1 redeschidere a urmăririi penale, în anul 2011. Din cauzele infirmate, 3 sunt în curs de soluționare, iar 1 a fost conexată la un dosar finalizat cu rechizitoriu.

Nu au existat situații de inculpați arestați preventiv netrimiși în judecată (similar în 2011) și nici restituri ale cauzei la procuror (1 cauză privind 3 inculpați, în anul 2011).

Din cele 8 cazuri de conflicte negative de competență declanșate, în 5 cazuri s-a stabilit prin regulatorul de competență că, în mod corect, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus declinarea cauzei în favoarea altor unități de parchet, iar celelalte 3 nu au fost soluționate până la finele anului.

Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați [41] (1 pe temeiul art. 10 lit.a C.pr.pen., iar 3 în baza art. 10 lit.d C.pr.pen., din care 1 arestat preventiv). Dintre acestea, s-a apreciat că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului într-o cauză privind 1 inculpat achitat, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3. La acestea se adaugă 1 hotărâre prin care s-a dispus față de 3 inculpați achitarea ca urmare a dezincriminării faptelor (din care 1 arestat preventiv), prezentate în aceeași anexă.

S-a dispus, prin 30 hotărâri definitive, condamnarea a 68 inculpați trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secției. Rezultă că vinovăția a fost stabilită față de 91% din persoanele definitiv judecate.


Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 14 procurori .

Volumul mediu este de circa 25 cauze penale soluționate/procuror și de circa 23 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în cursul anului 2012, s-au înregistrat 465 sesizări, cereri, ș.a., fiind soluționate 201, din care 11 admise. Totodată, au fost soluționate 65 plângeri contra actelor procurorului (8 admise) și au fost formulate 97 plângeri împotriva soluțiilor emise de procurori (3 admise).


În concluzie, activitatea desfășurată și-a păstrat dinamica și eficiența, fiind înregistrate creșteri la indicatorii relevanți privind numărul cauzelor de soluționat (23,41%), al celor soluționate (23,18%) și al rechizitoriilor (65,21%), care reprezintă 13% din soluțiile dispuse pe fond și în condițiile unor indicatori corespunzători privind calitatea activității reflectată în ponderea cauzelor infirmate (1,37%) și ponderea achitărilor în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei din totalul persoanelor judecate definitiv (8,97%), respectiv din totalul persoanelor trimise în judecată (6,14%).


Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2012 de Secția de combatere a corupției sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.3. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție


Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul 2012 în condițiile menținerii deficitului de personal, întrucât din cele 16 posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate 12 procurori procurori până în luna iulie, inclusiv, și 13 procurori în perioada următoare. Menționăm că, statistic, încă 1 post de procuror este ocupat, însă procurorul nu a desfășurat activitate în cadrul secției, întrucât este detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Cantitativ, această secție a avut de soluționat 1.049 cauze penale (1.011 în anul 2011), reprezentând o creștere de 3,75%, din care au fost soluționate 390 (față de 383 în anul 2011), reprezentând o creștere cu 1,82%. Au rămas nesoluționate 704 cauze (628 în anul 2011), în creștere cu 12,10%, din care în 113 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (87 în anul 2011). Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate din totalul cauzelor de soluționat, 466 cauze noi din 1.094 cauze de soluționat, reprezentând 42,59% (517 cauze noi din 1.011 de soluționat, în anul 2011).

Se constată că, din cele 390 dosare soluționate, în 212 au fost emise soluții pe fond (192 soluții pe fond din 383, în anul 2011), în creștere cu 10,41%.

Prin 18 rechizitorii au fost trimiși în judecată 64 inculpați, din care 9 arestați preventiv (7 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se adaugă 8 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii. Comparativ, în anul 2011, prin 25 rechizitorii au fost trimiși în judecată 205 inculpați, din care 7 persoane juridice și 113 inculpați arestați preventiv (91 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se adaugă 2 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii. Scăderea numărului inculpaților trimiși în judecată (cu 68,78%) și al celor arestați preventiv este, în principal, determinată obiectiv de faptul că în anul 2011 prin 2 rechizitorii vizând infracțiuni de corupție comise în puncte de trecere a frontierei au fost trimiși în judecată 113 inculpați (din care 79 în stare de arest preventiv), reprezentând 55,12% din numărul celor trimiși în judecată. Rechizitoriile reprezintă 8,49% din soluțiile dispuse pe fond (13,02% în 2011).

Au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. față de 2 învinuiți (1 în anul 2011).


Prin cele 18 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 130 infracțiuni, din care:

  • 10 infracțiuni asimilate celor de corupție
    • 6 - prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000
    • 2 - prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000
    • 1 - prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000
    • 1 - prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000
  • 27 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
    • 12 - prevăzute de art. 17 lit.b) Legea nr. 78/2000
    • 8 - prevăzute de art. 17 lit.c) Legea nr. 78/2000
    • 3 - prevăzute de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000
    • 4 - prevăzute de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000
  • 29 infracțiuni de corupție
    • 6 - luare de mită
    • 7 - dare de mită
    • 4 - cumpărare de influență
    • 12 - trafic de influență
  • 64 infracțiuni din Codul penal și legi speciale
    • 9 - înșelăciune
    • 20 - abuz în serviciu
    • 1 - mărturie mincinoasă
    • 2 - favorizarea infractorului
    • 8 - fals și uz de fals
    • 7 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
    • 9 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.241/2005
    • 6 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.656/2002

Raportat la tipurile de ocupații, între cei 64 inculpați trimiși în judecată sunt 1 deputat, 22 funcționari publici, din care 16 cu funcții de conducere și 23 oameni de afaceri. Din cei 64 de inculpați trimiși în judecată, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (57), provin din mediul urban (53) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (43). Au studii superioare 44, iar 24 au funcții de conducere în mediul public (16) sau privat.


Unii dintre inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante. Spre exemplu, sunt 1 președinte A.N.R.E. [42] care este deputat, 1 procuror, 2 avocați, 2 notari publici, 1 vicepreședinte consiliu județean, 4 primari, 1 viceprimar, 2 secretari primărie, 1 director al D.G.I.P.I. [43], 2 ofițeri de poliție, 1 rector și 3 directori de la Electrica SA – S.I.S.E.E.


Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 764.723.218 lei (559.641.459 lei și circa 6.497.886 euro în anul 2011). Pagubele se situează mai ales în sectorul achizițiilor publice de bunuri și servicii și în acela al fiscalității și evaziunii fiscale. Au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 708.765.018 lei, atât asupra autoturismelor, asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și asupra unor sume aflate în conturi bancare (189.251.171 lei și 199.000 euro în anul 2011).

Scăderea numărului inculpaților trimiși în judecată, inclusiv al celor arestați preventiv, este justificată, în parte, de faptul că în anul 2011, prin 2 rechizitorii privind infracțiuni de corupție comise în puncte de trecere a frontierei, au fost trimiși în judecată 113 inculpați (reprezentând 55,12% din total), din care 79 arestați preventiv.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 390 cauze soluționate în 221 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 46 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 704 cauze nesoluționate (628 în anul 2011), un număr de 471 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (402 în anul 2011), iar 113 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (87 în anul 2011).

Evoluția acestor indicatori se explică prin numărul mare al cauzelor de soluționat și ponderea importantă a cauzelor nou intrate (466 din 1.094 cauze de soluționat, reprezentând 42,59%), dar și prin specificul cauzelor instrumentate de macrocriminalitate economico-financiară comise privind diverse forme de fraudă în achiziții publice, în derularea procedurilor de retrocedare imobile ori privatizare, ce implică administrarea unui vast probatoriu, incluzând și expertize ori constatări de specialitate, care influențează durata cercetărilor. De asemenea, este influențată de deficitul de personal, activitatea fiind desfășurată, în medie, de 12 procurori din cele 16 posturi prevăzute în organigramă, reprezentând 70,58%.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 10 infirmări ale soluțiilor  (7 în anul 2011) și 1 caz de redeschidere a urmăririi penale (similar anului 2011). Ponderea cauzelor infirmate/redeschise este de 2,82% din cele soluționate. Dintre infirmări, 1 a fost dispusă de instanța de judecată în procedura reglementată de art. 2781 C.pr.pen., 1 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar 8 de procurorul ierarhic. La finele anului, 9 erau în curs de soluționare, iar 1 cauză a fost soluționată prin neînceperea urmăririi penale și, totodată, disjungerea și declinarea pentru faptele care nu atrag competența direcției. Redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă de instanța de judecată, iar cauza se află încă în curs de soluționare.

În anul 2012 nu au existat cazuri de declinare a competenței dispusă greșit în raport de dispozițiile art. 30 și art. 45 alin.(4) din C.pr.pen.

Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror și nici situații de inculpați arestați preventiv netrimiși în judecată.

Prin 5 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 19 inculpați, din care 9 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu 6 arestați preventiv și 10 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., apreciate ca neimputabile. Totodată, alți 9 inculpați au fost achitați pe temeiul dezincriminării faptelor, din care 4 arestați preventiv prin 1 hotărâre definitivă. Achitările sunt prezentate în Anexa nr.3.

S-a dispus, prin 19 hotărâri definitive, condamnarea a 45 inculpați trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secției. Rezultă că a fost stabilită vinovăția față de 77,46% din persoanele definitiv judecate.


Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 12 procurori, întrucât numai din luna august au fost în activitate 13 procurori.

Volumul mediu este de circa 32 cauze penale soluționate/procuror și de circa 59 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în anul 2012, au fost pe rol 271 sesizări, cereri ș.a. Dintre acestea, 80 au fost trimise la alte instituții, 134 soluționate, iar 83 se află în lucru. Au fost soluționate 25 de alte lucrări și s-au întocmit un număr de 48 situații lunare ori trimestriale, respectiv 27 analize referitoare la activitatea secției. Au fost soluționate 98 plângeri contra actelor procurorului și împotriva soluțiilor, din care 19 au fost admise.


În concluzie, activitatea desfășurată în ansamblu a fost eficientă. S-au înregistrat creșteri la indicatorii statistici privind numărul cauzelor de soluționat, al celor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.

Pornind de la aspectele pozitive identificate în activitatea secției în urma controlului tematic efectuat de Inspecția Judiciară [44], ținând cont de măsurile stabilite prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori [45], se impune o reevaluare a modului de gestionare a dosarelor pentru dinamizarea și reducerea duratei de finalizare a anchetelor penale.


Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2012 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție sunt prezentate în Anexa nr.1.



2.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari și-a desfășurat activitatea în anul 2012 cu deficit de personal, întrucât din cele 8 posturi prevăzute în organigramă au fost în activitate, în medie, un număr de 4 procurori militari (5 numai în luna ianuarie). Aceștia au participat și la ședințele de judecată ale instanțelor militare din București, Cluj, Iași și Timișoara.

Cantitativ, au avut de soluționat 143 cauze penale (154 în anul 2011), au  soluționat 78 cauze (104 în anul 2011) și au rămas nesoluționate 65 (50 în anul 2011), din care în 8 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (7 în anul 2011). 

Din cele 78 dosare soluționate, în 66 au fost emise soluții pe fond (71 soluții pe fond din 104 soluționate, în anul 2011). Din cele 8 dosare în care s-a dispus declinarea de competență, 5 au fost trimise secțiilor sau serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, întrucât în cauză erau și civili alături de militari, 3 au fost trimise unor parchete militare, având în vedere competența după gradul militar al făptuitorilor.


Prin 4 rechizitorii au fost trimiși în judecată 7 inculpați. Comparativ, în anul 2011 au fost emise un număr de 7 rechizitorii privind 121 inculpați, din care 5 arestati preventiv, cu mențiunea că 1 rechizitoriu privea 112 inculpați (reprezentând 92,56% din totalul celor trimiși în judecată) referitor la fraudarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi de militari, iar celelalte 6 rechizitorii priveau 9 inculpați. Rechizitoriile reprezintă 6,06% din soluțiile dispuse pe fond de procurorii militari (10% în anul 2011).

Au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. față de 4 învinuiți (12 în anul 2011) și 6 făptuitori, conform modificărilor aduse art. 230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010 (1 în anul 2011).


Prin cele 4 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 23 infracțiuni, din care:

  • 4 - infracțiuni de corupție
  • 7 - abuz în serviciu prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000
  • 12 - fals și uz de fals

Din cei 7 inculpați, toți sunt bărbați, cu studii superioare, majoritatea provin din mediul urban (6), au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (6). Între aceștia sunt 1 comandant I.S.U. [46], 1 adjunct al comandantului ISU, 1 comandant U.M., 1 prim-adjunct al inspectorului șef al I.J.J. [47] și 2 comandanți detașament.


Toți indicatorii statistici cantitativi au înregistrat scăderi , împrejurare care se datorează, în principal, complexității unor dosare aflate în lucru, prin raportare la numărul persoanelor și faptelor cercetate, amploarea activității infracționale și gravitatea urmărilor produse, precum și la multitudinea actelor de urmărire penală efectuate și, nu în ultimul rând, la creșterea activității judiciare pe care au desfășurat-o procurorii militari (au participat la 181 ședințe de judecată, din care 111 în stadiu procesual fond, 25 apel și 34 recurs, 6 plângeri împotriva soluției, 1 reabilitare și 4 contestații la executare; au declarat 3 apeluri privind 55 inculpați și au motivat 1 apel referitor la 53 inculpați, au declarat 9 recursuri privind 26 inculpați și au motivat 16 recursuri referitoare la 31 inculpați).

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 416.225 lei (495.641 lei și 52.000 euro în anul 2011) și au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare de 416.225 lei (710.572 lei în anul 2011).


Operativitatea soluționării cauzelor este reflectată de faptul că, din cele 78 cauze soluționate, 18 au depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (18 în anul 2011), iar în 9 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (10 în anul 2011). Din cele 18 soluționate cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări, 10 au fost primite prin declinare de competență de la alte parchete având indicatorul de 6 luni deja împlinit.

Din cele 65 cauze nesoluționate, un număr de 35 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (din 27 din 50 în anul 2011), iar 8 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (7 în anul 2011). Se observă menținerea la același nivel a indicativilor referitori la cauzele vechi soluționate, însă reducerea numărului soluțiilor emise a avut ca rezultat creșterea acestora cu referire la cauzele rămase în lucru.


Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că nu au existat cazuri de infirmare a soluțiilor ori redeschidere a urmăririi penale și nici soluții definitive de restituire a cauzei la procuror (comparativ cu 1 cauză privind 4 inculpați, în anul 2011).

Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 11 inculpați, și anume, 2 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., din care 1 arestat preventiv, 2 în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. și 7 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., din care 4 arestați preventiv, apreciate ca neimputabile. Menționăm că dintre acestea, un număr de 2 hotărâri privind 7 inculpați achitați au fost întocmite în dosare instrumentate de Secția de combatere a corupției, întrucât la acel moment nu era înființată secția specializată și, deși din acest motiv sunt evidențiate statistic la cealaltă secție, apreciem că analiza trebuie realizată în această secțiune având în vedere că au fost întocmite de procurori militari. Achitările sunt prezentate în Anexa nr.3.

S-a dispus prin 17 hotărâri definitive condamnarea a 101 inculpați trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari (1 hotărâre privind 1 inculpat condamnat, în anul 2011). Rezultă că a fost stabilită vinovăția față de 90,17% din persoanele definitiv judecate.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori (50% din posturile prevăzute) care au desfășurat și activitate judiciară.

Volumul mediu este de circa 19 cauze penale soluționate/procuror și de circa 16 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în anul 2012 procurorii militari au avut de soluționat și un număr de 49 lucrări, rămânând de soluționat 5. Totodată, au fost soluționate 8 plângeri contra actelor procurorului și 11 împotriva soluțiilor, care au fost respinse.


În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună, scăderile cantitative înregistrate la indicatorii statistici privind urmărirea penală fiind justificate, în principal, de concentrarea activității în cadrul sectorului judiciar, a cărei eficiență este relevată de creșterea semnificativă a numărului inculpaților condamnați definitiv în rechizitoriile întocmite de procurorii militari. 

Conturarea unei practici judiciare în materia infracțiunilor ce intră în cazuistica secției trebuie valorificată în mod optim în viitor pentru continuarea parcursului pozitiv înregistrat în anii precedenți în activitatea de urmărire penală.


Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2012 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari  sunt prezentate în Anexa nr.1.


2.5. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale


În cadrul structurii teritoriale a Direcției Naționale Anticorupție, formată din 15 servicii teritoriale care funcționează în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel (din care 4 au în compunere câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare).

La finele anului 2012, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 73 posturi de prevăzute în organigramă, erau ocupate 72, reprezentând 98,63%, din care 64 procurori numiți, 4 procurori delegați în funcții de conducere și 4 procurori delegați în funcții de execuție. În activitate se aflau 71 procurori, reprezentând 97,26% din posturile prevăzute, întrucât 2 procurori sunt detașați la Ministerul Justiției, respectiv la Consiliul Superior al Magistraturii (acest din urmă post fiind ocupat). S-a manifestat pe parcursul anului fluctuația numărului de procurori în activitate, din 72 posturi ocupate, un număr de 4 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 8 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.

Serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2012, au avut de soluționat un număr de 5.489 cauze penale, în creștere cu 12,04% (4.899 cauze în anul 2011), din care au soluționat 2.754 cauze, reprezentând o creștere cu 8,55% (2.537 cauze anul în 2011). Cauzele soluționate reprezintă 50,17% din totalul cauzelor de soluționat (48,21% în anul 2011).

Pe fondul cauzei au fost soluționate 1.885 cauze, în creștere cu 6,49% (1.770 soluții pe fond în anul 2011), iar în 869 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (767 în anul 2011).


Au fost emise 174 rechizitorii, reprezentând 9,23% din 1.885 cauze soluționate pe fond, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 643 inculpați, din care 25 persoane juridice și 60 inculpați arestați preventiv (55 trimiși în judecată în stare de arest preventiv și 5 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate), precum și alți 14 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, prin 178 rechizitorii, reprezentând 10% din cele 1.770 cauze soluționate pe fond, au fost trimiși în judecată 518 inculpați, din care 34 persoane juridice și 87 arestați preventiv (65 trimiși în judecată în stare de arest și 22 arestați preventiv în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în lipsă), precum și alți 19 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale.

Față de 138 învinuiți și 38 făptuitori [48] au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. (111 învinuiți și 11 făptuitori, în anul 2011).

Un număr de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit cel puțin 9 rechizitorii (13 servicii teritoriale cu minim 8 rechizitorii în 2011), și anume: câte 18 rechizitorii - Pitești (67 de inculpați, din care 13 arestați preventiv) și Alba-Iulia (29 de inculpați, din care 6 arestați preventiv), câte 13 rechizitorii - Ploiești (35 inculpați, din care 3 persoane juridice și 3 arestați preventiv) și București (31 de inculpați, din care 4 arestați preventiv), câte 12 rechizitorii-Oradea (196 inculpați, din care 6 arestați preventiv), Iași (63 inculpați, din care 11 persoane juridice și 5 arestați preventiv), Constanța (26 inculpați, din care 3 persoane juridice și 3 arestați preventiv) și Galați (25 inculpați, din care 4 arestați preventiv), câte 11 rechizitorii - Târgu Mureș (20  inculpați, din care 1 persoană juridică) și Cluj (17 inculpați, din care 3 persoane juridice și 4 arestați preventiv), 10 rechizitorii - Bacău (27 inculpați, din care 3 persoane juridice) și câte 9 rechizitorii - Craiova (23 inculpați, din care 4 arestați preventiv),Timișoara (22 inculpați, din care 1 persoană juridică și 8 arestați preventiv).

Celelalte 2 servicii teritoriale au întocmit câte 7 rechizitorii (2 servicii teritoriale cu 6 rechizitorii în anul 2011), după cum urmează: Suceava (privind 51 inculpați) și Brașov (privind 11 inculpați).


Prin actele de sesizare a instanței a fost reținut un prejudiciu total de circa 478 milioane lei la care se adaugă peste 28 milioane de euro, comparativ cu circa 431 milioane lei la care se adaugă 12 milioane euro, în anul 2011. Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 414 milioane lei (peste 315 milioane lei în anul 2011).


Activitatea desfășurată de fiecare serviciu teritorial


- Serviciul teritorial Pitești a continuat o activitate eficientă, cu creșteri la principalii indicatori statistici, respectiv, cauze de soluționat și soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond dispuse, a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată. 


Cantitativ, a crescut cu 17,63% numărul cauzelor de soluționat (547 față de 465 cauze în anul 2011), cu 55,34% al cauzelor soluționate (247 față de 159 cauze în anul 2011) și cu 53% al soluțiilor pe fond emise (176 față de 115 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 300 cauze, în scădere cu 1,96% (306 cauze în anul 2011). Se remarcă aceste creșteri și prin prisma faptului că s-a menținut o pondere importantă, de 45,05%, a cauzelor nou intrate din totalul celor de soluționat (241 din 547).

S-a dispus aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 4 învinuiți (7 învinuiți în anul 2011).


A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 18 rechizitorii privind 67 inculpați, din care 13 arestați preventiv (12 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2011, au fost emise 15 rechizitorii privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest).

Rechizitoriile reprezintă 10,22% din soluțiile dispuse pe fondul cauzei (13,04% în anul 2011).


Cauzele finalizate prin rechizitoriu au fost complexe, cei 67 inculpați fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea a 144 infracțiuni, reținându-se un prejudiciul total de 72.837.639 lei.

Prin prisma obiectului, 8 rechizitorii au vizat infracțiuni de corupție, 3 au avut ca obiect infracțiuni asimilate celor de corupție, 2 au privit fraudarea fondurilor europene (prejudiciul total fiind de 1.061.664,73 lei), 3 au avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciul reținut fiind de 28.847.333 lei) și 2 au privit infracțiunea de înșelăciune (prejudiciul reținut fiind în sumă de 42.375.828 lei).

Referitor la calitatea inculpaților, se observă că printre cei 67 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 demnitar (secretar de stat al S.S.P.R. [49], 1 primar comună, 1 polițist, 1 jandarm, 1 subofițer M.Ap.N, 7 inspectori fiscali (1 consilier superior, 1 inspector și 1 director executiv adjunct de la D.G.F.P. [50], 3 consilieri superiori și 1 inspector de la A.N.A.F. [51]), 4 lucrători vamali (1 inspector vamal și 1 șef serviciu de la A.N.V. [52], 1 expert de la A.J.O.F.M. [53], 1 inspector vamal de la D.J.A.O.V.[54]), 2 directori din alte instituții publice (1 director al Direcției Județene a Arhivelor Naționale,  1 director coordonator al Direcției Silvice Argeș), 1 șef al Ocolului silvic, 1 inspector I.S.C.I.R..[55], 2 directori de companii/societăți naționale (1 de la CNCIR[56], 1 de la CEC Bank S.A - în 2 dosare).

Operativitatea a fost bună, din cele 247 cauze soluționate, în 48 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare și 9 cauze soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Din cele 300 cauze rămase nesoluționate, un număr de 186 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima  sesizare, iar 11 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Evoluția acestor indicatori statistici arată că s-a urmărit nu numai soluționarea unui număr mai mare de cauze, ci și îmbunătățirea celerității desfășurării activității.


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că există 2 infirmări ale soluției (1 în anul 2011) și nu s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive (similar anului 2011). După infirmarea pe cale ierarhică, cauza a fost conexată la un dosar în care a fost emis rechizitoriu, iar cauza infirmată de către instanța de judecată se află încă în lucru. 


Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, în temeiul art. 10 lit.a) C.pr.pen., soluții apreciate ca neimputabile [57], așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr.3. La aceștia se adaugă 3 inculpați achitați cu aplicarea art. 181 C.pen. prin 1 hotărâre (0 achitări în anul 2011).

Au fost condamnați 21 inculpați, prin 7 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (5 hotărâri definitive de condamnare a 14 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 7,69% din totalul persoanelor judecate definitiv (2 din 26).


Activitatea a fost desfășurată, începând din luna iunie, cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate (4 în perioada anterioară). Volumul mediu a fost de circa 61 cauze penale soluționate/procuror și de circa 75 cauze rămase în lucru/procuror , avându-se în vedere și activitatea judiciară desfășurată.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 161 sesizări, reclamații, cereri și memorii, iar 139 au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență 194 persoane. Totodată, au fost soluționate 24 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, toate fiind respinse, precum și 11 plângeri împotriva soluțiilor, din care 1 admisă.


În concluzie, activitatea a continuat linia ascendentă la toți indicatorilor statistici dovedind eficiență. Este serviciul teritorial care a soluționat cel mai mare număr de cauze penale și a întocmit cel mai mare număr de rechizitorii/inculpați (numărul inculpaților trimiși în judecată a crescut cu 15,51 %).


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.

- Serviciul teritorial Ploiești a desfășurat o activitate eficientă, înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor relevanți.


Cantitativ, a crescut cu 13,75% numărul dosarelor de soluționat (397 comparativ cu 349 în anul 2011), cu 5,84% al celor soluționate (181 comparativ cu 171 în anul 2011) și cu 14,81% al soluțiilor pe fondul cauzei dispuse (124 față de 108 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 216 cauze (178 în anul 2011), indicator care se explică prin menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (219 din 397 de soluționat, comparativ cu 207 din 349 de soluționat în anul 2011).

S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 1 învinuit și 1 făptuitor (33 învinuiți în 2011).


A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 13 rechizitorii privind 21 inculpați, din care 3 persoane juridice și 3 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2011, prin 12 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 21 inculpați, din care 1 arestat preventiv.

Rechizitoriile reprezintă 10,48% din soluțiile dispuse pe fond (11,11% în anul 2011).


Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 88 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, din cele 13 rechizitorii, un număr de 3 au privit infracțiuni de corupție, 1 a avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 5 referitoare la fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 3.486.040,46 lei), 2 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și 2 au avut ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 35 inculpați trimiși în judecată sunt 1 judecător (președinte de judecătorie), 1 avocat, 3 grefieri, 2 inspectori D.G.F.P. [58], 1 inspector I.T.M. [59], 2 jandarmi,  2 directori și 1 consilier juridic al unui parc industrial și 3 persoane juridice.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 181 dosare soluționate în anul 2012, 76 au fost soluționate la mai mult de 1 an de la prima sesizare (86 în anul 2011). De asemenea, 12 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2011).

În ceea ce privește cele 216 cauze nesoluționate, în 31 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18 în anul 2011), reprezentând o pondere de 14,35% din cauzele rămase. În 130 cauze nesoluționate este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (112 în anul 2011), cu mențiunea că din acestea, un număr de 31 au fost primite deja cu termenul depășit (15 înregistrate în anul 2011 la serviciul teritorial, iar 16 în anii anteriori).

Evoluția acestor indicatori arată că a existat preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi, raportat la complexitatea cauzelor.

Sub acest aspect, în cursul anului 2012, serviciul teritorial a fost supus unui control efectuat de Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii [60], concluziile inspectorilor fiind în sensul că nesoluționarea dosarelor verificate la nivelul unității s-a datorat exclusiv unor motive de ordin obiectiv, iar exercitarea funcțiilor de conducere și de execuție s-a făcut în mod corespunzător și eficient [61].


Calitatea activității desfășurate a fost bună, relevată în primul rând de faptul că nu există infirmări de soluții, redeschideri ale urmăririi penale ori restituiri de cauze la procuror, dispuse prin hotărâri definitive.

Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 3 inculpați, din care 1 în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. și 2 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. (2 achitați în anul 2011, fără dezincriminare și pericol social), soluțiile fiind apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

S-a dispus condamnarea a 20 inculpați prin 11 hotărâri definitive, dintre cei trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (19 inculpați condamnați prin 4 hotărâri definitive, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor este de 13,04% din totalul persoanelor judecate definitiv (3 din 23).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.

Volumul mediu a fost de circa 45 cauze penale soluționate/procuror și de circa 54 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 249 plângeri/cereri diverse, iar 115 au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență un număr de 395 persoane. Totodată, au fost soluționate 17 plângeri împotriva soluțiilor și 2 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, toate fiind respinse.


În concluzie, au fost creșteri la majoritatea indicatorilor statistici care relevă eficiența,  respectiv cei privind cauzele de soluționat, soluționate, inclusiv pe fond, număr de rechizitorii și inculpați trimiși în judecată, inclusiv prin prisma complexității cauzelor.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Oradea a realizat o activitate eficientă, constatându-se creșteri la majoritatea indicatorilor statistici și continuarea parcursului pozitiv din anii precedenți.


Cantitativ, a crescut cu 22,48% numărul cauzelor de soluționat (207 față de 169 în 2011), cu 2,08% al celor soluționate (98 față de 96 în anul 2011) și cu 36,17% al soluțiilor pe fond dispuse (64 față de 47 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 109 cauze (73 în anul 2011), situație justificată de ponderea importantă a cauzelor nou intrate, reprezentând 64,73% din cauzele de soluționat (134 cauze noi din 207 de soluționat).

S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 47 învinuiți (0 în 2011).


A crescut numărul actelor de inculpare, fiind întocmite 12 rechizitorii privind 196 inculpați, din care 6 în stare de arest preventiv și 5 reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, au fost emise 11 rechizitorii privind 36 inculpați, din care 9 inculpați arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).

Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 573 infracțiuni (83 în anul 2011), iar prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un număr de 10 au privit infracțiuni de corupție, 1 referitor la infracțiuni asimilate celor de corupție și 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.

În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 196 inculpați sunt 2 avocați, 2 polițiști, 2 comisari Gardă Financiară (din care 1 comisar șef), 2 directori de companii/societăți naționale (2 de la CN ADNR[62] și 1 de la SN Transgaz).


Operativitatea se relevă prin faptul că în 10 cauze soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (5 în anul 2011), iar în 19 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 în anul 2011). Din cele 109 cauze nesoluționate, 55 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (37 în anul 2011) și  32 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (24 în anul 2011).

Evoluția acestor indicatori în continuare este justificată, atât de ponderea importantă a cauzelor nou intrate, cât și prin aceea că o parte din dosarele nesoluționate sunt cauze economice privind evaziuni fiscale și infracțiuni din domeniul vamal, iar datorită modului de operare, inclusiv în spațiul extracomunitar, durata activității de urmărire penală este afectată și de soluționarea comisiilor rogatorii din străinătate (în 4 dosare au fost solicitate comisii rogatorii în Ungaria, Slovenia, Slovacia, Serbia, Bosnia, Ucraina, Bulgaria, Letonia, Grecia, Noua Zeelandă).


Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că s-a dispus 1 infirmare a soluției, dispusă de instanța de judecată și nu există redeschideri ale urmăririi penale, nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâre definitivă. În cauza infirmată, după completarea actelor de cercetare penală, s-a dispus aceeași soluție.

Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 5 inculpați, în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., din care 1 arestat preventiv (0 în anul 2011). Achitările au fost apreciate ca fiind neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3

Au fost condamnați 38 inculpați, prin 11 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (7 hotărâri definitive de condamnare a 20 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 11,627% din totalul persoanelor judecate definitiv (50 din 43).


Activitatea a fost desfășurată, începând din luna februarie, cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate (4 în perioada anterioară), din care 1 a desfășurat exclusiv activitate judiciară. Menționăm că fluctuația de personal s-a înregistrat la Biroul teritorial Satu Mare, unde sunt prevăzute 2 din cele 6 posturi.

Volumul mediu a fost de circa 24 cauze penale soluționate/procuror și de circa 27 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost verificate 194 plângeri/cereri diverse și primite în audiență 164 persoane. Totodată, au fost soluționate 21 de plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise, precum și 3 plângeri împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse.


În concluzie, activitatea a fost eficientă. Se înregistrează creșteri la majoritatea indicatorilor statistici și au fost soluționate prin rechizitoriu cauze complexe, fiind structura care a trimis în judecată cel mai mare număr de inculpați (196).


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Constanța a continuat să înregistreze îmbunătățiri în activitate, reflectate de majoritatea indicatorilor statistici, prin creșterea numărului cauzelor de soluționat, al celor soluționate, al soluțiilor pe fond dispuse și a numărului de rechizitorii emise.


Cantitativ, au crescut cu 12,98% cauzele de soluționat (470 față de 416 în anul 2011), cu 13,11% cauzele soluționate (207 față de 183) și cu 14,44% soluțiile pe fond dispuse (103 față de 90 în anul 2011). De asemenea, se menține o pondere importantă a cauzelor nou intrate (237 din cele 470 de soluționat, comparativ cu 228 din 416 în anul 2011), astfel încât în mod obiectiv a crescut numărul cauzelor nesoluționate la 263 (233 în anul 2011).

S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 2 învinuiți și 1 făptuitor (1 făptuitor în 2011).


A crescut numărul rechizitoriilor, fiind emise 12 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată 26 inculpați, din care 3 persoane juridice și 3 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2011, au fost emise 11 rechizitorii privind 30 inculpați, din care 6 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).

Rechizitoriile reprezintă 11,65% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei (12,22% în anul 2011).


Trimiterile în judecată au privit săvârșirea a 62 infracțiuni (56 infracțiuni în 2011), iar prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un număr de 3 au vizat infracțiuni de corupție, 2 au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu în sumă totală de 228.047,83 lei), 6 au privit infracțiuni de evaziune fiscală și 1 a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune (comisă în dauna a 189 părți vătămate).

Referitor la calitatea persoanelor, între cei 26 inculpați sunt 1 viceprimar, 1 lucrător vamal (șef birou vamal) și 2 polițiști.

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii a fost de 69.883.881 lei și 6.160.883 euro, comparativ cu 10.303.022 lei și 2.502.500 euro, în anul 2011. A fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare a fost stabilită la suma de 18.293.979 lei.


Operativitatea a fost bună, din cele 207 cauze soluționate, în 46 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (39 cauze în anul 2011), iar în 32 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (33 cauze în anul 2011). De asemenea, din cele 263 cauze nesoluționate, în 168 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (153 în anul 2011) și în 49 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (similar anului 2011). Situația acestor indicatori este justificată obiectiv de numărul mare al dosarelor nesoluționate din anii anteriori și complexitatea acestora și de menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou înregistrate, aproape jumătate.


Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât a fost înregistrată 1 infirmare a soluției, pe calea controlului ierarhic și nu există redeschideri ale urmăririi penale, nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror ori achitare. Cauza infirmată se află încă în curs de soluționare. Nu existat situații în care prin soluționarea celor 8 conflicte de competență să se decidă că soluțiile de declinare a competenței dispuse de Serviciul teritorial Constanța au fost greșite.


Prin 5 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 6 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (10 hotărâri de condamnare a 11 inculpați, în anul 2011).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.

Volumul mediu a fost de circa 51 cauze penale soluționate/procuror și de circa 65 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 180 plângeri, cereri ori memorii diverse, precum și 13 plângeri împotriva soluțiilor și 3 plângeri împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Au fost primite în audiență 125 persoane.


În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind înregistrate creșteri la dosarele de soluționat, soluționate, inclusiv soluții pe fond și rechizitorii, fără a fi înregistrate achitări sau restituiri ale cauzei la procuror.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Iași a continuat să înregistreze creșteri reflectate la majoritatea indicatorilor statistici (privind cauzele de soluționat, cauzele soluționate, soluțiile dispuse pe fond).


Cantitativ, au crescut cu 3,54% cauzele de soluționat (263 comparativ cu 254), cu 24,8% cele soluționate (151 comparativ cu 121) și cu 13,76% soluțiile pe fond dispuse (124 față de 109 în anul 2011). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 57,41%. Au rămas nesoluționate 112 cauze, în scădere cu 15,78% (133 cauze în anul 2011).

A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 20 învinuiți și 4 făptuitori (12 învinuiți și 1 făptuitor, în anul 2011).


Prin 17 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 63 inculpați, din care 11 persoane juridice și 5 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2011, au fost emise 17 rechizitorii privind 87 inculpați, din care 23 persoane juridice și 10 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).

Rechizitoriile reprezintă 9,67% din totalul soluțiilor pe fond emise (15,59% în anul 2011).

Se constată că cele 12 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracțiuni fiind emise: 4 rechizitorii având ca obiect fapte de corupție, 7 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 7.079.088,36 lei) și 1 privind infracțiunea de înșelăciune.

De asemenea, prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 63 inculpați trimiși în judecată sunt 1 consilier local, 6 primari și 1 viceprimar comună, 1 secretar primărie comună, 2 avocați, 1 comisar Gardă Financiară, 1 director de la Agenția de Protecție a Mediului și 8 administratori de societăți comerciale.


Referitor la operativitatea în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 151 cauze soluționate în anul 2012, în 74 s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 25 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

La sfârșitul anului 2012 au rămas de soluționat 112 cauze, în scădere cu 15,78 % (133 în 2011), din care 54 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (82 în 2011), iar 24 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (20 în 2011). Evoluția acestor indicatori arată preocuparea pentru soluționarea cauzelor vechi și denotă dinamizarea activității.


Calitatea actelor de urmărire penală rezultă din faptul că nu există soluții de redeschidere a urmăririi penale, iar în 2 cauze s-a dispus infirmarea soluției de către instanța de judecată, ambele fiind încă în lucru la procuror. Conflictul negativ de competență declanșat de serviciul teritorial în 3 cauze a fost soluționat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind competența de soluționare în favoarea altor unități de parchet.

Restituirea definitivă a cauzei la procuror care a privit 1 dosar cu 5 inculpați, se apreciază că nu este imputabilă, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.4.


Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 5 inculpați, din care 3 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 2 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. La acestea se adaugă 1 hotărâre definitivă prin care s-a dispus achitarea a 2 inculpați ca urmare a dezincriminării faptelor și 1 hotărâre definitivă privind 1 inculpat achitat cu aplicarea art. 181 C.pen. (0 achitări în anul 2011). Achitările au fost apreciate ca fiind neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.


Au fost condamnați 20 inculpați, prin 13 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (4 hotărâri definitive de condamnare a 5 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 17,85% din totalul persoanelor judecate definitiv (5 din 28).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 50 cauze soluționate/procuror și de circa 37 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 141 plângeri și au fost primite în audiență 167 de persoane. Au fost formulate 9 plângeri împotriva soluțiilor procurorilor, toate fiind respinse, iar din cele 35 de plângeri formulate împotriva măsurilor și actelor procurorilor, 3 au fost admise.


În concluzie, activitatea a continuat să înregistreze creșteri ale principalilor indicatori statistici, însă se constată vulnerabilități în ceea ce privește eficiența, întrucât deși majoritatea indicatorilor statistici sunt pozitivi, inclusiv cei referitori la atenția acordată soluționării cauzelor vechi, se constată că rechizitoriile reprezintă o pondere de 9,67% din totalul soluțiilor pe fond emise, s-a dispus restituirea unei cauze, iar ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 17,85% din totalul persoanelor judecate definitiv.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial București a manifestat constanță în numărul cauzelor soluționate pe fond, în condițiile în care în ultimele 7 luni a rămas un post de procuror neocupat.


Cantitativ, din cele 752 cauze de soluționat (767 în anul 2011, rezultând o scădere cu 1,95%,), au fost soluționate 424 (435 în anul 2011, adică o scădere cu 2,52%,), din care 295 soluții pe fond (similar anului 2011), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, de 55,84% din totalul celor de soluționat, respectiv 420 din cele 752 (467 din cele 767, în anul 2011). Au rămas de soluționat 328 cauze, cu 1,20% mai puține (332 cauze în anul 2011). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 56,38%. Au rămas nesoluționate 328 cauze, în scădere cu 1,20% (332 cauze în anul 2011).

Au fost aplicate de dispozițiile art. 181 C.pen. față de 7 învinuiți și 4 făptuitori (8 învinuiți în 2011).


Prin 13 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 31 inculpați, din care 4 arestați preventiv (13 rechizitorii privind 50 inculpați, din care 12 arestați preventiv, în anul 2011).

Rechizitoriile reprezintă 4,40% din numărul cauzelor soluționate pe fond (7,79% în 2011).


Cauzele soluționate prin trimitere în judecată au fost variate ca obiect , respectiv 6 rechizitorii privind infracțiuni de corupție, 1 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în cuantum total de 152.208,35 lei), 1 având ca obiect infracțiuni asimilate celor de corupție și 5 privind infracțiuni de evaziune fiscală.

Prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 31 inculpați trimiși în judecată sunt 1 director A.F.P. [63], 1 director D.A.D.R. [64], 1 comisar șef secție penitenciar și 3 lucrători vamali.


Operativitatea a fost bună, din cele 424 cauze soluționate (435 în anul 2011), în 140 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (80 în anul 2011) și în 19 cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale (6 în anul 2011).

Numărul cauzelor nesoluționate este de 328 (332 în anul 2011), din care 134 au depășit 1 an de la prima sesizare (186 în anul 2011) și 19 au depășit 6 luni de la începerea urmăririi penale (15 în anul 2011).

Se constată astfel preocuparea de soluționare a cauzelor vechi.


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât în 5 cauze s-a dispus infirmarea soluției,  din care 3 pe calea controlului ierarhic și 2 de către instanța de judecată (7, din care 3 pe cale ierarhică și 4 de către instanța de judecată, în anul 2011) și există 1 cauză cu redeschiderea urmăririi penale pronunțată de către instanța de judecată care a dispus scoaterea de sub urmărire penală cu înlăturarea sancțiunii administrative aplicate. Dintre cauzele infirmate, în 3 cauze cercetările sunt în curs de soluționare, iar celelalte 2 cauze au fost conexate la un dosar al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție, fiind emis rechizitoriu.

În cursul anului 2012, au fost soluționate 5 conflicte negative de competență declanșate de serviciul teritorial (din 6), în toate procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind competența de soluționare în favoarea altor unități de parchet.

Nu s-a dispus prin hotărâri definitive restituirea cauzei la procuror.


Prin 2 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 3 inculpați, câte 1 în baza art. 10 lit.a), c) și d) C.pr.pen. La aceștia se adaugă 9 inculpați achitați cu aplicarea art. 181 C.pen. prin 2 hotărâri (0 achitări în anul 2011). Achitările au fost apreciate ca fiind neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

Au fost condamnați 57 inculpați, prin 31 hotărâri definitive, care au fost trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (17 hotărâri definitive de condamnare a 24 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 4,34% din totalul persoanelor judecate definitiv (3 din 69).


Activitatea a fost desfășurată, începând din luna iunie, de 7 procurori din cele 8 posturi prevăzute în organigramă (8 în perioada anterioară), din care 2 în cadrul Biroului teritorial Slobozia care au fost ocupate pe întreaga perioadă. Menționăm că 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.

Volumul mediu este de circa 70 cauze penale soluționate/procuror și de circa 54 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 108 plângeri/memorii diverse, 62 plângeri împotriva soluțiilor, din care 3 admise, și 5 plângeri împotriva măsurilor/actelor efectuate de procuror, din care 1 admisă.


În concluzie, activitatea desfășurată a fost în ansamblu eficientă. Se constată, pozitiv, că s-a acordat atenție soluționării cauzelor vechi, soluțiile pe fond dispuse se mențin la nivelul anului 2011, iar ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 4,34% din totalul persoanelor judecate definitiv, în timp ce se înregistrează scăderi la principalii indicatori statistici (cauze de soluționat, cauze soluționate, număr de rechizitorii și inculpați trimiși în judecată).

Se recomandă o analiză mai riguroasă asupra gradului de pericol social al infracțiunilor pentru care se dispune trimiterea în judecată, în raport și de practica instanțelor.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Cluj a manifestat constanță în activitatea desfășurată, indicatorii privind calitatea și eficiența fiind relevanți în acest sens.


Cantitativ, din cele 283 cauze de soluționat (280 în anul 2011, rezultând o creștere cu 1,07%,) au fost soluționate 163 (170 în anul 2011, adică o scădere cu 4,11%,), din care 100 soluții pe fond (112 în anul 2011, rezultând o scădere de 10,71%). Au rămas nesoluționate 120 cauze, comparativ cu 110 în anul 2011.

Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (173 cauze noi din 283 de soluționat), iar cauzele soluționate reprezintă 58% din cauzele de soluționat.

S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 6 făptuitori (2 învinuiți în 2011).


Au fost emise 11 rechizitorii privind 17 inculpați, din care 3 persoane juridice și 4 inculpați în stare de arest  preventiv, precum și 1 inculpat reținut în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, au fost emise 12 rechizitorii privind 23 inculpați, din care 1 persoană juridică și 7 în stare de arest preventiv. Inculpații arestați preventiv reprezintă 28,81% din totalul inculpaților-persoane fizice, trimiși în judecată.


Cauzele finalizate prin rechizitoriu au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 37 infracțiuni, din care 7 de corupție, 1 asimilată infracțiunilor de corupție, 4 în legătură directă cu infracțiunile de corupție și 3 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

Prin prisma obiectului, 6 rechizitorii au privit infracțiuni de corupție (valoarea totală a obiectului infracțiunilor fiind de 137.300 euro și 60.820,88 lei), 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (prejudiciu în sumă de 30.400 euro), 1 rechizitoriu a privit infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciu de 20.145.226 lei, recuperat integral în cursul urmăririi penale) și 2 rechizitorii având ca obiect infracțiunea de înșelăciune. Prejudiciul material total reținut prin rechizitorii a fost în cuantum echivalent a 32.201.176 lei, fiind instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani și bunuri în valoare totală de 12.019.165 lei.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că printre cei 17 inculpați sunt: 1 contabil ADR, 1 ofițer poliție șef birou imigrări, 1 președinte organizație județeană partid politic și 5 asociați/administratori societăți comerciale.


Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 163 cauze soluționate, în 45 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (51 în anul 2011), iar în 6 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (11 în anul 2011).

Din cele 120 cauze nesoluționate (110 în anul 2011), 63 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (61 în anul 2011) și 16 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (similar anului 2011). 

Evoluția acestor indicatori relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase în soluționare.


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției, dispusă de instanța de judecată și nu sunt redeschideri ale urmăririi penale, restituiri ale cauzei la procuror și nici achitări definitive (2 inculpați achitați în anul 2011). După completarea cercetărilor, în cauza infirmată s-a dispus aceeași soluție.

Prin 7 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 30 inculpați trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (9 hotărâri definitive de condamnare a 16 inculpați, în anul 2011).


Activitatea a fost desfășurată, în luna noiembrie, de 4 procurori (5 în restul perioadei) din totalul de 6 posturi prevăzute în organigramă. Menționăm că la Biroul teritorial Baia Mare, unde sunt prevăzute 2 din cele 6 posturi, a funcționat pe parcursul întregului an 1 procuror. De asemenea, 1 procuror din cadrul serviciului teritorial a desfășurat exclusiv activitate judiciară.

Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 30 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 253 plângeri, cereri și memorii diverse, precum și 6 plângeri împotriva soluțiilor și 2 împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Au fost întocmite 404 alte lucrări (situații,  analize, sinteze, studii, rapoarte) și primite în audiență 209 persoane.


În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul rechizitoriilor și al inculpaților trimiși în judecată, precum și de lipsa achitărilor și restituirilor definitive, în timp ce scăderile înregistrate la unii indicatori statistici sunt modice, în condițiile în care serviciul teritorial a continuat să lucreze cu deficit de personal. Se remarcă volumul mare al activității în sectorul judiciar, fiind serviciul teritorial cu cele mai multe participări în ședințele de judecată.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Craiova a înregistrat creșteri în activitate la majoritatea indicatorilor statistici, în condițiile în care anterior fuseseră înregistrate scăderi.


Cantitativ, a crescut cu 27,29% numărul cauzelor de soluționat (485 față de 381 în 2011), cu 21,49% cauzele soluționate (260 față de 214 în 2011), cu 24,35% al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (194 față de 156 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 225 cauze (167 în anul 2011), situație explicabilă prin ponderea importantă, de 65,56%, a cauzelor nou intrate (318 cauze noi din 485 de soluționat).

Față de 12 învinuiți și 2 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (18 învinuiți în anul 2011).


A crescut numărul actelor de inculpare, cele 9 rechizitorii privind 23 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2011, prin 8 rechizitorii au fost trimiși în judecată 19 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv.

Rechizitoriile reprezintă 4,63% din soluțiile pe fond emise (față de 5,12% în anul 2011).


Cele 8 rechizitorii au privit săvârșirea a 52 infracțiuni, iar prin prisma obiectului acestora, un număr de 4 au privit infracțiuni de corupție, 2 au avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției și 3 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în sumă de 1.197.962,67 lei).

Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 23 inculpați sunt 3 primari comună, 1 consilier local, 2 secretari de primărie, 2 avocați, 1 grefier, 2 comisari Gardă Financiară, 1 inspector D.S.P.[65] și 1 consilier juridic din Prefectură.


Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, având în vedere că, din cele 260 cauze soluționate, în 35 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (28 în anul 2011), iar în 6 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 în anul 2011).

Din cele 225 cauze nesoluționate, 96 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (74 în anul 2011), iar 11 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (8 în anul 2011). Pe fondul creșterii cauzelor soluționate, evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv de ponderea importantă (65,56%) a cauzelor nou intrate (318 cauze noi din 485 de soluționat).


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât s-a înregistrat 1 infirmare a soluției dispusă de instanța de judecată, 1 redeschidere a urmăririi penale dispusă pe calea controlului ierarhic și nu există restituiri ale cauzei la procuror (3 infirmări ale soluției în anul 2011). Cele 2 cauze infirmate/redeschise sunt în curs de soluționare.

Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., soluții apreciate ca fiind neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3

Au fost condamnați 9 inculpați, prin 5 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (6 hotărâri definitive de condamnare a 11 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor este de 18,18% din totalul persoanelor judecate definitiv (2 din 11).


Activitatea a fost desfășurată, în medie, cu cele 6 posturi de procuror ocupate. Menționăm că la Biroul teritorial Târgu Jiu, unde sunt prevăzute 2 din cele 6 posturi, s-a înregistrat o fluctuație de personal, în lunile ianuarie și iulie fiind ocupat numai 1 post de procuror. Totodată, 1 procuror din cadrul serviciului a desfășurat exclusiv activitate judiciară.

Volumul mediu a fost de circa 52 cauze penale soluționate/procuror și de circa 45 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 392 plângeri/memorii diverse, 26 plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise în parte și 1 împotriva actelor efectuate de procuror respinsă. Au fost primite în audiență 303 persoane.


În concluzie, activitatea desfășurată a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici.  Rămâne unul dintre serviciile teritoriale care înregistrează anual un număr mare de cauze noi, dar a și soluționat un număr mai mare de cauze, inclusiv pe fond și a emis mai multe acte de inculpare.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Alba-Iulia a desfășurat o activitate în parametrii asemănători anului precedent, cu fluctuații nesemnificative referitoare la cauzele de soluționat/soluționate și o creștere a numărului de rechizitorii.


Cantitativ, din cele 277 cauze de soluționat (283 în anul 2011, rezultând o scădere cu 2,12%,) au fost soluționate 241 (252 în anul 2011, adică o scădere cu 4,36%,), din care 190 soluții pe fond (201 în anul 2011, rezultând o scădere de 5,47%), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv 246 din cele 277 (245 din cele 283, în anul 2011). Au rămas nesoluționate 36 cauze, comparativ cu 31 în anul 2011.

S-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. față de 5 învinuiți (1 învinuit în 2011).


Prin 18 rechizitorii au fost trimiși în judecată 29 inculpați din care 6 arestați preventiv (4 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2011 au fost emise 12 rechizitorii privind 38 inculpați din care 7 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest).

Rechizitoriile reprezintă 9,47% din totalul soluțiilor pe fond (5,97% în anul 2011).


Cele 18 rechizitorii au fost variate ca obiect, dintre acestea 7 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 3 au privit infracțiuni asimilate corupției, 1 a avut ca obiect infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, 3 referitoare la infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu total de 11.368.552,68 lei), 3 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și 1 a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune. Prin rechizitorii s-a reținut un produs infracțional total de 120.993.192 lei, sumă care include prejudicii și valoarea obicetului infracțiunilor de corupție. În vederea recuperării acestora au fost liuate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 115.976.711 lei.

Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, între cei 29 inculpați sunt 2 viceprimari municipiu, 2 consilieri județeni, 1 avocat, 5 polițiști (din care 2 cu funcții de conducere), 1 director D.S.V.S.A.[66], 1 inspector D.G.F.P. [67], 1 inspector I.T.R.S.V. [68] și 6 administratori de societăți comerciale.


Operativitatea a fost bună, din cele 241 cauze soluționate, în 17 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (13 cauze în anul 2011), iar în 10 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 cauze în anul 2011). De asemenea, din cele 36 cauze nesoluționate, în 8 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (5 în anul 2011) și în 6 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (similar anului 2011).


Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, se constată că au fost dispuse 4 infirmări ale soluțiilor, 2 pe calea controlului ierarhic și 2 dispuse de către instanța de judecată (3 în anul 2011), precum și 2 redeschideri ale urmăririi penale de către procurorul ierarhic (similar anului 2011). În cele 2 cauze în care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, precum și în 2 cauze în care s-a dispus infirmarea, după completarea cercetărilor s-a dispus aceeași soluție. Celelalte 2 cauze infirmate sunt în curs de soluționare.

Restituirea definitivă a cauzei la procuror care a privit 1 dosar cu 7 inculpați, se apreciază că nu este imputabilă procurorului, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.4.


Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 20 inculpați, din care 1 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 19 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. (3 inculpați în anul 2011). A fost apreciată ca imputabilă procurorului trimiterea în judecată dispusă într-o cauză în care a fost achitat 1 inculpat, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3. La acestea se adaugă 2 hotărâri definitive prin care s-a dispus achitarea a 5 inculpați cu aplicarea art. 181 C.pen. (7 în anul 2011).

Au fost condamnați 21 inculpați, prin 11 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (11 hotărâri definitive de condamnare a 18 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 43,47% din totalul persoanelor judecate definitiv (20 din 46).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat exclusiv activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 80 cauze penale soluționate/procuror și de circa 12 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 234 plângeri/cereri diverse, 21 de plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise și 3 plângeri împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Au fost primite în audiență 107 persoane.


În concluzie, activitatea a fost bună, existând o preocupare pentru buna gestionare a cauzelor aflate în lucru și pentru creșterea numărului cauzelor finalizate cu rechizitoriu. Având în vedere practica instanțelor de a dispune soluții de achitare cu aplicarea dispozițiilor art. 181 C.pen. pentru un anumit gen de fapte, se recomandă o analiză mult mai temeinică a gradului de pericol social al infracțiunilor deduse judecății.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a continuat să înregistreze creșteri la majoritatea indicatorilor statistici privind cauzele de soluționat, cele soluționate, inclusiv soluții pe fond dispuse, numărul rechizitoriilor și al inculpaților trimiși în judecată.


Cantitativ, a crescut semnificativ, cu 40,64%, numărul cauzelor de soluționat (218 față de 155 în anul 2011) și cu 54,28% numărul celor soluționate (108 față de 70 în anul 2011) și cu 44,89% al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (71 față de 49 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 110 cauze (85 în anul 2011),  care se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi, reprezentând 61% din cele de soluționat (133 din 218 cauze de soluționat, comparativ cu 103 din 155 în anul 2011).

Față de 8 învinuiți și 9 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (7 făptuitori în anul 2011).


A crescut numărul actelor de inculpare, prin 10 rechizitorii fiind dispusă trimiterea în judecată a 20 inculpați, din care 1 persoană juridică. Comparativ, în anul 2011, au fost emise 10 rechizitorii privind 17 inculpați, din care 4 persoane juridice și 3 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest).


Din cele 11 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 5 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție și 6 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene (reținându-se un prejudiciu total de 602.130,46 lei).

Prin prisma calității inculpaților, între cei 20 inculpați trimiși în judecată sunt 1 primar comună,  3 viceprimari (1 viceprimar municipiu și 2 viceprimari de comună), 5 consilieri locali, 1 secretar primărie municipiu, 1 polițist, 1 prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, 1 director sucursală de la o societate națională și 1 șef serviciu din minister.


Referitor la operativitatea cauzelor soluționate, se constată că din cele 108 cauze soluționate, în 26 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (15 în anul 2011), iar în 5 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3 în anul 2011).

Din cele 110 cauze nesoluționate, în 39 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (30 în anul 2011), iar în 4 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (5 în anul 2010). Evoluția acestor indicatori relevă preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi, în condițiile în care ponderea cauzelor nou intrate este importantă (61%).


Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că există 1 infirmare a soluției, urmare admiterii de către instanță a plângerii în procedura reglementată de art. 2781 C.pr.pen. și nu  sunt redeschideri ale urmăririi penale sau restituiri ale cauzei la procuror prin hotărâri definitive (2 infirmări și 1 redeschidere în anul 2011). Cauza infirmată se află în curs de soluționare.

Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 7 inculpați, din care 1 în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 6 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. (0 inculpați în anul 2011). A fost apreciată ca imputabilă procurorului trimiterea în judecată dispusă într-o cauză în care au fost achitați 3 inculpați, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

Au fost condamnați 14 inculpați prin 12 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (4 hotărâri definitive de condamnare a 6 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor este de 33,33% din totalul persoanelor judecate definitiv (7 din 21).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 a desfășurat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 36 cauze penale soluționate/procuror și de circa 36 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 106 plângeri/cereri diverse, 100 alte lucrări (analize, sinteze, comisii rogatorii, solicitări de la diverse instituții), precum și 5 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au fost primite în audiență 120 persoane.


În concluzie, activitatea a fost îmbunătățită față de perioada precedentă, existând preocupare pentru creșterea eficienței și celerității activității de urmărire penală. Se observă o creștere a numărului cauzelor de soluționat, al celor soluționate, inclusiv pe fond, a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Galați a desfășurat o activitate bună, iar ponderea importantă a cauzelor noi (273 din 496 de soluționat) justifică majorarea numărului cauzelor nesoluționate.

Cantitativ, a crescut cu 22,78% numărul cauzelor de soluționat (609 față de 496 în anul 2011), cu 0,84% numărul cauzelor soluționate (238 față de 236 în anul 2011) și a scăzut cu 14,19% numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (139 față de 162 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 371 cauze, în creștere cu 42,69% (260 cauze în anul 2011). Se remarcă însă ponderea importantă, de 57,30%, a cauzelor nou intrate din totalul celor de soluționat (349 din 609).

A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 181 C.pen., față de 4 învinuiți și 3 făptuitori (6 învinuiți și 2 făptuitori, în anul 2011).


Prin 12 rechizitorii privind 25 inculpați, din care 4 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest) și 1 reținut în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată 59 inculpați, din care 6 persoane juridice și 7 arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest). De asemenea, față de 5 inculpați a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara în cursul urmăririi penale (4 în anul 2011) și față de 5 inculpați această măsură a fost luată în cursul judecății (4 în anul 2011).

Rechizitoriile reprezintă 8,63% din soluțiile pe fond emise (9,25%, în anul 2011).

Instanțele au fost sesizate cu săvârșirea a 47 infracțiuni, iar din cele 12 rechizitorii, 8 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 223.771 lei), 1 rechizitoriu a avut ca obiect  tentativă la infracțiunea de evaziune fiscală și 1 rechizitoriu a privit infracțiuni de corupție realizate în domeniul achizițiilor publice și în mediul de afaceri privat.


Prin prisma calității persoanelor, între cei 25 inculpați trimiși în judecată sunt 1 prim-procuror, 5 polițiști (1 șef poliție rurală, 2 ofițeri și 2 agenți), 1 avocat, 1 director al Direcției județene pentru Tineret, 1 funcționar APIA, 2 profesori (1 inspector școlar și 1 director adjunct de liceu), 1 căpitan de port și 10 oameni de afaceri.

În ceea ce privește produsul infracțional, prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciul total de 737.390 lei (394.109 lei-fonduri publice și 343.281 lei-fonduri private) și o valoare a obiectului infracțiunii de corupție efectiv dat ori primit în sumă totală de 309.927 lei. Ca atare, valoarea totală a produsului infracțional se ridică la suma de 1.047.318 lei. Produsul infracțional recuperat a fost în sumă totală de 51.773 lei. Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse s-a ridicat la suma de 995.545 lei, iar valoarea totală a bunurilor efectiv sechestrate a fost în sumă de 681.746 lei.


Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună , din cele 238 cauze soluționate, în 24 a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării și în 4 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Din cele 371 cauze rămase nesoluționate (260 în 2011), 173 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (115 în 2011), dar nicio cauză mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1 în anul 2011). Evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv de continua creștere a ponderii importante a cauzelor nou intrate, 349 din 609 cauze de soluționat (273 cauze noi din 496 cauze de soluționat în 2011).


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției dispusă de instanța de judecată și nu s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive (similar anului 2011). După efectuarea urmăririi penale în cauza infirmată a fost emis rechizitoriu. 

Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați, în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen.

A fost apreciată ca imputabilă procurorului trimiterea în judecată dispusă într-o cauză în care a fost achitat 1 inculpat, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

Au fost condamnați 23 inculpați, prin 12 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (13 hotărâri definitive de condamnare a 20 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor este de 14,81% din totalul persoanelor judecate definitiv (4 din 27).


Activitatea a fost desfășurată, de 4 procurori din cele 5 posturi prevăzute și ocupate, din care 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară, iar datorită suprapunerii termenelor acordate de instanțe au participat la activitatea judiciară și alți procurori. Volumul mediu a fost de circa 79 cauze penale soluționate/procuror și de circa 123 cauze rămase în lucru/procuror (având în vedere cei 3 procurori care au desfășurat activitate de urmărire penală).

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 222 plângeri și au fost primite în audiență 204 persoane. Totodată, au fost soluționate alte 40 lucrări diverse, precum și 16 plângeri împotriva soluțiilor și 4 împotriva măsurilor/actelor efectuate de procuror, din care 1 admisă (privind un act efectuat de procuror).


În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună, fiind în continuare înregistrate creșteri la indicatorii statistici privind cauzele de soluționat și soluționate, cu menținerea unei ponderi importante, de 57,30%, a cauzelor nou intrate și finalizarea prin rechizitoriu a unui număr relativ ridicat de cauze.

Având în vedere că două dintre cauzele în care instanța a pronunțat achitarea inculpaților aveau ca obiect fraudarea fondurilor europene, se recomandă o reevaluare a modului de investigare a acestui tip de infracțiuni, ținându-se cont și de practica instanțelor.


Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Bacău a înregistrat creșteri în activitate la majoritatea indicatorilor statistici, așa cum rezultă din datele relevate de principalii indicatori statistici privind cauzele de soluționat, soluționate, rechizitoriile întocmite și numărul de inculpați trimiși în judecată.


Cantitativ, a crescut cu 36% numărul cauzelor de soluționat (249 față de 183 în 2011),  cu 24,77% a celor soluționate (136 comparativ cu 109 în 2011) și menținerea la același nivel a soluțiilor pe fond emise (88 față de 86 în anul 2011). Se constată menținerea ponderii importante a cauzelor nou intrate, respectiv 175 din 249 de soluționat (119 din 183 de soluționat în 2011), astfel încât au rămas nesoluționate 113 cauze (74 în anul 2011). Față de 4 învinuiți și 3 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (0 în anul 2011).


Prin 10 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 27 inculpați, din care 3 persoane juridice, dar fără arestați preventiv. Comparativ, în anul 2011, cele 6 rechizitorii au privit 26 inculpați, din care 5 în stare de arestat preventiv.

Rechizitoriile reprezintă 11,36% din cauzele pe fond soluționate (8,33% în anul 2011), dar acest indicator nu este relevant, întrucât atât soluțiile pe fond emise, cât și numărul inculpaților trimiși în judecată se situează la un nivel similar anului precedent.

Prin prisma obiectului rechizitoriilor, se constată că 4 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 3 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în sumă de 2.125.908,54 lei), 2 au avut ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu și 1 a privit infracțiunea de evaziune fiscală.

În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 27 inculpați sunt 2 polițiști, 2 directori A.D.R. [69], 1 șef birou A.D.R., 3 persoane juridice și 1 director comercial CET.


Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 136 cauze soluționate, un număr de 60 au depășit termenul de 1 an de la data sesizării organelor judiciare (12 în anul 2011), 12 au fost soluționate în peste 6 luni de la începerea urmăriri penale (5 în anul 2011).

Din cele 113 cauze nesoluționate, 53 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (35 în anul 2011), din care 28 fiind primite de la alte parchete cu termenul deja depășit (9 în anul 2011). Totodată, 13 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (12 în anul 2011). Evoluția acestor indicatori se datorează, în principal, creșterii numărului cauzelor de soluționat cu 66 dosare, lipsei unui procuror în prima parte a anului, cât și complexității cauzelor de soluționat având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, asimilate infracțiunilor de corupție și împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, cauze în care este implicat un mare număr de persoane în calitate de participanți la comiterea faptelor penale, de persoane sau părți vătămate ori civile și de martori. 


Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât s-au dispus 3 infirmări ale soluției, din care 2 pe calea controlului ierarhic (din care 1 a privit numai încadrarea juridică) și 1 dispusă de instanța de judecată pe cale ierarhică, și nu există cazuri de redeschidere a urmăririi penale,achitări sau restituiri ale cauzei la procuror dispuse prin hotărâre definitivă. Cele 2 cauze infirmate sunt în curs de soluționare,

Prin 10 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 57 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (9 hotărâri de condamnare a 17 inculpați, în anul 2011).


Activitatea a fost desfășurată, începând din luna iunie, cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate (3 în perioada anterioară), din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.

Volumul mediu a fost de circa 45 cauze penale soluționate/procuror și de circa 37 cauze rămase în lucru/procuror. De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 204 plângeri/memorii diverse și primite în audiență 212 persoane. Au fost soluționate 15 plângeri împotriva soluțiilor și 1 împotriva actelor și măsurilor procurorului, toate respinse.


În concluzie, activitatea a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici , activitatea a fost mai dinamică, pe fondul ponderii importante a cauzelor nou intrate, iar actele de inculpare s-au situat la nivel similar anului precedent.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Timișoara a desfășurat activitatea în parametrii asemănători anului precedent, menținând numărul de rechizitorii și de inculpați arestați și numărul cauzelor nesoluționate, diminuând însă numărul soluțiilor pe fond dispuse.


Cantitativ, din 336 cauze de soluționat (314 în anul 2011, reprezentând o creștere cu 7%) au fost soluționate soluționate 145 (146 în anul 2011), din care 71 soluții dispuse pe fondul cauzei (107 în anul 2011, rezultând o scădere cu 33,64%). Au rămas nesoluționate 191 cauze (168 în anul 2011), reprezentând o creștere cu 13,6%, rezultat al faptului că numărul cauzelor soluționate s-a menținut la nivelul anului precedent dar volumul de activitate a crescut.

Față de 22 învinuiți și 3 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (7 învinuiți în anul 2011).


Prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 22 inculpați din care 8 trimiși în judecată în stare de arest preventiv. Sensibil egal, în anul 2011, prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 28 inculpați, din care 8 arestați preventiv (7 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).

Rechizitoriile reprezintă 12,67% din cauzele soluționate pe fond (8,41% în anul 2011), însă acest indicator nu este deosebit de relevant în condițiile scăderii numărului soluțiilor dispuse pe fond.


Se constată, prin prisma obiectului, că din cele 9 rechizitorii, sunt 4 privind fapte de corupție, 1 are ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 1 referitor la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în cuantum de 319.696 lei) și 3 au ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.

Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 22 inculpați sunt 2 primari (1 primar oraș și 1 primar comună), 2 consilieri de primărie, 1 avocat, 1 lucrător vamal, 1 inspector fiscal D.G.F.P. [70] (director executiv adjunct), 2 directori din alte instituții publice (1 de la A.P.I.A. [71] și 1 de la Direcția de Patrimoniu din primărie).

A fost reținut prin rechizitorii un prejudiciu total de 43.577.050 lei, pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 16.427.552 lei.


Operativitatea desfășurării activității se relevă prin faptul că din 145 cauze soluționate, 53 au depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (70 în anul 2011), iar 4 au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (10 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 120 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (93 în anul 2011), precum și 23 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (19 în anul 2011).


Calitatea activității de urmărire penală a fost bună, întrucât nu s-a dispus infirmarea soluțiilor, redeschiderea urmăririi penale și nici achitarea ori restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive (1 infirmare a soluției în anul 2011).

Prin 11 hotărâri definitive au fost condamnați 191 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (8 hotărâri de condamnare a 15 inculpați, în anul 2011).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat activitate preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 48 cauze penale soluționate/procuror și de circa 63 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 241 plângeri/memorii diverse, precum și 16 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au fost primite în audiență 121 persoane.


În concluzie, s-a menținut activitatea în parametrii anului precedent, prin prisma numărului dosarelor soluționate, al rechizitoriilor emise și al inculpaților arestați preventiv.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciului teritorial Brașov a desfășurat o activitatea bună, însă mai puțin eficientă ca în anul precedent, întrucât deși la majoritatea indicatorilor statistici se observă creșteri modice, a scăzut numărul actelor de inculpare și a crescut numărul cauzelor vechi nesoluționate.


Cantitativ, au crescut cu 5,34% cauzele de soluționat (217 comparativ cu 206), cu 5,48% cauzele soluționate (77 comparativ cu 73) și cu 8,06% soluțiile pe fond emise (67 față de 62). Au rămas nesoluționate 140 cauze, comparativ cu 133 în anul 2011. Dispozițiile art. 181 C.pen. nu au fost aplicate față de nicio persoană (4 învinuiți în 2011).


Prin 7 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 2 reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, au fost emise 11 rechizitorii privind 16 inculpați, din care 2 în stare de arest preventiv. Indicatorul privind ponderea rechizitoriilor din soluțiile dispuse pe fondul cauzei nu este relevant, având în vedere numărul mic al acestora. De altfel, este și serviciul teritorial care a dispus trimiterea în judecată a celui mai mic număr de inculpați (11 comparativ cu minim 17).

Rechizitorile au vizat săvârșirea a 24 infracțiuni (33 infracțiuni în anul 2011), iar prin prisma obiectului, 2 rechizitorii au avut ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu privește infracțiuni asimilate celor de corupție, 3 rechizitorii au ca obiect fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 7.511.848,19 lei) și 1 rechizitoriu privește infracțiunea de evaziune fiscală. Referitor la calitatea inculpaților trimiși în judecată, menționăm că printre cei 11 de inculpați sunt 1 primar de municipiu, 1 polițist, 1 comisar Gardă Financiară și 1 consilier A.P.I.A.[72]


Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ bună, din cele 77 cauze soluționate, în 19 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (15 în anul 2011), iar în 9 cauze cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale (15 în anul 2011).

Se constată că numărul cauzelor nesoluționate mai vechi de 1 an de la prima sesizare a continuat să crească la 102 cauze (82 în anul 2011), dar se menține la același nivel numărul cauzelor nesoluționate mai vechi de6 luni de la începerea urmăririi penale, respectiv 8 cauze.


Calitatea activității de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției dispusă din oficiu și nu s-au înregistrat redeschideri ale urmăririi penale, nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror ori de achitare a inculpaților (similar anului 2011). În cauza infirmată, după completarea cercetărilor, a fost dispusă aceeași soluție.

Prin 13 hotărâri definitive au fost condamnați 18 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (2 hotărâri de condamnare a 2 inculpați, în anul 2011).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate. Activitatea judiciară a fost desfășurată preponderent de 1 procuror, însă și ceilalți 3 procurori au  participat la ședințele de judecată ca urmare a suprapunerii termenelor de judecată și a numărului cauzelor strămutate (2).

Volumul mediu a fost de circa 25 cauze penale soluționate/procuror și de circa 46 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 57 plângeri/cereri diverse, 114 alte lucrări, precum și 13 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse.


În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună. Se înregistrează creșteri, însă modice, la majoritatea indicatorilor statistici și nu există soluții definitive de achitare sau restituire a cauzei la procuror, însă a scăzut în eficiență față de anul 2011, fiind serviciul teritorial cu numărul cel mai mic de acte de inculpare (rechizitorii și inculpați trimiși în judecată) și continuă să se observe creșterea numărului cauzelor vechi nesoluționate.

Se recomandă o dinamizare a activității de urmărire penală, luarea de măsuri concrete pentru diminuarea stocului de dosare vechi, precum și orientarea activităților investigative spre cauze mai complexe.

Cauze soluționate prin rechizitoriu sun prezentate în Anexa nr.1.


- Serviciul teritorial Suceava a desfășurat o activitate cu o ușoară îmbunătățire sub aspectul eficienței, respectiv al numărului actelor de inculpare, dar a înregistrat scăderi la ceilalți indicatori.

Cantitativ, din 179 cauze de soluționat (181 în 2011, rezultând o scădere cu 1,1%), au fost soluționate 78 (102 în anul 2011, semnificând o scădere cu 23,52%), din care 55 soluționate pe fond (85 în anul 2011, rezultând o scădere cu 35,29%). Ca urmare, numărul cauzelor nesoluționate a crescut cu 27,84% (101 față de 79 în anul 2011).

Față de 1 învinuit s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (2 învinuiți în anul 2011).


Au fost emise 7 rechizitorii privind 51 inculpați, din care niciunul arestat  preventiv . Comparativ, în anul 2011, prin 6 rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 10 inculpați, din care 1 inculpat arestat preventiv trimis în judecată în stare de libertate.

