
Rezultatele activității desfășurate în anul 2011 de Direcția Națională Anticorupție în lupta împotriva corupției se înscriu pe linia consecvenței în investigarea și finalizarea prin trimitere în instanță a cauzelor complexe privind fapte grave de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală și a eficienței relevate de condamnarea definitivă dispusă de instanțele de judecată în dosare de corupție de nivel înalt și mediu. Activitatea a păstrat gradul de diversitate, fiind finalizate prin trimitere în judecată și pronunțarea unor condamnări definitive și în cauze ce privesc evaziunea fiscală ori înșelăciunea.
Corupția, ca fenomen grav care afectează principiile fundamentale ale statului de drept și democrației, a fost abordată și din perspectiva identificării și stopării manifestării acesteia ca un element cotidian, fiind desfășurată o amplă activitate de urmărire penală care a vizat actele de corupție săvârșite de lucrători vamali și polițiști de frontieră din 6 puncte vamale, finalizată cu trimiterea în judecată a unui număr de 274 inculpați.
Eforturile depuse în vederea îndeplinirii măsurilor stabilite în cadrul Condiționalității a 3-a a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv, „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”, au fost reflectate în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experții Comisiei Europene, respectiv, Raportul Intermediar din 18 februarie 2011 și Raportul anual din 27 iulie 2011.
Raportul anual precizează că România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare, iar Direcția Națională Anticorupție „a avut o activitate tot mai convingătoare în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt”. Totodată, se menționează că „rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări”.
Pe de altă parte, raportul conchide că, în ciuda progreselor înregistrate din iulie 2010, consecvența și obținerea de rezultate în mai multe domenii rămân o provocare. Se impune luarea unor măsuri pentru accelerarea desfășurării proceselor în instanță în vederea evitării împlinirii termenului de prescripție, coordonarea luptei împotriva corupției printr-o nouă strategie națională anticorupție, îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare a banilor și protecția împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.
Direcția Națională Anticorupție este organizată ca o structură, cu personalitate juridică și buget propriu, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare. Direcția Națională Anticorupție este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul procurorului șef al direcției, are un colegiu de conducere și un regulament de ordine interioară[1], este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Aceste dispoziții legale îi asigură independența efectivă, funcțională și financiară, specifică pentru exercitarea eficientă a funcției de luptă împotriva corupției[2]. Cadrul legislativ referitor la organizarea, funcționarea și competența Direcției Naționale Anticorupție nu a suferit modificări în cursul anului 2011.
Competența sa materială vizează combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și alte infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, precizate expres la art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.
Sfera competenței materiale a Direcției Naționale Anticorupție, după obiect,se referă în primul rând la infracțiunile de corupție, asimilate ori în legătură directă cu corupția cuprinse în Legea nr.78/2000, considerate ca depășind nivelul corupției mici, prinîntinderea pagubei (mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro) ori prin valoarea sumei/bunului care a format obiectul faptei de corupție (mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro).
De asemenea, Direcția Națională Anticorupție are competența exclusivă de cercetare a infracțiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, indiferent de cuantumul prejudiciului.
În al treilea rând, competența materială a direcției vizează infracțiunile de înșelăciune, abuz în serviciu, evaziune fiscală și anumite infracțiuni din Codul vamal, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro[3].
Sfera competenței direcției, după calitatea persoanei, vizează corupția la nivel înalt și mediu. Pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare, Direcția Națională Anticorupție este singura structură abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului și are competența de a investiga și alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, la un anumit nivel, prevăzute expres și limitativ în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.
Funcțional, Direcția Națională Anticorupție își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializați în lupta împotriva corupției, procedura de selecție a acestora impunând, ca și condiție obligatorie, vechimea de minim 6 ani în profesie.
Direcția funcționează cu o structură centrală și o structură teritorială. Structura centrală cuprinde trei secții operative, din care una specializată în urmărire penală a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, o secție judiciară penală, care asigură participarea procurorilor la ședințele de judecată, un serviciu care se ocupă de cooperarea internațională, precum și alte compartimente ce asigură condițiile necesare desfășurării activității. Structura teritorială cuprinde 15 servicii teritoriale corespunzător circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel.
În cadrul direcției își desfășoară activitatea ofițeri și agenți de poliție, care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.
Organizarea și funcționarea diferitelor compartimente din cadrul direcției sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.852 din 17 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare[4].
Cadrul legislativ referitor la organizarea, funcționarea și competența Direcției Naționale Anticorupție nu a suferit modificări în cursul anului 2011.
La data de 31 decembrie 2011, schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție era ocupată în proporție de 90,12% (511 posturi ocupate, din cele 567). Activitatea a fost desfășurată cu 88,89% din personalul prevăzut în organigramă (504 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 7 persoane aveau suspendate raporturile de muncă urmare a detașării la alte instituții (4 procurori), a desfășurării activității în cadrul unor organisme sau instituții internaționale (1 specialist) sau a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (2 persoane, din care 1 procuror și 1 ofițer de poliție judiciară).
Structura pe funcții, la finele anului 2011, așa cum a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010, se prezintă după cum urmează:
145 de posturi de procurori, din care ocupate 126 (86,89%) și 121 în activitate (83,44%);
170 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);
55 de posturi de specialiști, din care ocupate 48 (87,27%);
99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 90 (90,91%);
44 de posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);
54 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48 (88,89%).
Fluctuația de personal, în cursul anului 2011, este relevată de încadrarea a 30 persoane (din care 19 procurori, 8 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști și 1 șofer) și încetarea raporturilor de muncă ale unui număr de 31 persoane (din care 10 procurori, 7 ofițeri de poliție judiciară, 3 specialiști, 1 funcționar public, 4 grefieri, 1 referent și 5 șoferi) prin transfer, pensionare pentru limită de vârstă sau medicală, demisie etc.
Măsurile luate în vederea asigurării personalului necesar și eficientizării activității s-au concretizat atât în organizarea, după caz, de interviuri, concursuri sau examene, în scopul ocupării posturilor vacante ori promovării, cât și reorganizarea funcțională și redistribuirea unor posturi, în funcție de volumul de activitate și necesități.
Din punct de vedere funcțional, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin Ordinul nr.78 din 7 noiembrie 2011, după consultarea colegiului de conducere al direcției și modificarea statului de funcții prin Ordinul ministrului justiției nr.2227/C/2 noiembrie 2011, cu avizul acordat prin Hotărârea nr.773 din 25 octombrie 2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, a dispus înființarea Biroului teritorial Baia Mare în cadrul Serviciului teritorial Cluj. Înființarea acestui birou s-a impus pentru realizarea cu operativitate și în condiții optime a competențelor direcției, precum și utilizării eficiente a resurselor umane și materiale, cele două posturi de procuror fiind asigurate prin redistribuirea acestora de la serviciul teritorial în a cărui rază de competență funcționează.
Corelativ creșterii continue a participării procurorilor la activitatea de judecată, încă de la începutul anului 2011, trei posturi de procuror au fost distribuite Secției judiciare penale (cele care la sfârșitul anului 2010 fuseseră transformate din posturi de procuror militar). De asemenea, începând cu data de 1 august 2011, un post vacant de la Secția de combatere a corupției a fost redistribuit la Serviciul teritorial Ploiești și un post de la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a fost redistribuit la Serviciul teritorial Constanța, din data de 15 noiembrie 2011. Tot în acest sens, în cursul lunii decembrie 2011, au fost redistribuite două posturi de procuror de la nivel central, la Serviciul teritorial Galați și Serviciul teritorial Pitești, dispozițiile ordinului fiind aplicabile cu data de 1 ianuarie 2012.
1.2. Influențe legislative și evaluări
În anul 2011 nu au existat modificări legislative pe palierul reglementărilor penale ori procesual penale, referitoare la infracțiunile aflate în competența Direcției Naționale Anticorupție. Proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale, inclusiv ale dispozițiilor Legii nr.78/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002, se află încă în dezbatere parlamentară.
Asupra celerității procesului penal au fost resimțite efectele modificărilor legislative realizate în anul 2010 prin adoptarea Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor și a Legii nr.177/2010 care a abrogat dispoziția din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la obligativitatea suspendării judecării cauzei penale în momentul sesizării cu o excepție de neconstituționalitate.
În ceea ce privește efectele Legii nr.202/2010, s-a constatat că în 12% din cazuri condamnarea definitivă s-a realizat în procedura simplificată prevăzută de art.3201 C.pr.pen., în baza recunoașterii vinovăției (36 din 298 condamnați definitiv).
