Rezultatele activității desfășurate în anul 2011 de Direcția Națională Anticorupție în lupta împotriva corupției se înscriu pe linia consecvenței în investigarea și finalizarea prin trimitere în instanță a cauzelor complexe privind fapte grave de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală și a eficienței relevate de condamnarea definitivă dispusă de instanțele de judecată în dosare de corupție de nivel înalt și mediu. Activitatea a păstrat gradul de diversitate, fiind finalizate prin trimitere în judecată și pronunțarea unor condamnări definitive și în cauze ce privesc evaziunea fiscală ori înșelăciunea.

Corupția, ca fenomen grav care afectează principiile fundamentale ale statului de drept și democrației, a fost abordată și din perspectiva identificării și stopării manifestării acesteia ca un element cotidian, fiind desfășurată o amplă activitate de urmărire penală care a vizat actele de corupție săvârșite de lucrători vamali și polițiști de frontieră din 6 puncte vamale, finalizată cu trimiterea în judecată a unui număr de 274 inculpați.

Eforturile depuse în vederea îndeplinirii măsurilor stabilite în cadrul Condiționalității a 3-a a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv, „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”, au fost reflectate în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experții Comisiei Europene, respectiv, Raportul Intermediar din 18 februarie 2011 și Raportul anual din 27 iulie 2011.

Raportul anual precizează că România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare, iar Direcția Națională Anticorupție „a avut o activitate tot mai convingătoare în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt”. Totodată, se menționează că „rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări”.

Pe de altă parte, raportul conchide că, în ciuda progreselor înregistrate din iulie 2010, consecvența și obținerea de rezultate în mai multe domenii rămân o provocare. Se impune luarea unor măsuri pentru accelerarea desfășurării proceselor în instanță în vederea evitării împlinirii termenului de prescripție, coordonarea luptei împotriva corupției printr-o nouă strategie națională anticorupție, îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare a banilor și protecția împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.

1.1. Organizarea și funcționarea direcției

Direcția Națională Anticorupție este organizată ca o structură, cu personalitate juridică și buget propriu, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare. Direcția Națională Anticorupție este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul procurorului șef al direcției, are un colegiu de conducere și un regulament de ordine interioară[1], este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Aceste dispoziții legale îi asigură independența efectivă, funcțională și financiară, specifică pentru exercitarea eficientă a funcției de luptă împotriva corupției[2]. Cadrul legislativ referitor la organizarea, funcționarea și competența Direcției Naționale Anticorupție nu a suferit modificări în cursul anului 2011.

Competența sa materială vizează combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și alte infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, precizate expres la art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.

Sfera competenței materiale a Direcției Naționale Anticorupție, după obiect,se referă în primul rând la infracțiunile de corupție, asimilate ori în legătură directă cu corupția cuprinse în Legea nr.78/2000, considerate ca depășind nivelul corupției mici, prinîntinderea pagubei (mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro) ori prin valoarea sumei/bunului care a format obiectul faptei de corupție (mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro).

De asemenea, Direcția Națională Anticorupție are competența exclusivă de cercetare a infracțiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, indiferent de cuantumul prejudiciului.

În al treilea rând, competența materială a direcției vizează infracțiunile de înșelăciune, abuz în serviciu, evaziune fiscală și anumite infracțiuni din Codul vamal, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro[3].

Sfera competenței direcției, după calitatea persoanei, vizează corupția la nivel înalt și mediu. Pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare, Direcția Națională Anticorupție este singura structură abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului și are competența de a investiga și alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, la un anumit nivel, prevăzute expres și limitativ în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.

Funcțional, Direcția Națională Anticorupție își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializați în lupta împotriva corupției, procedura de selecție a acestora impunând, ca și condiție obligatorie, vechimea de minim 6 ani în profesie.

Direcția funcționează cu o structură centrală și o structură teritorială. Structura centrală cuprinde trei secții operative, din care una specializată în urmărire penală a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, o secție judiciară penală, care asigură participarea procurorilor la ședințele de judecată, un serviciu care se ocupă de cooperarea internațională, precum și alte compartimente ce asigură condițiile necesare desfășurării activității. Structura teritorială cuprinde 15 servicii teritoriale corespunzător circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel.

În cadrul direcției își desfășoară activitatea ofițeri și agenți de poliție, care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.

Organizarea și funcționarea diferitelor compartimente din cadrul direcției sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 17 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare[4].

Cadrul legislativ referitor la organizarea, funcționarea și competența Direcției Naționale Anticorupție nu a suferit modificări în cursul anului 2011.

La data de 31 decembrie 2011, schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție era ocupată în proporție de 90,12% (511 posturi ocupate, din cele 567). Activitatea a fost desfășurată cu 88,89% din personalul prevăzut în organigramă (504 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 7 persoane aveau suspendate raporturile de muncă urmare a detașării la alte instituții (4 procurori), a desfășurării activității în cadrul unor organisme sau instituții internaționale (1 specialist) sau a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (2 persoane, din care 1 procuror și 1 ofițer de poliție judiciară).

Structura pe funcții, la finele anului 2011, așa cum a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010, se prezintă după cum urmează:

145 de posturi de procurori, din care ocupate 126 (86,89%) și 121 în activitate (83,44%);

170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);

55 de posturi de specialiști, din care ocupate 48 (87,27%);

99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 90 (90,91%);

44 de posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);

54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48 (88,89%).

Fluctuația de personal, în cursul anului 2011, este relevată de încadrarea a 30 persoane (din care 19 procurori, 8 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști și 1 șofer) și încetarea raporturilor de muncă ale unui număr de 31 persoane (din care 10 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 3 specialiști, 1 funcționar public, 4 grefieri, 1 referent și 5 șoferi) prin transfer, pensionare pentru limită de vârstă sau medicală, demisie etc.

Măsurile luate în vederea asigurării personalului necesar și eficientizării activității s-au concretizat atât în organizarea, după caz, de interviuri, concursuri sau examene, în scopul ocupării posturilor vacante ori promovării, cât și reorganizarea funcțională și redistribuirea unor posturi, în funcție de volumul de activitate și necesități.

Din punct de vedere funcțional, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin Ordinul nr.78 din 7 noiembrie 2011, după consultarea colegiului de conducere al direcției și modificarea statului de funcții prin Ordinul ministrului justiției nr.2227/C/2 noiembrie 2011, cu avizul acordat prin Hotărârea nr.773 din 25 octombrie 2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, a dispus înființarea Biroului teritorial Baia Mare în cadrul Serviciului teritorial Cluj. Înființarea acestui birou s-a impus pentru realizarea cu operativitate și în condiții optime a competențelor direcției, precum și utilizării eficiente a resurselor umane și materiale, cele două posturi de procuror fiind asigurate prin redistribuirea acestora de la serviciul teritorial în a cărui rază de competență funcționează.

Corelativ creșterii continue a participării procurorilor la activitatea de judecată, încă de la începutul anului 2011, trei posturi de procuror au fost distribuite Secției judiciare penale (cele care la sfârșitul anului 2010 fuseseră transformate din posturi de procuror militar). De asemenea, începând cu data de 1 august 2011, un post vacant de la Secția de combatere a corupției a fost redistribuit la Serviciul teritorial Ploiești și un post de la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a fost redistribuit la Serviciul teritorial Constanța, din data de 15 noiembrie 2011. Tot în acest sens, în cursul lunii decembrie 2011, au fost redistribuite două posturi de procuror de la nivel central, la Serviciul teritorial Galați și Serviciul teritorial Pitești, dispozițiile ordinului fiind aplicabile cu data de 1 ianuarie 2012.

1.2. Influențe legislative și evaluări

În anul 2011 nu au existat modificări legislative pe palierul reglementărilor penale ori procesual penale, referitoare la infracțiunile aflate în competența Direcției Naționale Anticorupție. Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale, inclusiv ale dispozițiilor Legii nr.78/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, se află încă în dezbatere parlamentară.

Asupra celerității procesului penal au fost resimțite efectele modificărilor legislative realizate în anul 2010 prin adoptarea Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și a Legii nr.177/2010 care a abrogat dispoziția din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la obligativitatea suspendării judecării cauzei penale în momentul sesizării cu o excepție de neconstituționalitate.

În ceea ce privește efectele Legii nr.202/2010, s-a constatat că în 12% din cazuri condamnarea definitivă s-a realizat în procedura simplificată prevăzută de art.320¹ C.pr.pen., în baza recunoașterii vinovăției (36 din 298 condamnați definitiv).

De asemenea, reducerea numărului căilor ordinare de atac, în cazul infracțiunilor pentru care competența judecării în fond aparține judecătoriei, a avut ca rezultat pronunțarea a 17% din hotărârile definitive de condamnare, respectiv 27 hotărâri definitive privind 55 condamnați, din cele 158 hotărâri definitive de condamnare a 298 inculpați.

Referitor la efectele neobligativității suspendării procesului în cazul ridicării unei excepții de neconstituționalitate, se constată că, în anul 2011, din cauzele soluționate definitiv, un procent de 17% îl reprezintă cele în care procesul penal a fost suspendat cel puțin o dată ca urmare a sesizării Curții Constituționale. Astfel, au rămas definitive un număr de 24 hotărâri de condamnare privind 64 inculpați, în care pe parcursul procesului cauza a fost suspendată (din care în 4 cazuri privind 15 inculpați, procesul a fost suspendat de două ori pe acest motiv), din cele 158 hotărâri definitive privind 298 de condamnați.

Totuși, s-a constatat că au fost utilizate alte modalități de tergiversare a procesului penal, fiind semnificativ mai multe cazuri de solicitare a efectuării expertizei, în condițiile art. 91⁶ C.pr.pen., asupra convorbirilor sau comunicărilor interceptate și înregistrate, indiferent dacă existau sau nu dubii cu privire la conținutul acestora.

Curtea Constituțională a reconfirmat jurisprudența sa referitoare la deplina concordanță a actului normativ privind organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție, precum și a dispozițiilor Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu dispozițiile legii fundamentale, respingând toate excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Astfel, în anul 2011 au fost pronunțate 4 decizii privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 ori actele modificatoare ale acesteia[5] și 6 decizii privind Legea nr.78/2000 în ansamblu ori anumite dispoziții din aceasta[6].

În cursul anului 2011 rezultatele luptei împotriva corupției au continuat să fie monitorizate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, instituit de Comisia Europeană. În acest context, au fost realizate două misiuni de evaluare a României, în lunile mai și noiembrie 2011, rezultatele fiind consemnate în cele două rapoarte privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, un raport intermediar din 18 februarie 2011 și raportul anual din 27 iulie 2011.

Raportul anual arată că Direcția Națională Anticorupție „a avut o activitate tot mai convingătoare în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt”. Totodată, se menționează că „rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări”.

În ceea ce privește angajamentul autorităților judiciare, raportul a remarcat mai multe exemple pozitive de tratare eficientă a cazurilor de corupție la nivel înalt în instanță, ceea ce demonstrează că, în cazurile complexe, dosarele pot fi soluționate eficient prin cooperarea între diferite autorități.

Raportul anual precizează că România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare, iar pe de altă parte, conchide că, în ciuda progreselor înregistrate din iulie 2010, consecvența și obținerea de rezultate în mai multe domenii rămâne o provocare.

Se impune luarea unor măsuri privind accelerarea desfășurării proceselor în instanță pentru a se evita împlinirea termenului de prescripție, coordonarea luptei împotriva corupției printr-o nouă strategie națională anticorupție, îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare a banilor și protecția împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2011, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 79 procurori (28 procurori de la cele 3 secții operative ale structurii centrale și 51 procurori ce au funcționat la structura teritorială), iar activitatea judiciară de circa 29 procurori (11 de la Secția judiciară penală și circa 18 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).

La finele anului 2011, la cele 3 secții operative și în cele 15 servicii teritoriale ale direcției, din totalul de 115 posturi de procuror prevăzute în organigramă erau ocupate 101, reprezentând 87,83%, din care 94 procurori numiți și 7 procurori delegați. În activitate se aflau 97 procurori, reprezentând 84,35% din numărul de posturi prevăzute, întrucât 4 procurori erau detașați la alte instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 2 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii). Ca și în anii precedenți, a existat o fluctuație de personal pe parcursul anului, manifestată prin aceea că, din cele 101 posturi ocupate, un număr de 11 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 16 procurori au început activitatea în cadrul direcției.

Analiza comparativă a principalilor indicatori statistici relevă că, în anul 2011, Direcția Națională Anticorupție a continuat să desfășoare o activitate de urmărire penală eficientă, prin prisma următoarelor rezultate înregistrate:

În anul 2011 numărul cauzelor de soluționat a crescut cu 13,52% (6.615 față de 5.827 în anul 2010), al celor soluționate cu 12,03% (3.313 față de 2.957 în 2010) și al soluțiilor dispuse pe fond cu 12,71% (2.270 față de 2.014 în anul 2010). În 1.043 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (943 în 2010).

Au rămas nesoluționate 3.302 cauze, din care 10 cu autor necunoscut (2.870 cauze, din care 5 cu autor necunoscut, în anul 2010), creșterea fiind justificată obiectiv de ponderea semnificativă a cauzelor noi intrate, reprezentând 56,61% din totalul celor de soluționat (3.745 noi din 6.615 de soluționat).

La sfârșitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 14 inculpați arestați preventiv (11 în anul 2010).

Din cele 2.270 cauze soluționate pe fond, în 233 s-a dispus trimiterea în judecată a 1.091 inculpați, din care 41 persoane juridice, comparativ cu 220 rechizitorii privind 937 inculpați, din care 3 persoane juridice, în anul 2010. În 2.037 cauze au fost date soluții de scoatere de sub urmărire penală, încetare ori neîncepere a urmăririi penale (1.794 în anul 2010), iar dispozițiile art.18¹ C.pen. au fost aplicate față de 114 învinuiți (153 în anul 2010) și 13 făptuitori (urmare a modificării art.230 C.pen. prin Legea nr.202/2010).

Rechizitoriile reprezintă 10,26% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un număr de 233 rechizitorii din 2.270 cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2010, au fost soluționate pe fond 2.014 cauze, din care 220 rechizitorii, reprezentând o pondere de 10,93%.

Au fost trimiși în judecată 333 inculpați arestați preventiv (155 în anul 2010), din care 223 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest (117 în 2010) și 110 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate (38 în anul 2010). În cursul urmăririi penale, față de alți 26 inculpați a fost luată numai măsura reținerii.

Numărul rechizitoriilor a crescut cu 5,9%, al inculpaților trimiși în judecată cu 16,43% și al inculpaților trimiși în judecată în stare de arest preventiv cu 90,59%. Acești indicatori statistici, coroborați cu faptul că judecătorii au dispus luarea măsurii preventive față de 31,71% din inculpații persoane fizice trimiși în judecată, relevă menținerea la un nivel ridicat a gravității infracțiunilor reținute prin rechizitorii.

Prin cele 233 de rechizitorii au fost deduse judecății un număr de 2.560 infracțiuni (față de 1.870 infracțiuni în anul 2010), a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:

-1.699 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000 (1.007 în 2010), din care:

- 648- infracțiuni de corupție (467 în anul 2010)

o 368 - luare de mită

o 96 - dare de mită

o 5 - primire de foloase necuvenite

o 125 - trafic de influență

o 54 - cumpărare de influență (art.6¹)

- 364 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (166 în anul 2010)

o 235 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.13²)

o 5 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția

o 104 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității

o 2 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri

o 17 - șantaj

o 1 - obținere de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control

- 590 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (300 în 2010)

o 12- tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art.17 lit.a)

o 109 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art.17 lit.b)

o 350 - fals și uz de fals (art.17 lit.c)

o 7 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.17 lit.d)

o 18 - spălare a banilor (art.17 lit.e)

o 91 - contrabanda cu bunuri provenite din infracțiuni (art.17 lit.f)

o 1 - evaziune fiscală (art.17 lit. g)

o 2 - folosire a creditului sau bunurilor societății (art.17 lit.h)

- 97 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

- 535 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:

- 140 - evaziune fiscală

- 299 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat

- 84 - spălare a banilor

- 3 - infracțiuni prevăzute de Codul vamal

- 326 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:

- 13 - abuz în serviciu contra intereselor publice

- 92 - înșelăciune

- 18 - conflict de interese

- 16 - fals intelectual

- 73 - fals în înscrisuri sub semnătură privată

- 5 - fals în înscrisuri oficiale

- 10 - fals în declarații

- 21 - uz de fals

- 37 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni

- 9 - mărturie mincinoasă

- 4 – favorizarea infractorului

- 6 - delapidare

Continuă creșterea sesizării instanțelor cu infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000, prin rechizitorii fiind reținută comiterea a 1.699 infracțiuni prevăzute de legea specială (1.007 în anul 2010), din care 648 infracțiunii de corupție (467 în anul 2010). De asemenea, continuă creșterea numărului infracțiunilor de natură economică sau în legătură cu activități economice reținute, spre exemplu, 141 infracțiuni de evaziune fiscală (96 în anul 2010), 102 de spălare a banilor (17 în anul 2010) și 92 de înșelăciune (57 în anul 2010).

Importanța și complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu se observă și prin prisma valorii prejudiciului total de peste 1.110 milioane lei și peste 77 milioane euro reținut în actele de inculpare (peste 673 milioane lei, la care se adaugă aproximativ 49 milioane euro, în 2010).

Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de aproximativ 892 milioane lei (peste 315 milioane lei, în anul 2010).

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 2.270 cauze soluționate pe fond, în 484 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (21,32%), iar în 400 cel de 2 ani de la prima sesizare (17,62%). În total, acestea reprezintă 34,84% din numărul dosarelor soluționate ceea ce, în condițiile creșterii continue a numărului cauzelor de soluționat și raportat la complexitatea acestora, relevă preocuparea pentru soluționarea cauzelor vechi.

De asemenea, din cele 3.302 cauze nesoluționate un număr de 1.824 cauze sunt mai vechi de 1 an de la sesizare, ceea ce reprezintă 55,23% din cauzele rămase în lucru (48,44% în anul 2010), iar 322 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, ceea ce reprezintă 9,75% din cauzele rămase în lucru (8,75% în anul 2010).

Evoluția acestor indicatori statistici este obiectiv justificată în condițiile creșterii cu 12% a cauzelor soluționate, cu circa 6% a numărului de rechizitorii, cu 16,4% a inculpaților trimiși în judecată și dublarea numărului celor arestați preventiv (333 față de 155 în anul 2010).

Între cei 1.091 inculpați trimiși în judecată sunt 41 persoane juridice. Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (904), sunt bărbați (881) și au vârste cuprinse între 21-54 ani (913). Totodată, 475 au studii superioare, 19 sunt cetățeni străini, 17 sunt recidiviști și 39 au antecedente penale.

Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 536 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (402 în anul 2010). După tipurile de ocupații evidențiate statistic, din 1.050 inculpați, persoane fizice, trimiși în judecată, sunt 6 demnitari, 134 ocupă funcții publice de conducere, 481 sunt funcționaripublici, 5 magistrați, 231 oameni de afaceri, 120 alte categorii și 73 fără ocupație.

Spre exemplu, între persoanele trimise în judecată care ocupau funcții de conducere, control ori alte funcții importante sunt 6 demnitari (1 deputat, 1 ministru care e deputat, 1 secretar general în Ministerul Sănătății, 1 subprefect, 1 președinte al A.N.O.F.M.[7] cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat), 1 președinte și 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 1 consilier județean, 5 magistrați (2 judecători și 3 procurori, din care 2 prim-procurori), 27 avocați, 231 polițiști, 63 lucrători vamali și 1 director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari șefi), 2 directori și 4 inspectori (1 inspector șef) D.G.F.P., 1 consilier A.N.A.F., 5 funcționari A.P.I.A.[8], 1 inspector șef I.T.M., 3 comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef), 29 primari, 6 viceprimari, 2 consilieri locali, 4 secretari de primărie, 1 președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, 1 președinte de sindicat, 1 rector, 1 prodecan, 4 generali (3 generali de brigadă), 38 directori din alte instituții publice (1 de la Autoritatea Rutieră Română, 1 de la Agenția Domeniilor Statului, 4 de la Direcția de Sănătate Publică, 2 de la Direcția Sanitar Veterinară, 1 de la Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 1 de la A.P.I.A., 1 de la A.N.O.F.M., 2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la Centrul Național de Formare Profesională, 1 de la I.S.C.I.R[9]., 2 de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 1 de la Institutul Național de Pneumologie, 2 de la Universitatea de Medicină și Farmacie, 1 de la Colegiul Tehnic, 12 directori din cadrul unor ministere) și 8 directori de companii/societăți naționale (1 de la CN CFR, 1 de la CN Administrația Porturilor Maritime, 1 de la Termoelectrica, 4 de la Aeroportul Băneasa), 1 președinte și 1 vicepreședinte al unei Societăți de Administrare a Investițiilor.

În ceea ce privește indicatorii de evaluare a calității actului de urmărire penală referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri și arestați netrimiși în judecată, situația se prezintă sintetic, după cum urmează:

o A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1,02% din totalul cauzelor soluționate, respectiv 34 din 3.313.

În concret, au fost infirmate soluțiile dispuse în 29 de dosare, din care 13 dispuse de instanța de judecată și 16 de procurorul ierarhic superior. Dintre acestea, 14 se află încă în lucru, în 9 a fost adoptată aceeași soluție, 2 au fost declinate, iar 2 au fost conexate la alte cauze și s-a dispus trimiterea în judecată.

Redeschiderea urmăririi penale s-a dispus în 5 dosare, din care 4 de către procurorul ierarhic superior și 1 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dintre acestea, 2 sunt încă în lucru, iar în 3 soluția adoptată după completarea cercetărilor a fost tot de netrimitere în judecată.

o Față de 3 inculpați arestați preventiva fost dispusă soluția de netrimitere în judecată, pe motiv de împlinire a termenului de prescripție a răspunderii penale. Măsura preventivă a fost dispusă în cursul urmăririi penale, la propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, iar după restituirea cauzei la procuror, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție-Serviciul teritorial Constanța, care a fost în imposibilitate de a administra probatoriul dispus de instanță cu ocazia restituirii până la împlinirea termenului special de prescripție.

o Un număr de 298 inculpați au fost condamnați definitiv, reprezentând o creștere cu 93,5%, comparativ cu 154 inculpați condamnați prin hotărâri definitive în anul 2010 (din care 1 la amendă penală).

Pedepsele au fost privative de libertate în cazul a 117 inculpați condamnați (65 în anul 2010), cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul a 89 inculpați (29 în anul 2010) și cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul a 92 inculpați (59 în anul 2010).

o Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 37 inculpați (comparativ cu 21 în anul 2010). La aceștia se adaugă alți 12 inculpați achitați ca urmare a dezincriminării faptelor (comparativ cu 13 în anul 2010) și 13 inculpați achitați ca urmare a aplicării art.18¹ C.pen. (comparativ cu 7 în anul 2010).

Apreciem cătrimiterea în judecată este imputabilă procurorului într-o singură cauză privind 1 inculpat, pentru considerentele expuse în prezentarea din Anexa nr.3.

o Din cei 37 inculpați achitați definitiv, pe alte temeiuri decât cele determinate de dezincriminarea faptelor ori pericolul social al infracțiunii, 2 inculpați au fost reținuți în cursul urmăririi penale, 2 inculpați au fost arestați 17 zile și 1 inculpat a fost arestat preventiv în cursul urmăririi penale 1 lună și 23 zile, starea de arest fiind prelungită apoi pe durata judecării și în continuare executând pedeapsa până la momentul liberării condiționate (achitarea a fost dispusă în procedura revizuirii hotărârii definitive de condamnare).

Față de alți 3 inculpați, arestați circa 3 luni în cursul urmăririi penale, apoi 1 an și 2 luni în cursul judecății, s-a dispus achitarea ca urmare a dezincriminării faptelor.

Referitor la toate aceste situații, apreciem că probele administrate în faza de urmărire penală justificau trimiterea în judecată, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 3.

o Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 2 dosare privind 7 inculpați. Ponderea cauzelor restituite este de 0,85%.

S-a apreciat că nu sunt imputabile procurorilor soluțiile de restituire, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 4.

o Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată este de 5,68% (62 din 1.091), conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.

o Raportat la numărul persoanelor definitiv judecate, achitările au o pondere de 10,3%. Astfel, din 359 persoane față de care s-au pronunțat hotărâri definitive, 37 au fost achitate pe alte temeiuri decât dezincriminarea faptelor și lipsa de pericol social al infracțiunii. Comparativ, în anul 2010, din 195 persoane judecate definitiv, un număr de 21 au fost achitate pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori aplicarea art.18¹ C.pen., achitările având o pondere de 10,76%.

În concluzie, în anul 2011 Direcția Națională Anticorupție a continuat să desfășoare o activitate de urmărire penală eficientă, relevată de creșterea cu 13,52% a numărului cauzelor de soluționat, cu 12,03% al celor soluționate, cu 5,9% al rechizitoriilor, cu 16,43% al inculpaților trimiși în judecată și dublarea celor arestați preventiv.

Importanța și complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu se observă și din creșterea sesizării instanțelor cu infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000, prin rechizitorii fiind reținută comiterea a 1.699 infracțiuni prevăzute de legea specială, din care 648 infracțiuni de corupție (1.007, din care 467 de corupție în anul 2010), precum și cu infracțiuni de natură economică sau în legătură cu activități economice, cum ar fi, infracțiunile de evaziune fiscală (141 față de 96 în anul 2010), spălare a banilor (102 față de 17 în anul 2010) sau înșelăciune (94 față de 57 în anul 2010). De asemenea, este relevant și cuantumul însemnat al prejudiciului de peste 1.110 milioane lei și peste 77 milioane euro, reținut în actele de inculpare (comparativ cu 673 milioane lei la care se adaugă aproximativ 49 milioane euro în 2010) ori valoarea măsurilor asigurătorii, de aproximativ 892 milioane lei, dispuse de procurori (comparativ cu peste 315 milioane lei în anul 2010).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât soluțiile au fost desființate în proporție de 1,02% prin infirmare ori redeschiderea urmăririi penale, iar instanțele au stabilit vinovăția a 89,69% din persoanele judecate definitiv (82,56% în anul 2010), respectiv a 322 inculpați din 359 persoane judecate, în timp ce achitările definitive au o pondere de 5,68% din totalul trimiterilor în judecată (indicator de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).

a. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale

Structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție are în compunere trei secții care desfășoară activitatea de urmărire penală, și anume: Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari.

La finele anului 2011, în cadrul structurii centrale, din totalul de 44 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 33 (reprezentând 75%), din care 30 procurori numiți și 3 delegați în funcții de conducere. În activitate se aflau numai 30 procurori (reprezentând 68,18%), întrucât 3 procurori erau detașați la alte instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii).

Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 33 posturi ocupate, un număr de 4 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce alți 4 procurori au început activitatea în cadrul acestor structuri.

Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 28 procurori din cele trei secții operative ale structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție (1 procuror din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari desfășurând și activitate judiciară). Activitatea judiciară a fost desfășurată de Secția judiciară penală a direcției.

Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluționat 1.716 cauze, în creștere cu 11,21% (1.543 de cauze în 2010, în creștere cu 17,88% față de anul 2009) și au soluționat 776 cauze, în creștere cu 8,22% (717 cauze soluționate în anul 2010, în creștere cu 6,07% față de anul 2009).

Dintre acestea, 500 sunt soluții pe fondul cauzei (față de 471 în anul 2010), iar 276 soluții de declinare a competenței ori de conexare a dosarelor (față de 246 în anul 2010).

La sfârșitul anului 2010 se aflau în curs de urmărire penală 7 inculpați arestați preventiv (3 în anul 2010).

Din cele 500 cauze soluționate pe fond, în 55 au fost emise rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 573 inculpați, din care 7 persoane juridice și 246 inculpați arestați preventiv (158 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 7 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010, din 471 cauze soluționate pe fond prin 67 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 220 inculpați, din care 2 persoane juridice și 36 arestați preventiv (23 trimiși în judecată în stare de arest).

Rechizitoriile reprezintă 11% din soluțiile pe fond (14,23% în 2010) și se observă creșterea exponențială, cu 160,45%, a numărului inculpaților trimiși în judecată (573 față de 220 în anul 2010) și cu 583,33% al celor arestați preventiv (246 față de 36 în anul 2010). S-a dispus aplicarea dispozițiilor art.18¹ C.pen. față de 14 învinuiți (9 în anul 2010) și 2 făptuitori (conform art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010).

Între cei 573 inculpați trimiși în judecată, 7 sunt persoane juridice, iar 4 sunt demnitari, 1 este magistrat, 56 au funcții de conducere și 380 sunt funcționari publici.

Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 346 inculpați (164 în anul 2010). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 4 demnitari (1 deputat, 1 ministru care e deputat, 1 președinte al A.N.O.F.M., cu rang de secretar de stat și 1 vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat), 1 judecător, 9 avocați, 204 polițiști (3 cu funcții de conducere), 54 lucrători vamali (1 cu funcție de conducere) și 1 director de la Direcția de Accize și Operațiuni Vamale, 8 comisari de Gardă Financiară, 1 consilier A.N.A.F., 1 comisar șef Protecția Consumatorului, 3 primari, 4 generali (3 generali de brigadă), 1 președinte al comisiei centrale a arbitrilor, 1 președinte de sindicat, 1 consilier personal al ministrului, 1 medic șef penitenciar, 21 directori din instituții publice (1 de la A.P.I.A., 1 de la A.N.O.F.M., 2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la Centrul Național de Formare Profesională, 2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la Institutul Național de Pneumologie, 1 de la A.N.S.I.T.-Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor, 12 directori din cadrul unor ministere) și 3 directori de companii naționale (1 de la C.N. C.F.R., 1 de la C.N. Administrația Porturilor Maritime, 1 de la Termoelectrica S.A.).

Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (500), sunt bărbați (492) și au vârste cuprinse între 21-54 de ani (516). Au studii superioare 176 inculpați, 7 inculpați sunt recidiviști, alți 6 au antecedente penale, iar 5 sunt cetățeni străini. Nu s-au înregistrat cazuri de învinuiți sau inculpați arestați preventiv, față de care să se fi dispus soluții de netrimitere în judecată.

Au rămas nesoluționate 940 cauze (în creștere cu 14,28%, față de 826 în anul 2010), din care 575 au depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă 61,17% din nesoluționate (comparativ cu 414 reprezentând 50,13%, în anul 2010), iar 113 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale și reprezintă 12,02% din nesoluționate (comparativ cu 85 de cauze, reprezentând 10,29% în anul 2010).

S-a acordat atenție soluționării unor cauze vechi, astfel încât din cele 500 cauze soluționate pe fond, în 220 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 44%).

Prin cele 55 rechizitorii (comparativ cu 67 în anul 2010), au fost trimiși în judecată 573 inculpați (față de 220 în anul 2009) pentru săvârșirea a 1.519 infracțiuni (comparativ cu 541), după cum urmează:

-1.079 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000 (373 în anul 2010), din care:

- 363 - infracțiuni de corupție (față de 89 în 2010)

o 274 - luare de mită

o 41 - dare de mită

o 38 - trafic de influență

o 2 - primire de foloase necuvenite

o 8 - cumpărarea de influență (art.6¹)

-249 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (față de 83 în 2010)

o 144 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.13²)

o 95 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității

o 4 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția

o 2 - utilizarea subvențiilor în alte scopuri

o 1 - obținere de foloase necuvenite de persoane cu funcții de control

o 3 - șantaj (art.13¹)

- 460 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (față de 192 )

o 245 - fals și uz de fals (art.17 lit.c)

o 12 - spălare a banilor (art.17 lit.e)

o 3 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art.17 lit.a)

o 106- asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art.17 lit.b)

o 91- contrabanda cu bunuri provenite din infracțiuni (art.17 lit.f)

o 1 - evaziune fiscală (art.17 lit.g)

o 2 - folosire a creditului sau bunurilor societății (art.17 lit.h)

- 7- infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

- 368 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:

- 51 - evaziune fiscală

- 288 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat

- 23 - spălare a banilor

- 4- criminalitate informatică

- 2 - prevăzute în Codul vamal

- 119 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:

- 3 - abuz în serviciu contra intereselor publice

- 26 - înșelăciune

- 8 - fals intelectual

- 9 - fals în înscrisuri sub semnătură privată

- 16 - uz de fals

- 3 - fals în declarații

- 1 - conflict de interese

- 7- favorizarea infractorului

- 35- sustragere sau distrugere de înscrisuri

- 6- delapidare

În concluzie, a crescut exponențial numărul inculpaților trimiși în judecată (de 2,6 ori) și a celor arestați preventiv (de 6,8 ori), pe fondul creșterii cu 11,21% a cauzelor de soluționat și cu 8,22% a celor soluționate, ceea ce denotă eficiență și justifică obiectiv creșterea numărului cauzelor rămase de soluționat.

Prejudiciul total reținut în rechizitorii este de aproximativ 680 milioane lei la care se adaugă circa 65 milioane euro (comparativ cu peste 408 milioane lei la care se adaugă peste 24 milioane euro în 2010). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 577 milioane lei (peste 256 milioane lei în 2010), din care cele aplicate de Secția de combatere a corupției, în sumă de peste 387 milioane lei (circa 12 milioane lei în 2010), de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în cuantum de peste 189 milioane lei (peste 243 milioane lei în 2010) și de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, în valoare de peste 710 mii lei (peste 1 milion lei în 2010).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună întrucât, ca urmare a infirmării ori redeschiderii urmăririi penale, soluțiile desființate au o pondere de 1,28% din totalul cauzelor soluționate (8 soluții infirmate față de 3 în anul 2010 și 2 redeschideri a urmăririi penale față de 1 în anul 2010), iar achitările au o pondere de 7,67% din totalul trimișilor în judecată (conform indicatorului de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).

În cursul anului 2011, instanțele au dispus condamnarea definitivă a 106 inculpați, trimiși în judecată de către procurorii din cadrul structurii centrale (69 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 36 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și 9 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari).

Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 29 inculpați (din care 6 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 14 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și 9 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, din care 1 a fost trimis în judecată de procurorul militar care își desfășura activitatea în cadrul Secției de combatere a corupției, fiind înainte de înființarea secției militare), la care se adaugă 11 inculpați achitați ca urmare a dezincriminării faptelor (trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție) și alți 4 inculpați achitați cu aplicarea art.18¹ C.pen. (3 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției și 1 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari).

Au fost dispuse 2 soluții definitive de restituire a cauzei la procuror (1 a Secției de combatere a corupției și 1 a Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari).

Principalii indicatori de activitate înregistrați la secțiile operative ale structurii centrale:

Nr. crt.	Denumirea indicatorilor	Secția de combatere a corupției	Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție	Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari
1.	Cauze de soluționat	551	1.011	154
2.	Cauze soluționate pe fond	237	192	71
3.	Declinări și conexări	52	191	33
4.	Cauze rămase de soluționat	262	628	50
5.	Rechizitorii	23	25	7
6.	Inculpați trimiși în judecată	247	205	121
7.	Inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv	67	91	0
8.	Prejudiciul total reținut în rechizitorii	Peste 119 milioane lei și peste 58 milioane euro	Peste 559 milioane lei și aproximativ 6,5 milioane euro	Peste 495 mii lei și 52 mii euro
9.	Numărul învinuiților față de care s-au aplicat dispozițiile art.18¹ C.pen.	1	1	12
10.	Hotărâri definitive de restituire a cauzelor	1	0	1
11.	Hotărâri definitive de achitare	6	6	1
12.	Cauze infirmate și redeschise	2	8	0
13.	Dosare soluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări	98	104	18
14.	Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări	147	402	27
15.	Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale	19	87	7

În concluzie, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2011 o activitate laborioasă cu importante creșteri cantitative și calitative, rezultatele fiind analizate, în detaliu, la secțiunile privind fiecare secție.

b. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale

Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 15 servicii teritoriale, din care 4 au în compunere și câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare (înființat la 7 npiembrie 2011).

La finele anului 2011, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 71 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 69, reprezentând 97,18%, din care 65 procurori numiți, 2 procurori delegați în funcție de conducere și 2 procurori delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau numai 68 procurori (reprezentând 95,77% din posturile prevăzute), întrucât 1 procuror a fost detașat la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii.

Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 69 posturi ocupate, un număr de 7 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 10 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.

Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată în anul 2011, în medie, de 51 procurori din structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție, iar activitatea judiciară la nivelul serviciilor teritoriale de circa 18 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu și birou teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară.

Serviciile teritoriale ale direcției au avut de soluționat 4.899 cauze, reprezentând o creștere cu 14,35% (față de 4.284 cauze în 2010) și au soluționat 2.537 cauze, reprezentând o creștere cu 13,25%, din care 1.770 soluții pe fondul cauzei (față de 2.240 cauze din care 1.543 soluții pe fond, în anul 2010) și 767 de declinare a competenței ori conexare a dosarelor (față de 697 în 2010).

S-a urmărit soluționarea cauzelor vechi, având în vedere că din cele 1.770 de dosare soluționate pe fond, în 664 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 37,51%), comparativ cu 538 din 1.543 cauze soluționate pe fond în anul 2009 (reprezentând 34,87%).

Din cele 1.770 cauze soluționate pe fond, în 178 au fost emise rechizitorii, în creștere cu 16,33% și reprezentând 10,05%. În 1.592 cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2010 au fost 1.543 cauze soluționate pe fond, din care în 153 au fost emise rechizitorii reprezentând 9,92%, iar în 1.390 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.

Au fost aplicate dispozițiile art.18¹ C.pen. față de 110 învinuiți (144 în anul 2010) și 11 făptuitori (urmare modificării art.230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010).

Un număr de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit cel puțin 8 rechizitorii (comparativ cu 12 servicii teritoriale în 2010), după cum urmează: 23 rechizitorii - București (privind 50 de inculpați, din care 12 arestați preventiv), 17 rechizitorii – Iași (privind 87 de inculpați, din care 23 persoane juridice și 10 arestați preventiv), câte 15 rechizitorii – Galați (privind 59 de inculpați, din care 6 persoane juridice și 7 arestați preventiv) și Pitești (privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv), câte 12 rechizitorii - Alba-Iulia (privind 38 de inculpați, din care 7 arestați preventiv), Cluj (privind 23 inculpați, din care 1 persoană juridică și 7 arestați preventiv) și Ploiești (privind 21 inculpați, din care 1 arestat preventiv), câte 11 rechizitorii - Oradea (privind 36 inculpați, din care 9 arestați preventiv), Constanța (privind 30 inculpați, din care 6 arestați preventiv) și Brașov (privind 16 inculpați, din care 2 arestați preventiv), 10 rechizitorii - Târgu Mureș (privind 17 inculpați, din care 4 persoane juridice și 3 arestați preventiv), 9 rechizitorii – Timișoara (privind 28 inculpați, din care 8 arestați preventiv) și 8 rechizitorii – Craiova (privind 19 de inculpați, din care 3 arestați preventiv).

De asemenea, celelalte 2 servicii teritoriale au întocmit câte 6 rechizitorii, după cum urmează: Bacău (privind 26 inculpați, din care 5 arestați preventiv) și Suceava (privind 10 inculpați, din care 1 arestat preventiv).

Prin cele 178 rechizitorii instanțele au fost sesizate cu judecarea unui număr de 518 inculpați pentru săvârșirea a 1.041 infracțiuni (față de 1.329 în 2010), după cum urmează:

- 620 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000 (634 în anul 2010), din care:

- 285 - infracțiuni de corupție (378 în anul 2010)

o 94 - luare de mită

o 55 - dare de mită

o 87 - trafic de influență

o 3 - primire de foloase necuvenite

o 46 - cumpărare de influență (art.6¹)

- 115 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (83 în anul 2010)

o 1 - efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția

o 9 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității

o 14 - șantaj

o 91 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.13²)

- 130 -infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (108 în 2010)

o 9 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art.17 lit.a)

o 3 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art 17 lit b)

o 105 - fals și uz de fals (art.17 lit c)

o 7 - abuz în serviciu (art.17 lit.d)

o 6 - spălare a banilor (art 17 lit e)

- 90 -infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

- 167 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale

- 89 - evaziune fiscală

- 11- inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat

- 61 - spălare a banilor

- 254 - infracțiuni prevăzute în Codul penal

- 6 - abuz în serviciu contra intereselor publice

- 1 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor

- 71 - înșelăciune

- 4 - șantaj

- 17 - conflict de interese

- 5 - fals material în înscrisuri oficiale

- 15 - fals intelectual

- 65 - fals în înscrisuri sub semnătură privată

- 8 - fals în declarații

- 18 - uz de fals

- 16 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni

- 6 - delapidare

- 3 - neglijență în serviciu

- 7 - mărturie mincinoasă

- 5 - falsificare de alimente sau alte produse

- 2 – deturnare de fonduri

Prin rechizitorii a fost reținut un prejudiciu total de peste 431 milioane lei la care se adaugă peste 12 milioane de euro, comparativ cu circa 264 milioane lei la care se adaugă 26 milioane de euro, în anul 2010.

Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 315 milioane lei, comparativ cu peste 59 milioane lei în anul 2010.

Instanțele au fost sesizate, prin cele 178 rechizitorii, cu judecarea unui număr de 518 inculpați, din care 87 arestați preventiv (65 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 19 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010, prin 153 rechizitorii au fost trimiși în judecată 717 inculpați, din care 119 arestați preventiv (94 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).

Între cei 518 inculpați trimiși în judecată, 34 sunt persoane juridice, iar 2 sunt demnitari, 2 magistrați, 79 persoane ocupă funcții de conducere și 101 sunt funcționari publici.

Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 190 inculpați (238 în anul 2010). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 2 demnitari (1 secretar general în Ministerul Sănătății, 1 subprefect), 1 președinte și 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 26 primari, 6 viceprimari, 1 consilier județean și 2 consilieri locali, 4 magistrați (1 judecător și 3 procurori, din care 2 prim-procurori), 18 avocați, 27 polițiști (1 cu funcție de conducere), 9 lucrători vamali (2 cu funcții de conducere) și 1 director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 3 comisari șefi de Gardă Financiară, 4 inspectori (1 inspector șef) și 2 directori D.G.F.P., 1 șef al Administrației Finanțelor Publice, 3 comisari Protecția Consumatorului, 5 funcționari A.P.I.A., 1 inspector al Autorității Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, 2 inspectori șefi I.S.C.I.R., 1 președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, 1 arhitect șef, 1 rector, 1 prorector, 1 prodecan, 18 directori din instituții publice (1 de la Autoritatea Rutieră Română, 1 de la Agenția Domeniilor Statului, 4 de la Direcția de Sănătate Publică, 2 de la Direcția Sanitar Veterinară, 1 de la Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 2 de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 2 de la o Universitate de Medicină și Farmacie, 1 de la Colegiul Tehnic, 2 de la Consiliul județean) și 4 directori de companii/societăți naționale (toți de la Aeroportul Băneasa).

Majoritatea inculpaților persoane fizice trimiși în judecată provin din mediul urban (404), sunt bărbați (389), au vârste cuprinse între 21-54 ani (397). Au studii superioare 299 inculpați, 14 sunt cetățeni străini, 10 sunt recidiviști și alți 33 au antecedente penale.

Au rămas nesoluționate 2.362 cauze, din care 1.249 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 209 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 2.044 de cauze rămase de soluționat în anul 2010, din care 976 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 166 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

La sfârșitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 7 inculpați arestați preventiv, comparativ cu 8 la finele anului 2010.

În concluzie, a continuat să crească, cu 14,35%, numărul cauzelor de soluționat, cu 13,25% al celor soluționate, cu 14,71% al soluțiilor pe fondul cauzei și cu 10,05% a numărului rechizitoriilor, ceea ce relevă o activitate dinamică și justifică obiectiv creșterea numărului cauzelor rămase și a vechimii acestora.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă urmărirea în 24 cauze, soluțiile desființate având o pondere de 0,94% din totalul cauzelor soluționate (21 soluții infirmate față de 24 în anul 2010 și 3 redeschideri ale urmăririi penale față de 1 în anul 2010), iar achitările au o pondere de 3,47% din totalul trimișilor în judecată (conform indicatorului de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii). Concret, 8 inculpați au fost achitați (3 Serviciul teritorial Alba-Iulia, 2 Serviciul teritorial Cluj, 2 Serviciul teritorial Ploiești, 1 Serviciul teritorial Suceava), la care se adaugă 1 inculpat achitat pe temeiul dezincriminării faptelor (Serviciul teritorial Ploiești) și 9 achitați ca urmare a aprecierii pericolului social al faptei (7 Serviciul teritorial Alba-Iulia, 1 Serviciul teritorial Galați, 1 Serviciul teritorial Ploiești). Nu s-a dispus prin hotărâre definitivă restituirea cauzei la procuror.

În cursul anului 2011, instanțele au dispus condamnarea definitivă a 191 de inculpați, trimiși în judecată de către procurorii din cadrul structurii teritoriale a direcției.

În concluzie, structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2011 o activitate eficientă, rezultatele obținute de fiecare serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.

2.2. Activitatea Secției de combatere a corupției

Secția de combatere a corupției și-a desfășurat activitatea în anul 2011 pe fondul menținerii deficitului și fluctuației de personal, din cele 19 posturi de procuror prevăzute în organigramă, fiind în activitate, în medie, 12 procurori (11 procurori în primele 3 luni, 12 procurori timp de 6 luni și 13 procurori ultimele 2 luni). Menționăm că, statistic, încă 2 posturi de procuror sunt ocupate, dar procurorii nu au desfășurat activitate, întrucât sunt detașați la alte instituții (1 procuror la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 procuror la Departamentul de Luptă Antifraudă).

Cantitativ, această secție a avut de soluționat 551 cauze penale (în comparație cu 565 în anul 2010, reprezentând o scădere cu 2,47%), din care au fost soluționate 289 (față de 293 în anul 2010, reprezentând o scădere cu 1,36%) și au rămas nesoluționate 262 cauze (față de 272 în anul 2010, în scădere cu 3,67%), din care în 19 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (18 în anul 2010). Se remarcă însă ponderea importantă pe care o au cauzele nou intrate în totalul cauzelor de soluționat, 279 din 551 de soluționat (330 cauze noi din 565 cauze de soluționat).

Se constată menținerea în aceiași parametri a numărului de soluții pe fond dispuse, din cele 289 dosare soluționate, în 237 fiind emise soluții pe fond (243 soluții pe fond din 293 soluționate în anul 2010), iar în 52 s-a dispus declinarea competenței sau conexarea la alte dosare (50 fiind soluții de conexare).

A crescut semnificativ numărul persoanelor trimise în judecată, cele 23 rechizitorii privind 247 inculpați, din care 128 arestați preventiv (67 inculpați trimiși în judecată în stare de arest) și alți 5 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010, prin 34 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 85 inculpați, din care 33 arestați preventiv (22 trimiși în judecată în stare de arest).

Dispozițiile art.18¹ C.pen. au fost aplicate față de 1 învinuit (9 învinuiți în anul 2010) și 1 făptuitor (conform modificărilor aduse art.230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010).

Rechizitoriile reprezintă 7,95% din soluțiile dispuse pe fond.

Prin cele 23 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 565 infracțiuni (146 în anul 2010), din care:

-206infracțiuni de corupție (72 în anul 2010)

o 156 - luare de mită (27 în anul 2010)

o 33 - dare de mită (14 în anul 2010)

o 12 - trafic de influență (21 în anul 2010)

o 5 - cumpărare de influență (9 în anul 2010)

- 3infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

- 170infracțiuni de criminalitate organizată

- 22infracțiuni asimilate celor de corupție

- 125 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție

- 4 infracțiuni de fals

-20 infracțiuni de evaziune fiscală

-15 alte infracțiuni incriminate de Codul penal și legi speciale

Unii din inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 3 demnitari (1 ministru care e deputat, 1 președinte al A.N.O.F.M., cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților-A.N.R.P., cu rang de subsecretar de stat), 1 judecător, 4 avocați, 14 ofițeri de poliție (11 ofițeri poliție de frontieră, 3 ofițeri din cadrul B.C.C.O.), 83 agenți ai poliției de frontieră, 1 medic șef de penitenciar și 1 comisar de penitenciar, 1 comisar șef Protecția Consumatorilor, 1 primar și 1 secretar de primărie de sector, 1 președinte de sindicat, 1 președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul F.R.F., 3 consilieri din cadrul unui minister, 6 directori din instituții publice (1 de la A.N.S.I.T., 1 de la A.N.O.F.M., 4 din cadrul unor ministere) și 2 directori de companii/societăți naționale (1 de la C.N. C.F.R., 1 de la C.N. Administrația Porturilor Maritime). Din cei 85 de inculpați majoritatea sunt bărbați (209), provin din mediul urban (205) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani un număr de 225 inculpați. Un număr de 78 inculpați au studii superioare.

Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea și gravitatea activității infracționale relevată de triplarea numărului inculpaților trimiși în judecată (247 comparativ cu 85), al celor arestați preventiv (128 comparativ cu 33) și al faptelor deduse judecății (565 infracțiuni comparativ cu 146 în anul 2010).

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de peste 119 milioane lei și peste 58 milioane euro (peste 104 mii lei și peste 12 milioane euro în anul 2010), fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de peste 387 milioane lei (circa 12 milioane lei în anul 2010).

Operativitatea soluționării cauzelor >a fost bună, din cele 289 cauze soluționate, în 62 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări și în 30 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Din cele 262 cauze nesoluționate (272 în anul 2010), un număr de 146 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 124 în anul 2010), iar 19 cauze sunt mai vechide 6 luni de la data începerii urmăririi penale (18 în anul 2010).

Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (279 noi din 551 de soluționat) și prin deficitul de personal, activitatea fiind desfășurată cu 63,15% din numărul de procurori prevăzut în organigramă (12 procurori din 19 posturi), iar fluctuația, chiar dacă nu a fost mare (câte 1 procuror, dar în perioade diferite), a presupus repartizarea cauzelor spre soluționare altor procurori, ceea ce a afectat celeritatea prin asigurarea timpului necesar cunoașterii dosarelor în vederea continuării activității de urmărire penală.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că, pe calea controlului ierarhic, s-a dispus 1 infirmare a soluției (2 în anul 2010) și 1 redeschidere a urmăririi penale (0 în anul 2010). După infirmare, cauza a fost conexată și finalizată cu rechizitoriu, iar cauza în care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale a primit aceeași soluție după completarea cercetărilor.

În cele două cazuri de conflicte negative de competență declanșate s-a stabilit că, în mod corect, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au apreciat că nu le aparține competența de soluționare.

S-a dispus, prin hotărâre definitivă, restituirea cauzei la procuror (1 cauză privind 3 inculpați), apreciată ca neimputabilă, așa cum rezultă din argumentele prezentate în Anexa nr.4.

Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 6 inculpați[11] (din care 3 pe temeiul art.10 lit.a C.pr.pen., 3 în baza art.10 lit.d C.pr.pen.), apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din Anexa nr. 3. La acestea se adaugă 1 hotărâre prin care s-a dispus față de 3 inculpați achitarea în baza art.18¹ C.pen.

S-a dispus, prin 34 hotărâri definitive, condamnarea a 69 inculpați trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secției.

Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 12 procurori, iar la finalul anului 2011 în activitate erau 13 procurori.

Volumul mediu este de circa 24 cauze soluționate/procuror și de circa 20 cauze rămase în lucru/procuror (corespunzător numărului de procurori în activitate).

În concluzie, activitatea desfășurată a fost dinamică și eficientă, remarcându-se triplarea numărului inculpaților trimiși în judecată și a celor arestați preventiv, dar și prin complexitatea cauzelor relevată de numărul de infracțiuni reținute în sarcina inculpaților și a prejudiciului reținut prin actele de inculpare.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Prin rechizitoriul nr.147/P/2009 din 2 mai 2011, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, și anume, I.R.M.M. (deputat în Parlamentul României și ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008-iulie 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.42 alin.(1) și (3) din Legea nr.161/2003 și participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea 161/2003, V.I.E. (consilier personal al ministrului în perioada aprilie-mai 2009, administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. și art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, participație improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.P.(director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a ministerului în perioada martie-septembrie 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, M.M.M. (consilier în cadrul Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-mai 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.42 alin.(1) și (3) din Legea nr.161/2003, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea nr.161/2003 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, M.F.C.(consilier I A în cadrul Direcției Buget Contabilitate a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.O.P. (director al Direcției Buget Contabilitate din cadrul ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, C.R. (director general al Direcției Generale Programe, Proiecte și Centre pentru Tineret din cadrul ministerului în perioada 21 aprilie 2009-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, T.D.P. (director al Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne din minister în perioada 16 martie 2009-5 mai 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, P.D. (consilier în cadrul Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, I.B.P. (asociat și administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, N.U.G.R. (asociat și administrator la aceeași societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și participație improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și N.M.C. (asociat și administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și participație improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000.

În rechizitoriu s-a reținut că, în perioada 17 martie-22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, inculpata I.R.M.M. a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național, dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. A fost alocată, în acest scop, către două societăți comerciale suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Ministrul Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din capitală, o stațiune turistică și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen. În acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca, în final, să se poată plăti către cele două societăți comerciale sumele substanțiale prevăzute în contracte, chiar și în absența unor contraprestații. În plus, a decis divizarea achiziției în trei contracte, pentru a crea aparența organizării unor manifestări de amploare la nivel național, care să justifice plata întregii sume alocate către cele două firme. Contractele includeau prestații supraevaluate, despre care ministrul știa că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale ministerului, cu implicații financiare minime, având ca sursă tot bugetul ministerului.

Ulterior atribuirii contractelor, ministrul a dispus plata sumei de 3.067.963,99 lei, plus TVA, prevăzută în cele trei contracte, deși cunoștea că firmele au efectuat prestații minime în valoare totală de 536.579,13 lei, plus TVA. Diferența dintre cele două sume, și anume, 2.737.743,35 lei (aproximativ 650.000 euro), reprezintă prejudiciu în dauna ministerului și constă în contravaloarea unor prestații neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul. Corelativ, cele două societăți au obținut foloase materiale în același cuantum.

Exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu a constat și în aceea că inculpata I.R.M.M. a folosit resursele financiare ale ministerului alocate Zilei Naționale a Tineretului pentru realizarea și difuzarea unor produse publicitare prin care și-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art.22 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice. Faptul că aceasta și-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel București prin sentința civilă, definitivă și irevocabilă, pronunțată la 26 ianuarie 2010.

Începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcției de ministru, inculpata I.R.M.M. a implicat în activitățile de organizare și gestionare a fondurilor instituției persoane din afara acesteia, între care și pe inculpata V.I.E. Aceasta din urmă a asigurat, în baza unei înțelegeri prealabile cu I.R.M.M., punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului și Sportului. Cu începere din luna aprilie 2009, cele două au atras în activitățile ilegale și alți angajați cu funcții de decizie și de execuție în cadrul ministerului, respectiv, pe inculpații D.P., M.M.M., T.D.P., D.O.P., M.F.C., P.D.E. și R.C. Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiții extrem de avantajoase, au fost angrenați și reprezentanții unor firme private, respectiv, inculpații I.B.P., N.U.G.R. și N.M.C. Aceștia din urmă, alături de funcționarii din minister, mai sus-menționați, au participat efectiv la simularea organizării și derulării de către minister a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităților. Planul respectiv a fost inițiat de inculpata I.R.M.M. care s-a implicat, ca autor sau instigator, la falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate și fundamentare a achiziției, ofertele celor două firme, documentația de atribuire și contractele ca atare.

Ulterior declanșării cercetărilor de către procurorii anticorupție, în data de 13 iulie 2009, inculpata I.R.M.M., cu ajutorul inculpatului M.M.M., a întreprins acțiuni în scopul zădărnicirii aflării adevărului. Concret, cei doi au acționat astfel încât să fie șterse din calculatoarele ministerului, utilizate de unii dintre coinculpați, date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, respectiv din agendele de poștă electronică, dar și din memoria calculatoarelor.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.736.933,28 lei, precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

În vederea recuperării prejudiciului produs în urma activităților infracționale a fost dispusă indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător, asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatei I.R.M.M., a unor conturi bancare aparținând inculpatei V.I.E., precum și a unor sume de bani totalizând 1.151.204,15 lei, identificate în contul celor două firme și provenite din bugetul ministerului, dobândite din săvârșirea infracțiunilor.

- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.190/P/2011 din 9 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, B.S.(președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen., Ţ.A.M. (director al Organismului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul A.N.O.F.M.) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și R.C. (director executiv al Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) și (2) C.pen. și la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen.

În fapt, începând cu data de 1 iulie 2010, la Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu se află în derulare două proiecte destinate dezvoltării resurselor umane, finanțate din fonduri europene și intitulate „Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public de ocupare – PACSPO” și „Învățământ continuu aprofundat pentru România - ICAR”, pentru care a fost alocată finanțarea maxim admisă în cuantum de 5 milioane de euro pentru fiecare proiect.

Concret, s-a reținut că în perioada decembrie 2010-octombrie 2011, inculpatul B.S., în calitate de președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă și al Consiliului de Administrație din cadrul A.N.O.F.M., a primit suma totală de 1.058.500 lei (echivalent al aproximativ 250.574 euro) și 22.000 euro de la un număr de 8 angajați în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR pentru a vira 25% din costul proiectelor reprezentând cofinanțarea acestora din fonduri proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Funcționarii respectivi făceau parte din echipa de implementare a proiectelor și erau angajați pe bază de contracte civile la o societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte, iar refuzul lui B.S. de a aloca contribuția din fonduri publice ar fi avut drept consecință întreruperea proiectelor și, implicit, privarea respectivilor funcționari de retribuțiile primite pentru activități în cadrul proiectelor.

Banii au fost remiși lui B.S. de către inculpatul R.C., director executiv al Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu, care s-a ocupat și de colectarea sumelor de la funcționarii care dădeau lunar, în acest scop, o parte din retribuțiile primite în cadrul proiectelor.

Din suma totală pretinsă, la data de 15 octombrie 2011, inculpatul B.S. a primit de la aceiași funcționari, prin intermediul lui R.C., suma de 82.000 lei, reprezentând o parte din retribuțiile aferente lunii septembrie 2011. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

De asemenea, inculpata Ţ.A.M., în calitate de director al Organismului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul A.N.O.F.M., în cursul lunii august 2011, a primit de la un angajat al aceleiași firme partenere în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR suma de 10.000 lei cu titlu de mită. Banii au fost primiți după efectuarea unui control la societatea respectivă pentru a favoriza societatea comercială în situația unor controale ulterioare.

La 25 octombrie 2011, 2 noiembrie 2011 și 4 noiembrie 2011, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului B.S. în vederea despăgubirii persoanelor prejudiciate.

Față de inculpatul B.S. s-a dispus reținerea, la data de 16 octombrie 2011, iar Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 29 zile, inculpatul fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv.

- Prin rechizitoriul nr.177/P/2011 din 19 septembrie 2011, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, și anume, B.R.V.(vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților-A.N.R.P, cu rang de subsecretar de stat), arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, A.C.T. și C.G., arestați, pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000, A.E., A.El. și S.V. pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 și V.E. pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în fapt că, în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V., deținând funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat, a pretins și primit foloase materiale pentru sine, cu ajutorul coinculpatei A.C.T., pentru a-i determina pe funcționarii din cadrul aceleiași instituții să urgenteze finalizarea formalităților de despăgubire cuvenite, prin conversia sumei de bani în acțiuni la Fondul Proprietatea, în favoarea unor persoane îndrituite la despăgubiri în baza Legii nr.10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989).

Concret, prin decizia din 27 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.), s-a aprobat plata către A.E., A.El., S.V., V.P. și alți titulari a unor despăgubiri în valoare de 36.589.160 lei (echivalentul a 10.482.800 euro), aferente unui teren în suprafață de 7.180 m.p., situat într-o zonă rezidențială din capitală. Cu toate acestea, procedurile de acordare a despăgubirilor au trenat până în vara anului 2011.

În aceste circumstanțe, în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V. a pretins, cu ajutorul inculpatei A.C.T., de la cele patru titulare ale despăgubirilor un folos care inițial nu a fost particularizat, fiind apoi individualizat ca procentaj de 20% din valoarea despăgubirilor stabilită de C.C.S.D., diminuat ulterior la 15%, după care a primit, în trei tranșe, cu ajutorul aceleiași coinculpate, suma totală de 1.817.500 lei (reprezentând echivalentul a aproximativ 432.738 euro), din care și-a însușit 1.134.900 lei (echivalentul a 270.215 euro). Astfel, inculpatul B.R.V. a primit în zilele de 8 și 14 august 2011 câte 367.000 lei, iar la data de 26 august 2011 suma de 400.900 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Restul banilor, adică suma de 682.600 lei (echivalentul a 162.523 euro), au fost însușiți de A.C.T. care, în desfășurarea activităților infracționale a beneficiat de ajutorul soțului său, inculpatul C.G. Inculpata V.E. (fiica lui V.P.) a asigurat legătura între cele patru cumpărătoare de influență și inculpații B.R.V. și A.C.T. pentru realizarea demersurilor de transmitere a pretinderii și, respectiv, de remitere a folosului cerut, ca obiect al infracțiunii de trafic de influență .

În vederea confiscării speciale, la 8 și 13 septembrie 2011 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților A.C.T. și C.G. (până la concurența sumei de 682.600 lei), respectiv, a inculpatului B.R.V. (până la concurența sumei de 707.000 lei).

La data de 27 august 2011 față de inculpații B.R.V. și A.C.T. s-a luat măsura reținerii, iar la data de 28 august 2011 Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru cei doi inculpați pentru 29 de zile. La data de 5 septembrie 2011 s-a luat măsura reținerii și față de inculpatul C.G., iar instanța a emis mandat de arestare pe numele acestuia pentru următoarele 29 zile.

- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.14/P/2011 din 21 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.M.G. (președinte al unei Federații Sindicale) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada septembrie 2009-martie 2011, în calitate de președinte al unei Federații Sindicale, inculpatul P.M.G. a primit de la administratorul unei societăți comerciale, denunțător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 lei, în schimbul atribuirii către acea societate a unui contract de execuție lucrări. Banii au fost primiți în mod repetat, câte 87.400 lei lunar, o rată reprezentând aproximativ 20% din valoarea fiecărei situații de lucrări decontate în cadrul contractului care avea ca obiect construirea „Centrului de educație, perfecționare și recreare ”. Prețul negociat al contractului era de 9.234.570 lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 lei, fără TVA.

De asemenea, la data de 1 februarie 2011, P.M.G. a primit, prin intermediar, de la aceeași persoană denunțătoare, posesia unui imobil situat într-o stațiune montană, în valoare de circa 535.165 lei. Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranșe din mită neplătite încă, cele aferente lunilor următoare sau de a facilita obținerea de către aceeași firmă a unei lucrări viitoare.

La data de 24 martie 2011, P.M.E. a fost prins în flagrant după ce a primit cu titlu de mită de la reprezentantul firmei beneficiare a contractului suma de 40.000 euro reprezentând tranșele aferente lunilor ianuarie și februarie 2011. Inculpatul a fost arestat preventiv pe termen de 29 de zile prin hotărârea din 31 martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

În cauză s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii, prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, precum și asupra unor sume de bani.

- Prin rechizitoriul nr.108/P/2011 din 12 mai 2011, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați în stare de arest preventiv, și anume, D.L.J. (judecător în cadrul judecătoriei) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și N.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.255 alin.(1) C.pen., art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) C.pen., art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, săvârșite în condițiile recidivei prevăzute de art.37 lit.a) C.pen.

În fapt, s-a reținut că la 27 aprilie 2011 și 5 mai 2011 inculpata D.L.J., în calitate de judecător la judecătorie, a pretins și a primit de la o persoană denunțătoare, prin intermediul inculpatului N.M., sumele de 1.000 lei și 2.300 euro, în scopul pronunțării unor sentințe civile favorabile în dosarele pe care le avea spre soluționare și în care denunțătoarea avea un interes direct. În cauzele respective, denunțătoarea contestase executarea silită a unor bunuri imobile cu care aceasta garantase unele împrumuturi încheiate anterior cu persoane fizice.

La data de 5 mai 2011, cei doi inculpați au fost prinși în flagrant de procurori imediat după ce au primit de la denunțătoare suma de 2.300 euro.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la aceeași dată, a avizat reținerea și arestarea preventivă a inculpatei D.L.J, iar în ziua de 7 mai 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus arestarea preventivă a acesteia pe un termen de 15 zile. În data de 6 mai 2011, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.N. pe un termen de 29 de zile.

- La data de 28 februarie 2011, prin rechizitoriul nr.249/P/2008, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, respectiv, C.C.P. (primar al unui Sector al capitalei), G.F.(secretar al Primăriei sectorului), D.V. (director executiv adjunct al Direcției Tehnice-Urbanism din cadrul Primăriei Sectorului în perioada 2005-2008), M.D. (șef Birou Evidența activităților agrare din cadrul Primăriei Sectorului în perioada 2005-2006) și B.P. (funcționar în cadrul Serviciului Cadastru, Date Urbane și Fond Funciar) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 și 248¹ C.pen., C.P. (șef Serviciu Cadastru Date Urbane și Fond Funciar în perioada 2005-2006) și D.P. (consilier în cadrul aceluiași serviciu) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 și 248¹ C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen.