Rechizitoriile reprezintă 12,72% din totalul cauzelor soluționate pe fond (7,05% în anul 2011), însă acest indicator este irelevant având în vedere numărul foarte mic de dosare soluționate pe fond 55 (cel mai mic dintre toate structurile).

Cele 7 rechizitorii privesc săvârșirea a 112 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, 1 rechizitoriu se referă la infracțiuni asimilate celor de corupție, 4 au ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu de 7.267.775,37 lei), 1 rechizitoriu privește infracțiunea de înșelăciune și 1 rechizitoriu are ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 51 inculpați sunt 1 primar oraș, 1 avocat, 7 polițiști, 2 secretari primărie și 11 lucrători vamali.

Prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciu în cuantum total de 10.435.100 euro și 15.134.387 lei. Au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 51.729.315 lei.


Operativitatea soluționării cauzelor este relevată de faptul că din cele 102 cauze soluționate, în 59 a fost depășit termenul de 1 an de la sesizare, iar 2 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

A scăzut numărul cauzelor rămase nesoluționate la 79 (de la 105 în anul 2010), din care 40 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (54 în anul 2010), respectiv 3 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1 în anul 2010).


Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin hotărâre definitivă.

Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 1 inculpat, în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. (similar anului 2011), soluție apreciată ca fiind imputabilă procurorului, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

Au fost condamnați 4 inculpați prin 3 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (4 hotărâri definitive de condamnare a 6 inculpați, în anul 2011).

Rezultă că ponderea achitărilor este de 20% din totalul persoanelor judecate definitiv (2 din 5).


Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 a desfășurat exclusiv activitate judiciară. Menționăm că s-a produs o fluctuație de personal, în luna august, prin plecarea unui procuror, dar și ocuparea imediată a postului vacantat.

Volumul mediu a fost de circa 26 cauze penale soluționate/procuror și de circa 33 cauze rămase în lucru/procuror.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 132 plângeri/memorii diverse, precum și 5 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au fost primite în audiență 53 persoane.


În concluzie, activitatea se situează la parametri medii ai structurilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, numai în ceea ce privește numărul actelor de inculpare, în timp ce majoritatea indicatorilor au înregistrat scăderi.

Se recomandă luarea de măsuri concrete pentru eficientizarea activității serviciului și mai multă preocupare în inițierea de investigații privind fapte de corupție de mai mare anvergură.


Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.



2.6.Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene


Combaterea formelor de criminalitate în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a reprezentat un domeniul de interes în activitatea de cercetare penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2012, consolidându-se rezultate pozitive obținute în anii precedenți.

Strategia națională anticorupție pe perioada 2012 – 2015 [73] include ca și obiectiv specific „Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4)” și în contextul în care protejarea banilor contribuabililor europeni a fost reafirmată ca una dintre prioritățile Uniunii Europene, ce a adoptat măsuri cu caracter permanent în acest sens [74] .


Direcția Națională Anticorupție are competența exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare , indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.


Având în vedere competența exclusivă, în cadrul Secției de combatere a corupției este organizat Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o complexitate deosebită și, totodată, are atribuții de monitorizare a activității desfășurate pe acest segment de secțiile ori serviciile teritoriale ale direcției [75] , sens în care, periodic, realizează analize/informări privind rezultatele obținute și comunică astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (DLAF) și Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene (OLAF). Serviciul a instrumentat nu doar cauze privind fraudarea fondurilor europene, ci și alte cauze complexe referitoare la infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, activitatea fiind desfășurată de 2 procurori, întrucât 1 procuror este detașat la Departamentul pentru Luptă Antifraudă. 


Pe parcursul anului 2012, atât la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cât și la sediul altor autorități judiciare din statele membre ale U.E., au fost organizate întâlniri de lucru cu investigatori ai Oficiului European de Luptă Antifraudă, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale în care activitatea infracțională implică un caracter transfrontalier, precum și pentru identificarea unor modalități concrete de îmbunătățire a cooperării între aceste două entități. În acest context, s-a solicitat sprijin pentru stabilirea unor contacte externe cu instituții din cadrul Comisiei Europene și autorității judiciare din statele membre ale U.E., în scopul obținerii de date și informații privind suspiciunile de fraudă și contractele de asistență financiară supuse verificărilor.

S-a colaborat eficient și cu instituțiile naționale cu atribuții în domeniu pentru soluționarea cu operativitate a acestor cauze penale, în special cu Departamentul pentru Luptă Antifraudă (din cadrul Guvernului României). 


În domeniul combaterii activităților de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Uniunii Europene, în anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat 812 cauze (714 în 2011), dintre care 375 cauze nou înregistrate (363 în 2011), fiind soluționate 386 cauze (276 în anul 2011), din care 346 soluții pe fond (231 în anul 2011), reprezentând 42,61% din cauzele de soluționat (32,35% în anul 2011). Din cele 427 cauze nesoluționate, în 21 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, reprezentând 4,91%.


A continuat să crească numărul actelor de inculpare, 54 rechizitorii privind 124 inculpați, din care 12 persoane juridice și 1 inculpat arestat. Comparativ, în anul 2011 au fost întocmite 45 rechizitorii privind 95 de inculpați. Rechizitoriile reprezintă 15,6% din cauzele soluționate pe fond. S-a dispus aplicarea prevederilor art. 181 C.pen. în 5 cauze, scoaterea de sub urmărire penală în 12 cauze și neînceperea urmăririi penale în 274 cauze.

Prejudiciul total adus bugetului general al Uniunii Europene, reținut în cele 50 rechizitorii care privesc fapte consumate de fraudă este în cuantum de 47.194.652,55 lei și 5.354.417,27 euro, iar cel produs bugetului național în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene este în cuantum de 6.642.319,54  lei și 3.280.850,78 euro. Menționăm că, în vederea recuperării prejudiciului, au fost dispuse măsuri asigurătorii în 49 din cele 50 cauze.


Fondurile europene prejudiciate au fost acordate în cadrul unor finanțări provenite din Fondul European de Garantare în Agricultură în 26 de cauze (din care: sprijin suprafețe agricole 24 cauze, instalare tineri fermieri 1 cauză, înființare rețea alimentare apă 1 cauză), din fonduri SAPARD în 9 cauze (din care, în ceea ce privește finanțări având ca obiect activități de procesare a cărnii 8 cauze și dezvoltare infrastructură rurală 1 cauză), din fonduri PHARE în 9 cauze (din care, finanțări pentru suport proiecte turism 4 cauze, susținere reformă în sistem judiciar 1 cauză, susținere ocupare forță de muncă 1 cauză, dezvoltare mediu de afaceri 1 cauză, dezvoltare resurse umane 1 cauză și sprijin implementare directive UE 1 cauză), din Fonduri Structurale - Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în 5 cauze privind finanțări pentru calificare/instruire șomeri, din Fondul European de Dezvoltare Regională în 2 cauze (din care finanțări pentru modernizare infrastructură turism 1 cauză și pentru dezvoltare mediu de afaceri 1 cauză) și din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală în 3 cauze (din care, finanțări pentru sprijin microîntreprinderi 1 cauză, finanțări având ca obiect activități de procesare a cărnii 1 cauză și de creștere a competitivității agricole 1 cauză).

Investigațiile au avut o abordare complexă sub aspectul identificării și a altor forme de activitate infracțională (înșelăciune, conflict de interese), asociate infracționalității în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene, dar și a probării activităților ilicite de asigurare a produsului infracțional, prin mecanisme specifice spălării de bani, fapte cu privire la care s-au formulat acuzații penale, alături de cele privind inculparea pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene.


Cercetările penale finalizate cu rechizitorii s-au întocmit în baza sesizărilor formulate de către DLAF în 15 cauze privind 28 inculpați (9 cauze privind 15 inculpați, în 2011), de către OLAF în 3 cauze privind 8 inculpați, de persoane fizice și juridice în 12 cauze, ca urmare a unor sesizări din oficiu în 7 cauze, disjungeri din alte cauze în 13 situații și sesizări ale organismelor care gestionează fondurile europene nerambursabile în 4 cazuri (1 APIA [76] , 2 POSDRU [77] și 1 Ministerul Dezvoltării).

Rezultă că 33,33% din rechizitorii au fost întocmite în dosare având la bază sesizări ale DLAF și OLAF (18 rechizitorii din 54, comparativ cu 9 din totalul de 45, reprezentând 20%, în anul 2011).

La nivelul structurii centrale a direcției, în materia fraudării fondurilor europene, Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a întocmit 8 rechizitorii privind 18 inculpați, din care 1 arestat preventiv, reținându-se un prejudiciu total în sumă de 250.259,92 lei și 8.571.312,05 euro, din care prejudiciul cauzat bugetului european în cuantum de 2.450.017,12 lei și 5.306.450,27 euro. Comparativ, în anul 2011, acest serviciu a emis 2 rechizitorii privind 3 inculpați, cu un prejudiciu total de 713.642,70 lei și 153.970 euro. Totodată, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție a întocmit în materia fraudării fondurilor europene un număr de 2 rechizitorii privind 3 inculpați, fiind reținut un prejudiciu de 6.926.330,01 lei, din care prejudiciul cauzat bugetului european în cuantum de 5.619.678,19 lei.


În materia fraudării fondurilor europene, Structurile teritoriale ale direcției au întocmit un număr de 44 rechizitorii privind 103 inculpați , din care 12 persoane juridice, comparativ cu 42 rechizitorii privind 90 inculpați în anul 2011. Prejudiciul total reținut prin actele de inculpare a fost în cuantum de  44.408.047,16 lei și 63.956 euro, din care prejudiciul cauzat bugetului european în sumă de 39.124.957,24 lei și 47.967 euro (comparativ cu 15.420.333,76 lei și 1.053.253,88 euro, în anul 2011).

Concret, 14 dintre serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum urmează: 7 rechizitorii-Iași (privind 34 inculpați, din care 5 persoane juridice), 6 rechizitorii-Tîrgu Mureș (7 inculpați, din care 1 persoană juridică), 5 rechizitorii-Ploiești (16 inculpați, din care 3 persoane juridice), 4 rechizitorii-Suceava (9 inculpați), câte 3 rechizitorii-Bacău (11 inculpați, din care 2 persoane juridice), Craiova (6 inculpați), Alba-Iulia (5 inculpați) și Brașov (3 inculpați), câte 2 rechizitorii-Cluj (3 inculpați, din care 1 persoană juridică), Galați (3 inculpați), Constanța (2 inculpați) și Pitești (2 inculpați) și câte 1 rechizitoriu-București (1 inculpat) și Timișoara (1 inculpat).


Prin prisma finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor europene, în anul 2012 prin 34 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 50 inculpați, din care 7 execută în regim de detenție, iar pentru 43 este suspendată executarea (18 suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, 25 suspendare condiționată). Comparativ, în anul 2011, prin 31 hotărâri definitive au fost condamnați 54 inculpați, din care 16 cu executare în regim de detenție și 38 pentru care s-a dispus suspendarea executării (20 sub supraveghere și 18 condiționat).

Dintre cei 50 condamnați, față de 36 au fost aplicate circumstanțe atenuante (36 din 54, în anul 2011). Totodată, 6 condamnați au beneficiat de prevederile art. 3201 C.pr.pen. (3 în anul 2011) privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, ca urmare a recunoașterii vinovăției.

Au fost aplicate pedepse de maxim 1 an față de 9 inculpați (10 în anul 2011), de cel mult 2 ani  față de 18 inculpați (9 în anul 2011), de până la 3 ani pentru 12 inculpați (22 în anul 2011), de maxim 4 ani  față de 8 inculpați (10 în anul 2011) și de cel mult 5 ani  în cazul a 3 inculpați (3 inculpați cu pedepse de maxim 6 ani, în anul 2011). Cea mai mică pedeapsă a fost de 4 luni, aplicată față de 1 inculpat (6 luni aplicată față de 2 inculpați, în anul 2011) și cea mai mare de 5 ani, aplicată față de 2 inculpați (6 ani aplicată față de 2 inculpați, în anul 2011).

Se constată menținerea la peste două treimi a persoanele condamnate pentru fraudarea fondurilor europene care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante (36 din 50 condamnați în 2012, 36 din 54 condamnați în 2011).


Au fost pronunțate 5 hotărâri definitive prin care s-a dispus achitarea a 7 inculpați, în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. trimiși în judecată de serviciile teritoriale (Galați - 2 cauze cu 2 inculpați, Pitești și Ploiești - câte 1 cauză cu 2 inculpați, Iași - 1 cauză cu 1 inculpat). A fost apreciată ca imputabilă procurorului trimiterea în judecată dispusă într-o cauză în care a fost achitat un inculpat (Serviciul teritorial Galați), așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr.3. Față de 4 inculpați s-a dispus achitarea în temeiul dispozițiilor art. 181C.pen. într-un dosar instrumentat de Serviciul teritorial Alba-Iulia.

Achitările pe alte temeiuri decât pericolul social au o pondere de 11,47% raportat la numărul persoanelor definitiv judecate (7 din 61 persoane față de care au fost pronunțate hotărâri definitive).

Există 1 hotărâre definitivă de restituire a cauzei la procuror, care se apreciază că nu este imputabilă procurorului, așa cum rezultă din analiza prezentată în  Anexa nr.4.


În concluzie, în domeniul combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale UE, rezultatele obținute în anul 2012 de Direcția Națională Anticorupție au fost superioare celor din anul precedent, înregistrându-se creșteri atât în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată, valoarea prejudiciilor reținute în rechizitorii și a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în vederea recuperării pagubei, cât și raportat la numărul hotărârilor definitive de condamnare pronunțate pentru astfel de fapte. 



2.7. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor


Activitatea de urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în funcție de natura și complexitatea cauzelor.


Poliția judiciară


Ofițerii și agenții de poliție judiciară și-au desfășurat activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucțiunile și regulile de muncă specifice activității de poliție judiciară.

La sfârșitul anului 2012, personalul poliției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție era format din 166 polițiști din totalul de 170 posturi prevăzute în organigramă, din care 82 ofițeri și 3 agenți la nivel central, respectiv, 81 ofițeri de poliție în teritoriu.

În exercitarea activităților de serviciu, aceștia au acționat în mod direct pentru obținerea de date și informații referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate și mijloacele de comunicații folosite de către făptuitori, efectuând investigații complexe și folosind diferite combinații informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.


Activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se regăsește în 4.506 dosare (comparativ cu 4.461 dosare în anul 2011) . Concret, în baza autorizațiilor emise, s-au efectuat peste 652 percheziții domiciliare (750 în anul 2011), aplicarea a 699 sechestre asigurătorii (803 în anul 2011), identificarea și audierea a circa 22.585 de persoane (15.985 de persoane în anul 2011) și în realizarea a 3.050 activități criminalistice (1.108 în anul 2011), 42.759 activități tehnice (254.877 în anul 2011) și 13.205 de alte activități polițienești (55.019 în anul 2011).

De asemenea, au fost puse în executare 483 mandate de aducere (360 în anul 2011) și au fost efectuate un număr de 3.431 de proceduri de ridicări de obiecte și înscrisuri (3.875 în anul 2011).


Ofițerii de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului tehnic al direcției (inclusiv în centrele zonale) au realizat activitățile specifice prin participarea la infracțiunile flagrante (24), prin efectuarea de activități tehnice (2.131), criminalistice (146), redări înregistrări ambientale (62 ore) și convorbiri telefonice (81 ore), percheziții (48) și alte activități specifice la solicitarea secției judiciare (792).

 În cadrul Biroului de legătură cu instituțiile similare din alte state, ofițerul de poliție judiciară a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 86 solicitări de comisii rogatorii internaționale în/din străinătate, a formulat și transmis un număr de 22 verificări în străinătate și a desfășurat activități legate de traducere autorizată a unor materiale în/din limbile germană, engleză ș.a.

Ofițerul de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de informare și relații publice a contribuit la redactarea și transmiterea a 401 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi penale sau trimiterea în judecată realizate în dosarele instrumentate de direcție ori privind reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați. A documentat și redactat un număr de 296 de răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și a oferit răspunsuri la solicitările telefonice adresate de jurnaliști, atunci când  informațiile au fost  disponibile pe loc. A realizat zilnic monitorizarea presei scrise și audio-video, interne și internaționale, care a reflectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau alte aspecte ce aveau legătură cu aceasta.

Ofițerul de poliție judiciară din cadrul Unității de Implementare a Proiectelor a desfășurat activități în domeniul managementului proiectelor constând în identificarea oportunităților de finanțare din fonduri externe nerambursabile a proiectelor în beneficiul Direcției Naționale Anticorupție.

La Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul, ofițerul de poliție judiciară și-a adus contribuția la activitățile de primire în audiență a unui număr de peste 1.494 persoane și a soluționat 3.048 lucrări, iar în cadrul Serviciului de resurse umane, pregătire și perfecționare profesională ofițerul de poliție judiciară a participat la întocmirea documentelor specifice pentru detașarea și numirea a 6 ofițeri de poliție judiciară, prelungirea detașării a 11 ofițeri de poliție judiciară și încetarea detașării a 7 ofițeri de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și a altor acte referitoare la evoluția profesională și salarială a polițiștilor.


Specialiștii


Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori împrejurări în cauzele instrumentate, prin realizarea de note și rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar, precum și în evaluarea imobiliară, achiziții publice ori privatizare. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.


La finele anului 2012, în cadrul direcției își desfășurau activitatea 52 specialiști (47 în anul 2011), din care: 27 la Serviciul specialiști organizat la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, 16 la serviciile teritoriale, 7 la Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul de informare și relații publice. Pe parcursul anului 2012, 1 specialist a fost detașat în cadrul unei organizații internaționale și 3 specialiști au început activitatea în cadrul direcției.


Specialiștii din cadrul Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum și 2 dintre specialiștii IT au întocmit un număr de 586 lucrări (comparativ cu 503 în anul 2011) privind achiziții publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, privatizări, creditări bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice și evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 241 rapoarte de constatare tehnico-științifică (224 în anul 2011), 83 note de constatare (69 în anul 2011), 19 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală (21 în anul 2011), 46 răspunsuri la obiecțiuni și expertize (68 în anul 2011), 189 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare (97 în anul 2011) și 8 percheziții informatice/materiale tehnice (24 în anul 2011).


Privitor la complexitatea lucrărilor efectuate, menționăm că au fost întocmite rapoarte de constatare, de exemplu, în cauza privind rambursări nelegale de T.V.A. realizate de 13 societăți comerciale care au prejudiciat bugetul consolidat al statului în perioada 2000-2004 (100 cereri de rambursare T.V.A.) cu suma de 4.189.535 lei; în cea privind comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în domeniul achizițiilor de cereale prin care a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 6,35 mililoane euro; în cauza privind aporturi de imobile subevaluate la capitalul social al unei societăți comerciale, prejudiciul creat fiind de 619.472.218 lei; în cea privind acordarea de credite în condiții nelegale de către o instituție de credit unui număr de 34 de debitori (45 de credite în valoare de 5,42 milioane euro), precum și în cauza referitoare la subevaluarea de bunuri imobile cu ocazia procedurii de executare silită, rezultând un prejudiciu în patrimoniul unei societăți comerciale în valoare de 4,93 milioane euro.


Volumul de activitate a înregistrat o creștere de 27% față de anul precedent (400 lucrări realizate, comparativ cu 315 în anul 2011) fiind pozitiv influențat de completarea numărului de specialiști.

Specialiștii au fost preocupați de continua pregătire profesională, care s-a realizat în limita fondurilor bănești prevăzute în bugetul pe anul 2012, astfel încât un număr de 6 specialiști au participat la cursuri de perfecționare în domeniul achizițiilor publice organizate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Au existat și participări la specializări individuale: experți contabili, experți evaluatori, doctorat ori licențe în a doua specialitate.



2.8. Activitatea Serviciului tehnic


Serviciul tehnic al Direcției Naționale Anticorupție permite desfășurarea, prin mijloace proprii, a activităților pentru care este necesar sprijinul tehnic, criminalistic sau operativ, încât să fie asigurat, cu promptitudine, suportul de specialitate în timpul urmăririi penale în toate cauzele, atât la nivel central, cât și pe raza de competență a serviciilor teritoriale, în strictă concordanță cu reglementările procesual penale în materie.

Din punct de vedere funcțional, în cadrul Serviciului tehnic funcționează Biroul tehnic, Biroul telecomunicații și Compartimentul de intervenție și escortă, precum și trei centre zonale (Bacău, Cluj și Timișoara), structuri în care își desfășoară activitatea ofițeri/agenți de poliție judiciară și un specialist. 


În cursul anului 2012, Serviciul tehnic și centrele zonale au contribuit, în mod direct, la constatarea a 24 infracțiuni flagrante de corupție (comparativ cu 33 în anul 2011), fiind întreprinse toate activitățile operative și criminalistice aferente. Ca urmare a acestor activități au fost prinși în flagrant și reținuți: 1 deputat, 2 judecători, 1 procuror, 4 avocați, 1 ofițer de poliție și 2 primari, dar și persoane din alte categorii socio-profesionale.


Din punct de vedere funcțional, Serviciul tehnic și centrele zonale au primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 271 încheieri emise de judecători privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și ordonanțe provizorii (272 încheieri în anul 2011), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele aflate în lucru. Dintre acestea, prin 265 încheieri s-a dispus și cu privire la interceptarea și înregistrarea dialogurilor ambientale (219 încheieri în cursul anului 2011). Totodată, în cazul autorizațiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicațiilor telefonice, în 18 situații s-a dispus încetarea de îndată a acestora (42 cazuri în anul 2011).

În cursul anului 2012, Biroul Telecomunicații a înregistrat 21 solicitări de interceptare a comunicațiilor efectuate prin intermediul internetului (3 solicitări în anul 2011).

Punerea în aplicare a presupus, conform normelor procedural penale, realizarea înregistrărilor și imprimarea acestora pe suporturi optice, precum și întocmirea actelor procedurale subsecvente, cum ar fi, procesele-verbale de realizare a înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a conținuturilor dialogurilor și întocmirea planșelor fotografice ce au cuprins imagini fixate în cursul desfășurării activităților infracționale.


Totodată, punerea în aplicare a autorizațiilor a presupus 285 de consemne operative (195 în anul 2011) și întocmirea unui număr de 216 procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice (275 în anul 2011), ceea ce a condus la probarea activităților infracționale, la identificarea și localizarea făptuitorilor, prin conlucrarea activă cu procurorii de caz și cu ofițerii de poliție din cadrul unor structuri aflate în compunerea Ministerului Administrației și Internelor (Direcția Generală Anticorupție sau Direcția Generală de Informații și Protecție Internă) sau ofițerii de informații din cadrul Serviciului Român de Informații.

Cumulat, aceste activități de natură tehnică și criminalistică însumează 677 de operațiuni distincte, față de 595 în cursul anului 2011.


Serviciul tehnic a colaborat cu celelalte structuri ale direcției prin efectuarea unor activități de natură tehnică și participarea la prezentarea activității Direcției Naționale Anticorupție pe acest segment. În cadrul acestor activități s-a realizat o instruire cu participarea a peste 60 de procurori și ofițeri de poliție din structura centrală și serviciile teritoriale, precum și coordonarea unitară și sincronizarea metodologiilor tehnice utilizate.



3. Activitatea judiciară în cauze penale


Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 29 procurori , din care 12 procurori ai Secției judiciare penale și circa 18 procurori de la nivelul structurilor teritoriale (în general, câte 1 procuror de la fiecare serviciu teritorial, precum și 1 procuror din birourile teritoriale). De asemenea, 1 procuror de la Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a desfășurat și activitate judiciară. La nivelul Secției judiciare penale s-a înregistrat o fluctuație de personal, din cele 13 posturi de procuror prevăzute în organigramă, fiind ocupate 12 timp de 3 luni, apoi 11 timp de 4 luni, iar din luna august toate cele 13 posturi au fost ocupate.

Se constată că în anul 2012 activitatea judiciară desfășurată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție a continuat un parcurs ascendent care este reflectat de principalii indicatori statistici.


Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 8.333 cauze penale (7.597 cauze în anul 2011), din care, la nivelul structurii centrale 3.971 cauze (3.618 în 2011) și la nivelul structurii teritoriale a direcției 4.362 (3.979 în 2011), fiind înregistrată o creștere cu 9,68%.

Numărul cauzelor judecate cu participarea procurorilor direcției a fost de 2.666 (3.086 în anul 2011), diminuarea cu 13,6% fiind justificată de reducerea numărului inculpaților arestați preventiv în cursul anului. În 1.137 cauze judecate au participat procurorii din cadrul structurii centrale (1.333 în anul 2011), iar în 1.529 cauze cei de la serviciile teritoriale (1.753 în anul 2011).

De asemenea, au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 1.959 de hotărâri, din care 519 hotărâri verificate de procurorii din cadrul structurii centrale și 1.440 verificate de procurorii din cadrul structurii teritoriale.


Au fost declarate 486 apeluri și recursuri privind 1.413 inculpați (față de 545 căi de atac, privind 1.680 de inculpați, în anul 2011), reprezentând o reducere cu 10,82% a căilor de atac promovate.

Dintre acestea, 185 căi de atac privind 463 inculpați au fost promovate de structura centrală (223 privind un număr de 601 inculpați, în anul 2011), iar 301 privind 950 inculpați au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție (322 privind un număr de 1.079 inculpați, în anul 2011).

Nu au fost retrase apeluri sau recursuri.


Cu 1,81% a crescut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 448 apeluri și recursuri declarate de procuror, privind 1.430 inculpați (440 privind 1.312 inculpați, în anul 2011).

Dintre acestea, au fost admise 274 apeluri și recursuri privind 1.057 inculpați (față de 252 privind 938 inculpați, în anul 2011), reprezentând o creștere cu 8,73% a căilor de atac promovate de procuror și admise de instanțele de control judiciar.

Procentul de admisibilitate a fost de 61,16%, comparativ cu 57,27% în anul 2011.


În anul 2012, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 228 hotărâri penale un număr de 743 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție, creșterea fiind semnificativă, respectiv cu 149,32% a numărului persoanelor condamnate și cu 44% a numărului hotărârilor definitive, față de anul 2011, când prin 158 hotărâri definitive au fost condamnați 298 inculpați.

S-a aplicat pentru 740 condamnați pedeapsa închisorii, iar pentru 3 pedeapsa amenzii penale (din care 1 cu executare și 2 cu suspendarea executării).

Pedepse definitive cu executare în regim de detenție au fost aplicate față de 202 inculpați, reprezentând 27,29% din condamnații la pedeapsa închisorii (comparativ cu 117, reprezentând 39% în anul 2011). Pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 1 an până la 15 ani 2 luni și 3 zile.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii a fost dispusă față de 380 inculpați (92 în anul 2011), pedepsele fiind cuprinse între 15 zile și 3 ani, iar suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a fost dispusă față de 158 inculpați (89 în anul 2011), pedepsele fiind cuprinse între 8 luni și 4 ani închisoare.


Între persoanele condamnate definitiv sunt: 1 ministru, 1 deputat (secretar de stat la momentul săvârșirii infracțiunilor), 1 senator (comandant al S.M.F.T.[78] la data săvârșirii infracțiunii), 1 secretar de stat (și director C.N.L.O.[79] – cumul de funcții), 1 secretar general adjunct MAA [80], 2 directori adjuncți ai unui serviciu de informații (cu rang de subsecretari de stat), 1 subprefect, 9 primari (3 de municipiu/oraș și 6 de comună), 3 viceprimari (1 viceprimar municipiu, 2 viceprimari comună), 1 președinte și 2 vicepreședinți consiliu județean, 1 consilier județean, 1 consilier local, 5 magistrați (3  judecători, din care 1 vicepreședinte judecătorie și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 12 avocați, 1 președinte al Camerei de Comerț a Regiunii, 6 ofițeri ai unui serviciu de informații (3 cu funcții de conducere), 71 polițiști (42 subofițeri și 29 ofițeri, din care 8 cu funcții de conducere), 25 subofițeri și ofițeri M.Ap.N. (10 subofițeri și 15 ofițeri, din care 12 cu funcții de conducere), 10 jandarmi (6 subofițeri și 4 ofițeri cu funcții de conducere), 7 ofițeri I.S.U.[81] (4 cu funcții de conducere), 12 comisari ai Gărzii Financiare, 13 lucrători vamali (5 cu funcții de conducere, respectiv, 1 director al D.R.V. [82], 1 director executiv al D.J.A.O.V.[83], 1 șef birou, 1 șef adjunct birou, 1 șef compartiment), 1 președinte partid politic, 1 secretar executiv organizație județeană partid politic, 2 lideri sindicali, 11 funcționari bancari (6 directori și 1 șef serviciu), 11 inspectori fiscali (1 director și 1 șef A.F.P. [84], 1 director executiv adjunct și 1 șef serviciu D.G.F.P.[85], 3 inspectori și 2 consilieri D.G.F.P., 2 inspectori A.N.A.F.[86]), 1 inspector general și 1 inspector general adjunct I.S.C.[87], 2 inspectori din primărie, 1 inspector I.S.C.I.R.[88], 5 inspectori I.T.M. [89] (4 inspectori șefi), 2 funcționari A.P.I.A. [90], 1 șef de filială R.A.R.[91], 1 șef de agenție A.R.R. [92], 2 comisari A.N.P.C. [93], 1 comisar șef O.P.C.[94], 15 directori din alte instituții publice (1 director la S.S.P.R. [95], 1 director general al C.A.S. [96], 1 director general la M.A.A. [97], 1 director adjunct la Casa Județeană de Pensii, 3 directori I.N.H.G.A. [98], 1 director general al O.J.C.G.C.[99], 2 directori în cadrul primăriei, 2 directori D.J.D.P.[100], 1 director executiv adjunct D.S.V.S.A.[101], 1 director D.A.D.R. [102], 1 director executiv A.P.I.A.), 9 cadre didactice, 2 directori de companii naționale, 22 directori de societăți comerciale (2 directori ai unei societăți cu capital majoritar de stat) și 101 asociați/administratori de societăți comerciale.


Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2012, au fost condamnați 709 inculpați în 215 cauze, (879 inculpați condamnați prin 181 hotărâri nedefinitive, în anul 2011), din care 249 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a 247 inculpați și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 202 inculpați, iar pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 11 inculpați. Asemănător anului precedent, au fost pronunțate hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpați, prin 3 hotărâri fiind condamnați nedefinitiv 120 inculpați (4 hotărâri privind 359 inculpați, în anul 2011).


Dintre persoanele condamnate nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 1 prim-ministru, 1 ministru, 3 senatori, 2 deputați, 1 secretar general din minister, 13 primari, 3 viceprimari și 2 secretari primărie, 18 directori, 4 directori adjuncți, 7 șefi serviciu și 4 șefi birou în administrația publică centrală sau locală, 18 magistrați (10 judecători, din care 1 vicepreședinte și 8 procurori, din care 3 prim-procuror), 14 avocați, 3 notari, 11 lucrători vamali (1 șef birou), 9 comisari Gardă Financiară, 1 comisar Garda Națională de Mediu, 1 președinte A.N.O.F.M. [103], 1 inspector general I.S.C. [104], 3 comisari A.N.P.C. [105] (1 comisar șef), 2 directori bancă și  3 lucrători bancari.


Și în anul 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea judecării în 21 cauze (comparativ cu 18 în anul 2011), din care 11 la cererea inculpaților (7 în anul 2011), 7 la cererea Direcției Naționale Anticorupție, din care 5 privind dosare aflate în faza de urmărire penală (7 în anul 2011), precum și 3 la cererea altor părți (3 în anul 2011 și 1 la cererea Ministerului Justiției).


În cursul anului 2012, instanțele de judecată au achitat prin hotărâri definitive, un număr de 88 de inculpați pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori lipsa de pericol social (37 în anul 2011).

Dintre cei 88 de inculpați achitați definitiv, un număr de 34 inculpați au fost trimiși în judecată de procurorii din cadrul structurii centrale, iar 54 prin rechizitorii întocmite de către procurori ai serviciilor teritoriale.

Soluțiile de achitare au avut ca temei procedural dispozițiile art. 10 lit.a) C.pr.pen. (20 inculpați, din care 1 reținut și 8 arestați preventiv), ale art. 10 lit.c) C.pr.pen. (4 inculpați), precum și ale art. 10 lit.d) C.pr.pen. (64 inculpați, din care 6 arestați preventiv). În cazul a 7 inculpați, care nu au fost reținuți/arestați preventiv, s-a apreciat că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului, așa cum rezultă din analiza cuprinsă în Anexa nr.2.

Au mai fost achitați alți 14 inculpați ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, din care 5 arestați (12 inculpați, din care 3 arestați, în anul 2011) și 18 inculpați în baza art. 181C.pen. (13 în 2011), apreciindu-se de către instanțele de judecată, în mod diferit, gradul de pericol social al faptelor deduse judecății. Aceste cazuri sunt prezentate în Anexa nr.2.


Se observă că, din cei 863 inculpați judecați definitiv, în cazul a 775 instanțele au reținut că este dovedită vinovăția, ceea ce reprezintă circa 90% (360 inculpați judecați, din care față de 323 s-a reținut ca dovedită vinovăția, reprezentând circa 90%, în anul 2011).


S-a dispus prin hotărâri definitive restituirea a 2 cauze la procuror, privind 12 inculpați (2 cauze privind 7 inculpați, în anul 2011), apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

Au fost pronunțate 21 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de un număr de 50 inculpați (13 hotărâri privind 31 inculpați, în anul 2011), din care 29 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției speciale (28 în 2011), 8 inculpați ca urmare a intervenirii decesului (1 în 2011), 3 inculpați ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.i1) C.pr.pen. (2 în 2011) și 1 inculpat ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.f) C.pr.pen.


În concluzie, în anul 2012 se constată un volum sporit al activității judiciare desfășurate de procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de eficiență, relevată de creșterea cu 9,68% a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu 8,73% a apelurilor și recursurilor admise și la 61,16% a procentului de admisibilitate a căilor de atac promovate de procuror, cu menținerea la circa 90% a persoanelor judecate definitiv față de care instanțele au reținut ca fiind dovedită vinovăția.


Exemple de hotărâri penale definitive sunt prezentate în Anexa nr.2.


4.Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

Analiza hotărârilor definitive de condamnare dispuse de instanțele judecătorești completează imaginea eficienței modului de combatere a infracționalității pe segmentul de competență al Direcției Naționale Anticorupție, rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai activității de urmărire penală. De aceea, în continuare prezentăm aspectele privind celeritatea procesului penal și caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.

În anul 2012, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 228 hotărâri penale un număr de 743 inculpați, din care 1 persoană juridică (158 hotărâri definitive de condamnare a 298 inculpați, în anul 2011) trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.

Printre persoanele condamnate definitiv sunt 1 ministru, 1 deputat (secretar de stat la momentul săvârșirii infracțiunilor), 1 senator (comandant al S.M.F.T.[106] la data săvârșirii infracțiunii), 1 secretar de stat (și director C.N.L.O.[107] – cumul de funcții), 1 secretar general adjunct MAA [108] , 2 directori adjuncți ai unui serviciu de informații (cu rang de subsecretari de stat), 1 subprefect, 9 primari, 3 viceprimari, 1 președinte și 2 vicepreședinți consiliu județean, 1 consilier județean și 1 consilier local, 5 magistrați (3  judecători, din care 1 vicepreședinte judecătorie și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 12 avocați, 1 președinte al Camerei de Comerț a Regiunii, 6 ofițeri ai unui serviciu de informații (3 cu funcții de conducere), 71 polițiști (29 ofițeri, din care 8 cu funcții de conducere), 25 subofițeri și ofițeri M.Ap.N. (15 ofițeri, din care 12 cu funcții de conducere), 10 jandarmi (4 ofițeri cu funcții de conducere), 7 ofițeri I.S.U.[109] (4 cu funcții de conducere), 12 comisari ai Gărzii Financiare, 13 lucrători vamali (5 cu funcții de conducere), 1 președinte partid politic și 1 secretar executiv organizație județeană partid politic, 2 lideri sindicali, 11 inspectori fiscali (4 cu funcții de conducere), 11 funcționari bancari (6 directori), 5 inspectori I.T.M. [110] (4 inspectori șefi), 2 funcționari A.P.I.A. [111] , 1 șef de filială R.A.R.[112] , 1 șef de agenție A.R.R.[113] , 2 comisari A.N.P.C.[114], 1 comisar șef O.P.C.[115] , 15 directori din alte instituții publice, 9 cadre didactice, 2 directori de companii naționale, 22 directori de societăți comerciale și 101 asociați/administratori de societăți comerciale.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2012, au fost condamnați 709 inculpați în 215 cauze, comparativ cu 879 inculpați condamnați prin 181 de hotărâri nedefinitive în anul 2011. Asemănător anului precedent, au fost pronunțate hotărâri și în cauze cu un număr mare de inculpați, prin 3 hotărâri fiind condamnați nedefinitiv 120 inculpați (4 hotărâri privind 359 inculpați, în anul 2011).


Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le dețineau, se observă că și în anul 2012 în dosare de mare corupție au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare a unor persoane cu funcții de demnitate publică, între care 8 demnitari (1 ministru, 1 deputat-secretar de stat la momentul săvârșirii infracțiunilor, 1 senator-comandant al S.M.F.T.[116] la data săvârșirii infracțiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar general adjunct la MAA [117] , 1 subprefect, 2 directori adjuncți ai unui serviciu de informații-cu rang de subsecretari de stat).


În anul 2012, din totalul de 863 persoane judecate definitiv, 88 au fost achitate pe alte temeiuri decât dezincriminarea faptelor ori aplicarea dispozițiilor art. 181 C.pen., rezultând că instanțele au stabilit vinovăția a circa 90% din inculpații trimiși în judecată (89,8% în 2012, 89,69% în anul 2011).

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupție


Pedepsele aplicate prin hotărâri rămase definitive în cursul anului 2012, privite din perspectiva cuantumului pedepselor stabilite, a modalității de executare ori a aplicării circumstanțelor atenuante și a altor cauze legale de reducere/majorare a pedepselor, relevă următoarele tendințe:


- Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, din cei 743 condamnați definitiv pentru infracțiunile date în competența Direcției Naționale Anticorupție, 740 au primit pedepse cu închisoare și 3 pedeapsa amenzii (din care 1 persoană juridică). Din cei 740 inculpați, 202 execută în regim de detenție pedeapsa, iar în cazul a 538 condamnați executarea pedepsei este suspendată condiționat sau sub supraveghere. Din cele 3 pedepse cu amenda penală, execută doar persoana juridică (100.000 lei), în timp ce pentru ceilalți 2 inculpați este suspendată condiționat executarea. Menționăm că într-o situație, pedeapsa definitiv aplicată în anul 2012 a fost închisoarea cu suspendare sub supraveghere, dar în cursul aceluiași an s-a dispus revocarea suspendării ca urmare a nerespectării condițiilor impuse de instanță.

Comparativ, în anul 2011, din 298 condamnați definitiv, 117 executau în regim de detenție, iar în cazul a 181 era suspendată executarea pedepsei.


Se înregistrează o creștere cu 149,32% a numărului persoanelor condamnate definitiv, iar ponderea celor ce vor executa în regim de detenție se situează la puțin peste un sfert (27,29% din totalul pedepselor cu închisoarea aplicate, comparativ cu 39,26% în anul 2011, dar similar anului 2009 când reprezentau 27,4%).


- Prin prisma domeniului în care activau, majoritatea (66,48%) proveneau din mediul privat, respectiv 494 condamnați, din care 134 execută în detenție, reprezentând 27,49% (80 în 2011, reprezentând 26,84%). Din cei 249 condamnați care activau în mediul public, execută în detenție 67 reprezentând 26,9% (37 în anul 2011, reprezentând 31,89%).


- În ceea ce privește cuantumul pedepsei, în cazul a 244 condamnați au fost aplicate circumstanțe atenuante, reprezentând 32,83% (112 din 298 condamnați, reprezentând 37,58%, în anul 2011).

Aplicarea circumstanțelor atenuante a avut ca efect reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut în textul de incriminare în 241 cazuri (106 cazuri din 298 în 2011) și în 3 cazuri pedeapsa aplicată s-a situat la/spre minimul special, ca urmare a concursului cu circumstanțe agravante (6 cazuri în anul 2011).


Circa o treime din condamnați au beneficiat de reducerea pedepsei sub minim ca urmare a aplicării circumstanțelor atenuante judiciare (în ușoară scădere față de 2011, când reprezentau 35,57%).


Din perspectiva fazei procesuale în care s-a dat eficiență circumstanțelor atenuante, se observă că acestea au fost aplicate de instanța de fond față de 182 inculpați (în 5 cazuri fiind înlăturate în apel și reaplicate în recurs), de instanța de apel în cazul a 13 inculpați și de instanța de recurs față de 49 inculpați. Circumstanțele atenuante au fost înlăturate de instanțele de control judiciar în cazul a 17 inculpați (11 în apel, 6 în recurs). Se constată o menținere a ponderii majoritare a cazurilor în care circumstanțele atenuante au fost aplicate de instanța de fond, care se situează la 74,59% (73,21% în anul 2011).


Ponderea cazurilor de aplicare a circumstanțele atenuante a fost mai mare pentru faptele comise de persoanele care activau în mediul public, respectiv, față de 103 din cei 249 condamnați care activau în acest sector (41,36%) și față de 141 din cei 494 condamnați care activau în sectorul privat (28,54%). Comparativ, în anul 2011, acestea au fost aplicate în pondere mai mare pentru persoanele care activau în mediul privat, respectiv față de 73 inculpați din cei 182 care activau în sectorul privat (40,1%) și față de 39 inculpați din cei 116 care activau în sectorul public (33,62%).

Pe fondul menținerii ponderii celor condamnați care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare la circa o treime, a crescut spre jumătate ponderea inculpaților din mediul public față de care au fost aplicate circumstanțe atenuante (41,36% comparativ cu 33,62% în 2011). 

Se constată și menținerea la peste două treimi a persoanele condamnate pentru fraudarea fondurilor europene care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante, adică 36 din cei 50 condamnați definitiv pentru astfel de fapte, reprezentând 72% (36 din cei 54 condamnați în anul 2011).

- Limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 în cazul a 33 inculpați (8 în anul 2011).

În 13 din aceste cazuri pedeapsa a fost situată spre minimul redus (în 12 cazuri cu aplicarea concomitentă a dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen.), în 2 cazuri pedeapsa aplicată s-a situat la minimul redus (cu aplicarea concomitentă și a dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen.), în 11 cazuri pedeapsa a fost aplicată sub minimul redus ca rezultat al aplicării concomitente a circumstanțelor atenuante (5), respectiv a celor atenuante și a dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen. (6), în 4 cazuri spre jumătatea intervalului de pedeapsă redus ca urmare a aplicării art. 3201 C.pr.pen., iar în alte 3 cazuri pedeapsa a fost aplicată spre maximul limitei reduse de pedeapsă (2 cu aplicarea concomitentă a art. 3201 C.pr.pen.).


- De dispozițiile art. 3201 C.pr.pen. ce au ca rezultat reducerea la o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, au beneficiat 199 inculpați (36 în anul 2011). Dintre aceștia, 26 au beneficiat concomitent de reducerea limitelor de pedeapsă și prin aplicarea art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002, iar alți 2 prin aplicarea art. 19 din Legea nr.682/2002.

Pedeapsa aplicată se situează sub minimul redus în 64 cazuri, din care 58 ca urmare a aplicării concomitente a circumstanțelor atenuante și 6 cazuri ca urmare a aplicării concomitente a circumstanțelor atenunate și a dispozițiilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002. În alte 29 cazuri pedeapsa a fost aplicată la minimul redus, în 75 cazuri orientată spre acest minim și în 25 cazuri a fost situată spre jumătatea intervalului de pedeapsă.

Ponderea condamnaților care au beneficiat de judecarea pe baza recunoașterii vinovăției este de 26,78% (12,08% în anul 2011). Concret, din cei 743 condamnați, față de 199 au fost aplicate dispozițiile art. 3201 C.pr.pen. Dintre aceștia, 60 activau în sectorul public, reprezentând 24,09% (13 reprezentând 11,2%, în anul 2011), iar 139 activau în sectorul privat, reprezentând 28,13% (23 reprezentând 12,63%, în anul 2011).


- Tot în procesul de individualizare a pedepselor se constată că instanțele au aplicat pedepse situate la minimul special pentru un număr de 112 inculpați din cei 743 condamnați (85 din 298 condamnați în 2011). Din cei 112 condamnați, pedeapsa a fost situată la minim în condițiile aplicării circumstanțelor atenuante în concurs cu cele agravante în 1 caz și s-a situat la minimul redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen. și/sau art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 în 29 cazuri.

Ponderea celor condamnați la minimul special este de 15,07% din numărul total al condamnaților (28,52% în anul 2011).


- Se constată însă reducerea de la circa două treimi la o jumătate a ponderii condamnaților care au primit pedepse la minimul și sub minimul special prevăzut de lege, respectiv 354 din totalul de 740 condamnați la pedeapsa închisorii, reprezentând 47,83% (64,09% în anul 2011).

Totodată, în condițiile creșterii cu 149,32% a persoanelor condamnate definitiv, ponderea pedepselor care depășesc 5 ani închisoare se situează la 7,02%, comparativ cu 7,3% în anul 2011.


În concret, au fost aplicate pedepse cuprinse între 1 lună și 3 ani față de 567 inculpați, reprezentând 76,62% din totalul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii (213 reprezentând 71,47%, în anul 2011), între 3 ani și 2 luni și 4 ani față de 77 inculpați (48 în anul 2011), între 4 ani și 4 luni și 5 ani față de 44 inculpați (15 în anul 2011).

Au fost aplicate față de 52 inculpați pedepse mai mari de 5 ani, din care 7 cu pedepse sub 6 ani, 18 cu pedepse de cel puțin 6 ani, 16 cu pedepse de 7 ani, 3 cu pedepse de 8 ani, 3 cu pedepse de cel puțin 9 ani (din care 1 ca urmare a contopirii cu o pedeapsă mare aplicată anterior), 1 cu pedeapsă de 10 ani, 2 cu pedepse de 11 ani, 2 cu pedeapse de cel puțin 12 ani (rezultate ca urmare a contopirii cu pedepse mari aplicate anterior). Comparativ, în anul 2011, 22 inculpați au fost condamnați la pedepse mai mari de 6 ani, din care 6 la 6 ani închisoare, 6 la 7 ani închisoare, 5 la 8 ani închisoare, 2 la 10 ani închisoare și 2 la 11 ani închisoare.

Raportat la infracțiunile comise, se constată că au fost aplicate pentru 19 inculpați pedepse la jumătatea intervalului prevăzut de lege (8 în 2011), pentru 3 inculpați peste jumătatea acestuia (8 în 2011), pentru 33 inculpați spre jumătatea intervalului (2 în anul 2011), spre maxim pentru 8 inculpați (1 în 2011) și la maximul prevăzut de lege în cazul 1 inculpat (similar anului 2011).


- Raportat la modul de individualizare a pedepselor, în același caz, de către instanța de fond, pe de o parte, și de către instanțele de apel/recurs, pe de altă parte, se constată reducerea la circa o treime a ponderii hotărârilor instanțelor de fond modificate în ceea ce privește pedeapsa aplicată.

Din cei 743 inculpați condamnați definitiv, 255 inculpați execută o pedeapsă care a fost modificată față de cea aplicată de instanța de fond, reprezentând un procent de 34,32% (143 din 298, reprezentând 47,98% în anul 2011).

Majoritatea pedepselor au fost modificate, în căile de atac, în sensul atenuării regimului sancționator. Pentru 158 inculpați regimul sancționator a fost mai blând, reprezentând 61,96% din cei ale căror pedepse au fost modificate (52 din 143, reprezentând 36,36% în 2011), în timp ce 97 inculpați au primit pedepse mai grele față de cele aplicate de instanța de fond (91 din 143 în anul 2011).


În ceea ce privește atenuarea regimului sancționator, concret, pedepsele au fost reduse numai în privința cuantumului în cazul a 83 inculpați (22 în anul 2011), din care 13 prin aplicarea circumstanțelor atenuante, 21 prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen., 1 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 19 din Legea nr.682/2002, 5 ca urmare a înlăturării sporului de contopire aplicat de instanța de fond și 1 prin schimbarea încadrării juridice.

Pedeapsa a fost mai blândă prin schimbarea modalității de executare în cazul a 21 inculpați (7 în anul 2011), din care în 11 cazuri s-a înlocuit detenția cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii (5 în anul 2011), în 9 cazuri s-a aplicat suspendarea condiționată în locul detenției (1 în anul 2011), iar 1 caz s-a înlocuit suspendarea sub supraveghere cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii (similar în anul 2011).

Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 54 inculpați pedepse mai ușoare (23 în anul 2011) atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare.


Referitor la un regim sancționator agravat aplicat de instanțele de control judiciar, pedepsele au fost majorate numai în ceea ce privește cuantumul în cazul a 26 inculpați (56 în 2011), la care se adaugă alți 32 inculpați (10 în anul 2011) condamnați de către instanțele de control judiciar după ce au fost achitați inițial de instanța de fond.

Au fost înăsprite pedepsele numai prin modificarea modalității de executare în cazul a 15 inculpați (12 în anul 2011). Dintre aceștia, în 2 cazuri prin înlăturarea suspendării sub supraveghere, în 6 cazuri prin înlăturarea suspendării condiționate și în 7 situații prin înlocuirea suspendării condiționate cu suspendarea pedepsei sub supraveghere.

Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 17 inculpați pedepse mai aspre atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare (19 în anul 2011).

Totodată, în 5 situații pedeapsa a fost înăsprită, în sensul majorării cuantumului, dar a fost schimbată modalitatea de executare din detenție în suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, iar în 2 cazuri a fost redus cuantumul pedepsei, însă s-a aplicat detenție în locul suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.


- Referitor la antecedentele penale, se constată că au fost condamnați 28 inculpați recidiviști, din care în cazul a 8 inculpați s-a dispus revocarea suspendării, iar în cazul a 1 inculpat s-a dispus revocarea pedepsei grațiate. De asemenea, s-a dispus revocarea suspendării condiționate și în cazul a 2 inculpați condamnați anterior la pedeapsa de 6 luni închisoare. În cazul a 11 inculpați s-a dispus anularea suspendării. În 3 cazuri, după contopire, a fost aplicată aceeași modalitate de executare (1 suspendare sub supraveghere și 2 suspendare condiționată), iar în celelalte 8 cazuri modalitatea de executare a fost modificată (3 din suspendare sub supraveghere în detenție, 2 din suspendare condiționată în detenție și 3 din suspendare condiționată în suspendare sub supraveghere).


În concluzie, pe fondul unei creșteri de o dată și jumătate a numărului inculpaților condamnați, ponderea celor care vor executa pedeapsa în regim de detenție a scăzut la sub un sfert, aplicarea circumstanțelor atenuante se menține la aceeași proporție , dar ponderea de aplicare a acestora faptelor comise de persoane care activau în mediul public a cescut spre jumătate, iar modificarea pedepselor de către instanțele de control judiciar s-a realizat, majoritar, în sensul atenuării acestora.


4.2. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție


Analiza celerității desfășurării procesului penal în anul 2012, prin prisma duratei anchetei penale desfășurate de procurori și a procedurilor judiciare din fața instanțelor de fond și de control judiciar, relevă că, pe fondul creșterii exponențiale a numărului inculpaților condamnați definitiv (743 față de 298 în 2011), s-a îmbunătățit procentul cazurilor în care urmărirea penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la sesizare (85,32% față de 55,36% în 2011) și al celor în care judecata în fond și căile de atac a durat maxim 3 ani (68,1% față de 56,71% în 2011), iar judecata în baza procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, reglementată de art. 3201 C.pr.pen., a fost realizată în 26,78% cazuri (12,08% în anul 2011).


Prin prisma tipului de proceduri aplicabile, se constată că din cei 743 condamnați definitiv, pentru 262 procedura de judecată a constat în două grade de jurisdicție (fond și recurs), din care, o treime (88) ca urmare a reducerii numărului căilor de atac ordinare prin Legea micii reforme (174 conform procedurii nemodificate). Comparativ, în anul 2011, din cei 298 condamnați definitiv, pentru 109 judecata a constat în două grade de jurisdicție, din care majoritatea, respectiv, 65 ca urmare a reducerii numărului căilor de atac ordinare (44 în procedura obișnuită).


Durata întregului proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a fost de maxim 1 an pentru 33 condamnați, între 1-2 ani în cazul a 77 condamnați, între 2-3 ani pentru 104 condamnați, între 3-4 ani în cazul a 280 condamnați, între 4-5 ani pentru 38 condamnați, între 5-6 ani în cazul a 50 condamnați, între 6-7 ani în cazul a 47 condamnați și mai mult de 7 ani pentru 114 condamnați.

Cea mai scurtă durată a fost de 7 luni, în cazul a 2 comisari ai Gărzii Financiare care au primit suma de 1.000 lei de la reprezentantul unei societăți comerciale, în vederea aplicării unei sancțiuni minime pentru neregulile constatate în urma controlului și totodată pentru a nu mai efectua verificări amănunțite ale evidenței contabile și de 5 luni, în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C.pr.pen., în cazul 1 jandarm care a primit suma de 400.000 lei, în vederea exercitării influenței asupra unor procurori.

Durata cea mai mare a fost de 10 ani și 11 luni, în cazul a 3 inculpați, respectiv șeful unui serviciu de informații care a pretins și primit, în mod repetat, combustibil de la directorul general al unei rafinării (condamnat în aceeași cauză) și de la o altă persoană, determinându-i pe aceștia să sustragă din gestiunea rafinăriei produsele, foloase, în schimbul cărora le-a acordat protecție prin nepromovarea unor informații despre pretinsele activități ilegale ale acestora, precum și a prim-locțiitorului șefului serviciului de informații care l-a ajutat pe superiorul său în activitatea infracțională. Menționăm că, urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, a fost suspendată judecata timp de 10 luni în fața primei instanțe sesizate, perioadă în care dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională. Totodată, această instanță, după 1 an și 9 luni de la sesizare a declinat competența de soluționare a cauzei, către tribunal.


Rezultă că pentru 28,8% dintre inculpați durata întregului proces penal a fost de maxim 3 ani (41,94% în anul 2011), ceea ce considerăm că relevă preocuparea magistraților pentru soluționarea cauzelor vechi.


I. Durata urmăririi penale


Analiza hotărârilor definitive a relevat că în cazul a 634 inculpați durata urmăririi penale a fost de maxim 1 an și 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 85,32% (55,36% în anul 2011). Concret, în 27 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în 56 cazuri cel mult 3 luni, în 76 cazuri maxim 6 luni, în 402 de cazuri până la 1 an, în 73 cazuri cel mult 1 an și 6 luni, în 48 cazuri maxim 2 ani, în 34 cazuri maxim 3 ani și în 27 cazuri peste 3 ani.


Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 7 zile în cazul 1 inculpat care a primit suma totală de 15.000 euro, în vederea exercitării influenței asupra directorului Institutului Național al Magistraturii pentru a-l determina pe acesta să faciliteze unei persoane admiterea în magistratură și promovarea examenului organizat de I.N.M. în anul 2011. Durata de judecată, în cele trei grade de jurisdicție, a fost de 1 an și 4 luni, iar inculpatul a beneficiat de prevederile art. 3201 C.pr.pen.

La polul celălalt, urmărirea penală a durat cel mai mult 5 ani și 10 luni. Cauza a avut ca obiect infracțiunea de luare de mită comisă de un director al unei instituții publice, care a pretins și primit un laptop și un telefon mobil pentru a furniza informații în legătură cu licitațiile organizate, încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu. Durata de judecată în cele trei grade de jurisdicție a fost de 11 luni.

În 42 cazuri durata urmăririi a fost mai mare decât procedura de judecată în fața instanței (21 în anul 2011), majoritatea, respectiv 24, privind infracțiuni ce implică un număr mare de activități în faza de urmărire penală, inclusiv realizarea de constatări tehnico-științifice ori expertize, și anume abuz în serviciu (10), fraudare fonduri europene (8), evaziune fiscală (5) și înșelăciune (1). În 21 din aceste cazuri judecata a parcurs trei grade de jurisdicție, iar celelalte 21 au fost judecate în două grade de jurisdicție (14 ca urmare a modificărilor aduse de Legea nr.202/2010).

Menționăm că, din cele 42 cazuri, în 19 judecata s-a desfășurat în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, din care în 9 cazuri hotărârea instanței de fond nu a fost atacată, 1 caz hotărârea instanței de apel nu a fost recurată, în 4 cazuri judecata a parcurs toate cele trei grade de jurisdicție, iar în 5 cazuri a parcurs cele două grade de jurisdicție.

Se constată că a scăzut ponderea cazurilor în care durata urmăririi penale a depășit durata de judecată la 5,65% (42 din 743, comparativ cu 21 din 298 reprezentând 7,04%, în anul 2011).


II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței

Durata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost de maxim  3 ani în cazul a 506 din cei 743 condamnați definitiv, reprezentând 68,1%. (56,71% în anul 2011).

Concret, pe rolul instanțelor procesul a durat în 78 cazuri cel mult 1 an, în 41 cazuri maxim 1 an și 6 luni, în 96 cazuri nu a depășit 2 ani, în 222 cazuri s-a situat la maxim 2 ani și 6 luni, în 69 cazuri a durat maxim 3 ani, în 42 cazuri nu a depășit 3 ani și 6 luni, în 23 cazuri s-a situat la maxim 4 ani, în 31 cazuri a durat maxim 5 ani, în 35 cazuri procesul a durat maxim 6 ani, în 19 cazuri nu a depășit 7 ani și în 87 cazuri a fost de peste 7 ani.

În anul 2012, în 141 cazuri durata fazei de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mare de 5 ani (maxim 9 ani și 4 luni), reprezentând o pondere de 18,97%. Comparativ, în anul 2011, în 39 cazuri judecate definitiv procesul a durat mai mult de 5 ani (până la maxim 8 ani și 3 luni), reprezentând o pondere de 13,08%.

Se constată totodată că, din cei 199 condamnați care au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, un număr de 76 au fost judecați definitiv în maxim 1 an și 6 luni, 60 în maxim 2 ani, 46 în maxim 3 ani, 5 în maxim 4 ani, 1 în maxim 5 ani, 1 în maxim 6 ani, 1 în maxim 7 ani și 9 în mai mult de 7 ani. Durata mare a procesului în cazul procedurii simplificate este rezultatul dispozițiilor legislative potrivit cărora această procedură se aplică și în cauzele în care cercetarea judecătorească începuse înainte de apariția legii micii reforme, și anume, prevederile art. 3201 alin.(4) C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2011 [118], subsecvent deciziei Curții Constituționale nr.1470 din 8 noiembrie 2011 [119].


Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 6 luni și 20 zile (cu durata la urmărire de 27 zile) și privește 2 comisari ai Gărzii Financiare condamnați pentru luare de mită, respectiv circa 1 lună și jumătate în 2 cazuri în care inculpații au beneficiat de dispozițiile privind recunoașterea vinovăției și care privesc 1 ofițer de poliție - medic șef al unui centru medical județean, condamnat pentru abuz în serviciu în formă calificată (cu durata la urmărire de 1 an și 9 luni) și 1 comandant al unei unități militare condamnat pentru abuz în serviciu în formă calificată și luare de mită (cu durata la urmărire de 3 ani și 1 lună).

Procesul cel mai lung a avut o durată de 9 ani și 4 luni (cu o durată a urmăririi penale de 2 luni) și privește o cauză în care s-a dispus condamnarea a 6 inculpați, din care 2 șefi birou vamal pentru abuz în serviciu în formă calificată și 4 administratori de societăți comerciale pentru folosirea de documente vamale false. Menționăm că, urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, a fost suspendată judecata pe o perioadă de 5 luni în fața instanței de fond, cât timp dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională și a fost dispusă de două ori strămutarea cauzei.  


Ca și în anii precedenți, se constată că, datorită particularității procedurilor judiciare, în majoritatea cazurilor procesul în fața instanței a durat mai mult decât urmărirea penală efectuată în cauză, respectiv în 701 cazuri din 743 (în 268 cazuri din 298).

Judecata pe fond a unei cauze s-a situat între 2 zile și maxim 9 ani (între 1 lună și maxim 5 ani și 2 luni, în anul 2011). Cea mai scurtă durată a judecării în fond, de 2 zile, se referă la 2 ofițeri de poliție judiciară și 1 jandarm condamnați pentru trafic de influență, soluționat cu aplicarea prevederilor art. 3201 C.pr.pen. (durata procedurilor în cele două grade de jurisdicție fiind de 5 luni). Cea mai lungă durată a judecării în fond, de 5 ani și 2 luni, privește 6 inculpați, din care 2 șefi birou vamal condamnați pentru abuz în serviciu în formă calificată și 4 administratori de societăți comerciale condamnați pentru folosirea de documente vamale false (durata procedurilor în cele două grade de jurisdicție fiind de 9 ani și 4 luni).


Hotărârile definitive de condamnare relevă și faptul că, în cazul a 67 din cei 743 condamnați, ciclul procesual a fost reluat cel puțin 1 dată, ca urmare a casării și trimiterii spre rejudecare (în 3 cazuri pe parcursul procesului fiind dispusă și strămutarea, similar anului precedent), reprezentând un procent de 9,01% (18 cazuri din 298, reprezentând 6,04% în anul 2011). La acestea se adaugă o cauză în care procedura de judecată a fost reluată urmare a faptului că inculpatul a dobândit calitatea de deputat pe parcursul judecății, fiind declinată competența de soluționare către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar ulterior cauza a fost din nou declinată, întrucât inculpatul a pierdut calitatea specială.

În cazul altor 18 inculpați, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării cauzelor (12 cazuri în anul 2011).

Menționăm că în 27 cauze privind 142 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a ridicării excepției de neconstituționalitate (din 228 cauze hotărâte definitiv privind 743 condamnați). Durata de suspendare a judecării cauzei s-a situat între 5 luni și maxim 1 an și 3 luni. În 4 cauze privind 58 inculpați judecata a fost suspendată de 2 ori pe acest motiv, durata totală de suspendare fiind de circa 1 an și 7 luni. Comparativ, în anul 2011, în 24 cauze privind 64 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a excepției de neconstituționalitate invocate (din 158 hotărâri definitive privind 298 condamnați), durata de suspendare situându-se între 6 luni și 11 luni, respectiv, în 4 cauze privind 15 inculpați judecata a fost suspendată de 2 ori pe acest motiv, durata totală de suspendare fiind de circa 1 an și jumătate.

Similar anului precedent, în majoritatea cazurilor, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de fond, respectiv, în 22 cauze privind 127 inculpați (din 27 cauze privind 142 condamnați). În alte 2 cauze privind 2 inculpați, excepția a fost ridicată atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel. Comparativ, în anul 2011, excepția a fost ridicată în fața instanței de fond în 17 cauze privind 36 inculpați (din 24 cauze privind 64 condamnați), iar în 1 cauză privind 5 inculpați, excepția a fost ridicată atât în fața instanței de apel, cât și în fața instanței de recurs.


III. Durata judecării în fond comparativ cu căile de atac


În proporție de 12,92% procesul nu a trecut prin toate fazele de jurisdicție , având în vedere că din cei 743 inculpați, un număr de 96 nu au declarat apel sau recurs (8,72% în 2011 când, din 298 inculpați, 26 nu au promovat nicio cale de atac).

Detaliind, din cei 46 care nu au promovat nicio cale de atac, 42 au beneficiat de dispozițiile privind recunoașterea vinovăției. În 37 din aceste cazuri hotărârea a rămas definitivă prin neapelare (34 judecate pe baza recunoașterii vinovăției) și în 9 cazuri prin nerecurare, când recursul era singura cale de atac prevăzută de lege ( judecate pe baza recunoașterii vinovăției).

În celelalte 50 cazuri hotărârea instanței de apel nu a fost recurată (47 judecate pe baza recunoașterii vinovăției).

Judecata în fața instanței de fond a durat mai puțin decât judecata în căile de atac în cazul a 262 inculpați, reprezentând 35,26%, din care 36 inculpați au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției (117 inculpați, reprezentând 39,26%, în anul 2011). Dintre acestea, în 145 cazuri durata în căile de atac a fost cel puțin dublă (94 în procedura recunoașterii vinovăției), comparativ cu 50 cazuri în anul 2011.

Au fost 182 cazuri în care durata judecării în fond a fost egală cu cea din căile de atac (10 în 2011).

Durata judecării în fața instanței de fond a fost mai mare decât durata judecării în căile de atac în 299 cazuri, reprezentând 40,24%, din care în 22 cazuri a fost aplicată procedura simplificată a recunoașterii vinovăției (171 în anul 2011, reprezentând 57,38%, respectiv 12 în care a fost aplicată procedura simplificată). Dintre acestea, în 221 cazuri durata a fost cel puțin dublă față de cea din căile de atac (32 în procedura recunoașterii vinovăției), comparativ cu 98 în anul 2011, din care 10 în procedura simplificată.


În concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2012 relevă soluționarea unui număr însemnat de cauze, îmbunătățirea procentului cazurilor în care urmărirea penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la sesizare (85,32%) și al celor în care judecata în fond și în căile de atac a durat maxim 3 ani (68,1%),  precum și emiterea unei soluții finale în cauze foarte vechi.  



4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii


Activitatea de combatere a corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din instituții financiare ori din alte instituții de control și avocați, reliefată de datele statistice referitoare la condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul 2012, se prezintă succint, după cum urmează:


- Au fost condamnați definitiv 5 magistrați, din care 3 judecători și 2 procurori (3 judecători de judecătorie, din care 1 vicepreședinte, 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie și 1 procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 18 magistrați, din care 10 judecători și 8 procurori, și anume, 1 judecător și 1 vicepreședinte curte de apel, 4 judecători de tribunal, 2 judecători de judecătorie, 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 3 prim-procurori de la parchete de pe lângă judecătorie, 3 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 1 procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel și 1 procuror de la parchetul de pe lângă tribunal).

S-a dispus trimiterea în judecată a 10 magistrați, din care 5 judecători și 5 procurori, respectiv,  1 judecător și 1 vicepreședinte curte de apel, 1 judecător de judecătorie, 1 judecător de tribunal, 1 judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, 3 prim-procurori de la parchete de pe lângă judecătorie, 2 procurori de la parchete de pe lângă tribunal.

Comparativ, în anul 2011 au fost condamnați definitiv 4 magistrați, din care 2 judecători și 2 procurori (1 judecător de curte de apel, 1 judecător de judecătorie, 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie și 1 procuror de la parchetul de pe lângă tribunal) și au fost trimiși în judecată alți 4 magistrați, din care 1 judecător și 2 procurori (2 judecători de judecătorie, 1 prim-procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, 1 prim-procuror de la parchetul de pe lângă tribunal și 1 procuror DIICOT).


Pedepsele definitive aplicate magistraților, în anul 2012 , au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 3 magistrați (5 ani închisoare 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie pentru luare de mită, trafic de influență, favorizarea infractorului ș.a., 4 ani 1 procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel pentru trafic de influență și 2 ani și 6 luni 1 vicepreședinte judecătorie pentru luare de mită, trafic de influență, operațiuni incompatibile cu funcția-cumpărare bun litigios) și cu suspendarea executării pentru 2 magistrați (3 ani cu suspendare sub supraveghere 1 judecător judecătorie pentru luare de mită, judecat în procedura simplificată și 1 an cu suspendare condiționată 1 judecător judecătorie pentru primire de foloase necuvenite, fals în declarația de avere ș.a.).

- Prin hotărâri definitive, au fost condamnați 71 ofițeri și agenți de poliție, din care 42 subofițeri și 29 ofițeri (8 cu funcții de conducere). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 47 ofițeri și subofițeri de poliție. Au fost trimiși în judecată 31 de polițiști.

Comparativ, în anul 2011 au fost condamnați definitiv un număr de 26 ofițeri și agenți de poliție, din care 19 ofițeri (4 cu funcții de conducere) și au fost trimiși în judecată 231 polițiști (201 în dosare privind infracțiuni săvârșite la punctele de trecere a frontierei).

- În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv 45 inculpați, din care 13 lucrători vamali, 12 comisari ai Gărzii Financiare, 11 inspectori fiscali (2 de la A.F.P. [120], 9 de la D.G.F.P. [121]), 5 inspectori ai I.T.M. [122], 2 inspectori cu funcție conducere la ISC [123], 1 inspector ISCIR [124] și 2 inspectori din primărie, 1 comisar șef OPC [125] și 2 comisari ANPC [126].

Au fost trimiși în judecată 50 inculpați ce activau în instituții financiare și alte instituții de control, din care 28 lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V.[127]), 7 comisari ai Gărzii Financiare (1 comisar șef), 12 inspectori fiscali (3 directori și 8 inspectori D.G.F.P.[128] și 1 inspector A.N.A.F. [129]), 1 inspector I.T.M. [130], 1 inspector D.S.P. [131] și 1 inspector I.T.R.S.V.[132]


Comparativ, în 2011 au fost condamnați definitiv 34 inculpați, din care 8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector șef A.F.P. [133], 2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori D.G.F.P. [134], 2 inspectori din cadrul A.N.A.F. [135]),  2 inspectori și 1 consilier O.P.C. [136], 2 inspectori ai I.T.M. [137] (din care 1 director coordonator adjunct) și 4 inspectori din primărie. Au fost trimiși în judecată 86 inculpați ce activau în instituții financiare și alte instituții de control, din care 63 lucrători vamali și 1 director al DAOV [138], 11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari șefi), 2 directori și 4 inspectori (1 inspector șef) D.G.F.P., 1 consilier A.N.A.F., 1 inspector șef I.T.M. și 3 comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef), 1 director și 5 inspectori A.R.R., 1 director și 2 inspectori șefi I.S.C.I.R. [139]


- Au fost condamnați prin hotărâri definitive 12 avocați (5 în anul 2011), iar prin hotărâri nedefinitive 14 avocați. Din cei 12 avocați condamnați definitiv, 4 au beneficiat de procedura simplificată de judecată. Totodată, au fost trimiși în judecată 17 avocați, comparativ cu 27 în anul 2011.

Pedepsele definitive aplicate avocaților, în anul 2012, au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 10 inculpați și cu suspendarea sub supraveghere pentru 2 inculpați.


Rezultă că, în anul 2012, din 803 inculpați persoane fizice trimiși în judecată, un număr de 108 activau în instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în strânsă legătură cu acestea (reprezentând 13,45%), iar din 740 condamnați definitiv, 133 persoane făceau parte din această categorie (reprezentând 17,9%).


În concluzie, combaterea corupției din cadrul instituțiilor de aplicare a legii a continuat să fie o constantă a activității Direcției Naționale Anticorupție.


4.4. Recuperarea produselor infracțiunii


Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015 [140] a inclus în cadrul Capitolului 4.3. cu tema „Combaterea corupției prin măsuri administrative și penale” o serie de prevederi pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului specific privind „Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare”.

Comisia Europeană în Raportul din 18 iulie 2012, privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, recomandă o consolidare a practicilor judiciare pentru obținerea de rezultate convingătoare în ceea ce privește recuperarea produselor infracțiunii, ca și componentă a luptei împotriva corupției.

Avându-se în vedere interesul general pentru abordarea cu mai multă eficiență a corupției și a criminalității economico-financiare și din perspectiva adoptării unor măsuri concrete în ceea ce privește sechestrarea și recuperarea activelor provenite din infracțiuni, măsurile asigurătorii în procesul penal au fost tratate ca un element important în activitatea de anchetă penală și în cea judiciar penală desfășurate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

Prezenta analiză a rezultatelor obținute în anul 2012 în materia recuperării produselor infracțiunii, din perspectiva măsurilor asigurătorii dispuse de procurorii direcției în cauzele finalizate cu rechizitorii, precum și a confiscărilor ori despăgubirilor pronunțate de instanțele judecătorești prin hotărâri definitive, vine în continuarea monitorizării începute pe acest domeniu în anul precedent.

a. Analiza  măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2012 [141]

Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2012 de către Direcția Națională Anticorupție.

În anul 2012, din totalul de 234 rechizitorii emise, într-un număr de 199 rechizitorii (comparativ cu  204 rechizitorii în 2011) se reține existența unui produs infracțional total de 1.471 milioane lei, echivalentul a 330 milioane euro, ca și  prejudiciu creat sau beneficiu material realizat efectiv, la valori comparative celor înregistrate în anul precedent (1.484 milioane lei, echivalentul a 351 milioane euro, în anul 2011).

Produsul infracțional se compune din prejudicii produse ori avantaje economice obținute de persoanele trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, fraude cu fonduri europene sau alte infracțiuni economice.

Din acesta, valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de 43 milioane lei, echivalentul a 9,6 milioane euro, în creștere cu 155% (27,8 milioane lei, echivalentul a 6,6 milioane euro, în anul 2011), iar prejudiciile produse ce au creat beneficii materiale se ridică la suma de 1.428 milioane lei, echivalentul a 320,4 milioane euro ( 1.456,5 milioane lei, echivalentul a 344,4 milioane euro, în anul 2011).