De asemenea, reducerea numărului căilor ordinare de atac, în cazul infracțiunilor pentru care competența judecării în fond aparține judecătoriei, a avut ca rezultat pronunțarea a 17% din hotărârile definitive de condamnare, respectiv 27 hotărâri definitive privind 55 condamnați, din cele 158 hotărâri definitive de condamnare a 298 inculpați.
Referitor la efectele neobligativității suspendării procesului în cazul ridicării unei excepții de neconstituționalitate, se constată că, în anul 2011, din cauzele soluționate definitiv, un procent de 17% îl
reprezintă cele în care procesul penal a fost suspendat cel puțin o dată ca urmare a sesizării Curții Constituționale. Astfel, au rămas definitive un număr de 24 hotărâri de condamnare privind 64 inculpați, în care pe parcursul procesului cauza a fost suspendată (din care în 4 cazuri privind 15 inculpați, procesul a fost suspendat de două ori pe acest motiv), din cele 158 hotărâri definitive privind 298 de condamnați.
Totuși, s-a constatat că au fost utilizate alte modalități de tergiversare a procesului penal, fiind semnificativ mai multe cazuri de solicitare a efectuării expertizei, în condițiile art. 916 C.pr.pen., asupra convorbirilor sau comunicărilor interceptate și înregistrate, indiferent dacă existau sau nu dubii cu privire la conținutul acestora.
Curtea Constituțională a reconfirmat jurisprudența sa referitoare la deplina concordanță a actului normativ privind organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție, precum și a dispozițiilor Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu dispozițiile legii fundamentale, respingând toate excepțiile de neconstituționalitate ridicate. Astfel, în anul 2011 au fost pronunțate 4 decizii privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 ori actele modificatoare ale acesteia[5] și 6 decizii privind Legea nr.78/2000 în ansamblu ori anumite dispoziții din aceasta[6].
În cursul anului 2011 rezultatele luptei împotriva corupției au continuat să fie monitorizate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, instituit de Comisia Europeană. În acest context, au fost realizate două misiuni de evaluare a României, în lunile mai și noiembrie 2011, rezultatele fiind consemnate în cele două rapoarte privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, un raport intermediar din 18 februarie 2011 și raportul anual din 27 iulie 2011.
Raportul anual arată că Direcția Națională Anticorupție „a avut o activitate tot mai convingătoare în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt”. Totodată, se
menționează că „rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări”.
În ceea ce privește angajamentul autorităților judiciare, raportul a remarcat mai multe exemple pozitive de tratare eficientă a cazurilor de corupție la nivel înalt în instanță, ceea ce demonstrează că, în
cazurile complexe, dosarele pot fi soluționate eficient prin cooperarea între diferite autorități.
Raportul anual precizează că România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare, iar pe de altă parte, conchide că, în ciuda progreselor înregistrate din iulie 2010, consecvența și obținerea de rezultate în mai multe domenii rămâne o provocare.
Se impune luarea unor măsuri privind accelerarea desfășurării proceselor în instanță pentru a se evita împlinirea termenului de prescripție, coordonarea luptei împotriva corupției printr-o nouă strategie națională anticorupție, îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare a banilor și protecția împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.
2.1. Analiza statistică a activității de urmărire penală
În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2011, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 79 procurori (28 procurori de la cele 3 secții operative ale structurii centrale și 51 procurori ce au funcționat la structura teritorială), iar activitatea judiciară de circa 29 procurori (11 de la Secția judiciară penală și circa 18 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).
La finele anului 2011, la cele 3 secții operative și în cele 15 servicii teritoriale ale direcției, din totalul de 115 posturi de procuror prevăzute în organigramă erau ocupate 101, reprezentând 87,83%, din care 94 procurori numiți și 7 procurori delegați. În activitate se aflau 97 procurori, reprezentând 84,35% din numărul de posturi prevăzute, întrucât 4 procurori erau detașați la alte instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, 2 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii). Ca și în anii precedenți, a existat o fluctuație de personal pe parcursul anului, manifestată prin aceea că, din cele 101 posturi ocupate, un număr de 11 procurori și-au încetat ori suspendat
temporar activitatea, în timp ce 16 procurori au început activitatea în cadrul direcției.
Analiza comparativă a principalilor indicatori statistici relevă că, în anul 2011, Direcția Națională Anticorupție a continuat să desfășoare o activitate de urmărire penală eficientă, prin prisma următoarelor rezultate înregistrate:
În anul 2011 numărul cauzelor de soluționat a crescut cu 13,52% (6.615 față de 5.827 în anul 2010),
al celor soluționate cu 12,03% (3.313 față de 2.957 în 2010) și al soluțiilor dispuse pe fond cu 12,71% (2.270 față de 2.014 în anul 2010). În 1.043 cauze s-a dispus declinarea competenței ori conexarea dosarelor (943 în 2010).

Au rămas nesoluționate 3.302 cauze, din care 10 cu autor necunoscut (2.870 cauze, din care 5 cu autor necunoscut, în anul 2010), creșterea fiind justificată obiectiv de ponderea semnificativă a cauzelor noi intrate, reprezentând 56,61% din totalul celor de soluționat (3.745 noi din 6.615 de soluționat).
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 14 inculpați arestați preventiv (11 în anul 2010).
Din cele 2.270 cauze soluționate pe fond, în 233 s-a dispus trimiterea în judecată a 1.091 inculpați, din care 41 persoane
juridice, comparativ cu 220 rechizitorii privind 937 inculpați, din care 3 persoane juridice, în anul 2010. În 2.037 cauze au fost date soluții de scoatere de sub urmărire penală, încetare ori neîncepere a urmăririi penale (1.794 în anul 2010), iar dispozițiile art.181 C.pen. au fost aplicate față de 114 învinuiți (153 în anul 2010) și 13 făptuitori (urmare a modificării art.230 C.pen. prin Legea nr.202/2010).
Rechizitoriile reprezintă 10,26% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un număr de 233 rechizitorii din 2.270 cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2010, au fost soluționate pe fond 2.014 cauze, din care 220 rechizitorii, reprezentând o pondere de 10,93%.
Au fost trimiși în judecată 333 inculpați arestați preventiv (155 în anul 2010), din care 223 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest (117 în 2010) și 110 arestați în cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de libertate (38 în anul 2010). În cursul urmăririi penale, față de alți 26 inculpați a fost luată numai măsura reținerii.
Numărul rechizitoriilor a crescut cu 5,9%, al inculpaților trimiși în judecată cu 16,43% și al inculpaților trimiși în judecată în stare de arest preventiv cu 90,59%. Acești indicatori statistici, coroborați cu faptul că judecătorii au dispus luarea măsurii preventive față de 31,71% din inculpații persoane fizice trimiși în judecată, relevă menținerea la un nivel ridicat a gravității infracțiunilor reținute prin rechizitorii.

Prin cele 233 de rechizitorii au fost deduse judecății un număr de 2.560 infracțiuni (față de 1.870 infracțiuni în anul 2010), a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:
-1.699 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000 (1.007 în 2010), din care:
- 648- infracțiuni de corupție (467 în anul 2010)
o 368 - luare de mită
o 96 - dare de mită
o 5 - primire de foloase necuvenite
o 125 - trafic de influență
o 54 - cumpărare de influență (art.61 )
- 364 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (166 în anul 2010)
o 235 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.132)
o 5 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
o 104 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
o 2 - utilizare a subvențiilor în alte scopuri
o 17 - șantaj
o 1 - obținere de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
- 590 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (300 în 2010)
o 12- tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art.17 lit.a)
o 109 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art.17 lit.b)
o 350 - fals și uz de fals (art.17 lit.c)
o 7 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.17 lit.d)
o 18 - spălare a banilor (art.17 lit.e)
o 91 - contrabanda cu bunuri provenite din infracțiuni (art.17 lit.f)
o 1 - evaziune fiscală (art.17 lit. g)
o 2 - folosire a creditului sau bunurilor societății (art.17 lit.h)
- 97 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 535 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
- 140 - evaziune fiscală
- 299 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
- 84 - spălare a banilor
- 3 - infracțiuni prevăzute de Codul vamal
- 326 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
- 13 - abuz în serviciu contra intereselor publice
- 92 - înșelăciune
- 18 - conflict de interese
- 16 - fals intelectual
- 73 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
- 5 - fals în înscrisuri oficiale
- 10 - fals în declarații
- 21 - uz de fals
- 37 - asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
- 9 - mărturie mincinoasă
- 4 – favorizarea infractorului
- 6 - delapidare

Continuă creșterea sesizării instanțelor cu infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000, prin rechizitorii fiind reținută comiterea a 1.699 infracțiuni prevăzute de legea specială (1.007 în anul 2010), din care 648 infracțiunii de corupție (467 în anul 2010). De asemenea, continuă creșterea numărului infracțiunilor de natură economică sau în legătură cu activități economice reținute, spre exemplu, 141 infracțiuni de evaziune fiscală (96 în anul 2010), 102 de spălare a banilor (17 în anul 2010) și 92 de înșelăciune (57 în anul 2010).