S-a reținut în fapt că, în cursul anului 2006, inculpații C.C.P., G.F., D.V., M.D., B.P., C.P. și D.P., în calitate de funcționari publici în cadrul Primăriei unui Sector al capitalei și de membri în cadrul Subcomisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului Funciar a Sectorului, nu și-au respectat atribuțiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a 6 titluri de proprietate pentru suprafața totală de 119.647,64 mp teren intravilan situat în municipiu, cu o valoare de piață, la nivelul anului 2006, de 58.230.034 euro (echivalent a 205.306.570 lei).

În mod identic, în toate cele șase situații, prin modalitatea în care au instrumentat cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea în posesie și au eliberat titlurile de proprietate, inculpații au încălcat dispoziții legale imperative și metodologia de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991, astfel că au fost retrocedate terenuri cu o situație juridică incertă sau chiar prin încălcarea dreptului de proprietate al altor persoane. Prin actele abuzive ale inculpaților s-a realizat simularea reconstituirii dreptului de proprietate în avantajul unui grup de persoane (una dintre acestea fiind vărul soției inculpatului C.C.P.) și, corelativ, a fost cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro patrimoniului capitalei, respectiv unui Club Sportiv, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie și Academiei Române-Institutul de Biologie, terenurile în cauză aparținând, în mare parte, domeniului public ori domeniului privat al capitalei și persoanelor juridice anterior menționate.

Mecanismul prin care au fost obținute în mod facil avantaje patrimoniale consistente a fost pus în operă pe fondul existenței unui sistem birocratic și a unui orizont de așteptare extrem de restrâns pentru persoanele îndreptățite la respectivele reconstituiri. Astfel, mai multe persoane au cedat drepturile litigioase către același grup de interese în schimbul sumelor totale de 417.900 euro și 40.000 lei, pentru ca, în urma „reconstituirii dreptului de proprietate” iar apoi, prin comasare, terenurile astfel obținute să fie valorificate cu profituri uriașe, pentru suprafața de 68.428 mp vândută fiind încasată suma de 33.654.918,67 euro, prețul total al tranzacțiilor fiind de 82.324.529,67 euro.

În vederea recuperării prejudiciului creat, procurorul de caz a dispus, în cursul lunii iulie 2011,instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.269/P/2010 din 2 mai 2011, a dispus trimiterea în judecată a 69 inculpați, din care 38 în stare de arest preventiv, ofițeri și agenți de poliție de frontieră, lucrători vamali la două Puncte de trecere a frontierei și la un Sector al Poliției de frontieră în legătură cu primirea sumei totale de aproximativ 82.200 euro cu titlu de mită pentru a înlesni, la trecerea frontierei de stat a României, traficul ilegal cu țigări provenite din Serbia, a căror valoare în vamă este de aproximativ 3,3 milioane de euro.

La datele de 9, 10, 16, 21 februarie 2011 și 12 aprilie 2011, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorilor, au dispus arestarea preventivă a 56 de inculpați, pe un termen de 29 de zile. Pentru unii dintre inculpați această arestare a fost prelungită, iar pentru alții a fost înlocuită cu o altă măsură preventivă, astfel încât la momentul trimiterii în judecată se mai aflau în stare de arest preventiv 38 de inculpați.

Astfel, au fost trimiși în judecată agenții de poliție de frontieră P.C.I., T.F. și D.M.M. (toți arestați) pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, precum și la art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000, lucrătorii vamali S.A.I. (șef de tură) arestat, A.S.D. (șef de tură), C.S.H., D.F. arestat, D.F.S., T.P., arestat, J.O., U.C.A., arestat, B.T., arestat, G.Ş.M., arestat, agenții de poliție de frontieră V.D.A. și I.V.L., arestat, și agentul la poliția rutieră Ţ.I., arestat, pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a) din Legea nr.86/2006 în referire la art.274 din aceeași lege și art.17 lit.f ) din Legea nr.78/2000.

De asemenea, au fost trimiși în judecată ofițerii de poliție de frontieră: D.V.(șef de tură), arestat, T.C.T. (șef de tură), arestat, M.A. (șef de grupă), M.Ş., F.R.C. arestat și M.V.L., agenții de poliție de frontieră B.O.M., C.C., A.D., arestat, B.C.F., arestat, P.S., D.M.L., H.G.B., arestat, I.V.S., arestat, S.N., A.D., arestat, B.I., arestat, T.V., arestat, I.V., arestat, B.P.B., arestat, M.V.T., arestat, C.I., arestat, A.I., arestat, A.F.C., arestat, B.V.S., arestat, C.V., arestat, M.R., arestat, C.I.A. (agent, șeful postului de poliție), arestat și lucrătorii vamali B.C.G., arestat și V.G. pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, precum și la art.17 lit.f ) din Legea nr.78/2000.

Ofițerul de poliție de frontieră P.I.C. (șef de tură), agenții de poliție de frontieră M.R.D., Ţ.A., M.C., C.A., M.A., V.A.I., Ş.M.A. și G.M.D., arestat și lucrătorii vamali M.L., K.A., M.E., B.G.C. arestat și M.M., arestat, pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000.

Inculpatul P.F.D., ofițer de poliție de frontieră, a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, contrabandă prevăzută de art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 și complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, precum și la art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000, iar inculpatul D.I.M., agent de poliție de frontieră, pentru de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000.

Au fost trimise în judecată persoanele implicate în traficul cu țigări, respectiv C.L., arestat, pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și de contrabandă prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a) și art. 274 din Legea nr.86/2006, raportat la art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni, dintre care 1 calificată), D.S., arestat și P.S. pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, cu aplicarea art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000.

Totodată, au fost trimiși în judecată lucrătorii vamali N.D.L., arestat, C.A., A.P. și P.I. pentru de aderare la un grup infracțional organizat prevăzute de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 (2 infracțiuni), luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni) și contrabandă calificată în formă continuată prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, cu aplicarea art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000.

În fapt s-a reținut că, în perioada octombrie 2010-ianuarie 2011, la nivelul a două Puncte de trecere a frontierei (P.T.F.) din cadrul unui Inspectorat Județean al Poliției de Frontieră a existat un grup infracțional organizat care a acționat în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă pentru a obține beneficii materiale din activitatea de trafic ilegal cu țigări provenite din Serbia. În structura grupului infracțional organizat au fost cooptați lucrători vamali și polițiști de frontieră de la cele două P.T.F., care efectuau serviciul în aceeași tură și din componența echipajelor mobile ale vămii și poliției de frontieră, polițiști din cadrul Sectorului poliției de frontieră (S.P.F.), polițiști din echipajele poliției rutiere și din cadrul posturilor de poliție comunale de pe traseul punctelor de frontieră, cât și anumite persoane implicate în activități ilegale de trafic cu țigări.

Funcționarii publici și ceilalți membri ai grupului au încălcat legea penală cu o frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în acest punct de trecere a frontierei. Alegerea momentului favorabil și declanșarea activităților infracționale se făceau numai după ce șeful de tură al vameșilor și șeful de tură al polițiștilor de frontieră primeau confirmarea de la șefii posturilor de poliție comunale și de la polițiști din echipajele poliției rutiere că întreaga zonă este supravegheată de către aceștia și că nu sunt prezente persoane care le-ar putea împiedica activitatea sau instituții ale statului nu efectuează controale. În consecință, în timpul derulării traficului cu țigări, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracțional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statului.

Reprezentanții instituțiilor statului deveneau parteneri ai traficanților de țigări doar în condițiile în care, pentru a introduce ilegal în România țigări depozitate în autoturisme și disimulate în diverse spații din acestea, primeau de la traficanți 50 euro pentru fiecare bax de țigări. În timp ce vameșul efectua un control superficial și formal al autoturismului, urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei, mita destinată coruperii vameșilor și polițiștilor de frontieră era remisă, în majoritatea situațiilor, în toneta vameșilor de pe sensul de intrare în țară. În continuare, conspirativitatea deplasării traficanților era asigurată de echipajele mobile ale vameșilor și polițiștilor de frontieră care se asigurau că nu există în zonă filtre de control.

De regulă, sumele de bani astfel colectate erau împărțite în mod egal între șefii de tură ai vameșilor și polițiștilor, urmând a fi distribuiți subordonaților în funcție de contribuția fiecăruia la activitatea infracțională. În acest mod, pentru a nu constata infracțiuni sau contravenții, practic pentru a nu efectua niciun fel de control de frontieră, funcționarii publici primeau la unul din punctele de trecere sume de bani de ordinul miilor de euro pe tură iar la celălalt sume de bani de ordinul sutelor de euro pe tură.

Polițiștii din cadrul altor structuri decât poliția de frontieră, care supravegheau zona pentru a preveni eventualele surprinderi în flagrant, primeau sume cuprinse între 150 și 300 de euro pentru fiecare tură. De asemenea, o parte din banii colectați erau folosiți și pentru achitarea produselor alimentare consumate zilnic de către funcționarii din tura respectivă.

În vederea confiscării, procurorii de caz au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui număr de 48 de case și apartamente, 9 terenuri, 16 autoturisme și mai multe conturi bancare.

- La data de 17 mai 2011 prin rechizitoriul nr.257/P/2010, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 55 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, ofițeri și agenți de poliție de frontieră, lucrători vamali din cadrul unui Punct de trecere a frontierei (P.T.F.) și persoane implicate în traficul ilegal cu țigări.

La datele de 8, 9 și 10 februarie 2011, la propunerea procurorilor anticorupție, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a 29 inculpați, din care 4 ofițeri de poliție de frontieră, 20 de agenți de poliție de frontieră și 5 lucrători vamali, toți din cadrul P.T.F. Ulterior, față de 26 de inculpați, instanțele de judecată au dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.

Astfel, au fost trimiși în judecată 5 ofițeri de poliție de frontieră, respectiv B.V.I. (șeful P.T.F.), S.I.I., arestat, H.I. (șef de tură), P.V. și C.M. și 31 de agenți de poliție de frontieră, respectiv, C.S.Ş., arestat, B.I., C.O.G. (șef de tură), C.C., D.I., J.A.I., M.S., R.A.I., P.S.M., T.M.C., P.C.C., D.S., L.C.D., C.D., B.G.N., M.V.G., N.I.F., B.C., S.Ş.S., D.D., B.A.I., F.F., C.D.A., I.V., T.A.A., R.L.M., H.S., C.C.G., N.I.F., C.V., N.I.G. și P.Z.N. pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.

Un număr de 13 lucrători vamali au fost trimiși în judecată, respectiv B.C.B., arestat, I.D., M.C., Ţ.O.G., C.A.D., E.A.D., V.I.G., R.M., N.V., U.D.L., L.S. și I.C. pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, iar D.R.G. pentru aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.

Au fost trimise în judecată 6 persoane implicate în traficul cu țigări, și anume, B.I.A., B.N.A., S.I.S. și B.O. pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(2) C.pen. raportat la art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, N.B. pentru infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat prevăzut de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și S.I. pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000.

În rechizitoriu s-a reținut că, în perioada octombrie 2010-ianuarie 2011, la nivelul unui Punct de trecere a frontierei (P.T.F.), vameșii și polițiști de frontieră menționați mai sus, precum și alte persoane implicate în traficul cu țigări, în contextul existenței unui grup infracțional organizat, au acționat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și pentru a obține importante beneficii financiare și materiale.

Astfel, în esență, inculpații care aveau calitatea de lucrători de poliție și vameși la P.T.F. au primit de la persoanele implicate în traficul ilegal cu țigări, cu titlu de mită, în mod curent, diferite sume de bani și alte foloase (în general, produse alimentare și țigări) pentru a facilita introducerea în România a unor cantități de țigări netimbrate, provenite din Serbia. Pentru ca funcționarii cu atribuții de serviciu în zona frontierei să nu denunțe și să nu constate infracțiuni ori contravenții, traficanții de țigări „achitau” aproximativ 50 euro pentru un bax cu țigări, respectiv 5 lei sau 1 euro pentru fiecare cartuș de țigări, astfel că, în unele situații, se „încasau” sume cuprinse între 2.000 și 2.700 euro pe o tură. Relevant în cauză nu este cuantumul sumelor primite cu titlu de mită, ci frecvența cu care se consumau actele de corupție și modul în care au asimilat acest fenomen lucrătorii de poliție și cei vamali.

În interiorul grupului infracțional cuantumul banilor primiți de către fiecare membru depindea de postul în care își desfășura activitatea pe tură, astfel încât cei direct implicați în actul de luare a mitei sau care asistau nemijlocit la acesta primeau o sumă mai mare, spre deosebire de ceilalți. Între membrii grupului format exista o preocupare constantă în protejarea reciprocă, aspect ce rezidă din faptul că, deși conform competențelor specifice lucrătorilor vamali și de poliție aveau obligația să sesizeze încălcările legii pe care le constatau, aceștia acționau în comun pentru obținerea foloaselor. În situația în care lucrătorii vamali, speriați de iminența unui control, au refuzat să primească mită, au făcut acest lucru polițiștii de frontieră, pentru ca finalmente banii să se împartă în mod egal.

Mai mult, în cadrul fiecărei ture, spre sfârșitul programului de lucru, se proceda la împărțirea sumelor de bani colectate, iar banii proveniți de la traficanți erau luați, în cele mai multe situații, de către lucrătorii vamali. La sfârșitul turei, unul dintre aceștia împărțea cu șeful de grupă al polițiștilor de frontieră foloasele primite în două părți, dintre care una destinată polițiștilor de frontieră, iar cealaltă lucrătorilor vamali. Ulterior, vameșii își împărțeau între ei partea care le revenea, iar șeful de grupă al polițiștilor de frontieră remitea câte o parte din bani polițiștilor care au fost de serviciu. Această operațiune de împărțire a banilor se realiza inclusiv în locuri expuse privirilor unor potențiali martori (de exemplu, în tonetele vameșilor), de unde reiese că inculpații nu se temeau că vor fi descoperiți.

În cadrul grupului infracțional organizat, pe lângă activitatea de împărțire a mitei, inculpații polițiști de frontieră care dețineau și calitatea de șef de tură sau de grupă, respectiv H.I. și C.O.G., și-au asumat și atribuții de coordonare a activităților, constând în cunoașterea și darea acceptului pentru transporturile ilegale de țigări și repartizarea polițiștilor pe posturi. De asemenea, aceștia se asigurau și cu privire la eventualele controale de la nivelul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră pentru a proteja transporturile agreate. În ceea ce-l privește pe inculpatul B.V.I., șeful P.T.F., acesta a aderat la grupul infracțional organizat, în sensul că a beneficiat, în mod repetat, de bani sau alte foloase, provenite din sumele încasate de lucrătorii de poliție cu titlu de mită, a cunoscut activitatea infracțională desfășurată în punct și a asigurat cadrul propice derulării întregii activități infracționale prin omisiunea de a-și controla subordonații.

Sub coordonarea superiorilor, polițiștii de frontieră au facilitat introducerea țigărilor în țară și au întreprins acțiuni de protejare a transporturilor pe traseu, până la locurile de depozitare temporară din Oravița și localitățile limitrofe.

La rândul lor, lucrătorii vamali cu funcție de șef de tură sau cu o poziție dominantă în cadrul grupului de vameși, respectiv, inculpații M.C., Ţ.O.G., I.D. și V.I.G., aveau rolul de a colecta de la vameșii din subordine sumele primite de aceștia cu titlu de mită de la traficanții de țigări pe perioada turei respective și de a remite șefilor de tură ori șefilor de grupă ai lucrătorilor de poliție jumătate din sumele colectate. Lucrătorii vamali, tot sub coordonarea șefilor de tură, pe lângă activitatea efectivă de primire a mitei, au luat măsuri de prevedere pentru a evita raza de acțiune a camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei și pentru a preîntâmpina conservarea unor eventuale probe.

Persoanele implicate în traficul ilegal de țigări, respectiv, inculpații B.O., B.I.A., D.D., N.B., S.I., S.I.S. și B.N.A., au aderat la grupul infracțional organizat, au stabilit legături cu polițiștii de frontieră și cu lucrătorii vamali și și-au asigurat introducerea în țară, în mod ilegal, a unor importante cantități de țigări, prin coruperea persoanelor responsabile de paza și de verificarea activității de trecere a frontierei prin P.T.F.

În vederea confiscării sumelor de bani ce fac obiectul infracțiunilor de corupție, procurorii de caz au dispus, în cursul lunilor martie-mai 2011, instituirea sechestrului asigurător asupra unor imobile, autoturisme, sume de bani descoperite cu ocazia perchezițiilor și sume de bani aflate în conturile bancare aparținând inculpaților.

- Prin rechizitoriul nr.206/P/2006 din 11 mai 2011, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv N.M. (director general al unei Companii Naționale), arestat și O.V. (director al Direcției economice din cadrul companiei în perioada 26 noiembrie 2001-10 octombrie 2003) pentru infracțiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, în formă continuată, prevăzută de art.10 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. (66 acte materiale).

În fapt, în cursul anului 2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiții (B.E.I.) un contract de finanțare pentru realizarea „Proiectului de reconstrucție pentru eliminarea efectelor inundațiilor”, contract ce viza reconstruirea infrastructurii afectate de inundațiile din 2000 și din anii anteriori. În ceea ce privește Compania Națională, finanțarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de reconstrucție și/consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioane euro. Clauzele contractuale stipulau ca banii sa fie utilizați exclusiv pentru achiziționarea de bunuri și servicii și pentru realizarea lucrărilor de natura celor menționate anterior. Fondurile necesare rambursării împrumutului se asigurau de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice și Locuinței.

În aceste condiții, în perioada decembrie 2001-ianuarie 2003, inculpații N.M., în calitate de director general al Companiei Naționale și O.V., director al Direcției Economice din cadrul aceleiași companii, și-au încălcat atribuțiile de serviciu și, ignorând clauzele respectivului contract de împrumut, au utilizat suma de 8.609.972,15 lei (aproximativ 2.754.728 euro), provenită din creditul acordat de către B.E.I., în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Concret, cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăți comerciale fiind achitate, în mod preferențial, bunuri și servicii fără legătură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane, frigidere, echipamente de aer condiționat, salopete din doc, covoare PVC, calendare și agende etc.).

În vederea recuperării pagubei create, procurorul de caz a dispus în cursul lunilor iulie-august 2009, respectiv la 24 aprilie 2011, luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile, atât din România cât și din SUA, aparținând celor doi inculpați.

La cererea organelor de urmărire penală, în cursul anului 2009, Judecătoria Sectorului 1 București a emis mandate de arestare preventivă și de urmărire internațională pe numele inculpatului N.M., iar la data de 22 iunie 2009, N.M. a fost arestat de autoritățile judiciare din S.U.A. și după derularea procedurilor, la data de 1 martie 2011, s-a dispus extrădarea acestuia în România.

- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.175/P/2011 din 4 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv S.I. (comisar șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și M.A. (ofițer al unui serviciu de informații) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(2) C.pen. și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în fapt că, în perioada iulie-octombrie 2011, în calitate de șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor, inculpatul S.I. a pretins de la o persoană denunțătoare, administrator al unei societăți comerciale, suma de 300.000 lei, din care a primit, prin intermediul altor persoane, în mai multe tranșe, suma totală de 70.000 euro. Banii au fost pretinși și primiți pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să revoce o decizie prin care a fost închisă activitatea unui agent economic pentru 5 luni. Inculpatul M.A. l-a ajutat pe S.I. să primească suma de 60.000 euro din cei 70.000 euro primiți în total.

La data de 12 octombrie 2011, S.I. a primit de la persoana denunțătoare, în două tranșe, suma totală de 60.000 de euro, organele de urmărire penală procedând la constatarea infracțiunii flagrante. Inculpatul S.I. a fost reținut, iar Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 29 de zile.

În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii, prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S.I. în limita sumei de 10.500 euro, nerecuperată în cursul cercetărilor.

- Prin rechizitoriul nr.62/P/2011 din 13 decembrie 2011, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, a inculpaților R.P.A.(tehnolog în cadrul unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003, instigare la evaziune fiscală prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 și instigare la evaziune fiscală prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005 și art.17 alin.(1) lit.g) din Legea nr.78/2000, C.D. pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003 și evaziune fiscală prevăzută de art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, L.I. și L.S. pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003 și instigare la evaziune fiscală prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, I.C., arestat și B.T. (administratori ai altei societăți comerciale) pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003 și instigare la evaziune fiscală prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, C.V.(contabil de fapt la aceeași societate comercială) pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003 și complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, C.F. (administrator al societății comerciale) și H.C. pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, B.A. (șef Birou controlul calității serviciului la o societate pe acțiuni) pentru infracțiunile de sprijinire a grupului infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și favorizarea infractorului prevăzută de art.264 C.pen., S.C. (șef laborator la prima societate comercială) pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003 și complicitate la favorizarea infractorului prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.264 C.pen., V.D. pentru aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005 și favorizarea infractorului prevăzută de art.264 C.pen., C.M., C.V.A., I.G. și N.C.A. pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005.

În fapt, s-a reținut că inculpații R.P.A. (șeful grupării), L.I., L.S. și C.D. au constituit un grup infracțional organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni de evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere ce au avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat cu suma de 87.386.308.61 lei (peste 20 de milioane de euro). În demersul lor, aceștia au folosit antrepozitul fiscal al unei societăți comerciale, întreaga activitate fiind realizată prin persoane interpuse, cum ar fi, inculpatul C.F., administratorul de drept, cu un nivel de școlarizare redus și fără pregătire în elaborarea unor operațiuni comerciale în care sunt rulate sume de ordinul milioanelor de euro. Mecanismul viza, în esență, comercializarea de motorină tip Euro 5 fără plata accizelor. Inculpații B.T. și I.C., administratorii de fapt ai societății comerciale, au aderat la acest grup și au supravegheat și realizat circuitul evazionist. Activitatea evazionistă concepută de inculpații din conducerea grupului infracțional a beneficiat și de sprijinul inculpaților C.V., contabila în fapt, H.C. și C.F., operaționalizarea circuitului evazionist fiind efectuată cu sprijinul complicilor C.M., C.V.A., I.G., N.C.A. și V.D.

Concret, în cursul anilor 2009-2010, inculpații care au constituit grupul i-au instigat pe reprezentanții legali ai societății comerciale să nu evidențieze în documentele contabile operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate, coroborat cu înregistrarea unor operațiuni fictive. Astfel, sub pretextul fabricării unui produs finit (petrotex) pentru care acciza este mult mai mică, aceștia au achiziționat în mod legal motorină tip Euro 5, în regim suspensiv de accize. Concomitent, au evidențiat în contabilitatea firmei în mod fictiv achiziția de la firme „fantomă” a unei alte materii prime (păcură neconformă), necesare fabricării așa-zisului produs finit. În continuare, pe baza unor documente contabile false, în contabilitatea societății comerciale au fost înregistrate vânzări de petrotex către firme „fantomă”, însă în realitate motorina tip Euro 5 a fost comercializată fără plata accizelor către societăți comerciale care dețin stații de distribuție carburanți din județele Sibiu, Botoșani și Brăila, prin intermediul unor alte societăți „fantomă”. În majoritatea situațiilor, firmele „fantomă”, cu sedii în România, Bulgaria și Ungaria, au fost constituite în mod special pentru a crea aparența de legalitate a acestui circuit infracțional. Sumele de bani obținute în mod ilegal, în modalitatea descrisă mai sus, au ajuns în posesia membrilor grupului prin retrageri în numerar din conturile bancare prin intermediul firmelor fantomă, pe baza unor documente care justificau achiziții fictive de cereale ori fier vechi sau în numele unor persoane fizice care nu aveau nicio legătură cu aceste operațiuni.

Inculpatul V.D. a sprijinit constituirea a două firme fantomă interpuse în circuitul evazionist, participând efectiv la infracțiunea de evaziune fiscală începând cu luna martie 2010. În plus, pe parcursul efectuării cercetărilor în acest dosar penal, V.D. a încercat să zădărnicească activitatea organelor de urmărire penală de a stabili adevărata identitate a inculpaților I.C. și B.T., timp în care îi ținea la curent pe aceștia cu privire la declarațiile date în fața autorităților judiciare.

La rândul său, inculpatul B.A. i-a transmis inculpatei S.C. un raport de încercare emis de o societate pe acțiuni. Rapoartele de încercare astfel obținute au fost folosite de grupul infracțional pentru a crea aparența legalității transporturilor efectuate. De asemenea, în perioada iunie-iulie 2011, B.A. a transmis inculpatei S.C., angajată la una din firmele deținute în fapt de inculpatul R.P.A., o fotocopie a adresei prin care procurorii Direcției Naționale Anticcorupție au solicitat societății informații în vederea soluționării cauzei, cât și răspunsul respectivei societăți comerciale la această solicitare. De asemenea, în mod similar, aceiași inculpați au creat și un alt circuit evazionist la Vaslui, utilizând antrepozitul fiscal al unei societăți comerciale care deține în prezent calitatea de antrepozit propus pentru autorizare și care funcționează în regim de probe tehnologice, sub supravegherea Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale. Ca urmare a efectuării cercetărilor în prezentul dosar penal, mecanismul creat pentru zona Vaslui nu a mai fost pus în practică.

În cursul lunii octombrie 2008, inculpatul R.P.A. a pretins unei persoane denunțătoare, administrator al unei societăți comerciale, inițial 15.000 euro lunar, pentru ca apoi să pretindă 15% din beneficii săptămânal, pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Gărzii Financiare și din cadrul Vămii în scopul de a favoriza firma denunțătorului în ceea ce privește controalele de specialitate. Întrucât denunțătorul nu a fost de acord, R.P.A. i-a propus să folosească antrepozitul său fiscal în scop evazionist, urmând ca prin intermediul acestuia să vândă motorină achiziționată fără plata accizei, cu justificarea introducerii acesteia într-un produs însă, în realitate, motorina să fie vândută la distribuitori, suma astfel obținută urmând a fi împărțită între aceștia, inclusiv cu funcționari din cadrul vămii și gărzii financiare.

Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant legal al Statului Român, a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 87.386.308,61 lei (echivalentul a peste 20 milioane euro), reprezentând accize, TVA și impozit pe profit.

În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra stației de prelucrare a reziduurilor petroliere aparținând societății comerciale, precum și asupra părților sociale ale acestei societăți. De asemenea, a fost instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând celorlalte două societăți comerciale și inculpaților I.C., B.T., C.V., H.C., V.D., C.D., L.S. și L.I.

La data de 26 iulie 2011, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a inculpaților R.P.A., L.I., L.S. și C.D. pe un termen de 29 zile, iar la data de 31 august 2011, a dispus arestarea preventivă a inculpaților I.C. și B.T. pe un termen de 29 zile, respectiv 30 zile. Această măsură a fost prelungită față de I.C., iar la data de 8 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului B.T.. La data de 22 septembrie 2011, Curtea de Apel București a dispus înlocuirea arestării preventive cu măsura obligări de a nu părăsi țara pe un termen de 30 de zile față de inculpații R.P.A., C.D. și L.S., măsură ce a fost prelungită ulterior. La data de 2 septembrie 2011, Curtea de Apel București a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului L.I.

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2011 de Secția de combatere a corupției sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.3. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție

Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul 2011 pe fondul menținerii deficitului de personal, din cele 17 posturi de procuror prevăzute în organigramă fiind în activitate, în medie, 12 procurori (13 procurori în ianuarie și noiembrie). Menționăm că încă 1 post de procuror este ocupat, însă procurorul nu a desfășurat activitate în cadrul secției, întrucât este detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Cantitativ, această secție a înregistrat importante creșteri, având de soluționat 1.011 cauze penale (în comparație cu 827 în anul 2010, reprezentând o creștere de 22,24%), din care au fost soluționate 383 (față de 333 în anul 2010, reprezentând o creștere cu 15,01%). Au rămas nesoluționate 628 cauze (față de 494 în anul 2010, în creștere cu 27,12%), din care în 87 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (62 în anul 2010). Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate în totalul cauzelor de soluționat, 517 cauze noi din 1.011 cauze de soluționat, (490 cauze noi din 827 de soluționat, în anul 2010).

Se constată că din cele 383 dosare soluționate, în 192 au fost emise soluții pe fond (168 soluții pe fond emise în anul 2010), în creștere cu 14,28%.

A crescut semnificativ numărul inculpaților trimiși în judecată, fiind emise 25 rechizitorii privind 205 inculpați, din care 7 persoane juridice și 113 inculpați arestați preventiv (91 trimiși în judecată în stare de arest preventiv) la care se adaugă 2 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii. Comparativ, în anul 2010, prin 27 rechizitorii au fost trimiși în judecată 74 inculpați, din care 2 persoane juridice și 1 inculpat arestat în cursul urmăririi penale, trimis în judecată în stare de libertate.

Rechizitoriile reprezintă 13,02% din soluțiile dispuse pe fond.

Față de 1 învinuit au fost aplicate dispozițiile art.18¹ C.pen. (0 în anul 2010).

Prin cele 27 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 434 infracțiuni (137 în anul 2010), din care:

-28infracțiuni asimilate celor de corupție (38 în anul 2010)

o 21 - prevăzute de art.13² din Legea nr.78/2000

o 3- prevăzută de art.13¹ din Legea nr.78/2000

o 4 - prevăzute de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000

-39 infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție (12 în anul 2010)

o 2 - tăinuire/favorizarea infractorului - art.17 lit.a) Legea nr.78/2000

o 10 - asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni - art.17 lit.b) Legea nr.78/2000

o 14 - fals și uz de fals - art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000

o 11 – spălare a banilor - art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000

o 2 - bancrută frauduloasă - art.17 lit.h) din Legea nr.78/2000

-131infracțiuni de corupție (6 în anul 2010)

o 118 - luare de mită, din care 116 în baza Legii nr.78/2000

o 7 - dare de mită, din care 6 în baza Legii nr.78/2000

o 2 - primire de foloase necuvenite, în baza Legii nr.78/2000

o 4 – trafic de influență, în baza Legii nr.78/2000

-232 infracțiuni din Codul penal și legi speciale

o 21 - înșelăciune

o 1 - conflict de interese

o 31 - evaziune fiscală

o 4 - abuz în serviciu contra intereselor publice

o 8 - fals și uz de fals

o 118 - infracțiuni prevăzute de legea nr.39/2003

o 23 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.656/2002

- 4 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Raportat la tipurile de ocupații evidențiate statistic, între cei 198 inculpați trimiși în judecată, persoane fizice, sunt 1 deputat, 125 funcționari publici, 18 cu funcții publice de conducere și 40 oameni de afaceri. Din cei 198 de inculpați trimiși în judecată, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (170), provin din mediul urban (174) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (179). Au studii superioare 64, iar 26 au funcții de conducere în mediul public sau privat.

Unii din inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante. Spre exemplu, sunt 1 deputat, 5 avocați, 107 polițiști (4 cu funcții de conducere), 9 lucrători vamali, 2 primari, 1 consilier județean, 1 executor judecătoresc, 1 director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 1 consilier A.N.A.F., 1 președinte și 1 vicepreședinte al unei Societăți de Administrare a Investițiilor, 13 directori din instituții publice (2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la A.P.I.A., 2 de la Institutul Național de Pneumologie, 8 din cadrul unor ministere) și 1 director de companie națională.

Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea și gravitatea activității infracționale relevată de numărul inculpaților și al faptelor cercetate (205 inculpați care au săvârșit 434 infracțiuni), de natura faptelor deduse judecății, dar și raportat la întinderea pagubei produse.

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de peste 559.641.459 lei și circa 6.497.886 euro (407.175.526 lei și peste 12.191.615 euro în anul 2010). Pagubele se situează mai ales în sectorul achizițiilor publice de bunuri și servicii. Au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 189.251.171 lei și 199.000 euro, atât asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și a unor sume aflate în conturi bancare (243.021.811 lei în anul 2010).

Operativitatea soluționării cauzelor >a fost bună, din cele 383 cauze soluționate în 104 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 49 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 628 cauze nesoluționate (494 în anul 2010), un număr de 402 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (263 în anul 2010), iar 87 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale rămase nesoluționate (62 în anul 2010).

Evoluția acestor indicatori este obiectiv justificată de creșterea continuă a cauzelor de soluționat, cu 22,24%, de ponderea importantă a cauzelor nou intrate (517 din 1011 cauze de soluționat), de complexitatea și aproape triplarea numărului inculpaților trimiși în judecată, un număr semnificativ fiind arestați preventiv (205 inculpați din care 113 arestați preventiv, față de 74 inculpați din care 1 arestat preventiv, în anul 2010) și prin deficitul de personal, activitatea fiind desfășurată, în medie, de 12 procurori din cele 17 posturi prevăzute în organigramă, reprezentând 70,58%.

Totodată, celeritatea urmăririi penale a fost influențată și de complexitatea specifică a infracțiunilor ce fac obiectul cauzelor instrumentate de această secție, care impune realizarea unui volum sporit de ridicări de înscrisuri, de constatări efectuate de alte organisme (Curtea de Conturi, Garda Financiară ori alte autorități aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Finanțelor), constatări tehnice realizate de specialiștii din cadrul direcției și chiar expertize. Exemplificativ, au fost efectuate 225 percheziții domiciliare, 395 activități tehnice, 302 activități criminalistice și peste 1.200 ridicări de înscrisuri ori alte acte procedurale dispuse de procuror.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 7 infirmări ale soluțiilor (1 în anul 2010) și 1 caz de redeschidere a urmăririi penale (similar anului 2010). Din cele 4 infirmări dispuse de instanțele de judecată în procedura reglementată de art. 278¹ C.pr.pen., 3 se află încă în lucru, iar o cauză a fost declinată. De asemenea, din cele 3 infirmări dispuse de procurorul ierarhic superior, 2 se află în lucru și o cauză a fost declinată. Dosarul în care redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost finalizat prin soluție de netrimitere în judecată pentru infracțiunile de competența Direcției Naționale Anticorupție și declinare la parchetul competent pentru celelalte fapte.

Într-un singur caz conflictul negativ de competență a stabilit că în cauză competența aparținea Direcției Naționale Anticorupție.

Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.

Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 14 inculpați, din care 3 în baza art.10 lit.a) C.pr.pen. și 11 în baza art.10 lit.d) C.pr.pen., apreciate ca neimputabile. Alți 11 inculpați au fost achitați pe temeiul dezincriminării faptelor, prin 3 hotărâri definitive. Achitările sunt prezentate în Anexa nr. 3.

S-a dispus, prin 14 hotărâri definitive, condamnarea a 36 inculpați trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secției.

Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 12 procurori, întrucât numai în lunile ianuarie și noiembrie au fost în activitate 13 procurori. Fluctuația a presupus redistribuirea dosarelor aflate în lucru la procurorii care au încetat activitatea, precum și preluarea unor cauze de procurori nou veniți.

Volumul mediu este de circa 32 cauze soluționate/procuror și de circa 52 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă și a cunoscut îmbunătățiri relevate de principalii indicatori statistici, remarcându-se continua creștere a cauzelor de soluționat, soluționate și semnificativă a numărului inculpaților trimiși în judecată, precum și al celor arestați preventiv.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.283/P/2009 din 7 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv, a inculpaților P.D.(deputat în Parlamentul României) pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzut de art.194 C.pen. (3 infracțiuni) și efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția pe care o persoană o îndeplinește prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, M.C. pentru infracțiunea de șantaj prevăzută de art.194 C.pen. (2 infracțiuni) și P.V. (primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada octombrie-noiembrie 2009, inculpatul P.D., sprijinit de coinculpatul M.C., a amenințat verbal și fizic, în mai multe rânduri, iar la data de 29 octombrie 2009, a exercitat acte de violență asupra unui număr de doi reprezentanți ai unei societăți comerciale, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducțiune a apei dintr-o comună. Amenințările vizau integritatea fizică a părților vătămate sau a membrilor familiilor acestora. Totodată, prin amenințări și sprijinit de coinculpatul M.C., inculpatul P.D. a încercat să îl convingă pe unul din cei doi reprezentanți ai firmei menționate să meargă la sediul primăriei din comună și să facă demersurile necesare pe lângă primar în vederea încasării unor sume de bani în cuantum de 290.000 lei, care s-ar fi cuvenit societății comerciale pe care o reprezenta din executarea unui contractul de aducțiune apă potabilă. Ulterior, acești bani ar fi urmat să fie remiși lui P.D. Anterior, în cursul lunii noiembrie 2009, inculpatul P.D. exercitase presiuni psihice, amenințându-l pe primarul acelei comune, pentru a rezilia un contract cu societatea comercială amintită și, implicit, să efectueze plățile aferente derulării contractului către o societate a lui P.D., în condițiile în care aceasta din urmă efectuase numai anumite lucrări subcontractate. Era vorba despre derularea unui contract în valoare totală de 3.848.719 lei având ca obiect „alimentarea cu apă potabilă a comunei”.

Pe de altă parte, inculpatul P.D. a încercat să îl constrângă pe primarul comunei să facă demersuri ilicite prin care să favorizeze firma sa la câștigarea licitației publice care avea ca obiect atribuirea contractului pentru construirea unei baze sportive în comună, ce urma să fie desfășurată în perioada decembrie 2009-martie 2010.

De asemenea, în perioada noiembrie 2009-februarie 2010, inculpatul P.D. a efectuat demersuri, în calitate de administrator de facto în reprezentarea intereselor societății sale, pe lângă primarii mai multor localități din județ pentru a-i determina să efectueze plăți, cu prioritate, către firma sa ori să favorizeze această firmă în obținerea unor contracte privind lucrări de interes public (baze sportive, extindere sediu primărie). În acest fel, inculpatul a desfășurat operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu calitatea de deputat în Parlamentul României, obținând foloase necuvenite în sumă de 1.836.608,59 lei.

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale în calitate de martor, la data de 17 martie 2010, inculpatul P.V., primar al unei comune, a făcut afirmații mincinoase sau nu a spus tot ce știe cu privire la împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat. În concret, este vorba despre lămurirea circumstanțelor în care P.D. a făcut demersuri pentru a obține foloase necuvenite pentru firma în care figura ca asociat. Demersurile vizau pe de o parte obținerea unor plăți efectuate de primăria comunei și cele în vederea câștigării, de către societatea sa, a contractului având ca obiect „construire Bază Sportivă”. Respectivul contract, în valoare de 1.517.705 lei, a fost încheiat între Primăria comunei și societatea inculpatului la data de 21 decembrie 2009.

La data de 8 februarie 2011, plenul Camerei Deputaților a respins prin vot solicitarea Direcției Naționale Anticorupție din 7 octombrie 2010 privind încuviințarea reținerii și arestării deputatului P.D.

Față de inculpații P.D. și M.C. a fost dispusă, de către procuror, măsura obligării de a nu părăsi țara, ce a fost prelungită până la data de 11 aprilie 2011.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților P.D. și M.C., în vederea reparării pagubei cauzate prin săvârșirea infracțiunii și în vederea confiscării speciale, până la concurența sumei de 1.836.608,59 lei.

- Prin rechizitoriul nr.189/P/2009 din 14 aprilie 2011 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, respectiv, a inculpaților R.D.P. (executor judecătoresc), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen., uz de fals prevăzut de art.291 C.pen., asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen., V.B.O. (avocat), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen., asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu atribuția ori însărcinarea primită prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, I.I.D. (avocat), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în declarații prevăzută de art.292 C.pen., asociere pentru comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, U.I. (director general la o societate pe acțiuni cu capital integral de stat) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248-art.248¹ C.pen. și asociere pentru comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen., T.S. și R.E.L. (director general, respectiv director la o altă societate comercială cu capital integral de stat) pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. și asociere pentru comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen., M.V. (om de afaceri) pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., C.R.M. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. și asociere pentru comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și D.A. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și asociere pentru comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen.

S-a reținut, prin actul de sesizare că, în cursul lunii august 2007, o societate cu capital de stat a chemat în judecată o altă societate cu capital de stat, pentru o datorie reprezentând prețul pentru energia electrică livrată și penalități de întârziere. La 1 aprilie 2008, reclamanta, prin directorul general U.I., a încheiat contractul de cesiune de drept litigios de creanță cu Cabinetul avocatului V.B.O. Cesionarea s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale. Caracterul ilegal al cesionării creanței avea să fie constatat și de Curtea de Apel Alba-Iulia care, la data de 18 februarie 2011, a declarat nulitatea absolută a contractului de cesiune.

Ulterior cesionării drepturilor litigioase, așadar fără a mai fi titulară a acelor drepturi, la 21 aprilie 2008, societatea reclamantă a încheiat un contract de asistență juridică cu Cabinetul avocatului V.B.O. în litigiul respectiv. Litigiul a fost soluționat în 30 martie 2009, instanța obligând societatea pârâtă să achite Cabinetului avocatului V.B.O. suma totală de 31.557.229 lei (7.470.000 euro), sumă incluzând datoria inițială, penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.

În baza hotărârii judecătorești, în 29 mai 2009 și 16 iunie 2009, societatea pârâtă a virat prin transfer bancar datoria în contul societății reclamante, cont care era comun cu al Cabinetului avocatului V.B.O. Cu toate acestea, în perioada aprilie-august 2009, prin mijloace frauduloase, nota de plată pe care societatea pârâtă urma să o achite ca urmare a executării silite a fost încărcată, în mod nejustificat, până la suma totală de 78.650.017,04 lei (18.621.381 euro).

Aceste activități infracționale au fost concepute și puse în practică, inițial, de V.B.O. (avocat) și U.I. (directorul general al societății reclamante), la care s-a adăugat ulterior, prin asociere, activitatea inculpaților R.D.P. (executor judecătoresc), I.I.D. (avocat) T.S. și R.E.L. (directorul general, respectiv directorul societății pârâte). În suma mărită nejustificat intră partea de 31.557.229,06 lei, care deja fusese plătită de bună voie, la care se adaugă 22.865.584,33 lei penalități stabilite de o expertiză extrajudiciară, în condițiile în care valoarea penalităților fusese deja inclusă în suma stabilită de instanță, precum și 23.335.415,65 lei cheltuieli de executare silită. În cheltuielile de executare silită, de pildă, intra și onorariul de apărător facturat de avocatul D.A., în cuantum de 16.000.000 lei (3.809.523 euro), valoare considerată total nejustificată în contextul unei executări silite. De altfel, chiar și depunerea cererii de executare silită s-a făcut în lipsa unui titlu executoriu.

În acest mod, s-a ajuns la situația în care o obligație deja stinsă, ce viza fonduri publice, să fie cerută de către inculpatul V.B.O.(avocat) în nume propriu, fără nicio justificare și doar în folos personal. Prin aceleași manevre, suma menționată, executată silit de la societatea pârâtă, a revenit în totalitate societății comerciale al cărei reprezentant unic este I.I.D.(avocat) și Cabinetului avocatului V.B.O. Caracterul ilegal al executării silite avea să fie constatat și prin sentința din 23 martie 2010 a Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pe de altă parte în baza contractului de asistență juridică încheiat la 21 aprilie 2008 cu Cabinetul avocatului V.B.O., și societatea reclamantă a fost executată silit de Biroul Executorului Judecătoresc R.D.P. până la concurența sumei de 7.812.650 lei (1.860.154 euro). La această executare s-a ajuns urmare a faptului că inculpatul avocat V.B.O. a falsificat contractul de asistență juridică, în sensul înscrierii unui onorariu de 5.000.000 lei, în condițiile în care inițial nu fusese înscrisă nicio sumă. Ulterior, contractul a fost cesionat inculpatului M.V. (om de afaceri) la suma de 5.950.000 lei, iar prin executare silită s-au adăugat onorariul de executare silită, onorariul de asistență juridică și diferite taxe.

În perioada 2008-februarie 2009, printr-un mod de operare similar care a presupus manevre frauduloase (inexistența titlului executoriu și stabilirea unor cheltuieli de executare supraevaluate), inculpații V.B.O. (avocat), R.D.P.(executor judecătoresc), I.I.D. (avocat) și C.R.M. au determinat executarea silită a unei societăți de asigurări până la concurența sumei de 9.761.290,00 lei (2.323.878 euro). Şi în acest caz s-a folosit instituția cesiunii de creanță, dreptul respectiv fiind dobândit de societatea comercială administrată de către C.R.M. , societate la care era acționar și inculpatul I.I.D. Executarea silită nu s-a finalizat datorită suspendării ei, însă pe timpul popririi societatea de asigurări a fost privată de dreptul său de folosință a banilor.

De asemenea, în anul 2006, inculpatul R.D.P., în calitate de executor judecătoresc, a executat silit un imobil situat în capitală, cu încălcarea drepturilor de creanță ale unei societăți comerciale pe acțiuni, în favoarea unui alt creditor, neîndreptățit.

Prejudiciul produs în dauna societății comerciale pârâte este de 78.654.017,04 lei (18.621.381 euro), cel produs în paguba societății comerciale reclamante este de 7.812.650 lei (1.860.154 euro), cel produs în dauna societății de asigurări este de 9.761.290,00 lei (2.324.114 euro), iar prejudiciul produs în paguba societății pe acțiuni este de 861.145 lei (205.034 euro). Toate cele patru societăți s-au constituit părți civile.

În total, prejudiciul produs celor patru persoane juridice este de 97.089.102 lei, echivalentul a 23.010.683 euro.

Pentru asigurarea recuperării prejudiciului cauzat a fost luată măsura asigurătorie a popririi conturilor bancare ale inculpaților R.D.P., V.B.O., I.I.D., U.I., T.S., R.E.L., M.V. și C.R.M. și a fost aplicat sechestru asigurător asupra bunurilor aparținând lui V.B.O., R.D.P. și U.I.

- La data de 24 iunie 2011, prin rechizitoriul nr.383/P/2010, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv S.M.C. (avocat și consultant financiar) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (3 infracțiuni) și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și G.N.A. (consilier superior în cadrul Agenției Naționale de Administrate Fiscală – A.N.A.F.), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (3 infracțiuni), fals în declarații prevăzut de art.292 C.pen. și spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002.

În fapt, s-a reținut că în perioada iunie-august 2009, inculpatul S.M.C. a pretins de la un denunțător suma de 200.000 euro, redusă ulterior la 70.000 euro, lăsându-l să creadă că are influență asupra unor comisari cu funcții de conducere din cadrul Gărzii Financiare-Comisariatul General, și pe care îi poate determina să întocmească o notă de constatare în care să menționeze concluzii favorabile firmei denunțătorului. Această notă de constatare urma a fi întocmită ca urmare a unor controale, efectuate în lunile martie și aprilie 2009 de comisari ai Gărzii Financiare, finalizate cu o sesizare formulată la Direcția Națională Anticorupție de Garda Financiară în luna mai 2009 pentru infracțiunea de evaziune fiscală. În cursul lunii septembrie 2010, din banii pretinși, inculpatul S.M.C. a primit de la denunțător suma de 55.000 de euro.

Pentru a crea aparența de legalitate a provenienței banilor primiți în schimbul traficării influenței, inculpatul a întocmit în fals trei facturi fiscale în care a consemnat, în mod nereal, că a prestat servicii de evaluare, analiză și audit pentru societățile comerciale ale denunțătorului.

De asemenea, în cursul lunii octombrie 2010, S.M.C. a pretins de la același denunțător suma de 30.000 euro, lăsând să se creadă că are influență pe lângă comisari cu funcții de conducere din cadrul Gărzii Financiare-Comisariatul General, pentru a-i determina să nu constate fapte de evaziune fiscală și contrabandă cu ocazia unui control de specialitate efectuat în perioada octombrie-noiembrie 2010 la o altă societate comercială a denunțătorului. Din banii pretinși, inculpatul a primit suma de 22.000 euro, în două tranșe.

Ulterior, în cursul lunii noiembrie 2010, S.M.C. a pretins de la denunțător suma de 300.000 euro pentru a interveni pe lângă o persoană din conducerea Direcției Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (A.N.V.) și a o determina să ridice consemnul vamal aplicat de această autoritate uneia dintre firmele denunțătorului. Acest act avea drept consecință deblocarea containerelor cu tutun indisponibilizate în două porturi.

În același context, în cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul G.N.A., în calitate de consilier superior în cadrul A.N.A.F., a pretins de la același denunțător suma totală de 300.000 euro pentru a interveni pe lângă aceeași persoană din conducerea A.N.V. în scopul menționat mai sus. Din banii pretinși, 200.000 euro erau destinați funcționarului din cadrul A.N.V., iar 100.000 euro urma să îi oprească pentru sine.

S.M.C., în aceeași perioadă, a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro pentru a o remite unei persoane din conducerea A.N.A.F. și a o determina să protejeze activitatea de contrabandă pe care denunțătorul dorea să o inițieze. Din suma pretinsă, lui S.M.C. i-ar fi revenit un cuantum de 10%.

La rândul său, în cursul anilor 2007 și 2008, inculpatul G.N.A., în calitate de consilier superior în cadrul A.N.A.F., a mai pretins și primit de la același denunțător sume cuprinse între 7.000 și 10.000 de euro lunar, în total 120.000 euro, pentru a interveni pe lângă persoane cu funcții de conducere din cadrul A.N.A.F.- Direcția Mari Contribuabili și a le determina să nu blocheze conturile sau să nu execute silit firma denunțătorului, ca urmare a faptului că nu a fost achitat T.V.A.-ul în valoare de aproximativ 2,6 milioane lei de către această societate comercială.

De asemenea, în cursul anului 2008, inculpatul G.N.A. a pretins de la denunțător suma totală de 400.000 euro, redusă ulterior la 200.000 euro, pentru a interveni pe lângă același funcționar din conducerea Direcției Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale și a-l determina să nu stabilească în sarcina firmei denunțătorului plata unor sume de bani cu titlu de accize pentru operațiunea de a transfera din România în Italia peste 800 de tone de tutun. Suma de 400.000 euro reprezenta 1% din valoarea taxelor pe care firma denunțătorului o datora Statului Român pentru o asemenea operațiune vamală.

Pentru a disimula adevărata proveniență a sumelor de bani încasate în scopul traficării influenței, inculpatul G.N.A. a consemnat în fals, în declarația de avere dată la 1 noiembrie 2010, că a primit de la o persoană fizică, cu titlu de împrumut, suma de 200.000 de euro. În această modalitate, inculpatul a justificat proveniența sumei de 96.500 de euro achitată pentru achiziționarea unei case în municipiu, în condițiile în care acest împrumut este inexistent.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor imobile aparținând celor doi inculpați.

La data de 2 martie 2011, Curtea de Apel București a admis cererea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a inculpaților S.M.C. și G.N.A. pe un termen de 29 de zile. Față de inculpatul G.N.A. această măsură a fost prelungită, iar față de S.M.C. s-a dispus eliberarea sub control judiciar.

- Prin rechizitoriul nr.153/P/2006 din 8 aprilie 2011 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a dispus trimiterea în judecată a 14 inculpați, respectiv B.V. (director al Direcției Sanitare Veterinare din cadrul Agenției de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art.254 C.pen. în referire la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția pe care o persoană o îndeplinește prevăzută de art. art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, constituire de grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, U.T. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000, aderare și constituire de grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr.39/2003 și spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, H.M.S. (director general al Agenției de Sănătate Publică din cadrul ministerului) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000, aderare la grup infracțional organizat prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003, Pr.T. (director general al unei Companii Naționale), I.F.C. (director general adjunct economic al aceleiași Companii Naționale), P.T. (director al Direcției de asistență juridică al Companiei Naționale), V.D.C. (director al direcției comerciale a Companiei Naționale), B.A. (fost directorul general al Companiei Naționale) și L.L. (șef al oficiului juridic din cadrul Companiei Naționale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000, A.A.L.(administrator de facto al unei societăți comerciale controlate de B.V.) pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, U.A.L. (asociat la o societate comercială, persoană aflată în relație de rudenie cu U.T.) pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, aderare la grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, A.V. (asociat al aceleiași societăți comerciale, persoană aflată în relație de rudenie cu U.T.) pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și aderare la grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, M.A.(administrator la o societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 C.pen. și favorizarea infractorului prevăzută de art.264 C.pen. și O.S. (administrator la o societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în fapt că, în cursul lunii octombrie 2005, în contextul apariției gripei aviare în România, inculpata H.M.S., director general al Agenției de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Transporturilor, a acționat astfel încât o societate comercială aparținând inculpatului U.T. să obțină, în mod nelegal, contracte supraevaluate de prestări de servicii de dezinfecție, în condițiile în care respectiva firmă nu era aptă să efectueze asemenea activități.

Într-o primă etapă, inculpații U.T., B.V. și H.M.S., toți trei medici veterinari cu cunoștințe de specialitate în domeniu, profitând de situația creată, au dezinformat autoritățile, reușind să determine alocarea unor sume de bani, nejustificat de mari și în mod inutil, unor societăți comerciale private, în vederea efectuării așa-zisei dezinfecții în unele puncte rutiere și feroviare. Cei trei au constituit un grup infracțional organizat coordonat de inculpatul B.V. și în care l-au atras ulterior și pe A.A.L. Acest grup a acționat în toată perioada derulării contractelor, și anume octombrie 2005-martie 2006. Infracțiunile au fost comise în contextul în care direcțiile sanitar-veterinare controlau fenomenul și nu era necesară intervenția unor firme private.

Concret, cu toate că nu a prestat niciun fel de activitate, societatea comercială administrată de U.T. a primit contracte de dezinfecție în puncte feroviare și rutiere, finanțate din bani publici, de la două companii naționale. Din partea unei Companii Naționale contractul cu societatea comercială a fost semnat, cu încălcarea prevederilor legale, de directorul general Pr.T. împreună cu I.F.C., V.D.C. și P.T. (persoane din conducerea companiei). Din partea celeilalte Companii Naționale contractul a fost semnat, cu încălcarea prevederilor legale, de director general B.A. și de șeful Oficiului Juridic L.L. La data respectivă, societatea comercială avea un singur angajat și niciun fel de utilaje, iar activitățile stabilite prin contractele de dezinfecție au fost efectuate de 12 firme subcontractante și nu în toate situațiile într-o manieră satisfăcătoare.

Mai precis, activitățile de dezinfecție, pe care în virtutea contractelor ar fi trebuit să le execute societatea amintită, au fost subcontractate de către societatea comercială al cărei administrator era O.S., deși prevederile contractuale stipulau clar că subcontractarea este nepermisă. În concret, inculpatul O.S. a subcontractat activitățile altor 12 societăți comerciale și a prezentat facturi și devize de plată neconforme pentru a ascunde lipsa de activitate, dar și prestațiile subcontractanților. În acest fel, a permis continuarea efectuării de plăți nejustificate de către autoritățile contractante.

Prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților, în dauna celor două Companii Naționale se ridică la suma de 20.425.975 lei, adică aproximativ 5.835.992 euro, în timp ce societatea comercială a înregistrat un profit net de aproximativ 6.088.278 euro.

În schimb, pentru a asigura protecția și a favoriza societatea comercială, mai ales pe perioada desfășurării activităților contractate, respectiv în perioada martie-august 2006, inculpatul B.V. a beneficiat direct sau indirect de suma totală de 61.800 lei, adică aproximativ 20.000 euro la cursul mediu de 3,5 lei/euro din acea perioadă. În același timp, inculpata H.M.S., coordonându-se cu inculpatul B.V., nu a făcut controale astfel încât a permis firmei să încaseze sume de bani în mod nejustificat și a dezinformat în permanență factorii de decizie, determinând semnarea și menținerea contractului. În schimb, a primit în contul personal de card, în perioada 28 septembrie 2005-20 aprilie 2006, suma totală de 12.050 lei, atât direct de la inculpatul B.V. cât și indirect de la colaboratori ai lui U.T. Ulterior, banii au fost ridicați de către inculpată în numerar sau utilizați pentru plăți cu cardul la comercianți.

După începerea cercetărilor, inculpatul M.A. a dat o declarație mincinoasă și a prezentat organelor de urmărire penală un document fals, în încercarea de a-l ajuta pe B.V. să justifice sumele de bani primite cu titlu de mită.

Totodată, pentru a disimula proveniența sumelor de bani din contractele de dezinfecție, inculpatul B.V. s-a folosit de o societate comercială pe care o controla prin intermediul lui A.A.L., cumpărând prin intermediul acesteia acțiuni la o societate pe acțiuni. De asemenea, pentru a face pierdută urma sumelor de bani, folosind persoane din grupul infracțional organizat creat de el, a acționat în sensul cesionării fictive, în mod repetat, a părților sociale, respectiv a acțiunilor deținute la societatea comercială. Tot pentru a obține o parte din banii alocați pentru combaterea gripei aviare, a fost introdusă această societate comercială, în mod artificial, în lanțul de furnizori de substanțe dezinfectante. Astfel, firma controlată de inculpatul B.V. a încasat de la societatea contractantă suma totală de 7.127.811 lei, ceea ce la cursul mediu de la acea vreme înseamnă peste 2 milioane euro. Este vorba chiar de banii primiți de la Companiile Naționale prin contractele nelegale încheiate. Toate acestea s-au produs prin efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția deținută de către inculpatul B.V. Precizăm că, în perioada desfășurării acestor activități, B.V. a avut calitatea de medic veterinar, angajat succesiv, ca funcționar, cu rang de director, în cadrul unui minister și apoi în cadrul unei Autorități naționale, cu rang de consilier superior, membru al Corpului de Control.

La rândul său, U.T. a acționat într-o manieră identică, în scopul spălării sumelor de bani provenite din infracțiune. Concret, acesta s-a prevalat de presupuse servicii ale unei firme de consultanță înființate în acest sens, la care asociați erau cumnatul și nepotul său, respectiv A.V. și U.A.L., pentru a efectua retrageri în numerar în numele său și al nepotului. Practic, banii au fost doar „rotiți” prin această societate comercială și au reintrat în posesia inculpatului U.T. În acest sens, inculpatul U.T. a constituit el însuși un grup infracțional organizat, separat, pe care l-a coordonat și din care au făcut parte U.A.L. și A.V.

În vederea recuperării prejudiciului cauzat, precum și a confiscării sumelor de bani obținute prin săvârșirea infracțiunii, s-au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaților, respectiv: bunuri imobile în valoare totală de 2.163.031 lei, conturi bancare în valoare totală de 1.336.902 lei și de 170.625 euro.

- Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.316/P/2010 din 26 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 62 de ofițeri și agenți de poliție de frontieră din cadrul unui Punct de trecere a frontierei (P.T.F.), precum și a 4 lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal pentru infracțiunile de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000, dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003.

Astfel, au fost trimiși în judecată 49 de inculpați în stare de arest preventiv, și anume, inculpații A.A.(comisar de poliție, fost șef al PTF) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, A.E.A., A.C.D., BD., BVA., C.A., C.M., C.M.E., C.N.E., C.R., C.I., C.E., F.C., G.D., G.A.I., H.T.C., H.A., IT., J.G., J.V., L.G.C., L.R., L.R.V., L.F.C., M.F.C., M.A.P., N.D.D., N.G., N.R., N.C.T., P.G.A., P.L., P.S.G., P.L.A., R.F., R.B.C., R.V., S.V.O., S.V.I., S.G., S.F., S.S.D., Ţ.C., Z.I., Z.C.D. (agenți de poliție de frontieră) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, precum și C.S., S.N.C., Ş.S.C. și U.L. (lucrători vamali, șefi de tură) pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000.

În stare de libertate au fost trimiși în judecată 17 inculpați, respectiv, B.V.F., C.D., C.D.V., G.I.M., H.V., I.A., M.F.D., M.A.O., N.M., P.F., R.I., S.V., S.P.V.C., S.S., T.L.D., T.M.D., U.G.B. (agenți de poliție de frontieră) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003.

În sarcina celor 62 de inculpați, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de trecere a frontierei, s-a reținut că, în perioada septembrie 2010-ianuarie 2011, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind controlul la frontieră și a le permite introducerea în România a unor bunuri peste limita legală admisă (în general, țigări din Ucraina).

Concret, lucrătorii poliției de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins bani/bunuri pentru simpla verificare a documentelor de călătorie ori de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor și trecerea, într-un timp scurt, prin PTF dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în țară a unor bunuri accizabile, mai ales țigări, dar și motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispozițiilor legale privind regimul vamal.

Banii colectați de la cetățenii care tranzitau punctul de frontieră erau ascunși în diverse locuri din incinta PTF, mai ales, în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau împărțiți conform unor cote stabilite, fiecare primind, prin redistribuire, o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între 8.000 de lei și 25.000 de lei), în funcție de riscul asumat și de „încasările” realizate. Sume de bani din mită reveneau și șefilor de grupă, de tură, precum și șefului PTF, inculpatul A.A., cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracțională amintită.

Conform înțelegerii, infracțiunile de corupție au fost săvârșite prin contribuții diferite, în funcție de repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru), precum și în funcție de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic. S-a reținut că un aspect care întărește existența unei înțelegeri între inculpați îl reprezintă caracterul repetat, identic, reflex al gesturilor infracționale ale inculpaților. Modul lor de operare devenise un șablon infracțional.

De asemenea, în sarcina celor 4 lucrători vamali C.S., Ş.N.C., Ş.S.C. și U.L. s-a reținut că în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, în calitate de șefi de tură la Biroul Vamal, au dat inculpatului A.A., șef al PTF, diverse sume de bani totalizând 23.913 lei, pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privind controlul la frontieră și urmărirea respectării legii de către întregul personal din punctul de trecere a frontierei.

În vederea confiscării sumelor de bani care au făcut obiectul infracțiunilor de corupție, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile identificate ca aparținând inculpaților, precum și pe sumele de bani identificate la percheziții, în valoare de 344.034 lei, 129.600 euro, 6.805 USD și 335 lire sterline.

- Prin rechizitoriul nr.386/P/2010 din 14 aprilie 2011, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 47 de ofițeri și agenți de poliție de frontieră din cadrul unui Punct de trecere a frontierei (P.T.F.) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și constituire sau aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003.

Astfel, au fost trimiși în judecată 30 de inculpați în stare de arest preventiv, respectiv, inculpații T.I.A., A.C.C., B.D., T.T., L.A.L., P.V., A.M.R., P.C.N., M.T., O.F., C.S.M., M.G.G., G.R.D., A.V., D.L., P.C.C., B.R.N., M.O., B.I., B.I., G.V., N.A.A., C.D.M., I.G., F.M., F.C., P.N.C., P.M.A., C.C.B., R.C.C. (agenți de poliție de frontieră).

În stare de libertate au fost trimiși în judecată 17 inculpați, și anume, inculpații C.D.C. (comisar de poliție, șeful P.T.F.), N.A.C. (inspector de poliție, șef de tură) și L.G.V., F.R..I. P.L.A., M.I., P.P., A.A., N.A.M., P.C., P.R., G.M.F., P.C.E., C.G., T.C., S.M., S.V. (agenți de poliție).

S-a reținut în fapt că, în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, inculpații sus-menționați, în calitate de polițiști de frontieră în cadrul P.T.F., au pretins, primit ori acceptat, atât în nume propriu, cât și în numele celorlalți colegi, suma totală de 2.164.800 lei și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera. Banii și bunurile au fost pretinse și primite cu titlu de mită atât pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, cât și pentru a face acte contrare acestora, respectiv de a nu efectua un control strict asupra documentelor persoanelor sau autovehiculelor și de a permite introducerea în România a unor bunuri peste limita legală.

În scopul obținerii unor foloase materiale ilicite, toți inculpații au acționat coordonat, pe fiecare tură de lucru, în cadrul unui grup infracțional organizat, în care rolurile și atribuțiile erau în mod explicit prestabilite conform unei „metodologii”, iar beneficiul activității infracționale era împărțit, potrivit înțelegerii, între polițiștii simpli și cei cu funcții de conducere.

Structura grupului infracțional organizat și modul de operare utilizat le-au permis inculpaților să exercite acte de corupție cu frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei. Astfel, de regulă, „tariful” era cunoscut de cei care oferă mită: 5-10 lei pentru situațiile obișnuite (cum ar fi, doar pentru simpla aplicare a ștampilei) și aproximativ 10-100 de euro sau 50-200 lei în cazul unor situații speciale în care „tariful” creștea proporțional cu riscul la care se expunea polițistul de frontieră (lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfă, produse în cantități mai mari etc). În această modalitate, pe fiecare tură, un inculpat „colecta”, în medie, între 400 și 2 000 lei.

În vederea confiscării sumelor de bani dobândite cu titlu de mită, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

Față de un număr de 40 de inculpați a fost luată măsura reținerii, la datele de 21 și 22 februarie 2011, iar Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a unui număr de 32 de inculpați pe un termen de 29 de zile, în datele de 22 și 23 februarie 2011. Pentru 30 de inculpați instanța a dispus prelungirea arestării preventive, iar 2 inculpați au fost puși în libertate. Prin rechizitoriu, față de inculpatul C.D.C., procurorii au propus instanței de judecată înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive, care nu a fost însușită de instanța de judecată.

- Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.304/P/2011 din 29 septembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.R.S.G. (director executiv la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură A.P.I.A.-Centrul județean) pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

S-a reținut în fapt că, în cursul lunii decembrie 2010, inculpatul D.R.S.G., în calitate de director executiv la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean, a pretins de la reprezentanții unei societăți comerciale cu activitate în agricultură suma de 25.000 USD, respectiv 10% din totalul subvențiilor solicitate de respectiva societate. Banii au fost pretinși pentru autorizarea mai rapidă a plății celei de-a doua tranșe de subvenții pentru suprafețele de teren agricol cultivate, subvenții aferente anului agricol 2010-2011. Subvențiile pe suprafața cultivată acordate de A.P.I.A. sunt finanțate atât din fonduri europene, cât și din bugetul de stat.