În cursul urmăririi penale, din cele 199 cauze în care au fost emise rechizitorii pentru infracțiuni ce au generat produs infracțional, într-un număr de 135 dosare (142 dosare, în anul 2011) s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 1.174 milioane lei, echivalentul a 264 milioane euro (892 milioane lei, echivalentul a 212 milioane euro), fiind identificate și sechestrate efectiv bunuri în valoare totală de 680 milioane lei, echivalentul a 153 milioane euro (703.177.000 lei, echivalentul a 167.000.000 euro, în anul 2011).


Valoarea produsului infracțional recuperat în cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este în sumă de 28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane euro, de circa 6 ori mai mare decât suma recuperată în anul precedent (4.677.500 lei, echivalentul a 1.111.000 euro, în 2011).

Astfel, în 68% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii pentru 81% din valoarea produsului infracțional nerecuperat (comparativ cu 60% în anul 2011), fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă circa jumătate din produsul infracțional nerecuperat. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.


În concluzie , se constată o menținere a valorii ridicate a produsului infracțional generat de infracțiunile ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în anul 2012, iar ca și evoluție în structura produsului infracțional, o sporire a valorii beneficiilor ilicite obținute din infracțiuni de corupție. 

Se remarcă o creștere a gradului de recuperare a produselor infracțiunii încă din faza de urmărire penale și o menținere a preocupării pentru luarea și aplicarea efectivă a măsurilor asigurătorii ca și componentă importantă în activitatea de cercetare penală desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție.

În cadrul investigațiilor financiare pentru identificarea, depistarea și indisponibilizarea produsului infracțional, procurorii și-au axat ancheta și pentru probarea activităților infracționale de disimulare a folosului infracțional și formularea de acuzații penale pentru infracțiuni de spălarea banilor.

Astfel, în anul 2012 s-a dispus trimiterea în judecată pentru 52 infracțiuni de spălarea banilor, dintre care 24 comise în legătură directă cu fapte de corupție sau asimilate acestora, iar alte 28 infracțiuni conexe unor infracțiuni economice, cu prejudicii de peste 1 milion de euro, cu precizarea că, având în vedere limitările de competență materială, spălarea banilor nu poate face obiectul anchetelor Direcției Naționale Anticorupție ca infracțiune de sine stătătoare.

b. Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2012

În anul 2012, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 214 hotărâri judecătorești (172 hotărâri definitive în anul precedent) prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, înregistrându-se o creștere de 172% comparativ cu anul precedent (277.350.000 lei, echivalentul a 65.900.000 euro, în anul 2011).

Dintre acestea, 206 sunt hotărâri de condamnare a inculpaților, iar restul reprezintă hotărâri prin care, deși s-au pronunțat soluții de încetare a procesului (3 hotărâri), ca urmare a prescrierii răspunderii penale, ori de achitare a inculpaților (5 hotărâri) pentru lipsa de pericol social sau neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, instanțele au dispus confiscarea ori obligarea la plata de despăgubiri către părțile civile.

Instanțele au pronunțate 5 hotărâri definitive de condamnare a 13 inculpați pentru infracțiuni de spălarea banilor în legătură cu avantaje economice obținute din infracțiuni de corupție (4 inculpați), asimilate celor de corupție (6 inculpați), evaziune fiscală (2 inculpați) și înșelăciune (1 inculpat).

 

Se constată că, din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 17.673.000 lei, echivalentul a 3.971.000 euro (62.000.000 lei, echivalentul a 14.724.000 euro în anul 2011).


Instanțele au dispus plata de despăgubiri către părțile civile în sumă totală 435.590.000 lei, echivalentul a 97.885.000 euro, la o valoare dublă față de anul precedent (205.700.000 lei, echivalentul a 48.906.000 euro, în 2011).

Dintre acestea, circa 73% reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public ori unor entități de interes public, în sumă de 316.416.000 lei, echivalentul a 71.105.000 euro .


S-a dispus confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 17.197.000 lei, echivalentul a 3.864.000 euro , de 12 ori mai mare, comparativ cu anul precedent (1.350.000 lei, echivalentul a 320.000 euro, în anul 2011). 

Instanțele au hotărât restituirea sumelor de bani către cei care au dat mită sau către cumpărătorii de influență care s-au autodenunțat și care au acest beneficiu acordat de lege, alături de clauza de impunitate, în cuantum total de 7.315.000  lei, echivalentul a 1.645.000 euro (8.300.000 lei, echivalentul a 1.950.000 euro, în anul 2011).


Pentru garantarea confiscării sau a recuperării pagubei, în circa jumătate din cauzele în care s-au pronunțat hotărâri cu privire la recuperarea produsului infracțional, instanțele au dispus menținerea sechestrului asigurător aplicat de procurori (89 cauze) ori luarea unor astfel de măsuri (11 cauze), comparativ cu anul precedent, când astfel de măsuri au vizat doar o treime din cauzele în care s-a dispus confiscarea ori repararea prejudiciului.


În concluzie , se remarcă valoarea ridicată a sumelor ce fac obiectul confiscării sau plății de despăgubiri dispuse în mod definitiv în anul 2012 prin hotărârile instanțelor judecătorești, ce reprezintă aproape o dublare a produsului infracțional față de cel reținut în anul precedent, dar și faptul că în aproape jumătate din cauze sunt instituite măsuri asigurătorii pentru garantarea recuperării activelor provenite din infracțiuni definitiv judecate.

Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de interes public prejudiciate prin activitatea infracțională, dar și o creștere semnificativă a valorii confiscărilor dispuse ca măsură de siguranță.


Analiza datelor reflectă faptul că recuperarea produselor infracțiunii face obiectul unei preocupări constante în activitatea organelor judiciare cu rol în anchetarea și judecarea infracțiunilor de corupție la nivel înalt și mediu sau a infracțiunilor economice ce produc prejudicii însemnate. 

Principala provocare va fi aducerea la îndeplinire a hotărârilor instanțelor de către instituțiile cu rol în valorificarea bunurilor confiscate ori în recuperarea despăgubirilor ce reprezintă sume către bugetul național sau bugetul Uniunii Europene.



5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state


În anul 2012, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a contribuit, prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție, ca structură specializată a Ministerului Public în combaterea corupției, așa cum rezultă, în primul rând, din obligațiile specifice acestui sector și măsurile pentru îndeplinirea lor cuprinse în actele normative aplicabile, în Regulamentul de ordine interioară al direcției, precum și în documentele strategice adoptate de Guvernul României în domeniul luptei împotriva corupției, respectiv în rapoartele organismelor europene asumate de țara noastră.


Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a avut în vedere îndeplinirea următoarelor direcții principale de acțiune:


- urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva corupției;

- reflectarea unei imagini externe corecte a activității direcției;

- implicarea direcției în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;

- implicarea direcției în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție;

- implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;

- continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state și a activității desfășurate de direcție în cadrul grupurilor de lucru constituite;

- desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională.


5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție


Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a analizat, în continuare, recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupției cuprinse în Raportul Intermediar din 8 februarie 2012 și în Raportul anual din 18 iulie 2012, acte ale Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

De asemenea, a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în cadrul Condiționalității a 3-a a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție ”. În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei prin intermediul Ministerului Justiției.

Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a pregătit documentarea și participarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție la reuniunile cu echipele de experți ai Comisiei Europene, sosite la București în cadrul misiunilor de evaluare (peer review) organizate de Comisia Europeană în lunile martie, mai și noiembrie 2012, având ca scop urmărirea progreselor înregistrate în îndeplinirea condiționalităților MCV.


În ceea ce privește strategiile anticorupție la nivel național, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a asigurat suportul tehnic al participării la reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, denumită Comisia MCV, înființată prin Hotărârea Guvernului nr.216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ca organism interinstituțional aflat în coordonarea ministrului justiției. 


Urmare a adoptării Hotărârii Guvernului nr.215/2012 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a participat la reuniunile organizate de Ministerul Justiției privind implementarea și monitorizarea acestei strategii.

În acest sens, Serviciul a asigurat participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, creată în vederea monitorizării implementării Strategiei. A formulat observații și comentarii la proiectul Procedurii și metodologiei de monitorizare a Strategiei, elaborată de Ministerul Justiției, precum și propuneri de teme pentru viitoarele misiuni de evaluare care vor avea loc în anul 2012 în acest cadru.

Având în vedere obligația fiecărei instituții și autorități publice centrale și locale, inclusiv a celor cu atribuții judiciare, de a-și elabora propriul Plan Sectorial de Acțiune pentru implementarea Strategiei și de a își autoevalua periodic Inventarul măsurilor preventive prevăzute în anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.215/2012, precum și de a elabora și transmite periodic rapoarte de progres în implementarea măsurilor prevăzute în Planul Sectorial, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a desfășurat activitățile specifice în baza cărora au fost emise de către procurorul șef al direcției Ordinul nr.45/2012 de constituirea Comisiei de Integritate a Direcției Naționale Anticorupție și Ordinul nr.56/2012 privind Planul Sectorial de Integritate al direcției.

Serviciul asigură cooperarea directă cu Secretariatul tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție și transmiterea rapoartelor de progres, sub coordonarea unuia din adjuncții procurorului șef al direcției.


De asemenea, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice, alături de alte compartimente ale instituției, a asigurat participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile pregătitoare ale evaluării României de către Banca Mondială. Astfel, în cadrul proiectului intitulat Analiză funcțională a sectorului justiției din România a fost realizată participarea la reuniunile cu experții proiectului gestionat de Ministerul Justiției, transmiterea de materiale documentare, formularea de răspunsuri la chestionarele redactate de experți și observații la proiectul raportului de evaluare.


Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate de România în cadrul MCV, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape, și în cursul anului 2012, menținerea standardelor de calitate, concomitent cu realizarea unor creșteri cantitative ale activității, atât în ceea ce privește efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție, cât și referitoare la îndeplinirea atribuțiilor procurorului în faza de judecată.


Printre măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție, în acest context, pot fi menționate:

- analiza periodică a duratei și cauzelor de întârziere în soluționarea proceselor, având ca bază dosarele Direcției Naționale Anticorupție aflate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată și luarea măsurilor procedurale, aflate în competența procurorului, pentru accelerarea proceselor și obținerea unor soluții temeinice;

- formularea de propuneri, observații sau comentarii asupra unor proiecte legislative de interes în ceea ce privește MCV, cum ar fi cele referitoare la texte de incriminare privind achizițiile publice, la procedura și metodologia de monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 și privind temele pentru viitoarele misiuni de evaluare;

- publicarea, cu regularitate, pe pagina de Internet a Direcției Naționale Anticorupție a hotărârilor definitive de condamnare în cauzele de corupție trimise în judecată de direcție, în vederea asigurării informării opiniei publice cu privire la rezultatele obținute în combaterea corupției;

- organizarea unui seminar pe tema „Integritatea în sistemul judiciar”, în colaborare cu Freedom House Romania și Expert Forum, la care au participat conducerea Direcției Naționale Anticorupție, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, procurori din cadrul direcției și din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători specializați în cauze penale, precum și reprezentanți ai Institutului Național al Magistraturii, ai Agenției Naționale de Integritate, ai Ministerului Justiției și ai unor organizații nonguvernamentale. Au fost discutate, printre altele, tipologii infracționale privind corupția în sistemul judiciar, răspunderea disciplinară a magistraților și strategia de integritate în sistemul judiciar;

- participarea la 2 seminarii-dezbatere pe tema „Justiția și media”, organizate de Freedom House Romania și Expert Forum în cadrul proiectului „Inițiativa pentru o justiție curată”, dezbateri care au reunit reprezentanți ai sistemului judiciar (Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) și ai unor instituții media scrise și audio-vizuale;

- continuarea programului de pregătire profesională specializată a personalului operativ al Direcției Naționale Anticorupție;

- participarea constantă la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.

Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional au continuat să fie monitorizate de experții Comisiei Europene în cadrul asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare și reflectate în cele două rapoarte de monitorizare publicate, respectiv, raportul intermediar din 8 februarie 2012 și raportul anual din 18 iulie 2012. În acest scop, în lunile martie, mai și noiembrie 2012, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, care au vizat inclusiv activitatea direcției.


Raportul din iulie 2012, a cuprins evaluarea progreselor înregistrate de România pe întreaga perioadă de existență a Mecanismului de Cooperare și Verificare, respectiv 2007-2012. Acesta precizează că evaluarea generală a Comisiei cu privire la progresele înregistrate de la aderarea României în atingerea unor standarde ale sistemului judiciar și în combaterea corupției comparabile cu cele ale statelor membre arată că acum există multe dintre elementele esențiale necesare în ceea ce privește cadrul legal și instituțional, deși evenimentele recente (din vara anului 2012) au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea procesului de reformă. În același timp însă, faptul că este nevoie de o presiune externă s-a apreciat că ridică întrebări cu privire la caracterul durabil și ireversibil al reformei, întrebări accentuate în contextul evenimentelor recente. Din această perspectivă, raportul cere factorilor (politici și judiciari) care dețin autoritatea de a influența direcția și viteza reformei să asigure prin acțiunile și deciziile lor caracterul durabil și ireversibil al acestei reforme.

În ceea ce privește Condiționalitatea a 3-a „Continuarea investigațiilor profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind faptele de corupție la nivel înalt”, raportul menționează că „de la aderare România a înregistrat progrese importante privind urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt; Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic și imparțial în aceste cazuri”.

Se reține totodată că „ performanța Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind anchetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt poate fi considerată drept unul dintre cele mai semnificative progrese înregistrate de România de la aderare. De la un an la altul, DNA a fost în măsură să furnizeze un număr în creștere constantă de trimiteri în judecată, anchetele fiind efectuate rapid și în mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor persoane de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor partidelor politice importante. Performanța DNA a rezultat într-o creștere importantă a numărului de hotărâri pronunțate în instanță și de condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, în special începând cu 2010”.

Raportul, pe de altă parte, conține și o notă critică în ceea ce privește caracterul deosebit de lent al progreselor înregistrate de instanțe în cazurile care implică fapte de corupție și de fraudă în domeniul achizițiilor publice, numărul încă deosebit de mare al hotărârilor de condamnare cu suspendarea executării pedepsei, nevoia ca acțiunea judiciară să fie respectată și ca investigațiile întreprinse de autoritățile judiciare să beneficieze de sprijinul deplin al clasei politice, precum și faptul că mai sunt încă lucruri de făcut pentru stabilirea unor standarde etice ridicate în cazul funcțiilor înalte.


5.2. Unitatea de Implementare Programe


Programele PHARE propuse ori derulate în anul 2012 au vizat, în principal, domeniul întăririi capacității administrative și instituționale și domeniul consolidării infrastructurii.


I. În domeniul întăririi capacității administrative și instituționale


1. Contract de grant OLAF/2011/D7/057


În luna octombrie 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind Investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene contractul fiind semnat în luna decembrie 2011.


Ca urmare, în luna mai 2012, în cadrul proiectului a fost organizată la Sibiu o masă rotundă, pe durata a două zile și jumătate, cu 40  participanți (inclusiv participare internațională), la care s-au discutat și analizat aspecte privind investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale CE.

În cadrul acestui proiect Direcția Națională Anticorupție a avut ca parteneri Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (DLAF), Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) și autorități anticorupție similare din Bulgaria, Croația și Italia.

Cheltuielile necesare organizării acestui eveniment au fost finanțate, în proporție de 80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE TRAINING 2011).


2. Contract de grant HOME/2011/ISEC/AG/FINEC/4000002187


În luna octombrie 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea și sancționarea infracțiunilor de corupție în statele UE (CORRDIS), semnarea contractului având loc în decembrie 2012.


Proiectul își propune să contribuie la găsirea celor mai bune practici, printr-o abordare comparativă la nivelul statelor membre UE. La fiecare dintre activitățile organizate vor participa experți practicieni din fiecare stat membru al Uniunii. Vor fi realizate 1 conferință de lansare, 3 ateliere de lucru (detectare, investigare, sancționare), organizate în unul din cele trei state partenere (Franța, Spania, Romania) și 1 conferință de închidere, unde vor fi diseminate concluziile fiecăruia dintre cele 3 ateliere de lucru, cuprinse într-un ghid.

În cadrul acestui proiect ce se va desfășura pe parcursul a 18 luni începând cu ianuarie 2013, Direcția Națională Anticorupție are ca parteneri Serviciul de Prevenire a Corupției din Franța (SCPC) și Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAFC).

Cheltuielile necesare vor fi finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile (programul ISEC 2011).


3. Contract de grant OLAF/2012/D5/027


În luna mai 2012, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind Tehnici speciale de investigație folosite în combaterea corupției și fraudei comise împotriva intereselor financiare ale UE, semnarea contractului având loc în august 2012.


Proiectul își propune să organizeze, în România, o masă rotundă, cu participarea judecătorilor și procurorilor din România și a unor reprezentanți din cadrul unor autorități anticorupție similare din Germania și Republica Moldova.

Cheltuielile necesare vor fi finanțate, în proporție de 80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE TRAINING 2011).


În același domeniu, pe parcursul anului 2012 Direcția Națională Anticorupție a fost implicată, la nivel de beneficiar, în derularea a trei proiecte:


1. Proiectul „Consolidarea capacității autorităților române de a confisca și recupera produsele infracțiunii”, implementat de Ministerul Justiției și finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția


În cadrul acestui proiect care își propune să evalueze eficiența procesului de recuperare a produsului infracțiunilor în România, procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat, pe parcursul anului 2012, la două întâlniri cu experții din cadrul Institutului Basel pentru Guvernare din Elveția și la două reuniuni de lucru vizând discutarea raportului redactat de echipa de experți a proiectului.


2. Contractul de grant HOME/2010/ISEC/AG/FINEC/022 „Dezvoltarea de investigatori financiari profesioniști în România”, implementat de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție


În cadrul proiectului care a avut ca țintă formarea de investigatori financiari prin instruire bazată pe scenarii și aspecte practice întâlnite în cazuri reale, câte 1 procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a participat la fiecare dintre cele 7 seminarii organizate. Proiectul are ca obiect și elaborarea unui ghid de bune practici care să detalieze pașii unei investigații financiare și a unui program național de formare în acest domeniu.


Proiectul s-a desfășurat în perioada august 2011 - septembrie 2012.


3. Proiectul privind realizarea unei platforme unice la nivelul instituțiilor din sistemul judiciar (instanțe, parchete, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor) pentru managementul resurselor financiare, umane și materiale, implementat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială


Pe parcursul anului 2012, Direcția Națională Anticorupție a contribuit, la fel ca și celelalte instituții din cadrul sistemului judiciar, la activitățile de implementare a aplicației, activități ce vor continua și pe parcursul anului 2013. Utilizarea aplicației va elimina activitățile redundante specifice gestionării pe hârtie a informațiilor și va asigura un format unitar comun ordonatorilor de credite din instituții, permițând astfel ca activitățile de informare și de raportare să fie efectuate instantaneu.


II. În domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)


1. Contract de GRANT OLAF 2011/C5/013

În luna mai 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției. Contractul de grant privind finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect, în valoare totală de aproximativ 150.000 euro, a fost semnat în luna decembrie 2011.

Achizițiile au fost efectuate în semestrul II 2012.


2. Contract de GRANT OLAF 2012/D5/039


În luna mai 2012, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției. Contractul de grant privind finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect în valoare totală de aproximativ 91.000 euro a fost semnat în luna august 2012.

Achizițiile vor fi efectuate până la finalul anului 2013.

3. Contract de GRANT OLAF 2011/D5/071


În luna septembrie 2012, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice hardware și licențe de aplicații software (inclusiv trainingul aferent utilizării acestora), necesare activităților de percheziție informatică și de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției. Contractul de grant privind finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect, în valoare totală de aproximativ 172.000 euro, a fost semnat în luna decembrie 2012. Achizițiile vor fi efectuate până la finalul anului 2013.


III. Alte proiecte


1. Contractul de grant HOME/2011/ISEC/AG/4000002578 „Combaterea Criminalității în Domeniul Achizițiilor Publice. O abordare operațională”, implementat de Freedom House


Direcția Națională Anticorupție a contribuit, alături de ceilalți co-beneficiari (Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de Integritate, Inspectoratul General al Poliției Române, Asociația Națională a Specialiștilor în Achiziții și EurActiv RO) la activitățile de planificare. Partenerii externi sunt Magistrats européens pour la démocratie et les libertés (MEDEL), Konrad Adenauer Stiftung și Divizia penală și de grațieri a Ministerului de Justiție din Franța, care vor furniza expertiză și traineri. Scopul proiectului este creșterea capacității autorităților române de prevenire și combatere a criminalității în domeniul achizițiilor publice. În acest sens, vor fi organizate 2 conferințe și 12 seminarii practice, cu participare interinstituțională și internațională. Concluziile dezbaterilor vor constitui baza redactării unor ghiduri operaționale. Direcția Națională Anticorupție va fi reprezentată la nivel de lectori, care vor fi selectați din rândul specialiștilor săi, precum și la nivel de participanți, care vor fi selectați din rândul procurorilor și ofițerilor de poliție judiciară.

Proiectul a fost aprobat în luna noiembrie 2012 și are o durată de 26 de luni, începând din data de 1 decembrie 2012 și un buget de 427.000 euro. Cheltuielile proiectului sunt finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile (programul ISEC 2011).


2. Proiectul „Întărirea capacitații judecătorilor și procurorilor români în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economice și financiare”, finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția


Proiectul va fi gestionat de către Consiliul Superior al Magistraturii și va avea ca beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale Anticorupție și judecători. Activitățile sunt estimate să înceapă în a doua jumătate a anului 2013 și vor consta din 1 sesiune de pregătire privind investigații financiare avansate, organizată de experți din cadrul Centrului de Recuperare a Bunurilor din cadrul Institutului Basel și 9 seminarii pentru judecători și procurori, în care vor fi abordate teme privind activitatea de urmărire penală și judecată a cauzelor de corupție având legătură cu criminalitatea economico-financiară.

Finațarea va fi asigurată, în proporție de 85%, din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare națională. Proiectul este în stadiul de propunere, urmând a fi aprobat de către organismul finanțator elvețian la începutul anului 2013.


De asemenea, Direcția Națională Anticorupție este membru în Comitetul de conducere care analizează și selectează proiectele ce vor fi finanțate în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității financiare.


3. Direcția Națională Anticorupție a organizat un program de training anticorupție constând într-un stagiu de pregătire pentru 9 procurori anticorupție din Bosnia și Herțegovina, la sediul direcției și al altor instituții implicate în lupta anticorupție din Romania.

Proiectul a fost finanțat din fondul special al guvernului SUA, Emerging Donors Fund și s-a desfășurat luna septembrie a anului 2012.


5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție


Și în cursul anului 2012 a fost asigurată prezența Direcției Naționale Anticorupție, în calitatea sa de parchet specializat anticorupție, ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei, ONU sau OECD, și de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părți a convențiilor europene și internaționale anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea participării direcției la aceste activități internaționale au fost recunoscute prin includerea Direcției Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora dintre ele și prin invitații constante la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.

Prezentăm activitățile desfășurate în cadrul organizațiilor/rețelelor internaționale anticorupție:


- Academia Internațională Anticorupție (IACA)


IACA este o organizație internațională înființată în 2011, cu sediul la Laxenburg, Austria, la care au aderat până în prezent 51 de state și 2 organizații internaționale, destinată a fi un centru de excelență în domeniul educației, pregătirii profesionale, cercetării și cooperării în domeniul anticorupției.


Pentru prima jumătate a anului 2012, poziția de vicepreședinte al Comisiei Provizorii a Academiei a fost deținută de România, prin procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională, de informare și relații publice al Direcției Naționale Anticorupție. În cea de-a doua parte a anului 2012, poziția a fost ocupată de reprezentanta Federației Ruse. Comisia Provizorie a discutat și adoptat o serie de documente importante pentru funcționarea viitoare a Academiei, privind auditul extern independent al Academiei, regulamentul financiar cadru și regulamentul cadru privind statutul personalului IACA.

Direcția Națională Anticorupție a participat și la prima Adunare a Părților la Acordul IACA, care a adoptat documentele elaborate de Comisia Provizorie și a ales cei 11 membri ai Consiliului Director al Academiei. Unul din membrii aleși ai Consiliului Director al IACA este cel propus de România, în persoana fostului procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.


- Rețeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupției - Rețeaua Europeană Anticorupție (EPAC-EACN)


Direcția Națională Anticorupție, care deține funcția de vicepreședinte al rețelei prin procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională, de informare și relații publice, a organizat un seminar EPAC/EACN, în parteneriat cu Fundația Germană IRZ, pe tema „Cele mai bune practici și strategii în detectarea, investigarea și trimiterea în judecată a cazurilor de corupție și fraudă în achizițiile publice”. La seminar au participat 51 reprezentanți ai organizațiilor membre EPAC/EACN, lectori din partea OLAF, OECD, precum și ai unor organizații din Franța, Germania și Slovenia, raportul seminarului fiind diseminat în cadrul rețelei.

În cadrul conferinței anuale a EPAC-EACN organizate la Barcelona, a fost ales un nou președinte al rețelei, în persoana domnului Giovanni Kessler, directorul OLAF. Mandatul de vicepreședinte al rețelei deținut de procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională, de informare și relații publice al Direcției Naționale Anticorupție continuă încă 1 an.


- Grupul de State Europene împotriva Corupției (GRECO)


În cadrul activităților GRECO, organism care funcționează în cadrul Consiliului Europei, cu scopul sprijinirii implementării de către statele membre a Convențiilor Penală și Civilă împotriva Corupției, Direcția Națională Anticorupție, prin procurorul desemnat ca membru al Delegației României, a participat la reuniunile plenare ale GRECO, la susținerea raportului de evaluare a Sloveniei și a fost desemnat ca expert evaluator al Croației în cadrul celei de-a patra runde de evaluare, pe tema prevenirii corupției în sistemul judiciar, care va avea loc în anul 2013.

- Rețeaua Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală  (OECD-ACN)


Activitățile Rețelei Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN), constituită de OECD sunt legate cu precădere de aplicarea Planului de Acțiune adoptat la Istanbul în 2003 și care urmărește monitorizarea implementării standardelor anticorupție prevăzute pentru Armenia, Azerbaijan, Georgia, Kazakhstan, Republica Kirghiză, Federația Rusă, Tadjikistan și Ucraina. În anul 2012, colaborarea direcției s-a concretizat atât în participarea la cele două reuniuni anuale ale Comitetului de Conducere al ACN, cât și în participarea unui procuror al Direcției Naționale Anticorupție ca lector la un seminar de pregătire profesională în domeniul investigațiilor anticorupție organizat în cadrul ACN la Kiev, Ucraina, respectiv a unui procuror și a unui ofițer de poliție la un seminar de pregătire profesională pe tema investigațiilor anticorupție și a răspunderii penale a persoanelor juridice organizat în cadrul ACN la Batumi, Gerogia.


- Convenția ONU împotriva Corupției (UNODC)


Direcția Națională Anticorupție a participat la activitățile desfășurate de Biroul ONU împotriva Criminalități și a Drogurilor (UNODC), în calitate de Secretariat al Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției, pentru sprijinirea implementării de către statele părți a acestei convenții. În acest context, un procuror al direcției a participat ca expert în cadrul reuniunii Grupului de Experți privind redactarea unui compendiu de cazuri privind recuperarea averilor provenite din corupție, grup de lucru funcționând pe baza unui mandat primit din partea Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției.

Totodată, un procuror al Direcției Naționale Anticorupție a participat ca expert la evaluarea Serbiei în cadrul mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva Corupției, fiind realizate vizita de evaluare, dialogul subsecvent cu autoritățile sârbe și cu reprezentanții UNODC, precum și redactarea raportului de evaluare.

Direcția Națională Anticorupție a participat și la reuniunea organizată de Ministerul Justiției și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în vederea coordonării răspunsului României la chestionarul de evaluare a țării noastre în cadrul mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva Corupției.


- Asociația Internațională a Autorităților Anticorupție (IAACA)


La cea de a 6-a Conferință Anuală și Adunare Generală a Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție, organizată la Kuala Lumpur, Malaesia, pe tema „Capitolul VI al Convenției ONU împotriva corupției - Asistența Tehnică și Schimbul de Informații”a participat procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, doi procurori ai direcției au participat la cel de-al 4-lea seminar anticorupție organizat de IAACA la Dalian, China.


Procurorii direcției au continuat participarea activă la conferințe și seminarii internaționale anticorupție, fiind invitați și în anul 2012, pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate, sau pentru a desfășura activități ca experți ori membri ai unor grupuri de lucru având ca obiectiv dezvoltarea instituțională a unor autorități anticorupție mai recent create în alte state.

Au fost organizate vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii direcției au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.


În acest sens, au participat 30 procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție la conferințe internaționale anticorupție și seminarii anticorupție, susținând prezentări pe baza cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri, cum ar fi:

- Prezentare susținută în cadrul mesei rotunde organizate de Fundația Konrad Adenauer la Bruxelles, cu participarea reprezentanților statelor membre UE, ai Comisiei Europene și ai autorităților naționale cu atribuții în domeniul justiției și afacerilor interne;

- Training susținut de un procuror al direcției alături de un procuror american în beneficiul procurorilor și judecătorilor bulgari, pe tema investigării corupției publice la nivel înalt și a corupției în justiție, desfășurat la Sofia, Bulgaria;

- Prezentare susținută în cadrul conferinței internaționale pe tema „Parchetele specializate anticorupție - instrument eficient în combaterea corupției”, organizat la Praga, Cehia, de Asociația Procurorilor din Republica Cehă;

- Prezentare pe tema „Provocări în comunicarea cazurilor de corupție la nivel înalt”, susținută în cadrul conferinței organizate de UNODC la Jakarta, Indonezia, privind „Principiile Agențiilor Anticorupție”;

- Prezentare susținută la sesiunea de formare anticorupție pentru magistrați pe tema „Corupția: detectare, prevenire, combatere”, organizată de Școala Națională de Magistratură din Franța;

- Prezentarea experienței Direcției Naționale Anticorupție în cadrul seminarului regional organizat de Comisia Europeană la Sofia, Bulgaria, privind Raportul UE Anticorupție.

Procurori și ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție au participat la activitățile a două grupuri de lucru organizate în cadrul proiectului intitulat „EACT - European Anti-Corruption Training”, inițiat de Ministerul de Interne austriac-Biroul Federal Anticorupție, care reunește reprezentanți ai instituțiilor anticorupție, precum și ai poliției, autorităților judiciare, în special parchetelor specializate anticorupție, cu scopul de a oferi o platformă de schimb de experiență în instrumentarea cauzelor de corupție. Cele două grupuri de lucru la care direcția a asigurat participarea sunt „Cooperarea internațională în cauzele de corupție ”, organizat la Bratislava de autoritățile din Slovacia, respectiv „Cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”, organizat de autoritățile austriece la Viena.


În cursul anului 2012 Direcția Națională Anticorupție a fost gazda a 8 întâlniri de schimb de experiență cu magistrați din alte state europene, la care au participat peste 60 de magistrați din Italia, Spania, Germania, Belgia, Franța, Polonia, Olanda, Slovenia, Olanda, Austria, Marea Britanie, Croația și Ungaria, organizate în cadrul programului de schimb al Rețelei Europene de Training EJTN, precum și a unor vizite de studiu ale unor magistrați, respectiv reprezentanți ai autorităților anticorupție din Etiopia, Macedonia, Muntenegru și China în cadrul unor programe bilaterale. De asemenea, conducerea direcției a organizat întâlniri de lucru cu înalți oficiali guvernamentali din SUA, Moldova și Olanda, interesate de modul de organizare, funcționare și de rezultatele activității Direcției Naționale Anticorupție.


5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state


Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, prin atribuțiile specifice realizate referitor la:

- îndeplinirea formalităților privind efectuarea, în cadrul a 25 cereri de comisie rogatorie internațională pasivă, a actelor procesual penale solicitate de către autoritățile judiciare competente din Austria (3), Bulgaria (1), Cehia (2), Cipru (2), Franța (4), Germania (2), Grecia (1), Republica Moldova (2), Monaco (1), Olanda (2), Polonia (1), SUA (2) și Ungaria (2);

- îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul a 86 cereri de comisie rogatorie internațională activă, pentru efectuarea de acte procesual penale în Africa de Sud (1), Austria (5), Belgia (2), Bosnia/Herțegovina (1), Bulgaria (5), British Virgin Islands (1), Cipru (3), Elveția (1), Emiratele Arabe Unite (1), Franța (2), Germania (10), Grecia (2), Italia (9), Letonia (2), Liechtenstein (1), Marea Britanie (1), Noua Zeelandă (1), Olanda (3), Republica Moldova (3), Polonia (4), Portugalia (1), Serbia (2), Slovacia (3), Slovenia (3), Spania (4), SUA (1), Turcia (4), Ucraina (2) și Ungaria (8);

- realizarea formalităților referitoare la 5 proceduri de citare internațională efectuate în Turcia (4) și Ungaria (1);


- solicitarea ori efectuarea unor verificări operative pe cale polițienească privind identificarea unor persoane, autoturisme etc. Au fost solicitate, în total, 23 asemenea verificări operative în Austria (2), Bulgaria (1), Germania (1), Italia (4), OLAF (1), Portugalia (1), Spania (1), SUA (1), Turcia (1) și prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (9), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util;


- îndeplinirea formalităților privind predarea unei proceduri în materie penală în Moldova (1), preluarea unei proceduri penale din Germania (1) și negocieri în vederea predării a 2 proceduri penale în Moldova, respectiv Austria.


De asemenea, Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state a făcut demersurile necesare pentru traducerea tuturor cererilor de comisie rogatorie internaționale, procedurilor de citare internațională ori verificărilor și a documentelor primite din străinătate privind executarea acestora, precum și a unui număr de 14 materiale diverse cuprinse în alte lucrări ale Direcției Naționale Anticorupție din engleză (7), germană (4) și polonă (3).


Această structură a contactat EUROJUST pentru coordonarea anchetelor sau pentru sprijin în urgentarea executării unor cereri de asistență judiciară internațională în 8 cazuri și a participat la primele două întâlniri ale grupului de lucru Cooperare internațională EACT (European Anti-Corruption Training) ce au avut loc la Bratislava. De asemenea, a participat la a 38-a reuniune a Rețelei Judiciare Europene-EJN, organizată la Copenhaga.


6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului


Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională își desfășoară activitatea, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul managementului resurselor umane prin elaborarea proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind structura și organizarea direcției, precum și formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale. De asemenea, desfășoară activități specifice în ceea ce privește formularea propunerilor de selecționare, numire, promovare, delegare, detașare sau încetare a raporturilor de muncă pentru personalul direcției, constituirea comisiilor de examinare pentru promovarea și încadrarea personalului, organizarea concursurilor sau examenelor, organizarea și coordonarea activității de formare profesională continuă a personalului direcției prin urmărirea modului de îndeplinirea a programului de formare profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, ofițerilor de poliție judiciară și a funcționarilor publici.


În anul 2012, acest serviciu a înregistrat un număr de 1.143 lucrări, din care 437 cereri, comparativ cu 1.675 lucrări din care 420 cereri în anul 2011. Obiectul cererilor l-au constituit, în principal, încadrarea în funcțiile specifice Direcției Naționale Anticorupție, acordarea unor drepturi salariale și solicitarea încetării activității.


Atribuția serviciului privind ținerea la zi a evidenței posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative ale procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, legate de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de redimensionare a structurii corelativ evoluției activității direcției, ca o cerință a întăririi capacității instituționale de luptă împotriva corupției.

În acest sens, începând cu data de 21 decembrie 2012, a fost redistribuit 1 post de grefier de la Serviciul teritorial București la Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul din cadrul structurii centrale.


Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2012, era ocupată în proporție de 91,71% (520 posturi ocupate, din cele 567 prevăzute), iar activitatea a fost desfășurată cu 89,95% din personalul prevăzut în organigramă (510 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 10 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (6 procurori, din care 1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și 2 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Ministerul Justiției, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și 1 șofer), a desfășurării activității în cadrul unor organisme sau instituții internaționale (1 specialist) ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 grefier și 1 referent).


Pe funcții, la finele anului 2012, structura a rămas nemodificată, fiind cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010 [142], iar situația ocupării se prezintă după cum urmează:

a) 145 de posturi de procurori, din care ocupate 130 (89,66%);

b) 170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);

c) 55 de posturi de specialiști, din care ocupate 52 (94,55%);

d) 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 91 (91,92%);

e) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);

f) 54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48 (88,89%).

În cursul anului 2012, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea a 27 persoane (12 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 4 specialiști, 3 grefieri și 1 șofer) și încetarea raporturile de muncă a 19 persoane (9 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști și 1 șofer) prin transfer, pensionare pentru limită de vârstă ori demisie.

Referitor la funcțiile de conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat/reînvestit pentru un nou mandat de 3 ani, după caz, 7 procurori șefi serviciu (2 la structura centrală și 5 la serviciile teritoriale) și 3 procurori șefi birouri teritoriale.


În conformitate cu dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 13 procurori care au fost declarați admiși de către comisiile special constituite (8 la nivel central și 5 la nivel teritorial).

Un număr de 9 procurori și-au încetat activitatea în cadrul direcției, din care: 4 prin transfer la alte parchete și 5 prin încetarea delegării. Pentru a se asigura desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității au fost delegați un număr de 36 procurori, din care 14 în funcții de execuție și 22 în funcții de conducere.


Încadrarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2009, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar. Concret, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au fost numiți ca urmare a promovării concursului 2 grefieri, din care 1 grefier la structura centrală și 1 la Serviciul teritorial Ploiești, precum și 1 șofer în cadrul Serviciului teritorial Ploiești. Tot în cursul anului 2012, a fost detașat 1 grefier de la o altă unitate de parchet la Serviciul teritorial Craiova pentru o perioadă de 1 an.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2012, 7 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar la un număr de 11 ofițeri de poliție judiciară le-a fost prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.

Din totalul de 7 ofițeri de poliție judiciară cărora le-a încetat detașarea la Direcția Națională Anticorupție, un număr de 4 ofițeri de poliție judiciară au solicitat încetarea detașării, 1 ofițer de poliție a fost revocat, 1 ofițer de poliție s-a pensionat și 1 ofițer de poliție a decedat.

În cadrul structurii centrale a direcției au fost numiți 4 specialiști, conform prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.


Relevantă sub aspectul influenței asupra rezultatelor anuale ale activității, fluctuația personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe parcursul anului 2012, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, se prezintă astfel:


Pe categorii de personal fluctuația celor aflați efectiv în activitate pe parcursul anului 2012, se prezintă astfel:



În materia salarizării, în anul 2012, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a asigurat punerea în aplicare a Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului din fonduri publice și a Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice , precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale prin elaborarea proiectelor de ordin privind stabilirea clasei de salarizare, indemnizației de încadrare brute lunare, a salariului de bază brut lunar, a salariului de funcție, salariului de grad profesional și a soldei de grad, precum și de reîncadrare a întregului personal și acordarea sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, stabilite potrivit legii, respectiv majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor, soldelor, indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale ori acordarea unor grade, trepte, gradații, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.), majorarea indemnizației de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcția de magistrat și majorarea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cu 8% față de nivelul acordat pentru luna mai 2012, începând cu data de 1 iunie 2012,  respectiv cu 7,4% față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012, începând cu data de 1 decembrie 2012.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator secundar de credite, a emis 263 ordine și decizii vizând salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție judiciară și personalului auxiliar de specialitate, economic și administrativ.


În ceea ce privește asigurarea resurselor umane corespunzătoare au fost parcurse etapele privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza competenței și a oportunităților egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.

Referitor la încadrarea sau promovarea personalului în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul a asigurat organizarea unui număr de 11 concursuri, interviuri sau examene la care au participat 75 candidați, după cum urmează:

- 1 interviu pentru numirea procurorilor, cu 13 candidați;

- 1 interviu pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare, cu 28 candidați;

- 1 concurs de ocupare a posturilor de grefier șef cabinet/serviciu, cu 9 candidați;

- 1 examen de promovare în grade/trepte profesionale a grefierilor, cu 2 candidați;

- 1 examen de promovare a grefierilor la nivel studii superioare, cu 2 candidați;

- 1 concurs de promovare în grad superior a funcționarilor publici, cu 1 candidat;

- 1 concurs de ocupare post șofer la Serviciul teritorial Ploiești, cu 1 candidat;

- 3 concursuri de promovare a grefierilor de la instanțe/parchete inferioare, cu 16 candidați;

- 1 examen de promovare în grad/treaptă imediat superioară a personalului contractual, cu 3 candidați.


S-a continuat, în cursul anului 2012, sistematizarea arhivei referitoare la dosarele profesionale ale procurorilor, grefierilor, ofițerilor de poliție judiciară, specialiștilor, funcționarilor publici, personalului conex și contractual.


În aplicarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, [143] s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor, funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise, după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.

De asemenea, au fost centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităților juridice de către soț, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției, precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informații, în conformitate cu prevederile art. 5 alin.(3), art. 6 și art. 7 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a continuat activitatea de actualizare și completare a fișelor de post pentru categoriile de personal din cadrul direcției și de asigurare a evidenței planificării concediilor de odihnă, a evidenței concediilor de studii, de creștere și îngrijire a copilului, precum și a distincțiilor, gradelor/gradațiilor militare și gradelor/gradațiilor profesionale pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție.

Urmare a abrogării Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a continuat înregistrarea ordinelor și deciziilor privind modificarea raporturilor de muncă, a salarizării personalului direcției, prin operarea acestor date în fișele de evidență atașate dosarelor profesionale.

Potrivit reglementărilor în vigoare, au fost desfășurate activitățile de actualizare a Registrului unic de evidență a salariaților direcției, în format electronic (REVISAL), pentru personalul contractual, prin completarea, în ordinea angajării, a elementelor privind contractul de muncă, actul de numire și, după caz, de modificare a raportului de muncă.

În activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, numerele de înregistrare atribuite de Autoritatea Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în conformitate cu prevederile art. 24 alin.(2) din Legea nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor, sunt menționate pe orice act prin care datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau dezvăluite în cadrul activităților desfășurate în domeniul dreptului penal, activităților având ca scop monitorizarea/securitatea persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/private precum și a activităților având ca scop administrarea justiției, servicii de consiliere legală și reprezentare în justiție. De asemenea, de la secțiile și serviciile care prelucrează date cu caracter personal au fost culese datele necesare întocmirii raportului anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.


Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională, în vederea aplicării prevederilor art. 70 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, precum și a îmbunătățirii activității, care să permită susținerea studiului individual, informarea și documentarea cu celeritate a personalului cu privire la legislația în vigoare și la practica judiciară relevantă, a pus accentul pe luarea unor măsuri care să faciliteze cunoașterea modificărilor cadrului normativ cu incidență în activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție și a doctrinei recente.


Biblioteca direcției , organizată în cadrul Serviciului de studii, resurse umane și perfecționare profesională, în cursul anului 2012 și-a îmbogățit fondul documentar prin identificarea și achiziționarea de lucrări de specialitate, iar gestionarea acestuia a fost îmbunătățită prin organizarea evidenței în format electronic a materialelor documentare, ceea ce permite dinamizarea accesului personalului la informație. S-a asigurat documentarea și informarea permanentă cu privire la noutăți legislative, practică judiciară ori probleme controversate din doctrină, atât prin intermediul mijloacelor clasice, respectiv note și circulare interne ori realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și prin intermediul sistemului informatic. Totodată, în ceea ce privește accesul informatic la documentare, menționăm că programul legislativ achiziționat permite identificarea legislației naționale în vigoare, dar și accesul la forma actelor normative la oricare alte date relevante pentru anchetă și conține practica judiciară aflată în legătură cu acestea, precum și un modul de doctrină, respectiv, de drept comunitar. De asemenea, fiecare structură a direcției are acces, din momentul publicării, la ultimele noutăți legislative, dar și la alte informații de interes pentru urmărirea penală, prin abonarea la Monitorului Oficial, în format electronic.

Rețeaua de intranet a instituției a fost dezvoltată din punct de vedere funcțional, fiind postate informații, organizate după materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale Curții Constituționale, a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, a articolelor apărute în revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie, Doctrină și Jurisprudență etc.) și în alte publicații (Revista Română de Criminalistică, Buletinul Casației), precum și a ordinelor cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care nu conțin informații clasificate.


A continuat buna colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii și cu Secția de resurse umane și documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cărora le-au fost transmise situații, date sau note cu privire la procurori ori alte categorii de personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.


Au fost asigurate lucrările de secretariat pentru ședințele Colegiului de conducere, pentru activitatea Comisiei de evaluare a activității procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, numită de Consiliul Superior al Magistraturii (115 procurori au fost evaluați) și pentru Comisia de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial din cadrul direcției. Au fost întocmite situațiile referitoare la personalul Direcției Naționale Anticorupție și la evaluarea personalului contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea fișelor de apreciere.


Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a îndeplinit atribuții în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcției, preocupându-se de asigurarea informațiilor necesare participării la programele de pregătire organizate de Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, dar și de desfășurarea programelor de pregătire profesională descentralizată.

În acest sens, în cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor, organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 44 procurori la 22 seminarii, iar la programul anual de formare profesională continuă a grefierilor, organizat de Școala Națională de Grefieri, s-a asigurat participarea unui număr de 25 grefieri.

Pregătirea profesională descentralizată continuă s-a realizat într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofițerii de poliție judiciară, grefierii și specialiștii direcției fiind aprobate de Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție.

Au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii la nivelul fiecărei secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația și jurisprudența relevantă pentru activitatea direcției, dar și normele deontologiei profesionale. Informările realizate de Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională [144] au consemnat concluziile dezbaterilor, principalele probleme și măsurile care au fost luate pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la temele abordate în cadrul acestora.

Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat desfășurarea urmăririi penale, modul de comunicare și arhivare, înregistrarea documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public potrivit nomenclatorului arhivistic aprobat prin Ordinul procurorului general nr.24/1997, circulația lucrărilor și particularități ale înregistrărilor, dreptul părților de a cunoaște actele dosarului și de a solicita copii de pe acestea, respectarea dispozițiilor Legii nr.677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal în activitatea de urmărire penală.

Perfecționarea profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul direcției s-a realizat cu respectarea actelor normative referitoare la pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea continuă s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În anul 2012, pregătirea continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, fiind stabilite domeniile de formare profesională suplimentară prin planul de măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de perfecționare profesională. În condițiile în care bugetul destinat perfecționării profesionale a fost diminuat cu 50% și în anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a finanțat participarea a 6 specialiști la programe de formare profesională în domeniul achizițiilor publice.


Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului direcției a continuat să fie asigurată și prin intermediul programelor Phare ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internațională.


7. Transparența și relația cu publicul și presa


Direcția Națională Anticorupție s-a preocupat ca activitatea de comunicare publică să aibă un caracter coerent și predictibil, în condițiile în care instituția s-a aflat, în continuare, în atenția opiniei publice pe parcursul anului 2012.


Specificul activității de urmărire penală a impus menținerea unui echilibru între necesitatea de a asigura transparența în comunicarea publică și respectarea drepturilor recunoscute de legislația internă și internațională (prezumția de nevinovăție, protecția vieții private, caracterul  nepublic al actelor procedurale, evitarea periclitării bunei desfășurări a urmăririi penale).

Opinia publică a fost în permanență informată, în mod direct, asupra rezultatelor investigațiilor desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, prin postarea informațiilor de interes public pe pagina de internet a instituției la adresa www.pna.ro. De asemenea, mass-media a rămas un vector important de transmitere a datelor înscrise în sfera informațiilor publice. Astfel, comunicatele oficiale emise de Direcția Națională Anticorupție, precum și informările la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public au fost preluate în mod constant de media centrală și locală, fiind utilizate la redactarea materialelor care au reflectat, aproape zilnic, aspecte relevante din activitatea direcției.

Mass-media externă, în  particular cea reprezentată de jurnaliști din țările Uniunii Europene, și-a menținut interesul arătat și în anii precedenți față de tema combaterii corupției la nivel înalt, în condițiile aplicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) asupra progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

7.1. Biroul de informare și relații publice


Comunicarea publică a instituției are la bază o serie de reguli ce se raportează la stadiile procesului penal. Aceste reguli se referă, în special, la conținutul informațiilor, la momentul și la modalitatea transmiterii acestora în spațiul public și se află în concordanță cu cele stabilite prin Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, adoptat în cursul anului 2012 de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest context, comunicarea scrisă este considerată a fi, în continuare, modalitatea care răspunde în cea mai mare măsură specificului activităților de urmărire penală, activități ce se desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății. În plus, comunicarea scrisă permite adecvarea terminologiei strict juridice unui nivel de înțelegere accesibil unui public cât mai larg. Comunicarea scrisă îmbracă forma comunicatului de presă și pe cea a răspunsului scris la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001. Materialele scrise conțin date factuale prezentate într-o manieră concisă care, potrivit prevederilor legale, pot face obiectul comunicării publice.

Prin afișarea materialelor scrise pe pagina de internet a instituției, în paralel cu transmiterea lor către media, instituția răspunde interesului unui public major, pe care îl generează cauzele cu infracțiuni de mare corupție. Totodată, prin această modalitate de informare se asigură accesul nediscriminatoriu al jurnaliștilor la informația de interes public.


În cursul anului 2012, au fost întocmite și transmise 492 informări de presă (453 în anul 2011). Între acestea figurează comunicatele de presă care au semnalat cauzele penale finalizate cu trimiterea în judecată a celor cercetați, respectiv 142 (209 în anul precedent). Acest tip de comunicate conțin fie informații referitoare la o singură cauză, fie informații referitoare la mai multe cauze deferite justiției, grupate într-o sinteză lunară.

La cererea jurnaliștilor și în conformitate cu Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media, au fost emise 92 de comunicate conținând date despre reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați, precum și despre începerea urmăririi penale (65 de comunicate în 2011). Toate comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive, la începerea urmăririi penale ori la cauze penale soluționate cu trimiterea în judecată conțin explicații privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.

Au existat situații în care a fost necesară clarificarea anumitor speculații interpretabile apărute în spațiul public sau corectarea unor informații inexacte de natură să inducă în eroare opinia publică referitor la activitățile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție. În acest sens, au fost transmise mass-mediei un număr de 5 precizări, iar 6 materiale având caracter de drept la replică au fost postate pe pagina de internet.


Direcția Națională Anticorupție a continuat publicarea, în rezumat, sub formă de comunicate de presă, a deciziilor definitive de condamnare pronunțate de instanțe în dosarele direcției, la momentul soluționării acestora. Această practică răspunde cerinței de a asigura o informare completă și imediată a opiniei publice asupra finalității procesului penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2012, pe baza minutelor hotărârilor emise de instanțe, au fost întocmite și publicate pe pagina de internet un număr de 228 comunicate având ca obiect hotărâri definitive de condamnare (158 comunicate în anul 2011). Creșterea ponderii acestui tip de comunicate în totalul de informări (aproape jumătate) arată o intensificare a ritmului în care cauzele deferite spre judecare în cursul anilor precedenți sunt finalizate în instanțe cu hotărâri de condamnare definitive.

În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive, în formă integrală, pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are loc la momentul transmiterii hotărârilor motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.


Pe parcursul anului 2012, Biroul de informare și relații publice a gestionat, redactat și transmis, un număr de 587 răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (580 în anul precedent). Între aceste cereri, majoritatea au reprezentat-o solicitările cu privire la stadiul instrumentării unor cauze penale și la procedura în timpul anchetelor penale. Menținerea unui număr relativ ridicat al cererilor de informare indică faptul că opinia publică rămâne interesată într-o mare măsură de anchetele efectuate de Direcția Națională Anticorupție.

La întrebările adresate telefonic, legate de stadiul anchetelor sau de conținutul dosarelor, jurnaliștii au fost îndrumați să formuleze cereri scrise, iar răspunsurile au ținut seama de caracterul preponderent nepublic al anchetei.


Solicitanții informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 93%, persoane din mass-media, diferența fiind reprezentată de persoane fizice și juridice.

Ca și în anii precedenți, reprezentanții mass-media au continuat să arate o preocupare aparte pentru cauzele de corupție în care sunt cercetate persoane cu notorietate. În asemenea situații, în pofida interesului ridicat și exigenței media de a avea o comunicare imediată a aspectelor reținute în anchetă, instituția a ales să respecte rigoarea practicii sale de comunicare, potrivit căreia actele procedurale desfășurate în timpul anchetelor penale (audieri, percheziții, ridicări de documente) nu pot fi făcute publice.

În plus, nu a fost permisă, în nicio situație, preluarea de către reprezentanții media a înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.

Pe de altă parte, nici instituția și nici Biroul de informare și relații publice nu sunt în măsură a gestiona acele situații în care informații din anchetele penale sunt date publicității de către persoanele implicate sau care au legătură cu aceste anchete (spre exemplu, persoanele care depun sesizări, inculpații, învinuiții, părțile vătămate, martorii, avocații etc.) sau de persoanele provenind din alte instituții care, în virtutea atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale activității de urmărire penală.


Rezultatele activității direcției din anul precedent au fost prezentate public, în cursul lunii februarie 2012, în cadrul conferinței de presă privind Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.

La cerere, conducerea instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.


În anul 2012, au fost acreditați pe lângă Direcția Națională Anticorupție peste 100 de jurnaliști din presa audio-vizuală și scrisă, dintre care aproximativ 60% din media centrală și 40% din cea locală. Interesul instituțiilor media locale a fost focalizat, în continuare, asupra cauzelor aflate în instrumentarea celor 15 servicii teritoriale, dar și a celor aflate la structura centrală, dar cu impact în plan local.

Conștientă de faptul ca întărirea încrederii publice în sistemul judiciar presupune și abordarea comunicării publice de o manieră predictibilă, coerentă și unitară, în prima parte a anului 2012, Direcția Națională Anticorupție a participat, la elaborarea Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 1 iunie 2012.

Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentată la evenimente care au avut drept scop consolidarea dialogului cu reprezentanții mass-media, privind aspecte ce țin de buna funcționare a sistemului judiciar. Astfel, angajați ai instituției au participat la două seminarii-dezbatere organizate de Freedom House Romania și organizația Expert Forum în cadrul proiectului „Inițiativa pentru o justiție curată” pe tema „Justiția și media”, dezbateri care au reunit reprezentanți ai sistemului judiciar (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii) și ai unor instituții media scrise și audio-vizuale.


Reprezentanții media din străinătate și-au păstrat un interes constant față de activitatea instituției, focalizat cu precădere asupra îndeplinirii cerințelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției. Astfel, au fost solicitate date statistice privind activitatea instituției, clarificări sau interviuri privind cauzele mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă. Au existat și împrejurări în care, agenții de presă externe ori publicații europene au preluat informații conținute în comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție sau transmise de media din România, pe baza cărora au fost publicate articole, comentarii sau analize. Interesul reprezentanților media din statele membre ale Uniunii Europene s-a îndreptat, de regulă, către dosarele de corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2012, la stadiul dosarelor penale aflate de mai mulți ani în curs de judecare, la concluziile conținute în rapoartele instituțiilor europene sau ale organizațiilor neguvernamentale internaționale care supraveghează progresele pe linia combaterii corupției în România etc. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată.


În anul 2012, pagina de internet a instituției a fost reconfigurată, în aspectul și în conținutul său. Noua versiune a paginii de internet răspunde într-o mai mare măsură interesului publicului de a avea acces la o informare completă și imediată asupra întregului proces penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Astfel, pe prima pagina se regăsesc atât comunicatele privind dosare aflate în cursul urmăririi penale, cât și comunicate privind decizii definitive de condamnare. Un motor de căutare atașat aplicațiilor „Comunicate de presă” (atât la urmărire penală , cât și la condamnare definitivă) permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate de instituție, în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).


Numărul de accesări ale paginii de Internet www.pna.ro, pe parcursul anului 2012, a fost de 526.941 (181.692 în anul 2011).

Biroul de informare și relații publice a continuat activitatea de monitorizare a presei scrise centrale, a principalelor posturi de radio și TV. Începând cu anul 2012, monitorizarea a cuprins și articole publicate în media locală. Un buletin care conține materiale de presă relevante despre activitatea instituției este redactat cu frecvență zilnică în cursul dimineții și poate fi accesat de orice angajat. De asemenea, sunt contabilizate informații sau articole de investigație susceptibile de a sta la baza unor dosare penale.


Comunicarea cu societatea civilă a reprezentat o preocupare a instituției menită să ducă la sporirea încrederii publice în activitatea direcției. În acest sens, a fost organizată, împreună cu Freedom House Romania și organizația nonguvernamentală Expert Forum, un seminar pe tema „Integritatea în sistemul judiciar”, la care au participat conducerea și procurori ai Direcției Naționale Anticorupție, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, procurori și judecători specializați în cauze penale, precum și reprezentanți ai Institutului Național al Magistraturii, ai Agenției Naționale de Integritate, ai Ministerului Justiției, alături de reprezentanți ai unor organizații nonguvernamentale. Au fost discutate, printre altele, tipologii infracționale privind corupția în sistemul judiciar, răspunderea disciplinară a magistraților și strategia de integritate în sistemul judiciar a Consiliului Superior al Magistraturii.


7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul


Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva și, totodată, organizează și realizează activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al instituției.


În anul 2012, la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, prin acest serviciu, au fost efectuate 7.451 înregistrări (7.262 în anul 2011) reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice, corespondență în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, precum și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale.


La acestea se adaugă un număr de 19.806 lucrări intermediare (18.576 în anul 2011), care sunt evidențiate în condica de corespondență fără a fi înregistrate și menționate în datele statistice, întrucât au fost transmise compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o creștere cu 6,62 % comparativ cu anul precedent.


Au fost soluționate 3.550 lucrări prin transmitere către parchete ori instituții publice competente (3.333 în anul 2011) și 3.901 lucrări prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale direcției (3.929în anul 2011).


În perioada de referință, persoanele desemnate au primit în audiență 1.849 persoane, comparativ cu 1.902 de persoane în anul precedent, în scădere cu 2,78%. Serviciul a asigurat expedierea unui număr de 24.077 comunicări, acte procedurale ș.a., constatându-se o creștere cu 3,13% ( 23.214 în anul 2011).


Totodată, în cursul anului 2012, s-a efectuat selecționarea documentelor cu termene de păstrare expirate.


8. Resursele financiare și administrarea acestora


Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție este structura responsabilă cu planificarea financiară, organizarea și conducerea contabilității, organizarea evidenței contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului și a desfășurat activitatea de angajare, lichidare, ordonanțare și plată din fondurile bugetare alocate în condiții de legalitate, eficiență și eficacitate.

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție este organizat și Compartimentul de audit public intern, direct subordonat procurorului șef al direcției, prin activitatea sa asigurând independența necesară desfășurării activității de control intern, a unei evaluări obiective a disfuncțiilor constatate și formulării unor recomandări adecvate soluționării acestora, în vederea perfecționării activității economico-financiare și eficientizării utilizării resurselor.


Departamentul economico-financiar și administrativ


Sintetic, pe domeniile principale de competență, activitatea departamentului se prezintă astfel:

a. Administrarea resurselor financiar-bugetare

Bugetul Direcției Naționale Anticorupție în forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2012, a fost compus din resursele financiare de la bugetul de stat în sumă de 73.056.610 lei (comparativ cu 66.602.000 lei în anul 2011) și din resursele financiare din fonduri externe nerambursabile în sumă de 219.000 lei (comparativ cu 160.000 lei în anul 2011).


Creditele bugetare deschise pe anul 2012 au fost în sumă de 73.056.010 lei, din care s-au utilizat 71.477.147 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,84%.


Execuția bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli și componente ale clasificației bugetare, se prezintă astfel:


Denumirea indicatorilor Buget  final 2012 Credite deschise Credite utilizate (plăți efectuate) Realizări în procente față de creditele deschise Buget neutilizat Realizări în procente față de bugetul anului 2012
 12 3(4)=(3)/(2) (5)=(1)-(2) (6)=(3)/(1)
TOTAL, din care: 73.056.610 73.056.010 71.477.147 97,84% 600 97,84%
CHELTUIELI CURENTE 72.316.610 72.316.010 70.746.524 97,83% 600 97,83%
- Cheltuieli de personal 65.139.61065.139.61064.969.95099,74% 099,74%
- Bunuri și servicii6.666.0006.666.0005.331.04279,97% 079,97%
- Proiecte cu finanțare fonduri externe nerambursabile postaderare511.000510.400 445.53287,29%60087,19%
CHELTUIELI  DE CAPITAL740.000740.000730.62398,73% 098,73%

Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției, precum și pentru asigurarea bazei materiale necesare desfășurării activității Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor și birourilor teritoriale.


Defalcat, pe tipul și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situația creditelor bugetare deschise este următoarea:


  • „Cheltuieli de personal” - credite bugetare în valoare de 65.139.610 lei, din care:

    • 48.773.121 lei - cheltuieli salariale în bani (față de 43.884.500 lei în 2011);
    • 3.245.500 lei - cheltuieli salariale în natură (față de 2.939.500 lei în 2011);
    • 13.120.989 lei - contribuții (față de 11.540.000 lei în 2011).

  • Bunuri și servicii” - credite bugetare în valoare totală de 6.666.000 lei, din care:

    • 4.295.600 lei - bunuri și servicii (față de 4.782.000 lei în anul 2011);
    • 120.000 lei - bunuri de natura obiectelor de inventar (față de 110.000 lei în 2011);
    • 346.000 lei - deplasări, detașări, transferări (față de 295.000 lei în 2011);
    • 25.000 lei - cărți, publicații și materiale de documentare (față de 23.000 lei în 2011);
    • 240.000 lei - consultanță și expertiză (față de 250.000 lei în 2011);
    • 5.300 lei - pregătire profesională (față de 10.000 lei în 2011);
    • 500 lei - protecția muncii;
    • 187.000 lei - cheltuieli judiciare și extrajudiciare (față de 201.000 lei în 2011);
    • 1.446.600 lei - alte cheltuieli (față de 1.079.000 lei în 2011).

Suma de 6.666.000 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 1.218.107 lei, destinată organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, care nu se regăsește și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinație, astfel încât procentul real al execuției bugetare la titlul „Bunuri și servicii” este de 97,86%.


Pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare au fost alocate fonduri în sumă de 511.000 lei, reprezentând cofinanțarea aferentă Contractelor de Grant OLAF/D7/057 - „Întărirea capacității de investigare și judecare a infracțiunilor comise împotriva intereselor financiare ale UE” și Grant OLAF/C5/039 - „Achiziție de echipamente tehnice pentru investigatorii din cadrul D.N.A”, fonduri care s-au utilizat pentru derularea acestor două contracte. Astfel, pentru derularea contractului de Grant OLAF/D7/057 au fost utilizate atât fonduri alocate de la bugetul de stat în sumă de 30.367,36 lei, cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 54.693,22 lei. Pentru derularea contractului de Grant OLAF/C5/039 au fost utilizate atât fonduri alocate de la bugetul de stat, în sumă de 415.165,02 lei, cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană, în sumă de 162.681,14 lei.

În derularea celor două contracte, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice, în colaborare cu Departamentul economico-financiar și administrativ, a urmărit desfășurarea în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a contractelor.

Suma de 740.000 lei alocată la capitolul „Cheltuieli de capital” a fost utilizată, în principal, pentru achiziționarea de active fixe (aparatură birotică, echipamente tehnice și licențe software necesare desfășurării activității de urmărire penală).

Evidența financiar-contabilă a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în vigoare, și s-a urmărit permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute. Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a creditelor bugetare.

Perfecționarea activității financiar-contabile, ridicarea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, a mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor, precum și creșterea competenței profesionale a personalului cu atribuții în acest domeniu vor constitui o preocupare constantă și în anul 2013.


b. Activitatea de achiziții publice

În anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a efectuat achiziții publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare, contractele de achiziție publică fiind încheiate în baza Programului anual al achizițiilor publice, avizat de către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție [145], având în vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile teritoriale și compartimentele structurii centrale ale instituției. La stabilirea procedurilor de achiziție s-a ținut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, de necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări, precum și de corespondența produselor, serviciilor și lucrărilor cu sistemul de grupare și codificare utilizat în vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV).


La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2012, au fost încheiate 14 contracte de achiziții publice prin procedurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, care, în funcție de tipul lor, se pot reda sintetic, după cum urmează:


  • 7 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
    • 1 contract subsecvent în cadrul acordului-cadru;
    • 6 contracte prin procedura cererii de ofertă.

  • 7 contracte de servicii, din care:
    • 4 contracte prin procedura cererii de ofertă;
    • 3 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.

Au fost inițiate proceduri de cerere de ofertă pentru achiziția de calculatoare și laptopuri, cu sursa de finanțare bugetul de stat, precum și echipamente tehnice, conform Contractului de grant OLAF/C5/039.


Serviciile de întreținere și reparații auto au fost achiziționate prin aplicarea procedurii de cerere de ofertă, finalizată cu încheierea unui acord-cadru, iar cele de service echipamente informatice, service aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare presă și publicații au fost furnizate, respectiv asigurate, prin achiziție directă.


Având în vedere importanța furnizării carburanților pentru autoturisme, respectiv pentru asigurările CASCO și RCA a autoturismelor, în baza acordurilor-cadru încheiate cu diverși furnizori, în anul 2011, respectiv 2009, în urma finalizării procedurilor de licitație deschisă, pe o perioadă de 4 ani, au fost încheiate contracte subsecvente. A fost organizată o licitație deschisă finalizată cu încheierea unui acord-cadru pentru achiziția de servicii de telefonie mobilă pentru următorii 4 ani.


Toate procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB  www.e-licitatie.ro , conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.


Menționăm că, pe parcursul anului 2012, au fost inițiate și finalizate un număr de 250 cumpărări directe prin utilizarea Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului menționat, pentru achiziționarea de produse și servicii necesare bunei funcționări a structurilor instituției.


Auditul public intern


Activitatea de audit public intern s-a concretizat, în anul 2012, atât în efectuarea misiunilor având ca obiectiv asigurarea ordonatorului de credite privind funcționalitatea sistemelor considerate vulnerabile prin natura activității lor, precum și în consilierea informală asupra implementării sistemului de management/control intern bazat pe gestiunea riscului.

Urmare a ordinului procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în implementarea sistemului de control managerial structura de audit a aplicat cerințele standardelor de control intern în propria activitate, efectuând proceduri de lucru, stabilind obiectivele specifice, indicatorii de performanță, registrul riscurilor, factorii de influență necesari în analiza riscurilor și a răspuns raportărilor trimestriale/anuale de control și audit intern.


Planificarea anuală a misiunilor de audit s-a efectuat pe baza analizei riscurilor atașate sistemelor evaluate și ierarhizate în planul strategic, a luat în considerare nevoile de informare și sugestiile ordonatorului de credite, solicitările Ministerului de Finanțe, ariile identificate ca vulnerabile, precum și fondul de timp disponibil, structurat conform Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, republicată.


De asemenea, Planul de audit aprobat de conducerea instituției a cuprins misiuni aferente domeniilor auditabile, considerate relevante, rapoarte de informare privind activitatea de audit, precum și efectuarea materialelor specifice aplicării controlului intern în compartimentul de audit public intern, după cum urmează:


- Consiliere informală privind activitatea de autoevaluare a sistemului de control intern a instituției;

- Auditul achizițiilor publice ;


- Evaluarea sistemului de management/control intern al tehnologiei informației;


- Elaborarea documentelor aferente controlului intern pentru Compartimentul de audit intern.


Evaluarea sistemelor auditate s-a realizat în raport cu standardele de audit, cu cele de management/ control intern și a vizat susținerea deciziilor procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a dezvolta un mediu de control corespunzător cerințelor europene, care favorizează cultura controlului intern bazat pe gestiunea riscului și care mențin un nivel ridicat al echilibrului conformitate legală-performanță în realizarea obiectivelor direcției.


9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate


În anul 2012, obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a constat în asigurarea funcționării optime și în siguranță a activității instituției prin menținerea infrastructurii IT și prin realizarea managementului resurselor IT.


Principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:


- achiziționarea, instalarea și configurarea a 2 servere appliance Barracuda-filtru web și filtru e-mail;

- instalarea și configurarea Server Data Protection Manager, System Center Operation Manager;

- realizarea unui audit specializat a sistemului de securitate IT;

- achiziționarea unui sistem de climatizare pentru camerele serverelor;

- extinderea rețelei, instalarea unui server central în laboratorul de investigații informatice;

- selecția și angajarea unui specialist în domeniul investigațiilor informatice;

- achiziționarea a 120 de stații de lucru și 45 de laptop-uri;

- instalarea și configurarea Windows 7, inclusiv portarea datelor pentru 60 de stații de lucru.

Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:


- design-ul și managementul pe termen scurt, mediu și lung al strategiei IT și planificarea infrastructurii;

- analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu recomandări, servicii și produse de securitate de ultimă oră;

- analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;

- distribuirea centralizată a actualizărilor software;

- instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);

- oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;

- menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;

- întocmirea specificațiilor tehnice ale caietelor de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT;

- menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;

- instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;

- administrarea serverelor de comunicații și networking ale direcției;

- instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);

- monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;

- reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;

- managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;

- întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de internet al direcției;

- testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;

- crearea, dezvoltarea, testarea de aplicații interne destinate personalului direcției în vederea eliminării redundanțelor, erorilor umane și a îmbunătățirii regăsirii eficiente a informației, asigurării publicității informației de interes public sau de interes intern a Direcției Naționale Anticorupție;

- contractul de grant OLAF/2010/C5/013 din cadrul programului Hercule - obținere fonduri pentru: soft specializat pentru investigare telefoane, stație de lucru specializată pentru investigații informatice, cursuri de pregătire pentru Encase, Cellbrite, PC3000;


- participarea la cursuri de specializare Microsoft pentru baze de date și pentru administrare rețea, Encase (doi specialiști au obținut Certificare Encase EnCE și Sans GCFA);

- efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.



Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în domeniul informațiilor clasificate și a măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.


În realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2012 următoarele activități:


- gestionarea și asigurarea protecției documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori al altor activități desfășurate, potrivit legii;


- emiterea unui număr de 197 documente de acces și 10 documente de acces temporar la informații clasificate, retragerea altor 182 de astfel de documente, precum și efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile competente;


- îndeplinirea procedurii de reavizare pentru 193 persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informații clasificate;


- instruirea persoanelor avizate și a celor reavizate de către ORNISS, pentru acces la informații clasificate, în condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;


- actualizarea și comunicarea documentelor către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și să desfășoare activități de control.


10. Concluzii privind activitatea DNA în anul 2012


Analiza evoluției principalilor indicatori statistici în anul 2012 relevă consecvență și efort susținut în efectuarea urmăririi penale și în cea desfășurată în fața instanțelor de judecată, în cauzele complexe de corupție și asimilate corupției, la nivel înalt și mediu, precum și eficiența activității Direcției Naționale Anticorupție exprimată de creșterea semnificativă a condamnărilor definitive.


Principalele concluzii care se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:


1. Remarcabila creștere a numărului persoanelor condamnate definitiv, cu 149,32%, față de anul anterior și menținerea unei rate înalte a condamnărilor și a celorlalte decizii prin care instanțele de judecată au stabilit vinovăția, la un procent de 89,8% din persoanele judecate definitiv, fiind condamnați definitiv 743 inculpați (89,69% în anul 2011, când au fost condamnați definitiv 298 inculpați).


De subliniat este și faptul că a continuat pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție, printre persoanele condamnate definitiv fiind: 1 ministru, 1 deputat (secretar de stat la momentul săvârșirii infracțiunilor), 1 senator (comandant al S.M.F.T. [146] la data săvârșirii infracțiunii), 1 secretar de stat (și director C.N.L.O. [147]-cumul de funcții), 1 secretar general adjunct MAA [148], 2 directori adjuncți ai unui serviciu de informații cu rang de subsecretari de stat, 1 subprefect, 9 primari și 3 viceprimari, 1 președinte și 2 vicepreședinți consiliu județean, 1 consilier județean și 1 consilier local, 5 magistrați (din care 3  judecători, din care 1 vicepreședinte judecătorie și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 12 avocați, 1 președinte al Camerei de Comerț a Regiunii, 12 comisari ai Gărzii Financiare, 13 lucrători vamali (5 cu funcții de conducere), 11 inspectori fiscali, 11 funcționari bancari (7 cu funcții de conducere), 6 ofițeri ai unui serviciu de informații (3 cu funcții de conducere), 71 polițiști (8 cu funcții de conducere), 25 subofițeri și ofițeri M.Ap.N. (12 cu funcții de conducere), 10 jandarmi (4 cu funcții de conducere), 7 ofițeri I.S.U. [149] (4 cu funcții de conducere), 1 președinte partid politic, 1 secretar executiv organizație județeană partid politic, 2 lideri sindicali, 1 inspector general și 1 inspector general adjunct I.S.C. [150], 2 inspectori din primărie, 1 inspector I.S.C.I.R.[151], 5 inspectori I.T.M. [152] (4 inspectori șefi), 2 funcționari A.P.I.A. [153], 1 șef de filială R.A.R.[154], 1 șef de agenție A.R.R.[155], 2 comisari A.N.P.C. [156] și 1 comisar șef O.P.C.[157], 15 directori din alte instituții publice, 9 cadre didactice, 2 directori de companii naționale, 22 directori de societăți comerciale (2 directori ai unei societăți cu capital majoritar de stat) și 101 asociați/administratori de societăți comerciale.