Importanța și complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu se observă și prin prisma valorii prejudiciului total de peste 1.110 milioane lei și peste 77 milioane euro reținut în actele de inculpare (peste 673 milioane lei, la care se adaugă aproximativ 49 milioane euro, în 2010).
Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de aproximativ 892 milioane lei (peste 315 milioane lei, în anul 2010).
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 2.270 cauze soluționate pe fond,
în 484 a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (21,32%), iar în 400 cel de 2 ani de la prima sesizare (17,62%). În total, acestea reprezintă 34,84% din numărul dosarelor soluționate ceea ce, în condițiile creșterii continue a numărului cauzelor de soluționat și raportat la complexitatea acestora, relevă preocuparea pentru soluționarea cauzelor vechi.
De asemenea, din cele 3.302 cauze nesoluționate un număr de 1.824 cauze sunt mai vechi de 1 an de la sesizare, ceea ce reprezintă 55,23% din cauzele rămase în lucru (48,44% în anul 2010), iar 322 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, ceea ce reprezintă 9,75% din cauzele rămase în lucru (8,75% în anul 2010).
Evoluția acestor indicatori statistici este obiectiv justificată în condițiile creșterii cu 12% a cauzelor soluționate, cu circa 6% a numărului de rechizitorii, cu 16,4% a inculpaților trimiși în judecată și dublarea numărului celor arestați preventiv (333 față de 155 în anul 2010).
Între cei 1.091 inculpați trimiși în judecată sunt 41 persoane juridice. Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (904), sunt bărbați (881) și au vârste cuprinse între 21-54 ani (913). Totodată, 475 au studii superioare, 19 sunt cetățeni străini, 17 sunt recidiviști și 39 au antecedente penale.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 536 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (402 în anul 2010). După tipurile de ocupații evidențiate statistic, din 1.050 inculpați, persoane fizice, trimiși în judecată, sunt 6 demnitari, 134 ocupă funcții publice de conducere, 481 sunt funcționaripublici, 5 magistrați, 231 oameni de afaceri, 120 alte categorii și 73 fără ocupație.
Spre
exemplu, între persoanele trimise în judecată care ocupau funcții de
conducere, control ori alte funcții importante sunt 6 demnitari (1
deputat, 1 ministru care e deputat, 1 secretar general în
Ministerul Sănătății, 1 subprefect, 1 președinte
al A.N.O.F.M.[7]
cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte al
Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat), 1 președinte
și 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 1 consilier
județean, 5 magistrați (2 judecători și 3 procurori,
din care 2 prim-procurori), 27 avocați,
231 polițiști, 63 lucrători vamali și
1 director al Direcției de Accize și Operațiuni
Vamale, 11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari
șefi), 2 directori și 4 inspectori (1
inspector șef) D.G.F.P., 1 consilier A.N.A.F., 5 funcționari
A.P.I.A.[8], 1 inspector șef I.T.M., 3
comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef), 29
primari, 6 viceprimari, 2 consilieri locali, 4 secretari de
primărie, 1 președinte al Agenției Naționale a
Medicamentului, 1 președinte de sindicat, 1 rector, 1 prodecan,
4 generali (3 generali de brigadă), 38 directori din alte
instituții publice (1 de la Autoritatea
Rutieră Română, 1 de la Agenția Domeniilor Statului, 4
de la Direcția de Sănătate Publică, 2 de la
Direcția Sanitar Veterinară, 1 de la Autoritatea Sanitar
Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, 1 de la
Agenția pentru Protecția Mediului, 1 de la A.P.I.A., 1 de
la A.N.O.F.M., 2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la Centrul
Național de Formare Profesională, 1 de la I.S.C.I.R[9].,
2 de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 1
de la Institutul Național de Pneumologie, 2 de la Universitatea de
Medicină și Farmacie, 1 de la Colegiul Tehnic, 12
directori din cadrul unor ministere) și 8 directori de companii/societăți
naționale (1 de la CN CFR, 1 de la CN Administrația
Porturilor Maritime, 1 de la Termoelectrica, 4 de la Aeroportul
Băneasa), 1 președinte și 1 vicepreședinte al
unei Societăți de Administrare a Investițiilor.

În ceea ce privește indicatorii de evaluare a calității actului de urmărire penală referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri și arestați netrimiși în judecată, situația se prezintă sintetic, după cum urmează:
o A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1,02% din totalul cauzelor soluționate, respectiv 34 din 3.313.
În concret, au fost infirmate soluțiile dispuse în 29 de dosare, din care 13 dispuse de instanța de judecată și 16 de procurorul ierarhic superior. Dintre acestea, 14 se află încă în lucru, în 9 a fost adoptată aceeași soluție, 2 au fost declinate, iar 2 au fost conexate la alte cauze și s-a dispus trimiterea în judecată.
Redeschiderea urmăririi
penale s-a dispus în 5 dosare, din care 4 de către
procurorul ierarhic superior și 1 de către procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție. Dintre acestea, 2 sunt încă în lucru, iar în
3 soluția adoptată după completarea cercetărilor a fost
tot de netrimitere în judecată.
o
Față de 3 inculpați
arestați preventiva fost dispusă soluția de netrimitere
în judecată, pe motiv de împlinire a termenului de prescripție a
răspunderii penale. Măsura preventivă a fost dispusă în
cursul urmăririi penale, la propunerea Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel, iar după restituirea cauzei la procuror, dosarul a fost declinat
către Direcția Națională Anticorupție-Serviciul
teritorial Constanța, care a fost în imposibilitate de a administra
probatoriul dispus de instanță cu ocazia restituirii până la
împlinirea termenului special de prescripție.
o
Un număr de 298
inculpați au fost condamnați definitiv, reprezentând o
creștere cu 93,5%, comparativ cu 154 inculpați condamnați
prin hotărâri definitive în anul 2010 (din care 1 la amendă
penală).
Pedepsele au fost privative
de libertate în cazul a 117 inculpați condamnați (65
în anul 2010), cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
în cazul a 89 inculpați (29 în anul 2010) și cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei în cazul a 92 inculpați
(59 în anul 2010).
o
Prin hotărâri definitive
s-a dispus achitarea a 37
inculpați (comparativ cu 21 în anul 2010). La aceștia
se adaugă alți 12 inculpați achitați ca urmare a
dezincriminării faptelor (comparativ cu 13 în anul 2010)
și 13 inculpați achitați ca urmare a aplicării art.18¹
C.pen. (comparativ cu 7 în anul 2010).
Apreciem cătrimiterea
în judecată este imputabilă procurorului într-o singură cauză
privind 1 inculpat, pentru considerentele expuse
în prezentarea din Anexa nr.3.
o Din cei 37 inculpați achitați definitiv, pe alte temeiuri decât cele determinate de dezincriminarea faptelor ori pericolul social al infracțiunii, 2 inculpați au fost reținuți în cursul urmăririi penale, 2 inculpați au fost arestați 17 zile și 1 inculpat a fost arestat preventiv în cursul urmăririi penale 1 lună și 23 zile, starea de arest fiind prelungită apoi pe durata judecării și în continuare executând pedeapsa până la momentul liberării condiționate (achitarea a fost dispusă în procedura revizuirii hotărârii definitive de condamnare).
Față de alți 3 inculpați, arestați circa 3 luni în cursul urmăririi penale, apoi 1 an și 2 luni în cursul judecății, s-a dispus achitarea ca urmare a dezincriminării faptelor.
Referitor la toate aceste situații, apreciem că probele administrate în faza de urmărire penală justificau trimiterea în judecată, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 3.
o Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 2 dosare privind 7 inculpați. Ponderea cauzelor restituite este de 0,85%.
S-a apreciat că nu sunt imputabile procurorilor soluțiile de restituire, așa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 4.
o
Ponderea achitărilor din
totalul trimiterilor în judecată este de 5,68% (62 din 1.091), conform
indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.
o
Raportat la numărul
persoanelor definitiv judecate, achitările au o pondere de 10,3%. Astfel, din 359 persoane față de care
s-au pronunțat hotărâri definitive, 37 au fost achitate pe
alte temeiuri decât dezincriminarea faptelor și lipsa de pericol social al
infracțiunii. Comparativ, în anul 2010, din 195 persoane judecate
definitiv, un număr de 21 au fost achitate pe alte temeiuri decât
dezincriminarea ori aplicarea art.181 C.pen., achitările având
o pondere de 10,76%.