La data de 5 septembrie 2011, același inculpat a pretins de la unul din reprezentanții aceleiași societăți agricole, denunțător în cauză, suma de 25.000 euro pentru urgentarea autorizării plăților pe suprafața cultivată, subvenții aferente anului agricol 2011-2012, precum și pentru a nu sesiza eventuale nereguli care ar fi condus la controale nedorite și la întârzierea plăților. Inculpatul D.R.S.G. a primit de la denunțător, la data de 9 septembrie 2011, suma de 10.000 euro, reprezentând prima tranșă din mita pretinsă în scopul menționat anterior. În schimbul acestei sume inculpatul s-a angajat să-l ajute pe denunțător și la completarea cererii unice de plată a subvențiilor aferente anului agricol 2012-2013, astfel încât societatea administrată de acesta să obțină finanțări suplimentare, de aproximativ 200.000 euro.

Procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, la data de 9 septembrie 2011, dată la care au dispus și reținerea inculpatului D.R.S.G. pentru 24 de ore, iar la data de 10 septembrie 2011, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpatului.

- La data de 8 iunie 2011, prin rechizitoriul nr.63/P/2010, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C.C.I. (director executiv al Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale-D.J.A.O.V.) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.6 și 7 din Legea nr.78/2000, instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. și conflict de interese prevăzut de art.253 alin.(2) C.pen.

S-a reținut că în perioada 2010-ianuarie 2011, inculpatul C.C.I., în calitate de director executiv al D.J.A.O.V., aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins diferite sume de bani de la un denunțător, reprezentant al mai multor firme care desfășurau activități de import-export din Turcia, primind de la acesta suma totală de aproximativ 40.000-50.000 de euro. Banii au fost primiți cu titlu de mită pentru ca lucrătorii dintr-o vamă să nu efectueze controlul fizic al mărfurilor denunțătorului și pentru a elibera documentele vamale de import, indiferent dacă aceste documente erau sau nu corect întocmite sau dacă mărfurile corespundeau din punct de vedere calitativ și cantitativ. Ca urmare, C.C.I. a cerut unui subordonat să menționeze în fals, în documentele vamale, că a fost efectuat controlul fizic al mărfurilor și că marfa corespunde cu cele consemnate în documente. De asemenea, a mai cerut unui inspector vamal din subordinea sa să accepte în mod nelegal prețurile minimale menționate de importatori în documentele vamale, fără să solicite documente din care să rezulte prețurile exportatorilor, astfel că obligațiile vamale ale importatorilor erau diminuate. La data de 24 februarie 2011, inculpatul C.C.I. a primit suma de 10.000 lei, prin intermediar, de la persoana denunțătoare, fiind prins în flagrant de către procurorii anticorupție.

De asemenea, în aceeași perioadă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul C.C.I. a pretins diferite sume de bani pentru sine sau pentru alți lucrători vamali, cu titlul de mită, de la reprezentantul unor societăți comerciale. Având în vedere că acesta din urmă era un fost coleg de serviciu, C.C.I. a încălcat și legislația privind conflictul de interese care interzice funcționarilor publici orice interes în obținerea de foloase direct de la persoanele cu care a fost anterior în raporturi de muncă.

În vederea confiscării speciale, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparținând C.C.I.

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2011 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.4. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari și-a desfășurat activitatea cu 5 procurori militari din 8 posturi prevăzute în organigramă. Dintre aceștia, 2 procurori au participat la ședințele de judecată ale instanțelor militare din București, Cluj, Iași și Timișoara.

Cantitativ, au avut de soluționat 154 cauze penale (în comparație cu 151 în anul 2010), au soluționat 104 (față de 91 în anul 2010) și au rămas nesoluționate 50 (față de 60 în anul 2010), din care în 7 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (5 în anul 2010).

Din cele 104 de dosare soluționate, în 71 au fost emise soluții pe fond, în creștere cu 18,33 %, față de anul anterior (60 soluții pe fond). Din cele 16 dosare în care s-a dispus declinarea de competență, 9 au fost trimise secțiilor sau serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, întrucât în cauză erau și civili alături de militari, 4 au fost trimise unor parchete militare, având în vedere calitatea de militari a făptuitorilor, iar celelalte 3 au fost trimise altor parchete, întrucât infracțiunile pentru care erau cercetați făptuitorii nu erau din categoria celor de corupție și nu aveau nici calitatea de militari.

Au fost emise un număr de 7 rechizitorii (față de 6 în anul 2010) care au privit un număr dublu de inculpați comparativ cu anul precedent, și anume 121 inculpați (față de 61 în anul 2010 și 30 în anul 2009), din care 5 arestati preventiv (2 inculpați arestați preventiv, din care 1 trimis în judecată în stare de arest, în anul 2010). Rechizitoriile reprezintă 10% din soluțiile dispuse pe fond de procurorii militari.

Față de 12 învinuiți au fost aplicate dispozițiile art.18¹ C.pen., precum și față de 1 făptuitor, conform modificărilor aduse art.230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010. (0 în anul 2010).

Prin cele 7 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 520 infracțiuni (comparativ cu 284 în anul 2010), din care:

- 26 - infracțiuni de corupție (11 în anul 2010);

- 104 - abuz în serviciu prevăzut de art.13² din legea nr.78/2000;

- 95 - infracțiunea prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000;

- 198 - fals și uz de fals;

- 96 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni;

- 1 - omisiunea sesizării organelor judiciare.

Din cei 121 de inculpați, majoritatea sunt bărbați (114) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (112). Toți provin din mediul urban, 111 sunt autori și 10 complici/instigatori, au studii superioare 34, iar 14 au funcții de comandă (10 în unități militare din cadrul M.Ap.N., 2 în cadrul S.R.I. și 2 în cadrul M.A.I.).

Dintre cei trimiși în judecată, 4 aveau gradul de general.

Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea activității infracționale prin raportare la numărul persoanelor și al faptelor cercetate, relevată de dublarea numărului inculpaților trimiși în judecată (121 față de 61 în anul 2010 și 30 în anul 2009) și al infracțiunilor reținute în sarcina acestora (520 în 2011, față de 284 în anul 2010 și 120 în anul 2009).

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 495.641 lei și 52.000 euro (1.256.963 lei în anul 2010) și au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 710.572 lei (peste 1.000.000 lei în anul 2010).

Operativitatea soluționării cauzelor >a fost bună, din cele 104 cauze soluționate, în 18 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (22 în anul 2010), iar în 5 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2010).

Din cele 50 de cauze nesoluționate, un număr de 27 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (similar anului 2010), iar 7 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (7 în anul 2010). Se constată, astfel, că procurorii militari s-au preocupat de finalizarea cu celeritate a dosarele cu urmărirea penală începută și reducerea numărului cauzelor vechi rămase nesoluționate, în condițiile în care au fost instrumentate cauze cu un număr mare de inculpați.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că nu au existat cazuri de infirmare a soluțiilor ori redeschidere a urmăririi penale și nici soluții definitive de achitare.

Prin hotărâre definitivă, s-a dispus restituirea 1 cauze la procuror, privind 4 inculpați, apreciată ca neimputabilă, pentru motivele prezentate în Anexa nr.4.

S-a dispus prin 1 hotărâre definitivă condamnarea privind 1 inculpat trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit de un procuror militar din cadrul secției.

Activitatea a fost desfășurată de 5 procurori, din care 2 procurori au desfășurat și activitate judiciară.

Volumul mediu este de circa 21 cauze soluționate/procuror și de circa 10 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, apreciem că activitatea desfășurată a fost eficientă, întrucât s-a dublat numărul inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor cu care a fost sesizată instanța de judecată, iar numărul cauzelor nesoluționate a fost redus.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Prin rechizitoriul nr.51/P/2010 din 10 mai 2011, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 112 inculpați, din care 2 generali, 24 ofițeri (11 dintre aceștia având diverse funcții de conducere în cadrul unor unități M.A.N.), 15 subofițeri și maiștri militari și 71 de caporali candidați la selecții și concursuri organizate în cadrul Ministerului Apărării Naționale, în unitățile din două localități.

Astfel, au fost trimiși în judecată gl.bg.I.M. (adjunct al șefului Direcției Management Resurse Umane din cadrul M.A.N.) pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate la trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (11 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (54 acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (63 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (63 acte materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (12 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.B.V. (comandant unei UM) pentru infracțiunile de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (6 acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (câte 26 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (26 acte materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (26 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea. nr.78/2000, gl.mr.dr.CH.M. (șeful Direcției Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General) pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (20 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (20 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (20 acte materiale) și instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (20 acte materiale), lt.col.C.D.C. (șeful Biroului informare și recrutare din cadrul Centrului Militar Județean) pentru infracțiunile de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (12 acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (6 acte materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, mr.O.C.I. (din cadrul unei UM) pentru infracțiunile de trafic de influență în formă continuată, prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (10 acte materiale) și instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale), m.m.D.D. (din cadrul Centrului de Medicină Preventivă al M.A.N.) pentru infracțiunile de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (12 acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (51 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (51 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (42 acte materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.R.C.(comandant al unui Centru Zonal de Selecție și Orientare din cadrul M.A.N.) pentru infracțiunile de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (119 acte materiale), uz de fals în formă continuată prevăzută de art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (119 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (45 acte materiale) și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.D.V. (comandant al unei UM) pentru infracțiunile de instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (71 acte materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.Z.N.(locțiitor comandant al UM) pentru infracțiunile de fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (71 acte materiale), folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, lt.col.B.I.L. (șef catedră la UM) și lt.col.N.C. (șef catedră pregătire postliceală în cadrul unei UM) pentru infracțiunile de fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr 78/2000 (2 acte materiale), uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (2 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (71 acte materiale), folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale) și asociere în vederea săvârșirii de infracțiunii, prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, mr.B.O.G.(șef structură securitate la UM) pentru infracțiunile de complicitate la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), complicitate la uz de fals, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 în referire la art.246 C.pen. (71 acte materiale), complicitate la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale), asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.O.C.I. (șef secție la Direcția Management Resurse Umane din cadrul M.A.N.), col.D.N., col.C.I. (toți din cadrul unei UM), col.B.I. (din cadrul unei Brigăzi), col.V.V. (din cadrul altei UM), col.M.N., col.B.M., col.C.S. (toți din cadrul unei UM), lt.col.D.G.C. (din cadrul altei UM) lt.col.A.GHE. (din cadrul Stratului Major al Forțelor Terestre), plt.C.V., plt.maj.S.V.C., plt.adj.pr.L.I. și plt.adj.D.F. (toți din cadrul unor UM) pentru infracțiunile de instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen., instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, mr.M.S., sg.maj.M.G.I., plt.maj.G.I. și plt.H.GHE. (toți din cadrul unor UM) pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (2 acte materiale), mr.A.V., mr.M.D.L., mr.P.A.S., m.m.D.V. și sg.maj.C.C. (toți din cadrul unei UM) pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, slt.B.N., m.m.B.M., m.m.D.C., plt.maj.R.N.GHE. și plt.maj.U.ŞT.C. (toți din cadrul unor UM) pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, sg.P.A.E. și cap.B.C. (din cadrul unor UM) pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen.

De asemenea, au fost trimiși în judecată cap.A.C.I., cap.A.F., cap.B.L.F., cap.C.N.I., cap.C.I., cap.D.F., cap.D.I.C., cap.I.M., cap.I.D., cap.M.R.C., cap.N.N., cap.O.F., cap.Ş.P., cap.T.P. și cap.T.C.I. (toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Tancuri și Auto), cap.B.F., cap.B.C., cap.B.D., cap.B.D.I., cap.B.I., cap.B.M.I., cap.B.C.A., cap.D.G., cap.D.N., cap.F.G., cap.N.I., cap.O.L., cap.P.A., cap.R.F., cap.R.E., cap.S.F., cap.T.E.G. și cap.T.GHE.C. (toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Comunicații și Informatică), cap.B.A.C., cap.C.I.G., cap.D.I.I., cap.N.A.C., cap.P.I.L., cap.R.M., cap.S.C.M. și cap.T.N. (toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Artilerie Terestră și Antiaeriană), cap.C.M., cap.C.I.C., cap.C.A., cap.D.M.D., cap.F.D.D., cap.A.G., cap.I.F., cap.L.I.A., cap.M.M., cap.M.F.B.C., cap.M.M., cap.M.N.R., cap.N.M., cap.N.C., cap.N.R.I., cap.P.M.D., cap.P.B.I.C., cap.Ş.C.A., cap.Ş.C.C. și cap.T.G.C. (toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Infanterie și Vânători de Munte), cap.G.I.C., cap.T.I. și cap.Z.I. (toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu), cap.G.V.C., cap.I.C.C., cap.T.C., cap.T.V., cap.V.V.A. și cap.Z.M.I. (toți cursanți în cadrul unor UM) pentru infracțiunile de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în fotmă continuată, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen., uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000.

Prin rechizitoriu s-a dispus, de asemenea, scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de plt.maj. M.M., pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 26C.pen. raportat la art.257 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în fapt că, în perioada 2009-2010, la Centrul zonal de selecție și orientare au fost organizate, în mod succesiv, mai multe activități de selecție a unor candidați pentru a deveni militari profesioniști (ofițeri, maiștri militari, subofițeri sau soldat gradat voluntar), precum și selecții pentru elevi sau studenți în vederea admiterii la o serie de instituții de învățământ militar. Selecția consta în probe eliminatorii psihologice și de aptitudini fizice. De asemenea, în luna august a anului 2010, la Şcoala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre au avut loc două concursuri pentru ocuparea unor posturi de maiștri militari și subofițeri, constând în probe scrise la materiile limbă engleză, matematică-fizică, legislație, pregătire militară generală și psihotehnică. Folosindu-se de puterea funcțiilor și a gradelor militare pe care le dețineau, inculpații cu funcții de conducere au acționat în așa fel încât unii candidați să promoveze, în mod ilegal, după ce primiseră subiectele la unele probe scrise, în schimbul unor sume de bani. Astfel, promovarea candidaților dispuși să apeleze la metode frauduloase s-a făcut în detrimentul candidaților care ar fi trebuit, în mod legal, să fie declarați admiși la aceste concursuri și selecții.

În cursul anilor 2009 și 2010, inculpatul gl.bg.I.M., în calitate de adjunct al șefului Direcției de Management și Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naționale, a exercitat în mod repetat presiuni și acte de influențare asupra inculpatului col.R.C., comandantul Centrului Zonal, președinte al comisiei de selecție, pentru a-l determina să favorizeze anumiți candidați care susțineau probe în vederea selecției la respectiva unitate. Modalitatea practică gândită de inculpatul I.M. a constat în aceea că, de fiecare dată, îl trimitea pe finul său, inculpatul m.m.D.D., cu o serie de bilețele pe care erau scrise numele candidaților pentru a le preda comandantului Centrului Zonal. Acest mod de relaționare avea în vedere conspirarea activităților frauduloase, în sensul evitării discuțiilor telefonice. În acest mod, în perioada 2009-2010, comandantul Centrului zonal de selecție și orientare a primit bilețele conținând numele a 51 de candidați pe care i-a declarat admiși, în mod ilegal, deoarece aceștia obținuseră rezultate sub baremul legal.

Similar, pentru alți 12 candidați la concursul pentru ocuparea unor funcții de subofițeri desfășurat în luna august 2010 la Şcoala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre, prin intermediul altei persoane interpuse, inculpatul I.M. a exercitat presiuni asupra inculpatului col.D.V., comandantul Şcolii, pentru ca acesta să le distribuie candidaților grilele de răspuns înaintea probelor scrise.

Cu privire la inculpatul I.M. s-a stabilit că, împreună cu inculpatul m.m.D.D., a participat la pretinderea sau/și primirea sumei totale de 52.100 euro, de la o parte dintre candidații favorizați de la unitățile miliare din cele două localități.

În anul 2010, inculpat lt.col.C.D.C., din cadrul Centrului Militar Județean, prin intermediar, a exercitat același tip de influențe asupra col.R.C., comandantului Centrului Zonal, în scopul favorizării unui număr de 10 candidați, de la care a pretins și primit sumele de 8.150 euro și 6.300 lei ca preț al traficării influenței.

Referitor la Şcoala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre, s-a stabilit că, în luna august 2010, s-au organizat în această unitate două concursuri pentru ocuparea unor posturi de maiștri militari și de subofițeri. Înainte de susținerea primului concurs, asupra comandantului unității, inculpatul col.D.V., au început să exercite presiuni și influențe și alte cadre militare, pentru a favoriza o serie de candidați. Unele dintre aceste cadre aveau grade și funcții superioare, cum ar fi, inculpații gl.mr.CH.M., șef al Direcției de Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General al Ministerului Apărării Naționale, col.B.V., fost comandant al Garnizoanei, col.C.I., col.B.I., col.V.V., col.M.N., col.B.M., col.C.S., col.D.G.C., lt.col.A.GHE. și alții. Scopul final urmărit era distribuirea grilelor de răspuns înaintea susținerii probelor scrise pentru candidații favorizați de cei în cauză.

Astfel, la primul concurs, comandantul unității militare col.D.V. a întocmit o listă cu 50 de candidați susținuți de diferite cadre militare, cărora urma să li se distribuie grilele de răspuns. Președintele comisiei s-a împotrivit parțial, în sensul distribuirii către candidați a grilei doar pentru una din cele două probe (limba engleză). Distribuirea efectivă a grilei s-a efectuat în noaptea de dinaintea susținerii probei, de către mr.B.O.G., din aceeași unitate militară, prin metoda mesajelor SMS. Din cauza nedistribuirii grilei și la proba a doua (matematică-fizică), majoritatea candidaților favorizați au fost declarați respinși, fapt ce a atras amenințări asupra conducerii unității din partea celor care interveniseră. Inculpatul gl.mr.CH.M. a susținut 10 candidați la acest prim concurs, amenințându-l pe inculpatul D.V. pentru nedistribuirea grilei și la proba a doua.

După câteva zile, la aceeași unitate s-a organizat al doilea concurs, unde inculpatul CH.M. a susținut alți 10 candidați, determinându-l pe comandantul unității să facă demersuri pentru a asigura distribuirea grilei la ambele probe. Alături de acesta și alți ofițeri au exercitat presiuni asupra comandantului unității, în sprijinul unui număr de 61 de candidați cărora li s-au distribuit răspunsurile pentru ambele probe, prin aceeași metodă și de către aceeași persoană. Grilele respective au fost obținute de la președintele comisiei de concurs, inculpatul col.Z.N.

Prin urmare, la unitatea militară, 70 de candidați au fost declarați admiși, în mod ilegal, fiind astfel înlăturați alți 70 de candidați care ar fi fost îndrituiți la ocuparea locurilor respective. Aceștia din urmă s-au constituit părți civile sau vătămate în cauză pentru suma totala de 194.080 lei și 52.000 euro.

În total s-a stabilit că, în această grupare infracțională, o parte din inculpați au pretins și au primit de la candidați echivalentul a peste 82.000 euro ca preț al traficării influenței.

S-au constituit în cauză un număr de 25 părți vătămate și 46 părți civile și a fost introdus în cauză, ca parte responsabilă civilmente, Ministerul Apărării Naționale.

Procurorul militar a dispus reținerea inculpaților I.M., B.V., O.C.I. și C.M. la data de 13 decembrie 2010, ulterior instanța de judecată dispunând măsura arestării preventive a acestora și a inculpatului C.D.C., prelungită succesiv până la data de 17 februarie 2011, iar în cazul inculpatului I.M., până la data de 18 martie 2011, astfel că la data trimiterii în judecată niciun inculpat nu se mai afla în stare de arestare preventivă.

În vederea recuperării prejudiciului s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului judiciar, până la concurența sumei de 194.080 lei și 52.000 euro, asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților: I.M., CH.M., R.C., D.V., Z.N., B.I.L., N.C., B.V. și O.C.I.

- Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, prin rechizitoriul nr.13/P/2010 din data de 28 iulie 2011, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului lt.col.D.V. (comandant al Detașamentului de Pompieri) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.(1) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.246 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen.

S-a mai dispus, prin rechizitoriu, scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților plt.F.C.C., plt.S.F.I., plt.maj.S.M.D. și plt.Ţ.N.C., din cadrul aceleiași instituții, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.246 C.pen., precum și încetarea urmăririi penale față de plt.A.I. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada 1999-2006 inculpatul D.V., în calitate de comandant, a ordonat ca militarii în termen și unii subofițeri din cadrul Detașamentului de Pompieri să desfășoare, în timpul programului unității, diferite activități în folosul unor persoane juridice din municipiu, modalitate prin care acestea au realizat un folos patrimonial de 47.188, 11 lei și s-a cauzat o pagubă ISU de 13.744, 11 lei.

De asemenea, în perioada 2007-2010, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul a ordonat ca subordonații săi să-și confecționeze la o societate comercială o uniformă ce nu era reglementată prin niciun act normativ, aceștia suportând contravaloarea și să contribuie timp de 2 ani și 3 luni, în fiecare lună, cu sume cuprinse între 25 și 45 lei pentru cumpărarea unor bunuri ce se găsesc la Detașamentul de Pompieri, cauzându-le un prejudiciu de peste 200.000 lei și realizând un folos pentru societatea comercială, pentru sine și pentru I.S.U.

În perioada 2007-2010, în calitate de comandant al Detașamentului de Pompieri, inculpatul D.V. a pretins și primit de la subordonații săi Ş.A.C., C.M.L., P.Gh., F.O., P.R., D.N., A.I., Ş.F., M.V., C.V. și T.P. bani, bunuri agroalimentare și servicii în valoare de 4.220 lei, în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu.

S-au constituit în cauză un număr de 167 părți vătămate și 29 părți civile și a fost introdus în cauză, ca parte responsabilă civilmente, Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Prejudiciul total și folosul realizat de inculpat sunt în cuantum de 222.577,11 lei, iar valoarea obiectului infracțiunii de luare de mită este în cuantum de 4.220 lei.

În vederea recuperării prejudiciului s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 231.100,02 lei.

- La data de 15 noiembrie 2011, prin rechizitoriul nr.78/P/2009, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.N.C. (inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen (92 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (14 acte materiale), fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (14 acte materiale), uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art.263 alin.(2) C.pen.

De asemenea, s-a dispus în cauză scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuitul D.N.C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (30 acte materiale) și față de învinuitul N.C. (locotenent colonel la I.S.U.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (14 fapte concurente), fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în fapt că, în perioada 2005-2008, în calitate de inspector șef și în baza unei singure rezoluții infracționale, inculpatul D.N.C. i-a obligat pe subordonații săi, serg.maj. M.V.G. și P.A.G., să presteze de 92 de ori servicii gratuite și în folos personal, în timpul programului de lucru, cu autoturismul de serviciu condus de un angajat al I.S.U., aducând instituției un prejudiciu total de 2.388,78 lei, suma respectivă reprezentând corelativ un folos ilegal realizat personal de inculpatul D.N.C.

De asemenea, în cursul lunii ianuarie 2008, în timpul exercitării aceleiași funcții de conducere, inculpatul a luat la cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni de furt petrecută pe teritoriul unității, faptă ce i-a fost prezentată și raportată de mai mulți subordonați, care l-au surprins în flagrant pe autor, respectiv serg.maj. M.V.G. și, în mod deliberat, a omis sesizarea de îndată a organelor de cercetare penală competente, conform legii.

În perioada 2007-2008, inculpatul D.N.C. a constatat, în mod repetat, un număr de 14 abateri disciplinare pe care le-a sancționat, prin dispoziție scrisă cu sancțiunea „consemnare la sediul unității”, sancțiuni ce au fost executate de cadrele militare sancționate, după care, în baza unei rezoluții infracționale unice, a dat ordin verbal, de fiecare dată, învinuitului lt.col. N.C., șef al Biroului de resurse umane din unitate, să nu întocmească actele conform legii pentru diminuarea veniturilor celor sancționați și să se întocmească raportări false către eșalonul superior, în care nu s-a consemnat aplicarea celor 14 sancțiuni disciplinare. Aceste documente au fost semnate de inculpatul D.N.C., fiind apoi prezentate eșalonului superior, toate acestea fiind de natură să creeze unui număr de 10 cadre militare, dintre cele sancționate, un folos material injust de 38.567 lei, ce constituie, în mod corelativ, prejudiciul adus I.S.U.

Prejudiciul cauzat de inculpat este în sumă de 40.955,78 lei.

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2011 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.5. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

În cadrul structurii teritoriale a Direcției Naționale Anticorupție, formată din 15 servicii teritoriale care funcționează în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel (din care 4 au în compunere câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare, iar din 7 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare), activitatea de urmărire penală a fost realizată în anul 2011, în medie, de 51 procurori (44 în anul 2010), iar activitatea judiciară de circa 18 procurori (de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu/birou teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară, similar anului 2010).

La finele anului 2011, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 71 posturi de prevăzute în organigramă, erau ocupate 69, reprezentând 97,18%, din care 65 procurori numiți, 2 procurori delegați în funcții de conducere și 2 procurori delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau 68 procurori, reprezentând 95,77% din posturile prevăzute, întrucât 1 procuror este detașat ca inspector la Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a manifestat pe parcursul anului fluctuația numărului de procurori în activitate, din 69 posturi ocupate, un număr de 7 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 10 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.

În anul 2011, Serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție au avut de soluționat un număr de 4.899 cauze penale, în creștere cu 14,35% față de anul 2010 (4.284 cauze), din care au soluționat 2.537 cauze, respectiv, mai mult cu 13,25% (2.240 cauze în 2010). Cauzele soluționate reprezintă 48,21% din totalul cauzelor de soluționat.

Soluțiile pe fondul cauzei au crescut cu 14,71%, fiind dispuse în 1.770 cauze (1.543 soluții pe fond în anul 2010), iar în alte 767 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (697 în 2010).

Au fost emise 178 rechizitorii, reprezentând 10% din soluțiile pe fond dispuse (1.770), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 518 inculpați, din care 34 persoane juridice și 87 inculpați arestați preventiv (65 trimiși în judecată în stare de arest preventiv și 22 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate), precum și alți 19 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010, prin 153 rechizitorii (reprezentând 10% din cele 1.543 cauze soluționate pe fond) au fost trimiși în judecată 717 inculpați, din care 1 persoană juridică și 119 arestați preventiv (94 trimiși în judecată în stare de arest și 25 arestați preventiv în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în lipsă).

Față de 111 persoane au fost aplicate dispozițiile art.18¹ C.pen. (100 învinuiți și 11 făptuitori[12], comparativ cu 144 învinuiți în anul 2010).

Un număr de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit cel puțin 8 rechizitorii (comparativ cu 12 servicii teritoriale în 2010), după cum urmează: 23 rechizitorii - București (privind 50 de inculpați, din care 12 arestați preventiv), 17 rechizitorii – Iași (privind 87 de inculpați, din care 23 persoane juridice și 10 arestați preventiv), câte 15 rechizitorii – Galați (privind 59 de inculpați, din care 6 persoane juridice și 7 arestați preventiv) și Pitești (privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv), câte 12 rechizitorii - Alba-Iulia (privind 38 de inculpați, din care 7 arestați preventiv), Cluj (privind 23 inculpați, din care 1 persoană juridică și 7 arestați preventiv) și Ploiești (privind 21 inculpați, din care 1 arestat preventiv), câte 11 rechizitorii - Oradea (privind 36 inculpați, din care 9 arestați preventiv), Constanța (privind 30 inculpați, din care 6 arestați preventiv) și Brașov (privind 16 inculpați, din care 2 arestați preventiv), 10 rechizitorii - Tîrgu Mureș (privind 17 inculpați, din care 4 persoane juridice și 3 arestați preventiv), 9 rechizitorii – Timișoara (privind 28 inculpați, din care 8 arestați preventiv) și 8 rechizitorii – Craiova (privind 19 de inculpați, din care 3 arestați preventiv).

În concluzie, activitatea desfășurată de structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție în anul 2011 a continuat linia ascendentă în ce privește parametrii, cantitativi și calitativi, de eficiență, aspect exprimat sintetic prin creșterea cu 14,35% a numărului cauzelor soluționate și cu 16,33% a numărului de rechizitorii.

De fapt, în ultimii 2 ani, a crescut cu aproape jumătate numărul rechizitoriilor întocmite (de la 120 rechizitorii în anul 2009 la 178 rechizitorii în anul 2011) și a inculpaților trimiși în judecată (de la 351 în anul 2009 la 518 în anul 2011). A crescut cu 1/3 numărul serviciitor teritoriale care au întocmit minim 8 rechizitorii (de la 9 servicii teritoriale în 2009 la 12 în anul 2011).

Prin actele de sesizare a instanței a fost reținut un prejudiciu total de circa 431 milioane lei la care se adaugă peste 12 milioane de euro, comparativ cu circa 264 milioane lei la care se adaugă 26 milioane euro, în anul 2010. Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 315 milioane lei (peste 59 milioane lei în anul 2010).

Activitatea desfășurată de fiecare serviciu teritorial

- Serviciul teritorial București a desfășurat o activitate dinamică, îmbunătățindu-și constant rezultatele atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Cantitativ, a crescut continuu numărul cauzelor de soluționat, cu 11,97% (767 comparativ cu 685 în anul 2010), al celor soluționate, cu 12,98% (435 comparativ cu 385 în anul 2010) și al soluțiilor pe fond emise, cu 10% (295 comparativ cu 268 în anul 2010), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv, 467 din cele 767 (426 noi din cele 685, în anul 2010).

Menținerea eficienței se relevă prin emiterea a 23 rechizitorii privind 50 inculpați, din care 12 arestați preventiv (24 rechizitorii privind 43 inculpați, din care 16 arestați preventiv, în anul 2010).

Față de 8 învinuiți au fost aplicate de procurori dispozițiile art.18¹ C.pen. (7 în anul 2010).

Rechizitoriile reprezintă 7,79% din numărul cauzelor soluționate pe fond.

Cauzele soluționate prin trimitere în judecată au fost complexe și variate ca obiect, 13 rechizitorii privind infracțiuni de corupție, 4 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în cuantum total de 1.776.553,66 lei), 1 rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, 1 infracțiunea de înșelăciune și 4 privind infracțiunea de evaziune fiscală.

Operativitatea a fost bună, din cele 435 cauze soluționate (385 în anul 2010), în 80 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare și în 6 cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Numărul cauzelor nesoluționate este de 332 (300 în anul 2010), din care 186 au depășit 1 an de la prima sesizare (141 în anul 2010) și 15 au depășit 6 luni de la începerea urmăririi penale (7 în anul 2010).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât în 7 cauze s-a dispus infirmarea soluției, din care 3 pe calea controlului ierarhic și 4 de către instanța de judecată (6 pe calea controlului ierarhic, în anul 2010) și nu există situații de redeschidere a urmăririi penale. Dintre cauzele infirmate, în 3 cercetările sunt în curs, 1 cauză infirmată a fost conexată la un dosar al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție fiind emis rechizitoriu, 1 cauză a fost declinată altui parchet, 1 cauză a primit aceeași soluție după completarea cercetărilor, iar 1 cauză a fost soluționată cu neînceperea urmăririi penale, prin chiar actul de infirmare.

În cursul anului 2011, au fost soluționate 4 din cele 5 conflicte negative de competență declanșate de serviciul teritorial, în toate procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind competența de soluționare în favoarea altor unități de parchet.

Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea ori restituirea cauzei la procuror.

Prin 17 hotărâri definitive au fost condamnați 24 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 8 procurori (2 în cadrul Biroului teritorial Slobozia) până în luna septembrie 2011 când a fost ocupat și postul vacant. Menționăm că 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu este de circa 54 cauze soluționate/procuror și de circa 41 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, întrucât a crescut cu 16,27% numărul inculpaților trimiși în judecată, în condițiile menținerii la un nivel ridicat a cauzelor nou înregistrate (467 din 767), a creșterii cu 12,18% a cauzelor soluționate și cu 10% a soluțiilor dispuse pe fond. Îmbunătățirea acestor indicatori, în ultimii ani, arată că este justificată obiectiv creșterea numărului cauzelor nesoluționate de la 300 la 332, din care 4,51% au depășit 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul nr.84/P/2006 din 18 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, respectiv F.F.P. (director general și ulterior director tehnic al unei societăți naționale), P.L. (director economic la aceeași societate) și V.D. (consilier juridic la societatea națională) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată prevăzute de art.248 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen., C.T.M.C. (șef Departament achiziții publice în cadrul societății naționale) și J.E. (director tehnic la aceeași societate) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen. și M.Ş.(director general al societății naționale) pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art.249 alin.(2) C.pen.

S-a reținut că, la datele de 20 februarie 2007 și 14 mai 2007, inculpații F.F.P., P.L. și V.D., în calitate de persoane cu funcție de decizie în cadrul unei societății naționale, au semnat două acte adiționale la contractul de execuție de lucrări de reparații și modernizare a suprafețelor de mișcare ale aeroportului, contract ce fusese încheiat cu executantul societate comercială, lider al unei asocieri de firme. Astfel, prin cele două acte a fost modificată modalitatea de actualizare a prețului lucrărilor printr-o formulă de revizuire ce nu corespunde dispozițiilor legale aplicabile acestui contract de achiziție publică, formulă ce a fost apoi aplicată și unor lucrări conexe suplimentare celor contractate inițial. Aplicarea noii formule de calcul, care nu corespunde formulei de revizuire legale reglementate imperativ, a avut drept rezultat obligarea societății naționale la plata nejustificată, către executant, a unei sume totale în valoare de 23.675.859,91 lei. În acest fel, a fost cauzat un prejudiciu atât în dauna societății naționale, în sumă de 8.443.649,19 lei, cât și bugetului de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în sumă de 15.232.210,72 lei.

Implicarea inculpaților C.T.M.C. și J.E. este în legătură numai cu semnarea actului adițional din data de 20 februarie 2007, iar implicarea inculpatului M.Ş. numai în legătură cu semnarea actului adițional din 14 mai 2007.

Societatea națională și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii au comunicat că se constituie parte civilă în cauză în vederea recuperării prejudiciului.

În scopul recuperării prejudiciului, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor imobile identificate în proprietatea inculpaților P.L., J.E. și C.T.M.C. raportat la valoarea pagubei reținute ca fiind cauzată de aceștia. Nu au fost identificate bunuri imobile deținute pe teritoriul României de către inculpații F.F.P., V.D. și M.Ş.

- Prin rechizitoriul nr.340/P/2011 din 23 septembrie 2011, Serviciul teritorial București a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei G.L. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 și art.7 alin.(1) și (2) din Legea nr.78/2000.

S-a reținut, în esență, că în data de 2 septembrie 2011, în baza unor promisiuni anterioare, G.L. a remis denunțătorului R.L., ofițer de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului– Serviciul de Investigarea Fraudelor, suma de 10.000 euro, cu scopul de a-l determina să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în sensul de a efectua cercetări în dosarul nr.4005/P/2010 al parchetului de pe lângă judecătorie, în așa fel încât să se ajungă la adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată a lui M.P.C. și de a nu fi extinse cercetările penale față de M.P.C., C.C., C.S. și M.G. în aceeași cauză penală.

Inculpatul a fost prins în flagrant delict, imediat după ce a remis denunțătorului suma de 10.000 euro. Procurorii anticorupție au dispus reținerea inculpatului G.L., iar instanța de judecată a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 29 de zile. În vederea confiscării, a fost dispus sechestru asigurător asupra sumei de 10.000 de euro.

- Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul nr.291/P/2010 din 28 octombrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, L.M. pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată prevăzută de art.6¹din Legea nr.78/2000, B.O.F. pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.37 lit.b) C.pen., N.G.M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ din Legea nr.78/2000 și D.M.N. (funcționar vamal la Direcția Municipiului pentru Accize și Operațiuni Vamale) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni, din care 1 în formă continuată).

S-a reținut că, în perioada ianuarie-februarie 2010, în calitate de funcționar vamal la Direcția Municipiului pentru Accize și Operațiuni Vamale-Biroul Autorizări, inculpatul D.M.N. a primit de la inculpații L.M. și B.O.F. suma totală de 5.000 de euro, în două tranșe. În schimbul acestor bani, D.M.N. a promis că va interveni pe lângă un funcționar vamal dintr-un Punct Vamal pentru ca acesta să îndeplinească formalitățile vamale de import pentru două transporturi ce conțineau produse de contrabandă (parfumuri contrafăcute), fără ca marfa să fie prezentă, în realitate, în incinta punctului vamal respectiv. L.M. și B.O.F. erau membri ai unui grup infracțional organizat care urmărea obținerea de venituri ilicite prin introducerea în țară a unor produse contrafăcute purtând mărci de renume pe piața internațională (în special, parfumuri și țigări) și care ulterior erau comercializate ca fiind originale, în detrimentul producătorilor autorizați ai mărcilor respective și consumatorilor.

Relațiile dintre D.M.N. și inculpații L.M. și B.O.F. au fost intermediate de N.G.M. care cunoștea intenția acestora de a introduce în țară mărfuri contrafăcute prin remiterea de sume de bani unor funcționari publici. În schimbul intermedierii, N.G.M. a primit de la D.M.N. suma totală de 1.100 de euro, în două tranșe.

De asemenea, în cursul lunii februarie 2010, inculpatul D.M.N. a pretins de la B.O.F. suma de 10.000 de euro, ulterior redusă la suma de 8.000 euro, pentru a interveni pe lângă funcționari vamali și lucrători de poliție de frontieră pentru ca aceștia să îndeplinească formalitățile vamale de import și pentru a asigura tranzitarea prin vamă a unor produse de contrabandă, fără riscul unor verificări ale autorităților competente.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism aparținând inculpatului D.M.N. și asupra unei sume de bani aparținând inculpatului N.G.M.

- Serviciul teritorial Iași a continuat să înregistreze o îmbunătățire a activității, reflectată de majoritatea indicatorilor statistici, prin creșterea numărului cauzelor de soluționat, al celor soluționate, al numărului de rechizitorii și al numărului inculpaților trimiși în judecată, inclusiv al celor arestați preventiv.

Cantitativ, au crescut cu 8,08% cauzele de soluționat (254 comparativ cu 235), cu 8,03% cele soluționate (121 comparativ cu 112) și cu 15,95% soluțiile pe fond dispuse (109 față de 94 în anul 2010). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 47,63%.

Semnificativ, a crescut numărul trimiterilor în judecată la 17 rechizitorii privind 87 inculpați, din care 23 persoane juridice și 10 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), comparativ cu 12 rechizitorii privind 27 inculpați, din care 1 persoană juridică și 2 arestați preventiv, în anul 2010.

Rechizitoriile reprezintă 15,59% din totalul soluțiilor pe fond emise.

A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 12 învinuiți, în temeiul art.18¹ C.pen., aceleași dispoziții fiind aplicate față de 1 făptuitor, conform art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010.

Se constată că cele 17 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracțiuni fiind emise: 6 rechizitorii privind fapte de corupție, 5 rechizitorii privind infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 755.344,26 lei, pentru recuperarea căruia a fost dispusă luarea măsurilor asigurătorii), 4 rechizitorii având ca obiect evaziunea fiscală și 2 având ca obiect infracțiunea de înșelăciune.

De asemenea, prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 87 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 subprefect, 3 primari de comună, 3 viceprimari de comună, 1 secretar primărie comună, 1 judecător, 1 procuror, 2 avocați, 1 ofițer de poliție, 1 comisar Gardă Financiară, 1 director A.D.S.[13], 1 director O.C.P.I.[14], 2 consilieri din minister, 1 rector, 1 prorector, 1 asistent cercetare, 2 directori de la o universitate de stat și 29 administratori de societăți comerciale.

Referitor la operativitatea în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 121 cauze soluționate în anul 2011, în 59 s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 42 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

La sfârșitul anului 2011 au rămas de soluționat 133 cauze, în creștere cu 8,13 % (123 în 2010), din care 82 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (45 în 2010), iar un număr de 20 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18 în 2010). Evoluția acestor indicatori este obiectivă în condițiile creșterii numărului cauzelor de soluționat, al cauzelor soluționate, inclusiv al soluțiilor pe fond emise, al rechizitoriilor și inculpaților trimiși în judecată și denotă continua dinamizare a activității.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de lipsa infirmării soluțiilor, redeschiderii urmăririi penale, a hotărârilor definitive de achitare ori restituire a cauzei la procuror. Comparativ, în anul 2010 au existat 3 soluții infirmateși 2 inculpați achitați prin hotărâri definitive.

În procedura reglementată de art. 278¹ C.pr.pen., prin hotărâri definitive instanța a respins 8 plângeri împotriva soluțiilor dispuse de procuror și a admis 1, sub aspectul modificării temeiului juridic al soluției de neurmărire penală.

Conflictul negativ de competență declanșat în două cauze nu a fost soluționat până în prezent.

Prin 4 hotărâri definitive au fost condamnați 5 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 30 cauze soluționate/procuror și de circa 33 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea a continuat linia ascendentă înregistrată în anul anterior, inclusiv prin prisma eficienței, majoritatea indicatorilor statistici fiind pozitivi și constatându-se creșterea exponențială, de 3 ori, a numărului inculpaților trimiși în judecată (87 comparativ cu 27).

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

-Prin rechizitoriul nr.114/P/2010 din 20 decembrie 2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 13 inculpați, din care 3 persoane juridice, și anume, A.V. (rector al unei universități de medicină și farmacie, director al Institutului de Medicină Legală-I.M.L.) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., tentativă la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 și conflict de interese, în formă continuată, prevăzut de art.253¹ alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., C.I.A. (director al Centrului de Comunicații din cadrul universității, administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată (3 infracțiuni), prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.290 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., dare de mită, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen., complicitate la infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.253¹ alin.(1) C.pen. și luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., D.D.(director general administrativ al universității) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și fals intelectual prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 C.pen., P.C.G. (administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.290 C.pen. și la art.255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., T.L.G. (administrator al altei societăți comerciale) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și instigare la dare de mită, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen., A.D. (asistent comunicare/ promovare relații publice, parteneriate și mass-media în cadrul Institutului de Medicină Legală) pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.253¹ alin.(1) C.pen., M.D. și V.D.A. (consilieri în cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale, M.C.S.I - O.I.P.S.I.) pentru infracțiunile de complicitate la infracțiunea de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false , inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.20 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000, luare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen., participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.31 C.pen. raportat la art.13²alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248 C.pen., fals intelectual, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 C.pen. și uz de fals, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen., P.D. (prorector al universității) pentru complicitate la infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.253¹ alin.(1) C.pen., V.R.I. (angajat al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.288 alin.(2) C.pen., fals intelectual, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 C.pen. și uz de fals, în formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., societatea comercială administrată de C.I.A. (persoană juridică inculpată) pentru infracțiunile de luare de mită, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.290 C.pen. cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. și aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., societatea comercială administrată de T.L.G. (persoană juridică inculpată) pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și societatea comercială administrată de P.C.G. (persoană juridică inculpată) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., dare de mită în formă continuată, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.290 C.pen. cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. și cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

S-a reținut în fapt că proiectul „Platformă de e-learning la Universitatea de Medicină și Farmacie, pentru studenți, masteranzi, doctoranzi și rezidenți” a fost aprobat spre finanțare de către reprezentanții Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Organismul Intermediar de Promovare a Societății Informaționale (M.C.S.I.-O.I.P.S.I.), urmare a faptului că, în calitatea sa de ofițer principal al proiectului, inculpata V.R.I. a modificat fraudulos grila de evaluare tehnico-economică a cererii de finanțare întocmite procedural de un expert evaluator, astfel că punctajul a fost mărit în mod artificial. Ca urmare, la data de 17 septembrie 2009, U.M.F. a devenit, în mod ilegal, beneficiara sumei de 5.285.523 lei, provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională (F.E.D.R.) și bugetul de stat, în vederea punerii în practică a acestui proiect, modalitate în care s-a cauzat, pe de o parte, un prejudiciu în valoare de 4.758.774 lei în dauna Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și, pe de altă parte, un avantaj patrimonial, în același cuantum, în favoarea U.M.F.

În cadrul acestui proiect, inculpații A.V. (rector al U.M.F. și președinte al comisiei de evaluare a ofertelor), D.D. (director general-administrativ al U.M.F. și membru al comisiei de evaluare a ofertelor) și C.I.A. (director al Centrului de calcul al U.M.F. și membru al comisiei de evaluare a ofertelor), cu încălcarea principiilor transparenței, proporționalității, nediscriminării și liberei concurențe în domeniul achizițiilor publice, au decis atribuirea ilegală a contractului de lucrări în favoarea societății comerciale aparținând inculpatului P.C.G. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul inculpaților T.L.G., administrator al altei societăți comerciale și P.C.G. Mai mult, pe parcursul derulării proiectului, inculpatul C.I.A. a confirmat în fals efectuarea de către societatea administrată de P.C.G. a serviciilor de instruire, deși această activitate nu a fost realizată, astfel că U.M.F. a plătit ilegal aceste servicii în sumă de 160.000 lei.

La data de 16 decembrie 2010, inculpatul A.V. a întocmit și depus la M.C.S.I.- O.I.P.S.I. mai multe documente prin care a solicitat rambursarea sumei de 1.292.714,64 lei (cerere de rambursare, raport de progres) și în care a atestat, în mod nereal, că proiectul a fost finalizat atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al instruirii personalului, în condițiile în care platforma era nefuncțională. Ca urmare a efectuării cercetărilor în acest dosar penal, M.C.S.I.- O.I.P.S.I. a suspendat această plată.

De asemenea, în cursul lunii noiembrie 2009, inculpații A.V. și D.D., cu ajutorul inculpatului T.L.G., au atribuit în mod ilegal firmei acestuia din urmă un contract de prestări servicii de audit a securității IT în cadrul aceluiași proiect. U.M.F. a fost prejudiciată cu suma de 30.000 lei, sumă ce a fost recuperată.

În scopul de a obține, în mod preferențial, contractul de prestări servicii în cadrul proiectului și pentru a încasa plata serviciilor prestate la diferite etape de implementare, inculpatul P.C.G. a oferit și dat inculpaților C.I.A. și D.D., la solicitarea acestora, cu titlu de mită, mai multe bunuri. Astfel, inculpata D.D. a pretins și primit un laptop în valoare de 10.248 lei (echivalentul a 2.476,47 euro), iar pentru a crea aparența de legalitate, inculpații C.I.A. și P.C.G., în cursul lunii ianuarie 2010, au întocmit în fals mai multe documente ce atestă, în mod nereal, că respectivul laptop a fost dat cu titlu provizoriu U.M.F. sub pretextul testării și apoi a fost restituit firmei inculpatului P.C.G. Inculpatul C.I.A. a pretins și primit, în cursul lunii iulie 2010, echipamente IT în valoare de 93.518 lei, bunuri ce au fost înregistrate, pe baza unor documente contabile false, în evidențele firmei sale.

De asemenea, inculpații D.D. și C.I.A. au pretins suma de 54.000 lei în folosul U.M.F., în vederea finanțării unui eveniment al instituției de învățământ desfășurat în cursul lunii decembrie 2010. Din banii pretinși, inculpatul P.C.G. a achitat universității, prin firma sa, suma de 4.000 lei cu titlu de „sponsorizare” a evenimentului, iar diferența a fost plătită în contul unor alte firme sub pretextul prestării de servicii pentru eveniment și pe baza unor documente justificativ false, întocmite la instigarea inculpatei D.D. Totodată, inculpatul C.I.A. a dat inculpaților V.D.A. și M.D., consilieri din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale-Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (O.I.P.S.I.), suma de 2.000 lei pentru a-i determina să consemneze date nereale în raportul de control din data de 26 ianuarie 2011. Cei doi consilieri aveau obligația de a verifica realitatea datelor cuprinse în cele patru cereri de rambursare făcute de reprezentanții U.M.F. în cadrul proiectului și să întocmească un raport. În baza acestui raport, cererea finală de rambursare a fost aprobată de reprezentanții O.I.P.S.I. la data de 15 februarie 2011, fiind ulterior suspendată la plată datorită declanșării cercetărilor în prezenta cauză. Suma de 2.000 lei a fost dată celor doi pentru a-și achita cheltuielile de cazare ocazionate de exercitarea activităților de verificare. Ulterior, cei doi consilieri au solicitat și obținut decontarea ilegală a cheltuielilor de cazare, deplasare și diurnă pentru o perioadă de timp mai mare decât cea reală.

La data de 31 martie 2010, între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Institutul de Medicină Legală, a fost încheiat un contract finanțat, în principal, prin Programul Operațional Sectorial „Dezvoltare Resurse Umane” (AM POS DRU), ce are ca obiect punerea în practică a proiectului intitulat „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului cercetării avansate și expertizei psihiatrice medico-legale”. În acest context, inculpatul A.V., în calitate de director al Institutului de Medicină Legală și manager al proiectului, a dispus includerea în proiect și angajarea la I.M.L., pe durata celor 3 ani de implementare, a fiicei sale A.D. și a inculpaților P.D. (prorector al U.M.F.) și C.I.A., pentru a le facilita obținerea unor sume de bani cu titlu de drepturi salariale (în total 19.270 lei, reprezentând suma celor trei salarii brute lunare).

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”, s-a constituit parte civilă cu suma de 4.758.774 lei (inclusiv TVA), reprezentând sumele efectiv virate către U.M.F. în baza contractului de finanțare. De asemenea, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale s-a constituit parte civilă cu suma de 852 lei, reprezentând valoarea prejudiciului cauzat de inculpații V.D.A. și M.D. Senatul Universității a comunicat că nu se constituie parte civilă cu suma totală de 1.400.407,98 lei, reprezentând partea de cofinanțare de 2% aferentă primelor trei cereri de rambursare aprobate și echivalentul ultimei tranșe achitate celor două societăți comerciale.

În cauză s-a instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților A.V., T.L.G., P.C.G., C.I.A., D.D, M.D., V.R.I., V.D.A. și celor 2 societăți comerciale, persoane juridice inculpate. De asemenea, s-a dispus ridicarea în vederea confiscării speciale, a unor bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor de dare și luare de mită reținute în sarcina inculpaților, respectiv, un laptop și o parte din echipamentele IT.

-Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr. 122/P/2008 din 24 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, și anume M.S. (subprefect al județului) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.(1) și (2) C.pen. (2 infracțiuni), instigare la fals intelectual prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) și la art. 18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2 infracțiuni) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prevăzut de art.13²din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni), H.M. (inginer la agenția Domeniilor Statului-A.D.S.) pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals intelectual prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) și la art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prevăzut de art.13²din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzut de art.246 C.pen. și P.D. (director al Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară-O.C.P.I.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2 infracțiuni).

S-a reținut în fapt că inculpatul M.S., în calitate de subprefect al județului, urmărind să dobândească suprafețe de teren în locații care îl interesau, în toamna anului 2007 a pretins de la martorii B.D.M. și S.M. vânzarea la prețuri avantajoase a unor suprafețe de 9 ha și respectiv 12 ha teren agricol, în scopul de a-și încălca atribuțiile de serviciu, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pe un amplasament favorabil lui (în localitatea natală și de domiciliu) și pentru a facilita și urgenta procedura de reconstituire a dreptului de proprietate. Inculpatul a determinat încălcarea și de către alți funcționari din cadrul Prefecturii, A.D.S și O.C.P.I, a propriilor atribuții, influențând și urgentând astfel desfășurarea procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, obținând pentru martori reconstituirea acestui drept asupra unor suprafețe de teren ale căror amplasamente îi erau favorabile și prejudiciind A.D.S. cu suma de 228.904 lei (diferența de valoare între vechiul și noul amplasament). Terenurile au fost dobândite ulterior de persoane apropiate inculpatului la prețuri inferioare valorii de piață.

În sarcina inculpatului H.M. s-a reținut că, în calitate de angajat al A.D.S. și de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cunoscând faptul că M.S. dorește să obțină pentru sine două suprafețe de teren cu amplasamentul stabilit pe raza municipiului, pe terenul exploatat de o societate comercială și cunoscând, de asemenea, că fusese întocmit procesul verbal de delimitare a acelui teren pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate cetățenilor la care se referea hotărârea nr.307/2007 a Comisiei județene de fond funciar, a indicat numitelor M.D. și S.C. această locație, determinând astfel inserarea în cuprinsul hotărârilor nr.664/16.11.2007 și nr.669/30.11.2007 ale Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a mențiunilor privind acordarea terenurilor către societatea comercială, deși acest aspect nu fusese discutat și stabilit de către membrii comisiei și nu reflecta voința acestora. Inculpatul H.M. a întocmit procesele-verbale de delimitare a acelor terenuri și schițele acestora, cunoscând faptul că subprefectul dorește să le obțină pentru sine, fără a fi avut loc transferul de anexe, fără a fi fost înscriși solicitanții în anexa 30 de către Comisia municipală de fond funciar, contribuind astfel în mod decisiv la deposedarea Statului român de acele suprafețe de teren. Prin activitatea infracțională a inculpaților s-a cauzat astfel un prejudiciu în valoare de 228.904 lei în dauna statului, vătămarea intereselor legale ale persoanelor cu privire la care se hotărâse validarea propunerii de înscriere în anexa nr.30 prevăzută de H.G. nr.890/2005, cu acordarea terenului din rezerva A.D.S. și obținându-se astfel pentru B.D.M. și S.M. un avantaj patrimonial de 39.800 lei, respectiv 189.104 lei.

De asemenea, H.M. a refuzat nejustificat să semneze procesul-verbal de delimitare înregistrat la Primăria municipiului sub nr.21166 din data de 16 iulie 2007, prin care a fost identificată și delimitată suprafața de 24,54 ha teren, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al cetățenilor vizați de hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei Județene de Fond Funciar, în condițiile în care nu exista niciun motiv legal în acest sens.

Totodată, inculpatul P.D., în calitate de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și membru al Comisiei județene de fond funciar, la solicitarea expresă a inculpatului M.S., a dispus scrierea titlurilor de proprietate nr. 145336/08.01.2008 pentru B.T. (al cărui unic moștenitor este B.D.M.), respectiv nr.145337/08.01.2008 pentru S.M., deși nu avusese loc punerea în posesie a proprietarilor, a semnat cele două titluri de proprietate și le-a predat, împreună cu toată documentația aferentă, inculpatului M.S., încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu, cauzând A.D.S. un prejudiciu în valoare de 228.904 lei.

-La 25 iulie 2011, prin rechizitoriul nr.11/P/2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a inculpatei U.A. (judecător în cadrul judecătoriei, secția civilă) pentru săvârșirea infracțiunilor de primire de foloase necuvenite în formă continuată prevăzută de art.256 C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 (15 acte materiale), fals în declarații în formă continuată prevăzut de art. 292 C.pen. (7 acte materiale) și conflict de interese prevăzut de art.253¹ C.pen.

În sarcina inculpatei U.A. s-a reținut că, în calitate de judecător în cadrul secției civile a Judecătoriei, în baza unei rezoluții unice, prealabile, care s-a menținut în linii generale pe tot parcursul activității infracționale, în perioada noiembrie 2009-ianuarie 2011, după efectuarea unor acte în virtutea funcției sale de judecător și profitând de efectuarea acestor acte de serviciu obligatorii, a primit, în mod clandestin, de paisprezece ori, cu titlu de împrumut gratuit, diverse sume de bani, totalizând suma de 2.250 euro, 600 USD și 4.600 lei, în urma solicitărilor formulate din proprie inițiativă, de la avocații C.M.S., S.D., C.V., B.I., N.O.A., C.R.S., N.S. și B.N., toți din cadrul Baroului, care acordaseră asistență juridică unor persoane în cauzele judecate de aceasta. De asemenea, în cuprinsul declarațiilor de avere date la 15 martie 2006, 19 ianuarie 2007, 14 martie 2008, 02 iunie 2008, 13 mai 2009, 14 aprilie 2010 și 29 octombrie 2010, la „punctul V-Debite, ipoteci, garanții emise în beneficiul unui terț, bunuri achiziționate în sistem leasing și alte asemenea bunuri, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro”, al fiecărui formular completat, nu a menționat debitele pe care le avea, deși valoarea acestora cumulată depășea, în fiecare caz, echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro.

S-a reținut, totodată, că prin încheierea civilă din 31 mai 2010, pronunțată în dosarul nr.13890/245/2010, a admis cererea formulată de către avocatul C.M.S. și a dispus îinvestirea cu formulă executorie a contractului de asistență juridică încheiat de către acesta cu o societate comercială, înscris ce constata o creanță în cuantum de 8.000 lei, reprezentând onorariu avocațial, producând astfel un folos material pentru acest avocat, în condițiile în care pretinsese și primise, anterior, în luna noiembrie 2009, de la acest avocat, suma de 200 euro, cu titlul declarat de împrumut, pe care nu l-a restituit în termen de o lună, astfel cum promisese.

-Prin rechizitoriul nr.25/P/2010 din 7 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, din care 2 persoane juridice, și anume, A.G. (primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen. și abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art .75 lit.a) C.pen., A.M.(administrator al unei societăți comerciale, soția lui A.G.) pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen., C.G. (funcționar la Primăria comunei) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 alin.(1) C.pen. (2 infracțiuni) și uz de fals prevăzut de art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.291 C.pen. (2 infracțiuni), H.P. pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată class=tab1>prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 alin.(1) C.pen. șiuz de fals prevăzut de art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.291 C.pen., L.N.(administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255 alin.(1) C.pen., respectiv 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de L.N.) pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255 alin.(1) C.pen. și 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de A.M.) pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen.

În fapt, s-a reținut că în cursul lunii octombrie 2007, inculpatul A.G., în calitate de primar al comunei și reprezentant al autorității contractante, a decis încheierea unui contract de lucrări cu o societate comercială aparținând inculpatului L.N., cu încălcarea dispozițiilor legale.

Contractul de achiziție publică avea ca obiect executarea lucrării „Pod și podețe pe drumurile comunale”, iar la data de 17 septembrie 2007, societatea comercială menționată a fost declarată în mod nelegal câștigătoare a licitației, cu ajutorul unor membri ai comisiei de evaluare, respectiv C.G., președintele comisiei de evaluare și H.P., în condițiile în care ofertele financiare ale acesteia depășeau valoarea estimată a contractului și valoarea devizului general. Acest lucru a fost posibil și prin faptul că inculpații C.G. și H.P. au falsificat mai multe acte ce făceau parte din documentația aferentă contractului de achiziție publică (respectiv procesul-verbal de deschidere a ofertelor, raportul de evaluare, liste de verificare a conformității administrative etc.). Totodată, inculpatul C.G. a depus la autoritatea contractantă (Consiliul local) și a transmis spre publicare în sistemul electronic al licitațiilor anunțul de atribuire a acestui contract, în care a consemnat date nereale în scopul de a ascunde câștigarea licitației de către firma inculpatului L.N.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 212.464,89 lei.

Pe parcursul derulării acestui contract, inculpatul A.G. a primit cu titlu de mită de la inculpatul L.N., administrator al firmei beneficiare a contractului, un microbuz în valoare de 144.927,44 lei (echivalentul a aproximativ 42.280 de euro) pentru ca, în calitate de primar, să aprobe suplimentarea valorii acestui contract, prelungirea termenului de execuție, decontarea și recepția lucrărilor la timp și fără obiecțiuni. De asemenea, bunul a fost primit și pentru ca, în cursul lunilor octombrie și decembrie 2007, inculpatul A.G. să aprobe acordarea ilegală a unui avans în valoare totală de 373.465,02 lei.

Pentru a crea aparența de legalitate a remiterii microbuzului, bunul a fost înregistrat, cu complicitatea inculpatei A.M. (soția lui A.G.), în patrimoniul unei societăți comerciale, în baza unui contract de vânzare-cumpărare cu valoare zero. La această firmă, cu obiect de activitate în domeniul transporturilor, A.G. deținea 50% din acțiuni, iar A.M. avea calitate de administrator.

- Serviciul teritorial Galați a continuat să înregistreze creșteri semnificative la majoritatea indicatorilor statistici care relevă o activitate eficientă, iar ponderea importantă a cauzelor noi (273 din 496 de soluționat) justifică majorarea numărului cauzelor nesoluționate.

Cantitativ, a crescut cu 20,38% numărul cauzelor de soluționat (496 față de 412 în anul 2010), cu 24,86% numărul cauzelor soluționate (236 față de 189 în anul 2010) și cu 24,61% numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (162 față de 130 în anul 2010).

A crescut semnificativ numărul actelor de inculpare, la 15 rechizitorii privind 59 inculpați, din care 6 persoane juridice și 7 arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest), comparativ cu 10 rechizitorii privind 54 inculpați, din care 9 arestați preventiv (7 trimiși în judecată în stare de arest), în anul 2010.

De asemenea, față de 4 inculpați a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara în cursul urmăririi penale, față de 4 inculpați a fost luată această măsură în cursul judecății și față de 2 inculpați a fost luată în cursul judecății măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea (la propunerea procurorilor anticorupție făcută prin rechizitoriu).

A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 6 învinuiți, în temeiul art.18¹ C.pen., aceleași dispoziții legale fiind aplicate și în cazul a 2 făptuitori, conform art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010.

Rechizitoriile reprezintă 9,25% din soluțiile pe fond emise.

Instanțele au fost sesizate cu class=tab>săvârșirea a 100 infracțiuni, iar din cele 15 rechizitorii, 11 au avut ca obiect infracțiuni de corupție (1 rechizitoriu privind fraudarea examenului de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2010, prin care au fost trimiși în judecată 17 inculpați, class=tab>1 rechizitoriu privind trimiterea în judecată a 21 inculpați, majoritatea medici veterinari cu funcții de conducere și de control), class=tab>3 rechizitorii au privit fraudarea fondurilor europene (cu o valoare a prejudiciului în cuantum total de 5.002.532 lei) și 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.

Prin prisma calității persoanelor, între cei 59 inculpați trimiși în judecată sunt: 3 ofițeri de poliție, 1 avocat, 1 inspector fiscal, 1 șef serviciu D.G.F.P., 3 directori și 1 inspector din cadrul Autorităților Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, 1 șef birou din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și 5 medici veterinari cu atribuții de control (din care 1 cu atribuții de conducere), 1 prodecan al unei facultăți de stat, 7 profesori (din care 2 directori de liceu), 1 funcționar A.P.I.A., 1 arhitect șef al primăriei municipiului și 6 persoane juridice.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 236 cauze soluționate, în 41 a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării) și în 4 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Deși numărul cauzelor rămase nesoluționate a crescut la 260 (față de 223 în 2010), dintre acestea 115 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (față de 86 în 2010), iar 1 cauză este mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale (0 în anul 2010). Evoluția acestor indicatori este obiectiv justificată de menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate, 273 din 496 cauze de soluționat (281 cauze noi din 412 cauze de soluționat în 2010).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției dispusă de procurorul ierarhic superior și 1 inculpat achitat cu aplicarea art.18¹C.pen., prin hotărâre definitivă. Cauza infirmată se află în curs de cercetare. Conflictul negativ de competență a fost soluționat, stabilindu-se că serviciul teritorial trebuie să soluționeze cauza.

Nu s-au dispus redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive.

Prin 6 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 8 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori, din care 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară, iar datorită suprapunerii termenelor acordate de instanțe au participat la activitatea judiciară și alți procurori. Volumul mediu a fost de circa 78 cauze soluționate/procuror și de circa 86 cauze rămase în lucru/procuror (având în vedere cei 3 procurori care au desfășurat activitate de urmărire penală).

În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă și dinamică, fiind în continuare înregistrate creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, cauzele soluționate prin rechizitoriu fiind complexe atât prin prisma obiectului, a calității persoanelor, dar și a gravității faptelor reținute în sarcina inculpaților. În considerarea volumului de activitate, schema de personal a fost suplimentată la finalul anului 2011 cu 1 post de procuror care a început activitatea la 1 ianuarie 2012.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr.83/P/2011 din 2 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume B.I. (arhitect șef al Primăriei municipiului), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și trafic de influență în formă continuată prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 și M.L.(expert contabil și administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art.17 lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.264 alin.(1) C.pen.

În fapt, în cursul anilor 2008-2010, în calitate de arhitect consilier la Primăria municipiului, inculpatul B.I. a pretins sumele de 1.500 euro și 2.000 lei, din care a primit suma de 1.500 euro, de la martorul denunțător M.G.L., promițându-i că își va exercita influența asupra factorilor decizionali (primarul și secretarul municipiului, arhitectul șef sau persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului), în scopul obținerii actelor necesare intrării în legalitate a denunțătorului (certificatul de urbanism și autorizația de construire) în legătură cu construcția unui balcon pe care acesta îl ridicase la locuința sa din municipiu și pentru a nu fi sancționat contravențional de reprezentanții Primăriei municipiului.

Deși nu a făcut niciun demers în sensul celor precizate mai sus, în cursul lunii februarie 2011, inculpatul B.I., în calitate de arhitect șef în cadrul Primăriei municipiului, a mai cerut denunțătorului suma de 1.500 euro, promițându-i că îi va aproba toate actele necesare intrării în legalitate, respectiv certificatul de urbanism și autorizația de construire și nu-i va aplica sancțiunile contravenționale, urmând să intervină și pe lângă ceilalți factori decizionali. De asemenea, a comunicat denunțătorului că amenda pentru ridicarea unei construcții fără deținerea actelor necesare este foarte mare, maximul fiind de 100.000 lei.

Același inculpat, în perioada 2009-2011, în calitate de arhitect consilier în cadrul Primăriei municipiului și apoi de arhitect șef și persoană cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, a pretins de la martorul denunțător S.I. suma de 6.000 de euro, promițându-i că îi va aproba toate actele necesare construirii terasei restaurantului aparținând societății comerciale administrate de denunțător și a spațiilor anexe, respectiv certificatul de urbanism și autorizația de construire, urmând să intervină și pe lângă ceilalți factori decizionali. La data de 12 august 2009, inculpatul B.I. a primit suma de 2.000 de euro, reprezentând o parte din suma pretinsă, în scopul menționat mai sus.