Achitarea în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost dispusă față de 88 inculpați, iar 14 inculpați au fost achitați ca urmare a dezincriminării faptelor și față de 18 inculpați au fost aplicate prevederile art. 181 C.pen. (37 achitați pe alte temeiuri, 12 achitați ca urmare a dezincriminării și 13 față de care s-au aplicat prevederile art. 181 C.pen., în anul 2011).


2. Menținerea priorității privind soluționarea cauzelor importante și complexe finalizate prin rechizitoriu relevată de numărul de rechizitorii (234 în 2012 și 233 în anul 2011), luarea de către instanțele de judecată a măsurii arestării preventive față de 14,94% din inculpații-persoane fizice trimiși în judecată, menținerea cuantumului produsului infracțional reținut prin rechizitorii la suma de 1.471 milioane lei, echivalentul a 330 milioane euro și de valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, în cuantum de aproximativ 1.174 milioane lei (892 milioane lei, în anul 2011).


De subliniat este și faptul că, din cei 803 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată, un număr de 323 au ocupat funcții de conducere, control, demnități ori alte funcții importante, reprezentând 40,22% (536, reprezentând 51%, în anul 2011), printre care sunt: 7 demnitari (1 senator, 1 președinte A.N.R.E. [158] care este deputat, 1 vicepreședinte  organizație județeană partid politic care este deputat, 1 șef departament Camera Deputaților, care este deputat, 1 secretar general în Ministerul Administrației și Internelor, având rang de secretar de stat, 1 secretar de stat al S.S.P.R.[159] și 1 prefect), 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepreședinte Consiliu județean, 4 consilieri județeni și 12 consilieri locali, 25 primari și 8 viceprimari, 10 magistrați (5 judecători, din care 1 vicepreședinte și 5 procurori, din care 3 prim-procurori), 17 avocați, 31 polițiști, 1 director al D.G.I.P.I. [160], 28 lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V.[161]), 7 comisari Gardă Financiară (1 comisar șef), 12 inspectori fiscali (3 directori D.G.F.P. [162]), 2 funcționari A.P.I.A. [163], 1 inspector I.T.M. [164], 1 vicepreședinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 1 comandant U.M., 13 directori din alte instituții publice și 10 directori de companii/societăți naționale, 1 medic șef secție, 1 vicepreședinte al consiliului de administrație al unei societăți de dezvoltare imobiliară, 1 director general și 2 vicepreședinți de bancă.


3. Creșterea continuă a volumului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.  

În ceea ce privește ancheta penală, a crescut numărul cauzelor aflate în instrumentare cu 11,96% (7.406 față de 6.615 în 2011) și al celor soluționate cu 8% (3.578 față de 3.313 în 2011), inclusiv al soluțiilor dispuse pe fond cu 9,31% (2.436 față de 2.270 în anul 2011).

A sporit volumul activității desfășurate în sectorul judiciar cu menținerea indicatorilor de eficiență, relevante fiind creșterea cu 9,68% a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu 8,73% a apelurilor și recursurilor admise și la 61,16% a procentului de admisibilitate a căilor de atac promovate de procuror, cu menținerea la circa 90% a persoanelor judecate definitiv față de care instanțele au reținut ca fiind dovedită vinovăția.


Creșterea continuă a volumului de activitate desfășurată de Direcția Națională Anticorupție s-a realizat pe fondul menținerii dificultăților în ceea ce privește ocuparea integrală a schemei de personal. Gradul de ocupare a fost de 91,71% (90,12% în 2011), efectiv în activitate fiind 89,95% (88,89% în anul 2011) din personalul prevăzut în organigramă (510 persoane în activitate din 520 posturi ocupate, respectiv 567 posturi prevăzute).

Deficitul cel mai mare s-a înregistrat tot la categoria profesională cu rolul decisiv în efectuarea urmăririi penale și susținerea dosarelor în instanță, fiind în activitate 85,51% procurori (83,44% în anul 2011).


Activitatea Direcției Naționale Anticorupție va continua să aibă ca prioritate realizarea cu eficiență și celeritate a investigațiilor pe întreaga gamă de infracțiuni date în competența sa, cu accent pe combaterea corupției la nivel înalt și mediu, a fraudelor grave în achiziții publice și a infracțiunilor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, care țin de esența misiunii și rolului instituției.


11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unorcauze importante soluționate prin rechizitoriu


Cauze privind fraudare fonduri europene


1. Prin rechizitoriul nr.165/P/2010 din 12 decembrie 2012, Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a dispus trimiterea în judecată a inculpatei V.M. (consilier personal al Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și administrator/asociat al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire/prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incorecte care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene , în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3)  din Legea nr. 78/2000, înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(3) și (5) C.pen. și conflict de interese, prevăzut de art. 2531 alin.(1) C.pen.


S-a reținut în fapt că, la data de 8 octombrie 2008, inculpata V.M., în calitate de administrator și asociat al unei societăți cu răspundere limitată, a formulat la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) o cerere de finanțare în vederea obținerii de fonduri europene și, cu această ocazie, a prezentat la Autoritatea de management documente și declarații inexacte, în care a consemnat date nereale referitoare la condițiile pe care le îndeplinea firma sa, în vederea accesării de fonduri acordate prin programul POSDRU (ex. număr de angajați, profitul și cifra de afaceri, experiența în domeniul formării profesionale etc.). Ca urmare, societatea a devenit beneficiar de fonduri europene pentru punerea în practică a proiectului intitulat „Practică să înveți, învață să practici”.

În cadrul acestui proiect, în cererea de rambursare din 1 iulie 2010, inculpata V.M. a menționat date nereale referitoare la munca prestată în vederea obținerii de date referitoare la programele de pregătire practică pentru elevi și studenți. În realitate, acestea date au fost obținute de V.M. care, în calitatea sa de consilier personal al ministrului învățământului, a formulat două adrese către unitățile de învățământ superior și inspectoratele școlare. De asemenea, V.M., în calitate de reprezentant al societății, a mai formulat alte două cereri de rambursare în care a consemnat date nereale referitoare la cheltuielile efectuate în cadrul proiectului. În această modalitate, societatea comercială cu răspundere limitată a obținut pe nedrept suma totală de 6.492.653 lei, reprezentând fonduri europene și de la bugetul național.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a două imobile aparținând inculpatei V.M., în vederea recuperării acestui prejudiciu.


2. Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prin rechizitoriul nr.297/P/2009 din 27 august 2012, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv C.B.R. (administrator/director general societate comercială) și C.D.(administrator și director comercial al aceleiași societăți) pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare din culpă a unei îndatoriri de serviciu, dacă a avut ca rezultat săvârșirea uneia dintre infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene de către o persoană aflată în subordinea sa și care a acționat în numele acelui agent economic, prevăzută de art. 185 din Legea nr. 78/2000, precum și A.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la folosirea/prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 31 alin.(1) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 31 alin.(1) C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (3) și (5) C.pen.


În fapt s-a reținut că, în perioada 2007-2008, cu prilejul punerii în practică a proiectului „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar”, inculpații C.B.R. și C.D., în calitate de administratori ai unei societăți cu răspundere limitată, au prezentat, din culpă, Ministerului Justiției și Oficiului de Plăți și Contractare PHARE documente inexacte (declarații, certificat de origine) în legătură cu respectarea regulii de origine europeană pentru un echipament IT furnizat în cadrul proiectului. Documentele le-au fost puse la dispoziție de inculpatul A.Ș.C., angajat în cadrul aceleiași societăți comerciale, care era în deplină cunoștință de cauză cu privire la inexactitatea datelor. Acest lucru a fost posibil pentru că cei doi inculpați și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în cadrul acestei societăți comerciale, nu au verificat veridicitatea datelor consemnate în documentele respective și au acceptat cu ușurință afirmațiile inculpatului A.Ș.C. cu privire la faptul că echipamentele respective respectă regula de origine europeană impusă în cadrul proiectului.

Ca urmare, Ministerul Justiției, beneficiarul proiectului, a încasat pe nedrept suma totală de 8.418.019,32 euro provenită din fonduri PHARE și din bugetul național. Ministerul Finanțelor Publice-Oficiul de Plăți și Contractare PHARE s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 11.955.652,84 euro, din care 8.418.019,32 euro reprezintă paguba efectivă (compusă din finanțare europeană și fonduri din bugetul național), iar 3.537.633,52 euro reprezintă beneficiul nerealizat.

În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților C.B.R. și C.D.


3. Prin rechizitoriul nr. 39/P/2012 din 2 octombrie 2012, Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B.I.M. (reprezentant societate lichidare judiciară) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire/prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, tentativă la folosirea/prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 184 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată,  prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(3) și (5) C.pen., infracțiunea de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 182 alin.(1) și (2) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 290 C.pen. și fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 290 C.pen.


S-a reținut că, în perioada 2010-2011, inculpatul B.I.M., în calitate de reprezentant al unei societăți de insolvență, a prezentat Organismelor Intermediare Regionale pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OIRPOSDRU)-Regiunile Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest și Sud-Est, delegate ale Autorității Contractante din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, documente și declarații false, prin care atesta în mod nereal capacitatea administrativă și financiară a societății comerciale de a obține fonduri europene. Pe baza acestor documente pe care le-a falsificat personal sau a determinat alte persoane să le falsifice (respectiv, certificate de atestare fiscală false ce figurau ca fiind emise de Administrația Financiară, declarații false privind eligibilitatea societății, adeverințe false ce creau aparența emiterii de către Inspectoratul Teritorial de Muncă), inculpatul a obținut pe nedrept, în numele firmelor pe care le reprezenta, fonduri europene nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 2.024.740,5 lei, echivalentul a aproximativ 480.935,86 euro (în cadrul a patru proiecte POSDRU) și a solicitat suma totală de 6.074.223 lei, echivalentul a aproximativ 1.442.802 euro, provenită din fonduri europene nerambursabile și din bugetul național, în cadrul a trei proiecte POSDRU.

Din banii obținuți în mod ilegal de firma pe care o reprezenta, inculpatul B.I.M. a schimbat destinația sumei totale de 924.448,85 lei. Pentru a justifica cheltuirea acestei sume, B.I.M. a falsificat 351 de documente (contracte de prestări servicii, facturi fiscale, rapoarte de activitate, procese-verbale de confirmare a prestărilor de servicii), pe baza cărora a atestat, în mod nereal, existența unor relații contractuale între firmele pe care le reprezenta și alte societăți comerciale-prestatori de servicii fictivi.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 2.024.740 lei, reprezentând valoarea contractelor de finanțare, la care se adaugă dobânzile civile aferente. În vederea recuperării acestei pagube, procurorul de caz a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatului.

La data de 11 septembrie 2012, față de inculpat s-a luat măsura reținerii, în aceeași zi Tribunalul București dispunând arestarea preventivă a acestuia pentru 29 zile. Facem precizarea că inculpatul B.I.M. a mai fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Timișoara pentru fapte similare, respectiv fraudarea fondurilor europene POSDRU.

4. Prin rechizitoriul nr.28/P/2012 din data de 25 septembrie 2012, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 1 persoană juridică, respectiv C.G. (director general al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și uz de fals, prevăzute de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și art. 291 C.pen., S.I.R. (șef birou asistență tehnică în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională-A.D.R.), P.I. (șef birou evaluare, selecție și contractare din cadrul agenției), H.G. (director al direcției organism interimar POR din cadrul agenției) și A.C. (director general al agenției) pentru complicitate la infracțiunea folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și persoana juridică (societatea comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în data de 16 iunie 2008, cu ocazia depunerii la Organismul Interimar pentru Programul Operațional Regio - Agenția pentru Dezvoltare Regională a cererii de finanțare a proiectului „Modernizarea activității de tipărire prin asimilarea de noi tehnologii”, inculpata C.G. a folosit, în beneficiul societății comerciale al cărei director general era (persoana juridică inculpată), declarații și documente false, inexacte și incomplete (declarații semnate în numele administratorului societății R.I., CV-ul aceluiași administrator cuprinzând date nereale, propunerea ca manager de proiect în mod fictiv a numitei R.I.) care au avut ca efect obținerea sumei de 689.581,47 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională. De asemenea, inculpata C.G., în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală, în data de 22 martie 2012, a depus la dosarul de urmărire penală un act fals, intitulat „Hotărâre a administratorului unic” și datat în mod nereal 12 iunie 2008.

Coinculpații S.I.R., P.I., H.G. și A.C., în perioada 3 decembrie 2008-12 mai 2009, deși cunoșteau faptul că cererea de finanțare depusă de societatea comercială nu este conformă, din punct de vedere administrativ, fiind semnată de o persoană care nu reprezenta societatea, nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, întrucât au omis să identifice și să raporteze neregularitatea constatată și care ar fi condus la respingerea cererii, înlesnind în acest fel obținerea pe nedrept de fonduri europene în sumă de 689.581,47 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională de către inculpatata C.G. și societatea comercială inculpată. 


5. Prin rechizitoriul nr.80/P/2012 din data de 12 decembrie 2012, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care 1 persoană juridică, respectiv F.G. (președinte societate cooperativă) și persoana juridică (societatea cooperativă) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzute de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și instigare la fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288 alin.(2) C.pen., C.E. (registrator coordonator al B.C.P.I. [165]) pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzut de art. 288 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., participație improprie la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen., C.C.M. (jurist în cadrul societății cooperative) pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzut de art. 288 alin.(2) C.pen. și C.I. (președinte cooperativă la nivel central) pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen.


În fapt s-a reținut că, în data de 28 ianuarie 2010, inculpatul F.G. a folosit, în beneficiul persoanei juridice inculpate al cărei președinte era, documente false (adresa emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, copie după cererea depusă de inculpata C.C.M. în anul 2009 pentru eliberarea unui extras de carte funciară pentru informare și copie după extrasul de carte funciară pentru informare din data de 18 decembrie 2008, eliberat de B.C.P.I. pentru persoana juridică inculpată) care au avut ca efect obținerea pe  nedrept a sumei de 1.424.729,67 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională. De asemenea, în perioada ianuarie-februarie 2009 a determinat-o pe inculpata C.E., registrator coordonator al B.C.P.I., să întocmească în fals certificatul de carte funciară prin crearea aparenței că a fost emis în data de 18 decembrie 2008. În aceeați perioadă inculpata C.E. a comunicat cu bună-știință Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară date eronate privitoare la data radierii ipotecii ce afecta un imobil, determinând în acest mod întocmirea a două adrese în ianuarie 2010, respectiv, februarie 2010 ce conțin date nereale și care au fost utilizate pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Aceasta a trimis Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul teritorial Bacău chitanța scrisă de I.C. în luna martie 2012, prin care se atesta, în mod nereal, că la data de 17 decembrie 2008 s-a încasat de la M.P. suma de 300 lei, cunoscând că este falsă.

Totodată, inculpata C.C.M., jurist al persoanei juridice inculpate, în perioada ianuarie-februarie 2009, a întocmit o cerere de eliberare a unui extras de carte funciară antedatată pentru a fi înregistrată la B.C.P.I. cu data de 18 decembrie 2008, cunoscând că în baza ei urma să fie eliberat un extras de carte funciară cu această dată, care urma să fie folosit pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene în cuantum de 1.424.729,67 lei.

Inculpatul C.I. l-a ajutat, în cursul lunii august 2012, pe inculpatul F.G. să zădărnicească sau să îngreuneze urmărirea penală prin acțiuni de influențare a funcționarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în scopul ca aceștia să elibereze un document care să confirme legalitatea cererii de finanțare depusă de persoana juridică inculpată și prin care să nu se mai constituie parte civilă în prezenta cauză.


6. Prin rechizitoriul nr.84/P/2011 din 21 decembrie 2012, Serviciul teritorial Brașov a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.E. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea, în forma participației improprii, a infracțiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene prevăzute de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen., precum și a infracțiunilor de uz de fals (5 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen. și fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.


S-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de manager de proiect și reprezentant al unei societăți comerciale, parteneră a societății beneficiare a proiectului „O meserie nouă-o nouă viață”, finanțat prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, a determinat-o pe martora T.C., responsabila proiectului, care a acționat fără vinovăție, să depună bilanțurile contabile pentru anii 2007-2009, un raport de audit financiar, un certificat de atestare fiscală și declarația datată 22 iunie 2010, care nu corespund realității, toate vizând firma reprezentată de inculpat, și să obțină în mod fraudulos, în numele societății beneficiare, suma de 7.211.540,34 lei provenită din Fonduri Structurale Europene.

În aceeași calitate și în același scop, inculpatul a determinat-o pe martora T.C., care a acționat fără vinovăție, să inducă în eroare autoritatea contractantă prin folosirea de mijloace frauduloase (înscrisurile false și declarația falsă menționate mai sus) privind partenerul de proiect, societatea reprezentată de inculpat, cu prilejul încheierii contractului de finanțare nerambursabilă, prin care s-a cauzat bugetului național al României o pagubă de 229.313,59 lei.

Cunoscând că bilanțurile contabile pe anii 2007-2009, certificatul de atestare fiscală din 30 iunie 2010 și raportul de audit financiar nu reflectă realitatea, inculpatul P.E., administrator al societății comerciale, le-a predat martorei T.C. pentru certificare „conform cu originalul” și pentru transmitere către autoritatea contractantă, în vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate impuse de AMPOSDRU.  De asemenea, în vederea încheierii contractului de finanțare, la data de 22 iunie 2010, inculpatul P.E. a dat o declarație pe proprie răspundere prin care a susținut în mod nereal că resursele administrative ale societății, constând în numărul mediu de personal, au fost de câte 50 persoane în ultimii 2 ani anteriori anului 2010, deși în realitate numărul mediu nu a depășit 3 angajați.


7. La 19 octombrie 2012 Serviciul teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr.147/P/2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, și anume, T.A. (funcționar public în cadrul primăriei comunei) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene (2 infracțiuni, din care una în formă continuată), prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1) și (2) C.pen., complicitate la fals intelectual în forma calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 289 alin.(1) C.pen., fals în declarații în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen. și uz de fals în formă continuată, prevăzut de art. 291 teza I C.pen., M.D. (primar comună) pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 289 alin.(1) C.pen., complicitate la folosirea/prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2) C.pen. și conflict de interese, prevăzut de art. 2531 C.pen. și L.V.L. (secretar comună) pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 289 alin.(1) C.pen., complicitate la folosirea/prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2) C.pen.


În fapt s-a reținut că, în cursul lunii mai 2007, la solicitarea inculpaților M.D. și L.V.L., primar, respectiv secretar al comunei, inculpata T.A., funcționar public în cadrul primăriei comunei, a depus la centrul județean A.P.I.A., în nume personal, o cerere pentru acordarea de subvenții pentru agricultură din fondurile europene F.E.G.A. și F.E.A.D.R. În susținerea cererii sale, inculpata a declarat, în fals, că utilizează suprafața de 557 ha pășune aflată în proprietatea comunei, în condițiile în care nu existau raporturi contractuale între inculpată, ca persoană fizică, și primărie. În această modalitate, inculpata T.A. a primit pe nedrept suma de 94.157,65 lei (echivalentul a aproximativ 28.213,72 euro) provenită din fonduri europene.

De asemenea, în perioada 2008-2010, la inițiativa inculpaților M.D. și L.V.L., a formulat alte trei cereri de acordare a fondurilor F.E.G.A. și F.E.A.D.R., de această dată în calitate de președinte al unei asociații a crescătorilor de animale și, în acest scop, a folosit mai multe documente false (hotărâre a Consiliului Local, contract de arendă și declarații pe propria răspundere) pe care le-a depus la centrul județean A.P.I.A. Aceste documente au fost întocmite în fals de inculpații M.D. și L.V.L., în virtutea funcțiilor publice deținute și pe baza cererilor formulate de inculpata T.A., în condițiile în care primăria comunei nu era parte în niciun contract perfectat cu asociația respectivă. În plus, M.D., în calitate de primar, a încheiat cu asociația contractul de arendă, deși inculpata T.A. era angajata primăriei comunei. De altfel, această asociație a fost înființată în mod nelegal de inculpata T.A., fiind determinată de inculpații M.D. și L.V.L. să constituie asociația tocmai în scopul fraudării fondurilor europene.

În această modalitate, inculpata a obținut pe nedrept suma totală de 667.120,09 lei (echivalentul a aproximativ 163.046,49 euro), bani proveniți din fonduri europene și din bugetul național.

A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 761.277,74 lei, iar în vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile și mobile aparținând celor trei inculpați.


8. La data de 6 august 2012, prin rechizitoriul nr.82/P/2010, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, toți în stare de arest preventiv, și anume C.G (director general la o societate pe acțiuni) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 infracțiuni), prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 8 din Legea nr. 78/2000, folosire sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) și spălarea banilor (3 infracțiuni, din care 1 în forma complicității), prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, M.C.Ș., C.I. și M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) și D.D.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 8 din Legea nr. 78/2000, complicitate la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) și spălarea banilor (2 infracțiuni, din care 1 în forma complicității), prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut că, în cursul anului 2006, o societate comercială cu obiect de activitate fabricarea produselor din carne, a devenit beneficiara unor fonduri europene acordate prin programul SAPARD în vederea punerii în practică a unui proiect ce viza modernizarea fabricii de produse din carne a societății comerciale. În acest context, în perioada noiembrie-decembrie 2005, inculpata C.G., în calitate de asociat și director general al societății comerciale și responsabil legal al proiectului, a solicitat reprezentanților unei societăți comerciale din Italia să mărească prețul unei linii de fabricare a conservelor cu 20% și să-i remită acest procent cu titlu de mită pentru ca, în cadrul procedurii de selecție a ofertelor, să atribuie acestei firme contractul de achiziție a liniei. Din suma pretinsă, în lunile iunie-septembrie 2006, a primit suma totală de 175.600 euro, în mai multe tranșe, din care 77.500 euro prin intermediul inculpatului D.D.E. și 98.100 euro în contul bancar al unei societăți comerciale controlate de inculpată. De asemenea, în aceeași perioadă, inculpata a pretins și primit de la reprezentanții unei alte societăți comerciale italiene suma de 9.950 euro pentru a atribui și a încheia contractul de achiziție a unor utilaje pentru tratament termic.

Pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume și pentru a-i ascunde adevărata proveniență, inculpata a întocmit mai multe documente reprezentând pretinse contracte și alte documente justificative, încheiate cu firmele care au beneficiat de contractele de achiziții.

De asemenea, pentru a obține în mod injust suma totală de 4.525.551,56 lei (echivalentul a aproximativ 1,4 milioane euro calculat la cursul din perioada efectuării plăților) provenită din fonduri SAPARD și din bugetul național, inculpata C.G. a prezentat Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) mai multe documente și declarații false și inexacte de natură să creeze aparența de legalitate a plăților efectuate în cadrul proiectului (oferte false, declarații pe propria răspundere, contracte etc.). În acest context, C.G. a fost ajutată de inculpatul M.C.Ș. care i-a pus la dispoziție mai multe oferte false în cadrul procedurilor de achiziție derulate în cadrul proiectului, precum și de inculpatul D.D.E. care a contribuit la întocmirea și prezentarea unor documente care atestau aspecte neconforme realității, ajutând-o totodată pe inculpată să ascundă proveniența unor sume de bani și să primească, în numerar, două tranșe totalizând 77.500 euro din suma solicitata cu titlu de mită.

În cadrul aceluiași proiect, inculpații C.I. și M.M. au ajutat-o pe C.G. să prezinte la APDRP documente și declarații false (oferte, contracte, facturi, situații de lucrări), care atestau în mod nereal că firma lui C.I. ar fi executat lucrări de construcții și instalații pentru societatea pe acțiuni. În fapt, nu ar fi fost posibilă încheierea acestor contracte, având în vedere conflictul de interese ce rezulta din dubla calitate a inculpatului C.I., de unic asociat al societății cu răspundere limitată și de acționar al societății pe acțiuni, conflict ce a fost ascuns reprezentanților APDRP, prin prezentarea unor declarații false de către inculpata C.G.


9. Prin rechizitoriul nr.154/P/2011 din 10 februarie 2012, Serviciul teritorial Ploiești, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv F.G. (director societate comercială) și M.Ș.C. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen.


S-a reținut în fapt că, la data de 21 aprilie 2006, între Agenția SAPARD (actuala Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), în calitate de Autoritate Contractantă, și o societate comercială, în calitate de Beneficiar, a fost încheiat un contract de finanțare din fonduri SAPARD pentru punerea în practică a proiectului intitulat „Înființarea unei fabrici de procesare a cărnii în localitatea B” iar responsabilul tehnic al proiectului a fost desemnat inculpatul F.G. care era director al societății.

În derularea acestui proiect, la data de 26 aprilie 2006, cu prilejul efectuării procedurilor de achiziție, între o societate comercială din Germania, reprezentată în România de inculpatul M.Ș.C. și societatea comercială beneficiară a proiectului, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect achiziționarea unei linii complete de procesare a cărnii, firma desemnată câștigătoare având oferta cu valoarea cea mai mică. În cadrul licitației, pe lângă firma câștigătoare, au mai fost înregistrate alte două oferte: una din partea unei societăți comerciale controlate de M.Ș.C. și alta a unei societăți comerciale din Italia. Oferta firmei din Italia este fictivă întrucât societatea comercială respectivă nu are nicio legătură cu proiectul iar oferta are la bază înscrisuri false. Toată documentația referitoare la procedura de achiziție, deci inclusiv oferta falsă a firmei din Italia, despre care inculpații M.Ș.C. și F.G. aveau cunoștință, a fost depusă la Agenția SAPARD de reprezentatul legal al proiectului, fără ca acesta să cunoască faptul că licitația a fost trucată de cei doi inculpați.

În această modalitate, societatea comercială beneficiară a încasat pe nedrept suma totală de 2.466.652,8 lei (echivalentul a 703.430 euro), reprezentând fonduri SAPARD și fonduri de la bugetul național.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București s-a constituit parte civilă cu suma de 2.523.025,805 lei.

În vederea recuperării pagubei cauzate celor două bugete, respectiv, bugetului Comunităților Europene și bugetului de stat, procurorii au dispus instituirea sechestrelor asigurătorii asupra unor bunuri imobile aparținând celor doi inculpați.


Cauze ale Secției de combatere a corupției


1. Prin rechizitoriul nr.160/P/2010 din 19 martie 2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 39 inculpați, respectiv B.M.M. (senator) pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat , prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, trafic de influență prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, B.E. (director al Direcției Domenii Portuare din cadrul unei companii naționale) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, cumpărare de influență prevăzută de art. 61 raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, trafic de influență prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, instigare la dare de mită (2 infracțiuni), prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, M.L. ( secretar general al Ministerului Administrației și Internelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și trafic de influență, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.S. (director al D.R.A.O.V.), B.L.C. ( adjunct al șefului Biroului Vamal) și R.V. (lucrător vamal) pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, D.L.A. (șef al Biroului Vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, O.C.C. (adjunct al șefului Biroului Vamal) și M.A. (lucrător vamal ) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de mită în formă continuată (2 infracțiuni), prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, T.H.D. (lucrător vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzut de art. 246 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, R.A. (inspector vamal) pentru comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, D.I.D. (inspector vamal ) și P.A.S. (ofițer de poliție) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, T.D.I. (asociat societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, complicitate la dare de mită în formă continuată (2 infracțiuni), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, Ț.V. (asociat societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită (2 infracțiuni) prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită (2 infracțiuni) prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, P.A.C. ( administrator societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prevăzută de  art. 61  raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la trafic de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, P.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită (2 infracțiuni), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită în formă continuată (2 infracțiuni) prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, S.I.M. (șef al Biroului Vamal) inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, E.H.A. (intermediar vamal, cetățean libanez), A.I.E.D.O.A (intermediar vamal, dublă cetățenie, egipteană și română), Z.Q. (intermediar vamal, cetățean chinez), B.A.E. (manager societate comercială), D.M. (intermediar vamal), I.M.I.(asociat societate comercială) și A.A. (intermediar vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, A.N.A.R.B.M. (intermediar vamal, cetățean iordanian) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., M.R. (intermediar vamal, cetățean sirian) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată (2 infracțiuni) prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, M.RN. (intermediar vamal, cetățean chinez), N.JP, N.JM. și G.N., toți cetățeni chinezi, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, I.I.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., I.I. pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., C.M. (asociat societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată (2 infracțiuni) prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, B.S. (comisionar vamal, asociat societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, complicitate la dare de mită în formă continuată (2 infracțiuni) prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.M. (intermediar vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită în formă continuată (2 infracțiuni) prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită în formă continuată (2 infracțiuni), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, D.C.Ș. pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, C.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și P.C. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, complicitate la dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut în fapt că, în perioada mai 2010-martie 2011, la nivelul instituțiilor vamale și portuare, s-a constituit un grup infracțional organizat având ca scop controlul activităților de import-export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcției Regionale de Accize și Operațiuni Vamale (D.R.A.O.V.). Astfel, crearea unei rețele de taxare ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în țară prin punctele vamale a permis introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziție externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora), mărfuri flagrant subevaluate provenind de la societăți comerciale ori din țări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.

În cadrul rețelei cu un mecanism bine stabilit de colectare și redistribuire a banilor, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal. Sumele de bani erau cerute cu o frecvență zilnică, în cuantum cuprins între 250 USD și 13.000 USD pentru fiecare transport.

Concret, în intervalul mai 2010-mai 2011, în calitate de comisionar vamal, asociat la o societate comercială, inculpatul T.D.I., la cererea unor lucrători vamali printre care O.C.C., M.A. ș.a., a pretins și primit, în numele acestora, diverse sume de bani de la mai mulți intermediari vamali (A.E.H., A.N.A.R.B.M.,  M.R., C.L, A.A.), sume de bani ce au fost ulterior împărțite cu lucrătorii vamali, precum și cu conducerea grupului infracțional din care făcea parte, astfel încât lucrătorii vamali implicați să permită, în mod fraudulos, accesul în țară a unor containere importate sau să permită accesul în țară a unor containere blocate în vamă fără vreun temei legal plauzibil. Intermediarii vamali, membri ai grupului, preluau operațiunile de import ale clienților, le refăceau documentele de origine ale mărfurilor, impunând ca importator fictiv o firmă fantomă, raportau comisionarilor vamali și vameșilor situațiile neconforme legii, pentru a permite stabilirea mitei, conform mercurialelor nescrise ale grupului, negociau mita și, în final, o plăteau, uneori prin intermediul comisionarului vamal, iar alteori, direct lucrătorului vamal.

Inculpatul B.E, director al Direcției Domenii Portuar, era, alături de inculpatul P.A.C., administrator al unei societăți comerciale, unul dintre conducătorii grupului. Concret, inculpatul B.E. s-a implicat în activitatea de colectare a sumelor de bani prin intermediul comisionarilor vamali T.D.I. și Ț.V. și a intervenit la D.L, șef al Biroului Vamal, pentru ca acesta să facă demersuri în sensul rezolvării problemelor juridice ale unei societăți comerciale care, în perioada octombrie 2010-martie 2011, a efectuat operațiuni ilicite de import de mărfuri subevaluate prin biroul vamal. De asemenea, în perioada septembrie-octombrie 2010, inculpatul B.E. a ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal pentru a-i determina pe intermediarii vamali D.M. și A.N.A.R.B.M. să își achite „taxele” către membrii grupului infracțional, iar ulterior a primit prin intermediul lui B.S. și T.D.I. suma de 4.000 USD, precum și o altă sumă de bani nedeterminată, reprezentând „datoriile” acumulate de intermediarul vamal A.N.A.R.B.M. față de grupul infracțional organizat, incluzând și mita cuvenită lucrătorilor vamali de la Biroul Vamal pentru serviciile aduse.

Totodată, în perioada 2010-2011, inculpații C.S., director al D.R.A.O.V., D.L., șef al Biroului Vamal, B.L.C., în calitate de adjunct al șefului Biroului Vamal, au aderat și sprijinit grupul infracțional organizat. La rândul său, inculpatul O.C.C., adjunct al șefului Biroului Vamal, atât singur, cât și împreună cu unii dintre subordonații săi, cum ar fi M.A., prin intermediul comisionarului T.D.I., a pretins diverse sume de bani de la mai mulți intermediari vamali și importatori, printre care A.E.J., A.N.A.R.B.M., M.R., C.M. și C.L. Banii au fost pretinși atât pentru a permite intrarea în țară, în mod ilegal, a unor containere cu mărfuri din import, cât și pentru a permite accesul în țară a altor mărfuri introduse licit, în loc să fie blocate în vamă, fără vreun temei legal plauzibil. De asemenea, în schimbul unor sume de bani provenind de la comisionarii vamali T.D.I., Ț.V. și B.S., inculpatul O.C.C. a pus la dispoziția membrilor grupului informațiile necesare desfășurării activităților ilegale la nivelul Biroului Vamal. De asemenea, D.I.D., inspector vamal, a pretins de la I.M.I., comisionar vamal în cadrul unei societăți comerciale, diverse sume de bani în scopurile menționate mai sus.

În lunile iunie și septembrie 2010, inculpatul P.A.S., ofițer de poliție, comandant adjunct în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (I.G.P.F.), a pus la dispoziția inculpatului G.N., comerciant chinez, informații confidențiale deținute în virtutea atribuțiilor de serviciu și de natură să îi protejeze activitatea infracțională. În schimb, acesta a primit mărfuri importate din China pentru o altă persoană.

La data de 16 februarie 2011, inculpatul S.I.M., șef al Biroului Vamal, a primit de la T.D.I. suma de 5.700 USD, colectată de la un client al unei societăți comerciale, pentru a încheia în mod ilegal 6 operațiuni de tranzit vamal.

În perioada 2010-2011, comisionarii vamali P.A.C., T.D.I., Ț.V. (personal sau împreună cu C.M., intermediar vamal), B.S., I.M.I. și P.C. au avut rolul de a intermedia activitatea de dare și luare de mită între funcționarii publici cu atribuții de control din cadrul Biroului Vamal și beneficiarii importurilor ilegale (C.L., D.M., A.A., Z.Q. și M.R.).

La data de 22 octombrie 2010, inculpatul B.M.M., senator al României, a pretins și a primit de la coinculpatul B.E., la vremea respectivă director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate și aflate în gestiunea Biroului Vamal, pretinzând că ar avea influență asupra unor funcționari publici, astfel încât să îi determine să facă sau, după caz, să nu facă, acte ce intră în atribuțiile de serviciu ale acestora, în sensul susținerii intereselor grupului. Bunurile respective au fost puse la dispoziția lui B.M.M. prin intermediul inculpatului T.D.I. (comisionar vamal) și al fratelui acestuia, inculpatul T.H.D., lucrător vamal responsabil de confiscările vamale.


La data de 3 iunie 2010, în calitate de președinte al organizației municipale a unui partid politic, inculpatul M.L. a cerut inculpatului P.A.C. suma de 8.000 lei pentru câștigarea alegerilor interne la nivelul organizației, iar acesta a promis că îi va da suma menționată. La data de 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfășurate la organizația municipală a partidului, inculpatul M.L. a fost ales prim-vicepreședinte al organizației, iar în schimbul sumei de bani a promis să își folosească influența politică pe care pretindea că ar avea-o asupra ministrului Transporturilor, pentru ca inculpatul P.A.C. să fie numit director în cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane alese de inculpatul P.A.C. și de ceilalți membri ai grupului infracțional. În pofida acestei promisiuni, P.A.C. nu a ocupat funcția respectivă.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând unui număr de 17 inculpați.

La data de 25 mai 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus arestarea preventivă, pe un termen de 29 de zile, a unui număr de 28 inculpați, iar pe numele inculpatului E.H.A. a fost emis mandat de arestare preventivă în lipsă. După prelungiri succesive ale măsurii arestării preventive, aceasta a fost înlocuită cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi țara.


2. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.26/P/2012 din 21 martie 2012, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest, a inculpatei D.M. (judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția civilă) pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că în perioada noiembrie-decembrie 2009, inculpata D.M. a pretins și primit de la un denunțător suma de 200.000 euro promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistrați din cadrul unei Curți de Apel, învestiți cu soluționarea unei acțiuni de contestație în anulare, și îi va determina să adopte o soluție favorabilă denunțătorului. Prin această contestație, denunțătorul dorea anularea unei decizii penale a Curții de Apel, prin care fusese condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare în regim de detenție pentru infracțiunea de evaziune fiscală. La data de 10 decembrie 2009, această acțiune a fost admisă, în principiu, iar la data de 19 aprilie 2010, Curtea de Apel a respins contestația în anulare ca nefondată.

Ulterior, împotriva aceleiași decizii de condamnare, denunțătorul a formulat o cerere de revizuire care, la data de 15 noiembrie 2011, a fost respinsă de Judecătorie. În acest context, în perioada ianuarie-februarie 2012, inculpata D.M. a primit de la denunțător, în mai multe tranșe, suma totală de 4.000 euro și 3.800 lei și a mai pretins încă 110.000 euro în schimb promisiunii că va interveni pe lângă judecători din cadrul Curții de Apel, învestiți cu soluționarea recursului formulat de denunțător împotriva sentinței Judecătoriei și că îi va determina să pronunțe o hotărâre favorabilă denunțătorului. La data de 27 februarie 2012, Curtea de Apel a respins și acest recurs.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a două imobile aparținând inculpatei.

Prin ordonanță, la 28 decembrie 2012 s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii, iar la 29 februarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus arestarea preventivă a inculpatei D.M. pe o perioadă de 29 de zile.


3. Prin rechizitoriul nr.77/P/2012 din 4 aprilie 2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, Ș.N.C. (judecător, vicepreședinte al unei Curți de Apel), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.I. (consilier județean și director general al unei societăți pe acțiuni) și R.A.D. (reprezentant societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la trafic de influență prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, M.I.M. (profesor universitar ) și Ș.M.R. ( notar public, soția inculpatului Ș.N.C.) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 .

S-a reținut că în cursul lunilor februarie-martie 2012, inculpatul Ș.N.C., în calitate de judecător, cu funcția de vicepreședinte al unei Curți de Apel, a pretins de la doi cetățeni sârbi, prin intermediul inculpaților C.I. și R.A.D., suma de 60.000 euro, iar la data de 14 martie 2012, a primit cu ajutorul inculpaților M.I.M., Ș.M.R. și C.I. suma de 50.000 euro, Ș.N.C. lăsând  să se creadă că are influență asupra magistraților ce aveau spre soluționare două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curții de Apel, pentru a-i determina să respingă căile de atac formulate. Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii de insolvență declanșate față de o societate pe acțiuni, iar al doilea avea ca obiect o cerere de sistare a oricăror modalități de vânzare a bunurilor acestei societăți și suspendarea procedurilor de valorificare a acestora. Pentru atingerea scopului propus, a existat o organizare prealabilă, în temeiul căreia membrilor grupării li s-au repartizat anumite sarcini bine stabilite.

Suma de 50.000 euro, reprezentând obiectul infracțiunii de trafic de influență, a fost găsită în data de 15 martie 2012, în urma efectuării percheziției domiciliare la cabinetul notarial al inculpatei Ș.M.R.

La data de 15 martie 2012, față de inculpatul Ș.N.C. a fost luată măsura preventivă a reținerii pentru 24 ore, ulterior Curtea de Apel București-Secția I Penală, prelungind măsura privativă de libertate pentru 29 zile. Față de inculpatul R.A.D. procurorul de caz a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pentru 30 zile.


4. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.228/P/2012 din 6 iulie 2012, a dispus trimiterea în judecată, în stare a arest preventiv, a 2 inculpați, și anume, M.E.C. (judecător la o Curte de Apel-Secția civilă) și S.I. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 194 alin.(2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în perioada 28 mai-12 iunie 2012, inculpații M.E.C. și S.I. au constrâns, în mod repetat, o persoană denunțătoare-parte vătămată în cauză, să le remită sume de bani, sub amenințarea că vor da în vileag fapte presupus compromițătoare pentru respectiva persoană. În această modalitate cei doi inculpați au urmărit obținerea, în mod injust, a sumei de 5.000 euro de la persoana vătămată, la data de 13 iunie 2012, suma respectivă fiind primită efectiv de inculpata M.E.C.

La data de 14 iunie 2012, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpaților M.E.C. și S.I. pe o perioadă de 29 de zile.


5. Prin rechizitoriul nr.17/P/2012 din 23 februarie 2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a 3 inculpați, și anume, B.M.I. (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă un tribunal) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, E.C.M. și S.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că în cursul lunii ianuarie 2012, inculpatul B.M.I., în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă un tribunal, cu ajutorul inculpaților E.C.M. și S.M., a pretins de la un denunțător, cu titlu de mită, un folos reprezentând o sumă de bani care, inițial, nu a fost particularizată, urmând ca E.C.M. și S.M. să stabilească împreună cu denunțătorul suma exactă. Denunțătorul avea calitatea de învinuit într-un dosar penal aflat în instrumentarea inculpatului B.M.I., fiind cercetat pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Inculpații E.C.M. și S.M. i-au comunicat denunțătorului că suma pe care trebuie să o dea este de 300.000 euro, în două tranșe, de 100.000 euro și 200.000 euro. Din probele administrate a rezultat că, din acești bani, inculpatului B.M.I. îi reveneau 50.000  euro.

Banii au fost pretinși pentru ca inculpatul B.M.I. să dispună ridicarea măsurilor asigurătorii luate față de denunțător, pentru a disjunge cauza cu privire la acesta și să formeze un dosar separat, în care, ulterior, să adopte soluția de scoatere de sub urmărire penală. La data de 31 ianuarie 2012, E.C.M. a primit de la denunțător, în numele inculpatului B.M.I., sumele de 90.000 lei și 80.000 euro (reprezentând echivalentul a aproximativ 100.000 euro), ca primă tranșă a sumei totale pretinse, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Curtea de Apel București, la data de 1 februarie 2012, a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaților.


6. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.220/P/2011 din 19 martie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 2 în stare de arest preventiv, și anume B.M. (prim-procuror al Parchetului de pe lângă o judecătorie), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția deținută, prevăzută de art. 12 lit.a) teza I din Legea nr. 78/2000, instigare la folosirea influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, șantaj prevăzut de art. 194 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.d1) și la art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la fals intelectual prevăzută de art. 289 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) și 18 alin.(1) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art. 290 alin.(1) C.pen. și fals în declarații prevăzut de art. 292 C.pen. (6 infracțiuni), G.B.N. (secretar primărie), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția deținută, prevăzută de art. 12 lit.a) teza I din Legea nr. 78/2000 și șantaj prevăzut de art. 194 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.d1) și la art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, T.H.P.Ș. (vicepreședinte filială partid politic) pentru comiterea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 și D.G.M. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 289 alin.(1) C. pen. cu aplicarea art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) și 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.


Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în perioada iulie 2011-ianuarie 2012, inculpații B.M., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă o judecătorie și G.B.N., secretar al unei primării, au efectuat prin persoane interpuse activități de comerț și au participat la administrarea unei societăți cu răspundere limitată în scopul obținerii unor foloase materiale necuvenite. Atribuțiile de administrare a societății comerciale, ai cărei reprezentanți legali erau rude sau persoane foarte apropiate inculpaților, au fost împărțite între cei doi inculpați, care și-au încălcat interdicțiile privitoare la incompatibilități prevăzute în Statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv în Legea administrației publice locale.

În acest scop, cei doi inculpați s-au ocupat, în fapt, de administrarea acestei firme (cu obiect de activitate achiziționarea deșeurilor colectate selectiv în vederea reciclării), implicându-se în mod direct în tot ceea ce însemna funcționarea acesteia: relațiile cu partenerii de afaceri, selecția de personal și plata salariilor, achiziții de utilaje și plata acestora, relațiile cu unitățile bancare, distribuția mărfurilor, plata chiriei etc.

De asemenea, în perioada septembrie-noiembrie 2011, inculpatul B.M. a solicitat inculpatului T.H.P.Ș., vicepreședinte al filialei unui partid politic, să îl sprijine în demararea și dezvoltarea activității societății comerciale (cu punct de lucru în județul în care era filiala partidului), apelând la prerogativele funcției sale de conducere în cadrul organizației locale a partidului politic. Astfel, inculpatul T.H.P.Ș. a intermediat legăturile dintre inculpatul B.M. și primarii unor comune/orașe din județ, membri ai partidului, și i-a determinat pe aceștia să facă demersuri pentru bunul mers al afacerii lui B.M., inclusiv identificarea și facilitarea accesului la spații de depozitare, primirea fictivă de utilaje ș.a.m.d.

În perioada noiembrie-decembrie 2011, în condițiile în care o firmă aflată în relații contractuale cu societatea cu răspundere limitată a încetat derularea unui contract din cauza existenței unor nereguli, inculpații B.M. și G.B.N., profitând de funcțiile publice deținute, au exercitat presiuni asupra reprezentanților acesteia pentru a încheia un act adițional prin care să continue livrarea de deșeuri reciclabile către societatea pe care o administrau în fapt. deși această societate comercială nu îndeplinea toate condițiile legale în vederea achiziționării unor astfel de deșeuri.

La data de 12 iunie 2008, inculpații B.M. și D.G.M., avocat, au determinat un notar public să autentifice un contract de vânzare-cumpărare de bunuri viitoare, atestând fapte nereale, în condițiile în care notarul nu cunoștea acest aspect. În plus, B.M., a mai încheiat și un contract fictiv de împrumut, pe care l-a menționat în cuprinsul declarațiilor de avere depuse în calitate de magistrat în cursul anilor 2008-2010.

Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 26 ianuarie 2012, a dispus arestarea preventivă a inculpaților B.M. și G.B.N. pe o perioadă de 29 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior. Față de inculpatul T.H.P.Ș. procurorii de caz au luat măsura obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile, interdicție ce a fost prelungită.


7. Prin rechizitoriul nr.245/P/2011 din 27 ianuarie 2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, T.A. (judecător la Judecătorie), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuare de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență în formă continuată prevăzut de art. 257 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și L.A. (consilier județean , fratele inculpatei T.A) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 257 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 .

În fapt s-a reținut că în cursul lunii iunie 2010, inculpata T.A., în calitate de judecător la Judecătorie, în mod direct și prin intermediul fratelui său, L.A., a pretins și primit de la denunțătorul I.C., sumele de 80.000 lei și 700 euro pentru a pronunța o hotărâre judecătorească favorabilă denunțătorului care urmărea să devină proprietarul a 13 hectare de teren în baza unei acțiuni civile în revendicare. După primirea banilor, la data de 5 octombrie 2010, inculpata T.A. a pronunțat, pe fond, o hotărâre judecătorească prin care a obligat Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Primărie să elibereze un proces-verbal de punere în posesie și Comisia județeană de aplicare a fondului funciar de pe lângă Prefectură să elibereze titlul de proprietate. De asemenea, în cursul lunilor iulie 2010 și martie 2011, inculpata T.A. a pretins și primit de la denunțător mai multe foloase constând în lucrări de amenajare a casei sale de vacanță (tâmplărie metalică cu geam termopan, balustrade și grilaje metalice, renovarea acoperișului) pentru a-i facilita obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile și în calea de atac a recursului.

La rândul său, inculpatul L.A. a intermediat relația dintre T.A. și denunțător, s-a ocupat de asigurarea foloaselor pretinse de judecător prin transmiterea sumelor de bani și a primit de la denunțător suma de 3.800 euro pentru renovarea acoperișului casei de vacanță.

În data de 7 decembrie 2011, s-a dispus reținerea inculpatei T.A., iar la data de 9 decembrie 2011 Curtea de Apel București-Secția I-a Penală a dispus arestarea preventivă a acesteia pe o perioadă de 29 zile, măsură ce a fost prelungită ulterior. Față de inculpatul L.A., procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, măsură prelungită ulterior.

A fost instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatei T.A.


Cauze ale Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție


1. Prin rechizitoriul nr.407/P/2010 din 2 octombrie 2012, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, O.G. (deputat) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6  din Legea nr.78/2000, B.I. și I.C. (reprezentanți ai mai multor societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. și cumpărare de influență , în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, S.C. (administrator de drept societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., cumpărare de influență în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă calificată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit.b) din Legea nr.241/2005 și B.O.I. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în perioada mai 2010-februarie 2011, inculpații B.I., I.C., S.C. și B.O.I. s-au asociat cu scopul de a cumpăra influența inculpatului O.G., deputat în Parlamentul României și fost președinte al ANRE, în vederea obținerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere. În acest context, în perioada mai 2010-29 septembrie 2010, inculpatul O.G. a pretins, pentru sine și pentru altul, de la inculpații B.I., I.C. și S.C. suma de 516.000 euro, disimulată într-un contract de consultanță între o firmă controlată de grupul infracțional și o altă societate comercială tip off shore. Din suma pretinsă, firma a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziții de plată întocmite în fals de inculpatul S.C. De asemenea, în perioada septembrie-noiembrie 2010, inculpatul O.G. a pretins de la aceleași persoane și a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 lei. În schimbul sumelor de bani menționate mai sus, inculpatul O.G. și-a exercitat influența, respectiv, a lăsat să se creadă că are influență pe lângă o persoană cu funcție de conducere din cadrul unor societăți pe acțiunii din domeniul energiei. Traficul de influență s-a materializat în forma determinării funcționarilor din cadrul a două din aceste societăți să execute întocmai și la timp plățile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiat cu societatea administrată de S.C., să încheie un contract de furnizare de materiale refolosibile cu una din firmele controlate, un contract de cesiune de creanță cu aceeași societate, având ca obiect cesionarea creanței de 30 milioane lei, pe care cedentul o avea împotriva unei companii naționale, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu aceasta din urmă. În plus, urmare a aceleiași influențe, s-a hotărât ca în a doua etapă să se cesioneze și creanța în valoare de 36.204.674 lei către aceeași firmă (creanță cu același regim ca cel din prima etapă).

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, inculpatul O.G. și-a folosit influența, astfel cum a fost cumpărată de grupul infracțional, pe lângă o persoană cu funcție de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului legate de investiții din fonduri europene pe direcția Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură. Ca urmare, în aceeași perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului infracțional contactarea unor consultanți pe fonduri europene.

La rândul său, în perioada 2010-2011, inculpatul S.C., în calitate de administrator de drept la unei societăți comerciale, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanță descris mai sus, consecința fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării și recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților O.G., B.I., I.C. și S.C. și a părții responsabile civilmente, societatea administrată de S.C.


2. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.205/P/2007 din 27 iunie 2012 a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, respectiv, T.I. (director general al unei sucursale de servicii energetice în perioada 2002-2004 ) pentru săvârșirea infracțiunii de  abuz în serviciu în formă calificată și continuată (24 acte materiale), prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., M.I. (director general al aceleiași sucursale în perioada 2004-2005) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată și continuată (15 acte materiale) și abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale), prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, A.P. (director comercial al aceleiași sucursale în perioada 2002-2005) pentru săvârșirea infracțiunilor de  abuz în serviciu în formă calificată continuată (39 acte materiale) și abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale), prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, F.R. (acționar și/sau administrator la 3 societăți comerciale, la data comiterii faptelor, deputat în Parlamentul României la momentul trimiterii în judecată), F.L. (acționar și/sau administrator la aceleași societăți comerciale) și D.M.B. (asociat unic și administrator la o societate comercială și acționar al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată (39 acte materiale) și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 248-2481 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în perioada 2002-2005, Sucursala de servicii energetice era abilitată legal să facă achiziții publice pentru echipamente (produse integrale sau piese de schimb) necesare asigurării întreținerii rețelelor fostei Filiale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice. Pe lângă achizițiile normale de echipamente și piese de schimb, în perioada 2002-2005, sucursala a realizat și achiziții de la un grup de patru firme, fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întreruptoare uzate și vechi, fabricate în anii 1970-1980. Mai mult, 99,98 % din produsele respective au rămas permanent în stocul sucursalei, devenind în final achiziții de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

Concret, în perioada 2002-2005, în calitatea lor de directori generali ai sucursalei, respectiv de director comercial, inculpații T.I., M.I. și A.P. și-au îndeplinit, cu știință, în mod defectuos, atribuțiile de serviciu cu privire la efectuarea unor tranzacții cu componente ale sistemului energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare etc.) cu patru firme, toate din același municipiu, avându-i ca asociați/acționari sau administratori pe inculpații F.R., F.L. și D.M.B. (constituind un grup de firme). Prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, respectiv, realizarea de tranzacții fără proceduri de achiziție publică sau prin „trucarea” unor proceduri de achiziție publică, intervenții pentru a plăti cu prioritate firmele din grup, acceptarea livrării de produse vechi, uzate, ce au rămas pe stoc, achizițiile fiind făcute fără nicio justificare economică, inutile, cei trei foști directori ai sucursalei au favorizat firmele menționate, iar prin livrarea de produse necorespunzătoare, cele patru firme au obținut un avantaj patrimonial echivalent cu sumele de bani încasate în urma acestor operațiuni comerciale. Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total este de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei, la care se adaugă TVA) și reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzător achiziționate, respectiv, cele în proporție de 99% care se află și acum pe stoc. Prejudiciul este rezultatul  comiterii a 46 acte materiale, derulate în perioada 2002-2005, fiecare act material însemnând o achiziție publică efectuată de sucursală de la cele patru firme.

Sucursala de Servicii Energetice s-a constituit parte civilă în prezenta cauză pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului, iar în vederea reparării pagubei cauzate s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor șase inculpați.


3. Prin rechizitoriul nr.107/P/2009 din 16 mai 2012, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, G.B.S. (președinte organizație județeană a unui partid politic) pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței și autorității ce rezultă din funcția de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, T.G. (acționar al unui institut de sondare a opiniei publice) și B.V. (director al unei societăți pe acțiuni) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (3, respectiv, 2 acte materiale), prevăzut de art. 290 C.pen. și N.I. (acționar principal al grupului de firme) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzut de art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen.


În fapt s-a reținut că, în cursul anului 2009, inculpatul G.B.S. și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene a unui partid politic pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la inculpatul N. I., patron al unei societăți pe acțiuni, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului partidului. Potrivit înțelegerii infracționale, sumele de bani urmau a fi furnizate indirect, în sensul că I.N. urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare la finanțarea partidelor politic. În schimbul banilor oferiți, I.N. a solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul partidului, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural.

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că, din cei 1.000.000 euro, s-a plătit efectiv suma de 641.730 lei, aproximativ 150.000 euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de I.N. și un institut de sondare a opiniei publice. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinației reale a sumelor de bani, și anume, finanțarea unui partid politic cu încălcarea dispozițiilor legale. Contractul propriu-zis și actele aferente (procesul-verbal de recepție, facturi) au fost încheiate de inculpații B.V. și T. G., cu mijlocirea inculpatului I.N.


4. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.299/P/2009 din 16 mai 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei H.M.J. (administrator/asociat societate comercială, cetățean spaniol) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală , prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.241/2005.


S-a reținut în esență că, în cursul anilor 2008 și 2009, inculpata H.M.J., administrator și asociat al unei societăți cu răspundere limitată, a omis să înregistreze în contabilitatea societății sale activități comerciale intracomunitare, constând în achiziția de produse din domeniul tehnologei informației de la societăți comerciale din Germania și Olanda, pe care le-a revândut unei alte firme din Spania și a încasat prin conturi diferite sume de bani fără a plăti impozitele și taxele aferente către statul român. În această modalitate, inculpata a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 46.912.603 lei (echivalentul a 11.169.667 euro la cursul de 4,2 lei/euro), reprezentând impozit pe profit și TVA.

Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în dosar cu suma de 120.394.536 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, iar în vederea recuperării pagubei, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor sume de bani aflate în conturile părții responsabile civilmente, societatea cu răspundere limitată.


5. Prin rechizitoriul nr.348/P/2012 din 20 noiembrie 2012, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, N.M. (procuror delegat la Parchetul de pe lângă tribunal) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită , prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și I.G. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 C.pen. și la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 .


În fapt s-a reținut că, în perioada decembrie 2011-iunie 2012, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă tribunal, inculpatul N.M. a pretins de la un denunțător, direct și prin intermediul lui I.G., suma de 5.000 euro, cu titlu de mită, pentru a dispune față de denunțător o soluție de netrimitere în judecată pentru instigare la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-o cauză penală pe care o avea în instrumentare. Ulterior, inculpatul a dispus față de denunțător scoaterea de sub urmărirea penală și i-a comunicat în scris soluția. La data de 25 octombrie 2012, ca urmare a solicitărilor repetate de a i se remite banii pretinși, inculpatul N.M. a primit de la o persoană din anturajul denunțătorului suma de 2.500 euro, reprezentând o parte din totalul de 5.000 euro. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante. În demersul său, inculpatul N.M. a fost sprijinit de inculpatul I.G., care a intermediat atât relațiile dintre procuror și denunțător, cât și pretinderea sumelor de bani cu titlu de mită.

La data de 27 octombrie 2012, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 29 zile a inculpaților N.M. și I.G.


6. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.375/P/2012 din 10 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, N.M. (primar oraș), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită , prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000 și V.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 C.pen. și fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.


S-a reținut în esență că, în perioada iunie-octombrie 2012, inculpatul M.N., primarul orașului, a solicitat unui ofițer de poliție judiciară cu funcție de conducere (denunțător în cauză) să-i ofere protecție în anchetele penale care-l vizau și să intervină în aceste anchete pe care inculpatul le considera abuzive, nejustificate și motivate politic. În schimb, la data de 18 octombrie 2012, inculpatul M.N. a promis ofițerului de poliție, iar la data de 25 octombrie 2012 a și dat acestuia, două loturi de teren situate în localitate, cu o valoare de piață de 46.160 euro. Darea acestor terenuri s-a făcut indirect, prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi achitat 59.000 lei. În realitate nu s-a plătit niciun ban. În acel context, la data încheierii contractelor, V.N., unul dintre intermediari, a dat în fața notarului o declarație care nu corespunde adevărului, susținând că a primit suma de 59.000 lei, reprezentând prețul achiziționării a două loturi de teren, loturi care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare autentificate de notarul respectiv. Ulterior, în fața organelor de urmărire penală, inculpatul V.N. a dat declarații mincinoase.

La data de 15 noiembrie 2012, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 zile a inculpatului M.N.


Cauze ale Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari


1. Prin rechizitoriul nr.88/P/2011 din 18 iunie 2012, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului mr. P.C. (comandant al unei secții de pompieri din cadrul I.S.U.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. și primire de foloase necuvenite (2 infracțiuni), prevăzută de art. 256 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în perioada 1 august 2004-31 decembrie 2011, în calitate de comandant al Secției de Pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului, inculpatul P.C. a ordonat subofițerilor săi ca, în timpul programului de lucru al subunității, să presteze diferite activități pentru sine, pentru rudele și cunoscuții săi, modalitate prin care a cauzat I.S.U. un prejudiciu de 278.328,95 lei și a obținut pentru sine și pentru alții un folos de 79.444,88 lei. De asemenea, la începutul anului 2010, inculpatul a primit de la D.I. bunuri în valoare de 780 lei și contravaloarea consumației la un local în sumă de 200 lei, după ce i-a avizat acestuia mutarea la un punct de lucru, iar în vara aceluiași an, a primit de la C.C.A. bunuri în valoare de 470 lei după îndeplinirea unui act ce intra în atribuțiile sale de serviciu. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpatului, până la concurența sumei de 359.223,83 lei.


2. Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, prin rechizitoriul nr.19/P/2012 din 29 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H.R.M. (adjunct al comandantului unei secții de Pompieri din cadrul I.S.U.) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.


S-a reținut în esență că, în perioada 2008-2011, în calitate de adjunct al comandantului Secției de Pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului, abuzând de atribuțiile de serviciu, inculpatul a folosit subordonații în timpul programului subunității pentru a presta diferite activități în folosul său, utilizând uneori și autovehiculele din dotare, modalitate prin care a cauzat un prejudiciu Inspectoratului pentru Situații de Urgență în cuantum de 28.268,42 lei și un avantaj patrimonial pentru sine în sumă de 12.082,30 lei. În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra cotei de ½ a imobilului aparținând inculpatului, până la concurența sumei de 40.350,72 lei.


3. Prin rechizitoriul nr.68/P/2009 din 31 octombrie 2012, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului col.(rez.) L.W. (comandant U.M.) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (11 acte materiale), prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. în referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată (13 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. și primire de foloase necuvenite în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că în perioada 2004-2011, inculpatul L.W., în calitate de comandant UM, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins și/sau primit, în mod repetat, de la un număr de 11 cadre militare din subordinea sa, sume de bani sau alte foloase de ordin material, în cuantum total de 2.600 euro și 4.400 lei, pentru a le prelungi contractele de muncă în baza cărora aceștia fuseseră angajați în cadrul unității militare. De asemenea, în aceeași perioadă, în baza unei rezoluții infracționale unice, a primit, în mod repetat, de la un număr de 4 cadre militare din subordinea sa, sume de bani sau alte foloase de ordin material, în cuantum total de 300 euro și 270 lei, după ce le aprobase acestora, conform procedurii legale, prelungirea contractelor de muncă sau transferul de la o unitate la alta.

Totodată, inculpatul, prin încălcarea cu știință a atribuțiilor de serviciu, a obligat, în mod repetat, un număr de 13 cadre militare din subordinea sa să-i presteze, cu titlu gratuit, o serie de munci în gospodărie și pe alte proprietăți ale sale, vătămând astfel interesele legale ale celor 13 subordonați, în sensul că i-a obligat să le execute în timpul lor liber (inclusiv în perioadele de concediu legal de odihnă), realizând pentru sine și familia sa un folos material în cuantum total de 16.650 lei, folos rezultat din însumarea contravalorii tuturor zilelor de muncă prestate în aceste condiții de către subordonații săi. 

Prejudiciul total și folosul realizat de inculpat este în sumă de 16.650 lei, iar valoarea obiectului infracțiunilor de luare de mită și primire de foloase necuvenite este în cunatum de 2.900 euro și 4.670 lei. În vederea acoperirii prejudiciului și a asigurării restituirii sau confiscării speciale a unor sume de bani, pe parcursul urmăriri penale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 50.000 lei.


Cauze ale Serviciului teritorial Alba-Iulia


1. Prin rechizitoriul nr.172/P/2012 din 11 octombrie 2012 , Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus  trimiterea în judecată a inculpatului C.R.F. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în cursul anului 2012, inculpatul C.R.F., în calitatea sa de avocat în cadrul baroului, a pretins și primit de la denunțătorul H.M. sumele de 6.000 lei și 1.100 euro, în scopul de a interveni pe lângă funcționari din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală și a unui Institut de Medicină Legală pentru a obține un rezultat al analizei toxicologice a alcoolemiei favorabil denunțătorului. Documentul medico-legal îi era necesar denunțătorului pentru a nu fi trimis în judecată pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legală, într-un dosar penal care se afla pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.

Procurorii, în vederea confiscării sumelor de bani, au instituit măsura asigurătorie a inscripției ipotecare asupra unui imobil aparținând inculpatului C.R.F. până la concurența sumei de 6.000 lei și 1.100 euro.

Curtea de Apel Alba-Iulia a dispus arestarea preventivă a inculpatului C.R.F. pe o durată de 29 zile, măsură înlocuită de către instanța de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, cu obligarea de a nu părăsi țara.


2. Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.139/P/2011 din 24 februarie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.E. (ofițer de poliție) pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția pe care o îndeplinește o persoană, prevăzută de art. 12 lit.a) teza I din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut în esență că, în perioada 2003-octombrie 2011, inculpatul S.E., în calitate de ofițer de poliție și șef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor, a încălcat interdicțiile prevăzute în art. 45 alin.(1) din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului și s-a implicat în activitatea comercială a două societăți comerciale ce activau în domeniul transporturilor rutiere de marfă interne și internaționale și care erau reprezentate în drept de soția și fratele său. Astfel, inculpatul a efectuat acte de comerț în numele celor două societăți având drept de semnătură autorizată unică pe conturile acestora, a semnat facturi, a negociat și a încheiat contracte comerciale de transport și a controlat efectiv activitatea firmelor prin lărgirea portofoliului de clienți.


3. Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.54/P/2012 din 28 mai 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.F.G. (consilier în cadrul DGFP) pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în cursul anului 2009, inculpatul M.F.G., în calitatea sa de funcționar public cu atribuții de control la D.G.F.P.- Servicul inspecție fiscală, a pretins și primit de la reprezentantul unei societăți comerciale un apartament cu o cameră, în valoare de 20.000 euro, imobil situat într-un complex de locuințe construit de această firmă în alt municipiu, în scopul de a facilita efectuarea controlului în vederea rambursării taxei pe valoarea adăugată și chiar pentru facilitarea rambursării efective a TVA către această societate comercială. Imobilul a fost primit pentru ca inculpatul să aprobe un raport de inspecție fiscală efectuat la societate, în vederea rambursării taxei pe valoarea adăugată către această firmă și pentru achitarea efectivă a sumei de 351.967 lei cu titlul de TVA.

Pentru asigurarea reparării prejudiciului procurorii au dispus măsura asigurătorie a inscripției ipotecare asupra unui imobil aparținând inculpatului și a măsurii sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile până la concurența sumei de 84.000 lei, sumă cu care societatea comercială s-a constituit parte civilă în cauză.


Cauze ale Serviciului teritorial Bacău


1. Prin rechizitoriul nr.71/P/2010 din data de 25 ianuarie 2012, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.V.E. pentru infracțiunile de dare de mită și cumpărare de influență prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că inculpatul a promis ofițerilor de poliție judiciară T.G.C. și A.A. câte 10.000 USD pentru a omite să menționeze în procesul-verbal de percheziție mai multe date pe care le considera compromițătoare și defavorabile în analiza ce urma a fi făcută cu ocazia finalizării dosarului în care era cercetat de Biroul teritorial D.I.I.C.O.T. Totodată, a promis ofițerului de poliție judiciară T.G.C. suma de 10.000-15.000 euro pentru a interveni pe lângă procurorul de caz T.C.P., în scopul de a nu dispune trimiterea sa în judecată, de a sesiza o instanță din alt județ ori de a disjunge cauza față de el și a tergiversa trimterea sa în judecată unu sau doi ani.


2. Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr.50/P/2012 din data de 30 octombrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.M.I. (director comercial al unei societăți de termoficare) pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prevăzute de art. 131 din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 194 alin.(1) C.pen și art. 247 C.pen. cu referire la art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în luna februarie 2012, inculpatul S.M.I. a constrâns pe partea vătămată L.S., prin amenințarea cu sistarea furnizării energiei electrice și cu neîncheierea unui nou contract de furnizare, să nu mai publice articole critice la adresa societății de termoficare în cotidianul „Deșteptarea”, urmărind astfel să obțină, în mod injust, un folos pentru societate, constând în protejarea imaginii acesteia.

În scopul de a împiedica apariția unor articole în presă, în luna februarie 2012, în calitate de funcționar public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul a refuzat să comunice asociației administrate de S.L. oferta prevăzută de art. 53 din Legea nr.13/2007, îngrădind astfel exercițiul dreptului acesteia de a beneficia de energie electrică, faptă săvârșită pe motiv de opinie și convingeri, respectiv apariția într-un cotidian editat de o societate administrată de aceeași persoană de articole critice cu privire la activitatea societății de termoficare.


3. Prin rechizitoriul nr.59/P/2010 din data de 19 decembrie 2012, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, B.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 8 alin.(1) și (3) din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen. și Ba.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 20 C.pen. și art. 8 alin.(1), (3) din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.


S-a reținut că inculpata B.M., în calitate de administrator împuternicit al unei societăți comerciale, a solicitat rambursarea soldului negativ al taxei pe valoare adăugată aferent decontului pentru luna iunie 2009, în sumă de 4.344.251 lei, cunoscând faptul că această sumă a fost stabilită în baza unor operațiuni comerciale fictive cu două societăți comerciale, solicitare refuzată de Direcția Generală a Finanțelor Publice. La activitatea infracțională a contribuit inculpata Ba.M. care, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, a emis în mod fictiv, în perioada decembrie 2008-martie 2009, în numele firmei, 24 de facturi fiscale în valoare totală de 12.826.495,05 lei, din care TVA în valoare de 2.047.927,97 lei, cunoscând că urmau să fie folosite de către inculpata B.M. la stabilirea cu rea-credință a taxei pe valoare adăugată și la solicitarea rambursării acestei taxe.


Cauze ale Serviciului teritorial Brașov


1. Prin rechizitoriul nr.21/P/2005 din data de 20 iunie 2012, Serviciul teritorial Brașov a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, G.F.D., C.R.C. și M.A.I. (administratori de societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și G.C. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.241/2005 și art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005.


În fapt s-a reținut că, în perioada aprilie-iunie 2005, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, inculpatul G.F.D. a achiziționat uleiuri minerale în regim de scutire a plății accizei și le-a schimbat destinația prin comercializare ca motorină și benzină, fără să înregistreze veniturile realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 2.913.270 lei. În aceeași perioadă, inculpatul C.R.C., în calitate de administrator al altei societăți comerciale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, nu a înregistrat în contabilitate veniturile obținute în urma vânzării uleiurilor minerale achiziționate în regim de scutire a accizei și substituite în motorină și benzină, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în valoare totală de 16.382.861,52 lei.

De asemenea, în perioada mai-noiembrie 2006, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, inculpatul M.A.I. nu a înregistrat în contabilitate operațiunile comerciale de vânzare a uleiurilor minerale achiziționate de la antrepozitarii fiscali și nici veniturile realizate din această activitate, în scopul  sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin care a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în valoare totală de 5.104.678,85 lei.

În perioada iunie 2005-martie 2006, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, inculpatul G.C. nu a înregistrat în contabilitate veniturile obținute în urma comercializării uleiurilor minerale achiziționate în regim de scutire a accizei, substituite în carburanți auto, sustrăgându-se astfel de la plata accizelor, T.V.A - ului și impozitului pe profit, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum total de 8.784.780 lei și, de asemenea, s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiare prin declararea fictivă a sediului firmei pe care o administra.

Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant al Statului Român, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 47.718.252,56 lei reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat de cei patru inculpați, la care se adaugă majorările, penalitățile și dobânzile aferente. Pentru recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat în cauză s-au efectuat verificări in vederea luării măsurilor asigurătorii asupra bunurilor aparținând inculpaților și firmelor administrate de aceștia, însă nu au fost identificate bunuri în proprietate și nici sume de bani în conturile bancare utilizate.


2. Prin rechizitoriul nr.14/P/2012 din 18 mai 2012, Serviciul teritorial Brașov a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.I. (comisar în cadrul Gărzii Financiare) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, începând cu anul 2008, inculpatul P.I., în calitate de comisar al Gărzii Financiare, a pretins în mod repetat martorului-denunțător P.D., administrator al 3 societăți comerciale, diferite bunuri și servicii necuvenite în scopul de a manifesta indulgență cu ocazia controalelor de specialitate pe care acesta și colegii săi urmau să le realizeze la societățile comerciale menționate. De asemenea, a primit cu titlu gratuit și a utilizat un post telefonic de la care a efectuat, în perioada aprilie 2008-aprilie 2012, convorbiri în valoare de 2.762,20 lei, un pachet mobil de internet prin intermediul căruia a beneficiat, în perioada octombrie 2010- aprilie 2012, de servicii în valoare de 731,39 lei, în primăvara anului 2011 nu a plătit suma de 3.015 euro aferentă achiziționării unui autoturism pe care l-a utilizat în exclusivitate până la momentul inculpării, iar în vara anului 2011 i-a fost schimbată gratuit țigla metalică în valoare de 4.000 euro de pe casa de vacanță situată într-o comună. În vederea restituirii sumelor obținute în mod injust, la data de 11 mai 2012 s-a instituit sechestrul asigurătoriu, până la concurența sumelor de 7.015 euro și 3.493,59 lei, asupra unui imobil (apartament) situat în municipiu.

Față de inculpat a fost luată în cursul urmăririi penale măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.


Cauze ale Serviciului teritorial București


1. La data de 7 februarie 2012, prin rechizitoriul nr.401/P/2011, Serviciul teritorial București a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 1 arestat preventiv în cauză, respectiv, M.V (șef secție  în cadrul unui penitenciar), arestat preventiv, pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. și luare de mită (30 acte materiale), prevăzută de art. 254 alin.(1) și alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, H.A.I., arestat în altă cauză, pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., dare de mită (2 infracțiuni, din care una în forma complicității la 22 acte materiale), prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită (22 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000, H.I. pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., complicitate la dare de mită (23 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită (23 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, R.D., arestat în altă cauză, pentru infracțiunile de dare de mită (2 infracțiuni, din care una în forma complicității la 3 acte materiale), prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a inculpaților T.V., T.G., S.A., S.F., P.T.A., M.M., C.M., cercetați în stare de arest în altă cauză pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


În esență, s-a reținut că inculpații M.V., șef secție în cadrul unui Penitenciar, H.A.I. și H.I. s-au asociat în vederea săvârșirii de infracțiuni și în perioada august-decembrie 2011, inculpatul M.V. a pretins și/sau a primit bani sau bunuri în cuantum total de 5.400 lei de la deținuți din secția penitenciarului pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv, soluționarea favorabilă a unor cereri  formulate de deținuți, sau a nu-și îndeplini atribuțiile, și anume, permiterea încălcării de către deținuți a normelor care reglementează obligațiile și interdicțiile care se aplică acestora și neluarea măsurilor pentru sancționarea unor abateri constatate.