În concluzie, în
anul 2011 Direcția Națională Anticorupție a continuat
să desfășoare o activitate de urmărire penală
eficientă, relevată
de creșterea cu 13,52% a numărului cauzelor de soluționat, cu
12,03% al celor soluționate, cu 5,9% al rechizitoriilor, cu
16,43% al inculpaților trimiși în judecată și dublarea
celor arestați preventiv.
Importanța și complexitatea cauzelor
finalizate prin rechizitoriu se observă și din creșterea sesizării instanțelor cu
infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000, prin rechizitorii
fiind reținută comiterea a 1.699 infracțiuni
prevăzute de legea specială, din care 648 infracțiuni
de corupție (1.007, din care 467 de corupție în anul
2010), precum și cu infracțiuni de
natură economică sau în legătură cu activități
economice, cum ar fi, infracțiunile de evaziune fiscală (141
față de 96 în anul 2010), spălare a banilor (102 față
de 17 în anul 2010) sau înșelăciune (94 față
de 57 în anul 2010). De asemenea, este relevant și cuantumul însemnat al prejudiciului de peste 1.110
milioane lei și peste 77 milioane euro, reținut în actele
de inculpare (comparativ cu 673 milioane lei la care se
adaugă aproximativ 49 milioane euro în 2010) ori valoarea măsurilor asigurătorii, de aproximativ 892
milioane lei, dispuse de procurori (comparativ
cu peste 315 milioane lei în anul 2010).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost bună, întrucât soluțiile
au fost desființate în proporție de 1,02% prin infirmare
ori redeschiderea urmăririi penale, iar instanțele
au stabilit vinovăția a 89,69% din
persoanele judecate definitiv (82,56% în anul 2010), respectiv a 322 inculpați din 359 persoane
judecate, în timp ce achitările definitive au
o pondere de 5,68% din totalul trimiterilor în judecată (indicator
de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).
a. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale
Structura centrală a
Direcției Naționale Anticorupție are în compunere trei
secții care desfășoară activitatea de urmărire
penală, și anume:
Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și
Secția de combatere a infracțiunilor de corupție
săvârșite de militari.
La finele anului 2011, în cadrul structurii centrale, din totalul de 44 posturi
prevăzute în organigramă, erau ocupate 33 (reprezentând 75%),
din care 30 procurori numiți și 3 delegați în funcții
de conducere. În activitate se aflau numai 30 procurori (reprezentând
68,18%), întrucât 3 procurori erau detașați la alte
instituții (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1
la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor,
1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al
Magistraturii).
Fluctuația de personal
pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 33 posturi
ocupate, un număr de 4 procurori și-au încetat ori suspendat
temporar activitatea, în timp ce alți 4 procurori au început
activitatea în cadrul acestor structuri.
Activitatea de
urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 28
procurori din cele trei secții
operative ale structurii centrale a Direcției Naționale
Anticorupție (1 procuror din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție
săvârșite de militari desfășurând
și activitate judiciară). Activitatea judiciară a fost
desfășurată de Secția judiciară penală a
direcției.
Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluționat 1.716 cauze, în creștere cu 11,21% (1.543 de cauze în 2010, în creștere cu 17,88% față de anul 2009) și au soluționat 776 cauze, în creștere cu 8,22% (717 cauze soluționate în anul 2010, în creștere cu 6,07% față de anul 2009).
Dintre acestea, 500 sunt soluții pe fondul cauzei (față de 471 în anul 2010), iar 276 soluții de declinare a competenței ori de conexare a dosarelor (față de 246 în anul 2010).
La sfârșitul anului 2010 se aflau în curs de urmărire penală 7 inculpați arestați preventiv (3 în anul 2010).
Din cele 500 cauze soluționate pe fond, în 55 au fost emise rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 573 inculpați, din care 7 persoane juridice și 246 inculpați arestați preventiv (158 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 7 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010, din 471 cauze soluționate pe fond prin 67 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 220 inculpați, din care 2 persoane juridice și 36 arestați preventiv (23 trimiși în judecată în stare de arest).
Rechizitoriile reprezintă 11% din soluțiile pe fond (14,23% în 2010) și se observă creșterea exponențială, cu 160,45%, a numărului inculpaților trimiși în judecată (573 față de 220 în anul 2010) și cu 583,33% al celor arestați preventiv (246 față de 36 în anul 2010). S-a dispus aplicarea dispozițiilor art.181 C.pen. față de 14 învinuiți (9 în anul 2010) și 2 făptuitori (conform art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010).
Între cei 573 inculpați trimiși în judecată, 7 sunt persoane juridice, iar 4 sunt demnitari, 1 este magistrat, 56 au funcții de conducere și 380 sunt funcționari publici.
Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 346 inculpați (164 în anul 2010). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 4 demnitari (1 deputat, 1 ministru care e deputat, 1 președinte al A.N.O.F.M., cu rang de secretar de stat și 1 vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat), 1 judecător, 9 avocați, 204 polițiști (3 cu funcții de conducere), 54 lucrători vamali (1 cu funcție de conducere) și 1 director de la Direcția de Accize și Operațiuni Vamale, 8 comisari de Gardă Financiară, 1 consilier A.N.A.F., 1 comisar șef Protecția Consumatorului, 3 primari, 4 generali (3 generali de brigadă), 1 președinte al comisiei centrale a arbitrilor, 1 președinte de sindicat, 1 consilier personal al ministrului, 1 medic șef penitenciar, 21 directori din instituții publice (1 de la A.P.I.A., 1 de la A.N.O.F.M., 2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la Centrul Național de Formare Profesională, 2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la Institutul Național de Pneumologie, 1 de la A.N.S.I.T.-Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor, 12 directori din cadrul unor ministere) și 3 directori de companii naționale (1 de la C.N. C.F.R., 1 de la C.N. Administrația Porturilor Maritime, 1 de la Termoelectrica S.A.).
Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (500), sunt bărbați (492) și au vârste cuprinse între 21-54 de ani (516). Au studii superioare 176 inculpați, 7 inculpați sunt recidiviști, alți 6 au antecedente penale, iar 5 sunt cetățeni străini. Nu s-au înregistrat cazuri de învinuiți sau inculpați arestați preventiv, față de care să se fi dispus soluții de netrimitere în judecată.
Au rămas nesoluționate 940 cauze (în creștere cu 14,28%, față de 826 în anul 2010), din care 575 au depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă 61,17% din nesoluționate (comparativ cu 414 reprezentând 50,13%, în anul 2010), iar 113 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale și reprezintă 12,02% din nesoluționate (comparativ cu 85 de cauze, reprezentând 10,29% în anul 2010).
S-a acordat atenție soluționării unor cauze vechi, astfel încât din cele 500 cauze soluționate pe fond, în 220 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 44%).
Prin cele 55 rechizitorii (comparativ cu 67 în anul 2010), au fost trimiși în judecată 573 inculpați (față de 220 în anul 2009) pentru săvârșirea a 1.519 infracțiuni (comparativ cu 541), după cum urmează:
-1.079 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000 (373 în anul 2010), din care:
- 363 - infracțiuni de corupție (față de 89 în 2010)
o 274 - luare de mită
o 41 - dare de mită
o 38 - trafic de influență
o 2 - primire de foloase necuvenite
o 8 - cumpărarea de influență (art.61)
-249 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (față de 83 în 2010)
o 144 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.132 )
o 95 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
o 4 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
o 2 - utilizarea subvențiilor în alte scopuri
o 1 - obținere de foloase necuvenite de persoane cu funcții de control
o 3 - șantaj (art.131)
- 460 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (față de 192 )
o 245 - fals și uz de fals (art.17 lit.c)
o 12 - spălare a banilor (art.17 lit.e)
o 3 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art.17 lit.a)
o 106- asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art.17 lit.b)
o 91- contrabanda cu bunuri provenite din infracțiuni (art.17 lit.f)
o 1 - evaziune fiscală (art.17 lit.g)
o 2 - folosire a creditului sau bunurilor societății (art.17 lit.h)
- 7- infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 368 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
- 51 - evaziune fiscală
- 288 - inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
- 23 - spălare a banilor
- 4- criminalitate informatică
- 2 - prevăzute în Codul vamal
- 119 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
- 3 - abuz în serviciu contra intereselor publice
- 26 - înșelăciune
- 8 - fals intelectual
- 9 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
- 16 - uz de fals
- 3 - fals în declarații
- 1 - conflict de interese
- 7- favorizarea infractorului
- 35- sustragere sau distrugere de înscrisuri
- 6- delapidare

În concluzie, a crescut exponențial numărul inculpaților trimiși în judecată (de 2,6 ori) și a celor arestați preventiv (de 6,8 ori), pe fondul creșterii cu 11,21% a cauzelor de soluționat și cu 8,22% a celor soluționate, ceea ce denotă eficiență și justifică obiectiv creșterea numărului cauzelor rămase de soluționat.
