IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Direcția Națională Anticorupție - Raport privind activitatea desfășurată - 2012
CUPRINS
1. Considerații generale.
1.1. Organizarea și funcționarea direcției
1.2. Influențe legislative și evaluări
2. Activitatea de urmărire penală
2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală
2.2. Activitatea Secției de combatere a corupției
2.3. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție
2.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari
2.5. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale
2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
2.7. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor
2.8. Activitatea Serviciului tehnic
3. Activitatea judiciară în cauze penale
4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție
4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupție
4.2. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție
4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii
4.4. Recuperarea produselor infracțiunii
5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state
5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție
5.2. Unitatea de Implementare Programe
5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție
5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state
6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului
7. Transparența și relația cu publicul și presa
7.1. Biroul de informare și relații publice
7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul
8. Resursele financiare și administrarea acestora
9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate
10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici
11. ANEXE
11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu
11.2. Anexa nr.2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare
11.3. Anexa nr.3 – Prezentarea achitărilor definitive din anul 2012
11.4. Anexa nr.4 – Prezentarea restituirilor definitive în anul 2012
11.5. Anexa nr.5 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2013
11.6. Anexa nr.6 – Situația încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2012
11.7. Anexa nr.7 – Date statistice comparative pe anii 2012 - 2011
11.8. Anexa nr.8 – Grafice
N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul
Direcția Națională
Anticorupție, în anul 2012, a continuat consecvent activitatea de
combatere a corupției, rezultatele
fiind reflectate, în principal, de menținerea numărului de cauze
finalizate prin trimitere în judecată, care au vizat și cauze
complexe privind fapte grave de corupție comise de demnitari,
magistrați ori persoane cu funcții de conducere în administrația
publică centrală și locală, precum și de creșterea
semnificativă a numărului persoanelor condamnate definitiv, inclusiv
în dosare de corupție la nivel înalt. Activitatea a păstrat gradul de
diversitate al cazuisticii penale, fiind finalizate prin trimitere în
judecată ori pronunțarea de condamnări definitive și cauze având
ca obiect fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală ori
înșelăciune.
Ca și în anii
precedenți, eficiența activității direcției a fost
analizată, din perspectiva eforturilor depuse în vederea îndeplinirii
măsurilor stabilite în cadrul Condiționalității a 3-a a
deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare
și verificare a progreselor României, respectiv, „Continuarea progreselor
deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor
de mare corupție”, și a fost reflectată
în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experții Comisiei
Europene, respectiv, Raportul
Intermediar din 8 februarie 2012 și Raportul anual din 18 iulie 2012.
Raportul din iulie 2012,
care a evaluat progresele înregistrate de România pe întreaga perioadă de
existență a Mecanismului de Cooperare și Verificare, respectiv
2007-2012, menționează că „de la aderare România a înregistrat progrese importante privind urmărirea penală și
judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt”, iar „Direcția
Națională Anticorupție s-a dovedit a fi un acuzator energic
și imparțial în aceste cazuri”. În Raport se apreciază că
„performanța Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind
anchetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt
poate fi considerată drept unul dintre cele mai semnificative progrese
înregistrate de România de la aderare. De la un an la altul, DNA a fost în
măsură să furnizeze un număr în creștere
constantă de trimiteri în judecată, anchetele fiind efectuate rapid
și în mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor persoane
de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor
partidelor politice importante. Performanța DNA a rezultat într-o
creștere importantă a numărului de hotărâri pronunțate
în instanță și de condamnări în cazurile de corupție
la nivel înalt, în special începând cu 2010.”
Direcția
Națională Anticorupție este organizată ca o structură,
cu personalitate juridică și buget propriu, în cadrul Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu
modificările și completările ulterioare. Direcția
Națională Anticorupție este condusă de procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție prin intermediul procurorului șef al direcției, are un
colegiu de conducere și un regulament de ordine interioară [1],
este independentă în raport cu instanțele judecătorești
și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în
relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile
numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Cadrul
legislativ referitor la organizarea, funcționarea și competența
Direcției Naționale Anticorupție, care îi asigură independența
efectivă, funcțională și financiară specifică
pentru exercitarea eficientă a funcției de luptă împotriva
corupției [2]
nu a suferit modificări nici în cursul anului 2012.
Competența
sa materială se
circumscrie combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu
modificările și completările ulterioare, dar și altor infracțiuni grave considerate
a fi în strânsă legătură cu corupția, ca fenomen complex, precizate
expres la art. 13 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr.43/2002.
Sfera competenței
materiale, după obiect, cuprinde infracțiunile de corupție, asimilate ori în
legătură directă cu corupția cuprinse în Legea nr. 78/2000, considerate ca depășind nivelul
corupției mici prin întinderea pagubei (mai mare
decât echivalentul în lei a 200.000 euro) ori prin valoarea sumei/bunului care
a format obiectul faptei de corupție (mai mare decât echivalentul în lei a
10.000 euro), infracțiunile îndreptate
împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, materie
în care direcția are competență exclusivă, precum și infracțiunile
de înșelăciune, abuz în serviciu, evaziune fiscală și
anumite infracțiuni din Codul vamal [3]
dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul
în lei a 1.000.000 euro.
După calitatea
persoanei, sfera competenței
direcției se circumscrie tot combaterii faptelor de corupție
de nivel înalt și mediu, întrucât pentru
infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările
și completările ulterioare, Direcția Națională
Anticorupție este singura structură
abilitată să desfășoare urmărirea penală a
membrilor Parlamentului ori Guvernului și are
competența de a investiga și alte
persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere
ori control, la un anumit nivel, prevăzute expres și
limitativ în art. 13 alin.(1) lit.b) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.43/2002.
Funcțional, Direcția Națională
Anticorupție își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul
României, prin procurori
specializați în lupta împotriva corupției, procedura de selecție
a acestora impunând, ca o condiție obligatorie, vechimea de minim 6 ani în
profesie.
Direcția
funcționează cu o structură centrală și o
structură teritorială. Structura centrală cuprinde trei
secții ce desfășoară activitate de urmărire
penală, din care una specializată în ceea ce privește
infracțiunile de corupție săvârșite de militari și o
secție judiciară penală, care asigură participarea
procurorilor la ședințele de judecată, cinci servicii, din care unul
se ocupă de cooperarea internațională, un departament economico-financiar
și administrativ, precum și alte
compartimente ce asigură condițiile necesare
desfășurării activității. Structura teritorială
cuprinde 15 servicii teritoriale corespunzător circumscripțiilor
parchetelor de pe lângă curțile de apel, din care 4 au în subordine
câte un birou teritorial.
În cadrul direcției
își desfășoară activitatea ofițeri și agenți
de poliție, care constituie poliția judiciară a
Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști
în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte
domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în
echipe multidisciplinare.
Organizarea și
funcționarea diferitelor compartimente din cadrul direcției sunt
stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcției
Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului
justiției nr.2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.852 din 17 octombrie 2006, cu modificările și
completările ulterioare [4].
La data de 31 decembrie 2012,
schema de personal a Direcției Naționale
Anticorupție era ocupată în proporție de 91,71% (520 posturi ocupate din cele 567),
iar activitatea a fost desfășurată
cu 89,95% din personalul prevăzut în organigramă (510
persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 10 persoane
aveau suspendate raporturile de muncă, urmare a detașării la
alte instituții (6 procurori și 1 șofer), a
desfășurării activității în cadrul unor organisme sau
instituții internaționale (1 specialist) sau a faptului
că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 grefier
și 1 referent).
Structura pe funcții , la finele anului 2012, așa cum a fost
stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010, se prezintă
după cum urmează:
-
145 de posturi de procurori, din care ocupate 130
(89,66%) și 124 în activitate (85,51%);
-
170 de posturi de ofițeri și agenți de
poliție judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);
-
55 de posturi de specialiști, din care ocupate 52
(94,55%) și 51 în activitate (92,72%);
-
99 de posturi de personal auxiliar de specialitate,
ocupate 91 (91,92%), 89 în activitate (89,89%);
-
44 de posturi de personal conex, din care ocupate 33
(75%);
-
54 de posturi de personal economic și
administrativ, din care ocupate 48 (88,89%).
Fluctuația de
personal, în cursul anului 2012, este
relevată de încadrarea a 27 persoane (din care 12
procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 4
specialiști, 3 grefieri și 1 șofer) și încetarea
raporturilor de muncă a 19 persoane (din care 9 procurori, 7
ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști și 1
șofer) prin transfer, pensionare pentru limită de vârstă ori
demisie.
Măsurile
luate în vederea asigurării personalului necesar și
eficientizării activității s-au concretizat în organizarea, după caz, de
interviuri, concursuri sau examene, în scopul ocupării posturilor
vacante ori promovării. De asemenea, referitor la funcțiile de
conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul
Superior al Magistraturii a promovat/reînvestit pentru un nou mandat de 3 ani,
după caz, 7 procurori șefi serviciu (2 la structura
centrală și 5 la serviciile teritoriale) și 3 procurori
șefi birouri teritoriale.
1.2.Influențe legislative și evaluări
În anul 2012
modificările legislative pe palierul reglementărilor procesual penale au vizat confiscarea extinsă, valorificarea
bunurilor sechestrate, prescripția răspunderii penale și
prescripția specială, prin
prevederile cuprinse în Legea nr.27/2012 pentru modificarea și
completarea Codului penal al României și a Legii nr.286/2009 privind Codul
penal [5],
în Legea nr.28/2012 pentru modificarea și completarea unor acte
normative în vederea îmbunătățirii activității de
valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit
legii, în proprietatea privată a statului [6]
și în Legea nr.63/2012 pentru modificarea și completarea
Codului penal al României și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal [7].
Efectele acestor modificări legislative nu sunt cuantificabile încă.
Celeritatea procesului penal
a fost și în anul 2012 influențată
pozitiv de modificările legislative realizate la finalul anului 2010
prin adoptarea Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluționării proceselor și a Legii nr.177/2010
care a abrogat dispoziția din Legea nr.47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, referitoare la obligativitatea
suspendării judecării cauzei penale în momentul sesizării cu o excepție
de neconstituționalitate.
În acest sens, s-a constatat
că în 26,78% din cazuri condamnarea definitivă s-a realizat în
baza recunoașterii vinovăției conform procedurii simplificate
prevăzută de art. 3201 C.pr.pen. (199 din 743
condamnați definitiv, reprezentând 26,78%, comparativ cu 36
din 298 condamnați definitiv, reprezentând 12% în anul 2011).
De asemenea, reducerea
numărului căilor ordinare de atac, în cazul infracțiunilor
pentru care competența judecării în fond aparține
judecătoriei, a avut ca rezultat pronunțarea a 21% din
hotărârile definitive de condamnare (17% în anul 2011). Concret,
procedura simplificată a fost aplicată în 47 cauze hotărâte
definitiv privind 88 condamnați, din cele 228 hotărâri
definitive de condamnare a 743 inculpați.
Referitor la efectele
neobligativității suspendării procesului în cazul ridicării
unei excepții de neconstituționalitate, și în anul 2012, în
12% din cauzele definitiv judecate procesul penal a fost suspendat cel
puțin o dată ca urmare a sesizării Curții
Constituționale (17% în anul 2012). Astfel, au rămas
definitive un număr de 27 hotărâri de condamnare privind 142
inculpați, în care pe parcursul procesului cauza a fost suspendată
(din care în 4 cazuri privind 58 inculpați procesul a fost
suspendat de două ori pe acest motiv).
Curtea
Constituțională a reconfirmat jurisprudența sa referitoare la deplina concordanță a actului
normativ privind organizarea și funcționarea Direcției
Naționale Anticorupție, precum și a dispozițiilor Legii
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor
de corupție, cu dispozițiile legii fundamentale, respingând toate
excepțiile de neconstituționalitate ridicate.
Astfel, în anul 2011 au fost pronunțate 2 decizii privind
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 ori actele
modificatoare ale acesteia [8]
și 2 decizii privind Legea nr. 78/2000 în ansamblu ori anumite
dispoziții din aceasta [9].
În cursul
anului 2012 activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost
supusă evaluării realizate de orgasnisme internaționale și
naționale.
Astfel, raportul anual realizat
de Comisia Europeană a evaluat progresele înregistrate de România pe
întreaga perioadă de existență a Mecanismului de Cooperare
și Verificare, respectiv 2007-2012, și a apreciat că „de la un
an la altul, DNA a fost în măsură să furnizeze un număr în
creștere constantă de trimiteri în judecată, anchetele fiind efectuate
rapid și în mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor
persoane de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor
partidelor politice importante. Performanța DNA a rezultat într-o
creștere importantă a numărului de hotărâri pronunțate
în instanță și de condamnări în cazurile de corupție
la nivel înalt, în special începând cu 2010.”
Prin Hotărârea
nr.379 din 1 noiembrie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat
rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția judiciară la
Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, precum și
la Serviciile teritoriale București, Iași, Pitești și Ploiești,
urmare controlului cu tema „Verificarea măsurilor luate de procurori
și conducerea parchetelor în vederea soluționării cu celeritate
a dosarelor în care se efectuează cercetări pentru infracțiuni
de evaziune fiscală, abuz în serviciu, neglijență în serviciu,
fraudă cu fonduri ale Uniunii Europene și privind achizițiile
publice, spălare de bani, luarea măsurilor asigurătorii, precum
și eficiența activității în investigarea acestor tipuri de
infracțiuni”. S-a reținut, în principal, buna pregătire
profesională a procurorilor, accentul pe care îl pun pe calitatea actelor întocmite,
disponibilitatea și capacitatea acestora de a desfășura un volum
mare de activitate, dar și vulnerabilitățile referitoare la
fluctuația de personal și ocuparea parțială a organigramei,
durata necesară întocmirii actelor de constatare de către specialiști,
dar și complexitatea cauzelor. S-a reținut că se impune
stabilirea priorităților în activitatea desfășurată,
astfel încât să se realizeze un echilibru al cauzelor soluționate,
ținându-se seama de vechimea acestora, de soluțiile ce se preconizează
a fi adoptate și de prevederile referitoare la prescripția
răspunderii penale, sens în care, procurorul șef al Direcției
Naționale Anticorupție urmează [10]
să transpună în dispoziții scrise prioritățile și
măsurile pe care le consideră oportune, în vederea atingerii
obiectivelor pornind de la condiționalitățile expuse în
Mecanismul de Cooperare și Verificare și rapoartele Comisiei Europene
privind progresele înregistrate de România.
2.1.Analiza statistică a activității de urmărire
penală
În cadrul Direcției
Naționale Anticorupție, în anul 2012, activitatea de urmărire
penală a fost desfășurată, în medie, de 84 procurori (30 procurori de la cele 3 secții
operative ale structurii centrale și 54 procurori ce au
funcționat la structura teritorială), iar activitatea
judiciară, de circa 27 procurori (12 de la Secția judiciară
penală și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au
realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).
La finele anului 2012,
la cele 3 secții operative și în cele 15 servicii teritoriale ale
direcției, din totalul de 115 posturi de procuror prevăzute în
organigramă, erau ocupate 106, reprezentând 92,17%,
din care 100 procurori numiți și 6 procurori
delegați. În activitate se aflau 102 procurori, reprezentând
88,69% din numărul de posturi prevăzute, întrucât 5
procurori erau detașați la alte instituții (1 la
Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 2 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii și 1 la Ministerul Justiției). Ca și în anii precedenți, a existat o
fluctuație de personal pe parcursul anului, manifestată prin aceea
că, din cele 102 posturi ocupate, un număr de 6 procurori
și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 11 procurori
au început activitatea în cadrul direcției.
Analiza
comparativă a principalilor indicatori statistici relevă că, în anul 2012, Direcția Națională
Anticorupție a desfășurat activitatea de urmărire
penală în parametrii de eficiență înregistrați constant în
perioada anterioară, așa cum relevă următorii
indicatori cantitativi și calitativi:
Cantitativ,
a crescut numărul cauzelor de soluționat cu 11,96% (7.406 față de 6.615 în
anul 2011), al celor soluționate cu 8% (3.578 față
de 3.313 în 2011) și al soluțiilor dispuse pe fond cu 9,31%
(2.436 față de 2.270 în anul 2011). În 1.142
cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (1.043
în 2011).
Au rămas nesoluționate 3.828 cauze, din care 13 cu
autor necunoscut (3.302 cauze, din care 10 cu autor necunoscut,
în anul 2010), în contextul în care se menține o pondere semnificativă
a cauzelor nou intrate, reprezentând 55,41% din totalul celor
de soluționat (4.104 cauze noi din 7.406 de
soluționat).
La
sfârșitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 10
inculpați arestați preventiv (14 în anul 2011).
Din cele 2.436 cauze soluționate pe fond, în 234 s-a dispus
trimiterea în judecată a 828 inculpați, din care 25 persoane
juridice,
comparativ cu 233 rechizitorii privind
1.091 inculpați, din care 41 persoane
juridice, în anul 2011. În 2.202 cauze au fost date soluții de
scoatere de sub urmărire penală, încetare ori neîncepere a
urmăririi penale (2.037 în anul 2011), iar dispozițiile art. 181
C.pen. au fost aplicate față de 150 învinuiți (114 în
anul 2011) și 55 făptuitori conform art. 230 C.pen., așa
cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 (13 în anul 2011).
Rechizitoriile reprezintă 9,61% din soluțiile pe fond
dispuse de procurori, fiind emise un număr de 234 rechizitorii din 2.436
cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2011, au fost soluționate
pe fond 2.270 cauze, din care 233 rechizitorii, reprezentând o
pondere de 10,26%.
Au fost trimiși în judecată 120 inculpați arestați
preventiv (333
în anul 2011), din care 83 inculpați au fost trimiși în
judecată în stare de arest (223 în 2011) și 37
arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în
judecată în stare de libertate (110 în anul 2011). În cursul
urmăririi penale, față de alți 24 inculpați
a fost luată numai măsura reținerii (26 în anul 2011).
Menținerea numărului rechizitoriilor și luarea, de
către instanțele de judecată, a măsurii arestării
preventive față de 14,94% din inculpații-persoane
fizice trimiși în judecată relevă că activitatea a fost
desfășurată cu eficiență și în anul 2012. Scăderea cu 23,52%
a inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată, precum
și a numărului persoanelor arestate preventiv este determinată
obiectiv de faptul că în anul anterior au fost trimiși în
judecată 274 inculpați pentru fapte de corupție comise în
6 puncte vamale (reprezentând 26,1% din totalul de 1.050 persoane
fizice trimise în judecată).
Prin cele 234 de rechizitorii au fost deduse judecății un număr de 1.924 infracțiuni
(față de 2.560 infracțiuni în anul 2011),
a căror structură se prezintă, în principal, după cum
urmează:
- 811 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (1.699 în 2011), din care:
- 312- infracțiuni de corupție (648 în anul 2011)
- 103 - luare de mită
- 86 - dare de mită
- 7 - primire de foloase necuvenite
- 90 - trafic de influență
- 26 - cumpărare de influență (art. 61)
- 167 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (364 în anul 2011)
- 115 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
- 9 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
- 13 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
- 1 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
- 5 - șantaj
- 18 - folosirea influenței sau autorității
- 6 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
- 194 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (590 în 2011)
- 2 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
- 24 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit.b)
- 138 - fals și uz de fals (art. 17 lit.c)
- 4 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 17 lit.d)
- 24 - spălarea banilor (art. 17 lit.e)
- 2 - șantaj (art. 17 lit.d1)
- 138 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 233 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
- 93 - evaziune fiscală
- 65 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
- 28 - spălarea banilor
- 11 - infracțiuni prevăzute de Codul vamal
- 880 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
- 19 - abuz în serviciu contra intereselor publice
- 310 - înșelăciune
- 14 - conflict de interese
- 19 - fals intelectual
- 230 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
- 13 - fals în înscrisuri oficiale
- 11 - fals în declarații
- 188 - uz de fals
- 31 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
- 12 - mărturie mincinoasă
- 7 - favorizarea infractorului
- 3 - delapidare
Menținerea importanței și
complexității cauzelor finalizate prin rechizitoriu se relevă
și prin prisma
valorii prejudiciului total reținut în actele
de trimitere în judecată, care este în cuantum de circa 1.276 milioane lei,
la care se adaugă circa 39 milioane euro (1.110 milioane
lei și 77 milioane euro, în 2011).
În continuare s-a acordat atenție recuperării
prejudiciului cauzat prin infracțiuni, valoarea
măsurilor asigurătorii dispuse de procurori fiind de aproximativ 1.174
milioane lei (892 milioane lei, în anul 2011).
Operativitatea soluționării
cauzelor a fost bună, din cele 2.436 cauze soluționate pe fond,
în 689 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare
(28,28%), iar în 702 cel de 2 ani de la prima sesizare
(28,81%). În total, acestea reprezintă 57,10% din
numărul dosarelor soluționate, ceea ce relevă continua
preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi, în condițiile în care
cauzele nou intrate reprezintă 55,41% din totalul cauzelor
de soluționat.
De asemenea, din cele 3.828 cauze nesoluționate
un număr de 2.075 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima
sesizare, ceea ce reprezintă 54,20% din cauzele rămase în
lucru (55,23% în anul 2011), iar 404 cauze sunt mai vechi de 6
luni de la data începerii urmăririi penale, ceea ce reprezintă 10,55%
din cauzele rămase în lucru (9,75% în anul 2011).
Între cei 828 inculpați
trimiși în judecată sunt 25
persoane juridice. Majoritatea
inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată provin din
mediul urban (672), sunt bărbați (651) și au
vârste cuprinse între 21-54 ani (579). Totodată, 387 au
studii superioare, 24 sunt cetățeni străini, 13 sunt
recidiviști și 30 au antecedente penale.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 332 persoane care
au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori
alte funcții importante (536 în anul 2011). După
tipurile de ocupații, din 803 inculpați-persoane fizice trimiși
în judecată sunt 5 demnitari, 93 ocupă funcții
publice de conducere, 131 sunt funcționari publici, 10 magistrați,
198 oameni de afaceri, 163 alte categorii și 203 fără
ocupație.
Spre
exemplu, între persoanele trimise în judecată care ocupau funcții de
conducere, control ori alte funcții importante sunt 7 demnitari (1
senator, 1 președinte A.N.R.E. [11]
care este deputat, 1 vicepreședinte organizație
județeană partid politic care este deputat, 1 șef
departament Camera Deputaților, care este deputat, 1 secretar
general în Ministerul Administrației și Internelor, având rang de
secretar de stat, 1 secretar de stat al S.S.P.R.[12] și 1 prefect), 1
consilier personal al ministrului, 1 vicepreședinte Consiliu
județean, 4 consilieri județeni, 12 consilieri locali, 25 primari,
8 viceprimari, 10 magistrați (5 judecători din care 1
vicepreședinte și 5 procurori, din care 3 prim-procurori),
17 avocați, 31 polițiști, 1
director al D.G.I.P.I. [13],
28 lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V.[14]), 7 comisari de
Gardă Financiară (1 comisar șef), 12
inspectori fiscali (3 directori și 8 inspectori
D.G.F.P. [15],
1 inspector A.N.A.F. [16]),
2 funcționari A.P.I.A. [17], 1 inspector I.T.M. [18],
9 secretari de primărie, 1 vicepreședinte de sindicat, 1 rector, 1
prorector, 1 comandant U.M., 13 directori din alte instituții
publice (1 de la A.P.I.A., 2 de la A.D.R. [19],
1 de la D.A.D.R. [20],
1 de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 1 de la Direcția
de Patrimoniu din Primărie, 2 de la D.S.V.S.A. [21],
1 de la Direcția Silvică, 1 de la I.T.R.S.V.[22], 1
de la Direcția Județeană pentru Tineret, 1 de la
Direcția de Cadastru) și 10 directori de companii/societăți
naționale (1 de la CN Administrația Porturilor Maritime, 1 de la S.N. Romgaz, 1 de la S.N. Transgaz, 1 de la CEC Bank, 2 de la CNANDR [23],
3 de la Electrica SA – S.I.S.E.E., 1 de la CNCIR [24]),
1 medic șef secție, 1 director general și
2 vicepreședinți de bancă și 1
vicepreședinte al consiliului de administrație al unei
societăți de dezvoltare imobiliară.
Calitativ, indicatorii de
evaluare referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri,
arestați netrimiși în judecată și condamnări,
se prezintă după cum urmează:
-
A fost dispusă infirmarea
ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1,15% din totalul cauzelor
soluționate, respectiv 41 din 3.578.
În concret, au fost infirmate
soluțiile dispuse în 36 de dosare, din care 15 dispuse de
instanța de judecată, 1 de procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 20
de procurorul ierarhic superior. Dintre acestea, 23 sunt în curs de
soluționare, în 9 a fost adoptată aceeași soluție
și 4 au fost conexate la alte cauze în care s-a dispus
trimiterea în judecată.
Redeschiderea urmăririi
penale s-a dispus în 5 dosare, din care 2 dispuse de
instanța de judecată și 3 de către procurorul
ierarhic superior. Dintre acestea, 2 sunt în curs de soluționare,
iar în 3 soluția adoptată după completarea
cercetărilor a fost tot de netrimitere în judecată.
-
Nu au fost înregistrate
situații de inculpați arestați preventiv față
de care să fie dispusă o soluție de netrimitere în judecată.
-
Un număr de 743
inculpați au fost condamnați definitiv, din care 1
persoană juridică, ceea ce reprezintă o creștere cu
149,32% comparativ cu 298 inculpați condamnați prin
hotărâri definitive în anul 2011.
Pedepsele au fost privative
de libertate în cazul a 202 inculpați condamnați (117
în anul 2011), cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
în cazul a 158 inculpați (89 în anul 2011), cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei în cazul a 380 inculpați
(92 în anul 2011) și cu amendă penală în cazul a 3
inculpați (din care 1 persoană juridică).
-
Prin hotărâri definitive
s-a dispus achitarea a 88
inculpați (37 în anul 2011). La aceștia se
adaugă alți 14 inculpați achitați ca urmare a
dezincriminării faptelor (12 în anul 2011) și 18
inculpați achitați ca urmare a aplicării art. 181 C.pen. (13
în anul 2011).
Apreciem că trimiterea
în judecată este imputabilă procurorului în 5 cauze privind
7 inculpați, pentru considerentele expuse în
prezentarea din Anexa nr.3.
-
Din cei 88 inculpați
achitați definitiv pe alte temeiuri decât cele determinate de
dezincriminarea faptelor ori pericolul social al infracțiunii, față
de 15 au fost luate măsuri preventive, respectiv 1 inculpat
a fost reținut în cursul urmăririi penale, 1 arestat în cursul
urmăririi penale (1 lună și 21 zile) și 13 față
de care măsura arestării preventive a fost prelungită pe
parcursul judecății (5 timp de circa 29 zile la
urmărire penală și 21 zile, respectiv circa 1 an și 2 luni
în cursul judecății, 6 timp de circa 3 luni în cursul
urmăririi și între 11 luni și 1 an și 3 luni în cursul
judecății, 2 timp de 2 luni în cursul urmăririi penale
și circa 9 luni în cursul judecății).
Între cei 14 inculpați
achitați ca urmare a dezincriminării faptelor sunt 4
inculpați arestați preventiv în același dosar pe o
perioadă cuprinsă între 4 zile și circa 8 luni.
-
Restituirea definitivă a
cauzei la procuror s-a dispus în 2 dosare privind 12 inculpați (2 dosare privind 7
inculpați, în anul 2011), astfel încât ponderea cauzelor restituite se
menține la 0,85%.
S-a apreciat că nu sunt
imputabile procurorilor soluțiile de restituire, așa cum rezultă
din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 4.
-
Ponderea achitărilor,
indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată este de 14,5% (120 din 828), conform
indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.
-
Raportat la numărul
persoanelor definitiv judecate, achitările pe alte temeiuri decât
dezincriminarea și pericolul social au însă o pondere de 10,2%, întrucât din 863 persoane față
de care au fost pronunțate hotărâri definitive, 88 au fost
achitate pe alte temeiuri. Similar, în anul 2011, ponderea a fost de 10,3%,
din 359 persoane definitiv judecate, 37 fiind achitate pe alte
temeiuri.
În concluzie, în
anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a menținut
o activitate de urmărire penală eficientă, relevată de creșterea cu 11,96% a numărului
cauzelor de soluționat, cu 8% al
celor soluționate, cu 9,31% al soluțiilor
pe fond dispuse, în condițiile menținerii numărului de
rechizitorii emise și al ponderii de 90% a persoanelor judecate definitiv,
față de care instanțele au reținut dovedită
vinovăția.
De asemenea, este relevant și cuantumul însemnat al
prejudiciului de peste 1.276 milioane lei și peste 39 milioane euro,
reținut în actele de inculpare (comparativ cu 1.110 milioane
lei, la care se adaugă aproximativ 77 milioane euro în 2011) ori valoarea
măsurilor asigurătorii, de aproximativ 1.174 milioane lei, dispuse de
procurori (comparativ cu peste 892 milioane
lei în anul 2011).
Calitatea
actelor de urmărire penală a fost bună , întrucât soluțiile
au fost desființate în proporție de 1,15% prin infirmare ori
redeschiderea urmăririi penale, iar ponderea
cauzelor restituite s-a menținut la 0,85%.
a. Analiza statistică
a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale
Structura centrală a
Direcției Naționale Anticorupție are în compunere trei
secții care desfășoară activitatea de urmărire
penală, și anume:
Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție și Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari.
La finele anului 2012 , în cadrul structurii centrale, din totalul de 42 posturi
prevăzute în organigramă, erau ocupate 34 (reprezentând 80,95%),
din care 30 procurori numiți și 4 delegați în
funcții de conducere. În activitate se aflau numai 31 procurori (reprezentând
73,80%), întrucât 3 procurori erau detașați la alte
instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1
la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor,
1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al
Magistraturii).
Fluctuația de personal
pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 34 posturi
ocupate, un număr de 2 procurori și-au încetat ori suspendat
temporar activitatea, în timp ce alți 3 procurori au început
activitatea în cadrul acestor structuri.
Activitatea de
urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 29
procurori din cele trei secții
operative ale structurii centrale a Direcției Naționale
Anticorupție, având în vedere fluctuația de personal, dar și
volumul mare al activității judiciare desfășurată de
procurorii militari. Activitatea judiciară în cauzele instrumentate
de celelalte două secții a fost desfășurată de
Secția judiciară penală a direcției.
Procurorii din cadrul
structurii centrale au avut de soluționat 1.917
cauze, în creștere cu 11,71% (1.716 cauze în 2011)
și au soluționat 824 cauze, în
creștere cu 6,18% (776 cauze în anul 2011).
Dintre acestea, 551
sunt soluții pe fondul cauzei (550 în anul 2011), iar 273
soluții de declinare a competenței ori de conexare a dosarelor (276
în anul 2011).
La sfârșitul anului 2012
se aflau în curs de urmărire penală 5 inculpați
arestați preventiv (7 în anul 2011).
Din cele 551
cauze soluționate pe fond, în 60 au fost emise rechizitorii prin care s-a
dispus trimiterea în judecată a 185 inculpați, din care 60 inculpați
arestați preventiv (28 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 10 inculpați reținuți în cursul
urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, din 500 cauze
soluționate pe fond prin 55 rechizitorii s-a dispus trimiterea în
judecată a 573 inculpați, din care 7 persoane
juridice și 246 arestați preventiv (158 trimiși
în judecată în stare de arest și alți 7 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale).
Rechizitoriile
reprezintă 10,88% din
soluțiile pe fond (11% în 2011) și se observă creșterea cu 9,1%, a numărului rechizitoriilor. Se
constată scăderea numărului inculpaților trimiși în
judecată, inclusiv a celor față de care au fost luate
măsuri preventive privative de libertate, care majoritar e
determinată obiectiv de faptul că, în anul 2011, prin 5 rechizitorii
s-a dispus trimiterea în judecată a 349 inculpați pentru
infracțiuni de corupție comise în 6 puncte de trecere a frontierei
ori fraudarea unor concursuri pentru ocuparea unor posturi de militari
profesionoști.
S-a dispus aplicarea
dispozițiilor art. 181 C.pen. față de 13 învinuiți
(14 în anul 2011) și 16 făptuitori (2 făptuitori
în anul 2011) în baza art. 230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin
Legea nr.202/2010.
Între cei 185
inculpați trimiși în judecată, 4 sunt
demnitari, 7 magistrați, 37 au funcții de conducere
și 30 sunt funcționari publici.
Dețineau
funcții de conducere, control, demnități publice ori alte
funcții importante 112 inculpați. Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 5
demnitari (1 senator, 1 secretar general în Ministerul
Administrației și Internelor, cu rang de secretar de stat, 1 președinte
A.N.R.E. [25]
care este deputat, 1 vicepreședinte
organizație județeană partid politic care este deputat și 1
prefect), 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepreședinte
Consiliu județean, 2 consilieri județeni, 2
consilieri locali, 7 primari, 3 viceprimari, 7 magistrați (4 judecători, din care 1 vicepreședinte
și 3 procurori din care 1 prim-procuror) , 6 avocați, 4 notari,
1 director D.G.I.P.I. [26],
5 polițiști, 10 lucrători vamali (1 director de
la D.R.A.O.V. [27]),
2 comisari Gardă
Financiară, 5 secretari
primărie, 1 prim-vicepreședinte sindicat, 1 rector, 1
comandant U.M., 2 directori din
alte instituții publice (1 director coordonator adjunct de la I.T.R.S.V. [28],
1 de la Direcția de Cadastru), 4 directori de
companii/societăți naționale (1 de la CN Administrația Porturilor Maritime, 3 de la Electrica SA-S.I.S.E.E.), 1 medic șef secție, 1 vicepreședinte
al consiliului de administrație al unei societăți de
dezvoltare imobiliară.
Majoritatea
inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din
mediul urban (152), sunt bărbați (159) și au
vârste cuprinse între 21-54 de ani (140). Au studii superioare 106 inculpați,
5 inculpați sunt recidiviști, alți 7
au antecedente penale, iar 12 sunt cetățeni străini. Nu s-au înregistrat cazuri de învinuiți sau inculpați arestați preventiv,
față de care să se fi dispus soluții de netrimitere în
judecată.
Au rămas
nesoluționate 1.093 cauze, în
creștere cu 16,27% (940 în anul 2011), din care 644 au
depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă
58,92% din nesoluționate (576, reprezentând 61,17%,
în anul 2011), iar 154 au depășit 6 luni de la data
începerii urmăririi penale și reprezintă 14,08% din nesoluționate
(113 cauze, reprezentând 12,02% în anul 2011).
S-a acordat
atenție soluționării unor cauze vechi , astfel
încât din cele 551 cauze soluționate pe fond, în 264 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări
(reprezentând 47,91%).
Prin cele 60 rechizitorii au fost trimiși în judecată 185 inculpați pentru săvârșirea a 319 infracțiuni, după cum urmează:
- 268 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
- 125- infracțiuni de corupție
- 30 - luare de mită
- 40 - dare de mită
- 42 - trafic de influență
- 3 - primire de foloase necuvenite
- 10 - cumpărare de influență (art. 61)
- 43 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
- 31 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132 )
- 3 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
- 5 - folosirea influenței sau autorițății
- 4 - șantaj (art. 131)
- 78 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
- 48 - fals și uz de fals (art. 17 lit.c)
- 4- spălare a banilor (art. 17 lit.e)
- 1 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
- 20 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit.b)
- 2 - șantaj (art. 17 lit.d1)
- 22 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 50- infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
- 9 - evaziune fiscală
- 31 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
- 7 - spălare a banilor
- 73 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
- 19 - abuz în serviciu contra intereselor publice
- 22 - înșelăciune
- 12 - fals și uz de fals
- 2 - fals în declarații
- 3 - conflict de interese
- 2 - favorizarea infractorului
- 2 - delapidare
- 7 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
- 1 - mărturie mincinoasă
Prejudiciul
total reținut în rechizitorii este de aproximativ 797 milioane lei, la
care se adaugă circa 11 milioane euro (comparativ cu peste 680 milioane lei, la care se adaugă
peste 65 milioane euro în 2011). Valoarea măsurilor
asigurătorii dispuse de procurori este de peste
759 milioane lei (peste 577 milioane lei în 2011), din care cele aplicate de Secția de combatere a
corupției, în sumă de peste 80 milioane lei (circa 387
milioane lei în 2011), de Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție,
în cuantum de peste 764 milioane lei (peste 189 milioane lei în
2011) și de Secția
de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de
militari, în valoare de peste 416
mii lei (peste 710 mii lei în 2011).
Calitatea
actelor de urmărire penală a fost bună întrucât, ca urmare a infirmării ori
redeschiderii urmăririi penale, soluțiile desființate au o
pondere de 1,82% din totalul cauzelor soluționate (14
soluții infirmate față de 8 în anul 2011 și 1 redeschidere
a urmăririi penale față de 2 în anul 2011), iar achitările
au o pondere de 26,48% din totalul trimișilor în judecată (conform
indicatorului de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).
În cursul anului 2012,
instanțele au dispus condamnarea
definitivă a 214 inculpați (106 în anul 2011),
trimiși în judecată de către procurorii din cadrul structurii
centrale (68 inculpați trimiși în judecată de Secția
de combatere a corupției, 45 de Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și 101
de Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ).
Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 34 inculpați
(din care 4 inculpați trimiși în judecată de
Secția de combatere a corupției, 19 inculpați
trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție și 11 de Secția de combatere a infracțiunilor de
corupție săvârșite de militari sau de procurori militari care
își desfășurau activitatea în cadrul altei secții înainte
de înființarea secției militare), la care se adaugă 12
inculpați achitați ca urmare a dezincriminării
faptelor (3 inculpați trimiși în judecată de
Secția de combatere a corupției, 9 inculpați trimiși
în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție).
Nu au fost dispuse soluții
definitive de restituire a cauzei la procuror (2 în anul 2011 ).
Principalii indicatori de activitate înregistrați la secțiile operative ale structurii
centrale:
Nr. crt. | Denumirea indicatorilor | Secția de combatere a corupției | Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție |
Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari |
1. | Cauze de soluționat | 680 | 1.094 | 143 |
2. | Cauze soluționate pe fond | 292 | 193 | 66 |
3. | Declinări și conexări | 64 | 197 | 12 |
4. | Cauze rămase de soluționat | 324 | 704 | 65 |
5. | Rechizitorii | 38 | 18 | 4 |
6. | Inculpați trimiși în judecată | 114 | 64 | 7 |
7. | Inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv | 21 | 7 | 0 |
8. | Prejudiciul total reținut în rechizitorii | Peste 32 milioane lei și peste 11 milioane euro | Peste 764 milioane lei |
Peste 416 mii lei |
9. | Numărul învinuiților față de care s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. | 7 | 2 | 4 |
10. | Hotărâri definitive de restituire a cauzelor | 0 | 0 | 0 |
11. | Hotărâri definitive de achitare/nr.inculpați | 4/7 | 6/28 | 4/11 |
12. | Cauze infirmate și redeschise | 4 | 11 | 0 |
13. | Dosare soluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări | 121 | 129 | 14 |
14. | Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări | 138 | 471 | 35 |
15. | Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale | 33 | 113 | 8 |
În concluzie, structura centrală a
Direcției Naționale Anticorupție a continuat în anul 2012 o
activitate eficientă, așa cum rezultă din indicatorii statistici relevanți, înregistrându-se
o creștere cu 11,71% a
cauzelor de soluționat și cu 6,18% a celor soluționate, iar
rechizitoriile reprezentând 10,88% din soluțiile pe fond și
achitările în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei având
o pondere de 13% din totalul persoanelor judecate definitiv (34 din
260).
b.
Analiza statistică a
activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale
Structura
teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este
organizată în 15 servicii teritoriale, din care 4 au în compunere și
câte 1 birou teritorial, respectiv
Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul
teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul
teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia
Mare.
La finele anului 2012, în cadrul structurii teritoriale, din
totalul de 73 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 72,
reprezentând 98,63%, din care 64 procurori numiți, 4 procurori
delegați în funcție de conducere și 4 procurori
delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau
numai 71 procurori (reprezentând 97,26% din posturile
prevăzute), întrucât 2 procurori au fost detașați la Ministerul Justiției, respectiv la Inspecția judiciară a Consiliului Superior
al Magistraturii (acest din urmă post fiind ocupat).
Fluctuația de personal pe
parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 72 posturi
ocupate, un număr de 4 procurori și-au încetat ori suspendat
temporar activitatea, în timp ce 8 procurori au început activitatea în
cadrul structurilor teritoriale.
Activitatea de
urmărire penală a fost desfășurată în anul 2012, în
medie, de 56 procurori din structura
teritorială a Direcției Naționale Anticorupție, întrucât activitatea
judiciară la nivelul serviciilor teritoriale a fost realizată de
circa 15 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare
serviciu teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate
judiciară.
Serviciile teritoriale ale direcției
au avut de soluționat 5.489 cauze, reprezentând o creștere cu 12,04% (față
de 4.899 cauze în 2011) și au
soluționat 2.754 cauze, reprezentând o
creștere cu 8,55%, din care 1.885 soluții pe fondul
cauzei (față de 2.537 cauze, din care 1.770 soluții
pe fond, în anul 2011) și 869 de declinare
a competenței ori conexare a dosarelor (față de 767 în 2011).
S-a
urmărit soluționarea cauzelor vechi având în vedere că din cele 1.885 de dosare
soluționate pe fond, în 783 a fost depășit termenul de
1 an de la data primei sesizări (reprezentând 41,53%),
comparativ cu 664 din 1.770 cauze soluționate pe fond în
anul 2011 (reprezentând 37,51%).
Din cele 1.885
cauze soluționate pe fond, în 174 au fost emise rechizitorii, reprezentând 9,23%. În 1.592 cauze au fost dispuse soluții de
netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2011 au fost 1.770
cauze soluționate pe fond, din care în 178 au fost emise
rechizitorii reprezentând 10,05%, iar în 1.592 au
fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.
Au fost aplicate
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 137
învinuiți (110 în anul 2011) și 39 făptuitori (11
făptuitori în anul 2011), potrivit prevederilor art. 230 C.pr.pen.,
modificate prin Legea nr.202/2010.
Un număr
de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit
cel puțin 9 rechizitorii (13 servicii teritoriale cu minim 8 rechizitorii în 2011), și
anume: câte 18 rechizitorii - Pitești
(67 de inculpați, din care 13 arestați preventiv)
și Alba-Iulia (29 de inculpați, din care 6
arestați preventiv), câte 13 rechizitorii - Ploiești (35
inculpați, din care 3 persoane juridice și 3
arestați preventiv) și București (31 de
inculpați, din care 4 arestați preventiv), câte 12
rechizitorii-Oradea (196 inculpați, din care 6 arestați
preventiv), Iași (63 inculpați, din care 11 persoane
juridice și 5 arestați preventiv), Constanța (26
inculpați, din care 3 persoane juridice și 3
arestați preventiv) și Galați (25 inculpați,
din care 4 arestați preventiv), câte 11 rechizitorii -
Târgu Mureș (20 inculpați, din care 1 persoană
juridică) și Cluj (17 inculpați, din care 3 persoane
juridice și 4 arestați preventiv), 10 rechizitorii -
Bacău (27 inculpați, din care 3 persoane
juridice) și câte 9 rechizitorii - Craiova (23 inculpați,
din care 4 arestați preventiv),Timișoara (22 inculpați,
din care 1 persoană juridică și 8 arestați
preventiv).
Celelalte 2
servicii teritoriale au întocmit câte 7 rechizitorii (2 servicii
teritoriale cu 6 rechizitorii în anul 2011),
după cum urmează: Suceava (privind 51 inculpați)
și Brașov (privind 11 inculpați).
Prin cele 174
rechizitorii (178 în 2011) instanțele au fost sesizate cu judecarea
a 643 inculpați (518 în 2011) pentru săvârșirea
a 1.533 infracțiuni (față de 1.041 în
2011), după cum urmează:
- 543 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (621 în anul 2011), din care:
- 187 - infracțiuni de corupție (285 în anul 2011)
- 73 - luare de mită
- 46 - dare de mită
- 48 - trafic de influență
- 4 - primire de foloase necuvenite
- 16 - cumpărare de influență (art. 61)
- 124 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (115 în anul 2011)
- 6 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
- 13 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
- 1 - șantaj (art. 131)
- 84 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
- 6 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor
- 1 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
- 13 - folosire a influenței sau autorității
- 116 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (130 în 2011)
- 1 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
- 4 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art. 17 lit.b)
- 90 - fals și uz de fals (art. 17 lit c)
- 1 - abuz în serviciu (art. 17 lit.d)
- 20 - spălare a banilor (art. 17 lit.e)
- 116 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 183 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale
- 84 - evaziune fiscală
- 34- inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
- 21 - spălare a banilor
- 5 - criminalitate informatică
- 11 - infracțiuni prevăzute în Codul vamal
- 807 - infracțiuni prevăzute în Codul penal
- 11 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
- 288 - înșelăciune
- 11 - conflict de interese
- 12 - fals material în înscrisuri oficiale
- 18 - fals intelectual
- 221 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
- 9- fals în declarații
- 186 - uz de fals
- 24 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
- 1 - delapidare
- 1 - neglijență în serviciu
- 11- mărturie mincinoasă
- 1 - deturnare de fonduri
- 5- favorizarea infractorului
Prin rechizitorii a fost
reținut un prejudiciu total de peste
478 milioane lei la care se
adaugă peste 28 milioane de euro, comparativ cu
circa 431 milioane lei la care se adaugă 12 milioane de euro,
în anul 2011.
Valoarea măsurilor
asigurătorii dispuse de procurori
este de peste 414 milioane lei, comparativ cu peste 315
milioane lei în anul 2011.
Instanțele au fost
sesizate, prin cele 174 rechizitorii, cu judecarea unui număr de 643
inculpați , din care 60 arestați
preventiv (55 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 14 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011,
prin 178 rechizitorii au fost trimiși în judecată 518
inculpați, din care 87 arestați preventiv (65
trimiși în judecată în stare de arest preventiv), iar
alți 19 inculpați reținuți în cursul
urmăririi penale).
Între cei 643
inculpați trimiși în judecată, 25 sunt persoane juridice , 1 este demnitar, 3 magistrați, 56 persoane
ocupă funcții de conducere și 101 sunt funcționari
publici.
Dețineau
funcții de conducere, control, demnități publice ori alte
funcții importante 220 inculpați (190 în anul 2011). Spre exemplu, au fost
trimiși în judecată 2 demnitari (1 secretar de stat al
S.S.P.R. [29],
1 șef departament Camera Deputaților care este deputat), 18
primari, 5 viceprimari, 2
consilieri județeni și 10 consilieri locali, 3 magistrați (1 judecător și 2 prim-procurori), 11
avocați, 26 polițiști,
18 lucrători vamali, 5
comisari Gardă Financiară (1
comisar șef), 12
inspectori fiscali (8 inspectori
și 3 directori DGFP [30],
1 inspector ANAF [31] ), 2
funcționari A.P.I.A. [32] , 1 inspector ITM [33] , 1 prorector, 11 directori din alte instituții publice (1 de la APIA, 2 de la ADR [34],
1 de la DADR [35],
1 de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 1 de la Direcția
de Patrimoniu din Primărie, 2 de la DSVSA [36],
1 de la Direcția Silvică, 1 de la Direcția Județeană pentru Tineret), 6
directori de companii/societăți naționale (1 de la S.N. Romgaz, 1 de la S.N. Transgaz, 1 de la CEC Bank, 2 de la CNADNR [37],
1 CNCIR [38])
și 1 vicepreședinte bancă.
Majoritatea
inculpaților-persoane fizice trimiși în judecată provin din
mediul urban (520), sunt bărbați (492), au
vârste cuprinse între 21-54 ani (439). Au studii superioare 281 inculpați,
12 sunt cetățeni străini, 8 sunt recidiviști
și alți 23 au antecedente penale.
Au rămas nesoluționate 2.735 cauze, din care 1.431
mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 250 mai vechi de 6
luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 2.362
cauze rămase de soluționat în anul 2011, din care 1.249 mai
vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 209 mai vechi de 6
luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de
urmărire penală 5 inculpați arestați preventiv,
comparativ cu 7 la finele anului 2011.
Calitatea
actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă
urmărirea în 26 cauze, soluțiile desființate având o
pondere de 0,94% din totalul cauzelor soluționate (22
soluții infirmate față de 21 în anul 2011 și 4 redeschideri
ale urmăririi penale față de 3 în anul 2011), s-a dispus
restituirea în 2 cauze, reprezentând 1,14% din totalul
rechizitoriilor, iar achitările au o pondere de 11,50% din totalul
trimișilor în judecată (conform indicatorilor de calitate stabiliți
de Consiliul Superior al Magistraturii). Concret, 54 inculpați au fost
achitați pe alte temeiuri decât dezincriminarea sau pericolul social
al faptei, la care se adaugă 2 inculpați achitați pe
temeiul dezincriminării faptelor și 18 achitați ca
urmare a aprecierii pericolului social al faptei, astfel încât achitările
în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei având o pondere
de 8,95% din totalul persoanelor judecate definitiv (54 din 603).
În cursul anului 2012, instanțele
au dispus condamnarea definitivă a 529 de
inculpați (191 în anul 2011), trimiși în
judecată de către procurorii din cadrul structurii teritoriale a
direcției.
În concluzie, structura teritorială
a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în
anul 2012 o activitate dinamică și eficientă, a continuat să crească, cu 12,04%,
numărul cauzelor de soluționat, cu 8,55% al celor
soluționate, cu 6,49% al soluțiilor pe fondul cauzei și
cu 24,13% numărul inculpaților trimiși în judecată, iar
ponderea rechizitoriilor este de 9,23% din soluțiile pe fond
dispuse.
Rezultatele obținute
de fiecare serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.
Secția de
combatere a corupției și-a
desfășurat activitatea în anul 2012 pe fondul existenței, în
continuare, a unui deficit de personal, întrucât din cele 18 posturi
de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate, în
medie, 14 procurori (13 în luna ianuarie, 15 în
luna mai și 14 în restul perioadei). Menționăm că,
statistic, sunt ocupate încă 2 posturi de procuror, dar procurorii
nu au desfășurat activitate în cadrul direcției, întrucât sunt detașați
la alte instituții (1 procuror la Inspecția judiciară
a Consiliului Superior al Magistraturii și 1 procuror la
Departamentul de Luptă Antifraudă).
Cantitativ,
această secție
a avut de soluționat 680 cauze penale
(551 în anul 2011), reprezentând o creștere cu 23,41%, din
care au fost soluționate 356 (289 în anul 2011), în
creștere cu 23,18%. Au rămas nesoluționate 324 cauze
(262 în anul 2011), din care în 33 dosare s-a început
urmărirea penală de peste 6 luni (19 în anul 2011). Creșterea
cu 23,66% a numărului cauzelor nesoluționate se justifică
prin creșterea pondererii cauzelor nou intrate, care reprezintă 61,47%
din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 418 din 680 de
soluționat (279 cauze noi din 551 cauze de soluționat,
reprezentând 50,63% în anul 2011).
Se constată
menținerea ponderii cauzelor soluționate pe fond din cele 356 dosare soluționate
în 292 fiind emise soluții pe fond (din
289 soluționate fiind 237 soluții pe fond în anul 2011),
iar în 64 s-a dispus declinarea competenței sau conexarea la alte
dosare (14 fiind soluții de conexare).
Prin 38
rechizitorii au fost
trimiși în judecată 114 inculpați, din care 51
arestați preventiv (dintre
care 21 inculpați trimiși în judecată în stare
de arest) și alți 2 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul
2011, prin 23 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a
247 inculpați, din care 128 arestați preventiv
(67 trimiși în judecată în stare de arest) și
alți 5 inculpați reținuți în cursul urmăririi
penale. Se constată astfel creșterea numărului rechizitoriilor
cu 65,21%, în timp ce scăderea numărului inculpaților trimiși
în judecată (cu 53,84%) și al celor arestați preventiv
este obiectiv determinată de faptul că în anul 2011 prin 2
rechizitorii vizând infracțiuni de corupție comise în puncte de
trecere a frontierei au fost trimiși în judecată 124
inculpați (din care 41 în stare de arest preventiv),
reprezentând 50,20% din numărul celor trimiși în
judecată.
Dispozițiile art. 181
C.pen. au fost aplicate față de 7 învinuiți (1 în
anul 2011) și 10 făptuitori conform modificărilor aduse
art. 230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010 (1 în anul 2011).
Rechizitoriile
reprezintă 13% din soluțiile dispuse pe fond (7,95% în
anul 2011).
Prin cele 38
rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 238 infracțiuni, din care:
- 92 infracțiuni de corupție
- 23 - luare de mită
- 33 - dare de mită
- 30 - trafic de influență
- 6 - cumpărare de influență
- 22 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 39 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
- 26 infracțiuni asimilate celor de corupție
- 31infracțiuni de criminalitate organizată
- 6 infracțiuni de fals
- 13 infracțiuni de înșelăciune
- 2 infracțiuni de delapidare
- 7 alte infracțiuni incriminate de Codul penal și legi speciale
Prejudiciul
total reținut prin
rechizitorii este în sumă de peste 32 milioane lei și peste
11 milioane euro (peste 119 milioane lei și peste 58
milioane euro în anul 2011), fiind luate măsuri asigurătorii
în valoare de peste 80 milioane lei (peste 387 milioane lei în
anul 2011).
Unii dintre inculpații
trimiși în judecată au ocupat sau
ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 3 demnitari (1
senator, 1 secretar general în Ministerul Administrației și
Internelor, cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte
organizație județeană partid politic care este deputat), 1 consilier
personal al unui ministru, 6 magistrați (4 judecători,
din care 1 vicepreședinte Curte de Apel și 2 procurori
din care 1 prim-procuror), 4 avocați, 2 notari, 2
ofițeri de poliție (1 șef al unui centru medical), 2 comisari
Gradă Financiară, 9 lucrători vamali (din care 1 director
la DRAOV [39]
și 5 șefi birou), 1 președinte al senatului unei
universități, 3 primari și 2 viceprimari, 1 prim-vicepreședinte
de sindicat, 2 directori din instituții publice (1 de
la Direcția de Cadastru, 1 de la I.T.R.S.V.[40]), 1 director de la C.N. Administrația Portului Maritim, 1 medic șef secție. Din cei 114
inculpați, majoritatea sunt bărbați (95), provin din
mediul urban (93) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (91).
Un număr de 55 inculpați au studii superioare.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 356 cauze
soluționate, în 62 fiind depășit termenul de 1 an de
la data primei sesizări, 14 dintre acestea având mai mult de
6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 324 cauze nesoluționate (262
în anul 2011), un număr de 138 au o vechime mai mare de 1
an de la data sesizării (față de 146 în anul 2011),
iar 33 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii
urmăririi penale (19 în anul 2011).
Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin
ponderea importantă a cauzelor nou intrate (428 noi din
680 de soluționat), prin
faptul că unele sesizări au fost primite de la alte structuri ale
Ministerului Public (44 cauze), cât și prin complexitatea
sporită a acestora și accentul pus de procurori în dosarele cu
potențial de trimitere în judecată. De asemenea, este
influențată și de deficitul de personal, activitatea fiind
desfășurată cu 77,77% din numărul de procurori
prevăzut în organigramă (în medie 14 procurori din 18
posturi), iar fluctuația, chiar dacă nu a fost mare (câte 1
procuror, dar în perioade diferite), a presupus repartizarea cauzelor de la
un procuror la altul.
Calitatea
actelor de urmărire penală este
relevată de faptul că s-au dispus 4 soluții de infirmare, reprezentând
1,37% din soluțiile pe fond dispuse (2 de către
instanța de judecată, 2 pe calea controlului ierarhic) și nu
au existat soluții de redeschidere a urmăririi penale,
comparativ cu 1 infirmare dispusă pe calea controlului ierarhic
și 1 redeschidere a urmăririi penale, în anul 2011. Din cauzele infirmate, 3 sunt în curs de
soluționare, iar 1 a fost conexată la un dosar finalizat cu
rechizitoriu.
Nu au
existat situații de
inculpați arestați preventiv netrimiși în judecată
(similar în 2011) și nici restituri ale cauzei la procuror (1 cauză
privind 3 inculpați, în anul 2011).
Din cele 8
cazuri de conflicte negative de competență declanșate, în
5 cazuri s-a stabilit prin regulatorul de competență că,
în mod corect, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus
declinarea cauzei în favoarea altor unități de parchet, iar celelalte
3 nu au fost soluționate până la finele anului.
Prin 3 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați [41]
(1 pe temeiul art. 10 lit.a C.pr.pen., iar 3
în baza art. 10 lit.d C.pr.pen., din care 1 arestat
preventiv). Dintre acestea, s-a apreciat că trimiterea în
judecată este imputabilă procurorului într-o cauză privind 1
inculpat achitat, pentru considerentele prezentate în Anexa nr. 3.
La acestea se adaugă 1 hotărâre prin care s-a dispus față
de 3 inculpați achitarea ca urmare a dezincriminării
faptelor (din care 1 arestat preventiv), prezentate în aceeași
anexă.
S-a dispus,
prin 30 hotărâri definitive, condamnarea a 68 inculpați
trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii
secției. Rezultă că vinovăția a fost stabilită
față de 91% din persoanele definitiv judecate.
Activitatea a fost
desfășurată, în medie, de 14 procurori .
Volumul mediu este de
circa 25 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 23 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în cursul
anului 2012, s-au înregistrat 465 sesizări, cereri, ș.a., fiind
soluționate 201, din care 11 admise. Totodată,
au fost soluționate 65 plângeri contra actelor procurorului (8 admise)
și au fost formulate 97 plângeri împotriva soluțiilor emise de
procurori (3 admise).
În
concluzie, activitatea
desfășurată și-a păstrat dinamica și eficiența,
fiind înregistrate
creșteri la indicatorii relevanți privind numărul cauzelor de
soluționat (23,41%), al celor soluționate (23,18%) și
al rechizitoriilor (65,21%), care reprezintă 13% din
soluțiile dispuse pe fond și în condițiile unor indicatori
corespunzători privind calitatea activității reflectată în
ponderea cauzelor infirmate (1,37%) și ponderea achitărilor în
baza temeiurilor care examinează fondul cauzei din totalul persoanelor
judecate definitiv (8,97%), respectiv din totalul persoanelor trimise în
judecată (6,14%).
Exemple de rechizitorii
întocmite în anul 2012 de Secția de combatere a corupției sunt
prezentate în Anexa nr.1.
Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul
2012 în condițiile menținerii deficitului de personal,
întrucât din cele 16 posturi de procuror prevăzute în
organigramă, au fost în activitate 12 procurori procurori până
în luna iulie, inclusiv, și 13 procurori în perioada
următoare. Menționăm că, statistic, încă 1 post
de procuror este ocupat, însă procurorul nu a desfășurat
activitate în cadrul secției, întrucât este detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Cantitativ,
această secție
a avut de
soluționat 1.049 cauze penale (1.011 în anul 2011),
reprezentând o creștere de 3,75%, din care au fost
soluționate 390 (față de 383 în anul 2011),
reprezentând o creștere cu 1,82%. Au rămas nesoluționate 704
cauze (628 în anul 2011), în creștere cu 12,10%,
din care în 113 dosare s-a început urmărirea penală
de peste 6 luni (87 în anul 2011). Se remarcă menținerea unei
ponderi importante a cauzelor nou intrate din totalul cauzelor de
soluționat, 466 cauze noi din 1.094 cauze de soluționat,
reprezentând 42,59% (517 cauze noi din 1.011 de
soluționat, în anul 2011).
Se constată că, din
cele 390 dosare
soluționate, în 212 au fost emise soluții pe fond
(192 soluții pe fond din 383, în anul 2011), în
creștere cu 10,41%.
Prin 18
rechizitorii au fost trimiși în judecată 64 inculpați,
din care 9 arestați
preventiv (7 trimiși în
judecată în stare de arest preventiv),
la care se adaugă 8
inculpați față de care a fost luată măsura
reținerii. Comparativ, în anul 2011, prin 25 rechizitorii au fost
trimiși în judecată 205 inculpați, din care 7 persoane
juridice și 113 inculpați arestați preventiv (91
trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se
adaugă 2 inculpați față de care a fost luată
măsura reținerii. Scăderea numărului inculpaților
trimiși în judecată (cu 68,78%) și al celor arestați
preventiv este, în principal, determinată obiectiv de faptul că în
anul 2011 prin 2 rechizitorii vizând infracțiuni de corupție
comise în puncte de trecere a frontierei au fost trimiși în judecată 113
inculpați (din care 79 în stare de arest preventiv),
reprezentând 55,12% din numărul celor trimiși în
judecată. Rechizitoriile reprezintă 8,49% din
soluțiile dispuse pe fond (13,02% în 2011).
Au fost aplicate
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 2
învinuiți (1 în anul 2011).
Prin cele 18
rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 130 infracțiuni, din care:
- 10 infracțiuni asimilate celor de corupție
- 6 - prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000
- 2 - prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000
- 1 - prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000
- 1 - prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000
- 27 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
- 12 - prevăzute de art. 17 lit.b) Legea nr. 78/2000
- 8 - prevăzute de art. 17 lit.c) Legea nr. 78/2000
- 3 - prevăzute de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000
- 4 - prevăzute de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000
- 29 infracțiuni de corupție
- 6 - luare de mită
- 7 - dare de mită
- 4 - cumpărare de influență
- 12 - trafic de influență
- 64 infracțiuni din Codul penal și legi speciale
- 9 - înșelăciune
- 20 - abuz în serviciu
- 1 - mărturie mincinoasă
- 2 - favorizarea infractorului
- 8 - fals și uz de fals
- 7 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
- 9 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.241/2005
- 6 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.656/2002
Raportat la tipurile de
ocupații, între cei 64 inculpați trimiși în judecată
sunt 1 deputat, 22 funcționari publici, din care 16 cu
funcții de conducere și 23 oameni de afaceri. Din cei 64 de
inculpați trimiși în judecată, persoane fizice, majoritatea sunt
bărbați (57), provin din mediul urban (53) și au
vârste cuprinse între 21 și 54 ani (43). Au studii superioare 44,
iar 24 au funcții de conducere în mediul public (16) sau
privat.
Unii dintre inculpații
trimiși în judecată au ocupat sau
ocupă demnități sau funcții publice importante. Spre
exemplu, sunt 1 președinte A.N.R.E. [42]
care este deputat, 1 procuror, 2 avocați, 2 notari
publici, 1 vicepreședinte consiliu județean, 4 primari,
1 viceprimar, 2 secretari primărie, 1 director al
D.G.I.P.I. [43],
2 ofițeri de poliție, 1 rector și 3 directori
de la Electrica SA – S.I.S.E.E.
Prejudiciul
total reținut prin
rechizitorii este în sumă de 764.723.218 lei (559.641.459 lei și circa 6.497.886 euro
în anul 2011). Pagubele se situează mai ales în sectorul
achizițiilor publice de bunuri și servicii și în
acela al fiscalității și evaziunii fiscale. Au fost luate măsuri asigurătorii în
valoare de 708.765.018 lei, atât asupra autoturismelor, asupra imobilelor,
terenuri și construcții, cât și asupra unor sume aflate în
conturi bancare (189.251.171 lei și 199.000 euro în anul 2011).
Scăderea
numărului inculpaților trimiși în judecată, inclusiv al
celor arestați preventiv, este justificată, în parte, de faptul
că în anul 2011, prin 2 rechizitorii privind infracțiuni de
corupție comise în puncte de trecere a frontierei, au fost trimiși în
judecată 113 inculpați (reprezentând 55,12% din total),
din care 79 arestați preventiv.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 390 cauze
soluționate în 221 fiind depășit termenul de 1
an de la data primei sesizări, iar în 46 termenul de 6 luni de la începerea
urmăririi penale. Din cele 704 cauze nesoluționate
(628 în anul 2011), un număr de 471 au o vechime mai
mare de 1 an de la data sesizării (402 în anul 2011), iar 113
cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi
penale (87 în anul 2011).
Evoluția acestor indicatori se explică prin numărul
mare al cauzelor de soluționat și ponderea importantă a cauzelor
nou intrate (466 din 1.094 cauze de soluționat, reprezentând
42,59%), dar și prin
specificul cauzelor instrumentate de macrocriminalitate
economico-financiară comise privind diverse forme de fraudă în
achiziții publice, în derularea procedurilor de retrocedare imobile ori
privatizare, ce implică administrarea unui vast probatoriu, incluzând
și expertize ori constatări de specialitate, care
influențează durata cercetărilor. De asemenea, este
influențată de deficitul de personal, activitatea fiind
desfășurată, în medie, de 12 procurori din cele 16
posturi prevăzute în organigramă, reprezentând 70,58%.
Calitatea
actelor de urmărire penală este
relevată de faptul că au existat 10 infirmări
ale soluțiilor (7 în anul 2011) și 1
caz de redeschidere a urmăririi penale (similar
anului 2011). Ponderea cauzelor infirmate/redeschise este de 2,82% din
cele soluționate. Dintre infirmări, 1 a fost dispusă de instanța de judecată în procedura reglementată de art. 2781
C.pr.pen., 1 de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, iar 8 de procurorul
ierarhic. La finele anului, 9 erau în curs de soluționare, iar 1
cauză a fost soluționată prin neînceperea urmăririi penale
și, totodată, disjungerea și declinarea pentru faptele care nu
atrag competența direcției. Redeschiderea urmăririi penale a
fost dispusă de instanța de judecată, iar cauza se află
încă în curs de soluționare.
În anul 2012
nu au existat cazuri de declinare a competenței dispusă greșit
în raport de dispozițiile art. 30 și art. 45 alin.(4) din C.pr.pen.
Nu au existat hotărâri definitive de restituire
a cauzei la procuror și nici situații de inculpați
arestați preventiv netrimiși în judecată.
Prin 5 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 19 inculpați, din care 9 în
baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu 6 arestați preventiv și
10 în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., apreciate ca neimputabile. Totodată,
alți 9 inculpați au fost achitați pe temeiul
dezincriminării faptelor, din care 4 arestați preventiv
prin 1 hotărâre definitivă. Achitările
sunt prezentate în Anexa nr.3.
S-a dispus,
prin 19 hotărâri definitive, condamnarea a 45 inculpați
trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii
secției. Rezultă că a fost stabilită vinovăția
față de 77,46% din persoanele definitiv judecate.
Activitatea a fost
desfășurată, în medie, de 12 procurori, întrucât numai din luna august au fost în activitate 13
procurori.
Volumul mediu este de
circa 32 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 59 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2012,
au fost pe rol 271 sesizări, cereri ș.a. Dintre acestea, 80
au fost trimise la alte instituții, 134 soluționate, iar 83
se află în lucru. Au fost soluționate 25 de alte lucrări
și s-au întocmit un număr de 48 situații lunare ori trimestriale,
respectiv 27 analize referitoare la activitatea secției. Au fost
soluționate 98 plângeri contra actelor procurorului și
împotriva soluțiilor, din care 19 au fost admise.
În
concluzie, activitatea
desfășurată în ansamblu a fost eficientă. S-au înregistrat creșteri la indicatorii
statistici privind numărul cauzelor de soluționat, al celor soluționate
și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare
și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata
cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în
judecată.
Pornind de la
aspectele pozitive identificate în activitatea secției în urma controlului
tematic efectuat de Inspecția Judiciară [44],
ținând cont de măsurile stabilite prin Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori [45],
se impune o reevaluare a modului de gestionare a dosarelor pentru dinamizarea
și reducerea duratei de finalizare a anchetelor penale.
Exemplele de rechizitorii
întocmite în anul 2012 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție sunt prezentate în Anexa nr.1.
Secția
de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de
militari și-a
desfășurat activitatea în anul 2012 cu deficit de personal,
întrucât din cele 8 posturi prevăzute în organigramă au
fost în activitate, în medie, un număr de 4 procurori militari (5
numai în luna ianuarie). Aceștia au participat și la
ședințele de judecată ale instanțelor militare din
București, Cluj, Iași și Timișoara.
Cantitativ,
au avut de
soluționat 143 cauze penale (154 în anul 2011), au soluționat
78 cauze (104 în anul 2011) și au rămas
nesoluționate 65 (50 în anul 2011), din care în 8 dosare
s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (7 în anul
2011).
Din cele 78 dosare soluționate, în 66 au fost emise soluții
pe fond (71 soluții pe fond din 104
soluționate, în anul 2011). Din cele 8 dosare în care s-a dispus
declinarea de competență, 5 au fost trimise secțiilor sau
serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție,
întrucât în cauză erau și civili alături de militari, 3
au fost trimise unor parchete militare, având în vedere competența
după gradul militar al făptuitorilor.
Prin 4
rechizitorii au fost
trimiși în judecată 7 inculpați.
Comparativ, în anul 2011 au fost emise un număr de 7 rechizitorii
privind 121 inculpați, din care 5
arestati preventiv, cu mențiunea că 1
rechizitoriu privea 112 inculpați (reprezentând 92,56% din
totalul celor trimiși în judecată) referitor la fraudarea
concursurilor pentru ocuparea unor posturi de militari, iar celelalte 6
rechizitorii priveau 9 inculpați. Rechizitoriile
reprezintă 6,06% din soluțiile dispuse pe fond de procurorii
militari (10% în anul 2011).
Au fost aplicate
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 4
învinuiți (12 în anul 2011) și 6 făptuitori,
conform modificărilor aduse art. 230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010 (1
în anul 2011).
Prin cele 4
rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 23 infracțiuni, din care:
- 4 - infracțiuni de corupție
- 7 - abuz în serviciu prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000
- 12 - fals și uz de fals
Din cei 7 inculpați,
toți sunt bărbați, cu studii superioare, majoritatea provin din
mediul urban (6), au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (6).
Între aceștia sunt 1 comandant I.S.U. [46], 1 adjunct al comandantului ISU, 1 comandant U.M., 1 prim-adjunct
al inspectorului șef al I.J.J. [47]
și 2 comandanți detașament.
Toți indicatorii
statistici cantitativi au înregistrat scăderi , împrejurare care se datorează, în principal,
complexității unor dosare aflate în lucru, prin raportare la
numărul persoanelor și faptelor cercetate, amploarea
activității infracționale și gravitatea urmărilor
produse, precum și la multitudinea actelor de urmărire penală
efectuate și, nu în ultimul rând, la creșterea activității
judiciare pe care au desfășurat-o procurorii militari (au participat
la 181 ședințe de judecată, din care 111 în stadiu
procesual fond, 25 apel și 34 recurs, 6 plângeri
împotriva soluției, 1 reabilitare și 4 contestații
la executare; au declarat 3 apeluri privind 55 inculpați
și au motivat 1 apel referitor la 53 inculpați, au declarat
9 recursuri privind 26 inculpați și au motivat 16
recursuri referitoare la 31 inculpați).
Prejudiciul
total reținut prin
rechizitorii este în sumă de 416.225 lei (495.641
lei și 52.000 euro în anul 2011) și au fost instituite măsuri
asigurătorii în valoare de 416.225 lei (710.572 lei în
anul 2011).
Operativitatea soluționării cauzelor este reflectată de faptul că,
din cele 78 cauze soluționate, 18 au depășit
termenul de 1 an de la data primei sesizări (18 în anul 2011),
iar în 9 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (10
în anul 2011). Din cele 18 soluționate cu
depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări, 10
au fost primite prin declinare de competență de la alte parchete
având indicatorul de 6 luni deja împlinit.
Din cele 65 cauze nesoluționate, un
număr de 35 au o vechime mai mare de 1 an de la data
sesizării (din 27 din 50 în anul 2011), iar 8 cauze
sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (7
în anul 2011). Se observă menținerea la același nivel a
indicativilor referitori la cauzele vechi soluționate, însă reducerea
numărului soluțiilor emise a avut ca rezultat creșterea acestora
cu referire la cauzele rămase în lucru.
Calitatea
actelor de urmărire penală este
relevată de faptul că nu au existat cazuri de infirmare
a soluțiilor ori redeschidere a
urmăririi penale și nici soluții definitive de restituire
a cauzei la procuror (comparativ cu 1 cauză privind 4 inculpați,
în anul 2011).
Prin 4 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 11 inculpați, și anume, 2
în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., din care 1 arestat preventiv,
2 în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. și 7 în baza
art. 10 lit.d) C.pr.pen., din care 4 arestați preventiv,
apreciate ca neimputabile. Menționăm că dintre acestea, un
număr de 2 hotărâri privind 7 inculpați
achitați au fost întocmite în dosare instrumentate de Secția de
combatere a corupției, întrucât la acel moment nu era înființată
secția specializată și, deși din acest motiv sunt
evidențiate statistic la cealaltă secție, apreciem că analiza
trebuie realizată în această secțiune având în vedere că au
fost întocmite de procurori militari. Achitările sunt prezentate în
Anexa nr.3.
S-a dispus
prin 17 hotărâri definitive condamnarea a 101 inculpați
trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari
(1 hotărâre privind 1 inculpat condamnat, în anul 2011).
Rezultă că a fost stabilită vinovăția față
de 90,17% din persoanele definitiv judecate.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori (50% din posturile prevăzute) care au
desfășurat și activitate judiciară.
Volumul mediu este de
circa 19 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 16 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2012
procurorii militari au avut de soluționat și un număr de 49
lucrări, rămânând de soluționat 5. Totodată, au fost
soluționate 8 plângeri contra actelor procurorului și 11 împotriva
soluțiilor, care au fost respinse.
În
concluzie, activitatea
desfășurată a fost bună, scăderile cantitative înregistrate la indicatorii
statistici privind urmărirea penală fiind justificate, în principal,
de concentrarea activității în cadrul sectorului judiciar, a
cărei eficiență este relevată de creșterea
semnificativă a numărului inculpaților condamnați definitiv
în rechizitoriile întocmite de procurorii militari.
Conturarea
unei practici judiciare în materia infracțiunilor ce intră în
cazuistica secției trebuie valorificată în mod optim în viitor pentru
continuarea parcursului pozitiv înregistrat în anii precedenți în
activitatea de urmărire penală.
Exemple de rechizitorii
întocmite în anul 2012 de Secția de combatere a infracțiunilor de
corupție săvârșite de militari sunt prezentate în Anexa
nr.1.
În cadrul structurii
teritoriale a Direcției Naționale Anticorupție, formată din
15 servicii teritoriale care
funcționează în localitățile în care își au sediul
parchetele de pe lângă curțile de apel (din care 4 au
în compunere câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial
București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul
teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și
Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare).
La finele anului 2012, în
cadrul structurii teritoriale, din totalul de 73 posturi de
prevăzute în organigramă, erau ocupate 72, reprezentând 98,63%,
din care 64 procurori numiți, 4 procurori delegați
în funcții de conducere și 4 procurori delegați în
funcții de execuție. În activitate se aflau 71 procurori, reprezentând
97,26% din posturile prevăzute, întrucât 2 procurori sunt
detașați la Ministerul Justiției, respectiv la Consiliul Superior al Magistraturii (acest din urmă post fiind ocupat). S-a manifestat pe
parcursul anului fluctuația numărului de procurori în activitate, din
72 posturi ocupate, un număr de 4 procurori și-au
încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 8 procurori au
început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
Serviciile
teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, în anul
2012, au avut de soluționat un
număr de 5.489 cauze penale, în creștere cu 12,04%
(4.899 cauze în anul 2011), din care au soluționat 2.754 cauze, reprezentând
o creștere cu 8,55% (2.537
cauze anul în 2011). Cauzele soluționate reprezintă 50,17% din
totalul cauzelor de soluționat (48,21% în anul 2011).
Pe fondul cauzei au fost
soluționate 1.885 cauze, în creștere cu 6,49% (1.770
soluții pe fond în anul 2011), iar în 869 cauze s-a dispus
declinarea competenței ori conexarea dosarelor (767 în anul 2011).
Au fost emise 174
rechizitorii, reprezentând
9,23% din 1.885 cauze soluționate pe fond, prin care
s-a dispus trimiterea în judecată a 643 inculpați, din care
25 persoane juridice și 60 inculpați arestați preventiv
(55 trimiși în
judecată în stare de arest preventiv și 5 arestați în
cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de
libertate), precum și alți 14 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011,
prin 178 rechizitorii, reprezentând 10% din cele 1.770
cauze soluționate pe fond, au fost trimiși în judecată 518
inculpați, din care 34 persoane juridice și 87
arestați preventiv (65 trimiși în judecată în
stare de arest și 22 arestați preventiv în cursul
urmăririi penale și trimiși în judecată în lipsă),
precum și alți 19 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale.
Față de 138 învinuiți
și 38 făptuitori [48]
au fost aplicate dispozițiile art. 181 C.pen. (111 învinuiți
și 11 făptuitori, în anul 2011).
Un număr
de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit
cel puțin 9 rechizitorii (13 servicii teritoriale cu minim 8 rechizitorii în 2011),
și anume: câte 18 rechizitorii -
Pitești (67 de inculpați, din care 13 arestați
preventiv) și Alba-Iulia (29 de inculpați, din care 6
arestați preventiv), câte 13 rechizitorii - Ploiești (35
inculpați, din care 3 persoane juridice și 3
arestați preventiv) și București (31 de
inculpați, din care 4 arestați preventiv), câte 12
rechizitorii-Oradea (196 inculpați, din care 6 arestați
preventiv), Iași (63 inculpați, din care 11 persoane
juridice și 5 arestați preventiv), Constanța (26
inculpați, din care 3 persoane juridice și 3
arestați preventiv) și Galați (25 inculpați,
din care 4 arestați preventiv), câte 11 rechizitorii -
Târgu Mureș (20 inculpați, din care 1 persoană
juridică) și Cluj (17 inculpați, din care 3 persoane
juridice și 4 arestați preventiv), 10 rechizitorii -
Bacău (27 inculpați, din care 3 persoane
juridice) și câte 9 rechizitorii - Craiova (23 inculpați,
din care 4 arestați preventiv),Timișoara (22 inculpați,
din care 1 persoană juridică și 8 arestați
preventiv).
Celelalte 2
servicii teritoriale au întocmit câte 7 rechizitorii (2 servicii
teritoriale cu 6 rechizitorii în anul 2011),
după cum urmează: Suceava (privind 51 inculpați)
și Brașov (privind 11 inculpați).
Prin actele de sesizare a
instanței a fost reținut un prejudiciu total de circa 478
milioane lei la care se adaugă peste 28 milioane de euro, comparativ cu circa
431 milioane lei la care se
adaugă 12 milioane euro, în anul 2011. Valoarea măsurilor
asigurătorii dispuse de procurori este de peste 414 milioane lei (peste
315 milioane lei în anul 2011).
Activitatea desfășurată de fiecare
serviciu teritorial
-
Serviciul teritorial
Pitești a continuat o activitate eficientă, cu creșteri
la principalii indicatori statistici, respectiv, cauze de
soluționat și soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond
dispuse, a numărului de rechizitorii și de inculpați
trimiși în judecată.
Cantitativ, a crescut cu 17,63% numărul cauzelor de
soluționat (547 față de 465 cauze în anul 2011),
cu 55,34% al cauzelor soluționate (247 față
de 159 cauze în anul 2011) și cu 53% al soluțiilor pe
fond emise (176 față de 115 în anul 2011). Au
rămas nesoluționate 300 cauze, în scădere cu 1,96%
(306 cauze în anul 2011). Se remarcă aceste creșteri și
prin prisma faptului că s-a menținut o pondere importantă, de 45,05%,
a cauzelor nou intrate din totalul celor de soluționat (241 din 547).
S-a dispus aplicarea unor
sancțiuni cu caracter administrativ față de 4 învinuiți
(7 învinuiți în anul 2011).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 18 rechizitorii
privind 67 inculpați, din care 13 arestați preventiv (12 trimiși
în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2011, au fost emise
15 rechizitorii privind 58 inculpați, din care
6 arestați preventiv (5 trimiși în judecată
în stare de arest).
Rechizitoriile
reprezintă 10,22% din soluțiile dispuse pe fondul cauzei (13,04%
în anul 2011).
Cauzele finalizate prin
rechizitoriu au fost complexe, cei 67 inculpați fiind
trimiși în judecată pentru săvârșirea a 144 infracțiuni,
reținându-se un prejudiciul total de 72.837.639 lei.
Prin prisma obiectului, 8
rechizitorii au vizat infracțiuni de corupție, 3 au avut ca
obiect infracțiuni asimilate celor de corupție, 2 au privit
fraudarea fondurilor europene (prejudiciul total fiind de 1.061.664,73 lei),
3 au avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală
(prejudiciul reținut fiind de 28.847.333 lei) și 2 au
privit infracțiunea de înșelăciune (prejudiciul reținut
fiind în sumă de 42.375.828 lei).
Referitor la calitatea
inculpaților, se observă că printre cei 67 inculpați
trimiși în judecată sunt: 1 demnitar (secretar de
stat al S.S.P.R. [49],
1 primar comună, 1 polițist, 1 jandarm, 1
subofițer M.Ap.N, 7 inspectori fiscali (1
consilier superior, 1 inspector și 1 director executiv
adjunct de la D.G.F.P. [50],
3 consilieri superiori și 1 inspector de
la A.N.A.F. [51]),
4 lucrători vamali (1 inspector vamal și 1
șef serviciu de la A.N.V. [52],
1 expert de la A.J.O.F.M. [53],
1 inspector vamal de la D.J.A.O.V.[54]),
2 directori din alte instituții publice (1 director
al Direcției Județene a Arhivelor Naționale, 1 director
coordonator al Direcției Silvice Argeș), 1 șef al
Ocolului silvic, 1 inspector I.S.C.I.R..[55], 2 directori de
companii/societăți naționale (1 de la CNCIR[56], 1 de la CEC Bank S.A - în 2 dosare).
Operativitatea a fost
bună, din cele 247 cauze
soluționate, în 48 fiind depășit termenul de 1 an de
la prima sesizare și 9 cauze soluționate cu
depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi
penale.
Din cele 300 cauze
rămase nesoluționate, un număr de 186 cauze sunt
mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 11 sunt mai vechi de
6 luni de la începerea urmăririi penale.
Evoluția acestor
indicatori statistici arată că s-a urmărit nu numai
soluționarea unui număr mai mare de cauze, ci și îmbunătățirea
celerității desfășurării activității.
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost bună, având în vedere că există 2 infirmări ale
soluției (1 în anul 2011) și nu
s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea
cauzei la procuror prin hotărâri definitive (similar anului 2011).
După infirmarea pe cale ierarhică, cauza a fost conexată la un
dosar în care a fost emis rechizitoriu, iar cauza infirmată de către
instanța de judecată se află încă în lucru.
Prin 1 hotărâre
definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, în temeiul art. 10
lit.a) C.pr.pen., soluții apreciate ca neimputabile [57],
așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr.3.
La aceștia se adaugă 3 inculpați achitați cu
aplicarea art. 181 C.pen. prin 1 hotărâre (0
achitări în anul 2011).
Au fost condamnați
21 inculpați, prin 7 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (5
hotărâri definitive de condamnare a 14 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul
cauzei, este de 7,69% din totalul persoanelor judecate definitiv (2
din 26).
Activitatea a fost
desfășurată, începând din luna iunie, cu toate cele 5 posturi de
procuror ocupate (4 în
perioada anterioară). Volumul mediu a fost de circa 61 cauze
penale soluționate/procuror și de circa 75 cauze
rămase în lucru/procuror , avându-se în vedere și activitatea
judiciară desfășurată.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 161 sesizări,
reclamații, cereri și memorii, iar 139 au fost trimise spre
soluționare altor organe competente și au fost primite în
audiență 194 persoane. Totodată, au fost
soluționate 24 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de
procuror, toate fiind respinse, precum și 11 plângeri împotriva
soluțiilor, din care 1 admisă.
În concluzie,
activitatea a continuat linia ascendentă la toți indicatorilor
statistici dovedind eficiență. Este serviciul teritorial
care a soluționat cel mai mare număr de cauze penale și a
întocmit cel mai mare număr de rechizitorii/inculpați (numărul
inculpaților trimiși în judecată a crescut cu 15,51 %).
Cauze importante soluționate
prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Ploiești a desfășurat o activitate eficientă, înregistrând
creșteri la majoritatea indicatorilor relevanți.
Cantitativ, a crescut cu 13,75% numărul dosarelor de
soluționat (397 comparativ cu 349 în anul 2011), cu 5,84%
al celor soluționate (181 comparativ cu 171 în anul 2011)
și cu 14,81% al soluțiilor pe fondul cauzei dispuse (124 față
de 108 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 216 cauze
(178 în anul 2011), indicator care se explică prin menținerea
unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (219 din 397 de
soluționat, comparativ cu 207 din 349 de soluționat în
anul 2011).
S-au aplicat
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 1 învinuit și 1
făptuitor (33 învinuiți în 2011).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 13 rechizitorii privind
21 inculpați, din care 3
persoane juridice și 3
arestați preventiv. Comparativ, în anul 2011, prin 12 rechizitorii
s-a dispus trimiterea în judecată a 21 inculpați, din care
1 arestat preventiv.
Rechizitoriile
reprezintă 10,48% din soluțiile dispuse pe fond (11,11% în
anul 2011).
Prin rechizitorii s-a
reținut săvârșirea a 88 infracțiuni, iar prin prisma
obiectului, din cele 13 rechizitorii, un număr de 3
au privit infracțiuni de corupție, 1 a avut ca obiect
infracțiuni asimilate corupției, 5 referitoare la
fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 3.486.040,46 lei),
2 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și 2 au
avut ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.
În ceea ce privește calitatea
persoanelor, între cei 35 inculpați trimiși în
judecată sunt 1 judecător (președinte de
judecătorie), 1 avocat, 3 grefieri, 2 inspectori
D.G.F.P. [58],
1 inspector I.T.M. [59],
2 jandarmi, 2 directori și 1 consilier juridic al
unui parc industrial și 3 persoane juridice.
Operativitatea
soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 181 dosare
soluționate în anul 2012, 76 au fost soluționate la mai
mult de 1 an de la prima sesizare (86 în anul 2011). De asemenea, 12
cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6
luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2011).
În ceea ce privește
cele 216 cauze nesoluționate, în 31 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18
în anul 2011), reprezentând o pondere de 14,35% din cauzele
rămase. În 130 cauze nesoluționate este depășit
termenul de 1 an de la prima sesizare (112 în anul 2011), cu
mențiunea că din acestea, un număr de 31 au fost primite
deja cu termenul depășit (15 înregistrate în anul 2011 la
serviciul teritorial, iar 16 în anii anteriori).
Evoluția acestor
indicatori arată că a existat preocupare pentru soluționarea
cauzelor vechi, raportat la complexitatea cauzelor.
Sub acest aspect, în cursul
anului 2012, serviciul teritorial a fost supus unui control efectuat de
Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii [60],
concluziile inspectorilor fiind în sensul că nesoluționarea dosarelor
verificate la nivelul unității s-a datorat exclusiv unor motive de
ordin obiectiv, iar exercitarea funcțiilor de conducere și de
execuție s-a făcut în mod corespunzător și eficient [61].
Calitatea
activității desfășurate
a fost bună, relevată în primul rând de faptul că nu
există infirmări de soluții,
redeschideri ale urmăririi penale ori restituiri de cauze
la procuror, dispuse prin hotărâri definitive.
Prin 2 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 3 inculpați, din care 1
în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. și 2 în baza art. 10 lit.d)
C.pr.pen. (2 achitați în anul 2011, fără
dezincriminare și pericol social), soluțiile fiind apreciate ca neimputabile,
așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.
S-a dispus condamnarea a
20 inculpați prin 11 hotărâri definitive, dintre
cei trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (19
inculpați condamnați prin 4 hotărâri definitive, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor este de 13,04% din totalul persoanelor
judecate definitiv (3 din 23).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat
preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de
circa 45 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 54 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 249 plângeri/cereri diverse, iar
115 au fost trimise spre soluționare altor organe competente
și au fost primite în audiență un număr de 395
persoane. Totodată, au fost soluționate 17 plângeri
împotriva soluțiilor și 2 plângeri împotriva
actelor/măsurilor luate de procuror, toate fiind respinse.
În concluzie,
au fost creșteri la majoritatea indicatorilor statistici care relevă
eficiența, respectiv cei
privind cauzele de soluționat, soluționate, inclusiv pe fond,
număr de rechizitorii și inculpați trimiși în judecată,
inclusiv prin prisma complexității cauzelor.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Oradea a realizat o
activitate eficientă, constatându-se creșteri la majoritatea
indicatorilor statistici și continuarea parcursului pozitiv din anii
precedenți.
Cantitativ, a crescut cu 22,48% numărul cauzelor de
soluționat (207 față de 169 în 2011), cu 2,08%
al celor soluționate (98 față de 96 în anul 2011)
și cu 36,17% al soluțiilor pe fond dispuse (64 față
de 47 în anul 2011). Au rămas nesoluționate 109
cauze (73 în anul 2011), situație justificată de ponderea
importantă a cauzelor nou intrate, reprezentând 64,73% din cauzele
de soluționat (134 cauze noi din 207 de soluționat).
S-au aplicat
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 47 învinuiți (0
în 2011).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind întocmite 12 rechizitorii privind
196 inculpați, din care 6 în stare de arest preventiv și 5
reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul
2011, au fost emise 11 rechizitorii privind 36 inculpați,
din care 9 inculpați arestați preventiv (6
trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Prin rechizitorii s-a
reținut săvârșirea a 573 infracțiuni (83 în
anul 2011), iar prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un
număr de 10 au privit infracțiuni de corupție, 1
referitor la infracțiuni asimilate celor de corupție și 1 rechizitoriu
a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.
În ceea ce privește calitatea
inculpaților, între cei 196 inculpați sunt 2 avocați,
2 polițiști, 2 comisari Gardă
Financiară (din care 1 comisar șef), 2 directori de
companii/societăți naționale (2 de la CN ADNR[62] și 1 de la SN Transgaz).
Operativitatea se relevă prin faptul că în 10 cauze
soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima
sesizare (5 în anul 2011), iar în 19 termenul
de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 în anul 2011).
Din cele 109 cauze nesoluționate, 55 depășesc
termenul de 1 an de la prima sesizare (37 în anul 2011) și 32
depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi
penale (24 în anul 2011).
Evoluția acestor
indicatori în continuare este justificată, atât de ponderea
importantă a cauzelor nou intrate, cât și prin aceea că o parte
din dosarele nesoluționate sunt cauze economice privind evaziuni fiscale
și infracțiuni din domeniul vamal, iar datorită modului de
operare, inclusiv în spațiul extracomunitar, durata activității
de urmărire penală este afectată și de soluționarea
comisiilor rogatorii din străinătate (în 4 dosare au fost
solicitate comisii rogatorii în Ungaria, Slovenia, Slovacia, Serbia, Bosnia,
Ucraina, Bulgaria, Letonia, Grecia, Noua Zeelandă).
Calitatea actelor de
urmărire penală este
relevată de faptul că s-a dispus 1 infirmare a
soluției, dispusă de instanța de judecată și nu
există redeschideri ale urmăririi
penale, nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâre
definitivă. În cauza infirmată, după completarea actelor de
cercetare penală, s-a dispus aceeași soluție.
Prin 1 hotărâre
definitivă s-a dispus achitarea a 5 inculpați, în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen., din care 1 arestat preventiv (0
în anul 2011). Achitările au fost apreciate ca fiind neimputabile,
așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3
Au fost condamnați
38 inculpați, prin 11 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (7
hotărâri definitive de condamnare a 20 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul
cauzei, este de 11,627% din totalul persoanelor judecate definitiv (50
din 43).
Activitatea a fost
desfășurată, începând din luna februarie, cu toate cele 5
posturi de procuror ocupate (4 în
perioada anterioară), din care 1 a desfășurat exclusiv
activitate judiciară. Menționăm că fluctuația
de personal s-a înregistrat la Biroul teritorial Satu Mare, unde
sunt prevăzute 2 din cele 6 posturi.
Volumul mediu a fost de
circa 24 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 27 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost verificate 194 plângeri/cereri diverse și
primite în audiență 164 persoane. Totodată, au fost
soluționate 21 de plângeri împotriva soluțiilor, din care 2
admise, precum și 3 plângeri împotriva actelor efectuate de
procuror, toate respinse.
În concluzie,
activitatea a fost eficientă. Se
înregistrează creșteri la majoritatea indicatorilor statistici
și au fost soluționate prin rechizitoriu cauze complexe, fiind
structura care a trimis în judecată cel mai mare număr de inculpați
(196).
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Constanța a continuat să înregistreze îmbunătățiri în
activitate, reflectate de majoritatea
indicatorilor statistici, prin creșterea numărului cauzelor de
soluționat, al celor soluționate, al soluțiilor pe fond dispuse
și a numărului de rechizitorii emise.
Cantitativ, au crescut cu 12,98% cauzele de soluționat
(470 față de 416 în anul 2011), cu 13,11%
cauzele soluționate (207 față de 183) și
cu 14,44% soluțiile pe fond dispuse (103 față
de 90 în anul 2011). De asemenea, se menține o pondere
importantă a cauzelor nou intrate (237 din cele 470 de
soluționat, comparativ cu 228 din 416 în anul 2011), astfel
încât în mod obiectiv a crescut numărul cauzelor nesoluționate la 263
(233 în anul 2011).