Concret, inculpatul M.V. a apelat la inculpatul H.A.I., deținut în Penitenciar, care avea rolul de a transmite celorlalți deținuți pretențiile sale și de a organiza colectarea sumelor de bani pretinse sau a bunurilor. Pentru a asigura primirea sumelor de bani pretinse inculpatul H.A.I. lua legătura cu inculpata H.I. care primea prin intermediul Poștei Române sumele de bani expediate de rude ale deținuților beneficiari ai favorurilor asigurate de inculpatul M.V. și care le expedia altor persoane din anturajul inculpatului M.V., iar acestea ridicau sumele de bani de la diferite oficii poștale și le remiteau inculpatului M.V.

În cursul urmăririi penale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 5.400 lei.


2. Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, prin rechizitoriul nr.188/P/2010 din 12 martie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.S. (administrator și asociat la o societate comercială), cetățean turc, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.241/2005 și art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005.


S-a reținut în actul de trimitere în judecată că, la data de 11 iulie 2009, inculpatul I.S. a intrat pe teritoriul României și a înființat o societate comercială, la care a cumulat calitatea de asociat cu cea de administrator, iar în perioada august 2009-ianuarie 2010, societatea a desfășurat activități comerciale și nu a evidențiat operațiunile comerciale și veniturile realizate, sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale către stat (impozit pe profit și TVA) în cuantum de 2.881.981 euro. Pentru a se sustrage de la plata obligațiilor către bugetul general consolidat, inculpatul I.S. a declarat fictiv sediul societății comerciale.

Întrucât după înființarea societății inculpatul a mandatat o altă persoană care să reprezinte temporar interesele societății și a revenit în Turcia, de unde a coordonat activitatea derulată prin intermediul firmei sale, inculpatul a luat cunoștință de învinuire, a fost audiat și legal citat prin intermediul autorităților judiciare turce, în temeiul Convenției Europene de Asistență Judiciară în Materie Penală și s-a dispus trimiterea sa în judecată în lipsă.

Nu au fost instituite măsuri asigurătorii, întrucât nici inculpatul I.S., nici societatea comercială a acestuia nu dețin bunuri mobile sau imobile.


3. Prin rechizitoriul nr.424/P/2011 din 4 aprilie 2012, Serviciul teritorial București a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, și anume, V.V., cetățean olandez, pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, L.M. pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 și G.E. (director societate comercială) pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în intervalul noiembrie-decembrie 2009, inculpatul V.V., în calitate de „exponent” al unui grup infracțional organizat constituit în România în scopul obținerii de resurse financiare și prin operațiuni de contrabandă (fapte care au făcut obiectul unui dosar DIICOT), direct și prin intermediul inculpatului L.M., a promis, oferit și dat sumele de 28.500 euro și 800 lei inculpatului G.E., pentru ca acesta să intervină pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal în vederea îndeplinirii formalităților vamale de import (acordarea liberului de vamă) pentru un container de marfă ce conținea produse de contrabandă, fără ca acel container să fie supus cu această ocazie vreunui control fizic de către autoritățile vamale.

Corelativ, inculpatul G.E., în intervalul noiembrie-decembrie 2009, a acceptat promisiunea și ulterior a pretins pentru sine și alte persoane, direct și prin intermediari, inculpatului V.V., suma totală de 37.000 euro, din care a primit sumele de 28.500 euro și 800 lei, promițând în schimb că va interveni pe lângă funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal pentru a fi acordat liberul de vamă pentru un container de marfă ce conținea produse de contrabandă, fără ca acel container să fie supus vreunui control fizic de către autoritățile vamale.

În cauză nu au fost instituite măsuri asigurătorii, întrucât din verificările efectuate a rezultat că inculpații nu dețin bunuri mobile sau imobile.


Cauze ale Serviciului teritorial Cluj


1. Prin rechizitoriul nr.107/P/2012 din 24 octombrie 2012, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv și 1 persoană juridică, respectiv, D.C. (contabil la Agenția de Dezvoltare Regională-A.D.R.), arestată, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (163 acte materiale), prevăzută de art. 215 alin.(1),(2),(5) C.pen., fals în înscrisuri oficiale, în formă continuată (170 acte materiale), prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., uz de fals în formă continuată (436 acte materiale), prevăzută de art. 291 C.pen., spălare a banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.b) și c) din Legea nr.656/2002, N.V. (administrator societate comercială, soțul inculpatei D.C.) și persoana juridică SC V. SRL (societate comercială).


S-a reținut în fapt că inculpata D.C., în calitatea sa de contabil la A.D.R. și la o societate pe acțiuni/ institut de cercetare, a profitat de atribuțiile sale de serviciu, respectiv acelea de a depune instrumente de plată la bancă și trezorerie, de a ridica extrase de cont și de a completa ordine de plată, în scopul însușirii pe nedrept de sume de bani din patrimoniul acestor persoane juridice.

Concret, în perioada septembrie 2009-iulie 2012, inculpata D.C., utilizând mijloace frauduloase (ordine de plată falsificate), a indus în eroare reprezentanții unităților bancare unde aveau deschise conturi instituțiile la care era contabil și i-a determinat să transfere suma totală de 11.537.204,31 lei (echivalentul a aproximativ 2.704.771,84  euro) din conturile A.D.R. și ale societății pe acțiuni în contul unei societății comerciale la care era asociat și administrator, respectiv persoana juridică inculpată SC V. SRL. Inculpata D.C. a falsificat personal aceste documente bancare și a solicitat transferurile în baza unor operațiuni comerciale inexistente. În plus, folosind mai multe înscrisuri falsificate personal, inculpata D.C. a solicitat acelorași unități bancare desființarea înainte de termen a unor depozite bancare aparținând A.D.R., astfel că această instituție a fost lipsită de dobânda aferentă acestor depozite în cuantum de 127.227,48 lei. Pentru a ascunde toate aceste transferuri frauduloase, inculpata D.C. a falsificat 170 de înscrisuri reprezentând extrasele de cont ale A.D.R., depuse în contabilitatea acestei instituții, ordinele de plată ale societății pe acțiuni, declarațiile pentru plata obligațiilor la bugetul de stat și bugetele asigurărilor sociale și ordinele de plată aferente întocmite pe numele acestei societăți și facturi fiscale. Una dintre consecințele acestor acțiuni a fost și diminuarea sau chiar neplata contribuțiilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru partea vătămată A.D.R.

În scopul de a crea aparența de legalitate a provenienței sumei de 11.537.204,31 lei, transferate în mod fraudulos în conturile firmei sale SC V. SRL, inculpata D.C. a înregistrat în contabilitatea acestei societăți comerciale 91 de operațiuni comerciale fictive cu presupuși clienți diverși, pentru o parte din această sumă, iar o parte din transferuri nu le-a înregistrat deloc. De asemenea, suma totală de 184.200 lei a fost transferată în conturile unor persoane fizice sub aparența unor operațiuni comerciale fictive pentru ca, ulterior, acești bani să fie retrași din conturi de persoanele respective și remiși inculpatei sau altor persoane, la indicațiile acesteia. Banii proveniți din aceste activități frauduloase au fost utilizați pentru plata salariului său ca angajat al propriei firme, plăți către inculpată, ca persoană fizică, pentru achiziționarea unor terenuri și apartamente în localități din apropierea municipiului, cât și pentru achiziționarea de bijuterii din aur și a două autoturisme de lux. În cazul acestor achiziții, inculpata a fost sprijinită de soțul său, inculpatul N.V., în calitate de administrator legal al persoanei juridice inculpate SC V. SRL sau în nume personal, prin participarea la semnarea contractelor de vânzare-cumpărare.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpata D.C. a restituit din contul persoanei juridice inculpate SC V. SRL în contul părții civile A.D.R. suma de 261.483,74 lei, iar în contul societății pe acțiuni suma totală de 414.158,14 lei. În vederea recuperării sumei totale reținute ca prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților D.C., N.V. și SC V. SRL, după cum urmează: conturi bancare, un autoturism de lux, 37 de imobile (terenuri și apartamente) și 232 de bijuterii.


2. Serviciul teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr.155/P/2012 din 12 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.O.L. (președinte interimar al organizației județene a unui partid politic) pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței ori autorității de persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.


În esență, s-a reținut că, în perioada 22-25 octombrie 2012, inculpatul S.O.L., în calitate de președinte interimar al organizației județene a unui partid politic, a pretins de la un denunțător suma totală de 75.000 euro, promițând că își va folosi influența sau autoritatea pe lângă conducerea partidului, astfel încât să se avizeze candidatura denunțătorului pentru postul de deputat la alegerile parlamentare din luna decembrie 2012. De asemenea, inculpatul a promis că își va exercita influența și pentru ca organele de conducere ale partidului să revoce decizia prin care denunțătorul fusese invalidat ca și consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului și să revoce excluderea acestuia din partid.


3. Prin rechizitoriul nr.122/P/2012 din 18 decembrie 2012, Serviciul teritorial Cluj- Biroul teritorial Baia Mare a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului H.D. (ofițer de poliție, șeful Biroului pentru Imigrări) pentru săvârșirea infracțiunii trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000.


S-a reținut în fapt că la data de 10 decembrie 2012, inculpatul H.D., în calitate de ofițer de poliție -șef al Biroului pentru Imigrări la nivelul județului, a pretins de la o persoană denunțătoare, cetățean ucrainean cu rezidență în România, suma de 300 euro și băuturi alcoolice în valoare de 3.170,88 lei pentru a interveni pe lângă funcționari publici din capitală asupra cărora a lăsat să se creadă că are influență, pentru  a-i determina să facă un act ce intră în atribuțiile lor de serviciu, în vederea acordării cetățeniei române persoanei denunțătoare.


Cauze ale Serviciului teritorial Constanța


1. Prin rechizitoriul nr.39/P/2010 din 22 martie 2012, Serviciul teritorial Constanța a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, M.E., arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență (2 infracțiuni) prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen., L.R. și V.N. pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen.


În fapt s-a reținut că, în luna noiembrie 2011, inculpatul M.E. împreună cu inculpații L.R. și V.N. au pretins denunțătorului R.B. suma de 2.000.000 lei reprezentând un „comision” de 40% din suma de 5.000.000 lei, pentru a-și trafica influența pe lângă C.N.D., președintele Consiliului Județean, în scopul ca acesta să deblocheze fondurile necesare a fi virate în conturile a cinci primării pentru ca aceste autorități publice locale, la rândul lor, să-și achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 lei către trei firme ale denunțătorului R.B. În concret, inculpatul M.E. a pretins în mod direct comisionul, în timp ce inculpații L.R. și V.N. l-au pretins prin intermediul primului inculpat, iar suma urma a fi obținută după recuperarea efectivă și în tranșe a datoriilor respective.

De asemenea, inculpatul M.E. a luat o nouă rezoluțiune infracțională în data de 10 ianuarie 2012, pretinzându-i denunțătorului R.B. suma de 20.000 euro pe care a redus-o, la data de 11 ianuarie 2012, la 15.000 euro.


2. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.55/P/2010 din 14 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 3 persoane juridice, și anume inculpații R.A. (administrator al patru societăți comerciale, M.G. (administrator al acelorași societăți comerciale) și M.C. (reprezentant al celor patru societăți comerciale) pentru infracțiunile de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (3) și (5) C.pen. și asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 C.pen. și persoanele juridice inculpate SC V.I. SRL (societate comercială), SC V.C. SRL (societate comercială) și SC C.I. SRL (societate comercială) pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (3) și (5) C.pen.


S-a reținut în esență că inculpații R.A., M.G. și M.C., împreună și în mod conjugat, în realizarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, în perioada 13 februarie 2007-28 martie 2009, au indus în eroare, la momentul încheierii contractelor, un număr de 189 părți vătămate, angajându-se, în mod mincinos, că în calitate de dezvoltatori imobiliari persoane fizice ori de reprezentanți ai societăților comerciale inculpate, SC V.I. SRL, SC V.C. SRL și SC C.I. SRL, vor realiza apartamente în 16 imobile pentru care părțile vătămate au achitat prețul integral și în avans. Pe parcursul derulării contractelor părțile vătămate au fost menținute în eroare, astfel încât acestora li s-a produs un prejudiciu total de 5.586.828 euro și 282.500 lei, prin nerealizarea imobilelor sau edificarea lor parțială.

De asemenea, la începutul anului 2007, inculpații R.A., M.G. și M.C. s-au asociat pentru a induce și menține în eroare, la momentul încheierii contractelor și al executării acestora, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, a potențialilor clienți care au contractat realizarea unor unități locative în cadrul proiectelor imobiliare care urmau a fi edificate într-o zonă a municipiului cu SC V.I. SRL, SC V.C. SRL și SC C.I. SRL sau cu dezvoltatorii imobiliari persoane fizice R.A. și M.G., asociere care a ființat până la începutul anului 2009 și care s-a soldat cu provocarea prejudiciului total amintit.


3. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.96/P/2012 din 9 iulie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume inculpații P.I.A. (ofițer de poliție judiciară în cadrul I.P.J.), arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență (2 infracțiuni), prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 257 alin.(1) C.pen. și N.A (ofițer de poliție judiciară în cadrul I.P.J.) pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență (2 infracțiuni), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 257 alin.(1) C.pen.


În sarcina inculpatului P.I.A. s-a reținut că, în intervalul 3-14 mai 2012, prevalându-se de calitatea de ofițer de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție-Serviciul de Investigare a Fraudelor, a pretins de la denunțătorul P.C.F., atât prin intermediul denunțătorului D.F., cât și în mod nemijlocit, remiterea unei importante sume de bani în valută, respectiv, inițial a sumei de 10.000 euro, majorată ulterior la 50.000 euro și, în final, negociată la 25.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă șefii săi ierarhici, indicați nominal în mod expres, în vederea clasării lucrării înregistrate pe rolul organului de poliție, care avea ca obiect verificarea activității unei societăți comerciale administrate de către denunțătorul P.C.F. De asemenea, inculpatul P.I.A., în perioada 14 mai-15 iunie 2012, acționând în mod similar, dar în baza unei rezoluții infracționale distincte, a pretins de la aceiași denunțători remiterea unei alte sume de bani, negociate în final la nivelul a 4.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă colega sa de serviciu A.M., ofițer de poliție judiciară în cadrul aceluiași serviciu, căreia îi fusese repartizată spre soluționare lucrarea privind verificarea activității societății comerciale și de a o determina pe aceasta să claseze respectiva lucrare. La data de 15 iunie 2012 inculpatul a primit în mod efectiv de la denunțătorul P.C.F. suma de bani pretinsă, găsită asupra sa la aceeași dată, cu ocazia constatării infracțiunii flagrante.

Totodată, inculpatul N.A., ofițer de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție- Serviciul de Investigare a Fraudelor, atât în perioada 3-14 mai 2012, cât și ulterior, în intervalul 14 mai-15 iunie 2012, l-a sprijinit pe inculpatul P.I.A. la punerea în executare a două rezoluții infracționale distincte ce au stat la baza săvârșirii de către cel din urmă a infracțiunilor de trafic de influență descrise anterior, în mod concret, învinuitul participând în mod activ la mai multe dintre discuțiile purtate de către inculpat cu denunțătorii P.C.F. și D.F. și intervenind direct pe parcursul acestor conversații pentru a conferi o mai pregnantă aparență de realitate susținerilor colegului său de serviciu, referitoare la pretinsa influență pe care acesta ar fi avut-o asupra șefilor săi ierarhici și, ulterior, asupra ofițerului de poliție A.M., precum și pentru a spori încrederea celor doi denunțători în posibilitățile inculpatului de a determina adoptarea unei soluții favorabile de clasare a lucrării ce avea ca obiect activitatea societății comerciale administrate de către primul denunțător.


4. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.15/P/2010 din 7 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, C.D.Ș. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea nr.241/2005, art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Legea nr.241/2005, art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005 și uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și N.I. (administrator altă societate comercială) pentru infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea nr.241/2005 și de art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005, ambele cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.


S-a reținut că în perioada decembrie 2008-iunie 2009, inculpatul C.D.Ș., în calitate de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, a înregistrat în evidențele contabile operațiuni comerciale fictive și cheltuieli nereale în valoare totală de 81.471.376 lei, reprezentând plăți pretins efectuate către producători agricoli particulari, în baza unor borderouri de achiziție cereale de la persoane fizice, completate integral cu date false, precum și operațiuni comerciale de încasări și plăți pretins efectuate în cadrul relației comerciale fictive cu o societate comercială, modalitate în care a fost diminuată baza impozabilă și a fost exercitat în mod nelegal dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă facturilor fiscale emise fictiv, cu consecința sustragerii de la plata către bugetul consolidat al statului a obligațiilor fiscale în cuantum total de 20.322.657 lei (echivalent a 4.811.333 euro), din care suma de 14.017.932 lei cu titlu de impozit pe profit și suma de 6.304.725 lei cu titlu de TVA. De asemenea, în perioada decembrie 2008-iunie 2009, inculpatul C.D.Ș., în aceeași calitate, nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății veniturile realizate ca urmare a vânzării fără documente justificative a mărfii aflate în stoc, în valoare de 5.471.359,42 lei, cu consecința prejudicierii bugetului consolidat al statului cu suma totală de 1.914.975 lei (echivalentul a 451.762 euro), din care 875.418 lei cu titlu de impozit pe profit și 1.039.558 lei cu titlu de TVA. Totodată, la 17 aprilie 2008 inculpatul C.D.Ș. a declarat, în mod fictiv, stabilirea sediului social la o adresă la care societatea nu a funcționat și la care, de altfel, învinuitul nici nu a intenționat vreodată să desfășoare vreo activitate comercială, sens în care a solicitat înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la schimbarea sediului societății, urmărind astfel să se sustragă atât de la plata obligațiilor fiscale, cât și de la efectuarea oricărei verificări financiare sau fiscale.

În perioada decembrie 2008-iunie 2009, inculpatul C.D.Ș., acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale în calitate de asociat unic și administrator al societății comerciale, a prezentat și utilizat, în fața reprezentanților instituțiilor bancare, numeroase documente justificative pentru efectuarea de retrageri de sume de bani în numerar, respectiv borderouri de achiziție cereale de la producători particulari, completate integral cu date false, actele materiale comise și prin intermediul martorilor C.M.M. și C.R.M., persoane împuternicite de către învinuit să efectueze operațiuni financiare prin contul bancar al societății, care au acționat fără vinovăție.


S-a reținut în sarcina inculpatului N.I. că, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, în calitate de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, l-a ajutat pe inculpatul C.D.Ș. să se sustragă de la plata către bugetul consolidat al statului a obligațiilor fiscale în cuantum total de 20.322.657 lei (echivalentul a 4.811.333 euro), cu titlu de impozit pe profit și TVA, sens în care i-a înlesnit înregistrarea în evidențele contabile ale societății a unor operațiuni comerciale fictive și a unor cheltuieli nereale, prin încredințarea documentelor constitutive și a ștampilei societății pe care o administra, precum și prin emiterea unor facturi fiscale cu conținut nereal, prin care se atesta fictiv existența unor raporturi comerciale între cele două societăți comerciale. De asemenea, la data de 23 decembrie 2008, cu ocazia preluării calității de asociat unic și administrator al societății comerciale, inculpatul N.I. a declarat în mod fictiv reprezentanților Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunal menținerea sediului social al persoanei juridice, adresă la care societatea nu a funcționat niciodată și la care, de altfel, inculpatul nici nu a intenționat vreodată să desfășoare vreo activitate comercială, urmărind astfel să se sustragă atât de la plata obligațiilor fiscale, cât și de la efectuarea oricărei verificări financiare sau fiscale.


Cauze ale Serviciului teritorial Craiova


1. Prin rechizitoriul nr.151/P/2012 din 27 decembrie 2012, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, T.I.V. (grefier la Curtea de Apel), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată (17 acte materiale), prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale (4 infracțiuni), prevăzut de art. 288 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, B.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 61 din Legea nr.78/2000 și C.D.D. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr.78/2000.


S-a reținut că, în perioada 2011-2012, inculpatul T.I.V., grefier la Curtea de Apel, prevalându-se de relațiile pe care le are cu magistrații judecători, a pretins suma totală de 40.500 euro, din care a primit efectiv 29.500 de euro de la un număr de 13 persoane, între care și inculpata B.A.C., susținând că banii vor ajunge la judecătorii care vor adopta soluții favorabile acestora sau unor apropiați ai lor. De asemenea, în unele situații, inculpatul a susținut că va interveni la persoane din cadrul Institutului Național de Medicină Legală pentru a obține un raport medico-legal de expertiză psihiatrică, din conținutul căruia să rezulte că una dintre persoanele de la care a pretins banii nu are discernământ și astfel nu va răspunde penal sau la Serviciul Permise și Înmatriculări Auto pentru a-i procura un permis de conducere auto unei alte persoane. În acest scop, T.I.V. a emis în fals 3 certificate de grefă din care rezulta că una dintre persoanele de la care a primit banii a formulat contestație în anulare împotriva unei hotărâri de condamnare cu închisoare, pentru ca respectiva persoană să nu execute pedeapsa. De asemenea, inculpatul a mai sustras dintr-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel un raport de expertiză psihiatrică pe care l-a falsificat, menționând în fals că persoana respectivă nu are discernământ.

La rândul său, inculpata B.A.C. i-a dat inculpatului T.I.V. suma de 5.000 de euro pentru ca acesta să intervină pe lângă magistrații ce vor judeca dosarul în care era judecată și asupra cărora inculpatul a lăsat-o să creadă că are influență. B.A.C. a fost ajutată de inculpata C.D.D., avocat, care a intermediat relațiile cu T.I.V., prezentându-i-l ca pe o persoană cu influență asupra magistraților judecători de la Curtea de Apel. Facem precizarea că, în cursul lunii martie 2011, procurorii din cadrul Biroului teritorial Tîrgu Jiu al Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a inculpatei B.A.C. pentru prejudicierea unei bănci cu suma de 1.276.297,50 euro.


2. Serviciul teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr.104/P/2012 din 13 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A.E. (infirmier la un spital militar), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată (20 acte materiale), prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în perioada 2008-2012, inculpata A.E., infirmier în cadrul unui spital militar, a pretins de la 15 persoane suma totală de 38.600 euro și 34.800 lei, din care a primit efectiv 33.100 euro și 34.800 lei, despre care a susținut că îi va remite unor ofițeri superiori din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru ca persoanele care au dat banii să fie încadrate în armată și apoi să fie transferate în garnizoane cât mai apropiate de localitățile de domiciliu, prevalându-se de relațiile pe care le-ar avea cu persoane cu funcții de conducere din cadrul MApN. La data de 25 aprilie 2012, inculpata A.E. a primit de la una dintre aceste persoane suma de 2.000 de euro și 1.000 lei, ocazie cu care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.


3. Prin rechizitoriul nr.210/P/2012 din 25 septembrie 2012, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.C. (președinte al Consiliului de administrație al filialei unei societăți din domeniul energetic), în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


În fapt, s-a reținut că în perioada 18 august-4 septembrie 2012, inculpatul D.C., director general, administrator și președinte al Consiliului de administrație al filialei unei societăți din domeniul energetic, a pretins de la denunțător, reprezentant al unei societăți comerciale, suma de 60.000 euro, pentru a interveni pe lângă o persoană din conducere și pentru a o determina să retragă o acțiune judecătorească aflată pe rolul instanțelor civile, prin care se solicita anularea licitației adjudecate de firma denunțătorului. Inculpatul a comunicat denunțătorului că, în cazul în care nu va remite suma de bani solicitată, societatea din domeniul energetic va promova în instanță toate acțiunile necesare pentru ca firma denunțătorului să nu câștige procesul și să piardă bunurile mobile și imobile pe care le câștigase prin licitația publică.

La data de 4 septembrie 2012, inculpatul D.C. a primit de la denunțător sumele de 11.000 euro și 45.000 lei, reprezentând o primă tranșă din banii solicitați, iar procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.


4. Serviciul teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr.36/P/2009 din 19 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, D.D. (primar comună) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen. (2 infracțiuni), participație improprie la infracțiunea de fals intelectual în formă calificată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă calificată, prevăzut de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni, din care una în formă continuată), uz de fals în formă calificată (3 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și conflict de interese, prevăzut de art. 2531 C.pen., B.I. (consilier juridic prefectură) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., B.F. (secretar primărie comună) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă calificată (2 infracțiuni, din care una în formă continuată), prevăzut de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și uz de fals în formă calificată, prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, D.E. (membru al comisiei de fond funciar) și B.H. (primar al altei comune) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen.


S-a reținut că, inculpatul D.D., în calitate de primar al comunei și de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, și-a atribuit, în perioada 2004-2005, posesia unui teren în suprafață de 2 hectare, situat în intravilanul municipiului. Inculpatul nu a avut niciodată terenul în proprietate și nici nu l-a moștenit. Punerea în posesie s-a făcut prin delimitarea suprafețelor de care era interesat, atât în teren, cât și pe planul parcelar, cu încălcarea prevederilor Legii nr.18/1991 și a procedurii ce impunea ca stabilirea dreptului de proprietate, emiterea titlului și punerea în posesie să fie făcute de comisia locală și avizate de comisia județeană de fond funciar. Ulterior, folosind o adresă a Primăriei comunei care atesta date false privind situația juridică a terenului respectiv, inculpatul a obținut o hotărâre judecătorească prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate și i-a fost emis titlul definitiv de proprietate. În cursul anului 2008, inculpatul D.D. a vândut cele 2 hectare de teren, obținând în schimb suma de 1.100.000 euro. La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, acesta a folosit o adeverință, semnată de el însuși în calitate de primar, prin care atesta în fals că formulase cerere, în temeiul legilor fondului funciar, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 hectare.

Pe parcursul litigiului în urma căruia a obținut cele 2 hectare de teren, D.D. a fost consiliat de inculpata B.I., consilier juridic în cadrul Instituției Prefectului, iar în cursul anului 2005, după ce hotărârea judecătorească prin care acesta a obținut dreptul de proprietate a rămas definitivă, inculpata B.I. a obținut, fără drept, o suprafață de 0,87 hectare de teren, amplasată lângă cel obținut de inculpatul D.D., situat in intravilanul municipiului. În acest sens, pentru ca B.I. să obțină terenul respectiv inculpatul B.H., primar al altei comune, a validat de două ori anexele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea rudelor inculpatei, pentru o suprafață de teren situată în comună, apoi le-a transmis spre validare Comisiei Județene de Fond Funciar, întocmind un titlu provizoriu de proprietate pentru suprafața validată ilegal, pe care l-a pus la dispoziția acesteia, contrar legii. De asemenea, inculpata D.E., membră a Comisiei Locale de Fond Funciar, a întocmit ilegal procesul-verbal de punere în posesie a terenului în suprafață de 0,87 hectare pe raza municipiului. În același scop, inculpatul D.D. a pus la dispoziția inculpatei B.I. o copie a planului parcelar al terenurilor din zonă și a emis o adresă, prin care comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară împrejurări nereale.

Ulterior, pentru suprafața de 0,87 hectare, B.I. a avut ofertă de cumpărare la valoarea de 400.000 euro, dar a obținut efectiv 20.000 euro. Acest lucru s-a întâmplat deoarece titlul de proprietate a fost anulat, iar acțiunile formulate de B.I. în numele rudelor sale au fost respinse prin hotărâri irevocabile, astfel încât terenul în suprafață de 0,87 hectare a revenit în patrimoniul Consiliului Local al municipiului, dar la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar al comunei pentru a dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia persoanelor îndreptățite.

Pentru că terenul de 0,87 hectare avea potențial imobiliar, în perioada ianuarie-februarie 2011, inculpata B.F., secretar în cadrul Primăriei comunei, a pus la dispoziția unei persoane interesate de acest teren, martor în cauză, înscrisuri din arhiva Primăriei depuse de persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, acte ce nu sunt destinate publicității, privind modul concret în care se poate proceda pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Informațiile au fost folosite apoi de martor la încheierea în formă autentică a unor contracte de cesiune de drepturi litigioase cu persoanele îndreptățite la restituire, astfel încât acesta a intrat în posesia terenului de 0,87 hectare la un preț modic de 15.000 lei. La scurt timp, după aproximativ 2 săptămâni, martorul a revândut acest teren unei societăți comerciale cu suma de 1.305.000 euro. Dobândirea acestui teren de către martor a fost posibilă și datorită faptului că, în cursul anului 2011, în urma unei ședințe a Comisiei Locale de Fond Funciar la care a participat și inculpatul D.D., în calitate de primar și președinte al comisiei, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 1 hectar în favoarea a două persoane îndreptățite. Apoi, D.D. a emis în fals o serie de acte și o adresă către Comisia Județeană de Fond Funciar, prin care atesta faptul nereal că în ședința Comisiei Locale de Fond Funciar se dispusese reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,25 hectare teren în baza unei sentințe civile (teren în care era inclusă și suprafața de 0,87 hectare sus-menționată). Pe baza înscrisurilor false, a fost emisă o hotărâre judecătorească și titlul de proprietate care au permis obținerea, de către persoana interesată, a terenului în suprafață de 0,87 hectare. Această persoană s-a aflat cu inculpatul D.D. în raporturi comerciale în ultimii 5 ani.

De precizat că ambele terenuri obținute în modalitățile descrise mai sus de inculpatul D.D. (2 hectare) și de martor (0,87 hectare) au fost vândute cu prețurile de 1.100.000 euro și, respectiv, 1.305.000 euro către aceeași societate comercială, iar ulterior pe terenurile respective a fost construit un hipermarket.

Consiliul Local al municipiului s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 493.652 lei (echivalentul a aproximativ 136.745 euro), iar în vederea recuperării pagubei produse prin infracțiune, dar și a confiscării de la inculpatul D.D. a folosului necuvenit în sumă de 1.100.000 euro, obținut prin săvârșirea de infracțiuni, s-a procedat la instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri aparținând inculpatului și familiei sale.

De asemenea, prin activitățile inculpatei B.I. s-a cauzat o pagubă în dauna Consiliului Local al municipiului în sumă de 214.803 lei, echivalentul a 60.900 euro, recuperată integral.


Cauze ale Serviciului teritorial Galați


1. Prin rechizitoriul nr.166/P/2012 din 23 iulie 2012, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, T.D. (subofițer U.M.), arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și M.N. (administrator societate comercială) pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 26 C.pen. raportat  la art. 257 C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut în fapt că, în perioada aprilie-iunie 2012, inculpatul T.D. a pretins de la martorul denunțător B.M. (deputat în Parlamentul României), aflat în stare de arest preventiv, suma de 400.000 lei susținând că în schimbul banilor va interveni pe lângă reprezentanți ai autorităților judiciare (ofițeri de poliție, procurori) pentru ca aceștia să nu mai solicite instanței de judecată prelungirea măsurii arestării preventive pentru persoana în cauză. În demersul său, T.D. a beneficiat de ajutorul inculpatului M.N., administrator la o societate comercială, care i-a intermediat o întâlnire cu un ofițer de poliție și care, la rândul său, a acceptat să intermedieze și remiterea unei tranșe din banii pretinși către ofițerii de poliție și procurorii care aveau competență în materie.


La data de 27 iunie 2012, procurorii au dispus reținerea inculpaților pe o durată de 24 de ore, însă Tribunalul Galați a respins propunerea de luare a măsurii arestării preventive, luând față de inculpatul T.D. măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 zile. La data de 5 iulie 2012, Curtea de Apel Galați a admis recursul declarat de procuror și a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului T.D. pe o durată de 29 de zile, iar față de inculpatul M.N., a dispus luarea  măsurii obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile.


2. Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr.76/P/2009 din 24 aprilie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, R.C. (prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art. 6 și art. 7 alin(1) din Legea nr. 78/2000, spălarea banilor prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 și fals în declarații în formă continuată (5 acte materiale) prevăzută în art. 292 C.pen. și R.C.G. (ofițer la Inspectoratul General  al Poliției de Frontieră la un punct de frontieră aeriană) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații în formă continuată prevăzută de art. 292 C.pen.


S-a reținut că în cursul anului 2008, inculpatul R.C., în calitate de prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, a pretins și primit cu titlu de mită de la martorul denunțător B.G. suma de 138.000 lei, promițându-i că îl va ajuta cu soluționarea unui dosar penal aflat în supravegherea unității de parchet pe care o conducea. Suma de bani a fost primită cu ocazia vânzării unui apartament situat în municipiu, în plus față de prețul real al vânzării care era de 162.000 lei. Acest apartament fusese cumpărat de inculpații R.C. și R.C.G., soția sa, la data de 25 martie 2008, de la primăria municipiului. Pentru a putea achiziționa acest imobil, în aceeași zi, cei doi inculpați au dat o declarație notarială în care au afirmat în mod nereal că nu au și nu au avut niciodată în proprietate o locuință, deși ei dețineau împreună două apartamente în municipiu.

În plus, pentru a ascunde proveniența sumei de 138.000 lei primită cu titlu de mită, inculpatul R.C. a menționat în cuprinsul declarației de avere din anul 2009 că a încasat pe apartament suma de 300.000 lei (deci valoarea mitei plus prețul real). De asemenea, în perioada 2007-2010, cei doi inculpaț i au omis să menționeze în cuprinsul declarațiilor de avere că dețin împreună în proprietate, în calitate de soți, cele două apartamente menționate mai sus.

Procurorii anticorupție au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism de teren aparținând inculpatului R.C., în vederea restituirii sumei de 138.000 lei martorului denunțător B.G.


3. La data de 29 februarie 2012, prin rechizitoriul nr.185/P/2011 Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv B.C.C. (avocat) și N.J. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000. 


În fapt, s-a reținut că în cursul anului 2008, inculpații B.C.C., avocat în cadrul baroului și fost consilier juridic la Casa de Asigurări de Sănătate și la Direcția de Sănătate Publică, împreună cu N.J. i-au pretins martorei denunțătoare C.V. suma de 20.000 euro, afirmând că au amândoi influență pe lângă funcționarii Casei de Asigurări Sociale de Sănătate, precum și pe lângă funcționarii Direcției de Sănătate Publică, Colegiului Medicilor, Inspectoratului de Poliție Sanitară și Medicină Preventivă (SANEPID) și că vor interveni pe lângă aceștia pentru ca fiica denunțătoarei să își deschidă un cabinet medical, cu specializarea medicină de familie, în municipiu și să încheie un contract de prestări servicii medicale cu Casa de Asigurări Sociale de Sănătate. Din banii pretinși, inculpații au primit suma de 18.000 euro.

Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism aparținând inculpatei B.C.C., în vederea restituirii sumei de 15.700 de euro care nu a fost recuperată.

Inculpata B.C.C. a fost reținută pe o durată de 24 de ore, iar la data de 10 februarie 2012, Curtea de Apel Galați a admis propunerea formulată de către procuror și a luat față de inculpată măsura arestării preventive pe o durată de 29 de zile. La data de 15 februarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de inculpată și a luat față de aceasta măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile. Față de inculpatul N.J., procurorii anticorupție au luat măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 9 februarie 2012.


4. Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr.203/P/2009 din 14 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, G.C.S. (director Direcția Județeană pentru Tineret) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității ori de permitere a accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., art. 248 C.pen., P.F.D.E. (director la societatea comercială administrată de inculpata C.P.E.) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 combinat cu art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., complicitate la participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 31 alin.(2) C.pen. în referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. și art. 248 C.pen. și dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 8 din Legea nr. 78/2000, C.P.E. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 8 din Legea nr. 78/2000 și S.F.E. (director general la altă societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 combinat cu art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 8 din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în cursul anului 2008, inculpata G.C.S., în calitate de director al Direcției Județene pentru Tineret (D.J.T.), cu ocazia derulării procedurilor de achiziții publice pentru atribuirea unui contract de lucrări privind reabilitarea unei vile dintr-un centru de agrement, cu încălcarea legislației, a favorizat interesele societății conduse de inculpatul S.F.E., urmărind ca fondurile bugetare alocate să fie direcționate în mod ilegal către firma controlată de inculpații P.F.D.E. și de mama sa C.P.E. În acest scop, inculpata G.C.S. a determinat pe membrii comisiei de evaluare a ofertelor din cadrul D.J.T să atribuie acest contract prin încălcarea, din eroare, a atribuțiilor de serviciu.

În demersul său, inculpata a fost ajutată de reprezentanții firmelor beneficiare, respectiv de inculpații P.F.D.E., C.P.E și S.F.E. Mai mult, în cursul lunii februarie 2008, anterior atribuirii acestui contract, inculpata a comunicat inculpatului P.F.D.E. că instituția pe care o conducea avea în plan să realizeze respectivele lucrări de reabilitare și, în scopul atribuirii lucrărilor către firma acestuia, i-a oferit posibilitatea de a pregăti o parte din documentația de participare la procedura de achiziție publică.

Deși contractul de lucrări a fost atribuit unei societăți comerciale, reprezentantul acesteia, inculpatul S.F.E., a subcontractat aceste lucrări, în mod ilegal, către societatea controlată de inculpații P.F.D.E. și C.P.E., primind în schimb de la aceștia, cu titlu de mită, suma de 19.811,03 lei, reprezentând contravaloarea garanției de execuție reținută de D.J.T. din valoarea contractului de achiziție publică.

În această modalitate, a fost prejudiciată D.J.T., dar și un agent economic care a fost exclus, în mod nelegal, din procedura de atribuire a licitației.

Direcția Județeană pentru Tineret s-a constituit parte civilă cu suma de 335.186,57 lei, reprezentând prejudiciul cauzat instituției prin încheierea și derularea contractului, iar societatea comercială a fost exclusă de la licitație cu suma de 343.280,49 lei.

Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile aparținând inculpaților P.F.D.E., C.P.E. și S.F.E. în vederea recuperării prejudiciului,


Cauze ale Serviciului teritorial Iași


1. Prin rechizitoriul nr.30/P/2012 din 2 noiembrie 2012, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv și 3 persoane juridice, respectiv M.R. (director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (8 infracțiuni, unele în formă continuată), prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., spălarea banilor (5 infracțiuni, una în formă continuată), prevăzute de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., S.E. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., M.Ro. (contabil șef Ocol Sivic) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și persoanele juridice SC C.W. SRL (societate comercială) pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită (3 infracțiuni), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1), (2) C.pen. și spălarea banilor (2 infracțiuni) prevăzute de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, SC M. SRL (societate comercială) pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită (3 infracțiuni), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1), (2) C.pen., dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și spălarea banilor (2 infracțiuni), prevăzute de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și SC T. SRL (societate comercială) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen.


În esență s-a reținut că în perioada 2010-septembrie 2012, inculpatul M.R., în calitate de director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului, abuzând de prerogativele funcției sale, a pretins de la reprezentanții mai multor societăți comerciale, sumele totale de 1.558.142,87 lei și 38.000 euro, pentru ca, în schimb, să își îndeplinească atribuțiile de serviciu și să emită în favoarea acestor firme diverse documente de reglementare și autorizare necesare pentru desfășurarea în mod legal a activității acestor firme în domenii precum dezvoltarea parcurilor eoliene sau construcții. În unele dintre cazuri, inculpatul a exercitat acte de constrângere asupra reprezentanților unor societăți comerciale, în vederea remiterii sumelor de bani. De asemenea, cu același scop al emiterii autorizațiilor de mediu necesare, în afară de sumele menționate mai sus, într-o altă situație, inculpatul a pretins subcontractarea unor lucrări de construire a unor parcuri eoliene, în valoare de 37.388.724,43 euro.

Din sumele pretinse, inculpatul M.R. a primit sumele totale de 1.486.642,87 lei și 12.000 euro atât în mod direct, în numerar, cât și, în majoritatea situațiilor, disimulate sub forma prețului unor contracte încheiate, la solicitarea inculpatului, între firmele beneficiare ale avizelor de mediu și unele societăți comerciale controlate de inculpat (era unicul factor de decizie cu privire la activitate și patrimoniu).

Într-o altă situație, inculpatul M.R. a solicitat inculpatului S.E., administrator al unei societăți comerciale, subcontractarea unor lucrări de construcții, finanțate din fonduri comunitare, lucrări pe care firma controlată de inculpatul M.R. le-a realizat doar parțial. Ca urmare, inculpatul M.R. a încasat în mod injust suma de 26.690,46 lei prin intermediul societăților comerciale pe care le controla.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2012, în contextul în care una dintre firmele sale exploata material lemnos pe raza unui Ocol Silvic, inculpatul M.R. a dat inculpatei M.Ro., cu titlu de mită, diverse cantități de băuturi alcoolice, precum și un împrumut bănesc, pentru ca firma sa să fie favorizată din punct de vedere financiar și pentru ca inculpatul să beneficieze de informații preferențiale în legătură cu activitatea ocolului silvic respectiv.


2. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr.84/P/2009 din 12 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, din care 1 persoană juridică, și anume, B.E. pentru infracțiunile de spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002, participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen., C.C. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma inițierii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002, participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen., uz de fals în formă continuată, prevăzut de art. 291 C.pen. și instigare la mărturie mincinoasă, ărevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen., C.Co. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma aderării), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., C.E. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma aderării), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., I.G. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma aderării), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen. și înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., I.G.M. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma aderării), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen. și înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002, participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. și instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 269 alin.(1) C.pen., M.C.O. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și uz de fals în formă continuată, prevăzut de art. 291 C.pen., M.R.D. (avocat) pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., uz de fals în formă continuată, prevăzut de art. 291 C.pen., instigare la mărturie mincinoasă (2 infracțiuni), prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 269 alin.(1) C.pen., instigarea la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., participație improprie la spălarea banilor, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002, participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. cu trimitere la art. 289 C.pen. și participație improprie la uz de fals, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. cu trimitere la art. 291 C.pen., O.M. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen., P.E. (inspector în cadrul Biroului de Cadastru al Primăriei municipiului) pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma inițierii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., Z.C.R.G. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., complicitate la tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 20 C.pen cu trimitere la art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen. și persoana juridică SC E.M.&C SRL (societate comercială) pentru infracțiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002.


În esență s-a reținut că, în cursul anului 2006, inculpații I.G.M., C.C. (ambii fără ocupație stabilă), M.R.D. (avocat în cadrul baroului) și P.E. (inspector în cadrul Biroului de Cadastru al Primăriei municipiului) s-au asociat în scopul obținerii ilegale, prin folosirea de înscrisuri false și/sau declarații mincinoase, de bunuri imobile având o valoare de piață ridicată, demersuri finalizate ori rămase în faza tentativei, prin inducerea și menținerea în eroare a membrilor comisiilor de fond funciar, a magistraților învestiți cu judecarea cauzelor civile deduse de ei judecății și/sau a reprezentanților Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară ce au soluționat cererile de întabulare a dreptului de proprietate formulate de aceștia, cu privire la dreptul de proprietate a unora dintre membrii asocierii infracționale asupra imobilelor în cauză.

În cadrul asocierii infracționale la care au aderat ulterior inculpații B.E., C.Co., C.E. și I.G., având stabilite roluri/sarcini determinante, și anume, identificarea persoanelor cu vocație de a li se reconstitui dreptul de proprietate (I.G.M. și C.C.), falsificarea actelor de proprietate (I.G.M., C.C., M.R.D., P.E.), obținerea de declarații mincinoase (notariale sau în instanță) de la persoanele ce au acceptat în acest mod să sprijine asocierea (I.G.M., C.C., P.E.), obținerea de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în baza înscrisurilor false și/sau a declarațiilor mincinoase (M.R.D.) și identificarea unor suprafețe de teren aflate în domeniul privat al unităților administrativ teritoriale ce nu au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate sau care nu erau revendicate (P.E.).

Pe acest fundament, sprijinită ocazional și de inculpații M.C.O. (avocat în cadrul baroului) și O.M., asocierea infracțională a obținut (sau au încercat să obțină) un număr total de șase imobile în valoare totală de 1.701.910 euro, aflate în domeniul privat al două consilii locale și al unei regii autonome.


3. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr.55/P/2012 din 19 iulie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, toți în stare de arest preventiv, și anume, R.A. pentru infracțiunile de cumpărare de influență, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, contrabandă calificată, prevăzută de art. 270 cu referire la art. 274 din Legea nr.86/2006, deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile, prevăzută de art. 2961 din Legea nr.571/2003 și ultraj, prevăzut de art. 239 alin.(2) și (5) C.pen., A.G. pentru infracțiunile de complicitate la cumpărare de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000, complicitate la contrabandă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 270 cu referire la art. 274  din Legea nr.86/2006 și complicitate la deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2961 din Legea nr.571/2003, P.L. și O.B.E. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la contrabandă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 270 cu referire la art. 274  din Legea nr.86/2006.


În sarcina acestora s-a reținut că, în perioada 17 mai-13 iunie 2012, inculpatul R.A. i-a promis, direct sau prin intermediul inculpatului A.G., unui agent de poliție de frontieră din cadrul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, denunțător în cauză, că îi va da 50.000 euro pentru ca acesta să intervină la colegii săi de serviciu, astfel ca ei să nu-și îndeplinească timp de trei luni atribuțiile de serviciu, constând în controale la frontiera de stat a României cu Republica Moldova. În acest fel, inculpaților le-ar fi fost înlesnită introducerea în România de produse din tutun (țigarete) nesupuse accizării, prin alte locuri decât prin cele destinate controlului vamal. Concret, în data de 30 iunie 2012, inculpații A.G., R.A., O.B.E. și P.L. au fost surprinși în flagrant după ce au introdus fraudulos în România, din Republica Moldova, 37.440 de pachete cu țigări pe care intenționau să le vândă pe piața neagră. În condițiile surprinderii în flagrant, inculpatul R.A. l-a lovit și l-a accidentat pe lucrătorul de poliție care a încercat să îl oprească, cauzându-i leziuni care au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale.


Cauze ale Serviciului teritorial Oradea


1. Prin rechizitoriul nr.17/P/2011 din 25 aprilie 2012, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, D.D.G. (director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-C.N.A.D.N.R.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen., fals intelectual prevăzut de art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prevăzut de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și conflict de interese în formă continuată, prevăzut de art. 2531 alin.(1) C.pen. și I.N.A. (director general adjunct al C.N.A.N.D.R.) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen și art. 2481 C.pen.

S-a reținut că, în cursul anului 2008, inculpatul D.D.G., în calitate de director general al C.N.A.D.N.R. și președinte al consiliului de administrație, a dispus vânzarea din patrimoniul companiei a unui teren în suprafață de 38.000 mp situat în municipiu și a unor construcții situate în localitățile altui municipiu către o societate comercială, în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), în condițiile în care valoarea de piață reală a imobilelor era de aproximativ 2.335.306 euro, cauzând companiei un prejudiciu în valoare de 1.219.604 euro. Inculpatul a luat această decizie în mod nelegal, întrucât nu exista inițiativa consiliului de administrație al companiei, aprobarea adunării generale a acționarilor și mandatul special din partea Ministerului Transporturilor. Pentru a înlătura aceste lipsuri, inculpatul a falsificat hotărârea ședinței consiliului de administrație și procesul-verbal aferent acestei ședințe din data de 29 iulie 2008, consemnând, în mod nereal, că membrii consiliului de administrație au aprobat înstrăinarea imobilelor companiei. De asemenea, inculpatul D.D.G. a pus hotărârea astfel falsificată la dispoziția comisiei de licitație constituite în vederea vânzării imobilelor. În demersul său, D.D.G. a fost ajutat de inculpata I.N.A., director general adjunct al C.N.A.D.N.R., care a dispus întocmirea unor note de fundamentare, a susținut în ședința adunării generale a acționarilor o notă de fundamentare și a redactat caietul de sarcini, fără a avea atribuții în acest sens și în condiții dezavantajoase pentru companie.


De asemenea, în cursul anilor 2007 și 2008, inculpatul D.D.G., în calitate de director general adjunct, respectiv director general al C.N.A.D.N.R., a participat la luarea unei decizii de efectuare de plăți către sucursala din România a unei societăți comerciale din Budapesta și apoi a aprobat plățile către această firmă în condițiile în care în ultimii 5 ani a avut relații comerciale cu această societate comercială care i-au adus beneficii.

Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând ambilor inculpați.


2. Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul  nr.18/P/2012 din 13 aprilie 2012 a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, S.I. (avocat) pentru infracțiunile de trafic de influență în formă continuată, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și spălarea banilor, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și S.A.D. (avocat) pentru infracțiunile de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzut de art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut în actul de inculpare că, în cursul lunilor ianuarie și februarie 2012, prevalându-se de influența pe care ar avea-o asupra judecătorilor de la Curtea de Apel, inculpatul S.I., în calitate de avocat și apărător ales al unei persoane judecate pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat (denunțător în cauză), a pretins și primit de la denunțător, în două rânduri, suma totală de 7.000 de euro. Inculpatul a pretins și primit banii sub pretextul că suma ar urma să fie remisă magistraților de la Curtea de Apel, învestiți cu judecarea cauzei privind pe denunțător, pentru ca aceștia să dispună față de denunțător o pedeapsă cu suspendare.

În scopul ascunderii infracțiunii de trafic de influență, la data de 28 februarie 2012, cu ajutorul soției sale, S.A.D., avocat, inculpatul S.I. a falsificat contractul de asistență juridică încheiat cu denunțătorul, consemnând în mod nereal că suma de 7.000 de euro reprezintă „onorariul de succes”, falsificând și chitanța aferentă acestui contract. Inculpata S.A.D. i-a dat denunțătorului aceste acte falsificate pentru a le semna, iar denunțătorul le-a predat procurorilor anticorupție cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal. Suma de bani obținută în această modalitate a fost folosită de inculpatul S.I. în vederea achiziționării unor bunuri de folosință personală.

Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpatului S.I. în vederea confiscării.


3. La data de 5 iunie 2012, prin rechizitoriul nr.1/P/2009 Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 177 inculpați, din care 44 inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., iar un număr de 114 inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen.

Ceilalți 19 inculpați trimiși în judecată sunt Ș.A.M. (asociat și administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire de grup infracțional organizat, instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.b) pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 25 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen., art. 290 C.pen. și art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., C.C.N., C.S.D. și S.R.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup infracțional organizat, înșelăciune, uz de fals și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.b) pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., C.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, uz de fals și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.b) pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., M.C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup infracțional organizat, înșelăciune, uz de fals și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.(b) pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., A.C.T. (asociat și administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune (2 infracțiuni, din care una cu consecințe deosebit de grave) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și art. 290 C.pen., F.V. (contabil autorizat) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune (2 infracțiuni din care una cu consecințe deosebit de grave) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (2 infracțiuni),  săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și art. 290 C.pen., S.A.Z. (administrator societate comercială), B.S. (administrator societate comercială),  C.I.C. (administrator societate comercială), T.R.E.(administrator societate comercială), G.L. (administrator și contabil societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen. și art. 290 C.pen., B.D. (administrator societate comercială) și B.M.S. (administrator la două societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și art. 290 C.pen., S.I.C. (administrator societate comercială) și J.D.I. (administrator societate comercială)  pentru săvârșirea infracțiunilor înșelăciune (2 infracțiuni, din care una în forma complicității) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (2 infracțiuni, din care una în forma complicității) și uz de fals, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), 2) și (3) C.pen., art. 290 C.pen. și art. 291 C.pen., P.E.V. (administrator societate comercială) și A.C. (director economic la o societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, săvârșite în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen.


S-a reținut în esență că,  în perioada 2004-2007, inculpatul Ș.A.M. a constituit un grup infracțional organizat în scopul de a obține în mod ilegal sume de bani, prin determinarea unui număr de 210 persoane (din care 158 au fost trimise în judecată) să contracteze credite bancare și descoperiri de card (facilitate denumită overdraft), pe baza unor acte false care atestau în mod nereal calitatea acestora de angajați ai unor societăți comerciale și faptul că obțineau venituri salariale.

Inculpații C.C.N., C.C., C.S.D., S.R.V. și M.C.M. au aderat la acest grup infracțional, ei având rolul de a identifica persoane dispuse să încheie astfel de contracte bancare, urmând ca banii astfel obținuți să fie remiși inculpatului Ș.A.M., membrii grupului și beneficiarii contractelor fiind recompensați cu diverse sume de bani cu titlu de „comision”. Inculpații A.C.T, F.V., B.D., B.M.S., S.A.Z., B.S., C.I.C., T.R.E., G.L., S.I.C., J.D.I., P.E.V. și A.C., în calitate de reprezentanți legali ai mai multor societăți comerciale, au întocmit în fals acte doveditoare ale calității de angajat, în condițiile în care persoanele respective nu au desfășurat niciodată vreo activitate lucrativă la societate și nu au primit niciodată salariile menționate în documentele folosite la contractarea creditelor. În această modalitate, unitățile bancare au fost prejudiciate cu suma de 1.784.600 euro.

  S-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților, în vederea recuperării prejudiciului.


4. Prin rechizitoriul nr.61/P/2011 din 13 iunie 2012, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.F.N. (comisar Gardă Financiară) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000.


În fapt s-a reținut că, în perioada octombrie 2008-iulie 2009, inculpatul S.F.N., comisar superior în cadrul Gărzii Financiare, prevalându-se de influența pe care ar avea-o față de comisari din cadrul aceleiași instituții, a primit în mai multe rânduri de la un denunțător (administrator al mai multor societăți comerciale), prin intermediar, suma totală de 15.000 euro.

Banii au fost primiți pentru a proteja firmele administrate de denunțător, cu ocazia controalelor efectuate de către comisari din cadrul Gărzii Financiare Bihor, în sensul de a nu efectua, la firmele administrate de acesta, controale amănunțite care ar fi fost de natură a scoate la iveală ampla activitate evazionistă desfășurată prin intermediul acestor societăți în perioada respectivă și de a nu lua alte măsuri legale față de firmele controlate.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului.


Cauze ale Serviciului teritorial Pitești


1. Prin rechizitoriul nr.53/P/2007 din 6 februarie 2012, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, B.M. (administrator societate comercială) pentru infracțiunile de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen., participație improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., P.M.D. (asociat societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzut de art. 288 alin.(1) C.pen., uz de fals în formă continuată, prevăzut de  art. 291 C.pen., D.G. (șef Ocol silvic) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă continuată și calificată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art. 288 alin.(1) C.pen. și uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen., P.C. (director al Direcției Județeane a Arhivelor Naționale) pentru infracțiunile de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen. și  folosire, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000.


În fapt, în perioada 23 septembrie 2005-31 ianuarie 2008 inculpații B.M., P.M.D. și D.G., în scopul de a dobândi în mod fraudulos terenuri cu vegetație forestieră situate în munții Puru, Galbenu și Petrimanu,  au indus și menținut în eroare pe membrii a două Comisii locale de aplicare a Legii nr.18/1991 și pe membrii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în cadrul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii fondului funciar. Inculpații au acționat ca reprezentanți ai unor persoane fizice, moștenitori ai unor persoane despre care au susținut, în mod nereal, că au drepturi de retrocedare a terenurilor respective și, în susținerea acestor afirmații mincinoase, au prezentat mai multe înscrisuri falsificate. Inculpații B.M., D.G. (șef al Ocolului Silvic) și P.M.D. au falsificat și folosit copiile certificate ale mai multor înscrisuri aflate în păstrarea Arhivelor Naționale din două județe și au falsificat în întregime și introdus în fondul arhivistic al Direcției Județene a Arhivelor Naționale înscrisul intitulat „Copie contract de vânzare” datat 24 februarie 1907. Inculpatul B.M. a făcut demersuri pentru a autentifica un alt înscris, falsificat în întregime, fără ca notarii publici să cunoască adevărata natură a acestui înscris. Pentru ca inculpatul D.G. să își încalce atribuțiile de serviciu și să nu apere interesele statului român în procedura de revendicare, în perioada 2005-2008, acesta a încheiat o înțelegere și un contract de prestări servicii cu o societate reprezentată de B.M., în baza căreia urma să primească suma de 100 euro pentru fiecare hectar de pădure reconstituit. În acest sens, la data de 11 noiembrie 2005, inculpatul D.G., în calitate de șef al unui Ocol Silvic, a emis în numele instituției pe care o conducea o adresă în care a consemnat în fals că nu deține documente cu privire la dreptul de proprietate al statului român asupra terenurilor vizate și că își retrage dreptul de revendicare a acestora, deși nu era abilitat în niciun fel să se pronunțe cu privire la acest aspect.

La data de 18 aprilie 2007, inculpatul P.C., în calitate de director al Direcției Județene a Arhivelor Naționale, a dispus, în mod nelegal și fără a efectua verificări, introducerea în fondul arhivistic al instituției pe care o conducea a acestui ultim document și, imediat după data primirii, a eliberat copii certificate care au fost utilizate în procesul de retrocedare. În plus, la data de 4 ianuarie 2008, inculpatul P.C. i-a trimis inculpatului B.M. două înscrisuri cu caracter clasificat referitoare la faptul că, în urma unor controale interne, s-au constatat abateri disciplinare grave în sarcina inculpatului P.C. în legătură cu includerea în fondul arhivistic a acelui înscris.

Ca urmare a inducerii în eroare și a folosirii actelor falsificate, în cursul anului 2006, B.M. și P.M.D. au intrat în posesia unei suprafețe totale de 544 de hectare de teren forestier. Prejudiciul cauzat statului român se ridică la suma de 17.668.111,58 lei (echivalentul a aproximativ 5.012.941 euro, calculat la un curs mediu anual de 3,52 lei/euro) reprezentând valoarea terenurilor și a masei lemnoase, sumă cu care Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului s-a constituit parte civilă.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând inculpaților B.M. și P.M.D.


2. Prin rechizitoriul nr.8/P/2011 din 15 iunie 2012, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, și anume, C.G. (președinte al unei asociații a revoluționarilor, ulterior secretar de stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989), arestat și B.M. (vicepreședinte al Asociației și președinte al unei filiale a acesteia), arestat, pentru infracțiunile de folosire a influenței și autorității în scop calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, spălarea banilor în formă continuată, prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, C.S. (președinte al altei asociații a revoluționarilor), arestat, P.A. (secretar general al asociației), P.V.G.M. (inspector în cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989) și C.V. (conducător auto la Secretariatul de Stat) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea influenței și autorității în scop calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, B.G. (vicepreședinte al asociației) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, în formă continuată, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, C.F. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței și autorității în scop calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, C.G.Ș. și S.P. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței și autorității în scop calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000, complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen. și L.A.M. pentru complicitate la spălarea banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la  art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în perioada 2009-2011, inculpații C.G., președinte al unei asociații a revoluționarilor, B.M., vicepreședinte al asociației și președinte al unei filiale a acesteia, B.G. vicepreședinte al asociației, P.A., secretar general al aceleiași asociații, C.S., președinte al altei asociații a revoluționarilor, P.V.G.M. , inspector în cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și C.V., conducător auto la Secretariatului de Stat, la inițiativa inculpatului C.G., au constituit un grup infracțional organizat care a funcționat în această perioadă și a acționat în mod coordonat în scopul obținerii direct sau indirect de beneficii financiare pentru membrii grupului. Grupul infracțional a fost organizat în perioada în care persoanele deținătoare de certificat de revoluționar în baza Legii nr.42/1990 au formulat cereri pentru preschimbarea acestui act și pentru obținerea adeverinței în baza căreia urmau să beneficieze de indemnizațiile conferite de Legea nr.341/2004.

În acest sens, inculpații C.G, B.G., P.A., B.M. cu ajutorul inculpaților C.S., S.P., avocat în cadrul baroului, P.V.G.M., C.V., cât și al membrilor familiei lui C.G., respectiv inculpații C.F. și C.G.Ș., și-au exercitat influența și autoritatea asupra persoanelor îndreptățite să preschimbe certificatele de revoluționar, membri ai asociației, pretinzând și primind sume de bani de la aceștia, în mod ilegal, atât pentru membrii grupului, cât și pentru persoanele care au sprijinit grupul.

Concret, inculpatul C.G., în calitatea sa de președinte al asociației, le-a impus membrilor să facă demersurile de preschimbare numai prin asociație și nu în nume personal, prin Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, avertizându-i că, în caz contrar, vor fi excluși din asociație. În acest fel, persoanele îndreptățite să beneficieze de indemnizații au fost determinate să încheie contracte de reprezentare prin care erau obligate, după obținerea drepturilor legale, să plătească asociației anumite sume de bani și anume, 12.000 lei și 5% din suma totală încasată sau 15% din suma totală încasată cu titlu de indemnizație reparatorie începând cu anul 2004. În baza contractelor de reprezentare s-a constatat că a fost obținută suma totală de 9.453.390 lei care a fost însușită de toți membrii grupului.

Pentru a crea aparența că acești bani au fost dobândiți legal, inculpatul C.G. a încheiat în fals mai multe contracte de reprezentare a membrilor revoluționari ai asociației și 54 de contracte de împrumut false, în care a consemnat în mod eronat că asociația a împrumutat cu diverse sume de bani un număr de 53 de membri, clauzele din contractele de împrumut fiind vădit neconforme cu realitatea, întrucât majoritatea persoanelor care au semnat contractele își primiseră deja drepturile în baza Legii nr.341/2004. În acest demers, C.G. a fost sprijinit de fiul său, C.G.Ș.

La rândul său, inculpatul S.P., cu ajutorul inculpatei L.A.M., a întocmit în fals o factură fiscală reprezentând onorariul în sumă de 3.400.000 lei, conform unui contract de asistență juridică a aceleiași asociații, care nu prevedea nicio sumă drept onorariu și nici nu existau acte doveditoare ale prestării serviciilor menționate în factură. Această factură, cât și chitanța din care rezulta că S.P. ar fi primit această sumă de bani, au fost semnate și de inculpatul C.G.Ș. În această modalitate, inculpatul C.G.Ș. a încercat să justifice o parte din sumele de bani pe care și le-a însușit.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând tuturor inculpaților.


3. La data de 23 martie 2012, prin rechizitoriul nr.159/P/2010, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, respectiv D.D. (director la o sucursală bancară) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (26 acte materiale), prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, V.O. (administrator al două societăți comerciale) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată și continuată, art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, A.F. (director economic al celor două societăți comerciale) pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, P.M. (casier la o societate administrată de V.O.) și Pe.M. (administrator societate comercială și asociat la o societate administrată de V.O.) pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen.


S-a reținut că, în cursul lunii decembrie 2007, inculpatul D.D., în calitate de director al unei sucursale bancare și președinte al Comitetului de credite al acesteia, a pretins și primit cu titlu de mită de la inculpatul V.O., administrator al două societăți comerciale, un autoturism de teren cu o valoare de achiziție în sumă de 267.642,90 lei, precum și foloase necuvenite în sumă totală de 9.902,36 lei.

Mașina și foloasele necuvenite au fost primite pentru ca, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, D.D. să îl sprijine pe V.O. să obțină în mod fraudulos mai multe credite în valoare totală de 13.100.000 lei pentru firmele pe care le reprezenta și, pentru sine, un credit de nevoi personale în valoare de 562.500 lei. Spre exemplu, o parte din contravaloarea autoturismului a fost plătită de V.O. la data la care a fost suplimentat unul dintre creditele pentru firme.

În acest context, în vederea obținerii creditului de nevoi personale, inculpatul V.O. a întocmit în fals și a folosit mai multe documente (contract de consultanță încheiat cu una din firmele sale, adeverință de salariat și vechime în muncă în cadrul aceleiași firme), acte semnate și de inculpatul A.F., în calitate de director economic. În același scop, a determinat un angajat al firmelor respective să întocmească în fals două facturi fiscale pe care le-a folosit la documentația de creditare.

Cu ocazia audierii în calitate de martori în acest dosar penal, inculpații Pe.M. și P.M., angajați la firmele reprezentate de V.O., au făcut afirmații mincinoase în scopul de a-l exonera pe acesta de răspundere penală.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatului V.O. și asupra unei sume de bani aparținând inculpatului D.D.


4. Prin rechizitoriul nr.27/P/2008 din 12 aprilie 2012, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, M.C. (asociat și administrator al trei societăți comerciale), D.F.(asociat și administrator societate comercială), P.I. (acționar și director general al unei societăți pe acțiuni), D.I.(asociat unic și administrator societate comercială) și Ț.M. (asociat și administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 11 alin.(1) lit.c) din Legea nr.87/1994 raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 13 C.pen. și spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) și c) din Legea nr.656/2002.


În esență s-a reținut că în perioada 2003-2004, inculpații M.C., D.F., P.I., D.I. și Ț.M., în calitate de reprezentanți ai unor societăți comerciale, s-au asociat în vederea obținerii unor sume de bani de la bugetul de stat prin folosirea acestor firme pe care, după încasarea sumelor, le-au falimentat și înstrăinat.

Concret, aceștia au indus în eroare autoritățile financiar-fiscale, solicitând rambursări ilegale de TVA. Obținerea sumei totale de 8.291.685 lei (echivalentul a aproximativ 2.126.073 euro) s-a realizat pe baza unor facturi fiscale false referitoare la achiziții fictive de componente auto la prețuri supraevaluate, care în realitate nu aveau valoare comercială (aveau un grad ridicat de uzură și nu aveau certificat de calitate și conformitate). De asemenea, inculpații au înregistrat în contabilitatea acelorași societăți comerciale cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori alte operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la plata unor taxe și impozite în valoare totală de 12.219.204,5 lei (echivalentul a aproximativ 3.133.129 euro).

Pentru a da aparența de legalitate a banilor obținuți în mod ilegal în modalitatea descrisă mai sus, inculpații au înregistrat operațiuni de comerț fictive în valoare totală de 21.679.533 lei (echivalentul a aproximativ 5.781.208 euro).

În vederea recuperării pagubelor create, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților D.F. și P.I., nefiind identificate bunuri în patrimoniul celorlalți inculpați.


5. Prin rechizitoriul nr.164/P/2009 din 30 mai 2012, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, respectiv P.G.C. (acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni și asociat la 2 societăți cu răspundere limitată) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzut de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave în formă calificată, prevăzut de art. 26 C.pen. raportat la  art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen., complicitate la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată și calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 254 alin.(2) C.pen. raportat art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 290 C.pen. cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și instigare la evaziune fiscală, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.241/2005, P.G. (administrator societate pe acțiuni-club de fotbal) pentru infracțiunile de complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26  C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.241/2005, G.G. (director executiv adjunct al activității de inspecție fiscală din cadrul D.G.F.P.) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen. și instigare la fals intelectual, în formă continuată și calificată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., W.L. (director economic la societatea comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. și complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.241/2005, C.A., B.C.D. și E.F. (inspectori D.G.F.P.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen., complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea nr.241/2005 și fals intelectual în formă calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen.


În fapt s-a reținut că în perioada 23 mai 2006-21 octombrie 2008, inculpatul P.G.C., în calitate de acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni și, prin intermediul acestei societăți, acționar majoritar al unui club de fotbal, a oferit și a remis inculpatului G.G., atât direct, cât și prin intermediul inculpatului P.G., administrator al societății pe acțiuni-club de fotbal, sume de bani și bunuri în cuantum total de 9.381 lei. Banii și bunurile au fost date pentru ca inculpatul G.G., în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice să își încalce atribuțiile de serviciu și să favorizeze societățile din grupul controlat de inculpatul P.G.C.

Ca urmare, în cursul lunii octombrie 2008, la cererea inculpatului G.G., inculpații C.A., B.C.D. și E.F., în calitate de inspectori în cadrul D.G.F.P., au întocmit un raport de inspecție fiscală cu mențiuni nereale care a avut drept consecință favorizarea firmelor controlate de P.G.C. și prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei reprezentând TVA. De asemenea, echipa de control care a întocmit raportul de inspecție a fost desemnată de inculpatul G.G. la cererea lui P.G.C. Inculpata W.L., director economic la societatea pe acțiuni unde acționar majoritar era inculpatul P.G.C., la cererea acestuia, cu știință, a întocmit și semnat cu date nereale trei facturi fiscale, aferente contractului de vânzare-cumpărare din 31 ianuarie 2008 încheiat cu societatea pe acțiuni-club de fotbal, având ca obiect o așa-zisă vânzare a unui bun imobil (depozit), contract întocmit de asemenea cu date nereale de către inculpatul P.G., în condițiile în care respectiva tranzacție nu a fost reală, vânzarea-cumpărarea imobilului neavând efectiv loc niciodată. Inculpata a întocmit și semnat cu date nereale cele trei facturi fiscale, doar în scopul ca în contextul desfășurării inspecției fiscale din data de 23 octombrie 2008 la clubul de fotbal, să susțină concluziile neconforme cu adevărul menționate în Raportul de inspecție fiscală, în care au fost efectuate mențiuni nereale prin omisiunea consemnării neregulilor constatate, aceasta având drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea clubului de la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată.

Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 572.208 lei, iar în vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților C.A., B.C.D. și E.F.


Cauze ale Serviciului teritorial Ploiești


1. La data de 10 februarie 2012, prin rechizitoriul nr.16/P/2011 Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, respectiv M.F. (președinte judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă calificată și continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă calificată și continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, Ș.G.A. (grefier judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată (2 infracțiuni), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă calificată și continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă calificată și continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, A.F. (grefier registrator la judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 246 C.pen., M.M. (grefier arhivar la judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă calificată, prevăzut de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și uz de fals în formă calificată, prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr.78/2000, P.D.E. (avocat) și B.D.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 246 C.pen. și fals intelectual în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 290 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut în fapt că în cursul anului 2009 inculpata M.F., în calitate de președinte al judecătoriei,  cu ajutorul inculpatelor Ș.G.A., grefierul său de complet și A.F., grefier registrator la aceeași instanță, a pronunțat un număr de patru hotărâri judecătorești, rămase definitive, prin exercitarea cu rea-credință a funcției de judecător și prin încălcarea normelor de procedură civilă. Toate cele patru dosare civile au fost constituite în mod fictiv în numele unor reclamanți care nu formulaseră niciodată pretinsele cereri de chemare în judecată ce aveau ca scop anularea unui partaj succesoral consfințit de către trei frați printr-o tranzacție din luna ianuarie 2008.

Dosarele respective au fost „fabricate” de către M.F., beneficiind și de ajutorul inculpatelor Ș.G.A. și A.F., iar cercetarea judecătorească și dezbaterile cu părțile, care nu au fost niciodată prezente, au fost simulate. De asemenea, M.F. a schimbat termenele de judecată pentru ca dosarele să ajungă la completul prezidat de ea, iar pretinsele cereri de preschimbare a termenelor de judecată au fost judecate toate în aceeași zi, în absența părților, pe baza unor înscrisuri false. În consecință, în această modalitate, pretinșilor reclamanți li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, în sensul că au fost în imposibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale, iar din cuprinsul tranzacției cu obiect „partajul succesoral” au fost scoase mai multe suprafețe de teren arabil situate în extravilanul unei comune. Aceste terenuri au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil cu persoanele cărora li s-a atribuit, în fals, calitatea de reclamanți în trei dintre aceste dosare.

De asemenea, în aceeași perioadă, pentru ca inculpata B.D.M. să devină proprietara unei locuințe situate în municipiul București, inculpata M.F., cu ajutorul inculpatelor Ș.G.A., M.M. și P.D.E., avocat în cadrul baroului, în cursul lunii septembrie 2009, a soluționat un dosar civil cu încălcarea normelor de procedură civilă și pe baza unor înscrisuri false. Astfel, inculpata a pronunțat o hotărâre judecătorească, în baza căreia B.D.M. a devenit proprietara unei garsoniere, în condițiile în care proprietarul de la care a cumpărat încheiase cu alte persoane o promisiune de vânzare-cumpărare a aceluiași imobil. Pronunțarea acestei hotărâri judecătorești a fost posibilă prin încălcarea nomelor legale privind competența teritorială, preschimbarea termenului de judecată fără motive temeinice, menționarea în fals a faptului că vânzătorul imobilului este prezent la ședința de judecată, că a participat la interogatoriul realizat de judecător și că este de acord cu acțiunea formulată de B.D.M.

Persoanele prejudiciate prin pronunțarea în mod ilegal a hotărârilor judecătorești menționate mai sus s-au constituit părți civile în procesul penal cu sumele de 300.000 de euro și 30.000 lei.


2. Prin rechizitoriul nr.30/P/2007 din 18 septembrie 2012, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv T.D.V.E. (director general la un parc industrial, societate pe acțiuni), I.M.I. (director operațiuni la aceeași societate) și I.V.I. (consilier juridic la aceeași societate) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu referire la art. 2481 C.pen.