Prejudiciul
total reținut în rechizitorii este de aproximativ 680 milioane lei la care
se adaugă circa 65 milioane euro (comparativ
cu peste 408 milioane lei la care se adaugă peste 24 milioane
euro în 2010). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de
procurori este de peste 577 milioane lei (peste
256 milioane lei în 2010), din
care cele aplicate
de Secția de combatere a corupției, în sumă de peste
387 milioane lei (circa 12 milioane lei în 2010), de Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție,
în cuantum de peste 189 milioane lei (peste 243 milioane lei în
2010) și de Secția
de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de
militari, în valoare de peste 710
mii lei (peste 1 milion lei în 2010).
Calitatea
actelor de urmărire penală a fost bună întrucât, ca urmare a infirmării ori
redeschiderii urmăririi penale, soluțiile desființate au o
pondere de 1,28% din totalul cauzelor soluționate (8
soluții infirmate față de 3 în anul 2010 și 2 redeschideri
a urmăririi penale față de 1 în anul 2010), iar achitările
au o pondere de 7,67% din totalul trimișilor în judecată (conform
indicatorului de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).
În cursul anului 2011,
instanțele au dispus condamnarea definitivă
a 106 inculpați, trimiși în judecată de către
procurorii din cadrul structurii centrale (69 inculpați
trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției,
36 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție și 9 de Secția de combatere a infracțiunilor de
corupție săvârșite de militari).
Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 29 inculpați (din care 6
inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a
corupției, 14 inculpați trimiși în judecată de
Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de
corupție și 9 de Secția
de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de
militari, din care 1 a fost trimis în judecată de procurorul
militar care își desfășura activitatea în cadrul Secției de
combatere a corupției, fiind înainte de înființarea secției
militare), la care se adaugă 11 inculpați achitați
ca urmare a dezincriminării faptelor (trimiși în
judecată de Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție) și alți 4 inculpați
achitați cu aplicarea art.181 C.pen. (3
inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a
corupției și 1 de Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari).
Au fost dispuse 2
soluții definitive de restituire a cauzei la procuror (1 a Secției
de combatere a corupției și 1 a Secției de combatere a infracțiunilor de corupție
săvârșite de militari).
Principalii indicatori
de activitate înregistrați la secțiile operative ale structurii centrale:
Nr. crt.
|
Denumirea indicatorilor
|
Secția de combatere a corupției
|
Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție
|
Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari
|
1.
|
Cauze de soluționat
|
551
|
1.011
|
154
|
2.
|
Cauze soluționate pe fond
|
237
|
192
|
71
|
3.
|
Declinări și conexări
|
52
|
191
|
33
|
4.
|
Cauze rămase de soluționat
|
262
|
628
|
50
|
5.
|
Rechizitorii
|
23
|
25
|
7
|
6.
|
Inculpați trimiși în judecată
|
247
|
205
|
121
|
7.
|
Inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv
|
67
|
91
|
0
|
8.
|
Prejudiciul total reținut în rechizitorii
|
Peste 119 milioane lei și peste
58 milioane euro
|
Peste 559 milioane lei și aproximativ 6,5 milioane euro
|
Peste 495 mii lei și 52 mii euro
|
9.
|
Numărul învinuiților față de care
s-au aplicat dispozițiile art.181 C.pen.
|
1
|
1
|
12
|
10.
|
Hotărâri definitive de restituire a cauzelor
|
1
|
0
|
1
|
11.
|
Hotărâri definitive de achitare
|
6
|
6
|
1
|
12.
|
Cauze infirmate și redeschise
|
2
|
8
|
0
|
13.
|
Dosare soluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări
|
98
|
104
|
18
|
14.
|
Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 1 an de la data primei sesizări
|
147
|
402
|
27
|
15.
|
Dosare nesoluționate, cu depășirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale
|
19
|
87
|
7
|
În concluzie, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2011 o activitate laborioasă cu importante creșteri cantitative și calitative, rezultatele fiind analizate, în detaliu, la secțiunile privind fiecare secție.
b. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale
Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 15 servicii teritoriale, din care 4 au în compunere și câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare și Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare (înființat la 7 npiembrie 2011).
La finele anului 2011, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 71 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 69, reprezentând 97,18%, din care 65 procurori numiți, 2 procurori delegați în funcție de conducere și 2 procurori delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau numai 68 procurori (reprezentând 95,77% din posturile prevăzute), întrucât 1 procuror a fost detașat la Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii.
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 69 posturi ocupate, un număr de 7 procurori și-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 10 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată în anul 2011, în medie, de 51 procurori din structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție, iar activitatea judiciară la nivelul serviciilor teritoriale de circa 18 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu și birou teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară.
Serviciile teritoriale ale direcției au avut de soluționat 4.899 cauze, reprezentând o creștere cu 14,35% (față de 4.284 cauze în 2010) și au soluționat 2.537 cauze, reprezentând o
creștere cu 13,25%, din care 1.770 soluții pe fondul cauzei (față de 2.240 cauze din care 1.543 soluții pe fond, în anul 2010) și 767 de declinare a competenței ori conexare a dosarelor (față de 697 în 2010).
S-a urmărit soluționarea cauzelor vechi, având în vedere că din cele 1.770 de dosare
soluționate pe fond, în 664 a fost depășit termenul de
1 an de la data primei sesizări (reprezentând 37,51%),
comparativ cu 538 din 1.543 cauze soluționate pe fond în
anul 2009 (reprezentând 34,87%).
Din cele 1.770
cauze soluționate pe fond, în 178 au fost emise rechizitorii, în
creștere cu 16,33% și
reprezentând 10,05%. În 1.592
cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată. Comparativ,
în anul 2010 au fost 1.543 cauze soluționate pe fond, din
care în 153 au fost emise rechizitorii reprezentând 9,92%, iar în
1.390 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.
Au fost aplicate
dispozițiile art.181 C.pen. față de 110
învinuiți (144 în anul 2010) și 11 făptuitori
(urmare modificării art.230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010).
Un număr
de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit
cel puțin 8 rechizitorii (comparativ cu 12 servicii teritoriale în 2010), după cum
urmează: 23 rechizitorii - București (privind 50 de
inculpați, din care 12 arestați preventiv), 17 rechizitorii
– Iași (privind 87 de inculpați, din care 23 persoane
juridice și 10 arestați preventiv), câte 15 rechizitorii
– Galați (privind 59 de inculpați, din care 6 persoane
juridice și 7 arestați preventiv) și Pitești
(privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv),
câte 12 rechizitorii - Alba-Iulia (privind 38 de inculpați,
din care 7 arestați preventiv), Cluj (privind 23
inculpați, din care 1 persoană juridică și 7 arestați
preventiv) și Ploiești (privind 21 inculpați, din
care 1 arestat preventiv), câte 11 rechizitorii - Oradea (privind
36 inculpați, din care 9 arestați preventiv), Constanța
(privind 30 inculpați, din care 6 arestați
preventiv) și Brașov (privind 16 inculpați, din
care 2 arestați preventiv), 10 rechizitorii - Târgu
Mureș (privind 17 inculpați, din care 4 persoane
juridice și 3 arestați preventiv), 9 rechizitorii –
Timișoara (privind 28 inculpați, din care 8 arestați
preventiv) și 8 rechizitorii – Craiova (privind 19 de
inculpați, din care 3 arestați preventiv).
De asemenea, celelalte 2 servicii teritoriale au întocmit câte 6 rechizitorii, după cum
urmează: Bacău (privind 26 inculpați, din care 5
arestați preventiv) și Suceava (privind 10 inculpați,
din care 1 arestat preventiv).