S-au aplicat
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 2 învinuiți
și 1 făptuitor (1 făptuitor în 2011).
A crescut numărul rechizitoriilor, fiind emise 12 rechizitorii prin care au
fost trimiși în judecată 26
inculpați, din care 3 persoane juridice și
3 în stare de arest preventiv. Comparativ,
în anul 2011, au fost emise 11 rechizitorii privind 30 inculpați,
din care 6 arestați preventiv (2 trimiși
în judecată în stare de arest preventiv).
Rechizitoriile
reprezintă 11,65% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei (12,22%
în anul 2011).
Trimiterile în judecată
au privit săvârșirea a 62 infracțiuni (56 infracțiuni
în 2011), iar prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un
număr de 3 au vizat infracțiuni de corupție, 2 au
avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale
Comunităților Europene (cu un prejudiciu în sumă totală de 228.047,83
lei), 6 au privit infracțiuni de evaziune fiscală și 1 a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune (comisă în dauna a 189
părți vătămate).
Referitor la calitatea
persoanelor, între cei 26 inculpați sunt 1 viceprimar,
1 lucrător vamal (șef birou vamal) și 2
polițiști.
Prejudiciul total
reținut prin rechizitorii a fost de 69.883.881 lei și
6.160.883 euro, comparativ cu 10.303.022 lei și 2.502.500
euro, în anul 2011. A fost instituită măsura sechestrului
asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare
a fost stabilită la suma de 18.293.979 lei.
Operativitatea a fost
bună, din cele 207 cauze
soluționate, în 46 cauze a fost depășit termenul de 1
an de la prima sesizare (39 cauze în anul 2011), iar în 32
cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (33
cauze în anul 2011). De asemenea, din cele 263 cauze nesoluționate,
în 168 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima
sesizare (153 în anul 2011) și în 49 cauze este
depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi
penale (similar anului 2011). Situația acestor indicatori este
justificată obiectiv de numărul mare al dosarelor nesoluționate
din anii anteriori și complexitatea acestora și de menținerea
unei ponderi importante a cauzelor nou înregistrate, aproape jumătate.
Calitatea actelor de
urmărire a fost bună,
întrucât a fost înregistrată 1 infirmare a
soluției, pe calea controlului ierarhic și nu
există redeschideri ale urmăririi penale, nici hotărâri
definitive de restituire a cauzei la procuror ori achitare.
Cauza infirmată se află încă în curs de soluționare. Nu
existat situații în care prin soluționarea celor 8 conflicte
de competență să se decidă că soluțiile de
declinare a competenței dispuse de Serviciul teritorial Constanța au
fost greșite.
Prin 5 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 6 inculpați trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (10 hotărâri
de condamnare a 11 inculpați, în anul 2011).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat
preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de
circa 51 cauze
penale soluționate/procuror și de circa 65 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 180 plângeri, cereri ori memorii
diverse, precum și 13 plângeri împotriva soluțiilor și 3
plângeri împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Au fost
primite în audiență 125 persoane.
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind
înregistrate creșteri la dosarele de soluționat, soluționate,
inclusiv soluții pe fond și rechizitorii, fără a fi
înregistrate achitări sau restituiri ale cauzei la procuror.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Iași a continuat să înregistreze creșteri reflectate la majoritatea indicatorilor statistici
(privind cauzele de soluționat, cauzele soluționate,
soluțiile dispuse pe fond).
Cantitativ, au crescut cu 3,54% cauzele de soluționat
(263 comparativ cu 254), cu 24,8% cele soluționate (151
comparativ cu 121) și cu 13,76% soluțiile pe fond
dispuse (124 față de 109 în anul 2011). Se
constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii
cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 57,41%.
Au rămas nesoluționate 112 cauze, în scădere cu 15,78%
(133 cauze în anul 2011).
A fost dispusă
aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 20
învinuiți și 4 făptuitori (12 învinuiți
și 1 făptuitor, în anul 2011).
Prin 17
rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 63 inculpați, din
care 11 persoane juridice și 5
arestați preventiv. Comparativ,
în anul 2011, au fost emise 17 rechizitorii privind 87 inculpați,
din care 23 persoane juridice și 10
arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de
arest preventiv).
Rechizitoriile
reprezintă 9,67% din totalul soluțiilor pe fond emise (15,59%
în anul 2011).
Se constată că
cele 12 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de
infracțiuni fiind emise: 4 rechizitorii având ca obiect fapte de
corupție, 7 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu
total în valoare de 7.079.088,36 lei) și 1 privind infracțiunea
de înșelăciune.
De asemenea, prin prisma calității
inculpaților trimiși în judecată, între cei 63
inculpați trimiși în judecată sunt 1 consilier local, 6
primari și 1 viceprimar comună, 1 secretar
primărie comună, 2 avocați, 1 comisar
Gardă Financiară, 1 director de la Agenția de
Protecție a Mediului și 8 administratori de
societăți comerciale.
Referitor la operativitatea
în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 151
cauze soluționate în anul 2012, în 74 s-a depășit
termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 25 termenul de 6
luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul anului
2012 au rămas de soluționat 112 cauze, în scădere
cu 15,78 % (133 în 2011), din care 54 sunt mai vechi de 1
an de la prima sesizare (82 în 2011), iar 24 sunt mai
vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (20 în
2011). Evoluția acestor indicatori arată preocuparea pentru
soluționarea cauzelor vechi și denotă dinamizarea
activității.
Calitatea actelor de
urmărire penală
rezultă din faptul că nu există soluții de redeschidere
a urmăririi penale, iar în 2 cauze s-a dispus
infirmarea soluției de către instanța de judecată,
ambele fiind încă în lucru la procuror. Conflictul negativ de competență declanșat de serviciul teritorial
în 3 cauze a fost soluționat de procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind
competența de soluționare în favoarea altor unități de
parchet.
Restituirea
definitivă a cauzei la
procuror care a privit 1 dosar cu 5 inculpați, se
apreciază că nu este imputabilă, așa cum rezultă din
prezentarea cuprinsă în Anexa nr.4.
Prin 2 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 5 inculpați, din care 3
în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 2 în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. La acestea se adaugă 1 hotărâre
definitivă prin care s-a dispus achitarea a 2 inculpați ca
urmare a dezincriminării faptelor și 1 hotărâre
definitivă privind 1 inculpat achitat cu aplicarea art. 181
C.pen. (0 achitări în anul 2011). Achitările au fost
apreciate ca fiind neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea
cuprinsă în Anexa nr.3.
Au fost condamnați
20 inculpați, prin 13 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (4
hotărâri definitive de condamnare a 5 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul
cauzei, este de 17,85% din totalul persoanelor judecate definitiv (5
din 28).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat
preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 50
cauze soluționate/procuror și de circa 37 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 141 plângeri și au fost
primite în audiență 167 de persoane. Au fost formulate 9
plângeri împotriva soluțiilor procurorilor, toate fiind respinse, iar din
cele 35 de plângeri formulate împotriva măsurilor și actelor
procurorilor, 3 au fost admise.
În concluzie, activitatea a continuat
să înregistreze creșteri ale principalilor indicatori statistici,
însă se constată vulnerabilități în ceea ce privește
eficiența, întrucât deși majoritatea
indicatorilor statistici sunt pozitivi, inclusiv cei referitori la atenția
acordată soluționării cauzelor vechi, se constată că
rechizitoriile reprezintă o pondere de 9,67% din totalul
soluțiilor pe fond emise, s-a dispus restituirea unei cauze, iar ponderea achitărilor,
în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei, este de 17,85%
din totalul persoanelor judecate definitiv.
Cauze importante
soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
București a manifestat constanță în numărul cauzelor
soluționate pe fond, în condițiile în care în ultimele 7
luni a rămas un post de procuror neocupat.
Cantitativ, din cele 752 cauze de soluționat (767 în
anul 2011, rezultând o scădere cu 1,95%,), au fost soluționate
424 (435 în anul 2011, adică o scădere cu 2,52%,),
din care 295 soluții pe fond (similar anului 2011), în
condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel
ridicat, de 55,84% din totalul celor de soluționat, respectiv 420
din cele 752 (467 din cele 767, în anul 2011). Au
rămas de soluționat 328 cauze, cu 1,20% mai puține
(332 cauze în anul 2011). Se constată, totodată,
menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din
totalul cauzelor de soluționat, respectiv 56,38%. Au rămas
nesoluționate 328 cauze, în scădere cu 1,20% (332
cauze în anul 2011).
Au fost aplicate de
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 7 învinuiți
și 4 făptuitori (8 învinuiți în
2011).
Prin 13 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 31 inculpați, din care 4 arestați preventiv (13 rechizitorii
privind 50 inculpați, din care 12 arestați
preventiv, în anul 2011).
Rechizitoriile
reprezintă 4,40% din numărul cauzelor soluționate pe fond
(7,79% în 2011).
Cauzele soluționate
prin trimitere în judecată au fost variate ca obiect , respectiv 6 rechizitorii privind
infracțiuni de corupție, 1 infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se
un prejudiciu în cuantum total de 152.208,35 lei), 1 având ca
obiect infracțiuni asimilate celor de corupție și 5
privind infracțiuni de evaziune fiscală.
Prin prisma calității
inculpaților trimiși în judecată, între cei 31
inculpați trimiși în judecată sunt 1 director
A.F.P. [63],
1 director D.A.D.R. [64],
1 comisar șef secție penitenciar și 3
lucrători vamali.
Operativitatea a fost
bună, din cele 424 cauze
soluționate (435 în anul 2011), în 140 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (80 în anul
2011) și în 19 cel de 6 luni de la începerea urmăririi
penale (6 în anul 2011).
Numărul cauzelor nesoluționate
este de 328 (332 în anul 2011), din care 134 au
depășit 1 an de la prima sesizare (186 în anul
2011) și 19 au depășit 6 luni de la
începerea urmăririi penale (15 în anul 2011).
Se constată astfel
preocuparea de soluționare a cauzelor vechi.
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună, întrucât în 5 cauze s-a dispus infirmarea soluției,
din care 3 pe calea controlului ierarhic și 2 de către
instanța de judecată (7, din care 3 pe cale ierarhică
și 4 de către instanța de judecată, în anul 2011) și
există 1 cauză cu redeschiderea
urmăririi penale pronunțată de către instanța de
judecată care a dispus scoaterea de sub urmărire penală cu
înlăturarea sancțiunii administrative aplicate. Dintre cauzele
infirmate, în 3 cauze cercetările sunt în curs de soluționare,
iar celelalte 2 cauze au fost conexate la un dosar al Secției de
combatere a infracțiunilor de corupție, fiind emis rechizitoriu.
În cursul anului 2012, au
fost soluționate 5 conflicte negative de competență
declanșate de serviciul teritorial (din 6), în toate procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție stabilind competența de soluționare în favoarea altor
unități de parchet.
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive restituirea
cauzei la procuror.
Prin 2 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 3 inculpați, câte 1
în baza art. 10 lit.a), c) și d) C.pr.pen. La aceștia se
adaugă 9 inculpați achitați cu aplicarea art. 181
C.pen. prin 2 hotărâri (0 achitări în anul
2011). Achitările au fost apreciate ca fiind neimputabile, așa cum
rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.
Au fost condamnați
57 inculpați, prin 31 hotărâri definitive, care au fost
trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul
teritorial (17 hotărâri definitive de condamnare a 24 inculpați,
în anul 2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul
cauzei, este de 4,34% din totalul persoanelor judecate definitiv (3
din 69).
Activitatea a fost
desfășurată, începând din luna iunie, de 7 procurori din cele 8 posturi prevăzute în
organigramă (8 în perioada anterioară), din care
2 în cadrul Biroului teritorial Slobozia care au fost ocupate pe
întreaga perioadă. Menționăm că 1
procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu este de
circa 70 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 54 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 108 plângeri/memorii diverse, 62
plângeri împotriva soluțiilor, din care 3 admise, și 5
plângeri împotriva măsurilor/actelor efectuate de procuror, din care 1
admisă.
În concluzie, activitatea desfășurată
a fost în ansamblu eficientă. Se
constată, pozitiv, că s-a acordat atenție soluționării
cauzelor vechi, soluțiile pe fond dispuse se mențin la nivelul anului
2011, iar ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează
fondul cauzei, este de 4,34% din totalul persoanelor judecate definitiv,
în timp ce se înregistrează scăderi la principalii indicatori
statistici (cauze de soluționat, cauze soluționate, număr de
rechizitorii și inculpați trimiși în judecată).
Se recomandă o
analiză mai riguroasă asupra gradului de pericol social al
infracțiunilor pentru care se dispune trimiterea în judecată, în
raport și de practica instanțelor.
Cauze importante
soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Cluj a
manifestat constanță în activitatea desfășurată, indicatorii
privind calitatea și eficiența fiind relevanți în acest sens.
Cantitativ, din cele 283 cauze de soluționat (280 în
anul 2011, rezultând o creștere cu 1,07%,) au fost soluționate
163 (170 în anul 2011, adică o scădere cu 4,11%,),
din care 100 soluții pe fond (112 în anul 2011, rezultând o
scădere de 10,71%). Au rămas nesoluționate 120 cauze,
comparativ cu 110 în anul 2011.
Ponderea cauzelor nou
intrate rămâne importantă (173 cauze noi din 283 de
soluționat), iar cauzele soluționate reprezintă 58% din
cauzele de soluționat.
S-au aplicat
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 6 făptuitori (2
învinuiți în 2011).
Au fost emise 11 rechizitorii privind 17
inculpați, din care 3 persoane juridice și
4 inculpați în stare de arest preventiv,
precum și 1 inculpat reținut în cursul
urmăririi penale. Comparativ,
în anul 2011, au fost emise 12 rechizitorii privind 23 inculpați,
din care 1 persoană juridică și 7 în
stare de arest preventiv. Inculpații arestați
preventiv reprezintă 28,81% din totalul inculpaților-persoane
fizice, trimiși în judecată.
Cauzele finalizate prin
rechizitoriu au atins o paletă largă de activități
infracționale, instanțele fiind sesizate cu 37 infracțiuni,
din care 7 de corupție, 1 asimilată infracțiunilor
de corupție, 4 în legătură directă cu
infracțiunile de corupție și 3 infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Prin prisma obiectului, 6
rechizitorii au privit infracțiuni de corupție (valoarea
totală a obiectului infracțiunilor fiind de 137.300 euro și
60.820,88 lei), 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni
contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (prejudiciu
în sumă de 30.400 euro), 1 rechizitoriu a privit
infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciu de 20.145.226 lei,
recuperat integral în cursul urmăririi penale) și 2 rechizitorii
având ca obiect infracțiunea de înșelăciune. Prejudiciul material
total reținut prin rechizitorii a fost în cuantum echivalent a 32.201.176
lei, fiind instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani
și bunuri în valoare totală de 12.019.165
lei.
În ceea ce privește calitatea
persoanelor trimise în judecată, se constată că printre cei 17
inculpați sunt: 1 contabil ADR, 1 ofițer poliție
șef birou imigrări, 1 președinte organizație județeană
partid politic și 5 asociați/administratori
societăți comerciale.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din
cele 163 cauze soluționate, în 45 cauze a fost
depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (51 în
anul 2011), iar în 6 termenul de 6 luni de la
începerea urmăririi penale (11 în anul 2011).
Din cele 120 cauze nesoluționate
(110 în anul 2011), 63 cauze depășesc termenul
de 1 an de la prima sesizare (61 în anul 2011) și 16
cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi
penale (similar anului 2011).
Evoluția acestor
indicatori relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase
în soluționare.
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună, întrucât există 1 infirmare a
soluției, dispusă de instanța de judecată și nu
sunt redeschideri ale urmăririi penale, restituiri ale cauzei la
procuror și nici achitări definitive (2 inculpați
achitați în anul 2011). După completarea cercetărilor, în
cauza infirmată s-a dispus aceeași soluție.
Prin 7 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 30 inculpați trimiși în
judecată de procurorii serviciului teritorial (9 hotărâri
definitive de condamnare a 16 inculpați, în anul 2011).
Activitatea a fost
desfășurată, în luna noiembrie, de 4 procurori (5 în restul perioadei) din totalul de 6
posturi prevăzute în organigramă. Menționăm că la Biroul
teritorial Baia Mare, unde sunt prevăzute 2 din cele 6
posturi, a funcționat pe parcursul întregului an 1 procuror. De
asemenea, 1 procuror din cadrul serviciului teritorial a
desfășurat exclusiv activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de
circa 40 cauze
penale soluționate/procuror și de circa 30 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 253 plângeri, cereri și
memorii diverse, precum și 6 plângeri împotriva soluțiilor și
2 împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Au fost
întocmite 404 alte lucrări (situații, analize, sinteze,
studii, rapoarte) și primite în audiență 209 persoane.
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii
care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul
rechizitoriilor și al inculpaților trimiși în judecată,
precum și de lipsa achitărilor și restituirilor definitive, în
timp ce scăderile înregistrate la unii indicatori statistici sunt modice,
în condițiile în care serviciul teritorial a continuat să lucreze cu
deficit de personal. Se remarcă volumul mare al activității în
sectorul judiciar, fiind serviciul teritorial cu cele mai multe
participări în ședințele de judecată.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Craiova a înregistrat creșteri în activitate la
majoritatea indicatorilor statistici, în condițiile în care anterior
fuseseră înregistrate scăderi.
Cantitativ, a crescut cu 27,29% numărul cauzelor
de soluționat (485 față de 381 în 2011), cu
21,49% cauzele soluționate (260 față de
214 în 2011), cu 24,35% al soluțiilor dispuse pe fondul
cauzei (194 față de 156 în anul 2011). Au rămas
nesoluționate 225 cauze (167 în anul 2011), situație
explicabilă prin ponderea importantă, de 65,56%, a cauzelor nou
intrate (318 cauze noi din 485 de soluționat).
Față de 12 învinuiți
și 2 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen.
(18 învinuiți în anul 2011).
A crescut numărul actelor de inculpare, cele 9 rechizitorii privind 23 inculpați, din care 4 în stare de arest preventiv. Comparativ,
în anul 2011, prin 8 rechizitorii au
fost trimiși în judecată 19 inculpați, din care 3 în
stare de arest preventiv.
Rechizitoriile
reprezintă 4,63% din soluțiile pe fond emise (față
de 5,12% în anul 2011).
Cele 8 rechizitorii
au privit săvârșirea a 52 infracțiuni, iar prin
prisma obiectului acestora, un număr de 4 au privit
infracțiuni de corupție, 2 au avut ca obiect infracțiuni
asimilate corupției și 3 au privit infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se
un prejudiciu în sumă de 1.197.962,67 lei).
Prin prisma calității
persoanelor trimise în judecată, printre cei 23 inculpați
sunt 3 primari comună, 1 consilier local, 2
secretari de primărie, 2 avocați, 1 grefier, 2 comisari
Gardă Financiară, 1 inspector D.S.P.[65] și 1 consilier
juridic din Prefectură.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună,
având în vedere că, din cele 260 cauze soluționate, în 35 cauze
a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (28
în anul 2011), iar în 6 cauze termenul de 6 luni de la începerea
urmăririi penale (9 în anul 2011).
Din cele 225 cauze nesoluționate,
96 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (74
în anul 2011), iar 11 depășesc termenul de 6 luni de la
începerea urmăririi penale (8 în anul 2011). Pe fondul
creșterii cauzelor soluționate, evoluția acestor indicatori este
justificată obiectiv de ponderea importantă (65,56%) a
cauzelor nou intrate (318 cauze noi din 485 de
soluționat).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună, întrucât s-a înregistrat 1 infirmare
a soluției dispusă de instanța de judecată, 1
redeschidere a urmăririi penale dispusă pe calea controlului
ierarhic și nu există
restituiri ale cauzei la procuror (3 infirmări ale
soluției în anul 2011). Cele 2 cauze
infirmate/redeschise sunt în curs de soluționare.
Prin 1 hotărâre
definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați, în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen., soluții apreciate ca fiind neimputabile,
așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3
Au fost condamnați 9
inculpați, prin 5 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (6
hotărâri definitive de condamnare a 11 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor este de 18,18% din totalul persoanelor
judecate definitiv (2 din 11).
Activitatea a fost
desfășurată, în medie, cu cele 6 posturi de procuror ocupate. Menționăm că la Biroul teritorial
Târgu Jiu, unde sunt prevăzute 2 din cele 6 posturi, s-a înregistrat o
fluctuație de personal, în lunile ianuarie și iulie fiind ocupat
numai 1 post de procuror. Totodată, 1 procuror din cadrul
serviciului a desfășurat exclusiv activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de
circa 52 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 45 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 392 plângeri/memorii diverse, 26
plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise în parte
și 1 împotriva actelor efectuate de procuror respinsă. Au
fost primite în audiență 303 persoane.
În concluzie,
activitatea desfășurată a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici. Rămâne
unul dintre serviciile teritoriale care înregistrează anual un număr
mare de cauze noi, dar a și soluționat un număr mai mare de cauze,
inclusiv pe fond și a emis mai multe acte de inculpare.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Alba-Iulia a desfășurat o activitate în parametrii
asemănători anului precedent,
cu fluctuații nesemnificative referitoare la cauzele de soluționat/soluționate
și o creștere a numărului de rechizitorii.
Cantitativ, din cele 277 cauze de soluționat (283 în
anul 2011, rezultând o scădere cu 2,12%,) au fost soluționate 241
(252 în anul 2011, adică o scădere cu 4,36%,), din care
190 soluții pe fond (201 în anul 2011, rezultând o
scădere de 5,47%), în condițiile în care cauzele nou
înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv 246 din cele 277
(245 din cele 283, în anul 2011). Au rămas nesoluționate
36 cauze, comparativ cu 31 în anul 2011.
S-au aplicat
dispozițiile art. 181 C.pen. față de 5 învinuiți (1
învinuit în 2011).
Prin 18 rechizitorii au fost trimiși în judecată 29 inculpați din
care 6 arestați preventiv (4
trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2011 au fost emise 12
rechizitorii privind 38 inculpați din care 7 arestați
preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest).
Rechizitoriile
reprezintă 9,47% din totalul soluțiilor pe fond (5,97% în
anul 2011).
Cele 18 rechizitorii
au fost variate ca obiect, dintre acestea 7 au avut ca obiect
infracțiuni de corupție, 3 au privit infracțiuni
asimilate corupției, 1 a avut ca obiect infracțiuni în
legătură directă cu infracțiunile de corupție, 3
referitoare la infracțiuni contra intereselor financiare ale
Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu total de 11.368.552,68
lei), 3 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și
1 a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune. Prin
rechizitorii s-a reținut un produs infracțional total de 120.993.192
lei, sumă care include prejudicii și valoarea obicetului
infracțiunilor de corupție. În vederea recuperării acestora au
fost liuate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de
115.976.711 lei.
Prin prisma calității
persoanelor trimise în judecată, între cei 29 inculpați
sunt 2 viceprimari municipiu, 2 consilieri județeni, 1 avocat,
5 polițiști (din care 2 cu funcții de
conducere), 1 director D.S.V.S.A.[66],
1 inspector D.G.F.P. [67],
1 inspector I.T.R.S.V. [68]
și 6 administratori de societăți comerciale.
Operativitatea a fost
bună, din cele 241 cauze
soluționate, în 17 cauze a fost depășit termenul de 1
an de la prima sesizare (13 cauze în anul 2011), iar în 10
cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4
cauze în anul 2011). De asemenea, din cele 36 cauze nesoluționate,
în 8 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima
sesizare (5 în anul 2011) și în 6 cauze este
depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (similar
anului 2011).
Referitor la calitatea
actelor de urmărire penală, se constată că au fost
dispuse 4 infirmări ale soluțiilor, 2 pe calea
controlului ierarhic și 2 dispuse de către
instanța de judecată (3 în anul 2011), precum și
2 redeschideri ale urmăririi penale de către procurorul
ierarhic (similar anului 2011). În cele 2 cauze în care s-a dispus
redeschiderea urmăririi penale, precum și în 2 cauze în care
s-a dispus infirmarea, după completarea cercetărilor s-a dispus
aceeași soluție. Celelalte 2 cauze infirmate sunt în curs de
soluționare.
Restituirea
definitivă a cauzei la
procuror care a privit 1 dosar cu 7 inculpați, se
apreciază că nu este imputabilă procurorului, așa cum
rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.4.
Prin 3 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 20 inculpați, din care 1
în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 19 în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. (3 inculpați în anul 2011). A fost
apreciată ca imputabilă procurorului trimiterea în judecată
dispusă într-o cauză în care a fost achitat 1 inculpat,
așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.
La acestea se adaugă 2 hotărâri definitive prin care s-a
dispus achitarea a 5 inculpați cu aplicarea art. 181
C.pen. (7 în anul 2011).
Au fost condamnați
21 inculpați, prin 11 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (11
hotărâri definitive de condamnare a 18 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor, în baza temeiurilor care examinează fondul
cauzei, este de 43,47% din totalul persoanelor judecate definitiv (20
din 46).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat exclusiv
activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 80 cauze
penale soluționate/procuror și de circa 12 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 234 plângeri/cereri diverse, 21
de plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise și 3
plângeri împotriva actelor efectuate de procuror, toate respinse. Au fost
primite în audiență 107 persoane.
În concluzie, activitatea a fost bună, existând o preocupare pentru buna gestionare a
cauzelor aflate în lucru și pentru creșterea numărului cauzelor
finalizate cu rechizitoriu. Având în vedere practica instanțelor de a
dispune soluții de achitare cu aplicarea dispozițiilor art. 181
C.pen. pentru un anumit gen de fapte, se recomandă o
analiză mult mai temeinică a gradului de pericol social al
infracțiunilor deduse judecății.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Tîrgu Mureș a continuat să înregistreze creșteri la
majoritatea indicatorilor statistici privind cauzele de soluționat,
cele soluționate, inclusiv soluții pe fond dispuse, numărul
rechizitoriilor și al inculpaților trimiși în judecată.
Cantitativ, a crescut
semnificativ, cu 40,64%, numărul
cauzelor de soluționat (218 față de 155 în
anul 2011) și cu 54,28% numărul celor soluționate (108
față de 70 în anul 2011) și cu 44,89% al soluțiilor
dispuse pe fondul cauzei (71 față de 49 în anul 2011).
Au rămas nesoluționate 110 cauze (85 în anul 2011),
care se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi, reprezentând
61% din cele de soluționat (133 din 218 cauze de
soluționat, comparativ cu 103 din 155 în anul 2011).
Față de 8 învinuiți
și 9 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen.
(7 făptuitori în anul 2011).
A crescut numărul actelor de inculpare, prin 10 rechizitorii fiind
dispusă trimiterea în judecată a 20 inculpați, din care 1 persoană
juridică. Comparativ, în anul 2011, au fost emise
10 rechizitorii privind 17 inculpați, din care 4 persoane
juridice și 3 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare
de arest).
Din cele 11 dosare
finalizate prin trimiterea în judecată, 5 rechizitorii au avut ca
obiect infracțiuni de corupție și 6 rechizitorii au avut
ca obiect fraudarea fondurilor europene (reținându-se un prejudiciu total
de 602.130,46 lei).
Prin prisma calității
inculpaților, între cei 20 inculpați trimiși în
judecată sunt 1 primar comună, 3 viceprimari (1
viceprimar municipiu și 2 viceprimari de comună), 5
consilieri locali, 1 secretar primărie municipiu, 1
polițist, 1 prim-procuror al parchetului de pe lângă
judecătorie, 1 director sucursală de la o societate
națională și 1 șef serviciu din minister.
Referitor la operativitatea
cauzelor soluționate, se constată că din cele 108
cauze soluționate, în 26 cauze a fost depășit termenul de
1 an de la prima sesizare (15 în anul 2011), iar în 5
termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3 în
anul 2011).
Din cele 110 cauze
nesoluționate, în 39 cauze a fost depășit termenul de 1
an de la prima sesizare (30 în anul 2011), iar în 4 cauze
termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (5 în
anul 2010). Evoluția acestor indicatori relevă preocupare pentru
soluționarea cauzelor vechi, în condițiile în care ponderea cauzelor
nou intrate este importantă (61%).
Calitatea actelor de
urmărire penală este
relevată de faptul că există 1 infirmare a
soluției, urmare admiterii de către instanță a
plângerii în procedura reglementată de art. 2781 C.pr.pen.
și nu sunt redeschideri ale urmăririi
penale sau restituiri ale cauzei la procuror prin hotărâri
definitive (2 infirmări și 1 redeschidere în anul
2011). Cauza infirmată se află în curs de soluționare.
Prin 3 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 7 inculpați, din care 1
în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. și 6 în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. (0 inculpați în anul 2011). A fost
apreciată ca imputabilă procurorului trimiterea în judecată
dispusă într-o cauză în care au fost achitați 3
inculpați, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa
nr.3.
Au fost condamnați
14 inculpați prin 12 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (4
hotărâri definitive de condamnare a 6 inculpați, în
anul 2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor este de 33,33% din totalul persoanelor
judecate definitiv (7 din 21).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 a
desfășurat preponderent activitate judiciară. Volumul
mediu a fost de circa 36 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 36 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 106 plângeri/cereri diverse, 100
alte lucrări (analize, sinteze, comisii rogatorii, solicitări de
la diverse instituții), precum și 5 plângeri împotriva soluțiilor,
toate respinse. Au fost primite în audiență 120 persoane.
În concluzie,
activitatea a fost îmbunătățită față de perioada
precedentă, existând preocupare
pentru creșterea eficienței și celerității
activității de urmărire penală. Se observă o creștere
a numărului cauzelor de soluționat, al celor soluționate,
inclusiv pe fond, a numărului de rechizitorii și de inculpați
trimiși în judecată.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Galați a desfășurat o activitate bună, iar
ponderea importantă a cauzelor noi (273 din 496 de
soluționat) justifică majorarea numărului cauzelor
nesoluționate.
Cantitativ, a crescut cu 22,78% numărul cauzelor de
soluționat (609 față de 496 în anul 2011), cu 0,84%
numărul cauzelor soluționate (238 față de 236
în anul 2011) și a scăzut cu 14,19% numărul
soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (139 față de 162 în
anul 2011). Au rămas nesoluționate 371 cauze, în creștere
cu 42,69% (260 cauze în anul 2011). Se remarcă însă
ponderea importantă, de 57,30%, a cauzelor nou intrate din totalul
celor de soluționat (349 din 609).
A fost dispusă
aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 181
C.pen., față de 4 învinuiți și 3 făptuitori
(6 învinuiți și 2 făptuitori, în anul
2011).
Prin 12 rechizitorii privind 25
inculpați, din care 4 arestați preventiv
(2 trimiși în judecată în stare de arest)
și 1 reținut în cursul urmăririi penale. Comparativ,
în anul 2011, prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată
59 inculpați, din care 6 persoane juridice și 7
arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare
de arest). De asemenea, față de 5 inculpați a
fost luată măsura preventivă a obligării de a nu
părăsi țara în cursul urmăririi penale (4
în anul 2011) și față de 5 inculpați această
măsură a fost luată în cursul judecății (4 în
anul 2011).
Rechizitoriile
reprezintă 8,63% din soluțiile pe fond emise (9,25%, în
anul 2011).
Instanțele au fost
sesizate cu săvârșirea a 47 infracțiuni,
iar din cele 12 rechizitorii, 8 au avut ca
obiect infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii referitoare
la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 223.771
lei), 1 rechizitoriu a avut ca obiect tentativă la infracțiunea
de evaziune fiscală și 1 rechizitoriu a privit infracțiuni
de corupție realizate în domeniul achizițiilor publice și în
mediul de afaceri privat.
Prin prisma calității
persoanelor, între cei 25 inculpați trimiși în
judecată sunt 1 prim-procuror, 5 polițiști
(1 șef poliție rurală, 2 ofițeri și 2
agenți), 1 avocat, 1 director al Direcției
județene pentru Tineret, 1 funcționar APIA, 2 profesori
(1 inspector școlar și 1 director adjunct de liceu),
1 căpitan de port și 10 oameni de
afaceri.
În ceea ce privește
produsul infracțional, prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciul
total de 737.390 lei (394.109 lei-fonduri publice și 343.281
lei-fonduri private) și o valoare a obiectului
infracțiunii de corupție efectiv dat ori primit în sumă
totală de 309.927 lei. Ca atare, valoarea totală a
produsului infracțional se ridică la suma de 1.047.318 lei. Produsul
infracțional recuperat a fost în sumă totală de 51.773
lei. Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse
s-a ridicat la suma de 995.545 lei, iar valoarea totală a bunurilor
efectiv sechestrate a fost în sumă de 681.746 lei.
Operativitatea
soluționării cauzelor a fost bună , din cele 238 cauze soluționate, în 24 a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării și în 4 termenul
de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 371 cauze
rămase nesoluționate (260 în 2011), 173 cauze
sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (115 în 2011), dar nicio
cauză mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1
în anul 2011). Evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv
de continua creștere a ponderii importante a cauzelor nou intrate, 349
din 609 cauze de soluționat (273 cauze noi din 496
cauze de soluționat în 2011).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției dispusă de instanța de judecată și nu
s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea
cauzei la procuror prin hotărâri definitive (similar anului 2011).
După efectuarea urmăririi penale în cauza infirmată a fost emis
rechizitoriu.
Prin 4 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 4 inculpați, în temeiul art. 10 lit.d)
C.pr.pen.
A fost apreciată ca imputabilă
procurorului trimiterea în judecată dispusă într-o cauză în care
a fost achitat 1 inculpat, așa cum rezultă din prezentarea
cuprinsă în Anexa nr.3.
Au fost condamnați
23 inculpați, prin 12 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (13
hotărâri definitive de condamnare a 20 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor este de 14,81% din totalul persoanelor
judecate definitiv (4 din 27).
Activitatea a fost
desfășurată, de 4 procurori din cele 5 posturi prevăzute
și ocupate, din care 1
procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară, iar
datorită suprapunerii termenelor acordate de instanțe au participat
la activitatea judiciară și alți procurori. Volumul mediu a
fost de circa 79 cauze penale soluționate/procuror
și de circa 123 cauze
rămase în lucru/procuror (având în vedere cei 3 procurori care
au desfășurat activitate de urmărire penală).
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 222 plângeri și au fost
primite în audiență 204 persoane. Totodată, au
fost soluționate alte 40 lucrări diverse, precum și 16
plângeri împotriva soluțiilor și 4 împotriva
măsurilor/actelor efectuate de procuror, din care 1 admisă (privind
un act efectuat de procuror).
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost bună, fiind în continuare înregistrate creșteri la
indicatorii statistici privind cauzele de soluționat și
soluționate, cu menținerea unei ponderi importante, de 57,30%, a
cauzelor nou intrate și finalizarea prin rechizitoriu a unui număr
relativ ridicat de cauze.
Având în vedere că
două dintre cauzele în care instanța a pronunțat achitarea
inculpaților aveau ca obiect fraudarea fondurilor europene, se
recomandă o reevaluare a modului de investigare a acestui tip de infracțiuni,
ținându-se cont și de practica instanțelor.
Cauze soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Bacău a înregistrat creșteri în activitate la majoritatea indicatorilor statistici, așa cum
rezultă din datele relevate de principalii indicatori statistici privind
cauzele de soluționat, soluționate, rechizitoriile întocmite și
numărul de inculpați trimiși în judecată.
Cantitativ, a crescut cu 36% numărul cauzelor de
soluționat (249 față de 183 în 2011), cu 24,77%
a celor soluționate (136 comparativ cu 109 în
2011) și menținerea la același nivel a soluțiilor pe fond
emise (88 față de 86 în anul 2011). Se constată
menținerea ponderii importante a cauzelor nou intrate, respectiv 175 din
249 de soluționat (119 din 183 de soluționat în
2011), astfel încât au rămas nesoluționate 113 cauze (74
în anul 2011). Față de 4 învinuiți și 3
făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (0 în anul
2011).
Prin 10 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 27 inculpați, din care 3 persoane
juridice, dar fără arestați preventiv. Comparativ, în anul 2011, cele 6 rechizitorii
au privit 26 inculpați, din care 5 în stare de
arestat preventiv.
Rechizitoriile
reprezintă 11,36% din cauzele pe fond soluționate (8,33% în
anul 2011), dar acest indicator nu este relevant, întrucât atât soluțiile
pe fond emise, cât și numărul inculpaților trimiși în
judecată se situează la un nivel similar anului precedent.
Prin prisma obiectului
rechizitoriilor, se constată că 4 au avut ca obiect infracțiuni
de corupție, 3 au privit infracțiuni împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un
prejudiciu în sumă de 2.125.908,54 lei), 2 au avut ca obiect
infracțiuni de abuz în serviciu și 1 a privit infracțiunea de evaziune fiscală.
În ceea ce privește calitatea
inculpaților, între cei 27 inculpați sunt 2 polițiști,
2 directori A.D.R. [69],
1 șef birou A.D.R., 3 persoane juridice și 1 director
comercial CET.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună,
din cele 136 cauze soluționate, un număr de 60 au
depășit termenul de 1 an de la data sesizării organelor
judiciare (12 în anul 2011), 12 au fost soluționate în
peste 6 luni de la începerea urmăriri penale (5 în anul
2011).
Din cele 113 cauze nesoluționate,
53 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima
sesizare (35 în anul 2011), din care 28 fiind primite de la
alte parchete cu termenul deja depășit (9 în anul 2011).
Totodată, 13 cauze depășesc termenul de 6 luni de la
începerea urmăririi penale (12 în anul 2011). Evoluția acestor
indicatori se datorează, în principal, creșterii numărului
cauzelor de soluționat cu 66 dosare, lipsei unui procuror în prima parte a
anului, cât și complexității cauzelor de soluționat având
ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, asimilate infracțiunilor
de corupție și împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene, cauze în care este implicat un mare
număr de persoane în calitate de participanți la comiterea faptelor
penale, de persoane sau părți vătămate ori civile și
de martori.
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună, întrucât s-au dispus 3 infirmări ale soluției,
din care 2 pe calea controlului ierarhic (din care 1 a privit numai încadrarea juridică) și 1 dispusă de instanța de
judecată pe cale ierarhică, și nu există
cazuri de redeschidere a urmăririi penale,achitări sau
restituiri ale cauzei la procuror dispuse prin hotărâre
definitivă. Cele 2 cauze infirmate sunt în curs de
soluționare,
Prin 10 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 57 inculpați, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (9 hotărâri
de condamnare a 17 inculpați, în anul 2011).
Activitatea a fost
desfășurată, începând din luna iunie, cu toate cele 4 posturi de
procuror ocupate (3 în
perioada anterioară), din care 1 procuror a desfășurat
preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de
circa 45 cauze penale
soluționate/procuror și de circa 37 cauze
rămase în lucru/procuror. De asemenea, în perioada analizată au
fost soluționate 204 plângeri/memorii diverse și primite în
audiență 212 persoane. Au fost soluționate 15 plângeri
împotriva soluțiilor și 1 împotriva actelor și
măsurilor procurorului, toate respinse.
În concluzie,
activitatea a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici , activitatea a fost mai dinamică, pe fondul
ponderii importante a cauzelor nou intrate, iar actele de inculpare s-au situat
la nivel similar anului precedent.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Timișoara a desfășurat activitatea în parametrii
asemănători anului precedent, menținând numărul
de rechizitorii și de inculpați arestați și numărul
cauzelor nesoluționate, diminuând însă numărul soluțiilor
pe fond dispuse.
Cantitativ, din 336 cauze de soluționat (314 în
anul 2011, reprezentând o creștere cu 7%) au fost soluționate
soluționate 145 (146 în anul 2011), din care 71
soluții dispuse pe fondul cauzei (107 în anul 2011, rezultând o
scădere cu 33,64%). Au rămas nesoluționate 191 cauze
(168 în anul 2011), reprezentând o creștere cu 13,6%,
rezultat al faptului că numărul cauzelor soluționate s-a
menținut la nivelul anului precedent dar volumul de activitate a crescut.
Față de 22 învinuiți
și 3 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen.
(7 învinuiți în anul 2011).
Prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 22 inculpați din
care 8 trimiși în judecată în stare de
arest preventiv. Sensibil egal, în anul 2011, prin 9
rechizitorii au fost trimiși în judecată 28 inculpați,
din care 8 arestați preventiv (7 trimiși în
judecată în stare de arest preventiv).
Rechizitoriile
reprezintă 12,67% din cauzele soluționate pe fond (8,41%
în anul 2011), însă acest indicator nu este deosebit de relevant în
condițiile scăderii numărului soluțiilor dispuse pe fond.
Se constată, prin prisma
obiectului, că din cele 9 rechizitorii, sunt 4 privind
fapte de corupție, 1 are ca obiect infracțiuni asimilate
corupției, 1 referitor la infracțiuni împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un
prejudiciu în cuantum de 319.696 lei) și 3 au ca obiect
infracțiunea de evaziune fiscală.
Prin prisma calității
persoanelor trimise în judecată, printre cei 22 inculpați
sunt 2 primari (1 primar oraș și 1 primar
comună), 2 consilieri de primărie, 1 avocat, 1
lucrător vamal, 1 inspector fiscal D.G.F.P. [70]
(director executiv adjunct), 2 directori din alte instituții
publice (1 de la A.P.I.A. [71]
și 1 de la Direcția de Patrimoniu din primărie).
A fost reținut prin
rechizitorii un prejudiciu total de 43.577.050 lei, pentru
recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii până la
concurența sumei de 16.427.552 lei.
Operativitatea desfășurării activității se
relevă prin faptul că din 145 cauze soluționate, 53
au depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (70 în
anul 2011), iar 4 au fost soluționate cu depășirea
termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (10 în
anul 2011). Au rămas nesoluționate 120 cauze mai
vechi de 1 an de la prima sesizare (93 în anul 2011), precum
și 23 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea
urmăririi penale (19 în anul 2011).
Calitatea
activității de urmărire penală a fost bună, întrucât nu s-a dispus
infirmarea soluțiilor, redeschiderea
urmăririi penale și nici achitarea ori restituirea
cauzei la procuror prin hotărâri definitive (1
infirmare a soluției în anul 2011).
Prin 11
hotărâri definitive au fost condamnați 191 inculpați,
trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul
teritorial (8 hotărâri de condamnare a 15 inculpați, în
anul 2011).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat
activitate preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 48 cauze penale soluționate/procuror și
de circa 63 cauze rămase
în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 241 plângeri/memorii diverse,
precum și 16 plângeri împotriva soluțiilor, toate respinse. Au
fost primite în audiență 121 persoane.
În concluzie, s-a
menținut activitatea în parametrii anului precedent, prin
prisma numărului dosarelor soluționate, al rechizitoriilor emise
și al inculpaților arestați preventiv.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciului
teritorial Brașov a desfășurat o activitatea bună, însă mai puțin eficientă ca în anul
precedent, întrucât deși la majoritatea indicatorilor statistici se observă creșteri modice, a
scăzut numărul actelor de inculpare și a crescut numărul
cauzelor vechi nesoluționate.
Cantitativ, au crescut cu 5,34% cauzele de
soluționat (217 comparativ cu 206), cu 5,48% cauzele
soluționate (77 comparativ cu 73) și cu 8,06%
soluțiile pe fond emise (67 față de 62). Au
rămas nesoluționate 140 cauze, comparativ cu 133 în
anul 2011. Dispozițiile art. 181 C.pen. nu au fost aplicate față
de nicio persoană (4 învinuiți în 2011).
Prin 7 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 2 reținuți
în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2011, au fost
emise 11 rechizitorii privind 16 inculpați, din care 2
în stare de arest preventiv. Indicatorul privind ponderea
rechizitoriilor din soluțiile dispuse pe fondul cauzei nu este relevant,
având în vedere numărul mic al acestora. De altfel, este și serviciul
teritorial care a dispus trimiterea în judecată a celui mai mic număr
de inculpați (11 comparativ cu minim 17).
Rechizitorile au vizat
săvârșirea a 24 infracțiuni (33 infracțiuni
în anul 2011), iar prin prisma obiectului, 2 rechizitorii au avut
ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție, 1
rechizitoriu privește infracțiuni asimilate celor de corupție, 3
rechizitorii au ca obiect fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu
total de 7.511.848,19 lei) și 1
rechizitoriu privește infracțiunea de evaziune fiscală. Referitor
la calitatea inculpaților trimiși în judecată,
menționăm că printre cei 11 de inculpați sunt 1 primar
de municipiu, 1 polițist, 1 comisar Gardă
Financiară și 1 consilier A.P.I.A.[72]
Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ
bună, din cele 77 cauze soluționate, în 19 fiind
depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (15 în
anul 2011), iar în 9 cauze cel de 6 luni de la începerea
urmăririi penale (15 în anul 2011).
Se constată că numărul
cauzelor nesoluționate mai vechi de 1 an de la prima sesizare
a continuat să crească la 102 cauze (82 în
anul 2011), dar se menține la același nivel numărul cauzelor
nesoluționate mai vechi de6 luni de la începerea urmăririi penale,
respectiv 8 cauze.
Calitatea
activității de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1
infirmare a soluției dispusă din oficiu și nu
s-au înregistrat redeschideri ale urmăririi penale, nici
hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror
ori de achitare a inculpaților (similar anului 2011). În
cauza infirmată, după completarea cercetărilor, a fost dispusă
aceeași soluție.
Prin 13 hotărâri
definitive au fost condamnați 18 inculpați, trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (2 hotărâri
de condamnare a 2 inculpați, în anul 2011).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate. Activitatea judiciară a fost
desfășurată preponderent de 1 procuror, însă și
ceilalți 3 procurori au participat la ședințele de
judecată ca urmare a suprapunerii termenelor de judecată și a
numărului cauzelor strămutate (2).
Volumul mediu a fost de
circa 25 cauze
penale soluționate/procuror și de circa 46 cauze
rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 57 plângeri/cereri diverse, 114
alte lucrări, precum și 13 plângeri împotriva soluțiilor,
toate respinse.
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost bună. Se înregistrează
creșteri, însă modice, la majoritatea indicatorilor statistici
și nu există soluții definitive de achitare sau restituire a
cauzei la procuror, însă a scăzut în eficiență
față de anul 2011, fiind
serviciul teritorial cu numărul cel mai mic de acte de inculpare
(rechizitorii și inculpați trimiși în judecată) și
continuă să se observe creșterea numărului cauzelor vechi
nesoluționate.
Se recomandă o
dinamizare a activității de urmărire penală, luarea de
măsuri concrete pentru diminuarea stocului de dosare vechi, precum și
orientarea activităților investigative spre cauze mai complexe.
Cauze soluționate prin rechizitoriu
sun prezentate în Anexa nr.1.
-
Serviciul teritorial
Suceava a
desfășurat o activitate cu o ușoară
îmbunătățire sub aspectul eficienței, respectiv
al numărului actelor de inculpare, dar a înregistrat scăderi la
ceilalți indicatori.
Cantitativ, din 179 cauze de soluționat (181 în
2011, rezultând o scădere cu 1,1%), au fost soluționate 78 (102
în anul 2011, semnificând o scădere cu 23,52%), din care 55
soluționate pe fond (85 în anul 2011, rezultând o scădere cu 35,29%).
Ca urmare, numărul cauzelor nesoluționate a crescut cu 27,84%
(101 față de 79 în anul 2011).
Față de 1 învinuit
s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen. (2 învinuiți în anul
2011).
Au fost emise 7 rechizitorii privind
51 inculpați, din care niciunul
arestat preventiv . Comparativ, în
anul 2011, prin 6 rechizitorii au fost trimiși în judecată un
număr de 10 inculpați, din care 1 inculpat arestat
preventiv trimis în judecată în stare de libertate.
Rechizitoriile
reprezintă 12,72% din totalul cauzelor soluționate pe fond (7,05%
în anul 2011), însă acest indicator este irelevant având în vedere
numărul foarte mic de dosare soluționate pe fond 55 (cel mai
mic dintre toate structurile).
Cele 7 rechizitorii
privesc săvârșirea a 112 infracțiuni, iar prin prisma
obiectului, 1 rechizitoriu se referă la infracțiuni asimilate
celor de corupție, 4 au ca obiect infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se
un prejudiciu de 7.267.775,37 lei), 1 rechizitoriu privește
infracțiunea de înșelăciune și 1 rechizitoriu are ca
obiect infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată.
În ceea ce privește calitatea
persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 51
inculpați sunt 1 primar oraș, 1 avocat, 7 polițiști,
2 secretari primărie și 11 lucrători vamali.
Prin
rechizitorii s-a reținut un prejudiciu în cuantum total de 10.435.100
euro și 15.134.387 lei. Au fost dispuse măsuri
asigurătorii până la concurența sumei de 51.729.315 lei.
Operativitatea soluționării cauzelor este relevată de
faptul că din cele 102 cauze soluționate, în 59 a fost depășit termenul de 1 an de la sesizare, iar 2 cauze au fost
soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea
urmăririi penale.
A scăzut numărul
cauzelor rămase nesoluționate la 79 (de la 105 în
anul 2010), din care 40 cauze sunt mai vechi de 1 an de la
prima sesizare (54 în anul 2010), respectiv 3 cauze mai vechi
de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1 în anul 2010).
Calitatea actelor de
urmărire a fost bună,
întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea
urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin
hotărâre definitivă.
Prin 1 hotărâre
definitivă s-a dispus achitarea a 1 inculpat, în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. (similar anului 2011), soluție apreciată ca
fiind imputabilă procurorului, așa cum rezultă din prezentarea
cuprinsă în Anexa nr.3.
Au fost condamnați 4
inculpați prin 3 hotărâri definitive, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (4
hotărâri definitive de condamnare a 6 inculpați, în anul
2011).
Rezultă că
ponderea achitărilor este de 20% din totalul persoanelor judecate
definitiv (2 din 5).
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 a desfășurat exclusiv
activitate judiciară. Menționăm că s-a produs o
fluctuație de personal, în luna august, prin plecarea unui procuror, dar
și ocuparea imediată a postului vacantat.
Volumul mediu a fost de
circa 26 cauze
penale soluționate/procuror și de circa 33 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada
analizată au fost soluționate 132 plângeri/memorii diverse,
precum și 5 plângeri împotriva soluțiilor, toate
respinse. Au fost primite în audiență 53 persoane.
În concluzie, activitatea
se situează la parametri medii ai structurilor din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție, numai în ceea ce privește numărul actelor
de inculpare, în timp ce majoritatea
indicatorilor au înregistrat scăderi.
Se recomandă luarea de
măsuri concrete pentru eficientizarea activității serviciului
și mai multă preocupare în inițierea de investigații privind
fapte de corupție de mai mare anvergură.
Cauze importante soluționate prin
rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr.1.
2.6.Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene
Combaterea formelor de criminalitate
în domeniul obținerii și utilizării fondurilor europene
și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a reprezentat
un domeniul de interes în activitatea de cercetare penală
desfășurată de Direcția Națională Anticorupție
în anul 2012, consolidându-se rezultate pozitive obținute în anii
precedenți.
Strategia
națională anticorupție pe perioada 2012 – 2015 [73] include ca și obiectiv specific „Asigurarea
protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin
mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice
(BM 4)” și în contextul în care protejarea banilor contribuabililor
europeni a fost reafirmată ca una dintre prioritățile Uniunii Europene,
ce a adoptat măsuri cu caracter permanent în acest sens [74] .
Direcția
Națională Anticorupție are competența exclusivă în
domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare , indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori
calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de
art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările
și completările ulterioare.
Având în vedere
competența exclusivă, în cadrul Secției de combatere a
corupției este organizat Serviciul de combatere a infracțiunilor
de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților
Europene, care instrumentează cauzele în care activitatea
infracțională are întindere națională ori de o complexitate
deosebită și, totodată, are atribuții de monitorizare a
activității desfășurate pe acest segment de secțiile
ori serviciile teritoriale ale direcției [75] , sens în care, periodic, realizează
analize/informări privind rezultatele obținute și comunică
astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva
fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru
Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (DLAF) și
Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene
(OLAF). Serviciul a instrumentat nu doar cauze privind fraudarea
fondurilor europene, ci și alte cauze complexe referitoare la
infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și abuz în
serviciu cu consecințe deosebit de grave, activitatea fiind
desfășurată de 2 procurori, întrucât 1 procuror
este detașat la Departamentul pentru Luptă Antifraudă.
Pe parcursul anului 2012, atât
la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cât și la
sediul altor autorități judiciare din statele membre ale U.E., au
fost organizate întâlniri de lucru cu investigatori ai Oficiului
European de Luptă Antifraudă, în legătură cu instrumentarea
unor cauze penale în care activitatea infracțională implică un
caracter transfrontalier, precum și pentru identificarea unor
modalități concrete de îmbunătățire a cooperării
între aceste două entități. În acest context, s-a solicitat
sprijin pentru stabilirea unor contacte externe cu instituții din cadrul
Comisiei Europene și autorității judiciare din statele membre ale
U.E., în scopul obținerii de date și informații privind
suspiciunile de fraudă și contractele de asistență
financiară supuse verificărilor.
S-a colaborat eficient
și cu instituțiile naționale cu atribuții în domeniu pentru
soluționarea cu operativitate a acestor cauze penale, în special cu Departamentul pentru Luptă
Antifraudă (din cadrul Guvernului României).
În domeniul combaterii
activităților de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Uniunii
Europene, în anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a avut
de soluționat 812 cauze (714
în 2011), dintre care 375 cauze nou înregistrate (363 în
2011), fiind soluționate 386 cauze (276 în anul 2011), din care 346 soluții pe fond (231
în anul 2011), reprezentând 42,61% din cauzele de soluționat (32,35%
în anul 2011). Din cele 427 cauze
nesoluționate, în 21 a fost depășit termenul de 6 luni
de la începerea urmăririi penale, reprezentând 4,91%.
A continuat să crească
numărul actelor de inculpare, 54 rechizitorii privind 124
inculpați, din care 12
persoane juridice și 1 inculpat arestat. Comparativ, în
anul 2011 au fost întocmite 45 rechizitorii privind 95 de
inculpați. Rechizitoriile reprezintă 15,6% din cauzele
soluționate pe fond. S-a dispus aplicarea prevederilor art. 181
C.pen. în 5 cauze, scoaterea de sub urmărire penală în 12 cauze
și neînceperea urmăririi penale în 274 cauze.
Prejudiciul total
adus bugetului general al Uniunii Europene, reținut în cele 50
rechizitorii care privesc fapte consumate de fraudă este în cuantum de 47.194.652,55 lei și 5.354.417,27 euro, iar cel produs bugetului național în cadrul
contractelor finanțate din fonduri europene este în cuantum de 6.642.319,54
lei și 3.280.850,78 euro. Menționăm
că, în vederea recuperării prejudiciului, au fost dispuse măsuri
asigurătorii în 49 din cele 50 cauze.
Fondurile europene
prejudiciate au fost acordate în cadrul unor finanțări
provenite din Fondul
European de Garantare în Agricultură în 26 de cauze (din care: sprijin suprafețe
agricole 24 cauze, instalare tineri fermieri 1 cauză, înființare
rețea alimentare apă 1 cauză), din fonduri
SAPARD în 9 cauze (din care, în ceea ce
privește finanțări având ca obiect activități de
procesare a cărnii 8 cauze și dezvoltare infrastructură
rurală 1 cauză), din fonduri PHARE
în 9 cauze (din care, finanțări pentru suport proiecte
turism 4 cauze, susținere reformă în sistem judiciar 1 cauză,
susținere ocupare forță de muncă 1 cauză, dezvoltare
mediu de afaceri 1 cauză, dezvoltare resurse umane 1 cauză și
sprijin implementare directive UE 1 cauză), din Fonduri Structurale - Program Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane în 5 cauze
privind finanțări pentru calificare/instruire șomeri, din Fondul European de Dezvoltare Regională în
2 cauze (din care finanțări pentru modernizare
infrastructură turism 1 cauză și pentru dezvoltare mediu de
afaceri 1 cauză) și din Fondul
European Agricol de Dezvoltare Rurală în 3 cauze
(din care, finanțări pentru sprijin microîntreprinderi 1 cauză,
finanțări având ca obiect activități de procesare a
cărnii 1 cauză și de creștere a competitivității
agricole 1 cauză).
Investigațiile au avut
o abordare complexă sub aspectul identificării și a altor forme
de activitate infracțională (înșelăciune, conflict de
interese), asociate infracționalității în domeniul
obținerii și utilizării fondurilor europene, dar și a
probării activităților ilicite de asigurare a produsului
infracțional, prin mecanisme specifice spălării de bani, fapte
cu privire la care s-au formulat acuzații penale, alături de cele
privind inculparea pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii
Europene.
Cercetările penale
finalizate cu rechizitorii s-au întocmit în baza sesizărilor formulate de
către DLAF în 15 cauze
privind 28 inculpați (9 cauze privind 15 inculpați,
în 2011), de către OLAF în 3 cauze privind 8
inculpați, de persoane fizice și juridice în 12 cauze, ca
urmare a unor sesizări din oficiu în 7 cauze, disjungeri din alte
cauze în 13 situații și sesizări ale organismelor care
gestionează fondurile europene nerambursabile în 4 cazuri (1
APIA [76] , 2 POSDRU [77] și 1 Ministerul Dezvoltării).
Rezultă că 33,33% din rechizitorii au fost întocmite în dosare având
la bază sesizări ale DLAF și OLAF (18
rechizitorii din 54, comparativ cu 9 din totalul de 45,
reprezentând 20%, în anul 2011).
La nivelul structurii
centrale a direcției, în materia
fraudării fondurilor europene, Serviciul
de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene a întocmit 8
rechizitorii privind 18
inculpați, din care 1 arestat preventiv, reținându-se
un prejudiciu total în sumă de 250.259,92
lei și 8.571.312,05 euro, din care prejudiciul cauzat bugetului
european în cuantum de 2.450.017,12 lei și 5.306.450,27 euro. Comparativ,
în anul 2011, acest serviciu a emis 2 rechizitorii privind 3
inculpați, cu un prejudiciu total de 713.642,70 lei și 153.970 euro.
Totodată, Secția de combatere a infracțiunilor
de corupție a întocmit în materia fraudării fondurilor europene un
număr de 2 rechizitorii privind 3 inculpați, fiind reținut
un prejudiciu de 6.926.330,01 lei, din care prejudiciul cauzat
bugetului european în cuantum de 5.619.678,19 lei.
În materia
fraudării fondurilor europene, Structurile teritoriale ale direcției au întocmit un număr de 44 rechizitorii privind 103 inculpați , din care 12 persoane juridice, comparativ
cu 42 rechizitorii privind 90 inculpați în anul 2011. Prejudiciul
total reținut prin actele de inculpare a fost în cuantum de 44.408.047,16
lei și 63.956 euro, din care prejudiciul cauzat bugetului european în
sumă de 39.124.957,24 lei și 47.967 euro (comparativ cu
15.420.333,76 lei și 1.053.253,88 euro, în anul 2011).
Concret, 14 dintre serviciile teritoriale au întocmit
rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum
urmează: 7 rechizitorii-Iași (privind 34
inculpați, din care 5 persoane juridice), 6
rechizitorii-Tîrgu Mureș (7 inculpați, din care 1 persoană
juridică), 5 rechizitorii-Ploiești (16 inculpați,
din care 3 persoane juridice), 4 rechizitorii-Suceava
(9 inculpați), câte 3 rechizitorii-Bacău (11
inculpați, din care 2 persoane juridice), Craiova (6
inculpați), Alba-Iulia (5 inculpați) și Brașov
(3 inculpați), câte 2 rechizitorii-Cluj (3
inculpați, din care 1 persoană juridică), Galați
(3 inculpați), Constanța (2 inculpați) și
Pitești (2 inculpați) și câte 1 rechizitoriu-București
(1 inculpat) și Timișoara (1 inculpat).
Prin prisma
finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor
europene, în anul 2012 prin
34 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 50
inculpați, din care 7 execută în regim de detenție,
iar pentru 43 este suspendată executarea (18 suspendare
sub supraveghere a executării pedepsei, 25 suspendare
condiționată). Comparativ, în anul 2011, prin 31 hotărâri
definitive au fost condamnați 54 inculpați, din
care 16 cu executare în regim de detenție și 38 pentru
care s-a dispus suspendarea executării (20 sub supraveghere și
18 condiționat).
Dintre cei 50 condamnați,
față de 36 au fost aplicate circumstanțe atenuante
(36 din 54, în anul 2011). Totodată, 6
condamnați au beneficiat de prevederile art. 3201 C.pr.pen. (3
în anul 2011) privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă,
ca urmare a recunoașterii vinovăției.
Au fost aplicate pedepse de maxim
1 an față de 9 inculpați (10 în anul 2011), de
cel mult 2 ani față de 18 inculpați (9 în
anul 2011), de până la 3 ani pentru 12 inculpați
(22 în anul 2011), de maxim 4 ani față de 8 inculpați
(10 în anul 2011) și de cel mult 5 ani în cazul a 3 inculpați
(3 inculpați cu pedepse de maxim 6 ani, în anul 2011). Cea
mai mică pedeapsă a fost de 4 luni, aplicată față
de 1 inculpat (6 luni aplicată față de 2 inculpați,
în anul 2011) și cea mai mare de 5 ani, aplicată față
de 2 inculpați (6 ani aplicată față de 2
inculpați, în anul 2011).
Se constată menținerea
la peste două treimi a persoanele condamnate pentru fraudarea
fondurilor europene care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor
atenuante (36 din 50 condamnați în 2012, 36 din
54 condamnați în 2011).
Au fost pronunțate 5
hotărâri definitive prin care s-a
dispus achitarea a 7 inculpați, în baza art. 10 lit.d)
C.pr.pen. trimiși în judecată de serviciile teritoriale
(Galați - 2 cauze cu 2 inculpați, Pitești și
Ploiești - câte 1 cauză cu 2 inculpați, Iași
- 1 cauză cu 1 inculpat). A fost apreciată ca
imputabilă procurorului trimiterea în judecată dispusă într-o
cauză în care a fost achitat un inculpat (Serviciul teritorial
Galați), așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa
nr.3. Față de 4 inculpați s-a dispus achitarea
în temeiul dispozițiilor art. 181C.pen. într-un
dosar instrumentat de Serviciul teritorial Alba-Iulia.
Achitările pe alte
temeiuri decât pericolul social au o pondere de 11,47% raportat la numărul
persoanelor definitiv judecate (7 din
61 persoane față de care au fost pronunțate hotărâri
definitive).
Există 1
hotărâre definitivă de restituire a cauzei la procuror, care
se apreciază că nu este imputabilă procurorului, așa cum
rezultă din analiza prezentată în Anexa nr.4.
În concluzie, în domeniul combaterii fraudelor contra
intereselor financiare ale UE, rezultatele obținute în anul 2012 de
Direcția Națională Anticorupție au fost superioare celor
din anul precedent, înregistrându-se
creșteri atât în ceea ce privește numărul inculpaților
trimiși în judecată, valoarea prejudiciilor reținute în
rechizitorii și a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul
urmăririi penale în vederea recuperării pagubei, cât și raportat
la numărul hotărârilor definitive de condamnare pronunțate
pentru astfel de fapte.
Activitatea de
urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției
judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în
funcție de natura și complexitatea cauzelor.
Poliția judiciară
Ofițerii și
agenții de poliție judiciară și-au desfășurat activitatea sub directa conducere,
supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează
urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a
procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucțiunile
și regulile de muncă specifice activității de poliție judiciară.
La sfârșitul anului 2012,
personalul poliției judiciare a Direcției Naționale
Anticorupție era format din 166 polițiști din totalul de 170
posturi prevăzute în organigramă, din care 82 ofițeri
și 3 agenți la nivel central, respectiv, 81 ofițeri
de poliție în teritoriu.
În exercitarea
activităților de serviciu, aceștia au acționat în mod
direct pentru obținerea de date și informații referitoare la
locurile, mediile, anturajele frecventate și mijloacele de
comunicații folosite de către făptuitori, efectuând
investigații complexe și folosind diferite combinații
informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.
Activitatea ofițerilor
și agenților de poliție judiciară se regăsește în
4.506 dosare (comparativ cu 4.461
dosare în anul 2011) . Concret, în baza
autorizațiilor emise, s-au efectuat peste 652 percheziții
domiciliare (750 în anul 2011), aplicarea a 699 sechestre
asigurătorii (803 în anul 2011), identificarea și
audierea a circa 22.585 de persoane (15.985 de persoane în anul
2011) și în realizarea a 3.050 activități criminalistice
(1.108 în anul 2011), 42.759 activități tehnice (254.877
în anul 2011) și 13.205 de alte activități
polițienești (55.019 în anul 2011).
De asemenea, au fost puse
în executare 483 mandate de aducere (360 în anul 2011) și au
fost efectuate un număr de 3.431 de proceduri de ridicări de
obiecte și înscrisuri (3.875 în anul 2011).
Ofițerii de
poliție judiciară care își desfășoară activitatea
în cadrul Serviciului tehnic al
direcției (inclusiv în centrele zonale) au realizat activitățile
specifice prin participarea la infracțiunile flagrante (24), prin
efectuarea de activități tehnice (2.131), criminalistice (146),
redări înregistrări ambientale (62 ore) și convorbiri
telefonice (81 ore), percheziții (48) și alte
activități specifice la solicitarea secției judiciare (792).
În cadrul Biroului de legătură cu instituțiile similare
din alte state, ofițerul de poliție judiciară a sprijinit
activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr
de 86 solicitări de comisii rogatorii internaționale în/din
străinătate, a formulat și transmis un număr de 22
verificări în străinătate și a desfășurat
activități legate de traducere autorizată a unor materiale
în/din limbile germană, engleză ș.a.
Ofițerul de
poliție judiciară care își desfășoară activitatea
în cadrul Biroului de informare și
relații publice a contribuit la redactarea și transmiterea
a 401 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi
penale sau trimiterea în judecată realizate în dosarele instrumentate de
direcție ori privind reținerea și/sau arestarea preventivă
a unor inculpați. A documentat și redactat un număr de 296 de
răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public și a oferit
răspunsuri la solicitările telefonice adresate de jurnaliști,
atunci când informațiile au fost disponibile pe loc. A realizat zilnic monitorizarea
presei scrise și audio-video, interne și internaționale, care a
reflectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau alte
aspecte ce aveau legătură cu aceasta.
Ofițerul de
poliție judiciară din cadrul
Unității de Implementare a Proiectelor a
desfășurat activități în domeniul managementului
proiectelor constând în identificarea oportunităților de
finanțare din fonduri externe nerambursabile a proiectelor în beneficiul
Direcției Naționale Anticorupție.
La Serviciul de registratură, grefă, arhivă
și relații cu publicul, ofițerul de poliție
judiciară și-a adus contribuția la activitățile de
primire în audiență a unui număr de peste 1.494 persoane
și a soluționat 3.048 lucrări, iar în cadrul Serviciului de resurse umane, pregătire
și perfecționare profesională ofițerul de
poliție judiciară a participat la întocmirea documentelor specifice
pentru detașarea și numirea a 6 ofițeri de poliție
judiciară, prelungirea detașării a 11 ofițeri de
poliție judiciară și încetarea detașării a 7 ofițeri
de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale
Anticorupție, precum și a altor acte referitoare la evoluția
profesională și salarială a polițiștilor.
Specialiștii
Specialiștii din
cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori
împrejurări în cauzele instrumentate, prin realizarea de note și
rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus
cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal,
informatic ori bancar, precum și în evaluarea imobiliară,
achiziții publice ori privatizare. De asemenea, au contribuit la
realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum
ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a
datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și
relații publice.
La finele anului 2012, în
cadrul direcției își desfășurau activitatea 52
specialiști (47 în anul
2011), din care: 27 la Serviciul specialiști organizat
la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale
Anticorupție, 16 la serviciile teritoriale, 7 la Serviciul
informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind
corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare
rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul
de informare și relații publice. Pe parcursul anului 2012, 1
specialist a fost detașat în cadrul unei organizații
internaționale și 3 specialiști au început activitatea în
cadrul direcției.
Specialiștii din cadrul
Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum
și 2 dintre specialiștii IT au întocmit un număr de 586 lucrări (comparativ cu 503
în anul 2011) privind achiziții publice, fraude
cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, privatizări, creditări
bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice și
evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 241
rapoarte de constatare tehnico-științifică (224
în anul 2011), 83 note de constatare (69 în anul 2011),
19 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire
penală (21 în anul 2011), 46 răspunsuri la
obiecțiuni și expertize (68 în anul 2011), 189 note cu
propuneri de solicitare documente suplimentare (97 în anul 2011)
și 8 percheziții informatice/materiale tehnice (24 în
anul 2011).
Privitor la complexitatea lucrărilor
efectuate, menționăm că au fost întocmite rapoarte de constatare,
de exemplu, în cauza privind rambursări nelegale de T.V.A. realizate de 13
societăți comerciale care au prejudiciat bugetul consolidat al
statului în perioada 2000-2004 (100 cereri de rambursare T.V.A.) cu suma de 4.189.535
lei; în cea privind comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în
domeniul achizițiilor de cereale prin care a fost prejudiciat bugetul
consolidat al statului cu suma de 6,35 mililoane euro; în cauza privind
aporturi de imobile subevaluate la capitalul social al unei societăți
comerciale, prejudiciul creat fiind de 619.472.218 lei; în cea privind
acordarea de credite în condiții nelegale de către o instituție
de credit unui număr de 34 de debitori (45 de credite în valoare de 5,42
milioane euro), precum și în cauza referitoare la subevaluarea de
bunuri imobile cu ocazia procedurii de executare silită, rezultând un
prejudiciu în patrimoniul unei societăți comerciale în valoare de 4,93
milioane euro.
Volumul de
activitate a înregistrat o creștere de 27% față de anul precedent (400 lucrări
realizate, comparativ cu 315 în anul 2011) fiind pozitiv influențat
de completarea numărului de specialiști.
Specialiștii au fost
preocupați de continua pregătire profesională, care s-a realizat
în limita fondurilor bănești prevăzute în bugetul pe anul 2012,
astfel încât un număr de 6 specialiști au participat la cursuri
de perfecționare în domeniul achizițiilor publice organizate de Agenția
Națională a Funcționarilor Publici. Au existat și participări
la specializări individuale: experți contabili, experți
evaluatori, doctorat ori licențe în a doua specialitate.
Serviciul tehnic al Direcției Naționale Anticorupție permite
desfășurarea, prin mijloace proprii, a activităților pentru
care este necesar sprijinul tehnic, criminalistic sau operativ, încât să
fie asigurat, cu promptitudine, suportul de specialitate în timpul
urmăririi penale în toate cauzele, atât la nivel central, cât și pe
raza de competență a serviciilor teritoriale, în strictă
concordanță cu reglementările procesual penale în materie.
Din punct de vedere
funcțional, în cadrul Serviciului tehnic funcționează Biroul
tehnic, Biroul telecomunicații și Compartimentul de intervenție
și escortă, precum și trei centre zonale (Bacău, Cluj
și Timișoara), structuri în care își desfășoară
activitatea ofițeri/agenți de poliție judiciară și un
specialist.
În cursul
anului 2012, Serviciul tehnic și centrele zonale au contribuit, în mod
direct, la constatarea a 24 infracțiuni flagrante de corupție (comparativ cu 33 în anul 2011), fiind
întreprinse toate activitățile operative și criminalistice aferente.
Ca urmare a acestor activități au fost prinși în flagrant
și reținuți: 1 deputat, 2 judecători, 1 procuror, 4
avocați, 1 ofițer de poliție și 2 primari, dar și
persoane din alte categorii socio-profesionale.
Din punct de vedere
funcțional, Serviciul tehnic și centrele zonale au primit, în vederea
punerii în aplicare, un număr de 271 încheieri
emise de judecători privind interceptarea și înregistrarea
convorbirilor telefonice și ordonanțe provizorii (272 încheieri
în anul 2011), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele
aflate în lucru. Dintre acestea, prin 265 încheieri s-a dispus și
cu privire la interceptarea și înregistrarea dialogurilor ambientale (219
încheieri în cursul anului 2011). Totodată, în cazul autorizațiilor
de interceptare și înregistrare a convorbirilor și
comunicațiilor telefonice, în 18 situații s-a dispus încetarea
de îndată a acestora (42 cazuri în anul 2011).
În cursul anului 2012,
Biroul Telecomunicații a înregistrat 21 solicitări de
interceptare a comunicațiilor efectuate prin intermediul internetului (3
solicitări în anul 2011).
Punerea în aplicare a
presupus, conform normelor procedural penale, realizarea înregistrărilor
și imprimarea acestora pe suporturi optice, precum și întocmirea
actelor procedurale subsecvente, cum ar fi, procesele-verbale de realizare a
înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a
conținuturilor dialogurilor și întocmirea planșelor fotografice
ce au cuprins imagini fixate în cursul desfășurării activităților
infracționale.
Totodată, punerea în
aplicare a autorizațiilor a presupus 285 de consemne operative (195
în anul 2011) și întocmirea unui număr de 216
procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice (275 în anul 2011),
ceea ce a condus la probarea activităților infracționale, la
identificarea și localizarea făptuitorilor, prin conlucrarea activă cu procurorii de caz și cu
ofițerii de poliție din cadrul unor structuri aflate în compunerea
Ministerului Administrației și Internelor (Direcția
Generală Anticorupție sau Direcția Generală de Informații
și Protecție Internă) sau
ofițerii de informații din cadrul Serviciului Român de
Informații.
Cumulat, aceste
activități de natură tehnică și criminalistică
însumează 677 de operațiuni distincte, față de 595
în cursul anului 2011.
Serviciul
tehnic a colaborat cu celelalte structuri ale direcției prin efectuarea unor activități de
natură tehnică și participarea la prezentarea
activității Direcției Naționale Anticorupție pe acest
segment. În cadrul acestor activități s-a realizat o instruire cu
participarea a peste 60 de procurori și ofițeri de poliție din
structura centrală și serviciile teritoriale, precum și
coordonarea unitară și sincronizarea metodologiilor tehnice
utilizate.
Activitatea
judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost
desfășurată, în medie, de 29 procurori , din care 12 procurori ai Secției
judiciare penale și circa 18 procurori de la nivelul structurilor
teritoriale (în general, câte 1 procuror de la fiecare serviciu
teritorial, precum și 1 procuror din birourile teritoriale). De
asemenea, 1 procuror de la Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a
desfășurat și activitate judiciară. La nivelul Secției judiciare penale s-a înregistrat o fluctuație de personal, din cele
13 posturi de procuror prevăzute în organigramă, fiind ocupate
12 timp de 3 luni, apoi 11 timp de 4 luni, iar din luna august toate
cele 13 posturi au fost ocupate.
Se constată că în anul 2012 activitatea judiciară
desfășurată de procurorii Direcției Naționale
Anticorupție a continuat un parcurs ascendent care este reflectat de principalii
indicatori statistici.
Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la
8.333 cauze penale (7.597 cauze în anul 2011), din
care, la nivelul structurii centrale 3.971 cauze (3.618 în 2011) și
la nivelul structurii teritoriale a direcției 4.362 (3.979
în 2011), fiind înregistrată o creștere cu 9,68%.
Numărul cauzelor judecate cu participarea procurorilor direcției
a fost de 2.666
(3.086 în anul 2011), diminuarea
cu 13,6% fiind justificată de reducerea numărului
inculpaților arestați preventiv în cursul anului. În 1.137 cauze
judecate au participat procurorii din cadrul structurii centrale (1.333 în anul 2011), iar în 1.529 cauze
cei de la serviciile teritoriale (1.753
în anul 2011).
De asemenea, au fost
verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 1.959
de hotărâri, din care 519 hotărâri verificate de procurorii
din cadrul structurii centrale și 1.440 verificate de procurorii
din cadrul structurii teritoriale.
Au fost
declarate 486 apeluri și recursuri
privind 1.413
inculpați (față de 545
căi de atac, privind 1.680 de inculpați, în anul 2011),
reprezentând o reducere cu 10,82% a căilor de atac promovate.
Dintre acestea, 185 căi
de atac privind 463 inculpați au fost promovate de structura
centrală (223 privind un număr de 601 inculpați,
în anul 2011), iar 301 privind 950 inculpați au fost exercitate
de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție (322
privind un număr de 1.079 inculpați, în anul 2011).
Nu au fost retrase apeluri
sau recursuri.
Cu 1,81% a
crescut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 448 apeluri și recursuri
declarate de procuror, privind 1.430 inculpați (440 privind
1.312 inculpați, în anul 2011).
Dintre acestea, au fost admise 274 apeluri și recursuri privind 1.057 inculpați
(față de 252 privind 938 inculpați, în anul 2011),
reprezentând o creștere cu 8,73% a căilor de atac promovate de
procuror și admise de instanțele de control judiciar.
Procentul de
admisibilitate a fost de 61,16%, comparativ cu 57,27% în anul 2011.
În anul 2012, instanțele de
judecată au condamnat definitiv prin 228 hotărâri penale un
număr de 743 inculpați, trimiși în judecată prin
rechizitoriile emise de procurorii anticorupție, creșterea fiind
semnificativă, respectiv cu 149,32% a numărului persoanelor
condamnate și cu 44% a numărului hotărârilor definitive, față
de anul 2011, când prin 158 hotărâri definitive
au fost condamnați 298 inculpați.
S-a aplicat pentru 740 condamnați pedeapsa
închisorii, iar pentru 3 pedeapsa amenzii penale (din care 1 cu
executare și 2 cu suspendarea executării).
Pedepse definitive cu
executare în regim de detenție
au fost aplicate față de 202 inculpați, reprezentând 27,29%
din condamnații la pedeapsa închisorii (comparativ cu 117,
reprezentând 39% în anul 2011). Pedepsele privative de libertate
aplicate sunt cuprinse între 1 an până la 15 ani 2 luni și
3 zile.
Suspendarea
condiționată a
executării pedepsei închisorii a fost dispusă față de 380
inculpați (92 în anul 2011), pedepsele fiind cuprinse între 15
zile și 3 ani, iar suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere a fost dispusă
față de 158 inculpați (89 în anul 2011), pedepsele
fiind cuprinse între 8 luni și 4 ani închisoare.
Între persoanele
condamnate definitiv sunt: 1
ministru, 1 deputat (secretar de stat la momentul săvârșirii
infracțiunilor), 1 senator (comandant al S.M.F.T.[78] la data săvârșirii
infracțiunii), 1 secretar de stat (și director C.N.L.O.[79] – cumul de
funcții), 1 secretar general adjunct MAA [80],
2 directori adjuncți ai unui serviciu de informații (cu rang
de subsecretari de stat), 1 subprefect, 9 primari (3 de municipiu/oraș
și 6 de comună), 3 viceprimari (1 viceprimar municipiu,
2 viceprimari comună), 1 președinte și 2 vicepreședinți
consiliu județean, 1 consilier județean, 1 consilier
local, 5 magistrați (3 judecători, din care 1 vicepreședinte
judecătorie și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la
parchetul de pe lângă judecătorie), 12 avocați, 1
președinte al Camerei de Comerț a Regiunii, 6 ofițeri ai
unui serviciu de informații (3 cu funcții de conducere), 71
polițiști (42 subofițeri și 29 ofițeri,
din care 8 cu funcții de conducere), 25
subofițeri și ofițeri M.Ap.N. (10 subofițeri și
15 ofițeri, din care 12 cu funcții de conducere), 10
jandarmi (6 subofițeri și 4 ofițeri cu
funcții de conducere), 7 ofițeri I.S.U.[81] (4 cu funcții de
conducere), 12 comisari ai Gărzii Financiare, 13 lucrători
vamali (5 cu funcții de conducere, respectiv, 1 director al
D.R.V. [82],
1 director executiv al D.J.A.O.V.[83],
1 șef birou, 1 șef adjunct birou, 1 șef
compartiment), 1 președinte partid politic, 1 secretar
executiv organizație județeană partid politic, 2 lideri
sindicali, 11 funcționari bancari (6 directori și 1
șef serviciu), 11 inspectori fiscali (1 director și
1 șef A.F.P. [84],
1 director executiv adjunct și 1 șef serviciu D.G.F.P.[85], 3 inspectori
și 2 consilieri D.G.F.P., 2 inspectori A.N.A.F.[86]), 1 inspector
general și 1 inspector general adjunct I.S.C.[87], 2 inspectori din
primărie, 1 inspector I.S.C.I.R.[88],
5 inspectori I.T.M. [89]
(4 inspectori șefi), 2 funcționari A.P.I.A. [90],
1 șef de filială R.A.R.[91],
1 șef de agenție A.R.R. [92],
2 comisari A.N.P.C. [93],
1 comisar șef O.P.C.[94],
15 directori din alte instituții publice (1 director la
S.S.P.R. [95],
1 director general al C.A.S. [96],
1 director general la M.A.A. [97],
1 director adjunct la Casa Județeană de Pensii, 3 directori I.N.H.G.A. [98],
1 director general al O.J.C.G.C.[99],
2 directori în cadrul primăriei, 2 directori D.J.D.P.[100], 1
director executiv adjunct D.S.V.S.A.[101],
1 director D.A.D.R. [102],
1 director executiv A.P.I.A.), 9 cadre didactice, 2
directori de companii naționale, 22 directori de
societăți comerciale (2 directori ai unei societăți
cu capital majoritar de stat) și 101 asociați/administratori
de societăți comerciale.
Prin
hotărâri penale nedefinitive, în anul 2012, au fost condamnați 709 inculpați în 215 cauze, (879
inculpați condamnați prin 181 hotărâri nedefinitive, în
anul 2011), din care 249 inculpați au fost condamnați la pedepse
privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a
executării pedepsei a 247 inculpați și suspendarea
sub supraveghere a executării pedepsei pentru 202 inculpați,
iar pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 11
inculpați. Asemănător anului precedent, au fost pronunțate
hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpați, prin 3
hotărâri fiind condamnați nedefinitiv 120 inculpați (4
hotărâri privind 359 inculpați, în anul 2011).
Dintre persoanele condamnate
nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 1 prim-ministru,
1 ministru, 3 senatori, 2 deputați, 1
secretar general din minister, 13 primari, 3 viceprimari și 2
secretari primărie, 18 directori, 4 directori adjuncți,
7 șefi serviciu și 4 șefi birou în
administrația publică centrală sau locală, 18 magistrați
(10 judecători, din care 1 vicepreședinte și 8 procurori,
din care 3 prim-procuror), 14 avocați, 3 notari,
11 lucrători vamali (1 șef birou), 9 comisari
Gardă Financiară, 1 comisar Garda Națională de
Mediu, 1 președinte A.N.O.F.M. [103],
1 inspector general I.S.C. [104],
3 comisari A.N.P.C. [105]
(1 comisar șef), 2 directori bancă și
3 lucrători bancari.
Și în anul 2012, Înalta
Curte de Casație și Justiție a
dispus strămutarea judecării în 21 cauze (comparativ cu 18
în anul 2011), din care 11 la cererea inculpaților (7 în
anul 2011), 7 la cererea Direcției Naționale Anticorupție, din care 5 privind dosare aflate în faza de urmărire penală (7 în anul
2011), precum și 3 la cererea altor părți (3 în
anul 2011 și 1 la cererea Ministerului Justiției).
În cursul anului 2012, instanțele de judecată au achitat prin
hotărâri definitive, un număr de 88 de inculpați pe
alte temeiuri decât dezincriminarea ori lipsa de pericol social (37 în
anul 2011).
Dintre cei 88 de
inculpați achitați definitiv, un număr de 34
inculpați au fost trimiși în judecată de procurorii din
cadrul structurii centrale, iar 54 prin rechizitorii întocmite de
către procurori ai serviciilor teritoriale.
Soluțiile de achitare
au avut ca temei procedural dispozițiile art. 10 lit.a) C.pr.pen. (20
inculpați, din care 1 reținut și 8 arestați
preventiv), ale art. 10 lit.c) C.pr.pen. (4 inculpați),
precum și ale art. 10 lit.d) C.pr.pen. (64 inculpați,
din care 6 arestați preventiv). În cazul a 7 inculpați,
care nu au fost reținuți/arestați preventiv, s-a apreciat
că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului, așa
cum rezultă din analiza cuprinsă în Anexa nr.2.
Au mai fost achitați
alți 14 inculpați ca urmare a dezincriminării
faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, din care 5
arestați (12 inculpați, din care 3
arestați, în anul 2011) și 18 inculpați în
baza art. 181C.pen. (13 în 2011), apreciindu-se de
către instanțele de judecată, în mod diferit, gradul de pericol
social al faptelor deduse judecății. Aceste cazuri sunt prezentate în
Anexa nr.2.
Se
observă că, din cei 863 inculpați judecați definitiv, în cazul
a 775 instanțele au reținut că este dovedită
vinovăția, ceea ce reprezintă circa 90% (360 inculpați
judecați, din care față de 323 s-a reținut ca
dovedită vinovăția, reprezentând circa 90%, în anul
2011).
S-a dispus prin
hotărâri definitive restituirea a 2 cauze la procuror, privind
12 inculpați (2 cauze privind 7 inculpați, în
anul 2011), apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din
prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.
Au fost pronunțate 21
hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față
de un număr de 50 inculpați (13 hotărâri privind 31
inculpați, în anul 2011), din care 29 inculpați ca urmare a
intervenirii prescripției speciale (28 în 2011), 8
inculpați ca urmare a intervenirii decesului (1 în 2011), 3
inculpați ca urmare a aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.i1)
C.pr.pen. (2 în 2011) și 1 inculpat ca urmare a
aplicării prevederilor art. 10 alin.(1) lit.f) C.pr.pen.
În concluzie, în anul 2012
se constată un volum sporit al activității judiciare desfășurate de
procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de
eficiență, relevată de creșterea cu 9,68% a
participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu
8,73% a apelurilor și recursurilor admise și la 61,16% a
procentului de admisibilitate a căilor de atac promovate de procuror, cu
menținerea la circa 90% a persoanelor judecate definitiv
față de care instanțele au reținut ca fiind dovedită
vinovăția.
Exemple de hotărâri penale
definitive sunt prezentate în Anexa nr.2.
4.Evoluții privind eficiența și
celeritatea procesului penal în cauze de corupție
Analiza
hotărârilor definitive de condamnare dispuse de instanțele
judecătorești completează imaginea eficienței modului de
combatere a infracționalității pe segmentul de
competență al Direcției Naționale Anticorupție,
rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai
activității de urmărire penală. De aceea, în continuare
prezentăm aspectele privind celeritatea procesului penal și
caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.
În anul 2012, instanțele de
judecată au condamnat definitiv prin 228 hotărâri penale un
număr de 743 inculpați, din care 1 persoană juridică
(158
hotărâri definitive de condamnare a 298 inculpați, în anul
2011) trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii
anticorupție.
Printre persoanele
condamnate definitiv sunt 1
ministru, 1 deputat (secretar de stat la momentul săvârșirii
infracțiunilor), 1 senator (comandant al S.M.F.T.[106] la data săvârșirii infracțiunii), 1
secretar de stat (și director C.N.L.O.[107]
– cumul de funcții), 1 secretar general adjunct MAA [108] , 2 directori adjuncți ai unui serviciu de
informații (cu rang de subsecretari de stat), 1 subprefect, 9 primari,
3 viceprimari, 1 președinte și 2 vicepreședinți
consiliu județean, 1 consilier județean și 1
consilier local, 5 magistrați (3 judecători, din care 1
vicepreședinte judecătorie și 2 procurori, din care 1
prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 12
avocați, 1 președinte al Camerei de Comerț a Regiunii, 6
ofițeri ai unui serviciu de informații (3 cu funcții de
conducere), 71 polițiști (29 ofițeri, din care 8
cu funcții de conducere), 25 subofițeri și
ofițeri M.Ap.N. (15 ofițeri, din care 12 cu
funcții de conducere), 10 jandarmi (4 ofițeri cu
funcții de conducere), 7 ofițeri I.S.U.[109] (4 cu funcții de conducere), 12
comisari ai Gărzii Financiare, 13 lucrători vamali (5
cu funcții de conducere), 1 președinte partid politic și 1
secretar executiv organizație județeană partid politic, 2
lideri sindicali, 11 inspectori fiscali (4 cu funcții de
conducere), 11 funcționari bancari (6 directori),
5 inspectori I.T.M. [110] (4 inspectori șefi), 2
funcționari A.P.I.A. [111] , 1 șef de filială R.A.R.[112] , 1 șef de agenție A.R.R.[113] , 2 comisari A.N.P.C.[114],
1 comisar șef O.P.C.[115] , 15 directori din alte instituții
publice, 9 cadre didactice, 2 directori de companii
naționale, 22 directori de societăți comerciale și 101
asociați/administratori de societăți comerciale.
Prin
hotărâri penale nedefinitive, în anul 2012, au fost condamnați 709
inculpați în 215 cauze, comparativ cu 879
inculpați condamnați prin 181 de hotărâri nedefinitive în
anul 2011. Asemănător anului precedent, au fost pronunțate
hotărâri și în cauze cu un număr mare de inculpați, prin 3
hotărâri fiind condamnați nedefinitiv 120 inculpați (4
hotărâri privind 359 inculpați, în anul 2011).
Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le
dețineau, se observă că și în anul 2012
în dosare de mare corupție au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare a unor persoane cu
funcții de demnitate publică, între care 8 demnitari
(1 ministru, 1 deputat-secretar de stat la momentul
săvârșirii infracțiunilor, 1 senator-comandant al
S.M.F.T.[116] la data săvârșirii
infracțiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar
general adjunct la MAA [117] , 1 subprefect, 2 directori
adjuncți ai unui serviciu de informații-cu rang de subsecretari de
stat).
În anul 2012, din totalul de 863
persoane judecate definitiv, 88 au fost achitate pe alte temeiuri decât
dezincriminarea faptelor ori aplicarea dispozițiilor art. 181
C.pen., rezultând că instanțele au
stabilit vinovăția a circa 90% din inculpații trimiși în
judecată (89,8% în 2012, 89,69% în anul 2011).
Pedepsele aplicate prin hotărâri
rămase definitive în cursul anului 2012, privite din perspectiva cuantumului
pedepselor stabilite, a modalității de executare ori a aplicării
circumstanțelor atenuante și a altor cauze legale de reducere/majorare
a pedepselor, relevă următoarele tendințe:
- Referitor la
modalitatea de executare a pedepsei, din cei 743
condamnați definitiv
pentru infracțiunile date în competența Direcției Naționale
Anticorupție, 740 au primit pedepse cu închisoare și
3 pedeapsa amenzii (din care 1 persoană juridică).
Din cei 740 inculpați,
202 execută
în regim de detenție pedeapsa, iar în cazul a 538
condamnați executarea pedepsei este suspendată condiționat sau sub
supraveghere. Din cele 3 pedepse cu amenda penală, execută doar persoana
juridică (100.000 lei), în timp ce pentru
ceilalți 2 inculpați este suspendată
condiționat executarea. Menționăm că într-o situație,
pedeapsa definitiv aplicată în anul 2012 a fost închisoarea cu suspendare sub supraveghere, dar în cursul aceluiași an s-a dispus revocarea
suspendării ca urmare a nerespectării condițiilor impuse de
instanță.
Comparativ, în anul 2011, din 298 condamnați
definitiv, 117 executau în regim de detenție, iar în cazul a 181
era suspendată executarea pedepsei.
Se înregistrează o
creștere cu 149,32% a numărului persoanelor condamnate definitiv, iar ponderea celor ce vor executa în regim de detenție
se situează la puțin peste un sfert (27,29% din
totalul pedepselor cu închisoarea aplicate, comparativ cu 39,26% în
anul 2011, dar similar anului 2009 când reprezentau 27,4%).
- Prin prisma domeniului în care activau, majoritatea (66,48%) proveneau
din mediul privat, respectiv 494 condamnați,
din care 134 execută în detenție, reprezentând 27,49% (80
în 2011, reprezentând 26,84%). Din cei 249 condamnați care
activau în mediul public, execută în detenție 67 reprezentând
26,9% (37 în anul 2011, reprezentând 31,89%).
- În ceea ce
privește
cuantumul pedepsei, în cazul a 244 condamnați
au fost aplicate circumstanțe atenuante, reprezentând 32,83% (112
din 298 condamnați, reprezentând 37,58%, în anul 2011).
Aplicarea circumstanțelor atenuante a avut ca efect
reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut în textul de incriminare
în 241 cazuri (106 cazuri din 298 în 2011) și
în 3 cazuri pedeapsa aplicată s-a situat la/spre minimul special,
ca urmare a concursului cu circumstanțe agravante (6 cazuri în anul
2011).
Circa o treime din condamnați au
beneficiat de reducerea pedepsei sub minim ca urmare a aplicării
circumstanțelor atenuante judiciare (în ușoară scădere
față de 2011, când reprezentau 35,57%).