S-a reținut că în perioada 2005-2008, inculpații T.D.V.E., I.M.I. și I.V.V., în calitate de director general, director operațiuni, respectiv, consilier juridic la un parc industrial, societate pe acțiuni, cu acționar Consiliul Județean, prin încălcarea repetată a atribuțiilor de serviciu și a dispozițiilor legale privind achizițiile publice, au vândut din patrimoniul acestei societăți comerciale bunuri (clădiri, cazane, turnuri de răcire etc.) la o valoare inferioară celei stabilite de evaluatorul autorizat. În consecință, societatea comercială a fost prejudiciată cu suma totală de 7.713.978,58 lei, sumă care constituie totodată și avantajul patrimonial obținut de agenții economici cu capital privat care au achiziționat acele bunuri.

Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților T.D.V.E. și I.M.I.


3. Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr.121/P/2012 din 7 noiembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L.W. (administrator societate comercială, cetățean chinez) pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată (26 acte materiale), prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea nr.241/2005, uz de fals în formă continuată (26 acte materiale), prevăzut de art. 291 C.pen. și spălarea banilor în formă continuată (32 acte materiale) prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.a) teza I din Legea nr.656/2002.


În sarcina inculpatului L.W. s-a reținut că în perioada octombrie 2007-februarie 2011, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, a evidențiat în contabilitatea acestei firme operațiuni comerciale fictive, constând în aprovizionări cu produse electrocasnice și prestări servicii, prin folosirea a 26 de facturi fiscale emise de furnizori nereali din trei județe. În această modalitate, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 6.662.763,13 lei (echivalentul a 1.719.910,98 euro), reprezentând T.V.A. dedusă nelegal și impozit pe profit sustras, sumă cu care Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, s-a constituit parte civilă în procesul penal.

De asemenea, în perioada februarie 2008-martie 2009, pentru a crea aparența de legalitate a provenienței sumei de 14.523.763,90 lei obținute prin evaziune fiscală, inculpatul L.W. a transferat acești bani, prin 32 operațiuni bancare, din conturile societății pe care o administra în conturile societăților cu care a derulat relații comerciale fictive, de unde a fost externalizată în Republica China.

În vederea recuperării prejudiciului, a fost instituit sechestrul asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând societății comerciale, ca parte responsabilă civilmente.


Cauze ale Serviciului teritorial Suceava


1. Prin rechizitoriul nr.37/P/2012 din 23 februarie 2012, Serviciul teritorial Suceava a dispus  trimiterea în judecată a 25 de inculpați, și anume, C.P.O. (ofițer poliție, coordonator șef tură în cadrul IPJ) și C.E.D. (inspector vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 2481 C.pen., inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.N.(controlor vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C.pen., inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003 și luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, C.D.( inspector vamal), A.M. (inspector vamal) și C.I. (controlor vamal) pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, J.D. (controlor vamal), D.M.L. (inspector vamal), S.V.M. (inspector vamal), Z.L.D. (inspector vamal), U.L. (inspector vamal) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., M.L.D. (controlor vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, P.S. (agent de poliție de frontieră), S.V.I.(agent de poliție de frontieră) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr.78/2000, U.S.C. (agent de poliție de frontieră), V.L. (ofițer de poliție judiciară, de frontieră) pentru săvârșirea infracțiunii de folosire în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, B.A.S. (agent de poliție de frontieră) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen. și luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, G.C., B.M., A.M. pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 și art. 248 C.pen., dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, C.A., O.L., A.C.M. și C.S.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen și inițiere/constituire/ aderare/sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și B.A. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere/constituire/aderare/sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003. 


În esență s-a reținut că, în perioada decembrie 2008-martie 2009, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, contra unor foloase materiale și prin furnizarea de informații cu caracter secret de serviciu privind situația operativă și în legătură cu prezența în zonă a unor echipe de control din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră și Direcției Regionale Vamale, au sprijinit și coordonat activitatea infracțională a celor două grupuri de traficanți care au introdus cantitatea de 62.000 pachete de țigări de proveniență ucraineană, achiziționate fie din Ucraina, fie de la magazinul Dutty Free, în condițiile în care astfel de produse accizabile erau prohibite de a fi introduse în țară ca bagaj pentru persoanele fizice peste limita admisă de regulamentul vamal, modalitate prin care au cauzat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum total de 388.591 lei.

Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților, în vederea recuperării prejudiciului produs în urma activităților infracționale.


2. Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr.15/P/2009 din 25 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, respectiv, R.D. (director agenție bancară) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 258 C.pen., instigare la efectuarea de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 27 alin.(2) din Legea nr.365/2002 și inițierea/constituirea/ aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, B.I.B.(consilier de clientelă la agenția bancară) și F.P.A.(consilier de clientelă la agenția bancară) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată, prevăzută de art. 246 C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen., efectuarea de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare, în formă continuată, prevăzută de art. 27 alin.(2) din Legea nr.365/2002 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, G.A. (consilier de ghișeu la agenția bancară), P.Cr. (consilier de ghișeu la agenția bancară) pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuare de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare, în formă continuată, prevăzută de art. 27 alin.(2) din Legea nr.365/2002 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, I.A.R. (economist la agenția bancară) pentru comiterea infracțiunii de efectuare de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare, în formă continuată, prevăzută de art. 27 alin.(2) din Legea nr.365/2002, P.C. (asociat și contabil șef la o societate comercială), R.P.D. (economist la o societate comercială) și D.D. (administrator societate comercială, cetățean italian) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată și calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C. pen. combinat cu art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen., falsul în declarații în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 26 din Legea nr.365/2002, acceptarea de operațiuni de retragere de numerar și transfer de fonduri cunoscând de utilizarea neautorizată a datelor, în formă continuată, prevăzută de art. 28 alin.(2) din Legea nr.365/2002 și inițierea/constituirea/aderarea/ sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, R.V.(economist societate comercială) și C.D. (economist la aceeași societate) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 26 din Legea nr.365/2002.


S-a reținut în esență că, în perioada mai-decembrie 2008, R.D., în calitate de director la o agenție bancară, folosind userul personal, a supervizat activitatea ilegală de acordare/majorare a 228 credite tip DAC (Descoperit autorizat de cont) și retragere a sumelor aferente din aceste conturi, desfășurată cu încălcarea normelor bancare, pentru finanțarea ilegală a unor firme, prejudiciul fiind în valoare totală de 7.525.422,59 lei. În aceeași perioadă și modalitate, a acordat/majorat succesiv un număr de 220 credite tip DAC, realizând 528 de operațiuni bancare (acordare, majorare nr.1, majorare nr.2, majorare nr.3, închidere, redeschidere DAC), în valoare totală de 7.180.738 lei, pe convențiile de salarii cu card atașat încheiate cu 6 societăți comerciale, fără să existe cerere scrisă a titularului de cont, adeverință de salariu, tabele cu salariații firmei la care aceștia sunt angajați și copii ale actelor de identitate, încălcând prevederile Instrucțiunilor și ale Procedurii aferente. De asemenea, în perioada 5 septembrie 2008-6 octombrie 2008, a deschis un număr de 21 conturi curente de salarii pe numele unor persoane fizice, fără cerere, autorizarea scrisă a acestora și cu lipsa documentelor obligatorii, nerespectând Procedura și Directiva internă. Aceste conturi deschise ilegal au fost ulterior utilizate pentru acordarea/majorarea cu încălcarea normelor bancare de credite tip DAC. După ce sumele din DAC au fost transferate în conturile firmelor, a efectuat plăți/încasări în/din conturile a 3 societăți comerciale, în valoare totală de 24.386,8 lei, fără documentele prevăzute de normele bancare (ordin de plată, filă CEC etc).

Prin nerespectarea normelor bancare sus-menționate și prin supervizarea activităților ilegale desfășurate de subordonați, s-a cauzat un prejudiciu unității bancare în cuantum de 7.525.422,59 lei (echivalentul a 1.888.342,5 euro la cursul valutar din 31 decembrie 2008).

Activitatea infracțională a lucrătorilor bancari a fost sprijinită de inculpații P.C., R.P.D., D.D., R.V. și C.D. care le-au furnizat datele de identitate ale unor persoane angajate la societățile comerciale unde își defășurau activitatea, au semnat tabelele cu salariații pe care le-au depus la unitatea bancară pentru obținerea de credite cu încălcarea normelor și au acceptat ca, în baza convenției de salarii, să fie acordate/majorate credite tip DAC, fără îndeplinirea condițiilor legale.

În vederea recuperării prejudiciului produs în urma activităților infracționale, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților.


3. Prin rechizitoriul nr.11/P/2012 din 5 iulie 2012, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, și anume,  A.M. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen., uz de fals în formă continuată, prevăzut de art. 291 C.pen., participație improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzut de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr.78/2000 și art. 248 C.pen., R.A.T. pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen. și fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen., V.V. (secretar primărie oraș) și C.C.I. (membru al comisiei locale de fond funciar, consilier juridic al primăriei) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și fals intelectual în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.S. (primar oraș) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și C.N. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (5) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen. și fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.


S-a reținut în esență că, în perioada 2009-2011 inculpatul A.M., în scopul dobândirii pentru sine, în mod injust, a unui teren cu vegetație forestieră în suprafață de 2.300 ha situat pe raza Ocolului Silvic al orașului, a utilizat un înscris plăsmuit intitulat „copie certificată după actul de donație” în cuprinsul căruia, față de actul original aflat în păstrarea Arhivelor Naționale, este inclusă și suprafața de 2.300 ha pădure. Mai mult, a înregistrat cererea, depusă în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar, respectiv după data de 30 noiembrie 2005, ca fiind depusă la data de 30 noiembrie 2005 la Primăria orașului. În demersul infracțional au fost implicate persoanele decidente din cadrul Primăriei orașului, respectiv inculpații C.S., primar, V.V., secretar primărie, C.C.I., consilier juridic al primăriei (toți trei membri în cadrul Comisiei de aplicare a legilor fondului funciar) care, în mod concertat, au atribuit cererilor de retrocedare numere de înregistrare fictive pentru a figura că sunt depuse în termenul prevăzut de Legea nr.247/2005, iar inculpatul C.C.I. contribuind la comiterea faptelor și prin natura atribuțiilor juridice de reprezentare a autorității teritorial administrative la instanțele judecătorești în cadrul procedurii judiciare, în care a produs înscrisuri și a pledat constant în interesul și folosul inculpatului A.M.

Implicarea avocatei C.N. a constat în redactarea de cereri nedatate și confirmarea, în calitate de avocat, a faptului că notificarea înregistrată la Primăria orașului a fost redactată de ea și depusă la Comisia locală de inculpatul R.A.T., aspect nereal, precum și în solicitarea și obținerea prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a 2.300 ha suprafață inserată fraudulos în cuprinsul copiei actului de donație, prin convertirea a 5 procente din acțiunile deținute la Fabrica de cherestea în 5% din suprafața cu vegetație forestieră.

Prejudiciul cauzat statului român (proprietar al terenului aflat în administrarea RNP-Romsilva- Ocolul Silvic), prin validarea amplasamentului terenului cu vegetație forestieră situată pe raza Ocolului Silvic, pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit de către instanța de judecată prin hotărâre definitivă și irevocabilă în suprafața totală de 2.292,90 ha, este estimat la suma de 10.435.100 euro.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra terenului cu vegetație forestieră.


Cauze ale Serviciului teritorial Tîrgu Mureș


1. Prin rechizitoriul nr.49/P/2010 din 15 martie 2012, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ț.N. (prim-procuror Parchet de pe lângă Judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și instigare la reținerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 25 C.pen. cu referire la art. 272 C.pen.


S-a reținut în sarcina inculpatului Ț.N. că, în calitate al prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, având în lucru dosarul nr.252/P/2006 privind pe învinuiții B.B. (minor) și D.D., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în schimbul adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub urmărire penală, a pretins tatălui, B.A., să-i execute (fie singur, fie împreună cu alte rude), în mai multe rânduri, lucrări la instalațiile sanitare și de canalizare la vila sa dintr-o stațiune, contravaloarea prestațiilor efectuate de către aceștia și neachitate (uneori în totalitate) ridicându-se la suma de 680 lei. De asemenea, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în aceeași calitate, având în lucru dosarul nr.219/P/2007 privind pe învinuiții N.L. și T.A.A., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare și distrugere, în schimbul determinării părții vătămate să-și retragă plângerea și adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub urmărire penală, a pretins învinuitului N.L. să-i execute, în cursul anului 2007, diferite  lucrări la vila sa din stațiune, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate ridicându-se la 640 lei. În aceleași condiții, având în lucru dosarul nr.821/P/2007 privind pe învinuiții N.L., C.M.V. și B.L.V., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe, în schimbul determinării părții vătămate să-și retragă plângerea și adoptării unei soluții favorabile de încetare a urmăririi penale, a pretins învinuitului N.L. să-i execute, în cursul anului 2008, diferite lucrări la vila sa din stațiune, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate ridicându-se la suma de 3.960 lei.

Totodată, având în lucru dosarul nr.151/P/2009 privind pe învinuiții G.F. și G.P., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de braconaj piscicol, în schimbul adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub urmărire penală și aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, a pretins învinuitului G.F. să-i execute, în cursul anului 2009, diferite lucrări la gospodăria sa, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate ridicându-se la suma de 200 lei. S-a mai reținut că, în cursul lunii decembrie 2008, înainte de Crăciun, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția de procuror, conform dispozițiilor art. 5 alin.(1) din Legea nr.303/2004, oferind în piețele dintr-un municipiu și o comună, spre vânzare, brazi, fiind surprins de către organele de control cu mai multe nereguli (2 acte materiale). De asemenea, la data de 16 mai 2011, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, a cerut grefierului șef, învinuita S.I., să scoată din dosarul nr.308/P/2011 ordonanța privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de învinuitul R.I. și să o distrugă, pentru ca acesta să-și ia pașaportul înapoi.

În cauză au fost luate de procuror măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 5.480 lei.


2. Prin rechizitoriul nr.28/P/2008 din 3 august 2012, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, respectiv C.O.A.G. (viceprimar municipiu, președinte al comisiei de negociere), S.D., M.I., A.V., B.Ș. și R.C. (membri ai comisiei de negociere) pentru săvârșirea infracțiunii de stabilire, cu intenție, a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă cu ocazia unei operațiuni comerciale,  prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în fapt că inculpatul C.O.A.G., în calitate de viceprimar municipiu și președinte al comisiei de negociere, împreună cu inculpații S.D., M.I., A.V., B.Ș. și R.C., membri ai comisiei de negociere, în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2004, cu intenție, au aprobat vânzarea activelor unei societăți pe acțiuni, la care Consiliul Local al Municipiului este acționar, către o societate pe acțiuni privată, la un preț subevaluat, respectiv la 33,91% din valoare, în scopul obținerii de către această societate a unor foloase necuvenite. Prejudiciul cauzat municiului se ridică la suma de 1.071.688 lei, iar în cauză au fost luate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 642.793 lei.


3. Serviciul teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr.4/P/2011 din 29 octombrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume G.L.M. (director Fundație, sub a cărei auspicii funcționează o filială a unei universități) pentru infracțiunea de folosire a influenței ori autorității în scop calificat, în formă continuată (8 acte materiale), prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 și G.O. (ofițer poliție) pentru complicitate la infracțiunea menționată.


În fapt, s-a reținut că inculpata G.L.M., în perioada 2007-mai 2011, a folosit autoritatea sa de director al unei Fundații, în scopul obținerii de sume de bani de la studenții Facultății de Drept din cadrul filialei din localitate a unei universități care funcționează sub auspiciile Fundației, pentru o parte dintre cadrele didactice care susțineau cursurile și/sau efectuau examinările. Suma totală obținută în acest mod a fost în cuantum de 4.965 lei și 19.600 euro. În activitatea sa a fost ajutată de inculpatul G.O., ofițer de poliție cu gradul profesional de comisar, care în calitatea sa de șef de an al studenților Facultății de Drept din cadrul filialei universității colecta în numele inculpatei sumele de bani de la studenți, după care le remitea direct sau indirect acesteia. Au fost luate măsuri asigurătorii în cauză până la concurența sumei 109.500 lei.


4. Prin rechizitoriul nr.78/P/2011 din 17 decembrie 2012, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată inculpatului B.I.M. (director sucursală companie națională) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.


S-a reținut în fapt că inculpatul B.I.M., în calitate de director al sucursalei unei companii naționale, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, a dispus prin comanda din 15 septembrie 2011, emisă către Secția de Mentenanță, execuția unor lucrări de reparații curente în sumă totală de 579.532 lei, fără TVA, la un drum cu lungimea totală de 7 km, cheltuieli supradimensionate, cu valoarea de 414.000 lei, aferentă lucrărilor de  fundație, strat de legătură și terasamente, executate pe alte sectoare ale drumului, necuprinse în patrimoniul unității, aflate în domeniul public al Primăriei Comunei și poziționate între sediul Primăriei și limita locuibilă a localității (care, conform contractului de execuție lucrări, încheiat la 13 octombrie 2011, trebuiau efectuate de două societăți comerciale). Au fost luate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de  414.000 lei.


Cauze ale Serviciului teritorial Timișoara


1. La data de 1 februarie 2012, prin rechizitoriul nr.153/P/2009, Serviciul teritorial Timișoara a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, M.N. (director Direcția patrimoniu din cadrul Primăriei municipiului), O.P., R.O.A. și V.M.V. (consilieri la Primăria municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prevăzută de art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 c.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și C.F. (executor la Direcția patrimoniu din cadrul Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 C.pen. și folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în perioada 2003-2010, inculpații M.N., O.P., OR.O.A. și V.M.V., în calitate de șef al Direcției patrimoniu din Primăria municipiului, respectiv, de consilieri angajați la aceeași instituție, și-au încălcat atribuțiile de serviciu prin aceea că au înlesnit închirierea, la un preț modic, și ulterior prelungirea contractului de închiriere a Bazei Sportive și de Agrement ce aparține Primăriei municipiului, de către o societate comercială privată. Prin aceasta, s-a creat un prejudiciu de 850.350 lei (echivalent a circa 227.366 euro) în dauna bugetului Primăriei municipiului, sumă ce reprezintă și avantajul patrimonial obținut de societatea comercială. Modalitatea de acțiune a primilor patru inculpați, ce a avut ca rezultat prejudicierea bugetului primăriei, a constat în organizarea în anul 2003 a unei licitații în cursul căreia au fost încălcate mai multe norme legale, în urma căreia i se asigura societății comerciale dreptul de utilizare a Bazei Sportive și de Agrement închiriate pe o perioadă scurtă de timp, la un preț modic, calculat de către inculpatul O.P. cu încălcarea normelor legale, numai pentru o parte a acesteia și prelungirea ulterioară pe o perioadă mare de timp a contractului (5 ani), contrar dispozițiilor legale ce stabileau imposibilitatea prelungirii închirierii unui bun aparținând domeniului public fără organizarea unei licitații, cu păstrarea prețului scăzut de închiriere. Toate acestea au condus la păstrarea beneficiului obținut de societatea comercială care a utilizat în realitate o suprafață mai mare cu 12.168 mp decât cea menționată în contract, fără a achita chiria aferentă acestei suprafețe.

În timpul desfășurării cercetărilor în acest dosar penal, inculpatul C.F. l-a avertizat pe administratorul societății comerciale beneficiare a contractului de închiriere asupra activității procurorilor, iar cu ocazia audierii sale a susținut, în mod nereal, că nu cunoștea persoana respectivă și că nu ar fi contactat-o niciodată, aspect contrazis de materialul probator administrat în cauză.

Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând inculpaților M.N., O.P., R.O.A. și V.M.V. până la concurența sumei reprezentând valoarea prejudiciului.


2. Prin rechizitoriul nr.119/P/2011 din 10 februarie 2012, Serviciul teritorial Timișoara a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, ambii în stare de arest preventiv, respectiv, I.G. (director executiv în cadrul D.G.F.P.) pentru săvârțirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență în formă continuată (4 acte materiale), prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și D.C.I. pentru complicitate la aceste două infracțiuni în formă continuată.


În fapt, în cursul anului 2011, inculpata I.G., în calitate de director executiv adjunct în cadrul D.G.F.P.-Activitatea de Inspecție Fiscală, a pretins de la un denunțător, direct sau prin intermediul inculpatului D.C.I., persoană apropiată inculpatei, sume de bani și bunuri în valoare totală de 12.500 euro și 40.985,42 lei. Banii au fost pretinși pentru ca, în virtutea funcției sale de conducere a activității de inspecție fiscală, inculpata I.G. să protejeze activitatea societăților comerciale reprezentate de denunțător de eventualele controale de specialitate, fie prin exercitarea influenței asupra subordonaților săi, fie personal, în sensul că își va încălca atribuțiile de serviciu, astfel încât D.G.F.P. să nu efectueze constatări de natură a atrage răspunderea juridică a societăților administrate de denunțător.

Din sumele și bunurile pretinse, I.G. a primit efectiv bani și bunuri în valoare totală de 10.000 euro și 20.985,42 lei.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile și a unor sume de bani aparținând inculpatei I.G.


3. Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr.107/P/2011 din 15 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, respectiv A.R.P. (director A.P.I.A.), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influență în formă continuată, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă calificată și continuată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă calificată, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, G.V. (primar comună), arestat și I.S.S. (primar oraș), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în formă calificată, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și J.T.I.(administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență în formă continuată, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, instigare la fas în înscrisuri sub semnătură privată în formă calificată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în formă calificată, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.


S-a reținut că, în cursul anului 2011, inculpații A.R.P., director al A.P.I.A., împreună cu inculpații J.T.I., persoană care deține și controlează mai multe societăți comerciale, I.S.S., primar al orașului și G.V., primar al comunei, au constituit o asociere infracțională cu scopul obținerii de importante sume de bani prin săvârșirea unor infracțiuni de corupție.

Concret, inculpatul A.R.P., abuzând de prerogativele funcției sale, s-a implicat în fraudarea fondurilor europene și naționale alocate prin programele de sprijinire a producătorilor agricoli și utilizatorilor de terenuri. Mecanismul de fraudare a constat fie în executarea parțială a lucrărilor de întreținere și amenajare a pajiștilor și recepția lucrărilor pe baza unor documente justificative false, fie prin neexecutarea în totalitate a acestor lucrări, astfel că sumele de bani virate de către A.P.I.A. autorităților locale, în scopul susținerii lucrărilor de curățire și întreținere a pajiștilor, au fost împărțite între membrii grupului și primarii unor localități din județ, între care și inculpații I.S.S. și G.V. Practic, în momentul în care A.R.P. avea informația că primăriile au primit banii reprezentând subvențiile din fonduri europene pentru lucrările de întreținere a pajiștilor comunale, inculpatul J.T.I. încheia în fals mai multe documente (contracte de prestări servicii, situații de lucrări, procese-verbale de recepție), pe care le antedata, în care consemna în mod nereal că firmele pe care le controla realizaseră lucrările respective. De asemenea, au fost încheiate mai multe tipuri de contracte pentru a se evita organizarea unei licitații publice. După ce primăriile achitau din fondurile europene lucrări inexistente, banii erau împărțiți în cote egale între A.R.P, J.T.I. și primarul respectiv.

În această modalitate, au dobândit ilegal sume de bani, respectiv, inculpatul A.R.P. 25.000 euro și 7.500 lei, inculpatul I.S.S. 15.000 lei, inculpatul G.V. 25.000 euro și inculpatul J.T.I. 7.500 lei.

Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor sume de bani și a unui imobil aparținând inculpaților, în vederea confiscării.


4. Prin rechizitoriul nr.58/P/2009 din 9 februarie 2012, Serviciul teritorial Timișoara a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, D.B.I. (asociat societate comercială) pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b), c), f) și alin.(3) din Legea nr.241/2005 și K.E. (administrator societate comercială) pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.241/2005.


S-a reținut în sarcina inculpatului D.B.I. că, în perioada 2007-2009, în calitate de reprezentant legal al unui număr de cinci societăți comerciale, a derulat activități având ca obiect, în principal, achiziția și vânzarea de cereale, fără a înregistra aceste acte de comerț în contabilitatea firmelor. De asemenea, inculpatul a evidențiat cheltuieli fictive și, pentru ca activitatea sa evazionistă să fie dificil de depistat, a cesionat formal părțile sociale ale firmelor către alte persoane. În această modalitate, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 8.557.392 lei, echivalentul a aproximativ 2.778.472 euro, reprezentând impozit pe profit și TVA.


Totodată, în cursul anului 2008, inculpații K.E. și D.B.I., în calitate de administrator, respectiv asociat al unei societăți cu răspundere limitată, au derulat activități de comercializare a cerealelor fără a proceda la înregistrarea veniturilor în evidențele contabile ale societății. În consecință, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 2.205.541 lei, echivalentul a 500.093 euro.

Direcția Generală a Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma totală de 12.292.635 lei, echivalentul a aproximativ 3.432.822 euro.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil și a unui bun mobil aparținând inculpatei K.E. Nu au fost identificate bunuri în proprietatea inculpatului D.B.I. care să poată fi indisponibilizate.


11.2. Anexa nr.2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare


1. Judecătoria Buftea, prin sentința penală nr.94 din 8 februarie 2012, a dispus condamnarea inculpatului L.L. (asociat unic și administrator societate comercială) la pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) și lit.b) C.pen. Concret, s-a aplicat pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.a) și alin.(3) din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 5 ani închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și 1 an spor la contopirea pedepselor. Inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, a fost obligat la despăgubiri civile către A.N.A.F. în sumă totală de  6.193.836 lei, precum și a accesoriilor calculate până la data achitării integrale a debitului.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.1776 din 20 septembrie 2012, pronunțată de  Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, care a casat în parte sentința și, rejudecând, a modificat pedeapsa complementară aplicată, în sensul intezicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza II, lit.b) și c) C.pen.

Inculpatul a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.154/P/2009 din 7 iunie 2010 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, reținându-se că, în calitate de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, a declarat fictiv atât sediul social, cât și punctul de lucru al societății, a omis declararea de sedii secundare ori alte puncte de lucru, în scopul vădit de a dobândi venituri ilicite, prin neplata la stat a impozitelor pe profit, a TVA și a altor contribuții. De asemenea, inculpatul a ascuns sursele sale impozabile și taxabile prin nepredarea și neevidențierea actelor contabile, în scopul neimpozitării profitului obținut și colectării TVA, prejudiciind bugetul statului cu suma de 3.278.314 lei reprezentând TVA și 2.760.685 lei impozit pe profit.

2. Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.640 din 27 aprilie 2011, a dispus condamnarea inculpaților M.I.A. (ministru al agriculturii și alimentației) la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) și b) C.pen. (câte 7 ani închisoare pentru infracțiunile de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 3021 alin.2 C.pen. și abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.), T.E.I. (secretar general adjunct și consilier la Ministerul Agriculturii și Alimentației) la pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a),b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 3021 alin.(2) C.pen., C.S. (director general al Direcției Generale Integrare Europeană și Cooperare Internațională din cadrul Ministerulului Agriculturii și Alimentației) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a),b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, prevăzută de art. 3021 alin.(2) C.pen. Inculpații au fost obligați în solidar la despăgubiri civile către Ministerul Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului în cuantum de 2.950.768,89 lei.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.150 din 28 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători, care a modificat sentința numai sub aspectul pedepsei complementare (aplicându-se inculpatului M.I.A. și dispozițiile art. 64 lit.c C.pen.) și a pedepsei accesorii (aplicându-se inculpaților T.E.I. și C.S. și dispozițiile art. 71, art. 64 lit.c C.pen.).


Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.74/P/2002 din 19 decembrie 2003 al Secției de combatere a corupției. S-a reținut în esență că inculpații M.I.A., în calitate de ministru al agriculturii și alimentației, T.E.I., secretar general adjunct și consilier la Ministerul Agriculturii și Alimentației și C.S., director general al Direcției Generale Integrare Europeană și Cooperare Internațională din cadrul Ministerulului Agriculturii și Alimentației, au schimbat destinația fondului de contrapartidă oferit Guvernului României de SUA, cauzând prin aceasta un prejudiciu ministerului de peste 2,9 milioane lei.

Totodată, s-a reținut că inculpatul M.I.A. a avizat, prin întocmirea unor rapoarte false, scoaterea din rezervele de stat a 5.000 tone ulei în beneficiul unui agent economic privat.

3. Tribunalul Timiș, prin sentința penală nr.519 din 21 decembrie 2011 a dispus condamnarea inculpaților C.C.G. (inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă) la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și M.V. (secretar executiv organizație județeană partid politic) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. Concret, inculpatei C.C.G. i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, câte 1 an și 6 luni pentru două infracțiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. și 6 luni spor la contopirea pedepselor. A fost dedusă durata reținerii și arestării preventive a inculpaților începând cu 14 septembrie 2011 până la zi.

Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr.75 din 19 aprilie 2012 și respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală prin decizia nr.2479 din 27 iulie 2012.


Inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr.104/P/2011 din 3 octombrie 2011 al Serviciului teritorial Timișoara. S-a reținut că inculpata C.C.G., în calitate de inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (și vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic), împreună cu inculpatul M.V. (secretar executiv al organizației județene a partidului politic), a pretins în cursul lunii iulie 2011 martorului G.A. suma de 10.000 lei, pe care acesta să o achite cu titlu de donație la casieria partidului din care făcea parte, lăsând în schimb să se înțeleagă că va uza de influența pe care o are asupra subordonaților săi, inspectori de muncă, pentru ca aceștia să aplice sancțiuni mai blânde decât cele care se impun societății comerciale administrate de denunțător, care fusese supusă anterior unui control pe linia respectării legislației muncii. În acest context, la data de 26 iulie 2011, inculpata i-a impus numitei V.C., inspector de muncă, să întocmească în fals două anexe la un proces-verbal de control de specialitate efectuat la societatea comercială administrată de denunțătorul G.A., anexe care să constate aspecte contrare realității și care să atragă sancțiuni mai blânde societății. De asemenea, la data de 16 august 2011 i-a impus numitei R.M., inspector de muncă, să înregistreze în fals și antedatat în Registrul de intrare-ieșire al I.T.M. contestația denunțătorului G.A. la procesul-verbal de sancționare contravențională.

4. Înalta Curte de Casație și Justiți-Secția penală, prin sentința penală nr.176 din 30 ianuarie 2012, a dispus condamnarea inculpaților N.A. (președinte al unui partid politic) la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., J.I.P. (inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții-I.S.C.) la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. (6 ani pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 17 lit.d din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., câte 2 ani pentru participație improprie la infracțiunile din legea societăților comerciale prevăzute de art. 31 alin.2 C.pen. raportat la art. 37 din Legea nr.82/1991 cu referire la art. 289 C.pen combinat cu art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. raportat la art. 258 C.pen., respectiv, art. 31 alin.2 C.pen raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr.31/1990 combinat cu art. 17 lit.h din Legea nr. 78/2000 și cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., 1 an închisoare pentru participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin.2 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. combinat cu art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și 1 an spor la contopirea pedepselor) și G.D. (inspector general de stat adjunct în cadrul ISC) la 6 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a),b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. combinat cu art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., P.B. (administrator societate comercială), P.M.I. ( administrator societate comercială) și V.M.C. (administrator societate comercială), fiecare la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. (6 ani pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. combinat cu art. 17 lit.d din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., 6 ani pentru spălarea banilor prevăzută de art. 23 alin.1 lit.b și c din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., 2 ani pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și 1 an spor la contopirea pedepselor). Pe latură civilă, s-a dispus obligarea inculpaților în solidar, inclusiv cu părțile responsabile civilemente, la suma totală de 6.481.384,48 lei, s-a menținut sechestrul asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților și s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.A. a sumei de 38.217,20 lei.


Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.160 din 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători care a admis recursurile declarate, a casat în parte sentința și în rejudecare, a menținut pedeapsa de 2 ani aplicată inculpatului N.A., dar a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 41 alin.(2) C.pen., a înlăturat sporul aplicat inculpaților J.I.P., P.B. și V.M.C., urmând ca aceștia să execute pedeapsa de 6 ani închisoare și a redus la 5 ani pedeapsa aplicată inculpatelor G.D. și P.M.I.

Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.27/P/2008 din 16 ianuarie 2009 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin care s-a reținut în esență că inculpatul N.A. s-a folosit, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, de influența și autoritatea ce derivau din funcția de președinte al unui partid politic și a obținut cu sprijinul coinculpaților, precum și al altor persoane, foloase necuvenite constând în suportarea contravalorii unor materiale de propagandă electorală în timpul campaniei electorale prezidențiale din perioada noiembrie-decembrie 2004, în valoare de 3.422.390,64 lei. Finanțarea ilegală a campaniei electorale s-a realizat prin antrenarea în activitatea infracțională a unei instituții publice (I.S.C.) și deturnarea unor fonduri. Astfel, inculpata J.I.P., în calitate de inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții-I.S.C., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu sprijinul inculpatei G.D., inspector general de stat adjunct în cadrul  I.S.C., în condiții nelegale, a încheiat contracte cu o societate comercială care avea ca obiect de activitate producția tipografică, administrată de inculpatul V.M.C. și a dispus încasarea taxelor de participare la un simpozion, în cuantum de 6.154.971,3 lei, de către șase societăți comerciale cu încălcarea prevederilor Legii nr.500/2002, prin neîncasarea, neurmărirea și neevidențierea veniturilor proprii realizate din prestări de servicii reprezentând organizarea evenimentului de către I.S.C., fapte săvârșite în vederea asigurării obținerii de foloase necuvenite de către inculpatul N.A., ca urmare a exercitării influenței și autorității decurgând din exercitarea funcției de președinte al unui partid politic.

Concret, inculpata J.P.I. a transferat dreptul de încasare a taxelor de participare la simpozionul „Trofeul calității în construcții” de la instituția organizatoare, ISC, la societățile prestatoare de servicii de organizare pentru eveniment în scopul disimulării originii ilicite a sumelor de bani obținute de către inculpatul N.A. De asemenea, în mod repetat și cu intenție le-a determinat pe martorele P.C. și O.A.M., administrator și, respectiv, contabil în cadrul unei societăți pe acțiuni să  întocmească, fără vinovăție, avizele de însoțire a mărfii, în care s-a menționat nereal faptul că au avut ca obiect distribuirea către punctele de lucru ale societății din diferite orașe materiale de reclamă și afișe, în realitate materialele provenind de la societatea care avea ca obiect de activitate producția tipografică și fiind inscripționate „A.N.-Președinte”. Totodată, a determinat-o cu intenție, în mod repetat și în baza  aceleiași rezoluții infracționale, pe martora P.C. să efectueze înregistrări inexacte în contabilitatea societății pe acțiuni în sumă de 38.217,2 lei având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și a rezultatelor financiare ale societății și să folosească fără vinovăție și în mod repetat bunurile acestei societăți în această valoare într-un scop contrar intereselor persoanei juridice.

Inculpații P.B. și P.M.I., au contribuit la activitatea infracțională prin încheierea unor contracte comerciale de prestări servicii pentru organizarea simpozionului și au disimulat, prin acte false, provenineța sumelor de bani obținute de inculpatul N.A. prin săvârșirea infracțiunii.


5. Curtea de Apel București Secția a II-a penală, prin sentința penală nr.317 din 30 iunie 2011 a dispus, în procedura simplificată, condamnarea inculpatulei D.L.J. (judecător în cadrul judecătoriei) la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. și art. 41 alin.(2) C.pen. A fost dedusă durata reținerii din 5 mai 2011 și a arestării preventive din 7 mai 2011 până la 30 iunie 2011. A fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a lit.b) și c) C.pen. pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a sentinței.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.106 din 18 ianuarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care a admis recursul și a casat în parte sentința, în sensul înlăturării dispoziției privind restituirea către denunțătoare a sumei de 1.000 lei și 2.300 euro, dispunând ca inculpata să restituie denunțătoarei suma de 500 lei.


Inculpata a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr.108/P/2011 din 12 mai 2011 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că la datele de 27 aprilie 2011 și 5 mai 2011, în calitate de judecător în cadrul judecătoriei, a pretins și primit prin intermediul inculpatului N.M., sumele de 1.000 lei și 2.300 euro de la numita P.E., în scopul pronunțării unor sentințe civile favorabile în dosarele pe care le avea spre soluționare pe rolul judecătoriei și în care numita P.E. avea calitatea de contestator.

Menționăm că, în ceea ce privește inculpatul N.M., prin sentința penală nr.505 din 4 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare și dare de mită (din care 3 ani revocare suspendare condiționată). Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.1601 din 16 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care a admis recursul și a redus pedeapsa rezultantă la 6 ani închisoare, modificând și cunatumul sumei a cărei restituire s-a dispus.


6. Tribunalul Iași, prin sentința penală nr.147 din 15 martie 2010, a dispus condamnarea inculpatului B.E.M. (director executiv la D.R.A.O.V. [166]) la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) și b) C.pen. Concret, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 3 ani pentru intermedierea/înlesnirea efectuării unor operațiuni financiare, prevăzută de art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 2 ani pentru o infracțiune de același tip prevăzută de art. 11 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 6 luni pentru fals în declarații în forma calificată, prevăzut de art. 52 din Legea nr.144/2007 raportat la art. 292 C.pen. și 6 luni spor la contopirea pedepselor. A fost dispusă confiscarea specială de la inculpat în folosul statului a sumei de 62.159,18 lei și luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale acestuia.

Hotărârea a fost modificată, în ceea ce privește înlăturarea prevederilor art. 64 alin.(1) lit.a) teza I C.pen. și a aplicării dispozițiilor art. 64 lit.c) C.pen. prin decizia penală nr.152 din 22 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Iași și a rămas definitivă prin decizia nr.2155 din 20 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care a respins recursurile declarate în cauză.


Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.63/P/2006 din 30 septembrie 2008 al Serviciului teritorial Iași. În esență, s-a reținut că inculpatul a intermediat și înlesnit efectuarea unor operațiuni financiare ale unei societăți comerciale pe care, în virtutea funcției, avea sarcina de a o controla, faptă săvârșită în perioada cât a ocupat funcția de director executiv la D.R.A.O.V., respectiv până la 7 aprilie 2006, cât și după aceea, până la sfârșitul anului 2006. De asemenea, în aceeași calitate, inculpatul a primit, periodic, suma totală de 4.350 lei de la B.S., în scopul de a acorda facilități permise de lege unei societăți comerciale. Același inculpat a completat declarația de avere din 22 aprilie 2005, fără a include suprafețele de teren de 1.497 m.p. achiziționată la 19 iulie 2004, respectiv de 561,5 m.p. achiziționată la 20 ianuarie 2005.


7. Tribunalul Bacău, prin sentința penală nr.235 din 24 octombrie 2011, a dispus condamnarea inculpatului A.V. (primar municipiu) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a inculpatei C.L. (director societate comercială) la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000. A fost dedusă durata reținerii inculpatului A.V., respectiv, a reținerii și arestării preventive a inculpatei C.L. și s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 30.000 lei, cu menținerea sechestrului asigurător.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr.30 din 29 februarie 2012, a respins apelul, iar sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr.2369 din 4 iulie 2012, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală a respins recursul.

Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.21/P/2008 din 31 iulie 2009 al Serviciului teritorial Bacău. În esență s-a reținut că inculpatul A.V., în calitate de primar al municipiului, a pretins în 29 iulie 2007 o sumă de bani nedeterminată de la inculpata C.L., pentru ca, în virtutea atribuțiilor de serviciu, să permită vânzarea unui imobil și pentru a asigura obținerea de către cumpărători a autorizațiilor de construire necesare pentru derularea investiției, iar în 30 iulie 2007 a primit suma de 30.000 lei de la aceasta, pretinzându-i, în aceeași zi, suma suplimentară de 50.000 euro, în același scop.

8. Tribunalul Sibiu, prin sentința penală nr.75 din 4 aprilie 2011, a dispus condamnarea inculpaților M.I. (director în cadrul C.N.L.O. [167]) și V.I. (director în cadrul C.N.L.O.) la pedeapsa de câte 1 an și 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C.pen . și a încetat procesul penal împotriva acestora ca urmare a intervenirii prescripției pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., dar și achitarea inculpatului M.I. pentru celelalte infracțiuni de fals. S-a dispus confiscarea sumei de  147.800,06 lei de la inculpatul M.I. și a sumei de 132.528,10 lei de la inculpatul V.I.

Sentința a fost desființată, în parte, în apel de către Curtea de Apel Alba-Iulia prin decizia penală nr.167 din 30 noiembrie 2011. Hotărârea a rămas definitivă, așa cum a fost integral modificată, prin decizia penală nr.2390 din 9 iulie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care, rejudecând, a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. (5 ani pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzut de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., câte 6 luni închisoare pentru două infracțiuni de fals în înscisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 290 C.pen. și 1 an și 8 luni pentru infracțiunea de fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.) și pe inculpatul V.I. la predeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzut de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. S-a dispus achitarea inculpatului M.I. pentru fals în declarațiile de avere. A dispus confiscarea sumei de 378.526,54 lei de la inculpatul M.I. și a sumei de 454.773,8 lei de la inculpatul V.I.


Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.10/P/2005 din 5 septembrie 2006 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În esență, s-a reținut că în perioada iunie- octombrie 2002, inculpatul M.I., în calitate de director în cadrul C.N.L.O., respectiv în perioada februarie 2000-octombrie 2002, inculpatul V.I., în calitate de director general al C.N.L.O., beneficiind de informații nepublice, au achiziționat imobile din zone ce urmau a fi afectate de exploatări miniere. Cu ocazia întocmirii contractelor, inculpații au făcut declarații false în fața notarului, iar în baza actelor de proprietate, au beneficiat de reconstruirea unor imobile mai mari decât cele la care ar fi fost îndreptățiți.


9. Tribunalul Dolj, prin sentința penală nr.571 din 20 decembrie 2011, a dispus condamnarea inculpatului D.R.S.G. (director executiv la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-APIA- Centrul Județean) la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b), c) C.pen.  pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. A fost dedusă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 9 septembrie 2011 la zi și a fost menținută starea de arest a inculpatului. S-a constatat că suma de 10.000 euro primită de inculpat cu titlu de mită a fost restituită martorului denunțător G.C.L.

Curtea de Apel Craiova a respins apelul prin decizia penală nr.163 din 14 mai 2012, iar sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr.2556 din 16 august 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală care a respins recursul.


Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr.304/P/2011 din 29 septembrie 2011 al Secției de combatere  a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În esență, s-a reținut că prin același mod de operare și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul D.R.S.G., în calitate de director executiv la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - APIA-Centrul Județean, a pretins la începutul lunii decembrie 2010, de la reprezentanții unei societăți comerciale suma de 25.000 USD, respectiv 10% din totalul subvențiilor, pentru autorizarea mai rapidă a plății celei de-a doua tranșe de subvenții pentru suprafețele de teren agricol cultivate, iar la 5 septembrie 2011 a pretins de la martorul-denunțător G.C.L. suma de 25.000 euro pentru autorizarea mai rapidă a plăților pe suprafața cultivată, precum și pentru a nu sesiza eventuale nereguli care ar fi putut conduce la controale nedorite și la întârzierea plăților. La data de 9 septembrie 2011 a primit de la acest martor suma de 10.000 euro, reprezentând prima tranșă din mita pretinsă, sumă în schimbul căreia inculpatul s-a angajat să-l ajute pe martorul-denunțător la completarea cererii unice de plată a subvențiilor aferente anului agricol 2012-2013, astfel încât societatea comercială să obțină finanțări suplimentare de aproximativ 200.000 euro.


10. Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, prin sentința penală nr.191 din 8 mai 2012, a dispus condamnarea inculpatului R.E.A. (avocat) la pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. și a inculpatului B.N.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen. pentru instigare la trafic de influență, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen. și a art. 3201 alin.(7) C.pr.pen., urmând să execute 15 ani 2 luni și 3 zile, ca urmare a contopirii cu o pedeapsă aplicată definitiv pentru fapte concurente. A fost dedusă durata reținerii și arestării preventive de la 9 martie 2012 la zi și menținută starea de arest a inculpaților. S-a dispus confiscarea sumei de 70.000 euro de la inculpatul R.E.A., respectiv 1.700 euro de la inculpatul B.N.D.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.2609 din 29 august 2012, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală a respins recursul declarat de inculpat.


Inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest, prin rechizitoriul nr.40/P/2012 din 23 martie 2012 al Secției de combatere a corupției. În esență s-a reținut că, la instigarea inculpatului B.N.D., inculpatul R.E.A., avocat, prevalându-se de calitatea sa, a lăsat să se înțeleagă și chiar a pretins că ar avea influență pe lângă judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția penală, cerând în mod direct suma de 100.000 euro în două tranșe și primind, prin intermediul martorului O.R.M., suma de 70.000 euro la data de 8 martie 2012, cu motivația că-i va determina pe magistrați să pronunțe o hotărâre în recursul formulat de A.R.S., în sensul reducerii pedepsei aplicate acestuia de la 15 ani închisoare la 6 ani închisoare.


11. Tribunalul Cluj, prin sentința penală nr.100 din 8 martie 2012, a dispus condamnarea inculpatului B.R.V. (vicepreședinte al consiliului județean) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) și b) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a inculpatei D.A (asociat societate comercială) la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. A fost dedusă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului B.R.V. de la 1 noiembrie 2011 la zi și menținută starea de arest a acestuia. S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 43.000 lei și au fost menținute măsurile asigurătorii luate în cauză.

Curtea de Apel Cluj-Secția penală a respins apelul prin decizia penală nr.100 din 28 mai 2012, iar sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr.3130 din 4 octombrie 2012, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală a respins recursul declarat de inculpat.


Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.130/P/2011 din 23 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial Cluj. În esență, s-a reținut că inculpatul B.R.V., vicepreședinte al consiliului județean, în cursul lunii octombrie 2011 a acceptat promisiunea inculpatei D.A. de a primi suma de 20.000 euro, din care la data de 31 octombrie 2011 a primit efectiv suma de 43.000 lei, echivalent a 10.000 euro, pentru a-i furniza acesteia informații legate de licitația pentru asigurarea mentenanței la un stadion pe anul 2012, ce urma a fi organizată de o societate la care consiliul județean avea o participare de 95%.

12. Tribunalul Timiș, prin sentința penală nr.173 din 1 iunie 2012, a dispus condamnarea inculpatei I.G. (director executiv adjunct în cadrul D.G.F.P.) la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a, b) și c) C.pen. și a inculpatului D.C.I. la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a și b) C.pen. În concret, instanța a aplicat inculpatei 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 2 ani și 4 luni pentru infracțiunea de trafic de influență, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și 8 luni spor la contopirea pedepselor, iar inculpatului D.C.I. i s-a aplicat 3 ani pentru complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. și art. 6 și 7 alin. alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 2 ani pentru trafic de influență, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și 2 luni spor la contopirea pedepselor. A fost dedusă durata reținerii și arestării preventive de la 20 decembrie 2012 la zi și menținută starea de arest a inculpaților. S-a dispus restituirea sumei de 10.000 euro și 20.985,42 lei denunțătorului C.H. și a fost menținut sechestrul asigurător aplicat în cauză.

Hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.180 din 2 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara care a admis apelul și a desființat sentința numai în sensul că a obligat inculpata să restituie denunțătorului sumele menționate.


Inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr.119/P/2011 din 23 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial Cluj. În esență, s-a reținut că inculpata I.G., în calitate de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice-DGFP-Activitatea de Inspecție Fiscală, în cursul anului 2011 a pretins de la denunțător, direct sau prin intermediul inculpatului D.C.I., persoană apropiată inculpatei, diverse sume de bani în lei și valută, respectiv, bunuri în valoare totală de 2.500 euro și 40.985,42 lei, fiindu-i remise efectiv sume și bunuri în valoare de 10.000 euro și 20.985,42 lei, în schimbul cărora a lăsat să se înțeleagă că, prin influența pe care o are asupra subordonaților din cadrul D.G.F.P., va determina acești funcționari să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privitoare la societățile comerciale ale denunțătorului, respectiv, că va asigura personal o protecție constantă acelorași societăți comerciale, în sensul că va face în așa fel încât instituția în fruntea căreia se afla să nu efectueze constatări de natură a atrage răspunderea juridică a societăților administrate de denunțător.


13. Tribunalul Militar Teritorial București, prin sentința penală nr.8 din 28 ianuarie 2010, a dispus condamnarea inculpatului P.C. (ofițer în cadrul unui serviciu de informații) la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării și 4 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a), b), c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită,  prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen raportat la art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 13 C.pen. S-a dispus confiscarea contravalorii bunurilor și serviciilor în cuantum de 5.220 lei și a fost menținut sechestrul asigurător.

Curtea Militară de Apel prin decizia penală nr.4 din 17 noiembrie 2010 a admis apelul și a modificat, în parte, sentința, în sensul că a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii și restituirea către martorul denunțător a contravalorii bunurilor și serviciilor oferite. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.3437 din 24 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care a admis recursul și a desființat sentința, în sensul înlăturării aplicării dispozițiilor art. 64 lit.a) teza I C.pen, ca pedeapsă complementară și accesorie.


Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.93/P/2006 din 20 decembrie 2007 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari. În esență, s-a reținut că inculpatul, în calitate de ofițer activ, șef al Secției de Informații a Județului, în perioada 1991-decembrie 1998, în baza unei singure rezoluții infracționale și în mod repetat, a pretins și primit de la subordonatul său B.M. servicii turistice gratuite, echivalentul sumei de 22.000 USD, dar și alte sume de bani și bunuri materiale, în cuantum total de 18.030 lei, pentru a-l ajuta să-și formeze și întrețină o carieră de ofițer „acoperit” al unui serviciu de informații.


11.3. Anexa nr.3 –Prezentarea achitărilor definitive din anul 2012


3.1. Hotărâri definitive de achitare pe alte temeiuri decât al dezincriminării faptelor/ pericolului social


În anul 2012 s-a dispus achitarea definitivă a 88 inculpați în 35 dosare penale, după cum urmează:


1. Prin rechizitoriul nr.1/P/2002 din 9 septembrie 2002, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție  a dispus trimiterea în judecată a 20 inculpați, din care 3 achitați definitiv,  și anume inculpații D.I.M. (director executiv societate comercială), B.I. (acționar majoritar societate comercială) și M.A. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 323 C.pen. cu referire la art. 17 lit.b), c), e) din Legea nr. 78/2000, art. 26 raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3),(4),(5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 84 pct.3 din Legea nr.59/1934 și art. 23 pct.2 din Legea nr.21/1999 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.

S-a reținut că în perioada 1999-2001, inculpații I.F. G.C.C. și P.C., în calitate de coadministratori ai mai multor societăți comerciale, au derulat mai multe afaceri cu sprijinul altor 8 inculpați administratori ai altor societăți comerciale, între care D.I.M., M.A. și B.I. În fapt, aceștia se creditau reciproc prin folosirea însă a unor instrumente nelegale constând în rulaje nereale privind derularea unor operațiuni comerciale, realizate prin cooptarea societăților comerciale aflate în administrarea acestora care, prin contractarea, uneori chiar concomitentă, a unor contracte de credit tip „facilitate de cont” urmăreau totodată și scopul măririi artificiale a fondului de lichidități al patrimoniului inculpatului I.V., în vederea creșterii bonității sale și obținerii premiselor necesare accesării unor credite care s-au ridicat la ordinul zecilor de miliarde, dar și cel al dobândirii unui monopol pe piața zahărului din zona Moldovei, cu privire la care tranzacționa în mod nereal, astfel cum s-a relevat cu prilejul constatărilor tehnico-științifice efectuate în cursul urmăririi penale. La realizarea acestor afaceri ilegale a contribuit și activitatea angajaților ai două agenții ale aceleiași unități bancare, cooptate în derularea acestora, care au acordat credite cu încălcarea legislației și normelor bancare în vigoare și acționând cu întârziere pentru recuperarea debitelor restante. Prin faptele de mai sus a fost cauzat un prejudiciu în valoare totală de 4.198.096,44 lei, din care a rămas nerecuperată suma de 1.272.500 lei.

În concret, inculpații D.I.M., B.I. și M.A. au ajutat pe inculpatul I.V. în activitatea infracțională în sensul că au întocmit în fals facturi fiscale, prin care se atesta nereal vânzarea unor cantități de zahăr, facturi care erau depuse de acesta la dosarele de creditare. De asemenea, au emis file CEC în care au consemnat date nereale sau fără semnătură, dată, ștampilă.

2. Prin rechizitoriul nr.106/P/2002 din 12 august 2003 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari și rechizitoriul nr.343/P/2003 din 1 decembrie 2003 întocmit de procurorul militar din cadrul Secției pentru combaterea corupției s-a dispus trimiterea în judecată a 69 inculpați, din care 6 au fost achitați definitiv, 5 fiind arestați preventiv, respectiv R.D., arestat preventiv în perioada 9 octombrie 2003-14 septembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 264 C.pen., G.M., arestat preventiv în perioada 8 octombrie 2003-14 septembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 264 C.pen. și art. 242 alin.(1), (2) C.pen., N.C., Ș.F.G. și Z.D., toți trei arestați preventiv în perioada 22 aprilie 2003-2 iulie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen., art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., art. 255 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 25 C.pen. raportat la art. 333 C.pen. și H.N.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 26 C.pen. raportat la art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 333 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că inculpații cercetați în cele două dosare, unii având calitatea de polițiști ori angajați ai jandarmeriei, în perioada 2002-2003 au pretins și primit, în mod repetat, bani și bunuri de la un număr de 15 inculpați între care Ș.F.G., N.C., Z.D. R.D., G.M. și H.N.C. care au sustras, în mod repetat, cantități importante de motorină și benzină din conducte petroliere, asigurându-le, în schimb, protecție în activitatea infracțională, unii în forma complicității la activitatea de sustragere propriu-zisă, prin înlesnirea sau ajutorul oferit înainte sau în timpul săvârșirii faptelor, iar alții prin favorizarea acestora, având cunoștință că participă la o activitate infracțională complexă.

Prin activitatea infracțională desfășurată de inculpați s-a creat unei societăți pe acțiuni un prejudiciu de 7.307.000.126 lei, sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă.

Inițial, a fost sesizată cu judecarea cauzei Curtea Militară de Apel care, prin sentința penală nr.4 din 27 noiembrie 2003, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, însă prin încheierea nr.1492 din 3 martie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția Penală a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții Militare de Apel. Ulterior, prin sentința penală nr.4 din 12 septembrie 2007, Curtea Militară de Apel a dispus declinarea cauzei la Curtea de Apel București, urmare schimbărilor legislative.

Prin sentința penală nr.221 din 22 iulie 2010, pronunțată în dosarul nr.7043/2/2007, Curtea de Apel București-Secția a II-a penală a dispus, între altele, achitarea inculpatului G.M. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, achitarea inculpatului H.N.C. în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 333 alin.(1) C.pen., achitarea inculpatului N.C. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C.pen. raportat la art. 333 C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 323 alin.(1), (2) C.pen., achitarea inculpaților Ș.F.G. și Z.D. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C.pen. raportat la art. 333 C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pe.pren. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 323 alin.(1), (2) C.pen. și condamnarea inculpatului R.D. la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și de art. 264 C.pen.  

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.2348 din 3 iulie 2012 a  admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte hotărârea atacată și a dispus achitarea inculpatului R.D. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr.78/2000, menținând celelalte soluții de achitare.

Achitarea inculpaților s-a fundamentat pe aprecierea potrivit căreia probatoriul administrat în cursul urmăriri penale și al cercetării judecătorești nu a făcut pe deplin dovada, dincolo de orice dubiu, că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece probele administrate fac dovada implicării inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. Astfel, cu privire la inculpatul G.M., rezultă că, în calitate de șef de post, în schimbul unei sume de bani, nu a întocmit dosar penal în legătură cu descoperirea, în pădure, a unui camion cu benzină sustrasă din conducte. Această împrejurare rezultă din cele 15 declarații de martori și inculpați, inclusiv din declarația unuia dintre subordonații săi.

Cu privire la inculpatul H.N.C., martorii audiați și transcrierile convorbirilor telefonice fac dovada că, în timp ce se afla în serviciul de pază ca jandarm, în schimbul unor sume de bani, a permis autorilor furturilor să sustragă importante cantități de produse petroliere. În cursul cercetării judecătorești, s-a dat citire unui număr de 4 transcrieri privind convorbiri telefonice ale inculpatului cu autorii furturilor, dar și cu alți jandarmi, din cuprinsul cărora rezultă implicarea în săvârșirea infracțiunilor.

În ceea ce îl privește pe inculpatul R.G., din declarațiile martorilor și ale unora dintre inculpați, rezultă că, în calitate de lucrător de poliție, împreună cu alți colegi, a surprins mai multe persoane care sustrăgeau produse petroliere din conducte, dar în schimbul unor foloase materiale, nu s-a sesizat cu privire la aceste infracțiuni.

Referitor la inculpații N.C., Ș.F.G și Z.D., din declarațiile unora dintre inculpați, coroborate cu declarațiile unor martori, rezultă că aceștia au inițiat o întâlnire cu 3 dintre jandarmii trimiși în judecată, în cursul căreia au solicitat să li se permită să sustragă produse petroliere din conducta păzită de jandarmi.

Discuțiile au avut loc în casa unor persoane care au fost audiate ca martori și care au confirmat modul în care au convenit inculpații. De asemenea, la dosar se află transcrierea unei convorbiri telefonice dintre inculpații Ș.F.G. și P.G.R., în cuprinsul căreia se discută despre aspecte relevante (banii primiți cu titlu de mită, lipsa de presiune în conductă, calitatea slabă a produselor sustrase ș.a.).

3. Prin rechizitoriul nr.343/P/2003 din 2 decembrie 2003, procurorul militar din cadrul Secției de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 70 inculpați, din care 1 achitat definitiv, și anume, inculpatul B.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 323 alin.(1) și (2) C.pen.

În fapt, s-a reținut că inculpatul B.D. a făcut parte dintr-o grupare infracțională al cărui scop principal era sustragerea de produse petroliere din conducte, din această grupare făcând parte inclusiv jandarmi ce aveau în pază traseul conductelor petroliere, cât și lucrători de poliție. Inculpatul a sustras alături de alți inculpați cantități importante de motorină și benzină din conductele unei societăți comerciale, fiind cauzat un prejudiciu total de 730.700,01 lei, sumă cu care societatea s-a constituit parte civilă.

Cauza a fost inițial înregistrată la Curtea Militară de Apel care, prin sentința nr.4 din 27 noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr.5/2003, a admis excepția de necompetență și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, unde a fost înregistrată cu numărul 397/2003.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2005, Tribunalul Militar Teritorial București a dispus declinarea, cauza fiind trimisă pentru soluționarea conflictului negativ de competență la Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care, prin decizia penală nr.1492 din 3 martie 2006, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții Militare de Apel.

Ulterior, prin sentința penală nr.4 din 12 septembrie 2007, Curtea Militară de Apel a dispus declinarea cauzei la Curtea de Apel București, urmare modificărilor legislative intervenite.

Prin sentința penală nr.221 din 22 iulie 2010, în dosarul nr.7043/2/2007, Curtea de Apel București Secția a II-a penală a dispus achitarea inculpatului B.D. în temeiul art. 10 lit.c) C.pr.pen. pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.

În recurs, prin încheierea din 27 martie 2012 cauza a fost disjunsă în ceea ce îl privește pe inculpatul B.D., formându-se dosarul nr.2412/1/2012 în care, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia nr.1582 din 15 mai 2012, a  respins recursul Direcției Naționale Anticorupție.

Instanța de fond și-a întemeiat soluția de achitare pe considerentul că inculpatul B.D. avea cunoștințe în rândul grupărilor implicate în sustragerea de produse petroliere, dar că acesta a negat săvârșirea faptelor, iar din declarațiile inculpaților P.I. și B.S. nu rezultă că ar fi participat la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății rezultă din declarațiile martorilor și coinculpaților.

Astfel, inculpatul B.S. a declarat că inculpatul „lucra” cu proprietarul unei benzinării aflate în apropierea unei conducte pe care era fixat un dispozitiv de sustragere, iar martorul C.E. a declarat că, din informațiile sale, „instalația aparține inculpatului și fratelui său”, aceștia ocupându-se cu furtul de benzină. Martorul C.E. a mai făcut precizări cu privire la modalitatea în care se săvârșeau furturile și locul în care se depozitau produsele petroliere, remarcând că „inculpatul și fratele său sunt prieteni cu mulți polițiști de la secție, care îi vizitează și nu iau măsuri împotriva lor”. De asemenea, inculpatul G.V.G. a relatat un episod din activitatea infracțională a grupului, precizând că inculpatul B.D. a fost sunat de un alt inculpat „pentru a rezolva unele probleme cu marfa”, precum și faptul că acesta era la locul infracțiunii, împreună cu alți inculpați, în momentul descinderii poliției.

Din coroborarea întregului material probator, rezultă că inculpatul B.D. a fost implicat direct în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, această concluzie neputând fi înlăturată de declarația sa, în care neagă comiterea faptelor și nici de declarațiile celor doi inculpați, care susțin că nu l-au văzut furând produse petroliere.   


4. Prin rechizitoriul nr.74/P/2002 din 19 decembrie 2003, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 1 achitat definitiv, și anume, inculpatul J.D. (director general la Direcția Generală și Relații Bugetare din cadrul unui minister), arestat în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.

S-a reținut că în perioada august 1999-martie 2000 inculpatul J.D., în calitate de director general la Direcția Generală și Relații Bugetare din cadrul unui minister, a pretins atât personal, cât și prin intermediul inculpatului T.I.E. (secretar general adjunct în cadrul ministerului), suma de 600.000 lei, în vederea acordării unor prime de export grâu și porumb în baza Ordonanței Guvernului nr.31/1999 de la N.V., asociat și administrator al unei societăți comerciale, societate care avea ca obiect de activitate comerțul cu cereale.

De asemenea, în perioada mai-octombrie 2000, inculpatul J.D., în aceeași calitate, a pretins suma de 1.300.000 lei în vederea acordării unor sume de bani-credite către producătorii agricoli în condițiile Legii nr.165/1998, în vederea susținerii producției agricole.

Inițial, prin sentința penală nr.354 din 6 iunie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, cauza a fost declinată la Tribunalul București, iar această din urmă instanță prin sentința penală nr.1438 din 29 octombrie 2007 a declinat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, prin încheierea din 12 februiarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală în dosarul nr.28743/3/2005, s-a dispus suspendarea judecății și trimiterea cauzei la Curtea de Apel București-Secția de contencios administrativ, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Hotărârii Guvernului nr.949/1999.

Prin sentința penală nr.640 din 27 aprilie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus achitarea inculpatului J.D. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Ceilalți 3 inculpați au fost condamnați.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători, prin decizia nr.150 din 28 mai 2012, a admis recursul declarat de procuror, a casat în parte sentința atacată, iar în ceea ce privește pe inculpatul J.D., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina sa în infracțiunile prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., menținând achitarea inculpatului dispusă în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen.

Instanța de fond a dispus achitarea inculpatului J.D., considerând că nu sunt suficiente probe pentru înlăturarea prezumției de nevinovăție, depozițiile martorilor nefiind credibile deoarece aceștia erau interesați să-și acopere propriile fapte, precum și să formuleze un denunț, în urma căruia să fie puși în libertate (măsura arestării fiind dispusă în altă cauză).

Soluția de achitare este imputabilă procurorului deoarece probele pe care s-a întemeiat trimiterea în judecată au caracter echivoc și nu se coroborează între ele.

De asemenea, unele amănunte asupra cărora principalii martori au insistat s-au dovedit neplauzibile (de exemplu: remiterea banilor în bancnote de 500.000 lei, pentru a reduce volumul banilor dați cu titlu de mită, deși emisiunea acestui tip de bancnotă este ulterioară momentului săvârșirii pretinsei fapte; susținerile martorilor că îl pot identifica pe cel căruia i s-au dat banii, urmată de neidentificarea persoanei cu ocazia judecății). Astfel, din probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, nu se poate reține nici măcar o probă incontestabilă privind săvârșirea infracțiunilor pentru care J.D. a fost trimis în judecată.

Totodată, prin rechizitoriul nr.68/P/2003 din data de 29 martie 2004, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv inculpata A.M.C. (director credite Sucursală bancară) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin.(1) C.pen. raportat la art. 258 C.pen.

S-a reținut în fapt că la data de 1 septembrie 2001 inculpatul P.I. a preluat administrarea unei societăți comerciale de la inculpatul I.V., iar la 8 octombrie 2001 a solicitat unei Sucursale bancare un credit în valoare de 42.300 lei, garantat printr-un ordin de plată emis nelegal de o societate comercială aflată în administrarea inculpatului B.M., în condițiile în care această societate nu avea disponibil în cont și depus în aceeași zi spre avizare, deși era trecută ca dată a emiterii o dată ulterioară, 11 octombrie 2001, aspecte care nu au împietat însă asupra folosirii acestuia drept garanție a creditului solicitat de inculpat, având sprijinul funcționarilor băncii unde urma să se contracteze creditul și al băncii unde avea cont deschis emitentul ordinului de plată. Astfel, inculpatul I.D., în calitate de director al Sucursalei bancare, a determinat-o pe inculpata M.F., șefa agentiei celeilate bănci, să avizeze acest ordin de plată nelegal, promițându-i-se acesteia că ordinul de plată nu va intra în circuitul bancar și că se vor găsi alte surse pentru acoperirea acestuia.

Ca urmare a avizării ordinului de plată, Comitetul de credite al Sucursalei bancare, în aceeași zi de 8 octombrie 2001, a aprobat creditul și l-a transmis prin fax agenției bancare care, la rândul său, l-a acordat societății comerciale. Scadența creditului a fost stabilită inițial pentru data de 12 octombrie, iar printr-un act adițional a fost amânată pentru 15 octombrie 2001 și apoi rescadențată pentru 22 octombrie 2001, în vederea aducerii de garanții suplimentare, respectiv o filă CEC și două bilete la ordin în alb, emise de două societăți comerciale prin unitatea bancare care a emis și prima garanție, toate având însă ca ultim giratar Sucursala care a acordat creditul. Aceste documente de plată, în momentul în care au fost depuse spre decontare, au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.

Referitor la inculpata A.M.C. s-a reținut că, în calitatea sa de director de credite la o Sucursală bancară, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu constând în neverificarea cu maximă atenție a documentelor care stăteau la baza acordării creditului solicitat de inculpatul P.I., a contribuit la acordarea în condiții contrare legii a împrumutului bancar.

Avându-se în vedere aspectele de conexitate, precum și faptul că doi dintre inculpați au fost trimiși în judecată în ambele dosare, cauzele au fost reunite de Tribunalul Iași sub nr.9396/2003.

Prin sentința penală nr.361 din 14 mai 2009 pronunțată în dosarul nr.9396/99/2003, Tribunalul Iași a dispus, condamnarea a 15 inculpați, inclusiv a inculpaților D.I.M., B.I. și M.A. la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 5 luni închisoare, încetarea procesului penal în baza art. 10 lit.g) C.pr.pen. față de inculpata A.M.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 249 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen., iar pentru o parte din fapte/inculpați achitarea în baza art. 10 lit.b) C.pr pen., ca urmare a dezincriminării ori ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr.121 din 23 iunie 2011, a admis apelurile declarate în cauză, a desființat în parte hotărârea instanței de fond și rejudecând, a dispus, printre altele, achitarea în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. a inculpaților D.I.M., B.I. și M.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3), (4), (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., respectiv în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 323 C.pen., art. 84 pct.3 din Legea nr.59/1934 și art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 1 alin.(2) C.pen. În ceea ce privește pe inculpata A.M.C. s-a dispus achitarea în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 249 alin.(l) C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen.

Prin decizia penală nr.2272 din 27 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins recursurile declarate în cauză.


Instanța de apel și-a întemeiat soluția de achitare a celor 3 inculpați (administratori ai unor societăți comerciale) pe aprecierea potrivit căreia din probatoriul administrat nu a rezultat existența unor mijloace frauduloase care să fi fost folosite în vederea înșelării unității bancare. În ceea ce privește situația inculpatei A.M.C. (director de credite), s-a considerat că probele administrate nu fac dovada că aceasta ar fi manifestat lipsă de diligență în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece s-a făcut dovada că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, inculpații D.I.M., B.I. și M.A. au înlocuit facturi în care au atestat, în mod nereal, efectuarea unor operațiuni comerciale privind livrarea unor importante cantități de zahăr. Aceste înscrisuri, împreună cu bilete la ordin și cecuri false au fost folosite în vederea înșelării băncii, creându-se aparența că societățile îndeplineau condițiile cerute pentru obținerea creditelor. La dosarul cauzei sunt atașate și alte înscrisuri, respectiv contracte, balanțe, facturi ș.a., care fac dovada caracterului fictiv al datelor care au însoțit cererea de creditare. Toate aceste probe se coroborează cu constatările din actele de control întocmite la nivelul unităților bancare, relațiile de la O.N.P.C.S.B., precum și cu verificările și controalele încrucișate vizând achizițiile de zahăr. De asemenea, inculpații au recunoscut modalitatea de obținere a creditelor și schimbarea destinației acestora.

În ceea ce privește situația inculpatei A.M.C., vinovăția acesteia rezultă din nerespectarea îndatoririlor de serviciu, așa cum decurg din normele-cadru, încheierea contractelor în condițiile neîndeplinirii unor condiții exprese, aspecte ce reies din înscrisurile aflate la dosar. 



5. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.48/P/2003 din 22 decembrie 2004, a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, care au fost achitați definitiv, din care 6 arestați preventiv, respectiv C.I., arestat preventiv în perioada 6 decembrie 2004-22 martie 2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 coroborat cu art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, G.Ș. (comisar șef adjunct Gardă Financiară), arestat preventiv în perioada 15 septembrie 2004-22 martie 2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 coroborat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 12 alin.(1) lit.b), art. 17 alin.(1) lit.d) din Legea nr. 78/2000, F.M. (comisar șef Gardă Financiară), arestat preventiv în perioada 30 septembrie 2004-22 martie 2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 coroborat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 17 alin.(1) lit.d) din Legea nr. 78/2000, T.R. și K.I., ambii arestați preventiv în perioada 6 decembrie 2004-22 martie 2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen., art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., art. 255 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 25 C.pen. raportat la art. 333 C.pen., C.D.A., arestat preventiv în perioada 30 septembrie 2004-22 martie 2006, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și K.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului C.I. că a inițiat și constituit un grup infracțional organizat format din inculpații T.R, K.I., L.G. și C.D.A., grup care în perioada 1998-aprilie 2004 a comis mai multe infracțiuni grave de violență (tentativă de omor, tâlhărie, lipsire de libertate, ultraj etc.), precum și infracțiuni din domeniul economico-financiar, înființând și folosind ca paravan mai multe societăți comerciale cunoscute sub denumirea Holding N. (rambursări ilegale de TVA , accize, aprovizionări și vânzări ilegale de alcool). În derularea activităților infracționale inculpatul C.I. a beneficiat de consiliere economico-financiară și de protecție din partea inculpaților F.M. și G.Ș., comisar șef și comisar șef adjunct în cadrul Gărzii Financiare, pe care i-a mituit cu bani și bunuri, respectiv, suma de 30.000 euro (5-6 milioane lei lunar în perioada iunie 1999-noiembrie 2000), întocmirea unor proiecte pentru mai multe vile, o sanie autopropulsantă snow-mobil, bunuri primite în scopul de a nu dispune controale la societățile lui C.I., precum și de a dispune efectuarea în mod abuziv de controale la societățile concurente.

A fost sesizat cu judecarea cauzei Tribunalul Olt însă, prin încheierea nr.6622 din 23 noiembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus strămutarea cauzei la Tribunalul Suceava.

În primul ciclu procesual, prin sentința penală nr.73 din 21 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr.44/86/2005, Tribunalul Suceava a dispus achitarea celor 7 inculpați în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în actul de sesizare a instanței.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr.67 din 27 octombrie 2008, a admis în parte apelul declarat de procuror, dar a menținut soluția de achitare a inculpaților.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.1645 din 5 mai 2009, a  admis recursul declarat de procuror, a casat cele două hotărâri atacate și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Suceava.

În al doilea ciclu procesual, Tribunalul Suceava, prin sentința nr.34 din 3 februarie 2011 pronunțată în dosarul 5894/86/2009, a dispus achitarea celor 7 inculpați în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în actul de sesizare a instanței.

Prin decizia penală nr.108 din 19 decembrie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția Penală, prin decizia nr.2710 din 7 septembrie 2012, a respins recursul declarat în cauză.

Soluția de achitare, în viziunea instanțelor, este întemeiată pe depozițiile martorilor propuși de inculpat și pe înlăturarea depozițiilor celorlalți martori. De asemenea, o parte dintre martori și-au „nuanțat” declarațiile, astfel încât instanțele au apreciat că există îndoială cu privire la săvârșirea faptelor penale și această situație profită inculpaților.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz, faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată fiind dovedite cu declarațiile unui număr mare de martori, înscrisuri, rapoarte și note de constatare, întocmite de Garda Financiară.