Prin cele 178
rechizitorii instanțele au fost sesizate cu judecarea unui număr
de 518 inculpați pentru săvârșirea a 1.041
infracțiuni (față de 1.329 în 2010), după cum
urmează:
- 620 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000 (634 în anul 2010), din care:
- 285 - infracțiuni de corupție (378 în anul 2010)
o 94 - luare de mită
o 55 - dare de mită
o 87 - trafic de influență
o 3 - primire de foloase necuvenite
o 46 - cumpărare de influență (art.61)
- 115 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (83 în anul 2010)
o 1 - efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
o 9 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
o 14 - șantaj
o 91 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.132)
- 130 -infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (108 în 2010)
o 9 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art.17 lit.a)
o 3 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (art 17 lit b)
o 105 - fals și uz de fals (art.17 lit c)
o 7 - abuz în serviciu (art.17 lit.d)
o 6 - spălare a banilor (art 17 lit e)
- 90 -infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
- 167 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale
- 89 - evaziune fiscală
- 11- inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat
- 61 - spălare a banilor
- 254 - infracțiuni prevăzute în Codul penal
- 6 - abuz în serviciu contra intereselor publice
- 1 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
- 71 - înșelăciune
- 4 - șantaj
- 17 - conflict de interese
-
5 - fals material în înscrisuri oficiale
-
15
- fals
intelectual
-
65 - fals în înscrisuri
sub semnătură privată
-
8
- fals
în declarații
-
18
- uz de
fals
-
16 - asociere pentru
săvârșirea de infracțiuni
-
6
- delapidare
-
3
-
neglijență în serviciu
-
7
-
mărturie mincinoasă
- 5 - falsificare de alimente sau alte produse
- 2 – deturnare de fonduri

Prin rechizitorii a fost reținut un prejudiciu total de peste 431 milioane lei la care se adaugă peste 12 milioane de euro, comparativ cu circa 264 milioane lei la care se adaugă 26 milioane de euro, în anul 2010.
Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 315 milioane lei, comparativ cu peste 59 milioane lei în anul 2010.
Instanțele au fost sesizate, prin cele 178 rechizitorii, cu judecarea unui număr de 518 inculpați, din care 87 arestați preventiv (65 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 19 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010, prin 153 rechizitorii au fost trimiși în judecată 717 inculpați, din care 119 arestați preventiv (94 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Între cei 518 inculpați trimiși în judecată, 34 sunt persoane juridice, iar 2 sunt demnitari, 2 magistrați, 79 persoane ocupă funcții de conducere și 101 sunt funcționari publici.
Dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 190 inculpați (238 în anul 2010). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată 2 demnitari (1 secretar general în Ministerul Sănătății, 1 subprefect), 1 președinte și 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 26 primari, 6 viceprimari, 1 consilier județean și 2 consilieri locali, 4 magistrați (1 judecător și 3 procurori, din care 2 prim-procurori), 18 avocați, 27 polițiști (1 cu funcție de conducere), 9 lucrători vamali (2 cu funcții de conducere) și 1 director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 3 comisari șefi de Gardă Financiară, 4 inspectori (1 inspector șef) și 2 directori D.G.F.P., 1 șef al Administrației Finanțelor Publice, 3 comisari Protecția Consumatorului, 5 funcționari A.P.I.A., 1 inspector al Autorității Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, 2 inspectori șefi I.S.C.I.R., 1 președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, 1 arhitect șef, 1 rector, 1 prorector, 1 prodecan, 18 directori din instituții publice (1 de la Autoritatea Rutieră Română, 1 de la Agenția Domeniilor Statului, 4 de la Direcția de Sănătate Publică, 2 de la Direcția Sanitar Veterinară, 1 de la Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, 1 de la Agenția pentru Protecția Mediului, 2 de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 2 de la o Universitate de Medicină și Farmacie, 1 de la Colegiul Tehnic, 2 de la Consiliul județean) și 4 directori de companii/societăți naționale (toți de la Aeroportul Băneasa).
Majoritatea inculpaților persoane fizice trimiși în judecată provin din
mediul urban (404), sunt bărbați (389), au
vârste cuprinse între 21-54 ani (397). Au studii superioare 299 inculpați,
14 sunt cetățeni străini, 10 sunt recidiviști
și alți 33 au antecedente penale.
Au rămas nesoluționate 2.362 cauze, din care 1.249
mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 209 mai vechi de 6
luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 2.044 de
cauze rămase de soluționat în anul 2010, din care 976 mai
vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 166 mai vechi de 6
luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de
urmărire penală 7 inculpați arestați preventiv,
comparativ cu 8 la finele anului 2010.
În concluzie, a continuat să
crească, cu 14,35%, numărul cauzelor de soluționat, cu 13,25% al
celor soluționate, cu 14,71% al soluțiilor pe fondul cauzei și
cu 10,05% a numărului rechizitoriilor, ceea ce relevă o activitate dinamică
și justifică obiectiv creșterea numărului
cauzelor rămase și a vechimii acestora.
Calitatea
actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă
urmărirea în 24 cauze, soluțiile desființate având o pondere
de 0,94% din totalul cauzelor soluționate (21 soluții
infirmate față de 24 în anul 2010 și 3 redeschideri
ale urmăririi penale față de 1 în anul 2010), iar achitările
au o pondere de 3,47% din totalul trimișilor în judecată (conform
indicatorului de calitate stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii).
Concret, 8 inculpați au fost achitați (3 Serviciul
teritorial Alba-Iulia, 2 Serviciul teritorial Cluj, 2 Serviciul
teritorial Ploiești, 1 Serviciul teritorial Suceava), la
care se adaugă 1 inculpat achitat pe temeiul
dezincriminării faptelor (Serviciul teritorial Ploiești)
și 9 achitați ca urmare a aprecierii pericolului social al
faptei (7 Serviciul teritorial Alba-Iulia, 1 Serviciul
teritorial Galați, 1 Serviciul teritorial
Ploiești). Nu s-a dispus prin hotărâre definitivă
restituirea cauzei la procuror.
În cursul anului 2011,
instanțele au dispus condamnarea
definitivă a 191 de inculpați, trimiși în
judecată de către procurorii din cadrul structurii teritoriale a
direcției.
În concluzie, structura teritorială
a Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în
anul 2011 o activitate eficientă, rezultatele obținute de fiecare
serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.
Secția de
combatere a corupției și-a
desfășurat activitatea în anul 2011 pe fondul menținerii
deficitului și fluctuației de personal, din cele 19
posturi de procuror prevăzute în organigramă, fiind în activitate, în
medie, 12 procurori (11 procurori în primele 3 luni, 12
procurori timp de 6 luni și 13 procurori ultimele 2 luni). Menționăm
că, statistic, încă 2 posturi de procuror sunt ocupate, dar
procurorii nu au desfășurat activitate, întrucât sunt detașați
la alte instituții (1 procuror la Inspecția judiciară
a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 procuror la Departamentul de
Luptă Antifraudă).
Cantitativ,
această secție
a avut de soluționat 551 cauze penale
(în comparație cu 565 în anul 2010, reprezentând o scădere cu 2,47%),
din care au fost soluționate 289 (față de 293
în anul 2010, reprezentând o scădere cu 1,36%) și au
rămas nesoluționate 262 cauze (față de 272
în anul 2010, în scădere cu 3,67%), din care în 19 dosare
s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (18 în
anul 2010). Se remarcă însă ponderea importantă pe care o au
cauzele nou intrate în totalul cauzelor de soluționat, 279 din 551
de soluționat (330 cauze noi din 565 cauze de
soluționat).
Se constată
menținerea în aceiași parametri a numărului de soluții pe
fond dispuse, din cele 289 dosare
soluționate, în 237 fiind emise soluții pe fond (243
soluții pe fond din 293 soluționate în anul 2010), iar în 52
s-a dispus declinarea competenței sau conexarea la alte dosare (50 fiind
soluții de conexare).
A crescut semnificativ
numărul persoanelor trimise în judecată, cele 23 rechizitorii privind
247 inculpați, din care 128 arestați preventiv
(67 inculpați trimiși în judecată în
stare de arest) și alți 5 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010,
prin 34 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 85 inculpați,
din care 33 arestați preventiv (22 trimiși
în judecată în stare de arest).
Dispozițiile art.181
C.pen. au fost aplicate față de 1 învinuit (9 învinuiți
în anul 2010) și 1 făptuitor (conform modificărilor aduse
art.230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010).
Rechizitoriile
reprezintă 7,95% din soluțiile dispuse pe fond.