Din perspectiva fazei procesuale în care s-a dat
eficiență circumstanțelor atenuante, se observă că
acestea au fost aplicate de instanța
de fond față de 182 inculpați (în 5 cazuri
fiind înlăturate în apel și reaplicate în recurs), de instanța
de apel în cazul a 13 inculpați și de instanța
de recurs față de 49 inculpați. Circumstanțele
atenuante au fost înlăturate de instanțele de control judiciar
în cazul a 17 inculpați (11 în apel, 6
în recurs). Se constată o menținere a ponderii
majoritare a cazurilor în care circumstanțele atenuante au fost aplicate
de instanța de fond, care se situează la 74,59% (73,21%
în anul 2011).
Ponderea cazurilor de aplicare a circumstanțele
atenuante a fost mai mare pentru faptele comise de persoanele care activau în
mediul public, respectiv,
față de 103 din cei 249 condamnați
care activau în acest sector (41,36%) și față de
141 din cei 494 condamnați care activau în sectorul privat (28,54%).
Comparativ, în anul 2011, acestea au fost aplicate în pondere mai mare pentru
persoanele care activau în mediul privat, respectiv față de 73
inculpați din cei 182 care activau în sectorul privat (40,1%)
și față de 39 inculpați din cei 116 care
activau în sectorul public (33,62%).
Pe fondul menținerii
ponderii celor condamnați
care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare la
circa o treime, a crescut spre
jumătate ponderea inculpaților din mediul public față de care au fost aplicate
circumstanțe atenuante (41,36%
comparativ cu 33,62% în 2011).
Se constată și menținerea
la peste două treimi a persoanele condamnate pentru fraudarea
fondurilor europene care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor
atenuante, adică 36 din cei 50 condamnați
definitiv pentru astfel de fapte, reprezentând 72% (36 din cei
54 condamnați în anul 2011).
- Limitele de
pedeapsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea
dispozițiilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.43/2002 în cazul a 33 inculpați (8 în anul 2011).
În 13 din aceste cazuri pedeapsa a fost situată spre
minimul redus (în 12 cazuri cu aplicarea concomitentă a
dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen.), în 2 cazuri pedeapsa
aplicată s-a situat la minimul redus (cu aplicarea
concomitentă și a dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen.), în
11 cazuri pedeapsa a fost aplicată sub minimul redus ca
rezultat al aplicării concomitente a circumstanțelor atenuante (5),
respectiv a celor atenuante și a dispozițiilor art. 3201
C.pr.pen. (6), în 4 cazuri spre jumătatea intervalului de
pedeapsă redus ca urmare a aplicării art. 3201
C.pr.pen., iar în alte 3 cazuri pedeapsa a fost aplicată spre
maximul limitei reduse de pedeapsă (2 cu aplicarea
concomitentă a art. 3201 C.pr.pen.).
- De dispozițiile
art. 3201 C.pr.pen. ce au ca rezultat reducerea la o
treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, au
beneficiat 199 inculpați (36 în anul 2011). Dintre aceștia, 26 au beneficiat
concomitent de reducerea limitelor de pedeapsă și prin aplicarea
art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002, iar
alți 2 prin aplicarea art. 19 din Legea nr.682/2002.
Pedeapsa aplicată se situează sub minimul redus
în 64 cazuri, din care 58 ca urmare a aplicării concomitente a
circumstanțelor atenuante și 6 cazuri ca urmare a
aplicării concomitente a circumstanțelor atenunate și a dispozițiilor
art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002. În alte
29 cazuri pedeapsa a fost aplicată la minimul redus,
în 75 cazuri orientată spre acest minim și în 25 cazuri
a fost situată spre jumătatea intervalului de pedeapsă.
Ponderea condamnaților care au
beneficiat de judecarea pe baza recunoașterii vinovăției este de
26,78% (12,08%
în anul 2011). Concret, din cei 743 condamnați, față de 199
au fost aplicate dispozițiile art. 3201 C.pr.pen. Dintre
aceștia, 60 activau în sectorul public, reprezentând 24,09%
(13 reprezentând 11,2%, în anul 2011), iar 139 activau în
sectorul privat, reprezentând 28,13% (23 reprezentând 12,63%, în
anul 2011).
- Tot în procesul de
individualizare a pedepselor se constată că instanțele au aplicat pedepse situate la minimul
special pentru un număr de 112 inculpați din cei
743 condamnați (85 din 298 condamnați în 2011). Din
cei 112 condamnați, pedeapsa a fost situată la minim în
condițiile aplicării circumstanțelor atenuante în concurs cu cele
agravante în 1 caz și s-a situat la minimul redus ca urmare a
aplicării dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen. și/sau
art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 în 29
cazuri.
Ponderea celor condamnați la
minimul special este de 15,07% din
numărul total al condamnaților (28,52% în anul
2011).
- Se constată însă
reducerea de la circa două treimi la o
jumătate a ponderii condamnaților care au primit pedepse la minimul
și sub minimul special prevăzut de lege, respectiv
354 din totalul de 740
condamnați la pedeapsa închisorii, reprezentând
47,83% (64,09% în anul 2011).
Totodată, în condițiile creșterii cu 149,32%
a persoanelor condamnate definitiv, ponderea
pedepselor care depășesc 5 ani închisoare se situează la 7,02%,
comparativ cu 7,3% în anul 2011.
În concret, au fost aplicate pedepse cuprinse între 1
lună și 3 ani față de 567 inculpați,
reprezentând 76,62% din totalul persoanelor condamnate la pedeapsa
închisorii (213 reprezentând 71,47%, în anul 2011), între 3
ani și 2 luni și 4 ani față de 77 inculpați (48 în anul 2011), între
4 ani și 4 luni și 5 ani față de 44 inculpați (15
în anul 2011).
Au fost aplicate față de 52 inculpați pedepse
mai mari de 5 ani, din care 7 cu pedepse sub 6 ani,
18 cu pedepse de cel puțin 6 ani, 16
cu pedepse de 7 ani, 3 cu pedepse de 8 ani, 3 cu
pedepse de cel puțin 9 ani (din care 1 ca urmare a
contopirii cu o pedeapsă mare aplicată anterior), 1 cu
pedeapsă de 10 ani, 2 cu pedepse de 11 ani, 2
cu pedeapse de cel puțin 12 ani (rezultate ca urmare a
contopirii cu pedepse mari aplicate anterior). Comparativ, în anul 2011, 22
inculpați au fost condamnați la pedepse mai mari de 6 ani, din
care 6 la 6 ani închisoare, 6 la 7 ani închisoare, 5
la 8 ani închisoare, 2 la 10 ani închisoare și 2
la 11 ani închisoare.
Raportat la infracțiunile comise, se constată
că au fost aplicate pentru 19 inculpați pedepse la
jumătatea intervalului prevăzut de lege (8 în 2011), pentru 3
inculpați peste jumătatea acestuia (8 în 2011), pentru 33
inculpați spre jumătatea intervalului (2 în anul 2011), spre
maxim pentru 8 inculpați (1 în 2011) și la maximul
prevăzut de lege în cazul 1 inculpat (similar anului 2011).
- Raportat la modul de individualizare a pedepselor, în același caz,
de către instanța de fond, pe de o parte, și de către
instanțele de apel/recurs, pe de altă parte, se
constată reducerea la circa o treime a ponderii hotărârilor
instanțelor de fond modificate în ceea ce privește pedeapsa
aplicată.
Din cei 743 inculpați condamnați definitiv,
255 inculpați execută o pedeapsă
care a fost modificată față de cea aplicată de
instanța de fond, reprezentând un procent de 34,32% (143 din 298, reprezentând 47,98%
în anul 2011).
Majoritatea pedepselor au fost modificate,
în căile de atac, în sensul atenuării regimului sancționator. Pentru 158
inculpați regimul sancționator a fost mai blând, reprezentând 61,96%
din cei ale căror pedepse au fost modificate (52 din 143,
reprezentând 36,36% în 2011), în timp ce 97 inculpați
au primit pedepse mai grele față de cele aplicate de instanța de
fond (91 din 143 în anul 2011).
În ceea ce privește atenuarea regimului
sancționator, concret, pedepsele au fost reduse numai în privința
cuantumului în cazul a 83 inculpați (22 în anul
2011), din care 13 prin aplicarea circumstanțelor atenuante, 21
prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen., 1 ca
urmare a aplicării dispozițiilor art. 19 din Legea nr.682/2002, 5 ca
urmare a înlăturării sporului de contopire aplicat de instanța
de fond și 1 prin schimbarea încadrării juridice.
Pedeapsa a fost mai blândă prin schimbarea modalității
de executare în cazul a 21 inculpați (7 în anul
2011), din care în 11 cazuri s-a înlocuit detenția cu suspendarea
sub supraveghere a executării pedepsei închisorii (5 în anul 2011),
în 9 cazuri s-a aplicat suspendarea condiționată în locul
detenției (1 în anul 2011), iar 1 caz s-a înlocuit
suspendarea sub supraveghere cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei închisorii (similar în anul 2011).
Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 54
inculpați pedepse mai ușoare (23 în anul 2011) atât
sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare.
Referitor la un regim sancționator agravat aplicat de
instanțele de control judiciar, pedepsele au fost majorate numai în ceea
ce privește cuantumul în cazul a 26
inculpați (56 în 2011), la care se adaugă alți 32
inculpați (10 în anul 2011) condamnați de către
instanțele de control judiciar după ce au fost achitați
inițial de instanța de fond.
Au fost înăsprite pedepsele numai prin modificarea modalității
de executare în cazul a 15 inculpați (12 în
anul 2011). Dintre aceștia, în 2 cazuri prin înlăturarea
suspendării sub supraveghere, în 6 cazuri prin înlăturarea
suspendării condiționate și în 7 situații prin
înlocuirea suspendării condiționate cu suspendarea pedepsei sub
supraveghere.
Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 17
inculpați pedepse mai aspre atât sub aspectul cuantumului, cât și
sub aspectul modalității de executare (19 în anul 2011).
Totodată, în 5 situații pedeapsa a
fost înăsprită, în sensul majorării cuantumului, dar a fost
schimbată modalitatea de executare din detenție în suspendare sub
supraveghere a executării pedepsei, iar în 2 cazuri a fost redus
cuantumul pedepsei, însă s-a aplicat detenție în locul
suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
- Referitor la
antecedentele penale, se constată că au fost condamnați 28
inculpați recidiviști, din care în cazul a 8 inculpați
s-a dispus revocarea suspendării, iar în cazul a 1 inculpat s-a
dispus revocarea pedepsei grațiate. De asemenea, s-a
dispus revocarea suspendării condiționate și în cazul a 2
inculpați condamnați anterior la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În cazul a 11 inculpați s-a dispus anularea suspendării.
În 3 cazuri, după contopire, a fost aplicată aceeași
modalitate de executare (1 suspendare sub supraveghere și 2
suspendare condiționată), iar în celelalte 8 cazuri
modalitatea de executare a fost modificată (3 din suspendare sub
supraveghere în detenție, 2 din suspendare condiționată
în detenție și 3 din suspendare condiționată în
suspendare sub supraveghere).
În concluzie, pe fondul unei
creșteri de o dată și jumătate a numărului
inculpaților condamnați, ponderea celor care vor executa pedeapsa în
regim de detenție a scăzut la sub un sfert, aplicarea
circumstanțelor atenuante se menține la aceeași proporție , dar ponderea de
aplicare a acestora faptelor comise de persoane care activau în mediul public a
cescut spre jumătate, iar modificarea pedepselor de către
instanțele de control judiciar s-a realizat, majoritar, în sensul
atenuării acestora.
Analiza celerității
desfășurării procesului penal în anul 2012, prin prisma duratei anchetei
penale desfășurate de procurori și a procedurilor judiciare din
fața instanțelor de fond și de control judiciar, relevă
că, pe fondul creșterii exponențiale
a numărului inculpaților condamnați definitiv (743
față de 298 în 2011), s-a
îmbunătățit procentul cazurilor în care urmărirea
penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la
sesizare (85,32% față de 55,36% în 2011) și al
celor în care judecata în fond și căile de atac a durat maxim 3 ani
(68,1% față de 56,71% în 2011), iar judecata în
baza procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, reglementată
de art. 3201 C.pr.pen., a fost realizată în 26,78% cazuri
(12,08% în anul 2011).
Prin prisma tipului de proceduri aplicabile, se
constată că din cei 743 condamnați definitiv, pentru 262 procedura de judecată a constat în două grade
de jurisdicție (fond și recurs), din care, o treime (88) ca
urmare a reducerii numărului căilor de atac ordinare prin
Legea micii reforme (174 conform procedurii nemodificate). Comparativ,
în anul 2011, din cei 298 condamnați definitiv, pentru 109
judecata a constat în două grade de jurisdicție, din care
majoritatea, respectiv, 65 ca urmare a reducerii numărului
căilor de atac ordinare (44 în procedura obișnuită).
Durata întregului proces penal, de la sesizarea
organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă
a hotărârii judecătorești, a fost de maxim 1 an
pentru 33 condamnați, între 1-2 ani în cazul a 77
condamnați, între 2-3 ani pentru 104
condamnați, între 3-4 ani în cazul a 280
condamnați, între 4-5 ani pentru 38 condamnați, între
5-6 ani în cazul a 50 condamnați, între 6-7 ani
în cazul a 47 condamnați și mai mult de 7 ani
pentru 114 condamnați.
Cea mai scurtă durată a fost de 7 luni,
în cazul a 2 comisari ai Gărzii Financiare care au primit suma
de 1.000 lei de la reprezentantul unei societăți comerciale, în
vederea aplicării unei sancțiuni minime pentru neregulile constatate
în urma controlului și totodată pentru a nu mai efectua
verificări amănunțite ale evidenței contabile și de 5
luni, în procedura simplificată prevăzută de art. 3201
C.pr.pen., în cazul 1 jandarm care a primit suma de 400.000
lei, în vederea exercitării influenței asupra unor procurori.
Durata cea mai mare a fost de 10 ani
și 11 luni, în cazul a 3 inculpați, respectiv
șeful unui serviciu de informații care a pretins și primit, în
mod repetat, combustibil de la directorul general al unei rafinării
(condamnat în aceeași cauză) și de la o altă persoană,
determinându-i pe aceștia să sustragă din gestiunea
rafinăriei produsele, foloase, în schimbul cărora le-a acordat
protecție prin nepromovarea unor informații despre pretinsele
activități ilegale ale acestora, precum și a
prim-locțiitorului șefului serviciului de informații care l-a
ajutat pe superiorul său în activitatea infracțională. Menționăm
că, urmare a invocării unei excepții de
neconstituționalitate, a fost suspendată judecata timp de 10 luni
în fața primei instanțe sesizate, perioadă în care dosarul s-a
aflat la Curtea Constituțională. Totodată, această instanță, după 1 an și 9 luni de la sesizare a declinat competența de
soluționare a cauzei, către tribunal.
Rezultă că pentru
28,8% dintre inculpați durata întregului proces penal a fost de maxim 3
ani (41,94% în anul 2011), ceea ce considerăm că
relevă preocuparea magistraților pentru soluționarea cauzelor
vechi.
I.
Durata urmăririi penale
Analiza hotărârilor definitive a relevat că în
cazul a 634 inculpați durata urmăririi
penale a fost de maxim 1 an și 6
luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 85,32%
(55,36% în anul 2011). Concret, în 27 cazuri urmărirea
penală a durat maxim 1 lună, în 56 cazuri cel mult 3
luni, în 76 cazuri maxim 6 luni, în 402 de cazuri până
la 1 an, în 73 cazuri cel mult 1 an și 6 luni, în 48
cazuri maxim 2 ani, în 34 cazuri maxim 3 ani și în 27
cazuri peste 3 ani.
Cea
mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de
7 zile în cazul 1 inculpat care a primit suma totală
de 15.000 euro, în vederea exercitării influenței asupra directorului
Institutului Național al Magistraturii pentru a-l determina pe acesta
să faciliteze unei persoane admiterea în magistratură și
promovarea examenului organizat de I.N.M. în anul 2011. Durata de
judecată, în cele trei grade de jurisdicție, a fost de 1
an și 4 luni, iar inculpatul a beneficiat de prevederile art. 3201
C.pr.pen.
La polul celălalt, urmărirea penală a
durat cel mai mult 5 ani și 10 luni. Cauza a avut ca obiect infracțiunea
de luare de mită comisă de un director al unei instituții
publice, care a pretins și primit un laptop și un telefon mobil
pentru a furniza informații în legătură cu licitațiile
organizate, încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu. Durata
de judecată în cele trei grade de jurisdicție a fost de 11 luni.
În 42 cazuri durata urmăririi a fost mai mare
decât procedura de judecată în fața instanței (21
în anul 2011), majoritatea, respectiv 24, privind
infracțiuni ce implică un număr mare de activități în
faza de urmărire penală, inclusiv realizarea de constatări
tehnico-științifice ori expertize, și anume abuz în serviciu
(10), fraudare fonduri europene (8), evaziune fiscală (5) și
înșelăciune (1). În 21 din aceste cazuri judecata a parcurs
trei grade de jurisdicție, iar celelalte 21 au fost judecate în
două grade de jurisdicție (14 ca urmare a modificărilor
aduse de Legea nr.202/2010).
Menționăm că, din cele 42 cazuri, în 19
judecata s-a desfășurat în procedura simplificată a
recunoașterii vinovăției, din care în 9 cazuri hotărârea
instanței de fond nu a fost atacată, 1 caz hotărârea
instanței de apel nu a fost recurată, în 4 cazuri judecata a
parcurs toate cele trei grade de jurisdicție, iar în 5 cazuri a
parcurs cele două grade de jurisdicție.
Se constată că a
scăzut ponderea cazurilor în care durata urmăririi penale a
depășit durata de judecată la 5,65% (42 din
743, comparativ cu 21 din 298 reprezentând 7,04%,
în anul 2011).
II.
Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a
hotărârii instanței
Durata judecării cauzelor de la
sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a
hotărârii a fost de maxim 3 ani în cazul a 506 din cei 743
condamnați definitiv, reprezentând 68,1%. (56,71%
în anul 2011).
Concret, pe rolul instanțelor procesul a durat în
78 cazuri cel mult 1 an, în 41 cazuri maxim 1 an
și 6 luni, în 96 cazuri nu a depășit 2 ani,
în 222 cazuri s-a situat la maxim 2 ani și 6 luni, în 69
cazuri a durat maxim 3 ani, în 42 cazuri nu a depășit 3
ani și 6 luni, în 23 cazuri s-a situat la maxim 4 ani,
în 31 cazuri a durat maxim 5 ani, în 35 cazuri procesul a
durat maxim 6 ani, în 19 cazuri nu a depășit 7 ani și
în 87 cazuri a fost de peste 7 ani.
În anul 2012, în 141 cazuri durata fazei de
judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii a
fost mai mare de 5 ani (maxim 9 ani și 4 luni),
reprezentând o pondere de 18,97%. Comparativ, în anul 2011, în 39
cazuri judecate definitiv procesul a durat mai mult de 5 ani (până la
maxim 8 ani și 3 luni), reprezentând o pondere de 13,08%.
Se constată totodată că, din cei 199 condamnați care au beneficiat de procedura
simplificată a recunoașterii vinovăției, un
număr de 76 au fost judecați definitiv în maxim 1 an
și 6 luni, 60 în maxim 2
ani, 46 în maxim 3 ani, 5 în maxim 4 ani, 1 în maxim 5 ani, 1 în maxim
6 ani, 1 în maxim 7 ani și 9 în mai mult de 7 ani. Durata
mare a procesului în cazul procedurii simplificate este rezultatul dispozițiilor
legislative potrivit cărora această procedură se
aplică și în cauzele în care cercetarea judecătorească
începuse înainte de apariția legii micii reforme, și anume, prevederile
art. 3201 alin.(4) C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2011 [118],
subsecvent deciziei Curții Constituționale nr.1470 din 8 noiembrie
2011 [119].
Faza de judecată finalizată cel mai
rapid a durat
6 luni și 20 zile (cu durata la
urmărire de 27 zile) și privește 2
comisari ai Gărzii Financiare condamnați pentru luare de mită, respectiv
circa 1 lună și jumătate în 2 cazuri
în care inculpații au beneficiat de dispozițiile privind
recunoașterea vinovăției și care privesc 1
ofițer de poliție - medic șef al unui centru medical
județean, condamnat pentru abuz în serviciu în formă calificată (cu
durata la urmărire de 1 an și 9 luni) și 1 comandant
al unei unități militare condamnat
pentru abuz în serviciu în formă calificată și luare de
mită (cu durata la urmărire de 3 ani și 1 lună).
Procesul cel mai lung a avut o durată de 9 ani și 4
luni (cu o durată a urmăririi penale de 2 luni) și
privește o cauză în care s-a dispus condamnarea a 6 inculpați,
din care 2 șefi birou vamal pentru
abuz în serviciu în formă calificată și 4 administratori
de societăți comerciale pentru folosirea de documente vamale false.
Menționăm că, urmare a invocării unei excepții de
neconstituționalitate, a fost suspendată judecata pe o
perioadă de 5 luni în fața instanței de fond, cât timp dosarul
s-a aflat la Curtea Constituțională și a fost dispusă de două ori strămutarea cauzei.
Ca și în anii precedenți, se constată că,
datorită particularității procedurilor judiciare, în majoritatea cazurilor procesul în fața instanței a durat mai mult decât
urmărirea penală efectuată în cauză,
respectiv în 701 cazuri din 743 (în 268 cazuri din 298).
Judecata pe fond a unei cauze s-a
situat între 2 zile și maxim 9 ani (între 1 lună și maxim 5 ani și 2
luni, în anul 2011). Cea mai scurtă durată a judecării în
fond, de 2 zile, se referă la 2 ofițeri
de poliție judiciară și 1 jandarm condamnați pentru
trafic de influență, soluționat cu aplicarea prevederilor art. 3201
C.pr.pen. (durata procedurilor în cele două grade de jurisdicție
fiind de 5 luni). Cea mai lungă durată a judecării
în fond, de 5 ani și 2 luni, privește 6 inculpați,
din care 2 șefi birou vamal condamnați
pentru abuz în serviciu în formă calificată și 4 administratori
de societăți comerciale condamnați pentru folosirea de documente
vamale false (durata procedurilor în cele
două grade de jurisdicție fiind de 9 ani și 4 luni).
Hotărârile definitive de condamnare relevă și
faptul că, în cazul a 67 din cei 743 condamnați, ciclul procesual a
fost reluat cel puțin 1 dată, ca urmare a casării
și trimiterii spre rejudecare (în 3 cazuri pe parcursul procesului
fiind dispusă și strămutarea, similar anului precedent), reprezentând
un procent de 9,01% (18 cazuri
din 298, reprezentând 6,04% în anul 2011). La acestea se
adaugă o cauză în care procedura de judecată a fost reluată
urmare a faptului că inculpatul a dobândit calitatea de deputat pe
parcursul judecății, fiind declinată competența de
soluționare către Înalta Curte de Casație și Justiție,
iar ulterior cauza a fost din nou declinată, întrucât inculpatul a pierdut
calitatea specială.
În cazul altor 18 inculpați,
pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării
cauzelor (12 cazuri în anul 2011).
Menționăm că în 27
cauze privind 142 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a
ridicării excepției de neconstituționalitate (din 228
cauze hotărâte definitiv privind 743 condamnați). Durata de
suspendare a judecării cauzei s-a situat între 5 luni și maxim
1 an și 3 luni. În 4 cauze privind 58 inculpați
judecata a fost suspendată de 2 ori pe acest motiv, durata totală de
suspendare fiind de circa 1 an și 7 luni. Comparativ, în anul 2011,
în 24 cauze privind 64 inculpați procesul a fost suspendat ca
urmare a excepției de neconstituționalitate invocate (din 158
hotărâri definitive privind 298 condamnați), durata de
suspendare situându-se între 6 luni și 11 luni, respectiv,
în 4 cauze privind 15 inculpați judecata a fost
suspendată de 2 ori pe acest motiv, durata totală de suspendare fiind
de circa 1 an și jumătate.
Similar anului precedent, în majoritatea cazurilor,
excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața
instanței de fond, respectiv, în 22 cauze privind 127
inculpați (din 27 cauze privind 142 condamnați). În
alte 2 cauze privind 2 inculpați, excepția a fost
ridicată atât în fața instanței de fond, cât și în
fața instanței de apel. Comparativ, în anul 2011, excepția a
fost ridicată în fața instanței de fond în 17 cauze
privind 36 inculpați (din 24 cauze privind 64 condamnați),
iar în 1 cauză privind 5 inculpați, excepția a
fost ridicată atât în fața instanței de apel, cât și în
fața instanței de recurs.
III.
Durata judecării în fond comparativ cu căile de atac
În proporție de 12,92% procesul
nu a trecut prin toate fazele de jurisdicție , având în vedere
că din cei 743 inculpați, un număr de 96 nu au
declarat apel sau recurs (8,72% în 2011 când, din 298 inculpați,
26 nu au promovat nicio cale de atac).
Detaliind, din cei 46 care nu au promovat nicio cale
de atac, 42 au beneficiat de dispozițiile privind
recunoașterea vinovăției. În 37 din aceste cazuri hotărârea
a rămas definitivă prin neapelare (34 judecate
pe baza recunoașterii vinovăției) și în 9 cazuri
prin nerecurare, când recursul era singura cale de atac prevăzută de
lege (8 judecate pe baza recunoașterii
vinovăției).
În celelalte 50 cazuri hotărârea
instanței de apel nu a fost recurată (47 judecate
pe baza recunoașterii vinovăției).
Judecata în fața instanței
de fond a durat mai puțin decât judecata în căile de atac în cazul a 262 inculpați, reprezentând 35,26%, din care 36 inculpați
au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii
vinovăției (117 inculpați, reprezentând 39,26%, în
anul 2011). Dintre acestea, în 145 cazuri durata în căile de atac a
fost cel puțin dublă (94 în procedura
recunoașterii vinovăției), comparativ cu 50 cazuri în
anul 2011.
Au fost 182 cazuri în care durata judecării în
fond a fost egală cu cea din căile de atac (10 în 2011).
Durata judecării în fața
instanței de fond a fost mai mare decât durata judecării în
căile de atac
în 299 cazuri,
reprezentând 40,24%, din care în 22 cazuri a fost
aplicată procedura simplificată a recunoașterii
vinovăției (171 în anul 2011, reprezentând 57,38%, respectiv
12 în care a fost aplicată procedura simplificată). Dintre
acestea, în 221 cazuri durata a fost cel puțin dublă
față de cea din căile de atac (32 în procedura
recunoașterii vinovăției), comparativ cu 98 în anul 2011,
din care 10 în procedura simplificată.
În
concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2012 relevă soluționarea unui număr însemnat de cauze,
îmbunătățirea procentului
cazurilor în care urmărirea penală a fost realizată în cel mult
1 an și 6 luni de la sesizare (85,32%) și al celor în care
judecata în fond și în căile de atac a durat maxim 3 ani (68,1%),
precum și emiterea unei soluții finale în cauze foarte vechi.
Activitatea de combatere a
corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în
instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea
acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din
instituții financiare ori din alte instituții de control și
avocați, reliefată de datele statistice referitoare la
condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul
2012, se prezintă succint, după cum urmează:
- Au fost condamnați definitiv 5
magistrați, din care
3 judecători și 2 procurori (3 judecători de judecătorie,
din care 1 vicepreședinte, 1 prim-procuror la parchetul de
pe lângă judecătorie și 1 procuror de la parchetul
de pe lângă curtea de apel). Prin hotărâri nedefinitive
au fost condamnați 18 magistrați, din care 10
judecători și 8 procurori, și anume, 1
judecător și 1 vicepreședinte curte de apel, 4
judecători de tribunal, 2 judecători de judecătorie, 2
judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 3
prim-procurori de la parchete de pe lângă judecătorie, 3
procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, 1 procuror de la parchetul de pe lângă curtea
de apel și 1 procuror de la parchetul de pe lângă tribunal).
S-a dispus trimiterea
în judecată a 10
magistrați, din care 5 judecători și 5
procurori, respectiv, 1 judecător
și 1 vicepreședinte curte de apel, 1 judecător de
judecătorie, 1 judecător de tribunal, 1 judecător
al Înaltei Curți de Casație și Justiție, 3
prim-procurori de la parchete de pe lângă judecătorie, 2
procurori de la parchete de pe lângă tribunal.
Comparativ, în anul 2011 au
fost condamnați definitiv 4 magistrați, din care 2 judecători
și 2 procurori (1 judecător
de curte de apel, 1 judecător de judecătorie, 1
prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie și 1
procuror de la parchetul de pe lângă tribunal) și au fost trimiși
în judecată alți 4 magistrați, din care 1
judecător și 2 procurori (2 judecători de
judecătorie, 1 prim-procuror de la parchetul de pe
lângă judecătorie, 1 prim-procuror de la parchetul de
pe lângă tribunal și 1 procuror DIICOT).
Pedepsele
definitive aplicate magistraților, în anul 2012 , au fost închisoarea cu executare în detenție
pentru 3 magistrați (5 ani închisoare 1 prim-procuror
la parchetul de pe lângă judecătorie pentru luare de mită,
trafic de influență, favorizarea infractorului ș.a., 4 ani 1
procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel pentru trafic
de influență și 2 ani și 6 luni 1
vicepreședinte judecătorie pentru luare de mită, trafic de influență,
operațiuni incompatibile cu funcția-cumpărare bun litigios)
și cu suspendarea executării pentru 2 magistrați (3
ani cu suspendare sub supraveghere 1 judecător judecătorie
pentru luare de mită, judecat în procedura simplificată și 1
an cu suspendare condiționată 1 judecător
judecătorie pentru primire de foloase necuvenite, fals în declarația
de avere ș.a.).
- Prin hotărâri
definitive, au fost condamnați 71 ofițeri
și agenți de poliție, din care 42 subofițeri și 29 ofițeri
(8 cu funcții de conducere). Prin hotărâri
nedefinitive au fost condamnați 47 ofițeri și
subofițeri de poliție. Au fost
trimiși în judecată 31 de polițiști.
Comparativ, în anul 2011 au
fost condamnați definitiv un număr de 26 ofițeri și
agenți de poliție, din care 19 ofițeri (4 cu funcții
de conducere) și au fost trimiși în judecată 231
polițiști (201 în dosare privind infracțiuni
săvârșite la punctele de trecere a frontierei).
- În ceea ce privește corupția
din instituții financiare și alte instituții de control,
se constată că au fost condamnați
definitiv 45 inculpați, din care
13 lucrători vamali, 12 comisari ai Gărzii Financiare, 11
inspectori fiscali (2 de la A.F.P. [120],
9 de la D.G.F.P. [121]),
5 inspectori ai I.T.M. [122],
2 inspectori cu funcție conducere la ISC [123],
1 inspector ISCIR [124]
și 2 inspectori din primărie, 1 comisar șef OPC [125]
și 2 comisari ANPC [126].
Au fost
trimiși în judecată 50 inculpați ce activau în instituții
financiare și alte instituții de control, din care 28
lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V.[127]), 7 comisari ai
Gărzii Financiare (1 comisar șef), 12 inspectori
fiscali (3 directori și 8 inspectori D.G.F.P.[128] și 1
inspector A.N.A.F. [129]),
1 inspector I.T.M. [130],
1 inspector D.S.P. [131]
și 1 inspector I.T.R.S.V.[132]
Comparativ, în 2011 au fost condamnați
definitiv 34 inculpați, din
care 8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii
Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori
fiscali (1 inspector șef A.F.P. [133],
2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori
D.G.F.P. [134],
2 inspectori din cadrul A.N.A.F. [135]),
2 inspectori și 1 consilier O.P.C. [136],
2 inspectori ai I.T.M. [137]
(din care 1 director coordonator adjunct) și 4 inspectori
din primărie. Au fost trimiși în judecată 86 inculpați
ce activau în instituții financiare și alte instituții de control,
din care 63 lucrători vamali și 1 director al DAOV [138],
11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari
șefi), 2 directori și 4 inspectori (1 inspector
șef) D.G.F.P., 1 consilier A.N.A.F., 1 inspector
șef I.T.M. și 3 comisari Protecția Consumatorului (1
comisar șef), 1 director
și 5 inspectori A.R.R., 1 director și 2
inspectori șefi I.S.C.I.R. [139]
- Au fost condamnați prin hotărâri
definitive 12 avocați (5 în
anul 2011), iar prin hotărâri nedefinitive 14 avocați.
Din cei 12 avocați condamnați definitiv, 4 au beneficiat
de procedura simplificată de judecată. Totodată, au fost trimiși în judecată 17 avocați, comparativ
cu 27 în anul 2011.
Pedepsele definitive
aplicate avocaților, în anul 2012, au fost închisoarea cu executare în
detenție pentru 10 inculpați și cu suspendarea
sub supraveghere pentru 2 inculpați.
Rezultă că, în anul 2012, din 803
inculpați persoane fizice trimiși în
judecată, un număr de
108 activau în
instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în
strânsă legătură cu acestea (reprezentând 13,45%), iar din 740
condamnați definitiv, 133 persoane făceau
parte din această categorie (reprezentând 17,9%).
În concluzie, combaterea corupției din cadrul instituțiilor de
aplicare a legii a continuat să fie o constantă a
activității Direcției Naționale Anticorupție.
Strategia
națională anticorupție pe perioada 2012-2015 [140]
a inclus în cadrul Capitolului 4.3. cu tema „Combaterea corupției prin
măsuri administrative și penale” o serie de prevederi pentru aducerea
la îndeplinire a obiectivului specific privind „Creșterea gradului de
recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din
alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare”.
Comisia Europeană în
Raportul din 18 iulie 2012, privind progresele înregistrate de România în
cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, recomandă o
consolidare a practicilor judiciare pentru obținerea de rezultate
convingătoare în ceea ce privește recuperarea produselor
infracțiunii, ca și componentă a luptei împotriva
corupției.
Avându-se în vedere
interesul general pentru abordarea cu mai multă eficiență a
corupției și a criminalității economico-financiare și
din perspectiva adoptării unor măsuri concrete în ceea ce
privește sechestrarea și recuperarea activelor provenite din
infracțiuni, măsurile asigurătorii
în procesul penal au fost tratate ca un element important în activitatea de
anchetă penală și în cea judiciar penală
desfășurate de procurorii Direcției Naționale
Anticorupție.
Prezenta analiză a
rezultatelor obținute în anul 2012 în materia recuperării produselor
infracțiunii, din perspectiva măsurilor asigurătorii dispuse de
procurorii direcției în cauzele finalizate cu rechizitorii, precum și
a confiscărilor ori despăgubirilor pronunțate de instanțele
judecătorești prin hotărâri definitive, vine în continuarea
monitorizării începute pe acest domeniu în anul precedent.
a. Analiza măsurilor asigurătorii
dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii
în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2012 [141]
Descoperirea și
indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a
fost abordată ca o componentă esențială a
investigațiilor desfășurate în anul 2012 de către
Direcția Națională Anticorupție.
În anul 2012, din totalul de
234 rechizitorii emise, într-un număr de 199 rechizitorii (comparativ cu 204
rechizitorii în 2011) se reține existența
unui produs infracțional total de 1.471
milioane lei, echivalentul a 330 milioane euro, ca și
prejudiciu creat sau beneficiu material realizat efectiv, la valori comparative
celor înregistrate în anul precedent (1.484
milioane lei, echivalentul a 351 milioane euro, în anul 2011).
Produsul infracțional
se compune din prejudicii produse ori avantaje economice obținute de
persoanele trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție,
evaziune fiscală, fraude cu fonduri europene sau alte infracțiuni
economice.
Din acesta, valoarea banilor
sau bunurilor dobândite ca obiect al
infracțiunilor de corupție este
de 43 milioane lei, echivalentul a 9,6 milioane euro, în creștere cu 155% (27,8
milioane lei, echivalentul a 6,6 milioane euro, în anul
2011), iar prejudiciile produse ce au
creat beneficii materiale se ridică la suma de 1.428
milioane lei, echivalentul a 320,4
milioane euro ( 1.456,5 milioane lei, echivalentul a 344,4
milioane euro, în anul 2011).
În cursul urmăririi
penale, din cele 199 cauze în care au fost emise rechizitorii pentru infracțiuni
ce au generat produs infracțional, într-un număr de 135 dosare (142 dosare, în anul 2011) s-a dispus luarea de
măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale
sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 1.174
milioane lei, echivalentul a 264 milioane euro (892 milioane
lei, echivalentul a 212 milioane
euro), fiind identificate și sechestrate
efectiv bunuri în valoare totală de 680 milioane lei, echivalentul a 153 milioane euro
(703.177.000 lei, echivalentul a 167.000.000 euro, în anul
2011).
Valoarea
produsului infracțional recuperat
în cursul anchetelor penale prin măsuri de
restituire este în sumă de 28
milioane lei, echivalentul a 6,3
milioane euro, de circa 6 ori mai mare decât suma recuperată în
anul precedent (4.677.500 lei, echivalentul
a 1.111.000 euro, în 2011).
Astfel, în 68% din
cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii pentru 81% din valoarea
produsului infracțional nerecuperat (comparativ cu 60% în anul 2011),
fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă circa jumătate din produsul
infracțional nerecuperat. În celelalte cazuri nu au fost identificate
bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după
caz, a părților responsabile civilmente care să poate face
obiectul măsurilor asigurătorii.
În concluzie , se constată o menținere
a valorii ridicate a produsului infracțional generat de
infracțiunile ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în
anul 2012, iar ca și evoluție în structura produsului
infracțional, o sporire a valorii beneficiilor ilicite obținute din
infracțiuni de corupție.
Se remarcă o creștere a gradului de recuperare a produselor
infracțiunii încă din faza de urmărire penale și
o menținere a preocupării pentru luarea și aplicarea efectivă
a măsurilor asigurătorii ca și componentă importantă
în activitatea de cercetare penală desfășurată de
către Direcția Națională Anticorupție.
În cadrul
investigațiilor financiare pentru identificarea, depistarea și
indisponibilizarea produsului infracțional, procurorii și-au axat ancheta și pentru probarea
activităților infracționale de disimulare a folosului
infracțional și formularea de acuzații penale pentru
infracțiuni de spălarea banilor.
Astfel, în anul 2012 s-a
dispus trimiterea în judecată pentru 52 infracțiuni de
spălarea banilor, dintre care 24 comise în legătură
directă cu fapte de corupție sau asimilate acestora, iar alte 28
infracțiuni conexe unor infracțiuni economice, cu prejudicii de peste
1 milion de euro, cu precizarea că, având în vedere limitările de
competență materială, spălarea banilor nu poate face
obiectul anchetelor Direcției Naționale Anticorupție ca
infracțiune de sine stătătoare.
b. Situația recuperării
produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de
instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat
hotărâri definitive în anul 2012
În anul 2012, în cauzele în
care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției
Naționale Anticorupție, au rămas definitive
214 hotărâri judecătorești (172 hotărâri
definitive în anul precedent) prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea
și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de
477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, înregistrându-se o
creștere de 172% comparativ cu anul precedent (277.350.000
lei, echivalentul a 65.900.000 euro, în anul 2011).
Dintre acestea, 206
sunt hotărâri de condamnare a inculpaților, iar restul
reprezintă hotărâri prin care, deși s-au pronunțat
soluții de încetare a procesului (3 hotărâri), ca urmare a
prescrierii răspunderii penale, ori de achitare
a inculpaților (5 hotărâri) pentru lipsa de pericol social sau
neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, instanțele au
dispus confiscarea ori obligarea la plata de despăgubiri către
părțile civile.
Instanțele au pronunțate
5 hotărâri definitive de condamnare a 13 inculpați
pentru infracțiuni de spălarea banilor în legătură cu
avantaje economice obținute din infracțiuni de corupție (4
inculpați), asimilate celor de corupție (6 inculpați),
evaziune fiscală (2 inculpați) și înșelăciune (1
inculpat).
Se constată că,
din valoarea produsului infracțional, în
cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 17.673.000
lei, echivalentul a 3.971.000 euro (62.000.000 lei,
echivalentul a 14.724.000 euro în anul 2011).
Instanțele au dispus plata de despăgubiri către
părțile civile în sumă totală 435.590.000
lei, echivalentul a 97.885.000 euro, la o valoare
dublă față de anul precedent (205.700.000 lei, echivalentul
a 48.906.000 euro, în 2011).
Dintre acestea, circa 73% reprezintă despăgubirile
acordate unor autorități și instituții publice sau agenți
economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public
ori unor entități de interes public, în sumă de 316.416.000 lei,
echivalentul a 71.105.000 euro .
S-a dispus confiscarea specială a unor sume de bani
și bunuri în valoarea de 17.197.000 lei,
echivalentul a 3.864.000 euro , de 12 ori mai mare, comparativ cu anul precedent (1.350.000
lei, echivalentul a 320.000 euro, în anul 2011).
Instanțele
au hotărât restituirea sumelor de bani către cei care au dat
mită sau către cumpărătorii de influență care s-au autodenunțat și care au acest
beneficiu acordat de lege, alături de clauza de impunitate, în cuantum
total de 7.315.000 lei, echivalentul a 1.645.000 euro (8.300.000 lei,
echivalentul a 1.950.000 euro, în anul 2011).
Pentru garantarea
confiscării sau a recuperării pagubei, în
circa jumătate din cauzele în care
s-au pronunțat hotărâri cu privire la recuperarea produsului
infracțional, instanțele au dispus
menținerea sechestrului asigurător
aplicat de procurori (89 cauze) ori luarea unor astfel de
măsuri (11 cauze), comparativ cu anul precedent, când
astfel de măsuri au vizat doar o treime din cauzele în care s-a dispus
confiscarea ori repararea prejudiciului.
În concluzie , se remarcă valoarea
ridicată a sumelor ce fac obiectul confiscării sau plății
de despăgubiri dispuse în mod definitiv în anul 2012 prin
hotărârile instanțelor judecătorești, ce reprezintă
aproape o dublare a produsului
infracțional față de cel reținut în anul precedent, dar
și faptul că în aproape jumătate din cauze sunt instituite
măsuri asigurătorii pentru garantarea recuperării activelor
provenite din infracțiuni definitiv judecate.
Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii
despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de
interes public prejudiciate prin activitatea infracțională,
dar și o creștere semnificativă a valorii confiscărilor
dispuse ca măsură de siguranță.
Analiza datelor
reflectă faptul că recuperarea produselor infracțiunii face
obiectul unei preocupări constante în activitatea organelor judiciare cu
rol în anchetarea și judecarea infracțiunilor de corupție la
nivel înalt și mediu sau a infracțiunilor economice ce produc
prejudicii însemnate.
Principala provocare va fi
aducerea la îndeplinire a hotărârilor instanțelor de către
instituțiile cu rol în valorificarea bunurilor confiscate ori în
recuperarea despăgubirilor ce reprezintă sume către bugetul
național sau bugetul Uniunii Europene.
În anul 2012, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a contribuit, prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție, ca structură
specializată a Ministerului Public în combaterea corupției, așa cum rezultă, în primul rând, din obligațiile specifice acestui sector și măsurile pentru îndeplinirea lor cuprinse în actele normative aplicabile, în Regulamentul de ordine interioară al direcției, precum și în documentele strategice adoptate de Guvernul României în domeniul luptei împotriva corupției, respectiv în rapoartele organismelor europene asumate de țara noastră.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a avut în vedere îndeplinirea următoarelor direcții principale
de acțiune:
-
urmărirea modului de
îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională
Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a
progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective
specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva
corupției;
- reflectarea unei imagini externe corecte a activității direcției;
- implicarea direcției în activități de evaluare și monitorizare a implementării
standardelor internaționale în
materia luptei împotriva corupției în alte țări,
activități desfășurate la nivelul unor organizații
europene și internaționale;
-
implicarea direcției în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție;
-
implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;
-
continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state și a activității desfășurate de direcție în cadrul grupurilor de lucru constituite;
-
desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională.
Serviciul de cooperare
internațională, de informare și relații publice a analizat, în continuare,
recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva
corupției cuprinse în Raportul Intermediar din 8 februarie
2012 și în Raportul anual din 18 iulie 2012, acte ale
Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, privind
progresele realizate de România în cadrul
Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
De asemenea, a urmărit implementarea de către Direcția
Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în
cadrul Condiționalității a 3-a a deciziei Comisiei Europene
privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a
progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul
de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție ”. În acest sens, au fost redactate
periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția
Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii
recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei prin
intermediul Ministerului Justiției.
Serviciul de cooperare
internațională, de informare și relații publice a
pregătit documentarea și participarea conducerii Direcției
Naționale Anticorupție la reuniunile cu echipele de
experți ai Comisiei Europene, sosite la București în cadrul
misiunilor de evaluare (peer review) organizate de Comisia
Europeană în lunile martie, mai și noiembrie 2012, având ca scop
urmărirea progreselor înregistrate în îndeplinirea
condiționalităților MCV.
În ceea ce privește strategiile anticorupție la nivel național,
Serviciul de cooperare internațională, de informare și
relații publice a asigurat suportul tehnic al participării la reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în
domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, denumită
Comisia MCV, înființată prin Hotărârea
Guvernului nr.216/2012 privind accelerarea implementării
obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de
Cooperare și Verificare, ca organism interinstituțional aflat în
coordonarea ministrului justiției.
Urmare a adoptării
Hotărârii Guvernului nr.215/2012 privind
aprobarea Strategiei naționale
anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție
și a indicatorilor de evaluare, precum și
a Planului național de acțiune
pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție
2012-2015, Serviciul de cooperare internațională, de informare
și relații publice a participat la reuniunile organizate de
Ministerul Justiției privind implementarea și monitorizarea acestei
strategii.
În acest sens, Serviciul a
asigurat participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile Platformei de cooperare a autorităților independente și
a instituțiilor anticorupție, creată în vederea
monitorizării implementării Strategiei. A formulat observații
și comentarii la proiectul Procedurii și metodologiei de monitorizare
a Strategiei, elaborată de Ministerul Justiției, precum și propuneri
de teme pentru viitoarele misiuni de evaluare care vor avea loc în anul 2012 în
acest cadru.
Având în vedere obligația
fiecărei instituții și autorități publice centrale
și locale, inclusiv a celor cu atribuții judiciare, de a-și
elabora propriul Plan Sectorial de Acțiune pentru implementarea Strategiei
și de a își autoevalua periodic Inventarul măsurilor preventive
prevăzute în anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.215/2012, precum și de a elabora și transmite periodic rapoarte de progres în implementarea
măsurilor prevăzute în Planul Sectorial, Serviciul de cooperare
internațională, de informare și relații publice a
desfășurat activitățile specifice în baza cărora au
fost emise de către procurorul șef al direcției Ordinul nr.45/2012
de constituirea Comisiei de Integritate a Direcției Naționale
Anticorupție și Ordinul nr.56/2012 privind Planul Sectorial de
Integritate al direcției.
Serviciul asigură
cooperarea directă cu Secretariatul tehnic al Strategiei Naționale
Anticorupție și transmiterea rapoartelor de progres, sub coordonarea
unuia din adjuncții procurorului șef al direcției.
De asemenea, Serviciul de cooperare
internațională, de informare și relații publice,
alături de alte compartimente ale instituției, a asigurat
participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile
pregătitoare ale evaluării României de către Banca Mondială.
Astfel, în cadrul proiectului intitulat „Analiză
funcțională a sectorului justiției din România” a fost
realizată participarea la reuniunile cu experții proiectului
gestionat de Ministerul Justiției, transmiterea de materiale documentare,
formularea de răspunsuri la chestionarele redactate de experți
și observații la proiectul raportului de evaluare.
Ca și în anii
precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate de România
în cadrul MCV, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a
urmărit îndeaproape, și în cursul anului 2012, menținerea
standardelor de calitate, concomitent cu realizarea unor creșteri
cantitative ale activității, atât în ceea ce privește
efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în
cauzele de mare corupție, cât și referitoare la îndeplinirea atribuțiilor
procurorului în faza de judecată.
Printre măsurile luate de Direcția Națională
Anticorupție, în acest context, pot fi menționate:
- analiza periodică a duratei și cauzelor de
întârziere în soluționarea proceselor, având ca bază dosarele Direcției Naționale
Anticorupție aflate atât în cursul urmăririi penale, cât și în
faza de judecată și luarea măsurilor procedurale, aflate în
competența procurorului, pentru accelerarea proceselor și
obținerea unor soluții temeinice;
- formularea de propuneri, observații sau
comentarii asupra unor proiecte legislative de interes în ceea ce privește
MCV, cum ar fi cele referitoare la texte
de incriminare privind achizițiile publice, la procedura și
metodologia de monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție
2012-2015 și privind temele pentru viitoarele misiuni de evaluare;
- publicarea, cu regularitate, pe pagina de Internet a
Direcției Naționale Anticorupție a hotărârilor definitive
de condamnare în cauzele de corupție trimise în judecată de direcție, în vederea asigurării
informării opiniei publice cu privire la rezultatele obținute în
combaterea corupției;
- organizarea unui seminar pe tema „Integritatea în
sistemul judiciar”, în colaborare cu
Freedom House Romania și Expert Forum, la care au participat
conducerea Direcției Naționale Anticorupție, membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii, procurori din cadrul direcției
și din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, judecători specializați în cauze penale,
precum și reprezentanți ai Institutului Național al
Magistraturii, ai Agenției Naționale de Integritate, ai Ministerului
Justiției și ai unor organizații nonguvernamentale. Au fost
discutate, printre altele, tipologii infracționale privind corupția
în sistemul judiciar, răspunderea disciplinară a magistraților
și strategia de integritate în sistemul judiciar;
- participarea la 2 seminarii-dezbatere pe tema „Justiția și media”, organizate de Freedom House Romania și Expert Forum în
cadrul proiectului „Inițiativa pentru o justiție curată”, dezbateri
care au reunit reprezentanți ai sistemului judiciar (Înalta Curte de
Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) și ai
unor instituții media scrise și audio-vizuale;
- continuarea programului de pregătire
profesională specializată a
personalului operativ al Direcției Naționale Anticorupție;
- participarea constantă la activitățile
grupurilor și rețelelor internaționale ale
autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.
Activitatea
desfășurată de Direcția Națională
Anticorupție, precum și stabilitatea sa din punct de vedere
legislativ și instituțional au continuat să fie monitorizate de
experții Comisiei Europene în cadrul asigurat de Mecanismul de Verificare
și Cooperare și reflectate în cele două
rapoarte de monitorizare publicate, respectiv, raportul intermediar din 8
februarie 2012 și raportul anual din 18 iulie 2012. În
acest scop, în lunile martie, mai și noiembrie 2012, Comisia
Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, care au
vizat inclusiv activitatea direcției.
Raportul din
iulie 2012, a cuprins evaluarea progreselor înregistrate de România pe întreaga
perioadă de existență a Mecanismului de Cooperare și Verificare,
respectiv 2007-2012. Acesta precizează
că evaluarea generală a Comisiei cu privire la progresele
înregistrate de la aderarea României în atingerea unor standarde ale sistemului
judiciar și în combaterea corupției comparabile cu cele ale statelor
membre arată că acum există multe dintre elementele
esențiale necesare în ceea ce privește cadrul legal și
instituțional, deși evenimentele recente (din vara anului 2012)
au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea procesului de reformă.
În același timp însă, faptul că este nevoie de o presiune
externă s-a apreciat că ridică întrebări cu privire la
caracterul durabil și ireversibil al reformei, întrebări accentuate
în contextul evenimentelor recente. Din această perspectivă, raportul
cere factorilor (politici și judiciari) care dețin autoritatea de
a influența direcția și viteza reformei să asigure prin
acțiunile și deciziile lor caracterul durabil și ireversibil al
acestei reforme.
În ceea ce privește
Condiționalitatea a 3-a „Continuarea investigațiilor profesioniste
și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind
faptele de corupție la nivel înalt”, raportul menționează
că „de la aderare România a înregistrat progrese importante privind
urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție la
nivel înalt; Direcția Națională
Anticorupție (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic și
imparțial în aceste cazuri”.
Se reține totodată
că „ performanța Direcției
Naționale Anticorupție (DNA) privind anchetarea și
urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt poate fi
considerată drept unul dintre cele mai semnificative progrese înregistrate
de România de la aderare. De la un an la altul, DNA a fost în
măsură să furnizeze un număr în creștere
constantă de trimiteri în judecată, anchetele fiind efectuate rapid
și în mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare împotriva unor persoane
de la cel mai înalt nivel politic și judiciar, din cadrul tuturor
partidelor politice importante. Performanța DNA a rezultat într-o
creștere importantă a numărului de hotărâri pronunțate
în instanță și de condamnări în cazurile de corupție
la nivel înalt, în special începând cu 2010”.
Raportul, pe de altă
parte, conține și o notă critică în ceea ce privește
caracterul deosebit de lent al progreselor înregistrate de instanțe în
cazurile care implică fapte de corupție și de fraudă în
domeniul achizițiilor publice, numărul încă deosebit de mare al
hotărârilor de condamnare cu suspendarea executării pedepsei, nevoia
ca acțiunea judiciară să fie respectată și ca
investigațiile întreprinse de autoritățile judiciare să
beneficieze de sprijinul deplin al clasei politice, precum și faptul
că mai sunt încă lucruri de făcut pentru stabilirea unor
standarde etice ridicate în cazul funcțiilor înalte.
Programele PHARE propuse ori derulate în anul 2012 au vizat, în principal, domeniul
întăririi capacității administrative și instituționale
și domeniul consolidării infrastructurii.
I. În domeniul
întăririi capacității administrative și instituționale
1. Contract
de grant OLAF/2011/D7/057
În luna octombrie 2011,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind Investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene contractul
fiind semnat în luna decembrie 2011.
Ca urmare, în luna mai
2012, în cadrul proiectului a fost organizată la Sibiu o masă
rotundă, pe durata a două zile și jumătate, cu 40
participanți (inclusiv participare internațională), la care s-au
discutat și analizat aspecte privind investigarea și judecarea
fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale CE.
În cadrul acestui proiect
Direcția Națională Anticorupție a avut ca parteneri
Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României
(DLAF), Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) și
autorități anticorupție similare din Bulgaria, Croația
și Italia.
Cheltuielile necesare
organizării acestui eveniment au fost finanțate, în proporție de
80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE TRAINING 2011).
2. Contract
de grant HOME/2011/ISEC/AG/FINEC/4000002187
În luna octombrie 2011,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind Promovarea schimbului de bune practici în detectarea,
investigarea și sancționarea infracțiunilor de corupție în statele UE (CORRDIS), semnarea
contractului având loc în decembrie 2012.
Proiectul își propune
să contribuie la găsirea celor mai bune practici, printr-o abordare
comparativă la nivelul statelor membre UE. La fiecare dintre
activitățile organizate vor participa experți practicieni din
fiecare stat membru al Uniunii. Vor fi realizate 1 conferință
de lansare, 3 ateliere de lucru (detectare, investigare,
sancționare), organizate în unul din cele trei state partenere
(Franța, Spania, Romania) și 1
conferință de închidere, unde vor fi diseminate concluziile
fiecăruia dintre cele 3 ateliere de lucru, cuprinse într-un ghid.
În cadrul acestui proiect ce
se va desfășura pe parcursul a 18 luni începând cu
ianuarie 2013, Direcția Națională Anticorupție are ca
parteneri Serviciul de Prevenire a Corupției din Franța (SCPC) și
Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAFC).
Cheltuielile necesare vor fi
finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile
(programul ISEC 2011).
3.
Contract de grant OLAF/2012/D5/027
În luna mai 2012,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind Tehnici speciale de investigație folosite în
combaterea corupției și fraudei comise împotriva intereselor
financiare ale UE, semnarea contractului având loc în august
2012.
Proiectul își propune
să organizeze, în România, o masă rotundă, cu participarea
judecătorilor și procurorilor din România și a unor
reprezentanți din cadrul unor autorități anticorupție
similare din Germania și Republica Moldova.
Cheltuielile necesare vor fi
finanțate, în proporție de 80%, din fonduri externe nerambursabile
(programul HERCULE TRAINING 2011).
În același domeniu, pe
parcursul anului 2012 Direcția
Națională Anticorupție a fost implicată, la nivel de beneficiar,
în derularea a trei proiecte:
1. Proiectul „Consolidarea
capacității autorităților române de a confisca și
recupera produsele infracțiunii”, implementat de Ministerul Justiției și finanțat în cadrul Acordului Cadru
Bilateral România-Elveția
În cadrul acestui proiect
care își propune să evalueze eficiența procesului de recuperare
a produsului infracțiunilor în România, procurori din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție au participat, pe parcursul
anului 2012, la două întâlniri cu experții din cadrul Institutului
Basel pentru Guvernare din Elveția și la două reuniuni de lucru
vizând discutarea raportului redactat de echipa de experți a proiectului.
2. Contractul
de grant HOME/2010/ISEC/AG/FINEC/022 „Dezvoltarea de investigatori financiari profesioniști
în România”, implementat de
Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
În cadrul proiectului care
a avut ca țintă formarea de investigatori financiari prin instruire
bazată pe scenarii și aspecte practice întâlnite în cazuri reale, câte
1 procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a
participat la fiecare dintre cele 7 seminarii organizate. Proiectul are
ca obiect și elaborarea unui ghid de bune practici care să detalieze
pașii unei investigații financiare și a unui program național
de formare în acest domeniu.
Proiectul s-a
desfășurat în perioada august 2011 - septembrie 2012.
3. Proiectul
privind realizarea unei platforme unice la nivelul instituțiilor din
sistemul judiciar (instanțe, parchete, Ministerul Justiției și
Administrația Națională a Penitenciarelor) pentru managementul resurselor financiare, umane și
materiale, implementat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială
Pe parcursul anului 2012,
Direcția Națională Anticorupție a contribuit, la fel ca
și celelalte instituții din cadrul sistemului judiciar, la
activitățile de implementare a aplicației, activități
ce vor continua și pe parcursul anului 2013. Utilizarea aplicației va
elimina activitățile redundante specifice gestionării pe hârtie
a informațiilor și va asigura un format unitar comun ordonatorilor de
credite din instituții, permițând astfel ca activitățile de
informare și de raportare să fie efectuate instantaneu.
II. În domeniul
consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)
1.
Contract de GRANT OLAF 2011/C5/013
În luna mai 2011,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice
destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al
direcției. Contractul de grant privind finanțarea de către
Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui
proiect, în valoare totală de aproximativ 150.000 euro, a fost
semnat în luna decembrie 2011.
Achizițiile au fost efectuate
în semestrul II 2012.
2.
Contract de
GRANT OLAF 2012/D5/039
În luna mai 2012, Direcția
Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind
achiziționarea de echipamente tehnice
destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al
direcției. Contractul de grant privind finanțarea de către
Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui
proiect în valoare totală de aproximativ 91.000 euro a fost semnat
în luna august 2012.
Achizițiile vor fi
efectuate până la finalul anului 2013.
3.
Contract de
GRANT OLAF 2011/D5/071
În luna septembrie 2012,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere
de proiect privind achiziționarea de
echipamente tehnice hardware și
licențe de aplicații software (inclusiv trainingul aferent
utilizării acestora), necesare
activităților de percheziție informatică și de
echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice
Serviciului Tehnic al direcției. Contractul de grant privind
finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile
implementării acestui proiect, în valoare totală de aproximativ 172.000
euro, a fost semnat în luna decembrie 2012. Achizițiile vor fi
efectuate până la finalul anului 2013.
III. Alte proiecte
1. Contractul
de grant HOME/2011/ISEC/AG/4000002578 „Combaterea Criminalității în
Domeniul Achizițiilor Publice. O abordare operațională”, implementat de Freedom House
Direcția Națională
Anticorupție a contribuit, alături de ceilalți co-beneficiari
(Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, Institutul Național al Magistraturii,
Consiliul Superior al Magistraturii, Agenția Națională de
Integritate, Inspectoratul General al Poliției Române, Asociația
Națională a Specialiștilor în Achiziții și EurActiv
RO) la activitățile de planificare. Partenerii externi sunt Magistrats
européens pour la démocratie et les libertés (MEDEL), Konrad
Adenauer Stiftung și Divizia penală și de grațieri a
Ministerului de Justiție din Franța, care vor furniza
expertiză și traineri. Scopul proiectului este creșterea
capacității autorităților române de prevenire și
combatere a criminalității în domeniul achizițiilor publice. În
acest sens, vor fi organizate 2 conferințe și 12
seminarii practice, cu participare interinstituțională și
internațională. Concluziile dezbaterilor vor constitui baza
redactării unor ghiduri operaționale. Direcția Națională Anticorupție va fi
reprezentată la nivel de lectori, care vor fi selectați din rândul
specialiștilor săi, precum și la nivel de participanți,
care vor fi selectați din rândul procurorilor și ofițerilor de
poliție judiciară.
Proiectul a fost aprobat în
luna noiembrie 2012 și are o durată de 26 de luni, începând din data
de 1 decembrie 2012 și un buget de 427.000 euro. Cheltuielile
proiectului sunt finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe
nerambursabile (programul ISEC 2011).
2. Proiectul „Întărirea capacitații
judecătorilor și procurorilor români în domeniul luptei împotriva
corupției și a criminalității economice și financiare”, finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral
România-Elveția
Proiectul va fi gestionat
de către Consiliul Superior al Magistraturii și va avea ca
beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale
Anticorupție și judecători. Activitățile sunt estimate
să înceapă în a doua jumătate a anului 2013 și vor consta
din 1 sesiune de pregătire privind investigații financiare
avansate, organizată de experți din cadrul Centrului de Recuperare a
Bunurilor din cadrul Institutului Basel și 9 seminarii
pentru judecători și procurori, în care vor fi abordate teme privind
activitatea de urmărire penală și judecată a cauzelor de
corupție având legătură cu criminalitatea
economico-financiară.
Finațarea va fi
asigurată, în proporție de 85%,
din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare
națională. Proiectul este în stadiul de propunere, urmând a fi
aprobat de către organismul finanțator elvețian la începutul
anului 2013.
De asemenea, Direcția
Națională Anticorupție este membru
în Comitetul de conducere care analizează și selectează proiectele
ce vor fi finanțate în cadrul Acordului Cadru Bilateral
România-Elveția în domeniul luptei împotriva corupției și a
criminalității financiare.
3. Direcția Națională Anticorupție a organizat un program de training anticorupție constând într-un stagiu de pregătire pentru 9
procurori anticorupție din Bosnia și Herțegovina, la sediul
direcției și al altor instituții implicate în lupta
anticorupție din Romania.
Proiectul a fost
finanțat din fondul special al guvernului SUA, Emerging Donors Fund
și s-a desfășurat luna septembrie a anului 2012.
Și în cursul anului 2012 a fost asigurată prezența Direcției Naționale Anticorupție, în
calitatea sa de parchet specializat anticorupție, ca partener activ în cadrul activităților
desfășurate de organizațiile internaționale, precum
Consiliul Europei, ONU sau OECD, și de
organizațiile și rețelele internaționale anticorupție
pentru ridicarea gradului de implementare de către statele
părți a convențiilor europene și internaționale
anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de
informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în
vederea îmbunătățirii legislației și practicilor
investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea
participării direcției la aceste activități
internaționale au fost recunoscute prin includerea Direcției
Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora dintre
ele și prin invitații constante la desfășurarea unor
activități de expert anticorupție.
Prezentăm activitățile
desfășurate în cadrul organizațiilor/rețelelor
internaționale anticorupție:
-
Academia
Internațională Anticorupție (IACA)
IACA este o organizație
internațională înființată în 2011, cu sediul la Laxenburg,
Austria, la care au aderat până în prezent 51 de state și 2
organizații internaționale, destinată a fi un centru de
excelență în domeniul educației, pregătirii profesionale,
cercetării și cooperării în domeniul anticorupției.
Pentru prima jumătate a
anului 2012, poziția de vicepreședinte al Comisiei
Provizorii a Academiei a fost deținută de România, prin
procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională, de informare
și relații publice al Direcției Naționale Anticorupție.
În cea de-a doua parte a anului 2012, poziția a fost ocupată de
reprezentanta Federației Ruse. Comisia Provizorie a discutat și
adoptat o serie de documente importante pentru funcționarea viitoare a
Academiei, privind auditul extern independent al Academiei, regulamentul
financiar cadru și regulamentul cadru privind statutul personalului IACA.
Direcția
Națională Anticorupție a participat și la prima Adunare a Părților la Acordul IACA, care a adoptat documentele elaborate de
Comisia Provizorie și a ales cei 11 membri ai Consiliului Director al
Academiei. Unul din membrii aleși ai Consiliului Director al IACA este
cel propus de România, în persoana fostului procuror șef al
Direcției Naționale Anticorupție.
-
Rețeaua
Partenerilor Europeni împotriva Corupției - Rețeaua Europeană
Anticorupție (EPAC-EACN)
Direcția Națională
Anticorupție, care deține funcția de vicepreședinte al
rețelei prin procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională,
de informare și relații publice, a organizat un seminar EPAC/EACN, în
parteneriat cu Fundația Germană IRZ, pe tema „Cele mai bune
practici și strategii în detectarea, investigarea și trimiterea în
judecată a cazurilor de corupție și fraudă în
achizițiile publice”. La seminar au participat 51
reprezentanți ai organizațiilor membre EPAC/EACN, lectori din partea
OLAF, OECD, precum și ai unor organizații din Franța, Germania
și Slovenia, raportul seminarului fiind diseminat în cadrul rețelei.
În cadrul conferinței
anuale a EPAC-EACN organizate la Barcelona, a fost ales un nou președinte
al rețelei, în persoana domnului Giovanni Kessler, directorul OLAF.
Mandatul de vicepreședinte al rețelei deținut de procurorul
șef al Serviciului de cooperare internațională, de informare
și relații publice al Direcției Naționale Anticorupție
continuă încă 1 an.
-
Grupul de State
Europene împotriva Corupției (GRECO)
În cadrul
activităților GRECO, organism care funcționează în cadrul
Consiliului Europei, cu scopul sprijinirii implementării de către
statele membre a Convențiilor Penală și Civilă împotriva
Corupției, Direcția Națională Anticorupție, prin procurorul
desemnat ca membru al Delegației României, a participat la reuniunile
plenare ale GRECO, la susținerea raportului de evaluare a Sloveniei
și a fost desemnat ca expert evaluator al Croației în
cadrul celei de-a patra runde de evaluare, pe tema prevenirii corupției în
sistemul judiciar, care va avea loc în anul 2013.
-
Rețeaua
Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD-ACN)
Activitățile Rețelei
Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN),
constituită de OECD sunt legate cu precădere de aplicarea Planului
de Acțiune adoptat la Istanbul în 2003 și care
urmărește monitorizarea implementării standardelor
anticorupție prevăzute pentru Armenia, Azerbaijan, Georgia,
Kazakhstan, Republica Kirghiză, Federația Rusă, Tadjikistan
și Ucraina. În anul 2012, colaborarea direcției s-a concretizat atât
în participarea la cele două reuniuni anuale ale Comitetului de Conducere
al ACN, cât și în participarea unui
procuror al Direcției Naționale Anticorupție ca lector la un
seminar de pregătire profesională în domeniul investigațiilor
anticorupție organizat în cadrul ACN la Kiev, Ucraina, respectiv a unui
procuror și a unui ofițer de poliție la un seminar de
pregătire profesională pe tema investigațiilor anticorupție
și a răspunderii penale a persoanelor juridice organizat în cadrul
ACN la Batumi, Gerogia.
-
Convenția ONU
împotriva Corupției (UNODC)
Direcția
Națională Anticorupție a participat la activitățile
desfășurate de Biroul ONU împotriva Criminalități
și a Drogurilor (UNODC), în calitate de Secretariat al
Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției, pentru sprijinirea implementării de
către statele părți a acestei convenții. În acest context, un
procuror al direcției a participat ca expert în cadrul reuniunii Grupului
de Experți privind redactarea unui compendiu de cazuri privind recuperarea
averilor provenite din corupție, grup de lucru funcționând pe baza
unui mandat primit din partea Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției.
Totodată, un procuror
al Direcției Naționale Anticorupție a participat ca expert la evaluarea Serbiei în cadrul mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva
Corupției, fiind realizate vizita de evaluare, dialogul subsecvent cu
autoritățile sârbe și cu reprezentanții UNODC, precum
și redactarea raportului de evaluare.
Direcția
Națională Anticorupție a participat și la reuniunea
organizată de Ministerul Justiției și Programul Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în vederea coordonării răspunsului
României la chestionarul de evaluare a țării noastre în cadrul
mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva Corupției.
-
Asociația
Internațională a Autorităților Anticorupție (IAACA)
La cea de a 6-a
Conferință Anuală și Adunare Generală a
Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție,
organizată la Kuala Lumpur, Malaesia, pe tema „Capitolul VI al
Convenției ONU împotriva corupției - Asistența Tehnică
și Schimbul de Informații”a participat procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, doi procurori ai
direcției au participat la cel de-al 4-lea seminar anticorupție
organizat de IAACA la Dalian, China.
Procurorii direcției au
continuat participarea activă la
conferințe și seminarii internaționale anticorupție,
fiind invitați și în anul 2012, pentru a susține
prezentări privind modelul instituțional al Direcției
Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind
investigarea în România a infracțiunilor de corupție și
asimilate, sau pentru a desfășura activități ca
experți ori membri ai unor grupuri de lucru având ca obiectiv dezvoltarea
instituțională a unor autorități anticorupție mai
recent create în alte state.
Au fost organizate vizite de
studiu și întâlniri de lucru, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cu reprezentanții unor
autorități judiciare și anticorupție străine. În
același timp, procurorii direcției au participat la
activități de training și schimb de experiență
organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.
În acest sens, au participat 30 procurori, ofițeri de poliție judiciară
și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție la
conferințe internaționale anticorupție și seminarii
anticorupție, susținând prezentări pe baza
cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri, cum ar fi:
- Prezentare susținută în cadrul mesei
rotunde organizate de Fundația Konrad Adenauer la Bruxelles, cu
participarea reprezentanților statelor membre UE, ai Comisiei Europene
și ai autorităților naționale cu atribuții în domeniul
justiției și afacerilor interne;
- Training
susținut de un procuror al direcției alături de un procuror
american în beneficiul procurorilor și judecătorilor bulgari, pe tema
investigării corupției publice la nivel înalt și a
corupției în justiție, desfășurat la Sofia, Bulgaria;
- Prezentare susținută în cadrul
conferinței internaționale pe tema „Parchetele specializate
anticorupție - instrument eficient în combaterea corupției”,
organizat la Praga, Cehia, de Asociația Procurorilor din Republica
Cehă;
- Prezentare pe tema „Provocări în comunicarea
cazurilor de corupție la nivel înalt”, susținută în cadrul
conferinței organizate de UNODC la Jakarta, Indonezia, privind
„Principiile Agențiilor Anticorupție”;
- Prezentare susținută la sesiunea de formare
anticorupție pentru magistrați pe tema „Corupția: detectare,
prevenire, combatere”, organizată de Școala Națională
de Magistratură din Franța;
- Prezentarea experienței Direcției
Naționale Anticorupție în cadrul seminarului regional organizat
de Comisia Europeană la Sofia, Bulgaria, privind Raportul UE
Anticorupție.
Procurori și
ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Naționale
Anticorupție au participat la activitățile a două grupuri
de lucru organizate în cadrul proiectului intitulat „EACT - European
Anti-Corruption Training”, inițiat de Ministerul de Interne austriac-Biroul
Federal Anticorupție, care reunește reprezentanți ai
instituțiilor anticorupție, precum și ai poliției,
autorităților judiciare, în special parchetelor specializate
anticorupție, cu scopul de a oferi o platformă de schimb de experiență
în instrumentarea cauzelor de corupție. Cele două grupuri de lucru
la care direcția a asigurat participarea sunt „Cooperarea
internațională în cauzele de corupție ”, organizat la
Bratislava de autoritățile din Slovacia, respectiv „Cercetarea
și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”,
organizat de autoritățile austriece la Viena.
În cursul anului 2012 Direcția
Națională Anticorupție a fost gazda a 8 întâlniri de schimb
de experiență cu magistrați din alte state europene, la care
au participat peste 60 de magistrați din Italia, Spania, Germania,
Belgia, Franța, Polonia, Olanda, Slovenia, Olanda, Austria, Marea
Britanie, Croația și Ungaria, organizate în cadrul programului de
schimb al Rețelei Europene de Training EJTN, precum și a unor vizite
de studiu ale unor magistrați, respectiv reprezentanți ai
autorităților anticorupție din Etiopia, Macedonia, Muntenegru
și China în cadrul unor programe bilaterale. De asemenea,
conducerea direcției a organizat întâlniri de lucru cu înalți
oficiali guvernamentali din SUA, Moldova și Olanda, interesate de
modul de organizare, funcționare și de rezultatele
activității Direcției Naționale Anticorupție.
Biroul de
legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare
internaționale în materie penală, prin atribuțiile
specifice realizate referitor la:
- îndeplinirea formalităților privind efectuarea, în cadrul a 25 cereri de comisie
rogatorie internațională pasivă, a actelor procesual penale
solicitate de către autoritățile judiciare competente din Austria
(3), Bulgaria (1), Cehia (2), Cipru (2), Franța (4), Germania (2), Grecia
(1), Republica Moldova (2), Monaco (1), Olanda (2), Polonia (1), SUA (2)
și Ungaria (2);
- îndeplinirea formalităților de solicitare,
prin intermediul a 86 cereri de comisie rogatorie internațională
activă, pentru efectuarea de acte procesual penale în Africa de Sud
(1), Austria (5), Belgia (2), Bosnia/Herțegovina (1), Bulgaria (5),
British Virgin Islands (1), Cipru (3), Elveția (1), Emiratele Arabe Unite
(1), Franța (2), Germania (10), Grecia (2), Italia (9), Letonia (2),
Liechtenstein (1), Marea Britanie (1), Noua Zeelandă (1), Olanda (3),
Republica Moldova (3), Polonia (4), Portugalia (1), Serbia (2), Slovacia (3),
Slovenia (3), Spania (4), SUA (1), Turcia (4), Ucraina (2) și Ungaria (8);
- realizarea
formalităților referitoare la 5 proceduri de citare
internațională efectuate în Turcia (4) și Ungaria (1);
- solicitarea ori efectuarea unor verificări
operative pe cale polițienească privind identificarea unor persoane, autoturisme etc. Au fost
solicitate, în total, 23 asemenea verificări operative în Austria (2), Bulgaria (1), Germania (1),
Italia (4), OLAF (1), Portugalia (1), Spania (1), SUA (1), Turcia (1) și prin Centrul de Cooperare Polițienească
Internațională (9), fiind primit rezultatul verificărilor
în timp util;
- îndeplinirea formalităților privind predarea
unei proceduri în materie penală în Moldova (1), preluarea unei
proceduri penale din Germania (1) și negocieri în vederea
predării a 2 proceduri penale în Moldova, respectiv Austria.
De asemenea, Biroul de
legătură cu instituțiile similare din alte state a făcut demersurile
necesare pentru traducerea tuturor cererilor de comisie rogatorie
internaționale, procedurilor de citare internațională ori
verificărilor și a documentelor primite din străinătate
privind executarea acestora, precum și a unui număr de 14
materiale diverse cuprinse în alte lucrări ale Direcției
Naționale Anticorupție din engleză (7), germană (4) și
polonă (3).
Această structură
a contactat EUROJUST pentru coordonarea anchetelor sau pentru sprijin în
urgentarea executării unor cereri de asistență judiciară
internațională în 8 cazuri și a participat la primele
două întâlniri ale grupului de lucru Cooperare internațională
EACT (European Anti-Corruption Training) ce au avut loc la Bratislava. De asemenea, a participat la a 38-a reuniune a Rețelei Judiciare Europene-EJN,
organizată la Copenhaga.
Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională își desfășoară activitatea, potrivit
Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție,
în domeniul managementului resurselor umane prin elaborarea proiectelor
de state de funcții și personal, proiectelor privind structura
și organizarea direcției, precum și formularea propunerilor de
suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul
instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale. De
asemenea, desfășoară activități specifice în ceea ce
privește formularea propunerilor de selecționare, numire, promovare,
delegare, detașare sau încetare a raporturilor de muncă pentru
personalul direcției, constituirea comisiilor de examinare pentru
promovarea și încadrarea personalului, organizarea concursurilor sau
examenelor, organizarea și coordonarea activității de formare
profesională continuă a personalului direcției prin
urmărirea modului de îndeplinirea a programului de formare
profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar de
specialitate, ofițerilor de poliție judiciară și a
funcționarilor publici.
În anul 2012, acest serviciu
a înregistrat un număr de 1.143 lucrări, din care 437
cereri, comparativ cu 1.675 lucrări din care 420 cereri în
anul 2011. Obiectul cererilor l-au constituit, în principal, încadrarea în
funcțiile specifice Direcției Naționale Anticorupție,
acordarea unor drepturi salariale și solicitarea încetării
activității.
Atribuția serviciului
privind ținerea la zi a evidenței
posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative ale
procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție,
legate de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de
redimensionare a structurii corelativ evoluției activității
direcției, ca o cerință a întăririi capacității
instituționale de luptă împotriva corupției.
În acest sens, începând cu
data de 21 decembrie 2012, a fost redistribuit 1 post de grefier de
la Serviciul teritorial București la Serviciul de registratură,
grefă, arhivă și relații cu publicul din cadrul structurii
centrale.
Schema de
personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului
2012, era ocupată în proporție de 91,71% (520 posturi ocupate, din cele 567 prevăzute),
iar activitatea
a fost desfășurată cu 89,95% din personalul prevăzut
în organigramă (510 persoane
în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 10
persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a
detașării la alte instituții (6 procurori, din care 1
la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și 2
la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1
la Ministerul Justiției, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, precum și 1 șofer), a
desfășurării activității în cadrul unor organisme sau
instituții internaționale (1 specialist) ori a faptului
că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 grefier
și 1 referent).
Pe
funcții, la finele anului 2012, structura a rămas
nemodificată, fiind cea stabilită prin Hotărârea
Guvernului nr.665/2010 [142],
iar situația ocupării se prezintă după cum urmează:
a) 145 de
posturi de procurori, din care ocupate 130 (89,66%);
b) 170
de posturi de ofițeri și agenți de poliție
judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);
c) 55 de
posturi de specialiști, din care ocupate 52 (94,55%);
d) 99
de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 91 (91,92%);
e) 44 de
posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);
f) 54
de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48
(88,89%).
În cursul anului 2012, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea
a 27 persoane (12 procurori, 7 ofițeri de poliție
judiciară, 4 specialiști, 3 grefieri și 1
șofer) și încetarea raporturile de muncă a 19 persoane (9
procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști
și 1 șofer) prin transfer, pensionare pentru limită de
vârstă ori demisie.
Referitor la funcțiile
de conducere, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul
Superior al Magistraturii a promovat/reînvestit pentru un nou mandat de 3 ani,
după caz, 7 procurori șefi serviciu (2 la structura
centrală și 5 la serviciile teritoriale) și 3 procurori
șefi birouri teritoriale.
În conformitate cu
dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, au
fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de
procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit,
după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un
număr de 13 procurori care au fost declarați admiși de
către comisiile special constituite (8 la nivel central și 5
la nivel teritorial).
Un număr de 9
procurori și-au încetat activitatea în cadrul direcției, din care: 4
prin transfer la alte parchete și 5 prin încetarea
delegării. Pentru a se asigura desfășurarea în condiții
corespunzătoare a activității au fost delegați un
număr de 36 procurori, din care 14 în funcții de
execuție și 22 în funcții de conducere.
Încadrarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex s-a realizat cu respectarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2009,
așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul
bugetar. Concret, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au
fost numiți ca urmare a promovării concursului 2 grefieri, din
care 1 grefier la structura centrală și 1 la Serviciul teritorial
Ploiești, precum și 1 șofer în cadrul Serviciului teritorial
Ploiești. Tot în cursul anului 2012, a fost detașat 1 grefier de la o altă unitate de parchet la Serviciul teritorial Craiova pentru o
perioadă de 1 an.
Procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2012,
7 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea
acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar la un număr de 11 ofițeri de poliție judiciară le-a fost
prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.
Din totalul de 7
ofițeri de poliție judiciară cărora le-a încetat
detașarea la Direcția Națională Anticorupție, un număr de 4 ofițeri de poliție judiciară au solicitat încetarea
detașării, 1 ofițer de poliție a fost revocat, 1
ofițer de poliție s-a pensionat și
1 ofițer de poliție a decedat.
În cadrul structurii centrale
a direcției au fost numiți 4 specialiști, conform
prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.43/2002.
Relevantă sub aspectul
influenței asupra rezultatelor anuale ale activității, fluctuația personalului din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție pe parcursul anului 2012, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, se
prezintă astfel:
Pe categorii
de personal fluctuația celor aflați efectiv în activitate pe parcursul anului
2012, se prezintă astfel:
În materia salarizării,
în anul 2012, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare
profesională a asigurat punerea în
aplicare a Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a
personalului din fonduri publice și
a Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice , precum și a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea
reducerilor salariale prin elaborarea
proiectelor de ordin privind stabilirea clasei de salarizare,
indemnizației de încadrare brute lunare, a salariului de bază brut
lunar, a salariului de funcție, salariului de grad profesional și a
soldei de grad, precum și de reîncadrare a întregului personal și
acordarea sporului pentru condiții de muncă grele,
vătămătoare sau periculoase, stabilite potrivit legii, respectiv
majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor, soldelor,
indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații
și alte drepturi salariale ori acordarea unor grade, trepte,
gradații, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.),
majorarea indemnizației de încadrare brute lunare pentru vechimea
efectivă în funcția de magistrat și majorarea cuantumului brut
al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor
funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care
beneficiază personalul plătit din fonduri publice cu 8%
față de nivelul acordat pentru luna mai 2012, începând cu data de 1
iunie 2012, respectiv cu 7,4% față de nivelul acordat pentru luna
noiembrie 2012, începând cu data de 1 decembrie 2012.
Procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator
secundar de credite, a emis 263 ordine și decizii vizând
salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție
judiciară și personalului auxiliar de specialitate, economic și
administrativ.
În ceea ce privește
asigurarea resurselor umane corespunzătoare au fost parcurse etapele
privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea
performanțelor profesionale, pe baza competenței și a
oportunităților egale la angajare, cu respectarea
reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.
Referitor la încadrarea sau
promovarea personalului în cadrul Direcției Naționale
Anticorupție, Serviciul a asigurat organizarea
unui număr de 11 concursuri, interviuri sau examene la care au
participat 75 candidați, după cum urmează:
-
1 interviu pentru numirea procurorilor, cu 13 candidați;
-
1 interviu pentru numirea de specialiști cu înaltă
calificare, cu 28 candidați;
-
1 concurs de ocupare a posturilor de grefier șef cabinet/serviciu,
cu 9 candidați;
-
1 examen de promovare în grade/trepte profesionale a
grefierilor, cu 2 candidați;
-
1 examen de promovare a grefierilor la nivel studii superioare,
cu 2 candidați;
-
1 concurs de promovare în grad superior a funcționarilor
publici, cu 1 candidat;
-
1 concurs de ocupare post șofer la Serviciul teritorial
Ploiești, cu 1 candidat;
-
3 concursuri de promovare a grefierilor de la
instanțe/parchete inferioare, cu 16 candidați;
-
1 examen de promovare în grad/treaptă imediat
superioară a personalului contractual, cu 3 candidați.
S-a continuat, în cursul
anului 2012, sistematizarea arhivei referitoare la dosarele profesionale ale
procurorilor, grefierilor, ofițerilor de poliție judiciară,
specialiștilor, funcționarilor publici, personalului conex și
contractual.
În aplicarea
Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și
demnităților publice, [143]
s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și
a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor,
funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate,
iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise,
după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului
Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și
Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe
site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
De asemenea, au fost
centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și
personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea
activităților juridice de către soț, rude sau afini,
până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției,
precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de
informații, în conformitate cu prevederile art. 5 alin.(3), art. 6
și art. 7 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Serviciul de studii, resurse
umane și perfecționare profesională a continuat activitatea de
actualizare și completare a fișelor de post
pentru categoriile de personal din cadrul direcției și de
asigurare a evidenței planificării concediilor de odihnă, a evidenței concediilor de studii, de
creștere și îngrijire a copilului, precum și a
distincțiilor, gradelor/gradațiilor militare și gradelor/gradațiilor
profesionale pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție.
Urmare a abrogării
Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională a continuat
înregistrarea ordinelor și deciziilor privind modificarea raporturilor de
muncă, a salarizării personalului direcției, prin operarea
acestor date în fișele de evidență
atașate dosarelor profesionale.
Potrivit reglementărilor
în vigoare, au fost desfășurate activitățile de actualizare a Registrului unic de evidență a
salariaților direcției, în format electronic (REVISAL), pentru personalul contractual, prin
completarea, în ordinea angajării, a elementelor privind contractul de
muncă, actul de numire și, după caz, de modificare a raportului
de muncă.
În activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal,
numerele de înregistrare atribuite de Autoritatea Naționale de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în conformitate
cu prevederile art. 24 alin.(2) din Legea nr.677/2001 pentru protecția
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și
libera circulație a datelor, sunt menționate pe orice act prin care
datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau dezvăluite în
cadrul activităților desfășurate în domeniul dreptului
penal, activităților având ca scop monitorizarea/securitatea
persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/private precum
și a activităților având ca scop administrarea justiției,
servicii de consiliere legală și reprezentare în justiție. De
asemenea, de la secțiile și serviciile care prelucrează date cu
caracter personal au fost culese datele necesare întocmirii raportului anual de
activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise
Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor
cu Caracter Personal.
Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională, în vederea aplicării prevederilor art. 70 din
Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale
Anticorupție, precum și a îmbunătățirii
activității, care să permită susținerea studiului
individual, informarea și documentarea cu celeritate a personalului cu
privire la legislația în vigoare și la practica judiciară
relevantă, a pus accentul pe luarea unor
măsuri care să faciliteze cunoașterea modificărilor
cadrului normativ cu incidență în activitatea de urmărire
penală desfășurată de Direcția Națională
Anticorupție și a doctrinei recente.
Biblioteca direcției , organizată în cadrul Serviciului de studii,
resurse umane și perfecționare profesională, în cursul anului
2012 și-a îmbogățit fondul documentar prin identificarea și
achiziționarea de lucrări de specialitate, iar gestionarea acestuia a
fost îmbunătățită prin organizarea evidenței în format
electronic a materialelor documentare, ceea ce permite dinamizarea accesului personalului
la informație. S-a asigurat documentarea și informarea
permanentă cu privire la noutăți legislative, practică
judiciară ori probleme controversate din doctrină, atât prin
intermediul mijloacelor clasice, respectiv note și circulare interne ori
realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, cât și prin intermediul
sistemului informatic. Totodată, în ceea ce privește accesul
informatic la documentare, menționăm că programul legislativ
achiziționat permite identificarea legislației naționale în
vigoare, dar și accesul la forma actelor normative la oricare alte date
relevante pentru anchetă și conține practica judiciară
aflată în legătură cu acestea, precum și un modul de
doctrină, respectiv, de drept comunitar. De asemenea, fiecare
structură a direcției are acces, din momentul publicării, la
ultimele noutăți legislative, dar și la alte informații de
interes pentru urmărirea penală, prin abonarea la Monitorului Oficial, în format electronic.
Rețeaua de intranet a instituției a fost dezvoltată din punct
de vedere funcțional, fiind postate informații, organizate după
materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale Curții
Constituționale, a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte
de Casație și Justiție, a articolelor apărute în revistele
de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de
Criminalistică și de Penologie, Doctrină și
Jurisprudență etc.) și în alte publicații (Revista Română
de Criminalistică, Buletinul Casației), precum și a ordinelor cu
caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție și de către
procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care nu
conțin informații clasificate.
A continuat buna
colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior
al Magistraturii și cu Secția de resurse umane și documentare
din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, cărora le-au fost
transmise situații, date sau note cu privire la procurori ori alte
categorii de personal din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție.
Au fost asigurate
lucrările de secretariat pentru ședințele Colegiului de
conducere, pentru activitatea Comisiei de evaluare a
activității procurorilor din Direcția Națională
Anticorupție, numită de Consiliul Superior al Magistraturii (115
procurori au fost evaluați) și pentru Comisia de monitorizare,
coordonare și îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de
control managerial din cadrul direcției. Au fost întocmite
situațiile referitoare la personalul Direcției Naționale Anticorupție și la evaluarea personalului
contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea
fișelor de apreciere.
Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională a îndeplinit atribuții
în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcției,
preocupându-se de asigurarea informațiilor necesare
participării la programele de pregătire organizate de Institutul
Național al Magistraturii și Școala Națională de
Grefieri, dar și de desfășurarea programelor de pregătire
profesională descentralizată.
În acest sens, în cadrul
programului de formare profesională continuă a procurorilor,
organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 44 procurori la 22 seminarii, iar la programul
anual de formare profesională continuă a grefierilor, organizat de
Școala Națională de Grefieri, s-a asigurat participarea unui
număr de 25 grefieri.
Pregătirea
profesională descentralizată continuă s-a realizat într-o
formă integrată, temele
supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii,
ofițerii de poliție judiciară, grefierii și
specialiștii direcției fiind aprobate de Colegiului de conducere al
Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost organizate colocvii
trimestriale cu procurorii la nivelul fiecărei secții și
serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația și
jurisprudența relevantă pentru activitatea direcției, dar
și normele deontologiei profesionale. Informările realizate de
Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională [144]
au consemnat concluziile dezbaterilor,
principalele probleme și măsurile care au fost luate pentru aplicarea
unitară a dispozițiilor legale referitoare la temele abordate în
cadrul acestora.
Temele formării
profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor
au vizat desfășurarea urmăririi penale, modul de comunicare
și arhivare, înregistrarea documentelor întocmite în activitatea
Ministerului Public potrivit nomenclatorului arhivistic aprobat prin Ordinul
procurorului general nr.24/1997, circulația lucrărilor și particularități
ale înregistrărilor, dreptul părților de a cunoaște actele
dosarului și de a solicita copii de pe acestea, respectarea
dispozițiilor Legii nr.677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal în activitatea de urmărire penală.
Perfecționarea
profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul direcției s-a realizat cu respectarea
actelor normative referitoare la pregătirea continuă a personalului
Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea
continuă s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un
sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție.
În anul 2012, pregătirea
continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind
formarea profesională a acestei categorii de personal, fiind stabilite
domeniile de formare profesională suplimentară prin planul de
măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de
perfecționare profesională. În condițiile în care bugetul destinat perfecționării profesionale
a fost diminuat cu 50% și în anul 2012, Direcția Națională Anticorupție a finanțat
participarea a 6 specialiști la programe de formare
profesională în domeniul achizițiilor
publice.
Perfecționarea
pregătirii profesionale a personalului direcției a continuat să
fie asigurată și prin intermediul programelor
Phare ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state,
datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea
internațională.
Direcția
Națională Anticorupție s-a preocupat ca activitatea de comunicare publică să aibă un
caracter coerent și predictibil, în condițiile în care
instituția s-a aflat, în continuare, în atenția opiniei publice pe
parcursul anului 2012.
Specificul
activității de urmărire penală a impus
menținerea unui echilibru între necesitatea de a asigura transparența
în comunicarea publică și respectarea drepturilor recunoscute de
legislația internă și internațională (prezumția
de nevinovăție, protecția vieții private, caracterul
nepublic al actelor procedurale, evitarea periclitării bunei
desfășurări a urmăririi penale).
Opinia publică a
fost în permanență informată, în mod direct, asupra rezultatelor
investigațiilor desfășurate de Direcția Națională
Anticorupție, prin postarea
informațiilor de interes public pe pagina de internet a instituției
la adresa www.pna.ro. De asemenea, mass-media
a rămas un vector important de transmitere a datelor înscrise în sfera
informațiilor publice. Astfel, comunicatele oficiale emise de
Direcția Națională Anticorupție, precum și
informările la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public au fost preluate
în mod constant de media centrală și locală, fiind utilizate la
redactarea materialelor care au reflectat, aproape zilnic, aspecte relevante
din activitatea direcției.
Mass-media externă,
în particular cea reprezentată de jurnaliști din țările
Uniunii Europene, și-a menținut interesul arătat și în anii
precedenți față de tema combaterii corupției la nivel
înalt, în condițiile aplicării Mecanismului de Cooperare și
Verificare (MCV) asupra progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului
judiciar și al luptei împotriva corupției.
Comunicarea
publică a instituției are la bază o serie de reguli ce se
raportează la stadiile procesului penal. Aceste reguli se referă, în special, la conținutul
informațiilor, la momentul și la modalitatea transmiterii acestora în
spațiul public și se află în concordanță cu cele stabilite
prin Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România
și mass-media, adoptat în cursul anului 2012 de Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii.