În perioada 2009-2011, inculpatul B.I. a pretins de la un al treilea denunțător, martorul C.I., suma de 3.600 de euro, promițându-i că îi va aproba toate actele necesare construirii vilei, urmând să intervină și pe lângă ceilalți factori decizionali, iar în zilele de 21 august 2009 și 6 octombrie 2009, inculpatul a primit suma totală de 2.100 de euro și 700 lei, reprezentând o parte din suma pretinsă. În perioada 2010-2011, inculpatul B.I. a pretins și primit de la un al patrulea denunțător, martorul B.G., suma de 2.000 lei, promițând că îi va aproba toate actele necesare construirii vilei, urmând să intervină și pe lângă ceilalți factori decizionali. Astfel, în total, inculpatul B.I. a pretins sumele de 12.600 euro și 4.000 lei, din care a primit 5.600 euro și 8.500 lei.

S-a reținut în sarcina inculpatei M.L. că a încercat să îl determine pe martorul denunțător M.G.L. să facă declarații neadevărate în favoarea lui B.I., cu promisiunea că inculpatul îi va restitui sumele de bani pe care i le dăduse.

La data de 13 aprilie 2011 procurorii au dispus reținerea inculpatului B.I., iar la data de 22 aprilie 2011, Curtea de Apel Galați a luat față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, pe o durată de 30 de zile. Întrucât inculpatul nu a respectat obligațiile stabilite, la data de 25 mai 2011, Tribunalul Galați a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.I. pe un termen de 29 de zile. În cauză s-au luat măsuri asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui imobil aparținând inculpatului B.I.

- Prin rechizitoriul nr.147/P/2010 din 8 iulie 2011, Serviciul teritorial Galați a dispus trimiterea în judecată a 17 inculpați, majoritatea cadre didactice la mai multe licee și colegii din județ, în legătură cu fraudarea examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2010.

Astfel, au fost trimiși în judecată inculpații O.N.U. (director al unui liceu particular, profesor la un Colegiu Național) pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) C.pen., instigare la dare de mită în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, trafic de influență în formă continuată prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000, dare de mită în formă continuată prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 și instigare la folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, L.M. (membru al comisiei de evaluare la examenul de bacalaureat, profesor la un Colegiu Național) pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.17 lit. b) din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) C.pen., folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 și dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, H.G.L. (membru al comisiei de evaluare, profesor la un Colegiu Economic) pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, D.C.E. și O.A.K. (supraveghetori la examenul de bacalaureat) pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, B.C. (membru al comisiei de evaluare, profesor la un Colegiu Tehnic) pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, O.R. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 și complicitate la cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000, B.L. (elevă la Liceul particular) pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) C.pen., complicitate la trafic de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate la cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. în referire la art.6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 și cumpărare de influență prevăzută de art.6¹din Legea nr.78/2000, C.G., O.V., B.N., G.S., B.I. și F.F.A. (elevi la Liceul particular) pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹alin.(1) din Legea nr.78/2000, P.L. (elevă la Liceul particular) pentru infracțiunea de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, N.C. (elev la Liceul particular) pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹alin.(1) din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-a reținut că în perioada iunie-iulie 2010, cu ocazia derulării examenului de bacalaureat, inculpata O.M.E, în calitate de director al Liceului particular din municipiu, s-a asociat cu inculpatele L.M., profesor la un Colegiu Național și membru în comisia de evaluare la proba scrisă de limbă și literatură română în cadrul unui Centrul Zonal de Evaluare și B.L., absolventă a Liceului particular, în vederea săvârșirii mai multor infracțiuni de corupție, având drept consecință fraudarea examenului de bacalaureat de către mai mulți candidați.

Astfel, în perioada respectivă, inculpata O.M.E. a pretins de la un număr de 28 de candidați suma totală de 166.000 lei, din care a primit efectiv 18.900 lei, și le-a promis că va interveni pe lângă profesorii examinatori de la disciplinele limba și literatura română, istorie și geografie pentru a promova în mod ilegal cele trei probe scrise. În concret, O.M.E. a pretins și primit de la inculpații B.L., C.G., O.V., O.N., B.N., G.S. și B.I. suma totală de 7.000 lei pe care a dat-o inculpatei L.M. Acești bani au fost primiți de L.M. pentru ca, în calitatea sa de profesor examinator la disciplina limba și literatura română, să acorde acestor candidați note de promovare sau note mai mari. În plus, L.M. i-a dat inculpatei H.G.L., profesor evaluator în aceeași comisie, suma de 2.000 lei pentru a acorda note de promovare inculpaților O.V. și O.N.. În datele de 29 și 30 iunie 2010, inculpata L.M., la solicitarea inculpatei O.M.E., i-a comunicat acesteia notele inițiale sau finale obținute de mai mulți candidați, deși, la momentul respectiv, aceste informații nu erau destinate publicității.

De asemenea, O.M.E. a pretins și a primit suma totală de 10.000 lei de la inculpații O.V., F.F.A., G.S. și B.I. pentru a interveni la profesorii evaluatori de la disciplina istorie, în scopul promovării în mod fraudulos a examenului de bacalaureat la această disciplină. În același scop, în data de 30 iunie 2010, prin intermediul fiicei sale O.R., avocat, inculpata O.M.E. a pretins și a primit de la martora denunțătoare V.C.A.M. suma de 1.500 de lei. Pentru inculpatul N.C. a pretins o sumă de bani neprecizată pentru a-l sprijini în vederea promovării examenului la disciplina geografie.

În data de 27 iunie 2010, inculpata O.M.E. le-a cerut mai multor candidați la examenul de bacalaureat și absolvenți ai liceului pe care îl conducea să colecteze mai multe sume de bani pe care să le dea profesorilor supraveghetori la probele de examen care debutau în ziua următoare. Cu ajutorul inculpatei B.L., absolventă a aceluiași liceu și candidată, O.M.E. a obținut mostre cu scrisul candidaților care urmau a fi favorizați pentru a li se putea identifica lucrările și pentru a fi notați cu note mai mari de către inculpata L.M. și de alți profesori corectori.

La rândul lor, inculpatele D.C.E. și O.A.K. au primit suma de 300 lei de la candidata P.L. pentru a-i permite acesteia din urmă și altor candidați să copieze și să comunice între ei la proba scrisă de limba și literatura română. Inculpatul B.C., în calitate de profesor examinator la proba orală de istorie, în schimbul obținerii unor sume de bani, i-a promis inculpatei O.M.E. că va interveni pe lângă membrii comisiei de evaluare la proba scrisă de la disciplina istorie din cadrul Centrului zonal de evaluare, în vederea promovării în mod fraudulos a examenului la această disciplină de către mai mulți absolvenți ai Liceului particular. Prin intermediul său, O.M.E. i-a comunicat unui alt profesor examinator la aceeași disciplină o listă cu numele unor elevi pentru care a intervenit în scopul obținerii unor note mari, promițându-i, totodată, diverse sume de bani. În schimbul unor sume de bani primite de la candidați, inculpata O.M.E. a încercat, fără rezultat, să identifice profesori examinatori la disciplina geografie, care să-i promoveze în mod fraudulos pe candidați.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra sumei de 18.900 lei aparținând inculpatei O.M.E.

La data de 5 iulie 2010, procurorii au dispus reținerea inculpatelor O.M.E. și L.M, iar la data de 6 iulie 2010 Tribunalul Galați a hotărât luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara față de inculpata O.M.E. și a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpata L.M. (înlocuită de Curtea de Apel Galați cu cea a obligării de a nu părăsi țara). De asemenea, prin rechizitoriu s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de O.M.E., O.R. și O.V., respectiv, a obligării de a nu părăsi țara față de L.M., iar instanța sesizată, Curtea de Apel București, a dispus luarea măsurii arestării preventive față de cei patru inculpați.

- Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr. 82/P/2010 din 4 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 21 inculpați, din care3 persoane juridiceși 2 inculpați în stare de arest preventiv. Majoritatea inculpaților sunt medici veterinari cu funcții de conducere și de control care au asigurat protecția ilicită a unor agenți economici cu activitate în domeniul producției și comercializării produselor alimentare, introducându-se astfel în circuitul comercial produse alimentare falsificate și alterate. De altfel, prin analize de laborator, s-a stabilit că unele produsele expuse la vânzare erau alterate și, ce este foarte grav, aveau bacteria E.coli, fiind de notorietate efectele deosebit de nocive ale acesteia asupra sănătății oamenilor.

Astfel, au fost trimiși în judecată inculpații G.V. (director executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor-D.S.V.S.A), arestat, pentru infracțiunile de dare de mită prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, luare de mită în formă continuată prevăzută în art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, șantaj prevăzut de art.13¹ din Legea nr.78/2000 raportat la art.194 alin.(1) C.pen. (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. și art.248 C.pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen. și participație improprie la fals intelectual prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, D.N. (administrator al unei societăți comerciale), arestat, pentru infracțiunile de dare de mită prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen., falsificarea de alimente sau alte produse în formă continuată prevăzută în art.313 alin.(1) C.pen. și complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, C.L. (medic veterinar șef în cadrul Circumscripției Sanitare Veterinare) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art.246 C.pen. și art.248 C.pen., folosire în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicului ori permiterea accesului la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual, în formă continuată, prevăzut de art. 289 alin. (1) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.G. (director executiv al D.S.V.S.A.) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. și art.248 C.pen., M.C.C. (director general al Direcției Generale de Inspecții și Control al Punctelor de Inspecție la Frontieră din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor-A.N.S.V.S.A) pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, Ş.E.(inspector A.N.S.V.S.A) pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută în art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, P.E. (șef Birou contabilitate în cadrul D.S.V.S.A.) pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută în art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, S.S., B.V. (administrator al unei societăți comerciale), D.Ş.(administrator al unei societăți comerciale) și 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de D.Ş.) pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen., 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de D.N.) pentru infracțiunile de dare de mită prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen., falsificarea de alimente sau alte produse în formă continuată prevăzută de art.313 alin.(1) C.pen. și complicitate la fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de B.V.) pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea 78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen., B.E., G.T.L., D.M.A. și T.N. (medici veterinari în cadrul D.S.V.S.A.) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzut de art.13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, D.R.I. (inginer tehnolog în cadrul societății administrate de D.N.) pentru infracțiunea de falsificare de alimente sau alte produse în formă continuată prevăzută de art.313 alin.(1) C.pen., H.V. (gestionar la depozitul frigorific aparținând societății administrate de D.N.) pentru complicitate la falsificarea de alimente sau alte produse, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.313 alin.(1) C.pen., I.F. (director de vânzări în cadrul societății administrate de D.N.) pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 alin.(1) C.pen. și S.N. (manager zonă la o societate comercială) pentru complicitate la falsificarea de alimente sau alte produse prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.313 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada februarie-aprilie 2011 inculpatul G.V., director executiv al D.S.V.S.A., uzând de prerogativele funcției sale, a asigurat protecția ilicită a unor agenți economici cu activitate în domeniul producției și comercializării produselor alimentare. Astfel, în 14 aprilie 2011 inculpatul G.V. a solicitat unor subordonați să oprească controlul efectuat la societatea comercială administrată de inculpatul B.V. și să nu consemneze în procesul-verbal de control faptul că într-o rulotă amplasată pe raza municipiului se comercializa carne proaspătă și produse din carne neambalate. În această modalitate, societatea comercială inculpată nu a mai fost sancționată contravențional cu amendă cuprinsă între 40.000 și 50.000 lei.

De asemenea, în 7 aprilie 2011, la solicitarea inculpatului D.Ş., G.V a intervenit la inculpatul D.G., directorul D.S.V.S.A. din alt județ, pentru ca societății administrate de D.Ş. să nu i se aplice o amendă contravențională în valoare de 2.000 lei (limita minimă) pentru transportarea unor produse din carne neetichetate. În consecință, inculpatul T.F., medic veterinar în cadrul D.S.V.S.A, la solicitarea șefului său D.G., nu a mai sancționat firma respectivă.

Totodată, în urma dispozițiilor inculpatului G.V., societăților comerciale reprezentate de inculpații S.S., B.V. și de o altă persoană nu le-au mai fost aplicate sancțiuni contravenționale în sumă totală de 207.000 lei, reprezentând limita minimă a amenzii. Astfel, în ziua de 19 februarie 2011 G.V. i-a cerut unei subordonate, cu ocazia efectuării unui control de specialitate la punctul de lucru al unei societăți comerciale din municipiu, să nu mai consemneze în procesul-verbal de control faptul că firma comercializa produse neetichetate, astfel că agentul economic respectiv a fost absolvit de o amendă al cărei cuantum se situa între 45.000 și 50.000 lei.

În data de 14 aprilie 2011, G.V. a pretins și primit de la inculpatul D.N. mai multe produse alimentare pentru ca reprezentanții D.S.V.S.A să nu sancționeze contravențional societatea administrată de D.N. , dar și pentru a asigura protecția acesteia. Ca urmare, în perioada martie-iunie 2011, inculpatul D.N., beneficiind de protecția inculpaților G.V., C.L., B.E, G.T.L și D.M.A. prin punctele de lucru ale firmei sale, a preparat produse din carne falsificate și alterate, vătămătoare pentru sănătatea consumatorilor, în cantitate de 61.830,79 kg, având o valoare de 426.166,51 lei. În concret, la prepararea acestor alimente, D.N. a modificat compoziția produselor respective și a folosit produse expirate și alterate, la această activitate participând și inculpații D.I.R., inginer tehnolog în cadrul societății și H.V., gestionarul depozitului acestei firme. Prin analize de laborator s-a stabilit că produsele expuse la vânzare erau alterate sau aveau bacteria E.coli. În plus, în depozitul persoanei juridice inculpate a fost descoperită cantitatea de 202,8 tone de carne alterată, degradată și în stare de descompunere, care a fost achiziționată de inculpatul D.N. și pe care intenționa să o folosească în procesul de producție. O parte din această carne alterată a fost achiziționată de la inculpata S.N., manager zonă la o societate comercială.

S-a reținut în sarcina inculpatelor C.L. și B.E. că în 10 iunie 2010 și 15 septembrie 2010, în calitate de medici veterinari la D.S.V.S.A., au omis să consemneze în procesele-verbale de control faptul că au descoperit în depozitul frigorific al societății administrate de D.N. carne alterată, degradată și în stare de descompunere, precum și carne neetichetată, ambalată și depozitată în condiții improprii și neigienice, astfel că firma respectivă nu a mai fost amendată cu suma de 2.000 lei.

De asemenea, la data de 13 aprilie 2011 D.N., în urma controlului efectuat la magazinele firmei sale (situate în Piața Centrală din municipiu) de către G.T.L și D.M.A., medici veterinari la D.S.V.S.A, a urmat indicațiile inculpatei C.L. și a remediat neregulile constatate în urma controlului, astfel că medicii aflați în control nu au mai aplicat amendă în sumă de 20.000 lei.

La data de 27 aprilie 2011, inculpata C.L., în calitate de medic veterinar-șef al Circumscripției Sanitar Veterinare, pentru a preîntâmpina aplicarea unor sancțiuni contravenționale agenților economici din sfera sa de interese, i-a anunțat pe reprezentanții a trei societăți comerciale că urmează să efectueze controalele planificate și a stabilit, de comun acord cu aceștia, data la care urmează să efectueze controlul și modul de remediere a deficiențelor, în așa fel încât să nu fie constatate și aplicate contravenții la regimul sanitar veterinar.

În cursul anului 2010, inculpatul G.V. a dispus în mod nelegal scoaterea din evidența contabilă a D.S.V.S.A a unui imobil situat în municipiu, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la proprietatea publică. Prin acest act, inculpatul urmărea să creeze aparența de legalitate a faptului că imobilul respectiv fusese vândut, în mod ilegal, către firma soției sale cu o valoare diminuată, cauzându-se un prejudiciu de 465.291,11 lei. Pentru a o constrânge pe una dintre subordonatele sale, partea vătămată C.S., să întocmească acest act de scoatere din evidență, G.V. a amenințat-o cu concedierea. Mai mult, pentru că nu a dat curs cererii sale, inculpatul a schimbat-o din funcție și a numit-o într-un post total necorespunzător pregătirii profesionale. Ulterior, în mod ilegal, inculpatul a scos imobilul din evidențele D.S.V.S.A prin dispoziție proprie. Similar, la data de 3 februarie 2011, G.V. a constrâns-o pe una dintre angajatele D.S.V.S.A., partea vătămată G.A.E., să formuleze o cerere de demisie amenințând-o că, în caz contrar, îi va acorda un calificativ defavorabil ce are drept consecință concedierea. Inculpatul a precizat subordonatei că cererea de demisie își va produce efectele doar dacă aceasta nu va respecta întocmai dispozițiile sale.

S-a mai reținut că, în cursul anilor 2008 și 2011, inculpatul G.V. a primit direct sau prin intermediul inculpatei P.E., șef Serviciu contabilitate în cadrul D.S.V.S.A, mai multe produse alimentare de la inculpata C.L. și de la alți subordonați pentru a-i favoriza în activitatea profesională.

De asemenea, la data de 18 ianuarie 2008, inculpatul G.V., în calitate de director executiv al D.S.V.S.A., a dat mai multe produse alimentare inculpaților M.C.C. și Ş.E., inspectori în cadrul A.N.S.V.S.A., pentru ca aceștia să nu consemneze într-un act de control faptul că inculpatul nu remediase deficiențele constatate de către Departamentul de Control din cadrul Guvernului României.

Cu ocazia audierii în calitate de martor, pe parcursul efectuării cercetărilor în acest dosar penal, inculpatul I.F., director de vânzări în cadrul societății inculpate administrată de D.N., a făcut afirmații mincinoase cu privire la activitățile ilegale desfășurate la firma unde era angajat.

Prejudiciul cauzat statului prin neaplicarea sancțiunilor contravenționale este în sumă totală de 227.000 lei. După sesizarea instanței, cele două Direcții Generale a Finanțelor Publice Județene s-au constituit parte civilă cu suma totală de 227.000 lei. În cauză procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților D.N., G.V. și C.L.

Față de inculpații G.V. și D.N. a fost luată măsura reținerii la data de 22 iunie 2011, iar Tribunalul Galați a dispus la data de 23 iunie 2011 luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile, față de inculpatul G.V. și a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpatul D.N. Întrucât inculpatul D.N. nu a respectat obligațiile stabilite, la data de 1 august 2011, Tribunalul Galați a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă, pe termen de 29 de zile, a inculpatului D.N. și a luat măsura preventivă a interzicerii desfășurării activității de preparare și comercializare a produselor alimentare față de persoana juridică inculpată (societatea administrată de D.N.), pe o durată de 60 de zile. La data de 8 august 2011, Curtea de Apel Galați a admis recursurile formulate de inculpați și a respins propunerea procurorilor anticorupție. Măsura arestării preventive a inculpatului G.V. a fost prelungită de către Tribunalul Galați, succesiv, iar prin ordonanțele procurorilor a fost prelungită succesiv măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpatul D.N.

- Serviciul teritorial Pitești a menținut o activitate eficientă și creșterila principalii indicatori statistici, respectiv, cauze de soluționat și soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond dispuse, a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată.

Cantitativ, a crescut cu 31,35% numărul cauzelor de soluționat (465 față de 354 cauze în anul 2010), cu 8,9% al cauzelor soluționate (159 față de 146 cauze în anul 2010) și cu 17,34% al soluțiilor pe fond emise (115 față de 98 în anul 2010).

A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 15 rechizitorii privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2010, au fost emise 10 rechizitorii privind 37 inculpați, din care 13 în stare de arest preventiv. De asemenea, a fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 7 învinuiți (5 învinuiți în anul 2010).

Rechizitoriile reprezintă 13,04% din totalul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei.

Rechizitoriile au privit cauze complexe, cei 58 inculpați fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea a 95 infracțiuni, reținându-se un prejudiciul total de 12.056.327 lei și 880.249 euro. Prin prisma obiectului, 10 rechizitorii au vizat infracțiuni de corupție, 1 a avut ca obiect infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție, 2 rechizitorii au privit fraudarea fondurilor europene (prejudiciul total fiind de 880.249 euro și 212.851 lei), 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciul reținut fiind de 7.022.576 lei) și 1 rechizitoriu a privit infracțiunea de înșelăciune (prejudiciul reținut fiind în sumă de 4.819.400 lei).

Prin prisma calității inculpaților, se observă că printre cei 58 inculpații trimiși în judecată sunt: 2 demnitari (1 secretar general al Ministerului Sănătății, 1 președinte de Consiliul județean), 2 primari municipiu, 5 primari comună, 1 secretar de comună, 1 prim-procuror la un parchet de pe lângă tribunal, 4 ofițeri și subofițeri de poliție, 2 comisari de Gardă Financiară (din care 1 șef al secției județene),1 inspector al I.T.M., 1 inspector și 1 consilier superior din D.G.F.P., 3 directori din cadrul Direcției de Sănătate Publică, 1 director executiv în cadrul Consiliului județean, 1 președinte de Agenție Națională, 1 șef al Ocolului Silvic și 11 oameni de afaceri.

Operativitatea a fost bună, din cele 159 cauze soluționate, în 22 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare și 5 cauze soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Din cele 306 cauze rămase nesoluționate, un număr de 144 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 9 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale. În condițiile menținerii unei ponderi importante a cauzelor noi (257 noi din 465 de soluționat, respectiv, 204 cauze noi din totalul de 354 cauze de soluționat, în anul 2010), evoluția acestor indicatori statistici este justificată obiectiv.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că nu s-a dispus redeschiderea urmăririi penale și nici achitarea ori restituirea cauzei la procuror, prin hotărâri definitive.

În procedura reglementată de art.278¹ C.pr.pen., instanțele au soluționat, prin hotărâri definitive, un număr de 17 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, din care 16 au fost respinse și 1 admisă, dispunându-se infirmarea soluției de neurmărire penală. Ulterior, a fost dispusă aceeași soluție și pe rolul instanței se află plângerea împotriva acesteia.

Prin 5 hotărâri definitive au fost condamnați 14 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 3 procurori, din 4 posturi prevăzute, până în luna august 2011 când a fost ocupat, prin delegare, locul vacant. Volumul mediu a fost de circa 53 cauze soluționate/procuror și de circa 116 cauze rămase în lucru/procuror (datele au în vedere 3 procurori în activitate majoritatea anului, respectiv 4 procurori în ultima perioadă).

În concluzie, activitatea a continuat linia ascendentă la majoritatea indicatorilor statistici dovedind eficiență, fiind unul din primele trei servicii teritoriale la numărul de cauze de soluționat și la numărul de rechizitorii emise, chiar în condițiile deficitului de personal din prima parte a anului.

Din cauzele finalizate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr.59/P/2009 din 16 mai 2011, a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, și anume, N.C. (președinte al Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (2) din C.pen. raportat la art.5 alin.(1) și art.6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat la art.248 C.pen. în referire.la art.13²din Legea nr.78/2000, P.G.C. (acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 alin.(1) , art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, N.G. (primar al municipiului), Ş.I. (primar al comunei) și A.C.I. (primar al altui municipiu) pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, D.F. (director executiv în cadrul Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, P.I. (primar al altei comune) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.13²din Legea nr.78/2000, N.I., D.G. și M.T. pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și G.D. (asociat și administrator la o societate comercială) pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000.

În fapt, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri PHARE, Consiliul Județean a accesat un program de finanțare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucție a patru unități școlare de pe raza județului, respectiv în două municipii și o comună, motivul invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundațiile din perioada aprilie-august 2005.

Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către inculpatul N.C., președintele Consiliului Județean, în calitate de persoană responsabilă din cadrul instituției solicitante, precum și de către inculpații C.I.A. și N.G., primari ai celor două municipii, respectiv I.Ş., primar al comunei. Cererea de finanțare a fost elaborată de inculpatul D.F. în calitate de director executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Județean și totodată manager-coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condițiile în care niciuna dintre unitățile școlare nu a fost afectată de inundațiile din perioada invocată, iar în cererea de finanțare a fost menționat documentul intitulat „Raportul Inspectoratului pentru Situații de Urgență”, care nu există, situație despre care avea cunoștință inculpatul N.C. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al Comitetului județean pentru situații de urgență. În baza cererii de finanțare depuse la data 8 iunie 2006, a fost încheiat contractul de grant prin care Consiliul Județean a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 euro, cu titlu de finanțare externă nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură societate comercială, aparținând inculpatului G.D. care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât și pentru lucrări neexecutate. Această firmă se afla în relații contractuale și în raporturi juridice cu familia inculpatului.

Pe perioada executării proiectului, inculpatul N.C. a semnat cererea de plată finală și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conținut nereal (procese-verbale de recepție, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat, în mod fals, efectuarea unor lucrări care, în fapt, nu au fost realizate. Cererea de plată finală și anexa a fost redactată și semnată de inculpatul D.F. În consecință, Consiliul județean a încasat pe nedrept suma de 260.800 euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare nerambursabilă. Procesele-verbale de recepție au fost puse la dispoziție de inculpatul G.D., asociat și administrator al firmei care realizase lucrările, fiind întocmite de inculpatul N.I., reprezentant cu execuția al firmei, respectiv, inculpații D.C. și M.T., membri în Comisia de recepție și diriginți de șantier. De altfel, pentru cel mai important obiectiv lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost încasată.

S-a mai reținut că, în perioada 2006-2008, inculpatul N.C., în calitate de președinte al Consiliului județean, a pretins și a primit de la inculpatul P.G.C., asociat și acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni, sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 lei pentru ca instituția Consiliului județean să achiziționeze de la această firmă produse alimentare și nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziție publică. Suma remisă cu titlu de mită reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

De asemenea, în luna iunie 2009, inculpatul N.C. l-a determinat pe inculpatul P.I., primar al altei comune, să nu aplice amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcție, fără a avea toate avizele necesare.

În cauză procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului penal asupra bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților N.I., G.D. și P.I.

La data de 26 ianuarie 2011, procurorii anticorupție au dispus reținerea inculpatului N.C., iar la data de 27 ianuarie 2011 Tribunalul Argeș a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe un termen de 29 de zile. Ulterior, în data de 2 februarie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara.

- Prin rechizitoriul nr.134/P/2010 din 30 august 2011, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpați, și anume, B.D. (președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale) pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, A.S. (administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și instigare la dare de mită prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.255 C.pen. în referire la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, A.A.E. (director executiv în cadrul Direcției de Sănătate Publică) și N.R.E. (consilier juridic al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.255 C.pen. în referire la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, D.A. (farmacist cu atribuții de inspector în cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale- Departamentul Inspecție Farmaceutică) pentru infracțiunile de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen., C.I.S. pentru dare de mită prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, B.I.C (conducător auto la societatea comercială) și M.L.A. (contabil-operator facturare în cadrul societății) pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 8 septembrie 2010, la societatea comercială administrată de inculpatul A.S. a avut loc o inspecție inopinată efectuată de angajați din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) având ca obiect verificarea activității de distribuție angro de medicamente de uz uman. Deficiențele constate de inspectori au atras amendarea societății și suspendarea autorizației de distribuție angro. Pentru ca autorizația să îi fie restituită, în lipsa remedierii neregulilor, A.S. împreună cu soția sa A.A.E. au decis să remită sume de bani președintelui ANMDM. Astfel, în 10 septembrie și 21 septembrie 2010, în calitate de președinte al ANMDM, B.D. a primit suma totală de 5.000 euro de la inculpatul A.S., prin intermediul soției sale, inculpata A.A.E., pentru a aproba efectuarea unei noi inspecții la sediul firmei prin care să se constate, în mod nereal, remedierea deficiențelor, să fie ridicată măsura suspendării activității societății și să fie restituită autorizația de funcționare. Banii au fost puși la dispoziție cu sprijinul inculpatei N.R.E.

La data de 23 septembrie 2010, după efectuarea unei noi inspecții la societatea amintită, inculpatul D.A., în calitate de inspector în cadrul ANMDM, a întocmit un raport în care a menționat, în mod nereal, că deficiențele majore identificate în cursul inspecției inopinate au fost remediate. În baza unei înțelegeri prealabile survenite în perioada desfășurării controlului, la data de 4 octombrie 2010, inculpatul D.A. a primit suma de 2.000 lei de la inculpatul A.S., prin intermediul inculpatului C.I.S. Pe baza raportului favorabil întocmit de inspector președintele ANMDM a restituit autorizația de funcționare societății.

În cursul cercetărilor penale, fiind audiați în calitate de martori, inculpații B.I.C. și M.LA. au făcut afirmații mincinoase ori nu au spus tot ce știu referitor la împrejurările relevante asupra cărora au fost întrebați de procurori, menținându-și aceeași atitudine chiar și după prezentarea materialului de urmărire penală.

Procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului B.D. până la concurența sumei de 5.000 euro. Astfel, a fost indisponibilizată suma de 20.573 lei (curs 4,1146 lei/euro) depusă de inculpat într-un cont bancar, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

- La data de 11 ianuarie 2011, prin rechizitoriul nr.141/P/2010, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați , și anume, T.T. (prim-procuror la Parchetul de pe lângă tribunal) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.5, 6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000, C.O.E. (administrator al unei societăți comerciale), arestat în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență în formă continuată prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000 și P.E.R. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 C.pen.

În fapt, s-a reținut că inculpatul T.T., în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă tribunal, în perioada anilor 2006-2010, a pretins și primit de la inculpatul C.O.E., administrator al unei societăți comerciale, bunuri electrocasnice în valoare de 5.215,70 lei, care au fost facturate și plătite de societatea comercială. De asemenea, în aceeași perioadă, mai mulți angajați ai societății aparținând inculpatului C.O.E. au efectuat, la locuințele inculpatului T.T. și la apartamentul fiicei sale, lucrări de amenajări interioare și lucrări la instalațiile electrice și sanitare în valoare totală de 14.062,48 lei, fără să fie facturate și plătite.

Atât aparatura electrocasnică cât și lucrările au fost pretinse și primite de inculpatul T.T. pentru ca, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă tribunal, să își exercite influența asupra procurorilor din subordine și asupra polițiștilor cu atribuții de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului pentru ca dosarele în care erau cercetați C.O.E. sau salariați ai firmei sale ori în care C.O.E. și persoanele apropiate acestuia aveau calitatea de persoană vătămată să primească soluții favorabile.

Valoarea totală a sumei/bunurilor care formează obiectul infracțiunilor de corupție este în cuantum de 19.279,18 lei.

De asemenea, cu prilejul audierii în prezenta cauză în calitate de martor, inculpata P.E.R. a făcut afirmații mincinoase cu privire la intervenția făcută de C.O.E. la prim-procurorul T.T., în legătură cu ajutorul pe care acesta ar fi urmat să îl dea pentru rezolvarea favorabilă a unei plângeri penale pe care o formulase P.E.R. împotriva fostului soț.

În cauză procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra unor bunuri mobile/imobile aparținând inculpaților T.T. și C.O.E., până la concurența sumei ce reprezintă valoarea obiectului infracțiunilor de corupție. În concret, a fost instituit sechestrul asupra unui autoturism aparținând inculpatului T.T., iar în ce-l privește pe inculpatul C.O.E. a fost indisponibilizată suma de 19.279,18 lei pe care acesta a înțeles să consemneze la unitatea bancară, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

- Prin rechizitoriul nr.72/P/2008 din 17 octombrie 2011, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, și anume, S.A. (director coordonator al Gărzii Financiare) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2 ) C.pen. raportat la art.5 alin.(1), art.6 și art.7 alin.(1 )din Legea nr.78/2000 și folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, A.M. (director economic al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 alin.(1), art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și P.D.A. (comisar debutant în cadrul Gărzii Financiare) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-a reținut că în perioada ianuarie 2007-ianuarie 2009, inculpatul S.A. a primit suma de 29.988 lei de la inculpatul A.M., reprezentat al unei societăți comerciale, pentru ca, în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare, să asigure protecția activităților nelegale derulate în cadrul acestei firme prin anunțarea acțiunilor de control și prin influențarea subordonaților săi să întocmească acte de control favorabile. De asemenea, în luna decembrie 2008, inculpatul S.A., în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare și de președinte al comisiei de examinare pentru concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de comisar debutant, a furnizat fără drept inculpatei P.D.A. subiectele pentru examen. Ca urmare, P.D.A. a câștigat concursul pentru ocuparea postului de comisar debutant.

S-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților până la concurența sumei de 29.988 lei. Ca urmare, a fost indisponibilizată suma amintită depusă de inculpatul A.M. într-un cont bancar, la dispoziția Direcției naționale Anticorupție.

- Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr.141/P/2011 din 7 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, S.G. (secretar general în cadrul Ministerului Sănătății) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, A.A.E. (director executiv în cadrul Direcției de Sănătate Publică) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, B.M. (director executiv adjunct de sănătate publică în cadrul Direcției de Sănătate Publică) și I.O. (director executiv adjunct economic în cadrul Direcției de Sănătate Publică) pentru infracțiunile de dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000.

S-a reținut că, în zilele de 11 și 13 octombrie 2010, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a organizat un concurs pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante de director executiv, director executiv adjunct de sănătate publică și director executiv adjunct economic în cadrul Direcției Județene de Sănătate Publică, concurs la care s-au înscris și inculpații A.A.E., B.M. și I.O. ce dețineau deja, în baza unor ordine de delegare, funcțiile publice de conducere menționate. În acest context, în 9 și 13 octombrie 2010, inculpatul S.G., în calitate de secretar general al Ministerului Sănătății și de membru al comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor menționate, a primit de la inculpata A.A.E., pentru toți cei trei candidați, suma de 600 euro și produse alimentare și nealimentare. Banii și bunurile au fost primite pentru a le furniza candidaților subiectele propuse de reprezentanții ministerului pentru ambele probe ale concursului (scris și oral) și pentru a le acorda un punctaj favorabil. Ca urmare, inculpatul S.G. a furnizat tuturor candidaților, prin intermediul inculpatei A.A.E., subiectele de concurs astfel că după examen toți cei trei candidați au fost declarați admiși, fiind ulterior numiți în funcțiile publice de conducere.

În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților I.O., B.M. și A.A.E. până la concurența sumei de 600 euro (curs 4.3233 lei/euro). Astfel, au fost indisponibilizate sumele de câte 864,66 lei depuse de fiecare din cei trei inculpați într-un cont bancar, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

- Serviciul teritorial Alba-Iulia a desfășurat activitatea în parametrii asemănători anului precedent care se observă la majoritatea indicatorilor statistici.

Cantitativ, s-a înregistrat creșterea cu 8,84% a numărului cauzelor de soluționat (283 față de 260 în anul 2010), dar și cu 13,51% al celor soluționate (252 față de 222 în anul 2010), rezultând scăderea cauzelor nesoluționate la 31 (față de 38 în anul 2010), în condițiile menținerii unei ponderi importante a cauzelor nou intrate, 245 din cele 283 cauze de soluționat (comparativ cu 232 din totalul de 260 cauze de soluționat).

Din cele 252 cauze soluționate, în 201 soluțiile au privit fondul cauzei (175 în anul 2010).

Au fost emise 12 rechizitorii privind 38 inculpați din care 7 arestați preventiv, și anume 2 arestați în lipsă și 5 arestați în cursul urmăririi și trimiși în judecată în stare de libertate.Comparativ, în anul 2010 au fost emise 13 rechizitorii privind 44 de inculpați, din care 11 arestați preventiv.

Rechizitoriile reprezintă 5,97% din totalul soluțiilor pe fond (față de 7,43% în anul 2010).

Față de 1 învinuit au fost aplicate dispozițiile art. 18¹ C.pen. privind lipsa pericolului social al unei infracțiuni (10 în anul 2010).

Din cele 12 rechizitorii un număr de 2 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 3 au privit infracțiuni asimilate corupției, 2 au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu total de 278.593,92 lei) și 5 rechizitorii au avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune. Prin cele 12 rechizitorii s-a reținut un prejudiciu total în sumă de 23.882.574 lei și 2.000 euro.

Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, între cei 38 inculpați sunt: 1 avocat-decan al baroului (trimis în judecată în 2 dosare), 1 primar municipiu, 1 viceprimar municipiu și alți 2 funcționari publici (toți trimiși în judecată în 2 dosare), 2 ofițeri de poliție, 1 director al D.G.F.P., 1 notar și 6 administratori de societăți comerciale.

Operativitatea a fost bună, din cele 252 cauze soluționate, în 13 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (9 cauze în anul 2010), iar în 4 cauzetermenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3 cauze în anul 2010). De asemenea, din cele 31 cauze nesoluționate, în 5 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (5 în anul 2010) și în 6 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2010).

Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, se constată că s-au dispus 3 infirmări ale soluțiilor de către procurorul șef al serviciului teritorial(similar anului 2010) și 2 redeschideri ale urmăririi penale de către procurorul ierarhic (1 redeschidere de către instanța de judecată în anul 2010).

Din totalul de 5 infirmări și redeschideri, a rămas nefinalizată 1 cauză (redeschiderea urmăririi penale), iar soluția adoptată ulterior a fost aceeași în 3 cauze și diferită în 1 situație, când s-a dispus conexarea cu altă cauză și a fost emis rechizitoriu.

Au fost adresate instanței, în cursul anului 2011, un număr de 14 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror și au fost soluționate un număr de 12 astfel de plângeri, din care 10 au fost respinse și în 2 instanța a admis plângerea împotriva soluției procurorului numai sub aspectul schimbării temeiului acesteia.

Nu s-a dispus restituirea cauzei la procuror prin hotărâre definitivă.

Prin 5 hotărâri definitive au fost achitați 3 inculpați (2 pe temeiul art. 10 lit.d C.pr.pen. și 1 în baza art.10 lit.c C.pr.pen)., apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr. 3.

Față de alți 7 inculpați, trimiși în judecată pentru infracțiuni contra intereselor financiare ale U.E., s-au aplicat dispozițiile art.18¹ C.pen., în contextul unei practici judiciare conturate, în special, la nivelul instanței de recurs (Curtea de Apel Alba-Iulia), de a considera infracțiunile din această categorie ca având o gravitate redusă, în contradicție cu practica unitară a celorlalte instanțe din țară care au pronunțat condamnări la pedepse cu închisoarea pentru fapte similare, inclusiv prin hotărâri rămase definitive în anul 2011.

Prin 11 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 18 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat exclusiv activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 84 cauze soluționate/procuror și de circa 10 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea a fost bună, înregistrând creșterea numărului cauzelor de soluționat, al celor soluționate, inclusiv al soluțiilor pe fond dispuse, și corelativ, scăderea numărului cauzelor nesoluționate.

Se recomandă, la fel ca și în anul precedent, o analiză mai atentă a gradului de pericol social al faptelor investigate, cu raportare la practica instanțelor judecătorești din raza de competență a Curții de Apel Alba-Iulia, dar și identificarea modalităților prin care acestea își pot schimba optica, văzând practica judiciară în materia fraudării fondurilor europene a celorlalte instanțe.

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr.106/P/2011 din 27 ianuarie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, respectiv S.D. (avocat, decan al Baroului) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, tentativă la înșelăciune prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.215 alin.(1),(2), (5) C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen., B.A.Ş. (director la Direcția Generală a Finanțelor Publice - D.G.F.P.) pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000, instigare neurmată de executare la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.29 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 C.pen., D.C. (administrator de fapt al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000, delapidare prevăzută de art.215¹ C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de art. 290 C.pen. și spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002, V.V.C., arestat în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000 și complicitate la cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ din Legea nr.78/2000 și R.B. (administrator al unei societăți comerciale, fost consilier în cadrul unui minister) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni).

În fapt, s-a reținut că la data de 1 iunie 2010, inculpata S.D. a solicitat D.G.F.P. compensarea obligațiilor fiscale restante în sumă de 283.462 lei, acumulate de Cabinetul individual de avocatură S.D. și persoana fizică S.D., cu suma obținută de cabinetul său de avocatură prin cesionarea unei creanțe în valoare de 400.000 lei. Cererea de compensare a fost respinsă de reprezentanții autorităților fiscale, având în vedere că era contrară reglementărilor legale în materie fiscală. În plus, cererea de compensare s-a bazat pe două documente fictive.

Se mai reține că, în cursul lunii iunie 2009, inculpatul B.A.Ş. fusese numit director coordonator al D.G.F.P., ca urmare a destituirii din funcție a fostului director. Pentru că această numire a fost contestată pe cale judecătorească și pentru a obține menținerea într-o astfel de funcție, în luna iunie 2010, prin intermediul inculpaților V.V.C. și D.A, inculpatul B.A.Ş. a luat legătura cu inculpata S.D. pentru ca aceasta să intervină la un magistrat judecător din cadrul Curții de Apel, învestit cu soluționarea litigiului respectiv, în scopul respingerii acestei acțiuni. S.D. a fost de acord și, arătând că are influență pe lângă magistrați, în schimbul intervenției, a pretins atât direct, cât și prin intermediul inculpaților V.V.C. și D.A., ca inculpatul B.A.Ş., uzând de funcția sa de director executiv al D.G.F.P., să depună diligențe pentru aprobarea cererii de compensare menționate mai sus. De asemenea, la data de 23 august 2010, inculpatul B.A.Ş., uzând de funcția sa de director coordonator al D.G.F.P., a solicitat unei persoane din conducerea Administrației Finanțelor Publice a municipiului să sisteze executarea silită a unei societăți comerciale din municipiu, însă aceasta nu a dat curs cererii sale, astfel că firma respectivă a achitat în mod voluntar toate datoriile către bugetul de stat.

Independent de faptele prezentate mai sus, în cursul anului 2010, inculpatul R.B. a pretins și a primit de la inculpații D.A. și V.V.C. sumele de 40.000 lei și 10.000 euro pentru ca, folosindu-se de relațiile dobândite în virtutea fostei sale funcții de consilier în cadrul unui minister, să intervină pe lângă înalți funcționari din cadrul ministerului respectiv și să îi determine să aprobe acordarea unor fonduri din bugetul Comunităților Europene în favoarea a două societăți comerciale.

Se reține în sarcina inculpatului D.A. și faptul că,în perioada 1 ianuarie 2009-31 octombrie 2010, și-a însușit fără drept suma de 206. 615,27 lei din patrimoniul societății comerciale, administrată în fapt de acesta. Pentru a disimula proveniența ilicită a sumei de 192.715 lei din totalul însușit pe nedrept, în cursul lunii noiembrie 2010, D.A. a întocmit în fals 10 documente (chitanțe, dispoziții de plată, etc.) și le-a prezentat reprezentanților Gărzii Financiare.

În vederea confiscării sumelor de 10.000 euro și 40.000 lei pretinse și primite de inculpatul R.B. s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparținând acestui inculpat.

La data de 11 noiembrie 2010, procurorii au dispus reținerea inculpaților S.D., B.A.Ş. și R.B., iar Curtea de Apel Alba-Iulia, la data de 12 noiembrie 2010, a dispus arestarea preventivă a celor 5 inculpați pe o perioadă de 29 de zile. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, a dispus înlocuirea arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o durată de 30 zile, măsură ce a fost prelungită ulterior.

- Prin rechizitoriul nr.11/P/2011 din 17 februarie 2011, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, H.O.M. (primar al municipiului), D.N.R. (viceprimar al municipiului) și C.D.A. (șef Serviciu buget finanțe-contabile în cadrul Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și complicitate la infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art. 253¹ C.pen., Ţ.I. (inspector de specialitate în cadrul Primăriei municipiului-Compartimentul Achiziții Publice) pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese prevăzut de art. 253¹ C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. și H.D. (președinte al unei Asociații) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la conflict de interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.253¹ C.pen. și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art. 13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen.

S-a reținut că în perioada septembrie 2008-iunie 2009, Primăria municipiului a efectuat mai multe achiziții publice de la două societăți comerciale controlate de către inculpatul Ţ.I. care, în perioada 13 august 2008-13 februarie 2009 îndeplinea funcția de inspector de specialitate la Compartimentul Achiziții Publice al Primăriei. Achizițiile au fost realizate cu încălcarea regimului conflictelor de interese, iar de o parte din sumele plătite de Primărie a beneficiat și Asociația Umanitară al cărei președinte este H.D., tatăl primarului H.O.M. Toate contractele s-au încheiat și derulat pe fondul existenței unor relații personale între H.O.M. și Ţ.I. și achizițiile publice au fost încheiate în mod nelegal sub controlul direct al inculpaților H.O.M. și D.R.N. care în calitate de primar, respectiv viceprimar al municipiului, aprobau referatele, notele justificative și comenzile adresate firmelor controlate de Ţ.I., împreună cu inculpata C.D.A. în calitate de șef serviciu buget, finanțe, contabilitate. Înscrisurile necesare efectuării achizițiilor publice erau întocmite de Ţ.I. și tot prin intermediul acestuia se livrau bunurile ori serviciile comandate Primăriei municipiului de către cele trei firme.

În concret, în perioada septembrie 2008-iunie 2009, inculpatul H.O.M., în calitate de primar al municipiului, a dispus efectuarea, în mod nelegal, a unui număr de 15 plăți în sumă totală de 209.945,90 lei (aproximativ 51.919 euro) către societățile comerciale amintite pentru un număr de 9 achiziții publice deși, la momentul plății, bunurile și serviciile nu fuseseră livrate sau executate. În aceeași perioadă, în virtutea funcției sale, H.O.M. a contribuit la realizarea, de către aceeași primărie, a unui număr de 16 achiziții publice, în valoare de 367.944,75 lei (aproximativ 90.992 euro) de la cele două firme controlate de Ţ.I.

La rândul său, inculpatul D.N.R., uzând de funcția sa de viceprimar al municipiului, a dispus efectuarea în mod nelegal a unui număr de 34 plăți în sumă totală de 412.847,09 lei (aproximativ 102.096 euro) către cele două firme controlate de Ţ.I. pentru un număr de 20 achiziții publice deși, la momentul plății, bunurile și serviciile nu fuseseră predate sau executate. De asemenea, D.N.R., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a determinat încheierea între Primăria municipiului și firmele controlate de Ţ.I. a unui număr de 39 de contracte de achiziții publice în valoare de 728.450 lei (aproximativ 180.144 euro).

La încheierea acestor contracte a contribuit și inculpata C.D.A., în calitate de șef serviciu buget, finanțe, contabilitate al Primăriei municipiului.

În scopul menționat mai sus, Ţ.I. a întocmit în fals un număr de 12 facturi fiscale, emise în numele celor două societăți comerciale beneficiare a contractelor de achiziții publice, în care a inserat mențiuni nereale cu privire la cantitățile de bunuri și servicii.

De asemenea, la data de 1 septembrie 2008, una din societățile comerciale al cărei asociat și administrator era inculpatul Ţ.I., a încheiat un contract de închiriere a unui utilaj (buldoexcavator) cu Asociația Umanitară condusă de inculpatul H.G., tatăl inculpatului H.O.M. La aceeași dată, Primăria municipiului a încheiat, în mod nelegal, un contract de prestări servicii cu societatea comercială amintită, servicii ce vizau folosirea utilajului respectiv. Întreaga sumă de bani încasată de firmă în baza acestui contract, respectiv 93.235,92 lei, a fost virată în contul asociației conduse de H.G.

Consiliul local al municipiului s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 698.748,57 lei.

În vederea recuperării prejudiciului s-a dispus măsura asigurătorie a inscripției ipotecare asupra unor imobile aparținând inculpaților Ţ.I. și H.G.

- Serviciul teritorial Cluj a menținut o activitate eficientă, înregistrând îmbunătățiri la indicatorii statistici relevanți.

Cantitativ, a crescut cu 6,91% numărul cauzelor soluționate (170 comparativ cu 159 în anul 2010), în timp ce cauzele de soluționat s-au menținut la un nivel comparabil cu cel din anul precedent (280 față de 284 în anul 2010, când creșterea volumului de activitate fusese semnificativă, respectiv de 44,9%). A rezultat o scădere a cauzelor nesoluționate cu 12% (110 față de 125 în anul 2010).

Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (155 cauze noi din 280 cauze de soluționat, respectiv 168 cauze noi din totalul de 284 de soluționat în anul 2010), iar cauzele soluționate reprezintă 60,71% din cauzele de soluționat.

Din cele 112 cauze soluționate pe fond, în 12 au fost emise rechizitorii, ceea ce reprezintă 10,71%. Comparativ, în anul 2010 din cele 125 cauze soluționate pe fond, în 8 au fost emise rechizitorii, reprezentând 6,4%.

Au fost emise 12 rechizitorii privind 23 inculpați, din care 1 persoană juridică și 7 inculpați în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2010, au fost emise 8 rechizitorii privind 58 inculpați, din care 24 arestați preventiv (10 trimiși în judecată în stare de arest). Inculpații arestați preventiv reprezintă 31,81% din totalul inculpaților, persoane fizice, trimiși în judecată.

Orientarea activității spre finalizarea unor cauze complexe rezultă și din faptul că prin rechizitorii instanțele au fost sesizate cu 69 infracțiuni (81 în anul 2010), din care 21 de corupție, 2 asimilate infracțiunilor de corupție, 19 în legătură directă cu infracțiunile de corupție și 6 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.

Prin prisma obiectului, 7 rechizitorii au privit infracțiuni de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu în sumă totală de 282.314,61 lei și 120.010,30 euro), 1 rechizitoriu a privit infracțiunea de evaziune fiscală și 1 rechizitoriu infracțiunea de înșelăciune. Prin rechizitorii s-a mai reținut un prejudiciul material cauzat prin evaziune fiscală în cuantum total de 6.123.553 lei, prin înșelăciune în sumă totală de 1.263.755 euro, prin abuz în serviciu în cunatum total de 189.713 lei, iar ca obiect al infracțiunilor de corupție a fost reținută suma totală de 588.717 lei. Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani și bunuri în valoare totală de 6.856.086 lei.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată se constată că printre cei 23 inculpați sunt: 1 primar de municipiu, 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 1 avocat, 1 șef serviciu din cadrul unei direcții vamale și 1 director de școală.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 170 cauze soluționate în 51 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în11 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, ceea ce relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase în soluționare.

Din cele 110 cauze nesoluționate (față de 125 în anul 2010), 61 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (54 în anul 2010), reprezentând o creștere de 12,96% și 16 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (16 cauze în anul 2010).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât nu există infirmări, redeschideri ale urmăririi penale (1 infirmare, pe calea controlului ierarhic, în anul 2010) sau restituiri ale cauzei la procuror.

Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați în temeiul art.10 lit.a) C.pr.pen., care nu este imputabilă procurorului, așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr.3.

În procedura reglementată de art.278¹ C.pr.pen., instanțele au soluționat prin hotărâri definitive 9 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, toate fiind respinse.

Prin 9 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 16 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori până în luna mai 2011, ulterior de 5 procurori (timp de 8 luni) din 6 posturi prevăzute în organigramă. Începând cu data de 7 noiembrie 2011 în structura Serviciului teritorial Cluj a fost înființat Biroul teritorial Baia Mare (în județul Maramureș), prin mutarea a 2 posturi din structura serviciului teritorial în cea a biroului teritorial (1 post fiind ocupat și 1 vacant). Menționăm că 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară. class=tab>

Volumul mediu a fost de circa 42 cauze soluționate/procuror și de circa 27 cauze rămase în lucru/procuror (datele au în vedere cauze soluționate de 4 procurori, deși în primele 4 luni au fost în activitate numai 3 procurori care au realizat activitate de urmărire penală).

În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, întrucât a continuat să înregistreze creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, chiar dacă deficitul de procurori a influențat numărul cauzelor vechi nesoluționate.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Prin rechizitoriul nr.130/P/2011 din data de 23 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, B.R.V.(vicepreședinte al Consiliului județean), arestat, pentru infracțiunea de class=tab1>luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și D.A. (asociat al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de class=tab1>dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

În fapt s-a reținut că, în cursul lunii octombrie 2011, inculpatul B.R.V., în calitate de vicepreședinte al Consiliului județean, a acceptat promisiunea inculpatei D.A. de a-i remite suma de 20.000 euro pentru a furniza acesteia informații legate de viitoarea licitație pentru asigurarea mentenanței pe anul 2012 la stadionul din municipiu ce urma a fi organizată de o societate la care Consiliul județean are o participare de 90%. Societatea este condusă de Plenul Consiliului județean din care face parte, de drept, și inculpatul B.R.V. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al Consiliului județean. Societatea comercială a inculpatei D.A. are ca principal obiect de activitate servicii de mentenanță, iar contractul pe care dorea să îl obțină viza servicii cum ar fi electricitatea, asigurarea clădirii, întreținerea gazonului,etc. Informațiile legate de această licitație îi erau necesare inculpatei D.A. întrucât îi asigurau un avantaj față de alți potențiali ofertanți și îi facilitau câștigarea licitației.

Din suma de 20.000 euro, la data de 31 octombrie 2011, inculpatul B.R.V. a primit efectiv 43.000 lei, echivalentul a 10.000 euro, în scopul menționat mai sus. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

- Serviciul teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr.60/P/2011 din data de 22 decembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, 1 în stare de arest preventiv, respectiv A.S. (primar al municipiului), arestat, pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate la spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, trafic de influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzut de art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, instigare la spălarea banilor în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen. raportat. la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și primire de foloase necuvenite, prevăzută de art.256 C.pen., S.C.M. (administrator al unei societăți având ca obiect salubrizarea) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de art.255 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, participație improprie la spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen. și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen., A.M.U. (avocat, soția inculpatului A.S.) pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la trafic de influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și D.A. (asociat al unei societăți de asigurări) pentru infracțiunile de cumpărare de influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-a reținut că inculpatul A.S., în exercitarea atribuțiilor de primar al municipiului, a obținut cu titlu de mită, ca obiect al traficului de influență sau sub formă de foloase necuvenite, suma totală de 545.717 lei, echivalentul a 127.052 euro. Banii provin de la reprezentanții unor societăți comerciale care au în derulare contracte cu Primăria municipiului sau cu regii aflate în subordinea Consiliului local. Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul A.S. a angrenat-o în activitățile sale și pe soția sa, inculpata A.M.U., avocat, astfel că banii pretinși ca obiect al infracțiunilor de corupție erau primiți prin intermediul cabinetului de avocatură al soției, sub falsa justificare a unor contracte de consultanță.

Concret, în cursul anului 2010, inculpatul A.S., în calitate de primar al municipiului, a acceptat să primească, de la inculpatul S.C.M., administrator al unei societăți comerciale, sume de bani disimulate printr-un contract de consultanță fictiv încheiat la data de 2 aprilie 2010 între cabinetul de avocatură al inculpatei A.M.U. și o altă societate administrată de S.C.M. În perioada aprilie 2010-septembrie 2011, A.S. a primit, în 18 tranșe, suma totală de 262.560 lei, pentru ca, în schimb, să semneze un contract de salubrizare cu societatea comercială amintită și să asigure derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract, prin emiterea oricăror acte necesare. Pentru fiecare tranșă de bani a fost emisă câte o factură care evidenția prestarea unor activități de consultanță juridică, nereale, aceasta atât pentru disimularea adevăratei naturi a provenienței banilor, dar și pentru ascunderea infracțiunii de corupție. Atât încheierea contractului de consultanță, cât și emiterea facturilor s-a făcut în înțelegere și cu implicarea primarului A.S.

De asemenea, inculpatul A.S., în calitate de primar al municipiului, a pretins de la inculpata D.A. remiterea unor foloase materiale necuvenite, lăsând-o să creadă că are influență pe lângă directorul unei regii autonome, pe care l-ar putea determina să încheie, cu societatea inculpatei, poliție de asigurare a parcului auto al regiei. În perioada mai 2009-septembrie 2011, A.S. a primit, în 21 de tranșe, suma totală de 274.330,54 lei, disimulată prin încheierea a două contracte de asistență juridică fictive între societatea de asigurare aparținând lui D.A. și cabinetul de avocatură al inculpatei A.M.U. Primarul A.S. le-a instigat pe A.M.U. și D.A. să încheie cele două contracte de asistență juridică și să emită 21 de facturi fiscale, înscrisuri care evidențiau prestarea unor activități de consultanță juridică nereale și care erau menite să disimuleze adevărata natură a provenienței banilor și să ascundă infracțiunea de trafic de influență.

S-a mai reținut că, după încheierea, la data de 28 iulie 2010, a contractului de delegare a serviciilor publice de salubrizare a municipiului cu o societate din capitală, contract încheiat de primarul A.S. în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, acesta a primit de la reprezentanții firmei menționate două carduri de alimentare cu carburanți din care unul a fost utilizat ulterior, în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011, de către inculpata A.M.U. care a alimentat autovehiculele proprietate personală cu carburanți în valoare totală de 8.826, 63 lei.

În vederea confiscării speciale, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător și indisponibilizarea sumelor de 145.000 lei și 10.000 euro aparținând inculpatului A.S., precum și a sumei de 358.326,93 lei aparținând inculpatei A.M.U.

- Prin rechizitoriul nr.35/P/2011 din 8 aprilie 2011, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 2 inculpați, în stare de arest preventiv, respectiv, M.A.F. (șef al Serviciului Inspecție Fiscală și Control Ulterior din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale) arestat, pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și Z.M. (administrator al unei societăți comerciale, cetățean israelian), arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în fapt că, în perioada 10-16 martie 2011, inculpatul Z.M. a pretins și primit de la un denunțător, administrator al unei societăți comerciale, suma de 12.000 de euro pentru a o remite inculpatului M.A.F., șef serviciu în cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale (D.R.A.O.V.), în scopul de a-l determina pe acesta să se implice în întocmirea unui act de control favorabil respectivei societăți. În concret, în cursul lunii februarie 2011, echipa de control din cadrul D.R.A.O.V. îi comunicase denunțătorului că au fost descoperite probleme grave și că vor fi calculate retroactiv accize, taxe vamale și accesorii pentru mărfuri importate de firma sa în decursul a cinci ani.

În acest context, pentru a emite o decizie de impunere care să stabilească o amendă în cuantum mai mic, precum și taxe și impozite mai mici de plată în sarcina societății denunțătorului, la data de 16 martie 2011, M.A.F. a primit de la inculpatul Z.M. suma de 4.000 de euro cu titlu de mită, fiind prins în flagrant de procurori.

- La data de 23 mai 2011, prin rechizitoriul nr.33/P/2011, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată , în stare de arest preventiv, a inculpatului S.A.C. (avocat) pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reținut că, în perioada februarie-aprilie 2011, în calitate de avocat, cu activitate preponderent în municipiu, inculpatul S.A.C. a pretins de la două persoane denunțătoare suma totală de 10.000 euro, pentru ca prin influența pe care susținea că o are asupra magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție să obțină pronunțarea față de soții denunțătoarelor a unor pedepse mai mici. Aceștia din urmă fuseseră deja condamnați pe fond la pedepse cuprinse între 5 și 6 ani, în regim de detenție, pentru infracțiuni de crimă organizată. În acest sens, inculpatul le-a precizat denunțătoarelor că, pentru a obține scăderea pedepsei pronunțate, vor trebui să plătească câte 2.000 de euro pentru fiecare an ce va fi redus din pedeapsa deja stabilită de instanța de fond.

La data de 2 mai 2011, inculpatul S.A.C. a fost prins în flagrant după ce a primit de la cele două denunțătoare suma de 10.000 euro ca obiect al infracțiunii de trafic de influență.

- Serviciul teritorial Ploiești a desfășurat activitatea cu rezultate similare anului precedent, ca urmare a unei relative stabilități a personalului în activitate și suplimentării schemei de personal, cu 1 post de procuror din 1 august 2011.

Cantitativ, a crescut cu 17,5% numărul dosarelor de soluționat (349 comparativ cu 297 în anul 2010) și cu 10,32% al celor soluționate (171 comparativ cu 155 în anul 2010). Au fost emise 108 soluții pe fondul cauzei (107 în anul 2010). Au rămas nesoluționate 178 cauze (142 în anul 2010), indicator care se explică prin menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (207 din 349 de soluționat, comparativ cu 188 din 297 de soluționat în anul 2010).

Au fost emise 12 rechizitorii privind 21 inculpați, din care 1 arestat preventiv (față de 12 rechizitorii privind 26 inculpați, din care 1 arestat preventiv, în anul 2010).

Față de 33 învinuiți au fost aplicate dispozițiile art.18¹ C.pen. (5 în anul 2010).

Rechizitoriile reprezintă 11,11% din soluțiile dispuse pe fond.

Prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un număr de 3 au privit infracțiuni de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 2 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și 4 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 2.898.304,44 lei).

În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 21 inculpați sunt: 6 primari (1 de municipiu și 5 de comună), 1 director compartiment primărie, 1 ofițer de poliție, 2 inspectori vamali, 1 șef al Administrației Finanțelor Publice, 1 director Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 2 funcționari de la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și 5 administratori de societăți comerciale (din care 1 este în prezent deputat).

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 171 dosare soluționate în anul 2011, 86 au fost soluționate la mai mult de 1 an de la prima sesizare (24 fiind înregistrate deja cu termenul depășit). De asemenea, 4 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

În ceea ce privește cauzele rămase nesoluționate, în 18 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18 în anul 2010), reprezentând o pondere de 10,11% din cauzele rămase. În 112 cauze nesoluționate este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (78 în anul 2010), cu mențiunea că din acestea, un număr de 27 au fost primite deja cu termenul depășit.

Prin urmare, situația este obiectiv determinată de ponderea importantă a cauzelor nou intrate, 207 din cele 349 cauze de soluționat, precum și de faptul că din cauzele nou înregistrate un număr de 56 au fost primite având deja depășit termenul de un an de la data primei sesizări, reușindu-se soluționarea a 19 dintre acestea.

Calitatea activității desfășurate a fost bună, lipsind infirmările de soluții, redeschiderile de urmărire penală și restituirile de cauze la procuror, dispuse prin hotărâri definitive.

În procedura prevăzută de art.278¹ C.pr.pen., au fost soluționate prin hotărâri definitive 8 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, toate fiind respinse de instanțele de judecată.

Prin 1 hotărâre definitivă s-a dispusachitarea față de 2 inculpați în baza art.10 lit.a) C.pr.pen. De asemenea, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare a 1 inculpat pe temeiul dezincriminării faptei și una privind achitarea a 1 inculpat bazată pe aprecierea pericolului social, fiind aplicate dispozițiile art.18¹ C.pen.

S-a dispus, prin 4 hotărâri definitive, condamnarea a 19 inculpați, dintre cei trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de procurorii acestui serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori (1 procuror a reluat activitatea la jumătatea lunii ianuarie când a revenit din concediul pentru creșterea copilului) până la 1 august 2011 când schema a fost suplimentată cu 1 post de procuror, care a fost ocupat.

Volumul mediu a fost de circa 42 cauze soluționate/procuror și de circa 44 cauze rămase în lucru/procuror (date care au în vedere o medie de 4 procurori ce au desfășurat activitate de urmărire penală).

În concluzie, au fost înregistrate creșteri la majoritatea indicatorilor statistici și s-a menținut numărul rechizitoriilor, ceea ce denotă o activitate eficientă.

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr.36/P/2008 din 22 decembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv C.N. (director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și membru în Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată (2 acte materiale), prevăzută de art.13 ²din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. și la art.248 ¹C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., B.D. (șef al Compartimentului de cadastru și agricultură din cadrul Primăriei comunei și membru în Comisia locală a comunei pentru aplicarea legilor fondului funciar) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată (2 acte materiale, prevăzut de art.13 ²din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. și la art.248¹C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzut de art.288 alin.(2) C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și G.M.( class=tab1>administrator al mai multor societăți comerciale, în prezent deputat în Parlamentul României) pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată (2 acte materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13 ²din Legea nr.78/2000 cu referire la art.246 C.pen. și la art.248¹C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În fapt s-a reținut că, în perioada 2005-2006, la instigarea inculpatului G.M., inculpații B.D. și C.N., profitând de funcțiile deținute și prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potențial imobiliar, datorită vecinătății cu drumul european, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite să primească acele titluri de proprietate. În acest scop, inculpatul B.D. a falsificat mai multe înscrisuri oficiale, emise de primăria comunei și înregistrate la O.C.P.I. Ulterior, aceste terenuri au fost cumpărate de G.M. de la persoanele care au obținut titlurile în modalitatea descrisă mai sus.

Persoanele care dețineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior în mod legal, au fost prejudiciate cu suma totală de 1.956.010 lei. Totodată, avantajul patrimonial realizat în modalitate descrisă mai sus este de 3.247.945 lei, reprezentând valoarea reală a terenurilor obținute în baza actelor de proprietate emise nelegal și cumpărate de G.M.

În vederea recuperării prejudiciului cauzat și confiscării speciale a avantajului patrimonial obținut, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând celor trei inculpați.

- Prin rechizitoriul nr.134/P/2010 din 26 mai 2011, Serviciul teritorial Ploiești a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, și anume, B.G.F. (primar al municipiului) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art. 13²din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. combinat cu art.248 ¹C.pen., O.M. (director al Direcției de Construcții Edilitar Gospodărești din cadrul Consiliului Local municipal) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13 ²din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. combinat cu art.248¹C.pen. cu aplicarea art .74 alin.(1) lit.c) C.pen., instigare la fals material in înscrisuri oficiale prevăzută de art.5 C.pen. raportat la art.17 lit c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.288 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.c) C.pen. și instigare la uz de fals prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen. cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.c) C.pen. și S.G. (administrator al unei societăți comerciale) pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.248 C.pen. combinat cu art. 248¹ C.pen., fals material în înscrisuri oficiale prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.288 alin.(1) C.pen., uz de fals prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen., instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzut de art.25 C.pen. raportat la art.288 alin.(2) C.pen. și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen.