Deosebit de relevante sunt declarațiile martorilor C.I., G.Ș., Ș.G., S.V.C., I.L., T.L., M.T.P.A. ș.a., care au precizat modul în care inculpații F.M. și G.Ș. au consiliat și susținut activitatea infracțională desfășurată de ceilalți inculpați, în schimbul unor sume de bani primite lunar, precum și a altor bunuri (snow-mobil, întocmirea unor proiecte pentru construirea de vile ș.a.). Martorii M.T., S.L. și B.M. au declarat că inculpații care desfășurau activități economice erau informați înainte de controalele pe care Garda Financiară urma să le efectueze, acoperindu-se astfel activitățile infracționale. De asemenea, din declarațiile martorilor rezultă existența și activitatea grupului infracțional, fiind irelevant argumentul instanței potrivit căruia inculpații nu au fost condamnați pentru infracțiunile care constituiau obiectul grupului.

Chiar și în condițiile retractării nejustificate a declarațiilor de către unii dintre martori, probele coroborate fac dovada, în afara oricărui dubiu, că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

6. Serviciul teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr.8/P/2004 din 22 februarie 2006 a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv L.S.D. (director adjunct D.G.F.P.) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6, art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.829 C.pen., art. 289 C.pen. (2 infracțiuni), art. 254 alin.(2) C.pen., art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen. (2 infracțiuni), G.G.O. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 291 C.pen. și B.V.L. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 291 C.pen.

S-a reținut în fapt că inculpatul L.S.D., în calitate de director adjunct în cadrul D.G.F.P., funcționar public cu atribuții de control, în cursul anilor 1999-2005 a primit atât direct, cât și indirect diferite foloase materiale (o excursie în Italia, un autoturism pentru soția sa și unul pentru el), în schimbul favorizării societății comerciale administrate de inculpatul G.G.O. și a societății administrate de inculpatul B.V.L., în sensul eliberării unor certificare fiscale și al obținerii unor eșalonări la plata datoriilor către bugetul de stat.

Totodată, s-a reținut și faptul că inculpatul L.S.D., în aceeași calitate, a favorizat o societate comercială prin semnarea la 19 mai 2003 a unei convenții prin care au fost aprobate înlesniri la plata obligațiilor către bugetul de stat ale acestei societăți, fără respectarea dispozițiilor legale, înlesnind astfel efectuarea de operațiuni comerciale și financiare de către agentul economic prin suspendarea nejustificată a procedurilor de executare silită care trebuiau declanșate față de acesta, în condițiile în care soția inculpatului L.L. avea calitatea de asociat la această societate comercială, astfel că semnarea convenției de către învinuit era de natură să-i aducă în mod indirect foloase materiale. De asemenea, s-a reținut că inculpatul L.S.D. și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu prilejul semnării unor convenții prin care au fost acordate înlesniri la plata obligațiilor către bugetul de stat pentru alte două societăți comerciale, în condițiile în care documentațiile în cauză au fost întocmite fară respectarea dispozițiilor legale și în urma unor telefoane date de către învinuit lucrătorilor din cadrul serviciului, care au întocmit aceste documentații, prin aceasta cauzând o tulburare însemnată bunului mers al activității de colectare a veniturilor la bugetul statului.

Prin sentința penală nr.51 din 3 februarie 2010 pronunțată în dosarul nr.2609/62/2007, Tribunalul Brașov a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. în infracțiunile prevăzute de art. 248 C.pen. (5 fapte din 26.10.1999, 30.08.2002, 30.05.2002, 9.10.2002, 21.10.2000), art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. (fapta din februarie 2005) și art. 6, art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 256 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (fapta din anul 2003) și condamnarea inculpatului L.S.D. la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru infracțiunile prevăzute de art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 256 C.pen., art. 289 C.pen. și art. 254 alin.(2) C.pen., încetarea procesului penal în baza art. 10 lit.g) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C.pen. (fapta din 26.10.1999) și achitarea în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru celelalte infracțiuni prevăzute de art. 248 C.pen. și art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, condamnarea inculpatului G.G.O. la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C.pen. și achitarea în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcina sa și încetarea procesului penal față de inculpatul B.V.L. în baza art. 10 lit.g) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia nr.24/A din 28 februarie 2012, a admis apelurile declarate de inculpați și a desființat în parte hotărârea atacată, înlăturând dispozițiile de condamnare și dispunând achitarea inculpatului L.S.D. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 6, art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 256 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 289 C.pen. (2 infracțiuni) și art. 254 alin.(2) C.pen., achitarea inculpatului G.G.O. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C.pen. și achitarea inculpatului B.V.L. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3906 din 28 noiembrie 2012, a respins ca nefondate recursurile declarate de procuror și A.N.A.F.-D.G.F.P.

Achitarea inculpaților s-a întemeiat pe interpretarea acelorași probe și, în reconsiderarea declarațiilor inculpaților, s-a considerat că bunurile nu au fost date cu titlu de mită, ci în baza unor vechi relații de prietenie dintre aceștia. De asemenea, s-a considerat că menținerea datoriilor restante în cuprinsul certificatelor fiscale nu reprezintă omisiuni de natură să afecteze legalitatea acestor înscrisuri. În ceea ce privește consecințele infracțiunilor reținute în rechizitoriu, instanțele au apreciat că din materialul probatoriu nu a rezultat că s-ar fi produs o tulburare însemnată a bunului mers al unei instituții ori o pagubă în patrimoniul acesteia.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz, întrucât din probatoriul administrat în cauză pe parcursul procesului (raport de audit, raport de constatare întocmit de specialistul Direcției Naționale Anticorupție, interceptări telefonice, declarații martori, înscrisuri) rezultă implicarea inculpatului L.S.D., în calitate de director adjunct în cadrul D.G.F.P., în acordarea în mod nelegal de înlesniri de la plata obligațiilor fiscale și eliberarea de certificate fiscale nereale pentru societățile reprezentate de inculpații G.G.O. și B.V.L., precum și primirea de foloase necuvenite (excursie in străinătate, folosința gratuită a unui autoturism) de la inculpatul G.G.O. legat de activitățile desfășurate în beneficiul firmei acestuia. De asemenea, inculpatul a avizat nelegal o eșalonare a datoriilor fiscale pentru firma soției sale, ceea ce i-a adus indirect avantaje necuvenite, prin dividendele încasate de aceasta.

7. Prin rechizitoriul nr.53/P/2005 din 24 februarie 2006, Serviciul teritorial București a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv, inculpatul U.A.D. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 288 alin.(1) C.pen. 

S-a reținut în sarcina inculpatului U.A.D. că, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, la data de 20 octombrie 2005, a semnat alături de inculpatul N.S., administrator al aceleiași societăți, procesul-verbal de recepție a unui imobil nou construit în coproprietate de cei doi, întocmit de inculpatul D.E., cunoscând că acesta conține mențiuni false, în sensul că, deși nu au fost respectate prevederile autorizației de construire, în conținutul actului s-a consemnat contrariul.

În primul ciclu procesual, prin sentința penală nr.1305 din 12 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr.7359/3/2006, Tribunalul București-Secția I penală a dispus achitarea inculpatului U.A.D. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. Ceilalți 2 inculpați au fost condamnați. Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, prin decizia penală nr.44 din 23 februarie 2010, a admis apelul declarat de procuror și inculpați, a desființat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei la organul competent pentru efectuarea urmăririi penale, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Prin decizia penală nr.3650 din 19 octombrie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus admiterea recursului Direcției Naționale Anticorupție, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, prin decizia penală nr.213 din 8 iunie 2011, a admis în parte apelul declarat de procuror doar cu privire la inculpatul D.E., menținând soluția de achitate a inculpatului U.A.

Prin decizia penală nr.2265 din 27 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.3256/2/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins recursul declarat de procuror.

Instanțele și-au întemeiat soluția de achitare a inculpatului U.A.D. pe împrejurarea că acesta nu a „acționat în niciun mod asupra mențiunilor înscrise în procesul-verbal care conținea date nereale”.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece înscrisul considerat fals fusese contrasemnat și de inculpatul U.A.D., confirmând astfel o situație nereală. În cauză, infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale a fost realizată în modalitatea plăsmuirii, inculpatul U.A.D. urmărind ca în acest mod să creeze aparența îndeplinirii conținutului autorizației, deși acest lucru nu era real.

8. Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr.21/P/2005 din 10 mai 2006, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 2 achitați definitiv, și anume, inculpatul L.S.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și inculpatul P.T. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în fapt că inculpatul V.V. a remis suma de 5.000 lei coinculpaților L.S.F. și P.T., în scopul oferirii ca folos material reprezentanților unei societăți comerciale pe acțiuni, asupra cărora aceștia ar fi avut influență, pentru a-i facilita câștigarea unei licitații prin care se vindea o locomotivă de a cărei achiziționare era interesat inculpatul V.V.

În primul ciclu procesual, prin sentința penală nr.378 din 13 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr.6585/30/2006, Tribunalul Timiș a dispus achitarea inculpaților L.S.F. și P.T. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, respectiv, art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia nr.193 din 22 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr.6554.4/30/2006, a admis apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș.

Prin încheierea nr.5299 din 6 noiembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție–Secția penală a  dispus strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Brașov.

În al doilea ciclu procesual, prin sentința penală nr.13 din 19 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr.6554/30/2006, Curtea de Apel Brașov a admis apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție și inculpatul V.V. și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brașov.

Prin sentința penală nr.584 din 23 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr.2039/62/2008, Tribunalul Brașov a dispus achitarea inculpaților L.C.S. și P.T. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora în actul de sesizare a instanței.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr.15 din 31 ianuarie 2011, a admis în parte apelul declarat de procuror, doar în ceea ce privește pe inculpatul V.V., menținând soluția de achitare a inculpaților L.S.F. și P.T.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.1608 din 16 mai 2012 a respins ca nefondat recursul declarat de procuror

Soluția de achitare s-a întemeiat pe aprecierea instanțelor ca fiind credibilă apărarea inculpatului L.S.F., potrivit căreia a recunoscut că a pretins că are influență pe lângă reprezentanții societății comerciale pe acțiuni care urmau să decidă cu privire la vânzarea locomotivei, dar că nu a făcut acest lucru pentru a trafica influența, ci pentru a asigura un avantaj pentru firma proprie, care era direct implicată în tranzacție. Referitor la împrejurarea că inculpatul L.S.F. a primit și folosit banii de la inculpatul V.V., instanțele au apreciat că nu s-a făcut dovada că ar fi fost cheltuiți pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului deoarece probele administrate susțin situația de fapt reținută în rechizitoriu, inclusiv cu privire la scopul pentru care inculpatul L.S.F. a pretins și primit suma de 5.000 lei.

Astfel, conform proceselor-verbale de redare scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, rezultă că inculpatul L.S.F. a pretins că are influență asupra persoanelor care erau implicate în vânzarea locomotivei („io-i cunosc pe ăștia”), iar secretarul comisiei de organizare a licitației îi fusese coleg de facultate. În schimbul ajutorului dat de inculpatul L.S.F., care urma să intervină pentru subevaluarea bunului („nu va fi mult peste 400” și „sunt de acord cu rugămintea dumneavoastră, pentru că-i pentru dumneavoastră personal”), inculpatul V.V. se obliga „să compenseze în altă parte” („io nu rămân dator”).

În contextul acestei înțelegeri, inculpatul V.V. a remis inculpatului L.S.F. suma de 5.000 lei, sumă de care inculpatul L.S.F. a dispus în interes personal.

Motivul pentru care a fost pretinsă această sumă de bani rezultă din conținutul convorbirilor telefonice interceptate, iar dovada remiterii banilor reiese din documentele bancare, fiind confirmată și de verificările Gărzii Financiare, care au stabilit că banii nu proveneau din fondul societății inculpatului L.S.F.

În ceea ce privește motivarea potrivit căreia nu s-a făcut dovada că banii ar fi fost cheltuiți pentru săvârșirea vreunei infracțiuni, în raport de norma de incriminare, aceste susțineri sunt irelevante, infracțiunea de trafic de influență fiind consumată în momentul pretinderii/primirii banilor. În situația în care banii ar fi fost folosiți pentru a mitui pe funcționari, fapta ar fi constituit dare de mită, în diferite forme de participație.

9. Prin rechizitoriul nr.43/P/2006 din 30 octombrie 2006, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, dintre aceștia 5 au fost achitați definitiv, din care 1 arestat preventiv, și anume, A.G. (director economic societate pe acțiuni), reținut și arestat în perioada 5 septembrie-26 octombrie 2006, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,  M.I. (director general societate pe acțiuni) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, B.M. și P.F.M. și S.C.D. (asociați societate cu răspundere limitată) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în fapt că la data de 2 iunie 2003 inculpatul M.I., în calitate de director general al unei societăți pe acțiuni și A.G., în calitate de director economic al aceleiași societății, au pretins și primit de la  inculpații B.M. și P.F.M., asociați majoritari la o societate cu răspundere limitată, suma de 100.000 euro în echivalent în lei pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare prin care societatea pe acțiuni a vândut societății cu răspundere limitată 6.580 mp teren și construcții. Inculpatul  M.I. a folosit suma de 35.000 euro (din cei 50.000 euro cât a primit mită) pentru a-și cumpăra 500 mp teren intravilan în municipiu. 

Pentru constituirea sumei de 100.000 euro remisă reprezentanților societății pe acțiuni în scopul menționat mai sus, inculpații B.M. și P.F.M., în calitate de asociați majoritari la societatea cu răspundere limitată, au dat fiecare câte 30.000 euro, iar inculpații E.J.A. și S.C.D., în calitate de asociați la aceeași societate, au dat fiecare câte 20.000 euro.

Judecarea cauzei a fost suspendată la data de 10 ianuarie 2008 și apoi la data de 24 noiembrie 2008 până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de inculpați în fața instanței de fond.

În primul ciclu procesual, prin sentința penală nr.401 din 20 decembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.3080/108/2007, Tribunalul Arad a dispus achitarea celor 6 inculpați în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței și a fost ridicat sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților M.I. și A.G.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia nr.97/A din 18 mai 2012, a admis apelul declarat de procuror  și, rejudecând, a dispus condamnarea inculpaților A.G. și M.I. la câte 3 ani închisoare cu suspendare pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și încetarea procesului penal față de inculpații B.M., P.F.M., E J.A. și Ș.C.D. în baza art. 10 lit.g) C.pr.pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.587 din 24 februarie 2012, a admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte decizia penală și a trimis cauza la Curtea de Apel Timișoara pentru rejudecarea apelului numai cu privire la inculpații B.M., P.F.M. și Ș.C.D. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cu privire la inculpații A.G. și M.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr.81/A din 25 aprilie 2012 a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.

Prin decizia penală nr.4111 din 12 decembrie 2012 pronunțată în dosarul nr.3080/108/2007*, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Achitarea a fost fundamentată de instanțe pe aprecierea că, nu s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpații M.I. și A.G. au pretins de la inculpații B.M., P.F.M., E.J.A. și S.C.D., iar că aceștia din urmă ar fi dat suma de 100.000 euro, în vederea îndeplinirii unor atribuții de serviciu ale primilor doi. În ceea ce privește suma de 100.000 euro, instanțele au considerat că reprezintă „o diferență din prețul de vânzare-cumpărare al unui imobil, diferență ce nu s-a dorit să fie facturată”.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece este contrară probelor administrate în cauză.

Referitor la semnificația sumei de 100.000 euro ca fiind o diferență de preț, această ipoteză este nefondată, având în vedere absența oricărui contract (în condițiile în care obiectul l-ar fi reprezentat înstrăinarea unui imobil), precum și faptul că banii nu au ajuns în patrimoniul societății, ci au fost folosiți în interesul personal al inculpaților. De altfel, inculpatul M.I. a recunoscut că suma de 50.000 euro care i-a revenit din cei 100.000 euro împărțiți cu inculpatul A.G., a fost folosită, în cea mai mare parte, pentru achiziționarea unui teren în municipiu.

În cursul urmăririi penale, inculpații B.M. și P.F.M. au recunoscut că la strângerea sumei de 100.000 euro au contribuit și ceilalți inculpați, în raport de părțile sociale deținute în cadrul societății, ambii inculpați dând declarații amănunțite cu privire la modalitatea de săvârșire a faptelor.

10. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr.37/P/2006 din 13 noiembrie 2006, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv R.V., arestat în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.G.C., reținut, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și Ț.I.C. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000.


În fapt s-a reținut că, în perioada mai-iulie 2005, inculpatul R.V. a pretins de la inculpatul Ț.I.C. suma de 200.000 lei pentru a interveni la M.M., administrator al unei societăți comerciale ce a fost desemnată de tribunal ca lichidator judiciar al societății comerciale al cărei administrator fusese inculpatul Ț.I.C., în scopul ca aceasta să efectueze anumite activități ce ar fi permis încetarea procedurii falimentului, dar și acoperirea unor fraude săvârșite de inculpatul Ț.I.C. Din suma de 200.000 lei, inculpatul Ț.I.C. a dat inculpatului R.V. suma de 100.000 lei, în trei tranșe, prin intermediul inculpatului M.G.C., respectiv, a martorului O.C.

Prin sentința penală nr.310, pronunțată la 24 aprilie 2009 în dosarul nr.19595/99/2006, Tribunalul Iași a dispus achitarea celor 3 inculpați în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea faptelor reținute în sarcina acestora prin rechizitoriu. Totodată, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra imobilului proprietatea inculpatului R.V.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr.144 din 14 septembrie 2010, a respins apelul declarat de procuror, iar prin decizia penală nr.306 din 1 februarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins recursul declarat de procuror, ca nefondat.

Instanțele au motivat soluția de achitare prin faptul că nu există probe „certe, concludente și convergente” care să facă dovada săvârșirii faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece faptele reținute în rechizitoriu au fost probate în afara oricărui dubiu, cu mijloacele de probă pe care le prezentăm în continuare.

Potrivit proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice (în special, a celor purtate în data de 25 mai 2005), rezultă că atitudinea „indiferentă” a lichidatorului judiciar a fost pusă de inculpați pe seama faptului că nu i se plătise toată suma cerută și au stabilit că inculpatul M.G.C. să achite și diferența. În aceeași zi, inculpatul Ț.I.C. a ridicat de la bancă suma de 50.000 lei.

Ulterior, la data de 29 mai 2005, inculpații discută în legătură cu faptul că s-au dat cei 50.000 lei și că mai trebuie plătită „o sută”. La data de 30 mai 2005, inculpatul R.V. a discutat telefonic cu sora lichidatorului judiciar și a primit asigurări că va fi depus un raport favorabil inculpatul Ț.I.C. După terminarea convorbirii telefonice, inculpatul R.V. l-a sunat pe inculpatul M.G.C., cerând să-i comunice inculpatului Ț.I.C. să se grăbească să dea restul banilor, pentru că era iminentă finalizarea raportului de către lichidator. Discuțiile ulterioare confirmă preocuparea pentru soluționarea favorabilă a procesului vizând situația firmelor, precum și nevoia de a-și „struni” avocații, pentru a nu-l nemulțumi pe lichidator.

Toate aceste demersuri sunt confirmate și de declarațiile martorilor C.V., P.B., O.C., C.T.F., B.L., F.N. și M.D., care susțin că inculpații R.V. și Ț.I.C. erau interesați de procedura de lichidare, implicându-se activ, prin încercarea de a-i determina prin orice mijloace să coopereze de pe pozițiile deținute.

11. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.185/P/2006 din 17 noiembrie 2006, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.M. (consilier local) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reținut că la data de 5 iunie 2006, inculpatul D.M., în calitate de consilier local, a pretins de la martora D.V. suma de 15.000 euro, afirmând că prin influența pe care o are asupra colegilor săi din cadrul Consiliului Local al municipiului, îi va determina să voteze pozitiv un proiect de Hotărâre de Consiliu Local privind vânzarea unui teren, către aceasta din urmă.

Prin sentința penală nr.663 din 28 decembrie 2009 pronunțată în dosarul nr.9464/100/2006, Tribunalul Maramureș a dispus achitarea inculpatului D.M. în baza art. 10 lit.b) pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare a instanței.

Judecarea apelului a fost strămutată de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Brașov prin încheierea nr.1337 din 1 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr.13/A din 14 februarie 2012 a admis apelurile declarate în cauză și a schimbat temeiul achitării în art. 10 lit.d) C.pr.pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3101 din 2 octombrie 2012, a  respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Soluția de achitare s-a fundamentat pe aprecierea că „afirmațiile denunțătoarei V.D., referitoare la pretinderea de către inculpatul D.M. a sumei de 15.000 euro, pentru a-i influența pe colegii săi din cadrul Consiliului local să voteze un proiect favorabil acesteia, nu sunt susținute, fără echivoc, de restul probelor administrate”.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece săvârșirea faptei rezultă din coroborarea probelor administrate în cursul urmării penale și al cercetării judecătorești.

Discuțiile dintre denunțător și inculpat cu privire la pretinderea banilor și la cuantumul sumei s-au purtat în prezența martorului C.V., iar unele dintre aceste discuții au fost înregistrate. Din cuprinsul acestora rezultă că inculpatul a pretins 15.000 euro și a primit 9.000 euro, iar martorul afirmă: „e periculoasă discuția…în sensul că noi suntem martori când a luat șpagă”.

Aprecierea instanței cu privire la reticența inculpatului față de denunțătoare este contrazisă de probele din care rezultă că aceștia se cunoșteau de peste 15 ani, făcuseră afaceri împreună, iar inculpatul împrumuta frecvent bani de la aceasta. De asltfel, toate aspectele privind săvârșirea faptei de către inculpat rezultă din declarațiile martorilor L.U., L.F.C., M.M., L.D. și N.T.C., din transcrierea convorbirilor înregistrate, precum și din înscrisurile prin care se contrazice apărarea inculpatului, potrivit căreia suma de 15.000 euro reprezenta o datorie restantă a denunțătoarei.

12. Prin rechizitoriul nr.82/P/2005 din data de 23 aprilie 2007 al Serviciului teritorial Galați s-a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 a fost achitat definitiv, și anume G.Ș.D. (administrator societate comercială) pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 alin.(1), (2) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.

S-a reținut că, în perioada 19 martie 2004-18 octombrie 2004, inculpatul G.Ș.D., în calitate de administrator al unei societăți comerciale și împuternicit pentru semnarea Contractului de Grant și a documentației anexă necesare încheierii contractului și derulării proiectului, a prezentat în mod repetat documente false și inexacte, omițând totodată să furnizeze cu știință datele cerute de lege, având drept scop încheierea contractului la data de 31 martie 2004 și obținerea pe nedrept a sumei de 57.806,18 euro din bugetul general al Comunității Europene.

Prin sentința penală nr.952 din 4 aprilie 2011, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr.5428/233/2007, s-a dispus achitarea inculpatului G.Ș.D. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.

Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr.68 din 19 ianuarie 2012, a admis recursurile declarate de procuror și partea civilă Ministerul Finanțelor Publice-Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, doar cu privire la inculpata H.G. pentru care a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. în referire la art. 289 alin.(1) C.pen., ca urmare a prescripției răspunderii penale și a menținut dispoziția de achitare a inculpatului.

Soluția de achitare a fost întemeiată de instanțe pe aprecierea că datele considerate false sau inexacte s-au datorat greșitei interpretări a legii de către inculpați, aspect neimputabil acestora. De asemenea, s-a considerat că actele conținând date false sau inexacte „nu aveau, prin ele însele, aptitudinea de a conduce la obținerea de fonduri europene, atâta vreme cât urmau să fie dublate (…) de alte declarații și de un certificat de atestare fiscală, în situația în care proiectul ar fi fost selectat”.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului, probele administrate confirmând existența situației de fapt reținută în rechizitoriu, existența infracțiunii și a formei de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, activitatea infracțională desfășurată de cei doi inculpați fiind realizată cu încălcarea dispozițiilor Memorandumului de finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană pentru Programul RO 9904, aprobat prin Legea nr.207/2000 și Addendumului ratificat prin Ordonanța Guvernului nr.45/2003, ca parte integrantă a contractului de finanțare nerambursabilă.

Potrivit „Ghidului Solicitantului” emis de Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor Publice, în scopul accesării fondurilor, erau prevăzute anumite criterii de eligibilitate, care trebuiau îndeplinite în totalitate la momentul depunerii cererii de finanțare și la momentul încheierii contractului de grant, în caz contrar, cererea urma a fi respinsă. Astfel, interpretarea potrivit căreia condițiile de eligibilitate trebuiau îndeplinite la momentul selectării proiectului contravine secțiunii 2.1.1 din Ghid, care prevede imposibilitatea formulării unei cereri de finanțare, în condițiile existenței unor datorii la bugetul de stat. Cu toate că știa că are datorii, inculpatul a dat declarații, atestând date false, respectiv inexacte, această situație menținându-se atât la momentul obținerii certificatului fiscal, cât și la data încheierii contractului. Date nereale au fost menționate de cei doi inculpați chiar și în raportul financiar final, care a însoțit cererea pentru onorarea plăților finale. Toate aceste împrejurări demonstrează faptul că inculpații au cunoscut caracterul nereal al datelor și și-au asumat prezentarea unor documente conținând date nereale, fără de care nu ar fi obținut finanțarea.

În ceea ce privește aptitudinea acestor înscrisuri de a produce efecte juridice, interpretarea dată în cauză este în contradicție cu cadrul normativ care reglementează obținerea acestor fonduri și cu practica judiciară în materie.

13. Prin rechizitoriul nr.17/P/2007 din 7 februarie 2008, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv N.A. (primar municipiu) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.E. (șef al Biroului de Cadastru și Registru Agricol al Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și H.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.

 În fapt s-a reținut că, în calitate de primar al municipiului, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la solicitarea inculpatei H.I., inculpatul N.A. a dat dispoziție subordonaților săi de la Biroul de Cadastru și Registru Agricol din Primărie să întocmească adeverința nr.9511 din 8 iunie 2006, prin care s-a atestat, contrar adevărului, faptul că suprafața de teren de 182.600 m.p. înscrisă în C.F. este în intravilanul localității, deși la acel moment terenul avea destinația de teren extravilan și, în baza aceleiași rezoluții infracționale, după acceptarea donației de 4 ha de teren prin Hotărârea Consiliului Local nr.76 din 29 iunie 2006 și Hotărârea Consiliului Local nr.127 din 30 septembrie 2006 de modificare a primei hotărâri, a semnat contractul de donație nr.1469 din 30 septembrie 2006 prin care, depășindu-și mandatul, pe lângă sarcinile inițiale stipulate de donatori de construire a unui spital și de asigurare a servituților legale, a acceptat și alte sarcini legate de denumirea spitalului și a unei străzi, prin faptele sale cauzând o tulburare însemnată bunului mers al activității primăriei urmare a încălcării dispozițiilor legale privind schimbarea destinației terenului, obținând avantaje de natură patrimonială și nepatrimonială pentru inculpata H.I.

De asemenea, inculpata C.E., șef al Biroului de Cadastru și Registru Agricol al Primăriei municipiului, după o discuție cu inculpatul N.A., l-a determinat pe numitul B.G., funcționar în cadrul biroului, să întocmească adeverința nr.9511 din 8 iunie 2006 prin care, la solicitarea inculpatei H.I., s-a atestat, în mod nereal, că suprafața de 182.600 m.p. proprietatea părinților acesteia, este situată în intravilanul localității.

Prin sentința penală nr.76 din 25 aprilie 2012 pronunțată în dosarul nr.353/289/2008, Judecătoria Sighișoara a dispus achitarea inculpatului N.A. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 C. pen., cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, achitarea inculpatei C.A. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu privire la infracțiunile reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței și achitarea inculpatei H.I. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen.

Curtea de Apel Tîrgu Mureș, prin decizia nr.588/R din 27 septembrie 2012, a  respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Instanțele și-au întemeiat soluția de achitare a inculpatului N.A. pe aprecierea că faptele săvârșite de acesta nu au produs urmările socialmente periculoase, cerute de normele de incriminare. Referitor la inculpata H.I., instanțele au considerat că nu a acționat cu vinovăție, iar cu privire la inculpata C.E. s-a apreciat că, din analiza probelor, nu rezultă săvârșirea faptei pentru care a fost trimisă în judecată.

Soluția de achitare este imputabilă procurorului de caz deoarece din probele administrate nu rezultă că s-ar fi produs vreo tulburare însemnată și efectivă în bunul mers al activității administrației publice locale. Problemele apărute în modul de calculare a impozitului pe terenul în cauză (impozitat inițial ca teren extravilan, iar ulterior ca intravilan, prin rectificarea calculului) și corespondența purtată între serviciile primăriei pentru clarificarea categoriei de folosință a terenului nu prezintă proporția și gravitatea necesare pentru a se putea reține existența unei perturbări importante în activitatea instituției.

Pentru formularea acuzațiilor penale, trebuiau în primul rând să fie determinate în concret, cuantificate și analizate în contextul normei de incriminare urmările prejudiciabile cauzate autorității publice locale de faptele inculpaților. Doar condiționat de existența urmărilor specifice abuzului în serviciu (ca infracțiune absorbită în cea complexă, prevăzută de art. 132 din Legea nr.78/2000) și în legătură de cauzalitate cu acestea, presupusele beneficii aduse unei persoane private, inculpata H.I., prin acțiunile incriminate dobândesc relevanță penală, ca și cerință specială a elementului material al infracțiunii.

De asemenea, în ceea ce privește angajarea răspunderii penale a inculpaților pentru instigare la fals intelectual și uz de fals, se impunea o examinare mai riguroasă a circumstanțelor cauzei și în stabilirea vinovăției persoanelor implicate, mai ales în condițiile în care față de autorul falsului s-a dispus o soluție de scoatere de sub urmărire penală, cu aplicarea sancțiunii administrative a amenzii. 

14. Prin rechizitoriul nr.91/P/2006 din 18 martie 2008, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului col. (rez.) P.C. (șef secție al unui serviciu de informații) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni).

În fapt s-a reținut că în perioada septembrie 1996-februarie 2001 inculpatul P.C., în calitate de șef al Secției de Informații, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins și primit, în mod repetat, de la cetățeanul cipriot E.T.M. pentru sine, pentru membrii familiei sale sau pentru alți prieteni apropiați, servicii turistice gratuite în Cipru și în Liban (cazare, masă, transport avion și yacht de lux), dar și diferite bunuri materiale, contravaloarea totală a acestora reprezentând echivalentul sumei de 20.000 USD, în schimbul cărora i-a promis că, prin intermediul directorului serviciului de informații, va interveni la Ministerul Afacerilor Externe, pentru numirea acestuia în funcția de consul onorific al României în Cipru, intervenție care chiar a fost făcută, cel în cauză obținând, în acest mod, funcția de consul onorific.

De asemenea, la sfârșitul anului 2000, inculpatul P.C. a pretins de la același cetățean cipriot suma de 160.000 USD (pe care a primit-o ulterior și a utilizat-o în folosul exclusiv al său și al familiei sale), în schimbul promisiunii că va determina persoane din conducerea serviciului de informații pentru ca acestea să intervină, prin acțiuni specifice serviciilor secrete, la anumiți adversari în afaceri ai cetățeanului cipriot, cu scopul final de a-i determina pe aceștia să renunțe în achiziționarea unor procente de acțiuni la obiectivele turistice la care era acționar și cetățeanul cipriot, în scopul ca acesta din urmă să devină acționar majoritar.

Prin sentința penală nr.45 din 14 iulie 2010 pronunțată în dosarul nr.30/753/2009, Tribunalul Militar Teritorial București a dispus achitarea inculpatului P.C. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței.

Curtea Militară de Apel, prin decizia nr.5 din 1 iunie 2011, a  admis apelul declarat de procuror, dar numai în sensul schimbării temeiului achitării în art. 10 lit.d) C.pr.pen.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3929 din 29 noiembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Achitarea a fost fundamentată de instanța de apel pe considerentele potrivit cărora, „deși este de netăgăduit că inculpatul a făcut o serie de acte materiale, precum întâlniri reciproce cu cetățeanul cipriot, petrecerea timpului liber împreună în mai multe locații, oferirea și primirea de cadouri, primirea și restituirea unor sume de bani în cadrul întâlnirilor de afaceri”, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi făcut aceste lucruri pentru ca, folosindu-se de influența sa, să intervină în rezolvarea unor cerințe ale cetățeanului cipriot.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece din probele administrate rezultă că inculpatul a pretins și a primit, în mod repetat, de la cetățeanul cipriot bani, bunuri și servicii, în schimbul cărora a intervenit pentru numirea acestuia în funcția de consul onorific, demers care a fost finalizat în acest sens. Din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosar rezultă că M.E.T. nu îndeplinea condițiile pentru a fi numit în funcție, existau dovezi că este cercetat în mai multe dosare penale, precum și indicii că era implicat în grupări interlope, fiind interesat de beneficiile care decurg din funcția de consul.

Vinovăția inculpatului rezultă, fără dubiu, din depozițiile celor 12 martori și este confirmată de succesiunea faptelor. Astfel, martorul V.M. precizează că cetățeanul cipriot a dorit să îl cunoască pe inculpat deoarece era un om influent care îl putea ajuta în realizarea planurilor sale, prin „trecerea pe care o avea pe lângă oameni cu funcții importante în România”. Martorul V.M. asigura traducerea discuțiilor pe care inculpatul le purta cu cetățeanul străin și astfel a aflat că fusese formulată solicitarea de obținere a titlului de consul, iar inculpatul a promis că va interveni pe lângă persoanele pe care le cunoștea în cadrul ministerului. Mai mult, inculpatul a întocmit și documentația care a stat la baza obținerii funcției. Martorul L.L.N. a declarat că, din ordinul inculpatului care îi era șef, a întocmit o parte dintre documentele care îl vizau pe cetățeanul străin. De asemenea, martorii declară că inculpatul a cerut frecvent cetățeanului străin să îl anunțe dacă are probleme și s-a implicat direct în soluționarea acestora.

 

15. Prin rechizitoriul nr.20/P/2007 din 5 mai 2008, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F.V. (director general societate pe acțiuni) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 132 C.pen. din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și art. 132 C.pen. din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni).

S-a reținut că inculpatul F.V., în calitate de director general și președinte al Consiliului de Administrație al unei societăți pe acțiuni, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în luna noiembrie 2006 a cerut administratorilor a trei societăți cu răspundere limitată să nu-și achite ratele contractuale de asociere în participațiune pe trimestrul IV al anului 2006, în sumă totală de 51.377 lei, pentru ca aceasta să nu fie indisponibilizată de D.G.F.P. și să facă venit la bugetul statului. Totodată, în luna decembrie 2006, în calitatea amintită, după asocierea cu o societate cu răspundere limitată, inculpatul F.V. a transferat abuziv din gestiunea fermei aflată în administrarea acestei societăți, un canton-mijloc fix evaluat în anul 1992 la suma de 69,17 lei în patrimoniul administrativ al societății pe acțiuni, astfel fiind prejudiciat asociatul său. În mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada martie-aprilie 2007, îndeplinindu-și cu știință defectuos atribuțiile de serviciu, a efectuat cu parte din banii ce trebuiau să facă venit la bugetul statului tranzacții comerciale cu pește achiziționat din Ungaria, în folosul unei societăți cu răspundere limitată și a acceptat ca această societate să nu achite în totalitate prețul peștelui livrat, prejudiciul adus ridicându-se la suma de 18.000 lei, bani de care a beneficiat cea de-a doua societate.

Prin sentința penală nr.95 din 20 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.601/251/2008, Judecătoria Luduș a dispus achitarea în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. a inculpatului F.V. pentru o infracțiune prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și una prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. și  în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen.  pentru o infracțiune prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.

Curtea de Apel Tîrgu Mureș, prin decizia nr.816 din 20 decembrie 2012, a respins recursurile declarate în cauză.

Instanța de fond a motivat soluția de achitare pe argumentul potrivit căruia inculpatul „nu a avut reprezentarea că nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu și astfel nu a cauzat o tulburare bunului mers al societății ori fiscului sau statului” și niciun prejudiciu patrimoniului acestora.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece din declarațiile martorilor C.L., T.A.M., D.M.V., C.S., K.Z., B.B. și M.A. rezultă că inculpatul a cerut administratorilor societăților care datorau bani societății pe acțiuni, la care ocupa funcția de director, să nu-și achite obligațiile pentru ca aceste sume să nu poată fi executate silit. După suspendarea executării silite, inculpatul a stabilit data la care s-au plătit sumele restante, fără a cere penalități de întârziere. De asemenea, în cazul transferării abuzive a mijlocului fix evaluat la suma de 691.732 lei, inculpatul a determinat prejudicierea asociatului său, iar în situația tranzacțiilor comerciale cu pește importat, a acceptat să nu se plătească prețul integral, măsură dispusă în folosul unei alte societăți. Toate aceste demersuri evidențiază faptul că inculpatul a acționat cu vinovăție, cauzând prejudicii bugetului de stat, respectiv patrimoniului societății la care era director, dar au dus și la obținerea unor avantaje pentru alte societăți.

16. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.108/P/2007 din 5 mai 2008, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv D.D. (președinte ales al Ligii Profesioniste de Fotbal-L.P.F.) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, I.G.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu trimitere la art. 255 C.pen. și art. 13 C.pen. și de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, B.F.B. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 254 C.pen. (2 infracțiuni), art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și D.B.D. (administrator societate comercială și fiul inculpatului D.D.) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 254 C.pen. și de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000. 

În fapt s-a reținut că în cursul lunii aprilie 2001, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul I.G.G. a oferit președintelui ales al Ligii Profesioniste de Fotbal-L.P.F., inculpatul D.D., o suprafață de 351,79 mp de teren în valoare de 32.600,26 USD, amplasat în capitală, pentru a-l determina să accepte, cu încălcarea dispozițiilor art. 21 alin.(2) lit.j) din Statutul L.P.F. și la un preț supraevaluat, achiziția de către L.P.F. cu suma de 355.000 USD a unei suprafețe de 1.497,21 mp teren amplasat în aceeași zonă și a unei construcții nefinalizate în suprafață de 279,72 mp ridicată fără autorizație pe aceasta, în condițiile în care terenul în cauză fusese achiziționat în cursul lunii martie 2001 de către inculpatul I.G.G. cu suma de 120.000 USD la un preț unitar de doar 64 USD/mp, iar prețul unui mp de teren practicat pe piața liberă în zona respectivă, pentru terenuri cu construcții pe amplasament mai mare de 1.000 mp, era la nivelul anului 2001 de doar 64,28 USD/mp, în timp ce L.P.F. a plătit un preț unitar de 237,107 USD/mp.

Ulterior, pentru a ascunde adevărata natură a proprietății suprafeței de 351,79 mp primită de la inculpatul I.G.G. cu titlu de mită, inculpatul D.D., având concursul fraudulos al acestuia și în înțelegere cu inculpații B.F.B. și D.B.D., prin două contracte succesive întocmite la instigarea acestora, fără vinovăție, de notarii implicați, a trecut terenul în cauză în proprietatea unei societăți comerciale. Astfel, în baza contractului autentificat prin încheierea nr.820 din 4 aprilie 2001, terenul în cauză a fost trecut în proprietatea inculpatului B.F.B., menționându-se în fals, la instigarea acestuia și a inculpatului I.G.G., faptul că tranzacția ar fi una de vânzare-cumpărare, iar prețul acesteia ar fi de 60.000 lei, deși această sumă nu a fost plătită iar bunul nu fusese cumpărat, ci primit cu titlu de mită. În continuare, acest înscris a fost folosit de inculpatul B.F.B., în realizarea aceleiași rezoluții infracționale pentru a întabula terenul în Cartea Funciară a sectorului 5 (în anul 2001) pentru a obține certificat de urbanism (în anul 2003), autorizație de construcție a unui imobil cu destinația de locuință (în anul 2004) și pentru a înstrăina prin act autentic bunul în cauză (în anul 2004).

Totodată, în baza contractului autentificat prin încheierea nr.813 din 24 mai 2004, terenul în cauză și construcția nefinalizată ridicată ulterior primei tranzacții pe acesta, au fost trecute din proprietatea inculpatului B.F.B. în proprietatea unei societăți comerciale reprezentată în tranzacție de inculpatul D.B.D., menționându-se în fals, la instigarea celor doi inculpați, faptul că tranzacția ar fi una de vânzare-cumpărare, iar prețul acesteia ar fi de 90.000 lei, deși banii nu au fost dați cu acest titlu, iar bunul nu fusese vândut, ci pus la dispoziția inculpatului D.D., cel care l-a primit cu titlu de mită la data de 4 aprilie 2001 de la inculpatul I.G.G., în acest mod bunul primit cu titlu de mită reintrând în proprietatea inculpatului D.D.

Prin sentința penală nr.240 din 24 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr.7910/3/2009, Tribunalul București-Secția I penală a dispus achitarea inculpatului D.D. în baza art. 10 lit.a) pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare a instanței, achitarea inculpatului I.G.G. în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, achitarea inculpatului B.F.B. în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunile prevăzute de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni), art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și achitarea inculpatului D.B.D. în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.

Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, prin decizia penală nr.325 din 2 noiembrie 2011, a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția Penală, prin decizia penală nr.3379 din 22 octombrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Achitarea s-a întemeiat pe ideea că tranzacțiile care au făcut obiectul cercetărilor s-au derulat în realitate, dar că din probele administrate nu rezultă săvârșirea faptelor penale pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz, fiind contrară probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

Existența infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților D.D., I.G.G., B.F.D. și D.B.D. este dovedită cu declarațiile martorilor, cu notele de constatare ale Gărzii Financiare și înscrisurile aflate la dosar. Astfel, înțelegerea dintre inculpații I.G.G. și D.D., în baza căreia cel din urmă a acceptat să achiziționeze terenul pentru liga pe care o conducea pentru suma de 355.000 USD, primind în schimb, cu titlu de mită, suprafața de 351,79 mp, rezultă din declarațiile martorilor I.D.C., G.L.V. și C.D., din adresa L.P.F.-F.N. din 22 noiembrie 2007 și din clauzele contractelor de vânzare-cumpărare.

De asemenea, contractul de vânzare-cumpărare dintre inculpatul I.G.G. și B.F.B. (șoferul inculpatului D.D.), având ca obiect suprafața de 351,79 mp, este evident fictiv și a fost încheiat pentru a disimula afacerile reale, împrejurare ce rezultă și din declarațiile martorilor G.L.V. și C.D. (adevăratul proprietar al imobilului, care a și supervizat ridicarea construcției). De altfel, veniturile inculpatului B.F.B. (ca șofer) evidențiază faptul că nu avea posibilitatea de a încheia, în mod real, o astfel de tranzacție.

În confirmarea situației reale, la data de 24 mai 2004, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.813, imobilul a revenit juridic în proprietatea inculpatului D.D., prin intermediul firmei controlate de fiul acestuia, inculpatul D.D.

17. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.79/P/2003 din 30 mai 2008 a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv C.C.V. (director general al Agenției Domeniilor Statului-A.D.S.) și C.M. (director al Direcției de urmărire contracte din cadrul A.D.S.) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen.

În fapt s-a reținut că în perioada iulie-august 2001, în calitate de director general al A.D.S. și președinte al Consiliului de Administrație al A.D.S., cu știință, inculpatul C.C.V. nu a respectat procedura legală privind darea în folosință a suprafețelor agricole din Insula Mare a Brăilei, procedura de selectare a potențialilor investitori și nu a dispus direcțiilor din subordine efectuarea activităților premergătoare încheierii unui contract, fapt care a avut drept consecință aprobarea și încheierea în mod nelegal a contractului de arendă nr.1/2001 cu o societate comercială pentru suprafața agricolă de 56.559 ha.

Totodată, inculpatul C.C.V. a dispus modificarea contractului-cadru de arendă existent în cadrul A.D.S., omițând să insereze în conținutul proiectului de contract supus aprobării Consiliului de Administrație o clauză privind sumele investite de o altă societate comercială în Insula Mare a Brăilei și modalitatea în care această societate va putea să recupereze aceste sume. În plus, inculpatul nu a dispus direcțiilor din subordine ca la predarea terenului arendat către societatea comercială să se efectueze inventarierea producției existente, precum și analiza stadiului lucrărilor agricole, a culturilor și evaluarea producției.

Pe cale de consecință, prin exercitarea abuzivă a funcției deținute în legătură cu încheierea contractului de arendă, inculpatul C.C.V. a păgubit Agenția Domeniilor Statului cu suma de 28.008.391,63 lei, pe care instituția păgubită a fost obligată de către Curtea de Apel Ploiești să o achite societății comerciale (urmare a omisiunii inserării clauzelor privind modul de recuperare a sumelor investite de aceasta anterior arendării).

În sarcina inculpatului C.M. s-a reținut că, în luna august 2004, în calitate de director al Direcției de urmărire contracte din cadrul A.D.S., cu știință, nu a urmărit executarea contractului de arendă nr.1 din 28 august 2001 și, în plus, a semnat actul adițional nr.3 din 9 august 2004 la contractul anterior menționat, diminuând în mod nelegal cuantumul arendei cu contravaloarea a 13.942 tone grâu (pentru o pretinsă destufizare a Insulei Mari a Brăilei efectuată de societatea comercială beneficiară a contractului de arendă), fapt care a fost de natură să creeze o pagubă patrimoniului A.D.S., în sumă de 3.205.103, 08 euro, conform expertizei contabile efectuate în cauză.

Prin sentința penală nr.1272 din 20 decembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.9100/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus achitarea inculpaților C.C.V. și C.M. în baza art. 10 lit.d)  pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare a instanței și a luat act că A.D.S. a renunțat la acțiunea civilă formulată în cauză.

Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, prin decizia penală nr.1936 din 10 octombrie 2012, a respins ca nefondate recursurile declarate în cauză.

În mare parte, soluția de achitare s-a întemeiat pe concluziile expertizei efectuate în cursul cercetării judecătorești, în raport de care s-a apreciat că activitatea inculpaților nu a cauzat niciun prejudiciu pentru A.D.S. Astfel, deși printr-un act adițional a fost diminuată arenda, această împrejurare nu a produs un prejudiciu pentru că pe terenurile arendate au fost efectuate lucrări de destufizare, care au fost costisitoare. Instanța a înlăturat concluziile expertizei efectuate în cursul urmăririi penale, considerând că nu s-a realizat o analiză corespunzătoare a documentelor depuse la dosar.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești fac dovada vinovăției inculpaților, în raport de faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Referitor la inculpatul C.C.V., instanțele de judecată au considerat că decizia nr.3489 din 20 noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (dosar nr.2489/42/2006) ar fi de natură să înlăture efectele contractului de arendă nr.1/2001, încheiat între A. D. S. și societatea beneficiară, deși potrivit art. 22 alin.(2) C.pr.pen., hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale și în fața organului de urmărire penale, cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

Consecințele faptelor săvârșite de inculpat sunt evidente, deoarece, prin decizia nr.199/2007, definitivă și irevocabilă, a Curții de Apel Ploiești s-a înființat poprire pe conturile A.D.S. până la concurența sumei de 28.008.391,63 lei, sumă reținută în rechizitoriu ca prejudiciu.

În ceea ce privește achitarea inculpatului C.M., se constată că înlăturarea expertizei contabile efectuate în cursul urmăririi penale este nejustificată, în condițiile în care a fost întocmită în prezența a 6 experți parte și a avut la bază întreaga documentație contabilă. Prin comparație, expertiza efectuată în cursul cercetării judecătorești s-a rezumat doar la o parte din documentele contabile aflate la dosar (fără a ține cont de anexele din vol. VI) și fără a avea la bază o determinare reală a suprafețelor pe care s-au efectuat operațiuni de destufizare.

18. Prin rechizitoriul nr.43/P/2007 din 3 octombrie 2008, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 1 achitat definitiv, și anume, inculpatul S.T. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 18alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

În fapt s-a reținut că la data de 12 iulie 2005 inculpatul S.T., administrator al unei societăți comerciale, a prezentat Comisiei de evaluare a ofertelor o declarație pe proprie răspundere, inexactă, privind eligibilitatea firmei pe care o administra, ce a avut drept rezultat participarea și câștigarea licitației organizate în vederea achiziționării de utilaje. Urmare a livrărilor produselor, societatea a încasat nelegal suma de  13.200 euro din fonduri PHARE. În realitate, atât la data licitației, cât și la data încheierii contractului de achiziții respectiv, 20 iulie 2005, societatea administrată de S.T. avea obligații restante de 2.307 ROL reprezentând obligații legate de plata asigurărilor sociale și plata altor taxe, conform celor două adrese comunicate de D.G.F.P.

Judecătoria Brăila, prin sentința nr.1062 din 16 mai 2011 pronunțată în dosarul nr.9233/196/2008, a dispus achitarea inculpatului S.T. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000. Ceilalți 3 inculpați au fost condamnați.

Prin decizia penală nr.844 din 6 iunie 2012, Curtea de Apel Galați a admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte sentința penală numai cu privire la pedepsele aplicate inculpaților D.P.A, C.V. și G.A.A.,  menținând soluția de achitare a inculpatului S.T.

Soluția de achitare a inculpatului S.T. s-a întemeiat pe concluziile expertizei contabile realizate în cursul cercetării judecătorești, potrivit cărora societatea inculpatului nu avea înregistrate în contabilitate obligații restante la bugetul de stat, în condițiile în care dobânzile și penalitățile de întârziere ce apar în adresele autorității fiscale nu au fost comunicate de către aceasta firmei în cauză, iar celelalte obligații fiscale stabilite sunt, în fapt, urmarea unor evidențieri eronate a plăților efectuate de către agentul economic, reținându-se astfel existența unor erori imputabile ambelor părți.

Instanța, având în vedere valoarea totală a obligațiilor fiscale restante, calculate de organele fiscale la suma totală de 400 lei, apreciată ca având un caracter modic, precum și dubiul asupra existenței datoriei fiscale, a reținut că nu sunt întrunite toate cerințele elementului material al infracțiunii de care este acuzat inculpatul, sub aspectul situației premisă, întrucât acțiunea incriminată vizează tocmai eludarea existenței unei datorii fiscale. 

Soluția de achitare este imputabilă procurorului de caz, întrucât probatoriul avut în vedere la trimiterea în judecată s-a bazat doar pe datele comunicate de organele fiscale, fără a se face verificări amănunțite cu privire la natura, cuantumul și exigibilitatea debitului fiscal, comunicarea obligațiilor fiscale către contribuabil, împrejurări esențiale ce trebuiau clarificate din faza de urmărire penală, atât pentru stabilirea laturii obiective a infracțiunii, cât și pentru determinarea existenței elementului intențional ce diferențiază o fraudă în obținerea fondurilor europene de o simplă neregulă din partea beneficiarului.

19. Prin rechizitoriul nr.85/P/2007 din 11 decembrie 2008, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 3 au fost achitați definitiv, și anume, gen. P.I. (director adjunct al unui serviciu de informații) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. (3 infracțiuni), col.(rez.) T.V. (șef al Direcției Logistice din cadrul serviciului de informații) și lt.col. P.M. (contabil șef al serviciului de informații) pentru săvârșirea infracțiuni prevăzute de art. 13din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. (3 fapte).

În fapt s-a reținut că, în perioada 2004-2005, inculpații M.I., Z.D. și M.C.S., în calitate de angajați ai unui serviciu de informații, primii doi având funcțiile de directori adjuncți, iar ultimul cea de consilier în cadrul aceleiași instituții, prin declarații necorespunzătoare adevărului, au obținut închirierea unor locuințe de serviciu de la R.A.P.P.S. și ulterior le-au cumpărat la prețuri subvenționate, deși nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege. Prin prisma funcțiilor deținute, aceștia au determinat conducerea Direcției Logistice a serviciului de informații, respectiv pe inculpații T.V. și P.M. să le vândă, în mod nelegal, apartamentele de serviciu, fiind astfel cauzate prejudicii serviciului de informații, dar și avantaje patrimoniale pentru inculpații M.I., Z.D. și M.C.S. Totodată, inculpatul gen.(rez.) P.I., în calitate de director adjunct al serviciului de informații pe probleme de logistică, în aceeași perioadă, a întocmit mai multe documente și a dat dispoziții verbale inculpatului T.V. pentru a încheia contractele de închiriere și a vinde la prețuri subvenționate, apartamentele deținute nelegal de către cei trei inculpați. În ceea ce-i privește pe inculpații colonel (rez.) T.V., care îndeplinea funcția de șef al Direcției Logistice din cadrul serviciului de informații și respectiv lt.col. P.V., contabil șef al aceleiași unități, aceștia și-au încălcat cu știință atribuțiile de serviciu pe care le aveau cu privire la buna gestionare a patrimoniului serviciului de informații, încheind contractele de închiriere și, ulterior, cele de vânzare ale apartamentelor deținute de către cei trei inculpați menționați anterior.

Prin sentința penală nr.1508 din 28 noiembrie 2011, pronunțată în  dosarul nr.10458/1/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus, printre altele, achitarea a 2 inculpați în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen., respectiv inculpații T.V. și P.M. pentru săvârșirea a trei infracțiuni prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., precum și achitarea inculpatului P.I. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. Față de inculpații M.I., Z.D. și M.C.S. s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției.

Au fost anulate toate contractele de închiriere și cel de vânzare-cumpărare, încheiate de către serviciul de informații cu inculpații M.I., Z.D. și M.C.S. și restabilirea situației anterioare, respectiv reintrarea celor trei imobile în patrimoniul parții vătămate. Totodată, au fost anulate și înscrisurile falsificate, respectiv declarațiile pe proprie răspundere ale celor trei inculpați, date cu ocazia încheierii contractelor de închiriere și de vânzare-cumpărare și s-a dispus ridicarea măsurilor sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor aparținând inculpaților M.I., Z.D. și M.C.S. În baza art. 118 lit.a) C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul M.C.S. a sumei de 7.367.555.240, 35 lei.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători, prin decizia nr.58 din 13 februarie 2012, a admis recursurile declarate de procuror și de inculpatul M.C.S., hotărârea primei instanțe fiind casată însă numai sub aspectul constatării intervenirii împlinirii termenului de prescripție specială, potrivit art. 124 cu referire la art. 122 lit.d) C.pen. privind infracțiunea prevăzută de art. 292 C.pen. (fapta din 6 mai 2004) săvârșită de inculpatul mr. M.C.S., menținând soluția de achitare.

Achitarea celor doi inculpați a fost motivată de instanțe prin faptul că vânzarea celor trei apartamente nu a cauzat o tulburare importantă sau o pagubă, deoarece apartamentele au fost vândute la prețul prevăzut de Legea nr.562/2004.

Apreciem că soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece vânzarea apartamentelor s-a realizat prin încălcarea de către inculpații T.V. și P.M. a cerințelor prevăzute în dispozițiile legale și în ordinele interne, cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare de 1.880.000 euro.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu s-a cauzat niciun prejudiciu deoarece apartamentele au fost vândute la prețul prevăzut de Legea nr.562/2004, aceasta este neîntemeiată, deoarece legea nu prevede prețul de vânzare, ci procedura de evaluare, etapă care nu a fost realizată în cauză.


20. Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.52/P/2007 din 9 martie 2009, a dispus trimiterea în judecată a 18 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv D.A.A.. (primar municipiu), D.P.R, B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., I.C., B.V., Ș.N., B.O.N., B.I, D.N., I.J., S.G., R.I. și Ș.R.C. (consilieri municipali) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 10 lit.a) din Legea nr.78/2000 și art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 31 alin.(2) C.pen. și C.M. (expert evaluator) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în privința inculpatului D.A., primar al unui municipiu și ordonator principal de credite pentru primăria municipiului, că în decembrie 2006 a dispus întocmirea unor expertize de evaluare a terenului aparținând municipiului în suprafață de 243.923 mp, deși cunoștea nemijlocit valoarea de inventar a acestuia, iar apoi a inițiat proiectul de hotărâre și a convocat Consiliul local al municipiului în ședință, de îndată, în scopul aprobării vânzării terenului și a inițiat în februarie 2007 proiectul de hotărâre de consiliu pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului către o societate pe acțiuni, contract pe care l-a semnat în mod nelegal, înstrăinând terenul la un preț inferior valorii reale de circulație, cauzând un prejudiciu de 3.380.772,78 euro primăriei municipiului, totul având ca scop obținerea dreptului de proprietate asupra terenului de către societatea comercială în mod necuvenit și în avantajul patrimonial al acesteia.

Inculpaților deținători ai calității de consilieri locali ai municipiului li se impută că în ședința de consiliu din 19 decembrie 2006 au adoptat hotărârea de consiliu nr.506/2006, prin care s-a aprobat vânzarea terenului aparținând municipiului, cu toate că și aceștia cunoșteau valoarea sa de inventar, amplasamentul și situarea sa în intravilan, la un preț inferior valorii reale, iar la 15 februarie 2007 au aprobat încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu societatea pe acțiuni în mod nelegal. S-a reținut în privința inculpatului Ș.R.C. și faptul că la 31 ianuarie 2007, în calitate de consilier local și uzând de funcția de președinte al comisiei de licitație publică cu strigare a terenului, cu ocazia verificării dosarelor depuse de cei doi participanți la licitație, a determinat membrii comisiei și pe secretarul acesteia să ateste, în mod necorespunzător adevărului, că participanții la licitație îndeplinesc condițiile cerute prin caietul de sarcini, să completeze cu mențiunea „Da” toate rubricile din tabelul anexat la procesul-verbal nr.3176 din 31 ianuarie 2007, cu consecința juridică a nedescalificării societății pe acțiuni care nu a depus balanța contabilă pe ultima lună încheiată, neamânarea licitației pe acest considerent și câștigarea acesteia de către această societate.

S-a reținut că inculpatul C.M., expert evaluator, a întocmit la 5 decembrie 2006 un raport de expertiză, urmare cererii primăriei municipiului, consemnând coeficienți necorespunzători adevărului pentru a stabili valoarea reală a terenului, neefectuând verificări privind amplasamentul acestuia, prețurile reale practicate în zonă și nu a menționat că terenul este situat în intravilan, aplicând coeficient pentru sat, deși terenul este situat administrativ în municipiul, ajutând astfel, în mod direct, nemijlocit și neechivoc, pe ceilalți inculpați să aprobe vânzarea terenului la un preț inferior valorii reale, în avantajul patrimonial necuvenit al societății pe acțiuni, cauzându-se prejudiciul menționat mai sus.

Prin sentința penală nr.486 din 30 martie 2011 pronunțată în dosarul nr.2377/1/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus achitarea celor 18 inculpați în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței, a respins acțiunea civilă formulată și a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători, prin decizia nr.221 din 5 noiembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Achitarea, în viziunea instanței de fond, s-a întemeiat pe faptul că la începutul perioadei de accesare a fondurilor europene a existat o practică neunitară cu privire la întocmirea documentației, astfel încât faptele imputate inculpaților s-au realizat pe fondul unor interpretări eronate și fără vinovăție.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece inculpații s-au pronunțat cu privire la aspecte de notorietate și nu cu privire la aspecte interpretabile. Astfel, la adoptarea Hotărârii nr.497/2006, s-a ignorat faptul că terenul nu se afla pe raza unei localități rurale, ci urbane, aspect esențial pentru evaluarea imobilului. Această abordare contravine dispozițiilor Legii nr.2/1968, care stipulează expres faptul că localitatea pe raza căreia se află terenul intră în componența municipiului, cu toate consecințele care decurg din reglementare.

Referitor la inculpatul D.A.A., se constată că, în calitate de primar, avea cunoștință de situația terenului și avea obligația, potrivit art. 122 din Legea nr.215/2001, de a dispune inventarierea bunurilor unității administrative. Obligațiile inculpatului ce decurg din dispozițiile cuprinse în Legea nr.215/2001 și în Ordonanța Guvernului nr.53/2002 privind creșterea sau diminuarea patrimoniului sunt în contradicție cu aprecierea instanței cu privire la modalitatea de stabilire a valorii terenului. De asemenea, hotărârea Consiliului local dată cu privire la teren contravine celorlalte hotărâri care se pronunță asupra unor aspecte similare. Acestor argumente li se adaugă faptul că inculpatul C.M. a procedat, cu știință, la subevaluarea terenului (prin comparație cu valoarea stabilită pe alte terenuri din acest amplasament, cu ocazia întocmirii altor expertize).

Vinovăția inculpaților rezultă și din procesele-verbale și stenogramele ședințelor de Consiliu în care s-a dezbătut vânzarea terenului, precum și din transcrierile convorbirilor telefonice purtate între inculpați.

Soluția de achitare s-a întemeiat pe interpretarea probatoriului din perspectiva ideii potrivit căreia, prin activitatea desfășurată de inculpați, aceștia au urmărit atragerea de investiții, omițându-se faptul că acest lucru era posibil și în alte modalități, care nu ar fi dus la eludarea legii.


21. Prin rechizitoriul nr.53/P/2009 din 10 iunie 2009, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Tîrgu Jiu a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv N.C. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și N.F.M. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reținut că inculpații N.C. și N.F.M., avocați, au pretins/mijlocit pretinderea sumei de 1.000 euro de la martora M.V., lăsând să se creadă că au influență asupra judecătorilor din cadrul tribunalului, și anume T.D.F., președinte al completului de judecată, A.C. și V.N., membri ai completului de judecată, pentru a-i determina să dispună casarea unei sentințe civile a judecătoriei și trimiterea acesteia spre rejudecare.

A fost sesizată, inițial, Curtea de Apel Craiova și apoi judecarea cauzei a fost strămutată la Curtea de Apel Timișoara, în baza încheierii nr.165 din 3 martie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală în dosarul nr.9316/1/2009.

 Curtea de Apel Timișoara, prin sentința penală nr.105 din 6 aprilie 2011, pronunțată în dosarul nr.1806/54/2009, a dispus achitarea celor 2 inculpați în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora în actul de sesizare a instanței.

Prin decizia penală nr.835 din 21 martie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins ca nefondat recursul Direcției Naționale Anticorupție.

Instanțele de judecată, motivând soluția de achitare, au apreciat că inculpații nu au susținut că ar avea influență pe lângă membrii completului de judecată și că nu s-a făcut „pe deplin dovada” vinovăției cu privire la săvârșirea infracțiunilor.

Trimiterea în judecată și, implicit, soluția de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz deoarece probatoriul administrat confirmă săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Din cuprinsul convorbirilor telefonice purtate în data de 6 aprilie 2009, rezultă că, în momentul în care denunțătoarea și-a exprimat rezerva că ar putea da banii, dar să nu obțină soluția dorită, inculpatul N.C. a asigurat-o că urmează să vorbească, să afle răspunsul, pentru că „în condică sunt trei persoane”, dar că el va vorbi numai cu două și că există riscul ca, dacă a treia persoană se răzgândește, să le influențeze și pe celelalte. De asemenea, din cuprinsul aceleiași convorbiri telefonice desfășurată între denunțătoare și inculpatul N.F.M., rezultă că demersurile se făceau pe lângă judecător și că dificultatea era legată de constituirea completului („dacă judecătoarea din stânga zice: eu nu semnez, nu poți da pronunțarea fără el”).

În ceea ce privește destinația sumei de 1.000 euro, se exclude ipoteza onorariului de succes, deoarece inculpatul N.F.M. face precizarea „deci onorariul ni l-ați plătit, fără probleme”.

Aspecte relevante privind săvârșirea infracțiunilor rezultă și din celelalte convorbiri telefonice, precum și din declarațiile martorilor E.D., B.D.S.D. și M.M. De menționat este și faptul că inculpații nu au invocat în apărare argumentele reținute de instanță, iar inculpatul N.C. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în înșelăciune.

22. Prin rechizitoriul nr.113/P/2009 din 28 iulie 2009, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.M. (comisar al Gărzii Financiare), arestat în perioada 18 iulie 2009 - 13 august 2010, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr.78/2000.

În fapt s-a reținut că la 20 iunie 2009 inculpatul C.M., în calitate de comisar al Gărzii Financiare, în timp ce realiza un control la o societate comercială, a pretins de la reprezentantul acesteia, M.M.V., suma de 2.000 lei pentru a nu întocmi procesul-verbal de constatare a contravenției. Inculpatul C.M. a primit la data de 17 iulie 2009 de la martorul denunțător M.M.V. suma pretinsă și cantitatea de 5 kg piersici. Primirea acestor bunuri a fost constatată cu prilejul flagrantului realizat.

Judecarea cauzei a fost strămutată de la Tribunalul Sibiu la Tribunalul Brăila prin încheierea nr.498 din 22 septembrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală

Prin sentința penală nr.50 din 16 martie 2011 pronunțată în dosarul nr.3410/113/2009, Tribunalul Brăila a dispus condamnarea inculpatului C.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru infracțiunea reținută în sarcina sa în actul de sesizare a instanței. S-a  constatat recuperat obiectul material al infracțiunii de corupție, fiind restituit martorului denunțător M.M.V. în cursul cercetării penale.

Curtea de Apel Galați, prin decizia nr.254 din 27 octombrie 2011, în complet de divergență, a  admis apelurile declarate în cauză și a dispus achitarea inculpatului C.M. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. Opinia separată a constat în desființarea în parte a hotărârii atacate și, în fond, majorarea termenului de încercare de la 4 ani la 5 ani, conform dispozițiilor art. 862 Cod penal.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3627 din 7 noiembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Achitarea a fost fundamentată de instanța de apel pe aprecierea că din probele administrate nu rezultă, în afara oricărui dubiu, că inculpatul ar fi pretins sau ar fi primit bani și bunuri cu titlu de mită. Instanța de apel a înlăturat o parte din mijloacele de probă, reținând că între inculpat și denunțător ar fi existat neînțelegeri anterior momentului săvârșirii pretinsei infracțiuni și că acestea s-au reflectat în declarațiile martorilor acuzării, care au distorsionat adevărul.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece primirea bunurilor și foloaselor rezultă din procesul-verbal de transcriere din data de 17 iulie 2009, din care reiese că inculpatul s-a întâlnit cu martorul M.M.V. și a primit mita. Această împrejurare rezultă și din declarația martorului D.F. care a surprins momentul întâlnirii dintre inculpat și denunțător, precum și din înregistrările audio-video care surprind momentul remiterii banilor și al discuțiilor purtate cu acest prilej.

Aceste aspecte se coroborează cu declarațiile martorilor B.C., B.I., T.V., I.A. și G.T., care au surprins diferite aspecte ale activității infracționale.

În acest context, apare ca neîntemeiată înlăturarea unora dintre mijloacele de probă ca fiind afectate de relațiile tensionate dintre inculpat și denunțător, cu atât mai mult dacă se are în vedere faptul că inculpatul i-a permis să urce în mașina sa, loc în care s-au purtat discuții și s-a dat mita.

23. Prin rechizitoriul nr.227/P/2006 din 19 octombrie 2009, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv inculpații M.I. (membru al Plenului ONPCSB) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.21/1999 devenit art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.656/2002, de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și art. 242 alin.(1) și (3) C.pen., N.A. (prim-ministru) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și P.R. (consilier al primului ministru) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut că în cursul lunii noiembrie 2000 inculpatul M.I., având calitatea de membru al Plenului ONPCSB, i-a contactat pe inculpații N.A. și P.R., cărora le-a comunicat că în cadrul instituției în care își desfășura activitatea se afla în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, lucrarea având ca obiect o depunere de numerar în cuantum de 400.000 USD într-un cont având ca titular pe N.D., soția inculpatului N.A. În sarcina aceluiași inculpat, s-a mai reținut că, la sfârșitul anului 2000, în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de membru al ONPCSB, a sugerat schimbarea numitului C.A., președintele acestei instituții, și a acceptat de la inculpatul N.A. promisiunea numirii sale în funcția de președinte al ONPCSB, primind efectiv această funcție prin Hotărârea Guvernului nr.1399 din 30 decembrie 2000, iar ulterior a votat în favoarea clasării lucrării în care era cercetată N.D., semnând decizia de clasare din 24 ianuarie 2001 și a efectuat demersuri ilicite în scopul ca dosarul să ajungă în posesia inculpatului N.A. În aceste sens, inculpatul M.I., în prima jumătate a anului 2001, a sustras lucrarea care o viza pe N.D., înmânându-i dosarul inculpatului P.R., consilier al primului ministru N.A., cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă.

În sarcina inculpatului N.A. s-a reținut că, în baza unei înțelegeri anterioare cu inculpatul M.I. și cu complicitatea inculpatului P.R., a susținut și determinat emiterea Hotărârii Guvernului nr.1399 din 30 decembrie 2000 pe care a semnat-o în calitate de prim-ministru, hotărâre prin care a fost numit în funcția de președinte al ONPCSB inculpatul M.I., pentru a-l determina pe acesta să facă un act ce intra în atribuțiile sale de serviciu și un act contrar acestor îndatoriri, în scopul de a asigura astfel clasarea lucrării ce o viza pe soția sa.

S-a reținut că inculpatul P.R., în cursul lunii noiembrie 2000, a înlesnit contactarea de către inculpatul M.I. a inculpatului N.A., cunoscând că scopul întrevederii era acela de a i se comunica acestuia că în cadrul O.N.P.C.S.B. se afla în lucru cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o lucrare având ca obiect o tranzacție suspectă privind depunerea sumei de 400.000 USD într-un cont având ca titular pe soția inculpatului N.A.

Prin sentința penală nr.1743 din 15 decembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.8237/1/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus achitarea inculpatului N.A. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare a instanței, achitarea inculpatului M.I. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 242 alin.(1) și (3) C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.21/1999, actual art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.656/2002 și achitarea inculpatului P.R. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, prin decizia nr.176 din 3 septembrie 2012, a  respins ca nefondate recursurile declarate în cauză.

Instanțele și-au întemeiat soluția de achitare a inculpatei pe aprecierea materialului probatoriu administrat în cauză, constatând că nu se poate stabili, dincolo de orice îndoială, că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece probele administrate fac dovada săvârșirii tuturor infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Din declarația martorului G.B. a rezultat că inculpatul M.I. a divulgat informații privind depunerea sumei de 400.000 USD în contul soției inculpatului N.A. și a sugerat numirea sa în  funcția de președinte, în schimbul clasării dosarului privind aceste tranzacții. Această declarație se coroborează cu declarațiile martorilor D.R.C., S.N.E., S.C.V., P.M., S.R., G.O., T.M.N., M.P.Ș., T.D.C., Ș.M., C.A., E.V., B.D.B și P.Ș., care, de pe pozițiile pe care le ocupau la acea dată, au avut posibilitatea de a cunoaște direct aceste aspecte. Declarațiile martorilor se coroborează cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică privind detecția comportamentului simulat, cu înscrisurile aflate la dosar, fiind confirmate și de cronologia activităților materiale ce fac obiectul cauzei.

Totodată, se constată că instanța de recurs a admis probe noi solicitate de inculpați, dar a respins administrarea probelor propuse de către procuror.

 

24. Prin rechizitoriul nr.4/P/2009 din 28 decembrie 2009, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv, S.V.C. (inspector principal în cadrul Administrației Finanțelor Publice-A.F.P.) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 288 alin.(1) C.pen.

 S-a reținut în fapt că la data de 30 noiembrie 2007 societatea comercială administrată de inculpatul P.C.,  care avea obiect de activitate în domeniul serviciilor de pază, a încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în calitate de Autoritatea Contractantă, două contracte finanțate cu fonduri PHARE, beneficiind și de cofinanțare de la bugetul de stat, în valoare de 59.988 euro, respectiv 88.240 euro. Ambele proiecte, intitulate „Curs de calificare în meseria de agent pază și ordine pentru persoane angajate din județele D., P. și A.” și „Creșterea gradului de ocupare prin cursuri de calificare pentru ocupația agent pază și ordine”, și-au propus calificarea în meseria de agent de pază și ordine a persoanelor din trei județe.

Pe parcursul derulării procedurilor de accesare a fondurilor, în cursul anului 2007, inculpatul P.C., în calitate de administrator al societății comerciale, a prezentat Autorității Contractante două declarații pe proprie răspundere prin care atesta, în mod nereal, că societatea sa nu înregistra datorii la bugetul general consolidat al statului, precum și un certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice emis în fals de inculpatul S.V.C. Acesta din urmă, în calitate de inspector în cadrul D.G.F.P.-Administrația Finanțelor Publice, a menționat în mod nereal că firma beneficiară a celor două contracte nu are obligații bugetare restante.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 148.228 euro, reprezentând banii acordați de Autoritatea Contractantă cu titlu de avans, prejudiciu nerecuperat.

Prin sentința penală nr.665 din 27 decembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.10848/315/2009, Judecătoria Târgoviște a dispus condamnarea inculpatului P.C. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare cu privire la infracțiunile reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței și achitarea în temeiul art. 10 lit.c) C.pr.pen. a inculpatului S.V.C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. S-a dispus anularea actelor false, iar inculpatul P.C. a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la 148.228 euro în echivalent în lei, cu majorările legal calculate până la data plății efective, din care 111.171 euro reprezentând contribuție din fonduri europene nerambursabile și 37.057 euro reprezentând cofinanțare publică de la bugetul de stat.

Curtea de Apel Ploiești, prin decizia nr.1378 din 17 octombrie 2012, a admis recursurile declarate în cauză și a modificat hotărârea instanței de fond numai sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului P.C., menținând soluția de achitare a inculpatului S.V.C.