În acest context, comunicarea
scrisă este considerată a fi, în continuare, modalitatea care
răspunde în cea mai mare măsură specificului
activităților de urmărire penală, activități ce
se desfășoară fără publicitatea caracteristică
judecății. În plus, comunicarea scrisă permite adecvarea
terminologiei strict juridice unui nivel de înțelegere accesibil unui
public cât mai larg. Comunicarea scrisă îmbracă forma comunicatului
de presă și pe cea a răspunsului scris la solicitările
formulate în baza Legii nr.544/2001. Materialele scrise conțin date
factuale prezentate într-o manieră concisă care, potrivit
prevederilor legale, pot face obiectul comunicării publice.
Prin afișarea
materialelor scrise pe pagina de internet a instituției, în paralel cu
transmiterea lor către media, instituția răspunde interesului unui
public major, pe care îl generează cauzele cu infracțiuni de mare
corupție. Totodată, prin această modalitate de informare se asigură accesul nediscriminatoriu al
jurnaliștilor la informația de interes public.
În cursul anului 2012, au
fost întocmite și transmise 492 informări de presă
(453 în anul 2011). Între acestea figurează comunicatele de
presă care au semnalat cauzele penale finalizate cu trimiterea în
judecată a celor cercetați, respectiv 142 (209 în anul
precedent). Acest tip de comunicate conțin fie informații referitoare
la o singură cauză, fie informații referitoare la mai multe
cauze deferite justiției, grupate într-o sinteză lunară.
La cererea
jurnaliștilor și în conformitate cu Ghidul privind relația
dintre sistemul judiciar și mass-media, au fost emise 92
de comunicate conținând date despre reținerea și/sau
arestarea preventivă a unor inculpați, precum și despre
începerea urmăririi penale (65 de comunicate în 2011). Toate
comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive,
la începerea urmăririi penale ori la cauze penale soluționate cu
trimiterea în judecată conțin explicații privind temeiul legal
al măsurilor, stadiul procesual și precizări în
legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
Au existat situații în
care a fost necesară clarificarea anumitor speculații interpretabile apărute
în spațiul public sau corectarea unor informații inexacte de
natură să inducă în eroare opinia publică referitor la
activitățile desfășurate de Direcția
Națională Anticorupție. În acest sens, au fost transmise mass-mediei
un număr de 5 precizări, iar 6 materiale având caracter de
drept la replică au fost postate pe pagina de internet.
Direcția
Națională Anticorupție a continuat
publicarea, în rezumat, sub formă de comunicate de presă, a
deciziilor definitive de condamnare pronunțate de instanțe
în dosarele direcției, la momentul soluționării acestora.
Această practică răspunde cerinței de a asigura o informare
completă și imediată a opiniei
publice asupra finalității procesului penal în cazurile de corupție
instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite
instanței. Astfel, în cursul anului 2012, pe baza minutelor
hotărârilor emise de instanțe, au fost întocmite și publicate pe
pagina de internet un număr de 228 comunicate având ca obiect
hotărâri definitive de condamnare (158 comunicate în anul 2011).
Creșterea ponderii acestui tip de comunicate în totalul de informări
(aproape jumătate) arată o intensificare a ritmului în care cauzele
deferite spre judecare în cursul anilor precedenți sunt finalizate în
instanțe cu hotărâri de condamnare definitive.
În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive, în formă integrală,
pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție
instrumentate de Direcția Națională Anticorupție.
Publicarea acestora are loc la momentul transmiterii hotărârilor
motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor
personale conținute în acestea.
Pe parcursul anului 2012,
Biroul de informare și relații publice a gestionat, redactat și
transmis, un număr de 587 răspunsuri la solicitările
de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public (580 în anul precedent). Între
aceste cereri, majoritatea au reprezentat-o solicitările cu privire la
stadiul instrumentării unor cauze penale și la procedura în timpul
anchetelor penale. Menținerea unui număr relativ ridicat al cererilor
de informare indică faptul că opinia publică rămâne
interesată într-o mare măsură de anchetele efectuate de
Direcția Națională Anticorupție.
La întrebările
adresate telefonic, legate de stadiul anchetelor sau de conținutul
dosarelor, jurnaliștii au fost îndrumați să formuleze cereri
scrise, iar răspunsurile au ținut seama de caracterul preponderent
nepublic al anchetei.
Solicitanții
informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 93%,
persoane din mass-media,
diferența fiind reprezentată de persoane fizice și juridice.
Ca și în anii precedenți,
reprezentanții mass-media au continuat să arate o preocupare aparte pentru
cauzele de corupție în care sunt cercetate persoane cu notorietate. În
asemenea situații, în pofida interesului ridicat și exigenței
media de a avea o comunicare imediată a aspectelor reținute în
anchetă, instituția a ales să respecte rigoarea practicii sale
de comunicare, potrivit căreia actele procedurale desfășurate în
timpul anchetelor penale (audieri, percheziții, ridicări de
documente) nu pot fi făcute publice.
În plus, nu a fost permisă,
în nicio situație, preluarea de către reprezentanții media a
înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant
delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.
Pe de altă parte, nici
instituția și nici Biroul de informare și relații publice
nu sunt în măsură a gestiona acele situații în care
informații din anchetele penale sunt date publicității de
către persoanele implicate sau care au legătură cu aceste
anchete (spre exemplu, persoanele care depun sesizări, inculpații,
învinuiții, părțile vătămate, martorii, avocații
etc.) sau de persoanele provenind din alte instituții care, în virtutea
atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale activității de
urmărire penală.
Rezultatele
activității direcției din anul precedent au fost prezentate public, în cursul lunii februarie
2012, în cadrul conferinței de presă privind Raportul anual de
activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
La cerere, conducerea
instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații
ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a
fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite
aspecte referitoare la cauze mediatizate.
În anul 2012, au fost acreditați pe lângă Direcția
Națională Anticorupție peste 100 de jurnaliști din presa
audio-vizuală și scrisă, dintre care aproximativ 60%
din media centrală și 40% din cea locală. Interesul
instituțiilor media locale a fost focalizat, în continuare, asupra
cauzelor aflate în instrumentarea celor 15 servicii teritoriale, dar și a
celor aflate la structura centrală, dar cu impact în plan local.
Conștientă de
faptul ca întărirea încrederii publice în sistemul judiciar presupune
și abordarea comunicării publice de o manieră predictibilă,
coerentă și unitară, în prima parte a anului 2012, Direcția
Națională Anticorupție a participat, la elaborarea Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media,
aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 1 iunie 2012.
Direcția
Națională Anticorupție a fost reprezentată la
evenimente care au avut drept scop consolidarea dialogului cu
reprezentanții mass-media, privind aspecte ce țin de buna
funcționare a sistemului judiciar. Astfel, angajați ai
instituției au participat la două seminarii-dezbatere organizate de
Freedom House Romania și organizația Expert Forum în cadrul
proiectului „Inițiativa pentru o justiție curată” pe tema
„Justiția și media”, dezbateri care au reunit reprezentanți ai
sistemului judiciar (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție,
Consiliul Superior al Magistraturii) și ai unor instituții media
scrise și audio-vizuale.
Reprezentanții
media din străinătate și-au păstrat un interes constant
față de activitatea instituției, focalizat cu precădere
asupra îndeplinirii cerințelor din cadrul Mecanismului de Cooperare
și Verificare a progresului
înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei
împotriva corupției. Astfel, au fost solicitate date statistice privind
activitatea instituției, clarificări sau interviuri privind cauzele
mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă. Au existat și
împrejurări în care, agenții de presă externe ori
publicații europene au preluat informații conținute în
comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție
sau transmise de media din România, pe baza cărora au fost publicate
articole, comentarii sau analize. Interesul reprezentanților media din
statele membre ale Uniunii Europene s-a îndreptat, de regulă, către
dosarele de corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2012, la
stadiul dosarelor penale aflate de mai mulți ani în curs de judecare, la
concluziile conținute în rapoartele instituțiilor europene sau ale
organizațiilor neguvernamentale internaționale care supraveghează
progresele pe linia combaterii corupției în România etc. Versiunea în
limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de
presă) a fost în mod constant actualizată.
În anul 2012, pagina de internet a instituției a fost
reconfigurată, în aspectul și în conținutul său.
Noua versiune a paginii de internet răspunde într-o mai mare
măsură interesului publicului de a avea acces la o informare
completă și imediată asupra întregului proces penal în cazurile
de corupție instrumentate de Direcția Națională
Anticorupție. Astfel, pe prima pagina se regăsesc atât comunicatele
privind dosare aflate în cursul urmăririi penale, cât și comunicate
privind decizii definitive de condamnare. Un motor de căutare atașat
aplicațiilor „Comunicate de presă” (atât la urmărire penală
, cât și la condamnare definitivă) permite găsirea imediată
a comunicatelor de presă publicate de instituție, în funcție de
criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).
Numărul de accesări ale paginii de Internet www.pna.ro, pe parcursul anului 2012, a fost de 526.941 (181.692 în anul 2011).
Biroul de informare și
relații publice a continuat activitatea de monitorizare a presei scrise
centrale, a principalelor posturi de radio și TV. Începând cu anul 2012,
monitorizarea a cuprins și articole publicate în media locală. Un
buletin care conține materiale de presă relevante despre activitatea
instituției este redactat cu frecvență zilnică în cursul
dimineții și poate fi accesat de orice angajat. De asemenea, sunt
contabilizate informații sau articole de investigație susceptibile de
a sta la baza unor dosare penale.
Comunicarea
cu societatea civilă a
reprezentat o preocupare a instituției menită să ducă la
sporirea încrederii publice în activitatea direcției. În acest sens, a
fost organizată, împreună cu Freedom House Romania și
organizația nonguvernamentală Expert Forum, un seminar pe tema
„Integritatea în sistemul judiciar”, la care au participat conducerea și
procurori ai Direcției Naționale Anticorupție, membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii, procurori și judecători
specializați în cauze penale, precum și reprezentanți ai
Institutului Național al Magistraturii, ai Agenției Naționale de
Integritate, ai Ministerului Justiției, alături de reprezentanți
ai unor organizații nonguvernamentale. Au fost discutate, printre altele,
tipologii infracționale privind corupția în sistemul judiciar,
răspunderea disciplinară a magistraților și strategia de
integritate în sistemul judiciar a Consiliului Superior al Magistraturii.
Serviciul de
registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea,
înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele
de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum
și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către
alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a
le rezolva și, totodată, organizează și realizează
activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al
instituției.
În anul 2012, la
structura centrală a Direcției
Naționale Anticorupție, prin acest serviciu, au fost efectuate 7.451 înregistrări (7.262 în anul
2011) reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări
penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea
Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice,
corespondență în legătură cu activitatea
economico-financiară și administrativă, precum și cereri
ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale.
La acestea se adaugă un număr de 19.806 lucrări intermediare (18.576
în anul 2011), care sunt evidențiate în condica de
corespondență fără a fi înregistrate și
menționate în datele statistice, întrucât au fost transmise
compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform
competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o creștere
cu 6,62 % comparativ cu anul precedent.
Au fost soluționate 3.550
lucrări prin transmitere către parchete ori instituții
publice competente (3.333 în anul 2011) și 3.901 lucrări
prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și
compartimente ale direcției (3.929în anul 2011).
În perioada de
referință, persoanele desemnate au primit
în audiență 1.849 persoane, comparativ cu 1.902 de
persoane în anul precedent, în scădere cu 2,78%. Serviciul a
asigurat expedierea unui număr de 24.077 comunicări,
acte procedurale ș.a., constatându-se o creștere cu 3,13% ( 23.214
în anul 2011).
Totodată, în cursul
anului 2012, s-a efectuat selecționarea documentelor cu termene de
păstrare expirate.
Departamentul
economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție este
structura responsabilă cu planificarea financiară, organizarea
și conducerea contabilității, organizarea evidenței
contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea
patrimoniului și a desfășurat activitatea de angajare,
lichidare, ordonanțare și plată din fondurile bugetare alocate în
condiții de legalitate, eficiență și eficacitate.
În cadrul Direcției
Naționale Anticorupție este organizat și Compartimentul de
audit public intern, direct subordonat procurorului șef al
direcției, prin activitatea sa asigurând independența necesară
desfășurării activității de control intern, a unei
evaluări obiective a disfuncțiilor constatate și formulării
unor recomandări adecvate soluționării acestora, în vederea
perfecționării activității economico-financiare și
eficientizării utilizării resurselor.
Departamentul economico-financiar și administrativ
Sintetic, pe domeniile
principale de competență, activitatea departamentului se
prezintă astfel:
a. Administrarea resurselor financiar-bugetare
Bugetul Direcției Naționale Anticorupție în
forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2012, a fost compus din resursele financiare de la bugetul de stat în sumă de 73.056.610 lei (comparativ
cu 66.602.000 lei în anul 2011) și din resursele financiare din
fonduri externe nerambursabile în sumă de 219.000 lei (comparativ
cu 160.000 lei în anul 2011).
Creditele
bugetare deschise pe anul 2012 au fost în sumă de 73.056.010 lei, din care
s-au utilizat 71.477.147 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,84%.
Execuția bugetului
de stat, pe categorii de cheltuieli
și componente ale clasificației bugetare, se
prezintă astfel:
Denumirea indicatorilor |
Buget final 2012 |
Credite deschise |
Credite utilizate (plăți efectuate) |
Realizări în procente față de creditele deschise |
Buget neutilizat |
Realizări în procente față de bugetul anului 2012 |
| 1 | 2 |
3 | (4)=(3)/(2) |
(5)=(1)-(2) |
(6)=(3)/(1) |
TOTAL, din care: |
73.056.610 |
73.056.010 |
71.477.147 |
97,84% |
600 |
97,84% |
CHELTUIELI CURENTE |
72.316.610 |
72.316.010 |
70.746.524 |
97,83% |
600 |
97,83% |
- Cheltuieli de personal |
65.139.610 | 65.139.610 | 64.969.950 | 99,74% |
0 | 99,74% |
- Bunuri și servicii | 6.666.000 | 6.666.000 | 5.331.042 | 79,97% |
0 | 79,97% |
- Proiecte cu finanțare fonduri externe nerambursabile postaderare | 511.000 | 510.400 |
445.532 | 87,29% | 600 | 87,19% |
CHELTUIELI DE CAPITAL | 740.000 | 740.000 | 730.623 | 98,73%
| 0 | 98,73% |
Creditele deschise au fost
utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției,
precum și pentru asigurarea bazei materiale necesare
desfășurării activității Direcției Naționale
Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor
și birourilor teritoriale.
Defalcat, pe tipul
și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate,
situația creditelor bugetare deschise este următoarea:
- „Cheltuieli de personal” - credite bugetare în valoare de 65.139.610 lei, din care:
- 48.773.121 lei - cheltuieli salariale în bani (față de 43.884.500 lei în 2011);
- 3.245.500 lei - cheltuieli salariale în natură (față de 2.939.500 lei în 2011);
- 13.120.989 lei - contribuții (față de 11.540.000 lei în 2011).
- „Bunuri și servicii” - credite bugetare în valoare totală de 6.666.000 lei, din care:
- 4.295.600 lei - bunuri și servicii (față de 4.782.000 lei în anul 2011);
- 120.000 lei - bunuri de natura obiectelor de inventar (față de 110.000 lei în 2011);
- 346.000 lei - deplasări, detașări, transferări (față de 295.000 lei în 2011);
- 25.000 lei - cărți, publicații și materiale de documentare (față de 23.000 lei în 2011);
- 240.000 lei - consultanță și expertiză (față de 250.000 lei în 2011);
- 5.300 lei - pregătire profesională (față de 10.000 lei în 2011);
- 500 lei - protecția muncii;
- 187.000 lei - cheltuieli judiciare și extrajudiciare (față de 201.000 lei în 2011);
- 1.446.600 lei - alte cheltuieli (față de 1.079.000 lei în 2011).
Suma de 6.666.000 lei,
deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 1.218.107
lei, destinată organizării și constatării
infracțiunilor flagrante de corupție, care nu se regăsește
și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată
pentru altă destinație, astfel încât procentul real al
execuției bugetare la titlul „Bunuri și servicii” este de 97,86%.
Pentru proiecte cu
finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare au fost
alocate fonduri în sumă de 511.000 lei, reprezentând cofinanțarea
aferentă Contractelor de Grant OLAF/D7/057 - „Întărirea
capacității de investigare și judecare a infracțiunilor
comise împotriva intereselor financiare ale UE” și Grant OLAF/C5/039 -
„Achiziție de echipamente tehnice pentru investigatorii din cadrul D.N.A”,
fonduri care s-au utilizat pentru derularea acestor două contracte.
Astfel, pentru derularea contractului de Grant OLAF/D7/057 au fost utilizate
atât fonduri alocate de la bugetul de stat în sumă de 30.367,36 lei,
cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 54.693,22 lei. Pentru derularea contractului de
Grant OLAF/C5/039 au fost utilizate atât fonduri alocate de la
bugetul de stat, în sumă de 415.165,02 lei, cât și fonduri
externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană, în sumă de 162.681,14 lei.
În derularea celor
două contracte, Serviciul de cooperare internațională, de informare
și relații publice, în colaborare cu Departamentul economico-financiar
și administrativ, a urmărit desfășurarea în bune
condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de
finanțare a contractelor.
Suma de 740.000 lei
alocată la capitolul „Cheltuieli de capital” a fost utilizată,
în principal, pentru achiziționarea de active fixe (aparatură
birotică, echipamente tehnice și licențe software necesare
desfășurării activității de urmărire
penală).
Evidența financiar-contabilă
a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în
vigoare, și s-a urmărit permanent reflectarea datelor privind modul
în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele
obținute. Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a
acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați
prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea
eficientă a creditelor bugetare.
Perfecționarea
activității financiar-contabile, ridicarea calității
lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de
contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor
de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, a mijloacelor moderne
de prelucrare automată a datelor, precum și creșterea
competenței profesionale a personalului cu atribuții în acest domeniu
vor constitui o preocupare constantă și în anul 2013.
b. Activitatea de achiziții publice
În anul 2012,
Direcția Națională Anticorupție a efectuat achiziții
publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare, contractele
de achiziție publică fiind încheiate în baza Programului anual al achizițiilor
publice, avizat de
către Serviciul
investiții, achiziții si administrativ și aprobat de către
ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției
Naționale Anticorupție [145],
având în vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile
teritoriale și compartimentele structurii centrale ale instituției.
La stabilirea procedurilor de achiziție s-a ținut seama de fondurile
alocate prin bugetul anual, de necesitățile obiective de produse,
servicii și lucrări, precum și de corespondența produselor,
serviciilor și lucrărilor cu sistemul de grupare și codificare
utilizat în vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV).
La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2012, au
fost încheiate 14 contracte de achiziții publice prin procedurile prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, care, în
funcție de tipul lor, se pot reda sintetic, după cum urmează:
- 7 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
- 1 contract subsecvent în cadrul acordului-cadru;
- 6 contracte prin procedura cererii de ofertă.
- 7 contracte de servicii, din care:
- 4 contracte prin procedura cererii de ofertă;
- 3 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.
Au fost
inițiate proceduri de cerere de ofertă pentru achiziția
de calculatoare și laptopuri, cu sursa de finanțare
bugetul de stat, precum și echipamente tehnice, conform Contractului
de grant OLAF/C5/039.
Serviciile de
întreținere și reparații auto au fost achiziționate prin
aplicarea procedurii de cerere de ofertă, finalizată cu
încheierea unui acord-cadru, iar cele de service echipamente informatice, service
aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente
de telefonie, precum și cele de furnizare presă și
publicații au fost furnizate, respectiv asigurate, prin achiziție
directă.
Având în vedere
importanța furnizării carburanților pentru autoturisme,
respectiv pentru asigurările CASCO și RCA a autoturismelor, în baza
acordurilor-cadru încheiate cu diverși furnizori, în anul 2011, respectiv
2009, în urma finalizării procedurilor de licitație deschisă, pe
o perioadă de 4 ani, au fost încheiate contracte subsecvente. A
fost organizată o licitație deschisă finalizată cu
încheierea unui acord-cadru pentru achiziția de servicii de telefonie
mobilă pentru următorii 4 ani.
Toate
procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea
documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice
(SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB www.e-licitatie.ro , conform normelor legale în
vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea
procedurilor privind achizițiile publice.
Menționăm
că, pe parcursul anului 2012, au fost inițiate și finalizate un
număr de 250 cumpărări directe prin utilizarea
Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului menționat, pentru
achiziționarea de produse și servicii necesare bunei
funcționări a structurilor instituției.
Auditul public intern
Activitatea de audit public
intern s-a concretizat, în anul 2012, atât în efectuarea misiunilor având ca
obiectiv asigurarea ordonatorului de credite privind funcționalitatea
sistemelor considerate vulnerabile prin natura activității lor, precum
și în consilierea informală asupra implementării sistemului de
management/control intern bazat pe gestiunea riscului.
Urmare a ordinului
procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în
implementarea sistemului de control managerial structura de audit a aplicat
cerințele standardelor de control intern în propria activitate, efectuând
proceduri de lucru, stabilind obiectivele specifice, indicatorii de
performanță, registrul riscurilor, factorii de influență
necesari în analiza riscurilor și a răspuns raportărilor
trimestriale/anuale de control și audit intern.
Planificarea anuală
a misiunilor de audit s-a efectuat pe
baza analizei riscurilor atașate sistemelor evaluate și ierarhizate
în planul strategic, a luat în considerare nevoile de informare și
sugestiile ordonatorului de credite, solicitările Ministerului de
Finanțe, ariile identificate ca vulnerabile, precum și fondul de timp
disponibil, structurat conform Legii nr.672/2002 privind auditul public intern,
republicată.
De asemenea, Planul de audit aprobat de conducerea instituției a
cuprins misiuni aferente domeniilor auditabile, considerate relevante,
rapoarte de informare privind activitatea de audit, precum și efectuarea
materialelor specifice aplicării controlului intern în compartimentul de
audit public intern, după cum urmează:
- Consiliere informală privind activitatea de autoevaluare a sistemului de
control intern a instituției;
- Auditul achizițiilor publice ;
- Evaluarea sistemului de management/control intern al
tehnologiei informației;
- Elaborarea documentelor aferente controlului intern pentru Compartimentul de
audit intern.
Evaluarea sistemelor
auditate s-a realizat în raport cu standardele de audit, cu cele de management/
control intern și a vizat susținerea deciziilor procurorului șef
al Direcției Naționale Anticorupție de a dezvolta un mediu de
control corespunzător cerințelor europene, care favorizează
cultura controlului intern bazat pe gestiunea riscului și care mențin
un nivel ridicat al echilibrului conformitate legală-performanță
în realizarea obiectivelor direcției.
În anul 2012, obiectivul
principal în domeniul informatizării activității Direcției
Naționale Anticorupție a constat în asigurarea
funcționării optime și în siguranță a
activității instituției prin menținerea infrastructurii IT
și prin realizarea managementului resurselor IT.
Principalele activități
în domeniul tehnologiei informației
au fost următoarele:
- achiziționarea, instalarea și configurarea a 2 servere appliance Barracuda-filtru
web și filtru e-mail;
- instalarea și configurarea Server Data Protection
Manager, System Center Operation Manager;
- realizarea unui audit specializat a sistemului de
securitate IT;
- achiziționarea unui sistem de climatizare pentru
camerele serverelor;
- extinderea rețelei, instalarea unui server
central în laboratorul de investigații informatice;
- selecția și angajarea unui specialist în domeniul
investigațiilor informatice;
- achiziționarea a 120 de stații de lucru
și 45 de laptop-uri;
- instalarea și configurarea Windows 7, inclusiv
portarea datelor pentru 60 de stații de lucru.
Biroul pentru tehnologia
informației și comunicației a mai realizat și alte activități
importante:
- design-ul și managementul pe termen scurt, mediu și
lung al strategiei IT și planificarea infrastructurii;
- analiza și consilierea dezvoltărilor IT
viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale
Anticorupție cu recomandări, servicii și produse de securitate
de ultimă oră;
- analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de
hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea
și compatibilitatea cu echipamentele existente;
- distribuirea centralizată a actualizărilor
software;
- instalarea și monitorizarea echipamentelor
active de rețea (routere, switch-uri);
- oferirea de recomandări de „bună
practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;
- menținerea legăturii cu furnizorii de
servicii, licențe, intervenții și internet;
- întocmirea specificațiilor tehnice ale caietelor
de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT;
- menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând
hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția
Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură,
eficientă și de actualitate;
- instalarea, administrarea și actualizarea
software/hardware;
- administrarea serverelor de comunicații și
networking ale direcției;
- instalarea și configurarea calculatoarelor
și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor
utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea,
aplicarea de politici IT);
- monitorizarea utilizării rețelei de
calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;
- reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de
lucru mai vechi;
- managementul echipamentelor: inventar hardware,
adresare IP;
- întreținerea, actualizarea și optimizarea
site-ului public de internet al direcției;
- testarea unor aplicații în vederea descoperirii
unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor
dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat
de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;
- crearea, dezvoltarea, testarea de aplicații
interne destinate personalului direcției în vederea eliminării
redundanțelor, erorilor umane și a îmbunătățirii
regăsirii eficiente a informației, asigurării publicității
informației de interes public sau de interes intern a Direcției
Naționale Anticorupție;
- contractul de grant OLAF/2010/C5/013 din cadrul
programului Hercule - obținere fonduri pentru: soft specializat pentru
investigare telefoane, stație de lucru specializată pentru
investigații informatice, cursuri de pregătire pentru Encase,
Cellbrite, PC3000;
- participarea la cursuri de specializare Microsoft
pentru baze de date și pentru administrare
rețea, Encase (doi specialiști au obținut Certificare Encase EnCE și Sans GCFA);
- efectuarea de percheziții informatice și
întocmirea de rapoarte de constatare.
Serviciul
informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind
corupția și-a
desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în
domeniul informațiilor clasificate și a măsurilor necesare
aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția
informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru
aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor
clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002
privind protecția informațiilor secrete de serviciu.
În realizarea
atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine
interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de
centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2012 următoarele
activități:
- gestionarea și asigurarea protecției
documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională
Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori al altor
activități desfășurate, potrivit legii;
- emiterea unui număr de 197 documente de
acces și 10 documente de acces temporar la informații
clasificate, retragerea altor 182 de astfel de documente, precum și
efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile
competente;
- îndeplinirea procedurii de reavizare pentru 193
persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu 6 luni
înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la
informații clasificate;
- instruirea persoanelor avizate și a celor
reavizate de către ORNISS, pentru acces la informații clasificate, în
condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea
documentului de acces corespunzător;
- actualizarea și comunicarea documentelor
către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea
de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și
să desfășoare activități de control.
10. Concluzii privind activitatea
DNA în anul 2012
Analiza evoluției principalilor
indicatori statistici în anul 2012 relevă consecvență
și efort susținut în efectuarea
urmăririi penale și în cea desfășurată în fața
instanțelor de judecată, în cauzele complexe de corupție
și asimilate corupției, la nivel înalt și mediu, precum și eficiența activității Direcției
Naționale Anticorupție exprimată de creșterea
semnificativă a condamnărilor definitive.
Principalele concluzii
care se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:
1. Remarcabila creștere
a numărului persoanelor condamnate definitiv, cu 149,32%,
față de anul anterior și menținerea
unei rate înalte a condamnărilor și a celorlalte decizii prin care instanțele
de judecată au stabilit vinovăția, la un procent de 89,8%
din persoanele judecate definitiv, fiind
condamnați definitiv 743 inculpați (89,69% în
anul 2011, când au fost condamnați definitiv 298 inculpați).
De subliniat este și
faptul că a continuat pronunțarea unor soluții de condamnare
în dosarele de mare corupție, printre persoanele condamnate definitiv fiind:
1 ministru, 1 deputat (secretar de stat la momentul
săvârșirii infracțiunilor), 1 senator (comandant al
S.M.F.T. [146]
la data săvârșirii infracțiunii), 1 secretar
de stat (și director C.N.L.O. [147]-cumul
de funcții), 1 secretar general adjunct MAA [148],
2 directori adjuncți ai unui serviciu de informații cu rang de
subsecretari de stat, 1 subprefect, 9 primari și 3
viceprimari, 1 președinte și 2 vicepreședinți
consiliu județean, 1 consilier județean și 1
consilier local, 5 magistrați (din care 3 judecători,
din care 1 vicepreședinte judecătorie și 2
procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă
judecătorie), 12 avocați, 1 președinte al Camerei
de Comerț a Regiunii, 12 comisari ai Gărzii Financiare, 13
lucrători vamali (5 cu funcții de conducere), 11
inspectori fiscali, 11 funcționari bancari (7 cu
funcții de conducere), 6 ofițeri ai unui serviciu de
informații (3 cu funcții de conducere), 71
polițiști (8 cu funcții de conducere), 25
subofițeri și ofițeri M.Ap.N. (12 cu funcții de
conducere), 10 jandarmi (4 cu funcții de conducere), 7
ofițeri I.S.U. [149]
(4 cu funcții de conducere), 1 președinte partid
politic, 1 secretar executiv organizație județeană partid
politic, 2 lideri sindicali, 1 inspector general și 1
inspector general adjunct I.S.C. [150],
2 inspectori din primărie, 1 inspector I.S.C.I.R.[151], 5
inspectori I.T.M. [152]
(4 inspectori șefi), 2 funcționari A.P.I.A. [153],
1 șef de filială R.A.R.[154],
1 șef de agenție A.R.R.[155],
2 comisari A.N.P.C. [156]
și 1 comisar șef O.P.C.[157], 15 directori din alte
instituții publice, 9 cadre didactice, 2 directori de
companii naționale, 22 directori de societăți comerciale
(2 directori ai unei societăți cu capital majoritar de stat)
și 101 asociați/administratori de societăți comerciale.
Achitarea în baza
temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost dispusă
față de 88 inculpați, iar 14 inculpați au
fost achitați ca urmare a dezincriminării faptelor și față
de 18 inculpați au fost aplicate prevederile art. 181
C.pen. (37 achitați pe alte temeiuri, 12 achitați ca
urmare a dezincriminării și 13 față de care s-au
aplicat prevederile art. 181 C.pen., în anul 2011).
2. Menținerea priorității
privind soluționarea cauzelor importante și complexe finalizate prin rechizitoriu relevată
de numărul de rechizitorii (234 în 2012 și 233
în anul 2011), luarea de către instanțele de judecată a
măsurii arestării preventive față de 14,94% din
inculpații-persoane fizice trimiși în judecată, menținerea
cuantumului produsului infracțional reținut prin rechizitorii la
suma de 1.471 milioane lei, echivalentul a 330 milioane euro și
de valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de
procurori, în cuantum de aproximativ 1.174 milioane lei (892
milioane lei, în anul 2011).
De subliniat este și
faptul că, din cei 803 inculpați-persoane fizice trimiși
în judecată, un număr de 323 au ocupat funcții de
conducere, control, demnități ori alte funcții importante, reprezentând
40,22% (536, reprezentând 51%, în anul 2011),
printre care sunt: 7 demnitari (1 senator, 1 președinte
A.N.R.E. [158]
care este deputat, 1 vicepreședinte organizație
județeană partid politic care este deputat, 1 șef
departament Camera Deputaților, care este deputat, 1 secretar
general în Ministerul Administrației și Internelor, având rang de
secretar de stat, 1 secretar de stat al S.S.P.R.[159] și 1 prefect), 1
consilier personal al ministrului, 1 vicepreședinte
Consiliu județean, 4 consilieri județeni și 12 consilieri
locali, 25 primari și 8 viceprimari, 10 magistrați
(5 judecători, din care 1 vicepreședinte și 5 procurori,
din care 3 prim-procurori), 17 avocați, 31 polițiști,
1 director al D.G.I.P.I. [160],
28 lucrători vamali (1 director al D.R.A.O.V.[161]), 7 comisari
Gardă Financiară (1 comisar șef), 12 inspectori
fiscali (3 directori D.G.F.P. [162]),
2 funcționari A.P.I.A. [163], 1 inspector I.T.M. [164],
1 vicepreședinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 1
comandant U.M., 13 directori din alte instituții publice și
10 directori de companii/societăți naționale, 1
medic șef secție, 1 vicepreședinte al consiliului
de administrație al unei societăți de dezvoltare imobiliară,
1 director general și 2 vicepreședinți de bancă.
3. Creșterea continuă
a volumului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
În ceea ce privește ancheta
penală, a crescut numărul cauzelor aflate în instrumentare cu 11,96%
(7.406 față de 6.615 în 2011) și al celor
soluționate cu 8% (3.578 față de 3.313 în
2011), inclusiv al soluțiilor dispuse pe fond cu 9,31% (2.436
față de 2.270 în anul 2011).
A sporit volumul activității
desfășurate în sectorul judiciar cu menținerea
indicatorilor de eficiență, relevante fiind creșterea cu 9,68%
a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției,
cu 8,73% a apelurilor și recursurilor admise și la 61,16%
a procentului de admisibilitate a căilor de atac promovate de procuror, cu
menținerea la circa 90% a persoanelor judecate definitiv
față de care instanțele au reținut ca fiind dovedită
vinovăția.
Creșterea continuă
a volumului de activitate desfășurată de Direcția
Națională Anticorupție s-a realizat pe fondul menținerii dificultăților
în ceea ce privește ocuparea integrală a schemei de personal.
Gradul de ocupare a fost de 91,71% (90,12% în 2011), efectiv în activitate fiind 89,95%
(88,89% în anul 2011) din personalul prevăzut în organigramă (510 persoane în activitate din 520 posturi ocupate,
respectiv 567 posturi prevăzute).
Deficitul cel mai mare s-a înregistrat tot la categoria profesională cu
rolul decisiv în efectuarea urmăririi penale și susținerea
dosarelor în instanță, fiind în activitate 85,51% procurori (83,44% în anul 2011).
Activitatea
Direcției Naționale Anticorupție va continua să aibă ca
prioritate realizarea cu eficiență și celeritate a
investigațiilor pe
întreaga gamă de infracțiuni date în competența sa, cu accent
pe combaterea corupției la nivel înalt și mediu, a fraudelor
grave în achiziții publice și a infracțiunilor contra
intereselor financiare ale Uniunii Europene,
care țin de esența misiunii și rolului
instituției.
Cauze privind fraudare fonduri europene
1. Prin rechizitoriul nr.165/P/2010 din 12
decembrie 2012, Serviciul de combatere a
infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene a
dispus trimiterea în judecată a inculpatei V.M. (consilier
personal al Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului și administrator/asociat al unei societăți
comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire/prezentare de documente ori declarații
false, inexacte sau incorecte care are ca rezultat obținerea pe nedrept de
fonduri din bugetul general al Comunităților Europene , în formă continuată, prevăzută
de art. 181 alin.(1) și
(3) din Legea nr. 78/2000, înșelăciune
în formă continuată, prevăzută
de art. 215 alin.(1),(3) și (5) C.pen. și conflict de interese, prevăzut de art. 2531 alin.(1) C.pen.
S-a reținut în fapt că,
la data de 8 octombrie 2008, inculpata V.M., în calitate de
administrator și asociat al unei societăți cu răspundere
limitată, a formulat la Autoritatea de Management pentru Programul
Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) o
cerere de finanțare în vederea obținerii de fonduri europene și,
cu această ocazie, a prezentat la Autoritatea de management documente și declarații inexacte, în care a consemnat date nereale referitoare la
condițiile pe care le îndeplinea firma sa, în vederea accesării de
fonduri acordate prin programul POSDRU (ex. număr de angajați,
profitul și cifra de afaceri, experiența în domeniul formării
profesionale etc.). Ca urmare, societatea a devenit beneficiar de fonduri
europene pentru punerea în practică a proiectului intitulat „Practică
să înveți, învață să practici”.
În cadrul acestui proiect,
în cererea de rambursare din 1 iulie 2010, inculpata V.M. a
menționat date nereale referitoare la munca prestată în vederea
obținerii de date referitoare la programele de pregătire
practică pentru elevi și studenți. În realitate, acestea date au
fost obținute de V.M. care, în calitatea sa de consilier personal
al ministrului învățământului, a formulat două adrese
către unitățile de învățământ superior și
inspectoratele școlare. De asemenea, V.M., în calitate de
reprezentant al societății, a mai formulat alte două cereri de
rambursare în care a consemnat date nereale referitoare la cheltuielile
efectuate în cadrul proiectului. În această modalitate, societatea
comercială cu răspundere limitată a obținut pe nedrept suma
totală de 6.492.653 lei, reprezentând fonduri europene și de
la bugetul național.
Procurorii au dispus
instituirea sechestrului asigurător asupra a două imobile
aparținând inculpatei V.M., în vederea recuperării acestui
prejudiciu.
2. Serviciul de combatere a
infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene, prin rechizitoriul nr.297/P/2009 din 27 august 2012, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați,
respectiv C.B.R. (administrator/director general societate
comercială) și C.D.(administrator și director
comercial al aceleiași societăți) pentru săvârșirea
infracțiunii de încălcare din culpă a unei îndatoriri de
serviciu, dacă a avut ca rezultat săvârșirea uneia dintre
infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților
Europene de către o persoană aflată în subordinea sa și
care a acționat în numele acelui agent economic, prevăzută de
art. 185 din Legea nr. 78/2000, precum și A.Ș.C.
pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie
la folosirea/prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau
incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de
art. 31 alin.(1) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din
Legea nr. 78/2000 și participație improprie la înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 31 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (3) și (5) C.pen.
În fapt s-a reținut
că, în perioada 2007-2008, cu prilejul punerii în practică a
proiectului „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului
judiciar”, inculpații C.B.R. și C.D., în calitate de
administratori ai unei societăți cu răspundere limitată, au
prezentat, din culpă, Ministerului Justiției și Oficiului de
Plăți și Contractare PHARE documente inexacte (declarații,
certificat de origine) în legătură cu respectarea regulii de origine
europeană pentru un echipament IT furnizat în cadrul proiectului.
Documentele le-au fost puse la dispoziție de inculpatul A.Ș.C.,
angajat în cadrul aceleiași societăți comerciale, care era în
deplină cunoștință de cauză cu privire la
inexactitatea datelor. Acest lucru a fost posibil pentru că cei doi
inculpați și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de
serviciu în cadrul acestei societăți comerciale, nu au verificat
veridicitatea datelor consemnate în documentele respective și au acceptat
cu ușurință afirmațiile inculpatului A.Ș.C. cu
privire la faptul că echipamentele respective respectă regula de
origine europeană impusă în cadrul proiectului.
Ca urmare, Ministerul
Justiției, beneficiarul proiectului, a încasat pe nedrept suma totală
de 8.418.019,32 euro provenită din fonduri PHARE și din
bugetul național. Ministerul Finanțelor Publice-Oficiul de
Plăți și Contractare PHARE s-a constituit parte civilă în
cauză cu suma totală de 11.955.652,84 euro, din care 8.418.019,32
euro reprezintă paguba efectivă (compusă din finanțare
europeană și fonduri din bugetul național), iar 3.537.633,52
euro reprezintă beneficiul nerealizat.
În vederea recuperării
acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra
bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților C.B.R.
și C.D.
3. Prin rechizitoriul nr. 39/P/2012 din 2
octombrie 2012, Serviciul de combatere a
infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene a
dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a
inculpatului B.I.M. (reprezentant societate lichidare
judiciară) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire/prezentare de documente ori declarații
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept
de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în
formă continuată, prevăzută
de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, tentativă
la folosirea/prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau
incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Comunităților Europene, în formă
continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 184
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din
Legea nr. 78/2000, tentativă la înșelăciune cu consecințe
deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 20
C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(3) și (5) C.pen., infracțiunea de schimbare, fără
respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din
bugetul general al Comunităților Europene, în formă
continuată, prevăzută de
art. 182 alin.(1) și (2) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la fals în înscrisuri sub
semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat
la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 290 C.pen. și fals
material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzut
de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 290 C.pen.
S-a reținut că, în
perioada 2010-2011, inculpatul B.I.M., în calitate de reprezentant al
unei societăți de insolvență, a prezentat Organismelor
Intermediare Regionale pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (OIRPOSDRU)-Regiunile Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest și Sud-Est,
delegate ale Autorității Contractante din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei și Protecției Sociale, documente și declarații
false, prin care atesta în mod nereal capacitatea administrativă și
financiară a societății comerciale de a obține fonduri
europene. Pe baza acestor documente pe care le-a falsificat personal sau a
determinat alte persoane să le falsifice (respectiv, certificate de
atestare fiscală false ce figurau ca fiind emise de Administrația
Financiară, declarații false privind eligibilitatea
societății, adeverințe false ce creau aparența emiterii de
către Inspectoratul Teritorial de Muncă), inculpatul a obținut
pe nedrept, în numele firmelor pe care le reprezenta, fonduri europene
nerambursabile din Fondul Social European în cuantum de 2.024.740,5 lei,
echivalentul a aproximativ 480.935,86 euro (în cadrul a patru proiecte POSDRU)
și a solicitat suma totală de 6.074.223 lei, echivalentul a
aproximativ 1.442.802 euro, provenită din fonduri europene nerambursabile
și din bugetul național, în cadrul a trei proiecte POSDRU.
Din banii obținuți
în mod ilegal de firma pe care o reprezenta, inculpatul B.I.M. a
schimbat destinația sumei totale de 924.448,85 lei. Pentru a
justifica cheltuirea acestei sume, B.I.M. a falsificat 351 de documente
(contracte de prestări servicii, facturi fiscale, rapoarte de activitate,
procese-verbale de confirmare a prestărilor de servicii), pe baza
cărora a atestat, în mod nereal, existența unor relații
contractuale între firmele pe care le reprezenta și alte
societăți comerciale-prestatori de servicii fictivi.
Ministerul Muncii, Familiei
și Protecției Sociale s-a constituit parte civilă în procesul
penal cu suma totală de 2.024.740 lei, reprezentând valoarea contractelor
de finanțare, la care se adaugă dobânzile civile aferente. În vederea
recuperării acestei pagube, procurorul de caz a instituit sechestru
asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatului.
La data de 11 septembrie
2012, față de inculpat s-a luat măsura reținerii, în
aceeași zi Tribunalul București dispunând arestarea preventivă a
acestuia pentru 29 zile. Facem precizarea că inculpatul B.I.M. a mai fost
trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale
Anticorupție - Serviciul teritorial Timișoara pentru fapte similare,
respectiv fraudarea fondurilor europene POSDRU.
4. Prin rechizitoriul
nr.28/P/2012 din data de 25 septembrie 2012, Serviciul teritorial Bacău
a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din
care 1 persoană juridică, respectiv C.G. (director
general al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea
infracțiunilor de folosire sau prezentare de
documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene și uz de fals, prevăzute de art. 181
alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și art. 291 C.pen., S.I.R. (șef
birou asistență tehnică în cadrul Agenției pentru
Dezvoltare Regională-A.D.R.), P.I. (șef
birou evaluare, selecție și contractare din cadrul
agenției), H.G. (director al direcției organism
interimar POR din cadrul agenției) și A.C. (director
general al agenției) pentru complicitate la infracțiunea folosire
sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000
și persoana juridică (societatea comercială)
pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare
de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca
rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, prevăzută de art. 181
alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în data de 16 iunie 2008, cu ocazia depunerii la Organismul Interimar pentru Programul Operațional Regio - Agenția pentru Dezvoltare
Regională a cererii de finanțare a proiectului „Modernizarea activității de tipărire prin
asimilarea de noi tehnologii”, inculpata C.G. a folosit, în
beneficiul societății comerciale al cărei director general era
(persoana juridică inculpată), declarații și documente
false, inexacte și incomplete (declarații semnate în numele
administratorului societății R.I., CV-ul aceluiași administrator
cuprinzând date nereale, propunerea ca manager de proiect în mod fictiv a
numitei R.I.) care au avut ca efect obținerea sumei de 689.581,47 lei
din Fondul European de Dezvoltare Regională. De asemenea, inculpata C.G.,
în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală, în data de 22
martie 2012, a depus la dosarul de urmărire penală un act fals,
intitulat „Hotărâre a administratorului unic” și datat în mod nereal
12 iunie 2008.
Coinculpații S.I.R.,
P.I., H.G. și A.C., în perioada 3 decembrie 2008-12 mai 2009,
deși cunoșteau faptul că cererea de finanțare depusă de
societatea comercială nu este conformă, din punct de vedere
administrativ, fiind semnată de o persoană care nu reprezenta
societatea, nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, întrucât au
omis să identifice și să raporteze neregularitatea
constatată și care ar fi condus la respingerea cererii, înlesnind în
acest fel obținerea pe nedrept de fonduri europene în sumă de 689.581,47
lei din Fondul European de Dezvoltare Regională de către
inculpatata C.G. și societatea comercială inculpată.
5. Prin rechizitoriul nr.80/P/2012 din data de 12 decembrie 2012, Serviciul teritorial
Bacău a dispus trimiterea în judecată a 5
inculpați, din care 1 persoană juridică, respectiv
F.G. (președinte societate cooperativă) și persoana
juridică (societatea cooperativă) pentru
săvârșirea infracțiunilor de folosire
sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene, prevăzute de art. 181
alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și instigare la fals în
înscrisuri oficiale prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288
alin.(2) C.pen., C.E. (registrator coordonator al B.C.P.I. [165])
pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de
documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat
la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, fals în
înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzut de art. 288
alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., participație
improprie la infracțiunea de fals intelectual în formă
continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și uz de fals, prevăzut de art. 291
C.pen., C.C.M. (jurist în cadrul societății
cooperative) pentru complicitate la infracțiunea de folosire
sau prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000
și fals în înscrisuri oficiale în formă continuată,
prevăzut de art. 288 alin.(2) C.pen. și C.I. (președinte
cooperativă la nivel central) pentru săvârșirea
infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264
alin.(1) C.pen.
În fapt s-a reținut
că, în data de 28 ianuarie 2010, inculpatul F.G. a folosit, în
beneficiul persoanei juridice inculpate al cărei președinte
era, documente false (adresa emisă de Oficiul de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, copie după cererea depusă de inculpata C.C.M.
în anul 2009 pentru eliberarea unui extras de carte funciară pentru
informare și copie după extrasul de carte funciară pentru
informare din data de 18 decembrie 2008, eliberat de B.C.P.I.
pentru persoana juridică inculpată) care au avut ca efect
obținerea pe nedrept a sumei de 1.424.729,67 lei din Fondul
European de Dezvoltare Regională. De asemenea, în perioada ianuarie-februarie
2009 a determinat-o pe inculpata C.E., registrator coordonator al
B.C.P.I., să întocmească în fals certificatul de carte
funciară prin crearea aparenței că a fost emis în data de 18
decembrie 2008. În aceeați perioadă inculpata C.E. a comunicat
cu bună-știință Oficiului de Cadastru și Publicitate
Imobiliară date eronate privitoare la data radierii ipotecii ce afecta un
imobil, determinând în acest mod întocmirea a două adrese în ianuarie 2010,
respectiv, februarie 2010 ce conțin date nereale și care au fost
utilizate pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Aceasta a
trimis Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul teritorial
Bacău chitanța scrisă de I.C. în luna martie 2012, prin care se
atesta, în mod nereal, că la data de 17 decembrie 2008 s-a încasat de la M.P.
suma de 300 lei, cunoscând că este falsă.
Totodată, inculpata C.C.M.,
jurist al persoanei juridice inculpate, în perioada ianuarie-februarie 2009, a întocmit o cerere de eliberare a unui extras de carte funciară antedatată pentru a
fi înregistrată la B.C.P.I. cu data de 18 decembrie 2008, cunoscând
că în baza ei urma să fie eliberat un extras de carte funciară
cu această dată, care urma să fie folosit pentru obținerea
pe nedrept de fonduri europene în cuantum de 1.424.729,67 lei.
Inculpatul C.I. l-a
ajutat, în cursul lunii august 2012, pe inculpatul F.G. să
zădărnicească sau să îngreuneze urmărirea penală
prin acțiuni de influențare a funcționarilor din cadrul
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în scopul ca
aceștia să elibereze un document care să confirme legalitatea
cererii de finanțare depusă de persoana juridică inculpată
și prin care să nu se mai constituie parte civilă în prezenta
cauză.
6. Prin rechizitoriul nr.84/P/2011 din 21
decembrie 2012, Serviciul teritorial Brașov a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
P.E. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea, în forma
participației improprii, a infracțiunii împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene prevăzute de art. 31
alin.(2) C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea
nr.78/2000 și a infracțiunii de înșelăciune,
prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),
(2), (3) și (5) C.pen., precum și a infracțiunilor de uz de fals
(5 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen. și fals în
declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.
S-a reținut în sarcina
inculpatului că, în calitate de manager de proiect și reprezentant al
unei societăți comerciale, parteneră a societății beneficiare
a proiectului „O meserie nouă-o nouă viață”, finanțat
prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, a determinat-o pe martora T.C., responsabila proiectului, care a acționat fără
vinovăție, să depună bilanțurile contabile pentru anii
2007-2009, un raport de audit financiar, un certificat de atestare fiscală
și declarația datată 22 iunie 2010, care nu corespund
realității, toate vizând firma reprezentată de inculpat, și
să obțină în mod fraudulos, în numele societății
beneficiare, suma de 7.211.540,34 lei provenită din Fonduri
Structurale Europene.
În aceeași calitate
și în același scop, inculpatul a determinat-o pe martora T.C., care a
acționat fără vinovăție, să inducă în eroare
autoritatea contractantă prin folosirea de mijloace frauduloase (înscrisurile
false și declarația falsă menționate mai sus) privind
partenerul de proiect, societatea reprezentată de inculpat, cu prilejul
încheierii contractului de finanțare nerambursabilă, prin care s-a
cauzat bugetului național al României o pagubă de 229.313,59 lei.
Cunoscând că
bilanțurile contabile pe anii 2007-2009, certificatul de atestare
fiscală din 30 iunie 2010 și raportul de audit financiar nu
reflectă realitatea, inculpatul P.E., administrator al
societății comerciale, le-a predat martorei T.C. pentru certificare „conform
cu originalul” și pentru transmitere către autoritatea contractantă,
în vederea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate impuse de AMPOSDRU.
De asemenea, în vederea încheierii contractului de finanțare, la data de
22 iunie 2010, inculpatul P.E. a dat o declarație pe proprie
răspundere prin care a susținut în mod nereal că resursele
administrative ale societății, constând în numărul mediu de
personal, au fost de câte 50 persoane în ultimii 2 ani anteriori anului 2010,
deși în realitate numărul mediu nu a depășit 3
angajați.
7. La 19 octombrie 2012 Serviciul teritorial
Craiova, prin rechizitoriul nr.147/P/2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați,
și anume, T.A. (funcționar public în cadrul primăriei
comunei) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau
prezentare de documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care
are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene (2 infracțiuni, din care una în
formă continuată), prevăzută de art. 181 alin.(1)
și (3) din Legea nr. 78/2000, înșelăciune în formă
continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1) și (2) C.pen.,
complicitate la fals intelectual în forma calificată, prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu
art. 289 alin.(1) C.pen., fals în declarații în formă continuată,
prevăzută de art. 292 C.pen. și uz de fals în formă
continuată, prevăzut de art. 291 teza I C.pen., M.D. (primar
comună) pentru săvârșirea infracțiunilor de
instigare la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de
fonduri din bugetul general al Comunităților Europene,
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1)
din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă calificată,
prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 289
alin.(1) C.pen., complicitate la folosirea/prezentarea de
documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat
la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, complicitate
la înșelăciune în formă continuată, prevăzută de
art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2) C.pen. și conflict
de interese, prevăzut de art. 2531 C.pen. și L.V.L.
(secretar comună) pentru săvârșirea infracțiunilor
de instigare la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de
fonduri din bugetul general al Comunităților Europene,
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1)
din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă calificată,
prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 289
alin.(1) C.pen., complicitate la folosirea/prezentarea de
documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat
la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000 și
complicitate la înșelăciune în formă continuată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1) și (2)
C.pen.
În fapt s-a reținut
că, în cursul lunii mai 2007, la solicitarea inculpaților M.D.
și L.V.L., primar, respectiv secretar al comunei, inculpata T.A.,
funcționar public în cadrul primăriei comunei, a depus la centrul
județean A.P.I.A., în nume personal, o cerere pentru acordarea de
subvenții pentru agricultură din fondurile europene F.E.G.A. și
F.E.A.D.R. În susținerea cererii sale, inculpata a declarat, în fals,
că utilizează suprafața de 557 ha pășune aflată în proprietatea comunei, în condițiile în care nu existau
raporturi contractuale între inculpată, ca persoană fizică,
și primărie. În această modalitate, inculpata T.A. a
primit pe nedrept suma de 94.157,65 lei (echivalentul a aproximativ 28.213,72
euro) provenită din fonduri europene.
De asemenea, în perioada
2008-2010, la inițiativa inculpaților M.D. și L.V.L.,
a formulat alte trei cereri de acordare a fondurilor F.E.G.A. și
F.E.A.D.R., de această dată în calitate de președinte al unei
asociații a crescătorilor de animale și, în acest scop, a folosit
mai multe documente false (hotărâre a Consiliului Local, contract de
arendă și declarații pe propria răspundere) pe care le-a
depus la centrul județean A.P.I.A. Aceste documente au fost întocmite în
fals de inculpații M.D. și L.V.L., în virtutea
funcțiilor publice deținute și pe baza cererilor formulate de
inculpata T.A., în condițiile în care primăria comunei nu era
parte în niciun contract perfectat cu asociația respectivă. În plus, M.D.,
în calitate de primar, a încheiat cu asociația contractul de arendă,
deși inculpata T.A. era angajata primăriei comunei. De altfel,
această asociație a fost înființată în mod nelegal de
inculpata T.A., fiind determinată de inculpații M.D.
și L.V.L. să constituie asociația tocmai în scopul
fraudării fondurilor europene.
În această modalitate,
inculpata a obținut pe nedrept suma totală de 667.120,09 lei
(echivalentul a aproximativ 163.046,49 euro), bani proveniți din
fonduri europene și din bugetul național.
A.P.I.A. s-a constituit
parte civilă în procesul penal cu suma totală de 761.277,74 lei,
iar în vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit
sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile și mobile
aparținând celor trei inculpați.
8. La data de 6 august 2012, prin
rechizitoriul nr.82/P/2010, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 4
inculpați, toți în stare de arest preventiv, și anume
C.G (director general la o societate pe acțiuni) pentru
săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2
infracțiuni), prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6
și 8 din Legea nr. 78/2000, folosire sau prezentare de documente/declarații
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept
de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene în
formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1)
și (3) din Legea nr. 78/2000 și înșelăciune în formă
continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5)
și spălarea banilor (3 infracțiuni, din care 1 în forma
complicității), prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.b) din
Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, M.C.Ș.,
C.I. și M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de
complicitate la folosirea sau prezentarea de documente/declarații false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de
fonduri din bugetul general al Comunităților Europene în formă
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181
alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la
înșelăciune în formă continuată, prevăzută de
art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5) și D.D.E.
pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de
mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 6 și art. 8 din Legea nr. 78/2000, complicitate la folosirea
sau prezentarea de documente/declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene în formă continuată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1)
și (3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la înșelăciune în
formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215
alin.(1), (2), (3) și (5) și spălarea banilor (2
infracțiuni, din care 1 în forma complicității),
prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la
art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că,
în cursul anului 2006, o societate comercială cu obiect de activitate
fabricarea produselor din carne, a devenit beneficiara unor fonduri europene
acordate prin programul SAPARD în vederea punerii în practică a unui
proiect ce viza modernizarea fabricii de produse din carne a
societății comerciale. În acest context, în perioada
noiembrie-decembrie 2005, inculpata C.G., în calitate de asociat și
director general al societății comerciale și responsabil legal
al proiectului, a solicitat reprezentanților unei societăți comerciale
din Italia să mărească prețul unei linii de fabricare a
conservelor cu 20% și să-i remită acest procent cu titlu de
mită pentru ca, în cadrul procedurii de selecție a ofertelor, să
atribuie acestei firme contractul de achiziție a liniei. Din suma pretinsă,
în lunile iunie-septembrie 2006, a primit suma totală de 175.600 euro,
în mai multe tranșe, din care 77.500 euro prin intermediul inculpatului D.D.E.
și 98.100 euro în contul bancar al unei societăți comerciale
controlate de inculpată. De asemenea, în aceeași perioadă,
inculpata a pretins și primit de la reprezentanții unei alte
societăți comerciale italiene suma de 9.950 euro pentru a
atribui și a încheia contractul de achiziție a unor utilaje pentru
tratament termic.
Pentru a crea
aparența de legalitate a primirii acestor sume și pentru a-i ascunde
adevărata proveniență, inculpata a întocmit mai multe documente
reprezentând pretinse contracte și alte documente justificative, încheiate
cu firmele care au beneficiat de contractele de achiziții.
De asemenea,
pentru a obține în mod injust suma totală de 4.525.551,56 lei
(echivalentul a aproximativ 1,4 milioane euro calculat la cursul din
perioada efectuării plăților) provenită din fonduri SAPARD
și din bugetul național, inculpata C.G. a prezentat Agenției
de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) mai
multe documente și declarații false și inexacte de natură
să creeze aparența de legalitate a plăților efectuate în
cadrul proiectului (oferte false, declarații pe propria răspundere,
contracte etc.). În acest context, C.G. a fost ajutată de
inculpatul M.C.Ș. care i-a pus la dispoziție mai multe oferte
false în cadrul procedurilor de achiziție derulate în cadrul proiectului,
precum și de inculpatul D.D.E. care a contribuit la întocmirea
și prezentarea unor documente care atestau aspecte neconforme
realității, ajutând-o totodată pe inculpată să
ascundă proveniența unor sume de bani și să primească,
în numerar, două tranșe totalizând 77.500 euro din suma solicitata cu
titlu de mită.
În cadrul aceluiași
proiect, inculpații C.I. și M.M. au ajutat-o pe C.G.
să prezinte la APDRP documente și declarații false (oferte,
contracte, facturi, situații de lucrări), care atestau în mod nereal
că firma lui C.I. ar fi executat lucrări de construcții
și instalații pentru societatea pe acțiuni. În fapt, nu ar fi
fost posibilă încheierea acestor contracte, având în vedere conflictul de
interese ce rezulta din dubla calitate a inculpatului C.I., de unic
asociat al societății cu răspundere limitată și de
acționar al societății pe acțiuni, conflict ce a fost
ascuns reprezentanților APDRP, prin prezentarea unor declarații
false de către inculpata C.G.
9. Prin rechizitoriul nr.154/P/2011 din 10 februarie 2012, Serviciul
teritorial Ploiești, a dispus
trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv F.G. (director
societate comercială) și M.Ș.C. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de
participație improprie la folosirea sau prezentarea de
documente/declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen.
raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000
și participație improprie la infracțiunea de
înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută
de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) și (5)
C.pen.
S-a reținut în fapt
că, la data de 21 aprilie 2006, între Agenția SAPARD (actuala
Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit),
în calitate de Autoritate Contractantă, și o societate
comercială, în calitate de Beneficiar, a fost încheiat un contract de
finanțare din fonduri SAPARD pentru punerea în practică a proiectului
intitulat „Înființarea unei fabrici de procesare a cărnii în localitatea
B” iar responsabilul tehnic al proiectului a fost desemnat inculpatul F.G.
care era director al societății.
În derularea acestui
proiect, la data de 26 aprilie 2006, cu prilejul efectuării procedurilor
de achiziție, între o societate comercială din Germania,
reprezentată în România de inculpatul M.Ș.C. și
societatea comercială beneficiară a proiectului, a fost încheiat un
contract de vânzare-cumpărare având ca obiect achiziționarea unei
linii complete de procesare a cărnii, firma desemnată
câștigătoare având oferta cu valoarea cea mai mică. În cadrul
licitației, pe lângă firma câștigătoare, au mai fost
înregistrate alte două oferte: una din partea unei societăți
comerciale controlate de M.Ș.C. și alta a unei
societăți comerciale din Italia. Oferta firmei din Italia este
fictivă întrucât societatea comercială respectivă nu are nicio
legătură cu proiectul iar oferta are la bază înscrisuri false.
Toată documentația referitoare la procedura de achiziție, deci
inclusiv oferta falsă a firmei din Italia, despre care inculpații M.Ș.C.
și F.G. aveau cunoștință, a fost depusă la Agenția SAPARD de reprezentatul legal al proiectului, fără ca acesta să
cunoască faptul că licitația a fost trucată de cei doi
inculpați.
În această modalitate,
societatea comercială beneficiară a încasat pe nedrept suma
totală de 2.466.652,8 lei (echivalentul a 703.430 euro),
reprezentând fonduri SAPARD și fonduri de la bugetul național.
Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit București s-a constituit parte
civilă cu suma de 2.523.025,805 lei.
În vederea recuperării
pagubei cauzate celor două bugete, respectiv, bugetului
Comunităților Europene și bugetului de stat, procurorii au
dispus instituirea sechestrelor asigurătorii asupra unor bunuri imobile
aparținând celor doi inculpați.
Cauze ale Secției de combatere a corupției
1. Prin rechizitoriul nr.160/P/2010 din 19
martie 2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 39
inculpați, respectiv B.M.M. (senator) pentru
săvârșirea infracțiunilor de aderare
sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat , prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003,
trafic de influență prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6
din Legea nr. 78/2000 și instigare la
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în
formă calificată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, B.E. (director al Direcției Domenii Portuare din cadrul unei
companii naționale) pentru săvârșirea infracțiunilor de
inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat,
prevăzută de art. 7 alin.(1) din
Legea nr.39/2003, cumpărare de influență prevăzută de
art. 61 raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, trafic de
influență prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la
art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, instigare la dare de
mită (2 infracțiuni), prevăzută de art. 25 C.pen. raportat
la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din
Legea nr. 78/2000, complicitate la luare
de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și instigare la abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, M.L. ( secretar general al Ministerului Administrației și Internelor) pentru
săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a
unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice
formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din
Legea nr.39/2003 și trafic de influență, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000,
C.S. (director al D.R.A.O.V.), B.L.C. ( adjunct al șefului Biroului Vamal) și R.V.
(lucrător vamal) pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003,
D.L.A. (șef al Biroului Vamal) pentru săvârșirea
infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, complicitate la dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen.,
art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită,
prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1)
din Legea nr. 78/2000, O.C.C. (adjunct
al șefului Biroului Vamal) și
M.A. (lucrător vamal ) pentru comiterea infracțiunilor
de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori
aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup,
prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de
mită în formă continuată (2 infracțiuni),
prevăzută de art. 254 alin.(1)
și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000, T.H.D. (lucrător vamal) pentru
săvârșirea infracțiunilor de inițiere
sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau
sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor în formă calificată, prevăzut de art. 246 C.pen.
raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, R.A. (inspector
vamal) pentru comiterea infracțiunii de luare de mită
prevăzută de art. 254 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, D.I.D.
(inspector vamal ) și P.A.S. (ofițer
de poliție) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere
sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau
sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de mită,
prevăzută de art. 254 alin.(1)
și (2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000, T.D.I. (asociat societate comercială) pentru
comiterea infracțiunilor de inițiere
sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau
sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, complicitate la dare de mită în
formă continuată (2 infracțiuni),
prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000, complicitate la luare de
mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și instigare la abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor în formă calificată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, Ț.V. (asociat
societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, dare de mită (2 infracțiuni) prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și
art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000
și complicitate la luare de
mită (2 infracțiuni) prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, P.A.C. ( administrator
societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7
alin.(2) din Legea nr. 78/2000, cumpărare
de influență, prevăzută de art. 61 raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000
și complicitate la trafic de
influență, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, P.L.
pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, dare de mită în formă continuată prevăzută
de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la
art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită (2
infracțiuni), prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7
alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și complicitate
la luare de mită în formă continuată (2 infracțiuni)
prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000, S.I.M. (șef al
Biroului Vamal) inițiere sau
constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire
sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7
alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de mită prevăzută de
art. 254 alin.(1) și (2) C.pen.
raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, E.H.A. (intermediar
vamal, cetățean libanez), A.I.E.D.O.A (intermediar
vamal, dublă cetățenie, egipteană și română), Z.Q. (intermediar
vamal, cetățean chinez), B.A.E. (manager societate
comercială), D.M. (intermediar vamal), I.M.I.(asociat
societate comercială) și A.A. (intermediar vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003
și dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și
art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, A.N.A.R.B.M. (intermediar vamal, cetățean
iordanian) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003,
dare de mită în formă continuată prevăzută
de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la
art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și instigare la fals în înscrisuri sub
semnătură privată prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., M.R. (intermediar vamal, cetățean sirian) pentru
săvârșirea infracțiunilor de inițiere
sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau
sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă
continuată (2 infracțiuni) prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și
art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și
complicitate la dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen.,
art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, M.RN. (intermediar
vamal, cetățean chinez), N.JP, N.JM. și G.N., toți
cetățeni chinezi, pentru săvârșirea
infracțiunii de dare de mită în
formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și
art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, I.I.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 6 și art. 7
alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură
privată, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 290 C.pen., I.I. pentru
comiterea infracțiunii de fals în
înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen., C.M. (asociat
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, dare de mită în formă continuată (2 infracțiuni)
prevăzută de art. 255 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită
prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2)
din Legea nr. 78/2000, B.S. (comisionar vamal,
asociat societate comercială) pentru
comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, complicitate la dare de mită în formă
continuată (2 infracțiuni) prevăzută de
art. 26 C.pen. raportat la art. 255
alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000
și luare de mită prevăzută
de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen.,
art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.M. (intermediar
vamal) pentru săvârșirea
infracțiunilor de inițiere sau
constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire
sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7
alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și
art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000,
complicitate la dare de mită în formă continuată (2
infracțiuni) prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din
Legea nr. 78/2000 și complicitate la
luare de mită în formă continuată (2 infracțiuni),
prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000, D.C.Ș. pentru infracțiunea de cumpărare
de influență prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, C.L. pentru
săvârșirea infracțiunilor de inițiere
sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau
sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și complicitate la luare de mită
în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen.,
art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și P.C. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup
infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, complicitate la dare de mită în formă continuată prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1)
C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită în formă
continuată prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen., art. 6 și art. 7
alin.(2) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în fapt că,
în perioada mai 2010-martie 2011, la nivelul instituțiilor vamale și
portuare, s-a constituit un grup infracțional organizat având ca
scop controlul activităților de import-export de mărfuri, prin
birourile vamale de pe raza Direcției Regionale de Accize și
Operațiuni Vamale (D.R.A.O.V.). Astfel, crearea unei rețele de taxare
ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în țară prin
punctele vamale a permis introducerea în țară de mărfuri
contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt
însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de
altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în
vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziție
externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare
vamală a acestora), mărfuri flagrant subevaluate provenind de la
societăți comerciale ori din țări ce necesită taxarea
anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.
În cadrul rețelei cu un
mecanism bine stabilit de colectare și redistribuire a banilor, erau
percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a
mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate
de la controlul vamal. Sumele de bani erau cerute cu o frecvență
zilnică, în cuantum cuprins între 250 USD și 13.000 USD pentru
fiecare transport.
Concret, în intervalul mai
2010-mai 2011, în calitate de comisionar vamal, asociat la o societate
comercială, inculpatul T.D.I., la cererea unor lucrători vamali
printre care O.C.C., M.A. ș.a., a pretins și primit, în
numele acestora, diverse sume de bani de la mai mulți intermediari vamali
(A.E.H., A.N.A.R.B.M., M.R., C.L, A.A.),
sume de bani ce au fost ulterior împărțite cu lucrătorii vamali,
precum și cu conducerea grupului infracțional din care făcea
parte, astfel încât lucrătorii vamali implicați să permită,
în mod fraudulos, accesul în țară a unor containere importate sau
să permită accesul în țară a unor containere blocate în
vamă fără vreun temei legal plauzibil. Intermediarii vamali,
membri ai grupului, preluau operațiunile de import ale clienților, le
refăceau documentele de origine ale mărfurilor, impunând ca
importator fictiv o firmă fantomă, raportau comisionarilor vamali
și vameșilor situațiile neconforme legii, pentru a permite
stabilirea mitei, conform mercurialelor nescrise ale grupului, negociau mita
și, în final, o plăteau, uneori prin intermediul comisionarului
vamal, iar alteori, direct lucrătorului vamal.
Inculpatul B.E,
director al Direcției Domenii Portuar, era, alături de inculpatul P.A.C.,
administrator al unei societăți comerciale, unul dintre
conducătorii grupului. Concret, inculpatul B.E. s-a implicat în
activitatea de colectare a sumelor de bani prin intermediul comisionarilor
vamali T.D.I. și Ț.V. și a intervenit la D.L,
șef al Biroului Vamal, pentru ca acesta să facă demersuri în
sensul rezolvării problemelor juridice ale unei societăți
comerciale care, în perioada octombrie 2010-martie 2011, a efectuat operațiuni ilicite de import de mărfuri subevaluate prin biroul vamal. De
asemenea, în perioada septembrie-octombrie 2010, inculpatul B.E. a
ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul
Vamal pentru a-i determina pe intermediarii vamali D.M. și A.N.A.R.B.M.
să își achite „taxele” către membrii grupului
infracțional, iar ulterior a primit prin intermediul lui B.S.
și T.D.I. suma de 4.000 USD, precum și o altă sumă
de bani nedeterminată, reprezentând „datoriile” acumulate de intermediarul
vamal A.N.A.R.B.M. față de grupul infracțional organizat,
incluzând și mita cuvenită lucrătorilor vamali de la Biroul Vamal pentru serviciile aduse.
Totodată, în perioada
2010-2011, inculpații C.S., director al D.R.A.O.V., D.L.,
șef al Biroului Vamal, B.L.C., în calitate de adjunct al
șefului Biroului Vamal, au aderat și sprijinit grupul
infracțional organizat. La rândul său, inculpatul O.C.C.,
adjunct al șefului Biroului Vamal, atât singur, cât și împreună
cu unii dintre subordonații săi, cum ar fi M.A., prin
intermediul comisionarului T.D.I., a pretins diverse sume de bani de la
mai mulți intermediari vamali și importatori, printre care A.E.J.,
A.N.A.R.B.M., M.R., C.M. și C.L. Banii au fost
pretinși atât pentru a permite intrarea în țară, în mod ilegal,
a unor containere cu mărfuri din import, cât și pentru a permite
accesul în țară a altor mărfuri introduse licit, în loc să
fie blocate în vamă, fără vreun temei legal plauzibil. De
asemenea, în schimbul unor sume de bani provenind de la comisionarii vamali T.D.I.,
Ț.V. și B.S., inculpatul O.C.C. a pus la
dispoziția membrilor grupului informațiile necesare
desfășurării activităților ilegale la nivelul Biroului Vamal. De asemenea, D.I.D., inspector vamal, a pretins de la I.M.I.,
comisionar vamal în cadrul unei societăți comerciale, diverse sume de
bani în scopurile menționate mai sus.
În lunile iunie și
septembrie 2010, inculpatul P.A.S., ofițer de poliție,
comandant adjunct în cadrul Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră (I.G.P.F.), a pus la dispoziția inculpatului G.N.,
comerciant chinez, informații confidențiale deținute în virtutea
atribuțiilor de serviciu și de natură să îi protejeze
activitatea infracțională. În schimb, acesta a primit mărfuri
importate din China pentru o altă persoană.
La data de 16 februarie
2011, inculpatul S.I.M., șef al Biroului Vamal, a primit de la T.D.I.
suma de 5.700 USD, colectată de la un client al unei societăți
comerciale, pentru a încheia în mod ilegal 6 operațiuni de tranzit vamal.
În perioada 2010-2011,
comisionarii vamali P.A.C., T.D.I., Ț.V. (personal
sau împreună cu C.M., intermediar vamal), B.S., I.M.I.
și P.C. au avut rolul de a intermedia activitatea de dare și
luare de mită între funcționarii publici cu atribuții de control
din cadrul Biroului Vamal și beneficiarii importurilor ilegale (C.L.,
D.M., A.A., Z.Q. și M.R.).
La data de 22 octombrie
2010, inculpatul B.M.M., senator al României, a pretins și a primit
de la coinculpatul B.E., la vremea respectivă director al
Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale, mai multe
produse provenind din mărfurile confiscate și aflate în gestiunea
Biroului Vamal, pretinzând că ar avea influență asupra unor
funcționari publici, astfel încât să îi determine să facă
sau, după caz, să nu facă, acte ce intră în
atribuțiile de serviciu ale acestora, în sensul susținerii
intereselor grupului. Bunurile respective au fost puse la dispoziția lui B.M.M.
prin intermediul inculpatului T.D.I. (comisionar vamal) și al
fratelui acestuia, inculpatul T.H.D., lucrător vamal responsabil de
confiscările vamale.
La data de 3 iunie 2010, în
calitate de președinte al organizației municipale a unui partid
politic, inculpatul M.L. a cerut inculpatului P.A.C. suma de
8.000 lei pentru câștigarea alegerilor interne la nivelul
organizației, iar acesta a promis că îi va da suma
menționată. La data de 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne
desfășurate la organizația municipală a partidului,
inculpatul M.L. a fost ales prim-vicepreședinte al
organizației, iar în schimbul sumei de bani a promis să își
folosească influența politică pe care pretindea că ar
avea-o asupra ministrului Transporturilor, pentru ca inculpatul P.A.C.
să fie numit director în cadrul Companiei Naționale Administrarea
Porturilor Maritime, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane
alese de inculpatul P.A.C. și de ceilalți membri ai grupului
infracțional. În pofida acestei promisiuni, P.A.C. nu a ocupat
funcția respectivă.
În vederea confiscării,
procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile
și imobile aparținând unui număr de 17 inculpați.
La data de 25 mai 2011, Înalta Curte de Casație
și Justiție a dispus arestarea preventivă, pe un termen de 29 de
zile, a unui număr de 28 inculpați, iar pe numele inculpatului
E.H.A. a fost emis mandat de arestare preventivă în lipsă.
După prelungiri succesive ale măsurii arestării preventive,
aceasta a fost înlocuită cu măsura obligării inculpaților
de a nu părăsi țara.
2. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul
nr.26/P/2012 din 21 martie 2012,
a dispus trimiterea în
judecată, în stare de arest, a inculpatei D.M. (judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția civilă) pentru
săvârșirea a două infracțiuni de trafic de
influență prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din
Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că în perioada noiembrie-decembrie 2009, inculpata D.M. a pretins
și primit de la un denunțător suma de 200.000 euro
promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă
magistrați din cadrul unei Curți de Apel, învestiți cu
soluționarea unei acțiuni de contestație în anulare, și îi
va determina să adopte o soluție favorabilă
denunțătorului. Prin această contestație,
denunțătorul dorea anularea unei decizii penale a Curții de Apel,
prin care fusese condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare în regim de
detenție pentru infracțiunea de evaziune fiscală. La data de 10
decembrie 2009, această acțiune a fost admisă, în principiu, iar
la data de 19 aprilie 2010, Curtea de Apel a respins contestația în
anulare ca nefondată.
Ulterior, împotriva
aceleiași decizii de condamnare, denunțătorul a formulat o
cerere de revizuire care, la data de 15 noiembrie 2011, a fost respinsă de Judecătorie. În acest context, în perioada ianuarie-februarie
2012, inculpata D.M. a primit de la denunțător, în mai multe
tranșe, suma totală de 4.000 euro și 3.800 lei și a
mai pretins încă 110.000 euro în schimb promisiunii că va
interveni pe lângă judecători din cadrul Curții de Apel,
învestiți cu soluționarea recursului formulat de denunțător
împotriva sentinței Judecătoriei și că îi va determina
să pronunțe o hotărâre favorabilă denunțătorului.
La data de 27 februarie 2012, Curtea de Apel a respins și acest recurs.
În cauză s-a dispus
instituirea sechestrului asigurător asupra a două imobile
aparținând inculpatei.
Prin ordonanță, la
28 decembrie 2012 s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii,
iar la 29 februarie 2012, Înalta Curte de Casație
și Justiție a dispus arestarea preventivă a inculpatei D.M. pe o
perioadă de 29 de zile.
3. Prin rechizitoriul nr.77/P/2012 din 4
aprilie 2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 5
inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv,
și anume, Ș.N.C. (judecător, vicepreședinte al
unei Curți de Apel), arestat, pentru săvârșirea
infracțiunilor de trafic de
influență prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen raportat la art. 7
alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de
infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen.
raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18
alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.I. (consilier județean
și director general al unei societăți pe acțiuni) și R.A.D. (reprezentant
societate comercială) pentru
comiterea infracțiunilor de complicitate
la cumpărare de influență, prevăzută de art. 26 C. pen.
raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la
trafic de influență prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la
art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și
asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de
art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003
și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, M.I.M.
(profesor universitar ) și
Ș.M.R. ( notar public,
soția inculpatului Ș.N.C.) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la
trafic de influență prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la
art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și
asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de
art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003
și la art. 17 lit.b) și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 .
S-a reținut că în
cursul lunilor februarie-martie 2012, inculpatul Ș.N.C., în
calitate de judecător, cu funcția de vicepreședinte al unei
Curți de Apel, a pretins de la doi cetățeni sârbi, prin
intermediul inculpaților C.I. și R.A.D., suma de 60.000
euro, iar la data de 14 martie 2012, a primit cu ajutorul inculpaților M.I.M., Ș.M.R. și C.I. suma de 50.000 euro, Ș.N.C.
lăsând să se creadă că are influență asupra
magistraților ce aveau spre soluționare două dosare aflate în
faza recursului pe rolul Curții de Apel, pentru a-i determina să
respingă căile de atac formulate. Unul dintre dosare avea ca obiect o
cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii
de insolvență declanșate față de o societate pe
acțiuni, iar al doilea avea ca obiect o cerere de sistare a oricăror
modalități de vânzare a bunurilor acestei societăți și
suspendarea procedurilor de valorificare a acestora. Pentru atingerea scopului
propus, a existat o organizare prealabilă, în temeiul căreia
membrilor grupării li s-au repartizat anumite sarcini bine stabilite.
Suma de 50.000 euro,
reprezentând obiectul infracțiunii de trafic de influență, a
fost găsită în data de 15 martie 2012, în urma efectuării
percheziției domiciliare la cabinetul notarial al inculpatei Ș.M.R.
La data de 15 martie 2012,
față de inculpatul Ș.N.C. a fost luată măsura
preventivă a reținerii pentru 24 ore, ulterior Curtea de Apel
București-Secția I Penală, prelungind măsura privativă
de libertate pentru 29 zile. Față de inculpatul R.A.D. procurorul
de caz a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi
localitatea pentru 30 zile.
4. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul
nr.228/P/2012 din 6 iulie 2012, a dispus trimiterea în judecată,
în stare a arest preventiv, a 2 inculpați,
și anume, M.E.C. (judecător la o Curte de Apel-Secția civilă) și S.I. pentru săvârșirea
infracțiunii de șantaj prevăzută de art. 194 alin.(2) C.pen.
raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în perioada 28 mai-12 iunie 2012, inculpații M.E.C.
și S.I. au constrâns, în mod repetat, o persoană
denunțătoare-parte vătămată în cauză, să le
remită sume de bani, sub amenințarea că vor da în vileag fapte
presupus compromițătoare pentru respectiva persoană. În
această modalitate cei doi inculpați au urmărit obținerea,
în mod injust, a sumei de 5.000 euro de la persoana
vătămată, la data de 13 iunie 2012, suma
respectivă fiind primită efectiv de inculpata M.E.C.
La data de 14 iunie 2012,
Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a
inculpaților M.E.C. și S.I. pe o perioadă de 29 de zile.
5. Prin rechizitoriul nr.17/P/2012 din 23 februarie
2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, în stare
de arest preventiv, a 3 inculpați, și anume,
B.M.I. (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă un tribunal)
pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită
prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de
infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen.
raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18
alin.(1) din Legea nr. 78/2000, E.C.M. și S.M. pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la luare de mită prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. și la art. 7
alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și asociere pentru săvârșirea de
infracțiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen.
raportat la art. 8 din Legea nr.39/2003 și la art. 17 lit.b) și art. 18
alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că în
cursul lunii ianuarie 2012, inculpatul B.M.I., în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă un tribunal, cu ajutorul inculpaților E.C.M. și S.M.,
a pretins de la un denunțător, cu titlu de mită, un folos
reprezentând o sumă de bani care, inițial, nu a fost
particularizată, urmând ca E.C.M. și S.M. să
stabilească împreună cu denunțătorul suma exactă.
Denunțătorul avea calitatea de învinuit într-un dosar penal aflat în
instrumentarea inculpatului B.M.I., fiind cercetat pentru complicitate
la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de
grave. Inculpații E.C.M. și S.M. i-au comunicat
denunțătorului că suma pe care trebuie să o dea este de 300.000
euro, în două tranșe, de 100.000 euro și 200.000 euro. Din
probele administrate a rezultat că, din acești bani, inculpatului B.M.I.
îi reveneau 50.000 euro.
Banii au fost pretinși
pentru ca inculpatul B.M.I. să dispună ridicarea
măsurilor asigurătorii luate față de denunțător,
pentru a disjunge cauza cu privire la acesta și să formeze un dosar
separat, în care, ulterior, să adopte soluția de scoatere de sub
urmărire penală. La data de 31 ianuarie 2012, E.C.M. a primit
de la denunțător, în numele inculpatului B.M.I., sumele de
90.000 lei și 80.000 euro (reprezentând echivalentul a aproximativ 100.000
euro), ca primă tranșă a sumei totale pretinse, ocazie cu care
s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Curtea de Apel
București, la data de 1 februarie 2012, a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaților.
6. Secția de combatere a corupției,
prin rechizitoriul nr.220/P/2011 din 19 martie 2012, a
dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 2 în stare de arest preventiv, și anume B.M. (prim-procuror al
Parchetului de pe lângă o judecătorie), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunilor de efectuare de operațiuni
financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția deținută,
prevăzută de art. 12 lit.a) teza I din Legea nr. 78/2000, instigare la
folosirea influenței sau a autorității de către o
persoană cu funcție de conducere într-un partid,
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000,
șantaj prevăzut de art. 194 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.d1)
și la art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, participație improprie la
fals intelectual prevăzută de art. 289 alin.(1) C.pen. cu aplicarea
art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) și 18 alin.(1) din Legea
nr.78/2000, fals în înscrisuri sub
semnătură privată prevăzut de art. 290 alin.(1) C.pen.
și fals în declarații prevăzut de art. 292 C.pen. (6
infracțiuni), G.B.N. (secretar primărie), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunilor de efectuare
de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu
funcția deținută, prevăzută de art. 12 lit.a) teza I
din Legea nr. 78/2000 și șantaj prevăzut de art. 194 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 17 lit.d1) și la art. 18 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000, T.H.P.Ș. (vicepreședinte filială
partid politic) pentru comiterea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității
de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid,
prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 și D.G.M. (avocat)
pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la
fals intelectual, prevăzută de
art. 289 alin.(1) C. pen. cu aplicarea art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17
lit.c) și 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
Prin actul de sesizare a
instanței s-a reținut că, în perioada iulie 2011-ianuarie 2012,
inculpații B.M., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe
lângă o judecătorie și G.B.N., secretar al unei
primării, au efectuat prin persoane interpuse activități de
comerț și au participat la administrarea unei societăți cu
răspundere limitată în scopul obținerii unor foloase materiale
necuvenite. Atribuțiile de administrare a societății comerciale,
ai cărei reprezentanți legali erau rude sau persoane foarte apropiate
inculpaților, au fost împărțite între cei doi inculpați,
care și-au încălcat interdicțiile privitoare la
incompatibilități prevăzute în Statutul judecătorilor
și procurorilor, respectiv în Legea administrației publice locale.
În acest scop, cei doi
inculpați s-au ocupat, în fapt, de administrarea acestei firme (cu obiect
de activitate achiziționarea deșeurilor colectate selectiv în vederea
reciclării), implicându-se în mod direct în tot ceea ce însemna
funcționarea acesteia: relațiile cu partenerii de afaceri,
selecția de personal și plata salariilor, achiziții de utilaje
și plata acestora, relațiile cu unitățile bancare,
distribuția mărfurilor, plata chiriei etc.
De asemenea, în perioada
septembrie-noiembrie 2011, inculpatul B.M. a solicitat inculpatului T.H.P.Ș.,
vicepreședinte al filialei unui partid politic, să îl sprijine în
demararea și dezvoltarea activității societății
comerciale (cu punct de lucru în județul în care era filiala partidului),
apelând la prerogativele funcției sale de conducere în cadrul
organizației locale a partidului politic. Astfel, inculpatul T.H.P.Ș.
a intermediat legăturile dintre inculpatul B.M. și primarii
unor comune/orașe din județ, membri ai partidului, și i-a
determinat pe aceștia să facă demersuri pentru bunul mers al
afacerii lui B.M., inclusiv identificarea și facilitarea
accesului la spații de depozitare, primirea fictivă de utilaje
ș.a.m.d.
În perioada noiembrie-decembrie
2011, în condițiile în care o firmă aflată în relații
contractuale cu societatea cu răspundere limitată a încetat derularea
unui contract din cauza existenței unor nereguli, inculpații B.M.
și G.B.N., profitând de funcțiile publice deținute, au
exercitat presiuni asupra reprezentanților acesteia pentru a încheia un
act adițional prin care să continue livrarea de deșeuri
reciclabile către societatea pe care o administrau în fapt. deși
această societate comercială nu îndeplinea toate condițiile
legale în vederea achiziționării unor astfel de deșeuri.
La data de 12 iunie 2008, inculpații
B.M. și D.G.M., avocat, au determinat un notar public
să autentifice un contract de vânzare-cumpărare de bunuri viitoare,
atestând fapte nereale, în condițiile în care notarul nu cunoștea
acest aspect. În plus, B.M., a mai încheiat și un contract fictiv
de împrumut, pe care l-a menționat în cuprinsul declarațiilor de
avere depuse în calitate de magistrat în cursul anilor 2008-2010.
Înalta Curte de Casație
și Justiție, la data de 26 ianuarie 2012, a dispus arestarea preventivă a inculpaților B.M. și G.B.N. pe o perioadă
de 29 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior.
Față de inculpatul T.H.P.Ș. procurorii de caz au luat
măsura obligării de a nu părăsi țara pe o
perioadă de 30 de zile, interdicție ce a fost prelungită.
7. Prin rechizitoriul nr.245/P/2011 din 27 ianuarie
2012, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 2
inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și
anume, T.A. (judecător la Judecătorie), arestată,
pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuare de luare de
mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin.(1)
C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență în formă
continuată prevăzut de art. 257
alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și
L.A. (consilier județean , fratele inculpatei T.A) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la luare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin.(1) C.pen., art. 6
și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la dare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., art. 6
și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la trafic de influență în
formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 257
alin.(1) C.pen., art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 .
În fapt s-a reținut
că în cursul lunii iunie 2010, inculpata T.A., în calitate de
judecător la Judecătorie, în mod direct și prin intermediul
fratelui său, L.A., a pretins și primit de la denunțătorul I.C., sumele de 80.000 lei și 700 euro pentru a
pronunța o hotărâre judecătorească favorabilă
denunțătorului care urmărea să devină proprietarul a 13 hectare de teren în baza unei acțiuni civile în revendicare. După primirea banilor, la
data de 5 octombrie 2010, inculpata T.A. a pronunțat, pe fond, o
hotărâre judecătorească prin care a obligat Comisia locală
de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Primărie să
elibereze un proces-verbal de punere în posesie și Comisia
județeană de aplicare a fondului funciar de pe lângă Prefectură
să elibereze titlul de proprietate. De asemenea, în cursul lunilor iulie
2010 și martie 2011, inculpata T.A. a pretins și primit de la
denunțător mai multe foloase constând în lucrări de amenajare a
casei sale de vacanță (tâmplărie metalică cu geam termopan,
balustrade și grilaje metalice, renovarea acoperișului) pentru a-i
facilita obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile
și în calea de atac a recursului.
La rândul său,
inculpatul L.A. a intermediat relația dintre T.A. și
denunțător, s-a ocupat de asigurarea foloaselor pretinse de
judecător prin transmiterea sumelor de bani și a primit de la
denunțător suma de 3.800 euro pentru renovarea
acoperișului casei de vacanță.
În data de 7 decembrie 2011,
s-a dispus reținerea inculpatei T.A., iar la data de 9 decembrie 2011
Curtea de Apel București-Secția I-a Penală a dispus arestarea
preventivă a acesteia pe o perioadă de 29 zile, măsură ce a
fost prelungită ulterior. Față de inculpatul L.A., procurorii au
luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea de
domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, măsură
prelungită ulterior.
A fost instituit sechestru
asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatei T.A.
Cauze ale Secției de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție
1. Prin rechizitoriul nr.407/P/2010 din 2 octombrie
2012, Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați,
și anume, O.G. (deputat) pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență în formă
continuată, prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea
nr.78/2000, B.I. și I.C. (reprezentanți ai mai
multor societăți comerciale) pentru săvârșirea
infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. și cumpărare de influență , în formă continuată, prevăzută
de art. 61 din Legea nr. 78/2000, S.C. (administrator de
drept societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., cumpărare de
influență în formă continuată, prevăzută de art. 61
din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în
formă calificată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 și evaziune fiscală, prevăzută
de art. 9 lit.b) din Legea nr.241/2005 și B.O.I.
(administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni,
prevăzută de art. 323 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 17
lit.b) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în perioada mai 2010-februarie 2011, inculpații B.I., I.C.,
S.C. și B.O.I. s-au asociat cu scopul de a cumpăra
influența inculpatului O.G., deputat în Parlamentul României
și fost președinte al ANRE, în vederea obținerii de contracte
oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere. În
acest context, în perioada mai 2010-29 septembrie 2010, inculpatul O.G. a
pretins, pentru sine și pentru altul, de la inculpații B.I., I.C. și S.C. suma de 516.000 euro,
disimulată într-un contract de consultanță între o firmă
controlată de grupul infracțional și o altă societate
comercială tip off shore. Din suma pretinsă, firma a transferat în
conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor
dispoziții de plată întocmite în fals de inculpatul S.C. De
asemenea, în perioada septembrie-noiembrie 2010, inculpatul O.G. a
pretins de la aceleași persoane și a primit pentru sine, direct, suma
de 400.000 lei. În schimbul sumelor de bani menționate mai sus,
inculpatul O.G. și-a exercitat influența, respectiv, a
lăsat să se creadă că are influență pe lângă
o persoană cu funcție de conducere din cadrul unor
societăți pe acțiunii din domeniul energiei. Traficul de
influență s-a materializat în forma determinării
funcționarilor din cadrul a două din aceste societăți
să execute întocmai și la timp plățile din contractul de
vânzare-cumpărare de energie electrică încheiat cu societatea
administrată de S.C., să încheie un contract de
furnizare de materiale refolosibile cu una din firmele controlate, un contract
de cesiune de creanță cu aceeași societate, având ca obiect
cesionarea creanței de 30 milioane lei, pe care cedentul o avea împotriva unei
companii naționale, derivând din contractele de furnizare de energie
electrică pe care cedentul le-a încheiat cu aceasta din urmă. În
plus, urmare a aceleiași influențe, s-a hotărât ca în a doua
etapă să se cesioneze și creanța în valoare de 36.204.674
lei către aceeași firmă (creanță cu același regim
ca cel din prima etapă).
De asemenea, în perioada
noiembrie 2010-februarie 2011, inculpatul O.G. și-a folosit
influența, astfel cum a fost cumpărată de grupul infracțional,
pe lângă o persoană cu funcție de decizie din cadrul
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a o determina
să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele
comerciale ale grupului legate de investiții din fonduri europene pe
direcția Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală
și Pescuit și Agenției Naționale pentru Pescuit și
Acvacultură. Ca urmare, în aceeași perioadă, persoana din cadrul
Ministerului Agriculturii a facilitat grupului infracțional contactarea
unor consultanți pe fonduri europene.
La rândul său, în
perioada 2010-2011, inculpatul S.C., în calitate de administrator de
drept la unei societăți comerciale, a înregistrat în contabilitatea
acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza
contractului de consultanță descris mai sus, consecința fiind
prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând
impozit pe profit.
În vederea confiscării
și recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru
asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând
inculpaților O.G., B.I., I.C. și S.C. și a părții
responsabile civilmente, societatea administrată de S.C.
2. Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin
rechizitoriul nr.205/P/2007 din 27 iunie 2012 a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, respectiv,
T.I. (director general al unei sucursale de servicii energetice în perioada 2002-2004 ) pentru săvârșirea infracțiunii de
abuz în serviciu în formă calificată și continuată (24 acte
materiale), prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., M.I. (director general al aceleiași sucursale în perioada 2004-2005) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată și
continuată (15 acte materiale) și abuz în serviciu contra intereselor
publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un
avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale),
prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, A.P. (director
comercial al aceleiași sucursale în perioada 2002-2005) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă
calificată continuată (39 acte materiale) și abuz în serviciu
contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut
pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte
materiale), prevăzute de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000, F.R. (acționar
și/sau administrator la 3 societăți comerciale, la data
comiterii faptelor, deputat în Parlamentul României la momentul
trimiterii în judecată), F.L. (acționar și/sau
administrator la aceleași societăți comerciale) și
D.M.B. (asociat unic și administrator la o societate
comercială și acționar al unei societăți comerciale)
pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în
serviciu în formă calificată și continuată (39 acte
materiale) și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice
dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj
patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale), prevăzute
de art. 26 C.pen. raportat la art. 248-2481 C.pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că, în
perioada 2002-2005, Sucursala de servicii energetice era abilitată legal
să facă achiziții publice pentru echipamente (produse integrale
sau piese de schimb) necesare asigurării întreținerii rețelelor
fostei Filiale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice. Pe
lângă achizițiile normale de echipamente și piese de schimb, în
perioada 2002-2005, sucursala a realizat și achiziții de la un grup
de patru firme, fără să respecte prevederile legislației cu
privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor
firme de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi,
transformatoare și întreruptoare uzate și vechi, fabricate în anii
1970-1980. Mai mult, 99,98 % din produsele respective au rămas permanent
în stocul sucursalei, devenind în final achiziții de produse vechi,
folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare
de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a
favoriza firmele ce le livrau.
Concret, în perioada 2002-2005,
în calitatea lor de directori generali ai sucursalei, respectiv de director
comercial, inculpații T.I., M.I. și A.P.
și-au îndeplinit, cu știință, în mod defectuos,
atribuțiile de serviciu cu privire la efectuarea unor tranzacții cu
componente ale sistemului energetic (transformatoare de putere,
întrerupătoare etc.) cu patru firme, toate din același municipiu,
avându-i ca asociați/acționari sau administratori pe inculpații F.R.,
F.L. și D.M.B. (constituind un grup de firme). Prin
exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, respectiv, realizarea
de tranzacții fără proceduri de achiziție publică sau
prin „trucarea” unor proceduri de achiziție publică, intervenții
pentru a plăti cu prioritate firmele din grup, acceptarea livrării de
produse vechi, uzate, ce au rămas pe stoc, achizițiile fiind
făcute fără nicio justificare economică, inutile, cei trei
foști directori ai sucursalei au favorizat firmele menționate, iar
prin livrarea de produse necorespunzătoare, cele patru firme au
obținut un avantaj patrimonial echivalent cu sumele de bani încasate în
urma acestor operațiuni comerciale. Potrivit rechizitoriului, prejudiciul
total este de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei, la care se adaugă
TVA) și reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzător
achiziționate, respectiv, cele în proporție de 99% care se află
și acum pe stoc. Prejudiciul este rezultatul comiterii a 46 acte
materiale, derulate în perioada 2002-2005, fiecare act material însemnând o
achiziție publică efectuată de sucursală de la cele patru
firme.
Sucursala de Servicii
Energetice s-a constituit parte civilă în prezenta cauză pentru suma
reprezentând valoarea prejudiciului, iar în vederea reparării pagubei
cauzate s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor
mobile și imobile aparținând celor șase inculpați.
3. Prin rechizitoriul nr.107/P/2009 din 16 mai
2012, Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați,
și anume, G.B.S. (președinte organizație
județeană a unui partid politic) pentru săvârșirea
infracțiunii de folosire
a influenței și autorității ce rezultă din
funcția de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, T.G. (acționar al unui institut de sondare a
opiniei publice) și B.V. (director al unei
societăți pe acțiuni) pentru săvârșirea
infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
în formă continuată (3, respectiv, 2 acte materiale), prevăzut
de art. 290 C.pen. și N.I. (acționar principal al
grupului de firme) pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în
formă continuată (2 acte materiale), prevăzut de art. 26 C.pen.
raportat la art. 290 C.pen.
În fapt s-a reținut
că, în cursul anului 2009, inculpatul G.B.S. și-a folosit
influența și autoritatea rezultate din funcția de
președinte al organizației județene a unui partid politic pentru
a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc
finanțarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la inculpatul N. I., patron al unei societăți pe acțiuni, bani ce urmau
să fie folosiți în campania electorală prezidențială,
desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru
susținerea candidatului partidului. Potrivit înțelegerii
infracționale, sumele de bani urmau a fi furnizate indirect, în sensul
că I.N. urma să achite plăți către
diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania
electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de
opinie publică. În acest fel, se disimula destinația reală a
sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare la finanțarea
partidelor politic. În schimbul banilor oferiți, I.N. a solicitat
ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul
partidului, să fie desemnate persoane care să îi susțină
interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți
naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului
natural.
Pe parcursul
cercetărilor s-a stabilit că, din cei 1.000.000 euro, s-a plătit
efectiv suma de 641.730 lei, aproximativ 150.000 euro, folosindu-se drept
paravan un contract încheiat între societatea controlată de I.N.
și un institut de sondare a opiniei publice. Acest contract a fost
încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent
legală destinației reale a sumelor de bani, și anume,
finanțarea unui partid politic cu încălcarea dispozițiilor
legale. Contractul propriu-zis și actele aferente (procesul-verbal de
recepție, facturi) au fost încheiate de inculpații B.V.
și T. G., cu mijlocirea inculpatului I.N.
4. Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin
rechizitoriul nr.299/P/2009 din 16 mai 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei H.M.J. (administrator/asociat
societate comercială, cetățean spaniol) pentru
săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală , prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) și
alin.(3) din Legea nr.241/2005.
S-a reținut în
esență că, în cursul anilor 2008 și 2009, inculpata H.M.J.,
administrator și asociat al unei societăți cu răspundere
limitată, a omis să înregistreze în contabilitatea
societății sale activități comerciale intracomunitare,
constând în achiziția de produse din domeniul tehnologei informației
de la societăți comerciale din Germania și Olanda, pe care le-a
revândut unei alte firme din Spania și a încasat prin conturi diferite
sume de bani fără a plăti impozitele și taxele aferente
către statul român. În această modalitate, inculpata a prejudiciat
bugetul de stat cu suma de 46.912.603 lei (echivalentul a 11.169.667
euro la cursul de 4,2 lei/euro), reprezentând impozit pe profit și TVA.
Agenția
Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte
civilă în dosar cu suma de 120.394.536 lei, reprezentând prejudiciul
cauzat bugetului de stat, iar în vederea recuperării pagubei, procurorii
au instituit sechestru asigurător asupra unor sume de bani aflate în
conturile părții responsabile civilmente, societatea cu
răspundere limitată.
5. Prin rechizitoriul nr.348/P/2012 din 20 noiembrie
2012, Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați,
și anume, N.M. (procuror delegat la Parchetul de pe
lângă tribunal) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită , prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000 și I.G. pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 254 C.pen. și la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 .
În fapt s-a reținut
că, în perioada decembrie 2011-iunie 2012, în calitate de procuror în
cadrul Parchetului de pe lângă tribunal, inculpatul N.M. a pretins
de la un denunțător, direct și prin intermediul lui I.G.,
suma de 5.000 euro, cu titlu de mită, pentru a dispune
față de denunțător o soluție de netrimitere în
judecată pentru instigare la infracțiunea de înșelăciune cu
consecințe deosebit de grave, într-o cauză penală pe care o avea
în instrumentare. Ulterior, inculpatul a dispus față de
denunțător scoaterea de sub urmărirea penală și i-a
comunicat în scris soluția. La data de 25 octombrie 2012, ca urmare a
solicitărilor repetate de a i se remite banii pretinși, inculpatul N.M.
a primit de la o persoană din anturajul denunțătorului suma de
2.500 euro, reprezentând o parte din totalul de 5.000 euro. Cu această
ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante. În
demersul său, inculpatul N.M. a fost sprijinit de inculpatul I.G.,
care a intermediat atât relațiile dintre procuror și
denunțător, cât și pretinderea sumelor de bani cu titlu de
mită.
La data de 27 octombrie
2012, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru
29 zile a inculpaților N.M. și I.G.
6. Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul
nr.375/P/2012 din 10 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată
a 2 inculpați, din
care 1 în stare de arest preventiv, și
anume, N.M. (primar oraș), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită , prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea
nr.78/2000 și V.N. pentru săvârșirea infracțiunilor
de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 C.pen. și
fals în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.
S-a reținut în
esență că, în perioada iunie-octombrie 2012, inculpatul M.N.,
primarul orașului, a solicitat unui ofițer de poliție
judiciară cu funcție de conducere (denunțător în
cauză) să-i ofere protecție în anchetele penale care-l vizau
și să intervină în aceste anchete pe care inculpatul le
considera abuzive, nejustificate și motivate politic. În schimb, la data
de 18 octombrie 2012, inculpatul M.N. a promis ofițerului de
poliție, iar la data de 25 octombrie 2012 a și dat acestuia, două loturi de teren situate în localitate, cu o valoare de
piață de 46.160 euro. Darea acestor terenuri s-a făcut
indirect, prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în
două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi
achitat 59.000 lei. În realitate nu s-a plătit niciun ban. În acel
context, la data încheierii contractelor, V.N., unul dintre
intermediari, a dat în fața notarului o declarație care nu corespunde
adevărului, susținând că a primit suma de 59.000 lei,
reprezentând prețul achiziționării a două loturi de teren,
loturi care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare
autentificate de notarul respectiv. Ulterior, în fața organelor de
urmărire penală, inculpatul V.N. a dat declarații
mincinoase.
La data de 15 noiembrie
2012, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29
zile a inculpatului M.N.
Cauze ale Secției de combatere a infracțiunilor de
corupție săvârșite de militari
1. Prin rechizitoriul nr.88/P/2011 din 18 iunie
2012, Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
mr. P.C. (comandant al unei secții de pompieri din cadrul
I.S.U.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată și
continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000
cu referire la art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. și primire de foloase
necuvenite (2 infracțiuni), prevăzută de art. 256 C. pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în perioada 1 august 2004-31 decembrie 2011, în calitate de comandant
al Secției de Pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de
Urgență al județului, inculpatul P.C. a ordonat
subofițerilor săi ca, în timpul programului de lucru al
subunității, să presteze diferite activități pentru
sine, pentru rudele și cunoscuții săi, modalitate prin care a
cauzat I.S.U. un prejudiciu de 278.328,95 lei și a obținut
pentru sine și pentru alții un folos de 79.444,88 lei. De
asemenea, la începutul anului 2010, inculpatul a primit de la D.I. bunuri în
valoare de 780 lei și contravaloarea consumației la un local
în sumă de 200 lei, după ce i-a avizat acestuia mutarea la un
punct de lucru, iar în vara aceluiași an, a primit de la C.C.A. bunuri în
valoare de 470 lei după îndeplinirea unui act ce intra în
atribuțiile sale de serviciu. În cauză s-a dispus instituirea
sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile
aparținând inculpatului, până la concurența sumei de 359.223,83
lei.
2. Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, prin
rechizitoriul nr.19/P/2012 din 29 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H.R.M.
(adjunct al comandantului unei secții de Pompieri din cadrul
I.S.U.) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu
contra intereselor publice, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
S-a reținut în
esență că, în perioada 2008-2011, în calitate de adjunct al
comandantului Secției de Pompieri din cadrul Inspectoratului pentru
Situații de Urgență al județului, abuzând de
atribuțiile de serviciu, inculpatul a folosit subordonații în timpul
programului subunității pentru a presta diferite activități
în folosul său, utilizând uneori și autovehiculele din dotare,
modalitate prin care a cauzat un prejudiciu Inspectoratului pentru
Situații de Urgență în cuantum de 28.268,42 lei și
un avantaj patrimonial pentru sine în sumă de 12.082,30 lei. În
cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra cotei de
½ a imobilului aparținând inculpatului, până la concurența sumei
de 40.350,72 lei.
3. Prin rechizitoriul nr.68/P/2009 din 31 octombrie
2012, Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
col.(rez.) L.W. (comandant U.M.) pentru săvârșirea
infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (11
acte materiale), prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. în referire la
art. 7 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în
formă calificată și continuată (13 acte materiale),
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. și primire de foloase necuvenite în
formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art. 256
C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că în perioada 2004-2011, inculpatul L.W., în calitate de comandant
UM, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins și/sau
primit, în mod repetat, de la un număr de 11 cadre militare din subordinea
sa, sume de bani sau alte foloase de ordin material, în cuantum total de 2.600
euro și 4.400 lei, pentru a le prelungi contractele de
muncă în baza cărora aceștia fuseseră angajați în
cadrul unității militare. De asemenea, în aceeași perioadă,
în baza unei rezoluții infracționale unice, a primit, în mod repetat,
de la un număr de 4 cadre militare din subordinea sa, sume de bani sau
alte foloase de ordin material, în cuantum total de 300 euro și 270
lei, după ce le aprobase acestora, conform procedurii legale,
prelungirea contractelor de muncă sau transferul de la o unitate la alta.
Totodată, inculpatul,
prin încălcarea cu știință a atribuțiilor de serviciu,
a obligat, în mod repetat, un număr de 13 cadre militare din subordinea sa
să-i presteze, cu titlu gratuit, o serie de munci în gospodărie
și pe alte proprietăți ale sale, vătămând astfel
interesele legale ale celor 13 subordonați, în sensul că i-a obligat
să le execute în timpul lor liber (inclusiv în perioadele de concediu
legal de odihnă), realizând pentru sine și familia sa un folos material
în cuantum total de 16.650 lei, folos rezultat din însumarea
contravalorii tuturor zilelor de muncă prestate în aceste condiții de
către subordonații săi.
Prejudiciul total și
folosul realizat de inculpat este în sumă de 16.650 lei, iar
valoarea obiectului infracțiunilor de luare de mită și primire
de foloase necuvenite este în cunatum de 2.900 euro și 4.670 lei. În
vederea acoperirii prejudiciului și a asigurării restituirii sau
confiscării speciale a unor sume de bani, pe parcursul urmăriri
penale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor
imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 50.000 lei.
Cauze ale Serviciului teritorial Alba-Iulia
1. Prin rechizitoriul nr.172/P/2012 din 11 octombrie 2012 , Serviciul teritorial
Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
C.R.F. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic de influență prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în cursul anului 2012, inculpatul C.R.F., în calitatea sa de
avocat în cadrul baroului, a pretins și primit de la denunțătorul H.M. sumele de 6.000 lei și 1.100 euro, în scopul
de a interveni pe lângă funcționari din cadrul Serviciului
Județean de Medicină Legală și a unui Institut de
Medicină Legală pentru a obține un rezultat al analizei
toxicologice a alcoolemiei favorabil denunțătorului. Documentul
medico-legal îi era necesar denunțătorului pentru a nu fi trimis în
judecată pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice având
în sânge o alcoolemie peste limita legală, într-un dosar penal care se
afla pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel.
Procurorii, în vederea
confiscării sumelor de bani, au instituit măsura asigurătorie a
inscripției ipotecare asupra unui imobil aparținând inculpatului C.R.F.
până la concurența sumei de 6.000 lei și 1.100 euro.
Curtea de Apel Alba-Iulia a
dispus arestarea preventivă a inculpatului C.R.F. pe o durată de 29
zile, măsură înlocuită de către instanța de recurs,
Înalta Curte de Casație și Justiție, cu obligarea
de a nu părăsi țara.
2. Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.139/P/2011
din 24 februarie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.E. (ofițer
de poliție) pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare
de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu
funcția pe care o îndeplinește o persoană, prevăzută
de art. 12 lit.a) teza I din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în
esență că, în perioada 2003-octombrie 2011, inculpatul S.E.,
în calitate de ofițer de poliție și șef al Serviciului
Public Comunitar Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor, a
încălcat interdicțiile prevăzute în art. 45 alin.(1) din Legea nr.360/2002
privind Statutul polițistului și s-a implicat în activitatea
comercială a două societăți comerciale ce activau în
domeniul transporturilor rutiere de marfă interne și
internaționale și care erau reprezentate în drept de soția
și fratele său. Astfel, inculpatul a efectuat acte de comerț în
numele celor două societăți având drept de semnătură
autorizată unică pe conturile acestora, a semnat facturi, a negociat
și a încheiat contracte comerciale de transport și a controlat
efectiv activitatea firmelor prin lărgirea portofoliului de
clienți.
3. Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.54/P/2012 din 28 mai
2012, a dispus trimiterea în judecată
a inculpatului M.F.G. (consilier în cadrul DGFP) pentru
infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1)
și (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că,
în cursul anului 2009, inculpatul M.F.G., în calitatea sa de funcționar
public cu atribuții de control la D.G.F.P.- Servicul inspecție
fiscală, a pretins și primit de la reprezentantul unei
societăți comerciale un apartament cu o cameră, în valoare de 20.000
euro, imobil situat într-un complex de locuințe construit de
această firmă în alt municipiu, în scopul de a facilita efectuarea
controlului în vederea rambursării taxei pe valoarea adăugată
și chiar pentru facilitarea rambursării efective a TVA către această
societate comercială. Imobilul a fost primit pentru ca inculpatul să
aprobe un raport de inspecție fiscală efectuat la societate, în
vederea rambursării taxei pe valoarea adăugată către
această firmă și pentru achitarea efectivă a sumei de 351.967
lei cu titlul de TVA.
Pentru asigurarea
reparării prejudiciului procurorii au dispus măsura asigurătorie
a inscripției ipotecare asupra unui imobil aparținând inculpatului
și a măsurii sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile până
la concurența sumei de 84.000 lei, sumă cu care societatea
comercială s-a constituit parte civilă în cauză.
Cauze ale Serviciului teritorial Bacău
1. Prin rechizitoriul nr.71/P/2010 din data de
25 ianuarie 2012, Serviciul teritorial Bacău a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului B.V.E. pentru
infracțiunile de dare de mită și
cumpărare de influență prevăzute de
art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000 și de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că
inculpatul a promis ofițerilor de poliție judiciară T.G.C.
și A.A. câte 10.000 USD pentru a omite să menționeze în
procesul-verbal de percheziție mai multe date pe care le considera
compromițătoare și defavorabile în analiza ce urma a fi
făcută cu ocazia finalizării dosarului în care era cercetat de Biroul
teritorial D.I.I.C.O.T. Totodată, a promis ofițerului de poliție
judiciară T.G.C. suma de 10.000-15.000 euro pentru a interveni pe
lângă procurorul de caz T.C.P., în scopul de a nu dispune trimiterea sa în
judecată, de a sesiza o instanță din alt județ ori de a
disjunge cauza față de el și a tergiversa trimterea sa în
judecată unu sau doi ani.
2. Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr.50/P/2012
din data de 30 octombrie 2012,
a dispus trimiterea în
judecată a inculpatului S.M.I. (director comercial al unei
societăți de termoficare) pentru săvârșirea
infracțiunilor de șantaj și abuz în serviciu prin
îngrădirea unor drepturi, prevăzute de art. 131 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art. 194 alin.(1) C.pen și art. 247 C.pen. cu
referire la art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că, în
luna februarie 2012, inculpatul S.M.I. a constrâns pe partea
vătămată L.S., prin amenințarea cu sistarea furnizării
energiei electrice și cu neîncheierea unui nou contract de furnizare,
să nu mai publice articole critice la adresa societății de
termoficare în cotidianul „Deșteptarea”, urmărind astfel să
obțină, în mod injust, un folos pentru societate, constând în
protejarea imaginii acesteia.
În scopul de a împiedica
apariția unor articole în presă, în luna februarie 2012, în calitate
de funcționar public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul
a refuzat să comunice asociației administrate de S.L. oferta
prevăzută de art. 53 din Legea nr.13/2007, îngrădind astfel exercițiul
dreptului acesteia de a beneficia de energie electrică, faptă
săvârșită pe motiv de opinie și convingeri, respectiv
apariția într-un cotidian editat de o societate administrată de
aceeași persoană de articole critice cu privire la activitatea societății
de termoficare.
3. Prin rechizitoriul nr.59/P/2010 din data de
19 decembrie 2012, Serviciul teritorial Bacău a dispus
trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, B.M. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de
tentativă de evaziune fiscală, prevăzută
de art. 20 C.pen. raportat la art. 8 alin.(1) și (3) din Legea
nr.241/2005 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen. și Ba.M. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la tentativă de evaziune fiscală,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 20 C.pen. și art. 8 alin.(1), (3) din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.
S-a reținut că
inculpata B.M., în calitate de administrator împuternicit al unei
societăți comerciale, a solicitat rambursarea soldului negativ al
taxei pe valoare adăugată aferent decontului pentru luna iunie 2009,
în sumă de 4.344.251 lei, cunoscând faptul că această
sumă a fost stabilită în baza unor operațiuni comerciale fictive
cu două societăți comerciale, solicitare refuzată de
Direcția Generală a Finanțelor Publice. La
activitatea infracțională a contribuit inculpata Ba.M. care,
în calitate de administrator al unei societăți comerciale, a emis în
mod fictiv, în perioada decembrie 2008-martie 2009, în numele firmei, 24 de
facturi fiscale în valoare totală de 12.826.495,05 lei, din care TVA în
valoare de 2.047.927,97 lei, cunoscând că urmau să fie folosite de
către inculpata B.M. la stabilirea cu rea-credință a
taxei pe valoare adăugată și la solicitarea rambursării
acestei taxe.
Cauze ale Serviciului teritorial Brașov
1. Prin rechizitoriul nr.21/P/2005 din data de
20 iunie 2012, Serviciul teritorial Brașov a dispus
trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, G.F.D.,
C.R.C. și M.A.I. (administratori de societăți
comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune
fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din
Legea nr. 78/2000 și G.C. (administrator societate
comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune
fiscală prevăzute de art. 9 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea
nr.241/2005 și art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005.
În fapt s-a reținut
că, în perioada aprilie-iunie 2005, în calitate de administrator al unei
societăți comerciale, inculpatul G.F.D. a achiziționat
uleiuri minerale în regim de scutire a plății accizei și le-a
schimbat destinația prin comercializare ca motorină și
benzină, fără să înregistreze veniturile realizate, în
scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cu
consecința producerii unui prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 2.913.270
lei. În aceeași perioadă, inculpatul C.R.C., în
calitate de administrator al altei societăți comerciale, în scopul
sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, nu a înregistrat în
contabilitate veniturile obținute în urma vânzării uleiurilor
minerale achiziționate în regim de scutire a accizei și substituite
în motorină și benzină, cauzând bugetului consolidat al statului
un prejudiciu în valoare totală de 16.382.861,52 lei.
De asemenea, în perioada
mai-noiembrie 2006, în calitate de administrator al unei societăți
comerciale, inculpatul M.A.I. nu a înregistrat în contabilitate
operațiunile comerciale de vânzare a uleiurilor minerale
achiziționate de la antrepozitarii fiscali și nici veniturile
realizate din această activitate, în scopul sustragerii de la
îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin care a cauzat bugetului consolidat
al statului un prejudiciu în valoare totală de 5.104.678,85 lei.
În perioada iunie
2005-martie 2006, în calitate de administrator al unei societăți
comerciale, inculpatul G.C. nu a înregistrat în contabilitate veniturile
obținute în urma comercializării uleiurilor minerale
achiziționate în regim de scutire a accizei, substituite în
carburanți auto, sustrăgându-se astfel de la plata accizelor, T.V.A -
ului și impozitului pe profit, cauzând bugetului consolidat al statului un
prejudiciu în cuantum total de 8.784.780 lei și, de asemenea, s-a
sustras de la efectuarea verificărilor financiare prin declararea
fictivă a sediului firmei pe care o administra.
Agenția
Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant
al Statului Român, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma
totală de 47.718.252,56 lei reprezentând prejudiciul cauzat
bugetului de stat de cei patru inculpați, la care se adaugă
majorările, penalitățile și dobânzile aferente. Pentru
recuperarea prejudiciului produs bugetului de stat în cauză s-au efectuat
verificări in vederea luării măsurilor asigurătorii asupra
bunurilor aparținând inculpaților și firmelor administrate de
aceștia, însă nu au fost identificate bunuri în proprietate și
nici sume de bani în conturile bancare utilizate.
2. Prin rechizitoriul nr.14/P/2012 din 18 mai
2012, Serviciul teritorial Brașov
a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.I. (comisar
în cadrul Gărzii Financiare)
pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în
formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că,
începând cu anul 2008, inculpatul P.I., în calitate de comisar al
Gărzii Financiare, a pretins în mod repetat
martorului-denunțător P.D., administrator al 3 societăți
comerciale, diferite bunuri și servicii necuvenite în scopul de a
manifesta indulgență cu ocazia controalelor de specialitate pe care
acesta și colegii săi urmau să le realizeze la
societățile comerciale menționate. De asemenea, a primit cu
titlu gratuit și a utilizat un post telefonic de la care a efectuat, în
perioada aprilie 2008-aprilie 2012, convorbiri în valoare de 2.762,20 lei,
un pachet mobil de internet prin intermediul căruia a beneficiat, în
perioada octombrie 2010- aprilie 2012, de servicii în valoare de 731,39 lei,
în primăvara anului 2011 nu a plătit suma de 3.015 euro
aferentă achiziționării unui autoturism pe care l-a utilizat în
exclusivitate până la momentul inculpării, iar în vara anului 2011
i-a fost schimbată gratuit țigla metalică în valoare de 4.000
euro de pe casa de vacanță situată într-o comună. În
vederea restituirii sumelor obținute în mod injust, la data de 11 mai 2012
s-a instituit sechestrul asigurătoriu, până la concurența
sumelor de 7.015 euro și 3.493,59 lei, asupra unui imobil (apartament)
situat în municipiu.
Față de inculpat a
fost luată în cursul urmăririi penale măsura preventivă a
obligării de a nu părăsi localitatea.
Cauze ale Serviciului teritorial București
1. La data de 7 februarie 2012, prin rechizitoriul nr.401/P/2011, Serviciul
teritorial București a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 1 arestat preventiv în
cauză, respectiv, M.V (șef secție în
cadrul unui penitenciar), arestat preventiv, pentru infracțiunile
de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni,
prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. și luare de mită (30 acte
materiale), prevăzută de art. 254 alin.(1) și alin.(2) C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, H.A.I., arestat în altă
cauză, pentru infracțiunile de asociere în vederea
săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323
alin.(1) C.pen., dare de mită (2 infracțiuni, din care una în forma
complicității la 22 acte materiale), prevăzută de art. 255
alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la
luare de mită (22 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea
nr.78/2000, H.I. pentru infracțiunile de asociere în vederea
săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323
alin.(1) C.pen., complicitate la dare de mită (23 acte materiale),
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la luare de mită (23
acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254
alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, R.D.,
arestat în altă cauză, pentru infracțiunile de
dare de mită (2 infracțiuni, din care una în forma
complicității la 3 acte materiale), prevăzute de art. 255
alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a inculpaților
T.V., T.G., S.A., S.F., P.T.A., M.M., C.M., cercetați în stare de
arest în altă cauză pentru săvârșirea infracțiunii de
dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C. pen. raportat la
art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În esență, s-a
reținut că inculpații M.V., șef secție în
cadrul unui Penitenciar, H.A.I. și H.I. s-au asociat în
vederea săvârșirii de infracțiuni și în perioada
august-decembrie 2011, inculpatul M.V. a pretins și/sau a primit
bani sau bunuri în cuantum total de 5.400 lei de la deținuți
din secția penitenciarului pentru a-și îndeplini atribuțiile
de serviciu, respectiv, soluționarea favorabilă a unor cereri
formulate de deținuți, sau a nu-și îndeplini atribuțiile,
și anume, permiterea încălcării de către deținuți
a normelor care reglementează obligațiile și interdicțiile
care se aplică acestora și neluarea măsurilor pentru
sancționarea unor abateri constatate.
Concret, inculpatul M.V.
a apelat la inculpatul H.A.I., deținut în Penitenciar, care
avea rolul de a transmite celorlalți deținuți pretențiile
sale și de a organiza colectarea sumelor de bani pretinse sau a bunurilor.
Pentru a asigura primirea sumelor de bani pretinse inculpatul H.A.I. lua
legătura cu inculpata H.I. care primea prin intermediul Poștei
Române sumele de bani expediate de rude ale deținuților beneficiari
ai favorurilor asigurate de inculpatul M.V. și care le expedia altor
persoane din anturajul inculpatului M.V., iar acestea ridicau sumele de bani de
la diferite oficii poștale și le remiteau inculpatului M.V.
În cursul urmăririi
penale s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de
5.400 lei.
2. Serviciul teritorial București-Biroul
teritorial Slobozia, prin rechizitoriul nr.188/P/2010 din 12 martie
2012, a dispus trimiterea în judecată
a inculpatului I.S. (administrator și asociat la o societate
comercială), cetățean turc, pentru săvârșirea
infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.(1)
lit.b) și alin.(3) din Legea nr.241/2005 și art. 9 alin.(1) lit.f) din
Legea nr.241/2005.
S-a reținut în actul de
trimitere în judecată că, la data de 11 iulie 2009, inculpatul I.S.
a intrat pe teritoriul României și a înființat o societate
comercială, la care a cumulat calitatea de asociat cu cea de
administrator, iar în perioada august 2009-ianuarie 2010, societatea a
desfășurat activități comerciale și nu a evidențiat
operațiunile comerciale și veniturile realizate, sustrăgându-se
de la plata obligațiilor fiscale către stat (impozit pe profit
și TVA) în cuantum de 2.881.981 euro. Pentru a se sustrage de la
plata obligațiilor către bugetul general consolidat, inculpatul I.S.
a declarat fictiv sediul societății comerciale.
Întrucât după
înființarea societății inculpatul a mandatat o altă
persoană care să reprezinte temporar interesele societății
și a revenit în Turcia, de unde a coordonat activitatea derulată prin
intermediul firmei sale, inculpatul a luat cunoștință de
învinuire, a fost audiat și legal citat prin intermediul
autorităților judiciare turce, în temeiul Convenției Europene de
Asistență Judiciară în Materie Penală și s-a dispus
trimiterea sa în judecată în lipsă.
Nu au fost instituite
măsuri asigurătorii, întrucât nici inculpatul I.S., nici societatea comercială
a acestuia nu dețin bunuri mobile sau imobile.
3. Prin rechizitoriul nr.424/P/2011 din
4 aprilie 2012, Serviciul teritorial București a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, și anume, V.V., cetățean olandez,
pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută
de art. 61 din Legea nr. 78/2000, L.M. pentru complicitate la
infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 și G.E.
(director societate comercială)
pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută
de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în intervalul noiembrie-decembrie 2009, inculpatul V.V., în
calitate de „exponent” al unui grup infracțional organizat constituit în
România în scopul obținerii de resurse financiare și prin
operațiuni de contrabandă (fapte care au făcut obiectul unui
dosar DIICOT), direct și prin intermediul inculpatului L.M., a
promis, oferit și dat sumele de 28.500 euro și 800 lei
inculpatului G.E., pentru ca acesta să intervină pe lângă
funcționarii vamali competenți din cadrul Biroului Vamal în vederea
îndeplinirii formalităților vamale de import (acordarea liberului de
vamă) pentru un container de marfă ce conținea produse de
contrabandă, fără ca acel container să fie supus cu
această ocazie vreunui control fizic de către autoritățile
vamale.
Corelativ, inculpatul G.E.,
în intervalul noiembrie-decembrie 2009, a acceptat promisiunea și ulterior a pretins pentru sine și alte persoane, direct și prin
intermediari, inculpatului V.V., suma totală de 37.000 euro,
din care a primit sumele de 28.500 euro și 800 lei, promițând
în schimb că va interveni pe lângă funcționarii vamali
competenți din cadrul Biroului Vamal pentru a fi acordat liberul de
vamă pentru un container de marfă ce conținea produse de
contrabandă, fără ca acel container să fie supus vreunui
control fizic de către autoritățile vamale.
În cauză nu au fost instituite
măsuri asigurătorii, întrucât din verificările efectuate a
rezultat că inculpații nu dețin bunuri mobile sau imobile.
Cauze ale Serviciului teritorial Cluj
1. Prin rechizitoriul nr.107/P/2012 din 24 octombrie
2012, Serviciul teritorial Cluj a dispus
trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în
stare de arest preventiv și 1 persoană juridică,
respectiv, D.C. (contabil la Agenția de Dezvoltare
Regională-A.D.R.), arestată, pentru săvârșirea
infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de
grave, în formă continuată (163 acte materiale), prevăzută
de art. 215 alin.(1),(2),(5) C.pen., fals în înscrisuri oficiale, în formă
continuată (170 acte materiale), prevăzută de art. 288 alin.(1)
C.pen., uz de fals în formă continuată (436 acte materiale),
prevăzută de art. 291 C.pen., spălare a banilor, în formă
continuată, prevăzută de art. 29 alin.(1) lit.b) și c) din
Legea nr.656/2002, N.V. (administrator societate
comercială, soțul inculpatei D.C.) și persoana juridică
SC V. SRL (societate comercială).
S-a reținut în fapt
că inculpata D.C., în calitatea sa de contabil la A.D.R. și la
o societate pe acțiuni/ institut de cercetare, a profitat de
atribuțiile sale de serviciu, respectiv acelea de a depune instrumente de
plată la bancă și trezorerie, de a ridica extrase de cont
și de a completa ordine de plată, în scopul însușirii pe nedrept
de sume de bani din patrimoniul acestor persoane juridice.
Concret, în perioada
septembrie 2009-iulie 2012, inculpata D.C., utilizând mijloace frauduloase
(ordine de plată falsificate), a indus în eroare reprezentanții
unităților bancare unde aveau deschise conturi instituțiile la
care era contabil și i-a determinat să transfere suma totală de 11.537.204,31
lei (echivalentul a aproximativ 2.704.771,84 euro) din conturile A.D.R.
și ale societății pe acțiuni în contul unei
societății comerciale la care era asociat și administrator,
respectiv persoana juridică inculpată SC V. SRL. Inculpata D.C.
a falsificat personal aceste documente bancare și a solicitat transferurile
în baza unor operațiuni comerciale inexistente. În plus, folosind mai
multe înscrisuri falsificate personal, inculpata D.C. a solicitat
acelorași unități bancare desființarea înainte de termen a
unor depozite bancare aparținând A.D.R., astfel că această
instituție a fost lipsită de dobânda aferentă acestor depozite
în cuantum de 127.227,48 lei. Pentru a ascunde toate aceste transferuri
frauduloase, inculpata D.C. a falsificat 170 de înscrisuri reprezentând
extrasele de cont ale A.D.R., depuse în contabilitatea acestei instituții,
ordinele de plată ale societății pe acțiuni,
declarațiile pentru plata obligațiilor la bugetul de stat și
bugetele asigurărilor sociale și ordinele de plată aferente
întocmite pe numele acestei societăți și facturi fiscale. Una
dintre consecințele acestor acțiuni a fost și diminuarea sau
chiar neplata contribuțiilor la bugetul de stat și bugetul
asigurărilor sociale pentru partea vătămată A.D.R.
În scopul de a crea
aparența de legalitate a provenienței sumei de 11.537.204,31 lei, transferate
în mod fraudulos în conturile firmei sale SC V. SRL, inculpata D.C.
a înregistrat în contabilitatea acestei societăți comerciale 91 de
operațiuni comerciale fictive cu presupuși clienți diverși,
pentru o parte din această sumă, iar o parte din transferuri nu le-a
înregistrat deloc. De asemenea, suma totală de 184.200 lei a fost
transferată în conturile unor persoane fizice sub aparența unor
operațiuni comerciale fictive pentru ca, ulterior, acești bani să
fie retrași din conturi de persoanele respective și remiși
inculpatei sau altor persoane, la indicațiile acesteia. Banii
proveniți din aceste activități frauduloase au fost
utilizați pentru plata salariului său ca angajat al propriei firme,
plăți către inculpată, ca persoană fizică, pentru
achiziționarea unor terenuri și apartamente în localități
din apropierea municipiului, cât și pentru achiziționarea de
bijuterii din aur și a două autoturisme de lux. În cazul acestor
achiziții, inculpata a fost sprijinită de soțul său,
inculpatul N.V., în calitate de administrator legal al persoanei
juridice inculpate SC V. SRL sau în nume personal, prin participarea la
semnarea contractelor de vânzare-cumpărare.
Pe parcursul urmăririi
penale, inculpata D.C. a restituit din contul persoanei juridice inculpate SC
V. SRL în contul părții civile A.D.R. suma de 261.483,74 lei, iar în
contul societății pe acțiuni suma totală de 414.158,14 lei.
În vederea recuperării sumei totale reținute ca prejudiciu,
procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile
și imobile aparținând inculpaților D.C., N.V. și SC V. SRL,
după cum urmează: conturi bancare, un autoturism de lux, 37 de
imobile (terenuri și apartamente) și 232 de bijuterii.
2. Serviciul teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr.155/P/2012
din 12 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată
a inculpatului S.O.L. (președinte interimar al
organizației județene a unui partid politic) pentru săvârșirea
infracțiunii de folosire a influenței ori autorității de
persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid,
prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
În esență, s-a
reținut că, în perioada 22-25 octombrie 2012, inculpatul S.O.L.,
în calitate de președinte interimar al organizației județene a
unui partid politic, a pretins de la un denunțător suma totală
de 75.000 euro, promițând că își va folosi influența
sau autoritatea pe lângă conducerea partidului, astfel încât să se
avizeze candidatura denunțătorului pentru postul de deputat la
alegerile parlamentare din luna decembrie 2012. De asemenea, inculpatul a
promis că își va exercita influența și pentru ca organele
de conducere ale partidului să revoce decizia prin care
denunțătorul fusese invalidat ca și consilier local în cadrul
Consiliului Local al Municipiului și să revoce excluderea acestuia
din partid.
3. Prin rechizitoriul nr.122/P/2012 din 18 decembrie
2012, Serviciul teritorial Cluj- Biroul teritorial Baia Mare a dispus trimiterea în judecată, în stare
de arest preventiv, a inculpatului H.D. (ofițer de
poliție, șeful Biroului pentru Imigrări) pentru
săvârșirea infracțiunii trafic de influență,
prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea
nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că la data de 10 decembrie 2012, inculpatul H.D., în calitate de
ofițer de poliție -șef al Biroului pentru Imigrări la
nivelul județului, a pretins de la o persoană denunțătoare,
cetățean ucrainean cu rezidență în România, suma de 300
euro și băuturi alcoolice în valoare de 3.170,88 lei
pentru a interveni pe lângă funcționari publici din capitală
asupra cărora a lăsat să se creadă că are
influență, pentru a-i determina să facă un act ce
intră în atribuțiile lor de serviciu, în vederea acordării
cetățeniei române persoanei denunțătoare.
Cauze ale Serviciului teritorial Constanța
1. Prin rechizitoriul nr.39/P/2010 din 22 martie
2012, Serviciul teritorial Constanța a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din
care 1 în stare de arest preventiv, și anume, M.E.,
arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență (2
infracțiuni) prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen., L.R. și V.N. pentru infracțiunea de trafic de
influență prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C.pen.
În fapt s-a reținut
că, în luna noiembrie 2011, inculpatul M.E. împreună cu inculpații
L.R. și V.N. au pretins denunțătorului R.B. suma
de 2.000.000 lei reprezentând un „comision” de 40% din suma de 5.000.000
lei, pentru a-și trafica influența pe lângă C.N.D.,
președintele Consiliului Județean, în scopul ca acesta să
deblocheze fondurile necesare a fi virate în conturile a cinci primării
pentru ca aceste autorități publice locale, la rândul lor,
să-și achite datoriile în valoare totală de 5.000.000 lei
către trei firme ale denunțătorului R.B. În concret, inculpatul M.E.
a pretins în mod direct comisionul, în timp ce inculpații L.R.
și V.N. l-au pretins prin intermediul primului inculpat, iar suma urma
a fi obținută după recuperarea efectivă și în
tranșe a datoriilor respective.
De asemenea, inculpatul M.E.
a luat o nouă rezoluțiune infracțională în data de 10
ianuarie 2012, pretinzându-i denunțătorului R.B. suma de 20.000
euro pe care a redus-o, la data de 11 ianuarie 2012, la 15.000 euro.
2. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul
nr.55/P/2010 din 14 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați,
din care 3 persoane
juridice, și anume
inculpații R.A. (administrator al patru societăți
comerciale, M.G. (administrator al acelorași
societăți comerciale) și M.C. (reprezentant al
celor patru societăți comerciale) pentru infracțiunile de înșelăciune
în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (3)
și (5) C.pen. și asocierea pentru săvârșirea de
infracțiuni, prevăzută de art. 323 C.pen. și persoanele
juridice inculpate SC V.I. SRL (societate comercială), SC V.C.
SRL (societate comercială) și SC C.I. SRL (societate
comercială) pentru infracțiunea de înșelăciune în
formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (3)
și (5) C.pen.
S-a reținut în
esență că inculpații R.A., M.G.
și M.C., împreună și în mod conjugat, în realizarea
aceleiași rezoluțiuni infracționale, în perioada 13 februarie
2007-28 martie 2009, au indus în eroare, la momentul încheierii contractelor,
un număr de 189 părți vătămate, angajându-se, în mod
mincinos, că în calitate de dezvoltatori imobiliari persoane fizice ori de
reprezentanți ai societăților comerciale inculpate, SC V.I.
SRL, SC V.C. SRL și SC C.I. SRL, vor realiza apartamente în 16 imobile
pentru care părțile vătămate au achitat prețul
integral și în avans. Pe parcursul derulării contractelor
părțile vătămate au fost menținute în eroare, astfel
încât acestora li s-a produs un prejudiciu total de 5.586.828 euro
și 282.500 lei, prin nerealizarea imobilelor sau edificarea lor
parțială.
De asemenea, la începutul
anului 2007, inculpații R.A., M.G. și M.C. s-au
asociat pentru a induce și menține în eroare, la momentul încheierii
contractelor și al executării acestora, în scopul obținerii de
foloase materiale injuste, a potențialilor clienți care au contractat
realizarea unor unități locative în cadrul proiectelor imobiliare
care urmau a fi edificate într-o zonă a municipiului cu SC V.I. SRL, SC
V.C. SRL și SC C.I. SRL sau cu dezvoltatorii imobiliari
persoane fizice R.A. și M.G., asociere care a ființat
până la începutul anului 2009 și care s-a soldat cu provocarea
prejudiciului total amintit.
3. Serviciul teritorial Constanța, prin
rechizitoriul nr.96/P/2012 din 9 iulie 2012, a dispus
trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume inculpații P.I.A. (ofițer
de poliție judiciară în cadrul I.P.J.), arestat, pentru
infracțiunile de trafic de influență (2 infracțiuni),
prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 în referire la
art. 257 alin.(1) C.pen. și N.A (ofițer de poliție
judiciară în cadrul I.P.J.) pentru complicitate la infracțiunea
de trafic de influență (2 infracțiuni), prevăzută de
art. 26 C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 în referire
la art. 257 alin.(1) C.pen.
În sarcina inculpatului
P.I.A. s-a reținut că, în intervalul 3-14 mai 2012,
prevalându-se de calitatea de ofițer de poliție judiciară în
cadrul Inspectoratului Județean de Poliție-Serviciul de Investigare a
Fraudelor, a pretins de la denunțătorul P.C.F., atât prin intermediul denunțătorului D.F., cât și în mod nemijlocit, remiterea unei
importante sume de bani în valută, respectiv, inițial a sumei de 10.000
euro, majorată ulterior la 50.000 euro și, în final,
negociată la 25.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă
șefii săi ierarhici, indicați nominal în mod expres, în vederea
clasării lucrării înregistrate pe rolul organului de poliție,
care avea ca obiect verificarea activității unei societăți
comerciale administrate de către denunțătorul P.C.F. De
asemenea, inculpatul P.I.A., în perioada 14 mai-15 iunie 2012,
acționând în mod similar, dar în baza unei rezoluții
infracționale distincte, a pretins de la aceiași
denunțători remiterea unei alte sume de bani, negociate în final la
nivelul a 4.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă colega sa
de serviciu A.M., ofițer de poliție judiciară în cadrul
aceluiași serviciu, căreia îi fusese repartizată spre
soluționare lucrarea privind verificarea activității
societății comerciale și de a o determina pe aceasta să
claseze respectiva lucrare. La data de 15 iunie 2012 inculpatul a primit în mod
efectiv de la denunțătorul P.C.F. suma de bani pretinsă,
găsită asupra sa la aceeași dată, cu ocazia
constatării infracțiunii flagrante.
Totodată, inculpatul N.A.,
ofițer de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului
Județean de Poliție- Serviciul de Investigare a Fraudelor, atât în
perioada 3-14 mai 2012, cât și ulterior, în intervalul 14 mai-15
iunie 2012, l-a sprijinit pe inculpatul P.I.A. la punerea în
executare a două rezoluții infracționale distincte ce au stat la
baza săvârșirii de către cel din urmă a infracțiunilor
de trafic de influență descrise anterior, în mod concret, învinuitul
participând în mod activ la mai multe dintre discuțiile purtate de
către inculpat cu denunțătorii P.C.F. și D.F. și
intervenind direct pe parcursul acestor conversații pentru a conferi o mai
pregnantă aparență de realitate susținerilor colegului
său de serviciu, referitoare la pretinsa influență pe care
acesta ar fi avut-o asupra șefilor săi ierarhici și, ulterior,
asupra ofițerului de poliție A.M., precum și pentru a spori
încrederea celor doi denunțători în posibilitățile
inculpatului de a determina adoptarea unei soluții favorabile de clasare a
lucrării ce avea ca obiect activitatea societății comerciale
administrate de către primul denunțător.
4. Serviciul teritorial Constanța, prin
rechizitoriul nr.15/P/2010 din 7 iunie 2012, a dispus
trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, C.D.Ș.
(administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin.(1)
lit.c) și alin.(3) din Legea nr.241/2005, art. 9 alin.(1) lit.b) și
alin.(2) din Legea nr.241/2005, art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005
și uz de fals, prevăzut de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2)
C.pen. și N.I. (administrator altă societate
comercială) pentru infracțiunile de evaziune fiscală
prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și
alin.(3) din Legea nr.241/2005 și de art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea
nr.241/2005, ambele cu aplicarea art. 37 lit.a) C.pen.
S-a reținut că în
perioada decembrie 2008-iunie 2009, inculpatul C.D.Ș., în calitate
de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale, a
înregistrat în evidențele contabile operațiuni comerciale fictive
și cheltuieli nereale în valoare totală de 81.471.376 lei,
reprezentând plăți pretins efectuate către producători
agricoli particulari, în baza unor borderouri de achiziție cereale de la
persoane fizice, completate integral cu date false, precum și
operațiuni comerciale de încasări și plăți pretins
efectuate în cadrul relației comerciale fictive cu o societate
comercială, modalitate în care a fost diminuată baza impozabilă
și a fost exercitat în mod nelegal dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată aferentă facturilor fiscale emise fictiv, cu
consecința sustragerii de la plata către bugetul consolidat al
statului a obligațiilor fiscale în cuantum total de 20.322.657 lei (echivalent
a 4.811.333 euro), din care suma de 14.017.932 lei cu titlu de
impozit pe profit și suma de 6.304.725 lei cu titlu de TVA. De asemenea,
în perioada decembrie 2008-iunie 2009, inculpatul C.D.Ș., în aceeași
calitate, nu a înregistrat în evidențele contabile ale
societății veniturile realizate ca urmare a vânzării
fără documente justificative a mărfii aflate în stoc, în valoare
de 5.471.359,42 lei, cu consecința prejudicierii bugetului consolidat al
statului cu suma totală de 1.914.975 lei (echivalentul a 451.762
euro), din care 875.418 lei cu titlu de impozit pe profit și 1.039.558
lei cu titlu de TVA. Totodată, la 17 aprilie 2008 inculpatul C.D.Ș.
a declarat, în mod fictiv, stabilirea sediului social la o adresă la care
societatea nu a funcționat și la care, de altfel, învinuitul nici nu
a intenționat vreodată să desfășoare vreo activitate
comercială, sens în care a solicitat înscrierea în registrul
comerțului a mențiunilor referitoare la schimbarea sediului
societății, urmărind astfel să se sustragă atât de la
plata obligațiilor fiscale, cât și de la efectuarea oricărei
verificări financiare sau fiscale.
În perioada decembrie 2008-iunie
2009, inculpatul C.D.Ș., acționând în mod repetat și în
baza aceleiași rezoluții infracționale în calitate de asociat
unic și administrator al societății comerciale, a prezentat
și utilizat, în fața reprezentanților instituțiilor bancare,
numeroase documente justificative pentru efectuarea de retrageri de sume de
bani în numerar, respectiv borderouri de achiziție cereale de la
producători particulari, completate integral cu date false, actele
materiale comise și prin intermediul martorilor C.M.M. și C.R.M., persoane
împuternicite de către învinuit să efectueze operațiuni
financiare prin contul bancar al societății, care au acționat
fără vinovăție.
S-a reținut în sarcina
inculpatului N.I. că, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, în
calitate de asociat unic și administrator al unei societăți
comerciale, l-a ajutat pe inculpatul C.D.Ș. să se
sustragă de la plata către bugetul consolidat al statului a
obligațiilor fiscale în cuantum total de 20.322.657 lei (echivalentul
a 4.811.333 euro), cu titlu de impozit pe profit și TVA, sens în
care i-a înlesnit înregistrarea în evidențele contabile ale societății
a unor operațiuni comerciale fictive și a unor cheltuieli nereale,
prin încredințarea documentelor constitutive și a ștampilei
societății pe care o administra, precum și prin emiterea unor
facturi fiscale cu conținut nereal, prin care se atesta fictiv
existența unor raporturi comerciale între cele două societăți
comerciale. De asemenea, la data de 23 decembrie 2008, cu ocazia preluării
calității de asociat unic și administrator al societății
comerciale, inculpatul N.I. a declarat în mod fictiv
reprezentanților Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă
Tribunal menținerea sediului social al persoanei juridice, adresă la
care societatea nu a funcționat niciodată și la care, de altfel,
inculpatul nici nu a intenționat vreodată să
desfășoare vreo activitate comercială, urmărind astfel
să se sustragă atât de la plata obligațiilor fiscale, cât
și de la efectuarea oricărei verificări financiare sau fiscale.
Cauze ale Serviciului teritorial Craiova
1. Prin rechizitoriul nr.151/P/2012 din 27
decembrie 2012, Serviciul teritorial Craiova a dispus
trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de
arest preventiv, și anume, T.I.V. (grefier la Curtea
de Apel), arestat, pentru săvârșirea
infracțiunilor de trafic de influență în formă
continuată (17 acte materiale), prevăzut de art. 257 C.pen. raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale (4
infracțiuni), prevăzut de art. 288 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, B.A.C.
pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de
influență, prevăzută de art. 61 din Legea
nr.78/2000 și C.D.D. (avocat) pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea
nr.78/2000.
S-a reținut că, în
perioada 2011-2012, inculpatul T.I.V., grefier la Curtea de Apel,
prevalându-se de relațiile pe care le are cu magistrații
judecători, a pretins suma totală de 40.500 euro, din care a
primit efectiv 29.500 de euro de la un număr de 13 persoane, între care
și inculpata B.A.C., susținând că banii vor ajunge la
judecătorii care vor adopta soluții favorabile acestora sau unor
apropiați ai lor. De asemenea, în unele situații, inculpatul a
susținut că va interveni la persoane din cadrul Institutului
Național de Medicină Legală pentru a obține un raport
medico-legal de expertiză psihiatrică, din conținutul
căruia să rezulte că una dintre persoanele de la care a pretins
banii nu are discernământ și astfel nu va răspunde penal sau la Serviciul Permise și Înmatriculări Auto pentru a-i procura un permis de conducere
auto unei alte persoane. În acest scop, T.I.V. a emis în fals 3
certificate de grefă din care rezulta că una dintre persoanele de la
care a primit banii a formulat contestație în anulare împotriva unei
hotărâri de condamnare cu închisoare, pentru ca respectiva persoană să
nu execute pedeapsa. De asemenea, inculpatul a mai sustras dintr-un dosar penal
aflat pe rolul Curții de Apel un raport de expertiză psihiatrică
pe care l-a falsificat, menționând în fals că persoana
respectivă nu are discernământ.
La rândul său,
inculpata B.A.C. i-a dat inculpatului T.I.V. suma de 5.000 de
euro pentru ca acesta să intervină pe lângă magistrații ce
vor judeca dosarul în care era judecată și asupra cărora
inculpatul a lăsat-o să creadă că are influență. B.A.C.
a fost ajutată de inculpata C.D.D., avocat, care a intermediat
relațiile cu T.I.V., prezentându-i-l ca pe o persoană cu
influență asupra magistraților judecători de la Curtea de
Apel. Facem precizarea că, în cursul lunii martie 2011, procurorii din
cadrul Biroului teritorial Tîrgu Jiu al Direcției Naționale
Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a inculpatei B.A.C.
pentru prejudicierea unei bănci cu suma de 1.276.297,50 euro.
2. Serviciul teritorial
Craiova, prin rechizitoriul
nr.104/P/2012 din 13 iunie 2012, a dispus trimiterea în judecată
a inculpatei A.E. (infirmier la un spital militar),
în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență în formă
continuată (20 acte materiale), prevăzut de art. 257 C.pen. raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că, în
perioada 2008-2012, inculpata A.E., infirmier în cadrul unui spital
militar, a pretins de la 15 persoane suma totală de 38.600 euro și
34.800 lei, din care a primit efectiv 33.100 euro și 34.800 lei,
despre care a susținut că îi va remite unor ofițeri superiori
din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru ca persoanele
care au dat banii să fie încadrate în armată și apoi să fie
transferate în garnizoane cât mai apropiate de localitățile de
domiciliu, prevalându-se de relațiile pe care le-ar avea cu persoane cu
funcții de conducere din cadrul MApN. La data de 25 aprilie 2012,
inculpata A.E. a primit de la una dintre aceste persoane suma de 2.000
de euro și 1.000 lei, ocazie cu care procurorii au procedat la
constatarea infracțiunii flagrante.
3. Prin rechizitoriul nr.210/P/2012 din 25 septembrie
2012, Serviciul
teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
D.C. (președinte al Consiliului de administrație al
filialei unei societăți din
domeniul energetic), în stare de arest preventiv, pentru
săvârșirea infracțiunii de trafic de influență
prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut
că în perioada 18 august-4 septembrie 2012, inculpatul D.C.,
director general, administrator și președinte al Consiliului de
administrație al filialei unei
societăți din domeniul energetic, a
pretins de la denunțător, reprezentant al unei societăți
comerciale, suma de 60.000 euro, pentru a interveni pe lângă o
persoană din conducere și pentru a o determina să retragă o
acțiune judecătorească aflată pe rolul instanțelor
civile, prin care se solicita anularea licitației adjudecate de firma
denunțătorului. Inculpatul a comunicat denunțătorului
că, în cazul în care nu va remite suma de bani solicitată, societatea din domeniul energetic va promova în
instanță toate acțiunile necesare pentru ca firma
denunțătorului să nu câștige procesul și să
piardă bunurile mobile și imobile pe care le câștigase prin
licitația publică.
La data de 4 septembrie
2012, inculpatul D.C. a primit de la denunțător sumele de 11.000
euro și 45.000 lei, reprezentând o primă tranșă din
banii solicitați, iar procurorii au procedat la constatarea
infracțiunii flagrante.
4. Serviciul teritorial
Craiova, prin rechizitoriul nr.36/P/2009
din 19 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată
a 5 inculpați, și anume, D.D. (primar comună)
pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen. (2 infracțiuni), participație improprie la
infracțiunea de fals intelectual în formă calificată, prevăzută
de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. combinat cu
art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000,
fals intelectual în formă calificată, prevăzut de art. 289 C.pen.
raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni, din care una în formă
continuată), uz de fals în formă calificată (3 infracțiuni),
prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000
și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și conflict de interese, prevăzut
de art. 2531 C.pen., B.I. (consilier juridic prefectură)
pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu
contra intereselor publice, în formă calificată și
continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132
din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., B.F. (secretar
primărie comună) pentru săvârșirea infracțiunilor
de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută
de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă
calificată (2 infracțiuni, din care una în formă
continuată), prevăzut de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din
Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și uz de
fals în formă calificată, prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la
art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000,
D.E. (membru al comisiei de fond funciar) și B.H. (primar
al altei comune) pentru
comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice,
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen.
S-a reținut că, inculpatul
D.D., în calitate de primar al comunei și de președinte
al Comisiei Locale de Fond Funciar, și-a atribuit, în perioada 2004-2005,
posesia unui teren în suprafață de 2 hectare, situat în intravilanul municipiului. Inculpatul nu a avut niciodată terenul în
proprietate și nici nu l-a moștenit. Punerea în posesie s-a
făcut prin delimitarea suprafețelor de care era interesat, atât în
teren, cât și pe planul parcelar, cu încălcarea prevederilor Legii
nr.18/1991 și a procedurii ce impunea ca stabilirea dreptului de
proprietate, emiterea titlului și punerea în posesie să fie
făcute de comisia locală și avizate de comisia
județeană de fond funciar. Ulterior, folosind o adresă a
Primăriei comunei care atesta date false privind situația
juridică a terenului respectiv, inculpatul a obținut o hotărâre
judecătorească prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate
și i-a fost emis titlul definitiv de proprietate. În cursul anului 2008,
inculpatul D.D. a vândut cele 2 hectare de teren, obținând în schimb suma de 1.100.000 euro. La momentul încheierii contractului de
vânzare-cumpărare, acesta a folosit o adeverință, semnată
de el însuși în calitate de primar, prin care atesta în fals că
formulase cerere, în temeiul legilor fondului funciar, în vederea
reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 hectare.
Pe parcursul litigiului în
urma căruia a obținut cele 2 hectare de teren, D.D. a fost consiliat de inculpata B.I., consilier juridic în cadrul
Instituției Prefectului, iar în cursul anului 2005, după ce
hotărârea judecătorească prin care acesta a obținut dreptul
de proprietate a rămas definitivă, inculpata B.I. a
obținut, fără drept, o suprafață de 0,87 hectare de teren, amplasată lângă cel obținut de inculpatul D.D., situat
in intravilanul municipiului. În acest sens, pentru ca B.I. să
obțină terenul respectiv inculpatul B.H., primar al altei
comune, a validat de două ori anexele de reconstituire a dreptului de
proprietate în favoarea rudelor inculpatei, pentru o suprafață de
teren situată în comună, apoi le-a transmis spre validare Comisiei
Județene de Fond Funciar, întocmind un titlu provizoriu de proprietate
pentru suprafața validată ilegal, pe care l-a pus la dispoziția
acesteia, contrar legii. De asemenea, inculpata D.E., membră a
Comisiei Locale de Fond Funciar, a întocmit ilegal procesul-verbal de punere în
posesie a terenului în suprafață de 0,87 hectare pe raza municipiului. În același scop, inculpatul D.D. a pus la
dispoziția inculpatei B.I. o copie a planului parcelar al
terenurilor din zonă și a emis o adresă, prin care comunica
Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară împrejurări
nereale.
Ulterior, pentru
suprafața de 0,87 hectare, B.I. a avut ofertă de
cumpărare la valoarea de 400.000 euro, dar a obținut efectiv
20.000 euro. Acest lucru s-a întâmplat deoarece titlul de proprietate a fost
anulat, iar acțiunile formulate de B.I. în numele rudelor sale au
fost respinse prin hotărâri irevocabile, astfel încât terenul în
suprafață de 0,87 hectare a revenit în patrimoniul Consiliului Local
al municipiului, dar la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar al comunei pentru a dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia
persoanelor îndreptățite.
Pentru că terenul de 0,87 hectare avea potențial imobiliar, în perioada ianuarie-februarie 2011, inculpata B.F.,
secretar în cadrul Primăriei comunei, a pus la dispoziția unei
persoane interesate de acest teren, martor în cauză, înscrisuri din arhiva
Primăriei depuse de persoane îndreptățite la reconstituirea
dreptului de proprietate, acte ce nu sunt destinate publicității,
privind modul concret în care se poate proceda pentru reconstituirea dreptului
de proprietate. Informațiile au fost folosite apoi de martor la încheierea
în formă autentică a unor contracte de cesiune de drepturi litigioase
cu persoanele îndreptățite la restituire, astfel încât acesta a
intrat în posesia terenului de 0,87 hectare la un preț modic de 15.000 lei. La scurt timp, după aproximativ 2 săptămâni, martorul a
revândut acest teren unei societăți comerciale cu suma de 1.305.000
euro. Dobândirea acestui teren de către martor a fost posibilă
și datorită faptului că, în cursul anului 2011, în urma unei
ședințe a Comisiei Locale de Fond Funciar la care a participat
și inculpatul D.D., în calitate de primar și președinte
al comisiei, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei
suprafețe de 1 hectar în favoarea a două persoane îndreptățite.
Apoi, D.D. a emis în fals o serie de acte și o adresă
către Comisia Județeană de Fond Funciar, prin care atesta faptul
nereal că în ședința Comisiei Locale de Fond Funciar se
dispusese reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,25 hectare teren în baza unei sentințe civile (teren în care era inclusă și
suprafața de 0,87 hectare sus-menționată). Pe baza înscrisurilor
false, a fost emisă o hotărâre judecătorească și
titlul de proprietate care au permis obținerea, de către persoana
interesată, a terenului în suprafață de 0,87 hectare. Această persoană s-a aflat cu inculpatul D.D. în raporturi comerciale
în ultimii 5 ani.
De precizat că ambele
terenuri obținute în modalitățile descrise mai sus de inculpatul
D.D. (2 hectare) și de martor (0,87 hectare) au fost vândute cu prețurile de 1.100.000 euro și, respectiv, 1.305.000 euro
către aceeași societate comercială, iar ulterior pe terenurile
respective a fost construit un hipermarket.
Consiliul Local al
municipiului s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 493.652
lei (echivalentul a aproximativ 136.745 euro), iar în vederea
recuperării pagubei produse prin infracțiune, dar și a
confiscării de la inculpatul D.D. a folosului necuvenit în sumă de
1.100.000 euro, obținut prin săvârșirea de infracțiuni, s-a
procedat la instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri
aparținând inculpatului și familiei sale.
De asemenea, prin
activitățile inculpatei B.I. s-a cauzat o pagubă în dauna
Consiliului Local al municipiului în sumă de 214.803 lei, echivalentul a
60.900 euro, recuperată integral.
Cauze ale Serviciului teritorial Galați
1. Prin rechizitoriul nr.166/P/2012 din 23
iulie 2012, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 2
inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv,
și anume, T.D. (subofițer U.M.), arestat,
pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută
de art. 257 C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și M.N. (administrator
societate comercială) pentru complicitate la infracțiunea de
trafic de influență prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada aprilie-iunie 2012, inculpatul T.D. a pretins de la
martorul denunțător B.M. (deputat în Parlamentul României), aflat în
stare de arest preventiv, suma de 400.000 lei susținând că în
schimbul banilor va interveni pe lângă reprezentanți ai
autorităților judiciare (ofițeri de poliție, procurori)
pentru ca aceștia să nu mai solicite instanței de judecată
prelungirea măsurii arestării preventive pentru persoana în
cauză. În demersul său, T.D. a beneficiat de ajutorul
inculpatului M.N., administrator la o societate comercială, care
i-a intermediat o întâlnire cu un ofițer de poliție și care, la
rândul său, a acceptat să intermedieze și remiterea unei
tranșe din banii pretinși către ofițerii de poliție
și procurorii care aveau competență în materie.
La data de 27 iunie 2012,
procurorii au dispus reținerea inculpaților pe o durată
de 24 de ore, însă Tribunalul Galați a respins propunerea de luare a
măsurii arestării preventive, luând față de inculpatul T.D.
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
localitatea pe o durată de 30 zile. La data de 5 iulie 2012, Curtea de
Apel Galați a admis recursul declarat de procuror și a dispus luarea
măsurii arestării preventive a inculpatului T.D. pe o durată de
29 de zile, iar față de inculpatul M.N., a dispus luarea
măsurii obligării de a nu părăsi țara pe o durată
de 30 de zile.
2. Serviciul teritorial Galați, prin
rechizitoriul nr.76/P/2009 din 24 aprilie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și
anume, R.C. (prim-procuror al parchetului de pe lângă
judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de
mită prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. în referire
la art. 6 și art. 7 alin(1) din Legea nr. 78/2000, spălarea banilor prevăzută
de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 alin.(1) lit.b) din
Legea nr.656/2002 și fals în declarații în formă continuată
(5 acte materiale) prevăzută în art. 292 C.pen. și R.C.G. (ofițer
la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră la un punct de
frontieră aeriană) pentru săvârșirea infracțiunii de fals
în declarații în formă continuată prevăzută de art. 292
C.pen.
S-a reținut că în
cursul anului 2008, inculpatul R.C., în calitate de prim-procuror la parchetul
de pe lângă judecătorie, a pretins și primit cu titlu de
mită de la martorul denunțător B.G. suma de 138.000 lei,
promițându-i că îl va ajuta cu soluționarea unui dosar penal
aflat în supravegherea unității de parchet pe care o conducea. Suma
de bani a fost primită cu ocazia vânzării unui apartament situat în
municipiu, în plus față de prețul real al vânzării care era
de 162.000 lei. Acest apartament fusese cumpărat de inculpații R.C.
și R.C.G., soția sa, la data de 25 martie 2008, de la primăria
municipiului. Pentru a putea achiziționa acest imobil, în aceeași zi,
cei doi inculpați au dat o declarație notarială în care au
afirmat în mod nereal că nu au și nu au avut niciodată în
proprietate o locuință, deși ei dețineau împreună
două apartamente în municipiu.
În plus, pentru a ascunde
proveniența sumei de 138.000 lei primită cu titlu de mită,
inculpatul R.C. a menționat în cuprinsul declarației de avere
din anul 2009 că a încasat pe apartament suma de 300.000 lei (deci
valoarea mitei plus prețul real). De asemenea, în perioada 2007-2010, cei
doi inculpaț i au omis să menționeze în cuprinsul declarațiilor
de avere că dețin împreună în proprietate, în calitate de
soți, cele două apartamente menționate mai sus.
Procurorii anticorupție
au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism de teren
aparținând inculpatului R.C., în vederea restituirii sumei de 138.000 lei
martorului denunțător B.G.
3. La data de 29 februarie
2012, prin rechizitoriul nr.185/P/2011 Serviciul teritorial Galați
a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv B.C.C.
(avocat) și N.J. pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență prevăzut de art. 257 alin.(1)
C.pen. în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut
că în cursul anului 2008, inculpații B.C.C., avocat în cadrul
baroului și fost consilier juridic la Casa de Asigurări de
Sănătate și la Direcția de Sănătate Publică,
împreună cu N.J. i-au pretins martorei denunțătoare C.V.
suma de 20.000 euro, afirmând că au amândoi influență pe
lângă funcționarii Casei de Asigurări Sociale de
Sănătate, precum și pe lângă funcționarii
Direcției de Sănătate Publică, Colegiului Medicilor,
Inspectoratului de Poliție Sanitară și Medicină
Preventivă (SANEPID) și că vor interveni pe lângă
aceștia pentru ca fiica denunțătoarei să își
deschidă un cabinet medical, cu specializarea medicină de familie, în
municipiu și să încheie un contract de prestări servicii
medicale cu Casa de Asigurări Sociale de Sănătate. Din banii
pretinși, inculpații au primit suma de 18.000 euro.
Procurorii au instituit
sechestru asigurător asupra unui autoturism aparținând inculpatei
B.C.C., în vederea restituirii sumei de 15.700 de euro care nu a fost
recuperată.
Inculpata B.C.C. a
fost reținută pe o durată de 24 de ore, iar la data de 10
februarie 2012, Curtea de Apel Galați a admis propunerea formulată de
către procuror și a luat față de inculpată măsura
arestării preventive pe o durată de 29 de zile. La data de 15
februarie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis
recursul declarat de inculpată și a luat față de aceasta
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
țara, pe o durată de 30 de zile. Față de inculpatul N.J.,
procurorii anticorupție au luat măsura obligării de a nu părăsi
țara, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 9 februarie
2012.
4. Serviciul teritorial Galați, prin
rechizitoriul nr.203/P/2009 din 14 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și
anume, G.C.S. (director Direcția Județeană pentru
Tineret) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire de
informații ce nu sunt destinate publicității ori de permitere a accesului
unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de
art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor și contra intereselor publice, în formă
calificată, prevăzută în art. 132 din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen.
cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și participație improprie la abuz
în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor publice,
în formă calificată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. în
referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., art. 248 C.pen., P.F.D.E. (director la societatea
comercială administrată de inculpata C.P.E.) pentru comiterea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 combinat cu art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., complicitate la
participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 31 alin.(2) C.pen. în referire la art. 132
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. și art. 248 C.pen. și dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. în referire
la art. 6 și 8 din Legea nr. 78/2000, C.P.E. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate
la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și contra intereselor
publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 246 C.pen.,
art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2)
C.pen. și dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1)
C.pen. în referire la art. 6 și 8 din Legea nr. 78/2000 și S.F.E. (director
general la altă societate comercială) pentru comiterea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor și contra intereselor publice, în formă calificată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 combinat cu art. 246 C.pen., art. 248 C.pen. și art. 2481
C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și luare de mită,
prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. în referire la art. 6 și 8
din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că, în cursul anului 2008, inculpata G.C.S., în calitate de director
al Direcției Județene pentru Tineret (D.J.T.), cu ocazia
derulării procedurilor de achiziții publice pentru atribuirea unui
contract de lucrări privind reabilitarea unei vile dintr-un centru de
agrement, cu încălcarea legislației, a favorizat interesele societății
conduse de inculpatul S.F.E., urmărind ca fondurile bugetare
alocate să fie direcționate în mod ilegal către firma
controlată de inculpații P.F.D.E. și de mama sa C.P.E.
În acest scop, inculpata G.C.S. a determinat pe membrii comisiei de
evaluare a ofertelor din cadrul D.J.T să atribuie acest contract prin
încălcarea, din eroare, a atribuțiilor de serviciu.
În demersul
său, inculpata a fost ajutată de reprezentanții firmelor
beneficiare, respectiv de inculpații P.F.D.E., C.P.E și
S.F.E. Mai mult, în cursul lunii februarie 2008, anterior atribuirii
acestui contract, inculpata a comunicat inculpatului P.F.D.E. că
instituția pe care o conducea avea în plan să realizeze respectivele
lucrări de reabilitare și, în scopul atribuirii lucrărilor
către firma acestuia, i-a oferit posibilitatea de a pregăti o parte
din documentația de participare la procedura de achiziție
publică.
Deși
contractul de lucrări a fost atribuit unei societăți comerciale,
reprezentantul acesteia, inculpatul S.F.E., a subcontractat aceste
lucrări, în mod ilegal, către societatea controlată de
inculpații P.F.D.E. și C.P.E., primind în schimb de la
aceștia, cu titlu de mită, suma de 19.811,03 lei, reprezentând
contravaloarea garanției de execuție reținută de D.J.T. din
valoarea contractului de achiziție publică.
În
această modalitate, a fost prejudiciată D.J.T., dar și un agent
economic care a fost exclus, în mod nelegal, din procedura de atribuire a
licitației.
Direcția
Județeană pentru Tineret s-a constituit parte civilă cu suma de 335.186,57
lei, reprezentând prejudiciul cauzat instituției prin încheierea
și derularea contractului, iar societatea comercială a fost exclusă
de la licitație cu suma de 343.280,49
lei.
Procurorii
au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile aparținând
inculpaților P.F.D.E., C.P.E. și S.F.E. în vederea recuperării
prejudiciului,
Cauze ale Serviciului teritorial Iași
1. Prin rechizitoriul nr.30/P/2012 din 2
noiembrie 2012, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați,
din care 1 în stare de arest preventiv și 3 persoane
juridice, respectiv M.R. (director executiv al
Agenției pentru Protecția Mediului), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (8
infracțiuni, unele în formă continuată), prevăzute de art. 6
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) și (2) C.pen.,
spălarea banilor (5 infracțiuni, una în formă continuată),
prevăzute de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17
lit.e) din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută de
art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., S.E. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de
dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen., M.Ro. (contabil
șef Ocol Sivic) pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la
art. 254 alin.(1) C.pen. și persoanele juridice SC C.W. SRL (societate
comercială) pentru infracțiunile de complicitate la luare de
mită (3 infracțiuni), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1), (2) C.pen. și spălarea
banilor (2 infracțiuni) prevăzute de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, SC M. SRL (societate
comercială) pentru infracțiunile de complicitate la luare de
mită (3 infracțiuni), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1), (2) C.pen., dare de
mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și spălarea banilor (2
infracțiuni), prevăzute de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și SC T. SRL
(societate comercială) pentru infracțiunile de dare de mită
în formă continuată, prevăzută de art. 6 și art. 7
alin.(2) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen.
În esență s-a
reținut că în perioada 2010-septembrie 2012, inculpatul M.R.,
în calitate de director executiv al Agenției pentru Protecția
Mediului, abuzând de prerogativele funcției sale, a pretins de la
reprezentanții mai multor societăți comerciale, sumele totale de
1.558.142,87 lei și 38.000 euro, pentru ca, în schimb,
să își îndeplinească atribuțiile de serviciu și
să emită în favoarea acestor firme diverse documente de reglementare
și autorizare necesare pentru desfășurarea în mod legal a
activității acestor firme în domenii precum dezvoltarea parcurilor
eoliene sau construcții. În unele dintre cazuri, inculpatul a exercitat
acte de constrângere asupra reprezentanților unor societăți
comerciale, în vederea remiterii sumelor de bani. De asemenea, cu același
scop al emiterii autorizațiilor de mediu necesare, în afară de sumele
menționate mai sus, într-o altă situație, inculpatul a pretins
subcontractarea unor lucrări de construire a unor parcuri eoliene, în
valoare de 37.388.724,43 euro.
Din sumele pretinse,
inculpatul M.R. a primit sumele totale de 1.486.642,87 lei
și 12.000 euro atât în mod direct, în numerar, cât și, în
majoritatea situațiilor, disimulate sub forma prețului unor contracte
încheiate, la solicitarea inculpatului, între firmele beneficiare ale avizelor
de mediu și unele societăți comerciale controlate de inculpat
(era unicul factor de decizie cu privire la activitate și patrimoniu).
Într-o altă
situație, inculpatul M.R. a solicitat inculpatului S.E.,
administrator al unei societăți comerciale, subcontractarea unor
lucrări de construcții, finanțate din fonduri comunitare,
lucrări pe care firma controlată de inculpatul M.R. le-a
realizat doar parțial. Ca urmare, inculpatul M.R. a încasat în mod
injust suma de 26.690,46 lei prin intermediul societăților
comerciale pe care le controla.
De asemenea, în cursul lunii
aprilie 2012, în contextul în care una dintre firmele sale exploata material
lemnos pe raza unui Ocol Silvic, inculpatul M.R. a dat inculpatei M.Ro.,
cu titlu de mită, diverse cantități de băuturi alcoolice,
precum și un împrumut bănesc, pentru ca firma sa să fie
favorizată din punct de vedere financiar și pentru ca inculpatul
să beneficieze de informații preferențiale în legătură
cu activitatea ocolului silvic respectiv.
2. Serviciul teritorial Iași, prin
rechizitoriul nr.84/P/2009 din 12 decembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, din
care 1 persoană
juridică, și anume, B.E.
pentru infracțiunile de spălarea banilor, prevăzută de
art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002, participație improprie la fals
intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen., C.C. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea
de infracțiuni (în forma inițierii), prevăzută de art. 323
alin.(2) C.pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută
de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., spălarea banilor,
prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002, participație
improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen.
raportat la art. 289 C.pen., uz de fals în formă continuată,
prevăzut de art. 291 C.pen. și instigare la mărturie
mincinoasă, ărevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen., C.Co. pentru
infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
(în forma aderării), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen.,
tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C.pen.
raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., C.E. pentru
infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
(în forma aderării), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen.,
înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5)
C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată,
prevăzut de art. 290 C.pen., I.G. pentru infracțiunile de asociere
pentru săvârșirea de infracțiuni (în forma aderării),
prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen. și înșelăciune în
formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și
(5) C.pen., I.G.M. pentru infracțiunile de asociere pentru
săvârșirea de infracțiuni (în forma aderării),
prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen. și înșelăciune în
formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și
(5) C.pen., spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) din
Legea nr.656/2002, participație improprie la fals intelectual,
prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. și instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de
art. 25 C.pen. raportat la art. 269 alin.(1) C.pen., M.C.O. pentru
infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
(în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen.,
înșelăciune în formă continuată, prevăzută de
art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și uz de fals în formă
continuată, prevăzut de art. 291 C.pen., M.R.D. (avocat)
pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de
infracțiuni (în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323
alin.(2) C.pen., înșelăciune în formă continuată, prevăzută
de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., uz de fals în formă continuată,
prevăzut de art. 291 C.pen., instigare la mărturie mincinoasă (2
infracțiuni), prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 269
alin.(1) C.pen., instigarea la fals în înscrisuri sub
semnătură privată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat
la art. 290 C.pen., participație improprie la spălarea banilor,
prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 23 lit.b) din
Legea nr.656/2002, participație improprie la fals intelectual,
prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. cu trimitere la art. 289 C.pen. și participație improprie la uz de fals, prevăzută de
art. 31 alin.(2) C.pen. cu trimitere la art. 291 C.pen., O.M. pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
(în forma sprijinirii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., complicitate la înșelăciune în formă continuată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2) și
(5) C.pen. și mărturie mincinoasă, prevăzută de
art. 260 alin.(1) C.pen., P.E. (inspector în cadrul
Biroului de Cadastru al Primăriei municipiului) pentru
infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
(în forma inițierii), prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen.,
înșelăciune în formă continuată, prevăzută de
art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și instigare la fals în înscrisuri
sub semnătură privată, prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., Z.C.R.G. pentru infracțiunile de asociere pentru
săvârșirea de infracțiuni (în forma sprijinirii),
prevăzută de art. 323 alin.(2) C.pen., complicitate la
tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 20 C.pen cu trimitere la art. 215 alin.(1),(2) și (5)
C.pen. și mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260
alin.(1) C.pen. și persoana juridică SC
E.M.&C SRL (societate comercială) pentru infracțiunea de
spălarea banilor, prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea
nr.656/2002.
În esență s-a
reținut că, în cursul anului 2006, inculpații I.G.M., C.C.
(ambii fără ocupație stabilă), M.R.D. (avocat în
cadrul baroului) și P.E. (inspector în cadrul Biroului de Cadastru
al Primăriei municipiului) s-au asociat în scopul obținerii ilegale,
prin folosirea de înscrisuri false și/sau declarații mincinoase, de
bunuri imobile având o valoare de piață ridicată, demersuri
finalizate ori rămase în faza tentativei, prin inducerea și
menținerea în eroare a membrilor comisiilor de fond funciar, a
magistraților învestiți cu judecarea cauzelor civile deduse de ei
judecății și/sau a reprezentanților Oficiului de Cadastru
și Publicitate Imobiliară ce au soluționat cererile de
întabulare a dreptului de proprietate formulate de aceștia, cu privire la
dreptul de proprietate a unora dintre membrii asocierii infracționale
asupra imobilelor în cauză.
În cadrul
asocierii infracționale la care au aderat ulterior inculpații B.E.,
C.Co., C.E. și I.G., având stabilite roluri/sarcini
determinante, și anume, identificarea persoanelor cu vocație de a li
se reconstitui dreptul de proprietate (I.G.M. și C.C.), falsificarea
actelor de proprietate (I.G.M., C.C., M.R.D., P.E.), obținerea de
declarații mincinoase (notariale sau în instanță) de la persoanele
ce au acceptat în acest mod să sprijine asocierea (I.G.M., C.C., P.E.),
obținerea de hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile în baza înscrisurilor false și/sau a declarațiilor
mincinoase (M.R.D.) și identificarea unor suprafețe de teren
aflate în domeniul privat al unităților administrativ teritoriale ce
nu au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate sau care nu
erau revendicate (P.E.).
Pe acest fundament,
sprijinită ocazional și de inculpații M.C.O. (avocat în
cadrul baroului) și O.M., asocierea infracțională a
obținut (sau au încercat să obțină) un număr total de
șase imobile în valoare totală de 1.701.910 euro, aflate în
domeniul privat al două consilii locale și al unei regii autonome.
3. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul
nr.55/P/2012 din 19 iulie 2012,
a dispus trimiterea în
judecată a 4 inculpați, toți în stare de arest preventiv, și anume, R.A. pentru infracțiunile
de cumpărare de influență, prevăzută de art. 61
din Legea nr. 78/2000, contrabandă calificată, prevăzută de
art. 270 cu referire la art. 274 din Legea nr.86/2006, deținere în afara
antrepozitului fiscal de produse accizabile, prevăzută de art. 2961
din Legea nr.571/2003 și ultraj, prevăzut de art. 239 alin.(2) și
(5) C.pen., A.G. pentru infracțiunile de complicitate la cumpărare
de influență, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61
din Legea nr. 78/2000, complicitate la contrabandă calificată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 270 cu referire la
art. 274 din Legea nr.86/2006 și complicitate la deținere în afara
antrepozitului fiscal de produse accizabile, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 2961 din Legea nr.571/2003, P.L. și
O.B.E. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la
contrabandă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat
la art. 270 cu referire la art. 274 din Legea nr.86/2006.
În sarcina acestora s-a
reținut că, în perioada 17 mai-13 iunie 2012, inculpatul R.A.
i-a promis, direct sau prin intermediul inculpatului A.G., unui agent de
poliție de frontieră din cadrul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, denunțător în
cauză, că îi va da 50.000 euro pentru ca acesta să
intervină la colegii săi de serviciu, astfel ca ei să nu-și
îndeplinească timp de trei luni atribuțiile de serviciu, constând în
controale la frontiera de stat a României cu Republica Moldova. În acest fel,
inculpaților le-ar fi fost înlesnită introducerea în România de
produse din tutun (țigarete) nesupuse accizării, prin alte locuri
decât prin cele destinate controlului vamal. Concret, în data de 30 iunie 2012,
inculpații A.G., R.A., O.B.E. și P.L. au
fost surprinși în flagrant după ce au introdus fraudulos în România,
din Republica Moldova, 37.440 de pachete cu țigări pe care
intenționau să le vândă pe piața neagră. În
condițiile surprinderii în flagrant, inculpatul R.A. l-a lovit
și l-a accidentat pe lucrătorul de poliție care a încercat
să îl oprească, cauzându-i leziuni care au necesitat 4-5 zile
îngrijiri medicale.
Cauze ale Serviciului teritorial Oradea
1. Prin rechizitoriul nr.17/P/2011 din 25 aprilie
2012, Serviciul teritorial Oradea a
dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, D.D.G.
(director general al Companiei Naționale de Autostrăzi
și Drumuri Naționale din România-C.N.A.D.N.R.) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din
Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen., fals intelectual prevăzut de art. 289 C.pen. cu aplicarea art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prevăzut de art. 291 C.pen. cu
aplicarea art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și conflict de interese în
formă continuată, prevăzut de art. 2531 alin.(1) C.pen.
și I.N.A. (director general adjunct al C.N.A.N.D.R.) pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu
referire la art. 248 C.pen și art. 2481 C.pen.
S-a reținut că,
în cursul anului 2008, inculpatul D.D.G., în calitate de director
general al C.N.A.D.N.R. și președinte al consiliului de
administrație, a dispus vânzarea din patrimoniul companiei a unui teren în
suprafață de 38.000 mp situat în municipiu și a unor
construcții situate în localitățile altui municipiu către o
societate comercială, în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro),
în condițiile în care valoarea de piață reală a imobilelor
era de aproximativ 2.335.306 euro, cauzând companiei un prejudiciu în
valoare de 1.219.604 euro. Inculpatul a luat această decizie în mod
nelegal, întrucât nu exista inițiativa consiliului de administrație
al companiei, aprobarea adunării generale a acționarilor și
mandatul special din partea Ministerului Transporturilor. Pentru a
înlătura aceste lipsuri, inculpatul a falsificat hotărârea
ședinței consiliului de administrație și procesul-verbal
aferent acestei ședințe din data de 29 iulie 2008, consemnând, în mod
nereal, că membrii consiliului de administrație au aprobat
înstrăinarea imobilelor companiei. De asemenea, inculpatul D.D.G. a
pus hotărârea astfel falsificată la dispoziția comisiei de
licitație constituite în vederea vânzării imobilelor. În demersul
său, D.D.G. a fost ajutat de inculpata I.N.A., director
general adjunct al C.N.A.D.N.R., care a dispus întocmirea unor note de
fundamentare, a susținut în ședința adunării generale a
acționarilor o notă de fundamentare și a redactat caietul de
sarcini, fără a avea atribuții în acest sens și în
condiții dezavantajoase pentru companie.
De asemenea, în cursul
anilor 2007 și 2008, inculpatul D.D.G., în calitate de director
general adjunct, respectiv director general al C.N.A.D.N.R., a participat la
luarea unei decizii de efectuare de plăți către sucursala din
România a unei societăți comerciale din Budapesta și apoi a aprobat
plățile către această firmă în condițiile în care
în ultimii 5 ani a avut relații comerciale cu această societate
comercială care i-au adus beneficii.
Pentru recuperarea
prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra
bunurilor mobile și imobile aparținând ambilor inculpați.
2. Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr.18/P/2012 din 13
aprilie 2012 a dispus trimiterea în judecată
a 2 inculpați, și anume, S.I. (avocat) pentru
infracțiunile de trafic de influență în formă continuată,
prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea
nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în
formă continuată, prevăzut de art. 290
C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și spălarea
banilor, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002
raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și S.A.D. (avocat)
pentru infracțiunile de complicitate la fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată, prevăzut de art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și uz de fals,
prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în actul
de inculpare că, în cursul lunilor ianuarie și februarie 2012,
prevalându-se de influența pe care ar avea-o asupra judecătorilor de la Curtea de Apel, inculpatul S.I., în calitate de avocat și apărător ales
al unei persoane judecate pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt
calificat (denunțător în cauză), a pretins și primit de la
denunțător, în două rânduri, suma totală de 7.000 de
euro. Inculpatul a pretins și primit banii sub pretextul că suma
ar urma să fie remisă magistraților de la Curtea de Apel, învestiți cu judecarea cauzei privind pe denunțător, pentru ca
aceștia să dispună față de denunțător o
pedeapsă cu suspendare.
În scopul ascunderii
infracțiunii de trafic de influență, la data de 28 februarie
2012, cu ajutorul soției sale, S.A.D., avocat, inculpatul S.I.
a falsificat contractul de asistență juridică încheiat cu
denunțătorul, consemnând în mod nereal că suma de 7.000 de euro
reprezintă „onorariul de succes”, falsificând și chitanța
aferentă acestui contract. Inculpata S.A.D. i-a dat
denunțătorului aceste acte falsificate pentru a le semna, iar
denunțătorul le-a predat procurorilor anticorupție cu ocazia
efectuării cercetărilor în acest dosar penal. Suma de bani
obținută în această modalitate a fost folosită de
inculpatul S.I. în vederea achiziționării unor bunuri de
folosință personală.
Procurorii au instituit
sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile
aparținând inculpatului S.I. în vederea confiscării.
3. La data de 5 iunie 2012, prin rechizitoriul
nr.1/P/2009 Serviciul teritorial Oradea
a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 177 inculpați,
din care 44 inculpați pentru săvârșirea
infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și complicitate
la fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite
în formă continuată, prevăzute de art. 215 alin.(1), (2) și
(3) C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., iar un număr de 114 inculpați pentru
săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals
și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură
privată, prevăzute de art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen.,
art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen.
Ceilalți 19
inculpați trimiși în judecată sunt Ș.A.M. (asociat
și administrator societate comercială) pentru
săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire de
grup infracțional organizat, instigare la înșelăciune cu
consecințe deosebit de grave, înșelăciune, fals în înscrisuri
sub semnătură privată și instigare la fals în înscrisuri
sub semnătură privată, săvârșite în formă
continuată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.b)
pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 25 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2),(3)
și (5) C.pen., art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen., art. 290 C.pen.
și art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., C.C.N., C.S.D. și S.R.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup
infracțional organizat, înșelăciune, uz de fals și
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în
formă continuată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la
art. 2 lit.b) pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 215 alin.(1),(2) și (3)
C.pen., art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., C.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la
grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe
deosebit de grave, uz de fals și complicitate la fals în înscrisuri sub
semnătură privată, săvârșite în formă
continuată, prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.b)
pct.5 din Legea nr.39/2003, art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen.,
art. 291 C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., M.C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la
grup infracțional organizat, înșelăciune, uz de fals și
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată,
prevăzute de art. 7 alin.(1) cu referire la art. 2 lit.(b) pct.5 din Legea
nr.39/2003, art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen., art. 291 C.pen. și
art. 26 C.pen. raportat la art. 290 C.pen., A.C.T. (asociat și
administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la înșelăciune (2
infracțiuni, din care una cu consecințe deosebit de grave) și
fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în
formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215
alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și art. 290 C.pen., F.V. (contabil
autorizat) pentru săvârșirea infracțiunilor de
complicitate la înșelăciune (2 infracțiuni din care una cu
consecințe deosebit de grave) și fals în înscrisuri sub
semnătură privată (2 infracțiuni), săvârșite în
formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215
alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și art. 290 C.pen., S.A.Z. (administrator
societate comercială), B.S. (administrator societate
comercială), C.I.C. (administrator societate
comercială), T.R.E.(administrator societate comercială),
G.L. (administrator și contabil societate comercială) pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la
înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură
privată, săvârșite în formă continuată, prevăzute
de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),(2) și (3) C.pen. și
art. 290 C.pen., B.D. (administrator societate comercială)
și B.M.S. (administrator la două societăți
comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate
la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și
fals în înscrisuri sub semnătură privată, săvârșite în
formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215
alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și art. 290 C.pen., S.I.C. (administrator
societate comercială) și J.D.I. (administrator
societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor înșelăciune (2 infracțiuni, din care una în
forma complicității) și fals în înscrisuri sub
semnătură privată (2 infracțiuni, din care una în forma
complicității) și uz de fals, săvârșite în formă
continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1),
2) și (3) C.pen., art. 290 C.pen. și art. 291 C.pen., P.E.V. (administrator
societate comercială) și A.C. (director economic la o
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunii
de complicitate la înșelăciune, săvârșite în formă
continuată, prevăzute de art. 26 C.pen raportat la art. 215
alin.(1),(2) și (3) C.pen.
S-a
reținut în esență că, în perioada 2004-2007, inculpatul Ș.A.M.
a constituit un grup infracțional organizat în scopul de a obține în
mod ilegal sume de bani, prin determinarea unui număr de 210 persoane (din
care 158 au fost trimise în judecată) să contracteze credite bancare
și descoperiri de card (facilitate denumită overdraft), pe baza unor
acte false care atestau în mod nereal calitatea acestora de angajați ai
unor societăți comerciale și faptul că obțineau
venituri salariale.
Inculpații C.C.N.,
C.C., C.S.D., S.R.V. și M.C.M. au aderat la acest grup
infracțional, ei având rolul de a identifica persoane dispuse să
încheie astfel de contracte bancare, urmând ca banii astfel obținuți
să fie remiși inculpatului Ș.A.M., membrii grupului și
beneficiarii contractelor fiind recompensați cu diverse sume de bani cu
titlu de „comision”. Inculpații A.C.T, F.V., B.D., B.M.S., S.A.Z.,
B.S., C.I.C., T.R.E., G.L., S.I.C., J.D.I., P.E.V. și A.C., în
calitate de reprezentanți legali ai mai multor societăți
comerciale, au întocmit în fals acte doveditoare ale calității de
angajat, în condițiile în care persoanele respective nu au
desfășurat niciodată vreo activitate lucrativă la societate
și nu au primit niciodată salariile menționate în documentele
folosite la contractarea creditelor. În această modalitate,
unitățile bancare au fost prejudiciate cu suma de 1.784.600 euro.
S-a instituit sechestru asigurător asupra
bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților, în vederea
recuperării prejudiciului.
4. Prin rechizitoriul nr.61/P/2011 din 13
iunie 2012, Serviciul teritorial Oradea
a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.F.N. (comisar
Gardă Financiară) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic
de influență în formă continuată, prevăzută de
art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea
nr.78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în perioada octombrie 2008-iulie 2009, inculpatul S.F.N.,
comisar superior în cadrul Gărzii Financiare, prevalându-se de
influența pe care ar avea-o față de comisari din cadrul
aceleiași instituții, a primit în mai multe rânduri de la un
denunțător (administrator al mai multor societăți
comerciale), prin intermediar, suma totală de 15.000 euro.
Banii au fost primiți
pentru a proteja firmele administrate de denunțător, cu ocazia
controalelor efectuate de către comisari din cadrul Gărzii Financiare
Bihor, în sensul de a nu efectua, la firmele administrate de acesta, controale
amănunțite care ar fi fost de natură a scoate la iveală
ampla activitate evazionistă desfășurată prin intermediul
acestor societăți în perioada respectivă și de a nu lua
alte măsuri legale față de firmele controlate.
În vederea
confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra
bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului.