În sarcina inculpatului B.G.F. s-a reținut că, în calitate de primar al municipiului, l-a determinat pe O.M., director al Direcției de Construcții Edilitar Gospodărești (D.C.E.G.) din cadrul Consiliului local, să achiziționeze, fără respectarea procedurii legale de achiziție publică, echipamente de joacă de la societatea comercială administrată de S.G.

Astfel, inculpatul S.G., în calitate de administrator al unei societăți comerciale, urmare înțelegerii avute cu primarul B.G.F. (nașul său de cununie) și cu acordul inculpatului O.M., directorului D.C.E.G., a încheiat trei contracte de furnizare echipamente de joacă (nr.464/04.05.2009, nr726/14.07.2009 și nr.960/17.09.2009), fără derularea procedurii legale de achiziție publică, contribuind, astfel, cu știință, la prejudicierea bugetului local cu suma de 399.832,18 lei, reprezentând diferența dintre prețul de vânzare al obiectelor și prețul de achiziție de la producător, sumă ce constituie, totodată, și un avantaj patrimonial obținut de societatea pe care o administrează.

În concret, inculpatul B.G.F. a semnat adresele nr.2020/02.04.2009 și nr.3813/29.06.2009 prin care a solicitat D.C.E.G., cu încălcarea dispozițiilor legale, efectuarea de lucrări de investiții necuprinse în programul de investiții aprobat de Consiliul local, fără existența de fonduri bugetare alocate în acest scop, fără a preciza limitele delegării și fără a fi vizate pentru control financiar preventiv propriu, precum și 8 ordine de plată în valoare totală de 709.202,55 lei, fără existența fondurilor bugetare alocate pentru investiții și fără ca facturile achitate să fie vizate pentru controlul financiar preventiv propriu, în acest mod contribuind la cauzarea prejudiciului în patrimoniul Primăriei municipiului în cuantum de 399.832,18 lei.

Inculpatul O.M., în calitate de director al D.C.E.G. din cadrul Consiliului local, în cursul anului 2009 a dispus achiziționarea de echipamente de joacă de la societatea comercială administrată de S.G., în valoare totală de 599.187,6 lei, fără a se organiza licitație conform prevederilor legale, achiziția fiind efectuată la indicația primarului municipiului, inculpatul B.G.F.

Pentru a ascunde neorganizarea procedurii legale de achiziție publică ce ar fi trebuit derulată pentru achiziționarea echipamentelor de joacă, în cursul lunii februarie 2010, inculpatul O.M. a solicitat numitei I.L., șeful biroului tehnic al D.C.E.G., să întocmească în fals 9 adrese-solicitări de oferte către patru societăți comerciale printre care și cea administrată de S.G.), pe care să le antedateze și să le atribuie numere de înregistrare anterioare neadevărate, acte pe care să le remită inculpatului S.G. pentru ca pretinșii beneficiari ai cererilor de oferte să aplice, în fals, viza de primire pe aceste înscrisuri.

Inculpatul S.G. a aplicat, în fals, viza de primire pe cele trei adrese și le-a predat numitei I.L. împreună cu 6 oferte falsificate de învinuitul B.G., în calitate de administrator al unei societăți comerciale, acte care au fost folosite în scopul ascunderii neorganizării procedurii legale de achiziție publică.

De asemenea, în cursul cercetărilor, S.G. a solicitat reprogramarea audierii la Direcția Națională Anticorupție stabilită pentru data de 29 martie 2011, având în vedere problemele de sănătate de care suferă, anexând cererii o adeverința medicală întocmită la solicitarea sa, în fals, de învinuita G.H.I., asistentă medicală.

Față de învinuiții B.G. și G.H.I. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

- Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr.78/P/2011 din 6 octombrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.T.L. (șef al Administrației Finanțelor Publice a municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de șef al Administrației Finanțelor Publice a municipiului, în perioada martie-aprilie 2011, a pretins și primit de la denunțătoarea D.C., pentru sine și pentru directorul executiv adjunct A.A. din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice, suma de 10.000 lei și alte bunuri materiale, în schimbul intervenției pe lângă acesta din urmă în sensul stabilirii de către subordonații săi, care efectuau inspecția fiscală generală la persoana fizică autorizată D.N. (socrul denunțătoarei), a unor obligații fiscale mai mici decât cele reale.

- Serviciul teritorial Constanța a continuat să înregistreze îmbunătățiri în activitate, reflectate de majoritatea indicatorilor statistici prin creșterea numărului cauzelor de soluționat, al celor soluționate, al soluțiilor pe fond dispuse, a numărului de rechizitorii și al inculpaților trimiși în judecată.

Cantitativ, au crescut cu 20,57% cauzele de soluționat (416 față de 345 în anul 2010), cu 16,56% cauzele soluționate (183 față de 157) și cu 15,38% soluțiile pe fond dispuse (90 față de 78 în anul 2010). Pe fondul menținerii unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (228 din cele 416 de soluționat, comparativ cu 163 din 345 în anul 2010), în mod obiectiv a crescut numărul cauzelor nesoluționate la 233 (față de 188 în anul 2010).

A crescut numărul rechizitoriilor, al inculpaților trimiși în judecată și al celor arestați preventiv, fiind emise 11 rechizitorii privind 30 inculpați, din care 6 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest preventiv). Comparativ, în anul 2010, prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 11 inculpați, din care 3 arestați preventiv (1 trimis în judecată în stare de arest preventiv).

Rechizitoriile reprezintă 12,22% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei.

Trimiterea în judecată a privit săvârșirea a 56 infracțiuni (24 infracțiuni în 2010), iar prin prisma obiectului, 5 rechizitorii au vizat infracțiuni de corupție, 1 a privit infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu în sumă totală de 2.182.200 lei), 1 rechizitoriu a privit infracțiuni de evaziune fiscală și 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.

Referitor la calitatea persoanelor, între cei 30 inculpați sunt: 2 inspectori fiscali, 1 lichidator judiciar, 1 primar de comună și 1 secretar al primăriei comunei.

Prejudiciul total reținut prin rechizitorii a fost de 10.303.022 lei și 2.502.500 euro, comparativ cu 35.173.157 lei și 1.132.000 euro, în anul 2010. A fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare a fost stabilită la suma de 2.295.296 lei.

Operativitatea desfășurării urmăririi penale s-a menținut în aceiași parametri, întrucât un număr de 153 cauze nesoluționate au depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (142 în anul 2010), din care 7 cu autor necunoscut (5 în anul 2010), iar în 45 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (30 în anul 2010), din care 1 cauză cu autor necunoscut (similar anului 2010). De asemenea, în anul 2011, au fost soluționate 39 cauze mai vechi de 1 an de la sesizare, precum și 33 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Situația este justificată obiectiv de numărul mare al dosarelor nesoluționate din anii anteriori și complexitatea acestora, de menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou înregistrate, aproape jumătate, dar și de fluctuația de personal.

Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu au fost înregistrate infirmări ale soluției ori redeschideri ale urmăririi penale și nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror ori achitare (comparativ cu 2 inculpați, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen., în anul 2010).

În procedura reglementată de art.278¹ C.pr.pen., instanțele au soluționat, prin hotărâri definitive, 9 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, 8 fiind respinse, iar 1 admisă, dispunându-se trimiterea dosarului la Direcția Națională Anticorupție-Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în vederea începerii urmăririi penale.

Nu s-au înregistrat situații în care, prin soluționarea celor 5 conflicte de competență să se decidă că soluțiile de declinare a competenței dispuse de Serviciul Teritorial Constanța au fost greșite.

Ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale a fost dispusă o soluție de încetare a urmăririi penale față de 3 inculpați, reținuți și arestați în perioada 18 mai 1999 - 18 iunie 1999 (10 zile în cursul urmăririi penale, respectiv 1 lună în cursul judecății). În cauză arestarea preventivă a fost dispusă de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța care, prin rechizitoriul nr.23/P/1999 din data de 28.05.1999, a dispus trimiterea în judecată a inculpaților. Prin sentința penală nr.588 din 19 mai 2003, Tribunalul București a dispus restituirea cauzei la procuror, hotărâre ce a rămas definitivă prin decizia nr.2095 din 29 septembrie 2003 a Curții de Apel București. Prin ordonanța nr.23/P/1999 din data de 20.01.2005 a Curții de Apel Constanța, cauza a fost declinată la DIICOT-Serviciul teritorial Constanța, iar prin ordonanța nr.67/D/P/2005 din data de 14.10.2005, cauza a fost declinată la Direcția Națională Anticorupție-Serviciul teritorial Constanța.

Netrimiterea în judecată a inculpaților este consecința faptului că urmărirea penală nu a putut fi completată în sensul cerut de instanță prin hotărârea de restituire a cauzei la procuror, întrucât cu toate demersurile repetate făcute, către și de către autoritățile franceze, audierea martorului prin comisie rogatorie nu a putut fi realizată, intervenind prescripția specială.

Prin 10 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 11 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 4 procurori (în perioada aprilie-noiembrie 2011), din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară. Semnificativă este fluctuația de personal, întrucât doar 2 procurori au activat pe întreaga durată a anului, în timp ce 1 procuror a fost delegat la acest serviciu de la jumătatea lunii ianuarie și 1 procuror a revenit din concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului în luna martie, iar în luna decembrie 2011 a fost ocupat și locul vacant.

În considerarea volumului de activitate, de la jumătatea lunii noiembrie 2011, organigrama a fost suplimentată cu 1 post de procuror, care a și fost ocupat. Totodată, postul de specialist, vacantat prin pensionare la finalul anului 2010, a fost ocupat abia în luna septembrie 2011.

Volumul mediu a fost de circa 45 cauze soluționate/procuror și de circa 58 cauze rămase în lucru/procuror (având în vedere media de 4 procurori în activitate).

În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună, fiind înregistrate creșteri la dosarele de soluționat, soluționate, inclusiv soluții pe fond și trimiteri în judecată, chiar în condițiile deficitului și fluctuației de personal și a asigurării conducerii serviciului prin delegare. Întrucât se observă că între inculpații trimiși în judecată nu se regăsesc persoane importante, se recomandă orientarea și spre investigarea cazurilor de corupție de mai mare anvergură.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr.33/P/2011 din 28 martie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, C.V., arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.257 C.pen., D.S. (avocat) pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.26 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.257 C.pen., D.A. (agent șef de poliție, șeful Postului de poliție comunal) pentru complicitate la infracțiunile de cumpărare de influență și trafic de influență, prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ din Legea nr.78/2000 în condițiile art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 și de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 în referire la art.257 C.pen. în condițiile art.7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și A.N. pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.257 C.pen.

S-a reținut în fapt că, în luna octombrie 2010, inculpatul C.V. a pretins suma de 129.000 lei, din care a primit efectiv, la datele de 15 noiembrie 2010 și 28 februarie 2011, sumele de 39.400 lei, respectiv de 65.000 lei de la o persoană denunțătoare, pentru a-și exercita influența pe care a pretins că o avea pe lângă funcționarii din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, astfel încât să se urgenteze despăgubirea denunțătoarei, în baza Legii nr.9/1998 (privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria). Sumele pretinse și primite de inculpat reprezentau procente din valoarea de aproximativ 450.000 lei pe care denunțătoarea urma să le obțină de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

La data de 15 noiembrie 2010 denunțătoarei i-a fost virată de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) suma de 180.000 lei din care, printr-un intermediar, i-a dat inculpatului C.V. suma de 45.000 lei. În ziua de 28 februarie 2011, după ce anterior îi mai fusese virată de către A.N.R.P. o altă tranșă de 280.000 lei, inculpatul C.V. a fost surprins în flagrant, imediat după ce a primit de la denunțătoare suma de 65.000 lei, reprezentând 23% din cea de-a doua tranșă a despăgubirilor, sumă rezultată în urma renegocierii cu inculpatul a procentului inițial de 25% pretins.

În luna octombrie 2010 coinculpatul D.S., în calitatea sa de avocat, l-a sprijinit pe inculpatul C.V. în demersurile sale infracționale prin încercarea de a disimula traficul de influență într-un contract civil, situație menită a nu-i antrena inculpatului C.V. răspunderea penală. Concret, D.S. i-a pus la dispoziție mai multe modele de contract de mandat necompletate, dar având aplicată pe acestea, în original, ștampila cabinetului său avocațial, precum și semnătura sa, atestând prin aceasta, în mod nereal, că ar fi fost prezent la perfectarea unei convenții civile. La momentul înmânării respectivelor formulare, D.S. l-a asigurat pe C.V. că îl va favoriza și ulterior comiterii faptei.

Anterior, în cursul anului 2009, perioadă în care dosarul de despăgubire al denunțătoarei se afla la Comisia pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Instituției Prefectului, inculpatul A.N. i-a pretins acesteia suma de 112.500 lei, reprezentând 25% din valoarea totală a despăgubirilor la care aceasta era îndrituită. În schimb, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență pe lângă funcționarii din cadrul Instituției Prefectului-Comisia pentru aplicarea Legii nr.9/1998, pentru a-i determina pe aceștia să urgenteze soluționarea dosarului de despăgubire depus la această instituție de către denunțătoare. Banii au fost pretinși prin intermediul inculpatului D.A., agent șef de poliție, șeful Postului de Poliție Comunal.

- Prin rechizitoriul nr.3/P/2011 din 24 octombrie 2011, Serviciul teritorial Constanța a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, E.Ş. (consilier al directorului general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat) pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.257 C.pen., M.M. (reprezentant al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000, T.M. (director de producție la societatea comercială) pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ din Legea nr.78/2000, săvârșite în condițiile recidivei prevăzute de art.37 lit.a) C.pen. și N.O.I. (fost director general al unei societăți comerciale pe acțiuni) pentru infracțiunile de complicitate la cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ din Legea nr.78/2000 și complicitate la trafic de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 în referire la art.257 C.pen.

În sarcina inculpatului E.Ş. s-a reținut că la data de 6 ianuarie 2011, în calitate de consilier în cadrul unei societăți pe acțiuni, a primit de la inculpatul M.M., reprezentant al unei societăți comerciale, suma de 40.000 USD, pentru a-și exercita influența asupra directorului general al societății pe acțiuni și a-l determina să aprobe prelungirea, pentru anul 2011, a unui contract în condiții care să favorizeze firma reprezentată de M.M. Contractul viza livrarea de către societatea pe acțiuni pentru societatea comercială de reziduuri petroliere tip A în condiții avantajoase de cantitate, calitate și ritmicitate. Suma de bani remisă reprezenta o primă tranșă din suma totală de 50.000 USD pretinsă, urmând ca diferența să fie remisă la 20 ianuarie 2011, plată care nu s-a mai realizat.

Banii au fost primiți cu ajutorul inculpaților N.O.I, fost director al altei societăți pe acțiuni și, la data comiterii faptelor, consilier la societatea comercială și T.M., director de producție în cadrul societății comerciale. Această societate comercială are ca obiect principal de activitate transformarea reziduurilor petroliere în combustibili lichizi în urma unor procese tehnologice.

- Serviciul teritorial Oradea a realizat o activitate bună, înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor statistici.

Cantitativ, a crescut cu 35,2% numărul cauzelor de soluționat (169 față de 125 în 2010), cu 33,33% al celor soluționate (96 față de 72 în anul 2010) și al soluțiilor pe fond dispuse la 47 față de 33 în anul 2010. Cauzele nesoluționate sunt cu 20 mai multe (73 față de 53 în anul 2010), însă a crescut numărul rechizitoriilor.

Au fost emise 11 rechizitorii privind 36 inculpați din care 9 inculpați arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2010, au fost emise 8 rechizitorii privind 42 inculpați, din care 8 trimiși în judecată în stare de arest preventiv.

Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 83 infracțiuni (54 în anul 2010), iar prin prisma obiectului, 8 rechizitorii au privit infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu infracțiuni asimilate celor de corupție, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală și 1 rechizitoriu a privit fraudarea fondurilor europene cu un prejudiciu de 47.287,54 lei.

În ceea ce privește calitatea inculpaților, se constată că între cei 36 inculpați sunt: 2 avocați, 1 lucrător vamal, 1 director adjunct D.G.F.P., 1 director și 5 inspectori A.R.R., 1 comisar șef al O.P.C., 1 inspector școlar și 12 administratori de societăți comerciale.

Operativitatea se relevă prin faptul că în 5 cauze soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în9termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Numărul cauzelor nesoluționate care depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare este de 37 (31 în anul 2010) și al celor care depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale este de 24 (17 în anul 2010).

Evoluția acestor indicatori este obiectiv justificată, inclusiv prin aceea că o parte din dosarele nesoluționate de peste un an de la prima sesizare sunt cauze economice (evaziune fiscală, domeniu vamal), iar datorită modului de operare, pe întreg teritoriul României sau în spațiul extracomunitar, durata activității de urmărire penală este afectată și de soluționarea comisiilor rogatorii din străinătate (în 8 dosare au fost solicitate 30 de comisii rogatorii în Ungaria, Italia, Austria, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Germania).

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că nu s-a dispus infirmarea soluției, redeschiderea urmăririi penale și nici achitarea sau restituirea cauzei la procuror, prin hotărâri definitive.

Prin 7 hotărâri definitive au fost condamnați 20 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate.

Volumul mediu a fost de circa 24 cauze soluționate/procuror și de circa 18 cauze rămase în lucru/procuror, având în vedere că 1 procuror desfășoară preponderent activitatea judiciară.

În concluzie, activitatea a fost bună, însă trebuie dinamizată, urmând a fi concentrată atenția spre soluționarea într-un ritm mai rapid a cauzelor rămase, mai ales că a rămas structura care a soluționat pe fond cel mai mic număr de dosare (sub 50).

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr.17/P/2011 din 22 februarie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.N.S. (comisar șef la A.N.P.C. – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor) pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1) și (2) C.pen. cu referire la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (5 acte materiale).

În fapt, s-a reținut că în perioada iulie 2010-februarie 2011, inculpatul S.N.S., comisar șef la A.N.P.C. – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor, a pretins, a acceptat și a primit de la un denunțător suma totală de 1.400 euro. Banii au fost pretinși și primiți pentru a-l proteja și favoriza pe denunțător cu ocazia acțiunilor de control pe linia comercializării produselor „etnobotanice” efectuate de către comisarii din subordine. Astfel, aceștia au aplicat sancțiuni contravenționale minime și nu au luat alte măsuri prevăzute de lege, cum ar fi închiderea temporară a magazinului sau confiscarea produselor.

La data de 9 februarie 2011, S.N.S. a fost prins în flagrant delict imediat după ce a primit de la denunțător suma de 300 de euro, în scopul menționat mai sus.

În vederea confiscării, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 873 lei care a fost găsită asupra inculpatului cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, în plus față de cei 300 de euro.

- Prin rechizitoriul nr.18/P/2010 din 22 februarie 2011, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, din care 3 în stare de arestare preventivă, și anume F.L. (om de afaceri) arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), S.I. (om de afaceri), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitatea la trafic de influență prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), N.I.R. (angajat al unui magazin Duty-free din vamă), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), F.F.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni) și D.N.M.(inspector vamal în cadrul Biroului vamal) pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art.6¹ alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002.

S-a reținut că în perioada septembrie 2009-februarie 2010, inculpatul F.L. a pretins și primit de la inculpata D.N.M., inspector vamal în cadrul Biroului Vamal, suma de 130.000 euro promițându-i, în schimb, că își va exercita influența reală asupra învinuitului M.R.T., șef al Autorității Naționale Vamale (A.N.V.) și vicepreședinte al Autorității Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), pe care îl va determina să o delege în funcția de șef al Biroului Vamal. F.L. a intervenit la M.R.T. prin intermediul învinuitului P.E. Ca urmare, prin ordinul din data de 22 septembrie 2009 semnat de M.R.T., inculpata D.N.M. a fost delegată până la 31 decembrie 2009 în funcția de șef al Biroului vamal, delegare ce a fost prelungită până la 23 februarie 2010, în lipsa unui interviu sau a unui concurs public.

Banii au fost primiți în mai multe tranșe prin intermediul inculpaților S.I. și N.I.R.

De asemenea, în cursul lunii martie 2010, cu ajutorul inculpatului S.I., F.L. a pretins de la D.N.M. suma de 300.000 euro promițându-i, în schimb, că își va exercita influența asupra învinuitului M.R.T. în vederea determinării acestuia să o numească definitiv în funcția de șef al Biroului Vamal.

În cursul anilor 2009-2010, D.N.M. a obținut suma de 130.000 euro cu ajutorul inculpaților N.I.R. și F.F.D. prin colectarea acestor bani de la persoane care obțin venituri în mod ilegal (cămătari sau persoane care se ocupă cu traficul de țigări) sau prin remiterea sumei de 21.000 de euro de către N.I.R. Prin acordarea acestui ajutor, cei doi au urmărit să obțină sprijinul inculpatei D.N.M. în vederea introducerii în țară de țigări în mod nelegal, după delegarea acesteia în funcția de șef al Biroului vamal. O parte din acești bani au fost obținuți de către D.N.M. personal, prin încheierea unor contracte de amanet (bijuterii) sau de împrumut bancar.

Având în vedere că nu a mai putut strânge suma de 300.000 euro pretinsă de F.L., D.N.M. nu a mai fost numită în funcția de conducere respectivă.

În vederea confiscării, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui teren aparținând inculpatului S.I. Față de cei doi învinuiți cauza a fost disjunsă.

- Serviciului teritorial Brașov a desfășurat activitatea în parametrii asemănători anului precedent, care se observă la majoritatea indicatorilor statistici.

Cantitativ, au crescut cu 19,07% cauzele de soluționat (206 comparativ cu 173), cu 15,87% cauzele soluționate (73 comparativ cu 63) și cu 29,16% soluțiile pe fond emise (62 față de 48).

A crescut numărul rechizitoriilor, cele 11 rechizitorii privind 16 inculpați, din care 2 în stare de arest preventiv, comparativ cu anul 2010 când prin 9 rechizitorii au fost trimiși în judecată 20 de inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv.

Deși rechizitoriile reprezintă 17,74% din soluțiile pe fondul cauzei emise, acest indicator nu este edificator în condițiile în care continuă să fie unul din cele 3 servicii teritoriale care au soluționat mai puțin de 100 cauze. Pozitiv e însă faptul că rămâne între serviciile care au întocmit mai mult de 8 rechizitorii.

Cele 11 rechizitorii au vizat săvârșirea a 33 infracțiuni (37 infracțiuni în anul 2010), din care 4 rechizitorii având ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu privind infracțiuni asimilate celor de corupție (șantaj), 4 rechizitorii având ca obiect fraudarea fondurilor europene cu un prejudiciu total de 382.140 lei (din care recuperat în timpul urmăririi penale 106.040 lei și fiind identificate bunuri în valoare de 65.996 lei asupra cărora a fost aplicat sechestru asigurtor), 1 rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală cu producerea unui prejudiciu de 5.832.914 lei și 1 rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de înșelăciune cu producerea unui prejudiciu de 9.851.506 lei.

Referitor la calitatea inculpaților trimiși în judecată, menționăm că printre cei 16 de inculpați sunt 1 primar de municipiu, 1 inspector șef I.S.C.I.R., 1 ofițer de poliție judiciară, 2 avocați, 1 angajat A.P.I.A. și 5 oameni de afaceri.

Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ bună, din cele 73 cauze soluționate în 15 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (45 din 63 în anul 2010), iar în 15 cauze cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale (11 din 73 în anul 2010).

Se constată însă că numărul cauzelor nesoluționate mai vechi de 1 an de la prima sesizare a crescut la 82 cauze (63 în anul 2010). Totuși, au scăzut numărul și ponderea cauzelor nesoluționate mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale la 8 cauze (11 cauze în anul 2010).

Calitatea activității de urmărire penală a fost bună, întrucât nu s-au înregistrat redeschideri ale urmăririi penale și nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror ori achitare a inculpaților (comparativ cu 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 6 inculpați, în temeiul art. 10 lit.d C.pr.pen. în anul 2010).

Există 1 infirmare a soluției dispusă din oficiu, ca urmare a identificării unor probe noi, cauză ce a fost conexată la un alt dosar, soluționat ulterior prin rechizitoriu. În cursul anului 2011, instanțele de judecată au respins toate cele 4 plângeri împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală, care au fost soluționate definitiv.

Prin 2 hotărâri definitive au fost condamnați 2 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate. Activitatea judiciară a fost desfășurată preponderent de 1 procuror, însă și ceilalți 3 procurori au participat la ședințele de judecată ca urmare a suprapunerii termenelor de judecată și a numărului cauzelor strămutate (7). Volumul mediu a fost de circa 24 cauze soluționate/procuror și de circa 44 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună, menținându-se în parametrii înregistrați în anul precedent, însă trebuie identificate măsurile adecvate pentru creșterea numărului cauzelor soluționate.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Prin rechizitoriul nr.6/P/2011 din data de 6 aprilie 2011, Serviciul teritorial Brașov a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.K. (primar al municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale).

Fapta inculpatului constă în aceea că, în calitate de primar al municipiului, în luna februarie 2010, a pretins martorului A.J. o sumă de bani neindividualizată pentru a asigura derularea normală a Acordului-cadru de prestări servicii nr. 3535 din 15 februarie 2010 încheiat între Primăria municipiului și o societate comercială și a primit, în perioada aprilie 2010-martie 2011, suma totală de 51.000 lei (câte 4.000 lei lunar în perioada aprilie-octombrie 2010, în luna noiembrie 2010 suma de 10.000 lei, la data de 17 februarie 2011 suma de 3.000 lei și la data de 11 martie 2011 suma de 10.000 lei).

- Serviciul teritorial Brașov, prin rechizitoriul nr. 42/P/2011 din 22 iulie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C.G. (inspector șef al I.S.C.I.R-Inspectoratul Teritorial Județean) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 (8 infracțiuni din care 4 infracțiuni în formă continuată).

În fapt, s-a reținut că în cursul anului 2010, în calitate de inspector șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (I.S.C.I.R.)-Inspectoratul Teritorial Județean, inculpatul a pretins martorului A.L.C. sume de bani pentru avizarea deschiderii cursurilor de calificare profesională organizate de o societate comercială și a primit de la acesta suma de 875 lei pentru avizul emis la data de 7 aprilie 2010, suma de 1.500 lei pentru avizul eliberat la data de 10 ianuarie 2011 și suma de 3.000 lei pentru avizul ce poartă data de 30 mai 2011.

De asemenea, în luna august 2010 a pretins, în mod necuvenit, martorului G.E. câte 100 lei pentru fiecare cursant, în scopul de a aviza deschiderea cursului de formare profesională organizat de o societate comercială începând cu data de 6 septembrie 2010, în luna februarie 2011 a pretins martorului V.F., reprezentantul altei societăți comerciale, câte 100 lei de cursant pentru a aviza deschiderea cursului de formare profesională la data de 24 februarie 2011 și a primit efectiv suma de 1.460 lei.

La data de 1 martie 2011 inculpatul a pretins martorei C.M., reprezentant al unui Grup Şcolar, suma de câte 100 lei de cursant pentru avizarea deschiderii cursului de calificare din data de 15 martie 2011 și promovarea tuturor cursanților la finalizarea pregătirii, iar la data de 7 iunie 2011 a primit de la martorul D.V. suma de 3.560 lei. În aceleași condiții, în luna martie 2011 inculpatul a pretins martorului B.F., reprezentant al unei asociații, suma de 3.600 lei, reprezentând 150 lei de cursant, pentru eliberarea avizului de deschidere a cursului de formare profesională din data de 4 aprilie 2011, din care a primit în aceiași zi suma de 112 lei.

În luna aprilie 2011 inculpatul a pretins martorei T.D.S., administrator al unei societăți comerciale, câte 100 lei de cursant pentru avizarea deschiderii cursurilor de calificare și promovarea participanților și a încasat printr-o altă societate comercială, pe care o controla, suma de 3.200 lei pentru deschiderea de curs din 20 aprilie 2011, suma de 3.200 lei pentru avizarea deschiderii de curs din 5 mai 2011 și suma de 3.300 lei pentru avizarea deschiderii de curs din 18 mai 2011.

Tot în luna aprilie 2011 inculpatul a pretins martorului S.L., reprezentant al unei asociații, sume de bani pentru a aviza favorabil deschiderea cursurilor de calificare și a primit suma de 4.400 lei pentru cursul desfășurat în perioada 27-28 aprilie 2011, suma de 1.700 lei pentru cursul organizat în perioada 11 mai - 4 iunie 2011 și suma de 4.000 lei pentru cursul ce a avut loc în zilele de 7-8 iunie 2011.

De asemenea, în luna februarie 2011, inculpatul a pretins martorului G.R.G., reprezentant al unei societăți comerciale, sume de bani pentru avizarea deschiderilor de curs și promovarea cursanților, astfel că la data de 18 februarie 2011 a primit 3.000 lei, în ziua de 21 februarie 2011 a primit 1.200 lei, în 18 martie 2011 a primit 1.900 lei, la 1 mai 2011 a primit suma de 2.000 lei, iar în 21 iunie 2011 a primit 1.500 lei.

- Serviciului teritorial Tîrgu Mureș a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, respectiv, în ceea ce privește cauzele de soluționat, cele soluționate, numărul rechizitoriilor, al inculpaților trimiși în judecată și al celor arestați preventiv.

Cantitativ, a crescut semnificativ, cu 43,51%, numărul cauzelor de soluționat (155 față de 108 în anul 2010) și cu 25% numărul celor soluționate (70 față de 56 în anul 2010), din care 49 soluții pe fondul cauzei (36 în anul 2010).

A crescut cu 63,46% numărul cauzelor nesoluționate (85 față de 52 în 2010), însă acest indicator se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi (103 din 155 cauze de soluționat, comparativ cu 74 din 108 în anul 2010).

S-a dublat numărul actelor de inculpare, cele 10 rechizitorii privind 17 inculpați din care 4 persoane juridice și 3 arestați preventiv (2 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2010, au fost emise 5 rechizitorii privind 8 inculpați, din care 0 arestați.

Față de 7 făptuitori s-au aplicat dispozițiile art.18¹ C.pen., în baza art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 (10 învinuiți în anul 2010).

Din cele 10 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 4 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție și 6 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene (reținându-se un prejudiciu total de 430.065 lei).

Prin prisma calității inculpaților, între cei 17 inculpați trimiși în judecată sunt: 1 prim-procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătorie, 1 avocat, 1 primar de comună, 1 consilier local, 2 polițiști (1 șef al Poliției orașului), 1 șef al Serviciului de expertiză a capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii, 1 director la Direcția Drumuri și Poduri Județene din cadrul Consiliului județean și 4 administratori de societăți comerciale.

Operativitatea s-a menținut în parametrii asemănători anului precedent, în 30 cauze nesoluționate fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (25 în anul 2010), iar în 5 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2010).

Referitor la operativitatea cauzelor soluționate, se constată că în 15 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în3 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că nu s-a dispus achitarea sau restituirea cauzei la procuror, prin hotărâri definitive. Există 2 infirmări ale soluției, urmare admiterii de către instanțe a plângerilor în procedura reglementată de art.278¹ C.pr.pen. și 1 redeschidere a urmăririi penale, dispusă de procurorul ierarhic superior. Toate aceste cauze se află în instrumentare.

Prin 4 hotărâri definitive au fost condamnați 6 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori, din care 1 a desfășurat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 23 cauze soluționate/procuror și de circa 28 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, apreciem ca fiind bună activitatea desfășurată, întrucât a crescut numărul cauzelor de soluționat, al celor soluționate, inclusiv pe fond, s-a dublat numărul de rechizitorii și al inculpaților trimiși în judecată, inclusiv al celor arestați. De menționat este și faptul că a fost primul an de activitate al noului colectiv, care trebuie să urmărească creșterea celerității și eficienței, având în vedere că, deși a întocmit un număr de 10 rechizitorii, a rămas una din structurile care au soluționat cel mai mic număr de cauze.

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr.34/P/2011 din 22 iulie 2011 a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.V.H. (prim-procuror la Parchetul de pe lângă judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000.

În sarcina inculpatului A.H.V. s-a reținut că, la data de 5 mai 2008, în calitate de persoană fizică, a solicitat acordarea de subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (A.P.I.A.), întocmind „cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafața pentru anul 2008”, în care a menționat, în fals, că utilizează suprafața de 26 ha, în condițiile în care, la data de 24 aprilie 2008, și-a înstrăinat dreptul de utilizare al acestui teren prin încheierea cu numitul B.I.S. a unui contract de închiriere valabil din 24 aprilie 2008 până în 31 decembrie 2008, în baza căruia a încasat suma de 1.000 lei.

De asemenea, la data de 8 mai 2009, în calitate de persoană fizică, a solicitat acordarea de subvenții de la A.P.I.A., întocmind „cererea unică de plată pe suprafața 2009”, în care a menționat în fals că este utilizatorul suprafeței de 26 ha, în condițiile în care, la data de 5 martie 2009, și-a înstrăinat dreptul de utilizare al acestui teren către numitul P.C.A., cu care a încheiat contractul de închiriere pentru suprafața de 28 ha valabil din 5 martie 2009 până în 31 decembrie 2009, încasând suma de 2.000 lei.

La data de 17 mai 2010, în calitate de persoană fizică, a solicitat acordarea de subvenții de la A.P.I.A., întocmind „cererea unică de plată pe suprafața 2010”, în care a menționat în fals că este utilizatorul suprafeței de 28 ha, în condițiile în care, la data de 30 martie 2010, și-a înstrăinat dreptul de utilizare al acestui teren către numitul P.C.A., cu care a încheiat contractul de închiriere valabil din 30 martie 2010 până în 31 decembrie 2010, și de la care a încasat suma de 2.000 lei.

Similar, la data de 10 mai 2011, în calitate de persoană fizică, a solicitat acordarea de subvenții de la A.P.I.A., întocmind „cererea unică de plată pe suprafața 2011”, în care a menționat în fals că utilizează suprafața de 28 ha, deși dreptul de utilizare al acestui teren a fost înstrăinat către martorul P.C.A., în baza înțelegerii verbale cu acesta.

Ca urmare a depunerii cererilor aferente anilor 2008-2010 inculpatul A.V.H. a obținut, pe nedrept, suma de 59.758,52 lei., care constituie prejudiciu cauzat A.P.I.A. din fonduri europene.

Procurorii au dispus luarea măsuri asiguratorii până la concurența sumei de 59.758,52 lei, instituindu-se poprire pe suma respectivă depusă de către inculpat într-un cont bancar.

- Prin rechizitoriul nr.64/P/2011 din 30 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați în stare de arest preventiv, respectiv V.A.O. (ofițer de poliție, șef al poliției orașului), arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzută de art.257 C.pen. cu referire la art.6 și 7 alin.(1) și alin.(3) din Legea nr.78/2000 și complicitate la infracțiunea de șantaj prevăzută de art.26 C.pen. cu referire la art.13¹ din Legea nr.78/2000 și art.194 alin.(1) C.pen. și C.N. (agent șef de poliție), arestat, pentru infracțiunea de șantaj prevăzută de art.13¹ din Legea nr.78/2000 cu referire la art.194 alin.(1) C.pen.

S-a reținut că inculpatul V.A.O. în calitate de comisar șef de poliție, șef al Poliției orașului, în perioada mai-septembrie 2011, a pretins diferite sume de bani, din care a primit, în patru tranșe, 4.950 lei de la denunțătorul C.D., promițându-i în schimb că va interveni pe lângă subordonatul său, inspectorul H.I., ofițer în cadrul Poliției orașului și pe lângă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă judecătorie, în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal în care denunțătorul era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

În sarcina inculpatului C.N. s-a reținut că, în calitate de agent șef de poliție în cadrul Poliției orașului, având sprijinul șefului său, inculpatul V.A.O., șeful Poliției, în perioada ianuarie -octombrie 2011, l-a constrâns pe denunțătorul C.D. să-i dea suma de 10.000 euro, amenințându-l că, dacă nu va primi această sumă, va face declarații incriminatorii în dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătorie, în care acesta era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, iar dacă va primi această sumă, va face declarații în așa fel încât să permită adoptarea de către procuror a unei soluții favorabile denunțătorului. Inculpatul V.A.O., profitând de funcția sa, în înțelegere cu inculpatul C.N., a contribuit la păstrarea temerii insuflate denunțătorului C.D.

S-a aplicat sechestru asigurător până la concurența sumei de 4.950 lei, asupra bunurilor imobile ale inculpatului V.A.O.

- Serviciul teritorial Timișoara a înregistrat creșteri în activitate reliefate la indicatorii privind cauzele de soluționat, soluționate și rechizitorii, menținând același număr al cauzelor nesoluționate.

Cantitativ, a continuat să crească numărul cauzelor de soluționat cu 15,86% (314 față de 271, în anul 2010) și al celor soluționate cu 41,74% (146 față de 103 în anul 2010). Semnificativă este creșterea numărului soluțiilor pe fond dispuse, la 107 față de 59 în anul 2010.

Efortul depus pentru eficientizarea activității se relevă prin faptul că numărul cauzelor nesoluționate s-a menținut la nivelul anului anterior (168), în condițiile existenței unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (146 din 314 de soluționat).

A crescut numărul rechizitoriilor, fiind emise 9 rechizitorii privind 28 inculpați din care 8 arestați preventiv (7 au fost trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2010, prin cele 6 rechizitorii au fost trimiși în judecată 190 inculpați, din care 15 în stare de arest preventiv (1 rechizitoriu cu 169 inculpați).

Se constată că, din cele 9 rechizitorii, sunt 3 rechizitorii privind fapte de corupție, 2 rechizitorii privesc infracțiuni asimilate corupției, 3 rechizitorii privesc infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu total în cuantum de 205.969,08 lei și 52.994,69 euro) și 1 rechizitoriu are ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.

Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 28 inculpați sunt: 2 avocați, 1 ofițer de poliție, 1 comisar de Gardă Financiară, 1 inspector șef I.T.M., 1 director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale, 2 primari de comună, 2 consilieri locali, 1 secretar de primărie comunală și 13 oameni de afaceri.

A fost reținut prin rechizitorii un prejudiciu total de 22.805.101 lei și 52.994 euro, pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii în valoare de 877.537 lei.

Rechizitoriile reprezintă 8,41% din cauzele soluționate pe fond.

Preocuparea pentru operativitate se relevă prin faptul că au fost soluționate cu depășirea termenului de 1 an de la prima sesizare 70 cauze, iar cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale 10 cauze.

Totuși, au rămas nesoluționate 93 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (69 în anul 2010), respectiv, 19 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (17 în anul 2010).

Calitatea activității de urmărire penală a fost bună, întrucât nu s-a dispus redeschiderea urmăririi penale și nici achitarea ori restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive.

Un număr de 3 soluții au fost infirmate (2 pe calea controlului ierarhic-soluția adoptată ulterior fiind aceeași și 1 prin hotărârea instanței de judecată-aflată în curs de cercetare). Menționăm că, în procedura reglementată de art.278¹ C.pr.pen., instanțele au soluționat prin hotărâri definitive 12 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, celelalte 11 fiind respinse.

Prin 8 hotărâri definitive au fost condamnați 15 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori, din care 1 procuror a desfășurat activitate preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 48 cauze soluționate/procuror și de circa 56 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, a continuat îmbunătățirea activității, reliefată de creșterea numărului dosarelor de soluționat, al celor soluționate și, semnificativ, al soluțiilor pe fond dispuse. În condițiile unei ponderi importante a cauzelor noi, creșterea numărului de rechizitorii și menținerea la același nivel a cauzelor nesoluționate reflectă preocuparea pentru celeritatea și eficiența anchetelor.

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr.171/P/2010 din 4 martie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, M.I. (comisar superior în cadrul Gărzii Financiare) pentru infracțiunea de șantaj prevăzută de art.194 alin.(1) C.pen. raportat la art.13¹din Legea nr.78/2000 și S.M. pentru infracțiunea de instigare la șantaj prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.194 alin.(1) C.pen., combinat cu art. 13¹ din Legea nr.78/2000.

În sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitate de comisar în cadrul Gărzii Financiare-Secția Județeană, în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, s-a folosit de atribuțiile conferite de lege pentru a amenința doi comercianți de bună credință să își achite într-un mod injust o datorie în suma de 7.235,54 lei, pe care aceștia o aveau la o altă societate comercială aparținând inculpatei S.M. Inculpatul M.I. a acționat la instigarea inculpatei S.M. și în scopul de a o sprijini astfel să-și recupereze creanța.

- Prin rechizitoriul nr.104/P/2011 din 3 octombrie 2011, Serviciul teritorial Timișoara a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, în stare de arest preventiv, și anume, C.C.G. (inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă), arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și instigare la fals intelectual prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. și art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), M.V. (administrator al unei societăți comerciale), arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reținut că, în cursul lunii iulie 2011, inculpata C.C.G. a pretins, împreună cu inculpatul M.V., denunțătorului G.A. suma de 10.000 lei pe care acesta să o achite cu titlu de donație la casieria partidului din care toți trei făceau parte, lăsând în schimb să se înțeleagă că, în calitatea sa de inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (I.T.M.), va uza de influența pe care o are asupra subordonaților săi, inspectori de muncă, pentru ca aceștia să aplice sancțiuni mai blânde decât cele care se impun societății comerciale administrată de denunțător, care fusese supusă anterior unui control pe linia respectării legislației muncii.

De asemenea, la data de 26 iulie 2011, inculpata C.C.G. a impus învinuitei V.C., inspector de muncă pe linia respectării securității și sănătății în muncă la I.T.M. să întocmească în fals două anexe la un proces verbal de control de specialitate efectuat la societatea comercială, aparținând denunțătorului, anexe care să constate aspecte contrare realității și care să atragă sancțiuni mai blânde societății, uzând de influența asupra acesteia.

Totodată, la data de 16 august 2011, inculpata C.C.G. a impus învinuitei R.V., inspector de muncă, să înregistreze în fals și antedatat respectiv, cu data de 09 august 2011 în Registrul de intrare-ieșire al I.T.M., contestația denunțătorului G.A. la procesul verbal de sancționare contravențională, uzând de influența asupra acesteia.

- Serviciul teritorial Craiova a înregistrat scăderi la majoritatea indicatorilor statistici, însă cu menținerea unui număr de peste 150 cauze soluționate pe fond și a criteriilor de eficiență la nivel mediu.

Cantitativ, a crescut cu 2,14% numărul cauzelor de soluționat (381 față de 373 în 2010), dar au scăzut cu 6,14% cauzele soluționate (214 față de 228 în 2010) și numărul inculpaților trimiși în judecată la 19 (29 în 2010). Au fost dispuse 156 soluții pe fondul cauzei, în scădere cu 2,5% (160 soluții pe fond în anul 2010).

A scăzut numărul actelor de inculpare, cele 8 rechizitorii privind 19 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, comparativ cu 11 rechizitorii privind 29 inculpați, din care 7 arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), în anul 2010.

Rechizitoriile reprezintă 5,12% din soluțiile pe fond emise (față de 6,8% în anul 2010).

Din cele 8 rechizitorii un număr de 4 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în sumă de 942.392,97 lei), 1 rechizitoriu a privit infracțiunea de evaziune fiscală și 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, printre cei 29 inculpați sunt 1 avocat, 2 primari (1 de comună și 1 de municipiu), 1 funcționar din cadrul Direcției de Sănătate Publică și 10 oameni de afaceri (administratori sau asociați la societăți comerciale).

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, având în vedere că din cele 214 cauze soluționate, în 28 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 9 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

S-a înregistrat creșterea cu 15,17% a numărului cauzelor rămase nesoluționate (167 față de 145 în anul 2010), din care 74 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (comparativ cu 51 în anul 2010), reprezentând 44,31% din numărul cauzelor nesoluționate și 8 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (față de 5 în anul 2010). Aceste creșteri sunt, în parte, justificate de menținerea unei ponderi importante a cauzelor noi, 236 din 381 de soluționat, reprezentând 38,05% (249 cauze noi din 373 în 2010).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună întrucât, în anul 2011, nu s-au înregistrat cazuri de redeschidere a urmăririi penale și nu s-a dispus, prin hotărâri definitive, achitarea ori restituirea cauzei la procuror. Au existat 3 infirmări ale soluției, din care 2 dispuse pe calea controlului ierarhic și 1 dispusă de instanța de judecată. Două dintre acestea au fost finalizate, fiind adoptată aceeași soluție.

Prin 6 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 11 inculpațitrimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată cu cele 6 posturi de procuror ocupate (din care 2 în cadrul biroului teritorial) până în luna decembrie când, 1 procuror a plecat din structură. Menționăm că 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară.

Volumul mediu a fost de circa 42 cauze soluționate/procuror și de circa 33 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună, deși a scăzut în eficiență, întrucât rămâne unul din serviciile teritoriale care înregistrează anual un număr mare de cauze noi, soluționează pe fond mai mult de 150 cauze și a emis 8 rechizitorii, înscriindu-se la un nivel de eficiență mediu. Se recomandă însă orientarea activității și spre investigarea cauzelor de corupție de mai mare anvergură.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciului teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr.97/P/2009 din 20 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 inculpat în stare de arest preventiv, respectiv P.C. (primar al comunei), arestat, pentru infracțiunile de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni în formă continuată), abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 248¹ C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art. 290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și art. 18 alin.(1) din Legea nr.78/2000, C.C. și P.A.L. pentru infracțiunea de tăinuire prevăzută de art.221 C.pen. raportat la art.17 lit.a) din Legea 78/2000 combinat cu art.18 alin.(1) din Legea 78/2000.

S-a reținut că, în calitate de primar al comunei, inculpatul P.C. a pretins și primit, în mod repetat, în perioada 2000-2003, de la martorul denunțător D.I.C. foloase materiale injuste (bani, bunuri, lucrări și alte foloase) în valoare totală de 225.748 lei (echivalentul a 71.181 euro), în schimbul atribuirii preferențiale a unor contracte de achiziție publică, firmei administrate de acesta, iar de la martorul denunțător B.G.A., foloase materiale injuste (bani, bunuri și alte foloase) în valoare totală de 1.071.135 lei (echivalentul a 293.416 euro), în același scop.

Totodată, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință a aprobat plata sumei de 423.800 lei în beneficiul societății comerciale reprezentate de către martorul denunțător B.G.A. și a semnat două avize de primire și două note de recepție fără ca furnizorul să fi livrat bunurile menționate în facturi. Pentru a ascunde proveniența bunurilor pretinse și primite de la denunțători, P.C. s-a preocupat ca o parte din acestea să figureze în proprietatea unor persoane interpuse, membri ai familie sale.

Astfel, inculpatul C.C., a primit un apartament în municipiu, 50% din capitalul social al unei societăți comerciale, respectiv 125 părți sociale, în valoare totală de 1.250 lei, cunoscând că acestea au fost pretinse de inculpatul P.C. de la cei doi martori denunțători, iar inculpata P.A.L. a primit un apartament în capitală, cunoscând că acesta a fost pretins de P.C. de la martorul denunțător B.G.A.

În scopul reparării pagubei produse prin infracțiune, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile, aparținând inculpatului P.C., precum și asupra celor două apartamente, aparținând inculpaților C.C. și P.A.L.

- Prin rechizitoriul nr.31/P/2010 din 30 martie 2011, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei M.M. (>economist> în cadrul Direcției Județene de Sănătate Publică) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de >art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.(18 acte materiale).

În fapt, s-a reținut că inculpata M.M., economist în cadrul Direcției Județene de Sănătate Publică, în cursul anului 2010, în baza unei rezoluții infracționale unice, a pretins în mod repetat diverse sume de bani ce totalizează 35.000 euro și 46.900 lei și a primit efectiv 32.400 euro și 44.900 lei de la mai multe persoane, prevalându-se de relații apropiate cu persoane cu funcții de conducere din cadrul Direcției Județene de Sănătate Publică, Spitalului Clinic Județean de Urgență și Gărzii de Mediu Județene și lăsându-i să creadă că poate interveni pe lângă acestea în scopul angajării denunțătorilor în cadrul acestor instituții ori în scopul pensionării medicale a unor rude apropiate.

- Serviciul teritorial Craiova - Biroul Teritorial Târgu-Jiu, prin rechizitoriul nr.57/P/2009 din 27 ianuarie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv inculpații B.C. și U.T. (reprezentant societate comercială) pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, instigare la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen., instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen., instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen. (3 infracțiuni), instigare la fals în declarații în formă continuată prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art.292 C.pen., uz de fals în formă continuată prevăzut de art. 291 C.pen. și spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr. 656/2002, toate comise în starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit.b) C.pen., I.L. (reprezentant societate comercială), arestat, și M.Z.Ş.A. (reprezentant societate comercială) pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de art.290 C.pen. (2 infracțiuni), fals în declarații în formă continuată prevăzut de art.292 C.pen. și spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr.656/2002 și P.I. (reprezentant societate comercială) pentru infracțiunile de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art.215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen., uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.

S-a reținut în fapt că, în perioada octombrie 2007-octombrie 2008, inculpații B.C. și U.T. au constituit un grup infracțional organizat în scopul obținerii de importante sume de bani în mod nelegal, prin achiziționarea de utilaje sau autovehicule în sistem leasing și înstrăinarea lor fără drept, dar și prin efectuarea de operațiuni economice fără a înregistra veniturile realizate. La acest grup au aderat inculpații I.L. și M.Z.Ş.A., iar inculpatul P.I. a sprijinit grupul infracțional.

Inculpatul B.C., în calitatea sa de lider al grupului, a contactat reprezentanții firmelor de leasing pentru a afla condițiile de finanțare, importatorii sau dealerii de utilaje/autovehicule în legătură cu produsele și prețurile acestora și a căutat cumpărători interesați de achiziția unor astfel de bunuri, stabilind totodată și prețurile de vânzare. În continuare, B.C. i-a determinat și ajutat pe inculpații U.T. și I.L., reprezentanți legali a două societăți comerciale, să achiziționeze în sistem leasing și apoi să înstrăineze fără drept mai multe echipamente de construcții și autoturisme prin inducerea în eroare a unui număr de șase firme de leasing finanțatoare.

Pentru a obține finanțările în mod fraudulos inculpatul B.C. a determinat o persoană să falsifice balanțele și bilanțurile contabile în care să insereze date necorespunzătoare realității, majorându-se în mod artificial cifra de afaceri și profitul realizat al firmelor implicate în fraudare. Aceste documente contabile au fost folosite la autoritățile fiscale, cât și cu ocazia întocmirii documentațiilor pentru aprobarea finanțărilor. Astfel, B.C. s-a folosit de persoane din cadrul grupului care dețineau calitatea de asociați și/sau administratori în cele două firme implicate, respectiv de inculpații U.T., I.L. și M.Z.Ş.A. care au semnat documentele necesare solicitate de firmele de leasing cât și actele de vânzare a utilajelor. Imediat după încheierea contractelor de leasing, inculpații U.T. și B.C. au înstrăinat, fără drept, toate utilajele și autovehiculele la prețuri mult inferioare celor plătite de firmele de leasing către furnizorii acestora și cu această ocazie, persoanele pe care le coordonau au întocmit și semnat facturi fiscale fictive.

O mare parte a utilajelor identificate și recuperate pe parcursul cercetărilor au fost vândute, în baza unor documente contabile fictive, către societatea comercială reprezentată de inculpatul P.I.. Acesta le-a acordat inculpaților B.C. și U.T. diverse sume de bani în avans pentru ca aceștia să poată achita o parte din valoarea bunurilor și să intre în posesia lor.

În această modalitate, firmele de leasing au fost prejudiciate cu suma de 1.773.764 euro fără T.V.A. (7.627.185 lei echivalent la un curs de 4,3 lei/euro).

Pe lângă circuitul documentelor, B.C. a stabilit și circuitul sumelor de bani obținute din vânzarea utilajelor. Astfel, sumele de bani rezultate din vânzare erau ridicate în numerar de inculpații U.T., I.L. și M.Z.Ş.A. pentru a ajunge în posesia lui B.C. și U.T., iar pentru a crea o aparență de legalitate acestui circuit, U.T., I.L. și M.Z.Ş.A. au întocmit în fals mai multe contracte de prestări servicii și de vânzare-cumpărare între firmele implicate în fraudare.

La data de 13 ianuarie 2009, Tribunalul Gorj a dispus arestarea preventivă, în lipsă, a inculpaților B.C., U.T. și I.L. Mandatele au fost puse în executare față de inculpații B.C. și U.T. în august 2009 când au fost reținuți de autoritățile austriece și predați organelor judiciare române, iar prin încheierea din 20 august 2009 Tribunalul Gorj a dispus prelungirea arestării preventive a acestora pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 20.09.2009. Cererea ulterioară de prelungire a măsurii preventive a fost respinsă.

Inculpatul I.L. a fost depistat mai târziu, astfel încât, prin încheierea Tribunalului Gorj din data de 8 octombrie 2010 a fost luată măsura arestării preventive care a fost prelungită succesiv de instanță.

- Prin rechizitoriul nr.63/P/2009 din 12 decembrie 2011, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, B.T. (>reprezentant> al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunității Europene, în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, înșelăciune în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și uz de fals în formă continuată (4 acte materiale), prevăzut de art.291 teza I C.pen. și S.V. (primar al orașului) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată (4 acte materiale), prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată (4 acte materiale), prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen. raportat la art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen.

S-a reținut în fapt că, pe parcursul derulării procedurilor de accesare a unor fonduri SAPARD în vederea construirii unui abator pe raza orașului în perioada 2006-2007, inculpatul B.E., în calitate de reprezentant legal al unei societăți comerciale, a prezentat la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.)-Centrul Regional și, ulterior, la Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, mai multe documente false, inexacte sau incomplete referitoare la ridicarea construcției (certificatul de urbanism, autorizația de construire și copii certificate ca fiind conforme cu originalul autorizației respective). Ca urmare, firma inculpatului B.E. a obținut pe nedrept suma totală de 942.392,97 lei (echivalentul a 274.624,35 euro), reprezentând fonduri din bugetul Comunităților Europene și din bugetul național.

În demersul său, B.E. a fost sprijinit de inculpatul S.V. care, în calitate de primar al orașului, a dispus emiterea și prelungirea în mod nelegal a documentelor false depuse la A.P.D.R.P., respectiv certificatul de urbanism și autorizația de construire. De asemenea, S.V. a omis să înregistreze în evidențele speciale ale primăriei aceste documente pentru a ascunde faptul că lucrările au fost începute fără respectarea legii. Prin aceasta, bugetul Primăriei orașului a fost prejudiciat cu suma totală de 35.512,46 lei reprezentând taxele pe care societatea comercială ar fi trebui să le achite pentru emiterea actelor respective.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 2.697.477,13 lei, reprezentând valoarea integral decontată societății comerciale și penalități. În vederea recuperării pagubei, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând societății comerciale.

- Serviciul teritorial Bacău a înregistrat scăderi în activitate, așa cum rezultă din datele relevate de principalii indicatori statistici privind cauzele de soluționat, soluționate, rechizitoriile întocmite și numărul de inculpați trimiși în judecată.

Cantitativ, a crescut cu 2,8% numărul cauzelor de soluționat (183 față de 178 în 2010), însă a scăzut cu 4,38% numărul cauzelor soluționate (109 comparativ cu 114 în 2010), precum și numărul soluțiilor pe fond emise la 72 (86 în anul 2010). Se constată menținerea ponderii importante a cauzelor nou intrate, respectiv 119 din 183 de soluționat (113 din 178 de soluționat în 2010).

A scăzut numărul actelor de inculpare, fiind emise 6 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 26 inculpați, din care 5 în stare de arest preventiv, față de 10 rechizitorii privind 112 inculpați, din care 6 arestați preventiv (2 inculpați trimiși în judecată în stare de arest), în anul 2010.

Rechizitoriile reprezintă 8,33% din cauzele pe fond soluționate.

Prin prisma faptelor deduse judecății, se constată că 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală și 1 cauză a privit infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 26 inculpați sunt: 3 comisari de Gardă Financiară (din care 1 comisar șef), 1 inspector din primăria municipiului și 19 administratori societăți comerciale.

Operativitatea se menține în aceiași parametri, întrucât deși numărul cauzelor nesoluționate a crescut la 74 (64 în anul 2010), numai 35 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (36 în anul 2010), din care 9 fiind primite de la alte parchete cu termenul deja depășit. Totodată, 12 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, la fel ca în anul 2010.

Din cele 109 dosare soluționate, un număr de 12 dosare au depășit termenul de 1 an de la data sesizării organelor judiciare, iar un număr de 5 dosare au fost soluționate în peste 6 luni de la începerea urmăriri penale.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât nu există cauze în care să se fi dispus infirmarea soluției ori redeschiderea urmăririi penale și nu a fost dispusă, prin hotărâre definitivă, achitarea sau restituirea cauzei la procuror.

Instanța de judecată, printr-o hotârâre definitivă, a admis plângerea formulată de 2 învinuiți împotriva soluției soluției de scoatere de sub urmărire penală dispusă în același dosar, schimbând temeiul din art.10 lit.b¹) C.pr.pen., în art.10 lit.d) C.pr.pen. În celelalte 8 cazuri instanța a respins plângerile formulate împotriva soluțiilor dispuse de procurori.

Prin 9 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 17 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată timp de 7 luni cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară. A existat o fluctuație de personal, în sensul că 1 procuror și-a încetat activitatea în cadrul structurii la data de 1 iunie 2011 și 1 procuror și-a început activitatea la 1 noiembrie 2011. Volumul mediu a fost de circa 36 cauze soluționate/procuror și de circa 24 cauze rămase în lucru/procuror. La stabilirea volumului s-a avut în vedere că, în medie, 3 procurori au desfășurat activitate de urmărire penală.

În concluzie, activitatea a înregistrat scăderi, inclusiv în ceea ce privește numărul de rechizitorii, fiind una din cele două structuri teritoriale cu numărul cel mai mic de acte de inculpare. S-a reușit însă menținerea la același nivel a cauzelor vechi nesoluționate, în condițiile existenței unei ponderi importante a cauzelor nou intrate. Se recomandă dinamizarea activității de urmărire penală și orientarea activităților investigative spre cauzele de corupție clasică.

Dintre cauzele importante soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Prin rechizitoriul nr.117/P/2009 din 04 aprilie 2011, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a inculpatei R.G. (inspector în cadrul Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. cu referire la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Infracțiunea a fost comisă în perioada mai-decembrie 2007 când, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, având calitatea de inspector superior I în cadrul Direcției Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Compartimentul autorizări a Primăriei municipiului, prin traficarea funcției publice ce implica și atribuții de control ori de constatare și sancționare a contravențiilor privind respectarea disciplinei în construcții, urmărind obținerea de foloase materiale necuvenite, cu prilejul îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce îi reveneau pe parcursul derulării procedurilor de obținere a autorizațiilor în construcții inculpata a pretins suma totală de 20.950 lei și a primit efectiv suma de 18.300 lei de la un număr de 6 denunțători.

- Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr.67/P/2011 din 21 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați, și anume, E.G. (comisar al Gărzii Financiare) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(1), (2) C.pen. raportat la art.6, 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen. (2 infracțiuni cu 7, respectiv 6 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, raportat la art.289 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. (79 acte materiale), A.C. (comisar al Gărzii Financiare) pentru infracțiunile de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1), (2) C.pen. raportat la art.6, 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen. (2 infracțiuni din care 1 în formă continuată cu 7 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, raportat la art.289 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. (50 acte materiale) N.C. (comisar șef al Gărzii Financiare) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(1), (2) C.pen. raportat la art.6, 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen. (2 infracțiuni cu 7, respectiv 4 acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, raportat la art.289 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. (49 acte materiale), T.P., P.D., V.C., C.A.T., S.V., T.T., L.B.C., B.D., C.P. S.I. și C.I.M. (reprezentanți ai unor societăți comerciale) pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6, 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, precum și G.D. și B.V.A. (reprezentanți ai unor societăți comerciale) pentru comiterea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6, 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.37 lit.b) C.pen.

S-a reținut că, în perioada iulie-septembrie 2011, inculpații E.G. și A.C., în calitate de comisari și inculpatul N.C., în calitate de comisar șef, toți din cadrul Gărzii Financiare-Secția Județeană, au pretins și primit diferite sume de bani de la reprezentanți ai unor agenți economici de pe raza județului, respectiv inculpații T.P., P.D., V.C., C.A.T., S.V., T.T., L.B.C., B.D., C.P. S.I., C.I.M., G.D. și B.V.A., în scopul de a încheia acte de control favorabile, în sensul aplicării unor sancțiuni contravenționale orientate spre minim, de a nu constata toate contravențiile sesizate sau de a anunța controalele planificate.

Astfel, cu ocazia controlului efectuat în incinta unei cofetării din municipiu, în data de 4 august 2011, inculpații E.G. și N.C. au primit de la inculpatul B.V.A., administrator al unei societăți comerciale, suma de 1.000 lei, la data de 11 august 2011, inculpații E.G, A.C. și N.C. au primit de la de la inculpații L.B.C., B.D. și C.P. administratori ai unor societăți comerciale, suma totală de 900 lei, iar la 8 septembrie 2011, inculpații E.G. și A.C., au primit de la inculpatul C.I.M., reprezentant al unei societăți comerciale, suma de 1.000 lei.

De asemenea, în ziua de 29 septembrie 2011, inculpații E.G., A.C. și N.C. au efectuat un control la zece agenți economici de pe raza județului. Cu această ocazie au primit de la inculpații G.D., T.P., P.D., V.C., C.A.T., S.V. și T.T., administratori ai unor societăți comerciale, sume de bani, în cuantum total de 4.110 lei. Aceste sume au fost găsite, după terminarea controlului, asupra inculpaților E.G., A.C. și N.C.

Totodată, inculpații E.G., A.C. și N.C. au falsificat procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, precum și înscrisurile aferente întocmite în realizarea controalelor formale efectuate, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea inserării unor împrejurări.

- Serviciul teritorial Suceava a desfășurat activitatea în parametrii anului precedent, care însă era în regres față de anul 2009. Astfel, deși cauzele soluționate au crescut, chiar semnificativ cele dispuse pe fond, numărul rechizitoriilor a rămas la nivelul anului anterior, fiind printre cele două structuri teritoriale care au emis numai 6 rechizitorii. Se observă însă reducerea stocului de dosare, inclusiv al celor vechi.

Cantitativ, a crescut numărul cauzelor soluționate cu 29,11% (102 față de 79 în 2010) și mai semnificativ, al celor soluționate pe fond, 85 față de 47 în anul 2010. Ca urmare, numărul cauzelor nesoluționate a scăzut cu 24,76% (79 față de 105 în anul 2010), în condițiile scăderii celor de soluționat cu numai 3 cauze (181 față de 184 în 2010).

Au fost emise 6 rechizitorii privind 10 inculpați, din care 1 inculpat arestat preventiv trimis în judecată în stare de libertate. Comparativ, în anul 2010, prin 6 rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 16 inculpați, din care 1 inculpat în stare de arest preventiv.

Rechizitoriile reprezintă 7,05% din totalul cauzelor soluționate pe fond.

Din cele 6 rechizitorii, un număr de 2 privesc infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu are ca obiect infracțiuni asimilate celor de corupție, 1 rechizitoriu privește infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu de 23.784,72 lei) și 2 rechizitorii au ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 10 inculpați sunt: 1 avocat, 1 controlor vamal-șef de tură, 1 inspector șef I.S.C.I.R., 1 consilier A.P.I.A. și 4 administratori de societăți comerciale.

Operativitatea soluționării cauzelor este relevată de faptul că din cele 102 cauze soluționate, în 59 a fost depășit termenul de 1 an de la sesizare, iar 2 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

A scăzut numărul cauzelor rămase nesoluționate la 79 (de la 105 în anul 2010), din care 40 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (54 în anul 2010), respectiv 3 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1 în anul 2010).

Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin hotărâre definitivă.

A rămas definitivă 1 hotărâre prin care s-a dispus achitarea a 1 inculpat pe temeiul art.10 lit.d) C.pr.pen., analizată în Anexa nr.3.

Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 6 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfășurată de 4 procurori, din care 1 a desfășurat exclusiv activitate judiciară. S-a produs o fluctuație de personal, activitatea judiciară fiind desfășurată de un procuror până la sfârșitul lunii octombrie 2011, când a plecat din structură, reușindu-se însă imediat ocuparea postului vacantat.

Volumul mediu a fost de circa 34 cauze soluționate/procuror și de circa 26 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, activitatea nu se situează la parametrii medii ai structurilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nici în ceea ce privește numărul și nici în ceea ce privește complexitatea cauzelor, fapt ce trebuie schimbat, mai ales în condițiile în care s-a recomandat dinamizarea activității și în raportul de activitate precedent.

Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:

- Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr.14/P/2011 din 16 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, și anume, P.A.L. (avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 combinat cu art.257 alin.(1) C.pen. și S.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada august 2008-august 2009 inculpații, în considerarea influenței pe care au lăsat să se creadă că o au asupra membrilor Comisiei de examinare constituită la nivelul unei unități militare pentru ca numitul F.M.E. să fie declarat admis în urma susținerii testărilor și să fie încadrat ca subofițer în cadrul S.R.I. au pretins suma de 5.000 euro și alte foloase constând în petrecerea concediului din luna august 2008 și a sărbătorilor de iarnă 2008/2009, precum și un porc.

Din sumele pretinse, inculpata P.A.L. a primit efectiv suma totală de 19.700 lei expediați prin mandat poștal de numiții F.L. și F.V. (părinții candidatului), respectiv, la data de 29 ianuarie 2009 suma de 12.000 lei, la data de 16 aprilie 2009 suma de 1.500 lei și la data de 06 august 2009 suma de 4.200 lei.