Prin cele 23
rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 565 infracțiuni (146 în anul 2010), din care:
-206infracțiuni
de corupție (72 în anul 2010)
o 156 -
luare de mită (27 în anul 2010)
o 33 - dare de mită (14 în anul 2010)
o 12 - trafic de influență (21 în anul 2010)
o 5 - cumpărare de influență (9 în anul
2010)
- 3infracțiuni împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene
- 170infracțiuni
de criminalitate organizată
- 22infracțiuni
asimilate celor de corupție
- 125
infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție
- 4 infracțiuni de fals
-20 infracțiuni de evaziune fiscală
-15 alte infracțiuni incriminate de Codul penal și
legi speciale
Unii din inculpații
trimiși în judecată au ocupat sau
ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 3 demnitari (1
ministru care e deputat, 1 președinte al A.N.O.F.M., cu rang de
secretar de stat, 1 vicepreședinte al Autorității
Naționale pentru Restituirea Proprietăților-A.N.R.P., cu rang de
subsecretar de stat), 1 judecător, 4 avocați, 14
ofițeri de poliție (11 ofițeri poliție de
frontieră, 3 ofițeri din cadrul B.C.C.O.), 83
agenți ai poliției de frontieră, 1 medic șef de
penitenciar și 1 comisar de penitenciar, 1
comisar șef Protecția Consumatorilor, 1 primar și 1 secretar
de primărie de sector, 1 președinte de sindicat, 1 președinte
al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul F.R.F., 3 consilieri din
cadrul unui minister, 6 directori din instituții
publice (1 de la A.N.S.I.T., 1 de la A.N.O.F.M., 4 din
cadrul unor ministere) și 2 directori de
companii/societăți naționale (1 de la C.N. C.F.R.,
1 de la C.N. Administrația Porturilor Maritime). Din cei 85 de
inculpați majoritatea sunt bărbați (209), provin din
mediul urban (205) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani un
număr de 225 inculpați. Un număr de 78 inculpați
au studii superioare.
Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească,
dacă avem în vedere amploarea și gravitatea activității
infracționale relevată de triplarea numărului inculpaților trimiși în
judecată (247 comparativ cu 85), al celor arestați
preventiv (128 comparativ cu 33) și al faptelor
deduse judecății (565 infracțiuni comparativ cu 146 în
anul 2010).
Prejudiciul
total reținut prin
rechizitorii este în sumă de peste 119 milioane lei și
peste 58 milioane euro (peste
104 mii lei și peste 12 milioane euro în anul 2010), fiind
luate măsuri asigurătorii în valoare de peste 387
milioane lei (circa 12 milioane lei în anul 2010).
Operativitatea soluționării cauzelor >a fost bună, din cele 289 cauze
soluționate, în 62 fiind depășit termenul de 1 an de
la data primei sesizări și în 30 termenul de 6 luni de
la începerea urmăririi penale.
Din cele 262 cauze nesoluționate (272
în anul 2010), un număr de 146 au o vechime mai mare de 1
an de la data sesizării (față de 124 în anul 2010),
iar 19 cauze sunt mai vechide 6 luni de la data începerii urmăririi
penale (18 în anul 2010).
Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin
ponderea importantă a cauzelor nou intrate (279 noi din
551 de soluționat)
și prin deficitul de personal, activitatea fiind
desfășurată cu 63,15% din numărul de procurori
prevăzut în organigramă (12 procurori din 19 posturi),
iar fluctuația, chiar dacă nu a fost mare (câte 1 procuror,
dar în perioade diferite), a presupus repartizarea cauzelor spre soluționare
altor procurori, ceea ce a afectat celeritatea prin asigurarea timpului necesar
cunoașterii dosarelor în vederea continuării activității de
urmărire penală.
Calitatea
actelor de urmărire penală este
relevată de faptul că, pe calea controlului ierarhic, s-a dispus 1
infirmare a soluției (2 în anul 2010) și
1 redeschidere a urmăririi penale (0 în anul 2010). După infirmare, cauza a fost conexată
și finalizată cu rechizitoriu, iar cauza în care s-a dispus
redeschiderea urmăririi penale a primit aceeași soluție
după completarea cercetărilor.
În cele
două cazuri de conflicte negative de competență declanșate
s-a stabilit că, în mod corect, procurorii Direcției Naționale
Anticorupție au apreciat că nu le aparține competența de
soluționare.
S-a dispus,
prin hotărâre definitivă, restituirea cauzei la
procuror (1 cauză privind 3 inculpați), apreciată ca
neimputabilă, așa cum rezultă din argumentele prezentate în Anexa
nr.4.
Prin 4 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 6 inculpați[11]
(din care 3 pe temeiul art.10 lit.a C.pr.pen., 3
în baza art.10 lit.d C.pr.pen.), apreciate ca neimputabile, așa
cum rezultă din Anexa nr. 3. La acestea se adaugă 1
hotărâre prin care s-a dispus față de 3 inculpați
achitarea în baza art.181 C.pen.
S-a dispus,
prin 34 hotărâri definitive, condamnarea a 69 inculpați
trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii
secției.
Activitatea a fost
desfășurată, în medie, de 12 procurori, iar la finalul anului 2011 în activitate erau 13
procurori.
Volumul mediu este de
circa 24 cauze
soluționate/procuror și de circa 20 cauze
rămase în lucru/procuror (corespunzător numărului de
procurori în activitate).
În
concluzie, activitatea
desfășurată a fost dinamică și eficientă, remarcându-se triplarea
numărului inculpaților trimiși în judecată și a celor
arestați preventiv, dar și prin complexitatea cauzelor relevată
de numărul de infracțiuni reținute în sarcina inculpaților
și a prejudiciului reținut prin actele de inculpare.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Prin rechizitoriul nr.147/P/2009 din 2 mai
2011, Secția de combatere a
corupției a dispus trimiterea în judecată a 12
inculpați, și anume, I.R.M.M. (deputat în
Parlamentul României și ministru al Tineretului și Sportului
în perioada decembrie 2008-iulie 2009) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289
C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000,
participație improprie la infracțiunea de acces fără drept
la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat
la art.42 alin.(1) și (3) din Legea nr.161/2003 și participație
improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date
informatice, fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2)
C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea 161/2003, V.I.E. (consilier
personal al ministrului în perioada aprilie-mai 2009, administrator al unei
societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor
de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. și art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată prevăzută
de art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000,
participație improprie la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea
nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen. cu
aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.P.(director
general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a
ministerului în perioada martie-septembrie 2009) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.2481 C.pen. cu referire la art.248
C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289
C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, M.M.M. (consilier în
cadrul Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii
Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-mai 2009) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.132 din
Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri
sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, participație improprie la infracțiunea de acces
fără drept la un sistem informatic prevăzută de art.31
alin.(2) C.pen. raportat la art.42 alin.(1) și (3) din Legea nr.161/2003,
participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau
deteriora date informatice, fără drept, prevăzută de art.31
alin.(2) C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea nr.161/2003 și uz de
fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.78/2000, M.F.C.(consilier I A în cadrul Direcției
Buget Contabilitate a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010)
pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de
art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.O.P.
(director al Direcției Buget Contabilitate din cadrul
ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată
prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, C.R. (director general al Direcției Generale
Programe, Proiecte și Centre pentru Tineret din cadrul ministerului în
perioada 21 aprilie 2009-ianuarie 2010) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată
prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, T.D.P. (director al
Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne
din minister în perioada 16 martie 2009-5 mai 2009) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248 C.pen.
și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289
C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, P.D. (consilier
în cadrul Direcției de Investiții, Achiziții Publice și
Servicii Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010)
pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000,
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată
prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals în formă
continuată prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1)
lit.c) din Legea nr.78/2000, I.B.P. (asociat și administrator
al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481
C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri
sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen
raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, N.U.G.R. (asociat
și administrator la aceeași societate comercială) pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu referire
la art.2481 C.pen. raportat la art.248 C.pen., complicitate la fals
intelectual în formă continuată prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în
formă continuată prevăzut de la art.290 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, uz de fals în formă
continuată prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1)
lit.c) din Legea nr.78/2000 și participație improprie la fals
intelectual în formă continuată prevăzută de art.31
alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289
C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
N.M.C. (asociat și administrator al unei societăți
comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată prevăzut de
art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
participație improprie la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea
nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.78/2000.
În rechizitoriu s-a
reținut că, în perioada 17 martie-22 mai 2009, în calitate de
ordonator principal de credite, inculpata I.R.M.M. a hotărât ca,
sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național,
dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării
serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private
contracte de prestări servicii având acest obiect. A fost alocată, în
acest scop, către două societăți comerciale suma de
aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea
solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment.
Ministrul Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod
unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din capitală,
o stațiune turistică și 39 reședințe de județ, în
care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte
entități publice sau private vor desfășura manifestări
de acest gen. În acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire
la identitatea prestatorilor pentru ca, în final, să se poată
plăti către cele două societăți comerciale sumele
substanțiale prevăzute în contracte, chiar și în absența
unor contraprestații. În plus, a decis divizarea achiziției în trei
contracte, pentru a crea aparența organizării unor manifestări
de amploare la nivel național, care să justifice plata întregii sume
alocate către cele două firme. Contractele includeau prestații
supraevaluate, despre care ministrul știa că nu vor fi executate ori
că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale
ministerului, cu implicații financiare minime, având ca sursă tot
bugetul ministerului.