Cauze ale Serviciului teritorial Pitești
1. Prin rechizitoriul nr.53/P/2007 din 6 februarie
2012, Serviciul teritorial Pitești
a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, B.M.
(administrator societate comercială) pentru infracțiunile de
înșelăciune în formă continuată, prevăzută de
art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., dare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la
art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în
formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., uz
de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen.,
participație improprie la fals intelectual în formă
continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la
art. 289 alin.(1) C.pen., P.M.D. (asociat societate
comercială) pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune
în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2)
și (5) C.pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă
continuată, prevăzut de art. 288 alin.(1) C.pen., uz de fals în
formă continuată, prevăzut de art. 291 C.pen., D.G. (șef
Ocol silvic) pentru săvârșirea infracțiunilor de
complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215
alin.(1),(2) și (5) C.pen., luare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la
art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual în formă
continuată și calificată, prevăzută de art. 17 lit.c)
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art. 288 alin.(1) C.pen. și uz de fals,
prevăzut de art. 291 C.pen., P.C. (director al Direcției
Județeane a Arhivelor Naționale) pentru infracțiunile de
favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin.(1) C.pen.
și folosire, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informații, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.78/2000.
În fapt, în perioada 23
septembrie 2005-31 ianuarie 2008 inculpații B.M., P.M.D.
și D.G., în scopul de a dobândi în mod fraudulos terenuri cu
vegetație forestieră situate în munții Puru, Galbenu și
Petrimanu, au indus și menținut în eroare pe membrii a două Comisii
locale de aplicare a Legii nr.18/1991 și pe membrii Comisiei județene
pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în
cadrul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii
fondului funciar. Inculpații au acționat ca reprezentanți ai
unor persoane fizice, moștenitori ai unor persoane despre care au
susținut, în mod nereal, că au drepturi de retrocedare a terenurilor
respective și, în susținerea acestor afirmații mincinoase, au
prezentat mai multe înscrisuri falsificate. Inculpații B.M., D.G.
(șef al Ocolului Silvic) și P.M.D. au falsificat și
folosit copiile certificate ale mai multor înscrisuri aflate în păstrarea
Arhivelor Naționale din două județe și au falsificat în
întregime și introdus în fondul arhivistic al Direcției Județene
a Arhivelor Naționale înscrisul intitulat „Copie contract de vânzare”
datat 24 februarie 1907. Inculpatul B.M. a făcut demersuri pentru a
autentifica un alt înscris, falsificat în întregime, fără ca notarii
publici să cunoască adevărata natură a acestui înscris. Pentru
ca inculpatul D.G. să își încalce atribuțiile de serviciu
și să nu apere interesele statului român în procedura de revendicare,
în perioada 2005-2008, acesta a încheiat o înțelegere și un contract
de prestări servicii cu o societate reprezentată de B.M., în
baza căreia urma să primească suma de 100 euro pentru
fiecare hectar de pădure reconstituit. În acest sens, la data de 11
noiembrie 2005, inculpatul D.G., în calitate de șef al unui Ocol
Silvic, a emis în numele instituției pe care o conducea o adresă în
care a consemnat în fals că nu deține documente cu privire la dreptul
de proprietate al statului român asupra terenurilor vizate și că
își retrage dreptul de revendicare a acestora, deși nu era abilitat
în niciun fel să se pronunțe cu privire la acest aspect.
La data de 18 aprilie 2007,
inculpatul P.C., în calitate de director al Direcției
Județene a Arhivelor Naționale, a dispus, în mod nelegal și
fără a efectua verificări, introducerea în fondul arhivistic al
instituției pe care o conducea a acestui ultim document și, imediat
după data primirii, a eliberat copii certificate care au fost utilizate în
procesul de retrocedare. În plus, la data de 4 ianuarie 2008, inculpatul P.C.
i-a trimis inculpatului B.M. două înscrisuri cu caracter clasificat
referitoare la faptul că, în urma unor controale interne, s-au constatat
abateri disciplinare grave în sarcina inculpatului P.C. în
legătură cu includerea în fondul arhivistic a acelui înscris.
Ca urmare a inducerii în
eroare și a folosirii actelor falsificate, în cursul anului 2006, B.M.
și P.M.D. au intrat în posesia unei suprafețe totale de 544 de
hectare de teren forestier. Prejudiciul cauzat statului român se ridică la
suma de 17.668.111,58 lei (echivalentul a aproximativ 5.012.941 euro,
calculat la un curs mediu anual de 3,52 lei/euro) reprezentând valoarea
terenurilor și a masei lemnoase, sumă cu care Direcția
Generală a Finanțelor Publice a județului s-a constituit parte
civilă.
În vederea recuperării
prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor
bunuri imobile aparținând inculpaților B.M. și P.M.D.
2. Prin rechizitoriul nr.8/P/2011 din 15 iunie
2012, Serviciul teritorial Pitești
a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 3
în stare de arest preventiv, și anume, C.G. (președinte
al unei asociații a revoluționarilor, ulterior secretar
de stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989), arestat
și B.M. (vicepreședinte al Asociației și
președinte al unei filiale a acesteia), arestat, pentru
infracțiunile de folosire a influenței și autorității
în scop calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 13
din Legea nr. 78/2000, spălarea banilor în formă continuată,
prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art. 17
lit.e) din Legea nr. 78/2000 și inițierea sau constituirea unui grup
infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a
unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, C.S. (președinte al altei asociații a
revoluționarilor), arestat, P.A. (secretar general al
asociației), P.V.G.M. (inspector în cadrul Secretariatului
de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989) și
C.V. (conducător auto la Secretariatul de Stat) pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosirea influenței
și autorității în scop calificat, în formă continuată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000
și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat
ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup,
prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, B.G. (vicepreședinte
al asociației) pentru săvârșirea infracțiunilor de
inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori
aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, în
formă continuată, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000
și inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat
ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup,
prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, C.F. pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea
influenței și autorității în scop calificat, în formă
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din
Legea nr. 78/2000, C.G.Ș. și S.P. (avocat) pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea
influenței și autorității în scop calificat, în formă
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13 din
Legea nr. 78/2000, complicitate la spălarea banilor, prevăzută de
art. 26 C.pen. raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la
art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 și fals în înscrisuri sub
semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen. și
L.A.M. pentru complicitate la spălarea banilor, prevăzută
de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la
art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că,
în perioada 2009-2011, inculpații C.G., președinte al unei asociații
a revoluționarilor, B.M., vicepreședinte al asociației
și președinte al unei filiale a acesteia, B.G. vicepreședinte
al asociației, P.A., secretar general al aceleiași
asociații, C.S., președinte al altei asociații a
revoluționarilor, P.V.G.M. , inspector în cadrul Secretariatului de
Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și C.V.,
conducător auto la Secretariatului de Stat, la inițiativa
inculpatului C.G., au constituit un grup infracțional organizat
care a funcționat în această perioadă și a acționat în
mod coordonat în scopul obținerii direct sau indirect de beneficii
financiare pentru membrii grupului. Grupul infracțional a fost organizat
în perioada în care persoanele deținătoare de certificat de
revoluționar în baza Legii nr.42/1990 au formulat cereri pentru
preschimbarea acestui act și pentru obținerea adeverinței în
baza căreia urmau să beneficieze de indemnizațiile conferite de
Legea nr.341/2004.
În acest sens,
inculpații C.G, B.G., P.A., B.M. cu ajutorul inculpaților C.S.,
S.P., avocat în cadrul baroului, P.V.G.M., C.V., cât și al
membrilor familiei lui C.G., respectiv inculpații C.F.
și C.G.Ș., și-au exercitat influența și
autoritatea asupra persoanelor îndreptățite să preschimbe
certificatele de revoluționar, membri ai asociației, pretinzând
și primind sume de bani de la aceștia, în mod ilegal, atât pentru
membrii grupului, cât și pentru persoanele care au sprijinit grupul.
Concret, inculpatul C.G.,
în calitatea sa de președinte al asociației, le-a impus membrilor
să facă demersurile de preschimbare numai prin asociație și
nu în nume personal, prin Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor din Decembrie 1989, avertizându-i că, în caz
contrar, vor fi excluși din asociație. În acest fel, persoanele
îndreptățite să beneficieze de indemnizații au fost
determinate să încheie contracte de reprezentare prin care erau obligate,
după obținerea drepturilor legale, să plătească
asociației anumite sume de bani și anume, 12.000 lei și 5% din
suma totală încasată sau 15% din suma totală încasată cu
titlu de indemnizație reparatorie începând cu anul 2004. În baza
contractelor de reprezentare s-a constatat că a fost obținută
suma totală de 9.453.390 lei care a fost însușită de
toți membrii grupului.
Pentru a crea aparența
că acești bani au fost dobândiți legal, inculpatul C.G. a
încheiat în fals mai multe contracte de reprezentare a membrilor
revoluționari ai asociației și 54 de contracte de împrumut false,
în care a consemnat în mod eronat că asociația a împrumutat cu
diverse sume de bani un număr de 53 de membri, clauzele din contractele de
împrumut fiind vădit neconforme cu realitatea, întrucât majoritatea persoanelor
care au semnat contractele își primiseră deja drepturile în baza
Legii nr.341/2004. În acest demers, C.G. a fost sprijinit de fiul
său, C.G.Ș.
La rândul său,
inculpatul S.P., cu ajutorul inculpatei L.A.M., a întocmit în
fals o factură fiscală reprezentând onorariul în sumă de
3.400.000 lei, conform unui contract de asistență juridică a
aceleiași asociații, care nu prevedea nicio sumă drept onorariu
și nici nu existau acte doveditoare ale prestării serviciilor
menționate în factură. Această factură, cât și
chitanța din care rezulta că S.P. ar fi primit această
sumă de bani, au fost semnate și de inculpatul C.G.Ș. În
această modalitate, inculpatul C.G.Ș. a încercat să
justifice o parte din sumele de bani pe care și le-a însușit.
În vederea confiscării,
procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile
și imobile aparținând tuturor inculpaților.
3. La data de 23 martie 2012, prin
rechizitoriul nr.159/P/2010, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați,
respectiv D.D. (director la o sucursală bancară)
pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în
formă continuată (26 acte materiale), prevăzută de art. 254
alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, V.O.
(administrator al două societăți comerciale)
pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată,
prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1)
și art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură
privată în formă calificată și continuată, art. 290 C.pen.
raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și participație
improprie la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă calificată și
continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, A.F. (director
economic al celor două societăți comerciale) pentru
infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în
formă calificată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000, P.M. (casier la o societate
administrată de V.O.) și Pe.M. (administrator societate
comercială și asociat la o societate administrată de V.O.)
pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută
de art. 260 alin.(1) C.pen.
S-a reținut că, în
cursul lunii decembrie 2007, inculpatul D.D., în calitate de director al
unei sucursale bancare și președinte al Comitetului de credite al
acesteia, a pretins și primit cu titlu de mită de la inculpatul V.O., administrator al două societăți comerciale, un
autoturism de teren cu o valoare de achiziție în sumă de 267.642,90
lei, precum și foloase necuvenite în sumă totală de 9.902,36
lei.
Mașina și
foloasele necuvenite au fost primite pentru ca, prin încălcarea
atribuțiilor de serviciu, D.D. să îl sprijine pe V.O.
să obțină în mod fraudulos mai multe credite în valoare
totală de 13.100.000 lei pentru firmele pe care le reprezenta și,
pentru sine, un credit de nevoi personale în valoare de 562.500 lei. Spre
exemplu, o parte din contravaloarea autoturismului a fost plătită de V.O.
la data la care a fost suplimentat unul dintre creditele pentru firme.
În acest context, în
vederea obținerii creditului de nevoi personale, inculpatul V.O. a
întocmit în fals și a folosit mai multe documente (contract de consultanță
încheiat cu una din firmele sale, adeverință de salariat și
vechime în muncă în cadrul aceleiași firme), acte semnate și de
inculpatul A.F., în calitate de director economic. În același scop,
a determinat un angajat al firmelor respective să întocmească în fals
două facturi fiscale pe care le-a folosit la documentația de
creditare.
Cu ocazia audierii în
calitate de martori în acest dosar penal, inculpații Pe.M. și P.M.,
angajați la firmele reprezentate de V.O., au făcut
afirmații mincinoase în scopul de a-l exonera pe acesta de răspundere
penală.
În vederea
confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui
imobil aparținând inculpatului V.O. și asupra unei sume de bani
aparținând inculpatului D.D.
4. Prin rechizitoriul nr.27/P/2008 din 12 aprilie
2012, Serviciul teritorial Pitești
a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați,
respectiv, M.C. (asociat și administrator al trei
societăți comerciale), D.F.(asociat și administrator societate
comercială), P.I. (acționar și director general al
unei societăți pe acțiuni), D.I.(asociat unic și
administrator societate comercială) și Ț.M. (asociat
și administrator societate comercială) pentru
săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru
săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323
alin.(1) și (2) C.pen., înșelăciune cu consecințe deosebit
de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1),(2) și (5) C.pen.,
evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de
art. 11 alin.(1) lit.c) din Legea nr.87/1994 raportat la art. 9 alin.(1) lit.c)
din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 13 C.pen. și spălarea banilor,
prevăzută de art. 23 lit.b) și c) din Legea nr.656/2002.
În esență s-a
reținut că în perioada 2003-2004, inculpații M.C., D.F.,
P.I., D.I. și Ț.M., în calitate de
reprezentanți ai unor societăți comerciale, s-au asociat în
vederea obținerii unor sume de bani de la bugetul de stat prin folosirea
acestor firme pe care, după încasarea sumelor, le-au falimentat și
înstrăinat.
Concret, aceștia au
indus în eroare autoritățile financiar-fiscale, solicitând rambursări
ilegale de TVA. Obținerea sumei totale de 8.291.685 lei
(echivalentul a aproximativ 2.126.073 euro) s-a realizat pe baza unor facturi
fiscale false referitoare la achiziții fictive de componente auto la
prețuri supraevaluate, care în realitate nu aveau valoare comercială
(aveau un grad ridicat de uzură și nu aveau certificat de calitate
și conformitate). De asemenea, inculpații au înregistrat în
contabilitatea acelorași societăți comerciale cheltuieli care nu
au la bază operațiuni reale ori alte operațiuni fictive, în
scopul sustragerii de la plata unor taxe și impozite în valoare
totală de 12.219.204,5 lei (echivalentul a aproximativ 3.133.129
euro).
Pentru a da aparența
de legalitate a banilor obținuți în mod ilegal în modalitatea
descrisă mai sus, inculpații au înregistrat operațiuni de
comerț fictive în valoare totală de 21.679.533 lei (echivalentul a
aproximativ 5.781.208 euro).
În vederea recuperării
pagubelor create, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor
bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților D.F. și
P.I., nefiind identificate bunuri în patrimoniul celorlalți
inculpați.
5. Prin rechizitoriul nr.164/P/2009 din 30 mai
2012, Serviciul teritorial Pitești
a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, respectiv P.G.C.
(acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni
și asociat la 2 societăți cu răspundere limitată)
pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată
prevăzut de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu
consecințe deosebit de grave în formă calificată, prevăzut
de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen., complicitate la infracțiunea de
fals intelectual în formă continuată și calificată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 132 din
Legea nr. 78/2000 și art. 254 alin.(2) C.pen. raportat art. 7 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000, instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă calificată,
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 290 C.pen. cu referire la art. 132 din
Legea nr. 78/2000 și instigare la evaziune fiscală,
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și
alin.(2) din Legea nr.241/2005, P.G. (administrator societate pe
acțiuni-club de fotbal) pentru infracțiunile de complicitate la dare
de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură
privată în formă calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din
Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. și evaziune fiscală,
prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea
nr.241/2005, G.G. (director executiv adjunct al
activității de inspecție fiscală din cadrul D.G.F.P.) pentru
infracțiunile de luare de mită în formă continuată,
prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice cu
consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzut
de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen. și instigare la fals intelectual,
în formă continuată și calificată, prevăzută de
art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., W.L. (director economic la societatea comercială) pentru
săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată și
calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. și complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Legea
nr.241/2005, C.A., B.C.D. și E.F. (inspectori D.G.F.P.) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice cu consecințe deosebit de grave, în formă calificată,
prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen., complicitate la evaziune
fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1)
lit.c) și alin.(2) din Legea nr.241/2005 și fals intelectual în
formă calificată, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 289 C.pen.
În fapt s-a reținut
că în perioada 23 mai 2006-21 octombrie 2008, inculpatul P.G.C., în
calitate de acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni
și, prin intermediul acestei societăți, acționar majoritar
al unui club de fotbal, a oferit și a remis inculpatului G.G., atât
direct, cât și prin intermediul inculpatului P.G., administrator al
societății pe acțiuni-club de fotbal, sume de bani și
bunuri în cuantum total de 9.381 lei. Banii și bunurile au fost
date pentru ca inculpatul G.G., în calitatea sa de director executiv
adjunct în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice să
își încalce atribuțiile de serviciu și să favorizeze
societățile din grupul controlat de inculpatul P.G.C.
Ca urmare, în cursul lunii
octombrie 2008, la cererea inculpatului G.G., inculpații C.A.,
B.C.D. și E.F., în calitate de inspectori în cadrul
D.G.F.P., au întocmit un raport de inspecție fiscală cu mențiuni
nereale care a avut drept consecință favorizarea firmelor controlate
de P.G.C. și prejudicierea bugetului de stat cu suma de 572.280
lei reprezentând TVA. De asemenea, echipa de control care a întocmit
raportul de inspecție a fost desemnată de inculpatul G.G. la
cererea lui P.G.C. Inculpata W.L., director economic la
societatea pe acțiuni unde acționar majoritar era inculpatul P.G.C.,
la cererea acestuia, cu știință, a întocmit și semnat cu
date nereale trei facturi fiscale, aferente contractului de
vânzare-cumpărare din 31 ianuarie 2008 încheiat cu societatea pe
acțiuni-club de fotbal, având ca obiect o așa-zisă vânzare a
unui bun imobil (depozit), contract întocmit de asemenea cu date nereale de
către inculpatul P.G., în condițiile în care respectiva
tranzacție nu a fost reală, vânzarea-cumpărarea imobilului
neavând efectiv loc niciodată. Inculpata a întocmit și semnat cu date
nereale cele trei facturi fiscale, doar în scopul ca în contextul
desfășurării inspecției fiscale din data de 23 octombrie
2008 la clubul de fotbal, să susțină concluziile neconforme cu
adevărul menționate în Raportul de inspecție fiscală, în
care au fost efectuate mențiuni nereale prin omisiunea consemnării
neregulilor constatate, aceasta având drept consecință prejudicierea
bugetului de stat cu suma de 572.280 lei, prin sustragerea clubului de
la plata acestei sume, reprezentând taxa pe valoarea adăugată.
Agenția
Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte
civilă în prezenta cauză cu suma de 572.208 lei, iar în vederea
recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru
asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând
inculpaților C.A., B.C.D. și E.F.
Cauze ale Serviciului teritorial Ploiești
1. La data de 10 februarie 2012, prin
rechizitoriul nr.16/P/2011 Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați,
respectiv M.F. (președinte judecătorie) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor în formă calificată (2 infracțiuni), prevăzut
de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă calificată și continuată (2
infracțiuni), prevăzut de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă calificată și
continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen.
raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, Ș.G.A. (grefier
judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de
complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă
calificată (2 infracțiuni), prevăzută de art. 26 C.pen.
raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă calificată și continuată (2
infracțiuni), prevăzut de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă calificată și
continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art. 291 C.pen.
raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, A.F. (grefier
registrator la judecătorie) pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor în formă calificată și continuată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 246 C.pen., M.M. (grefier arhivar la judecătorie)
pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă
calificată, prevăzut de art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 și uz de fals în formă calificată,
prevăzut de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea
nr.78/2000, P.D.E. (avocat) și B.D.M. pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor în formă calificată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art. 246 C.pen. și fals intelectual în formă
calificată și continuată, prevăzut de art. 290 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în fapt
că în cursul anului 2009 inculpata M.F., în calitate de
președinte al judecătoriei, cu ajutorul inculpatelor Ș.G.A.,
grefierul său de complet și A.F., grefier registrator la
aceeași instanță, a pronunțat un număr de patru
hotărâri judecătorești, rămase definitive, prin exercitarea
cu rea-credință a funcției de judecător și prin
încălcarea normelor de procedură civilă. Toate cele patru dosare
civile au fost constituite în mod fictiv în numele unor reclamanți care nu
formulaseră niciodată pretinsele cereri de chemare în judecată
ce aveau ca scop anularea unui partaj succesoral consfințit de către
trei frați printr-o tranzacție din luna ianuarie 2008.
Dosarele respective au fost
„fabricate” de către M.F., beneficiind și de ajutorul
inculpatelor Ș.G.A. și A.F., iar cercetarea
judecătorească și dezbaterile cu părțile, care nu au
fost niciodată prezente, au fost simulate. De asemenea, M.F. a
schimbat termenele de judecată pentru ca dosarele să ajungă la
completul prezidat de ea, iar pretinsele cereri de preschimbare a termenelor de
judecată au fost judecate toate în aceeași zi, în absența
părților, pe baza unor înscrisuri false. În consecință, în
această modalitate, pretinșilor reclamanți li s-a încălcat
dreptul la un proces echitabil, în sensul că au fost în imposibilitatea de
a-și exercita drepturile procesuale, iar din cuprinsul tranzacției cu
obiect „partajul succesoral” au fost scoase mai multe suprafețe de teren
arabil situate în extravilanul unei comune. Aceste terenuri au făcut
obiectul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil cu
persoanele cărora li s-a atribuit, în fals, calitatea de reclamanți
în trei dintre aceste dosare.
De asemenea, în
aceeași perioadă, pentru ca inculpata B.D.M. să
devină proprietara unei locuințe situate în municipiul
București, inculpata M.F., cu ajutorul inculpatelor Ș.G.A.,
M.M. și P.D.E., avocat în cadrul baroului, în cursul lunii
septembrie 2009, a soluționat un dosar civil cu încălcarea normelor
de procedură civilă și pe baza unor înscrisuri false. Astfel,
inculpata a pronunțat o hotărâre judecătorească, în baza
căreia B.D.M. a devenit proprietara unei garsoniere, în
condițiile în care proprietarul de la care a cumpărat încheiase cu
alte persoane o promisiune de vânzare-cumpărare a aceluiași imobil.
Pronunțarea acestei hotărâri judecătorești a fost
posibilă prin încălcarea nomelor legale privind competența
teritorială, preschimbarea termenului de judecată fără
motive temeinice, menționarea în fals a faptului că vânzătorul
imobilului este prezent la ședința de judecată, că a
participat la interogatoriul realizat de judecător și că este de
acord cu acțiunea formulată de B.D.M.
Persoanele prejudiciate
prin pronunțarea în mod ilegal a hotărârilor judecătorești
menționate mai sus s-au constituit părți civile în procesul
penal cu sumele de 300.000 de euro și 30.000 lei.
2. Prin rechizitoriul nr.30/P/2007 din 18 septembrie 2012, Serviciul teritorial Ploiești a
dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv T.D.V.E.
(director general la un parc industrial, societate pe acțiuni),
I.M.I. (director operațiuni la aceeași societate) și
I.V.I. (consilier juridic la aceeași societate) pentru
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă continuată și calificată,
prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat
la art. 248 C.pen. cu referire la art. 2481 C.pen.
S-a
reținut că în perioada
2005-2008, inculpații T.D.V.E., I.M.I. și I.V.V., în calitate
de director general, director operațiuni, respectiv, consilier juridic la
un parc industrial, societate pe acțiuni, cu acționar Consiliul
Județean, prin încălcarea repetată a atribuțiilor de
serviciu și a dispozițiilor legale privind achizițiile publice,
au vândut din patrimoniul acestei societăți comerciale bunuri
(clădiri, cazane, turnuri de răcire etc.) la o valoare inferioară
celei stabilite de evaluatorul autorizat. În consecință, societatea
comercială a fost prejudiciată cu suma totală de 7.713.978,58
lei, sumă care constituie totodată și avantajul patrimonial
obținut de agenții economici cu capital privat care au achiziționat
acele bunuri.
Pentru recuperarea
prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător
asupra bunurilor imobile aparținând inculpaților T.D.V.E. și
I.M.I.
3. Serviciul teritorial Ploiești, prin
rechizitoriul nr.121/P/2012 din 7 noiembrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
L.W. (administrator societate comercială, cetățean
chinez) pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune
fiscală în formă continuată (26 acte materiale),
prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Legea
nr.241/2005, uz de fals în formă continuată (26 acte materiale),
prevăzut de art. 291 C.pen. și spălarea banilor în formă
continuată (32 acte materiale) prevăzută de art. 23 alin.(1)
lit.a) teza I din Legea nr.656/2002.
În sarcina
inculpatului L.W. s-a reținut că în perioada octombrie
2007-februarie 2011, în calitate de administrator al unei societăți
comerciale, a evidențiat în contabilitatea acestei firme operațiuni
comerciale fictive, constând în aprovizionări cu produse electrocasnice
și prestări servicii, prin folosirea a 26 de facturi fiscale emise de
furnizori nereali din trei județe. În această modalitate, bugetul statului a fost
prejudiciat cu suma de 6.662.763,13 lei (echivalentul a 1.719.910,98
euro), reprezentând T.V.A. dedusă nelegal și impozit pe profit
sustras, sumă cu care Agenția Națională de Administrare
Fiscală, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, s-a
constituit parte civilă în procesul penal.
De
asemenea, în perioada februarie 2008-martie 2009, pentru a crea aparența
de legalitate a provenienței sumei de 14.523.763,90 lei obținute prin
evaziune fiscală, inculpatul L.W. a transferat acești bani,
prin 32 operațiuni bancare, din conturile societății pe care o
administra în conturile societăților cu care a derulat relații
comerciale fictive, de unde a fost externalizată în Republica China.
În vederea
recuperării prejudiciului, a fost instituit sechestrul asigurător
asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând societății
comerciale, ca parte responsabilă civilmente.
Cauze ale Serviciului teritorial Suceava
1. Prin rechizitoriul nr.37/P/2012 din 23 februarie
2012, Serviciul
teritorial Suceava a dispus
trimiterea în judecată a 25 de inculpați, și anume, C.P.O.
(ofițer poliție, coordonator șef tură în cadrul
IPJ) și C.E.D. (inspector vamal) pentru săvârșirea infracțiunilor de
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
și continuată, prevăzut de art. 132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 2481 C.pen., inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea
sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, folosirea
în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate, în formă continuată,
prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și luare de
mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7
alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.N.(controlor vamal) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată și continuată, prevăzut de
art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C.pen., inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice
formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din
Legea nr.39/2003 și luare de mită, prevăzută de art. 254
C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, C.D.( inspector vamal),
A.M. (inspector
vamal) și C.I. (controlor
vamal) pentru comiterea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată și continuată, prevăzut de art. 132
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la
art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, J.D. (controlor vamal), D.M.L.
(inspector vamal), S.V.M. (inspector vamal), Z.L.D.
(inspector vamal), U.L. (inspector vamal) pentru
săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din
Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., M.L.D. (controlor vamal)
pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art. 132
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate, în formă continuată,
prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice
formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1)
din Legea nr.39/2003, P.S. (agent
de poliție de frontieră), S.V.I.(agent de poliție
de frontieră) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz
în serviciu contra intereselor publice în formă calificată,
prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate, în
formă continuată, prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea
nr.78/2000, U.S.C. (agent de
poliție de frontieră), V.L. (ofițer
de poliție judiciară, de frontieră) pentru săvârșirea infracțiunii de
folosire în orice mod de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate,
prevăzută de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000, B.A.S. (agent
de poliție de frontieră) pentru comiterea infracțiunilor de
complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din
Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen., instigare la abuz în serviciu contra
intereselor publice, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132
din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen. și luare de mită în
formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, G.C.,
B.M., A.M. pentru comiterea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată și continuată,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 și art. 248 C.pen., dare de mită
în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat
la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea
sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, C.A.,
O.L., A.C.M. și C.S.V. pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată și
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din
Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen și inițiere/constituire/ aderare/sprijinire
sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de
art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și B.A. pentru
săvârșirea infracțiunii de
inițiere/constituire/aderare/sprijinire sub orice formă a unui grup
infracțional, prevăzută de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.
În esență s-a
reținut că, în perioada decembrie 2008-martie 2009,
polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, prin
încălcarea atribuțiilor de serviciu, contra unor foloase materiale
și prin furnizarea de informații cu caracter secret de serviciu
privind situația operativă și în legătură cu
prezența în zonă a unor echipe de control din cadrul Inspectoratului
Județean al Poliției de Frontieră și Direcției
Regionale Vamale, au sprijinit și coordonat activitatea
infracțională a celor două grupuri de traficanți care au
introdus cantitatea de 62.000 pachete de țigări de
proveniență ucraineană, achiziționate fie din Ucraina, fie
de la magazinul Dutty Free, în condițiile în care astfel de produse
accizabile erau prohibite de a fi introduse în țară ca bagaj pentru
persoanele fizice peste limita admisă de regulamentul vamal, modalitate
prin care au cauzat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum total de 388.591
lei.
Au fost instituite
măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile aparținând
inculpaților, în vederea recuperării prejudiciului produs în urma
activităților infracționale.
2. Serviciul teritorial Suceava, prin
rechizitoriul nr.15/P/2009 din 25 iunie 2012, a dispus
trimiterea în judecată a 11 inculpați, respectiv, R.D. (director
agenție bancară) pentru săvârșirea infracțiunilor
de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă
calificată și continuată, prevăzut de art. 246 C.pen.
combinat cu art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 258 C.pen., instigare
la efectuarea de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin
utilizarea neautorizată a oricăror date de
identificare, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 27 alin.(2) din Legea
nr.365/2002 și inițierea/constituirea/
aderarea/sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional,
prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, B.I.B.(consilier de clientelă la
agenția bancară) și F.P.A.(consilier de clientelă la agenția
bancară) pentru săvârșirea infracțiunilor de
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată,
prevăzută de art. 246 C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen., efectuarea
de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare, în
formă continuată, prevăzută de art. 27 alin.(2) din Legea
nr.365/2002 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea
sub orice formă a unui grup infracțional, prevăzută de
art. 8 din Legea nr.39/2003, G.A. (consilier
de ghișeu la agenția bancară), P.Cr. (consilier de ghișeu la agenția bancară) pentru săvârșirea
infracțiunilor de efectuare de retrageri de numerar și
transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a
oricăror date de identificare, în formă continuată,
prevăzută de art. 27 alin.(2) din Legea nr.365/2002 și inițierea/constituirea/aderarea/sprijinirea sub orice
formă a unui grup infracțional, prevăzută de art. 8 din
Legea nr.39/2003, I.A.R. (economist
la agenția bancară) pentru comiterea infracțiunii de efectuare
de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare, în
formă continuată, prevăzută de art. 27 alin.(2) din Legea
nr.365/2002, P.C. (asociat și contabil șef la o
societate comercială), R.P.D. (economist
la o societate comercială) și D.D. (administrator
societate comercială, cetățean italian) pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea
de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă
continuată și calificată, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 246 C. pen. combinat cu art. 2481
C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen., falsul în declarații în formă
calificată și continuată, prevăzut de art. 26 din Legea
nr.365/2002, acceptarea de operațiuni de retragere de numerar și
transfer de fonduri cunoscând de utilizarea neautorizată a datelor, în
formă continuată, prevăzută de art. 28
alin.(2) din Legea nr.365/2002 și inițierea/constituirea/aderarea/
sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional,
prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003,
R.V.(economist societate comercială) și C.D. (economist
la aceeași societate) pentru săvârșirea infracțiunii de fals
în declarații în formă calificată și continuată,
prevăzut de art. 26 din Legea nr.365/2002.
S-a reținut în esență
că, în perioada mai-decembrie 2008, R.D., în calitate de director
la o agenție bancară, folosind userul personal, a supervizat
activitatea ilegală de acordare/majorare a 228 credite tip DAC (Descoperit
autorizat de cont) și retragere a sumelor aferente din aceste conturi,
desfășurată cu încălcarea normelor bancare, pentru
finanțarea ilegală a unor firme, prejudiciul fiind în valoare
totală de 7.525.422,59 lei. În aceeași
perioadă și modalitate, a acordat/majorat succesiv un număr de
220 credite tip DAC, realizând 528 de operațiuni bancare
(acordare, majorare nr.1, majorare nr.2, majorare nr.3, închidere, redeschidere
DAC), în valoare totală de 7.180.738 lei, pe convențiile de
salarii cu card atașat încheiate cu 6 societăți comerciale,
fără să existe cerere scrisă a titularului de cont,
adeverință de salariu, tabele cu salariații firmei la care
aceștia sunt angajați și copii ale actelor de identitate, încălcând
prevederile Instrucțiunilor și ale Procedurii aferente. De asemenea,
în perioada 5 septembrie 2008-6 octombrie 2008, a deschis un număr de 21 conturi curente de salarii pe numele unor persoane fizice,
fără cerere, autorizarea scrisă a acestora și cu lipsa
documentelor obligatorii, nerespectând Procedura și Directiva
internă. Aceste conturi deschise ilegal au fost ulterior utilizate pentru
acordarea/majorarea cu încălcarea normelor bancare de credite tip DAC. După
ce sumele din DAC au fost transferate în conturile firmelor, a efectuat
plăți/încasări în/din conturile a 3 societăți
comerciale, în valoare totală de 24.386,8 lei, fără
documentele prevăzute de normele bancare (ordin de plată, filă
CEC etc).
Prin nerespectarea normelor
bancare sus-menționate și prin supervizarea activităților ilegale
desfășurate de subordonați, s-a cauzat un prejudiciu unității
bancare în cuantum de 7.525.422,59 lei (echivalentul a 1.888.342,5
euro la cursul valutar din 31 decembrie 2008).
Activitatea
infracțională a lucrătorilor bancari a fost sprijinită de inculpații
P.C., R.P.D., D.D., R.V. și C.D. care
le-au furnizat datele de identitate ale unor persoane angajate la
societățile comerciale unde își defășurau activitatea,
au semnat tabelele cu salariații pe care le-au depus la unitatea
bancară pentru obținerea de credite cu încălcarea normelor
și au acceptat ca, în baza convenției de salarii, să fie
acordate/majorate credite tip DAC, fără îndeplinirea condițiilor
legale.
În vederea recuperării
prejudiciului produs în urma activităților infracționale, au
fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile
aparținând inculpaților.
3. Prin rechizitoriul nr.11/P/2012 din 5 iulie
2012, Serviciul teritorial Suceava a
dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, și anume, A.M.
pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215
alin.(1), (2) și (5) C.pen., uz de fals
în formă continuată, prevăzut de art. 291 C.pen.,
participație improprie la fals intelectual în formă continuată,
prevăzut de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 C.pen. și instigare la abuz
în serviciu contra intereselor publice în formă calificată,
prevăzut de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 și art. 248 C.pen., R.A.T. pentru
comiterea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și
(5) C.pen. și fals în declarații,
prevăzut de art. 292 C.pen., V.V. (secretar primărie oraș)
și C.C.I. (membru al comisiei locale de fond funciar, consilier
juridic al primăriei) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată, prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 248 C.pen. și fals intelectual în formă
calificată și continuată, prevăzut de art. 289 C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.S. (primar oraș) pentru
săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de
art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și C.N. (avocat) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate
la înșelăciune
cu consecințe deosebit de grave,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și
(5) C.pen., fals în înscrisuri sub
semnătură privată, prevăzut de art. 290 C.pen. și fals
în declarații, prevăzut de art. 292 C.pen.
S-a reținut în
esență că, în perioada 2009-2011 inculpatul A.M., în
scopul dobândirii pentru sine, în mod injust, a unui teren cu vegetație
forestieră în suprafață de 2.300 ha situat pe raza Ocolului Silvic al orașului, a utilizat un înscris plăsmuit
intitulat „copie certificată după actul de donație” în cuprinsul
căruia, față de actul original aflat în păstrarea Arhivelor
Naționale, este inclusă și suprafața de 2.300 ha pădure. Mai mult, a înregistrat cererea, depusă în afara termenului prevăzut
de legile fondului funciar, respectiv după data de 30 noiembrie 2005, ca
fiind depusă la data de 30 noiembrie 2005 la Primăria orașului. În demersul infracțional au fost implicate persoanele
decidente din cadrul Primăriei orașului, respectiv inculpații C.S.,
primar, V.V., secretar primărie, C.C.I., consilier juridic
al primăriei (toți trei membri în cadrul Comisiei de aplicare a
legilor fondului funciar) care, în mod concertat, au atribuit cererilor de retrocedare
numere de înregistrare fictive pentru a figura că sunt depuse în termenul
prevăzut de Legea nr.247/2005, iar inculpatul C.C.I. contribuind la
comiterea faptelor și prin natura atribuțiilor juridice de
reprezentare a autorității teritorial administrative la
instanțele judecătorești în cadrul procedurii judiciare, în care
a produs înscrisuri și a pledat constant în interesul și folosul
inculpatului A.M.
Implicarea avocatei C.N.
a constat în redactarea de cereri nedatate și confirmarea, în calitate de avocat,
a faptului că notificarea înregistrată la Primăria orașului a fost redactată de ea și depusă la Comisia locală de inculpatul R.A.T., aspect nereal, precum și în solicitarea
și obținerea prin hotărâre judecătorească
definitivă și irevocabilă a 2.300 ha suprafață inserată fraudulos în cuprinsul copiei actului de donație, prin
convertirea a 5 procente din acțiunile deținute la Fabrica de cherestea în 5% din suprafața cu vegetație forestieră.
Prejudiciul cauzat statului
român (proprietar al terenului aflat în administrarea RNP-Romsilva- Ocolul
Silvic), prin validarea amplasamentului terenului cu vegetație
forestieră situată pe raza Ocolului Silvic, pentru care dreptul de
proprietate a fost reconstituit de către instanța de judecată
prin hotărâre definitivă și irevocabilă în suprafața
totală de 2.292,90 ha, este estimat la suma de 10.435.100 euro.
În vederea recuperării
prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra
terenului cu vegetație forestieră.
Cauze ale Serviciului teritorial Tîrgu Mureș
1. Prin rechizitoriul nr.49/P/2010 din 15
martie 2012, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
Ț.N. (prim-procuror Parchet de pe lângă
Judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de
mită în formă continuată, prevăzută de art. 254
alin.(1) și (2) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(1) și
(3) din Legea nr. 78/2000, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de
comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată,
prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și instigare la
reținerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 25
C.pen. cu referire la art. 272 C.pen.
S-a reținut în sarcina
inculpatului Ț.N. că, în calitate al prim-procuror al
Parchetului de pe lângă Judecătorie, având în lucru dosarul
nr.252/P/2006 privind pe învinuiții B.B. (minor) și D.D.,
cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat,
în schimbul adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub
urmărire penală, a pretins tatălui, B.A., să-i execute (fie
singur, fie împreună cu alte rude), în mai multe rânduri, lucrări la
instalațiile sanitare și de canalizare la vila sa dintr-o
stațiune, contravaloarea prestațiilor efectuate de către
aceștia și neachitate (uneori în totalitate) ridicându-se la suma de 680
lei. De asemenea, în baza aceleiași rezoluții infracționale
și în aceeași calitate, având în lucru dosarul nr.219/P/2007 privind
pe învinuiții N.L. și T.A.A., cercetați sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor de amenințare și distrugere,
în schimbul determinării părții vătămate
să-și retragă plângerea și adoptării unei soluții
favorabile de scoatere de sub urmărire penală, a pretins învinuitului
N.L. să-i execute, în cursul anului 2007, diferite lucrări la vila
sa din stațiune, contravaloarea prestațiilor efectuate de către
acesta și neachitate ridicându-se la 640 lei. În aceleași
condiții, având în lucru dosarul nr.821/P/2007 privind pe învinuiții
N.L., C.M.V. și B.L.V., cercetați sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de lovire și alte violențe, în schimbul
determinării părții vătămate să-și
retragă plângerea și adoptării unei soluții favorabile de
încetare a urmăririi penale, a pretins învinuitului N.L. să-i
execute, în cursul anului 2008, diferite lucrări la vila sa din
stațiune, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta
și neachitate ridicându-se la suma de 3.960 lei.
Totodată, având în
lucru dosarul nr.151/P/2009 privind pe învinuiții G.F. și G.P.,
cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de braconaj
piscicol, în schimbul adoptării unei soluții favorabile de scoatere
de sub urmărire penală și aplicare a unei sancțiuni cu
caracter administrativ, a pretins învinuitului G.F. să-i execute, în
cursul anului 2009, diferite lucrări la gospodăria sa, contravaloarea
prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate
ridicându-se la suma de 200 lei. S-a mai reținut că, în cursul
lunii decembrie 2008, înainte de Crăciun, în baza aceleiași
rezoluții infracționale, a efectuat operațiuni financiare ca
acte de comerț, incompatibile cu funcția de procuror, conform
dispozițiilor art. 5 alin.(1) din Legea nr.303/2004, oferind în
piețele dintr-un municipiu și o comună, spre vânzare, brazi,
fiind surprins de către organele de control cu mai multe nereguli (2 acte
materiale). De asemenea, la data de 16 mai 2011, în calitate de prim-procuror
al Parchetului de pe lângă Judecătorie, a cerut grefierului șef,
învinuita S.I., să scoată din dosarul nr.308/P/2011 ordonanța
privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
țara luată față de învinuitul R.I. și să o
distrugă, pentru ca acesta să-și ia pașaportul înapoi.
În cauză au fost luate
de procuror măsuri asigurătorii până la concurența sumei de
5.480 lei.
2. Prin rechizitoriul nr.28/P/2008 din 3
august 2012, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a 6
inculpați, respectiv C.O.A.G. (viceprimar municipiu, președinte
al comisiei de negociere), S.D., M.I., A.V., B.Ș. și R.C. (membri
ai comisiei de negociere) pentru săvârșirea infracțiunii de
stabilire, cu intenție, a unei valori diminuate față de valoarea
comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici
la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este
acționar, comisă cu ocazia unei operațiuni comerciale, prevăzută
de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în fapt
că inculpatul C.O.A.G., în calitate de viceprimar municipiu și
președinte al comisiei de negociere, împreună cu inculpații S.D.,
M.I., A.V., B.Ș. și R.C., membri ai comisiei de negociere,
în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2004, cu intenție, au aprobat
vânzarea activelor unei societăți pe acțiuni, la care Consiliul Local al Municipiului este acționar, către o societate pe
acțiuni privată, la un preț subevaluat, respectiv la 33,91% din
valoare, în scopul obținerii de către această societate a unor
foloase necuvenite. Prejudiciul cauzat municiului se ridică la suma de 1.071.688
lei, iar în cauză au fost luate măsuri asigurătorii
până la concurența sumei de 642.793 lei.
3. Serviciul
teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr.4/P/2011 din 29 octombrie 2012, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și
anume G.L.M. (director Fundație, sub a cărei auspicii
funcționează o filială a unei universități) pentru
infracțiunea de folosire a influenței ori autorității în
scop calificat, în formă continuată (8 acte materiale), prevăzută
de art. 13 din Legea nr. 78/2000 și G.O. (ofițer poliție)
pentru complicitate la infracțiunea menționată.
În fapt, s-a reținut
că inculpata G.L.M., în perioada 2007-mai 2011, a folosit autoritatea sa de director al unei Fundații, în scopul obținerii de sume de
bani de la studenții Facultății de Drept din cadrul filialei din localitate a unei universități care funcționează sub
auspiciile Fundației, pentru o parte dintre cadrele didactice care
susțineau cursurile și/sau efectuau examinările. Suma
totală obținută în acest mod a fost în cuantum de 4.965 lei
și 19.600 euro. În activitatea sa a fost ajutată de inculpatul
G.O., ofițer de poliție cu gradul profesional de comisar, care
în calitatea sa de șef de an al studenților Facultății de
Drept din cadrul filialei universității colecta în numele inculpatei
sumele de bani de la studenți, după care le remitea direct sau
indirect acesteia. Au fost luate măsuri asigurătorii în cauză până
la concurența sumei 109.500 lei.
4. Prin rechizitoriul nr.78/P/2011 din 17 decembrie
2012, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată inculpatului B.I.M. (director
sucursală companie națională) pentru
săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată, prevăzut de art. 132 din
Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
S-a reținut în fapt
că inculpatul B.I.M., în calitate de director al sucursalei unei
companii naționale, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, a
dispus prin comanda din 15 septembrie 2011, emisă către Secția
de Mentenanță, execuția unor lucrări de reparații
curente în sumă totală de 579.532 lei, fără TVA, la un drum
cu lungimea totală de 7 km, cheltuieli supradimensionate, cu valoarea de 414.000
lei, aferentă lucrărilor de fundație, strat de
legătură și terasamente, executate pe alte sectoare ale
drumului, necuprinse în patrimoniul unității, aflate în domeniul
public al Primăriei Comunei și poziționate între sediul
Primăriei și limita locuibilă a localității (care, conform
contractului de execuție lucrări, încheiat la 13 octombrie 2011,
trebuiau efectuate de două societăți comerciale). Au fost luate
măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 414.000
lei.
Cauze ale Serviciului teritorial Timișoara
1. La data de 1 februarie 2012, prin
rechizitoriul nr.153/P/2009, Serviciul teritorial Timișoara a dispus
trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, M.N.
(director Direcția patrimoniu din cadrul Primăriei
municipiului), O.P., R.O.A. și V.M.V. (consilieri la
Primăria municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz
în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și
continuată prevăzută de art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481
c.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și C.F. (executor
la Direcția patrimoniu din cadrul Primăriei municipiului) pentru
săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă,
prevăzută de art. 260 C.pen. și folosire, în orice mod, de
informații ce nu sunt destinate publicității, prevăzută
de art. 12 lit.b) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că, în
perioada 2003-2010, inculpații M.N., O.P., OR.O.A. și V.M.V., în
calitate de șef al Direcției patrimoniu din Primăria municipiului,
respectiv, de consilieri angajați la aceeași instituție,
și-au încălcat atribuțiile de serviciu prin aceea că au
înlesnit închirierea, la un preț modic, și ulterior prelungirea
contractului de închiriere a Bazei Sportive și de Agrement ce
aparține Primăriei municipiului, de către o societate
comercială privată. Prin aceasta, s-a creat un prejudiciu de 850.350
lei (echivalent a circa 227.366 euro) în dauna bugetului Primăriei
municipiului, sumă ce reprezintă și avantajul patrimonial
obținut de societatea comercială. Modalitatea de acțiune a
primilor patru inculpați, ce a avut ca rezultat prejudicierea bugetului
primăriei, a constat în organizarea în anul 2003 a unei licitații în cursul căreia au fost încălcate mai multe norme legale, în
urma căreia i se asigura societății comerciale dreptul de
utilizare a Bazei Sportive și de Agrement închiriate pe o perioadă
scurtă de timp, la un preț modic, calculat de către inculpatul O.P.
cu încălcarea normelor legale, numai pentru o parte a acesteia și
prelungirea ulterioară pe o perioadă mare de timp a contractului (5
ani), contrar dispozițiilor legale ce stabileau imposibilitatea
prelungirii închirierii unui bun aparținând domeniului public
fără organizarea unei licitații, cu păstrarea prețului
scăzut de închiriere. Toate acestea au condus la păstrarea
beneficiului obținut de societatea comercială care a utilizat în realitate
o suprafață mai mare cu 12.168 mp decât cea menționată în
contract, fără a achita chiria aferentă acestei suprafețe.
În timpul
desfășurării cercetărilor în acest dosar penal, inculpatul C.F.
l-a avertizat pe administratorul societății comerciale beneficiare a
contractului de închiriere asupra activității procurorilor, iar cu
ocazia audierii sale a susținut, în mod nereal, că nu cunoștea
persoana respectivă și că nu ar fi contactat-o niciodată,
aspect contrazis de materialul probator administrat în cauză.
Pentru asigurarea recuperării
prejudiciului, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor
bunuri imobile aparținând inculpaților M.N., O.P., R.O.A. și V.M.V.
până la concurența sumei reprezentând valoarea prejudiciului.
2. Prin
rechizitoriul nr.119/P/2011 din 10 februarie 2012, Serviciul teritorial
Timișoara a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați, ambii în stare de arest
preventiv, respectiv, I.G. (director executiv în cadrul
D.G.F.P.) pentru săvârțirea infracțiunilor de luare de mită
în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de
art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000
și trafic de influență în formă continuată (4 acte
materiale), prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și
art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și D.C.I. pentru complicitate
la aceste două infracțiuni în formă continuată.
În fapt, în cursul anului
2011, inculpata I.G., în calitate de director executiv adjunct în cadrul
D.G.F.P.-Activitatea de Inspecție Fiscală, a pretins de la un
denunțător, direct sau prin intermediul inculpatului D.C.I.,
persoană apropiată inculpatei, sume de bani și bunuri în valoare
totală de 12.500 euro și 40.985,42 lei. Banii au fost
pretinși pentru ca, în virtutea funcției sale de conducere a
activității de inspecție fiscală, inculpata I.G.
să protejeze activitatea societăților comerciale reprezentate de
denunțător de eventualele controale de specialitate, fie prin
exercitarea influenței asupra subordonaților săi, fie personal,
în sensul că își va încălca atribuțiile de serviciu, astfel
încât D.G.F.P. să nu efectueze constatări de natură a atrage
răspunderea juridică a societăților administrate de
denunțător.
Din sumele și bunurile
pretinse, I.G. a primit efectiv bani și bunuri în valoare totală de
10.000 euro și 20.985,42 lei.
În vederea confiscării,
procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile și a
unor sume de bani aparținând inculpatei I.G.
3. Serviciul teritorial Timișoara, prin
rechizitoriul nr.107/P/2011 din 15 iunie 2012, a
dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 3 în
stare de arest preventiv, respectiv A.R.P. (director A.P.I.A.),
arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate
la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influență în
formă continuată, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, instigare la fals în înscrisuri sub
semnătură privată, în formă
calificată și continuată, prevăzut de art. 25 C.pen.
raportat la art. 290 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 și
asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă
calificată, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17
lit.b) din Legea nr. 78/2000, G.V. (primar comună), arestat
și I.S.S. (primar oraș), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă
continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din
Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în
formă calificată, prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni, în formă calificată, prevăzută de art. 323
C.pen. raportat la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 și J.T.I.(administrator
societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor
de dare de mită în formă continuată, prevăzută de
art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de
influență în formă continuată, prevăzută de art. 61
alin.(1) din Legea nr. 78/2000, instigare la fas în înscrisuri sub
semnătură privată în formă calificată, prevăzut
de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni, în formă calificată, prevăzută de art. 323
C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut că,
în cursul anului 2011, inculpații A.R.P., director al A.P.I.A.,
împreună cu inculpații J.T.I., persoană care deține
și controlează mai multe societăți comerciale, I.S.S.,
primar al orașului și G.V., primar al comunei, au constituit o
asociere infracțională cu scopul obținerii de importante sume de
bani prin săvârșirea unor infracțiuni de corupție.
Concret, inculpatul A.R.P.,
abuzând de prerogativele funcției sale, s-a implicat în fraudarea
fondurilor europene și naționale alocate prin programele de
sprijinire a producătorilor agricoli și utilizatorilor de terenuri.
Mecanismul de fraudare a constat fie în executarea parțială a
lucrărilor de întreținere și amenajare a pajiștilor și
recepția lucrărilor pe baza unor documente justificative false, fie
prin neexecutarea în totalitate a acestor lucrări, astfel că sumele
de bani virate de către A.P.I.A. autorităților locale, în scopul
susținerii lucrărilor de curățire și întreținere
a pajiștilor, au fost împărțite între membrii grupului și
primarii unor localități din județ, între care și
inculpații I.S.S. și G.V. Practic, în momentul în care A.R.P.
avea informația că primăriile au primit banii reprezentând
subvențiile din fonduri europene pentru lucrările de întreținere
a pajiștilor comunale, inculpatul J.T.I. încheia în fals mai multe
documente (contracte de prestări servicii, situații de lucrări,
procese-verbale de recepție), pe care le antedata, în care consemna în mod
nereal că firmele pe care le controla realizaseră lucrările
respective. De asemenea, au fost încheiate mai multe tipuri de contracte pentru
a se evita organizarea unei licitații publice. După ce
primăriile achitau din fondurile europene lucrări inexistente, banii
erau împărțiți în cote egale între A.R.P, J.T.I.
și primarul respectiv.
În această modalitate,
au dobândit ilegal sume de bani, respectiv, inculpatul A.R.P. 25.000
euro și 7.500 lei, inculpatul I.S.S. 15.000 lei,
inculpatul G.V. 25.000 euro și inculpatul J.T.I. 7.500
lei.
Procurorii au instituit
sechestru asigurător asupra unor sume de bani și a unui imobil
aparținând inculpaților, în vederea confiscării.
4. Prin rechizitoriul nr.58/P/2009 din 9 februarie
2012, Serviciul
teritorial Timișoara a dispus trimiterea în judecată a 2
inculpați, respectiv, D.B.I. (asociat societate
comercială) pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în
formă continuată prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b), c), f)
și alin.(3) din Legea nr.241/2005 și K.E. (administrator
societate comercială) pentru comiterea
infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9
alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Legea nr.241/2005.
S-a reținut în sarcina
inculpatului D.B.I. că, în perioada 2007-2009, în calitate de
reprezentant legal al unui număr de cinci societăți comerciale,
a derulat activități având ca obiect, în principal, achiziția
și vânzarea de cereale, fără a înregistra aceste acte de
comerț în contabilitatea firmelor. De asemenea, inculpatul a
evidențiat cheltuieli fictive și, pentru ca activitatea sa
evazionistă să fie dificil de depistat, a cesionat formal
părțile sociale ale firmelor către alte persoane. În
această modalitate, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu
suma de 8.557.392 lei, echivalentul a aproximativ 2.778.472 euro,
reprezentând impozit pe profit și TVA.
Totodată, în cursul
anului 2008, inculpații K.E. și D.B.I., în calitate de
administrator, respectiv asociat al unei societăți cu răspundere
limitată, au derulat activități de comercializare a cerealelor
fără a proceda la înregistrarea veniturilor în evidențele
contabile ale societății. În consecință, bugetul consolidat
al statului a fost prejudiciat cu suma de 2.205.541 lei, echivalentul a
500.093 euro.
Direcția Generală
a Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma totală
de 12.292.635 lei, echivalentul a aproximativ 3.432.822 euro.
În vederea recuperării
prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui
imobil și a unui bun mobil aparținând inculpatei K.E. Nu au fost
identificate bunuri în proprietatea inculpatului D.B.I. care să poată
fi indisponibilizate.
1. Judecătoria Buftea, prin
sentința penală nr.94 din 8 februarie 2012, a dispus condamnarea inculpatului L.L. (asociat
unic și administrator societate comercială) la pedeapsa
rezultantă de 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa
complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute
de art. 64 alin.(1) lit.a) și lit.b) C.pen. Concret, s-a aplicat pedeapsa
de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune
fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.a) și
alin.(3) din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 5 ani
închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală,
prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr.241/2005, cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și 1 an spor la contopirea pedepselor. Inculpatul,
în solidar cu partea responsabilă civilmente, a fost obligat la
despăgubiri civile către A.N.A.F. în sumă totală de 6.193.836
lei, precum și a accesoriilor calculate până la data
achitării integrale a debitului.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.1776 din 20 septembrie 2012, pronunțată
de Curtea de Apel București-Secția a II-a penală, care a
casat în parte sentința și, rejudecând, a modificat pedeapsa
complementară aplicată, în sensul intezicerii exercițiului
drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza II, lit.b) și c)
C.pen.
Inculpatul a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.154/P/2009 din 7 iunie 2010 al Secției
de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție,
reținându-se că, în calitate de asociat unic și administrator
al unei societăți comerciale, a declarat fictiv atât sediul social,
cât și punctul de lucru al societății, a omis declararea de
sedii secundare ori alte puncte de lucru, în scopul vădit de a dobândi
venituri ilicite, prin neplata la stat a impozitelor pe profit, a TVA și a
altor contribuții. De asemenea, inculpatul a ascuns sursele sale
impozabile și taxabile prin nepredarea și neevidențierea actelor
contabile, în scopul neimpozitării profitului obținut și
colectării TVA, prejudiciind bugetul statului cu suma de 3.278.314 lei
reprezentând TVA și 2.760.685 lei impozit pe profit.
2. Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin sentința penală
nr.640 din 27 aprilie 2011, a dispus condamnarea inculpaților M.I.A. (ministru
al agriculturii și alimentației) la pedeapsa
rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a)
și b) C.pen. (câte 7 ani închisoare pentru
infracțiunile de deturnare de fonduri, prevăzută
de art. 3021 alin.2 C.pen. și abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată, prevăzut de
art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41
alin.2 C.pen.), T.E.I. (secretar general adjunct și
consilier la Ministerul Agriculturii și Alimentației) la pedeapsa de
7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a),b) și c) C.pen. pentru
săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, prevăzută
de art. 3021 alin.(2) C.pen., C.S. (director general al
Direcției Generale Integrare Europeană și Cooperare
Internațională din cadrul Ministerulului Agriculturii și
Alimentației) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 4 ani
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
lit.a),b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare
de fonduri, prevăzută de art. 3021 alin.(2) C.pen.
Inculpații au fost obligați în solidar la despăgubiri civile
către Ministerul Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului în cuantum
de 2.950.768,89 lei.
Hotărârea
a rămas definitivă prin decizia penală nr.150 din 28 mai 2012
pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție-Completul de 5 judecători, care a modificat sentința
numai sub aspectul pedepsei complementare (aplicându-se inculpatului M.I.A.
și dispozițiile art. 64 lit.c C.pen.) și a pedepsei accesorii (aplicându-se
inculpaților T.E.I. și C.S. și dispozițiile art. 71, art. 64
lit.c C.pen.).
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.74/P/2002 din 19
decembrie 2003 al Secției de combatere a corupției. S-a reținut în esență că inculpații M.I.A., în calitate de ministru
al agriculturii și alimentației, T.E.I., secretar general
adjunct și consilier la Ministerul Agriculturii și Alimentației și C.S., director
general al Direcției Generale
Integrare Europeană și Cooperare Internațională din
cadrul Ministerulului Agriculturii și Alimentației, au schimbat
destinația fondului de contrapartidă oferit Guvernului României de
SUA, cauzând prin aceasta un prejudiciu ministerului de peste 2,9 milioane
lei.
Totodată, s-a reținut că
inculpatul M.I.A. a avizat, prin întocmirea unor rapoarte false,
scoaterea din rezervele de stat a 5.000 tone ulei în beneficiul unui agent
economic privat.
3. Tribunalul Timiș, prin sentința penală
nr.519 din 21 decembrie 2011 a dispus condamnarea
inculpaților C.C.G. (inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă) la pedeapsa rezultantă de 3 ani
și 6 luni închisoare și M.V. (secretar executiv
organizație județeană partid politic) la pedeapsa de 2
ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic
de influență,
prevăzut de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu
aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. Concret, inculpatei C.C.G. i s-a
aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență, prevăzut
de art. 257 C.pen. raportat la raportat la
art. 6 din Legea nr. 78/2000, câte 1 an și 6 luni pentru două
infracțiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. și 6 luni spor la contopirea pedepselor. A fost dedusă durata
reținerii și arestării preventive a inculpaților începând
cu 14 septembrie 2011 până la zi.
Hotărârea
a rămas definitivă prin respingerea apelului de
către Curtea de Apel Timișoara
prin decizia penală nr.75 din 19 aprilie 2012 și respingerea
recursului de către Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală prin
decizia nr.2479 din 27 iulie 2012.
Inculpații au
fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr.104/P/2011 din 3 octombrie 2011 al
Serviciului teritorial Timișoara. S-a reținut că inculpata C.C.G., în calitate de inspector
șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (și
vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic),
împreună cu inculpatul M.V. (secretar executiv al organizației
județene a partidului politic), a pretins în cursul lunii iulie
2011 martorului G.A. suma de 10.000 lei, pe care acesta să o achite
cu titlu de donație la casieria partidului din care făcea parte,
lăsând în schimb să se înțeleagă că va uza de
influența pe care o are asupra subordonaților săi, inspectori de
muncă, pentru ca aceștia să aplice sancțiuni mai blânde
decât cele care se impun societății comerciale administrate de
denunțător, care fusese supusă anterior unui control pe linia
respectării legislației muncii. În acest context, la data de 26 iulie
2011, inculpata i-a impus numitei V.C., inspector de muncă, să
întocmească în fals două anexe la un proces-verbal de control de
specialitate efectuat la societatea comercială administrată de
denunțătorul G.A., anexe care să constate aspecte contrare
realității și care să atragă sancțiuni mai blânde
societății. De asemenea, la data de 16 august 2011 i-a impus numitei
R.M., inspector de muncă, să înregistreze în fals și antedatat
în Registrul de intrare-ieșire al I.T.M. contestația
denunțătorului G.A. la procesul-verbal de sancționare
contravențională.
4. Înalta Curte de Casație și Justiți-Secția penală,
prin sentința penală nr.176 din 30 ianuarie 2012, a dispus condamnarea
inculpaților N.A. (președinte
al unui partid politic) la
pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b)
și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de folosire
a influenței sau autorității de o persoană care
îndeplinește o funcție de conducere într-un partid,
prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2)
C.pen., J.I.P. (inspector general de stat în cadrul
Inspectoratului de Stat în Construcții-I.S.C.) la pedeapsa
rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b)
și c) C.pen. (6 ani pentru infracțiunea de abuz în serviciu în
formă calificată și continuată, prevăzută
de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 17 lit.d din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., câte 2 ani
pentru participație improprie la infracțiunile din legea
societăților comerciale prevăzute de art. 31 alin.2
C.pen. raportat la art. 37 din Legea nr.82/1991 cu referire la art. 289 C.pen combinat cu art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 41
alin.2 C.pen. raportat la art. 258 C.pen., respectiv, art. 31 alin.2 C.pen
raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr.31/1990 combinat cu art. 17 lit.h din
Legea nr. 78/2000 și cu aplic.art. 41 alin.2 C.pen., 1 an închisoare pentru
participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură
privată, prevăzută de art. 31 alin.2 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. combinat cu art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2
C.pen. și 1 an spor la contopirea pedepselor) și G.D. (inspector
general de stat adjunct în cadrul ISC) la 6 ani închisoare și 5
ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit.a),b) și c) C.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă
calificată și continuată, prevăzută de art. 26
C.pen. raportat la art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. combinat cu
art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., P.B.
(administrator societate comercială), P.M.I. ( administrator societate
comercială) și V.M.C. (administrator societate
comercială), fiecare la pedeapsa rezultantă de 7 ani
închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. (6 ani pentru
complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și
continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. și art. 2481 C.pen. combinat cu art. 17 lit.d din Legea
nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., 6 ani pentru spălarea
banilor prevăzută de art. 23 alin.1 lit.b și c din Legea
nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea
art. 41 alin.2 C.pen., 2 ani pentru fals în înscrisuri sub
semnătură privată, prevăzut art. 290 C.pen. raportat
la art. 17 lit.c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. și
1 an spor la contopirea pedepselor). Pe latură civilă, s-a dispus
obligarea inculpaților în solidar, inclusiv cu părțile
responsabile civilemente, la suma totală de 6.481.384,48 lei, s-a
menținut sechestrul asigurător asupra unor bunuri mobile și
imobile aparținând inculpaților și s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.A. a sumei de 38.217,20 lei.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.160 din 20 iunie
2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5
judecători care a admis recursurile declarate, a casat în parte
sentința și în rejudecare, a menținut pedeapsa de 2 ani
aplicată inculpatului N.A., dar a înlăturat aplicarea
dispozițiilor art. 41 alin.(2) C.pen., a înlăturat sporul aplicat
inculpaților J.I.P., P.B. și V.M.C., urmând ca aceștia să
execute pedeapsa de 6 ani închisoare și a redus la 5 ani pedeapsa
aplicată inculpatelor G.D. și P.M.I.
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.27/P/2008 din 16
ianuarie 2009 al Secției
de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin care
s-a reținut în esență că inculpatul N.A. s-a folosit,
în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale,
de influența și autoritatea ce derivau din funcția de președinte
al unui partid politic și a obținut cu sprijinul coinculpaților,
precum și al altor persoane, foloase necuvenite constând în suportarea
contravalorii unor materiale de propagandă electorală în timpul
campaniei electorale prezidențiale din perioada noiembrie-decembrie 2004, în valoare de 3.422.390,64 lei. Finanțarea
ilegală a campaniei electorale s-a realizat prin antrenarea în activitatea
infracțională a unei instituții publice (I.S.C.) și
deturnarea unor fonduri. Astfel, inculpata J.I.P., în calitate de inspector
general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în
Construcții-I.S.C., în mod repetat și în baza aceleiași
rezoluții infracționale, cu sprijinul inculpatei G.D., inspector
general de stat adjunct în cadrul I.S.C., în condiții nelegale, a
încheiat contracte cu o societate comercială care avea ca obiect de
activitate producția tipografică, administrată de inculpatul V.M.C.
și a dispus încasarea taxelor de participare la un simpozion, în cuantum
de 6.154.971,3 lei, de către șase societăți comerciale cu
încălcarea prevederilor Legii nr.500/2002, prin neîncasarea,
neurmărirea și neevidențierea veniturilor proprii realizate din
prestări de servicii reprezentând organizarea evenimentului de către
I.S.C., fapte săvârșite în vederea asigurării obținerii de
foloase necuvenite de către inculpatul N.A., ca urmare a
exercitării influenței și autorității decurgând din exercitarea
funcției de președinte al unui partid politic.
Concret, inculpata J.P.I. a
transferat dreptul de încasare a taxelor de participare la simpozionul „Trofeul
calității în construcții” de la instituția organizatoare, ISC,
la societățile prestatoare de servicii de organizare pentru eveniment
în scopul disimulării originii ilicite a sumelor de bani obținute de
către inculpatul N.A. De asemenea, în mod repetat și cu
intenție le-a determinat pe martorele P.C. și O.A.M., administrator
și, respectiv, contabil în cadrul unei societăți pe acțiuni
să întocmească, fără vinovăție, avizele de
însoțire a mărfii, în care s-a menționat nereal faptul că
au avut ca obiect distribuirea către punctele de lucru ale
societății din diferite orașe materiale de reclamă și afișe,
în realitate materialele provenind de la societatea care avea ca obiect de
activitate producția tipografică și
fiind inscripționate „A.N.-Președinte”. Totodată, a
determinat-o cu intenție, în mod repetat și în baza aceleiași
rezoluții infracționale, pe martora P.C. să efectueze
înregistrări inexacte în contabilitatea societății pe
acțiuni în sumă de 38.217,2 lei având drept
consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și a
rezultatelor financiare ale societății și să
folosească fără vinovăție și în mod repetat
bunurile acestei societăți în această valoare într-un scop
contrar intereselor persoanei juridice.
Inculpații P.B. și P.M.I.,
au contribuit la activitatea infracțională prin încheierea unor
contracte comerciale de prestări servicii pentru organizarea simpozionului
și au disimulat, prin acte false, provenineța sumelor de bani
obținute de inculpatul N.A. prin săvârșirea infracțiunii.
5. Curtea de Apel București Secția a II-a penală, prin
sentința penală nr.317 din 30 iunie 2011 a dispus, în procedura simplificată, condamnarea inculpatulei D.L.J. (judecător
în cadrul judecătoriei) la pedeapsa de 3 ani închisoare cu
suspendarea sub supraveghere a executării pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită, prevăzută de
art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000, cu aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. și art. 41
alin.(2) C.pen. A fost dedusă durata reținerii din 5 mai 2011 și
a arestării preventive din 7 mai 2011 până la 30 iunie 2011. A fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a lit.b) și c) C.pen. pe o
perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a sentinței.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia
penală nr.106 din 18 ianuarie 2012 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție-Secția penală care a
admis recursul și a casat în parte sentința, în sensul
înlăturării dispoziției privind restituirea către
denunțătoare a sumei de 1.000 lei și 2.300 euro, dispunând ca
inculpata să restituie denunțătoarei suma de 500 lei.
Inculpata a fost trimisă
în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul
nr.108/P/2011 din 12 mai 2011 al Secției de combatere a corupției, reținându-se
că la datele de 27 aprilie 2011 și 5 mai 2011, în calitate de judecător
în cadrul judecătoriei, a pretins și primit prin
intermediul inculpatului N.M., sumele de 1.000 lei și 2.300 euro
de la numita P.E., în scopul pronunțării unor sentințe civile
favorabile în dosarele pe care le avea spre soluționare pe rolul judecătoriei
și în care numita P.E. avea calitatea de contestator.
Menționăm că, în ceea ce
privește inculpatul N.M., prin sentința
penală nr.505 din 4 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani
și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor
de complicitate la luare și dare de mită (din care 3
ani revocare suspendare condiționată). Hotărârea a rămas
definitivă prin decizia penală nr.1601
din 16 mai 2012 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție-Secția penală care a admis
recursul și a redus pedeapsa rezultantă la 6 ani închisoare,
modificând și cunatumul sumei a cărei restituire s-a dispus.
6. Tribunalul Iași, prin
sentința penală nr.147 din 15 martie 2010, a dispus condamnarea
inculpatului B.E.M. (director executiv la D.R.A.O.V. [166])
la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 5 ani
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64
lit.a) și b) C.pen. Concret, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani
și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare
de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen. raportat la art. 6 din Legea
nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 3 ani pentru intermedierea/înlesnirea
efectuării unor operațiuni financiare, prevăzută de
art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 2 ani pentru o infracțiune de
același tip prevăzută de art. 11 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 6 luni pentru fals în declarații
în forma calificată, prevăzut de art. 52 din Legea nr.144/2007
raportat la art. 292 C.pen. și 6 luni spor la contopirea pedepselor. A fost
dispusă confiscarea specială de la inculpat în folosul statului a
sumei de 62.159,18 lei și luarea măsurii asigurătorii a
sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale acestuia.
Hotărârea a fost modificată, în
ceea ce privește înlăturarea prevederilor art. 64 alin.(1) lit.a) teza
I C.pen. și a aplicării dispozițiilor art. 64 lit.c) C.pen. prin decizia
penală nr.152 din 22 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de
Apel Iași și a rămas definitivă
prin decizia nr.2155 din 20 iunie 2012
pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală care a respins recursurile declarate în
cauză.
Inculpatul a fost trimis în judecată
prin rechizitoriul nr.63/P/2006 din 30 septembrie
2008 al Serviciului teritorial Iași. În esență, s-a
reținut că inculpatul a intermediat și înlesnit efectuarea unor
operațiuni financiare ale unei societăți comerciale pe care, în
virtutea funcției, avea sarcina de a o controla, faptă
săvârșită în perioada cât a ocupat funcția de director
executiv la D.R.A.O.V., respectiv până la 7 aprilie
2006, cât și după aceea, până la sfârșitul anului 2006. De
asemenea, în aceeași calitate, inculpatul a primit, periodic, suma
totală de 4.350 lei de la B.S., în scopul de a acorda
facilități permise de lege unei societăți comerciale.
Același inculpat a completat declarația de avere din 22 aprilie 2005,
fără a include suprafețele de teren de 1.497 m.p. achiziționată la 19 iulie 2004, respectiv de 561,5 m.p. achiziționată la 20 ianuarie 2005.
7. Tribunalul Bacău, prin
sentința penală nr.235 din 24 octombrie 2011, a dispus condamnarea inculpatului A.V. (primar
municipiu) la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3
ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită, prevăzută de
art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și
a inculpatei C.L. (director societate comercială) la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de dare de mită, prevăzută de
art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000. A fost dedusă durata reținerii inculpatului A.V., respectiv,
a reținerii și arestării preventive a inculpatei C.L. și s-a
dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 30.000 lei, cu
menținerea sechestrului asigurător.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr.30 din 29 februarie 2012, a respins apelul, iar
sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr.2369 din 4 iulie 2012,
prin care Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală
a respins recursul.
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.21/P/2008 din 31
iulie 2009 al Serviciului teritorial
Bacău. În esență s-a reținut că inculpatul A.V.,
în calitate de primar al municipiului, a pretins în 29 iulie 2007 o
sumă de bani nedeterminată de la inculpata C.L., pentru ca, în virtutea atribuțiilor de serviciu, să
permită vânzarea unui imobil și pentru a asigura obținerea de
către cumpărători a autorizațiilor de construire necesare
pentru derularea investiției, iar în 30 iulie 2007 a primit suma de 30.000 lei de la aceasta, pretinzându-i, în aceeași zi, suma
suplimentară de 50.000 euro, în același scop.
8. Tribunalul Sibiu, prin sentința penală nr.75 din 4 aprilie 2011, a dispus condamnarea
inculpaților M.I. (director în cadrul C.N.L.O. [167])
și V.I. (director în cadrul C.N.L.O.) la pedeapsa
de câte 1 an și 8 luni închisoare cu suspendarea
condiționată a executării
pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații,
prevăzută de art. 292 C.pen . și a
încetat procesul penal împotriva acestora ca urmare a intervenirii
prescripției pentru infracțiunea de abuz în serviciu,
prevăzută de art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., dar
și achitarea inculpatului M.I. pentru celelalte infracțiuni de
fals. S-a dispus confiscarea sumei de 147.800,06 lei de la inculpatul M.I. și a sumei de 132.528,10 lei de la inculpatul V.I.
Sentința a fost
desființată, în parte, în apel de către Curtea de Apel Alba-Iulia
prin decizia penală nr.167 din 30 noiembrie 2011. Hotărârea a
rămas definitivă, așa cum a fost
integral modificată, prin decizia
penală nr.2390 din 9 iulie 2012, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală care,
rejudecând, a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa rezultantă de 5
ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prev.de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. (5 ani pentru
infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată,
prevăzut de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., câte 6 luni închisoare pentru
două infracțiuni de fals în înscisuri sub semnătură
privată, prevăzute de art. 290 C.pen. și 1 an și 8
luni pentru infracțiunea de fals în declarații,
prevăzut de art. 292 C.pen.) și pe inculpatul V.I. la
predeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară
prevăzută de art. 64 lit.a), b) și c) C.pen. pentru
săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă
calificată, prevăzut de
art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. S-a dispus achitarea
inculpatului M.I. pentru fals în declarațiile de avere. A dispus confiscarea
sumei de 378.526,54 lei de la inculpatul M.I. și a sumei de 454.773,8 lei de la inculpatul V.I.
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.10/P/2005 din 5
septembrie 2006 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție. În esență, s-a
reținut că în perioada iunie- octombrie 2002, inculpatul M.I.,
în calitate de director în cadrul C.N.L.O., respectiv în perioada
februarie 2000-octombrie 2002, inculpatul V.I., în calitate de director
general al C.N.L.O., beneficiind de informații nepublice, au
achiziționat imobile din zone ce urmau a fi afectate de exploatări
miniere. Cu ocazia întocmirii contractelor, inculpații au făcut
declarații false în fața notarului, iar în baza actelor de
proprietate, au beneficiat de reconstruirea unor imobile mai mari decât cele la
care ar fi fost îndreptățiți.
9. Tribunalul Dolj, prin sentința penală
nr.571 din 20 decembrie 2011, a dispus condamnarea inculpatului D.R.S.G. (director
executiv la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură-APIA- Centrul Județean) la pedeapsa de 4 ani
închisoare și 2 ani pedeapsă complementară prevăzută
de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b), c) C.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită, prevăzută
de art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000,
cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. A fost dedusă durata reținerii
și arestării preventive începând cu data de 9 septembrie 2011 la zi
și a fost menținută starea de arest a inculpatului. S-a
constatat că suma de 10.000 euro primită de inculpat cu titlu
de mită a fost restituită martorului denunțător G.C.L.
Curtea de Apel Craiova a respins
apelul prin decizia penală nr.163 din 14 mai 2012, iar
sentința a rămas definitivă prin
decizia penală nr.2556 din 16 august 2012, pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția
penală care a respins recursul.
Trimiterea în judecată s-a realizat
prin rechizitoriul nr.304/P/2011 din 29 septembrie
2011 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție. În
esență, s-a reținut că prin același mod de operare
și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul D.R.S.G.,
în calitate de director executiv la Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură - APIA-Centrul
Județean, a pretins la începutul lunii decembrie 2010, de la reprezentanții
unei societăți comerciale suma de 25.000 USD, respectiv 10%
din totalul subvențiilor, pentru autorizarea mai rapidă a
plății celei de-a doua tranșe de subvenții pentru
suprafețele de teren agricol cultivate, iar la 5 septembrie 2011 a pretins de la martorul-denunțător G.C.L. suma de 25.000 euro pentru
autorizarea mai rapidă a plăților pe suprafața
cultivată, precum și pentru a nu sesiza eventuale nereguli care ar fi
putut conduce la controale nedorite și la întârzierea plăților.
La data de 9 septembrie 2011 a primit de la acest martor suma de 10.000 euro,
reprezentând prima tranșă din mita pretinsă, sumă în
schimbul căreia inculpatul s-a angajat să-l ajute pe
martorul-denunțător la completarea cererii unice de plată a
subvențiilor aferente anului agricol 2012-2013, astfel încât societatea
comercială să obțină finanțări suplimentare de
aproximativ 200.000 euro.
10. Curtea de Apel
București, Secția a II-a penală, prin sentința penală
nr.191 din 8 mai 2012, a dispus condamnarea inculpatului R.E.A. (avocat)
la pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară
prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen.
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
influență, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 3201
alin.(7) C.pr.pen. și a inculpatului B.N.D. la pedeapsa de 4 ani
închisoare și 4 ani pedeapsa complementară prevăzută de
art. 64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și c) C.pen. pentru instigare la
trafic de influență, prevăzută de art. 25 C.pen.
raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 37 lit.a) C.pen. și a art. 3201 alin.(7) C.pr.pen.,
urmând să execute 15 ani 2 luni și 3 zile, ca urmare a contopirii cu o
pedeapsă aplicată definitiv pentru fapte concurente. A fost
dedusă durata reținerii și arestării preventive de la 9
martie 2012 la zi și menținută starea de arest a inculpaților.
S-a dispus confiscarea sumei de 70.000 euro de la inculpatul R.E.A., respectiv 1.700 euro de la inculpatul B.N.D.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.2609 din 29 august
2012, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție- Secția penală
a respins recursul declarat de
inculpat.
Inculpații au fost trimiși în
judecată, în stare de arest, prin rechizitoriul
nr.40/P/2012 din 23 martie 2012 al Secției de combatere a corupției.
În esență s-a reținut că, la instigarea inculpatului B.N.D.,
inculpatul R.E.A., avocat, prevalându-se de calitatea sa, a
lăsat să se înțeleagă și chiar a pretins că ar
avea influență pe lângă judecătorii Înaltei Curți de
Casație și Justiție-Secția penală, cerând în mod
direct suma de 100.000 euro în două tranșe și primind,
prin intermediul martorului O.R.M., suma de 70.000 euro la data de 8 martie
2012, cu motivația că-i va determina pe magistrați să
pronunțe o hotărâre în recursul formulat de A.R.S., în sensul
reducerii pedepsei aplicate acestuia de la 15 ani închisoare la 6 ani
închisoare.
11. Tribunalul Cluj, prin sentința penală nr.100 din 8 martie 2012, a dispus condamnarea
inculpatului B.R.V. (vicepreședinte al consiliului județean)
la pedeapsa de 5 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară
prevăzută de art. 64 lit.a) și b) C.pen. pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a inculpatei D.A (asociat
societate comercială) la pedeapsa de 1 an și 10 luni
închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru
săvârșirea infracțiunii de dare de mită,
prevăzută de art. 255 C.pen raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 3201 alin.(7) C.pr.pen. A fost dedusă durata
reținerii și arestării preventive a inculpatului B.R.V. de la 1 noiembrie
2011 la zi și menținută starea de arest a acestuia. S-a dispus
confiscarea de la inculpat a sumei de 43.000 lei și au fost
menținute măsurile asigurătorii luate în cauză.
Curtea de Apel Cluj-Secția penală
a respins apelul prin decizia penală nr.100 din 28 mai 2012, iar
sentința a rămas definitivă prin
decizia penală nr.3130 din 4 octombrie 2012, prin care
Înalta Curte de Casație și
Justiție- Secția penală a respins recursul declarat de inculpat.
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.130/P/2011 din
23 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial Cluj. În
esență, s-a reținut că inculpatul B.R.V., vicepreședinte
al consiliului județean, în cursul lunii octombrie 2011 a acceptat promisiunea inculpatei D.A. de a primi suma de 20.000 euro, din care la
data de 31 octombrie 2011 a primit efectiv suma de 43.000 lei, echivalent a
10.000 euro, pentru a-i furniza acesteia informații legate de
licitația pentru asigurarea mentenanței la un stadion pe anul 2012, ce
urma a fi organizată de o societate la care consiliul județean avea o
participare de 95%.
12. Tribunalul Timiș,
prin sentința penală nr.173 din 1 iunie 2012, a dispus condamnarea
inculpatei I.G. (director executiv adjunct în cadrul D.G.F.P.) la
pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa
complementară prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a, b)
și c) C.pen. și a inculpatului D.C.I. la pedeapsa
rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară
prevăzută de art. 64 lit.a) teza a II-a și b) C.pen. În concret,
instanța a aplicat inculpatei 3 ani și 4 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen
raportat la art. 6 și 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea
art. 41 alin.(2) C.pen., 2 ani și 4 luni pentru infracțiunea de trafic
de influență, prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41
alin.(2) C.pen. și 8 luni spor la contopirea pedepselor, iar inculpatului
D.C.I. i s-a aplicat 3 ani pentru complicitate la luare de mită,
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen.
și art. 6 și 7 alin. alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea
art. 41 alin.(2) C.pen., 2 ani pentru trafic de influență,
prevăzut de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(3)
din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și 2 luni spor la
contopirea pedepselor. A fost dedusă durata reținerii și
arestării preventive de la 20 decembrie 2012 la zi și
menținută starea de arest a inculpaților. S-a dispus restituirea
sumei de 10.000 euro și 20.985,42 lei denunțătorului C.H.
și a fost menținut sechestrul asigurător aplicat în cauză.
Hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare, așa cum a fost
modificată prin decizia penală nr.180 din 2 octombrie 2012, pronunțată de
Curtea de Apel Timișoara care a admis apelul și a
desființat sentința numai în sensul că a obligat inculpata
să restituie denunțătorului sumele menționate.
Inculpații au fost trimiși în
judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul
nr.119/P/2011 din 23 noiembrie 2011 al Serviciului teritorial Cluj.
În esență, s-a reținut că inculpata I.G., în
calitate de director executiv adjunct în cadrul Direcției Generale a
Finanțelor Publice-DGFP-Activitatea de Inspecție Fiscală, în
cursul anului 2011 a pretins de la denunțător, direct sau prin
intermediul inculpatului D.C.I., persoană apropiată
inculpatei, diverse sume de bani în lei și valută, respectiv,
bunuri în valoare totală de 2.500 euro și 40.985,42 lei,
fiindu-i remise efectiv sume și bunuri în valoare de 10.000 euro și
20.985,42 lei, în schimbul cărora a lăsat să se
înțeleagă că, prin influența pe care o are asupra
subordonaților din cadrul D.G.F.P., va determina acești
funcționari să nu-și îndeplinească atribuțiile de
serviciu privitoare la societățile comerciale ale denunțătorului,
respectiv, că va asigura personal o protecție constantă
acelorași societăți comerciale, în sensul că va face în
așa fel încât instituția în fruntea căreia se afla să nu
efectueze constatări de natură a atrage răspunderea
juridică a societăților administrate de denunțător.
13. Tribunalul Militar Teritorial București, prin sentința
penală nr.8 din 28 ianuarie 2010, a dispus condamnarea
inculpatului P.C. (ofițer în cadrul unui serviciu de
informații) la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea
sub supraveghere a executării și
4 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit.a), b), c)
C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de
mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen raportat la
art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 13 C.pen. S-a dispus confiscarea contravalorii
bunurilor și serviciilor în cuantum de 5.220 lei și a fost
menținut sechestrul asigurător.
Curtea Militară de Apel prin decizia
penală nr.4 din 17 noiembrie 2010 a admis
apelul și a modificat, în parte, sentința, în sensul că a dispus
suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub
supraveghere a executării pedepsei închisorii și restituirea
către martorul denunțător a contravalorii bunurilor și
serviciilor oferite. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.3437 din 24 octombrie 2012 pronunțată
de Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală care a admis recursul și a
desființat sentința, în sensul înlăturării aplicării
dispozițiilor art. 64 lit.a) teza I C.pen, ca pedeapsă
complementară și accesorie.
Inculpatul a fost trimis în judecată
prin rechizitoriul nr.93/P/2006 din 20 decembrie
2007 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție
săvârșite de militari. În esență, s-a
reținut că inculpatul, în calitate de ofițer activ, șef
al Secției de Informații a Județului, în perioada
1991-decembrie 1998, în baza unei singure rezoluții infracționale
și în mod repetat, a pretins și primit de la subordonatul său
B.M. servicii turistice gratuite, echivalentul sumei de 22.000 USD, dar
și alte sume de bani și bunuri materiale, în cuantum total de 18.030
lei, pentru a-l ajuta să-și formeze și întrețină o
carieră de ofițer „acoperit” al unui serviciu de informații.
11.3. Anexa nr.3 –Prezentarea
achitărilor definitive din anul 2012
3.1. Hotărâri definitive de
achitare pe alte temeiuri decât al dezincriminării faptelor/ pericolului social
În anul 2012 s-a dispus achitarea
definitivă a 88 inculpați în 35 dosare penale,
după cum urmează:
1. Prin rechizitoriul nr.1/P/2002 din 9 septembrie
2002, Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a
20 inculpați, din care 3 achitați definitiv, și
anume inculpații D.I.M. (director executiv societate
comercială), B.I. (acționar majoritar societate comercială)
și M.A. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 323 C.pen. cu referire la art. 17 lit.b),
c), e) din Legea nr. 78/2000, art. 26 raportat la art. 215
alin.(1),(2),(3),(4),(5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 289
C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41
alin.(2) C.pen., art. 84 pct.3 din Legea nr.59/1934 și art. 23 pct.2 din Legea
nr.21/1999 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
S-a reținut că în perioada 1999-2001,
inculpații I.F. G.C.C. și P.C., în calitate de
coadministratori ai mai multor societăți comerciale, au derulat mai multe
afaceri cu sprijinul altor 8 inculpați administratori ai altor
societăți comerciale, între care D.I.M., M.A. și B.I. În fapt,
aceștia se creditau reciproc prin folosirea însă a unor instrumente
nelegale constând în rulaje nereale privind derularea unor operațiuni
comerciale, realizate prin cooptarea societăților comerciale aflate în
administrarea acestora care, prin contractarea, uneori chiar concomitentă, a
unor contracte de credit tip „facilitate de cont” urmăreau totodată și
scopul măririi artificiale a fondului de lichidități al patrimoniului inculpatului
I.V., în vederea creșterii bonității sale și obținerii
premiselor necesare accesării unor credite care s-au ridicat la ordinul zecilor
de miliarde, dar și cel al dobândirii unui monopol pe piața zahărului
din zona Moldovei, cu privire la care tranzacționa în mod nereal, astfel
cum s-a relevat cu prilejul constatărilor tehnico-științifice
efectuate în cursul urmăririi penale. La realizarea acestor afaceri ilegale a
contribuit și activitatea angajaților ai două agenții ale
aceleiași unități bancare, cooptate în derularea acestora, care au
acordat credite cu încălcarea legislației și normelor bancare în
vigoare și acționând cu întârziere pentru recuperarea debitelor
restante. Prin faptele de mai sus a fost cauzat un prejudiciu în valoare totală
de 4.198.096,44 lei, din care a rămas nerecuperată suma de 1.272.500
lei.
În concret, inculpații D.I.M.,
B.I. și M.A. au ajutat pe inculpatul I.V. în activitatea infracțională
în sensul că au întocmit în fals facturi fiscale, prin care se atesta nereal
vânzarea unor cantități de zahăr, facturi care erau depuse de acesta la
dosarele de creditare. De asemenea, au emis file CEC în care au consemnat date
nereale sau fără semnătură, dată, ștampilă.
2. Prin rechizitoriul
nr.106/P/2002 din 12 august 2003 al Secției de combatere a infracțiunilor
de corupție săvârșite de militari și rechizitoriul nr.343/P/2003
din 1 decembrie 2003 întocmit de procurorul militar din cadrul Secției
pentru combaterea corupției
s-a dispus trimiterea în judecată a 69 inculpați, din care 6
au fost achitați definitiv, 5 fiind arestați
preventiv, respectiv R.D., arestat preventiv în perioada
9 octombrie 2003-14 septembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și
art. 264 C.pen., G.M., arestat preventiv în perioada 8 octombrie
2003-14 septembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000,
art. 264 C.pen. și art. 242 alin.(1), (2) C.pen., N.C., Ș.F.G.
și Z.D., toți trei arestați preventiv în perioada 22
aprilie 2003-2 iulie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen., art. 323 alin.(1) și (2)
C.pen., art. 255 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 25 C.pen.
raportat la art. 333 C.pen. și H.N.C. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000,
art. 26 C.pen. raportat la art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 333
alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că inculpații cercetați în cele două dosare, unii având calitatea de
polițiști ori angajați ai jandarmeriei, în perioada 2002-2003 au
pretins și primit, în mod repetat, bani și bunuri de la un număr de
15 inculpați între care Ș.F.G., N.C., Z.D. R.D.,
G.M. și H.N.C. care au sustras, în mod repetat, cantități
importante de motorină și benzină din conducte petroliere, asigurându-le,
în schimb, protecție în activitatea infracțională, unii în forma
complicității la activitatea de sustragere propriu-zisă, prin înlesnirea
sau ajutorul oferit înainte sau în timpul săvârșirii faptelor, iar alții
prin favorizarea acestora, având cunoștință că participă la o
activitate infracțională complexă.
Prin activitatea infracțională
desfășurată de inculpați s-a creat unei societăți pe acțiuni
un prejudiciu de 7.307.000.126 lei, sumă cu care această societate s-a
constituit parte civilă.
Inițial, a fost
sesizată cu judecarea cauzei Curtea Militară de Apel care, prin sentința
penală nr.4 din 27 noiembrie 2003, a declinat soluționarea cauzei în
favoarea Tribunalului Militar Teritorial București, însă prin încheierea
nr.1492 din 3 martie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
Penală a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea
Curții Militare de Apel. Ulterior, prin sentința penală nr.4 din
12 septembrie 2007, Curtea Militară de Apel a dispus declinarea cauzei la Curtea de Apel București, urmare schimbărilor legislative.
Prin sentința
penală nr.221 din 22 iulie 2010, pronunțată în dosarul nr.7043/2/2007,
Curtea de Apel București-Secția a II-a penală a dispus, între altele, achitarea inculpatului G.M.
în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor
reținute în sarcina sa, achitarea inculpatului H.N.C. în baza art. 10
lit.c) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și în baza
art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 26 C.pen. raportat la art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 333
alin.(1) C.pen., achitarea inculpatului N.C. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen.
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 255 C.pen.
raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 25 C.pen. raportat la
art. 333 C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a) C.pen. și
art. 323 alin.(1), (2) C.pen., achitarea inculpaților Ș.F.G. și
Z.D. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 și
art. 25 C.pen. raportat la art. 333 C.pen. și în baza art. 10 lit.a)
C.pe.pren. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209
alin.(3) lit.a) C.pen. și art. 323 alin.(1), (2) C.pen. și condamnarea
inculpatului R.D. la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din
Legea nr. 78/2000 și de art. 264 C.pen.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.2348 din 3 iulie 2012 a admis recursurile
declarate în cauză, a casat în parte hotărârea atacată și a dispus achitarea
inculpatului R.D. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea
nr.78/2000, menținând celelalte soluții de achitare.
Achitarea
inculpaților s-a fundamentat pe aprecierea potrivit căreia probatoriul
administrat în cursul urmăriri penale și al cercetării judecătorești
nu a făcut pe deplin dovada, dincolo de orice dubiu, că inculpații au
săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece probele administrate fac dovada implicării inculpaților în săvârșirea
infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. Astfel, cu
privire la inculpatul G.M., rezultă că, în calitate de șef de post, în
schimbul unei sume de bani, nu a întocmit dosar penal în legătură cu
descoperirea, în pădure, a unui camion cu benzină sustrasă din conducte.
Această împrejurare rezultă din cele 15 declarații de martori și
inculpați, inclusiv din declarația unuia dintre subordonații
săi.
Cu privire la inculpatul
H.N.C., martorii audiați și transcrierile convorbirilor telefonice
fac dovada că, în timp ce se afla în serviciul de pază ca jandarm, în schimbul
unor sume de bani, a permis autorilor furturilor să sustragă importante cantități
de produse petroliere. În cursul cercetării judecătorești, s-a dat citire
unui număr de 4 transcrieri privind convorbiri telefonice ale inculpatului cu
autorii furturilor, dar și cu alți jandarmi, din cuprinsul cărora
rezultă implicarea în săvârșirea infracțiunilor.