Inculpatul S.C. a primit personal de la F.M.E. suma de 2000 lei la data de 9 aprilie 2009.

De asemenea, F.L. și F.M. au asigurat serviciile de cazare și masă pentru cei doi inculpați în perioada concediului din luna august 2008 și a sărbătorilor de iarnă 2008/2009.

- Prin rechizitoriul nr.41/P/2011 din 28 septembrie 2011, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ş.I. (inspector șef I.S.C.I.R.) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de inspector șef în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (I.S.C.I.R.)-Inspectoratul Teritorial, cu atribuții privind avizarea programei și suportului de curs pentru programul de instruire în vederea atestării personalului tehnic de specialitate, la data de 31 mai 2011, pentru a emite avizele necesare. organizării cursurilor de către o societate comercială a pretins cu titlu de mită de la administratorul acesteia, denunțătorul C.M.F. un procent de 25% din încasările obținute de societate de la firmele cu care are încheiate contracte de „Pregătire profesională a adulților”și câte 400 lei/cursant pentru cursurile de formare a specialiștilor în domeniul I.S.C.I.R. (R.S.V.T.I., R.S.L., R.V.T.A.).

După stabilirea și acceptarea primirii sumelor de bani, inculpatul Ş.I. a emis la 31 mai 2011, către societatea denunțătorului, din partea I.S.C.I.R. avizele pentru trei examene de stivuitorist prin adresele nr.2599, nr.2600 și nr.2595, avize pe care le-a semnat în calitate de conducător al instituției.

La data de 25 iulie 2011 inculpatul Ş.I. a primit de la denunțătorul C.M.F. suma de 2.500 lei convenită la data de 31 mai 2011, pentru cele trei cursuri organizate în luna iunie 2011, pentru număr de 61 cursanți și pentru care au fost susținute examene la datele de 14, 15 și 20 iunie 2011.

Mai multe exemple de rechizitorii întocmite de serviciile teritoriale ale direcției în anul 2011 sunt prezentate în Anexa nr.1.

2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Direcția Națională Anticorupție are competența exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art.18¹-18⁵ din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.

Activitatea de urmărire penală pe acest segment specific este realizată la nivel central, în principal, de Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, organizat în cadrul Secției de combatere a corupției, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o complexitate deosebită și, când este cazul, de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. Serviciile teritoriale ale direcției soluționează cazurile de fraudare a fondurilor europene comise pe raza lor de competență teritorială.

Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene are în atribuții și monitorizarea activității desfășurate pe acest segment, sens în care, periodic, realizează analize și informări privind rezultatele obținute, precum și comunică astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României și Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene.

Pe parcursul anului 2011, atât la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cât și la sediul altor autorități judiciare din statele membre ale U.E., au fost organizate întâlniri de lucru cu investigatori ai Oficiului European de Luptă Antifraudă, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale în care activitatea infracțională implică un caracter transfrontalier. Totodată, s-a solicitat sprijin pentru stabilirea unor contacte externe cu instituții din cadrul Comisiei Europene și autorități judiciare din statele membre U.E., în scopul obținerii de date și informații privind suspiciunile de fraudă și contractele de asistență financiară supuse verificărilor.

Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a instrumentat atât cauze privind fraudarea fondurilor europene, cât și alte cauze complexe referitoare la infracțiuni de corupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Activitatea a fost desfășurată de 2 procurori, întrucât 1 procuror este detașat la Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

Cantitativ, procurorii din acest serviciu au avut de soluționat 99 cauze și au soluționat 39 cauze (comparativ cu 133 cauze, din care au soluționat 53, în 2010).

Au fost emise 6 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 28 inculpați, din care 6 în stare de arest preventiv (comparativ cu 10 rechizitorii, privind 32 inculpați, din care 6 în stare de arest preventiv, în anul 2010).

Prejudiciul reținut prin actele de inculpare este de 226.970 euro la care se adaugă 96.709.922,85 lei (comparativ cu 8.792.597,36 euro la care se adaugă 28.130,67 lei în anul 2010).

Dintre acestea, în materia fraudării fondurilor europene, au fost întocmite 2 rechizitorii privind 5 inculpați (din care 2 inculpați au fost trimiși în judecată pentru alte infracțiuni, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la abuz în serviciu), comparativ cu 4 rechizitorii privind 4 inculpați, în anul 2010. Alte 2 rechizitorii privind 5 inculpați (din care 4 în stare de arest preventiv) au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu privind 2 inculpați (din care 1 în stare de arest preventiv) a avut ca obiect infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (art.10 lit.c din Legea nr.78/2000) și 1 rechizitoriu privind 16 inculpați (din care 1 în stare de arest preventiv) a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.

S-a colaborat eficient cu instituțiile naționale cu atribuții în domeniu pentru soluționarea cu operativitate a acestor cauze penale, în special cu Serviciul Român de Informații și Departamentul pentru Luptă Antifraudă (din cadrul Guvernului României), precum și cu Oficiul European Antifraudă.

În domeniul combaterii activităților de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităților Europene, în anul 2011, Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat 714 cauze (545 în 2010), dintre care 363 cauze nou înregistrate (281 în 2010), fiind soluționate 276 cauze (222 în anul 2010), din care 231 soluții pe fond (190 în anul 2010), reprezentând 32,35% din cauzele de soluționat.

Din cele 438 cauze nesoluționate, în 19 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, reprezentând 4,33%.

A crescut numărul cauzelor soluționate prin rechizitoriu și al inculpaților trimiși în judecată pentru fraudarea fondurilor europene, fiind întocmite 45 rechizitorii privind 95 de inculpați, comparativ cu 29 rechizitorii privind 62 de inculpați în anul 2010. Rechizitoriile reprezintă 19,48% din cauzele soluționate pe fond.

S-a dispus aplicarea prevederilor art.18¹ C.pen. în 4 cauze, scoaterea de sub urmărire penală în 4 cauze și neînceperea urmăririi penale în 178 cauze.

Prejudiciile aduse bugetului general al Comunităților Europene sunt în cuantum total de 1.539.955,91 euro la care se adaugă 16.133.976,46 lei (față de 446.920,97 euro și 6.859.077,74 lei, în anul 2010).

Un număr de 9 rechizitorii au fost întocmite ca urmare a sesizărilor DLAF (comparativ cu 8 în anul 2010), fiind astfel trimiși în judecată un număr de 15 inculpați din totalul de 95 (comparativ cu 13 din totalul de 62, în anul 2010).

Totodată, 1 rechizitoriu a avut la bază sesizarea formulată de A.P.D.R.P. (Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), 14 rechizitorii au avut ca punct de plecare denunțuri penale, 4 rechizitorii provin din disjungeri și 9 rechizitorii au avut la bază sesizări din oficiu.

La nivelul structurii centrale a direcției, în materia fraudării fondurilor europene, Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene a întocmit 2 rechizitorii privind 3 inculpați (și alți 2 inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni de fals și complicitate la abuz în serviciu), reținându-se un prejudiciul total în sumă de 713.642.70 lei și 153.970 euro și fiind luate măsuri asigurătorii. Comparativ, în anul 2010, acest serviciu a emis 4 rechizitorii privind 4 inculpați, cu un prejudiciu total de 78.209,36 euro și 28.130,67 lei.

Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a întocmit în materia fraudării fondurilor europene 1 rechizitoriu privind 2 inculpați, fiind reținut un prejudiciu de 332.731,92 euro și dispuse măsuri asigurătorii.

Structurile teritoriale ale direcției au întocmit în materia fraudării fondurilor europene un număr de 42 rechizitorii privind 90 inculpați, comparativ cu 23 rechizitorii privind 54 inculpați în anul 2010. Prejudiciul total reținut prin actele de inculpare a fost în cuantum de 1.053.253,88 euro și 15.420.333,76 lei (comparativ cu 392.000,30 euro și 6.514.837,45 lei, în anul 2010).

Concret, 14 dintre serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum urmează: 6 rechizitorii-Tîrgu Mureș (12 inculpați, din care 4 persoane juridice), 5 rechizitorii-Iași (15 inculpați), câte 4 rechizitorii-București (7 inculpați), Ploiești (7 inculpați) și Brașov (6 inculpați), câte 3 rechizitorii-Timișoara (12 inculpați), Constanța (6 inculpați), Cluj (4 inculpați) și Galați (4 inculpați), câte 2 rechizitorii-Pitești (10 inculpați) și Alba-Iulia (2 inculpați) și câte 1 rechizitoriu-Craiova (2 inculpați), Suceava (2 inculpați) și Oradea (1 inculpat).

Prin prisma finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor europene, în anul 2011 se înregistrează 31 hotărâri definitive de condamnare a 54 inculpați la pedeapsa închisorii, din care 16 execută în regim de detenție, iar pentru 38 este suspendată executarea (20suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, 18 suspendare condiționată). Comparativ, în anul 2010, prin 14 hotărâri definitive au fost condamnați 20 inculpați, din care 2 execută în regim de detenție și pentru 18 era suspendată executarea (5suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, 13 suspendare condiționată).

Dintre cei 54 condamnați, față de 36 au fost aplicate circumstanțe atenuante. Totodată, un număr de 3 condamnați au beneficiat de prevederile art.320¹ C.pr.pen., introdus prin Legea nr.202/2010, privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, ca urmare a recunoașterii vinovăției.

Au fost aplicate pedepse de maxim 1 an față de 10 inculpați, de cel mult 2 ani față de 9 inculpați, de până la 3 ani pentru 22 inculpați, de maxim 4 ani față de 10 inculpați și de cel mult 6 ani în cazul a 3 inculpați. Cea mai mică pedeapsă a fost de 6 luni (aplicată față de 2 inculpați) și cea mai mare de 6 ani (aplicată față de 2 inculpați).

Prin 20 hotărâri nedefinitive au fost condamnați 38 inculpați.

S-au pronunțat 3hotărâri definitiveprin cares-a dispus față de 6 inculpați achitarea în temeiul dispozițiilor art.18¹C.pen. (rechizitorii întocmite de Serviciul teritorial Alba-Iulia, așa cum rezultă din Anexa nr. 3).

Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.

Dintre cauzele privind fraudarea fondurilor europene, exemplificăm următoarele rechizitorii:

- Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene din cadrul Secției de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.89/P/2007 din data de 10 februarie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și anume, P.G. (director al Direcției Economice și Financiare din cadrul unei Agenții Naționale) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzut de art.248¹ C.pen. raportat la art. 248 C.pen. (26 acte materiale), schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene în formă continuată, prevăzută de art.18² alin.(1), (2) din Legea nr.78/2000 și uz de fals în formă continuată, prevăzut de art.291 C.pen. (11 acte materiale), D.I.O. (șef serviciu financiar în cadrul Agenției Naționale) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen. și la art.248 C.pen. (26 acte materiale), complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.18² alin.(1), (2) din Legea nr.78/2000 (26 acte materiale) și complicitate la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.291 C.pen. (11 acte materiale), C.G. (administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art.290 alin.(1) C.pen. (10 acte materiale) și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen. și la art.248 C.pen. (12 acte materiale) și P.A. (reprezentant al unei organizații nonguvernamentale) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 alin.(1) C.pen.

În fapt, în perioada 2000-2006, Comisia Europeană a înființat Programul YOUTH (Tineret) de acțiune al Comunității, dedicat sprijinirii tinerilor și domeniului Educație, Training și Tineret, aplicarea Programului realizându-se prin Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor (A.N.S.I.T.) aflată în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.

Cercetările efectuate au stabilit că parte din fondurile europene nerambursabile acordate A.N.S.I.T. în cadrul Programului Tineret au fost utilizate în mod necorespunzător, fiind efectuate de către inculpații P.G. și D.I.O., funcționari publici în cadrul Autorității Naționale, plăți din aceste fonduri europene către 3 organizații nonguvernamentale și către 3 societăți comerciale, pentru servicii care nu s-au realizat în fapt. Plățile s-au realizat de către cei doi inculpați cu încălcarea repetată a atribuțiilor de serviciu referitoare la verificarea corectitudinii executării operațiunilor financiare, respectiv în lipsa documentelor justificative care atestau prestarea serviciilor pentru care se efectuau plățile, a vizei „bun de plată”, a ordonanțării la plată, a controlului financiar preventiv, etc.

Astfel, în perioada 2003-2005, cei doi funcționari publici și-au îndeplinit în mod repetat defectuos atribuțiile de serviciu și au dispus, prin emiterea a 26 ordine de plată cu ajutorul inculpatului C.G., efectuarea unor plăți nejustificate din fonduri europene nerambursabile în derularea a 17 contracte de prestări servicii/parteneriat încheiate de A.N.S.I.T. cu 3 organizații nonguvernamentale și 3 societăți comerciale, producând A.N.S.I.T. o pagubă în cuantum de 710.000 lei. Contractele aveau ca obiect prestarea de servicii în favoarea A.N.S.I.T. pentru editare, multiplicare materiale de informare și consultanță programe tineret, logistică (acces echipamente servicii IT, servicii de transport, asistență cu personal de specialitate), prestarea de servicii de cazare-masă (săli de conferințe, internet, transport participanți, servicii locale), etc.

Plățile nejustificate din fondurile europene nerambursabile s-au realizat de către inculpații P.G. și D.I.O. în baza a 11 facturi fiscale false emise de inculpații C.G. și P.A., prin efectuarea a 26 plăți către 3 societăți comerciale și 3 organizații nonguvernamentale. În cauză s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii.

- Prin rechizitoriul nr.63/P/2009 din 12 decembrie 2011, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, B.T. (reprezentant> al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunității Europene, în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, înșelăciune în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen. și uz de fals în formă continuată (4 acte materiale), prevăzut de art.291 teza I C.pen. și S.V. (primar al orașului) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată (4 acte materiale), prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată (4 acte materiale), prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen. raportat la art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 2.697.477,13 lei, reprezentând valoarea integral decontată societății comerciale și penalități. În vederea recuperării pagubei s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând societății comerciale.

- La data de 16 martie 2011, prin rechizitoriul nr.59/P/2010, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, A.F. (președinte al unei asociații), pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual, prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, R.V. (secretarul comunei) pentru infracțiunile de fals intelectual (4 infracțiuni), prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen., R.M. (primarul comunei) pentru infracțiunile de fals intelectual (2 infracțiuni), prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și M.L.C (funcționar A.P.I.A.) pentru neglijență în serviciu, prevăzută de art.249 alin.(1) C.pen. (3 infracțiuni).

S-a reținut în fapt că, în cursul anilor 2007-2009, inculpații A.F., președinte al unei asociații, R.M., primarul comunei și R.V., secretarul comunei, au obținut în mod nelegal suma totală de 304.841,96 lei (aproximativ 81.239 euro), provenită din ajutoarele financiare acordate de Fondul European pentru Garantare în Agricultură (F.E.G.A.) prin plăți directe gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A). Pentru a obține aceste sume, inculpații au întocmit mai multe documente false (hotărâre a Consiliului local, contract de societate, contract de închiriere, proces verbal de constituire societate, tabele cu utilizatorii pajiștii, procese-verbale care atestau în fals execuția de lucrări de întreținere și amenajare) pe care A.F., în calitate de reprezentant al Asociației, le-a depus la A.P.I.A. Această situație a fost posibilă și prin faptul că funcționarul public din cadrul A.P.I.A., inculpata M.L.C., nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corespunzător și a primit această documentație falsificată fără să verifice situația reală.

A.P.I.A.-Centrul județean s-a constituit parte civilă cu suma de 304.841,96 lei, reprezentând sume achitate cu titlu de sprijin financiar pe suprafață pășune către Asociație. În vederea recuperării acestei pagube, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

- Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr.13/P/2007 din 23 martie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, Ş.I. (primar al comunei în perioada 2002-mai 2004) și D.D. (primar al comunei începând cu luna iunie 2004) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire de documente false având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen.

În esență, s-a reținut că în perioada 2002-mai 2004 inculpatul Ş.I., în calitate de primar al comunei și responsabil legal al proiectului cu finanțare SAPARD - ,,Investiție nouă canalizare și stație de epurare”, în cunoștință de cauză, a folosit și prezentat Agenției SAPARD (actuala Agenție pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), anexat cererii de finanțare, Hotărârea Consiliului Local al Comunei nr.36/29.08.2002 în cuprinsul căreia sunt menționate date ireale privind existența surselor de finanțare, fapta având ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în cuantum de 2.653.140,43 lei (echivalentul a 728.284,5 euro), din care a fost acceptată la plată și achitată suma de 2.546.338,69 lei (echivalentul a 671.580,7 euro), sumă ce reprezintă paguba adusă bugetului Comunităților Europene și este o consecință deosebit de gravă, în sensul art.146 C.pen.

Prin folosirea și prezentarea Agenției SAPARD a actelor în cuprinsul cărora sunt menționate date ireale privind existența surselor de finanțare, a rezultat și obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile din bugetul național, în cuantum de 884.380,14 lei (echivalentul a 242.761,5 euro), din care a fost acceptată la plată și achitată suma de 848.779,57 lei (echivalentul a 223.860,24 euro), sumă ce reprezintă paguba cauzată bugetului național și este o consecință deosebit de gravă, în sensul art.146 C.pen.

De asemenea, începând cu luna iulie 2004 inculpatul D.D., în calitate de primar al comunei și responsabil legal al proiectului cu finanțare SAPARD - ,,Investiție nouă canalizare și stație de epurare”, în cunoștință de cauză, a folosit și prezentat Agenției SAPARD documente contrafăcute (raportul de evaluare a ofertelor nr.4478/25.07.2004 și înscrisurile subsecvente) privind parcurgerea procedurii de reevaluare a ofertelor depuse pentru acordarea contractului de execuție de lucrări, fapta având ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în cuantum de 2.415.789,22 lei (echivalentul a 637.149,21 euro), sumă ce reprezintă paguba adusă bugetului Comunităților Europene și este o consecință deosebit de gravă, în sensul art. 146 C.pen.

Prin folosirea și prezentarea Agenției SAPARD a documentelor contrafăcute a rezultat și obținerea, pe nedrept, de fonduri nerambursabile din bugetul național în cuantum de 805.263,08 lei (echivalentul a 212.383,07 euro), sumă ce reprezintă paguba adusă bugetului național și este o consecință deosebit de gravă în sensul art. 146 C.pen.

- Prin rechizitoriul nr.59/P/2009 din 16 mai 2011, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, și anume, N.C. (președinte al Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (2) din C.pen. raportat la art.5 alin.(1) și art.6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat la art.248 C.pen. în referire la art.13²din Legea nr.78/2000, P.G.C. (acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 alin.(1) , art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, N.G. (primar al municipiului), Ş.I. (primar al comunei) și A.C.I. (primar al altui municipiu) pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, D.F. (director executiv în cadrul Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, P.I. (primar al altei comune) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.13²din Legea nr.78/2000, N.I., D.G. și M.T. pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și G.D. (asociat și administrator la o societate comercială) pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000.

În fapt, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri PHARE, Consiliul județean a accesat un program de finanțare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucție a patru unități școlare de pe raza județului, respectiv în două municipii și o comună, motivul invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundațiile din perioada aprilie-august 2005.

Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către inculpatul N.C., președintele Consiliului județean, în calitate de persoană responsabilă din cadrul instituției solicitante, precum și de către inculpații C.I.A. și N.G., primari ai celor două municipii, respectiv I.Ş., primar al comunei. Cererea de finanțare a fost elaborată de inculpatul D.F. în calitate de director executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Județean și totodată manager-coordonator de proiect. Fondurile au fost solicitate în condițiile în care niciuna dintre unitățile școlare nu a fost afectată de inundațiile din perioada invocată, iar în cererea de finanțare a fost menționat documentul intitulat „Raportul Inspectoratului pentru Situații de Urgență”, care nu există, situație despre care avea cunoștință inculpatul N.C. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al Comitetului județean pentru situații de urgență. În baza cererii de finanțare depuse la data 8 iunie 2006, a fost încheiat contractul de grant prin care Consiliul județean a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanțare externă nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură societate comercială, aparținând inculpatului G.D., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât și pentru lucrări neexecutate. Această firmă se afla în relații contractuale și în raporturi juridice cu familia inculpatului.

Pe perioada executării proiectului, inculpatul N.C. a semnat cererea de plată finală și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conținut nereal (procese verbale de recepție, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat, în mod fals, efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală și anexa a fost redactată și semnată de inculpatul D.F. În consecință, Consiliul județean a încasat pe nedrept suma de 260.800 euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare nerambursabilă. Procesele verbale de recepție au fost puse la dispoziție de inculpatul G.D., asociat și administrator al firmei care realizase lucrările, fiind întocmite de inculpatul N.I., reprezentant cu execuția al firmei, respectiv inculpații D.C. și M.T., membrii în Comisia de recepție și diriginți de șantier.De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost încasată.

- Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr. 146/P/2010 din 22 februarie 2011, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.I. (administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), tentativă la infracțiunea de folosire sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.18¹alin.(1) și art.18⁴ din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.290 alin.(1) C.pen.

În fapt, s-a reținut că în anii 2007-2009 inculpatul M.I., în calitate de administrator al unei societăți comerciale (exploatație agricolă), prin cererile depuse la APIA-Centrul Local, în primul an și ulterior la APIA-Centrul Județean, a solicitat sprijin financiar nerambursabil, acordat fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR, precum și din bugetul național (fonduri administrate de bugetul Comunităților Europene). În acest sens, a folosit în numele societății și a prezentat funcționarilor APIA, cererile de acordare a sprijinului și declarațiile de suprafață în care a consemnat, în mod fals, că deține și utilizează terenurile din trei locații, încasând astfel, pe nedrept, pentru anii 2007 și 2008 suma totală de 90.762,49 lei.

Ulterior, cu ocazia unui control efectuat în data de 2 septembrie 2009 de consilieri din Direcția Control și Antifraudă din Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pentru cererea din anul 2007, inculpatul M.I. a falsificat un înscris sub semnătură privată intitulat „contract de arendare” nr.6/05.01.2007, ca fiind întocmit între un Composesorat și firma lui, pentru suprafața de 90,0 ha. pășune, înscris pe care l-a prezentat consilierilor, și astfel le-a creat reprezentarea deținerii legale a terenurilor din cele trei locații trecute în cereri și declarațiile de suprafață.

Pentru campania agricolă din anul 2009, inculpatul M.I. a folosit și prezentat din nou cererea și declarația de suprafață în care a consemnat, în mod nereal, că utilizează terenurile din cele trei locații, însă cu ocazia prelucrării acestora, datorită situației de supradeclarare, i s-au solicitat acte prin care să justifice deținerea legală a respectivelor suprafețe, astfel încât inculpatul a precizat funcționarului APIA că nu deține asemenea înscrisuri și a completat formularul „S1-Corectare 2009” cu nr. 1296/21 septembrie 2009, retrăgând toate aceste suprafețe. Pentru acest motiv, plățile în sumă de 84.256,59 lei care ar fi revenit pentru terenuri, nu au mai fost acordate.

- Prin rechizitoriul nr.19/P/2011 din 29 septembrie 2011, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, persoane juridice, și anume, 3 persoane juridice (societăți comerciale) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general consolidat al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de art.290 alin.(1) C.pen. și 1 persoană juridică (asociație composesorală) pentru infracțiunile spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 și fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată prevăzută de art.290 alin.(1) C.pen.

În esență, s-a reținut că, în vederea lipsirii de efecte a Deciziei nr.2478051 din 25 iunie 2009, emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.)-Centrul Județean, și pentru a facilita obținerea de către persoană juridică inculpată-Asociația Composesorală a sumelor de bani aferente anului 2009 de la A.P.I.A, o persoană juridică inculpată- societate comercială, a încheiat contractul fictiv de arendă nr.52 din 9 martie 2009 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând Asociației Composesorale, și a prezentat acest contract alături de alte documente la A.P.I.A., obținând suma de 30.790,81 lei cu titlu de subvenție, aferentă anului 2009 pentru aceste terenuri, sumă pe care a remis-o în contul Asociației Composesorale.

Similar, în anul 2010, persoana juridică inculpată-societate comercială a încheiat contractul fictiv de arendă nr.563 din 1 martie 2010 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând persoanei juridice inculpate-Asociația Composesorală, și a prezentat acest contract alături de alte documente la A.P.I.A., încercând să obțină sumele de bani cu titlu de subvenție, aferente anului 2010, pentru aceste terenuri în vederea remiterii sumelor de bani în contul Asociației Composesorale.

În același mod a procedat și o altă persoană juridică inculpată-societate comercială care, pentru a facilita obținerea de către persoana juridică inculpată-Asociația Composesorală a sumelor de bani aferente anului 2009 de la A.P.I.A.-Centrul Județean, a încheiat contractul fictiv de arendă nr.53 din 9 martie 2009 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând Asociației Composesorale, și a prezentat acest contract alături de alte documente la A.P.I.A., obținând suma de 15.597,95 lei cu titlu de subvenție, aferentă anului 2009, pentru aceste terenuri, sumă pe care a remis-o în contul Asociației Composesorale.

De asemenea, în anul 2010 aceeași persoană juridică inculpată-societate comercială a încheiat contractul fictiv de arendă nr.512 din 22 februarie 2010 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând Asociației Composesorale, a prezentat acest contract alături de alte documente la A.P.I.A., încercând să obțină sumele de bani cu titlu de subvenție aferente anului 2010 pentru aceste terenuri, în vederea remiterii sumelor de bani în contul Asociației Composesorale.

Activitatea infracțională a fost desfășurată, în același mod, de a treia persoana juridică inculpată-societate comercială, care pentru a facilita obținerea de către persoana juridică inculpată-Asociația Composesorală a sumelor de bani aferente anului 2009 de la A.P.I.A.-Centrul Județean, a încheiat contractul fictiv de arendă nr.51 din 6 martie 2009 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând Asociației Composesorale, și a prezentat acest contract alături de alte documente la A.P.I.A., obținând suma de 17.665,28 lei cu titlu de subvenție, aferentă anului 2009, pentru aceste terenuri, sumă pe care a remis-o în contul Asociației Composesorale.

În anul 2010, aceeași persoană juridică inculpată-societate comercială a încheiat contractul fictiv de arendă nr.490 din 19 februarie 2010 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând persoanei juridice inculpate-Asociația Composesorală și a prezentat acest contract alături de alte documente la A.P.I.A., încercând să obțină sumele de bani cu titlu de subvenție aferente anului 2010 pentru aceste terenuri, în vederea remiterii sumelor de bani în contul Asociației Composesorale.

S-a reținut că persoana juridică inculpată-Asociația Composesorală a primit sumele de bani dobândite cu titlu de subvenție pentru anul 2009 de la A.P.I.A, de către cele 3 persoane juridice inculpate-societăți comerciale, cunoscând faptul că aceste societăți au prezentat o documentație neconformă cu realitatea către A.P.I.A. și a folosit sumele de bani în vederea realizării intereselor proprii.

Totodată, persoana juridică inculpată-Asociația Composesorală, în perioada 2009-2010, a încheiat un număr de 6 contracte cu cele 3 persoane juridice inculpate-societăți comerciale prin care atesta, în mod nereal, că a arendat terenurile care făceau obiectul acelor contracte, către cele trei societăți, contractele respective fiind folosite ulterior în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene.

class=tab1>

2.7. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

Activitatea de urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în funcție de natura și complexitatea cauzelor.

Poliția judiciară

Activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară s-a desfășurat, în conformitate cu prevederile în vigoare, sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

La sfârșitul anului 2011, personalul poliției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție era format din 166 polițiști (81 ofițeri și 3 agenți la nivel central, respectiv, 82 ofițeri de poliție în teritoriu) din totalul de 170 posturi prevăzute în organigramă.

Ofițerii și agenții de poliție judiciară au înregistrat creșteri în activitate, efectuând acte de urmărire penală, ca urmare a dispoziției procurorilor, în 4.461 dosare (comparativ cu 4.376 dosare în anul 2010). În exercitarea activităților de serviciu, aceștia au acționat și pentru obținerea de date ori informații referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate și mijloacele de comunicații folosite de către făptuitori sau au efectuat investigații complexe, care au fost exploatate în cursul urmăririi penale.

Dintre principalele activități realizate în legătură cu cauzele penale, menționăm efectuarea unui număr de 750 percheziții domiciliare, în baza autorizațiilor emise de judecători (comparativ cu 355 în anul 2010), aplicarea a 803 sechestre asigurătorii (comparativ cu 537 în anul 2010), identificarea și audierea a circa 15.985 de persoane (comparativ cu 15.600 în anul 2010), realizarea a 1.108 activități criminalistice (comparativ cu 674 în anul 2010), 254.877 activități tehnice (comparativ cu 302.559, în anul 2010), precum și 55.019 alte activități polițienești (comparativ cu 14.256 în anul 2010).

Au pus în executare 360 mandate de aducere (comparativ cu 330 în anul 2010) și au fost efectuate un număr de 3.875 de proceduri de ridicări de obiecte și înscrisuri (față de 3.868 în anul 2010).

Ofițerii de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului tehnic al direcției (inclusiv în centrele zonale) au realizat activitățile specifice prin participarea la infracțiunile flagrante (33), prin efectuarea de activități tehnice (1.492), criminalistice (253), activități în legătură cu autorizațiile de interceptare/înregistrare (453), percheziții (100) și alte activități specifice, la solicitarea secției judiciare (25).

În cadrul Biroului de legătură cu instituțiile similare din alte state, ofițerul de poliție judiciară a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 82 solicitări de comisii rogatorii internaționale în/din străinătate, a formulat și transmis un număr de 16 verificări în străinătate și a desfășurat activități legate de traducere autorizată a unor materiale în/din limbile germană, engleză ș.a.

Ofițerul de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de informare și relații publice a contribuit la redactarea și transmiterea a 326 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi penale sau trimiterea în judecată realizate în dosarele instrumentate de direcție ori privind reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați. A documentat și redactat un număr de 296 de răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și a oferit răspunsuri la solicitările telefonice adresate de jurnaliști, atunci când informațiile au fost disponibile pe loc. A realizat zilnic monitorizarea presei scrise și audio-video, interne și internaționale, care a reflectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau cauze de competența acesteia.

Ofițerul de poliție judiciară din cadrul Unității de Implementare a Proiectelor a desfășurat activități în domeniul managementului proiectelor derulate în beneficiul Direcției Naționale Anticorupție.

La Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul, ofițerul de poliție judiciară și-a adus contribuția la activitățile de primire în audiență a unui număr de peste 1.602 persoane, iar în cadrul Serviciului de resurse umane, pregătire și perfecționare profesională ofițerul de poliție judiciară a participat la întocmirea documentelor specifice pentru detașarea și numirea a 8 ofițeri de poliție judiciară, prelungirea detașării a 14 ofițeri de poliție și încetarea detașării a 7 ofițeri de poliție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și a altor acte referitoare la evoluția profesională și salarială a polițiștilor.

Specialiștii

Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori împrejurări ale cauzelor instrumentate, prin realizarea de note și rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar, precum și în evaluarea imobiliară, achiziții publice ori privatizare. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.

La finele anului 2011, își desfășurau activitatea în cadrul direcției 47 specialiști (49 în anul 2010), din care: 22 la Serviciul specialiști organizat la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, 16 la serviciile teritoriale, 7 la Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul de informare și relații publice. Pe parcursul anului 2011, s-a înregistrat o fluctuație de personal, respectiv, 1 specialist și-a încetat activitatea prin pensionare, 1 specialist a fost detașat în cadrul unei organizații internaționale, 1 specialist și-a încetat activitatea prin demisie, 1 specialist a fost îndepărtat din funcție ca urmare a unei acțiuni disciplinare și 2 specialiști au fost început activitatea în cadrul direcției.

Specialiștii din cadrul Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum și 2 dintre specialiștii IT au întocmit un număr de 503 lucrări (comparativ cu 404 în anul 2010) privind achiziții publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, privatizări, creditări bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice și evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 224 rapoarte de constatare tehnico-științifică (205 în anul 2010), 69 note de constatare (38 în anul 2010), 21 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală (15 în anul 2010), 68 răspunsuri la obiecțiuni și expertize (22 în anul 2010), 97 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare (105 în anul 2010) și 24 percheziții informatice/materiale tehnice (18 în anul 2010)..

Lucrările efectuate au avut un grad sporit de complexitate, fiind întocmite rapoarte de constatare, de exemplu, într-o cauză privind acordarea de credite, în condiții nelegale, unui număr de 84 de debitori, majoritatea pe baza unor garanții supraevaluate (137 de credite în valoare de 35 de milioane lei); în cea privind activități infracționale cu produse petroliere în care au fost implicate 141 de societăți comerciale și 3 mari producători/procesatori, pe o perioadă de 5 ani; în cea referitoare la simularea unor achiziții intracomunitare de produse metalurgice urmate de livrarea pe piața internă pentru care nu s-a colectat și raportat TVA ori a fost dedus nelegal, creându-se un prejudiciu total de peste 17 milioane lei; în cauza privind o evaziune fiscală în domeniul legumelor și fructelor, prin care a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 7 milioane de euro, precum și în cauze referitoare la contrabanda cu țigări realizată prin punctele vamale.

Volumul de activitate a înregistrat creșteri față de anul precedent. Deficitul și fluctuația de personal au influențat operativitatea în desfășurarea activității și au continuat să fie înregistrate întârzieri în ceea ce privește cauzele care au ca obiect identificarea terenurilor și evaluările imobiliare, justificat obiectiv prin numărul mare de dosare repartizate celor doi specialiști în domeniu.

Specialiștii au fost preocupați și de continua pregătire profesională, un număr de 8 specialiști participând la cursuri de perfecționare în domeniul achizițiilor publice și al controlului financiar fiscal, precum și la cursuri organizate de A.N.F.P., din fonduri europene, în materia achizițiilor publice (3 specialiști) și ECDL (15 specialiști). Au existat și specializări individuale: doctorat, licențe în a doua specialitate, experți contabili, experți evaluatori.

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul tehnic al Direcției Naționale Anticorupție permite desfășurarea, prin mijloace proprii, a activităților pentru care este necesar sprijinul tehnic, criminalistic sau operativ, încât să fie asigurat, cu promptitudine, suportul de specialitate în timpul urmăririi penale în toate cauzele, atât la nivel central, cât și pe raza de competență a serviciilor teritoriale, în strictă concordanță cu reglementările procesual penale în materie. Aceste activități se realizau, anterior, numai cu colaborarea altor instituții cu atribuții specifice.

Din punct de vedere funcțional, în cadrul Serviciului tehnic funcționează Biroul tehnic, Biroul telecomunicații și Compartimentul de intervenție și escortă, precum și trei centre zonale (Bacău, Cluj și Timișoara), structuri în care își desfășoară activitatea ofițeri/agenți de poliție judiciară și un specialist.

Serviciul tehnic și centrele zonale au contribuit, în mod direct, la constatarea a 33 infracțiuni flagrante de corupție (comparativ cu 36 în anul 2010), fiind întreprinse toate activitățile operative și criminalistice aferente.

Din punct de vedere funcțional, Serviciul tehnic și centrele zonale au primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 453 autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice ori ambientale (față de 353 autorizații în anul 2010), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele aflate în lucru. Dintre acestea, 210 autorizații s-au dispus și cu privire la interceptarea și înregistrarea dialogurilor ambientale, față de 219 autorizații în cursul anului 2010.

Punerea în aplicare a presupus, conform normelor procedural penale, realizarea înregistrărilor și imprimarea acestora pe suporturi optice, precum și întocmirea actelor procedurale subsecvente, cum ar fi, procesele-verbale de realizare a înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a conținuturilor dialogurilor și întocmirea planșelor fotografice ce au cuprins imagini fixate în cursul desfășurării activităților infracționale.

Totodată, punerea în aplicare a autorizațiilor a presupus 195 de consemne operative (71 în anul 2010) și întocmirea unui număr de 275 procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, ceea ce a condus la probarea activităților infracționale, la identificarea și localizarea făptuitorilor, prin conlucrarea activă cu procurorii de caz și cu ofițerii de poliție din cadrul unor structuri aflate în compunerea Ministerului Administrației și Internelor (Direcția Generală Anticorupție sau Direcția Generală de Informații și Protecție Internă) sau ofițerii de informații din cadrul Serviciului Român de Informații.

Cumulat, aceste activități de natură tehnică și criminalistică însumează 595 de operațiuni distincte, față de 474 în cursul anului 2010.

Serviciul tehnic a colaborat cu celelalte structuri ale direcției prin efectuarea unor activități de natură tehnică și participarea la prezentarea activității Direcției Naționale Anticorupție pe acest segment.

3. Activitatea judiciară în cauze penale

Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 29 procurori, din care 11 procurori ai Secției judiciare penale și circa 18 procurori de la nivelul structurilor teritoriale (în general, câte 1 procuror de la fiecare serviciu teritorial, precum și 1 procuror din birourile teritoriale). De asemenea, 1 procuror de la Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a desfășurat și activitate judiciară. La nivelul Secției judiciare penale s-a înregistrat o fluctuație de personal, din cele 13 posturi de procuror prevăzute în organigramă, fiind ocupate 11 timp de 8 luni, iar din luna septembrie desfășurând activitate 12 procurori.

Se constată că și în anul 2011 au fost înregistrate creșteri la principalii indicatori statistici care reflectă activitatea judiciară desfășurată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorii au participat în 7.597 cauze penale (comparativ cu 6.550 cauze în anul 2010), activitatea fiind desfășurată de magistrații din cadrul structurii centrale în 3.618 cauze (2.857 în 2010) și în de cei din structura teritorială a direcției în 3.979 (3.693 în 2010).

Numărul cauzelor judecate cu participarea procurorilor direcției a fost de 3.086 (2.589 în anul 2010), ceea ce reprezintă o creștere cu 19,19%. În 1.333 cauze judecate au participat procurorii din cadrul structurii centrale (1.150 în anul 2010), iar în 1.753 cauze cei de la serviciile teritoriale (1.439 în anul 2010).

Au fost declarate 545 apeluri și recursuri privind 1.680 inculpați (față de 374 căi de atac, privind 877 de inculpați, în anul 2010), reprezentând o creștere cu 45,72% a căilor de atac promovate.

Dintre acestea, 223 căi de atac privind 601 inculpați au fost promovate de structura centrală (față de 125 privind un număr de 329 inculpați, în anul 2010), iar 322 privind 1.079 inculpați au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție (față de 249 privind un număr de 548 inculpați, în anul 2010). Nu au fost retrase apeluri sau recursuri.

Cu 40,12% a crescut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 440 apeluri și recursuri declarate de procuror, privind 1.312 inculpați (față de 314 privind 652 inculpați, în anul 2010).

Dintre acestea, au fost admise 252 apeluri și recursuri privind 938 inculpați (față de 200 privind 460 inculpați, în anul 2010), reprezentând o creștere cu 26% a căilor de atac promovate de procuror și admise de instanțele de control judiciar.

Procentul de admisibilitate este de circa 57,27% (față de 64% în anul 2010).

În anul 2011, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 158 hotărâri penale un număr de 298 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție, în creștere față de anul 2010, când prin 85 de hotărâri definitive au fost condamnați 154 inculpați.

Pedepse definitive cu executare în regim de detenție s-au aplicat față de 117 inculpați, reprezentând 39% din cei condamnați (comparativ cu 65, reprezentând 42% din inculpații condamnați în anul 2010). S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru 92 de inculpați (59 în anul 2010) și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru 89 inculpați (29 în anul 2010).

Între persoanele condamnate definitiv sunt 2 deputați și 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari de comună, 2 membri ai consiliului local, 4 magistrați (2 judecători și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 5 avocați, 26 polițiști (7 subofițeri și 19 ofițeri, din care 4 cu funcții de conducere), 8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector șef A.F.P.[15], 2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori D.G.F.P.[16], 2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[17]), 2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[18], 2 inspectori ai I.T.M.[19] (din care 1 director coordonator adjunct), 1 medic legist șef, 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și calitatea de avocat), 1 subofițer I.S.U.[20] și 3 ofițeri I.S.U. cu funcții de conducere, 1 jandarm cu funcție de conducere, 3 directori executivi D.A.D.R.[21], 4 inspectori din primărie, 9 funcționari bancari (din care 1 președinte și 5 directori), 2 directori I.T.S.V.[22], 5 directori instituții publice (director executiv Casa județeană de pensii, director executiv la D.S.V.S.A.[23], director general adjunct economic la D.G.A.S.P.C.[24], director S.G.A.[25] și director la A.N.S.I.T.[26]), 13 directori/președinți de societăți comerciale și 77 asociați/administratori de societăți comerciale.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2011, au fost condamnați 879 inculpați în 181 cauze, (comparativ cu 786 inculpați condamnați prin 127 de hotărâri nedefinitive, în anul 2010), din care un număr de 258 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, față de 494 inculpați s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar față de 127 inculpați s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Au fost pronunțate hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpați (4 hotărâri privind 359 inculpați).

Între persoanele față de care s-au pronunțat condamnări nedefinitive sunt 1 ministru și 1 ministru coordonator al S.G.G., 2 deputați, 1 secretar general și 1 director dintr-un minister, 1 expert parlamentar, 1 prefect, 8 primari, 2 viceprimari, 3 consilieri locali, 3 magistrați (1 judecători și 2 procurori, din care 1 prim-procuror), 10 avocați, 38 lucrători vamali, 13 comisari Garda Financiară, 2 șefi serviciu D.G.F.P., 1 director executiv A.P.I.A. 1 șef I.T.M., 1 președinte ligă sindicală, 7 ofițeri ai unui serviciu de informații, 1 general de armată și 3 directori de instituții publice (1 de la Casa de pensii, 1 de la Direcția Silvică, 1 de la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor).

Menționăm că Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea judecării în 18 cauze (comparativ cu 21 în anul 2010), din care 7 la cererea inculpaților (15 în anul 2010), 7 la cererea Direcției Naționale Anticorupție (4 în anul 2010), 3 la cererea altor părți (1 în anul 2010) și 1 la cererea Ministerului Justiției.

În cursul anului 2011, instanțele de judecată au achitat prin hotărâri definitive, un număr de 37 de inculpați pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori lipsa de pericol social (față de 21 în anul 2010).

Dintre cei 37 de inculpați achitați definitiv, un număr de 29 inculpați au fost trimiși în judecată de procurorii din cadrul structurii centrale, iar 8 prin rechizitorii întocmite de către procurori ai serviciilor teritoriale.

Soluțiile de achitare au avut ca temei procedural dispozițiile art. 10 lit. a) C.pr.pen. (10 inculpați, din care 1 reținut și 2 arestați preventiv), art. 10 lit. c) C.pr.pen. (2 inculpați, din care 1 reținut și 1 arestat preventiv) și art. 10 lit. d) C.pr.pen. (25 inculpați). Într-un singur caz, care nu privește inculpați reținuți sau arestați preventiv, s-a apreciat că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.2.

Au mai fostachitați alți12 inculpați ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, din care 3 arestați (13 inculpați în anul 2010) și 13 inculpați în baza art. 18¹C.pen. (7 în 2010), apreciindu-se de către instanțele de judecată în mod diferit gradul de pericol social al faptelor deduse judecății. Aceste cazuri sunt prezentate în Anexa nr.2.

Se observă că, din cei 360 inculpați judecați definitiv, în cazul a 323 instanțele au reținut că este dovedită vinovăția, ceea ce reprezintă 90% (comparativ cu 195 inculpați judecați, din care față de 174 s-a reținut ca dovedită vinovăția, în anul 2010, reprezentând 90%).

S-a dispus prin hotărâri definitive restituirea a 2 cauze la procuror, privind 7 inculpați, apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.

Au fost pronunțate 13 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal privind un număr de 31 inculpați, din care 11 hotărâri privind 28 inculpați, ca urmare a intervenirii prescripției speciale, 1 cauză referitoare la 1 inculpat, ca urmare a intervenirii decesului, 1 cauză privind 2 inculpați, ca urmare a aplicării prevederilor art.10 alin.(1) lit.i¹) C.pr.pen.

În concluzie, în anul 2011 se constată un volum sporit al activității judiciare desfășurate de procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de eficiență, relevată de creșterea cu 19,19% a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu 45,72% a numărului căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunțate în fond sau în apel, precum și cu 26% a apelurilor și recursurilor admise, cu înregistrarea unui procent de admisibilitate a căilor de atac promovate de 57%.

Dintre condamnările rămase definitive în anul 2011, prezentăm următoarele:

- Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.234 din 9 februarie 2011, a dispus condamnarea inculpaților C.C. (președinte al unei societăți cu capital de stat și acționar/cenzor la mai multe societăți comerciale) la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere și S.M. (deputat, membru în consiliul de administrație al societății cu capital de stat și cenzor la societăți comerciale private) la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere. În concret, inculpatul C.C. a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.269 din Legea nr.31/1990 combinat cu art.17 lit.h) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință a creditului societății, prevăzută de art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990 combinat cu art.17 lit.h) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. Inculpatul S.M. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul C.C. a sumei de 10.556 lei, reprezentând dividende încasate de la o societate comercială și de la inculpatul S.M. a sumei de 9.852 lei, reprezentând dividende încasate de la aceeași societate comercială. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților până la concurența sumelor confiscate de la aceștia.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.144 din 6 iunie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători respingând recursurile declarate de procuror și inculpați.

Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr.61/P/2005 din 11 iulie 2006 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție.

În esență, s-a reținut că inculpatul C.C., în calitate de președinte al unei societăți pe acțiuni cu capital de stat, cenzor și acționar al unor societăți comerciale, în perioada mai 2003-februarie 2004, a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț constând în semnarea contractelor și a documentelor de plată în scopul de a încasa foloase necuvenite, constând în plata dividendelor rezultate din activitățile comerciale desfășurate în aceste condiții, precum și în folosirea informațiilor referitoare la contractele pe care societate cu capital de stat le avea cu alte entități, pentru ca firmele căpușă să încaseze parte din sumele cuvenite acesteia. Același inculpat nu a înștiințat societatea cu capital de stat despre faptul că are interes în efectuarea de acte de comerț cu firmele la care avea calitatea de acționar, fapte comise în legătură cu infracțiunea asimilată celei de corupție. De asemenea, inculpatul C.C., în aceeași perioadă și calitate, a folosit cu rea-credință creditul societății cu capital de stat, precum și patrimoniul acesteia, pentru a favoriza două societăți comerciale, reaua-credință rezultând din interesul personal în aceste firme și din lipsa prestațiilor din contractele comerciale.

Inculpatul S.M., în perioada mai 2003-februarie 2004, cumulând calități care îl făceau incompatibil, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul C.C., a înlesnit cu intenție comiterea infracțiunii sus-arătate, prin înființarea firmelor-căpușă, participarea în mod direct la negocieri, prestarea activității de cenzor la o societate comercială concomitent cu cea de deputat, precum și prin sugerarea calității de parlamentar în unele din convențiile existente, activități infracționale în urma cărora a dobândit dividende rezultate din actele de comerț și tranzacțiile financiare ilegale, acțiuni fără de care inculpatul C.C. nu putea să comită infracțiunea în calitate de autor.

- Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.777 din 27 mai 2011, a dispus condamnarea inculpaților M.D.I. (președinte al organizației județene a unui partid politic, devenit deputat) la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării, P.T.(director la un serviciu public), M.C. (primar al unei comune) și V.C. (șef birou la serviciul public) la pedepse de câte 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării, P.O.I.R. (inspector șef în cadrul serviciului public) la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării. S-a dispus obligarea în solidar a inculpaților M.D.I., M.C., P.T. și P.O.I.R. la plata sumei de 35.000 lei către partea civilă Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a inculpaților P.T. și V.C. la plata sumei de 50.000 lei către aceeași parte civilă. A fost menținut sechestrul asigurător aplicat asupra bunurilor inculpaților M.D.I. și P.T.

În concret, inculpatului M.D.I. i s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare, respectiv, 2 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de folosire a influenței ori autorității, prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. Inculpaților P.T. și V.C. li s-a aplicat 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2), art.74 alin.(1) lit.a) și b) C.pen. și art.76 lit.c) C.pen., inculpatului M.C. i s-a aplicat 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) și b) C.pen. și art.76 lit.c) C.pen., iar inculpatului P.O.I.R. pedeapsa de 6 luni închisoare pentru aceeași faptă.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.363 din 10 noiembrie 2011, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători a respins recursurile declarate de procuror și inculpați.

Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.46/P/2007 din 19 decembrie 2007 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În esență, s-a reținut că, la data de 24 iunie 2007 inculpatul M.D.I., în calitate de președinte al organizației județene a unui partid, i-a cerut în condiții nelegale, martorului G.R., numit inspector șef interimar la Inspectoratul Teritorial de Muncă, să plătească suma de 10 milioane lei pentru organizația politică, deși martorul nu avea calitatea de membru al acestei formațiuni politice.

De asemenea, inculpatul M.C., primar al unei comunei, a cerut inculpatului M.D.I. să solicite inculpatului P.T., director al unei instituții ce îndeplinea un serviciu public, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit la sediul primăriei de funcționari din cadrul unei direcții subordonate acestei instituții, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor legale numai instanța poate dispune anularea. Urmare acestui demers, inculpatul P.T. a cerut subordonaților săi, inculpații P.O.I.R. și V.C., să dispună anularea proceselor-verbale de contravenție prin care se aplicaseră amenzi în cuantum total de 85.000 lei Primăriei comunei și unui număr de două societăți comerciale. Astfel, inculpatul P.O.I.R., în calitate de inspector șef al direcției amintite, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, a dispus anularea în condiții nelegale a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care Primăria comunei fusese sancționată cu amendă de 35.000 lei, iar inculpatul V.C., în calitate de șef birou, în același mod, a dispus anularea, în condiții nelegale, a proceselor-verbale de constare și sancționarea a contravențiilor prin care cei doi agenți economici fuseseră sancționați cu amendă în cuantum de 50.000 lei.

- Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.2118 din 9 decembrie 2009, a dispus condamnarea inculpatului P.C.M. (secretar de stat în cadrul unui minister) la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării și a desființat înscrisul falsificat. Concret, inculpatului P.C.M. i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art.17 lit.a) din Legea nr.78/2000 raportat la art.264 C.pen. (cu referire la art.12 lit.a și b din Legea nr.78/2000) și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen. (cu referire la art.12 lit.a și b din Legea nr.78/2000).

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.249 din 11 aprilie 2011, prin careÎnalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 9 judecători a respins recursul declarat de inculpat.

Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.171/P/2006 din 14 decembrie 2006 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. În esență, s-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, în scopul de a-l favoriza pe M.I. și de a zădărnici cercetările în dosarul în care era cercetat de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu fapte de corupție, a solicitat ministrului emiterea unui ordin pentru efectuarea unui control al activității unei societăți naționale a cărui tematică stabilită viza încheierea convențiilor de schimb și reconstrucția imobilului pentru familia lui M.I. Ulterior, a pus la dispoziția membrilor Comisiei, pentru a fi semnat, un Raport în care se atestă date nereale cu privire la aspectele supuse verificării și, din proprie inițiativă, l-a înaintat la D.N.A., chiar înainte de a fi adus la cunoștința conducerii ministerului, de urmare la un act de control înaintat anterior.

-Judecătoria Sectorului 4 București, prin sentința penală nr.1240 din 15 iunie 2010, așa cum a fost modificată prin hotărârile pronunțate în apel și recurs, a dispus condamnarea inculpaților P.I. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen., S.D. la 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen., R.R. la 5 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și D.V. la 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) și alin.(2) C.pen. A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de bancă, prin lichidatorul judiciar, astfel încât inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 8.053.561,1 lei, precum și a dobânzii legale calculate de la data acordării fiecărui credit (către 11 societăți comerciale de cele 9 sucursale bancare) și până la data plății efective.

Inițial, instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților P.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) C.pen., S.D. la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) C.pen., a inculpaților R.R. și D.V. la câte 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) C.pen.

Prin decizia penală nr.802 din 16 decembrie 2010, Tribunalul București-Secția a II-a penală a admis apelurile declarate de procuror și partea civilă și ca urmare au fost majorate la 12 ani închisoare pedepsele aplicate inculpaților P.I. și S.D., respectiv la 9 ani cele aplicate inculpaților R.R. și D.V. Sub aspectul laturii civile, inculpații au fost obligați în solidar la plata sumelor de 8.053.561,1 lei (valoare credite) și 10.786.123,4 lei (valoarea creanțelor cesionate), precum și a dobânzii legale.

Hotărârea a rămas definitivă, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.741 din 4 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I penală, care a admis recursul și a modificat pedepsele aplicate inculpaților, așa cum am arătat mai sus.

Trimiterea în judecată a inculpaților s-a realizat prin rechizitoriul nr.61/P/2002 din 9 noiembrie 2006 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție,prin care s-a reținut în esență că inculpații P.I., R.R. și D.V., funcționari bancari, au coordonat și aprobat încheierea unor contracte de cesiune de creanță și contracte de creditare cu societăți din grupul controlat de inculpatul S.D., cu încălcarea normelor bancare, fraudând astfel banca cu suma de 18.732.173 lei.

- Curtea de Apel Bacău, prin sentința penală nr.53 din 20 mai 2011, a dispus condamnarea inculpatei B.G. (judecător la curtea de apel) la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. A fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de la data de 28 noiembrie 2010 la zi. S-a dispus confiscarea de la inculpata B.G. a sumei de 4.000 euro, primită de către aceasta cu titlu de preț al traficului de influență în perioada februarie-martie 2010 și s-a menținut sechestrul asigurător. Concret, s-a aplicat inculpatei pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.(1) C.p raportat la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 și art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia nr.3920 din 4 noiembrie 2011, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins recursul declarat de inculpată.

Inculpata a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr.288/P/2010 din 22 decembrie 2010 al Secției de combatere a corupției. S-a reținut în esență că inculpata B.G., în calitate de judecător la Curtea de Apel, a pretins la sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie 2010, de la inculpatul P.L. o sumă al cărui cuantum nu l-a precizat, în scopul de a pronunța, ca membru al completului de judecată, o soluție favorabilă acestuia, primind la data de 27 noiembrie 2010, după pronunțarea deciziei, însă în baza înțelegerii anterioare, suma de 3.000 euro. De asemenea, a pretins și primit în aceeași perioadă de la inculpatul P.L., suma de 4.000 euro pentru colegele sale de complet, judecătoarele A.A.E. și G.E., lăsând să se creadă că are influență asupra acestora pentru a le determina să pronunțe o soluție favorabilă sus-numitului, precum și de a pretinde, ulterior pronunțării hotărârii, dar în baza înțelegerii anterioare, suma de 1.000 euro pentru unul dintre cei doi magistrați, bani pe care i-a primit la 26 noiembrie 2010.

Menționăm că, prin sentința penală nr.5 din 12 ianuarie 2011 a Curții de Apel Bacău, rămasă definitivă prin nerecurare, coinculpatul P.L. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și dare de mită, fiind judecat în procedura recunoașterii vinovăției, prevăzută de art.320¹ C.pr.pen.

- Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală, prin sentința nr.1662 din 3 noiembrie 2010, așa cum a fost modificată în recurs, a dispus condamnarea inculpaților N.D. (procuror la parchetul de pe lângă tribunal) la pedeapsa de 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a IIa, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000, D.G. (grefier șef secție la parchetul de pe lângă curtea de apel) la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) C.pen. și la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 și L.M. (director general la o societate comercială) la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.255 alin.(1) cu referire la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002. A fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului N.D., de la 18 la 22 octombrie 2007.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.293 din 9 mai 2011, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 9 judecători a admis recursul declarat de procuror și a casat sentința atacată numai cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei L.M.

Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.166/P/2007 din 18 decembrie 2007 al Secției de combatere a corupției. S-a reținut în esență că inculpatul N.D., în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă tribunal (având gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curte de apel), pe fondul instrumentării dosarului penal nr.779/P/2007, a pretins, la începutul lunii octombrie 2007, de la denunțătorul M.C.C. (persoană vătămată în respectiva cauză), prin intermediul inculpatelor D.G. și L.M., un folos reprezentând o sumă de bani care inițial nu a fost particularizată în privința cuantumului, în scopul redactării și trimiterii către denunțător a unei comunicări din partea parchetului de pe lângă tribunal privind stadiul cercetărilor efectuate în dosarul mai sus arătat, precum și pentru a-și exercita prerogativele de efectuare a instrucției penale, astfel încât rezultatul anchetei să fie favorabil denunțătorului. La 17 octombrie 2007, a primit, prin intermediul celor două complice, suma de 17.000 lei de la M.C.C., ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

- Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, prin sentința penală nr.406 din 26 noiembrie 2010, a dispus condamnarea inculpatei J.R. (avocat) la pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.(1) lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen., fiind dedusă durata arestării preventive de la 13 septembrie 2007 la 3 aprilie 2009. Concret, s-a aplicat pedeapsa de 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(5) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., 3 ani închisoare pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea uz de fals, prevăzută de art.291 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. Au fost admise, în parte, cererile formulate de părțile civile și obligată inculpata la despăgubiri civile în sumă totală de 4.495.710 lei și 1.342.500 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR la data plății). S-a dispus anularea înscrisurilor falsificate și confiscarea ștampilelor falsificate.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 4279 din 15 decembrie 2011, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția penală a respins recursurile declarate de procuror și de inculpată.

Inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.191/P/2007 din 11 decembrie 2007 al Secției de combatere a corupției, reținându-se că, în calitate de avocat, în perioada 2006-august 2007, a indus în eroare mai multe persoane vătămate, creându-le aparența faptului că sunt adjudecatarii legali ai unor imobile din capitală ce formau obiectul unor proceduri de executare silită, prin prezentarea unor înscrisuri false ce ar fi fost emise de 6 Birouri ale executorilor judecătorești, prejudiciul astfel creat fiind de 11.412.065 lei și 188.000 euro (aprox. 3,448 mil. euro).

Exemplele de hotărâri penale definitive sunt prezentate în Anexa nr.2.

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

Datele reliefate de hotărârile definitive de condamnare dispuse de instanțele judecătorești completează imaginea eficienței modului de combatere a infracționalității pe segmentul de competență al Direcției Naționale Anticorupție, rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai activității de urmărire penală. De aceea, începând cu anul 2006, am observat pedepsele aplicate pe anumite segmente considerate ca vulnerabile, din anul 2007 ne-am preocupat și de caracterul disuasiv al pedepselor, iar din anul 2008, în mod constant, am analizat și aspectele privind celeritatea procesului penal ori ponderea persoanelor achitate definitiv din totalul celor față de care s-au pronunțat hotărâri definitive.

În anul 2011, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 158 hotărâri penale un număr de 298 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.

Printre persoanele condamnate definitiv sunt 2 deputați și 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari de comună, 2 membri ai consiliului local, 4 magistrați (2 judecători și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 5 avocați, 26 polițiști (7 subofițeri și 19 ofițeri, din care 4 cu funcții de conducere), 8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector șef A.F.P.[27], 2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori D.G.F.P.[28], 2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[29]), 2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[30], 2 inspectori ai I.T.M.[31] (din care 1 director coordonator adjunct), 1 medic legist șef, 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și calitatea de avocat), 1 subofițer I.S.U.[32] și 3 ofițeri I.S.U. cu funcții de conducere, 1 jandarm cu funcție de conducere, 3 directori executivi D.A.D.R.[33], 4 inspectori din primărie, 9 funcționari bancari (din care 5 directori și 1 președinte), 2 directori I.T.S.V.[34], 5 directori instituții publice (director executiv Casa județeană de pensii, director executiv la D.S.V.S.A.[35], director general adjunct economic la D.G.A.S.P.C.[36], director S.G.A.[37] și director la A.N.S.I.T.[38]), 13 directori/președinți de societăți comerciale și 77 asociați/administratori de societăți comerciale.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2011, au fost condamnați 879 inculpați în 181 cauze, comparativ cu 786 inculpați condamnați prin 127 de hotărâri nedefinitive în anul 2010. Au fost pronunțate hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpați (4 hotărâri privind 359 inculpați), respectiv 1 hotărâre prin care au fost condamnați 169 inculpați, 1 hotărâre cu 121 condamnați, 1 hotărâre privind 46 condamnați și 1 hotărâre cu 23 condamnați. Asemănător, în anul 2010 prin 4 hotărâri nedefinitive au fost condamnați un număr de 550 inculpați.

Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le dețineau, se observă că în anul 2011 în dosare de mare corupție au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare (dintre care exemplificăm, 2 deputați și 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari de comună, 2 membri consiliu local, 4 magistrați), precum și hotărâri nedefinitive de condamnare (dintre care amintim, 1 fost ministru și 1 fost ministru coordonator al S.G.G., 2 deputați, 1 fost deputat, 1 expert parlamentar, 1 prefect, 8 primari, 2 viceprimari, 3 consilieri locali, 3 magistrați).

În anul 2011, din totalul de 359 persoane judecate definitiv, 37 au fost achitate pe alte temeiuri decât dezincriminarea faptelor ori aplicarea dispozițiilor art.18¹ C.pen., rezultând că instanțele au stabilit vinovăția a 89,69% din inculpații trimiși în judecată.

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupție

Pedepsele aplicate prin hotărâri rămase definitive în cursul anului 2011, privite din perspectiva cuantumului pedepselor stabilite, a modalității de executare ori a aplicării circumstanțelor atenuante și a altor cauze legale de reducere a limitelor pedepselor, relevă următoarele tendințe:

- Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, din cei 298 condamnați definitiv pentru infracțiunile date în competența Direcției Naționale Anticorupție, 117 execută în regim de detenție pedeapsa, iar în cazul a 181 condamnați executarea pedepsei este suspendată condiționat sau sub supraveghere. Comparativ, în anul 2010, din 154 condamnați definitiv, 65 executau în regim de detenție, în cazul a 88 era suspendată executarea pedepsei și față de 1 inculpat a fost aplicată amenda penală.

Se înregistrează o creștere cu 93,5% a numărului persoanelor condamnate definitiv.

Pedepsele privative de libertate reprezintă 39,26% din totalul pedepselor aplicate, situându-se aproape la același nivel ca în anul 2010, când reprezentau 42,21% (și peste procentul din anii anteriori, respectiv, 27,4% în anul 2009, 29% în anul 2008 și 25,68% în anul 2007).

Se observă astfel că ponderea celor condamnați în regim de detenție se situează la peste o treime.

- În ceea ce privește cuantumul pedepsei, în cazul a 112 condamnați au fost aplicate circumstanțe atenuante, reprezentând 37,58% (42 din 154 condamnați, reprezentând 27,28%, în anul 2010).

Aplicarea circumstanțelor atenuante a avut ca efect reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut în textul de incriminare în 106 cazuri (comparativ cu 42 cazuri în care pedeapsa a fost redusă sub minim din 154 în 2010, 40 din 131 în 2009) și în 6 cazuri pedeapsa aplicată s-a situat la minimul special (1 caz ca urmare a concursului cu circumstanțe agravante, 5 cazuri în care în mod greșit pedeapsa nu a fost coborâtă sub minimul special).

A crescut ponderea celor condamnați care au beneficiat de reducerea pedepsei sub minim ca urmare a aplicării circumstanțelor atenuante judiciare la 35,57%, comparativ cu 27,28% în 2010 și 30,54% în anul 2009.

Circumstanțele atenuante au fost aplicate de instanța de fond față de 82 inculpați (din care 1 caz au fost înlăturate în apel și reaplicate în recurs), de instanța de apel în cazul a 12 inculpați și de instanța de recurs în cazul a 18 inculpați. Circumstanțele atenuante au fost înlăturate de instanțele de control judiciar în cazul a 17 inculpați(15în apel, 2 în recurs).

Au fost condamnați 16 inculpați recidiviști, din care în cazul a 10 inculpați s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. De asemenea, s-a dispus revocarea suspendării condiționate și în cazul 1 inculpat condamnat anterior la pedeapsa de 6 luni închisoare.

- Circumstanțele atenuante au fost aplicate în număr mai mare pentru faptele comise de persoanele care activau în mediul privat, respectiv 73 din cei 182 condamnați care activau în acest sector (40,1%), în timp ce, din cei 116 condamnați care activau în sectorul public, față de 39 au fost aplicate circumstanțe atenuante (33,62%). Comparativ, în anul 2010, acestea au fost aplicate față de 25 inculpați din cei 93 care activau în sectorul privat (26,88%) și față de 17 inculpați din cei 61 care activau în sectorul public (27,87%).

Se constată însă că două treimi din persoanele condamnate pentru fraudarea fondurilor europene au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante, adică 36 din cei 54 condamnați definitiv pentru astfel de fapte, reprezentând 66,66%.

Rezultă că, pe fondul creșterii ponderii celor condamnați care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare la 37,58% (de la 27,28% în 2010),a crescut la o treime ponderea inculpaților din mediu public față de care au fost aplicate circumstanțe atenuante (33,62% comparativ cu 27,87% în 2010).

- Limitele de pedepsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 în cazul a 8 inculpați (2 în anul 2010). În 4 din aceste cazuri pedeapsa a fost situată spre minimul redus, în 1 caz pedeapsa aplicată s-a situat la minimul redus, în 2 cazuri pedeapsa a fost aplicată sub minimul redus, ca rezultat al aplicării concomitente a circumstanțelor atenunate și în 1 caz pedeapsa a fost aplicată spre maximul limitei de pedeapsă reduse.