În viziunea instanței de fond, soluția de achitare este fundamentată pe ideea că, deși certificatul de atestare fiscală folosit pentru obținerea fondurilor europene „este un document fals, ce cuprinde mențiuni nereale”, nu s-a probat că ar fi fost plăsmuit și falsificat de inculpatul S.V.C.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece din coroborarea probelor rezultă, fără dubiu, că înscrisul a fost plăsmuit de inculpatul S.V.C.

Astfel, certificatul de atestare fiscală nu a fost emis de D.G.F.P. și nu se regăsește în corespondența acestei instituții, iar tipizatul înscrisului fals prezintă o eroare care nu este prezentă în înscrisurile oficiale. Cu ocazia percheziției informatice, în calculatorul de serviciu al inculpatului S.V.C. a fost identificat un fișier conținând astfel de tipizate, cu aceeași greșeală, iar activitatea sa de serviciu nu era legată de astfel de documente. De asemenea, a fost identificat documentul în format electronic care a stat la baza întocmirii înscrisului fals, precum și numerele de telefon ale persoanelor implicate în cauză, ceea ce contrazice declarațiile date de inculpat. Potrivit relațiilor furnizate de angajatorul inculpatului, acesta mai editase anterior un astfel de document. Mai mult, martorii audiați în cauză, Ș.M. și S.V., au relatat că inculpatul se lăudase că la fostul loc de muncă a falsificat semnătura conducătorului unității.

Activitățile inculpatului de a contraface scrisul și semnătura altor persoane sunt dovedite și de găsirea la domiciliul său a altor înscrisuri plăsmuite, precum și de faptul că a mai fost cercetat pentru fapte similare.


25. Prin rechizitoriul nr.47/P/2008 din 19 aprilie 2010, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv D.C.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen. și art. 288 alin.(1) C.pen., B.C. (primar comună) și M.N. (secretar primărie comună) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen.

 S-a reținut în fapt că inculpatul D.C.M., în calitate de administrator al unei societăți comerciale și  responsabil legal al proiectului cu finanțare SAPARD, intitulat ,,Înființarea unei ferme de creștere a suinelor în comuna P.”, a folosit și prezentat Agenției SAPARD (actuala Agenție pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) mai multe înscrisuri false și inexacte, fapta având ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în cuantum de 387.301,48 lei, sumă ce reprezintă paguba adusă bugetului Comunităților Europene. În aceeași calitate și cu aceeași ocazie, prin folosirea și prezentarea mai multor înscrisuri false și inexacte, a indus în eroare reprezentanții Agenției SAPARD, fapta având ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri nerambursabile din bugetul național în cuantum de 129.100,49 lei. În sarcina inculpatului D.C.M. s-a reținut și că a falsificat, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin modificarea conținutului acestora, contractul de concesiune nr.427 din 21 februarie 2006, avizul de gospodărire a apelor nr.10 din 29 august 2005 și notificarea de impact redus nr.115 din 22 septembrie 2005, pe care le-a folosit pentru obținerea pe nedrept a fondurilor menționate.

În sarcina inculpatului B.C. s-a reținut că, în calitate de primar al comunei, a concesionat, în mod ilegal, către societatea comercială administrată de inculpatul D.C.M. suprafața de 10 ha teren extravilan prin contractul de concesiune nr.427 din 21 februarie 2006 și a întocmit în fals certificatul de urbanism nr.18 din 22 august 2005, cunoscând că aceste documente vor fi folosite de inculpatul D.C.M. în cadrul proiectului cu finanțare SAPARD, ajutând astfel la obținerea de către acesta, pe nedrept, de fonduri europene și de fonduri nerambursabile din bugetul național. La activitatea infracțională a participat și inculpatul M.N. care, în calitate de secretar al primăriei comunei, a contribuit la concesionarea, în mod ilegal, către societatea administrată de inculpatul D.C.M. a suprafeței de 10 ha teren extravilan, prin aceea că nu a urmărit întocmirea și avizarea pentru legalitate a proiectului Hotărârii Consiliului Local nr.5 din 26 ianuarie 2006, a semnat contractul de concesiune încheiat fără respectarea legii și nu a făcut demersurile necesare pentru rezilierea acestuia conform atribuțiilor de serviciu, cunoscând că actul de concesiune va fi folosit de inculpatul D.C.M. în cadrul proiectului cu finanțare SAPARD, ajutând astfel la obținerea pe nedrept de fonduri europene și de fonduri nerambursabile din bugetul național.

Prin sentința penală nr.376 din 28 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.2882/287/2010, Judecătoria Râmnicu Sărat a dispus achitarea inculpaților B.C. și M.N. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora în actul de trimitere în judecată și condamnarea inculpatului D.C.M. la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia. S-a dispus anularea actelor false, iar inculpatul D.C.M. a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 516.402,38 lei și majorări de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului către partea civilă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. A fost menținut sechestrul asigurător instituit pe bunurile inculpatului D.C.M. și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților B.C. și M.N.

Curtea de Apel Ploiești, prin decizia nr.1326 din 10 octombrie 2012, a admis recursurile declarate în cauză și a modificat hotărârea instanței de fond numai sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului D.C.M., menținând soluția de achitare a celor doi inculpați.

Instanțele și-au fundamentat soluția de achitare pe analiza aceluiași probatoriu care a stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților și au apreciat că înscrisurile considerate false nu aveau aptitudinea de a produce consecințe juridice. De asemenea, s-a considerat că din nicio probă nu rezultă că inculpații B.C. și M.N. ar fi acționat cu intenția să îl ajute pe inculpatul D.C.M.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece s-a întemeiat exclusiv pe susținerile inculpaților, fără ca acestea să se coroboreze cu restul probatoriului.

Astfel, inculpatul B.C. a declarat că nu și-a pus problema legalității Hotărârii Consiliului local nr.5 din 26 ianuarie 2006 și a contractelor de concesiune și că nu a cunoscut prevederile Legii nr.215/2001, considerând că sunt aplicabile numai în cazul achizițiilor de servicii și lucrări. Apărările formulate nu îl pot exonera de răspundere pe inculpat, deoarece, în calitate de primar, trebuia să se preocupe și de aspectele de legalitate a hotărârilor Consiliului local, așa cum se prevede în art. 68 din Legea nr.215/2001. În ceea ce privește certificatul de urbanism și contractele de concesiune, acestea au fost eliberate cu încălcarea dispozițiilor legale, iar mobilul invocat nu înlătură răspunderea penală.

Referitor la inculpatul M.N., acesta s-a prevalat de faptul că a întocmit înscrisurile ca urmare a dispozițiilor date de inculpatul B.C., împrejurare care nu înlătură răspunderea penală deoarece, în calitate de secretar al comunei, avea propriile obligații, conform art. 85 din Legea nr.215/2001. De altfel, în cursul urmării penale, inculpatul M.N. a recunoscut că unele dintre mențiunile inserate în aceste înscrisuri nu erau conforme cu realitatea.

26. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.98/P/2008 din 26 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.P.Ș (ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului-S.G.G.) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și art. 279 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.i) din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reținut că în perioada 12 aprilie 2002-30 mai 2002 inculpatul M.P.Ș., în calitate de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, a primit de la martorul denunțător P.F. un număr de 9 arme, în valoare de 26.400 lei, după ce prin ordinul nr.352 din 15 octombrie 2001 l-a numit în funcția de consilier. De asemenea, în perioada aprilie-octombrie 2002 a deținut, fără drept, la o vilă de protocol cele 9 arme de vânătoare primite cu titlu de foloase necuvenite.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.1783 din 20 decembrie 2011, a dispus condamnarea inculpatului M.P.Ș. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu suspendare pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Prin decizia penală nr.153 din 11 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.2219/1/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători, în majoritate, a admis recursul declarat de inculpatul M.P.Ș., a casat hotărârea instanței de fond și, în rejudecare, a schimbat încadrarea juridică pentru o faptă și a achitat inculpatul M.P.Ș. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 279 alin.(1) C.pen. (prin înlăturarea dispozițiilor art. 17 lit.i din Legea nr. 78/2000) și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 256 alin.(1) C.pen. (prin schimbarea încadrării juridice). A înlăturat dispoziția privind confiscarea celor 7 arme de vânătoare aflate în custodia I.G.P.R., Direcția Explozivi și Substanțe Toxice și măsura sechestrului asigurător instituit asupra acestora.

Instanța de recurs și-a întemeiat soluția de achitare a inculpatului M.P.Ș. pe împrejurarea că în cauză nu sunt întrunite toate cerințele prevăzute în norma de incriminare.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece din probele administrate rezultă că inculpatul a primit de la denunțător 9 arme de vânătoare, după ce l-a numit în funcția de consilier personal.

Pe lângă declarațiile date de denunțător, martorii B.M., P.M.G.E., M.C., B.C., G.I. și A.V. au confirmat faptul că denunțătorul a achiziționat 9 arme de vânătoare, care ulterior au fost duse la domiciliul inculpatului. După demararea cercetărilor, inculpatul a dispus transportarea armelor la sediul unei asociații de vânătoare și a abandonat rastelul metalic pe un teren viran.

Corecta trimitere în judecată a inculpatului este susținută de soluția de condamnare pronunțată de instanța de fond, precum și de opinia separată exprimată de doi dintre judecătorii completului de recurs.

27. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.139/P/2010 din data de 25 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.T., arestat în perioada 1 iunie-21 iulie 2010, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.

În cursul urmăririi penale inculpatul a fost reținut și arestat preventiv din 1 iunie 2010 până la data de 30 iunie 2010, măsura fiind menținută și în cursul judecății până la 21 iulie 2010, când inculpatul a fost pus în libertate provizorie sub control judiciar.

S-a reținut în fapt că, în perioada august 2008-aprilie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, inculpatul C.T. l-a constrâns pe numitul S.C. să-i dea suma totală de 910.000 euro, bani pe care inculpatul i-a obținut în mod injust, prin amenințarea cu darea în vileag a unor fapte reale sau imaginare, constând în aducerea la cunoștința familiei acestuia, organelor cu atribuții de cercetare penală și persoanelor cu poziție ierarhic superioară în cadrul instituției în care acesta își desfășura activitatea, a unor înregistrări compromițătoare de natură personală privind implicarea sa în comiterea unor fapte de natură penală.

Prin sentința penală nr.195 din 15 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.21399/301/2010, Judecătoria Sector 3 București a dispus condamnarea inculpatului C.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare în baza art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 74 alin.(2) C.pen. și art. 76 alin.(1) lit.b) C.pen. Inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de 910.000 euro, în echivalent în lei la data plății, cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale.

Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, prin decizia penală nr.528 din 13 martie 2012, a  admis recursul declarat de inculpat, iar în urma rejudecării a dispus achitarea inculpatului C.T. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. S-a dispus totodată reducerea cuantumului daunelor materiale de la 910.000 euro la 400.000 euro și obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 400.000 euro, în echivalent în lei la data plății cu titlu de despăgubiri civile.

Instanța de control judiciar a apreciat că partea vătămată a fost reticentă în a divulga „obiectul amenințărilor profanate de inculpat”, precum și faptul că, sub acest aspect, există contradicții între declarațiile martorilor și cele ale părții vătămate. De asemenea, s-a reținut că „martorii nu au putut preciza împrejurări concrete, determinate, pentru a se stabili aptitudinea acestora de a crea o stare de temere părții vătămate”.

Având în vedere argumentele care au stat la baza achitării inculpaților, raportat la materialul probator administrat în cauză, considerăm neimputabilă procurorului soluția de achitare pronunțată de instanțe, deoarece din probele administrate rezultă atât obiectul amenințărilor, cât și impactul acestora asupra părții vătămate.

În cuprinsul denunțului și al declarațiilor date pe parcursul procesului penal, partea vătămată a arătat că a fost amenințată de inculpat cu dezvăluirea unor imagini compromițătoare privind existența unor relații extraconjugale (de natură să îi afecteze viața de familie), precum și a unor aspecte vizând activități pretins ilicite (de natură să atragă răspunderea penală și să îi pericliteze poziția la locul de muncă).

Deosebit de relevante, sub aspectul obiectului amenințării, al presiunilor exercitate de inculpat și al impactului acestora asupra părții vătămate, sunt convorbirile purtate între părți. Astfel, la data de 19 iunie 2009, inculpatul a cerut insistent părții vătămate o întâlnire, iar la fiecare încercare a acestuia de a-l refuza, repeta în mod obsesiv că se duce la o anumită locuință și „să audă și doamna”. Apoi, la 20 mai 2010, inculpatul a dat asigurări părții vătămate că nu a folosit și nici nu va folosi informațiile pe care le deține privind legăturile extraconjugale ale acesteia, iar în iunie 2009 și în perioada 19 mai 2010-1 iunie 2010, în cadrul convorbiriloe, inculpatul a pretins remiterea unor sume de bani avertizând partea vătămată că, în caz contrar, merge la poliție, la Direcția Națională Anticorupție, la directorul societății unde lucra aceasta, că va fi rău pentru amândoi la pușcărie sau a condiționat retragerea unei plângeri penale de remiterea unor sume de bani. De altfel, în declarațiile date inculpatul a recunoscut că a afirmat față de partea vătămată că îi va face sesizări la organele abilitate.

Exercitarea de presiuni este confirmată și de declarațiile martorilor audiați în cauză, în special de martorii R.C. și D.C., iar declarațiile martorilor M.M. și S.E. descriu starea părții vătămate în perioada de referință, consecință a constrângerii la care a fost supusă.

28. Prin rechizitoriul nr.44/P/2009 din 5 iulie 2010, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a inculpatei B.D. (președinte comisie atribuire contract de achiziție publică) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și de art. 215 alin.(2) și (3) C.pen.

 S-a reținut în fapt că inculpata B.D., în calitate de președinte al comisiei de atribuire a contractului de achiziție publică, intitulat „Alimentare cu apă în localitățile P., P.V., O., B. din comuna P”, finanțat în proporție de 75% din fonduri europene prin Programul SAPARD, iar diferența de 25% de la bugetul de stat național, a depus la data de 22 octombrie 2003 la Agenția SAPARD, în dosarul procedurii de atribuire a contractului de execuție a branșamentului electric, documente conținând mențiuni nereale legate de implicarea unora din membrii comisiei în evaluarea ofertelor/atribuirea contractului și, respectiv, participarea persoanelor în cauză la ședințele comisiei, rezultate din contrafacerea prin imitație a semnăturilor acestora, demers ce a avut ca rezultat obținerea, pe de o parte, a sumei de 116.817,25 lei reprezentând sumele decontate de Agenția SAPARD, provenite din bugetul U.E. pentru contractul de realizare a branșamentului electric, iar pe de altă parte, a sumei de 38.939,08 lei, cu titlu de cofinanțare națională pentru contractul în cauză.

Prin sentința penală nr.591 din 28 februarie 2012 pronunțată în dosarul nr.8656/245/2011, Judecătoria Iași a dispus achitarea inculpatei B.D. în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței. S-a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului și a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Curtea de Apel Iași, prin decizia nr.1135 din 30 octombrie 2012, a respins ca nefondate recursurile declarate în cauză.

Instanțele și-au fundamentat soluția de achitare pe concluziile raportului de expertiză criminalistică și au înlăturat declarațiile date în cursul urmăririi penale de martorii C.V. și P.M. (ca fiind „confuze și date sub imperiul unei stări de eroare”). În acest context, s-a apreciat că, deși semnăturile de pe documente au fost contrafăcute, fără a se putea spune exact cine le-a realizat, conținutul înscrisurilor este conform cu realitatea.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz, deoarece înlăturarea depozițiilor martorilor C.V. și P.M. este neîntemeiată. Datele furnizate de cei doi martori atestă clar faptul că mențiunile cuprinse în documentația folosită sunt neconforme cu realitatea, sub aspectul unor elemente esențiale. De asemenea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor V.L., C.V. și P.M., documentația a fost depusă într-un fișet la care nu aveau acces alte persoane care eventual ar fi putut să contrafacă semnăturile, iar inculpata este singura persoană care își asumă conținutul înscrisurilor și semnătura proprie. Aceste împrejurări rezultă și din declarațiile inculpatului G.D.


29. Prin rechizitoriul nr.127/P/2010 din 10 septembrie 2010, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 a fost achitat definitiv, și anume, inculpata C.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevazută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. cu referire la art. 7  din Legea nr. 78/2000.

În fapt s-a reținut că, la data de 14 iulie 2010, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpata C.A. a acționat împreună cu inculpatul T.I. (inspector șef compartiment I.T.M.) cu scopul de a ajuta pe inculpatul P.B.I. (inspector I.T.M.) să primească suma de 3.000 lei pentru a nu îndeplini un act legat de atribuțiile sale de serviciu în urma neregulilor constatate la o societate comercială controlată unde lucra inculpata.

Prin sentința penală nr.56 din 9 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.3868/85/2010, Tribunalul Sibiu a dispus achitarea inculpatei C.A. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea reținută în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, iar ceilați 2 inculpați au fost condamnați.

Hotărârea a rămas definitivă ca urmare a respingerii apelului și recursului privind această inculpată prin decizia penală nr.111 din 6 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia și decizia penală nr.680 din 12 martie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală.

Din motivarea hotărârilor rezultă că instanțele de judecată au considerat că „din nicio probă nu rezultă  că ar fi existat o înțelegere cu ceilalți inculpați, astfel încât ajutorul dat de inculpata C.A. să realizeze conținutul unui act de complicitate”.

Soluția de achitare, respectiv, trimiterea în judecată a inculpatei C.A. sunt imputabile procurorului de caz deoarece din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, respectiv în cursul cercetării judecătorești, nu rezultă că inculpata ar fi cunoscut faptul că banii pe care i-a primit de la denunțător reprezentau mita pe care urma să o primească inculpatul P.B.I.

În esență, inculpata C.A., care lucra temporar ca practicantă în domeniul economic la un restaurant, a primit de la denunțător o sumă de bani, pe care i-a introdus în casieria unității, de unde au fost ulterior folosiți în vederea efectuării unor plăți. Acest comportament nu poate fi interpretat ca având la bază o înțelegere de natură penală, atâta timp cât din probele administrate nu rezultă că inculpata ar fi știut cu ce titlu s-au dat acești bani.


30. Prin rechizitoriul nr.133/P/2008 din 26 octombrie 2010, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați care au fost achitați definitiv, și anume, U.D. (consilier local al comunei) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 182 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și D.D. (primar comună) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 182  alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reținut că în cursul anului 2007 inculpatul D.D., primar al comunei, și inculpatul U.D., consilier în cadrul Consiliului local al comunei, au luat hotărârea să încheie un contract de arendare pentru terenul din extravilanul a două localități, cu scopul de a-i permite inculpatului U.D. să obțină de la APIA, cu încălcarea dispozițiilor legale, fonduri agricole provenite din bugetul general al Comunităților Europene. Contractul de arendare nr.10 din 31 mai 2007 a fost semnat de inculpatul D.D. în numele Consiliului local, deși nu fusese împuternicit în acest sens, și de către inculpatul U.D., în calitate de arendaș. În sarcina inculpatului U.D. s-a mai reținut că în cererea formulată către APIA, precum și în declarațiile date pe propria răspundere depuse la această instituție a consemnat date nereale cu scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene.

Totodată, prin rechizitoriul nr.1856/P/2009 din 3 februarie 2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților D.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 C.pen., și U.D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. În actul de inculpare a fost reținută aceeași stare de fapt ca în rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție.

Prin sentința penală nr.104 din 3 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr.3170/216/2010, Judecătoria Curtea de Argeș a dispus condamnarea ambilor inculpați la pedeapse rezultante de câte 12 ani închisoare pentru faptele reținute în sarcina acestora prin rechizitoriul nr.133/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul teritorial Pitești. Inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 305.186,03 lei, din care 224.672,43 lei reprezintă debit principal, iar 80.513,60 lei reprezintă accesorii, către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale-A.P.I.A. și a fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului instituit asupra bunurilor mobile și imobile ale celor doi inculpați până la concurența sumei datorate de aceștia părții civile.

În cealaltă cauză, prin sentința penală nr.264 din 25 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr.401/216/2011, Judecătoria Curtea de Argeș a dispus achitarea în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. a  ambilor inculpați, sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu reținută în sarcina acestora și s-a constatat că partea vătămată, Consiliul Local al comunei, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Ambele hotărâri ale instanțelor de fond au fost recurate, iar prin încheierea din 6 martie 2012, Curtea de Apel Pitești în dosarul nr.3170/216/2010 a dispus reunirea celor două dosare.

Prin decizia penală nr.585 din 12 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.3170/216/2010, Curtea de Apel Pitești a admis recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș și inculpați, a casat ambele hotărâri și, rejudecând, a schimbat încadrarea juridică în infracțiunile reținute de instanța de fond sesizată prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție și  a achitat ambii în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru aceste infracțiuni. A respins cererea de despăgubiri civile formulată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale-APIA și a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii luate asupra bunurilor inculpaților. 

Instanța de recurs a motivat achitarea pe faptul că inculpații nu au utilizat fondurile obținute de la A.P.I.A. în interes propriu, ci în beneficiul locuitorilor din comună, iar „eventualele carențe procedurale pentru accesarea fondurilor Uniunii Europene nu reprezintă prin ele însele fapte penale, atâta timp cât nu s-a schimbat destinația”.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece interpretarea dată de instanță normelor de incriminare este în contradicție cu cerințele legale ale acestora, precum și cu practica judiciară în materie.

Astfel, art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 sancționează folosirea de documente false sau inexacte în scopul obținerii unor astfel de fonduri, fără să condiționeze caracterul penal de schimbarea destinației fondurilor. Sub acest aspect, înscrisurile completate și folosite de inculpatul U.D. conțineau date nereale referitoare la aspecte esențiale pentru obținerea fondurilor. Contractul de arendare nu a fost înregistrat în contabilitatea primăriei, iar inculpatul D.D. a redactat un anunț mincinos, potrivit căruia nu s-au primit fonduri de la A.P.I.A. și a perceput taxe de pășunat de la crescătorii de animale pentru terenurile arendate inculpatului U.D.

Înțelegerea frauduloasă dintre cei doi inculpați și modul în care au acționat rezultă din procesul-verbal de constatare întocmit de D.L.A.F., din raportul de constatare întocmit în cauză, din declarațiile martorilor B.I., R.A., P.A.I., V.S., fiind recunoscute de către inculpatul D.D.

Menționăm totodată că, urmare a cercetării penale a expertului ce a întocmit raport de expertiză în cauză și scoaterii acestuia de sub urmărire penală în baza art. 181 C.pen., instanța a admis în principiu cererea de revizuire o hotărârii de achitare, stabilind termen de judecată la data de 5 martie 2013 (dosarul nr.3069/216/2012 al Judecătoriei Curtea de Argeș).


31. Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul nr.67/P/2010 din 29 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei P.A. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-a reținut că inculpata P.A., avocat în cadrul baroului, a pretins că are influență asupra procurorului competent să dispună o soluție în dosarul unui parchet de pe lângă o judecătorie de sector și a promis că va interveni pe lângă acesta, uzând de influența sa, pentru a obține o soluție de netrimitere în judecată în dosarul în care V.D. era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 89 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, solicitând pentru aceasta suma de 1.500 euro de la V.D.

Curtea de Apel București-Secția I penală, prin sentința penală nr.212 din 23 mai 2011, pronunțată în dosarul nr.11698/8/2010, a dispus achitarea inculpatei P.A. în baza art.l0 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea reținută în sarcina acesteia prin actul de sesizare a instanței.

Prin decizia penală nr.530 din 22 februarie 2012,  Înalta Curte de Casație si Justiție-Secția penală a respins ca nefondat recursul Direcției Naționale Anticorupție.

Instanțele au motivat soluția de achitare prin faptul că, din probele administrate, nu s-a demonstrat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că inculpata ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra organelor de urmărire penală și că o va folosi în vederea obținerii unei soluții favorabile denunțătorului.

Trimiterea în judecată a inculpaților și, prin urmare, soluția de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, întrucât situația de fapt rezultă din materialul probator administrat în cauză, dar pe care instanța l-a considerat ca fiind insuficient, fără a avea o justificare temeinică. Astfel, din declarațiile martorului denunțător rezultă că „P.A. mi-a spus că a ajutat multe persoane aflate în cazuri similare și că mă costă 1.500 euro să mă scape de dosar, adică să nu fiu trimis în judecată, (…) aceasta a subliniat că ea cunoaște foarte multă lume și are mare influență, garantându-mi că nu voi fi trimis în judecată dacă voi da suma cerută, (…) a menționat că din suma de 1.500 euro va trebui să dea o parte procurorului, pentru ca acesta să nu mă trimită în judecată. Menționez că din discuția purtată cu doamna avocat P.A. a rezultat foarte clar că aceasta are cunoștințe în rândul procurorilor și a creat convingerea că poate interveni pe lângă aceștia pentru a rezolva dosare, inclusiv al meu”.

Această declarație se coroborează cu interceptările telefonice și ambientale. Astfel, în condițiile în care martorul denunțător era cercetat pentru că fusese prins conducând sub influența alcoolului (alcoolemia fiind de 1,9 gr ‰), inculpata a dat asigurări atât martorului E.N., cât și martorului denunțător că va obține o soluție de netrimitere în judecată, aspect reiterat în contextul mai multor discuții telefonice, în acest scop urmând să facă demersuri la parchet.

În acest context, inculpata asigură că nu face „promisiuni aiurea”, bazându-se pe experiența ei anterioară ca procuror. Susținerile repetate ale inculpatei, corelate cu atitudinea deosebit de prudentă, („nu vreau să vorbesc prea multe prin telefon, ai înțeles?”) conturează demersul prin care inculpata l-a asigurat pe martorul denunțător că „îl poate ajuta”, folosindu-se de influența asupra organelor de urmărire penală, sens în care a acceptat să primească bani în afara onorariului.


32. Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr.40/P/2010 din 16 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.E.V. (lucrător vamal) pentru săvârșirea infracțiunii de prevăzute de art. 132 cu referire la art. 1 lit.a) și c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.pen.

În fapt s-a reținut că, la data de 21 martie 2010, în calitate de lucrător vamal la un birou vamal de frontieră, inculpatul D.E.V. cu știință și-a încălcat atribuțiile de serviciu, în sensul neefectuării controlului vamal amănunțit asupra microbuzului condus de C.T., căruia i-a acordat liber de vamă și i-a permis, în această modalitate, intrarea în țară prin punctul vamal având în autovehicul cantitatea de 1.000 pachete de țigări cu timbru ucrainean în valoare de 994 lei, creând un prejudiciu în dauna statului în sumă de 8.206 lei (contravaloarea taxelor vamale) ce a fost recuperat, în urma efectuării supracontrolului, prin confiscarea bunurilor.

Prin sentința penală nr.26 din 17 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr.7870/285/2010, Judecătoria Rădăuți a dispus achitarea inculpatului D.E.V. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea reținută în sarcina sa.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia nr.362 din 10 aprilie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Hotărârea de achitare s-a întemeiat pe aprecierea că neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu este consecința culpei inculpatului, și nu a intenției, așa cum cere norma de incriminare. În stabilirea elementul subiectiv, instanța a avut în vedere împrejurările în care s-au derulat evenimentele (după lăsarea întunericului, la un moment în care traficul în vamă era intens, programul de lucru al turei se încheia), corelate cu faptul că inculpatul nu mai efectuase anterior vreun control asupra autovehiculelor conduse de C.T. și cu lipsa oricăror indicii că l-ar fi cunoscut pe acesta, concluzionându-se că ar exista un dubiu asupra intenției inculpatului de a-și exercita defectuos atribuțiile pentru procurarea unui avantaj patrimonial în folosul deținătorului mărfurilor. Sub aspectul urmării imediate a faptei, s-a reținut că paguba produsă, recuperată prin confiscarea bunurilor, sub aspectul gravității, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită cerința prevăzută de lege. 

Soluția de achitare este imputabilă procurorului de caz, întrucât din probele administrate nu rezultă date certe în sensul că inculpatul, neîndeplinindu-și atribuțiile de serviciu privind controlul vamal amănunțit asupra microbuzului, ar fi acționat cu intenție, urmărind sau acceptând sustragerea de la controlul vamal a mărfurilor în cauză și procurarea de avantaje materiale pentru deținătorul acestora. Circumstanțele particulare ale cazului conturează o culpă din partea inculpatului.

De asemenea, conținutul faptei ce i se impută inculpatului și urmările produse de aceasta ar fi impus o analiză mult mai riguroasă asupra gravității activității presupus infracționale și asupra elementelor care diferențiază răspunderea disciplinară a funcționarului public de elementele necesare angajării unei răspunderi penale și în condiții în care pentru aceeași faptă inculpatul a fost sancționat disciplinar cu mustrare scrisă anterior punerii sub învinuire în dosarul penal.


33. Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr.83/P/2011 din 2 iunie 2011 a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv inculpata M.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 264 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că inculpata M.L. l-a ajutat pe inculpatul B.I. să îngreuneze urmărirea penală prin încercarea de a-l determina pe martorul denunțător M.G.L. să declare mincinos, cu promisiunea că inculpatul îi va restitui sumele de bani pe care i le-a dat pentru traficarea influenței pe lângă factorii decizionali, în scopul obținerii unor acte necesare intrării în legalitate referitoare la construcția unui balcon și pentru a nu fi sancționat contravențional.

Prin sentința penală nr.748 din 21 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr.5449/121/2011, Tribunalul Galați a dispus condamnarea inculpatei M.L. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 alin.(1) C.pen.

Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr.34 din 17 februarie 2012, a admis apelurile declarate în cauză de procuror și inculpații B.I. și M.L., a desființat hotărârea instanței de fond și în urma rejudecării, a dispus achitarea inculpatei M.L. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută art. 25 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1)  lit.a) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 264 alin.(1) C.pen., prin schimbarea încadrării juridice.

Prin decizia penală nr.2035 din 12 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a admis recursul procurorului și a casat în parte decizia atacată, însă numai în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare inculpatului B.I., menținând dispoziția de achitare a inculpatei M.L.

Soluția de achitare, în viziunea instanței de apel, s-a fundamentat pe interpretarea dată probelor, considerându-se că inculpata M.L. nu a acționat în sensul determinării denunțătorului de a retracta denunțul ori de a formula unele declarații suplimentare de natură să „schimbe în mod vădit caracterul penal al faptelor inculpatului B.I.”, ci pentru a încerca să îl împace cu acesta.

Trimiterea în judecată și soluția de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz deoarece schimbarea încadrării juridice este neîntemeiată și în contradicție cu probele administrate.

Argumentarea instanței a avut la bază ideea că, prin formularea denunțului, M.G.L. a dobândit calitatea de parte vătămată, nu de martor, interpretare care este în dezacord cu practica judiciară și cu jurisprudența în materie. Nu se poate considera că persoanele care după ce au dat mită, au denunțat fapta, în condițiile art. 255 alin.(3) C.pen., au în procesul penal pornit împotriva funcționarului mituit calitatea de parte vătămată, atâta timp cât au comis la rândul lor o faptă penală, chiar dacă beneficiază de impunitate, în condițiile textului mai sus-menționat.

În condițiile date, activitatea inculpatei M.L. a constat în încercarea de a-l determina pe martor să își schimbe declarația, în scopul favorizării inculpatului B.I. (așa cum rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice, în special a celei purtate în data de 14 aprilie 2011), demers care s-a soldat cu schimbarea declarațiilor date de M.G.L. la instanță, unde martorul și-a modificat poziția în favoarea inculpatului B.I.

De asemenea, este de menționat faptul că, analizând norma de incriminare prevăzută de art. 264 C.pen., instanța consideră că ajutorul dat infractorului se poate realiza numai nemijlocit, distincție care adaugă condițiilor prevăzute de lege.


34. Prin rechizitoriul nr.154/P/2011 din 28 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv inculpatul M.I. (ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră-IJPF) pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut că inculpatul M.I., în calitate de ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră, l-a ajutat în cursul anului 2011 pe inculpatul L.M.V., să primească suma de 5.000 euro de la martorul denunțător T.M., pentru a interveni pe lângă un judecător în vederea obținerii unei condamnări cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, prin întărirea rezoluției infracționale și sfătuirea ca primirea ilicită a sumei să fie disimulată printr-un contract de împrumut autentificat.

Prin sentința penală nr.32 din 7 martie 2012 pronunțată în dosarul nr.1221/44/2011, Curtea de Apel Galați a dispus achitarea inculpatului M.I. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1)  C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000. Coinculpatul a fost condamnat.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.2184 din 21 iunie 2012, a  respins recursurile declarate în cauză.

Instanțele de fond și recurs și-au întemeiat soluția de achitare a inculpatei pe reinterpretarea acelorași probe, apreciind că inculpatul M.I. nu a acționat „cu forma de vinovăție cerută de lege pentru realizarea elementelor constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare și nici al altei infracțiuni”.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece trimiterea în judecată a inculpaților s-a bazat pe interpretarea probelor, în contextul coroborării lor.

Din transcrierea convorbirilor telefonice rezultă că relațiile dintre inculpați depășeau cadrul unei relații „profesionale” dintre un ofițer de poliție și un „informator”, iar succesiunea convorbirilor și a evenimentelor dovedesc faptul că inculpatul M.I. cunoștea planul inculpatului L.M.V. de a eluda legea și l-a îndemnat să procedeze așa cum își dorea.

Dificultatea interpretării probelor decurge din faptul că pentru a nu se deconspira cei doi inculpați au folosit un limbaj de argou, cu privire la care procurorul și instanța au dat interpretări diferite. Cu toate acestea, ipoteza și interpretarea instanței este nesusținută de materialitatea faptelor comise. Astfel, cu privire la cuvântul „cheie”, instanța a apreciat că poate avea mai multe înțelesuri și a considerat că poate fi interpretat în sensul temerii manifestate de inculpatul M.I. cu privire la posibilitatea ca inculpatul L.M.V. să fie înșelat cu prilejul încheierii contractului notarial menit să acopere fapta de corupție, omițând faptul că inițiativa încheierii contractului a aparținut acestuia din urmă.


35. Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul nr.401/P/2011 din 7 februarie 2012 a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 1 achitat definitiv, și anume, P.T.A. (deținut) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în sarcina coinculpatului M.V. că, în calitate de subcomisar de penitenciare și șef al Secției a VI-a din cadrul unui Penitenciar, în asociere cu alți 2 inculpații, în perioada august-decembrie 2011, a pretins și/sau primit bani sau bunuri în cuantum total de 5.400 lei de la deținuți din penitenciar pentru a-și îndeplini (a soluționa favorabil cereri formulate de deținuți) sau a nu-și îndeplini (a permite încălcarea de către deținuți a normelor care reglementează obligațiile și interdicțiile care se aplică acestora și a nu lua măsuri pentru sancționarea unor abateri constatate) atribuțiile de serviciu.

În acest context, inculpatul P.T.A., prin intermediul inculpatului R.D., la data de 5 decembrie 2011, alături de alți 2 deținuți, au dat inculpatului M.V. suma totală de 400 lei pentru ca acesta să le asigure condiții favorabile la locul de detenție (o cameră și saltele).

Prin sentința penală nr.198 din 14 mai 2012 pronunțată în dosarul nr.1080/2/2012, Curtea de Apel București-Secția a I penală a dispus achitarea inculpatului P.T.A. în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, iar inculpatul T.V. și alți 5 inculpați au fost achitați pentru aceeași infracțiune în temeiul art. 181 C.pr.pen. și 3 inculpați au fost condamnați.

Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3934 din 29 noiembrie 2012, a respins recursurile declarate în cauză.

Achitarea a fost fundamentată de instanțe pe aprecierea că „nu există nicio probă care să dovedească, cu certitudine, că inculpatul P.T.A. a dat suma de 100 lei pentru aprobarea vizitei în decembrie”, considerând că declarația coinculpatului R.D. nu este suficient de relevantă.

Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece trimiterea în judecată a inculpatului P.T.A. nu s-a întemeiat doar pe declarația coinculpatului R.D. Astfel, inculpatul H.A.I. declară că a primit de la inculpatul M.V. o listă cu numele a 17 deținuți care „cotizau” pentru a beneficia de anumite servicii. Pe această listă era trecut și inculpatul P.T.A., pentru care banii au fost dați de inculpatul R.D. care a declarat că plata s-a făcut cu „știința” acestuia. În cursul procesului penal, inculpatul P.T.A. s-a prevalat de dreptul de a nu da declarații.


3.2. Hotărâri definitive de achitare pe temeiul dezincriminării faptelor ori a lipsei de pericol social al unei infracțiuni



A. Instanțele de judecată au dispus achitarea unui număr de 14 inculpați în 2 dosare penale, ca urmare a dezincriminării faptelor prevăzute de art. 10 lit.b) și art. 10 lit.c) din Legea nr. 78/2000 prin Legea nr.69/2007. Dezincriminarea faptelor penale de către legiuitor nu poate fi imputată procurorului, motiv pentru care prezentăm succint situația acestor cauze:

1. Prin sentința penală nr.361 din 14 mai 2009 pronunțată în dosarul nr.9396/99/2003, Tribunalul Iași a dispus achitarea a 11 inculpați, din care 8 trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.1/P/2002 din 9 septembrie 2002 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și 3 prin rechizitoriul nr.68/P/2003 din 29 martie 2004 al Serviciului teritorial Iași (cauzele fiind reunite de instanța de fond). Din totalul de 11 inculpați, 8 inculpați au fost achitați pentru dezincriminarea faptei prevăzute de art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 215 alin.(1), (2), (3), (4), (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 1 inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000, 1 inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000, 1 inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunea prevăzută de art. 10 lit.c) din legea nr.78/2000.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.121 din 23 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Iași și decizia penală nr.2272 din 27 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală.

Din inculpații achitați, trimiși în judecată prin rechizitoriul Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, 4 au fost arestați preventiv, respectiv S.I.  în perioada 21 februarie 2002 -24 octombrie 2002, P.E.C. în perioada 13 mai 2002 - 8 octombrie 2002, P.N. în perioada 5 martie 2002 - 24 octombrie 2002 și R.R. în perioada 21 februarie 2002 - 25 februarie 2002.

2. Tribunalul Satu Mare, prin sentința penală nr.1 din 4 ianuarie 2011 pronunțată în dosarul nr.1570/83/2007, a dispus achitarea a 3 inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit.c) din Legea nr. 78/2000. Hotărârea a rămasă definitivă prin decizia penală nr.93/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea și decizia nr.3308 din 17 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Inculpații B.F., M.M. și M.V. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.146/P/2002 din 10 iulie 2003 al Secției de combatere a corupției alături de alți 2 inculpați (condamnați definitiv pentru fapte care nu au fost dezincriminate).

Inculpatul B.F. a fost arestat preventiv în perioada 27 iunie-5 noiembrie 2003 și a fost condamnat în primul ciclu procesual prin sentința penală nr.19 din 2 februarie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.


B. Instanțele de judecată au dispus achitarea unui număr de 18 inculpați în 6 dosare penale, în temeiul art. 10 lit.b1 C.pr.pen., apreciindu-se că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În aceste cazuri instanțele au constatat că probațiunea administrată a dovedit că fapta există și este săvârșită de persoana trimisă în judecată și au aplicat acestuia o sancțiune, astfel încât trimiterea în judecată nu este imputabilă procurorului, aprecierea diferită a gradului de pericol social fiind relevată pe parcursul procesului penal, inclusiv prin faptul că unele instanțe au dispus condamnarea acestora, astfel încât prezentăm succint situația acestor cauze:

1. Prin decizia penală nr.126 din 26 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul nr.2426/257/2010, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursul declarat de procuror, a casat hotărârea pronunțată în fond și rejudecând a dispus achitarea a 4 inculpați în temeiul art. 10 lit.b1) C.pr.pen., iar în baza art. 91 lit.c) C.pen. a aplicat fiecărui inculpat sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1.000 lei. Inculpații G.I., Ș.G., J.G. și D.L.M. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.18/P/2010 din 22 iunie 2010 al Serviciului teritorial Alba-Iulia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 289 C.pen., pentru doi dintre inculpați fiind reținută forma complicității.

În fapt s-a reținut că, în data de 10 mai 2007, inculpatul G.I. s-a prezentat la A.P.I.A. și a înscris în formularul M2 (modificator al cererii de plată) mențiuni nereale, în sensul că ar fi utilizatorul unei suprafețe de pășune de 200 ha și pentru care a solicitat și a primit subvenție comunitară F.E.G.A., anexând cererii de plată înscrisul intitulat contract de închiriere nr.1453 din 10 mai 2007 cu mențiuni nereale. Totodată, inculpații Ș.G. și J.G., în calitatea lor de primar, respectiv viceprimar al comunei, și-au depus semnăturile pe înscrisul intitulat contract de închiriere care conținea mențiuni nereale, respectiv împrejurarea că suprafața de 200 ha teren pășune din patrimoniul Primăriei a fost închiriată inculpatului G.I., înscris întocmit și preconstituit de aceștia în scopul de a fi anexat  de  către acesta cererii de acordare de subvenții comunitare F.E.G.A. la A.P.I.A. În activitatea infracțională au fost ajutați și de inculpatul D.L.M. care, în calitatea sa de secretar al primăriei comunei, la data de 10 mai 2007 a procedat la redactarea cuprinsului contractului de închiriere, cunoscând că acesta conține mențiuni nereale.

Inițial, prin sentința penală nr.268 din 27 septembrie 2011, Judecătoria Mediaș a dispus achitarea inculpaților în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevazute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 26 C.pen. cu referire la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și în temeiul art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 C.pen., respectiv art. 26 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. reținute în sarcina acestora în actul de sesizare a instanței.

2. Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.1300 din 25 aprilie 2012 pronunțată în dosarul nr.1628/36/2010, a admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte sentința atacată și, rejudecând, a dispus achitarea inculpatului B.N. în temeiul art. 10 lit.b1) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, aplicând acestuia o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei, în conformitate cu art. 91 lit.c) C.pen. Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.92/P/2010 din 8 decembrie 2010 al  Serviciului teritorial Alba-Iulia, alături de inculpații A.F.N. și  P.T.N. (care au fost condamnați prin hotărâre definitivă).

S-a reținut în fapt că, în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul B.N. a remis inculpatului A.F.N., prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, o sumă de bani în scopul determinării acestuia să soluționeze un dosar penal privind pe B.M., soția sa.

Cu ocazia judecării în fond, prin sentința penală nr.27 din 15 aprilie 2011 pronunțată în dosarul nr.1638/36/2010, Curtea de Apel Constanța a dispus condamnarea inculpatului B.N. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea reținută în sarcina sa. În cauză au fost condamnați ceilalți doi inculpați.

3. Prin decizia penală nr.875 din 9 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr.7908/288/2010, Curtea de Apel Pitești a admis recursul declarat de procuror, a casat în parte sentința penală nr.338 din 9 mai 2012 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și, în baza art. 10 alin.(1) lit.b1) C.pr.pen. cu aplicarea art. 181 C.pen. și art. 91 lit.c) C.pen., a dispus achitatarea a 3 inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., aplicând fiecăruia sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 500 lei. Inculpații D.I., M.I. și P.G. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.128/P/2009 din 1 iunie 2010 al  Serviciului teritorial Pitești.


În fapt, s-a reținut că la data de 9 aprilie 2009 inculpatul D.I., în calitate de ofițer de poliție în cadrul Serviciului Logistică al I.P.J., a determinat-o cu intenție pe martora Ț.S. să falsifice dispoziția nr.19 din 10 decembrie 2008 a inspectorului șef al I.P.J., în ceea ce privește componența comisiei de evaluare a unor bunuri, prin ștergere cu pastă corectoare a numelui președintele comisiei și înlocuirea, prin adăugarea cu scris olograf, cu numelele inculpatului, precum și ștergerea cu pastă corectoare a numelui inculpatului de la rubrica „membrii comisiei”. La aceeași dată și în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, inculpatul D.I. împreună cu inculpatul M.I., agent de poliție la I.P.J. și ajutat de inculpatul P.G., inspector la D.G.F.P., cu intenție au subevaluat un număr de 16 arme, care urmau să fie valorificate, obținând pentru sine sau pentru alții avantaje de natură patrimonială în cuantum total de 4.863,5 lei și totodată prejudiciind I.P.J. cu această sumă.

De asemenea, inculpatul D.I., în aceeași calitate și la aceeași dată, cu intenție și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a semnat 4 procese-verbale de evaluare a unor arme, întocmite de către inculpatul M.I. la data de 7 aprilie 2009, cu toate că nu a participat la comisia de evaluare, iar datele de pe procesele-verbale erau nereale. În aceeași zi a semnat procesele-verbale de evaluare și stabilire a prețurilor de valorificare a unui număr de 16 arme care cuprindeau date nereale în ceea ce privește prețurile armelor și al componenței comisiei stabilite de către conducerea I.P.J., semnarea proceselor-verbale făcându-se cu scopul ascunderii săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prin obținerea pentru sine sau pentru alții de avantaje de natură patrimonială.


4. Judecătoria Vaslui, prin sentința penală nr.711 din 13 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.8344/333/2010, a dispus achitarea inculpatului P.R. în baza art. 10 lit.b1) C.pr.pen. coroborat cu art. 181 C.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 31 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 C.pen. și de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni, una în forma instigării) și a aplicat acestuia, în temeiul art. 91 lit.c) C.pen., sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei. În baza art. 14 C.pr.pen., art. 346 C.pr.pen., art. 998 și următoarele C.civ., a admis acțiunea civilă a I.P.J. și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 830 lei, iar în baza art. 118 lit.e) C.pen. a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 196,5 lei. Curtea de Apel Iași, prin decizia nr.1213 din 13 noiembrie 2012, a respins recursurile declarate în cauză. Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.34/P/2010 din 26 noiembrie 2010 al Serviciului teritorial Iași.

S-a reținut în fapt că inculpatul P.R., în calitate de  comisar șef de poliție, încălcându-și atribuțiile de serviciu specifice funcției pe care a îndeplinit-o, profitând de faptul că plata salariilor se făcea pe baza unor tabele de pontaj pe care el le întocmea și aviza, a obținut în mod ilicit sume de bani din bugetul I.P.J. prin pontarea sa în anumite zile, cu anumite ore, în tabelele nominale întocmite la nivelul Serviciului Criminalistic pentru acordarea sporurilor corespunzătoare. În realizarea activității infracționale, acesta a falsificat personal și i-a instigat pe unii polițiști din subordine să falsifice documente legale ale serviciului, în sensul atestării prezenței sale la anumite evenimente specifice (cercetări la fața locului, necropsii, trageri cu arma), care presupuneau efectuarea unor activități și dădeau dreptul la acordarea sporurilor de 50% și 26%.  Tabelele nominale au fost apoi înaintate ordonatorului de credite, șeful I.P.J., care le-a aprobat fără a cunoaște caracterul nereal al mențiunilor inserate și apoi le-a trimis Serviciului financiar al instituției, care a efectuat calculele și plata drepturilor salariale.

Prin faptele comise, inculpatul a prejudiciat bugetul instituției cu suma de 1.067,45 lei, obținând pentru sine, ca avantaj patrimonial, suma menționată.


5. Prin sentința penală nr.198 din 14 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I penală, s-a dispus achitarea a 7 inculpați, în baza art. 10 lit.b1) C.pr.pen. cu referire la art. 181 C.pen. și art. 91 lit.c) C.pen., aplicând fiecăruia amenda administrativă în cuantum de 1.000 lei. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursurilor declarate în cauză, conform deciziei penale nr.3934 din 29 noiembrie 2012. 

Inculpații T.V., T.G., S.A., S.F., R.D., M.M. și C.M. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, prin rechizitoriul nr.401/P/2011 din 7 februarie 2012 al Serviciului teritorial București. Prin același act au mai fost trimiși în judecată alți 5 inculpați (din care 3 au fost condamnați definitiv și 2 achitați în temeiul art. 10 lit.c C.pr.pen.).

S-a reținut în sarcina coinculpatului M.V. că, în calitate de subcomisar de penitenciare și șef al Secției a VI-a din cadrul unui penitenciar, în asociere cu alți 2 inculpații, în perioada august-decembrie 2011, a pretins și/sau primit bani sau bunuri în cuantum total de 5.400 lei de la deținuți din penitenciar pentru a-și îndeplini (a soluționa favorabil cereri formulate de deținuți) sau a nu-și îndeplini (a permite încălcarea de către deținuți a normelor care reglementează obligațiile și interdicțiile care se aplică acestora și a nu lua măsuri pentru sancționarea unor abateri constatate) atribuțiile de serviciu.

În acest context, inculpatul R.D. la data de 5 decembrie 2011 a dat inculpatului M.V. 400 lei pentru ca acesta să asigure condiții favorabile la locul de detenție (o cameră și saltele) pentru sine și pentru alți 3 deținuți. De asemenea, inculpatul T.G. a trimis, prin intermediari, suma de 400 lei inculpatului M.V. pentru ca acesta să aprobe o cerere de vizită fără dispozitiv de separare pentru el și fratele său T.I.D. în decembrie 2011. Tot pentru a se aproba o cerere de vizită fără dispozitiv de separare în decembrie 2011, au transmis inculpatului M.V., prin intermediari, sume de bani și inculpații T.V. (200 lei), S.A. (200 lei), S.F. (100 lei), M.M. (200 lei) și C.M. (100 lei).

6. Prin decizia penală nr.2476 din 21 decembrie 2012 pronunțată în dosarul nr.5217/302/2012, Curtea de Apel București-Secția I penală a admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte sentința penală nr.1553 din 10 iulie 2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București și rejudecând în fond, a dispus achitarea inculpatei O.P. în baza art. 10 lit.b1) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și de art. 249 C.pen., aplicând acesteia sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei și a menținut soluția de achitare a inculpatei P.G în baza art. 10 lit.b1) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și aplicarea sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei. Inculpatele O.P. și P.G. au fost trimise în judecată prin rechizitoriul nr.37/P/2011 din 2 martie 2012 al Serviciului teritorial București.


S-a reținut în fapt că inculpata O.P., în calitate de director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană-A.D.J., la data de 3 august 2010, cu știință, a determinat-o pe inculpata P.G., care efectuase un control la o societate comercială, să modifice procesul-verbal de control inițial, prin care agentul economic a fost sancționat pentru abateri contravenționale cu suma de 6.000 lei, cu un alt proces-verbal de control prin care sancțiunea aplicată agentului economic era înlocuită cu cea a avertismentului. Prin această modalitate, inculpata a cauzat bugetului de stat un prejudiciu echivalent cu lipsa beneficiului sumei menționate, prejudiciul fiind recuperat prin plată.

De asemenea, în luna martie 2011 inculpata O.P. a avizat foaia de prezență pe luna februarie 2011, prin care partea vătămată G.Ș., consilier în cadrul D.A.J.,  nu era remunerat pentru 8 ore de muncă la data de 9 februarie 2011, cu toate că la data de 10 februarie 2011, partea vătămată formulase o cerere prin care solicita învoirea sa pentru ziua anterioară când fusese citat de Direcția Națională Anticorupție și fără ca inculpata, personal și prin subordonații săi, să verifice dacă cererile părții vătămate sunt motivate.

Inculpata P.G., consilier superior în cadrul D.A.J., la data de 3 august 2010, la solicitarea inculpatei O.P., cu știință, după ce efectuase un control la o societate comercială, a modificat procesul-verbal de control inițial prin care agentul economic a fost sancționat pentru abateri contravenționale cu suma de 6.000 lei, cu un alt proces-verbal de control, prin care sancțiunea aplicată agentului economic era înlocuită cu cea a avertismentului.


Cu ocazia judecării în fond, prin sentința penală nr.1553 din 10 iulie 2012, Judecătoria Sectorului 5 București a dispus condamnarea inculpatei O.P. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare pentru infracțiunile reținute în sarcina acesteia și achitarea inculpatei P.G. în baza art. 10 lit.b1) C.pr.pen.







11.4. Anexa nr.4 – Prezentarea restituirilor definitive în anul 2012


În anul 2012 s-a dispus restituirea definitivă a 2 cauze la procuror privind 12 inculpați, după cum urmează:


1. Prin rechizitoriul nr.2/P/2009 din 29 octombrie 2010 al Serviciului teritorial Alba-Iulia s-a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, și anume, N.M.R. (director sucursală bancară), V.M.C. (analist credite), B.M. (casieră la unitatea bancară), Ș.S. (casieră la unitatea bancară) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (52 acte materiale), I.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.și art. 181 alin.(1),(3) din Legea nr.78/2000 raportat la art. 31 alin.(2) C.pen. D.L. (contabil șef la societatea comercială), P.C. (contabil la societatea comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.


S-a reținut în fapt că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 21 noiembrie 2006-14 iunie 2007, inculpata N.M.R., director al unei sucursale bancare, a aprobat și acordat un număr de 52 credite bancare în mod nelegal, inculpata V.M.C., analist credite, a întocmit documentația de credit în mod nelegal, iar inculpatele B.M. și Ș.S., ambele casiere, au eliberat sume din casieria băncii altor persoane decât cele menționate în documentele bancare, astfel încât în acest mod, cu știință, nu și-au îndeplinit atribuțiile și obligațiile de serviciu, cauzând prin aceasta o vătămare a intereselor legale unui număr de 52 de persoane, cărora le-a fost cauzat un prejudiciu total de 1.835.000 lei și 5.000 euro. Prin fapta comisă a fost avantajată patrimonial inculpata I.M., administrator al unei societăți comerciale, care a primit aceste sume de bani direct și nemijlocit. Prin aceeași activitate infracțională inculpații au cauzat o vătămare a intereselor legale a unității bancare, căreia i-a fost cauzat un prejudiciu total de 1.835.000 lei și 5.000 euro.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada amintită, inculpatele I.M., administrator al unei societăți comerciale, D.L. și P.C., contabil șef, respectiv contabil la aceeași societate comercială, au ajutat pe inculpatele N.M.R., V.M.C., B.M. și Ș.S. să acorde și să aprobe 52 credite în mod nelegal și să predea banii rezultați din aceste credite, cauzând prin aceasta o vătămare a intereselor legale unui număr de 52 de persoane, precum și persoanei vătămate, unitatea bancară, cărora le-a fost cauzat prejudiciul total de 1.835.000 lei și 5.000 euro.

Totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatele I.M., D.L. și P.C., în aceeași calitate și perioadă, au emis un număr de 52 adeverințe de salariu în care au fost consemnate date nereale, adeverințe emise în scopul producerii de consecințe juridice, respectiv aprobarea și acordarea unor credite bancare.

De asemenea, în sarcina inculpatei I.M. s-a reținut că, în anul 2007, a determinat cu intenție directă pe martorul T.I. să folosească cererea de plată la care au fost atașate documente în care erau consemnate date inexacte, în vederea obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prin aprobarea și acordarea sumei de 485.258,69 lei de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale-A.P.I.A.


Judecătoria Aiud, prin sentința penală nr.748 din 30 mai 2011 emisă în dosarul nr.5138/175/2010, a admis exceptia de neregularitate a actului de sesizare și a dispus, în temeiul art. 300 alin.(2) C.pr.pen., restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii actului de sesizare. Totodată, instanța a dispus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Prin decizia penală nr.795 din 19 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia a fost respins ca nefondat recursul declarat de procuror.

Soluția de restituire pronunțată de instanța de fond a concluzionat, în esență, că rechizitoriul nu respectă exigentele impuse de art. 263 C.pr.pen., întrucât din lecturarea actului de sesizare nu se pot stabili în concret actele materiale care compun infracțiunile reținute în sarcina fiecărei inculpate, modul și momentul comiterii faptelor, contribuția fiecarei inculpate la producerea prejudiciului. Totodată, s-a reținut că  inculpaților nu li s-au respectat drepturile la apărare și la un proces echitabil, așa cum acestea sunt prevăzute în art. 6 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Soluția de restituire nu este imputabilă procurorului de caz deoarece, în conformitate cu dispozitiile art. 300 C.pr.pen., instanța este datoare să verifice, din oficiu, la prima zi de înfațișare, regularitatea actului de sesizare și numai în cazul în care se constată că sesizarea nu este facută conform legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.

Din cuprinsul actului de sesizare a instanței rezultă că au fost reținute comiterea a câte 52 acte materiale de către inculpatele N.M.R., V.M.C., I.M., D.L. și P.C., a 36 acte materiale de către inculpata B.M. și a 16 acte materiale de către inculpata Ș.S., fiind indicate 52 persoane vătămate, în raport de care s-ar fi putut identifica actele materiale săvârșite de fiecare inculpat.

Prin urmare, instanța era în măsură, după efectuarea cercetării judecatorești și după dezbateri, să se pronunțe asupra întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor deduse judecății printr-o hotărâre de condamnare ori achitare, dreptul la apărare al inculpatelor nefiind încălcat în acest context.

Modalitatea în care au fost prezentate faptele în cuprinsul rechizitoriului nu a fost de natură să aducă atingere dreptului la apărare și nici dreptului la un proces echitabil, deoarece în cursul urmăririi penale fiecare inculpat a luat cunoștință de toate faptele pentru care se desfășurau cercetări și au putut să-și formuleze apărările pe care le-au considerat necesare.

Deși soluția de restituire nu este imputabilă procurorului de caz, se remarcă necesitatea acordării unei atenții sporite, pe viitor, în ceea ce privește stabilirea cu acuratețe a implicării inculpaților în raport de fiecare act material reținut în rechizitoriu. 


2. Prin rechizitoriul nr.41/P/2010 din 31 noiembrie 2010 al Serviciului teritorial Iași s-a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, respectiv C.I. (primar comună), T.M. (referent agricol primărie) și U.M. (viceprimar comună) pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. B.I. și B.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.


În fapt, s-a reținut că inculpații C.I., primar comună, U.M., viceprimar comună și T.M., referent agricol la primăria comunei, împreună, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au eliberat două adeverințe în 9 octombrie 2009, în care s-a atestat nereal faptul că inculpații B.I. și B.M. figurează în registrul agricol cu suprafațele de 191,57 ha și, respectiv, 442,8 ha pășune arendată, deși contractele de arendă ale acestora fuseseră reziliate urmare a Hotărârii Consiliului Local din 30 martie 2009. De asemenea, în perioada 2007-2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au sprijinit, prin eliberarea și punerea la dispoziția acestora, a adeverințelor menționate, încheierea cu cei doi învinuiți, fără acordul Consiliului local și la un preț derizoriu, de 1 leu/ha/anual, a contractelor de arendă din 16 martie 2008 având ca obiect suprafețe de pășune comunală aflate în domeniul public al primăriei și, respectiv, prin contrasemnarea și ștampilarea tabelelor falsificate și depuse de învinuiți la cererile de acordare a subvențiilor aferente campaniilor din anii 2008 pentru B.I. și 2009 pentru B.I. și B.M., aprobarea de către reprezentanții Centrului zonal A.P.I.A. a cerererilor formulate în nume propriu de acordare a subvenției pe suprafață (S.A.P.S.) aferentă suprafețelor de pășune aflate în domeniul public al comunei, ce le-au fost date ilegal și formal în administrare.

Totodată, s-a reținut că inculpatul B.I. a folosit la Centrul zonal A.P.I.A., în perioada 2007-2009, declarații și documente false menționate mai sus, având ca rezultat obținerea ilegală a sumei de 78.227,80 lei cu  titlu de subvenții pe suprafață acordate din fonduri F.E.G.A. aferente unor suprafețe de pășune aflate în domeniul public al comunei. Prin activitatea infracțională similară inculpatul B.M. a obținut pe nedrept suma de 73.329,26 lei.


Judecătoria Iași prin sentința penală nr.636 din 28 martie 2012, în dosarul nr.38955/245/2011, a dispus, în baza art. 332 alin.(2) C.pr.pen., restituirea cauzei la Direcția Națională Anticorupție în vederea refacerii urmăririi penale cu privire la actele materiale reținute la litera c) din rechizitoriu, vizând activitatea inculpaților de sprijinire, în perioada 2007-2009, a obținerii de fonduri de la A.P.I.A. prin contrasemnarea și ștampilarea tabelelor falsificate.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr.985 din 25 septembrie 2012, a respins recursul declarat de procuror.

Soluția de restituire dispusă de instanța de fond s-a întemeiat pe faptul că „în privința unor acte materiale ce alcătuiesc elementul material al infracțiunii continuate pentru care a fost trimis în judecată unul dintre inculpați nu s-a dispus începerea urmăririi penale”.


Soluția de restituire nu este imputabilă procurorului deoarece instanța de judecată putea proceda la extinderea limitelor acțiunii penale și cu privire la alte acte materiale ce intrau în conținutul infracțiunilor deduse judecății.

În cauză a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului C.I. prin rezoluția din 14 iulie 2010, sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art. 289 alin.(1) C.pen. și aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și complicitate la folosirea/prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din  Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen. Prin procesul-verbal din 14 iulie 2010, inculpatul a fost înștiințat cu privire la începerea urmăririi penale împotriva sa, precizându-i-se explicit faptele și încadrarea juridică a acestora. Încadrarea juridică a infracțiunilor și faptele reținute în sarcina inculpatului au fost aduse la cunoștința acestuia și cu ocazia audierii din data de 10 octombrie 2010, când inculpatul a înțeles să se prevaleze de dreptul la tăcere, iar materialul de urmărire penală a fost pus la dispoziția inculpatului C.I. la data de 29 noiembrie 2011, când aceasta a declarat că a luat cunoștință de actele dosarului prin citire personală.

Din cronologia actelor de urmărire penale efectuate rezultă că inculpatului i-au fost prezentate toate faptele reținute în sarcina sa, astfel încât omisiunea de începere a urmăririi penale cu privire la unele acte materiale putea fi suplinită de instanța de judecată prin extinderea acțiunii penale pentru aceste acte materiale ce intrau în conținutul aceleiași infracțiuni, conform dispozițiilor art. 335 alin.(1) și (3) C.pr.pen., caz în care nu au s-ar fi adus o vătămate intereselor legale ale inculpatului.

Cu toate acestea, este necesar ca, pe viitor, să se stabilească cu mai multă rigoare cadrul începerii urmăririi penale pentru a se evita astfel de situații.


11.5. Anexa nr.5 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2013


-  Evaluarea anuală a activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în anul 2012

Termen: februarie 2013

Răspunde:  procurorul șef al direcției


-  Urmărirea modului de organizare și desfășurare a activității de urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate (organizarea de echipe specializate formate din procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști; întocmirea planurilor de anchetă de către procurori, respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea actelor de urmărire penală ș.a.m.d.)

Termen:  permanent

Răspund:  procurorii șefi ai secțiilor

procurorii șefi ai serviciilor

procurorii șefi ai serviciilor teritoriale 

procurorii șefi ai birourilor teritoriale


- Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării și de 6 luni de la data începerii urmăririi penale și stabilirea măsurilor necesare soluționării acestora

Termen: trimestrial

Răspund: procurorii șefi ai secțiilor

procurorii șefi ai serviciilor

procurorii șefi ai serviciilor teritoriale

procurorii șefi ai birourilor teritoriale


- Analiza cauzelor privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Termen: trimestrial

Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Analiza cauzelor privind fraude în achiziții publice, aflate în curs de soluționare

Termen: semestrial

Răspund: procurorii șefi ai secțiilor

procurorii șefi ai serviciilor teritoriale

- Evaluarea modului de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Hotărârea CSM-Secția pentru procurori nr.369/2012 de aprobare a raportului inspecției judiciare

Termen: mai 2013

Răspund: procurorii șefi ai secțiilor și ai serviciilor teritoriale ce au făcut obiectul controlului


- Întocmirea analizei achitărilor și restituirilor, rămase definitive

Termen: 10 ianuarie 2013 (pentru semestrul II/2012)

8 iulie 2013 (pentru semestrul I/2013)

Răspunde: procurorul șef al secției


- Analiza activității judiciare penale

Termen: 21 ianuarie 2013 (pentru semestrul II/2012)

8 iulie 2013 (pentru semestrul I/2013)

Răspunde: procurorul șef al secției


- Realizarea analizei indicatorilor de calitate , potrivit anexei nr.5 la Ordinul nr.229/2007 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Termen: 30 ianuarie 2013

Răspunde: procurorul șef al secției

- Verificarea activității compartimentului grefă al secțiilor, serviciilor și serviciilor teritoriale

Termen: trimestrial

Răspund: procurii șefi adjuncți ai secțiilor

procurorii șefi ai serviciilor și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale

- Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile rețelelor internaționale anticorupție EPAC, IAACA, rețeaua punctelor de contact instituită prin Decizia Consiliului Uniunii Europene 2008/852/JHA din 24 octombrie 2008

Termen: permanent

Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile organizațiilor internaționale având ca obiect implementarea convențiilor internaționale împotriva corupției (Consiliul Europei – GRECO, UNODC, OECD – ACN).

Termen: permanent

Răspunde: procurorul șef al serviciului

- Organizarea unui seminar/masă rotundă pe tema privind lupta împotriva corupției, reunind magistrați, reprezentanți ai ONG-urilor și/sau ai liderilor de opinie din presa centrală

Termen: 30 aprilie 2013

Răspund: procurorul șef al serviciului și șeful Biroului de informare și relații publice

- Urmărirea executării contractelor de grant

>Termen: permanent

>Răspund: persoanele desemnate din cadrul serviciului

- Coordonarea implementării, la nivelul direcției, a proiectului, implementat de Organizația Non-Guvernamentală Freedom House, HOME/2011/ISEC/AG/4000002578 „Combaterea Criminalității în Domeniul Achizițiilor Publice. O abordare operațională”

>Termen: permanent

Răspunde: persoana desemnată din cadrul serviciului


- Coordonarea implementării la nivelul Direcției Naționale Anticorupție a proiectului,

gestionat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială, privind realizarea unei platforme comune de management a resurselor (RMS) în cadrul instituțiilor sistemului judiciar

>Termen: permanent

>Răspunde: procurorul desemnat din cadrul serviciului

- Organizarea participării reprezentanților Direcției Naționale Anticorupție la sesiunile ale

grupului de lucru „Investigații” și „Cooperare Internațională”, în cadrul proiectului EACT (European Anticorruption Training), implementat de Biroul Federal Anticorupție din Austria

>Termen: ianuarie 2013

>Răspunde: procurorul desemnat din cadrul serviciului


- Participarea la reuniuni ale punctelor de contact RJE și RJR, în vederea discutării și

soluționării problemelor ivite în cursul desfășurării activităților de asistență judiciară internațională

Termen: permanent

Răspunde: procurorul desemnat din cadrul serviciului


- Desfășurarea activității de evaluare anuală a ofițerilor și  agenților de poliție judiciară

Termen:  4 februarie 2013

Răspund:  procurorii șefi ai secțiilor

procurorii șefi ai serviciilor teritoriale

ofițerul de poliție judiciară desemnat

- Executarea unor ședințe de tragere cu pistolul

Termen: la ordin

Răspunde: ofițerul de poliție judiciară desemnat

- Evaluarea activității specialiștilor din cadrul Serviciului specialiști și ai serviciilor teritoriale

Termen: 5 februarie 2013

Răspunde: specialistul șef al serviciului

-  Coordonarea eficientă a specialiștilor și repartizarea judicioasă a rezoluțiilor emise în dosarele penale în funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, precum și specialitatea acestora și urmărirea respectării termenelor de finalizare a lucrărilor

Termen: permanent

Răspunde: specialistul șef al serviciului

- Efectuarea de rapoarte de constatare, note, suplimente la rapoarte de constatare, obiecțiuni la

expertizele judiciare tehnice, cu respectarea condițiilor metodologice și a termenelor

Termen: permanent

Răspund: specialiștii desemnați din cadrul serviciului

-  Organizarea concursului de promovare a personalului auxiliar în funcții de execuție la parchete superioare

Termen:  ianuarie 2013

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierul șef al serviciului

-  Desfășurarea concursului pentru recrutarea personalului conex

Termen: ianuarie 2013

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierul șef al serviciului


- Organizarea interviurilor pentru ocuparea posturilor vacante de procuror

Termen: mai 2013

noiembrie 2013

Răspunde: procurorul șef al serviciului


- Întocmirea materialului de analiză privind evaluarea profesională și conduita personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu excepția procurorilor, pe anul 2012

Termen: martie 2013

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierul șef al serviciului


-  Analiza activității de perfecționare profesională, desfășurată în cursul anului 2012

Termen: martie 2013

Răspunde: procurorul șef al serviciului


- Organizarea examenului de promovare în grad profesional superior a funcționarilor publici

Termen: iunie 2013

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierul desemnat din cadrul serviciului


- Organizarea examenului de promovare în funcții de conducere a grefierilor

Termen: iulie 2013

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierul șef al serviciului

- Administrarea serverelor și echipamentelor de comunicații

Termen: permanent

 Răspund: specialistul șef al biroului

specialiștii desemnați din cadrul biroului

- Dezvoltarea de aplicații și baze de date, precum și întreținerea celor existente

Termen: permanent

Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului


- Întreținerea site-ului public al Direcției Naționale Anticorupție

Termen: permanent

Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului


- Efectuarea de percheziții informatice

Termen: la solicitare

Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului

-  Introducerea în sistem informatizat, a corespondenței neclasificate constând în plângeri, denunțuri, plângeri formulate împotriva actelor și măsurilor luate de procurori, lucrări în legătură cu activitatea economico-financiară, cereri, sesizări, memorii

Termen: permanent

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierul șef și grefierii desemnați din cadrul serviciului

-  Preluarea de la secțiile și serviciile structurii centrale a documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare

Termen: permanent

Răspund: procurorul șef al serviciului

grefierii desemnați din cadrul serviciului


-  Perfecționarea continuă a activității financiar-contabile , prin creșterea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză, prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții

Termen:  permanent

Răspund: directorul economic

șeful de serviciu desemnat

-  Inițierea, aplicarea și finalizarea procedurilor de achiziție

Termen: anul 2013

  Răspund: șeful de serviciu

consilierii desemnați din cadrul departamentului


-  Finalizarea procedurilor de valorificare a rezultatelor inventarierii generale a patrimoniului pe anul 2012, precum și aducerea la îndeplinire a propunerilor înaintate de către comisiile de inventariere

Termen: 31 iulie 2013

Răspunde: șeful de birou desemnat



11.6. Anexa nr.6 – Situația încadrării cu personal la data de 31 decembrie2012


Nr. crt.Denumirea unitățiiFuncțiaNumăr posturi prevăzute în schemăNumăr posturi ocupateNumițiDelegațiPosturi vacante
 I. STRUCTURA CENTRALĂ
1Direcția Națională AnticorupțieProcuror șef direcție110110
2 Procuror șef adjunct direcție 210111
3Consilier21011
4 Procuror șef secție332110
5 Procuror militar șef secție110110
6 Procuror șef adjunct secție321111
7 Procuror militar șef adjunct secție10001
8 Procuror șef serviciu975212
9 Procuror militar șef serviciu20002
10 Procuror șef birou10001
11 Procuror433938 [169]14
12 Procuror militar43301
13Șef serviciu(specialist)111 00
14Șef birou (specialist)222 00
15 Specialist343333 [170]01
17 Șef birou  (ofițer de poliție judiciară)22200
18 Ofițer de poliție judiciară81808001
19 Agent de poliție judiciară33300
20 Grefier șef cabinet54401
21 Grefier șef secție44400
22 Grefier șef serviciu12121200
23 Grefier443838 [171]06
24 Grefier - arhivar10001
25 Agent procedural10001
26 Manager economic (director executiv)11100
27 Șef serviciu (consilier)22200
28 Șef birou (consilier)33300
29 Consilier23181805
30 Consilier juridic11010
31 Auditor (intern )11100
32 Referent666 [172]00
33 Șofer231414 [173]09
34 Muncitor (telefonist)22200
  
II. STRUCTURILE TERITORIALE
1 I. S.T.Alba-Iulia Procuror șef serviciu11100
2 Procuror33300
3 Grefier  șef  serviciu11100
4 Specialist11100
5 Ofițer de poliție judiciară54401
6 Grefier11100
7 Referent11100
8 Șofer11100
1 II. S.T.Bacău Procuror șef serviciu11100
2 Procuror333 [174]00
3 Grefier șef serviciu11100
4 Specialist11100
5 Ofițer de poliție judiciară44400
6 Grefier11100
7 Referent11100
8 Șofer11100
1 III. S.T.Brașov Procuror șef serviciu11100
2 Procuror33300
3 Grefier șef serviciu11100
4 Specialist11100
5 Ofițer de poliție judiciară44400
6 Grefier11100
7 Referent11100
8 Șofer11100
1 IV. S.T.București Procuror șef serviciu11100
2 Procuror555 [175]00
3 Grefier șef serviciu11100
4 Specialist21101
5 Ofițer de poliție judiciară98801
6 Grefier11100
7 Referent11100
8 Șofer22200
1 B.T.Slobozia Procuror șef birou11100
2 Procuror11100
3 Ofițer de poliție judiciară22200
4 Grefier11100
5 Șofer11100
1  V. S.T.Cluj Procuror șef serviciu1101 [176]0
2 Procuror33300
3 Grefier șef  serviciu11100
4 Specialist11100
5 Ofițer de poliție judiciară65501
6 Grefier11100
8 Șofer11100
1 B.T. Baia Mare Procuror șef birou11100
2 Procuror10001
3 Ofițer de poliție judiciară11100
4 Grefier11100
5 Referent11100
6 Șofer1<