În ceea ce îl privește
pe inculpatul R.G., din declarațiile martorilor și ale unora dintre
inculpați, rezultă că, în calitate de lucrător de poliție, împreună
cu alți colegi, a surprins mai multe persoane care sustrăgeau produse
petroliere din conducte, dar în schimbul unor foloase materiale, nu s-a sesizat
cu privire la aceste infracțiuni.
Referitor la inculpații
N.C., Ș.F.G și Z.D., din declarațiile unora dintre inculpați,
coroborate cu declarațiile unor martori, rezultă că aceștia au inițiat
o întâlnire cu 3 dintre jandarmii trimiși în judecată, în cursul căreia au
solicitat să li se permită să sustragă produse petroliere din conducta păzită
de jandarmi.
Discuțiile au avut loc
în casa unor persoane care au fost audiate ca martori și care au confirmat
modul în care au convenit inculpații. De asemenea, la dosar se află
transcrierea unei convorbiri telefonice dintre inculpații Ș.F.G. și
P.G.R., în cuprinsul căreia se discută despre aspecte relevante (banii primiți
cu titlu de mită, lipsa de presiune în conductă, calitatea slabă a produselor
sustrase ș.a.).
3. Prin rechizitoriul nr.343/P/2003 din 2
decembrie 2003, procurorul militar din cadrul Secției de combatere a corupției
a dispus trimiterea în judecată a 70 inculpați, din care 1
achitat definitiv, și anume, inculpatul B.D. pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 alin.(3) lit.a)
C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 323 alin.(1) și (2)
C.pen.
În fapt, s-a reținut
că inculpatul B.D. a făcut parte dintr-o grupare infracțională al
cărui scop principal era sustragerea de produse petroliere din conducte, din
această grupare făcând parte inclusiv jandarmi ce aveau în pază traseul
conductelor petroliere, cât și lucrători de poliție. Inculpatul a
sustras alături de alți inculpați cantități importante de
motorină și benzină din conductele unei societăți comerciale, fiind
cauzat un prejudiciu total de 730.700,01 lei, sumă cu care societatea
s-a constituit parte civilă.
Cauza a fost inițial
înregistrată la Curtea Militară de Apel care, prin sentința nr.4 din 27
noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr.5/2003, a admis excepția
de necompetență și a declinat soluționarea cauzei în favoarea
Tribunalului Militar Teritorial București, unde a fost înregistrată cu
numărul 397/2003.
Prin încheierea din 16
noiembrie 2005, Tribunalul Militar Teritorial București a dispus
declinarea, cauza fiind trimisă pentru soluționarea conflictului negativ
de competență la Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală care, prin decizia penală nr.1492 din 3 martie 2006, a stabilit competența
de soluționare a cauzei în favoarea Curții Militare de Apel.
Ulterior, prin sentința
penală nr.4 din 12 septembrie 2007, Curtea Militară de Apel a dispus
declinarea cauzei la Curtea de Apel București, urmare modificărilor
legislative intervenite.
Prin sentința
penală nr.221 din 22 iulie 2010, în dosarul nr.7043/2/2007, Curtea de
Apel București Secția a II-a penală a dispus achitarea inculpatului
B.D. în temeiul art. 10 lit.c) C.pr.pen. pentru ambele infracțiuni
reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.
În recurs, prin încheierea
din 27 martie 2012 cauza a fost disjunsă în ceea ce îl privește pe
inculpatul B.D., formându-se dosarul nr.2412/1/2012 în care, Înalta Curte de
Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia nr.1582 din
15 mai 2012, a respins recursul Direcției Naționale Anticorupție.
Instanța de fond și-a
întemeiat soluția de achitare pe considerentul că inculpatul B.D. avea
cunoștințe în rândul grupărilor implicate în sustragerea de produse
petroliere, dar că acesta a negat săvârșirea faptelor, iar din declarațiile
inculpaților P.I. și B.S. nu rezultă că ar fi participat la săvârșirea
infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz deoarece
participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății
rezultă din declarațiile martorilor și coinculpaților.
Astfel, inculpatul B.S. a
declarat că inculpatul „lucra” cu proprietarul unei benzinării aflate în
apropierea unei conducte pe care era fixat un dispozitiv de sustragere, iar
martorul C.E. a declarat că, din informațiile sale, „instalația aparține
inculpatului și fratelui său”, aceștia ocupându-se cu furtul de
benzină. Martorul C.E. a mai făcut precizări cu privire la modalitatea în care
se săvârșeau furturile și locul în care se depozitau produsele
petroliere, remarcând că „inculpatul și fratele său sunt prieteni cu mulți
polițiști de la secție, care îi vizitează și nu iau măsuri
împotriva lor”. De asemenea, inculpatul G.V.G. a relatat un episod din
activitatea infracțională a grupului, precizând că inculpatul B.D. a fost
sunat de un alt inculpat „pentru a rezolva unele probleme cu marfa”, precum și
faptul că acesta era la locul infracțiunii, împreună cu alți inculpați,
în momentul descinderii poliției.
Din coroborarea întregului
material probator, rezultă că inculpatul B.D. a fost implicat direct în săvârșirea
infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, această concluzie
neputând fi înlăturată de declarația sa, în care neagă comiterea faptelor și
nici de declarațiile celor doi inculpați, care susțin că nu l-au
văzut furând produse petroliere.
4. Prin rechizitoriul nr.74/P/2002 din 19
decembrie 2003, Secția de combatere a corupției a dispus
trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 1 achitat
definitiv, și anume, inculpatul J.D. (director
general la Direcția Generală și Relații Bugetare din
cadrul unui minister), arestat în altă cauză, pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 254 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2)
C.pen. și art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
S-a reținut
că în perioada august 1999-martie 2000 inculpatul J.D., în calitate de
director general la Direcția Generală și Relații Bugetare din
cadrul unui minister, a pretins atât personal, cât și prin intermediul
inculpatului T.I.E. (secretar general adjunct în cadrul ministerului),
suma de 600.000 lei, în vederea acordării unor prime de export grâu și
porumb în baza Ordonanței Guvernului nr.31/1999 de la N.V., asociat și administrator al unei societăți comerciale, societate care avea ca
obiect de activitate comerțul cu cereale.
De asemenea, în perioada
mai-octombrie 2000, inculpatul J.D., în aceeași calitate, a pretins
suma de 1.300.000 lei în vederea acordării unor sume de bani-credite
către producătorii agricoli în condițiile Legii nr.165/1998, în vederea
susținerii producției agricole.
Inițial, prin
sentința penală nr.354 din 6 iunie 2005, pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție-Secția penală, cauza a fost
declinată la Tribunalul București, iar această din urmă instanță prin
sentința penală nr.1438 din 29 octombrie 2007 a declinat cauza la
Înalta Curte de Casație și Justiție.
De asemenea, prin
încheierea din 12 februiarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală în dosarul nr.28743/3/2005, s-a
dispus suspendarea judecății și trimiterea cauzei la Curtea de Apel București-Secția de contencios administrativ, în vederea soluționării
excepției de nelegalitate a Hotărârii Guvernului nr.949/1999.
Prin sentința
penală nr.640 din 27 aprilie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală a dispus achitarea inculpatului J.D. în baza art. 10 lit.a)
C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254
C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 254 C.pen. raportat la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Ceilalți 3
inculpați au fost condamnați.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Completul de 5 judecători, prin decizia nr.150 din 28 mai
2012, a
admis recursul declarat de procuror, a casat în parte sentința atacată,
iar în ceea ce privește pe inculpatul J.D., a schimbat încadrarea
juridică a faptelor reținute în sarcina sa în infracțiunile prevăzute
de art. 254 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 254
alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41
alin.(2) C.pen., menținând achitarea inculpatului dispusă în
baza art. 10 lit.a) C.pr.pen.
Instanța de fond a
dispus achitarea inculpatului J.D., considerând că nu sunt suficiente probe
pentru înlăturarea prezumției de nevinovăție, depozițiile
martorilor nefiind credibile deoarece aceștia erau interesați să-și
acopere propriile fapte, precum și să formuleze un denunț, în urma
căruia să fie puși în libertate (măsura arestării fiind dispusă în altă
cauză).
Soluția de achitare
este imputabilă procurorului deoarece
probele pe care s-a întemeiat trimiterea în judecată au caracter echivoc și
nu se coroborează între ele.
De asemenea, unele amănunte
asupra cărora principalii martori au insistat s-au dovedit neplauzibile (de
exemplu: remiterea banilor în bancnote de 500.000 lei, pentru a reduce volumul
banilor dați cu titlu de mită, deși emisiunea acestui tip de bancnotă
este ulterioară momentului săvârșirii pretinsei fapte; susținerile
martorilor că îl pot identifica pe cel căruia i s-au dat banii, urmată de
neidentificarea persoanei cu ocazia judecății). Astfel, din probele
administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești,
nu se poate reține nici măcar o probă incontestabilă privind săvârșirea
infracțiunilor pentru care J.D. a fost trimis în judecată.
Totodată, prin rechizitoriul
nr.68/P/2003 din data de 29 martie 2004, Serviciul teritorial Iași
a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care 1
achitat definitiv, respectiv inculpata A.M.C. (director
credite Sucursală bancară) pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 249 alin.(1) C.pen. raportat la art. 258 C.pen.
S-a reținut în fapt că
la data de 1 septembrie 2001 inculpatul P.I. a preluat administrarea
unei societăți comerciale de la inculpatul I.V., iar la 8 octombrie
2001 a solicitat unei Sucursale bancare un credit în valoare de 42.300 lei,
garantat printr-un ordin de plată emis nelegal de o societate comercială aflată
în administrarea inculpatului B.M., în condițiile în care această
societate nu avea disponibil în cont și depus în aceeași zi spre
avizare, deși era trecută ca dată a emiterii o dată ulterioară, 11
octombrie 2001, aspecte care nu au împietat însă asupra folosirii acestuia
drept garanție a creditului solicitat de inculpat, având sprijinul funcționarilor
băncii unde urma să se contracteze creditul și al băncii unde avea cont
deschis emitentul ordinului de plată. Astfel, inculpatul I.D., în
calitate de director al Sucursalei bancare, a determinat-o pe inculpata M.F.,
șefa agentiei celeilate bănci, să avizeze acest ordin de plată nelegal,
promițându-i-se acesteia că ordinul de plată nu va intra în circuitul
bancar și că se vor găsi alte surse pentru acoperirea acestuia.
Ca urmare a avizării ordinului de plată,
Comitetul de credite al Sucursalei bancare, în aceeași zi de 8
octombrie 2001, a aprobat creditul și l-a transmis prin fax agenției
bancare care, la rândul său, l-a acordat societății comerciale. Scadența
creditului a fost stabilită inițial pentru data de 12 octombrie, iar printr-un
act adițional a fost amânată pentru 15 octombrie 2001 și apoi
rescadențată pentru 22 octombrie 2001, în vederea aducerii de garanții
suplimentare, respectiv o filă CEC și două bilete la ordin în alb, emise
de două societăți comerciale prin unitatea bancare care a emis și
prima garanție, toate având însă ca ultim giratar Sucursala care a acordat
creditul. Aceste documente de plată, în momentul în care au fost depuse spre
decontare, au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.
Referitor la inculpata A.M.C. s-a
reținut că, în calitatea sa de director de credite la o Sucursală bancară,
prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu constând în
neverificarea cu maximă atenție a documentelor care stăteau la baza
acordării creditului solicitat de inculpatul P.I., a contribuit la
acordarea în condiții contrare legii a împrumutului bancar.
Avându-se în vedere
aspectele de conexitate, precum și faptul că doi dintre inculpați au
fost trimiși în judecată în ambele dosare, cauzele au fost reunite
de Tribunalul Iași sub nr.9396/2003.
Prin sentința penală
nr.361 din 14 mai 2009 pronunțată în dosarul nr.9396/99/2003, Tribunalul
Iași a dispus, condamnarea a 15 inculpați, inclusiv
a inculpaților D.I.M., B.I. și M.A. la
pedeapsa rezultantă de 3 ani și 5 luni închisoare, încetarea procesului
penal în baza art. 10 lit.g) C.pr.pen. față de inculpata A.M.C.
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 249 alin.(1)
C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen., iar pentru o parte din fapte/inculpați
achitarea în baza art. 10 lit.b) C.pr pen., ca urmare a dezincriminării ori ca
urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Curtea de Apel Iași,
prin decizia penală nr.121 din 23
iunie 2011, a admis apelurile declarate în cauză, a desființat în parte
hotărârea instanței de fond și rejudecând, a dispus, printre altele, achitarea
în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. a inculpaților D.I.M., B.I. și
M.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen.
raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3), (4), (5) C.pen. cu aplicarea art. 41
alin.(2) C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(l) lit.a) din
Legea nr.656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., respectiv în baza art. 10
lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 323 C.pen., art. 84 pct.3 din Legea nr.59/1934 și art. 290 C.pen. cu
aplicarea art. 1 alin.(2) C.pen. În ceea ce privește pe inculpata A.M.C.
s-a dispus achitarea în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute art. 249 alin.(l) C.pen. cu aplicarea art. 258 C.pen.
Prin decizia penală
nr.2272 din 27 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală a respins recursurile
declarate în cauză.
Instanța de apel și-a
întemeiat soluția de achitare a celor 3 inculpați (administratori ai
unor societăți comerciale) pe aprecierea potrivit căreia din probatoriul
administrat nu a rezultat existența unor mijloace frauduloase care să fi
fost folosite în vederea înșelării unității bancare. În ceea ce privește
situația inculpatei A.M.C. (director de credite), s-a considerat că
probele administrate nu fac dovada că aceasta ar fi manifestat lipsă de diligență
în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece s-a făcut dovada că inculpații au săvârșit faptele pentru
care au fost trimiși în judecată.
Astfel, inculpații
D.I.M., B.I. și M.A. au înlocuit facturi în care au atestat, în mod
nereal, efectuarea unor operațiuni comerciale privind livrarea unor
importante cantități de zahăr. Aceste înscrisuri, împreună cu bilete la
ordin și cecuri false au fost folosite în vederea înșelării băncii,
creându-se aparența că societățile îndeplineau condițiile cerute
pentru obținerea creditelor. La dosarul cauzei sunt atașate și
alte înscrisuri, respectiv contracte, balanțe, facturi ș.a., care fac
dovada caracterului fictiv al datelor care au însoțit cererea de
creditare. Toate aceste probe se coroborează cu constatările din actele de
control întocmite la nivelul unităților bancare, relațiile de la O.N.P.C.S.B., precum și cu verificările și controalele încrucișate vizând
achizițiile de zahăr. De asemenea, inculpații au recunoscut
modalitatea de obținere a creditelor și schimbarea destinației
acestora.
În ceea ce privește
situația inculpatei A.M.C., vinovăția acesteia rezultă din nerespectarea
îndatoririlor de serviciu, așa cum decurg din normele-cadru, încheierea
contractelor în condițiile neîndeplinirii unor condiții exprese,
aspecte ce reies din înscrisurile aflate la dosar.
5. Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție,
prin rechizitoriul nr.48/P/2003 din 22 decembrie 2004, a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați,
care au fost achitați definitiv, din care 6 arestați preventiv, respectiv C.I., arestat
preventiv în perioada 6 decembrie 2004-22 martie 2006, pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6
coroborat cu art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și art. 7 alin.(1) din
Legea nr.39/2003, G.Ș. (comisar șef adjunct Gardă
Financiară), arestat preventiv în perioada 15 septembrie 2004-22
martie 2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 coroborat cu art. 7
alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 12 alin.(1) lit.b), art. 17 alin.(1) lit.d)
din Legea nr. 78/2000, F.M. (comisar șef Gardă Financiară),
arestat preventiv în perioada 30 septembrie 2004-22 martie 2006, pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) și (2)
C.pen. raportat la art. 6 coroborat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și
art. 17 alin.(1) lit.d) din Legea nr. 78/2000, T.R. și K.I., ambii
arestați preventiv în perioada 6 decembrie 2004-22 martie
2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209
alin.(3) lit.a) C.pen., art. 323 alin.(1) și (2) C.pen., art. 255 C.pen.
raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, art. 25 C.pen. raportat la art. 333 C.pen., C.D.A., arestat preventiv în perioada 30 septembrie 2004-22 martie 2006, pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003 și K.G. pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.
În fapt, s-a reținut
în sarcina inculpatului C.I. că a inițiat și constituit un
grup infracțional organizat format din inculpații T.R, K.I., L.G. și
C.D.A., grup care în perioada 1998-aprilie 2004 a comis mai multe infracțiuni grave de violență (tentativă de omor, tâlhărie, lipsire
de libertate, ultraj etc.), precum și infracțiuni din domeniul
economico-financiar, înființând și folosind ca paravan mai multe
societăți comerciale cunoscute sub denumirea Holding N. (rambursări
ilegale de TVA , accize, aprovizionări și vânzări ilegale de alcool). În
derularea activităților infracționale inculpatul C.I. a
beneficiat de consiliere economico-financiară și de protecție din
partea inculpaților F.M. și G.Ș., comisar șef și
comisar șef adjunct în cadrul Gărzii Financiare, pe care i-a mituit cu
bani și bunuri, respectiv, suma de 30.000 euro (5-6 milioane lei
lunar în perioada iunie 1999-noiembrie 2000), întocmirea unor proiecte pentru
mai multe vile, o sanie autopropulsantă snow-mobil, bunuri primite în scopul de
a nu dispune controale la societățile lui C.I., precum și de a
dispune efectuarea în mod abuziv de controale la societățile concurente.
A fost sesizat cu judecarea
cauzei Tribunalul Olt însă, prin încheierea nr.6622 din 23 noiembrie 2005,
Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus
strămutarea cauzei la Tribunalul Suceava.
În primul ciclu procesual, prin
sentința penală nr.73 din 21 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr.44/86/2005,
Tribunalul Suceava a dispus achitarea celor 7 inculpați în baza
art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în actul de
sesizare a instanței.
Curtea de Apel Suceava,
prin decizia penală nr.67 din 27 octombrie 2008, a admis în parte apelul
declarat de procuror, dar a menținut soluția de achitare a
inculpaților.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.1645 din 5 mai 2009, a admis recursul
declarat de procuror, a casat cele două hotărâri atacate și a dispus
trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Suceava.
În al doilea ciclu
procesual, Tribunalul Suceava, prin sentința nr.34 din 3 februarie 2011
pronunțată în dosarul 5894/86/2009, a dispus achitarea celor 7 inculpați
în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în
actul de sesizare a instanței.
Prin decizia penală
nr.108 din 19 decembrie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins ca
nefondat apelul declarat de procuror.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția Penală, prin decizia nr.2710 din 7 septembrie
2012, a
respins recursul declarat în cauză.
Soluția de achitare, în viziunea
instanțelor, este întemeiată pe depozițiile martorilor propuși
de inculpat și pe înlăturarea depozițiilor celorlalți martori.
De asemenea, o parte dintre martori și-au „nuanțat” declarațiile,
astfel încât instanțele au apreciat că există îndoială cu privire la săvârșirea
faptelor penale și această situație profită inculpaților.
Soluția de achitare nu este imputabilă procurorului de caz,
faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată fiind
dovedite cu declarațiile unui număr mare de martori, înscrisuri, rapoarte și
note de constatare, întocmite de Garda Financiară.
Deosebit de relevante sunt
declarațiile martorilor C.I., G.Ș., Ș.G., S.V.C., I.L., T.L.,
M.T.P.A. ș.a., care au precizat modul în care inculpații F.M. și
G.Ș. au consiliat și susținut activitatea infracțională
desfășurată de ceilalți inculpați, în schimbul unor sume de bani
primite lunar, precum și a altor bunuri (snow-mobil, întocmirea unor
proiecte pentru construirea de vile ș.a.). Martorii M.T., S.L. și
B.M. au declarat că inculpații care desfășurau activități
economice erau informați înainte de controalele pe care Garda Financiară
urma să le efectueze, acoperindu-se astfel activitățile infracționale.
De asemenea, din declarațiile martorilor rezultă existența și
activitatea grupului infracțional, fiind irelevant argumentul instanței
potrivit căruia inculpații nu au fost condamnați pentru infracțiunile
care constituiau obiectul grupului.
Chiar și în condițiile
retractării nejustificate a declarațiilor de către unii dintre martori,
probele coroborate fac dovada, în afara oricărui dubiu, că inculpații au
săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
6. Serviciul
teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr.8/P/2004 din 22 februarie 2006 a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, care au fost achitați
definitiv, respectiv L.S.D.
(director adjunct D.G.F.P.) pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 6, art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254
alin.829 C.pen., art. 289 C.pen. (2 infracțiuni), art. 254 alin.(2) C.pen.,
art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 248 C.pen. (2 infracțiuni),
G.G.O. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 291 C.pen. și
B.V.L. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. și art. 291 C.pen.
S-a reținut
în fapt că inculpatul L.S.D., în calitate de director adjunct în cadrul
D.G.F.P., funcționar public cu atribuții de control, în cursul anilor
1999-2005 a primit atât direct, cât și indirect diferite foloase materiale
(o excursie în Italia, un autoturism pentru soția sa și unul pentru
el), în schimbul favorizării societății comerciale administrate de
inculpatul G.G.O. și a societății administrate de inculpatul B.V.L.,
în sensul eliberării unor certificare fiscale și al obținerii unor eșalonări
la plata datoriilor către bugetul de stat.
Totodată, s-a reținut și
faptul că inculpatul L.S.D., în aceeași calitate, a favorizat o
societate comercială prin semnarea la 19 mai 2003 a unei convenții prin care au fost aprobate înlesniri la plata obligațiilor către
bugetul de stat ale acestei societăți, fără respectarea dispozițiilor
legale, înlesnind astfel efectuarea de operațiuni comerciale și
financiare de către agentul economic prin suspendarea nejustificată a
procedurilor de executare silită care trebuiau declanșate față de
acesta, în condițiile în care soția inculpatului L.L. avea calitatea
de asociat la această societate comercială, astfel că semnarea convenției
de către învinuit era de natură să-i aducă în mod indirect foloase materiale.
De asemenea, s-a reținut că inculpatul L.S.D. și-a îndeplinit
în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu prilejul semnării unor convenții
prin care au fost acordate înlesniri la plata obligațiilor către bugetul
de stat pentru alte două societăți comerciale, în condițiile în care
documentațiile în cauză au fost întocmite fară respectarea dispozițiilor
legale și în urma unor telefoane date de către învinuit lucrătorilor din
cadrul serviciului, care au întocmit aceste documentații, prin aceasta
cauzând o tulburare însemnată bunului mers al activității de colectare a
veniturilor la bugetul statului.
Prin sentința
penală nr.51 din 3 februarie 2010 pronunțată în dosarul nr.2609/62/2007,
Tribunalul Brașov a dispus
schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 6 și
art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. în infracțiunile prevăzute de art. 248
C.pen. (5 fapte din 26.10.1999, 30.08.2002, 30.05.2002, 9.10.2002, 21.10.2000),
art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. (fapta din
februarie 2005) și art. 6, art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 raportat la
art. 256 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (fapta din anul 2003) și
condamnarea inculpatului L.S.D. la pedeapsa rezultantă
de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru
infracțiunile prevăzute de art. 6 și art. 7 alin.(3) din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 256 C.pen., art. 289 C.pen. și art. 254 alin.(2)
C.pen., încetarea procesului penal în baza art. 10
lit.g) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C.pen. (fapta
din 26.10.1999) și achitarea în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru
celelalte infracțiuni prevăzute de art. 248 C.pen. și art. 11 alin.(1)
din Legea nr. 78/2000, condamnarea inculpatului
G.G.O. la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea
prevăzută de art. 291 C.pen. și achitarea în temeiul art. 10 lit.d)
C.pr.pen. pentru celelalte infracțiuni reținute în sarcina sa și
încetarea procesului penal față de inculpatul B.V.L. în
baza art. 10 lit.g) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în
sarcina sa.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia nr.24/A din 28 februarie 2012, a admis apelurile declarate de inculpați și
a desființat în parte hotărârea atacată, înlăturând dispozițiile de
condamnare și dispunând achitarea inculpatului L.S.D. în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 6, art. 7
alin.(3) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 256 C.pen. cu aplicarea art. 41
alin.(2) C.pen., art. 289 C.pen. (2 infracțiuni) și art. 254
alin.(2) C.pen., achitarea inculpatului
G.G.O. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută
de art. 291 C.pen. și achitarea inculpatului B.V.L. în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3906 din 28
noiembrie 2012, a respins ca nefondate recursurile declarate de procuror și
A.N.A.F.-D.G.F.P.
Achitarea inculpaților s-a întemeiat
pe interpretarea acelorași probe și, în reconsiderarea declarațiilor
inculpaților, s-a considerat că bunurile nu au fost date cu titlu de mită,
ci în baza unor vechi relații de prietenie dintre aceștia. De
asemenea, s-a considerat că menținerea datoriilor restante în cuprinsul
certificatelor fiscale nu reprezintă omisiuni de natură să afecteze legalitatea
acestor înscrisuri. În ceea ce privește consecințele infracțiunilor
reținute în rechizitoriu, instanțele au apreciat că din materialul
probatoriu nu a rezultat că s-ar fi produs o tulburare însemnată a bunului mers
al unei instituții ori o pagubă în patrimoniul acesteia.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz,
întrucât din probatoriul administrat în cauză pe parcursul procesului (raport
de audit, raport de constatare întocmit de specialistul Direcției Naționale
Anticorupție, interceptări telefonice, declarații martori,
înscrisuri) rezultă implicarea inculpatului L.S.D., în calitate de director
adjunct în cadrul D.G.F.P., în acordarea în mod nelegal de înlesniri de la
plata obligațiilor fiscale și eliberarea de certificate fiscale
nereale pentru societățile reprezentate de inculpații G.G.O. și
B.V.L., precum și primirea de foloase necuvenite (excursie in străinătate,
folosința gratuită a unui autoturism) de la inculpatul G.G.O. legat de
activitățile desfășurate în beneficiul firmei acestuia. De asemenea,
inculpatul a avizat nelegal o eșalonare a datoriilor fiscale pentru firma
soției sale, ceea ce i-a adus indirect avantaje necuvenite, prin
dividendele încasate de aceasta.
7. Prin rechizitoriul nr.53/P/2005 din 24
februarie 2006, Serviciul teritorial București a dispus trimiterea
în judecată a 3 inculpați, din care 1 achitat definitiv,
respectiv, inculpatul U.A.D. (administrator societate comercială)
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 288 alin.(1)
C.pen.
S-a
reținut în sarcina inculpatului U.A.D. că, în calitate de
administrator al unei societăți comerciale, la data de 20 octombrie 2005, a semnat alături de inculpatul N.S., administrator al aceleiași societăți,
procesul-verbal de recepție a unui imobil nou construit în coproprietate
de cei doi, întocmit de inculpatul D.E., cunoscând că acesta conține mențiuni
false, în sensul că, deși nu au fost respectate prevederile autorizației
de construire, în conținutul actului s-a consemnat contrariul.
În primul ciclu procesual,
prin sentința penală nr.1305 din 12 noiembrie 2008 pronunțată în
dosarul nr.7359/3/2006, Tribunalul București-Secția I penală a
dispus achitarea inculpatului U.A.D. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru
infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. Ceilalți 2 inculpați
au fost condamnați. Curtea de Apel București-Secția a II-a
penală, prin decizia penală nr.44 din 23 februarie 2010, a admis apelul declarat
de procuror și inculpați, a desființat sentința atacată și
a dispus trimiterea cauzei la organul competent pentru efectuarea urmăririi
penale, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Prin
decizia penală nr.3650 din 19 octombrie 2010, Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală a dispus admiterea recursului Direcției
Naționale Anticorupție, casarea deciziei atacate și trimiterea
cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În
al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel București-Secția
a II-a penală, prin decizia penală nr.213 din 8 iunie 2011, a admis în parte apelul
declarat de procuror doar cu privire la inculpatul D.E., menținând soluția
de achitate a inculpatului U.A.
Prin
decizia penală nr.2265 din 27 iunie 2012 pronunțată în dosarul
nr.3256/2/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală a respins recursul
declarat de procuror.
Instanțele și-au
întemeiat soluția de achitare a inculpatului U.A.D. pe împrejurarea că
acesta nu a „acționat în niciun mod asupra mențiunilor înscrise în
procesul-verbal care conținea date nereale”.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece înscrisul considerat fals fusese contrasemnat și de inculpatul
U.A.D., confirmând astfel o situație nereală. În cauză, infracțiunea
de fals în înscrisuri oficiale a fost realizată în modalitatea plăsmuirii,
inculpatul U.A.D. urmărind ca în acest mod să creeze aparența îndeplinirii
conținutului autorizației, deși acest lucru nu era real.
8. Serviciul
teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr.21/P/2005 din 10 mai 2006, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 2 achitați definitiv, și anume, inculpatul
L.S.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257
C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și inculpatul P.T.
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C.pen.
raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut în fapt că
inculpatul V.V. a remis suma de 5.000 lei coinculpaților L.S.F.
și P.T., în scopul oferirii ca folos material reprezentanților
unei societăți comerciale pe acțiuni, asupra cărora aceștia ar
fi avut influență, pentru a-i facilita câștigarea unei licitații
prin care se vindea o locomotivă de a cărei achiziționare era interesat
inculpatul V.V.
În primul ciclu procesual,
prin sentința penală nr.378 din 13 iulie 2007 pronunțată în
dosarul nr.6585/30/2006, Tribunalul Timiș a dispus achitarea
inculpaților L.S.F. și P.T. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen.
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 C.pen. raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, respectiv, art. 26 C.pen. raportat la art. 257
C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Curtea de Apel Timișoara,
prin decizia nr.193 din 22 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr.6554.4/30/2006, a admis apelul declarat
de Direcția Națională Anticorupție și a dispus trimiterea
cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș.
Prin încheierea nr.5299
din 6 noiembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție–Secția
penală a dispus strămutarea
judecării cauzei la Curtea de Apel Brașov.
În al doilea ciclu
procesual, prin sentința penală nr.13 din 19 februarie 2008, pronunțată
în dosarul nr.6554/30/2006, Curtea de Apel Brașov a admis apelurile
declarate de Direcția Națională Anticorupție și inculpatul
V.V. și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brașov.
Prin sentința
penală nr.584 din 23 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr.2039/62/2008,
Tribunalul Brașov a dispus achitarea
inculpaților L.C.S. și P.T. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru
infracțiunile reținute în sarcina acestora în actul de sesizare a
instanței.
Curtea de Apel Brașov,
prin decizia penală nr.15 din 31 ianuarie 2011, a admis în parte apelul
declarat de procuror, doar în ceea ce privește pe inculpatul V.V., menținând
soluția de achitare a inculpaților L.S.F. și P.T.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.1608 din 16
mai 2012 a
respins ca nefondat recursul declarat de procuror
Soluția de achitare
s-a întemeiat pe aprecierea instanțelor ca fiind credibilă apărarea
inculpatului L.S.F., potrivit căreia a recunoscut că a pretins că are influență
pe lângă reprezentanții societății comerciale pe acțiuni care
urmau să decidă cu privire la vânzarea locomotivei, dar că nu a făcut acest
lucru pentru a trafica influența, ci pentru a asigura un avantaj pentru
firma proprie, care era direct implicată în tranzacție. Referitor la
împrejurarea că inculpatul L.S.F. a primit și folosit banii de la
inculpatul V.V., instanțele au apreciat că nu s-a făcut dovada că ar fi
fost cheltuiți pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului deoarece
probele administrate susțin situația de fapt reținută în
rechizitoriu, inclusiv cu privire la scopul pentru care inculpatul L.S.F. a
pretins și primit suma de 5.000 lei.
Astfel, conform
proceselor-verbale de redare scrisă a convorbirilor telefonice purtate de
inculpați, rezultă că inculpatul L.S.F. a pretins că are influență
asupra persoanelor care erau implicate în vânzarea locomotivei („io-i cunosc pe
ăștia”), iar secretarul comisiei de organizare a licitației îi fusese
coleg de facultate. În schimbul ajutorului dat de inculpatul L.S.F., care urma
să intervină pentru subevaluarea bunului („nu va fi mult peste 400” și „sunt de acord cu rugămintea dumneavoastră, pentru că-i pentru dumneavoastră personal”),
inculpatul V.V. se obliga „să compenseze în altă parte” („io nu rămân dator”).
În contextul acestei înțelegeri,
inculpatul V.V. a remis inculpatului L.S.F. suma de 5.000 lei, sumă de care
inculpatul L.S.F. a dispus în interes personal.
Motivul pentru care a fost
pretinsă această sumă de bani rezultă din conținutul convorbirilor
telefonice interceptate, iar dovada remiterii banilor reiese din documentele
bancare, fiind confirmată și de verificările Gărzii Financiare, care au
stabilit că banii nu proveneau din fondul societății inculpatului L.S.F.
În ceea ce privește
motivarea potrivit căreia nu s-a făcut dovada că banii ar fi fost cheltuiți
pentru săvârșirea vreunei infracțiuni, în raport de norma de
incriminare, aceste susțineri sunt irelevante, infracțiunea de trafic
de influență fiind consumată în momentul pretinderii/primirii banilor. În
situația în care banii ar fi fost folosiți pentru a mitui pe funcționari,
fapta ar fi constituit dare de mită, în diferite forme de participație.
9. Prin rechizitoriul
nr.43/P/2006 din 30 octombrie 2006,
Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a 6
inculpați, dintre aceștia 5 au fost achitați definitiv, din
care 1 arestat preventiv, și anume, A.G.
(director economic societate pe acțiuni), reținut și
arestat în perioada 5 septembrie-26 octombrie 2006, pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din
Legea nr. 78/2000, M.I. (director general societate pe acțiuni)
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen.
cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 23 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, B.M. și
P.F.M. și S.C.D. (asociați societate cu răspundere
limitată) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255
alin.(1) C.pen. cu referire la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din
Legea nr. 78/2000.
S-a reținut
în fapt că la data de 2 iunie 2003 inculpatul M.I., în calitate de
director general al unei societăți pe acțiuni și A.G., în
calitate de director economic al aceleiași societății, au pretins și
primit de la inculpații B.M. și P.F.M., asociați
majoritari la o societate cu răspundere limitată, suma de 100.000 euro în
echivalent în lei pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare prin care
societatea pe acțiuni a vândut societății cu răspundere limitată
6.580 mp teren și construcții. Inculpatul M.I. a folosit suma
de 35.000 euro (din cei 50.000 euro cât a primit mită) pentru a-și
cumpăra 500 mp teren intravilan în municipiu.
Pentru constituirea sumei
de 100.000 euro remisă reprezentanților societății pe acțiuni în
scopul menționat mai sus, inculpații B.M. și P.F.M., în
calitate de asociați majoritari la societatea cu răspundere limitată, au
dat fiecare câte 30.000 euro, iar inculpații E.J.A. și
S.C.D., în calitate de asociați la aceeași societate, au dat
fiecare câte 20.000 euro.
Judecarea cauzei a fost
suspendată la data de 10 ianuarie 2008 și apoi la data de 24 noiembrie
2008 până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate
ridicate de inculpați în fața instanței de fond.
În primul ciclu procesual, prin
sentința penală nr.401 din 20 decembrie 2010 pronunțată în dosarul
nr.3080/108/2007, Tribunalul Arad a dispus achitarea
celor 6 inculpați în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunile
reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare a instanței și
a fost ridicat sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților
M.I. și A.G.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia nr.97/A din 18 mai 2012, a admis apelul declarat de procuror și,
rejudecând, a dispus condamnarea inculpaților A.G. și M.I.
la câte 3 ani închisoare cu suspendare pentru infracțiunea prevăzută
de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și încetarea
procesului penal față de inculpații B.M., P.F.M., E J.A. și
Ș.C.D. în baza art. 10 lit.g) C.pr.pen.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.587 din 24
februarie 2012, a admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte decizia penală și
a trimis cauza la Curtea de Apel Timișoara pentru rejudecarea
apelului numai cu privire la inculpații B.M., P.F.M. și
Ș.C.D. pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cu privire la inculpații A.G.
și M.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În al doilea ciclu
procesual, Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr.81/A din 25
aprilie 2012 a respins ca nefondat apelul declarat de procuror.
Prin decizia penală
nr.4111 din 12 decembrie 2012 pronunțată în dosarul nr.3080/108/2007*,
Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins
ca nefondat recursul declarat de procuror.
Achitarea a fost fundamentată de instanțe
pe aprecierea că, nu s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că
inculpații M.I. și A.G. au pretins de la inculpații B.M.,
P.F.M., E.J.A. și S.C.D., iar că aceștia din urmă ar fi dat suma de
100.000 euro, în vederea îndeplinirii unor atribuții de serviciu ale
primilor doi. În ceea ce privește suma de 100.000 euro, instanțele au
considerat că reprezintă „o diferență din prețul de vânzare-cumpărare
al unui imobil, diferență ce nu s-a dorit să fie facturată”.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece este contrară probelor administrate în cauză.
Referitor la semnificația
sumei de 100.000 euro ca fiind o diferență de preț, această ipoteză
este nefondată, având în vedere absența oricărui contract (în condițiile
în care obiectul l-ar fi reprezentat înstrăinarea unui imobil), precum și
faptul că banii nu au ajuns în patrimoniul societății, ci au fost folosiți
în interesul personal al inculpaților. De altfel, inculpatul M.I. a
recunoscut că suma de 50.000 euro care i-a revenit din cei 100.000 euro împărțiți
cu inculpatul A.G., a fost folosită, în cea mai mare parte, pentru achiziționarea
unui teren în municipiu.
În cursul urmăririi penale,
inculpații B.M. și P.F.M. au recunoscut că la strângerea sumei de 100.000
euro au contribuit și ceilalți inculpați, în raport de părțile
sociale deținute în cadrul societății, ambii inculpați dând
declarații amănunțite cu privire la modalitatea de săvârșire a
faptelor.
10. Serviciul
teritorial Iași, prin rechizitoriul nr.37/P/2006 din 13 noiembrie 2006, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați,
care au fost achitați definitiv, respectiv R.V., arestat
în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de
art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.G.C., reținut,
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la
art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și Ț.I.C.
(administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în perioada mai-iulie 2005, inculpatul R.V. a pretins de la
inculpatul Ț.I.C. suma de 200.000 lei pentru a interveni la M.M., administrator al unei societăți comerciale ce a fost desemnată de tribunal ca
lichidator judiciar al societății comerciale al cărei administrator fusese
inculpatul Ț.I.C., în scopul ca aceasta să efectueze anumite
activități ce ar fi permis încetarea procedurii falimentului, dar și
acoperirea unor fraude săvârșite de inculpatul Ț.I.C. Din suma
de 200.000 lei, inculpatul Ț.I.C. a dat inculpatului R.V.
suma de 100.000 lei, în trei tranșe, prin intermediul inculpatului M.G.C.,
respectiv, a martorului O.C.
Prin sentința
penală nr.310, pronunțată la 24 aprilie 2009 în dosarul nr.19595/99/2006,
Tribunalul Iași a dispus achitarea celor 3 inculpați în
baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea
faptelor reținute în sarcina acestora prin rechizitoriu. Totodată, a
dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra imobilului
proprietatea inculpatului R.V.
Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr.144 din 14
septembrie 2010, a respins apelul declarat de procuror,
iar prin decizia penală nr.306 din 1 februarie 2012, Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală a respins recursul declarat
de procuror, ca nefondat.
Instanțele au motivat
soluția de achitare prin faptul că nu există probe „certe, concludente și
convergente” care să facă dovada săvârșirii faptelor pentru care inculpații
au fost trimiși în judecată.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece faptele reținute în rechizitoriu au fost probate în afara
oricărui dubiu, cu mijloacele de probă pe care le prezentăm în continuare.
Potrivit proceselor-verbale
de redare a convorbirilor telefonice (în special, a celor purtate în data de 25
mai 2005), rezultă că atitudinea „indiferentă” a lichidatorului judiciar a fost
pusă de inculpați pe seama faptului că nu i se plătise toată suma cerută și
au stabilit că inculpatul M.G.C. să achite și diferența. În aceeași
zi, inculpatul Ț.I.C. a ridicat de la bancă suma de 50.000 lei.
Ulterior, la data de 29 mai
2005, inculpații discută în legătură cu faptul că s-au dat cei 50.000 lei și
că mai trebuie plătită „o sută”. La data de 30 mai 2005, inculpatul R.V. a
discutat telefonic cu sora lichidatorului judiciar și a primit asigurări
că va fi depus un raport favorabil inculpatul Ț.I.C. După terminarea
convorbirii telefonice, inculpatul R.V. l-a sunat pe inculpatul M.G.C., cerând
să-i comunice inculpatului Ț.I.C. să se grăbească să dea restul banilor,
pentru că era iminentă finalizarea raportului de către lichidator. Discuțiile
ulterioare confirmă preocuparea pentru soluționarea favorabilă a
procesului vizând situația firmelor, precum și nevoia de a-și
„struni” avocații, pentru a nu-l nemulțumi pe lichidator.
Toate aceste
demersuri sunt confirmate și de declarațiile martorilor C.V., P.B.,
O.C., C.T.F., B.L., F.N. și M.D., care susțin că inculpații R.V.
și Ț.I.C. erau interesați de procedura de lichidare,
implicându-se activ, prin încercarea de a-i determina prin orice mijloace să
coopereze de pe pozițiile deținute.
11. Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție,
prin rechizitoriul nr.185/P/2006 din 17 noiembrie 2006, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.M. (consilier local) pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut
că la data de 5 iunie 2006, inculpatul D.M., în calitate de consilier
local, a pretins de la martora D.V. suma de 15.000 euro, afirmând
că prin influența pe care o are asupra colegilor săi din cadrul
Consiliului Local al municipiului, îi va determina să voteze pozitiv un proiect
de Hotărâre de Consiliu Local privind vânzarea unui teren, către aceasta din urmă.
Prin sentința
penală nr.663 din 28 decembrie 2009 pronunțată în dosarul
nr.9464/100/2006, Tribunalul Maramureș a dispus achitarea inculpatului D.M. în baza art. 10 lit.b) pentru
infracțiunea reținută în actul de sesizare a instanței.
Judecarea apelului a fost
strămutată de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Brașov prin încheierea nr.1337 din 1 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție-Secția penală.
Curtea de Apel Brașov,
prin decizia penală nr.13/A din 14 februarie 2012 a admis apelurile
declarate în cauză și a schimbat temeiul achitării în art. 10
lit.d) C.pr.pen.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3101 din 2 octombrie 2012, a respins ca
nefondat recursul declarat de procuror.
Soluția de achitare s-a fundamentat
pe aprecierea că „afirmațiile denunțătoarei V.D., referitoare la
pretinderea de către inculpatul D.M. a sumei de 15.000 euro, pentru a-i influența
pe colegii săi din cadrul Consiliului local să voteze un proiect favorabil
acesteia, nu sunt susținute, fără echivoc, de restul probelor
administrate”.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece săvârșirea faptei rezultă din coroborarea probelor administrate
în cursul urmării penale și al cercetării judecătorești.
Discuțiile dintre denunțător
și inculpat cu privire la pretinderea banilor și la cuantumul sumei
s-au purtat în prezența martorului C.V., iar unele dintre aceste discuții
au fost înregistrate. Din cuprinsul acestora rezultă că inculpatul a pretins
15.000 euro și a primit 9.000 euro, iar martorul afirmă: „e periculoasă
discuția…în sensul că noi suntem martori când a luat șpagă”.
Aprecierea instanței cu
privire la reticența inculpatului față de denunțătoare este
contrazisă de probele din care rezultă că aceștia se cunoșteau de
peste 15 ani, făcuseră afaceri împreună, iar inculpatul împrumuta frecvent bani
de la aceasta. De asltfel, toate aspectele privind săvârșirea faptei de
către inculpat rezultă din declarațiile martorilor L.U., L.F.C., M.M., L.D.
și N.T.C., din transcrierea convorbirilor înregistrate, precum și din
înscrisurile prin care se contrazice apărarea inculpatului, potrivit căreia
suma de 15.000 euro reprezenta o datorie restantă a denunțătoarei.
12. Prin rechizitoriul nr.82/P/2005 din data de 23
aprilie 2007 al Serviciului teritorial Galați s-a dispus
trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 a fost achitat definitiv, și anume G.Ș.D. (administrator
societate comercială) pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 alin.(1),
(2) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
S-a reținut că, în
perioada 19 martie 2004-18 octombrie 2004, inculpatul G.Ș.D., în
calitate de administrator al unei societăți comerciale și
împuternicit pentru semnarea Contractului de Grant și a documentației
anexă necesare încheierii contractului și derulării proiectului, a
prezentat în mod repetat documente false și inexacte, omițând
totodată să furnizeze cu știință datele cerute de lege, având drept
scop încheierea contractului la data de 31 martie 2004 și obținerea
pe nedrept a sumei de 57.806,18 euro din bugetul general al Comunității
Europene.
Prin sentința
penală nr.952 din 4 aprilie 2011, pronunțată de Judecătoria Galați în
dosarul nr.5428/233/2007, s-a dispus achitarea inculpatului G.Ș.D.
în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii
reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.
Curtea de Apel Galați, prin
decizia penală nr.68 din 19 ianuarie 2012, a admis
recursurile declarate de procuror și partea civilă Ministerul Finanțelor
Publice-Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, doar cu privire la
inculpata H.G. pentru care a dispus încetarea procesului penal pentru
infracțiunea prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. în referire la art. 289
alin.(1) C.pen., ca urmare a prescripției răspunderii penale și a
menținut dispoziția de achitare a inculpatului.
Soluția de achitare a
fost întemeiată de instanțe pe aprecierea că datele considerate false sau
inexacte s-au datorat greșitei interpretări a legii de către inculpați,
aspect neimputabil acestora. De asemenea, s-a considerat că actele conținând
date false sau inexacte „nu aveau, prin ele însele, aptitudinea de a conduce la
obținerea de fonduri europene, atâta vreme cât urmau să fie dublate (…) de
alte declarații și de un certificat de atestare fiscală, în situația
în care proiectul ar fi fost selectat”.
Soluția de
achitare nu este imputabilă procurorului, probele administrate
confirmând existența situației de fapt reținută în rechizitoriu,
existența infracțiunii și a formei de vinovăție prevăzută
de norma de incriminare, activitatea infracțională desfășurată de cei
doi inculpați fiind realizată cu încălcarea dispozițiilor
Memorandumului de finanțare încheiat între Guvernul României și
Comisia Europeană pentru Programul RO 9904, aprobat prin Legea nr.207/2000 și
Addendumului ratificat prin Ordonanța Guvernului nr.45/2003, ca parte
integrantă a contractului de finanțare nerambursabilă.
Potrivit „Ghidului
Solicitantului” emis de Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor
Publice, în scopul accesării fondurilor, erau prevăzute anumite criterii de
eligibilitate, care trebuiau îndeplinite în totalitate la momentul depunerii
cererii de finanțare și la momentul încheierii contractului de grant,
în caz contrar, cererea urma a fi respinsă. Astfel, interpretarea potrivit
căreia condițiile de eligibilitate trebuiau îndeplinite la momentul
selectării proiectului contravine secțiunii 2.1.1 din Ghid, care prevede
imposibilitatea formulării unei cereri de finanțare, în condițiile
existenței unor datorii la bugetul de stat. Cu toate că știa că are
datorii, inculpatul a dat declarații, atestând date false, respectiv
inexacte, această situație menținându-se atât la momentul obținerii
certificatului fiscal, cât și la data încheierii contractului. Date
nereale au fost menționate de cei doi inculpați chiar și în
raportul financiar final, care a însoțit cererea pentru onorarea plăților
finale. Toate aceste împrejurări demonstrează faptul că inculpații au
cunoscut caracterul nereal al datelor și și-au asumat prezentarea
unor documente conținând date nereale, fără de care nu ar fi obținut
finanțarea.
În ceea ce privește
aptitudinea acestor înscrisuri de a produce efecte juridice, interpretarea dată
în cauză este în contradicție cu cadrul normativ care reglementează obținerea
acestor fonduri și cu practica judiciară în materie.
13. Prin rechizitoriul nr.17/P/2007 din 7 februarie
2008, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în
judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv
N.A. (primar municipiu) pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
și art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c)
din Legea nr. 78/2000, C.E. (șef al Biroului de Cadastru și
Registru Agricol al Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen. raportat la art. 132
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și H.I. pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la
art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și
art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că, în calitate de primar al
municipiului, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la solicitarea
inculpatei H.I., inculpatul N.A. a dat dispoziție subordonaților
săi de la Biroul de Cadastru și Registru Agricol din Primărie să
întocmească adeverința nr.9511 din 8 iunie 2006, prin care s-a atestat,
contrar adevărului, faptul că suprafața de teren de 182.600 m.p. înscrisă în C.F. este în intravilanul localității, deși la acel moment terenul
avea destinația de teren extravilan și, în baza aceleiași rezoluții
infracționale, după acceptarea donației de 4 ha de teren prin Hotărârea Consiliului Local nr.76 din 29 iunie 2006 și Hotărârea Consiliului
Local nr.127 din 30 septembrie 2006 de modificare a primei hotărâri, a semnat
contractul de donație nr.1469 din 30 septembrie 2006 prin care, depășindu-și
mandatul, pe lângă sarcinile inițiale stipulate de donatori de construire
a unui spital și de asigurare a servituților legale, a acceptat și
alte sarcini legate de denumirea spitalului și a unei străzi, prin faptele
sale cauzând o tulburare însemnată bunului mers al activității primăriei
urmare a încălcării dispozițiilor legale privind schimbarea destinației
terenului, obținând avantaje de natură patrimonială și nepatrimonială
pentru inculpata H.I.
De asemenea, inculpata C.E.,
șef al Biroului de Cadastru și Registru Agricol al Primăriei
municipiului, după o discuție cu inculpatul N.A., l-a determinat pe
numitul B.G., funcționar în cadrul biroului, să întocmească adeverința
nr.9511 din 8 iunie 2006 prin care, la solicitarea inculpatei H.I., s-a
atestat, în mod nereal, că suprafața de 182.600 m.p. proprietatea părinților acesteia, este situată în intravilanul localității.
Prin sentința penală
nr.76 din 25 aprilie 2012 pronunțată în dosarul nr.353/289/2008, Judecătoria
Sighișoara a dispus achitarea
inculpatului N.A. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat
la art. 248 C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 C. pen., cu
referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, achitarea inculpatei C.A. în
baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu privire la infracțiunile reținute
în sarcina sa în actul de sesizare a instanței și achitarea
inculpatei H.I. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din
Legea nr. 78/2000 și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. cu privire la săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din
Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen.
Curtea de Apel Tîrgu Mureș, prin decizia nr.588/R din 27 septembrie 2012, a respins ca
nefondat recursul declarat de procuror.
Instanțele și-au
întemeiat soluția de achitare a inculpatului N.A. pe aprecierea că faptele
săvârșite de acesta nu au produs urmările socialmente periculoase, cerute
de normele de incriminare. Referitor la inculpata H.I., instanțele au
considerat că nu a acționat cu vinovăție, iar cu privire la inculpata
C.E. s-a apreciat că, din analiza probelor, nu rezultă săvârșirea faptei
pentru care a fost trimisă în judecată.
Soluția de achitare
este imputabilă procurorului de caz
deoarece din probele administrate nu rezultă că s-ar fi produs vreo tulburare
însemnată și efectivă în bunul mers al activității administrației
publice locale. Problemele apărute în modul de calculare a impozitului pe
terenul în cauză (impozitat inițial ca teren extravilan, iar ulterior ca
intravilan, prin rectificarea calculului) și corespondența purtată
între serviciile primăriei pentru clarificarea categoriei de folosință a
terenului nu prezintă proporția și gravitatea necesare pentru a se
putea reține existența unei perturbări importante în activitatea
instituției.
Pentru formularea acuzațiilor
penale, trebuiau în primul rând să fie determinate în concret, cuantificate și
analizate în contextul normei de incriminare urmările prejudiciabile cauzate
autorității publice locale de faptele inculpaților. Doar condiționat
de existența urmărilor specifice abuzului în serviciu (ca infracțiune
absorbită în cea complexă, prevăzută de art. 132 din Legea
nr.78/2000) și în legătură de cauzalitate cu acestea, presupusele
beneficii aduse unei persoane private, inculpata H.I., prin acțiunile
incriminate dobândesc relevanță penală, ca și cerință specială a
elementului material al infracțiunii.
De asemenea, în ceea ce
privește angajarea răspunderii penale a inculpaților pentru instigare
la fals intelectual și uz de fals, se impunea o examinare mai riguroasă a
circumstanțelor cauzei și în stabilirea vinovăției persoanelor
implicate, mai ales în condițiile în care față de autorul falsului
s-a dispus o soluție de scoatere de sub urmărire penală, cu aplicarea sancțiunii
administrative a amenzii.
14. Prin rechizitoriul nr.91/P/2006 din 18 martie
2008, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite
de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului col.
(rez.) P.C. (șef secție al unui serviciu de informații)
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 257 C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni).
În fapt s-a reținut că
în perioada septembrie 1996-februarie 2001 inculpatul P.C., în calitate
de șef al Secției de Informații, în baza unei rezoluții
infracționale unice, a pretins și primit, în mod repetat, de la cetățeanul
cipriot E.T.M. pentru sine, pentru membrii familiei sale sau pentru alți
prieteni apropiați, servicii turistice gratuite în Cipru și în Liban
(cazare, masă, transport avion și yacht de lux), dar și diferite
bunuri materiale, contravaloarea totală a acestora reprezentând echivalentul
sumei de 20.000 USD, în schimbul cărora i-a promis că, prin intermediul
directorului serviciului de informații, va interveni la Ministerul Afacerilor Externe, pentru numirea acestuia în funcția de consul onorific al
României în Cipru, intervenție care chiar a fost făcută, cel în cauză obținând,
în acest mod, funcția de consul onorific.
De asemenea, la sfârșitul
anului 2000, inculpatul P.C. a pretins de la același cetățean
cipriot suma de 160.000 USD (pe care a primit-o ulterior și a
utilizat-o în folosul exclusiv al său și al familiei sale), în schimbul
promisiunii că va determina persoane din conducerea serviciului de informații
pentru ca acestea să intervină, prin acțiuni specifice serviciilor
secrete, la anumiți adversari în afaceri ai cetățeanului cipriot, cu
scopul final de a-i determina pe aceștia să renunțe în achiziționarea
unor procente de acțiuni la obiectivele turistice la care era acționar
și cetățeanul cipriot, în scopul ca acesta din urmă să devină acționar
majoritar.
Prin sentința
penală nr.45 din 14 iulie 2010 pronunțată în dosarul nr.30/753/2009,
Tribunalul Militar Teritorial București a dispus achitarea inculpatului P.C. în baza art. 10 lit.a)
C.pr.pen. pentru infracțiunile reținute în sarcina sa în actul de
sesizare a instanței.
Curtea Militară de Apel,
prin decizia nr.5 din 1 iunie 2011, a admis apelul declarat
de procuror, dar numai în sensul schimbării temeiului achitării în
art. 10 lit.d) C.pr.pen.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3929 din 29
noiembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Achitarea a fost fundamentată de instanța
de apel pe considerentele potrivit cărora, „deși este de netăgăduit că
inculpatul a făcut o serie de acte materiale, precum întâlniri reciproce cu
cetățeanul cipriot, petrecerea timpului liber împreună în mai multe locații,
oferirea și primirea de cadouri, primirea și restituirea unor sume de
bani în cadrul întâlnirilor de afaceri”, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi
făcut aceste lucruri pentru ca, folosindu-se de influența sa, să intervină
în rezolvarea unor cerințe ale cetățeanului cipriot.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece din probele administrate rezultă că inculpatul a pretins și a
primit, în mod repetat, de la cetățeanul cipriot bani, bunuri și
servicii, în schimbul cărora a intervenit pentru numirea acestuia în funcția
de consul onorific, demers care a fost finalizat în acest sens. Din cuprinsul
înscrisurilor aflate la dosar rezultă că M.E.T. nu îndeplinea condițiile
pentru a fi numit în funcție, existau dovezi că este cercetat în mai multe
dosare penale, precum și indicii că era implicat în grupări interlope,
fiind interesat de beneficiile care decurg din funcția de consul.
Vinovăția inculpatului
rezultă, fără dubiu, din depozițiile celor 12 martori și este
confirmată de succesiunea faptelor. Astfel, martorul V.M. precizează că cetățeanul
cipriot a dorit să îl cunoască pe inculpat deoarece era un om influent care îl
putea ajuta în realizarea planurilor sale, prin „trecerea pe care o avea pe
lângă oameni cu funcții importante în România”. Martorul V.M. asigura
traducerea discuțiilor pe care inculpatul le purta cu cetățeanul
străin și astfel a aflat că fusese formulată solicitarea de obținere
a titlului de consul, iar inculpatul a promis că va interveni pe lângă
persoanele pe care le cunoștea în cadrul ministerului. Mai mult,
inculpatul a întocmit și documentația care a stat la baza obținerii
funcției. Martorul L.L.N. a declarat că, din ordinul inculpatului care îi
era șef, a întocmit o parte dintre documentele care îl vizau pe cetățeanul
străin. De asemenea, martorii declară că inculpatul a cerut frecvent cetățeanului
străin să îl anunțe dacă are probleme și s-a implicat direct în soluționarea
acestora.
15. Prin rechizitoriul nr.20/P/2007 din 5 mai 2008,
Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a
inculpatului F.V. (director general societate pe acțiuni)
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 132
C.pen. din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și art. 132
C.pen. din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. din Legea nr. 78/2000 (2
infracțiuni).
S-a reținut că
inculpatul F.V., în calitate de director general și președinte
al Consiliului de Administrație al unei societăți pe acțiuni, în
mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale,
în luna noiembrie 2006 a cerut administratorilor a trei societăți cu
răspundere limitată să nu-și achite ratele contractuale de asociere în
participațiune pe trimestrul IV al anului 2006, în sumă totală de 51.377
lei, pentru ca aceasta să nu fie indisponibilizată de D.G.F.P. și să
facă venit la bugetul statului. Totodată, în luna decembrie 2006, în calitatea
amintită, după asocierea cu o societate cu răspundere limitată, inculpatul F.V.
a transferat abuziv din gestiunea fermei aflată în administrarea acestei
societăți, un canton-mijloc fix evaluat în anul 1992 la suma de 69,17
lei în patrimoniul administrativ al societății pe acțiuni, astfel
fiind prejudiciat asociatul său. În mod repetat și în realizarea aceleiași
rezoluții infracționale, în perioada martie-aprilie 2007,
îndeplinindu-și cu știință defectuos atribuțiile de
serviciu, a efectuat cu parte din banii ce trebuiau să facă venit la bugetul
statului tranzacții comerciale cu pește achiziționat din
Ungaria, în folosul unei societăți cu răspundere limitată și a
acceptat ca această societate să nu achite în totalitate prețul peștelui
livrat, prejudiciul adus ridicându-se la suma de 18.000 lei, bani de
care a beneficiat cea de-a doua societate.
Prin sentința
penală nr.95 din 20 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.601/251/2008,
Judecătoria Luduș a dispus achitarea
în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. a inculpatului F.V. pentru o infracțiune
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
și una prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la
art. 246 C.pen. și în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru o infracțiune
prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.
Curtea de Apel Tîrgu
Mureș, prin decizia nr.816
din 20 decembrie 2012, a respins recursurile declarate în cauză.
Instanța de fond a motivat soluția
de achitare pe argumentul potrivit căruia inculpatul „nu a avut reprezentarea
că nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu și astfel nu
a cauzat o tulburare bunului mers al societății ori fiscului sau statului”
și niciun prejudiciu patrimoniului acestora.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece din declarațiile martorilor C.L., T.A.M., D.M.V., C.S., K.Z.,
B.B. și M.A. rezultă că inculpatul a cerut administratorilor societăților
care datorau bani societății pe acțiuni, la care ocupa funcția
de director, să nu-și achite obligațiile pentru ca aceste sume să nu
poată fi executate silit. După suspendarea executării silite, inculpatul a
stabilit data la care s-au plătit sumele restante, fără a cere penalități
de întârziere. De asemenea, în cazul transferării abuzive a mijlocului fix
evaluat la suma de 691.732 lei, inculpatul a determinat prejudicierea
asociatului său, iar în situația tranzacțiilor comerciale cu pește
importat, a acceptat să nu se plătească prețul integral, măsură dispusă în
folosul unei alte societăți. Toate aceste demersuri evidențiază
faptul că inculpatul a acționat cu vinovăție, cauzând prejudicii
bugetului de stat, respectiv patrimoniului societății la care era
director, dar au dus și la obținerea unor avantaje pentru alte
societăți.
16. Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție,
prin rechizitoriul nr.108/P/2007 din 5 mai 2008, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, care au fost achitați
definitiv, respectiv D.D.
(președinte ales al Ligii Profesioniste de Fotbal-L.P.F.) pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat
la art. 6 din Legea nr. 78/2000, I.G.G. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000,
art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea
nr.656/2002 cu trimitere la art. 255 C.pen. și art. 13 C.pen. și de
art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la
art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, B.F.B. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la
art. 6 din Legea nr. 78/2000, de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la
art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 254 C.pen. (2 infracțiuni),
art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la
art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și art. 291 C.pen.
cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și
D.B.D. (administrator societate comercială și fiul inculpatului
D.D.) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 23 lit.b) din
Legea nr.656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere
la art. 254 C.pen. și de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289
alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că în cursul
lunii aprilie 2001, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul I.G.G.
a oferit președintelui ales al Ligii Profesioniste de Fotbal-L.P.F.,
inculpatul D.D., o suprafață de 351,79 mp de teren în valoare de 32.600,26
USD, amplasat în capitală, pentru a-l determina să accepte, cu încălcarea
dispozițiilor art. 21 alin.(2) lit.j) din Statutul L.P.F. și la un preț
supraevaluat, achiziția de către L.P.F. cu suma de 355.000 USD a
unei suprafețe de 1.497,21 mp teren amplasat în aceeași zonă și
a unei construcții nefinalizate în suprafață de 279,72 mp ridicată
fără autorizație pe aceasta, în condițiile în care terenul în cauză
fusese achiziționat în cursul lunii martie 2001 de către inculpatul I.G.G.
cu suma de 120.000 USD la un preț unitar de doar 64 USD/mp, iar prețul
unui mp de teren practicat pe piața liberă în zona respectivă, pentru
terenuri cu construcții pe amplasament mai mare de 1.000 mp, era la
nivelul anului 2001 de doar 64,28 USD/mp, în timp ce L.P.F. a plătit un preț
unitar de 237,107 USD/mp.
Ulterior, pentru a ascunde
adevărata natură a proprietății suprafeței de 351,79 mp primită de la
inculpatul I.G.G. cu titlu de mită, inculpatul D.D., având
concursul fraudulos al acestuia și în înțelegere cu inculpații B.F.B.
și D.B.D., prin două contracte succesive întocmite la instigarea
acestora, fără vinovăție, de notarii implicați, a trecut terenul în
cauză în proprietatea unei societăți comerciale. Astfel, în baza
contractului autentificat prin încheierea nr.820 din 4 aprilie 2001, terenul în
cauză a fost trecut în proprietatea inculpatului B.F.B., menționându-se
în fals, la instigarea acestuia și a inculpatului I.G.G., faptul că
tranzacția ar fi una de vânzare-cumpărare, iar prețul acesteia ar fi
de 60.000 lei, deși această sumă nu a fost plătită iar bunul nu
fusese cumpărat, ci primit cu titlu de mită. În continuare, acest înscris a
fost folosit de inculpatul B.F.B., în realizarea aceleiași rezoluții
infracționale pentru a întabula terenul în Cartea Funciară a sectorului 5
(în anul 2001) pentru a obține certificat de urbanism (în anul 2003),
autorizație de construcție a unui imobil cu destinația de locuință
(în anul 2004) și pentru a înstrăina prin act autentic bunul în cauză (în
anul 2004).
Totodată, în
baza contractului autentificat prin încheierea nr.813 din 24 mai 2004, terenul
în cauză și construcția nefinalizată ridicată ulterior primei tranzacții
pe acesta, au fost trecute din proprietatea inculpatului B.F.B. în
proprietatea unei societăți comerciale reprezentată în tranzacție de
inculpatul D.B.D., menționându-se în fals, la instigarea celor doi
inculpați, faptul că tranzacția ar fi una de vânzare-cumpărare, iar
prețul acesteia ar fi de 90.000 lei, deși banii nu au fost dați
cu acest titlu, iar bunul nu fusese vândut, ci pus la dispoziția
inculpatului D.D., cel care l-a primit cu titlu de mită la data de 4
aprilie 2001 de la inculpatul I.G.G., în acest mod bunul primit cu titlu
de mită reintrând în proprietatea inculpatului D.D.
Prin sentința
penală nr.240 din 24 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr.7910/3/2009,
Tribunalul București-Secția I penală a dispus achitarea inculpatului D.D. în baza
art. 10 lit.a) pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare a
instanței, achitarea inculpatului I.G.G. în baza art. 10 lit.d) pentru
infracțiunea prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu referire
la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen.
pentru infracțiunile prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la
art. 6 din Legea nr. 78/2000 și de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la
art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000,
achitarea inculpatului B.F.B. în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunile
prevăzute de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e)
din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni), art. 291 C.pen. cu referire la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și în baza art. 10 lit.a)
C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la
art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, de art. 31
alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni) și achitarea
inculpatului D.B.D. în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunea
prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr.656/2002 cu referire la art. 17 lit.e)
din Legea nr. 78/2000 și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunea
prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen. cu referire
la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
Curtea de Apel București-Secția
a II-a penală, prin decizia penală nr.325 din 2 noiembrie 2011, a respins ca nefondat
apelul declarat de procuror.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția Penală,
prin decizia penală nr.3379 din 22 octombrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de
procuror.
Achitarea s-a întemeiat pe ideea că
tranzacțiile care au făcut obiectul cercetărilor s-au derulat în
realitate, dar că din probele administrate nu rezultă săvârșirea faptelor
penale pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz,
fiind contrară probelor administrate în cursul urmăririi penale și al
cercetării judecătorești.
Existența infracțiunilor
reținute în sarcina inculpaților D.D., I.G.G., B.F.D. și D.B.D.
este dovedită cu declarațiile martorilor, cu notele de constatare ale
Gărzii Financiare și înscrisurile aflate la dosar. Astfel, înțelegerea
dintre inculpații I.G.G. și D.D., în baza căreia cel din urmă a
acceptat să achiziționeze terenul pentru liga pe care o conducea pentru
suma de 355.000 USD, primind în schimb, cu titlu de mită, suprafața de
351,79 mp, rezultă din declarațiile martorilor I.D.C., G.L.V. și
C.D., din adresa L.P.F.-F.N. din 22 noiembrie 2007 și din clauzele
contractelor de vânzare-cumpărare.
De asemenea, contractul de
vânzare-cumpărare dintre inculpatul I.G.G. și B.F.B. (șoferul
inculpatului D.D.), având ca obiect suprafața de 351,79 mp, este evident
fictiv și a fost încheiat pentru a disimula afacerile reale, împrejurare
ce rezultă și din declarațiile martorilor G.L.V. și C.D.
(adevăratul proprietar al imobilului, care a și supervizat ridicarea
construcției). De altfel, veniturile inculpatului B.F.B. (ca șofer)
evidențiază faptul că nu avea posibilitatea de a încheia, în mod real, o
astfel de tranzacție.
În confirmarea situației
reale, la data de 24 mai 2004, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.813,
imobilul a revenit juridic în proprietatea inculpatului D.D., prin intermediul
firmei controlate de fiul acestuia, inculpatul D.D.
17. Secția de
combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.79/P/2003 din 30 mai 2008 a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, care au fost achitați
definitiv, respectiv C.C.V.
(director general al Agenției Domeniilor Statului-A.D.S.) și
C.M. (director al Direcției de urmărire contracte din cadrul
A.D.S.) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 C.pen.
raportat la art. 2481 C.pen.
În fapt s-a reținut
că în perioada iulie-august 2001, în calitate de director general al A.D.S. și
președinte al Consiliului de Administrație al A.D.S., cu știință,
inculpatul C.C.V. nu a respectat procedura legală privind darea în
folosință a suprafețelor agricole din Insula Mare a Brăilei,
procedura de selectare a potențialilor investitori și nu a dispus
direcțiilor din subordine efectuarea activităților premergătoare
încheierii unui contract, fapt care a avut drept consecință aprobarea și
încheierea în mod nelegal a contractului de arendă nr.1/2001 cu o societate
comercială pentru suprafața agricolă de 56.559 ha.
Totodată, inculpatul C.C.V.
a dispus modificarea contractului-cadru de arendă existent în cadrul A.D.S.,
omițând să insereze în conținutul proiectului de contract supus
aprobării Consiliului de Administrație o clauză privind sumele investite
de o altă societate comercială în Insula Mare a Brăilei și modalitatea în
care această societate va putea să recupereze aceste sume. În plus, inculpatul
nu a dispus direcțiilor din subordine ca la predarea terenului arendat
către societatea comercială să se efectueze inventarierea producției
existente, precum și analiza stadiului lucrărilor agricole, a culturilor și
evaluarea producției.
Pe cale de consecință,
prin exercitarea abuzivă a funcției deținute în legătură cu
încheierea contractului de arendă, inculpatul C.C.V. a păgubit Agenția
Domeniilor Statului cu suma de 28.008.391,63 lei, pe care instituția
păgubită a fost obligată de către Curtea de Apel Ploiești să o achite
societății comerciale (urmare a omisiunii inserării clauzelor privind
modul de recuperare a sumelor investite de aceasta anterior arendării).
În sarcina
inculpatului C.M. s-a reținut că, în luna august 2004, în calitate
de director al Direcției de urmărire contracte din cadrul A.D.S., cu știință,
nu a urmărit executarea contractului de arendă nr.1 din 28 august 2001 și,
în plus, a semnat actul adițional nr.3 din 9 august 2004 la contractul
anterior menționat, diminuând în mod nelegal cuantumul arendei cu
contravaloarea a 13.942 tone grâu (pentru o pretinsă destufizare a Insulei Mari
a Brăilei efectuată de societatea comercială beneficiară a contractului de
arendă), fapt care a fost de natură să creeze o pagubă patrimoniului A.D.S., în
sumă de 3.205.103, 08 euro, conform expertizei contabile efectuate în
cauză.
Prin sentința
penală nr.1272 din 20 decembrie 2011 pronunțată în dosarul
nr.9100/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus achitarea inculpaților C.C.V. și
C.M. în baza art. 10 lit.d) pentru infracțiunea reținută
în actul de sesizare a instanței și a luat act că A.D.S. a renunțat
la acțiunea civilă formulată în cauză.
Curtea de Apel București-Secția
a II-a penală, prin decizia penală nr.1936 din 10 octombrie 2012, a respins ca
nefondate recursurile declarate în cauză.
În mare parte, soluția de achitare
s-a întemeiat pe concluziile expertizei efectuate în cursul cercetării
judecătorești, în raport de care s-a apreciat că activitatea inculpaților
nu a cauzat niciun prejudiciu pentru A.D.S. Astfel, deși printr-un act adițional
a fost diminuată arenda, această împrejurare nu a produs un prejudiciu pentru
că pe terenurile arendate au fost efectuate lucrări de destufizare, care au
fost costisitoare. Instanța a înlăturat concluziile expertizei efectuate
în cursul urmăririi penale, considerând că nu s-a realizat o analiză
corespunzătoare a documentelor depuse la dosar.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării
judecătorești fac dovada vinovăției inculpaților, în raport de
faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Referitor la inculpatul
C.C.V., instanțele de judecată au considerat că decizia nr.3489 din 20
noiembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
(dosar nr.2489/42/2006) ar fi de natură să înlăture efectele contractului de
arendă nr.1/2001, încheiat între A. D. S. și societatea beneficiară, deși
potrivit art. 22 alin.(2) C.pr.pen., hotărârea definitivă a instanței
civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate
de lucru judecat în fața instanței penale și în fața
organului de urmărire penale, cu privire la existența faptei penale, a
persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.
Consecințele faptelor
săvârșite de inculpat sunt evidente, deoarece, prin decizia nr.199/2007,
definitivă și irevocabilă, a Curții de Apel Ploiești s-a înființat
poprire pe conturile A.D.S. până la concurența sumei de 28.008.391,63 lei,
sumă reținută în rechizitoriu ca prejudiciu.
În ceea ce privește
achitarea inculpatului C.M., se constată că înlăturarea expertizei contabile
efectuate în cursul urmăririi penale este nejustificată, în condițiile în
care a fost întocmită în prezența a 6 experți parte și a avut la
bază întreaga documentație contabilă. Prin comparație, expertiza efectuată
în cursul cercetării judecătorești s-a rezumat doar la o parte din
documentele contabile aflate la dosar (fără a ține cont de anexele din
vol. VI) și fără a avea la bază o determinare reală a suprafețelor pe
care s-au efectuat operațiuni de destufizare.
18. Prin rechizitoriul nr.43/P/2007 din 3 octombrie
2008, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată
a 4 inculpați, din care 1 achitat definitiv, și
anume, inculpatul S.T. (administrator societate comercială)
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 181 alin.(1)
din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut că
la data de 12 iulie 2005 inculpatul S.T., administrator al unei societăți
comerciale, a prezentat Comisiei de evaluare a ofertelor o declarație pe
proprie răspundere, inexactă, privind eligibilitatea firmei pe care o
administra, ce a avut drept rezultat participarea și câștigarea
licitației organizate în vederea achiziționării de utilaje. Urmare a
livrărilor produselor, societatea a încasat nelegal suma de 13.200 euro
din fonduri PHARE. În realitate, atât la data licitației, cât și la
data încheierii contractului de achiziții respectiv, 20 iulie 2005,
societatea administrată de S.T. avea obligații restante de 2.307
ROL reprezentând obligații legate de plata asigurărilor sociale și
plata altor taxe, conform celor două adrese comunicate de D.G.F.P.
Judecătoria Brăila, prin
sentința nr.1062 din 16 mai 2011 pronunțată
în dosarul nr.9233/196/2008, a dispus achitarea inculpatului S.T. în baza
art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 181
alin.(1) din Legea nr. 78/2000. Ceilalți 3 inculpați au fost condamnați.
Prin decizia penală
nr.844 din 6 iunie 2012, Curtea de Apel Galați a admis recursurile
declarate în cauză, a casat în parte sentința penală numai cu privire la
pedepsele aplicate inculpaților D.P.A, C.V. și G.A.A., menținând
soluția de achitare a inculpatului S.T.
Soluția de achitare a
inculpatului S.T. s-a întemeiat pe concluziile expertizei contabile realizate
în cursul cercetării judecătorești, potrivit cărora societatea
inculpatului nu avea înregistrate în contabilitate obligații restante la
bugetul de stat, în condițiile în care dobânzile și penalitățile
de întârziere ce apar în adresele autorității fiscale nu au fost
comunicate de către aceasta firmei în cauză, iar celelalte obligații
fiscale stabilite sunt, în fapt, urmarea unor evidențieri eronate a plăților
efectuate de către agentul economic, reținându-se astfel existența
unor erori imputabile ambelor părți.
Instanța, având în
vedere valoarea totală a obligațiilor fiscale restante, calculate de
organele fiscale la suma totală de 400 lei, apreciată ca având un caracter
modic, precum și dubiul asupra existenței datoriei fiscale, a reținut
că nu sunt întrunite toate cerințele elementului material al infracțiunii
de care este acuzat inculpatul, sub aspectul situației premisă, întrucât
acțiunea incriminată vizează tocmai eludarea existenței unei datorii
fiscale.
Soluția de achitare
este imputabilă procurorului de caz,
întrucât probatoriul avut în vedere la trimiterea în judecată s-a bazat doar pe
datele comunicate de organele fiscale, fără a se face verificări amănunțite
cu privire la natura, cuantumul și exigibilitatea debitului fiscal,
comunicarea obligațiilor fiscale către contribuabil, împrejurări esențiale
ce trebuiau clarificate din faza de urmărire penală, atât pentru stabilirea
laturii obiective a infracțiunii, cât și pentru determinarea existenței
elementului intențional ce diferențiază o fraudă în obținerea
fondurilor europene de o simplă neregulă din partea beneficiarului.
19. Prin rechizitoriul nr.85/P/2007 din 11
decembrie 2008, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție
săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a 6
inculpați, din care 3 au fost achitați definitiv, și
anume, gen. P.I. (director adjunct al unui serviciu de informații)
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat
la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. (3
infracțiuni), col.(rez.) T.V. (șef al Direcției
Logistice din cadrul serviciului de informații) și lt.col. P.M.
(contabil șef al serviciului de informații) pentru săvârșirea
infracțiuni prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu
referire la art. 248 C.pen. (3 fapte).
În fapt s-a reținut
că, în perioada 2004-2005, inculpații M.I., Z.D. și M.C.S.,
în calitate de angajați ai unui serviciu de informații, primii doi
având funcțiile de directori adjuncți, iar ultimul cea de consilier
în cadrul aceleiași instituții, prin declarații
necorespunzătoare adevărului, au obținut închirierea unor locuințe de
serviciu de la R.A.P.P.S. și ulterior le-au cumpărat la prețuri
subvenționate, deși nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege.
Prin prisma funcțiilor deținute, aceștia au determinat
conducerea Direcției Logistice a serviciului de informații, respectiv
pe inculpații T.V. și P.M. să le vândă, în mod nelegal,
apartamentele de serviciu, fiind astfel cauzate prejudicii serviciului de
informații, dar și avantaje patrimoniale pentru inculpații M.I.,
Z.D. și M.C.S. Totodată, inculpatul gen.(rez.) P.I.,
în calitate de director adjunct al serviciului de informații pe probleme
de logistică, în aceeași perioadă, a întocmit mai multe documente și
a dat dispoziții verbale inculpatului T.V. pentru a încheia
contractele de închiriere și a vinde la prețuri subvenționate,
apartamentele deținute nelegal de către cei trei inculpați. În ceea
ce-i privește pe inculpații colonel (rez.) T.V., care
îndeplinea funcția de șef al Direcției Logistice din cadrul
serviciului de informații și respectiv lt.col. P.V., contabil șef
al aceleiași unități, aceștia și-au încălcat cu știință
atribuțiile de serviciu pe care le aveau cu privire la buna gestionare a
patrimoniului serviciului de informații, încheind contractele de
închiriere și, ulterior, cele de vânzare ale apartamentelor deținute
de către cei trei inculpați menționați anterior.
Prin sentința
penală nr.1508 din 28 noiembrie 2011, pronunțată în dosarul
nr.10458/1/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală a dispus, printre altele, achitarea a 2 inculpați
în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen., respectiv inculpații T.V.
și P.M. pentru săvârșirea a trei infracțiuni prevăzute de
art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., precum și
achitarea inculpatului P.I.
în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 132
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. Față de inculpații
M.I., Z.D. și M.C.S. s-a dispus încetarea procesului
penal ca urmare a intervenirii prescripției.
Au fost anulate toate
contractele de închiriere și cel de vânzare-cumpărare, încheiate de către
serviciul de informații cu inculpații M.I., Z.D. și M.C.S. și
restabilirea situației anterioare, respectiv reintrarea celor trei imobile
în patrimoniul parții vătămate. Totodată, au fost anulate și
înscrisurile falsificate, respectiv declarațiile pe proprie răspundere ale
celor trei inculpați, date cu ocazia încheierii contractelor de închiriere
și de vânzare-cumpărare și s-a dispus ridicarea măsurilor sechestrului
asigurător instituit asupra bunurilor aparținând inculpaților M.I.,
Z.D. și M.C.S. În baza art. 118 lit.a) C.pen. s-a dispus confiscarea de la
inculpatul M.C.S. a sumei de 7.367.555.240, 35 lei.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Completul de 5 judecători, prin decizia nr.58 din 13 februarie 2012, a admis recursurile
declarate de procuror și de inculpatul M.C.S., hotărârea primei instanțe
fiind casată însă numai sub aspectul constatării intervenirii împlinirii
termenului de prescripție specială, potrivit art. 124 cu referire la
art. 122 lit.d) C.pen. privind infracțiunea prevăzută de art. 292 C.pen.
(fapta din 6 mai 2004) săvârșită de inculpatul mr. M.C.S., menținând
soluția de achitare.
Achitarea celor doi inculpați
a fost motivată de instanțe prin faptul că vânzarea celor trei apartamente
nu a cauzat o tulburare importantă sau o pagubă, deoarece apartamentele au fost
vândute la prețul prevăzut de Legea nr.562/2004.
Apreciem că soluția
de achitare nu este imputabilă procurorului de caz deoarece
vânzarea apartamentelor s-a realizat prin încălcarea de către inculpații
T.V. și P.M. a cerințelor prevăzute în dispozițiile legale și
în ordinele interne, cauzându-se astfel un prejudiciu în valoare de 1.880.000
euro.
În ceea ce privește
susținerea potrivit căreia nu s-a cauzat niciun prejudiciu deoarece
apartamentele au fost vândute la prețul prevăzut de Legea nr.562/2004,
aceasta este neîntemeiată, deoarece legea nu prevede prețul de vânzare, ci
procedura de evaluare, etapă care nu a fost realizată în cauză.
20. Serviciul
teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.52/P/2007 din 9 martie 2009, a dispus trimiterea în judecată a 18 inculpați, care au fost achitați
definitiv, respectiv D.A.A..
(primar municipiu), D.P.R, B.A., S.P., C.I., N.P., F.M., I.C., B.V., Ș.N.,
B.O.N., B.I, D.N., I.J., S.G., R.I. și Ș.R.C. (consilieri municipali)
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 10 lit.a) din Legea
nr.78/2000 și art. 289 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 31 alin.(2) C.pen. și C.M. (expert
evaluator) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26
C.pen. raportat la art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut
în privința inculpatului D.A., primar al unui municipiu și
ordonator principal de credite pentru primăria municipiului, că în decembrie 2006 a dispus întocmirea unor expertize de evaluare a terenului aparținând municipiului în
suprafață de 243.923 mp, deși cunoștea nemijlocit valoarea de
inventar a acestuia, iar apoi a inițiat proiectul de hotărâre și a convocat
Consiliul local al municipiului în ședință, de îndată, în scopul
aprobării vânzării terenului și a inițiat în februarie 2007 proiectul
de hotărâre de consiliu pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare a
terenului către o societate pe acțiuni, contract pe care l-a semnat în mod
nelegal, înstrăinând terenul la un preț inferior valorii reale de circulație,
cauzând un prejudiciu de 3.380.772,78 euro primăriei municipiului, totul
având ca scop obținerea dreptului de proprietate asupra terenului de către
societatea comercială în mod necuvenit și în avantajul patrimonial al
acesteia.
Inculpaților
deținători ai calității de consilieri locali ai municipiului li se
impută că în ședința de consiliu din 19 decembrie 2006 au adoptat
hotărârea de consiliu nr.506/2006, prin care s-a aprobat vânzarea terenului
aparținând municipiului, cu toate că și aceștia cunoșteau
valoarea sa de inventar, amplasamentul și situarea sa în intravilan, la un
preț inferior valorii reale, iar la 15 februarie 2007 au aprobat încheierea
contractului de vânzare-cumpărare cu societatea pe acțiuni în mod nelegal.
S-a reținut în privința inculpatului Ș.R.C. și
faptul că la 31 ianuarie 2007, în calitate de consilier local și uzând de
funcția de președinte al comisiei de licitație publică cu
strigare a terenului, cu ocazia verificării dosarelor depuse de cei doi
participanți la licitație, a determinat membrii comisiei și pe
secretarul acesteia să ateste, în mod necorespunzător adevărului, că participanții
la licitație îndeplinesc condițiile cerute prin caietul de sarcini,
să completeze cu mențiunea „Da” toate rubricile din tabelul anexat la
procesul-verbal nr.3176 din 31 ianuarie 2007, cu consecința juridică a
nedescalificării societății pe acțiuni care nu a depus balanța
contabilă pe ultima lună încheiată, neamânarea licitației pe acest
considerent și câștigarea acesteia de către această societate.
S-a reținut că
inculpatul C.M., expert evaluator, a întocmit la 5 decembrie 2006 un
raport de expertiză, urmare cererii primăriei municipiului, consemnând
coeficienți necorespunzători adevărului pentru a stabili valoarea reală a
terenului, neefectuând verificări privind amplasamentul acestuia, prețurile
reale practicate în zonă și nu a menționat că terenul este situat în
intravilan, aplicând coeficient pentru sat, deși terenul este situat
administrativ în municipiul, ajutând astfel, în mod direct, nemijlocit și
neechivoc, pe ceilalți inculpați să aprobe vânzarea terenului la un
preț inferior valorii reale, în avantajul patrimonial necuvenit al societății
pe acțiuni, cauzându-se prejudiciul menționat mai sus.
Prin sentința
penală nr.486 din 30 martie 2011 pronunțată în dosarul nr.2377/1/2009,
Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus achitarea celor 18 inculpați în baza
art. 10 lit.d) pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora
prin actul de sesizare a instanței, a respins acțiunea civilă
formulată și a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra
bunurilor mobile și imobile ale inculpaților.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Completul de 5 judecători, prin decizia nr.221 din 5 noiembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de
procuror.
Achitarea, în viziunea instanței de
fond, s-a întemeiat pe faptul că la începutul perioadei de accesare a
fondurilor europene a existat o practică neunitară cu privire la întocmirea
documentației, astfel încât faptele imputate inculpaților s-au
realizat pe fondul unor interpretări eronate și fără vinovăție.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece inculpații s-au pronunțat cu privire la aspecte de
notorietate și nu cu privire la aspecte interpretabile. Astfel, la
adoptarea Hotărârii nr.497/2006, s-a ignorat faptul că terenul nu se afla pe
raza unei localități rurale, ci urbane, aspect esențial pentru
evaluarea imobilului. Această abordare contravine dispozițiilor Legii
nr.2/1968, care stipulează expres faptul că localitatea pe raza căreia se află
terenul intră în componența municipiului, cu toate consecințele care
decurg din reglementare.
Referitor la inculpatul
D.A.A., se constată că, în calitate de primar, avea cunoștință de
situația terenului și avea obligația, potrivit art. 122 din Legea
nr.215/2001, de a dispune inventarierea bunurilor unității administrative.
Obligațiile inculpatului ce decurg din dispozițiile cuprinse în Legea
nr.215/2001 și în Ordonanța Guvernului nr.53/2002 privind creșterea
sau diminuarea patrimoniului sunt în contradicție cu aprecierea instanței
cu privire la modalitatea de stabilire a valorii terenului. De asemenea, hotărârea
Consiliului local dată cu privire la teren contravine celorlalte hotărâri care
se pronunță asupra unor aspecte similare. Acestor argumente li se adaugă
faptul că inculpatul C.M. a procedat, cu știință, la subevaluarea
terenului (prin comparație cu valoarea stabilită pe alte terenuri din
acest amplasament, cu ocazia întocmirii altor expertize).
Vinovăția inculpaților
rezultă și din procesele-verbale și stenogramele ședințelor
de Consiliu în care s-a dezbătut vânzarea terenului, precum și din transcrierile
convorbirilor telefonice purtate între inculpați.
Soluția de achitare s-a
întemeiat pe interpretarea probatoriului din perspectiva ideii potrivit căreia,
prin activitatea desfășurată de inculpați, aceștia au urmărit
atragerea de investiții, omițându-se faptul că acest lucru era
posibil și în alte modalități, care nu ar fi dus la eludarea legii.
21. Prin rechizitoriul nr.53/P/2009 din 10 iunie
2009, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Tîrgu Jiu a dispus
trimiterea în judecată a 2 inculpați, care au fost achitați
definitiv, respectiv N.C. (avocat) pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din
Legea nr. 78/2000 și N.F.M. (avocat) pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut
că inculpații N.C. și N.F.M., avocați, au
pretins/mijlocit pretinderea sumei de 1.000 euro de la martora M.V.,
lăsând să se creadă că au influență asupra judecătorilor din cadrul
tribunalului, și anume T.D.F., președinte al completului de judecată,
A.C. și V.N., membri ai completului de judecată, pentru a-i determina să
dispună casarea unei sentințe civile a judecătoriei și trimiterea
acesteia spre rejudecare.
A fost sesizată, inițial,
Curtea de Apel Craiova și apoi judecarea cauzei a fost strămutată la Curtea de Apel Timișoara, în baza încheierii nr.165 din 3 martie 2010, pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală în
dosarul nr.9316/1/2009.
Curtea de Apel Timișoara,
prin sentința penală nr.105 din 6 aprilie 2011, pronunțată în dosarul
nr.1806/54/2009, a dispus achitarea
celor 2 inculpați în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile
reținute în sarcina acestora în actul de sesizare a instanței.
Prin decizia
penală nr.835 din 21 martie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală a respins ca nefondat recursul Direcției Naționale
Anticorupție.
Instanțele de
judecată, motivând soluția de achitare, au apreciat că inculpații nu
au susținut că ar avea influență pe lângă membrii completului de
judecată și că nu s-a făcut „pe deplin dovada” vinovăției cu privire
la săvârșirea infracțiunilor.
Trimiterea în judecată și,
implicit, soluția de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz
deoarece probatoriul administrat confirmă săvârșirea infracțiunilor
pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Din cuprinsul convorbirilor
telefonice purtate în data de 6 aprilie 2009, rezultă că, în momentul în care
denunțătoarea și-a exprimat rezerva că ar putea da banii, dar să nu
obțină soluția dorită, inculpatul N.C. a asigurat-o că urmează să
vorbească, să afle răspunsul, pentru că „în condică sunt trei persoane”, dar că
el va vorbi numai cu două și că există riscul ca, dacă a treia persoană se
răzgândește, să le influențeze și pe celelalte. De asemenea, din
cuprinsul aceleiași convorbiri telefonice desfășurată între denunțătoare
și inculpatul N.F.M., rezultă că demersurile se făceau pe lângă judecător și
că dificultatea era legată de constituirea completului („dacă judecătoarea din
stânga zice: eu nu semnez, nu poți da pronunțarea fără el”).
În ceea ce privește
destinația sumei de 1.000 euro, se exclude ipoteza onorariului de succes,
deoarece inculpatul N.F.M. face precizarea „deci onorariul ni l-ați
plătit, fără probleme”.
Aspecte relevante privind
săvârșirea infracțiunilor rezultă și din celelalte convorbiri
telefonice, precum și din declarațiile martorilor E.D., B.D.S.D. și
M.M. De menționat este și faptul că inculpații nu au invocat în apărare
argumentele reținute de instanță, iar inculpatul N.C. a solicitat
schimbarea încadrării juridice a faptei în înșelăciune.
22. Prin rechizitoriul nr.113/P/2009 din 28 iulie
2009, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a
inculpatului C.M. (comisar al Gărzii Financiare), arestat în
perioada 18 iulie 2009 - 13 august 2010, pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea
nr.78/2000.
În fapt s-a reținut că
la 20 iunie 2009 inculpatul C.M., în calitate de comisar al Gărzii
Financiare, în timp ce realiza un control la o societate comercială, a pretins
de la reprezentantul acesteia, M.M.V., suma de 2.000 lei pentru a nu
întocmi procesul-verbal de constatare a contravenției. Inculpatul C.M.
a primit la data de 17 iulie 2009 de la martorul denunțător M.M.V. suma
pretinsă și cantitatea de 5 kg piersici. Primirea acestor bunuri a fost
constatată cu prilejul flagrantului realizat.
Judecarea cauzei a fost
strămutată de la Tribunalul Sibiu la Tribunalul Brăila prin încheierea nr.498 din 22 septembrie 2009 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție-Secția penală.
Prin sentința
penală nr.50 din 16 martie 2011 pronunțată în dosarul nr.3410/113/2009,
Tribunalul Brăila a dispus condamnarea
inculpatului C.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub
supraveghere a executării pentru infracțiunea reținută în sarcina
sa în actul de sesizare a instanței. S-a constatat recuperat obiectul
material al infracțiunii de corupție, fiind restituit martorului
denunțător M.M.V. în cursul cercetării penale.
Curtea de Apel Galați,
prin decizia nr.254 din 27
octombrie 2011, în complet de divergență, a admis apelurile declarate
în cauză și a dispus achitarea inculpatului C.M. în baza art. 10 lit.a)
C.pr.pen. Opinia separată a constat în desființarea în parte a
hotărârii atacate și, în fond, majorarea termenului de încercare de la 4
ani la 5 ani, conform dispozițiilor art. 862 Cod penal.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3627 din 7
noiembrie 2012, a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
Achitarea a fost fundamentată de instanța
de apel pe aprecierea că din probele administrate nu rezultă, în afara oricărui
dubiu, că inculpatul ar fi pretins sau ar fi primit bani și bunuri cu
titlu de mită. Instanța de apel a înlăturat o parte din mijloacele de
probă, reținând că între inculpat și denunțător ar fi existat
neînțelegeri anterior momentului săvârșirii pretinsei infracțiuni
și că acestea s-au reflectat în declarațiile martorilor acuzării,
care au distorsionat adevărul.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece primirea bunurilor și foloaselor rezultă din procesul-verbal de
transcriere din data de 17 iulie 2009, din care reiese că inculpatul s-a
întâlnit cu martorul M.M.V. și a primit mita. Această împrejurare rezultă și
din declarația martorului D.F. care a surprins momentul întâlnirii dintre
inculpat și denunțător, precum și din înregistrările audio-video
care surprind momentul remiterii banilor și al discuțiilor purtate cu
acest prilej.