- De dispozițiile art.320¹ C.pr.pen. au beneficiat 36 inculpați, limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare fiind astfel reduse cu o treime. Pedeapsa aplicată se situează sub minimul redus în 15 cazuri, din care 13 ca urmare a aplicării concomitente a circumstanțelor atenuante și 2 cazuri ca urmare a aplicării concomitente a dispozițiilor art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 (care prevăd reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă). În alte 8 cazuri pedeapsa a fost aplicată la minimul redus, în 8 cazuri orientată spre acest minim și în 5 cazuri a fost situată spre jumătatea intervalului de pedeapsă.

Ponderea condamnaților care au beneficiat de judecarea pe baza recunoașterii vinovăției este de 12,08%. Concret, din cei 298 condamnați pentru 36 au fost aplicate dispozițiile art.320¹ C.pr.pen. Dintre aceștia, 13 activau în sectorul public (11,2%), iar 23 activau în sectorul privat (12,63%).

- Tot în procesul de individualizare a pedepselor se constată că instanțele au aplicat pedepse situate la minimul special pentru un număr de 85 inculpați condamnați din cei 298 (comparativ cu 46 din 154 în 2010, 44 din 131 condamnați, în anul 2009). Din cei 85 condamnați, în 6 cazuri pedeapsa a fost situată la minim în condițiile aplicării circumstanțelor atenuante, în 8 cazuri s-a situat la minimul redus ca urmare a aplicării dispozițiilor art.320¹ C.pr.pen. și în 1 caz la minimul redus ca urmare a aplicării art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.

Se constată că ponderea celor condamnați la minimul special este de 28,52% din numărultotal al condamnaților, comparativ cu 29,87% în anul 2010.

Prin urmare, 191 de condamnați, reprezentând 64,09% din total, au primit pedepse la minimul și sub minimul special prevăzut de lege, reliefându-se revenirea la ponderea importantă a numărului persoanelor cărora li se aplică pedepse modice (57% în anul 2010 și de 64% în anul 2009). Tendința poate avea ca explicație faptul că se află în dezbatere parlamentară Legea de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cod care prevede pedepse mult reduse.

În concret, au fost aplicate pedepse cuprinse între 1 lună și 3 ani față de 213 inculpați, reprezentând 71,47% din totalul persoanelor condamnate (110 reprezentând 71,43%, în anul 2010), între 3 ani și 3 luni și 4 ani față de 48 inculpați (22 în anul 2010), între 4 ani și jumătate și 5 ani față de 15 inculpați (7 în anul 2010).

Au fost aplicate față de 22 inculpați pedepse mai mari de 6 ani (14 inculpați cu pedepse mai mari de 5 ani și jumătate în anul 2010), din care 6 condamnați la 6 ani închisoare, 6 condamnați la 7 ani închisoare, 5 condamnați la 8 ani închisoare, 2 condamnați la 10 ani închisoare și 2 condamnați la 11 ani închisoare.

Raportat la infracțiunile comise, se constată că au fost aplicate pentru 8 inculpați pedepse la jumătatea intervalului prevăzut de lege, pentru 8 inculpați peste jumătatea acestuia, pentru 2 inculpați spre jumătatea intervalului, spre maxim pentru 1 inculpat și la maximul prevăzut de lege în cazul 1 inculpat.

În concluzie, în condițiile creșterii cu 93,5% a persoanelor condamnate definitiv, ponderea pedepselor care depășesc 5 ani închisoare se situează la 7,38%, comparativ cu 9% în anul 2010.

- Raportat la modul de individualizare a pedepselor, în același caz, de către instanța de fond, pe de o parte, și de către instanțele de apel ori recurs, pe de altă parte, se constată o creștere procentuală de circa 1% a ponderii hotărârilor instanțelor de fond modificate în ce privește pedeapsa aplicată.

Din cei 298 inculpați condamnați definitiv, 143 inculpați execută o pedeapsă care a fost modificată față de cea aplicată de instanța de fond, reprezentând un procent de 47,98%. (71 din 154, reprezentând 46,11%, în anul 2010, 45,8% în anul 2009).

Majoritatea pedepselor au fost modificate, în căile de atac, în sensul agravării lor, 91 inculpați având de executat pedepse mai grele decât cele aplicate de instanța de fond, reprezentând 63,63% din cei ale căror pedepse au fost modificate (47 din 71 inculpați, reprezentând 66,19% în anul 2010). Pentru 52 inculpați regimul sancționator a fost atenuat (24 inculpați în anul 2010).

În concret, pedepsele au fost majorate numai în ceea ce privește cuantumul în cazul a 56 inculpați (16 în 2010), la care se adaugă alți 10 inculpați (12 în anul 2010) condamnați de către instanțele de control judiciar după ce au fost achitați inițial de instanța de fond.

Au fost înăsprite pedepsele numai prin modificarea modalității de executare în cazul a 12 inculpați (4 în anul 2010). Dintre aceștia, în 7 cazuri prin înlăturarea suspendării sub supraveghere, în 3 cazuri prin înlăturarea suspendării condiționate a executării pedepsei și în 2 sirtuații prin înlocuirea suspendării condiționate cu suspendarea pedepsei sub supraveghere.

Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 19 inculpați pedepse mai aspre atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare (15 în anul 2010).

Totodată, în 2 situații pedeapsa a fost înăsprită, în sensul majorării cuantumului, dar a fost schimbată modalitatea de executare din detenție în suspendare a executării pedepsei, iar în 2 cazuri a fost redus cuantumul pedepsei, însă s-a aplicat detenție în locul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În sensul aplicării unor pedepse mai blânde, modificarea s-a realizat în cazul a 52 inculpați.

Astfel, pedepsele au fost reduse numai în ceea ce privește cuantumul în cazul a 22 inculpați (12 în anul 2010), din care 8 ca urmare a aplicării circumstanțelor atenuante, 4 ca urmare a înlăturării sporului de contopire aplicat de instanța de fond, 1 prin reducerea sporului aplicat, 1 ca urmare a achitării pentru o faptă în recurs și 1 prin schimbarea încadrării juridice.

Pedeapsa a fost mai blândă prin schimbarea modalității de executare în cazul a 7 inculpați (3 în anul 2010), din care în 5 cazuri s-a înlocuit detenția cu suspendarea sub suprasveghere a executării pedepsei închisorii, în 1 caz s-a aplicat suspendarea condiționată în locul detenției, iar 1 caz s-a înlocuit suspendarea sub supraveghere cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii.

Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 23 inculpați pedepse mai ușoare (9 în anul 2010) atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare.

Se constată că în numai 6,71% din cazuri pedesele au fost aplicate la/peste jumătatea intervalului de pedeapsă prevăzut de lege, în timp ce 64,09% din inculpați au primit pedepse la minim și sub minimul special. De asemenea, se constată o creștere a ponderii cazurilor în care au fost aplicate circumstanțe atenuante cu 10% (37,58% în 2011, comparativ cu 27,28% în anul 2010) și o menținere a orientării instanțelor de control judiciar spre înăsprirea regimului sancționator.

4.2. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

Analiza celerității desfășurării procesului penal în anul 2011, având în vedere durata anchetei penale desfășurate de procurori și a procedurilor judiciare din fața instanțelor de fond și de control judiciar, conduce la concluzia că au fost soluționate definitiv un număr mai mare de cauze complexe întrucât, în condițiile creșterii numărului cauzelor soluționate la urmărire penală și a dublării numărului inculpaților condamnați definitiv a scăzut, la 55,63%, procentul cazurilor în care urmărirea penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la sesizare, și corelativ, la 56,71%, procentul cazurilor în care judecata în fond și căile de atac a durat maxim 3 ani (deși în cazul a 12,08% din condamnați judecata s-a bazat pe procedura recunoașterii vinovăției, reglementată de art.320¹ C.pr.pen., introdus prin Legea nr.202/2010). Aceste scăderi procentuale, coroborate cu creșterea semnificativă a numărului inculpaților condamnați definitiv (298 comparativ cu 154 în anul 2010), pot releva și manifestarea preocupării magistraților în orientarea managementului dosarelor spre identificarea măsurilor de soluționare a cauzelor vechi, însă valabilitatea unei asemenea observații va putea fi verificată numai de rezultatele ce se vor înregistra în anii următori.

Se constată că, din cei 298 condamnați definitiv, pentru 109 procedura de judecată a constat în două grade de jurisdicție (fond și recurs), majoritatea, respectiv, 65 ca urmare a reducerii numărului căilor de atac ordinare conform art.361 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea micii reforme (44 conform art.361 alin.1 lit.c C.pr.pen.). Comparativ, în anul 2010, din cei 154 condamnați definitiv, pentru 48 judecata a constat în două grade de jurisdicție, conform art.361 alin.(1) lit.c) C.pr.pen.

Durata procedurilor judiciare, de la sesizarea organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a fost de maxim 1 an pentru 32 condamnați, 1-2ani în cazul a 47 condamnați, 2-3ani pentru 45 condamnați, 3-4 ani în cazul a 40 condamnați, 4-5 ani pentru 43 condamnați, 5-6 ani în cazul a 30 condamnați, 6-7 ani în cazul a 31 condamnați și mai mult de 7 ani pentru 27 condamnați.

Rezultă că pentru 41,94% din inculpați durata întregii proceduri judiciare a fost de maxim 3 ani, ceea ce, comparativ cu 55% în anul 2010, arată orientarea spre soluționarea dosarelor vechi.

Cea mai scurtă durată a fost de 6 luni, în cazul 1 ofițer de poliție judiciară care a primitsuma de 1.000 euro în vederea exercitării influenței asupra unui procuror și de 2 luni, în procedura simplificată prevăzută de art.320¹ C.pr.pen., în cazul 1 ofițer de poliție judiciară care a primit suma de 10.000 lei și 3.500 euro în vederea exercitării influenței pe lângă persoane cu atribuții în organizarea unui concurs de angajare în poliție, respectiv a 1 administrator de societate comercială care a oferit unui judecător de la Curtea de Apel 8.000 euro pentru a pronunța o decizie favorabilă unui inculpat.

Durata cea mai mare a fost de 8 ani și 11 luni, în cazul 1 președinte al consiliului de administrație al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat care a primit 18.000 lei pentru a interveni în scopul livrării de produse către o societate comercială, iar prin încălcarea atribuțiilor de serviciu a încheiat contracte cu societăți comerciale neeligibile, cauzând un prejudiciu de 1.760.000 lei. Menționăm că, urmare a invocării unor excepții de neconstituționalitate, a fost suspendată judecată de două ori, pe perioadele în care dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională, și anume, 8 luni în fața instanței de apel și 10 luni în fața instanței de recurs.

I. Durata urmăririi penale

Analiza hotărârilor definitive a relevat că în cazul a 165 de inculpați durata urmăririi penale a fost de maxim 1 an și 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 55,36% (91% în anul 2010), însă durata maximă a urmăririi penale e similară celei din anul 2010.

Concret, în 29 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în 54 cazuri cel mult 3 luni, în 48 cazuri maxim 6 luni, în 59 de cazuri până la 1 an, în 33 cazuri cel mult 1 an și 6 luni, în 35 cazuri maxim 2 ani, în 19 cazuri maxim 3 ani și în 21 cazuri peste 3 ani.

Menționăm că durata maximă a urmăririi penale efectuate de către Direcția Națională Anticorupție a fost de 3 ani și 11 zile, datele prezentate mai sus având în vedere durata urmăririi penale de la prima sesizare, indiferent de organul întâi sesizat.

Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 14 zile în cazul a 3 inculpați, din care 2 comisari de Gardă Financiară care prin intermediul celuilalt inculpat au primit de la un administrator de societate comercială suma de 3.000 lei pentru a nu aplica sancțiunile prevăzute de lege. Durata de judecată, în cele trei grade de jurisdicție, a fost de 1 an și 5 luni, iar inculpații nu au beneficiat de prevederile art. 320¹ C.pr.pen.

La polul celălalt, urmărirea penală a durat cel mai mult, respectiv 7 ani și 4 luni, din care timp de 2 ani și 7 luni ancheta a fost desfășurată de Direcția Națională Anticorupție. Aceasta a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală comisă de un asociat unic al unei societăți comerciale care s-a sustras de la plata impozitelor, accizelor și altor contribuții, cauzând bugetului statului un prejudiciu în cuantum de 4.214.020,69 lei. Durata de judecată în cele trei grade de jurisdicție a fost de 2 ani și 10 luni. Cauza în care durata anchetei desfășurate de Direcția Națională Anticorupție a durat cel mai mult, respectiv, 3 ani și 11 luni privește 4 inculpați, între care președintele B.I.R. care împreună cu alți 2 funcționari bancari a coordonat și aprobat încheierea unor contracte cu societăți din grupul controlat de 1 coinculpat, cu încălcarea normelor bancare, cauzând un prejudiciu de 18.732.173,48 lei. Durata de judecată în cele trei grade de jurisdicție a fost de 4 ani și 4 luni.

În cazul a 21 condamnați durata urmăririi a fost mai mare decât procedura de judecată în fața instanței, majoritatea privind infracțiuni de evaziune fiscală, înșelăciune ori abuz în serviciu, ceea ce implică un număr mare de activități în faza de urmărire penală, inclusiv realizarea de constatări tehnico-științifice ori expertize. În 4 din aceste cazuri judecată a parcurs trei grade de jurisdicție, astfel majoritatea au fost judecate în două grade de jurisdicție, conform modificărilor aduse de Legea nr.202/2010. De asemenea, în cazul altor 9 inculpați durata mai mare a urmăririi penale se explică prin faptul că au beneficiat de dispozițiile art.320¹C.pr.pen. privind recunoașterea vinovăției.

Prin urmare, creșterea cu circa 8% a cazurilor când durata urmăririi penale a depășit durata de judecată se explică prin natura și complexitatea cauzei, respectiv prin modificările legislative ce vizează urgentarea judecării cauzelor (21 din 298, comparativ cu 3 din 154 în anul 2010).

II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței

Durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței a fost de maxim 3 ani în cazul a 169 din cei 298 condamnați definitiv, reprezentând 56,71%. (70% în anul 2010).

Se constată totodată că, din cei 36 condamnați care au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, un număr de 35 au fost judecați definitiv în maxim 1 an și 6 luni, iar pentru 1 durata procesului a fost de 3 ani și 3 luni.

Concret, în 59 cazuri procesul a durat cel mult 1 an, în 34 cazuri maxim 1 an și 6 luni, în 41 cazuri nu a depășit 2 ani, în 16 cazuri s-a situat la maxim 2 ani și 6 luni, în 20 cazuri a durat maxim 3 ani, în 27 cazuri nu a depășit 3 ani și 6 luni, în 25 cazuri s-a situat la maxim 4 ani, în 37 cazuri a durat maxim 5 ani, în 10 cazuri procesul a durat maxim 6 ani, în 19 cazuri nu a depășit 7 ani și în 10 cazuri a fost de peste 7 ani.

Spre deosebire de anul 2010, când în 19 cazuri judecate definitiv procesul a durat mai mult de 5 ani (până la maxim 6 ani și 3 luni), se constată că în anul 2011, s-a dublat numărul acestora, în 39 cazuri durata fazei de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii fiind mai mare de 5 ani (maxim 8 ani și 3 luni).

Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 5 luni (cu durata de urmărire de 5 luni) și privește 1 ofițer de poliție judiciară condamnat pentru trafic de influență, respectiv 1 lună în 2 cazuri în care inculpații au beneficiat de dispozițiile privind recunoașterea vinovăției, și privesc 1 ofițer de poliție judiciară condamnat pentru trafic de influență (cu durata de urmărire de 26 zile) și 1 administrator de societate comercială condamnat pentru cumpărare de influență și dare de mită (cu durata urmăriri penale de 1 lună și 24 zile).

Procesul cel mai lung a avut o durată de 8 ani și 3 luni (cu o durată a urmăririi penale de 7 luni și 28 zile) și privește o cauză în care s-a dispus condamnarea a 5 inculpați, din care 1 președinte al consiliului de administrație al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat pentru abuz în serviciu în formă calificată și luare de mită, 1 director al aceleiași societăți pentru abuz în serviciu în formă calificată și 3 administratori de societăți comerciale pentru trafic de influență, respectiv înșelăciune. Menționăm că, urmare a invocării unor excepții de neconstituționalitate, a fost suspendată judecată de două ori, pe perioadele în care dosarul s-a aflat la Curtea Constituțională, și anume, 8 luni în fața instanței de apel și 10 luni în fața instanței de recurs.

Se constată, ca și în anii precedenți, că în majoritatea cazurilor, procesul în fața instanței a durat mai mult decât urmărirea penală efectuată în cauză (în cazul a 268 din cei 298 inculpați condamnați), datorită particularității procedurilor judiciare.

Judecata pe fond a unei cauze s-a situat între 1 lună și maxim 5 ani și 2 luni (în anul 2010, se situa între 1 lună și maxim 4 ani și 9 luni). Cea mai scurtă durată a judecării în fond, de circa 1 lună, se regăsește în 2 cazuri, care au fost soluționate în trei grade de jurisdicție, în scurt timp, fără aplicarea prevederilor art. 320¹ C.pr.pen. și privesc 1 comisar de Gardă de Mediu condamnat pentru luare de mită (durata întregului proces fiind de 6 luni) și 1 consilier cu atribuții de control de la Direcția Sanitară pentru Siguranța Alimentelor condamnat pentru luare de mită (cu o durată a întregului proces de 8 luni). Cea mai lungă durată a judecării în fond, de 5 ani și 2 luni, privește 1 administrator de societate comercială condamnat pentru înșelăciune, utilizare credite în alte scopuri și fals.

Hotărârile definitive de condamnare relevă și faptul că, în cazul a 18 din cei 298 condamnați, ciclul procesual a fost reluat cel puțin 1 dată, ca urmare a casării și trimiterii spre rejudecare (în 3 cazuri pe parcursul procesului fiind dispusă și strămutarea), reprezentând un procent de 6,04% (17 cazuri, reprezentând 11% în anul 2010). La acestea se adaugă o cauză în care procedura de judecată a fost reluată urmare a faptului că inculpatul a dobândit calitatea de deputat pe parcursul judecății, fiind declinată competența de soluționare către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cazul altor 12 inculpați, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării cauzelor (comparativ cu 3 cazuri în anul 2010).

Menționăm că în 24 de cauze privind 64 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a ridicării excepției de neconstituționalitate (din 158 cauze hotărâte definitiv privind 298 condamnați). Durata de suspendare a judecării cauzei s-a situat între 6 luni și 11 luni. În 4 cauze privind 15 inculpați judecata a fost suspendată de 2 ori pe acest motiv, durata totală de suspendare fiind de circa 1 an și jumătate. Comparativ, în anul 2010, în 11 cauze privind 20 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a excepției de neconstituționalitate invocate (din 85 hotărâri definitive privind 154 condamnați), durata de suspendare situându-se între 6 luni și 1 an și 4 luni.

În majoritatea cazurilor, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de fond, respectiv, în 17 cauze privind 36 inculpați, din 24 cauze cu 64 condamnați. În anul 2010, excepția a fost ridicată majoritar în fața instanțelor de control judiciar, respectiv, 7 cauze privind 14 inculpați, din 11 cauze privind 20 condamnați (din care 5 cauze privind 11 inculpați, în recurs).

III. Durata judecării în fond comparativ cu căile de atac

În proporție de 8,72% procesul nu a trecut prin toate fazele de jurisdicție, întrucât din cei 298 inculpați un număr de 26 nu au declarat apel sau recurs.

Detaliind, din cei 20 care nu au promovat nicio cale de atac, 18 au beneficiat de dispozițiile privind recunoașterea vinovăției. În 9 din aceste cazuri hotărârea a rămas definitivă prin neapelare (8 judecate pe baza recunoașterii vinovăției) și în 11 cazuri prin nerecurare, când recursul era singura cale de atac prevăzută de lege (10 judecate pe baza recunoașterii vinovăției).

În celelalte 6 cazuri hotărârea instanței de apel nu a fost recurată (3 judecate pe baza recunoașterii vinovăției).

Judecata în fața instanței de fond a durat mai puțin decât judecata în căile de atac în cazul a 117 inculpați, reprezentând 39,26%, din care 21 inculpați au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției (73 inculpați, reprezentând 47%, în anul 2010). Dintre acestea, în 50 cazuri durata în căile de atac a fost cel puțin dublă (20 în procedura recunoașterii vinovăției), comparativ cu 27 cazuri în anul 2010.

Au fost 10 cazuri în care durata judecării în fond a fost egală cu durata în căile de atac (22 în 2010).

În 171 cazuri durata judecării în fața instanței de fond a fost mai mare decât durata judecării în căile de atac, reprezentând 57,38%, din care în 12 cazuri a fost aplicată procedura simplificată a recunoașterii vinovăției (53 în anul 2010, reprezentând 34%). Dintre acestea, în 98 cazuri durata a fost cel puțin dublă față de cea din căile de atac (10 în procedura recunoașterii vinovăției), comparativ cu 23 în anul 2010.

În concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2011 relevă revenirea la situația în care durata procedurilor este mai mare în fața instanței de fond decât în fața instanțelor de control judiciar, pe fondul modificărilor legislative privind reducerea numărului căilor de atac în 21% din cazuri.

4.3. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

Activitatea de combatere a corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din instituții financiare ori din alte instituții de control și avocați, reliefată de datele statistice referitoare la condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul 2011, se prezintă succint, după cum urmează:

- Au fost condamnați definitiv 4 magistrați, din care 2 judecători și 2 procurori (1 judecător de curte de apel, 1 judecător de judecătorie, 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie și 1 procuror de la parchetul de pe lângă tribunal). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 3 magistrați, din care 1 judecător și 2 procurori (1 judecător de judecătorie, 1 procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie și 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie).

S-a dispus trimiterea în judecată a 5 magistrați, din care 2 judecători și 3 procurori (2 judecători de judecătorie, 1 prim-procuror de la parchet de pe lângă judecătorie, 1 prim-procuror de la parchet de pe lângă tribunal și 1 procuror D.I.I.C.O.T.). Comparativ, în anul 2010, au fost condamnați definitiv 2 procurori și au fost trimiși în judecată alți 13 magistrați, din care 7 judecători și 6 procurori.

Pedepsele definitive aplicate magistraților, în anul 2011, au fost pentru fapte de luare de mită, fiind condamnați la 4 ani închisoare cu executare 2 (1 procuror și 1 judecător) și cu suspendarea sub supraveghere 1 (procuror), respectiv, la 4 ani și 6 luni cu suspendare sub supraveghere 1 (judecător).

- Prin hotărâri definitive, au fost condamnați 26 ofițeri și agenți de poliție, din care 7 subofițeri și 19 ofițeri (4 cu funcții de conducere). Prin hotărâri nedefinitive au fost condamnați 31 ofițeri și subofițeri de poliție. Au fost trimiși în judecată 231 de polițiști, din care 201 în dosare privind infracțiuni săvârșite la punctele de trecere a frontierei. Comparativ, în anul 2010 au fost condamnați definitiv 24 ofițeri și agenți de poliție și au fost trimiși în judecată 34 polițiști.

- În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv 34 inculpați, din care 8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector șef A.F.P.[39], 2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori D.G.F.P.[40], 2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[41]), 2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[42], 2 inspectori ai I.T.M.[43] (din care 1 director coordonator adjunct) și 4 inspectori din primărie.

Au fost trimiși în judecată 86 inculpați ce activau în instituții financiare și alte instituții de control, din care 63 lucrători vamali și 1 director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari șefi), 2 directori și 4 inspectori (1 inspector șef) D.G.F.P., 1 consilier A.N.A.F., 1 inspector șef I.T.M. și 3 comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef),1 director și 5 inspectori A.R.R., 1 director și 2 inspectori șefi I.S.C.I.R..

- Au fost condamnați prin hotărâri definitive 5 avocați (10 în anul 2010), iar prin hotărâri nedefinitive 10 avocați. Au fost trimiși în judecată 27 avocați, comparativ cu 19 în anul 2010.

Menționăm că la aceste date se pot adaugă și alte persoane care au desfășurat activitate în legătură cu activitatea organelor judiciare, fiind condamnați definitiv 1 medic legist șef și 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și calitatea de avocat) și trimis în judecată 1 medic șef de penitenciar.

Rezultă că, în anul 2011, din 1.051 inculpați persoane fizice trimiși în judecată, un număr de 331 activau în instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în strânsă legătură cu acestea (reprezentând 31,49%), iar din 298 condamnați definitiv, 69 persoane făceau parte din această categorie (reprezentând 23,15%).

În concluzie, combaterea corupției din cadrul instituțiilor de aplicare a legii a continuat să fie o constantă a activității Direcției Naționale Anticorupție.

4.4. Combaterea evaziunii fiscale și a contrabandei

Infracționalitatea sub forma evaziunii fiscale și contrabandei a reprezentat o problemă de interes public general la nivelul țării noastre și în anul 2011, având în vedere consecințele negative pe care le generează, prin afectarea gravă a bugetului public și procurarea de profituri substanțiale pentru cei implicați în astfel de activități infracționale.

De asemenea, în contextul economic actual, combaterea fraudei și a evaziunii fiscale a devenit una dintre provocările majore în domeniul politicii fiscale în statele membre ale Uniunii Europene. Accentul se pune și pe luarea de măsuri care să asigure creșterea încasărilor la buget, prin îmbunătățirea sistemului de colectare, dar și prin prevenirea și combaterea formelor de fraudă și evaziune fiscală[44].

În anul 2011 a fost adoptată Directiva (UE) nr.16/15.02.2011 a Consiliului Uniunii Europene privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal[45], pentru o mai eficientă contracarare a efectelor negative ale fraudei și ale evaziunii fiscale ce pun în pericol funcționarea piețelor interne din statele membre.

Combaterea formelor grave de criminalitate în domeniul fiscal și vamal a reprezentat un domeniu de interes în activitatea de cercetare penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, în anul 2011 consolidându-se rezultate pozitive obținute în anii precedenți.

În anul 2011, un număr de 33 rechizitorii întocmite de Direcția Națională Anticorupție au avut ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală sau la Codul vamal, prin acestea dispunându-se trimiterea în judecată a 193 persoane, un număr dublu de inculpați față de anul precedent, când au fost trimise în judecată 90 persoane, prin 46 rechizitorii.

A crescut de nouă ori și numărul persoanelor față de care s-a luat măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale, fiind vorba despre 81 inculpați, reprezentând 42% din totalul inculpaților trimiși în judecată pentru astfel de infracțiuni, comparativ cu 9 inculpați în 2010, ceea ce relevă o reconsiderare a gravității acestor forme de infracționalitate, atât din partea procurorilor ce au propus luarea de măsuri preventive privative de libertate, cât și din partea instanțelor ce au dispus aceste măsuri.

Printre persoanele inculpate și trimise în judecată figurează și 12 persoane juridice, societăți comerciale evazioniste, comparativ cu 2 persoane juridice în anul 2010.

Instanțele de judecată au fost sesizate, prin cele 33 rechizitorii, cu privire la comiterea a 235 infracțiuni din domeniul fiscal și vamal, un număr dublu față de anul 2010 (113 infracțiuni), din care 141 infracțiuni de evaziune și fraudă fiscală (102 în anul 2010) și 94 infracțiuni la Codul vamal, comparativ cu doar 11 astfel de infracțiuni deduse judecății în anul precedent.

Prejudiciul reținut în rechizitorii ca fiind efectiv adus bugetului de stat consolidat, urmare a formelor de evaziune fiscală și contrabandă, se ridică la suma totală de 791.000.000 lei, echivalentul a 208.946.000 euro (la data comiterii faptelor), în creștere cu 25% față de anul 2010, când prejudiciul a fost de 630.700.000 lei, echivalentul a 164.000.000 euro.

De asemenea, în trei dosare trimiterile în judecată au privit infracțiuni de fraudă fiscală, sub forma tentativei, fapte prin care s-a urmărit obținerea, în mod ilegal, a unor rambursări de TVA, reprezentând echivalentul a 64.500.000 euro.

Dintre cele 30 cauze în care se reține prejudicierea bugetului de stat consolidat, în 17 dosare, reprezentând 56,7%, s-a dispus în cursul urmăririi penale luarea de măsuri asigurătorii în vederea recuperării pagubei în valoare totală de 395.606.735 lei, echivalentul a 103.108.267 euro, circa dublu față de anul precedent, când măsurile asigurătorii luate au reprezentat echivalentul a 58.700.000 euro.

În celelalte dosare, în urma investigațiilor financiare nu au fost identificate bunuri mobile și imobile care să poată fi sechestrate.

A crescut valoarea prejudiciilor aduse bugetului de stat, aceasta fiind mult peste limita de 1 milion euro, întrucât în circa o pătrime din rechizitorii prejudiciul reținut depășește echivalentul a 5 milioane euro. Astfel, 10 rechizitorii privesc pagube între 1 milion euro și 2 milioane euro (30,3 % din total, comparativ cu anul 2010, când aceste rechizitorii reprezentau 41,3%), 8 rechizitorii rețin pagube între 2 și 3 milioane euro, 5 rechizitorii cuprind pagube între 3 și 4 milioane euro, 2 rechizitorii privesc pagube între 4 și 5 milioane euro, iar 8 rechizitorii rețin prejudicii de peste 5 milioane euro.

Investigațiile efectuate în anul 2011 de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, cu privire la infracționalitatea în domeniul fiscal și vamal, au avut o abordare complexă, sub aspectul identificării formelor de asociere infracțională în vederea comiterii faptelor, dar și al probării activităților ilicite de asigurare a produsului infracțional, prin mecanisme specifice spălării banilor, fapte cu privire la care s-au formulat acuzații penale, alături de cele privind inculparea pentru evaziune fiscală sau contrabandă.

Prin urmare, în 10 rechizitorii s-a reținut asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni ori constituirea unui grup infracțional organizat, în scopul comiterii evaziunii sau fraudei fiscale ori a contrabandei.

În 9 rechizitorii trimiterea în judecată s-a făcut și pentru infracțiunea de spălare a banilor (comparativ cu 5 rechizitorii în 2010) privind reciclarea sumelor provenite din evaziunea fiscală, în valoare totală de 238.540.630 lei, echivalentul a 63.978.831 euro, reprezentând 30% din prejudiciul generat de infracțiunile fiscale și vamale ce au făcut obiectul rechizitoriilor din anul 2011.

Evaziunea fiscală s-a comis, în principal, în cadrul achizițiilor intracomunitare de mărfuri (prejudiciul fiind echivalentul a 114.487.620 euro, reținut în 5 rechizitorii), operațiunilor cu produse accizabile, în special cu produse energetice petroliere (prejudiciul fiind echivalentul a 36.094.090 euro, reținut în 4 rechizitorii), dar și tutun (prejudiciul fiind echivalentul a 3.315.090 euro, reținut în 2 rechizitorii), alcool (prejudiciul fiind echivalentul a 3.033.290 euro, reținut în 1 rechizitoriu), colectării deșeurilor (prejudiciul fiind echivalentul a 15.081.940 euro, reținut în 5 rechizitorii) și comerțului cu cereale (prejudiciul fiind echivalentul a 8.194.790 euro, reținut în 3 rechizitorii), ce se mențin ca domenii de activitate economică cu risc crescut la eludarea obligațiilor fiscale.

Ca practici evazioniste, în cele mai multe cazuri au fost reținute în rechizitorii modalitățile de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin omisiunea evidențierii, în tot sau în parte, în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005) ori înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli nereale sau a unor operațiuni fictive (infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005).

class=rvts11>

În anul 2011, au fost condamnate definitiv pentru evaziune fiscală un număr de 30 persoane (față de 7 persoane, în 2010), prin 17 hotărâri judecătorești, pentru un prejudiciu total de 117.500.000 lei, echivalentul a circa 28 milioane euro. Într-un singur caz, hotărârea judecătorească privea un inculpat trimis în judecată și condamnat definitiv pentru o infracțiune de evaziune fiscală, sub 1 milion de euro, comisă în concurs cu alte infracțiuni ce atrăgeau competența Direcției Naționale Anticorupție.

Au fost aplicate pedepse de minim 1 an și maxim 8 ani închisoare. În cazul a 13 inculpați pedepsele s-au situat între minimul legal de 5 ani și maximul legal de 11 ani închisoare (limitele de pedeapsă prevăzute în cazul unui prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale). Astfel, 4 inculpați au primit pedepse de 5 ani închisoare, 2 inculpați pedepse de 6 ani închisoare, 3 inculpați pedepse de 7 ani-7 ani și 6 luni închisoare, iar 4 inculpați pedepse de 8 ani închisoare. Pedeapsa cea mai mare, de 8 ani închisoare, a fost dispusă pentru cauzarea unor prejudicii cuprinse între 4.731.000 lei și 8.900.000 lei.

Cel mai mare prejudiciu, de 20.290.000 lei, a fost reținut în cazul a 2 inculpați, condamnați la pedepsele de 7 ani, respectiv, 7 ani și 6 luni închisoare.

Majoritatea celor condamnați, și anume 22 inculpați, reprezentând 74%, au primit pedepse cu executare.

În ceea ce privește infracțiunile din Codul vamal, în anul 2011 au fost condamnate definitiv 3 persoane, printr-o hotărâre judecătorească, la pedepse de 3 ani și 6 luni, respectiv, 4 ani închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pentru folosirea de acte false la autoritatea vamală, infracțiune reținută în concurs cu cea de înșelăciune, de peste 1 milion de euro.

Prin urmare, în domeniul combaterii evaziunii fiscale și a contrabandei, rezultatele obținute în anul 2011 de Direcția Națională Anticorupție au fost superioare celor din anul precedent, înregistrându-se creșteri atât în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată, numărul infracțiunilor cu care au fost sesizate instanțele, valoarea prejudiciilor reținute în rechizitorii și a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în vederea recuperării pagubei, cât și raportat la numărul persoanelor condamnate definitiv pentru astfel de fapte.

class=rvts11>

4.5. Recuperarea produselor infracțiunii

Luarea de măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor ori pentru confiscarea avantajelor economice rezultate din comiterea unor infracțiuni de corupție ori de macrocriminalitate economico-financiară constituie un instrument esențial în combaterea criminalității în acest domeniu.

În iunie 2011, Comisia Europeană a propus un set de măsuri pentru combaterea cu mai multă fermitate a prejudiciilor grave generate de corupție în plan economic, social și politic în rândul societății europene. Abordarea cu mai multă eficiență a corupției are în vedere și luarea de măsuri concrete privind confiscarea și recuperarea activelor provenite din criminalitate[46].

Raportul anual din data de 27 iulie 2011 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a cuprins recomandarea privind adoptarea de măsuri urgente pentru a se îmbunătăți recuperarea produselor infracțiunii și dovedirea de rezultate convingătoare în acest domeniu, ca și componentă a luptei împotriva corupției.

În acest context, rezultatele referitoare la recuperarea produselor infracțiunii constituie obiect al prezentei analize din perspectiva măsurilor asigurătorii dispuse de procurori în cursul urmăririi penale, în cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție și finalizate cu rechizitorii în anul 2011, precum și din perspectiva confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în dosarele în care au fost pronunțate hotărâri definitive în anul 2011.

a. Analiza măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii

Direcția Națională Anticorupție și-a concentrat activitatea investigativă în anul 2011 și asupra descoperirii și indisponibilizării produselor rezultate din comiterea infracțiunilor.

Au fost întocmite rechizitorii privind infracțiuni care au generat un produs infracțional total de 1.484.440.000 lei (echivalentul a 351.000.000 euro), reprezentând prejudicii produse ori avantaje economice obținute de persoanele trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție sau infracțiuni economice.

Din acesta, valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de 27.880.000 lei (echivalentul a 6.600.000 euro), iar prejudiciile produse ce au creat beneficii materiale se ridică la suma de 1.456.560.000 lei (echivalentul a 344.400.000 euro).

Din cele 204 cauze finalizate cu rechizitorii în care se reține existența unui prejudiciu creat sau a unui beneficiu material realizat efectiv (din totalul de 233 rechizitorii emise în anul 2011), în cursul urmăririi penale într-un număr de 142 dosare (reprezentând 70%) s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 892.000.000 lei (echivalentul a 212.000.000 euro), fiind identificate și sechestrate bunuri în valoare totală 703.177.000 lei (echivalentul a 167.000.000 euro).

Valoarea produsului infracțional recuperat în cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este în sumă de4.677.500 lei (echivalentul a 1.111.000 euro).

Astfel, în 70% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii pentru 60% din valoarea produsului infracțional nerecuperat, fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă 47,5% din produsul infracțional nerecuperat. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.

b. Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2011

În anul 2011, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 172 hotărâri judecătorești privind 315 inculpați, prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 277.350.000 lei (echivalentul a 65.900.000 euro).

Din acestea, în 165 cazuri recuperarea produsului infracțional s-a dispus față de 294 inculpați condamnați definitiv, iar în 7 dosare privind 21 inculpați față de care au fost pronunțate hotărâri definitive de încetare a procesului, ca urmare a prescrierii răspunderii penale, ori de achitare a inculpaților, pentru lipsa de pericol social sau neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, instanțele i-au obligat pe aceștia la plata de despăgubiri către părțile civile.

S-a constatat că, din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 62.000.000 lei (echivalentul a 14.724.000 euro), reprezentând 22%.

Instanțele au dispus plata de despăgubiri către părțile civile în sumă totală de 205.700.000 lei (echivalentul a 48.906.000 euro), iar circa 63% din acestea, și anume, suma de 129.200.000 lei (echivalentul a 30.680.000 euro) reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice, pentru prejudicii aduse bugetului public.

De asemenea, cu același titlu, s-au stabilit și obligații de plată către societăți comerciale la care statul sau autorități din administrația publică sunt acționari majoritari, în sumă totală de 11.570.000 lei (echivalentul a 2.740.000 euro).

S-a dispus confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 1.350.000 lei (echivalentul a 320.000 euro).

Cu privire la suma de 8.300.000 lei (echivalentul a 1.950.000 euro) instanțele au hotărât restituirea către cei care au dat mită sau către cumpărătorii de influență care s-au autodenunțat și care au acest beneficiu acordat de lege, alături de clauza de impunitate.

Pentru garantarea confiscării sau a recuperării pagubei, prin 47 hotărâri s-a dispus menținerea sechestrului asigurător aplicat de procuror, iar în alte 10 cazuri instanța a luat măsuri asigurătorii (reprezentând 33 % din cauze).

În concluzie, investigația financiară în vederea identificării, depistării și indisponibilizării rapide a bunurilor susceptibile de a fi confiscate ori care pot servi la recuperarea prejudiciilor a devenit o componentă importantă a anchetelor penale derulate de Direcția Națională Anticorupție, fiind urmărită în mod efectiv și constant în cauzele de corupție și de macrocriminalitate economico - financiară.

De asemenea, instanțele de judecată au manifestat preocupare pentru aspectele vizând recuperarea produsului infracțional, menținând măsurile asigurătorii ori dispunând luarea acestora, în vederea garantării executării măsurii de siguranță a confiscării speciale ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

În anul 2011, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a contribuit, prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice a Direcției Naționale Anticorupție, ca structură specializată a Ministerului Public în combaterea corupției, așa cum rezultă, în primul rând, din obligațiile specifice acestui sector și măsurile pentru indeplinirea lor cuprinse în actele normative aplicabile, în Regulamentul de ordine interioară al direcției, precum și în documentele strategice adoptate de Guvernul României în domeniul luptei împotriva corupției și al reformei judiciare și în rapoartele organismelor europene asumate de țara noastră.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a avut în vedere îndeplinirea următoarelor direcții de acțiune principale:

- urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva corupției;

- reflectarea unei imagini externe corecte a activității direcției;

- implicarea direcției în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;

- implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;

- continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state și a activității desfășurate de direcție în cadrul grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;

- desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională.

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a analizat recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupției cuprinse în Raportul Intermediar din data de 18 februarie 2011 și înRaportul anual din 27 iulie 2011, acteale Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

De asemenea, a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”.În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei prin intermediul Ministerului Justiției.

Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a pregătit documentarea și participarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție la reuniunile cu echipele de experți ai Comisiei Europene, sosite la București în cadrul misiunilor de evaluare (peer review) organizate de Comisia Europeană în lunile mai și noiembrie 2011, având ca scop urmărirea progreselor înregistrate în îndeplinirea condiționalităților MCV.

În ceea ce privește strategiile anticorupție la nivel național, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a asigurat suportul tehnic al participării la reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul luptei împotriva corupției, înființată prin Hotărârea Guvernului nr.79/2010, ca organism interinstituțional aflat în coordonarea ministrului justiției.

De asemenea, a participat la reuniunile cu experții europeni contractați de Ministerul Justiției pentru a realiza auditul Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și al Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 și a propune recomandări pentru elaborarea unei noi strategii anticorupție. A formulat observații și comentarii la proiectul raportului de audit întocmit de experți și a comunicat Ministerului Justiției, la solicitarea acestuia, propunerile Direcției Naționale Anticorupție privind redactarea noii Strategii Naționale Anticorupție 2011-2014 și a noului Plan de Acțiune pentru implementarea acestuia, fiind asigurată participarea la reuniunile tehnice organizate pe această temă.

La solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, au fost formulate comentarii și observații la proiectul Strategiei pentru Întărirea Integrității în sistemul Judiciar.

Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate de România în cadrul MCV, potrivit competenței sale, Direcția Națională Anticorupție a urmărit în cursul anului 2011 menținerea standardelor de calitate, concomitent cu realizarea unor creșteri cantitative ale activității, atât în ceea ce privește efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție, cât și referitoare la îndeplinire atribuțiilor procurorului în faza de judecată.

Printre măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție, în acest context, pot fi menționate:

- analiza periodică a duratei și cauzelor de întârzieri în soluționarea proceselor, având ca bază dosarele Direcției Naționale Anticorupție aflate atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată și luarea măsurilor procedurale, aflate în competența procurorului, pentru accelerarea proceselor și obținerea unor soluții temeinice;

- continuarea programului de pregătire profesională specializată a personalului operativ al Direcției Naționale Anticorupție;

- participarea regulată a Direcției Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare;

- formularea de propuneri, observații sau comentarii asupra unor proiecte de legi ce vizează modificări de norme penale și procesual penale, cum ar fi Legea pentru punerea în aplicare a Codului de Procedură Penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale (cu referire în special la Legea nr.78/2000, Legea nr.656/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002), Legea privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea privind executarea pedepselor și a măsurilor neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. S-a urmărit, prin observațiile formulate, asigurarea stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și creșterea eficienței procedurilor judiciare în dosarele de corupție la nivel înalt;

- formularea de propuneri, comentarii sau observații privind proiecte de strategii anticorupție, respectiv referitoare la Strategia Națională Anticorupție 2011-2014 și a noului Plan de Acțiune pentru implementarea acesteia realizate de Ministerul Justiției, precum și la Strategia pentru Întărirea Integrității în sistemul Judiciar redactată de Consiliul Superior al Magistraturii;

- publicarea, cu regularitate, pe pagina de Internet a Direcției Naționale Anticorupție a hotărârilor definitive de condamnare în cauzele de corupție trimise în judecată de direcție, în vederea asigurării informării opiniei publice cu privire la rezultatele obținute în combaterea corupției;

- organizarea unui seminar pe tema „Justiția și societatea civilă”, în colaborare cu Freedom House Romania și Societatea Academică Română, la care au participat conducerea Direcției Naționale Anticorupție, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, procurori din cadrul direcției și din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători specializați în cauze penale, precum și reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului, ai unor organizații nonguvernamentale și ai unor ambasade. Au fost discutate, printre altele, problematica și tratarea judiciară a cauzelor de fraudă și corupție în achizițiile publice și gestionarea de către sistemul judiciar a cauzelor penale de impact public;

- organizarea a 3 seminarii în cadrul oferit de Institutul Național al Magistraturii și a 4 seminarii în cooperare cu Freedom House Romania și Societatea Academică Română, adresate judecătorilor și procurorilor specializați în cauze penale. În cadrul acestor seminarii procurori și specialiști ai direcției au susținut prezentări pe teme de actualitate pentru soluționarea dosarelor privind infracțiuni corupție și asimilate acestora, respectiv: expertiza judiciară în cauzele de fraudă și corupție în achizițiile publice și problematica interceptărilor comunicațiilor în cauzele de corupție;

- continuarea programului de pregătire profesională specializată a personalului operativ al Direcției Naționale Anticorupție;

- participarea constantă la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.

Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, în cursul anului 2011, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, în cadrul asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, în lunile mai și noiembrie 2011 Comisia organizând două misiuni de evaluare a României, care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție. Concluziile privind evoluția în domeniul luptei împotriva corupției au fost reflectate în cele două rapoarte de monitorizare publicate, respectiv, raportul intermediar din 18 februarie 2011 și raportul anual din 27 iulie 2011.

Raportul anual precizează că România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare, iar în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție, Comisia Europeană continuă să aibă aprecieri pozitive. Astfel, se precizează că Direcția Națională Anticorupție „a avut o activitate tot mai convingătoare în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt”. Totodată, se menționează că „rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări”. În ceea ce privește angajamentul autorităților judiciare, raportul a remarcat mai multe exemple pozitive de tratare eficientă a cazurilor de corupție la nivel înalt în instanță, ceea ce demonstrează că, în cazurile complexe, dosarele pot fi soluționate eficient prin cooperarea între diferite autorități.

Pe de altă parte, raportul conchide că, în ciuda progreselor înregistrate din iulie 2010, consecvența și obținerea de rezultate în mai multe domenii rămâne o provocare. Se impune luarea unor măsuri care să accelereze desfășurarea proceselor în instanță evitând împlinirea termenului de prescripție, coordonarea luptei împotriva corupției printr-o nouă strategie națională anticorupție, îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare a banilor și protecția împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.

5.2. Unitatea de Implementare Programe

class=subcapitol>

class=tab>Programele PHARE propuse ori derulate în anul 2011 au vizat în principal domeniul întăririi capacității administrative și instituționale și în domeniul consolidării infrastructurii.

I. Proiecte în domeniul întăririi capacității administrative și instituționale

1. Propunere de proiect în cadrul Programului HERCULE TRAINING 2011 al Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF).

În luna octombrie 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind Investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Proiectul își propune organizarea la Sibiu a unei mese rotunde (40 de participanți), timp de două zile și jumătate, cu participare internațională, în care se vor discuta și analiza aspecte privind investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale C.E.

În cadrul acestui proiect ce se va desfășura, în cazul în care va fi aprobată propunerea, în luna mai 2012, Direcția Națională Anticorupție are ca parteneri Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României (D.L.A.F.), Oficiul de Luptă Antifraudă (O.L.A.F.) și autorități anticorupție similare din Bulgaria, Croația și Italia.

Cheltuielile necesare organizării acestui eveniment vor fi finanțate, în proporție de 80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE TRAINING 2011).

2. Propunere de Proiect în cadrul Programului ISEC 2011 al Comisiei Europene

În luna octombrie 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind Detectarea, investigarea și sancționarea infracțiunilor de corupție.

Proiectul își propune să contribuie la găsirea celor mai bune practici, printr-o abordare comparativă la nivelul statelor membre UE, la fiecare dintre activitățile ce vor fi organizate participând experți practicieni din fiecare stat membru al uniunii: 1 conferință de lansare, 3 ateliere de lucru (detectare, investigare, sancționare) organizate în unul din cele trei state partenere (Franța, Spania, Romania), 1 conferință de închidere, unde vor fi diseminate concluziile fiecăruia dintre cele 3 ateliere de lucru, cuprinse într-un ghid.

În cadrul acestui proiect ce se va desfășura, în cazul în care va fi aprobată propunerea, pe parcursul a 12 luni, Direcția Națională Anticorupție are ca parteneri Serviciul de Prevenire a Corupției din Franța și Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAFC).

Cheltuielile necesare vor fi finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile (programul ISEC 2011).

class=subcapitol>

Pe parcursul anului 2011 Direcția Națională Anticorupție a fost implicată, la nivel de beneficiar, în derularea a trei proiecte finanțate din fonduri europene:

1. Contractul de grant HOME/2010/ISEC/AG/FINEC/021 „Sporirea eficienței și eficacității în domeniul spălării banilor și recuperării creanțelor”, implementat de Ministerul Justiției.

În cadrul acestui proiect, care își propune să pună în discuție legăturile dintre spălarea banilor, confiscare și cooperarea europeană în materie penală, pe parcursul anului 2011, 6 procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat la 3 ateliere de lucru, alături de experți și practicieni (judecători, procurori, ofițeri de poliție) în domeniul spălării banilor din trei state Spania, Germania și Franța.

Proiectul se află încă în curs de desfășurare (mai 2011 – octombrie 2012).

2. Contractul de grant HOME/2010/ISEC/AG/FINEC/022 „Dezvoltarea de investigatori financiari profesioniști în România”, implementat de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Câte 1 procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție va participa la fiecare dintre cele 7 seminarii care au ca țintă formarea de investigatori financiari prin instruire bazată pe scenarii și aspecte practice întâlnite în cazuri reale.

În cadrul proiectului se preconizează elaborarea unui ghid de bune practici care să detalieze pașii unei investigații financiare și a unui program național de formare în acest domeniu.

Proiectul se află încă în curs de desfășurare (august 2011 – septembrie 2012).

3. Proiectul privind realizarea unei platforme unice la nivelul instituțiilor din sistemul judiciar (instanțe, parchete, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor) pentru managementul resurselor financiare, umane și materiale, implementat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială.

Începând cu luna mai a anului 2011, Direcția Națională Anticorupție a fost implicată, la fel ca și celelalte instituții din cadrul sistemului judiciar, în activitățile de analiză a activităților și informațiilor care vor forma obiectul viitoarei aplicații de management a resurselor și apoi în activitățile de agreare a modului în care vor fi introduse, organizate și utilizate informațiile de către aplicația software. Utilizarea aplicației va elimina activitățile redundante specifice gestionării pe hârtie a informațiilor și va asigura un format unitar comun ordonatorilor de credite din cadrul aceleiași instituții, permițând astfel ca activitățile de informare și de raportare să fie efectuate instantaneu.

II. Proiecte în domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)

1. Contract de GRANT OLAF 2010/C5/013

class=subcapitol>

În luna mai 2010, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind achiziționarea de echipamente hardware și licențe de aplicații software (inclusiv trainingul aferent utilizării acestora), necesare eficientizării activităților de percheziție informatică.

La data de 10 noiembrie 2010, a fost semnat contractul de grant privind finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect în valoare totală de aproximativ 75.000 euro.

Activitățile au fost desfășurate în perioada mai - decembrie 2011.

2. Contract de GRANT OLAF 2011/C5/039

În luna mai 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind achiziționarea de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al direcției.

De asemenea, în luna decembrie 2011, a fost semnat contractul de grant privind finanțarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect în valoare totală de aproximativ 150.000 euro. Achizițiile vor fi efectuate până la finalul anului 2012.

III. Alte proiecte

1. Propunerea de proiect privind Întărirea capacitații judecătorilor și procurorilor români în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economice și financiare.

În cursul anului 2011, Unitatea de Implementare a Programelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a participat la procesul de redactare a propunerii de proiect ce va fi finanțată în cadrul Acordului-Cadru Bilateral România-Elveția. Finanțarea se va realiza, în proporție de 85%, din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare națională.

Proiectul va fi gestionat de către Consiliul Superior al Magistraturii și va avea ca beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale Anticorupție și judecători.

Activitățile sunt estimate să înceapă în a doua jumătate a anului 2012 și vor consta într-o vizită de studiu la Centrul de Recuperare a Bunurilor din cadrul Institutului Basel și 12 seminarii pentru judecători și procurori, în care vor fi abordate teme privind activitatea de urmărire penală și judecată a cauzelor de corupție având legătură cu criminalitatea economico-financiară.

Menționăm că Direcția Națională Anticorupție este membru în Comitetul de Conducere care analizează și selectează proiectele ce vor fi finanțate în cadrul Acordului-Cadru Bilateral România-Elveția în domeniul luptei împotriva corupției și al criminalității financiare.

2. Propunerea de proiect privind organizarea unei vizite de studiu pentru procurori anticorupție din Bosnia și Herțegovina.

În cursul lunii noiembrie 2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind organizarea unei vizite de studiu cu durata de patru zile pentru 9 procurori anticorupție din Bosnia și Herțegovina, la sediul direcției și al celorlalte instituții implicate în lupta anticorupție din România.

Proiectul va fi finanțat din fondul special al Guvernului SUA, Emerging Donors Fund și este programat a fi desfășurat în prima parte a anului 2012.

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

Şi în cursul anului 2011 a fost asigurată prezența Direcției Naționale Anticorupție, în calitatea sa de parchet specializat, ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale precum Consiliul Europei, ONU sau OECD, și de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părți a convențiilor europene și internaționale anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea participării direcției la aceste activități internaționale a fost recunoscută prin includerea Direcției Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora din ele și prin invitații constante la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.

În acest spirit sunt de reținut următoarele activități de cooperare internațională desfășurate în cursul anului 2011:

- Academia Internațională Anticorupție (IACA)

IACA este o organizație internațională înființată în 2011, la care au aderat până în prezent 51 de state și 2 organizații internaționale, destinată a fi un centru de excelență în domeniul educației, pregătirii profesionale, cercetării și cooperării în domeniul anticorupției. Direcția Națională Anticorupție a participat la reuniunile și activitățile de pregătire a înființării, dar și devenirii pe deplin funcționale a Academiei Internaționale Anticorupție, cu sediul la Laxenburg, Austria.

În cadrul reuniunii IACA din decembrie 2011, România a fost aleasă în poziția de vicepreședinte al Comisiei Provizorii a Academiei pentru prima jumătate a anului 2012 (prin procurorul șef al Serviciului de cooperare internațională, informații și relații publice). În cea de-a doua parte a anului 2012 poziția va fi ocupată de reprezentanta Federației Ruse.

- Rețeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupției - Rețeaua Europeană Anticorupție (EPAC-EACN)

Procurori și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție au participat la activitățile desfășurate în cadrul grupurilor de lucru organizate de Rețeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupției (EPAC-EACN). În cadrul Grupului de lucru privind Standardele Autorităților Anticorupție, au asigurat coordonarea și participarea la redactarea formei finale adoptate a documentului cuprinzând cele 10 standarde identificate, document publicat pe site-ul EPAC-EACN.

În cadrul conferinței anuale a EPAC-EACN organizate la Viena, a fost reales în funcția de vicepreședinte al rețelei un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

- Grupul de State Europene împotriva Corupției (GRECO)

În cadrul activităților GRECO, organism care funcționează în cadrul Consiliului Europei cu scopul sprijinirii implementării de către statele membre a Convențiilor Penală și Civilă împotriva Corupției, Direcția Națională Anticorupție, prin procurorul desemnat ca membru al Delegației României, a participat la reuniunile plenare ale GRECO, la susținerea raportului de evaluare a Republicii Cehe în cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO și a fost desemnat ca expert evaluator al Sloveniei în cadrul celei de-a 4-a runde de evaluare, pe tema prevenirii corupției în sistemul judiciar, care va avea loc în anul 2012.

- Rețeaua Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD-ACN)

Colaborarea la desfășurarea activităților Rețelei Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN), constituită de OECD, legate cu precădere de aplicarea Planului de Acțiune adoptat la Istanbul în 2003 și care urmărește monitorizarea implementării standardelor anticorupție prevăzute pentru Armenia, Azerbaijan, Georgia, Kazakhstan, Republica Kirghiză, Federația Rusă, Tadjikistan și Ucraina, s-a concretizat în anul 2011 în participarea unui procuror al Direcției Naționale Anticorupție ca expert anticorupție al rețelei la activitatea de evaluare a Armeniei (vizita de evaluare și redactarea raportului), în cadrul implementării Planului de Acțiune de la Istanbul.

Procurorul a participat la reuniunea plenară a ACN, pentru susținerea raportului de evaluare a Armeniei, alături de ceilalți membri ai echipei de evaluare și la întâlnirea anuală a Comitetului de Conducere al rețelei.

- Convenția ONU împotriva Corupției (UNODC)

Direcția Națională Anticorupție a participat la activitățile desfășurate de Biroul ONU împotriva Criminalități și a Drogurilor (UNODC) în calitate de Secretariat al Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției, pentru sprijinirea implementării de către statele părți a acestei convenții. În acest context, un procuror a participat, alături de reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai Ministerului Afacerilor Externe, la activitățile Grupului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU împotriva Corupției.

De asemenea, procurorul evaluator din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a participat la evaluarea Ugandei în cadrul mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva Corupției, exercițiu început în anul 2010 cu evaluarea documentelor scrise și continuat în 2011 cu vizita de evaluare, dialogul subsecvent cu autoritățile ugandeze și cu reprezentanții UNODC și redactarea raportului de evaluare.

Totodată, un procuror al Direcției Naționale Anticorupție a fost desemnat ca membru în echipa de evaluare a Serbiei, în cadrul mecanismului de monitorizare a Convenției ONU împotriva Corupției

Direcția Națională Anticorupție a participat și la lucrările celei de a 4-a Conferințe a Statelor Părți la Convenția ONU împotriva Corupției (UNCAC) care a avut loc la Marrakech, Maroc.

- Asociația Internațională a Autorităților Anticorupție (IAACA)

La cea de a 5-a Conferință Anuală și Adunare Generală a Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție, organizată la Marrakech, Maroc, pe tema „Capitolul V al Convenției ONU împotriva corupției – Recuperarea Averilor”, a participat o delegație constituită din 3 procurori ai Direcției Naționale Anticorupție.

Procurorii direcției au continuat participarea activă la conferințe și seminarii internaționale anticorupție, fiind invitați și în anul 2011, pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate, sau pentru a desfășura activități de experți ori membri ai unor grupuri de lucru având ca obiectiv dezvoltarea instituțională a unor autorități anticorupție mai recent create în alte state.

Au fost organizate vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii direcției au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.

În acest sens, trebuie semnalate participarea unui număr de 38 procurori, ofițeri de poliție și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție la conferințe internaționale anticorupție și seminarii anticorupție, susținând prezentări pe baza cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri, de exemplu:

- Sesiunea de formare anticorupție pentru magistrați „Corupția: detectare, prevenire, combatere”, organizată de Şcoala Națională de Magistratură din Franța;

- Conferința cu tema „Eliminarea fraudei din sport”, organizată de Asociația Internațională a Procurorilor și UEFA;

- Conferința cu tema „Cooperarea internațională în domeniul recuperării bunurilor și combaterii corupției internaționale”, organizată de Agenția de Combatere a Infracțiunilor Economice și de Corupție a Republicii Kazakhstan;

- Conferința cu tema „Răspunderea penală a persoanelor juridice - Schimb de experiență și bune practici”, organizată de Ambasada SUA la Chișinău și de Procuratura Republicii Moldova;

- Conferința „Spălarea banilor și recuperarea bunurilor”, organizată de Colegiul European de Poliție (CEPOL) din Londra;

- Seminarul internațional anticorupție „Îmbunătățirea reglementărilor în materia achizițiilor publice în statele CIS și Mongolia”, organizat de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Comisia Națiunilor Unite privind Dreptul Comercial Internațional;

- Conferința Asociației Magistraților Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL) pe tema „Procurorii, poziția lor instituțională, atribuțiile și garanțiile exercitării acestora”.

Direcția Națională Anticorupție a fost gazda a 5 întâlniri de schimb de experiență cu magistrați din alte state europene, și anume, din Italia, Spania, Portugalia, Franța, Polonia, Olanda, Estonia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina organizate în cadrul programului de schimb al Rețelei Europene de Training EJTN. De asemenea, conducerea direcției a organizat întâlniri cu magistrați și oficiali guvernamentali din Cehia, Serbia Irak și Algeria, interesate de modul de organizare, funcționare și de rezultatele activității Direcției Naționale Anticorupție.

În cursul anului 2011 a fost negociat și încheiat un protocol de colaborare cu structura de parchet specializată în combaterea corupției și crimei organizate din Croația (USKOK), protocol care presupune organizarea de acțiuni comune și schimb de experiență între cele două parchete.

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state

Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, prin atribuțiile specifice realizate referitor la:

- efectuarea, în cadrul comisiilor rogatorii internaționale, a actelor procesual-penale, solicitate de către autoritățile judiciare competente din din Austria (1), Belgia (2), Cehia (1), Egipt (13), Elveția (1), Italia (1), Ungaria (1), Franța (2), Germania (2), Luxemburg (1) și Portugalia (1);

- îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii internaționale, a autorităților judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte procesual - penale în Argentina (1), Austria (3), Belgia (5), Bulgaria (4), Cehia (2), China (1), , Cipru (2), Elveția (1), Franța (1), Germania (5), Italia (3), Marea Britanie (2), Olanda (2), Polonia (1), Republica Moldova (1), Seychelles (1), Slovacia (4), SUA (1), Ungaria (10), Spania (1), Turcia (3) și Ucraina (2);

- realizarea formalităților referitoare la 4 proceduri de citare internațională efectuate în Turcia (3) șii China (1);

- solicitarea ori efectuarea unor verificări operative, privind identificarea unor persoane, autoturisme etc., prin intermediul Biroului Ofițerului de Legătură. Au fost solicitate, în total, 16 asemenea verificări operative în Austria (3), Bulgaria (3), Germania (2), Italia (2), OLAF (1), Spania (1), Serbia (2), Seychelles (1) și Ungaria (1), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util. Totodată, s-a dat curs la 4 solicitări de efectuare a unor verificări similare primite din partea Austriei (1), Italiei (1), Olandei (1), Germaniei (1);

- îndeplinirea formalităților privind predarea unei proceduri în materie penală din Ungaria (1);

- luarea măsurilor necesare pentru formularea a 3 cereri de recunoaștere a ordinelor de indisponibilizare emise de procurorii direcției (în temeiul Deciziei Cadru 577/2003/JHA): Germania (1) și Ungaria (2).

De asemenea, Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state a făcut demersurile necesare pentru traducerea tuturor cererilor de comisie rogatorie internaționale, procedurilor de citare internațională ori verificărilor și a documentelor primite din străinătate privind executarea acestora, precum și a unui număr de 11 materiale diverse cuprinse în alte lucrări ale Direcției Naționale Anticorupție din engleză (6) și germană (5).

Această structură a contactat EUROJUST pentru coordonarea anchetelor sau pentru sprijin în urgentarea executării unor cereri de asistență judiciară internațională (3 cazuri) și a participat la reuniunile de coordonare Eurojust - OLAF (2 cazuri). De asemenea, a participat la cea de-a 36 reuniune a Rețelei Judiciare Europene – EJN organizată la Budapesta.

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, a realizat activități în domeniul managementului resurselor umane privind elaborarea proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind structura și organizarea direcției, precum și formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale. De asemenea, a fost implicat în formularea propunerilor de selecționare, numire, promovare, delegare, detașare sau încetare a raporturilor de muncă pentru personalul direcției, constituirea comisiilor de examinare pentru promovarea și încadrarea personalului, organizarea concursurilor sau examenelor, organizarea și coordonarea activității de formare profesională continuă a personalului direcției prin urmărirea modului de îndeplinirea a programului de formare profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, ofițerilor de poliție judiciară și a funcționarilor publici.

În anul 2011, la acest serviciu au fost înregistrate un număr de 1.675 lucrări, din care 420 cereri, comparativ cu 1.401 lucrări din care 556 cereri în anul 2010. Cererile au avut ca obiect, în principal, încadrarea în funcțiile specifice Direcției Naționale Anticorupție, acordarea unor drepturi salariale și solicitarea încetării activității.

Atribuția serviciului privind ținerea la zi a evidenței posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative ale procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție legate de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de redimensionare a structurii corelativ evoluției activității direcției, ca o cerință a întăririi capacității instituționale de luptă împotriva corupției.

În acest sens, în cursul anului 2011, au fost redistribuite 6 posturi de procuror în cadrul direcției. De la structura centrală la cea teritorială au fost redistribuite 4 posturi de procuror, câte 1 post la Serviciile teritoriale Ploiești și Constanța, care au fost și ocupate în cursul anului 2011, respectiv la Serviciile teritoriale Galați și Pitești, care au fost ocupate cu data de 1 ianuarie 2012. Un număr de 2 posturi au fost redistribuite în cadrul structurii teritoriale, respectiv de la Serviciul teritorial Cluj la Biroul teritorial Baia Mare care a fost înființat prin Ordinul nr.78 din 7 noiembrie 2011 al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, după consultarea Colegiului de conducere al direcției și modificarea statului de funcții, prin Ordinul nr.2227/C/2 noiembrie 2011 al ministrului justiției, cu avizul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr.773/25 octombrie 2011.

La data de 31 decembrie 2010, deși schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție era ocupată în proporție de 90,12% (511 posturi ocupate, din cele 567), în concret activitatea a fost desfășurată cu 88,89% din personalul prevăzut în organigramă (504 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât aveau suspendate raporturile de muncă 5 persoane ca urmare a detașării la alte instituții (4 procurori și 1 specialist detașați) iar 2 întrucât se află în concediu pentru creșterea copilului (1 procuror și 1 ofițer de poliție judiciară).

Structura pe funcții, la finele anului 2010, așa cum a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010[47], se prezintă după cum urmează:

a) 145 de posturi de procurori, din care ocupate 126 (86,89%);

b) 170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);

c) 55 de posturi de specialiști, din care ocupate 48 (87,27%);

d) 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 90 (90,91%);

e) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);

f) 54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48 (88,89%).

În cursul anului 2011, a continuat să se înregistreze o evidentă fluctuație de personal, fiind încadrate 30 persoane (19 procurori, 8 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști și 1 șofer) și încetate raporturile de muncă a 31 persoane (10 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 3 specialiști, 1 funcționar public, 4 grefieri, 1 referent și 5 șoferi) prin transfer, pensionare pentru limită de vârstă sau medicală ori demisie.

Prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului justiției și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit în funcție procurorul șef adjunct al Secției judiciare penale. De asemenea, la propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat/reinvestit pentru un nou mandat de 3 ani, după caz, 6 procurori șefi serviciu (2 la structura centrală și 4 la serviciile teritoriale).

În conformitate cu dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 16 procurori, care au fost declarați admiși de către comisiile special constituite (7 la nivel central și 9 la nivel teritorial).

Un număr de 10 procurori și-au încetat activitatea în cadrul direcției, din care: 7 prin transfer la alte parchete, 1 prin pensionare și 2 prin încetarea delegării. Pentru a se asigura desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității au fost delegați un număr de 23 procurori, din care 13 în funcții de execuție și 10 în funcții de conducere.

Încadrarea personalului conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2009, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar. Astfel, a fost numit 1 șofer în cadrul direcției, prin valorificarea rezultatelor la un concurs organizat în cursul anului 2010, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, grefierilor registratori și personalului conex.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2011, 8 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar la un număr de 14 ofițeri de poliție judiciară le-a fost prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.

Din totalul de 7 ofițeri de poliție judiciară cărora le-a încetat detașarea la Direcția Națională Anticorupție, un număr de 4 ofițeri de poliție judiciară au solicitat încetarea detașării, pentru 1 a încetat de drept detașarea, 1 ofițer de poliție a fost revocat, iar 1 ofițer de poliție s-a pensionat.

La serviciile teritoriale ale direcției au fost numiți 2 specialiști, conform prevederilor art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.

Sub aspectul influenței asupra rezultatelor anuale ale activității este relevantă fluctuația personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe parcursul anului 2011, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, care se prezintă astfel:

Pe categorii de personal fluctuația celor aflați efectiv în activitate pe parcursul anului 2011, se prezintă astfel:

În anul 2011, în materia salarizării, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a asigurat punerea în aplicare a Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului din fonduri publice și a Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prin elaborarea proiectelor de ordin privind stabilirea clasei de salarizare, indemnizației de încadrare brute lunare, a salariului de bază brut lunar, a salariului de funcție, salariului de grad profesional și a soldei de grad, precum și de reîncadrare a întregului personal și acordarea sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, stabilite potrivit legii, respectiv majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor, soldelor, indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale ori acordarea unor grade, trepte, gradații, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.) și majorarea indemnizației de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcția de magistrat.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator secundar de credite, a emis 287 ordine și decizii vizând salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție judiciară și personalului auxiliar de specialitate, economic și administrativ.

În procesul de asigurare a resurselor umane s-au parcurs etapele privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza competenței și a oportunităților egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.

Pe segmentul încadrării sau promovării personalului în cadrul direcției, Serviciul a asigurat organizarea unui număr de 10 concursuri, interviuri sau examene la care au participat 43 candidați, după cum urmează:

- 2 interviuri pentru numirea unor procurori, la care au participat 23 de candidați;

- 2 interviuri pentru numirea unor specialiști cu înaltă calificare, la care au participat 6 candidați;

- 2 concursuri de ocupare a unor posturi vacante de grefier șef serviciu, la care au participat 5 candidați;

- 2 examene de promovare în grade/trepte profesionale a grefierilor, la care au participat 6 candidați;

- 2 concursuri de promovare în grad superior a funcționarilor publici la care au participat 3 candidați.

În cursul anului 2011, a avut loc o sistematizare a arhivei referitoare la dosarele profesionale ale procurorilor, grefierilor, personalului conex și contractual.

Pentru implementarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice,[48] s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor, funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise, după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.

De asemenea, au fost centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităților juridice de către soț, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției, precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informații, în conformitate cu prevederilor art.5 alin.(3), art.6 și art.7 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a continuat activitatea de actualizare și completare a fișelor de post pentru toate categoriilor de personal din cadrul direcției și de asigurarea a evidenței planificării concediilor de odihnă, a evidenței concediilor de studii, de creștere și îngrijire a copiilor, precum și a distincțiilor, a gradelor și gradațiilor militare și a gradelor și gradațiilor profesionale, pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție.

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2011, urmare abrogării Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a procedat la închiderea și restituirea către titulari, pe bază de proces-verbal, a unui număr de 327 carnete de muncă.

Potrivit noilor reglementări legale, s-a realizat actualizarea Registrului unic de evidență a salariaților direcției, în format electronic (REVISAL), pentru personalul contractual existent la data de 1 august 2011, prin completarea, în ordinea angajării, a elementelor privind contractul de muncă, actul de numire ori modificare a raportului de muncă, pentru fiecare angajat.

Direcția Națională Anticorupție, în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, a asigurat garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice. Astfel, au fost înregistrate în Registrul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, notificările direcției care au ca scop protejarea „monitorizării/securității persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/private”, „administrarea justiției” și servicii de consiliere legală și reprezentare în justiție”, fiind atribuită de Autoritate calitatea de operator de date cu caracter personal și pentru aceste activități. De asemenea, au fost culese datele din cadrul secțiilor și serviciilor care prelucrează date cu caracter personal, necesare întocmirii raportului anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

La data de 31 octombrie 2011 au expirat mandatele membrilor Colegiului de conducere, astfel încât în data de 28 octombrie 2011 a fost convocată Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și, în urma votului exprimat, au fost aleși noii membri ai Colegiului de conducere din cadrul direcției, pentru un mandat de 3 ani.

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a luat măsurile necesare pentru asigurarea documentării permanente a personalului direcției atât prin intermediul completării cu lucrări de specialitate a fondului documentar la bibliotecii direcției, cât și prin informarea permanentă a personalului Direcției Naționale Anticorupție cu privire la noutățile legislative, practica judiciară ori problemele controversate din doctrină, fiind transmise tuturor structurilor notele și circularele interne ori realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și asigurându-se accesul la Monitorul Oficial, în format electronic. Rețeaua de intranet a instituției cuprinde informații, organizate după materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale Curții Constituționale (referitoare la dispozițiile Codului de procedură penală, Codului penal, ale Legii nr.78/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002), precum și a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și informații despre articole apărute în revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie, Doctrină și Jurisprudență etc.) și din alte publicații (Revista Română de Criminalistică), precum și ordinele cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care nu conțin informații clasificate.

Şi în anul 2011 a fost realizată o bună colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii și cu Secția de resurse umane și documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cărora le-au fost transmise situații, date sau note cu privire la procurorii și celălalt personal din Direcția Națională Anticorupție.

De asemenea, au fost asigurate lucrările de secretariat pentru ședințele Colegiului de conducere și pentru activitatea comisiei de evaluare a activității procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, numită de Consiliul Superior al Magistraturii (97 procurori au fost evaluați). Au fost întocmite situațiile referitoare la personalul Direcției Naționale Anticorupție, la evaluarea personalului contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea fișelor de apreciere

Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională a realizat atribuții în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcției, preocupându-se atât de asigurarea informațiilor necesare participării la programele de pregătire organizate de Institutul Național al Magistraturii și Şcoala Națională de Grefieri, cât și de desfășurarea programelor de pregătire profesională descentralizată.

În acest sens, în cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 24 procurori la 14 seminarii având ca obiect practica neunitară, formare specializată – drept penal, drept procesual penal, infracțiuni prevăzute de legi speciale, CEDO, noile coduri și combaterea corupției.

La programele anuale de formare profesională continuă a grefierilor, organizate de Şcoala Națională de Grefieri, s-a asigurat participarea, în anul 2011, a unui număr de 10 grefieri, tematica fiind diversificată, pe domenii specifice activității Ministerului Public.

Pregătirea profesională descentralizată continuă se realizează într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofițerii de poliție judiciară, grefierii și specialiștii direcției fiind supuse aprobării Colegiului de conducere.

În anul 2011, au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii, la nivelul fiecărei secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația internă, jurisprudența instanțelor judecătorești, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, normele deontologiei profesionale și drept comparat, mai ales în domeniul combaterii corupției în țările membre ale Uniunii Europene. Informările realizate de Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare profesională[49], au consemnat concluziile dezbaterilor, principalele probleme și măsurile care au fost luate pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la temele abordate în cadrul acestora.

Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat desfășurarea urmăririi penale, soluțiile adoptate în cadrul unui dosar penal, modul de comunicare și arhivare, înregistrarea documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public potrivit nomenclatorului arhivistic aprobat prin Ordinul procurorului general nr.24/1997, necesitatea actualizării indicativelor în raport de specificul și evoluția activității desfășurată de unitățile de parchet, circulația lucrărilor-particularități ale înregistrărilor, dreptul părților de a cunoaște actele dosarului și de a solicita copii de pe acesta, respectarea dispozițiilor Legii nr.677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal în activitatea de urmărire penală, considerații privind noile reglementări ale Codului de procedură penală.

Perfecționarea profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea cadrului legal privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea continuă a ofițerilor de poliție judiciară s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

În anul 2011, pregătirea continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, prin planul de măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de perfecționare profesională fiind stabilite domeniile de formare profesională suplimentară.

Astfel, deși bugetul destinat perfecționării profesionale a fost diminuat cu 50%, Direcția Națională Anticorupție a finanțat participarea a 11 specialiști, funcționari publici și personal contractual la programe de formare profesională în domenii precum: controlul financiar fiscal, managementul financiar-bugetar, contabilitatea bugetară, auditul public intern, managementul achizițiilor publice și accesarea fondurilor structurale europene.

Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului direcției a fost asigurată și prin intermediul programelor Phare ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internațională.

7. Transparența și relația cu publicul și presa

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție și, în particular, anchetele penale au continuat să se afle în atenția mass-media pe parcursul anului 2011.

În asigurarea principiului transparenței, instituția a comunicat, în mod regulat, rezultatele investigațiilor penale, ținând seama de limitările impuse de specificul activității de urmărire penală, și anume, de caracterul preponderent nepublic al actelor procedurale și prezumția de nevinovăție a persoanelor cercetate. Informațiile care s-au înscris în sfera datelor de interes public au fost afișate pe pagina de internet a instituției la adresa www.pna.ro și/sau transmise prin intermediul mass-media.

Comunicatele oficiale emise de Direcția Națională Anticorupție ori răspunsurile la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public au reprezentat una dintre sursele de informații utilizate de media centrală și locală în redactarea materialelor care au reflectat, aproape zilnic, aspecte relevante din activitatea direcției.

În contextul continuării Mecanismului de Cooperare și Verificare a progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, media din străinătate a păstrat în atenție tema combaterii corupției.

7.1. Biroul de informare și relații publice

Comunicarea publică a instituției se întemeiază pe un set criterii clar stabilite, raportate la stadiile procesului penal, devenite practică instituțională.

Materialele scrise au reprezentat în continuare instrumentul de comunicare cu gradul cel mai bun de adecvare pentru un organ de urmărire penală, care ține seamă de caracterul preponderent nepublic al anchetelor penale și de rigoarea unor noțiuni juridice. În plus, postarea materialelor scrise pe pagina de internet a instituției, în paralel cu transmiterea acestora către media și alertele prin serviciul de mesagerie electronică, răspund interesului public major suscitat de cauzele cu infracțiuni de corupție, asigurând totodată accesul nediscriminatoriu al jurnaliștilor la informația de interes public.

Materialele scrise de informare publică au însemnat comunicate de presă și răspunsuri redactate în scris la solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001. Astfel, în cursul anului 2011, au fost întocmite și transmise 453 informări de presă (față de 363 comunicate în anul 2010). Au prevalat comunicatele de presă care au semnalat cauzele penale finalizate cu trimiterea în judecată a celor cercetați, respectiv, 209 informări de presă, adică aproape jumătate din totalul comunicatelor de presă.

La cererea jurnaliștilor, au fost emise 65 de comunicate conținând date despre reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați. Toate comunicatele de presă, referitoare la luarea unor măsuri preventive ori la cauze penale soluționate cu trimiterea în judecată, conțin explicații privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.

Au existat situații în care a fost necesară clarificarea anumitor speculații apărute în spațiul public sau corectarea unor informații inexacte ce riscau să conducă la dezinformarea opiniei publice cu privire la activitățile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție. În acest sens, au fost transmise 4 precizări, iar 11 materiale având caracter de drept la replică au fost postate pe pagina de internet.

Direcția Națională Anticorupție a continuat publicarea, în rezumat, sub formă decomunicate de presă, a deciziilor de condamnare definitive pronunțate de instanțe în dosarele direcției, la momentul soluționării acestora. Această practică răspunde cerinței de a asigura o informare completă și imediată a opiniei publice asupra finalității întregului proces penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2011, pe baza minutelor hotărârilor, au fost întocmite și publicate pe pagina de internet un număr de 158 comunicate având ca obiect hotărâri definitive de condamnare (79 în anul precedent).

În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive integrale pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are loc la momentul transmiterii hotărârilor motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.

Pe parcursul anului 2011, Biroul de informare și relații publice a redactat și a transmis, în scris, un număr de 580 răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, comparativ cu 387 în anul precedent. Creșterea cererilor de informare ar putea reflecta interesul sporit al mass-media față de anchetele efectuate de Direcția Națională Anticorupție.

În funcție de conținutul solicitării, au fost oferite pe loc, răspunsuri la solicitările adresate telefonic. Cererile respective s-au referit, în general, la aspecte legate de legislație și nu la informații din anchete sau din dosarele în curs de instrumentare. Pentru întrebări legate de stadiul anchetelor sau de conținutul dosarelor jurnaliștii au fost îndrumați să formuleze cereri scrise, iar răspunsurile au ținut seama de caracterul preponderent nepublic al anchetei.

Solicitanții informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 95%, persoane din mass-media, diferența fiind reprezentată de persoane fizice sau organizații neguvernamentale.

Anumite cauze de corupție, în care sunt cercetate persoane cu relevanță mediatică pronunțată, generează o mediatizare proporțională cu poziția și notorietatea persoanelor respective. În asemenea situații, deși interesul media față de datele din anchetă sporește, instituția rămâne consecventă practicii sale de comunicare, potrivit căreia actele procedurale desfășurate în timpul anchetelor penale (audieri, percheziții, ridicări de documente) nu pot fi făcute publice.

În plus, Direcția Națională Anticorupție nu a permis, în nicio situație, ca reprezentanții media să preia înregistrări audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.

Nici instituția, nici Biroul de informare și relații publice nu pot controla însă acele situații în care informații din anchetele penale ale Direcției Naționale Anticorupție sunt date publicității de către persoane implicate sau care au legătură cu aceste anchete (spre exemplu, persoane care depun sesizări, inculpați, învinuiți, părți vătămate, martori, avocați etc.) sau de persoane provenind din alte instituții care, în virtutea atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale activității de urmărire penală. S-a apreciat însă că, în mai puține situații decât în anul precedent, mass-media a dat publicității informații exceptate de la liberul acces, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare.

La cerere, conducerea instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.

Rezultatele activității direcției au fost prezentate public, în cursul lunii februarie 2011, în cadrul conferinței de presă privind Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.

În anul 2011, au fost acreditați pe lângă Direcția Națională Anticorupție aproximativ 200 de jurnaliști din presa audio-vizuală și scrisă, centrală și locală. Interesul instituțiilor media locale a fost, în continuare, focalizat asupra cauzelor aflate pe rol la cele 15 servicii teritoriale sau la structura centrală, dar cu impact în plan local.

Asigurarea unei comunicări publice predictibile, coerente și unitare este o condiție a consolidării încrederii publice în sistemul judiciar. Prin urmare, la inițiativa Direcției Naționale Anticorupție, în lunile mai și noiembrie 2011, au fost organizate două mese rotunde având ca obiect tema necesității unificării practicilor de comunicare în sistemul judiciar, cu accent asupra stabilirii unor reguli privind accesul la informații în timpul anchetei penale și în stadiul de judecată.

În contextul menținerii cerințelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, reprezentanții media din străinătate, în special din țările Uniunii Europene, și-au păstrat, ca și în anii precedenți, interesul față de activitatea instituției, solicitând fie date statistice, fie clarificări sau interviuri privind cauzele mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă. În unele cazuri, fără să ceară declarații sau interviuri, agențiile de presă externe ori publicațiile europene, au preluat informații conținute în comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție sau transmise de agenții de presă românești, pe baza cărora au fost publicate articole, comentarii sau analize. Jurnaliștii din statele membre ale Uniunii Europene au fost interesați în special de următoarele aspecte: dosarele de corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2011, stadiul dosarelor penale aflate de mai mult timp pe rolul instanțelor; suspiciunile de fapte de corupție în vămi sau la frontieră, concluziile conținute în rapoartele instituțiilor europene sau ale organizațiilor neguvernamentale internaționale care supraveghează progresele pe linia combaterii corupției în România etc. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată.

Comunicatele de presă privind cauzele de corupție, informațiile privind activitatea instituției sau alte anunțuri și precizări au fost aduse la cunoștința opiniei publice prin afișarea pe pagina de internet a Direcției Naționale Anticorupție. Un motor de căutare atașat aplicației „Comunicate de presă”, permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate cu începere din anul 2002, în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).

Numărul de accesări ale paginii de internet www.pna.ro, pe parcursul anului 2011, a fost de 181.692.

Biroul de informare și relații publice efectuează, zilnic, monitorizarea presei scrise centrale, a principalelor posturi de radio și TV, activitate ce reflectă modul în care este percepută activitatea instituției și importanța pe care media o acordă aspectelor asociate fenomenului corupției. De asemenea, sunt contabilizate informații sau articole de investigație susceptibile de a sta la baza unor dosare penale.

Răspunzând unei cerințe din Planul de Acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.1346/2007, Direcția Națională Anticorupție a organizat, în luna martie, o masă rotundă cu societatea civilă, pentru discutarea rezultatelor obținute de Direcția Națională Anticorupție în cursul anului precedent (2010), în combaterea corupției la nivel înalt. Pe lângă tematica principală, pe agendă a fost înscrisă și tratarea judiciară a cauzelor de fraudă și corupție în achizițiile publice, precum și aspecte legate de comunicarea publică tratate într-o secțiune separată intitulată „Magistratul și cauzele penale de impact public”. La această întâlnire au participat reprezentanți ai societății civile cu activitate incidentă sistemului judiciar, dar și reprezentanți ai sistemului judiciar.

7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

Serviciul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva. Totodată, organizează și realizează activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al instituției.

În anul 2011, la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, prin acest serviciu, au fost efectuate 7.262 înregistrări reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice, corespondență în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, precum și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale. Se constată ocreștere cu 15,36 %, față de 6.295 lucrări de acest tip înregistrate în anul 2010.

La acestea se adaugă un număr de 18.576 lucrări intermediare (comparativ cu 20.719 în anul 2010), care sunt evidențiate în condica de corespondență fără a fi înregistrate și menționate în datele statistice întrucât au fost transmise compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție conform competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o scădere cu 10,34 % comparativ cu anul precedent.

Au fost soluționate 3.333 lucrări prin transmitere către parchete ori instituții publice competente (în creștere cu 35,87% comparativ cu 2.453 în anul 2010) și 3.929 lucrări prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale direcției (în creștere cu 2,26% comparativ cu 3.842 în anul 2010).

În perioada de referință, persoanele desemnate au primit în audiență1.902 persoane, comparativ cu 2.222 de persoane în anul precedent, în scădere cu 14,40%. Serviciul a asigurat expedierea unui număr de 23.214 comunicări, acte procedurale ș.a., constatându-se o creștere cu 3,13% ( 22.510 în anul 2010).

8. Resursele financiare și administrarea acestora

Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ca structură responsabilă cu planificarea financiară, organizarea și conducerea contabilității, organizarea evidenței contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului și-a desfășurat activitatea și în anul 2011 în condiții de legalitate, eficiență și eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata din fondurile bugetare alocate.

În vederea perfecționării activității economico-financiare și eficientizării utilizării resurselor, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează și Compartimentul de audit, direct subordonat procurorului șef al direcției, asigurându-se astfel independența necesară desfășurării activității de audit intern, în scopul unei evaluări obiective a disfuncțiilor constatate și formulării unor recomandări adecvate soluționării acestora.

Sintetic, pe domeniile principale de competență, activitatea departamentului se prezintă astfel:

a. Administrarea resurselor financiare și bugetare

Bugetul Direcției Naționale Anticorupție în forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2011, a fost compus din resursele financiare de la bugetul de stat în sumă de 66.602.000 lei (comparativ cu 69.155.741 lei în anul 2010) și din resursele financiare din fonduri externe nerambursabile în sumă de 160.000 lei (comparativ cu 3.003.000 lei în anul 2010).

Creditele bugetare deschise pe anul 2011 au fost în sumă de 65.602.000 lei, din care s-au utilizat 64.279.499 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,98%.

Execuția bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli și componente ale clasificației bugetare, se prezintă astfel:

Denumirea indicatorilor	Buget final 2011	Credite deschise	Credite utilizate (plăți efectuate)	Realizări în procente față de creditele deschise	Buget neutilizat	Realizări în procente față de bugetul anului 2011
	1	2	3	4=3/2	5=1-2	6=3/1
TOTAL, din care:	66.602.000	65.602.000	64.279.499	97,98 %	1.000.000	96,51 %
CHELTUIELI CURENTE	66.402.000	65.402.000	64.083.943	97,98 %	1.000.000	96,51 %
- Cheltuieli de personal - Bunuri și servicii - Proiecte cu finanțare fonduri externe nerambursabile postaderare	58.364.000 7.818.000 220.000	58.364.000 6.818.000 220.000	58.281.179 5.587.912 214.852	99,86 % 81,96 % 97,66 %	0 1.000.000 0	99,86 % 71,48 % 97,66 %
CHELTUIELI DE CAPITAL	200.000	200.000	195.556	97,78 %	0	97,78 %

Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției, precum și pentru asigurarea bazei materiale necesare desfășurării activității Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor și birourilor teritoriale.

Defalcat, pe tipul și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situația resurselor financiare alocate Direcției Naționale Anticorupție este următoarea:

-„Cheltuieli de personal” - credite bugetare în valoare de 58.364.000 lei, din care:

- 43.884.500 lei - cheltuieli salariale în bani (față de 49.803.876 lei în 2010);

- 2.939.500 lei - cheltuieli salariale în natură (față de 2.739.000 lei în 2010);

- 11.540.000 lei - contribuții (față de 9.777.091 lei în 2010).

-„Bunuri și servicii” - credite bugetare în valoare totală de 6.818.000 lei, din care:

- 4.782.000 lei - bunuri și servicii (față de 4.452.371 lei în anul 2010);

- 68.000 lei - reparații curente (față de 30.000 lei în anul 2010);

- 110.000 lei - bunuri de natura obiectelor de inventar (față de 65.000 lei în 2010);

- 295.000 lei - deplasări, detașări, transferări (față de 238.000 lei în 2010);

- 23.000 lei - cărți, publicații și materiale de documentare (față de 25.500 lei în 2010);

- 250.000 lei - consultanță și expertiză (față de 138.000 lei în 2010);

- 10.000 lei - pregătire profesională (față de 16.000 lei în 2010);

- 201.000 lei - cheltuieli judiciare și extrajudiciare (față de 37.000 lei în 2010);

- 1.079.000 lei - alte cheltuieli. 1.085.774 lei.

Întrucât suma de 6.818.000 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 951.483 lei, destinată organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, această sumă nu se regăsește și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinație, astfel încât procentul real al execuției bugetare la titlul „Bunuri și servicii” este de 95, 25 %.

Pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare au fost alocate fonduri în sumă de 220.000 lei, reprezentând cofinanțarea aferentă Contractului de Grant OLAF/2010/C5/013 - „Cumpărarea de echipament și training pentru specialiștii IT din cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, fonduri care s-au utilizat pentru achiziționarea de echipamente hardware și licențe software necesare efectuării perchezițiilor informatice și efectuarea a 5 sesiuni de training pentru 3 specialiști IT în vederea utilizării acestor echipamente. Conform contractului de grantau fostutilizate atât fonduri alocate de la bugetul de stat în sumă de 214.852 lei, cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 80.868 lei.

Urmărirea derulării în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a acestui contract s-a realizat de Serviciul de cooperare internațională, informare și relații publice în colaborare cu Departamentul economico-financiar și administrativ.

Suma de 200.000 lei, alocată la capitolul „Cheltuieli de capital”, a fost utilizată, în principal, pentru achiziționarea de active fixe (echipamente tehnice și licențe software necesare desfășurării activității de urmărire penală).

Evidența financiar-contabilă a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute. Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a creditelor bugetare.

În anul 2012 se va acorda, în continuare, o atenție deosebită perfecționării activității financiar-contabile, prin ridicarea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții în acest domeniu.

b. Activitatea de achiziții publice

În anul 2011, Direcția Națională Anticorupție a continuat efectuarea de achiziții publice pe baza procedurilor de achiziționare reglementate de actele normative în vigoare. Contractele de achiziție publică au fost încheiate în baza Programului anual al achizițiilor publice avizatde către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție[50], având în vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile teritoriale și structurile de la sediul central al instituției. La stabilirea procedurilor de achiziționare s-a ținut seama atât de fondurile alocate prin bugetul anual, cât și de necesitățile obiective de produse, servicii si lucrări cuprinse în Programul anual al achizițiilor publice, precum și de corespondența produselor, serviciilor și lucrărilor cu sistemul de grupare și codificare utilizat în vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV).

La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2011, au fost încheiate un număr de 6 contracte de achiziții publice >prin procedurile legale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, care, în funcție de tipul lor, se pot reda sintetic după cum urmează:

- 2 contracte pentru furnizarea de produse, din care:

- >1 contract subsecvent în cadrul acordului-cadru;

- >1 contract prin procedura cererii de ofertă.

- 4 contracte de servicii, din care:

- >1 contract prin procedura cererii de ofertă;

- >3 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.

O procedură de cerere de ofertă a fost inițiată pentru achiziția de cartușe de toner, de toner pentru imprimantele laser, faxuri ori fotocopiatoare și cartușe de cerneală, având ca sursă de finanțare bugetul de stat. De asemenea, serviciile de service subscripții software au fost achiziționate prin aplicarea procedurii de cerere de ofertă.

Serviciile de service echipamente informatice, de întreținere și reparații auto, de service aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare presă și publicații au fost furnizate, respectiv, asigurate prin achiziție directă.

Având în vedere importanța furnizării continue a serviciilor de telefonie mobilă, precum și a asigurării dotării autoturismelor cu polițe CASCO și RCA, în baza acordurilor-cadru încheiate în anii precedenți cu diverși furnizori , în urma finalizării procedurilor de licitație deschisă, pe o perioadă de 4 ani, au fost încheiate contracte subsecvente.

Menționăm faptul că, pe parcursul anului 2011, a fost organizată 1 licitație deschisă finalizată cu încheierea unui acord-cadru pentru achiziția de carburant auto în următorii 4 ani.

Toate procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB> www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.

Menționăm că, pe parcursul anului 2011, au fost inițiate și finalizate un număr de 317 cumpărări directe prin utilizarea Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului www.e-licitatie.ro , pentru achiziționarea de produse și servicii necesare bunei funcționări a structurilor instituției.

Auditul public intern

Activitatea de audit public intern s-a concretizat în efectuarea misiunilor de asigurare a ordonatorului de credite privind funcționalitatea sistemelor, consolidarea gestiunii riscului și, de asemenea, prin susținerea deciziilor procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție care mențin un nivel ridicat al echilibrului conformitate legală-performanță în realizarea obiectivelor direcției.

Planificarea misiunilor de audit s-a efectuat pe baza analizei riscurilor atașate sistemelor evaluate și a luat în considerare nevoile de informare și sugestiile ordonatorului de credite, deciziile anterioare ale Curții de Conturi, recomandările Ministerului de Finanțe, precum și ariile identificate ca vulnerabile pe parcursul misiunilor efectuate.

A fost realizat în totalitate Planul de audit, aprobat de conducerea instituției, care a cuprins următoarele obiective aferente domeniilor auditabile considerate relevante, precum și rapoarte de informare și ameliorare a procedurilor interne de audit:

- Evaluarea controlului intern aplicat în gestionarea disponibilităților bănești derulate prin operațiuni de trezorerie;

- Auditarea cheltuielilor de personal, a obligațiilor legal constituite și plătite bugetului de stat;

- Gestionarea garanțiilor materiale;

- Fiabilitatea situațiilor financiare anuale;

- Actualizarea procedurilor activității de audit intern, respectiv, a Ghidului procedural privind derularea unei misiuni de audit de sistem în Direcția Națională Anticorupție.

Din rapoartele misiunilor de audit s-a remarcat, alături de funcționalitatea sistemelor, interesul corespunzător al factorilor de management, astfel încât majoritatea recomandărilor formulate au fost implementate sau se află în curs de implementare, fapt care a contribuit la consolidarea măsurilor întreprinse de structurile auditate.

În cadrul misiunilor de asigurare a ordonatorului de credite privind funcționarea controlului intern, pentru aspectele identificate a fi remediate sau supuse unor măsuri de îmbunătățire, s-au întocmit fișe de identificare și analiză a problemelor, în structura legală, respectiv, a prezentării problemei, cauzelor, consecințelor și recomandărilor, care ulterior au fost dezbătute în ședințele de conciliere a punctelor de vedere ale structurii auditate urmare proiectului raportului de audit. Nu s-a constatat existența sau posibilitatea producerii unor iregularități pentru a se întocmi fișa de constatare și raportare a iregularităților.

Activitatea de audit a răspuns cerințelor de a aduce plus de valoare, prin identificarea surselor potențiale de risc, a punctelor vulnerabile din sistemul de management/control intern, recomandând măsurile care pot îmbunătăți activitățile supuse evaluărilor și care mențin gestionarea eficientă a fondurilor publice.

Evaluarea sistemelor auditate s-a realizat în raport cu standardele de audit, cu cele de management/ control intern și a vizat întâmpinarea preocupării ordonatorului de credite de a dezvolta un mediu de control corespunzător cerințelor europene, care favorizează cultura controlului intern bazat pe managementul riscului.

class=tli1>

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

În cursul anului 2011,obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a constat în continuarea implementării unor noi soluții de securitate la nivelul rețelei de calculatoare și conectării acesteia la diverse aplicații ale altor instituții, dar și în specializarea în domeniul investigațiilor informatice.

În acest context, principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:

-actualizarea aplicațiilor de protecție anti-spam, a filtrelor web, precum și a serverelor de update antivirus și update la nivelul sistemelor de operare, de către administratorii de rețea;

-instalarea și configurarea aplicației de management al vulnerabilităților;

-implementarea aplicației salarizare și resurse umane;

-conectarea rețelei direcției la noi aplicații ale Ministerului Administrației și Internelor;

-instalarea și configurarea punctului de acces conectat la fluxul de date din cadrul M.A.E.;

-înființarea și dotarea laboratorului de investigații informatice;

-achiziționarea de echipamente și cursuri de specializare privind investigațiile informatice prin contractul de grant OLAF/2010/C5/013 din cadrul programului Hercule.

Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:

-design-ul și managementul pe termen scurt, mediu și lung al strategiei IT și planificarea infrastructurii;

-analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu servicii și produse de securitate de ultimă oră;

-analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;

-distribuirea centralizată a actualizărilor software;

- instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);

-oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;

-menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;

-întocmirea specificațiilor tehnice pentru caietele de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT;

-menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;

-instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;

-administrarea serverelor de comunicații și networking ale direcției;

-instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);

-monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;

-reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;

-managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;

-întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de internet al direcției;

-testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;

-crearea, dezvoltarea, testarea de aplicații interne destinate personalului direcției în vederea eliminării redundanțelor, erorilor umane și a îmbunătățirii regăsirii eficiente a informației, asigurării publicității informației de interes public sau de interes intern a Direcției Naționale Anticorupție;

-efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.

Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a acordat atenție respectării dispozițiilor legale în domeniul informațiilor clasificate și stabilirii măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr.585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr.781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.

În realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2011 activități referitoare la:

-gestionarea și asigurarea protecției documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori a altor activități desfășurate, potrivit legii;

-emiterea unui număr de 88 documente de acces și 14 documente de acces temporar la informații clasificate, retragerea altor 74 de astfel de documente, precum și efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile competente;

-îndeplinirea procedurii de reavizare pentru 60 persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informații clasificate;

- instruirea persoanelor avizate și a celor reavizate de către ORNISS, pentru acces la informații clasificate, în condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;

-actualizarea și comunicarea documentelor către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și să desfășoare activități de control.

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

Indicatorii statistici relevă consecvență în investigarea și finalizarea prin trimitere în judecată a cauzelor complexe de corupție la nivel înalt și mediu, precum și eficiența activității exprimată de creșterea semnificativă a condamnărilor definitive dispuse de instanțele de judecată.

Rezultatele activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în anul 2011 reliefează:

1. Creșterea continuă a numărului de cauze aflate în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție cu 13,52% (>6.615> față de 5.827 în 2010 și de circa trei ori față de 2.314 în anul 2005), precum și al celor soluționate cu 12,03% >(3.313 față de 2.957 în 2010 și de două ori față de 1.633 în 2005), respectiv al soluțiilor dispuse pe fond cu 12,71% (>2.270 >față de 2.014 în anul 2010, când creșterea a fost de circa 8%).

2. Sporirea numărului de rechizitorii cu 5,9% (233 comparativ cu 220 în anul 2010 și dublu față de 110 emise în anul 2005) și creșterea semnificativă a persoanelor trimise în judecată și a inculpaților arestați. Astfel,este mai mare cu 16,43% numărul inculpaților trimiși în judecată (>1.091 >inculpați, comparativ cu 937 inculpați în anul 2010) și cu 114,83% cel al inculpaților arestați preventiv (333 față de 155 în anul 2010).

>Se observă creșterea numărului persoanelor juridice trimise în judecată (41 comparativ cu 3 în anul 2010).

>3.> Menținerea importanței cauzelor cu care au fost sesizate instanțele, relevată de creșterea cu >90,59% a numărului inculpaților trimiși în judecată în stare de arest preventiv (223 comparativ cu 117 în anul 2010), de numărul mare al infracțiunilor reținute prin actele de sesizare, din toată sfera de incriminări atribuite în competența Direcției Naționale Anticorupție (2.560 prin 233 rechizitorii, comparativ cu 1.870 prin 220 rechizitorii în 2010), de cuantumul prejudiciului reținut prin rechizitorii care se ridică la suma de 1.110 milioane lei și peste 77 milioane euro (circa 673 milioane lei și aproximativ 49 milioane euro, în anul 2010) și de faptul din cei 1.051 inculpați, persoane fizice, trimiși îm judecată un număr de 536 au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante, reprezentând 51% (402, reprezentând 43% în anul 2010).

Spre exemplu, între inculpații trimiși în judecată, sunt 6 demnitari (1 deputat, 1 ministru care e deputat, 1 președinte al A.N.O.F.M.[51], cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte al A.N.R.P.[52], cu rang de subsecretar de stat, 1 secretar general în Ministerul Sănătății, 1 subprefect), 1 președinte și 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 1 consilierjudețean, 29 primari, 6 viceprimari, 2 consilierilocali, 4 secretari de primărie, 5 magistrați(2 judecători și 3 procurori, din care 2 prim-procurori), 27 avocați, 231 polițiști, 63 lucrători vamali, 11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari șefi), 2 directori și 4 inspectoriD.G.F.P. (1 inspector șef),1 consilier A.N.A.F.[53], 5 funcționari A.P.I.A.[54], 1 inspector șef I.T.M.[55], 3 comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef), 1 președinte de sindicat și 4 generali.

4. Creșterea cu 93,5% a numărului persoanelor condamnate definitiv și stabilirea de către instanțele de judecată a vinovăției unui procent de 89,69% din persoanele judecate definitiv, continuând pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Astfel, achitarea pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ a fost dispusă față de 37 inculpați, 298 inculpați au fost condamnați definitiv, 12 achitați ca urmare a dezincriminării faptelor și 13 inculpați față de care au fost aplicate prevederile art. 18¹ C.pen. (în anul 2010, 21 achitați pe alte temeiuri, 154 condamnați, 13 achitați ca urmare a dezincriminării și 7 față de care s-au aplicat prevederile art.18¹ C.pen).

Printre persoanele condamnate definitiv sunt 2 deputați și 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari de comună, 2 membri ai consiliului local, 4 magistrați (2 judecători și 2 procurori, din care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 5 avocați, 26 polițiști (7 subofițeri și 19 ofițeri, din care 4 cu funcții de conducere), 8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector șef A.F.P.[56], 2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori D.G.F.P.[57], 2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[58]), 2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[59], 2 inspectori ai I.T.M.[60] (din care 1 director coordonator adjunct), 1 medic legist șef, 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și calitatea de avocat), 1 subofițer I.S.U.[61] și 3 ofițeri I.S.U. cu funcții de conducere, 3 directori executivi D.A.D.R.[62], 4 inspectori din primărie, 9 funcționari bancari (din care 1 președinte și 5 directori), 2 directori I.T.S.V.[63] și 5 directori instituții publice (director executiv Casa județeană de pensii, director executiv la D.S.V.S.A.[64], director general adjunct economic la D.G.A.S.P.C.[65], director S.G.A.[66] și director la A.N.S.I.T.[67]).

5. Majorarea cu 45,72% a numărului apelurilor și recursurilor declarate (545 față de 374 în anul 2010), cu 26% a căilor de atac declarate de procuror și admise de instanțe (252 față de 200 în anul 2010) și menținerea unui bun procent de admisibilitate de 57,27% (63,7% în anul 2010).

În realizarea atribuțiilor Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2011, se mențin dificultățile în ceea ce privește schema de personal care este ocupată în proporție de 90,12% (90,48% în 2010) dar, din motive obiective, în activitate a fost 88,89% (88,36% în anul 2010) din personalulprevăzut în organigramă (504 persoane în activitate din 511 posturi ocupate, respectiv 567 posturi prevăzute).

Deficitul cel mai mare se înregistrează tot la categoria profesională cu rolul decisiv în efectuarea urmăririi penale și susținerea dosarelor în instanță, respectiv în rândul procurorilor, fiind în activitate 83,44% procurori (77,25% în anul 2010).

Fluctuația aceastei categorii de personal creează dificultăți în activitatea de urmărire penală în ceea ce privește lichidarea stocului de dosare vechi, în condițiile în care deși numărul de dosare soluționate a crescut constant în ultimii ani (3.313 în 2011, 2.957 în 2010, 2.642 în 2009, 2.302 în 2008 și 2.070 în 2007, 1.092 în 2006 și 1.144 în 2005) sporește continuu numărul cauzelor de soluționat (6.615 în 2011, 5.827 în 2010, 4.866 în 2009, 3.959 în anul 2008, 3.319 în anul 2007, 2.615 în 2006 și 2.314 în 2005). De asemenea, în activitatea judiciară, a crescut continuu, de la an la an, numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Astfel, procurorii au pus concluzii la judecarea a 2.589 cauze penale (comparativ cu 1.904 în anul 2009, 1.600 în anul 2008 și 1.359 în anul 2007) și au participat în 6.550 cauze penale în anul 2010, comparativ cu 4.962 cauze în anul 2009. Prin urmare, dificultatea este evidentă, în condițiile în care nu s-a reușit nici în anul 2010 numirea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție a mai multor procurori care să desfășoare activitate în sectorul judiciar.

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție va continua să aibă ca prioritate realizarea cu eficiență și celeritate a investigațiilor pe întreaga gamă de infracțiuni date în competența sa, cu accent pe combaterea corupției la nivel înalt și mediu, a evaziunii fiscale care generează prejudicii semnificative bugetului de stat, dar și pe identificarea modalității optime de desfășurare a activității judiciare pentru asigurarea susținerii actelor de inculpare în faza de judecată, în condițiile creșterii, an de an, a cauzelor de soluționat și a celor aflate pe rolul instanțelor.

11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu

Cauze privind demnitari

1. Prin rechizitoriul nr.147/P/2009 din 2 mai 2011, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, și anume, I.R.M.M. (deputat în Parlamentul României și ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008-iulie 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.42 alin.(1),(3) din Legea nr.161/2003 și participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea 161/2003, V.I.E. (consilier personal al ministrului în perioada aprilie-mai 2009, administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. și art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută de art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, participație improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.P.(director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a ministerului în perioada martie-septembrie 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248¹ C.pen. cu referire la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, M.M.M. (consilier în cadrul Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-mai 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.42 alin.(1),(3) din Legea nr.161/2003, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea nr.161/2003 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, M.F.C. (consilier I A în cadrul Direcției Buget Contabilitate a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.O.P. (director al Direcției Buget Contabilitate din cadrul ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, C.R. (director general al Direcției Generale Programe, Proiecte și Centre pentru Tineret din cadrul ministerului în perioada 21 aprilie 2009-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, T.D.P. (director al Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne din minister în perioada 16 martie 2009-5 mai 2009) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, P.D. (consilier în cadrul Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, I.B.P. (asociat și administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, N.U.G.R. (asociat și administrator la aceeași societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și participație improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și N.M.C. (asociat și administrator al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248¹ C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzut de art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și participație improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000.

În rechizitoriu s-a reținut că, în perioada 17 martie-22 mai 2009, în calitate de ordonator principal de credite, inculpata I.R.M.M. a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. A fost alocată în acest scop către două societăți comerciale suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Ministrul Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din capitală, o stațiune turistică și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen. În acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca, în final, să se poată plăti către cele două societăți comerciale sumele substanțiale prevăzute în contracte, chiar și în absența unor contraprestații. În plus, a decis divizarea achiziției în trei contracte, pentru a crea aparența organizării unor manifestări de amploare la nivel național care să justifice plata întregii sume alocate, către cele doua firme. Contractele includeau prestații supraevaluate, despre care ministrul știa că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale ministerului, cu implicații financiare minime, având ca sursă tot bugetul ministerului.

Ulterior atribuirii contractelor, ministrul a dispus plata sumei de 3.067.963,99 lei, plus TVA, prevăzută în cele trei contracte, deși cunoștea că firmele au efectuat prestații minime în valoare totală de 536.579,13 lei, plus TVA. Diferența dintre acela două sume și anume 2.737.743,35 lei (aproximativ 650.000 euro) reprezintă prejudiciu în dauna ministerului și constă în contravaloarea unor prestații neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul. Corelativ, cele două societăți au obținut foloase materiale în același cuantum.

Începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcției de ministru, inculpata I.R.M.M. a implicat în activitățile de organizare și gestionare a fondurilor instituției persoane din afara acesteia, între care și pe inculpata V.I.E.. Aceasta din urmă a asigurat, în baza unei înțelegeri prealabile cu I.R.M.M., punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului și Sportului. Cu începere din luna aprilie 2009, cele două au atras în activitățile ilegale și alți angajați cu funcții de decizie și de execuție în cadrul ministerului, respectiv pe inculpații D.P., M.M.M., T.D.P., D.O.P., M.F.C., P.D.E. și R.C. Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiții extrem de avantajoase, au fost angrenați și reprezentanții unor firme private, respectiv inculpații I.B.P., N.U.G.R. și N.M.C. Aceștia din urmă, alături de funcționarii din minister , mai sus-menționați, au participat efectiv la simularea organizării și derulării de către minister a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităților. Planul respectiv a fost inițiat de inculpata I.R.M.M. care s-a implicat, ca autor sau instigator, la falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate și fundamentare a achiziției, ofertele celor două firme, documentația de atribuire și contractele ca atare.

Ulterior declanșării cercetărilor de către procurorii anticorupție, în data de 13 iulie 2009, inculpata I.R.M.M., cu ajutorul inculpatului M.M.M., a întreprins acțiuni în scopul zădărnicirii aflării adevărului. Concret, cei doi au acționat astfel încât să fie șterse din calculatoarele ministerului utilizate de unii dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, respectiv din agendele de poștă electronică, dar și din memoria calculatoarelor.

2. Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.283/P/2009 din 7 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv a inculpaților P.D.(deputat în Parlamentul României) pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj prevăzut de art.194 C.pen. (3 infracțiuni) și efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția pe care o persoană o îndeplinește prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, M.C. pentru infracțiunea de șantaj, prevăzută de art.194 C.pen.(2 infracțiuni) și P.V. (primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 C.pen.

În fapt, s-a reținut că în perioada octombrie-noiembrie 2009, inculpatul P.D., sprijinit de coinculpatul M.C., a amenințat verbal și fizic, în mai multe rânduri, iar la data de 29 octombrie 2009, a exercitat acte de violență asupra unui număr de doi reprezentanți ai unei societăți comerciale, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducțiune a apei dintr-o comună. Amenințările vizau integritatea fizică a părților vătămate sau a membrilor familiilor acestora. Totodată, prin amenințări și sprijinit de coinculpatul M.C., inculpatul P.D. a încercat să îl convingă pe unul din cei doi reprezentanți ai firmei menționate să meargă la sediul primăriei din comună și să facă demersurile necesare pe lângă primar în vederea încasării unor sume de bani, în cuantum de 290.000 lei, care s-ar fi cuvenit societății comerciale pe care o reprezenta din executarea unui contractul de aducțiune apă potabilă. Ulterior, acești bani ar fi urmat să fie remiși lui P.D. Anterior, în cursul lunii noiembrie 2009, inculpatul P.D. exercitase presiuni psihice, amenințându-l pe primarul acelei comune, pentru a rezilia un contract cu societatea comercială amintită și, implicit, să efectueze plățile aferente derulării contractului către o societate a lui P.D., în condițiile în care aceasta din urmă efectuase numai anumite lucrări subcontractate. Era vorba despre derularea unui contract în valoare totală de 3.848.719 lei având ca obiect „alimentarea cu apă potabilă a comunei”.

La data de 8 februarie 2011, plenul Camerei Deputaților a respins prin vot solicitarea Direcția Națională Anticorupție din 7 octombrie 2010 privind încuviințarea reținerii și arestării deputatului P.D.

Față de inculpații P.D. și M.C. a fost dispusă, de către procuror, măsura obligării de a nu părăsi țara, ce a fost prelungită până la data de 11 aprilie 2011.

3. Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.190/P/2011 din 9 noiembrie 2011 a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume, B.S.(președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat), arestat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 al.1 C.pen., Ţ.A.M. (director al Organismului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și R.C. (director executiv al Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1),(2) C.pen. și la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen.

În fapt, începând cu data de 1 iulie 2010, la Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu se află în derulare două proiecte destinate dezvoltării resurselor umane, finanțate din fonduri europene și intitulate „Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public de ocupare – PACSPO” și „Învățământ continuu aprofundat pentru România - ICAR” pentru care a fost alocată finanțarea maxim admisă în cuantum de 5 milioane de euro pentru fiecare proiect.

Concret, s-a reținut că în perioada decembrie 2010-octombrie 2011, inculpatul B.S., în calitate de președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă și al Consiliului de Administrație din cadrul A.N.O.F.M., a primit suma totală de 1.058.500 lei (echivalentul a aproximativ 250.574 euro) și 22.000 euro de la un număr de 8 angajați în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR pentru a vira 25% din costul proiectelor reprezentând cofinanțarea acestora din fonduri proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Funcționarii respectivi făceau parte din echipa de implementare a proiectelor și erau angajați pe bază de contracte civile la o societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte iar refuzul lui B.S. de a aloca contribuția din fonduri publice ar fi avut drept consecință întreruperea proiectelor și, implicit, privarea respectivilor funcționari de retribuțiile primite pentru activități în cadrul proiectelor.

Din suma totală pretinsă, la data de 15 octombrie 2011, inculpatul B.S. a primit de la aceiași funcționari, prin intermediul lui R.C., suma de 82.000 lei, reprezentând o parte din retribuțiile aferente lunii septembrie 2011.Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

De asemenea, inculpata Ţ.A.M., în calitate de director al Organismului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM, în cursul lunii august 2011, a primit de la un angajat al aceleiași firme partenere în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR suma de 10.000 lei cu titlu de mită. Banii au fost primiți după efectuarea unui control la societatea respectivă pentru a favoriza societatea comercială în situația unor controale ulterioare.

La 25 octombrie 2011, 2 noiembrie 2011 și 4 noiembrie 2011 procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului B.S. în vederea despăgubirii persoanelor prejudiciate.

4. Prin rechizitoriul nr.177/P/2011 din 19 septembrie 2011, Secția pentru combaterea corupției, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, și anume, B.R.V. (fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților-A.N.R.P, cu rang de subsecretar de stat), arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, A.C.T. și C.G., arestați, pentru complicitatea la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000, A.E., A.El. și S.V. pentru infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 și V.E. pentru complicitatea la infracțiunea de la cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000.

Concret, prin decizia din 27 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.), s-a aprobat plata către A.E., A.El., S.V., V.P. și alți titulari, a unor despăgubiri în valoare de 36.589.160 lei (echivalentul a 10.482.800 euro), aferente unui teren în suprafață de 7.180 m.p., situat într-o zonă rezidențială din capitală. Cu toate acestea, procedurile de acordare a despăgubirilor au trenat până în vara anului 2011.

În aceste circumstanțe, în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V. a pretins, cu ajutorul inculpatei A.C.T., de la cele patru titulare ale despăgubirilor un folos care inițial nu a fost particularizat, fiind apoi individualizat ca procentaj de 20% din valoarea despăgubirilor stabilită de C.C.S.D. , diminuat ulterior la 15%, după care a primit, în trei tranșe, cu ajutorul aceleiași coinculpate, suma totală de 1.817.500 lei (reprezentând echivalentul a aproximativ 432.738 euro), din care și-a însușit 1.134.900 lei (echivalentul a 270.215 euro). Astfel, inculpatul B.R.V. a primit în zilele de 8 și 14 august 2011 câte 367.000 lei, iar la data de 26 august 2011 suma de 400.900 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Restul banilor, adică suma de 682.600 lei (echivalentul a 162.523 euro) a fost însușită de A.C.T. care, în desfășurarea activităților infracționale a beneficiat de ajutorul soțului său, inculpatul C.G. Inculpata V.E. (fiica lui V.P.) a asigurat legătura între cele patru cumpărătoare de influență și inculpații B.R.V. și A.C.T. pentru realizarea demersurilor de transmitere a pretinderii și, respectiv, de remitere a folosului cerut ca obiect al infracțiunii de trafic de influență.

În vederea confiscării speciale, la 8 și 13 septembrie 2011 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților A.C.T. și C.G. (până la concurența sumei de 682.600 lei) respectiv a inculpatului B.R.V. (până la concurența sumei de 707.000 lei).

La data de 27 august 2011 față de inculpații B.R.V. și A.C.T. s-a luat măsura reținerii, iar la 28 august 2011 Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru cei doi inculpați pentru 29 de zile. La data de 5 septembrie 2011 s-a luat măsura reținerii și față de inculpatul C.G., iar instanța a emis mandat de arestare pe numele acestuia pentru următoarele 29 zile.

5. Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr.141/P/2011 din 7 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, S,G. (secretar general în cadrul Ministerului Sănătății) pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, A.A.E. (director executiv în cadrul Direcției de Sănătate Publică) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, B.M. (director executiv adjunct de sănătate publică în cadrul Direcției de Sănătate Publică) și I.O. (director executiv adjunct economic în cadrul Direcției de Sănătate Publică)pentru infracțiunile de dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000.

În fapt, în zilele de 11 și 13 octombrie 2010, la Agenția Națională a Funcționarilor Publici a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante de director executiv, director executiv adjunct de sănătate publică și director executiv adjunct economic în cadrul Direcției județene de Sănătate Publică, concurs la care s-au înscris și inculpații A.A.E., B.M. și I.O. ce dețineau deja, în baza unor ordine de delegare, funcțiile publice de conducere menționate. În acest context, în zilele de 9 și 13 octombrie 2010, inculpatul S.G., în calitate de secretar general al Ministerului Sănătății și de membru al comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor menționate, a primit de la inculpata A.A.E., pentru toți cei trei candidați, suma de 600 de euro și produse alimentare și nealimentare. Banii și bunurile au fost primite pentru a le furniza candidaților subiectele propuse de reprezentanții Ministerului Sănătății pentru ambele probe (scris și oral) ale concursului și pentru a le acorda un punctaj favorabil.

Ca urmare, inculpatul S.G. le-a furnizat tuturor candidaților, prin intermediul inculpatei A.A.E., subiectele de concurs astfel că, după examen, toți cei trei candidați au fost declarați admiși, fiind ulterior numiți în funcțiile publice de conducere în cadrul Direcției de Sănătate Publică.

În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților I.O., B.M. și A.A.E. până la concurența sumei de 600 euro (curs 4.3233 lei/euro). Astfel, au fost indisponibilizate sumele de câte 864,66 lei depuse de fiecare din cei trei inculpați într-un cont bancar , la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

6. Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr. 122/P/2008 din 24 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, și anume M.S. (subprefect al județului) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.(1) și (2) C.pen. (2 infracțiuni), instigare la fals intelectual prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) și la art. 18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2 infracțiuni) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prevăzut de art.13²din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni), H.M. (inginer la agenția Domeniilor Statului-A.D.S.) pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals intelectual prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) și la art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2 infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prevăzut de art.13²din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzut de art.246 C.pen. și P.D. (director al Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară-O.C.P.I.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2 infracțiuni).

În fapt, s-a reținut că inculpatul M.S., în calitate de subprefect al județului, urmărind să dobândească suprafețe de teren în locații care îl interesau, în toamna anului 2007 a pretins de la martorii B.D.M. și S.M. vânzarea la prețuri avantajoase a unor suprafețe de 9 ha și respectiv 12 ha teren agricol, în scopul de a-și încălca atribuțiile de serviciu, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pe un amplasament favorabil lui (în localitatea natală și de domiciliu) și pentru a facilita și urgenta procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.

Inculpatul a determinat încălcarea și de către alți funcționari din cadrul Prefecturii, A.D.S și O.C.P.I, a propriilor atribuții, influențând și urgentând astfel desfășurarea procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, obținând pentru martori reconstituirea acestui drept asupra unor suprafețe de teren ale căror amplasamente îi erau favorabile și prejudiciind A.D.S. cu suma de 228.904 lei (diferența de valoare între vechiul și noul amplasament). Terenurile au fost dobândite ulterior de persoane apropiate inculpatului la prețuri inferioare valorii de piață.

În sarcina inculpatului H.M. s-a reținut că, în calitate de angajat al A.D.S. și de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cunoscând faptul că M.S. dorește să obțină pentru sine două suprafețe de teren cu amplasamentul stabilit pe raza municipiului, pe terenul exploatat de o societate comercială și cunoscând, de asemenea, că fusese întocmit procesul verbal de delimitare a acelui teren pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate cetățenilor la care se referea hotărârea 307/2007 a Comisiei județene de fond funciar, a indicat numitelor M.D. și S.C. această locație, determinând astfel inserarea în cuprinsul hotărârilor 664/16.11.2007 și 669/30.11.2007 ale Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a mențiunilor privind acordarea terenurilor către societatea comercială, deși acest aspect nu fusese discutat și stabilit de către membrii comisiei și nu reflecta voința acestora. Inculpatul H.M. a întocmit procesele verbale de delimitare a acelor terenuri și schițele acestora, cunoscând faptul că subprefectul dorește să le obțină pentru sine, fără a fi avut loc transferul de anexe, fără a fi fost înscriși solicitanții în anexa 30 de către Comisia municipală de fond funciar, contribuind astfel în mod decisiv la deposedarea Statului român de acele suprafețe de teren.

Prin activitatea infracțională a inculpaților s-a cauzat astfel un prejudiciu în valoare de 228.904 lei în dauna statului, vătămarea intereselor legale ale persoanelor cu privire la care se hotărâse validarea propunerii de înscriere în anexa 30 prevăzută de H.G. 890/2005, cu acordarea terenului din rezerva A.D.S. și obținându-se astfel pentru B.D.M. și S.M. un avantaj patrimonial în cuantum de 39.800 lei, respectiv 189.104 lei.

De asemenea, H.M. a refuzat nejustificat să semneze procesul verbal de delimitare înregistrat la Primăria municipiului sub numărul 21166 din data de 16 iulie 2007, prin care a fost identificată și delimitată suprafața de 24,54 ha teren, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al cetățenilor vizați de hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei Județene de Fond Funciar, în condițiile în care nu exista nici un motiv legal în acest sens.

Totodată, inculpatul P.D., în calitate de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și membru al Comisiei județene de fond funciar, la solicitarea expresă a inculpatului M.S., a dispus scrierea titlurilor de proprietate nr. 145336/08.01.2008 pentru B.T.(al cărui unic moștenitor este B.D.M.), respectiv nr. 145337/08.01.2008 pentru S.M., deși nu avusese loc punerea în posesie a proprietarilor, a semnat cele două titluri de proprietate și le-a predat împreună cu toată documentația aferentă, inculpatului M.S., încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu, cauzând A.D.S. un prejudiciu in valoare de 228.904 lei.

În cauză s-a dispus indisponibilizarea unor bunuri imobile aparținînd inculpaților până la concurența sumei de 228.904 lei.

Cauze privind președinți/vicepreședinți de Consilii Județene și primari/viceprimari

7. Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr.59/P/2009 din 16 mai 2011, a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, și anume, N.C. (președinte al Consiliului Județean) pentru infracțiunile de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (2) din C.pen. raportat la art.5 alin.(1) și art.6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat la art.248 C.pen. în referire.la art.13²din Legea nr.78/2000, P.G.C. (acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 alin.(1) , art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, N.G. (primar al municipiului), Ş.I. (primar al comunei) și A.C.I. (primar al altui municipiu) pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, D.F. (director executiv în cadrul Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, P.I. (primar al altei comune) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.13²din Legea nr.78/2000, N.I., D.G. și M.T. pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și G.D. (asociat și administrator la o societate comercială) pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.18¹ alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000.

Fondurile au fost solicitate în condițiile în care niciuna dintre unitățile școlare nu a fost afectată de inundațiile din perioada invocată, iar în cererea de finanțare a fost menționat documentul intitulat „Raportul Inspectoratului pentru Situații de Urgență”, care nu există, situație despre care avea cunoștință inculpatul N.C. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al Comitetului județean pentru situații de urgență. În baza cererii de finanțare depuse la data 8 iunie 2006, a fost încheiat contractul de grant prin care Consiliul Județean a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanțare externă nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură societate comercială, aparținând inculpatului G.D., care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât și pentru lucrări neexecutate. Această firmă se afla în relații contractuale și în raporturi juridice cu familia inculpatului.

Pe perioada executării proiectului, inculpatul N.C. a semnat cererea de plată finală și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conținut nereal (procese verbale de recepție, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat, în mod fals, efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală și anexa a fost redactată și semnată de inculpatul D.F. În consecință, Consiliul Județean a încasat pe nedrept suma de 260.800 euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare nerambursabilă. Procesele verbale de recepție au fost puse la dispoziție de inculpatul G.D., asociat și administrator al firmei care realizase lucrările, fiind întocmite de inculpatul N.I., reprezentant cu execuția al firmei, respectiv inculpații D.C. și M.T., membrii în Comisia de recepție și diriginți de șantier.De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost încasată.

S-a mai reținut că, în perioada 2006-2008, inculpatul N.C., în calitate de președinte al Consiliului Județean, a pretins și a primit de la inculpatul P.G.C., asociat și acționar majoritar al unei societăți pe acțiuni, sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 lei pentru ca instituția Consiliului Județean să achiziționeze de la această firmă produse alimentare și nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziție publică. Suma remisă cu titlu de mită reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

În cauză procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului penal asupra bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților N.I., G.D. și P.I.

La data de 26 ianuarie 2011, procurorii anticorupție au dispus reținerea inculpatului N.C., iar la data de 27 ianuarie 2011 Tribunalul Argeș a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe un termen de 29 de zile. Ulterior, în data de 2 februarie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara.

8. Prin rechizitoriul nr.130/P/2011 din data de 23 noiembrie 2011, Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv, și anume B.R.V.(vicepreședinte al Consiliului județean), arestat, pentru infracțiunea de class=tab1>luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și D.A. (asociat al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de class=tab1>dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

9. Serviciul Teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr.60/P/2011 din data de 22 decembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, 1 în stare de arest preventiv, respectiv A.S. (primar al municipiului), arestat, pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate la spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, trafic de influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzut de art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, instigare la spălarea banilor în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen. raportat. la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și primire de foloase necuvenite, prevăzută de art.256 C.pen., S.C.M. (administrator al unei societăți având ca obiect salubrizarea) pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de art.255 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, participație improprie la spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen. și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen., A.M.U. (avocat, soția inculpatului A.S.) pentru infracțiunile de complicitate la luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la trafic de influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și D.A. (asociat al unei societăți de asigurări) pentru infracțiunile de cumpărare de influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzută de art.6¹ din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (23 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.

S-a mai reținut că, după încheierea, la data de 28 iulie 2010, a contractului de delegare a serviciilor publice de salubrizare a municipiului cu o societate din capitală, contract încheiat de primarul A.S. în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, acesta a primit de la reprezentanții firmei menționate două carduri de alimentare cu carburanți din care unul a fost utilizat ulterior, în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011 de către inculpata A.M.U. care a alimentat autovehiculele proprietate personală cu carburanți în valoare totală de 8.826, 63 lei.

În vederea confiscării speciale, class=tab> în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător și indisponibilizarea sumelor de 145.000 lei și 10.000 euro aparținând inculpatului A.S., precum și a sumei de 358.326,93 lei aparținând inculpatei A.M.U.

10. La data de 28 februarie 2011, prin rechizitoriul nr.249/P/2008, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, și respectiv, C.C.P. (primar al unui Sector al capitalei), G.F.(secretar al Primăriei sectorului), D.V. (director executiv adjunct al Direcției Tehnice-Urbanism din cadrul Primăriei Sectorului în perioada 2005-2008), M.D. (șef Birou evidența activităților agrare din cadrul Primăriei Sectorului în perioada 2005-2006) și B.P. (funcționar în cadrul Serviciului Cadastru, Date Urbane și Fond Funciar) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 și 248¹ C.pen., C.P. (șef Serviciu cadastru, cate urbane și fond funciar în perioada 2005-2006) și D.P. (consilier în cadrul aceluiași Serviciu) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 și 248¹ C.pen. și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen.

S-a reținut în fapt că, în cursul anului 2006, inculpații C.C.P., G.F., D.V., M.D., B.P., C.P. și D.P., în calitate de funcționari publici în cadrul Primăriei unui Sector al capitalei și de membri în cadrul Subcomisiei locale de aplicare a legii fondului funciar a sectorului, nu și-au respectat atribuțiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a 6 titluri de proprietate pentru suprafața totală de 119.647,64 mp teren intravilan situat în municipiu, cu o valoare de piață, la nivelul anului 2006, de 58.230.034 euro (echivalent a 205.306.570 lei).

În vederea recuperării prejudiciului creat, procurorul de caz a dispus în cursul lunii iulie 2011 instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

11. Prin rechizitoriul nr.11/P/2011 din 17 februarie 2011, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, H.O.M. (primar al municipiului), D.N.R. (viceprimar al municipiului) și C.D.A. (șef Serviciu buget finanțe-contabile în cadrul Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și complicitate la infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art. 253¹ C.pen., Ţ.I. (inspector de specialitate în cadrul Primăriei municipiului - Compartimentul achiziții publice) pentru săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese prevăzut de art. 253¹ C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. și H.D. (președinte al unei Asociații) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la conflict de interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.253¹ C.pen. și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art. 13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen.

Consiliul Local al Municipiului s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 698.748,57 lei și în vederea recuperării prejudiciului s-a dispus măsura asiguratorie a inscripției ipotecare asupra unor imobile aparținând inculpaților Ţ.I. și H.G.

12. Serviciul Teritorial Brașov, prin rechizitoriul nr.6/P/2011 din data de 6 aprilie 2011 a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.K. (primar al municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. (10 acte materiale).

Fapta inculpatului constă în aceea că, în calitate de primar al municipiului, în luna februarie 2010 a pretins martorului A.J. o sumă de bani neindividualizată pentru a asigura derularea normală a Acordului-cadru de prestări servicii nr. 3535 din 15 februarie 2010 încheiat între Primăria municipiului și o societate comercială și a primit, în perioada aprilie 2010-martie 2011, suma totală de 51.000 lei (câte 4.000 lei lunar în perioada aprilie-octombrie 2010, în luna noiembrie 2010 suma de 10.000 lei, la data de 17 februarie 2011 suma de 3.000 lei și la data de 11 martie 2011 suma de 10.000 lei).

13. Prin rechizitoriul nr.25/P/2010 din 7 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, din care 2 persoane juridice, și anume, A.G. (primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen. și abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art .75 lit.a) C.pen., A.M. (administrator al unei societăți comerciale, soția lui A.G.) pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen., C.G. (funcționar la Primăria comunei) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 alin.(1) C.pen. (2 infracțiuni) și uz de fals prevăzut de art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.291 C.pen. (2 infracțiuni), H.P. pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată class=tab1>prevăzut de art.13² din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248¹ C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 alin.(1) C.pen. șiuz de fals prevăzut de art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.291 C.pen., L.N.(administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255 alin.(1) C.pen., respectiv 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de L.N.) pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255 alin.(1) C.pen. și 1 persoană juridică (societatea comercială administrată de A.M.) pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen.

Contractul de achiziție publică avea ca obiect executarea lu

1.2. Influențe legislative și evaluări

2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală

2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

5.2. Unitatea de Implementare Programe

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

8. Resursele financiare și administrarea acestora

Credite utilizate (plăți efectuate)

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

11. ANEXE

11.1. Anexa nr.1 – Prezentarea unor cauze importante soluționate prin rechizitoriu