Aceste aspecte se
coroborează cu declarațiile martorilor B.C., B.I., T.V., I.A. și
G.T., care au surprins diferite aspecte ale activității infracționale.
În acest context, apare ca
neîntemeiată înlăturarea unora dintre mijloacele de probă ca fiind afectate de
relațiile tensionate dintre inculpat și denunțător, cu atât mai
mult dacă se are în vedere faptul că inculpatul i-a permis să urce în mașina
sa, loc în care s-au purtat discuții și s-a dat mita.
23. Prin rechizitoriul nr.227/P/2006 din 19
octombrie 2009, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor
de corupție a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați,
care au fost achitați definitiv, respectiv inculpații
M.I. (membru al Plenului ONPCSB) pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea
nr.21/1999 devenit art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.656/2002, de
art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000 și art. 242 alin.(1) și (3) C.pen., N.A. (prim-ministru)
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen.
cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și P.R.
(consilier al primului ministru) pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la
art. 6 și art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen.
raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(2)
din Legea nr. 78/2000.
S-a
reținut că în cursul lunii noiembrie 2000 inculpatul M.I., având
calitatea de membru al Plenului ONPCSB, i-a contactat pe inculpații N.A.
și P.R., cărora le-a comunicat că în cadrul instituției în
care își desfășura activitatea se afla în lucru, cu propunere de
informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
lucrarea având ca obiect o depunere de numerar în cuantum de
400.000 USD într-un cont având ca titular pe N.D., soția inculpatului N.A.
În sarcina aceluiași inculpat, s-a mai reținut că, la sfârșitul
anului 2000, în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de
membru al ONPCSB, a sugerat schimbarea numitului C.A., președintele
acestei instituții, și a acceptat de la inculpatul N.A.
promisiunea numirii sale în funcția de președinte al ONPCSB, primind
efectiv această funcție prin Hotărârea Guvernului nr.1399 din 30 decembrie
2000, iar ulterior a votat în favoarea clasării lucrării în care era cercetată
N.D., semnând decizia de clasare din 24 ianuarie 2001 și a efectuat
demersuri ilicite în scopul ca dosarul să ajungă în posesia inculpatului N.A.
În aceste sens, inculpatul M.I., în prima jumătate a anului 2001, a sustras lucrarea care o viza pe N.D., înmânându-i dosarul inculpatului P.R., consilier
al primului ministru N.A., cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă.
În sarcina inculpatului N.A.
s-a reținut că, în baza unei înțelegeri anterioare cu inculpatul M.I.
și cu complicitatea inculpatului P.R., a susținut și
determinat emiterea Hotărârii Guvernului nr.1399 din 30 decembrie 2000 pe care
a semnat-o în calitate de prim-ministru, hotărâre prin care a fost numit în
funcția de președinte al ONPCSB inculpatul M.I., pentru a-l
determina pe acesta să facă un act ce intra în atribuțiile sale de
serviciu și un act contrar acestor îndatoriri, în scopul de a asigura
astfel clasarea lucrării ce o viza pe soția sa.
S-a reținut că
inculpatul P.R., în cursul lunii noiembrie 2000, a înlesnit contactarea de către inculpatul M.I. a inculpatului N.A., cunoscând că
scopul întrevederii era acela de a i se comunica acestuia că în cadrul
O.N.P.C.S.B. se afla în lucru cu propunere de informare a Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o lucrare având ca
obiect o tranzacție suspectă privind depunerea sumei de 400.000 USD
într-un cont având ca titular pe soția inculpatului N.A.
Prin sentința penală
nr.1743 din 15 decembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.8237/1/2009, Înalta
Curte de Casație și Justiție-Secția penală a dispus achitarea inculpatului N.A. în baza
art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea reținută în actul de
sesizare a instanței, achitarea inculpatului M.I. în baza art. 10 lit.d)
C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, în baza art. 10 lit.c)
C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 242 alin.(1) și (3)
C.pen. și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunea
prevăzută de art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.21/1999, actual
art. 24 raportat la art. 18 alin.(1) din Legea nr.656/2002 și achitarea
inculpatului P.R. în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile
prevăzute art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la
art. 6 și art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen.
raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin.(1)
din Legea nr. 78/2000.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5
judecători, prin decizia nr.176
din 3 septembrie 2012, a respins ca nefondate recursurile declarate
în cauză.
Instanțele și-au
întemeiat soluția de achitare a inculpatei pe aprecierea materialului
probatoriu administrat în cauză, constatând că nu se poate stabili, dincolo de
orice îndoială, că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost
trimiși în judecată.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece probele administrate fac dovada săvârșirii tuturor infracțiunilor
pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.
Din declarația
martorului G.B. a rezultat că inculpatul M.I. a divulgat informații
privind depunerea sumei de 400.000 USD în contul soției inculpatului N.A. și
a sugerat numirea sa în funcția de președinte, în schimbul clasării
dosarului privind aceste tranzacții. Această declarație se
coroborează cu declarațiile martorilor D.R.C., S.N.E., S.C.V., P.M., S.R.,
G.O., T.M.N., M.P.Ș., T.D.C., Ș.M., C.A., E.V., B.D.B și P.Ș.,
care, de pe pozițiile pe care le ocupau la acea dată, au avut
posibilitatea de a cunoaște direct aceste aspecte. Declarațiile
martorilor se coroborează cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică
privind detecția comportamentului simulat, cu înscrisurile aflate la
dosar, fiind confirmate și de cronologia activităților materiale ce
fac obiectul cauzei.
Totodată, se constată că
instanța de recurs a admis probe noi solicitate de inculpați, dar a
respins administrarea probelor propuse de către procuror.
24. Prin rechizitoriul nr.4/P/2009 din 28 decembrie
2009, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv,
S.V.C. (inspector principal în cadrul Administrației Finanțelor
Publice-A.F.P.) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 288
alin.(1) C.pen.
S-a reținut în fapt că la data de 30 noiembrie
2007 societatea comercială administrată de inculpatul P.C., care avea
obiect de activitate în domeniul serviciilor de pază, a încheiat cu Ministerul
Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în calitate de
Autoritatea Contractantă, două contracte finanțate cu fonduri PHARE,
beneficiind și de cofinanțare de la bugetul de stat, în valoare de 59.988
euro, respectiv 88.240 euro. Ambele proiecte, intitulate „Curs de
calificare în meseria de agent pază și ordine pentru persoane angajate din
județele D., P. și A.” și „Creșterea gradului de
ocupare prin cursuri de calificare pentru ocupația agent pază și
ordine”, și-au propus calificarea în meseria de agent de pază și
ordine a persoanelor din trei județe.
Pe parcursul derulării
procedurilor de accesare a fondurilor, în cursul anului 2007, inculpatul P.C.,
în calitate de administrator al societății comerciale, a prezentat
Autorității Contractante două declarații pe proprie răspundere prin
care atesta, în mod nereal, că societatea sa nu înregistra datorii la bugetul
general consolidat al statului, precum și un certificat de atestare
fiscală pentru persoane juridice emis în fals de inculpatul S.V.C. Acesta
din urmă, în calitate de inspector în cadrul D.G.F.P.-Administrația Finanțelor
Publice, a menționat în mod nereal că firma beneficiară a celor două contracte
nu are obligații bugetare restante.
Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma
totală de 148.228 euro, reprezentând banii acordați de Autoritatea
Contractantă cu titlu de avans, prejudiciu nerecuperat.
Prin sentința penală
nr.665 din 27 decembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.10848/315/2009,
Judecătoria Târgoviște a dispus condamnarea
inculpatului P.C. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare cu privire la
infracțiunile reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței
și achitarea în temeiul art. 10 lit.c) C.pr.pen. a inculpatului S.V.C. pentru
infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. S-a dispus anularea
actelor false, iar inculpatul P.C. a fost obligat în solidar cu partea
responsabilă civilmente la 148.228 euro în echivalent în lei, cu majorările
legal calculate până la data plății efective, din care 111.171 euro
reprezentând contribuție din fonduri europene nerambursabile și
37.057 euro reprezentând cofinanțare publică de la bugetul de stat.
Curtea de Apel Ploiești,
prin decizia nr.1378 din 17 octombrie 2012, a admis recursurile
declarate în cauză și a modificat hotărârea instanței de fond numai
sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului P.C., menținând soluția
de achitare a inculpatului S.V.C.
În viziunea instanței
de fond, soluția de achitare este fundamentată pe ideea că, deși
certificatul de atestare fiscală folosit pentru obținerea fondurilor
europene „este un document fals, ce cuprinde mențiuni nereale”, nu s-a probat
că ar fi fost plăsmuit și falsificat de inculpatul S.V.C.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece din coroborarea probelor rezultă, fără dubiu, că înscrisul a fost
plăsmuit de inculpatul S.V.C.
Astfel, certificatul de
atestare fiscală nu a fost emis de D.G.F.P. și nu se regăsește în
corespondența acestei instituții, iar tipizatul înscrisului fals
prezintă o eroare care nu este prezentă în înscrisurile oficiale. Cu ocazia
percheziției informatice, în calculatorul de serviciu al inculpatului
S.V.C. a fost identificat un fișier conținând astfel de tipizate, cu
aceeași greșeală, iar activitatea sa de serviciu nu era legată de
astfel de documente. De asemenea, a fost identificat documentul în format
electronic care a stat la baza întocmirii înscrisului fals, precum și
numerele de telefon ale persoanelor implicate în cauză, ceea ce contrazice
declarațiile date de inculpat. Potrivit relațiilor furnizate de
angajatorul inculpatului, acesta mai editase anterior un astfel de document. Mai
mult, martorii audiați în cauză, Ș.M. și S.V., au relatat că
inculpatul se lăudase că la fostul loc de muncă a falsificat semnătura
conducătorului unității.
Activitățile
inculpatului de a contraface scrisul și semnătura altor persoane sunt
dovedite și de găsirea la domiciliul său a altor înscrisuri plăsmuite,
precum și de faptul că a mai fost cercetat pentru fapte similare.
25. Prin rechizitoriul nr.47/P/2008 din 19 aprilie
2010, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în
judecată a 3 inculpați, care au fost achitați definitiv, respectiv
D.C.M. (administrator societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) și (3) din
Legea nr. 78/2000, art. 215 alin.(1), (2) și (3) C.pen. și art. 288
alin.(1) C.pen., B.C. (primar comună) și M.N. (secretar
primărie comună) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) și (3) din Legea
nr.78/2000 și de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) și
(3) C.pen.
S-a reținut în fapt că inculpatul D.C.M., în
calitate de administrator al unei societăți comerciale și
responsabil legal al proiectului cu finanțare SAPARD, intitulat ,,Înființarea
unei ferme de creștere a suinelor în comuna P.”, a folosit și
prezentat Agenției SAPARD (actuala Agenție pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit) mai multe înscrisuri false și inexacte, fapta având ca rezultat
obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în cuantum de 387.301,48 lei,
sumă ce reprezintă paguba adusă bugetului Comunităților Europene. În aceeași
calitate și cu aceeași ocazie, prin folosirea și prezentarea mai
multor înscrisuri false și inexacte, a indus în eroare reprezentanții
Agenției SAPARD, fapta având ca rezultat obținerea, pe nedrept, de
fonduri nerambursabile din bugetul național în cuantum de 129.100,49
lei. În sarcina inculpatului D.C.M. s-a reținut și că a
falsificat, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale,
prin modificarea conținutului acestora, contractul de concesiune nr.427
din 21 februarie 2006, avizul de gospodărire a apelor nr.10 din 29 august 2005 și
notificarea de impact redus nr.115 din 22 septembrie 2005, pe care le-a folosit
pentru obținerea pe nedrept a fondurilor menționate.
În sarcina inculpatului B.C.
s-a reținut că, în calitate de primar al comunei, a
concesionat, în mod ilegal, către societatea comercială administrată de
inculpatul D.C.M. suprafața de 10 ha teren extravilan prin contractul de concesiune nr.427 din 21 februarie 2006 și a întocmit
în fals certificatul de urbanism nr.18 din 22 august 2005, cunoscând că aceste
documente vor fi folosite de inculpatul D.C.M. în cadrul proiectului cu
finanțare SAPARD, ajutând astfel la obținerea de către acesta, pe
nedrept, de fonduri europene și de fonduri nerambursabile din bugetul național.
La activitatea infracțională a participat și inculpatul M.N. care,
în calitate de secretar al primăriei comunei, a contribuit la concesionarea, în
mod ilegal, către societatea administrată de inculpatul D.C.M. a suprafeței
de 10 ha teren extravilan, prin aceea că nu a urmărit întocmirea și
avizarea pentru legalitate a proiectului Hotărârii Consiliului Local nr.5 din
26 ianuarie 2006, a semnat contractul de concesiune încheiat fără respectarea
legii și nu a făcut demersurile necesare pentru rezilierea acestuia
conform atribuțiilor de serviciu, cunoscând că actul de concesiune va fi
folosit de inculpatul D.C.M. în cadrul proiectului cu finanțare
SAPARD, ajutând astfel la obținerea pe nedrept de fonduri europene și
de fonduri nerambursabile din bugetul național.
Prin sentința penală
nr.376 din 28 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.2882/287/2010,
Judecătoria Râmnicu Sărat a dispus achitarea
inculpaților B.C. și M.N. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru
infracțiunile reținute în sarcina acestora în actul de trimitere în
judecată și condamnarea inculpatului D.C.M. la pedeapsa rezultantă de 3
ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia. S-a
dispus anularea actelor false, iar inculpatul D.C.M. a fost obligat, în solidar
cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 516.402,38 lei și
majorări de întârziere calculate până la data achitării integrale a debitului
către partea civilă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit. A fost menținut sechestrul asigurător instituit pe bunurile inculpatului
D.C.M. și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor
inculpaților B.C. și M.N.
Curtea de Apel Ploiești, prin
decizia nr.1326 din 10 octombrie 2012, a admis
recursurile declarate în cauză și a modificat hotărârea instanței de
fond numai sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului D.C.M., menținând
soluția de achitare a celor doi inculpați.
Instanțele și-au
fundamentat soluția de achitare pe analiza aceluiași probatoriu care
a stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților și au apreciat
că înscrisurile considerate false nu aveau aptitudinea de a produce consecințe
juridice. De asemenea, s-a considerat că din nicio probă nu rezultă că inculpații
B.C. și M.N. ar fi acționat cu intenția să îl ajute pe
inculpatul D.C.M.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece s-a întemeiat exclusiv pe susținerile inculpaților, fără ca
acestea să se coroboreze cu restul probatoriului.
Astfel, inculpatul B.C. a
declarat că nu și-a pus problema legalității Hotărârii Consiliului
local nr.5 din 26 ianuarie 2006 și a contractelor de concesiune și că
nu a cunoscut prevederile Legii nr.215/2001, considerând că sunt aplicabile
numai în cazul achizițiilor de servicii și lucrări. Apărările
formulate nu îl pot exonera de răspundere pe inculpat, deoarece, în calitate de
primar, trebuia să se preocupe și de aspectele de legalitate a hotărârilor
Consiliului local, așa cum se prevede în art. 68 din Legea nr.215/2001. În
ceea ce privește certificatul de urbanism și contractele de concesiune,
acestea au fost eliberate cu încălcarea dispozițiilor legale, iar mobilul
invocat nu înlătură răspunderea penală.
Referitor la inculpatul
M.N., acesta s-a prevalat de faptul că a întocmit înscrisurile ca urmare a
dispozițiilor date de inculpatul B.C., împrejurare care nu înlătură
răspunderea penală deoarece, în calitate de secretar al comunei, avea propriile
obligații, conform art. 85 din Legea nr.215/2001. De altfel, în cursul
urmării penale, inculpatul M.N. a recunoscut că unele dintre mențiunile
inserate în aceste înscrisuri nu erau conforme cu realitatea.
26. Secția de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.98/P/2008
din 26 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
M.P.Ș (ministru coordonator al Secretariatului General al
Guvernului-S.G.G.) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și
art. 279 alin.(1) C.pen. raportat la art. 17 lit.i) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut
că în perioada 12 aprilie 2002-30 mai 2002 inculpatul M.P.Ș., în
calitate de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, a
primit de la martorul denunțător P.F. un număr de 9 arme, în valoare de 26.400
lei, după ce prin ordinul nr.352 din 15 octombrie 2001 l-a numit în funcția
de consilier. De asemenea, în perioada aprilie-octombrie 2002 a deținut, fără drept, la o vilă de protocol cele 9 arme de vânătoare primite cu titlu de
foloase necuvenite.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.1783 din
20 decembrie 2011, a dispus condamnarea inculpatului M.P.Ș. la
pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu suspendare
pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
Prin decizia penală
nr.153 din 11 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.2219/1/2012, Înalta
Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători, în majoritate, a admis recursul declarat de
inculpatul M.P.Ș., a casat hotărârea instanței de fond și, în
rejudecare, a schimbat încadrarea juridică pentru o faptă și a achitat
inculpatul M.P.Ș. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea
prevăzută de art. 279 alin.(1) C.pen. (prin înlăturarea dispozițiilor
art. 17 lit.i din Legea nr. 78/2000) și în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru
infracțiunea prevăzută de art. 256 alin.(1) C.pen. (prin schimbarea
încadrării juridice). A înlăturat dispoziția privind confiscarea celor 7
arme de vânătoare aflate în custodia I.G.P.R., Direcția Explozivi și
Substanțe Toxice și măsura sechestrului asigurător instituit asupra
acestora.
Instanța de recurs și-a
întemeiat soluția de achitare a inculpatului M.P.Ș. pe împrejurarea
că în cauză nu sunt întrunite toate cerințele prevăzute în norma de
incriminare.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz deoarece
din probele administrate rezultă că inculpatul a primit de la denunțător 9
arme de vânătoare, după ce l-a numit în funcția de consilier personal.
Pe lângă declarațiile
date de denunțător, martorii B.M., P.M.G.E., M.C., B.C., G.I. și A.V.
au confirmat faptul că denunțătorul a achiziționat 9 arme de
vânătoare, care ulterior au fost duse la domiciliul inculpatului. După
demararea cercetărilor, inculpatul a dispus transportarea armelor la sediul
unei asociații de vânătoare și a abandonat rastelul metalic pe un
teren viran.
Corecta trimitere în
judecată a inculpatului este susținută de soluția de condamnare
pronunțată de instanța de fond, precum și de opinia separată
exprimată de doi dintre judecătorii completului de recurs.
27. Secția de
combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.139/P/2010 din data de 25
iunie 2010, a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului C.T., arestat în perioada 1
iunie-21 iulie 2010, sub aspectul săvârșirii infracțiunii
prevăzute de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194
alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În cursul
urmăririi penale inculpatul a fost reținut și arestat preventiv din 1
iunie 2010 până la data de 30 iunie 2010, măsura fiind menținută și
în cursul judecății până la 21 iulie 2010, când inculpatul a fost pus
în libertate provizorie sub control judiciar.
S-a reținut
în fapt că, în perioada august 2008-aprilie 2010, în baza aceleiași rezoluții
infracționale, în mod repetat, inculpatul C.T. l-a constrâns pe
numitul S.C. să-i dea suma totală de 910.000 euro, bani pe care
inculpatul i-a obținut în mod injust, prin amenințarea cu darea în
vileag a unor fapte reale sau imaginare, constând în aducerea la cunoștința
familiei acestuia, organelor cu atribuții de cercetare penală și
persoanelor cu poziție ierarhic superioară în cadrul instituției în
care acesta își desfășura activitatea, a unor înregistrări compromițătoare
de natură personală privind implicarea sa în comiterea unor fapte de natură
penală.
Prin sentința
penală nr.195 din 15 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.21399/301/2010,
Judecătoria Sector 3 București a dispus condamnarea inculpatului
C.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare în baza art. 131 din
Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea
art. 41 alin.(2) C.pen., art. 74 alin.(2) C.pen. și art. 76 alin.(1) lit.b)
C.pen. Inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de
910.000 euro, în echivalent în lei la data plății, cu titlul de
despăgubiri civile pentru daune materiale.
Curtea de Apel București-Secția
a II-a penală, prin decizia penală
nr.528 din 13 martie 2012, a admis recursul declarat de inculpat, iar în urma
rejudecării a dispus achitarea inculpatului C.T. în baza art. 10 lit.d)
C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 131 din
Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) și (2) C.pen. cu aplicarea
art. 41 alin.(2) C.pen. S-a dispus totodată reducerea cuantumului daunelor
materiale de la 910.000 euro la 400.000 euro și obligarea inculpatului la
plata către partea civilă a sumei de 400.000 euro, în echivalent în lei la data
plății cu titlu de despăgubiri civile.
Instanța de control
judiciar a apreciat că partea vătămată a fost reticentă în a divulga „obiectul
amenințărilor profanate de inculpat”, precum și faptul că, sub acest
aspect, există contradicții între declarațiile martorilor și
cele ale părții vătămate. De asemenea, s-a reținut că „martorii nu au
putut preciza împrejurări concrete, determinate, pentru a se stabili
aptitudinea acestora de a crea o stare de temere părții vătămate”.
Având în
vedere argumentele care au stat la baza achitării inculpaților, raportat
la materialul probator administrat în cauză, considerăm neimputabilă
procurorului soluția de achitare pronunțată de
instanțe, deoarece din probele administrate rezultă atât obiectul amenințărilor,
cât și impactul acestora asupra părții vătămate.
În cuprinsul denunțului
și al declarațiilor date pe parcursul procesului penal, partea
vătămată a arătat că a fost amenințată de inculpat cu dezvăluirea unor
imagini compromițătoare privind existența unor relații
extraconjugale (de natură să îi afecteze viața de familie), precum și
a unor aspecte vizând activități pretins ilicite (de natură să atragă
răspunderea penală și să îi pericliteze poziția la locul de muncă).
Deosebit de relevante, sub
aspectul obiectului amenințării, al presiunilor exercitate de inculpat și
al impactului acestora asupra părții vătămate, sunt convorbirile purtate
între părți. Astfel, la data de 19 iunie 2009, inculpatul a cerut
insistent părții vătămate o întâlnire, iar la fiecare încercare a acestuia
de a-l refuza, repeta în mod obsesiv că se duce la o anumită locuință și
„să audă și doamna”. Apoi, la 20 mai 2010, inculpatul a dat asigurări părții
vătămate că nu a folosit și nici nu va folosi informațiile pe care le
deține privind legăturile extraconjugale ale acesteia, iar în iunie 2009 și
în perioada 19 mai 2010-1 iunie 2010, în cadrul convorbiriloe, inculpatul a
pretins remiterea unor sume de bani avertizând partea vătămată că, în caz
contrar, merge la poliție, la Direcția Națională Anticorupție,
la directorul societății unde lucra aceasta, că va fi rău pentru amândoi
la pușcărie sau a condiționat retragerea unei plângeri penale de
remiterea unor sume de bani. De altfel, în declarațiile date inculpatul a
recunoscut că a afirmat față de partea vătămată că îi va face sesizări la
organele abilitate.
Exercitarea de presiuni
este confirmată și de declarațiile martorilor audiați în cauză,
în special de martorii R.C. și D.C., iar declarațiile martorilor M.M.
și S.E. descriu starea părții vătămate în perioada de referință,
consecință a constrângerii la care a fost supusă.
28. Prin rechizitoriul nr.44/P/2009 din 5 iulie
2010, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a inculpatei
B.D. (președinte comisie atribuire contract de achiziție
publică) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute art. 181
alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și de art. 215 alin.(2) și (3) C.pen.
S-a reținut în fapt că inculpata B.D., în
calitate de președinte al comisiei de atribuire a contractului de achiziție
publică, intitulat „Alimentare cu apă în localitățile P., P.V., O., B.
din comuna P”, finanțat în proporție de 75% din fonduri europene
prin Programul SAPARD, iar diferența de 25% de la bugetul de stat național,
a depus la data de 22 octombrie 2003 la Agenția SAPARD, în dosarul
procedurii de atribuire a contractului de execuție a branșamentului
electric, documente conținând mențiuni nereale legate de implicarea
unora din membrii comisiei în evaluarea ofertelor/atribuirea contractului și,
respectiv, participarea persoanelor în cauză la ședințele comisiei,
rezultate din contrafacerea prin imitație a semnăturilor acestora, demers
ce a avut ca rezultat obținerea, pe de o parte, a sumei de 116.817,25
lei reprezentând sumele decontate de Agenția SAPARD, provenite din
bugetul U.E. pentru contractul de realizare a branșamentului electric, iar
pe de altă parte, a sumei de 38.939,08 lei, cu titlu de cofinanțare
națională pentru contractul în cauză.
Prin sentința penală
nr.591 din 28 februarie 2012 pronunțată în dosarul nr.8656/245/2011,
Judecătoria Iași a dispus achitarea
inculpatei B.D. în temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile
reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței. S-a dispus
ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului și a fost respinsă ca
neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția de
Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Curtea de Apel Iași,
prin decizia nr.1135 din 30
octombrie 2012, a respins ca nefondate recursurile declarate în cauză.
Instanțele și-au fundamentat
soluția de achitare pe concluziile raportului de expertiză criminalistică și
au înlăturat declarațiile date în cursul urmăririi penale de martorii C.V.
și P.M. (ca fiind „confuze și date sub imperiul unei stări de
eroare”). În acest context, s-a apreciat că, deși semnăturile de pe
documente au fost contrafăcute, fără a se putea spune exact cine le-a realizat,
conținutul înscrisurilor este conform cu realitatea.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz,
deoarece înlăturarea depozițiilor martorilor C.V. și P.M. este
neîntemeiată. Datele furnizate de cei doi martori atestă clar faptul că mențiunile
cuprinse în documentația folosită sunt neconforme cu realitatea, sub
aspectul unor elemente esențiale. De asemenea, așa cum rezultă din
declarațiile martorilor V.L., C.V. și P.M., documentația a fost
depusă într-un fișet la care nu aveau acces alte persoane care eventual ar
fi putut să contrafacă semnăturile, iar inculpata este singura persoană care își
asumă conținutul înscrisurilor și semnătura proprie. Aceste
împrejurări rezultă și din declarațiile inculpatului G.D.
29. Prin rechizitoriul nr.127/P/2010 din 10
septembrie 2010, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în
judecată a 3 inculpați, din care 1 a fost achitat definitiv, și anume, inculpata C.A. pentru
săvârșirea infracțiunii prevazută de art. 26 C.pen. raportat la
art. 254 alin.(1) și (2) C.pen. cu referire la art. 7 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reținut
că, la data de 14 iulie 2010, în baza unei înțelegeri prealabile,
inculpata C.A. a acționat împreună cu inculpatul T.I.
(inspector șef compartiment I.T.M.) cu scopul de a ajuta pe inculpatul P.B.I.
(inspector I.T.M.) să primească suma de 3.000 lei pentru a nu
îndeplini un act legat de atribuțiile sale de serviciu în urma neregulilor
constatate la o societate comercială controlată unde lucra inculpata.
Prin sentința
penală nr.56 din 9 martie 2011, pronunțată în dosarul nr.3868/85/2010,
Tribunalul Sibiu a dispus achitarea inculpatei C.A. în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea reținută în sarcina sa prin
actul de sesizare a instanței, iar ceilați 2 inculpați au fost
condamnați.
Hotărârea a rămas
definitivă ca urmare a respingerii apelului și recursului privind
această inculpată prin decizia penală nr.111 din 6 septembrie 2011
pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia și decizia penală
nr.680 din 12 martie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală.
Din motivarea hotărârilor
rezultă că instanțele de judecată au considerat că „din nicio probă nu
rezultă că ar fi existat o înțelegere cu ceilalți inculpați,
astfel încât ajutorul dat de inculpata C.A. să realizeze conținutul unui
act de complicitate”.
Soluția de achitare,
respectiv, trimiterea în judecată a inculpatei C.A. sunt imputabile
procurorului de caz deoarece din probatoriul administrat în cursul
urmăririi penale, respectiv în cursul cercetării judecătorești, nu rezultă
că inculpata ar fi cunoscut faptul că banii pe care i-a primit de la denunțător
reprezentau mita pe care urma să o primească inculpatul P.B.I.
În esență, inculpata
C.A., care lucra temporar ca practicantă în domeniul economic la un restaurant,
a primit de la denunțător o sumă de bani, pe care i-a introdus în casieria
unității, de unde au fost ulterior folosiți în vederea efectuării
unor plăți. Acest comportament nu poate fi interpretat ca având la bază o
înțelegere de natură penală, atâta timp cât din probele administrate nu
rezultă că inculpata ar fi știut cu ce titlu s-au dat acești bani.
30. Prin rechizitoriul nr.133/P/2008 din 26
octombrie 2010, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea
în judecată a 2 inculpați care au fost achitați definitiv, și
anume, U.D. (consilier local al comunei) pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea
nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 182 alin.(1) din
Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și art. 290 C.pen. cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și D.D. (primar comună)
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen.
raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.
41 alin.(2) C.pen. și art. 26 C.pen. raportat la art. 182
alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut
că în cursul anului 2007 inculpatul D.D., primar al comunei, și
inculpatul U.D., consilier în cadrul Consiliului local al comunei, au
luat hotărârea să încheie un contract de arendare pentru terenul din
extravilanul a două localități, cu scopul de a-i permite inculpatului U.D.
să obțină de la APIA, cu încălcarea dispozițiilor legale, fonduri
agricole provenite din bugetul general al Comunităților Europene.
Contractul de arendare nr.10 din 31 mai 2007 a fost semnat de inculpatul D.D. în numele Consiliului local, deși nu fusese împuternicit în acest
sens, și de către inculpatul U.D., în calitate de arendaș. În
sarcina inculpatului U.D. s-a mai reținut că în cererea formulată
către APIA, precum și în declarațiile date pe propria răspundere
depuse la această instituție a consemnat date nereale cu scopul obținerii
pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene.
Totodată, prin rechizitoriul
nr.1856/P/2009 din 3 februarie 2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria
Curtea de Argeș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților
D.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de
art. 248 C.pen., și U.D., pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. În actul de inculpare a
fost reținută aceeași stare de fapt ca în rechizitoriul Direcției
Naționale Anticorupție.
Prin sentința
penală nr.104 din 3 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr.3170/216/2010,
Judecătoria Curtea de Argeș a
dispus condamnarea ambilor inculpați la pedeapse rezultante de câte
12 ani închisoare pentru faptele reținute în sarcina acestora prin
rechizitoriul nr.133/P/2008 al Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul
teritorial Pitești. Inculpații au fost obligați în solidar la
plata sumei de 305.186,03 lei, din care 224.672,43 lei reprezintă debit
principal, iar 80.513,60 lei reprezintă accesorii, către Ministerul
Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale-A.P.I.A. și a fost menținută
măsura asigurătorie a sechestrului instituit asupra bunurilor mobile și
imobile ale celor doi inculpați până la concurența sumei datorate de
aceștia părții civile.
În cealaltă cauză, prin
sentința penală nr.264 din 25 octombrie 2011 pronunțată în dosarul
nr.401/216/2011, Judecătoria Curtea de Argeș a dispus achitarea în
temeiul art. 10 lit.d) C.pr.pen. a ambilor inculpați, sub aspectul
infracțiunii de abuz în serviciu reținută în sarcina acestora și
s-a constatat că partea vătămată, Consiliul Local al comunei, nu s-a constituit
parte civilă în cauză.
Ambele hotărâri ale instanțelor
de fond au fost recurate, iar prin încheierea din 6 martie 2012, Curtea de
Apel Pitești în dosarul nr.3170/216/2010 a dispus reunirea celor două
dosare.
Prin decizia
penală nr.585 din 12 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.3170/216/2010,
Curtea de Apel Pitești a admis recursurile formulate de Parchetul de
pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș și inculpați, a casat
ambele hotărâri și, rejudecând, a schimbat încadrarea juridică în infracțiunile
reținute de instanța de fond sesizată prin rechizitoriul Direcției
Naționale Anticorupție și a achitat ambii în baza art. 10
lit.a) C.pr.pen. pentru aceste infracțiuni. A respins cererea de
despăgubiri civile formulată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și
Dezvoltării Rurale-APIA și a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii luate
asupra bunurilor inculpaților.
Instanța de recurs a
motivat achitarea pe faptul că inculpații nu au utilizat fondurile obținute
de la A.P.I.A. în interes propriu, ci în beneficiul locuitorilor din comună,
iar „eventualele carențe procedurale pentru accesarea fondurilor Uniunii
Europene nu reprezintă prin ele însele fapte penale, atâta timp cât nu s-a
schimbat destinația”.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece interpretarea dată de instanță normelor de incriminare este în
contradicție cu cerințele legale ale acestora, precum și cu
practica judiciară în materie.
Astfel, art. 181
alin.(1) din Legea nr. 78/2000 sancționează folosirea de documente false
sau inexacte în scopul obținerii unor astfel de fonduri, fără să condiționeze
caracterul penal de schimbarea destinației fondurilor. Sub acest aspect,
înscrisurile completate și folosite de inculpatul U.D. conțineau date
nereale referitoare la aspecte esențiale pentru obținerea fondurilor.
Contractul de arendare nu a fost înregistrat în contabilitatea primăriei, iar
inculpatul D.D. a redactat un anunț mincinos, potrivit căruia nu s-au
primit fonduri de la A.P.I.A. și a perceput taxe de pășunat de la
crescătorii de animale pentru terenurile arendate inculpatului U.D.
Înțelegerea
frauduloasă dintre cei doi inculpați și modul în care au acționat
rezultă din procesul-verbal de constatare întocmit de D.L.A.F., din raportul de
constatare întocmit în cauză, din declarațiile martorilor B.I., R.A.,
P.A.I., V.S., fiind recunoscute de către inculpatul D.D.
Menționăm totodată că,
urmare a cercetării penale a expertului ce a întocmit raport de expertiză în
cauză și scoaterii acestuia de sub urmărire penală în baza art. 181
C.pen., instanța a admis în principiu cererea de revizuire o hotărârii de
achitare, stabilind termen de judecată la data de 5 martie 2013 (dosarul
nr.3069/216/2012 al Judecătoriei Curtea de Argeș).
31. Serviciul
teritorial București, prin rechizitoriul nr.67/P/2010 din 29 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei P.A. (avocat) pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea
nr.78/2000.
În fapt, s-a reținut
că inculpata P.A., avocat în cadrul baroului, a pretins că are influență
asupra procurorului competent să dispună o soluție în dosarul unui parchet
de pe lângă o judecătorie de sector și a promis că va interveni pe lângă
acesta, uzând de influența sa, pentru a obține o soluție de
netrimitere în judecată în dosarul în care V.D. era cercetat pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 89 alin.(1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr.195/2002, solicitând pentru aceasta suma de 1.500 euro
de la V.D.
Curtea de Apel București-Secția
I penală, prin
sentința penală nr.212 din 23 mai 2011, pronunțată în dosarul
nr.11698/8/2010, a dispus
achitarea inculpatei P.A. în baza art.l0 lit.d) C.pr.pen. pentru
infracțiunea reținută în sarcina acesteia prin actul de sesizare a
instanței.
Prin decizia penală
nr.530 din 22 februarie 2012, Înalta Curte de Casație si Justiție-Secția
penală a respins ca nefondat
recursul Direcției Naționale Anticorupție.
Instanțele au motivat
soluția de achitare prin faptul că, din probele administrate, nu s-a
demonstrat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că inculpata ar fi
lăsat să se creadă că are influență asupra organelor de urmărire penală și
că o va folosi în vederea obținerii unei soluții favorabile denunțătorului.
Trimiterea în judecată a
inculpaților și, prin urmare, soluția de achitare nu sunt
imputabile procurorului de caz, întrucât situația de fapt rezultă din
materialul probator administrat în cauză, dar pe care instanța l-a
considerat ca fiind insuficient, fără a avea o justificare temeinică. Astfel,
din declarațiile martorului denunțător rezultă că „P.A. mi-a spus că
a ajutat multe persoane aflate în cazuri similare și că mă costă 1.500
euro să mă scape de dosar, adică să nu fiu trimis în judecată, (…) aceasta a
subliniat că ea cunoaște foarte multă lume și are mare influență,
garantându-mi că nu voi fi trimis în judecată dacă voi da suma cerută, (…) a
menționat că din suma de 1.500 euro va trebui să dea o parte procurorului,
pentru ca acesta să nu mă trimită în judecată. Menționez că din discuția
purtată cu doamna avocat P.A. a rezultat foarte clar că aceasta are cunoștințe
în rândul procurorilor și a creat convingerea că poate interveni pe lângă
aceștia pentru a rezolva dosare, inclusiv al meu”.
Această declarație se
coroborează cu interceptările telefonice și ambientale. Astfel, în condițiile
în care martorul denunțător era cercetat pentru că fusese prins conducând
sub influența alcoolului (alcoolemia fiind de 1,9 gr ‰), inculpata a dat
asigurări atât martorului E.N., cât și martorului denunțător că va obține
o soluție de netrimitere în judecată, aspect reiterat în contextul mai
multor discuții telefonice, în acest scop urmând să facă demersuri la
parchet.
În acest context,
inculpata asigură că nu face „promisiuni aiurea”, bazându-se pe experiența
ei anterioară ca procuror. Susținerile repetate ale inculpatei, corelate
cu atitudinea deosebit de prudentă, („nu vreau să vorbesc prea multe prin
telefon, ai înțeles?”) conturează demersul prin care inculpata l-a
asigurat pe martorul denunțător că „îl poate ajuta”, folosindu-se de
influența asupra organelor de urmărire penală, sens în care a acceptat să
primească bani în afara onorariului.
32. Serviciul
teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr.40/P/2010 din 16 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.E.V. (lucrător vamal) pentru săvârșirea infracțiunii de
prevăzute de art. 132 cu referire la art. 1 lit.a) și c) din
Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.pen.
În fapt s-a reținut
că, la data de 21 martie 2010, în calitate de lucrător vamal la un birou vamal
de frontieră, inculpatul D.E.V. cu știință și-a încălcat
atribuțiile de serviciu, în sensul neefectuării controlului vamal amănunțit
asupra microbuzului condus de C.T., căruia i-a acordat liber de vamă și
i-a permis, în această modalitate, intrarea în țară prin punctul vamal
având în autovehicul cantitatea de 1.000 pachete de țigări cu timbru
ucrainean în valoare de 994 lei, creând un prejudiciu în dauna statului în sumă
de 8.206 lei (contravaloarea taxelor vamale) ce a fost recuperat, în
urma efectuării supracontrolului, prin confiscarea bunurilor.
Prin sentința
penală nr.26 din 17 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul
nr.7870/285/2010, Judecătoria Rădăuți a dispus achitarea
inculpatului D.E.V. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea
reținută în sarcina sa.
Curtea de Apel Suceava,
prin decizia nr.362 din 10 aprilie 2012, a respins
ca nefondat recursul declarat de procuror.
Hotărârea de achitare s-a
întemeiat pe aprecierea că neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor
de serviciu este consecința culpei inculpatului, și nu a intenției,
așa cum cere norma de incriminare. În stabilirea elementul subiectiv,
instanța a avut în vedere împrejurările în care s-au derulat evenimentele
(după lăsarea întunericului, la un moment în care traficul în vamă era intens,
programul de lucru al turei se încheia), corelate cu faptul că inculpatul nu
mai efectuase anterior vreun control asupra autovehiculelor conduse de C.T. și
cu lipsa oricăror indicii că l-ar fi cunoscut pe acesta, concluzionându-se că
ar exista un dubiu asupra intenției inculpatului de a-și exercita
defectuos atribuțiile pentru procurarea unui avantaj patrimonial în
folosul deținătorului mărfurilor. Sub aspectul urmării imediate a faptei,
s-a reținut că paguba produsă, recuperată prin confiscarea bunurilor, sub
aspectul gravității, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită
cerința prevăzută de lege.
Soluția de achitare este
imputabilă procurorului de caz, întrucât din probele administrate nu
rezultă date certe în sensul că inculpatul, neîndeplinindu-și atribuțiile
de serviciu privind controlul vamal amănunțit asupra microbuzului, ar fi acționat
cu intenție, urmărind sau acceptând sustragerea de la controlul vamal a
mărfurilor în cauză și procurarea de avantaje materiale pentru deținătorul
acestora. Circumstanțele particulare ale cazului conturează o culpă din
partea inculpatului.
De asemenea, conținutul
faptei ce i se impută inculpatului și urmările produse de aceasta ar fi
impus o analiză mult mai riguroasă asupra gravității activității
presupus infracționale și asupra elementelor care diferențiază
răspunderea disciplinară a funcționarului public de elementele necesare
angajării unei răspunderi penale și în condiții în care pentru aceeași
faptă inculpatul a fost sancționat disciplinar cu mustrare scrisă anterior
punerii sub învinuire în dosarul penal.
33. Serviciul
teritorial Galați, prin rechizitoriul nr.83/P/2011 din 2 iunie 2011 a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 achitat definitiv, respectiv inculpata
M.L. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 17 lit.a)
din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 264 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că inculpata M.L. l-a ajutat pe inculpatul B.I. să îngreuneze
urmărirea penală prin încercarea de a-l determina pe martorul denunțător
M.G.L. să declare mincinos, cu promisiunea că inculpatul îi va restitui sumele
de bani pe care i le-a dat pentru traficarea influenței pe lângă factorii
decizionali, în scopul obținerii unor acte necesare intrării în legalitate
referitoare la construcția unui balcon și pentru a nu fi sancționat
contravențional.
Prin sentința
penală nr.748 din 21 octombrie 2011 pronunțată în dosarul
nr.5449/121/2011, Tribunalul Galați a dispus condamnarea inculpatei M.L. la pedeapsa rezultantă de 1
an închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 17 lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 264 alin.(1)
C.pen.
Curtea de Apel Galați,
prin decizia penală nr.34 din 17
februarie 2012, a admis apelurile declarate în cauză de procuror și inculpații
B.I. și M.L., a desființat hotărârea instanței de fond și
în urma rejudecării, a dispus achitarea inculpatei M.L. în baza art. 10
lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută art. 25 C.pen. raportat
la art. 17 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 264 alin.(1)
C.pen., prin schimbarea încadrării juridice.
Prin decizia penală nr.2035 din 12 iunie 2012, Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală
a admis recursul procurorului și a casat în parte decizia atacată, însă
numai în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare inculpatului
B.I., menținând dispoziția de achitare a inculpatei M.L.
Soluția de achitare, în viziunea
instanței de apel, s-a fundamentat pe interpretarea dată probelor,
considerându-se că inculpata M.L. nu a acționat în sensul determinării
denunțătorului de a retracta denunțul ori de a formula unele declarații
suplimentare de natură să „schimbe în mod vădit caracterul penal al faptelor
inculpatului B.I.”, ci pentru a încerca să îl împace cu acesta.
Trimiterea în judecată și
soluția de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz deoarece
schimbarea încadrării juridice este neîntemeiată și în contradicție
cu probele administrate.
Argumentarea instanței
a avut la bază ideea că, prin formularea denunțului, M.G.L. a dobândit
calitatea de parte vătămată, nu de martor, interpretare care este în dezacord
cu practica judiciară și cu jurisprudența în materie. Nu se poate
considera că persoanele care după ce au dat mită, au denunțat fapta, în
condițiile art. 255 alin.(3) C.pen., au în procesul penal pornit împotriva
funcționarului mituit calitatea de parte vătămată, atâta timp cât au comis
la rândul lor o faptă penală, chiar dacă beneficiază de impunitate, în condițiile
textului mai sus-menționat.
În condițiile date,
activitatea inculpatei M.L. a constat în încercarea de a-l determina pe martor
să își schimbe declarația, în scopul favorizării inculpatului B.I. (așa
cum rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice, în special a celei
purtate în data de 14 aprilie 2011), demers care s-a soldat cu schimbarea
declarațiilor date de M.G.L. la instanță, unde martorul și-a
modificat poziția în favoarea inculpatului B.I.
De asemenea, este de menționat
faptul că, analizând norma de incriminare prevăzută de art. 264 C.pen., instanța
consideră că ajutorul dat infractorului se poate realiza numai nemijlocit,
distincție care adaugă condițiilor prevăzute de lege.
34. Prin rechizitoriul nr.154/P/2011 din 28
noiembrie 2011, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați, din care 1 achitat definitiv,
respectiv inculpatul M.I. (ofițer de poliție în cadrul
Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră-IJPF) pentru
infracțiunea prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1)
C.pen. în referire la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000.
S-a
reținut că inculpatul M.I., în calitate de ofițer de poliție
în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră, l-a
ajutat în cursul anului 2011 pe inculpatul L.M.V., să primească suma de 5.000
euro de la martorul denunțător T.M., pentru a interveni pe lângă un
judecător în vederea obținerii unei condamnări cu suspendarea condiționată
a executării pedepsei, prin întărirea rezoluției infracționale și
sfătuirea ca primirea ilicită a sumei să fie disimulată printr-un contract de
împrumut autentificat.
Prin sentința penală
nr.32 din 7 martie 2012 pronunțată în dosarul nr.1221/44/2011, Curtea de
Apel Galați a dispus achitarea
inculpatului M.I. în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. în referire la
art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000. Coinculpatul a fost condamnat.
Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.2184 din 21 iunie 2012, a respins
recursurile declarate în cauză.
Instanțele de fond și
recurs și-au întemeiat soluția de achitare a inculpatei pe
reinterpretarea acelorași probe, apreciind că inculpatul M.I. nu a acționat
„cu forma de vinovăție cerută de lege pentru realizarea elementelor
constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de
sesizare și nici al altei infracțiuni”.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece trimiterea în judecată a inculpaților s-a bazat pe interpretarea
probelor, în contextul coroborării lor.
Din transcrierea
convorbirilor telefonice rezultă că relațiile dintre inculpați depășeau
cadrul unei relații „profesionale” dintre un ofițer de poliție și
un „informator”, iar succesiunea convorbirilor și a evenimentelor dovedesc
faptul că inculpatul M.I. cunoștea planul inculpatului L.M.V. de a eluda
legea și l-a îndemnat să procedeze așa cum își dorea.
Dificultatea interpretării
probelor decurge din faptul că pentru a nu se deconspira cei doi inculpați
au folosit un limbaj de argou, cu privire la care procurorul și instanța
au dat interpretări diferite. Cu toate acestea, ipoteza și interpretarea
instanței este nesusținută de materialitatea faptelor comise. Astfel,
cu privire la cuvântul „cheie”, instanța a apreciat că poate avea mai
multe înțelesuri și a considerat că poate fi interpretat în sensul
temerii manifestate de inculpatul M.I. cu privire la posibilitatea ca
inculpatul L.M.V. să fie înșelat cu prilejul încheierii contractului
notarial menit să acopere fapta de corupție, omițând faptul că inițiativa
încheierii contractului a aparținut acestuia din urmă.
35. Serviciul
teritorial București, prin rechizitoriul nr.401/P/2011 din 7 februarie 2012 a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care 1 achitat definitiv,
și anume, P.T.A. (deținut)
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reținut
în sarcina coinculpatului M.V. că, în calitate de subcomisar de
penitenciare și șef al Secției a VI-a din cadrul unui
Penitenciar, în asociere cu alți 2 inculpații, în perioada
august-decembrie 2011, a pretins și/sau primit bani sau bunuri în cuantum
total de 5.400 lei de la deținuți din penitenciar pentru a-și
îndeplini (a soluționa favorabil cereri formulate de deținuți)
sau a nu-și îndeplini (a permite încălcarea de către deținuți a
normelor care reglementează obligațiile și interdicțiile care se
aplică acestora și a nu lua măsuri pentru sancționarea unor abateri
constatate) atribuțiile de serviciu.
În acest context,
inculpatul P.T.A., prin intermediul inculpatului R.D., la data de
5 decembrie 2011, alături de alți 2 deținuți, au dat
inculpatului M.V. suma totală de 400 lei pentru ca acesta să le asigure
condiții favorabile la locul de detenție (o cameră și saltele).
Prin sentința
penală nr.198 din 14 mai 2012 pronunțată în dosarul nr.1080/2/2012, Curtea
de Apel București-Secția a I penală a dispus achitarea
inculpatului P.T.A. în baza art. 10 lit.c) C.pr.pen. pentru infracțiunea
prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea
nr.78/2000, iar inculpatul T.V. și alți 5 inculpați au fost
achitați pentru aceeași infracțiune în temeiul art. 181
C.pr.pen. și 3 inculpați au fost condamnați.
Înalta Curte de Casație
și Justiție-Secția penală, prin decizia penală nr.3934 din 29
noiembrie 2012, a respins recursurile declarate în cauză.
Achitarea a fost fundamentată de instanțe
pe aprecierea că „nu există nicio probă care să dovedească, cu certitudine, că
inculpatul P.T.A. a dat suma de 100 lei pentru aprobarea vizitei în decembrie”,
considerând că declarația coinculpatului R.D. nu este suficient de
relevantă.
Soluția de achitare
nu este imputabilă procurorului de caz
deoarece trimiterea în judecată a inculpatului P.T.A. nu s-a întemeiat doar pe
declarația coinculpatului R.D. Astfel, inculpatul H.A.I. declară că a
primit de la inculpatul M.V. o listă cu numele a 17 deținuți care
„cotizau” pentru a beneficia de anumite servicii. Pe această listă era trecut și
inculpatul P.T.A., pentru care banii au fost dați de inculpatul R.D. care
a declarat că plata s-a făcut cu „știința” acestuia. În cursul
procesului penal, inculpatul P.T.A. s-a prevalat de dreptul de a nu da declarații.
3.2. Hotărâri definitive
de achitare pe temeiul dezincriminării faptelor ori a lipsei de pericol social
al unei infracțiuni
A. Instanțele de judecată au dispus achitarea unui
număr de 14 inculpați în 2 dosare penale, ca urmare a
dezincriminării faptelor prevăzute de art. 10 lit.b) și art. 10
lit.c) din Legea nr. 78/2000 prin Legea nr.69/2007. Dezincriminarea faptelor
penale de către legiuitor nu poate fi imputată procurorului, motiv pentru care
prezentăm succint situația acestor cauze:
1. Prin sentința
penală nr.361 din 14 mai 2009 pronunțată în dosarul nr.9396/99/2003,
Tribunalul Iași a dispus achitarea a 11 inculpați, din care
8 trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.1/P/2002 din 9
septembrie 2002 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție și 3 prin rechizitoriul
nr.68/P/2003 din 29 martie 2004 al Serviciului teritorial Iași
(cauzele fiind reunite de instanța de fond). Din totalul de 11 inculpați,
8 inculpați au fost achitați pentru dezincriminarea faptei
prevăzute de art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 215
alin.(1), (2), (3), (4), (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 1
inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 10
lit.b) din Legea nr. 78/2000, 1 inculpat pentru infracțiunea
prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 10 lit.b) din Legea nr. 78/2000, 1
inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 10
lit.b) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunea prevăzută de art. 10
lit.c) din legea nr.78/2000.
Hotărârea a rămas
definitivă prin decizia penală nr.121 din 23 iunie 2011 pronunțată de
Curtea de Apel Iași și decizia penală nr.2272 din 27 iunie 2012
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală.
Din inculpații achitați,
trimiși în judecată prin rechizitoriul Secției de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție, 4 au fost arestați
preventiv, respectiv S.I. în perioada 21 februarie 2002 -24
octombrie 2002, P.E.C. în perioada 13 mai 2002 - 8 octombrie 2002,
P.N. în perioada 5 martie 2002 - 24 octombrie 2002 și R.R.
în perioada 21 februarie 2002 - 25 februarie 2002.
2. Tribunalul Satu Mare, prin sentința penală nr.1 din 4 ianuarie 2011 pronunțată în dosarul
nr.1570/83/2007, a dispus achitarea a 3
inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10
lit.c) din Legea nr. 78/2000. Hotărârea a rămasă definitivă prin decizia penală
nr.93/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea și decizia nr.3308
din 17 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție. Inculpații B.F., M.M. și M.V. au fost trimiși
în judecată prin rechizitoriul nr.146/P/2002 din 10 iulie 2003 al Secției
de combatere a corupției alături de alți 2 inculpați
(condamnați definitiv pentru fapte care nu au fost dezincriminate).
Inculpatul B.F. a
fost arestat preventiv în perioada
27 iunie-5 noiembrie 2003 și a fost condamnat în primul ciclu
procesual prin sentința penală nr.19 din 2 februarie 2005 pronunțată
de Curtea de Apel Oradea.
B. Instanțele de judecată au dispus achitarea unui
număr de 18 inculpați în 6 dosare penale, în temeiul art. 10
lit.b1 C.pr.pen., apreciindu-se că fapta nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracțiuni. În aceste cazuri instanțele au
constatat că probațiunea administrată a dovedit că fapta există și
este săvârșită de persoana trimisă în judecată și au aplicat
acestuia o sancțiune, astfel încât trimiterea în judecată nu este
imputabilă procurorului, aprecierea diferită a gradului de pericol social fiind
relevată pe parcursul procesului penal, inclusiv prin faptul că unele instanțe
au dispus condamnarea acestora, astfel încât prezentăm succint situația
acestor cauze:
1. Prin
decizia penală nr.126 din 26 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul
nr.2426/257/2010, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursul
declarat de procuror, a casat hotărârea pronunțată în fond și
rejudecând a dispus achitarea a 4 inculpați în temeiul art. 10 lit.b1)
C.pr.pen., iar în baza art. 91 lit.c) C.pen. a aplicat fiecărui inculpat
sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1.000 lei. Inculpații
G.I., Ș.G., J.G. și D.L.M. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul
nr.18/P/2010 din 22 iunie 2010 al Serviciului teritorial Alba-Iulia
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 181
alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și art. 289 C.pen., pentru doi dintre inculpați
fiind reținută forma complicității.
În fapt s-a reținut că,
în data de 10 mai 2007, inculpatul G.I. s-a prezentat la A.P.I.A. și a înscris în formularul M2 (modificator al cererii de plată) mențiuni
nereale, în sensul că ar fi utilizatorul unei suprafețe de pășune de 200 ha și pentru care a solicitat și a primit subvenție comunitară F.E.G.A., anexând
cererii de plată înscrisul intitulat contract de închiriere nr.1453 din 10 mai
2007 cu mențiuni nereale. Totodată, inculpații Ș.G. și
J.G., în calitatea lor de primar, respectiv viceprimar al comunei, și-au
depus semnăturile pe înscrisul intitulat contract de închiriere care conținea
mențiuni nereale, respectiv împrejurarea că suprafața de 200 ha teren pășune din patrimoniul Primăriei a fost închiriată inculpatului G.I.,
înscris întocmit și preconstituit de aceștia în scopul de a fi
anexat de către acesta cererii de acordare de subvenții comunitare
F.E.G.A. la A.P.I.A. În activitatea infracțională au fost ajutați și
de inculpatul D.L.M. care, în calitatea sa de secretar al primăriei
comunei, la data de 10 mai 2007 a procedat la redactarea cuprinsului
contractului de închiriere, cunoscând că acesta conține mențiuni
nereale.
Inițial, prin sentința
penală nr.268 din 27 septembrie 2011, Judecătoria Mediaș a dispus
achitarea inculpaților în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile
prevazute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 26
C.pen. cu referire la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și
în temeiul art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de
art. 289 C.pen., respectiv art. 26 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. reținute
în sarcina acestora în actul de sesizare a instanței.
2. Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală, prin decizia penală nr.1300 din 25 aprilie 2012 pronunțată în
dosarul nr.1628/36/2010, a admis recursurile declarate în cauză, a casat
în parte sentința atacată și, rejudecând, a dispus achitarea inculpatului
B.N. în temeiul art. 10 lit.b1) C.pr.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din
Legea nr. 78/2000, aplicând acestuia o amendă administrativă în cuantum
de 1.000 lei, în conformitate cu art. 91 lit.c) C.pen. Inculpatul a fost trimis
în judecată prin rechizitoriul nr.92/P/2010 din 8 decembrie 2010 al
Serviciului teritorial Alba-Iulia, alături de inculpații
A.F.N. și P.T.N. (care au fost condamnați prin hotărâre definitivă).
S-a reținut în fapt
că, în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul B.N. a remis inculpatului
A.F.N., prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, o sumă de
bani în scopul determinării acestuia să soluționeze un dosar penal privind
pe B.M., soția sa.
Cu ocazia
judecării în fond, prin sentința penală nr.27 din 15 aprilie 2011
pronunțată în dosarul nr.1638/36/2010, Curtea de Apel Constanța a
dispus condamnarea inculpatului B.N. la pedeapsa de 1 an și 2
luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea reținută în
sarcina sa. În cauză au fost condamnați ceilalți doi inculpați.
3. Prin decizia penală nr.875 din 9 octombrie 2012 pronunțată
în dosarul nr.7908/288/2010, Curtea de Apel Pitești a admis recursul
declarat de procuror, a casat în parte sentința penală nr.338 din 9 mai 2012 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și, în baza art. 10 alin.(1) lit.b1) C.pr.pen. cu
aplicarea art. 181 C.pen. și art. 91 lit.c) C.pen., a dispus
achitatarea a 3 inculpați pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248
C.pen., aplicând fiecăruia sancțiunea amenzii administrative în cuantum de
500 lei. Inculpații D.I., M.I. și P.G. au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.128/P/2009 din 1 iunie 2010 al
Serviciului teritorial Pitești.
În fapt, s-a reținut
că la data de 9 aprilie 2009 inculpatul D.I., în calitate de ofițer
de poliție în cadrul Serviciului Logistică al I.P.J., a determinat-o cu
intenție pe martora Ț.S. să falsifice dispoziția nr.19 din 10
decembrie 2008 a inspectorului șef al I.P.J., în ceea ce privește
componența comisiei de evaluare a unor bunuri, prin ștergere cu pastă
corectoare a numelui președintele comisiei și înlocuirea, prin
adăugarea cu scris olograf, cu numelele inculpatului, precum și ștergerea
cu pastă corectoare a numelui inculpatului de la rubrica „membrii comisiei”. La
aceeași dată și în exercitarea atribuțiunilor de serviciu,
inculpatul D.I. împreună cu inculpatul M.I., agent de poliție
la I.P.J. și ajutat de inculpatul P.G., inspector la D.G.F.P., cu intenție au subevaluat un număr de 16 arme, care urmau să fie
valorificate, obținând pentru sine sau pentru alții avantaje de
natură patrimonială în cuantum total de 4.863,5 lei și totodată
prejudiciind I.P.J. cu această sumă.
De asemenea, inculpatul D.I., în aceeași
calitate și la aceeași dată, cu intenție și în realizarea
aceleiași rezoluții infracționale, a semnat 4 procese-verbale de
evaluare a unor arme, întocmite de către inculpatul M.I. la data de 7
aprilie 2009, cu toate că nu a participat la comisia de evaluare, iar datele de
pe procesele-verbale erau nereale. În aceeași zi a semnat
procesele-verbale de evaluare și stabilire a prețurilor de
valorificare a unui număr de 16 arme care cuprindeau date nereale în ceea ce
privește prețurile armelor și al componenței comisiei
stabilite de către conducerea I.P.J., semnarea proceselor-verbale făcându-se cu
scopul ascunderii săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu prin obținerea
pentru sine sau pentru alții de avantaje de natură patrimonială.
4. Judecătoria Vaslui, prin sentința penală
nr.711 din 13 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr.8344/333/2010, a dispus
achitarea inculpatului P.R. în baza art. 10 lit.b1)
C.pr.pen. coroborat cu art. 181 C.pen. pentru infracțiunile
prevăzute de art. 31 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000
coroborat cu art. 248 C.pen. și de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c)
din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni, una în forma instigării) și a
aplicat acestuia, în temeiul art. 91 lit.c) C.pen., sancțiunea cu caracter
administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei. În baza art. 14 C.pr.pen.,
art. 346 C.pr.pen., art. 998 și următoarele C.civ., a admis acțiunea
civilă a I.P.J. și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de
830 lei, iar în baza art. 118 lit.e) C.pen. a dispus confiscarea de la inculpat
a sumei de 196,5 lei. Curtea de Apel Iași, prin decizia nr.1213 din 13
noiembrie 2012, a respins recursurile declarate în cauză. Inculpatul a fost
trimis în judecată prin rechizitoriul nr.34/P/2010 din 26 noiembrie 2010
al Serviciului teritorial Iași.
S-a reținut în fapt că
inculpatul P.R., în calitate de comisar șef de poliție,
încălcându-și atribuțiile de serviciu specifice funcției pe care
a îndeplinit-o, profitând de faptul că plata salariilor se făcea pe baza unor
tabele de pontaj pe care el le întocmea și aviza, a obținut în mod
ilicit sume de bani din bugetul I.P.J. prin pontarea sa în anumite zile, cu
anumite ore, în tabelele nominale întocmite la nivelul Serviciului
Criminalistic pentru acordarea sporurilor corespunzătoare. În realizarea
activității infracționale, acesta a falsificat personal și i-a
instigat pe unii polițiști din subordine să falsifice documente
legale ale serviciului, în sensul atestării prezenței sale la anumite
evenimente specifice (cercetări la fața locului, necropsii, trageri cu
arma), care presupuneau efectuarea unor activități și dădeau dreptul
la acordarea sporurilor de 50% și 26%. Tabelele nominale au fost apoi
înaintate ordonatorului de credite, șeful I.P.J., care le-a aprobat fără a
cunoaște caracterul nereal al mențiunilor inserate și apoi le-a
trimis Serviciului financiar al instituției, care a efectuat calculele și
plata drepturilor salariale.
Prin faptele comise,
inculpatul a prejudiciat bugetul instituției cu suma de 1.067,45 lei,
obținând pentru sine, ca avantaj patrimonial, suma menționată.
5. Prin sentința penală nr.198 din 14 mai 2012
pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I penală, s-a
dispus achitarea a 7 inculpați, în baza art. 10 lit.b1)
C.pr.pen. cu referire la art. 181 C.pen. și art. 91 lit.c)
C.pen., aplicând fiecăruia amenda administrativă în cuantum de 1.000 lei.
Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursurilor declarate în cauză,
conform deciziei penale nr.3934 din 29 noiembrie 2012.
Inculpații T.V.,
T.G., S.A., S.F., R.D., M.M. și C.M. au fost trimiși în judecată
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 255 alin.(1) C.pen.
raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, prin rechizitoriul nr.401/P/2011
din 7 februarie 2012 al Serviciului teritorial București. Prin
același act au mai fost trimiși în judecată alți 5 inculpați
(din care 3 au fost condamnați definitiv și 2 achitați în
temeiul art. 10 lit.c C.pr.pen.).
S-a reținut în sarcina
coinculpatului M.V. că, în calitate de subcomisar de penitenciare
și șef al Secției a VI-a din cadrul unui penitenciar, în
asociere cu alți 2 inculpații, în perioada august-decembrie 2011, a pretins și/sau primit bani sau bunuri în cuantum total de 5.400 lei de la deținuți
din penitenciar pentru a-și îndeplini (a soluționa favorabil cereri
formulate de deținuți) sau a nu-și îndeplini (a permite
încălcarea de către deținuți a normelor care reglementează obligațiile
și interdicțiile care se aplică acestora și a nu lua măsuri
pentru sancționarea unor abateri constatate) atribuțiile de serviciu.
În acest context, inculpatul R.D. la data de 5 decembrie 2011 a dat inculpatului M.V. 400 lei pentru ca acesta să asigure condiții favorabile la
locul de detenție (o cameră și saltele) pentru sine și pentru alți
3 deținuți. De asemenea, inculpatul T.G. a trimis, prin
intermediari, suma de 400 lei inculpatului M.V. pentru ca acesta să
aprobe o cerere de vizită fără dispozitiv de separare pentru el și fratele
său T.I.D. în decembrie 2011. Tot pentru a se aproba o cerere de vizită fără
dispozitiv de separare în decembrie 2011, au transmis inculpatului M.V., prin
intermediari, sume de bani și inculpații T.V. (200 lei),
S.A. (200 lei), S.F. (100 lei), M.M. (200
lei) și C.M. (100 lei).
6. Prin decizia penală nr.2476 din 21 decembrie 2012
pronunțată în dosarul nr.5217/302/2012, Curtea de Apel București-Secția
I penală a admis recursurile declarate în cauză, a casat în parte sentința
penală nr.1553 din 10 iulie 2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București și
rejudecând în fond, a dispus achitarea inculpatei O.P. în baza
art. 10 lit.b1) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de
art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire
la art. 248 C.pen. și de art. 249 C.pen., aplicând acesteia sancțiunea
amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei și a menținut soluția
de achitare a inculpatei P.G în baza art. 10 lit.b1)
C.pr.pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și aplicarea sancțiunea
amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei. Inculpatele O.P. și P.G.
au fost trimise în judecată prin rechizitoriul nr.37/P/2011 din 2 martie
2012 al Serviciului teritorial București.
S-a reținut în fapt că
inculpata O.P., în calitate de director executiv la Direcția pentru
Agricultură Județeană-A.D.J., la data de 3 august 2010, cu știință,
a determinat-o pe inculpata P.G., care efectuase un control la o
societate comercială, să modifice procesul-verbal de control inițial, prin
care agentul economic a fost sancționat pentru abateri contravenționale
cu suma de 6.000 lei, cu un alt proces-verbal de control prin care sancțiunea
aplicată agentului economic era înlocuită cu cea a avertismentului. Prin
această modalitate, inculpata a cauzat bugetului de stat un prejudiciu
echivalent cu lipsa beneficiului sumei menționate, prejudiciul fiind
recuperat prin plată.
De asemenea, în luna martie
2011 inculpata O.P. a avizat foaia de prezență pe luna februarie
2011, prin care partea vătămată G.Ș., consilier în cadrul D.A.J., nu era
remunerat pentru 8 ore de muncă la data de 9 februarie 2011, cu toate că la
data de 10 februarie 2011, partea vătămată formulase o cerere prin care
solicita învoirea sa pentru ziua anterioară când fusese citat de Direcția
Națională Anticorupție și fără ca inculpata, personal și
prin subordonații săi, să verifice dacă cererile părții vătămate sunt
motivate.
Inculpata P.G.,
consilier superior în cadrul D.A.J., la data de 3 august 2010, la solicitarea
inculpatei O.P., cu știință, după ce efectuase un
control la o societate comercială, a modificat procesul-verbal de control inițial
prin care agentul economic a fost sancționat pentru abateri contravenționale
cu suma de 6.000 lei, cu un alt proces-verbal de control, prin care sancțiunea
aplicată agentului economic era înlocuită cu cea a avertismentului.
Cu ocazia judecării în
fond, prin sentința penală nr.1553 din 10 iulie 2012, Judecătoria
Sectorului 5 București a dispus condamnarea inculpatei O.P. la pedeapsa
rezultantă de 1 an închisoare pentru infracțiunile reținute în
sarcina acesteia și achitarea inculpatei P.G. în baza art. 10 lit.b1)
C.pr.pen.
În anul 2012 s-a dispus restituirea definitivă a 2 cauze la procuror privind 12 inculpați, după cum
urmează:
1. Prin rechizitoriul nr.2/P/2009 din 29 octombrie 2010
al Serviciului teritorial Alba-Iulia s-a dispus trimiterea în
judecată a 7 inculpați, și anume, N.M.R. (director
sucursală bancară), V.M.C. (analist credite), B.M. (casieră
la unitatea bancară), Ș.S. (casieră la unitatea
bancară) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în
serviciu în formă continuată prevăzută de art. 246 C.pen.
raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (52
acte materiale), I.M. (administrator societate comercială) pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen.
raportat la art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., art. 290 C.pen. cu aplicarea
art. 41 alin.(2) C.pen.și art. 181 alin.(1),(3) din Legea
nr.78/2000 raportat la art. 31 alin.(2) C.pen. D.L. (contabil șef la
societatea comercială), P.C. (contabil la societatea
comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.,
art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
S-a reținut în fapt
că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada
21 noiembrie 2006-14 iunie 2007, inculpata N.M.R., director al unei sucursale
bancare, a aprobat și acordat un număr de 52 credite bancare în mod
nelegal, inculpata V.M.C., analist credite, a întocmit documentația
de credit în mod nelegal, iar inculpatele B.M. și Ș.S., ambele
casiere, au eliberat sume din casieria băncii altor persoane decât cele
menționate în documentele bancare, astfel încât în acest mod, cu
știință, nu și-au îndeplinit atribuțiile și
obligațiile de serviciu, cauzând prin aceasta o vătămare a
intereselor legale unui număr de 52 de persoane, cărora le-a fost
cauzat un prejudiciu total de 1.835.000 lei și 5.000 euro. Prin
fapta comisă a fost avantajată patrimonial inculpata I.M.,
administrator al unei societăți comerciale, care a primit aceste sume
de bani direct și nemijlocit. Prin aceeași activitate
infracțională inculpații au cauzat o vătămare a intereselor
legale a unității bancare, căreia i-a fost cauzat un prejudiciu
total de 1.835.000 lei și 5.000 euro.
În baza aceleiași
rezoluții infracționale, în perioada amintită, inculpatele I.M.,
administrator al unei societăți comerciale, D.L. și P.C.,
contabil șef, respectiv contabil la aceeași societate comercială,
au ajutat pe inculpatele N.M.R., V.M.C., B.M. și Ș.S.
să acorde și să aprobe 52 credite în mod nelegal și să
predea banii rezultați din aceste credite, cauzând prin aceasta o
vătămare a intereselor legale unui număr de 52 de persoane,
precum și persoanei vătămate, unitatea bancară, cărora
le-a fost cauzat prejudiciul total de 1.835.000 lei și 5.000 euro.
Totodată, în baza
aceleiași rezoluții infracționale, inculpatele I.M., D.L.
și P.C., în aceeași calitate și perioadă, au emis un
număr de 52 adeverințe de salariu în care au fost consemnate date
nereale, adeverințe emise în scopul producerii de consecințe juridice,
respectiv aprobarea și acordarea unor credite bancare.
De asemenea, în sarcina
inculpatei I.M. s-a reținut că, în anul 2007, a determinat cu intenție directă pe martorul T.I. să folosească cererea de
plată la care au fost atașate documente în care erau consemnate date
inexacte, în vederea obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene, prin aprobarea și acordarea sumei de 485.258,69
lei de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale-A.P.I.A.
Judecătoria Aiud,
prin sentința penală nr.748 din 30 mai 2011 emisă în dosarul nr.5138/175/2010, a admis
exceptia de neregularitate a actului de sesizare și a dispus, în temeiul
art. 300 alin.(2) C.pr.pen., restituirea cauzei la procuror în vederea
refacerii actului de sesizare. Totodată, instanța a dispus
menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.
Prin decizia penală
nr.795 din 19 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia a fost respins ca nefondat recursul declarat
de procuror.
Soluția de restituire pronunțată
de instanța de fond a concluzionat, în esență, că
rechizitoriul nu respectă exigentele impuse de art. 263 C.pr.pen., întrucât
din lecturarea actului de sesizare nu se pot stabili în concret actele
materiale care compun infracțiunile reținute în sarcina fiecărei
inculpate, modul și momentul comiterii faptelor, contribuția fiecarei
inculpate la producerea prejudiciului. Totodată, s-a reținut că
inculpaților nu li s-au respectat drepturile la apărare și la un
proces echitabil, așa cum acestea sunt prevăzute în art. 6 paragraful
3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Soluția
de restituire nu este imputabilă procurorului de caz deoarece, în conformitate cu dispozitiile art. 300 C.pr.pen.,
instanța este datoare să verifice, din oficiu, la prima zi de
înfațișare, regularitatea actului de sesizare și numai în cazul
în care se constată că sesizarea nu este facută conform legii,
iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și
nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului
care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.
Din cuprinsul actului de
sesizare a instanței rezultă că au fost reținute comiterea
a câte 52 acte materiale de către inculpatele N.M.R., V.M.C., I.M., D.L.
și P.C., a 36 acte materiale de către inculpata B.M. și a 16
acte materiale de către inculpata Ș.S., fiind indicate 52 persoane
vătămate, în raport de care s-ar fi putut identifica actele materiale
săvârșite de fiecare inculpat.
Prin urmare, instanța era
în măsură, după efectuarea cercetării judecatorești
și după dezbateri, să se pronunțe asupra întrunirii
elementelor constitutive ale infracțiunilor deduse judecății
printr-o hotărâre de condamnare ori achitare, dreptul la apărare al
inculpatelor nefiind încălcat în acest context.
Modalitatea în care au fost
prezentate faptele în cuprinsul rechizitoriului nu a fost de natură
să aducă atingere dreptului la apărare și nici dreptului la
un proces echitabil, deoarece în cursul urmăririi penale fiecare inculpat
a luat cunoștință de toate faptele pentru care se
desfășurau cercetări și au putut să-și formuleze
apărările pe care le-au considerat necesare.
Deși soluția de
restituire nu este imputabilă procurorului de caz, se remarcă
necesitatea acordării unei atenții sporite, pe viitor, în ceea ce
privește stabilirea cu acuratețe a implicării inculpaților
în raport de fiecare act material reținut în rechizitoriu.
2. Prin rechizitoriul nr.41/P/2010 din 31 noiembrie
2010 al Serviciului teritorial Iași s-a dispus trimiterea în
judecată a 5 inculpați, respectiv C.I. (primar comună),
T.M. (referent agricol primărie) și U.M. (viceprimar
comună) pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 17
lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și de
art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. B.I. și B.M. pentru infracțiunea
prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu
aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că inculpații C.I., primar comună, U.M.,
viceprimar comună și T.M., referent agricol la
primăria comunei, împreună, la diferite intervale de timp, dar în
realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au eliberat
două adeverințe în 9 octombrie 2009, în care s-a atestat nereal
faptul că inculpații B.I. și B.M. figurează în
registrul agricol cu suprafațele de 191,57 ha și, respectiv, 442,8 ha pășune arendată, deși contractele de arendă
ale acestora fuseseră reziliate urmare a Hotărârii Consiliului Local
din 30 martie 2009. De asemenea, în perioada 2007-2009, la diferite intervale
de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au
sprijinit, prin eliberarea și punerea la dispoziția acestora, a
adeverințelor menționate, încheierea cu cei doi învinuiți, fără
acordul Consiliului local și la un preț derizoriu, de 1 leu/ha/anual,
a contractelor de arendă din 16 martie 2008 având ca obiect suprafețe
de pășune comunală aflate în domeniul public al primăriei
și, respectiv, prin contrasemnarea și ștampilarea tabelelor
falsificate și depuse de învinuiți la cererile de acordare a
subvențiilor aferente campaniilor din anii 2008 pentru B.I. și
2009 pentru B.I. și B.M., aprobarea de către
reprezentanții Centrului zonal A.P.I.A. a cerererilor formulate în nume
propriu de acordare a subvenției pe suprafață (S.A.P.S.) aferentă
suprafețelor de pășune aflate în domeniul public al comunei, ce
le-au fost date ilegal și formal în administrare.
Totodată, s-a
reținut că inculpatul B.I. a folosit la Centrul zonal A.P.I.A., în perioada 2007-2009, declarații și documente false menționate
mai sus, având ca rezultat obținerea ilegală a sumei de 78.227,80 lei
cu titlu de subvenții pe suprafață acordate din fonduri F.E.G.A.
aferente unor suprafețe de pășune aflate în domeniul public al
comunei. Prin activitatea infracțională similară inculpatul B.M. a obținut pe nedrept suma de 73.329,26
lei.
Judecătoria
Iași prin sentința
penală nr.636 din 28 martie 2012, în dosarul nr.38955/245/2011, a
dispus, în baza art. 332 alin.(2) C.pr.pen., restituirea cauzei la Direcția Națională Anticorupție în vederea refacerii urmăririi
penale cu privire la actele materiale reținute la litera c) din
rechizitoriu, vizând activitatea inculpaților de sprijinire, în perioada
2007-2009, a obținerii de fonduri de la A.P.I.A. prin contrasemnarea
și ștampilarea tabelelor falsificate.
Curtea de Apel Iași,
prin decizia penală nr.985 din 25 septembrie 2012, a respins recursul
declarat de procuror.
Soluția de restituire
dispusă de instanța de fond s-a întemeiat pe faptul că „în
privința unor acte materiale ce alcătuiesc elementul material al
infracțiunii continuate pentru care a fost trimis în judecată unul
dintre inculpați nu s-a dispus începerea urmăririi penale”.
Soluția
de restituire nu este imputabilă procurorului deoarece instanța
de judecată putea proceda la extinderea limitelor acțiunii penale
și cu privire la alte acte materiale ce intrau în conținutul
infracțiunilor deduse judecății.
În cauză a fost
începută urmărirea penală împotriva inculpatului C.I. prin
rezoluția din 14 iulie 2010, sub aspectul comiterii infracțiunilor de
abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzut de art. 132
din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. și aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., fals intelectual, prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 cu referire la art. 289 alin.(1) C.pen. și aplicarea art. 41 alin.(2)
C.pen. și complicitate la folosirea/prezentarea de documente ori
declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene prevăzută de art. 26 C.pen. raportat
la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2)
C.pen. și art. 75 lit.a) C.pen. Prin procesul-verbal din 14 iulie 2010,
inculpatul a fost înștiințat cu privire la începerea urmăririi
penale împotriva sa, precizându-i-se explicit faptele și încadrarea
juridică a acestora. Încadrarea juridică a infracțiunilor
și faptele reținute în sarcina inculpatului au fost aduse la
cunoștința acestuia și cu ocazia audierii din data de 10
octombrie 2010, când inculpatul a înțeles să se prevaleze de dreptul
la tăcere, iar materialul de urmărire penală a fost pus la
dispoziția inculpatului C.I. la data de 29 noiembrie 2011, când aceasta a
declarat că a luat cunoștință de actele dosarului prin
citire personală.
Din cronologia actelor de
urmărire penale efectuate rezultă că inculpatului i-au fost
prezentate toate faptele reținute în sarcina sa, astfel încât omisiunea de
începere a urmăririi penale cu privire la unele acte materiale putea fi
suplinită de instanța de judecată prin extinderea acțiunii
penale pentru aceste acte materiale ce intrau în conținutul aceleiași
infracțiuni, conform dispozițiilor art. 335 alin.(1) și (3)
C.pr.pen., caz în care nu au s-ar fi adus o vătămate intereselor
legale ale inculpatului.
Cu toate acestea, este
necesar ca, pe viitor, să se stabilească cu mai multă rigoare
cadrul începerii urmăririi penale pentru a se evita astfel de
situații.
-
Evaluarea anuală a
activității desfășurate de Direcția
Națională Anticorupție în anul 2012
Termen: februarie 2013
Răspunde: procurorul
șef al direcției
-
Urmărirea modului de
organizare și desfășurare a activității de
urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate
(organizarea de echipe specializate formate din procurori, ofițeri de
poliție judiciară și specialiști; întocmirea planurilor de
anchetă de către procurori, respectarea termenelor stabilite pentru
efectuarea actelor de urmărire penală ș.a.m.d.)
Termen: permanent
Răspund:
procurorii șefi ai secțiilor
procurorii
șefi ai serviciilor
procurorii
șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii
șefi ai birourilor teritoriale
- Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării și de 6 luni de
la data începerii urmăririi penale și stabilirea măsurilor
necesare soluționării acestora
Termen: trimestrial
Răspund:
procurorii șefi ai secțiilor
procurorii
șefi ai serviciilor
procurorii
șefi ai serviciilor teritoriale
procurorii
șefi ai birourilor teritoriale
- Analiza cauzelor privind infracțiunile împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene
Termen: trimestrial
Răspunde:
procurorul șef al serviciului
- Analiza cauzelor privind fraude în achiziții
publice, aflate în curs de soluționare
Termen: semestrial
Răspund:
procurorii șefi ai secțiilor
procurorii
șefi ai serviciilor teritoriale
- Evaluarea modului de aducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin Hotărârea CSM-Secția pentru procurori
nr.369/2012 de aprobare a raportului inspecției judiciare
Termen: mai 2013
Răspund:
procurorii șefi ai secțiilor și ai serviciilor teritoriale ce au
făcut obiectul controlului
-
Întocmirea analizei
achitărilor și restituirilor,
rămase definitive
Termen: 10 ianuarie 2013 (pentru semestrul II/2012)
8 iulie 2013 (pentru
semestrul I/2013)
Răspunde: procurorul
șef al secției
-
Analiza activității
judiciare penale
Termen: 21 ianuarie 2013 (pentru semestrul II/2012)
8 iulie 2013 (pentru
semestrul I/2013)
Răspunde: procurorul
șef al secției
- Realizarea analizei indicatorilor de calitate , potrivit anexei nr.5 la Ordinul nr.229/2007 al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție
Termen: 30 ianuarie 2013
Răspunde: procurorul
șef al secției
- Verificarea activității compartimentului
grefă al secțiilor,
serviciilor și serviciilor teritoriale
Termen: trimestrial
Răspund:
procurii șefi adjuncți ai secțiilor
procurorii
șefi ai serviciilor și procurorii șefi ai serviciilor
teritoriale
- Participarea Direcției Naționale
Anticorupție la activitățile rețelelor internaționale
anticorupție EPAC, IAACA, rețeaua
punctelor de contact instituită prin Decizia Consiliului Uniunii Europene
2008/852/JHA din 24 octombrie 2008
Termen: permanent
Răspunde:
procurorul șef al serviciului
- Participarea Direcției Naționale
Anticorupție la activitățile organizațiilor
internaționale având ca obiect implementarea convențiilor
internaționale împotriva corupției (Consiliul Europei – GRECO, UNODC, OECD – ACN).
Termen: permanent
Răspunde:
procurorul șef al serviciului
- Organizarea unui seminar/masă rotundă pe tema privind lupta împotriva corupției,
reunind magistrați, reprezentanți ai ONG-urilor și/sau ai liderilor
de opinie din presa centrală
Termen: 30 aprilie 2013
Răspund:
procurorul șef al serviciului și șeful Biroului de informare
și relații publice
- Urmărirea executării contractelor de grant
>Termen: permanent
>Răspund:
persoanele desemnate din cadrul serviciului
- Coordonarea
implementării, la nivelul direcției, a proiectului, implementat
de Organizația Non-Guvernamentală Freedom House,
HOME/2011/ISEC/AG/4000002578 „Combaterea Criminalității în Domeniul
Achizițiilor Publice. O abordare operațională”
>Termen: permanent
Răspunde: persoana
desemnată din cadrul serviciului
- Coordonarea
implementării la nivelul Direcției Naționale Anticorupție a proiectului,
gestionat
de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială,
privind realizarea unei platforme comune de management a resurselor (RMS) în
cadrul instituțiilor sistemului judiciar
>Termen: permanent
>Răspunde:
procurorul desemnat din cadrul serviciului
- Organizarea
participării reprezentanților Direcției Naționale Anticorupție
la sesiunile ale
grupului
de lucru „Investigații” și „Cooperare Internațională”, în cadrul
proiectului EACT (European Anticorruption Training), implementat de
Biroul Federal Anticorupție din Austria
>Termen: ianuarie 2013
>Răspunde:
procurorul desemnat din cadrul serviciului
- Participarea
la reuniuni ale punctelor de contact RJE și RJR, în vederea discutării
și
soluționării
problemelor ivite în cursul desfășurării activităților
de asistență judiciară internațională
Termen: permanent
Răspunde: procurorul
desemnat din cadrul serviciului
- Desfășurarea activității de
evaluare anuală a ofițerilor și agenților de poliție
judiciară
Termen: 4
februarie 2013
Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
procurorii
șefi ai serviciilor teritoriale
ofițerul
de poliție judiciară desemnat
-
Executarea unor ședințe
de tragere cu pistolul
Termen: la
ordin
Răspunde: ofițerul de poliție
judiciară desemnat
-
Evaluarea activității
specialiștilor din cadrul
Serviciului specialiști și ai serviciilor teritoriale
Termen: 5
februarie 2013
Răspunde: specialistul șef al serviciului
-
Coordonarea eficientă a
specialiștilor și repartizarea judicioasă a rezoluțiilor emise în dosarele penale în
funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, precum și
specialitatea acestora și urmărirea respectării
termenelor de finalizare a lucrărilor
Termen: permanent
Răspunde: specialistul șef al serviciului
-
Efectuarea de rapoarte de
constatare, note, suplimente la
rapoarte de constatare, obiecțiuni la
expertizele judiciare
tehnice, cu respectarea condițiilor metodologice și a termenelor
Termen: permanent
Răspund: specialiștii desemnați din cadrul serviciului
-
Organizarea concursului de
promovare a personalului auxiliar în
funcții de execuție la parchete superioare
Termen:
ianuarie 2013
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
-
Desfășurarea concursului pentru recrutarea
personalului conex
Termen: ianuarie 2013
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
-
Organizarea interviurilor pentru ocuparea posturilor vacante
de procuror
Termen: mai 2013
noiembrie 2013
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Întocmirea materialului de analiză privind evaluarea
profesională și conduita personalului din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție, cu excepția procurorilor, pe anul 2012
Termen: martie 2013
Răspund: procurorul șef al serviciului
grefierul șef al serviciului
-
Analiza activității
de perfecționare profesională,
desfășurată în cursul anului 2012
Termen: martie 2013
Răspunde: procurorul șef al serviciului
- Organizarea examenului
de promovare în grad profesional superior a funcționarilor
publici
Termen: iunie 2013
Răspund: procurorul șef al
serviciului
grefierul desemnat din cadrul serviciului
-
Organizarea examenului de promovare în funcții de
conducere a grefierilor
Termen:
iulie 2013
Răspund:
procurorul șef al serviciului
grefierul șef
al serviciului
- Administrarea
serverelor și echipamentelor de comunicații
Termen:
permanent
Răspund:
specialistul șef al biroului
specialiștii desemnați din cadrul biroului
- Dezvoltarea de aplicații și baze de date,
precum și întreținerea celor existente
Termen: permanent
Răspund:
specialiștii desemnați din cadrul biroului
-
Întreținerea site-ului
public al Direcției
Naționale Anticorupție
Termen: permanent
Răspund: specialiștii
desemnați din cadrul biroului
-
Efectuarea de percheziții
informatice
Termen: la solicitare
Răspund: specialiștii
desemnați din cadrul biroului
-
Introducerea în sistem
informatizat, a corespondenței
neclasificate constând în plângeri, denunțuri, plângeri formulate
împotriva actelor și măsurilor luate de procurori, lucrări în
legătură cu activitatea economico-financiară, cereri,
sesizări, memorii
Termen: permanent
Răspund: procurorul
șef al serviciului
grefierul șef și
grefierii desemnați din cadrul serviciului
-
Preluarea de la secțiile și serviciile structurii
centrale a documentelor constituite în unități arhivistice
pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
Termen: permanent
Răspund:
procurorul șef al serviciului
grefierii
desemnați din cadrul serviciului
-
Perfecționarea
continuă a activității financiar-contabile , prin creșterea calității
lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de
contabilitate și analiză, prin îmbunătățirea metodelor
de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea
mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și
creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului
personal cu atribuții
Termen:
permanent
Răspund: directorul economic
șeful de serviciu desemnat
-
Inițierea, aplicarea
și finalizarea procedurilor de achiziție
Termen: anul 2013
Răspund: șeful de serviciu
consilierii desemnați din cadrul departamentului
-
Finalizarea procedurilor de
valorificare a rezultatelor inventarierii generale a patrimoniului pe anul 2012, precum și aducerea
la îndeplinire a propunerilor înaintate de către comisiile de inventariere
Termen: 31 iulie 2013
Răspunde:
șeful de birou desemnat
Nr. crt. | Denumirea unității | Funcția | Număr posturi prevăzute în schemă | Număr posturi ocupate | Numiți | Delegați | Posturi vacante |
| I. STRUCTURA CENTRALĂ |
1 | Direcția Națională Anticorupție | Procuror șef direcție | 1 | 1 | 0 | 11 | 0 |
2 | |
Procuror șef adjunct direcție |
2 | 1 | 0 | 11 | 1 |
3 | | Consilier | 2 | 1 | 0 | 1 | 1 |
4 | |
Procuror șef
secție | 3 | 3 | 2 | 11 | 0 |
5 | |
Procuror militar
șef secție | 1 | 1 | 0 | 11 | 0 |
6 | |
Procuror șef
adjunct secție | 3 | 2 | 1 | 11 | 1 |
7 | |
Procuror militar
șef adjunct secție | 1 | 0 | 0 | 0 | 1 |
8 | |
Procuror șef
serviciu | 9 | 7 | 5 | 21 | 2 |
9 | |
Procuror militar
șef serviciu | 2 | 0 | 0 | 0 | 2 |
10 | |
Procuror șef birou | 1 | 0 | 0 | 0 | 1 |
11 | |
Procuror | 43 | 39 | 38 [169] | 1 | 4 |
12 | |
Procuror militar | 4 | 3 | 3 | 0 | 1 |
13 | | Șef serviciu(specialist) | 1 | 1 | 1 |
0 | 0 |
14 | | Șef birou (specialist) | 2 | 2 | 2 |
0 | 0 |
15 | |
Specialist | 34 | 33 | 33 [170] | 0 | 1 |
17 | |
Șef birou
(ofițer de poliție judiciară) | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 |
18 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 81 | 80 | 80 | 0 | 1 |
19 | |
Agent de poliție judiciară | 3 | 3 | 3 | 0 | 0 |
20 | |
Grefier șef cabinet | 5 | 4 | 4 | 0 | 1 |
21 | |
Grefier șef
secție | 4 | 4 | 4 | 0 | 0 |
22 | |
Grefier șef
serviciu | 12 | 12 | 12 | 0 | 0 |
23 | |
Grefier | 44 | 38 | 38 [171] | 0 | 6 |
24 | |
Grefier - arhivar | 1 | 0 | 0 | 0 | 1 |
25 | |
Agent procedural | 1 | 0 | 0 | 0 | 1 |
26 | |
Manager economic
(director executiv) | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
27 | |
Șef serviciu
(consilier) | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 |
28 | |
Șef birou
(consilier) | 3 | 3 | 3 | 0 | 0 |
29 | |
Consilier | 23 | 18 | 18 | 0 | 5 |
30 | |
Consilier juridic | 1 | 1 | 0 | 1 | 0 |
31 | |
Auditor (intern ) | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
32 | |
Referent | 6 | 6 | 6 [172] | 0 | 0 |
33 | |
Șofer | 23 | 14 | 14 [173] | 0 | 9 |
34 | |
Muncitor (telefonist) | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 |
|
II. STRUCTURILE TERITORIALE |
1 |
I. S.T.Alba-Iulia |
Procuror șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
2 | |
Procuror | 3 | 3 | 3 | 0 | 0 |
3 | |
Grefier șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
4 | |
Specialist | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
5 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 5 | 4 | 4 | 0 | 1 |
6 | |
Grefier | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
7 | |
Referent | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
8 | |
Șofer | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
1 |
II. S.T.Bacău |
Procuror șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
2 | |
Procuror | 3 | 3 | 3 [174] | 0 | 0 |
3 | |
Grefier șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
4 |
|
Specialist | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
5 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 4 | 4 | 4 | 0 | 0 |
6 | |
Grefier | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
7 | |
Referent | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
8 | |
Șofer | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
1 |
III. S.T.Brașov |
Procuror șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
2 | |
Procuror | 3 | 3 | 3 | 0 | 0 |
3 | |
Grefier șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
4 | |
Specialist | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
5 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 4 | 4 | 4 | 0 | 0 |
6 | |
Grefier | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
7 | |
Referent | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
8 | |
Șofer | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
1 |
IV.
S.T.București |
Procuror șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
2 | |
Procuror | 5 | 5 | 5 [175] | 0 | 0 |
3 | |
Grefier șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
4 | |
Specialist | 2 | 1 | 1 | 0 | 1 |
5 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 9 | 8 | 8 | 0 | 1 |
6 | |
Grefier | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
7 | |
Referent | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
8 | |
Șofer | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 |
1 |
B.T.Slobozia |
Procuror șef birou | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
2 | |
Procuror | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
3 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 |
4 | |
Grefier | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
5 | |
Șofer | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
1 |
V. S.T.Cluj |
Procuror șef
serviciu | 1 | 1 | 0 | 1 [176] | 0 |
2 | |
Procuror | 3 | 3 | 3 | 0 | 0 |
3 | |
Grefier șef
serviciu | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
4 | |
Specialist | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
5 | |
Ofițer de
poliție judiciară | 6 | 5 | 5 | 0 | 1 |
6 | |
Grefier | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
8 | |
Șofer | 1 | 1 | 1 | 0 | 0 |
1 |
B.T. Baia
Mare |
Procuror șef birou | 1 | 1 | |