Ulterior atribuirii
contractelor, ministrul a dispus plata sumei de 3.067.963,99 lei, plus TVA,
prevăzută în cele trei contracte, deși cunoștea că
firmele au efectuat prestații minime în valoare totală de 536.579,13
lei, plus TVA. Diferența dintre cele două sume, și anume,
2.737.743,35 lei (aproximativ 650.000 euro), reprezintă
prejudiciu în dauna ministerului și constă în contravaloarea unor
prestații neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură
cu evenimentul. Corelativ, cele două societăți au obținut
foloase materiale în același cuantum.
Exercitarea abuzivă a
atribuțiilor de serviciu a constat și în aceea că inculpata I.R.M.M.
a folosit resursele financiare ale ministerului alocate Zilei Naționale a
Tineretului pentru realizarea și difuzarea unor produse publicitare prin
care și-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor
art.22 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice. Faptul că
aceasta și-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV
la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel București prin
sentința civilă, definitivă și irevocabilă,
pronunțată la 26 ianuarie 2010.
Începând cu luna ianuarie
2009, după ocuparea funcției de ministru, inculpata I.R.M.M. a
implicat în activitățile de organizare și gestionare a
fondurilor instituției persoane din afara acesteia, între care și pe
inculpata V.I.E. Aceasta din urmă a asigurat, în baza unei
înțelegeri prealabile cu I.R.M.M., punerea în aplicare a planului
conceput de ministrul Tineretului și Sportului. Cu începere din luna
aprilie 2009, cele două au atras în activitățile ilegale și
alți angajați cu funcții de decizie și de execuție în
cadrul ministerului, respectiv, pe inculpații D.P., M.M.M., T.D.P.,
D.O.P., M.F.C., P.D.E. și R.C. Pe de
altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în
condiții extrem de avantajoase, au fost angrenați și reprezentanții
unor firme private, respectiv, inculpații I.B.P., N.U.G.R. și
N.M.C. Aceștia din urmă, alături de funcționarii din
minister, mai sus-menționați, au participat efectiv la simularea
organizării și derulării de către minister a unei proceduri
de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al
activităților. Planul respectiv a fost inițiat de inculpata I.R.M.M.
care s-a implicat, ca autor sau instigator, la falsificarea a 15
înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate și fundamentare a
achiziției, ofertele celor două firme, documentația de atribuire
și contractele ca atare.
Ulterior
declanșării cercetărilor de către procurorii
anticorupție, în data de 13 iulie 2009, inculpata I.R.M.M., cu
ajutorul inculpatului M.M.M., a întreprins acțiuni în scopul
zădărnicirii aflării adevărului. Concret, cei doi au
acționat astfel încât să fie șterse din calculatoarele
ministerului, utilizate de unii dintre coinculpați, date informatice
și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului,
respectiv din agendele de poștă electronică, dar și din
memoria calculatoarelor.
Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă
în cauză cu suma de 2.736.933,28 lei, precizând că își
rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final
stabilit pe baza întregului material probator din dosar.
În vederea recuperării
prejudiciului produs în urma activităților infracționale a fost
dispusă indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător,
asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatei I.R.M.M., a unor conturi
bancare aparținând inculpatei V.I.E., precum și a unor sume de bani
totalizând 1.151.204,15 lei, identificate în contul celor două firme
și provenite din bugetul ministerului, dobândite din săvârșirea
infracțiunilor.
- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.190/P/2011 din 9 noiembrie 2011, a dispus
trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în
stare de arest preventiv, și anume, B.S.(președinte
al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang
de secretar de stat), arestat, pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea
nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen., Ţ.A.M. (director
al Organismului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul A.N.O.F.M.) pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1)
și (2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și R.C. (director
executiv al Centrului Național de Formare Profesională a
Personalului Propriu) pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) și (2)
C.pen. și la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1)
C.pen.
În fapt, începând cu data de
1 iulie 2010, la Centrul Național de Formare Profesională a
Personalului Propriu se află în derulare două proiecte destinate
dezvoltării resurselor umane, finanțate din fonduri europene și
intitulate „Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public
de ocupare – PACSPO” și „Învățământ continuu aprofundat
pentru România - ICAR”, pentru care a fost alocată finanțarea maxim
admisă în cuantum de 5 milioane de euro pentru fiecare proiect.
Concret, s-a reținut
că în perioada decembrie 2010-octombrie 2011, inculpatul B.S., în
calitate de președinte al Agenției Naționale de Ocupare a
Forței de Muncă și al Consiliului de Administrație din
cadrul A.N.O.F.M., a primit suma totală de 1.058.500 lei (echivalent
al aproximativ 250.574 euro) și 22.000 euro de la un
număr de 8 angajați în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR
pentru a vira 25% din costul proiectelor reprezentând cofinanțarea
acestora din fonduri proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru
șomaj. Funcționarii respectivi făceau parte din echipa de
implementare a proiectelor și erau angajați pe bază de contracte
civile la o societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte,
iar refuzul lui B.S. de a aloca contribuția din fonduri publice ar
fi avut drept consecință întreruperea proiectelor și, implicit,
privarea respectivilor funcționari de retribuțiile primite pentru
activități în cadrul proiectelor.
Banii au fost remiși
lui B.S. de către inculpatul R.C., director executiv al
Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu,
care s-a ocupat și de colectarea sumelor de la funcționarii care
dădeau lunar, în acest scop, o parte din retribuțiile primite în cadrul
proiectelor.
Din suma totală pretinsă,
la data de 15 octombrie 2011, inculpatul B.S. a primit de la
aceiași funcționari, prin intermediul lui R.C., suma de 82.000
lei, reprezentând o parte din retribuțiile aferente lunii septembrie
2011. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea
infracțiunii flagrante.
De asemenea, inculpata Ţ.A.M.,
în calitate de director al Organismului Intermediar pentru Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul A.N.O.F.M.,
în cursul lunii august 2011, a primit de la un angajat al aceleiași firme
partenere în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR suma de 10.000 lei
cu titlu de mită. Banii au fost primiți după efectuarea unui
control la societatea respectivă pentru a favoriza societatea
comercială în situația unor controale ulterioare.
La 25 octombrie 2011, 2
noiembrie 2011 și 4 noiembrie 2011, procurorii au dispus instituirea
sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpatului B.S. în vederea despăgubirii persoanelor
prejudiciate.
Față de inculpatul
B.S. s-a dispus reținerea, la data de 16 octombrie 2011, iar
Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru
29 zile, inculpatul fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv.
- Prin rechizitoriul nr.177/P/2011 din 19
septembrie 2011, Secția de combatere
a corupției a dispus trimiterea
în judecată a 6 inculpați, din care 3 în stare de arest
preventiv, și anume, B.R.V.(vicepreședinte al
Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților-A.N.R.P, cu rang de subsecretar de stat), arestat,
pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută
de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, A.C.T. și
C.G., arestați, pentru complicitate la infracțiunea de
trafic de influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.257 C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000, A.E., A.El. și S.V. pentru
infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută
de art. 61 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și V.E. pentru
complicitate la infracțiunea de cumpărare de influență
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.61 alin.(1) din
Legea nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V., deținând
funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale
pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat, a
pretins și primit foloase materiale pentru sine, cu ajutorul coinculpatei A.C.T.,
pentru a-i determina pe funcționarii din cadrul aceleiași
instituții să urgenteze finalizarea formalităților de
despăgubire cuvenite, prin conversia sumei de bani în acțiuni la Fondul
Proprietatea, în favoarea unor persoane îndrituite la despăgubiri în baza
Legii nr.10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989).
Concret, prin decizia din
27 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
(C.C.S.D.), s-a aprobat plata către A.E., A.El., S.V.,
V.P. și alți titulari a unor despăgubiri în valoare de 36.589.160
lei (echivalentul a 10.482.800 euro), aferente unui teren în
suprafață de 7.180 m.p., situat într-o zonă
rezidențială din capitală. Cu toate acestea, procedurile de
acordare a despăgubirilor au trenat până în vara anului 2011.
În aceste circumstanțe,
în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V. a pretins, cu ajutorul
inculpatei A.C.T., de la cele patru titulare ale despăgubirilor un
folos care inițial nu a fost particularizat, fiind apoi individualizat ca
procentaj de 20% din valoarea despăgubirilor stabilită de C.C.S.D.,
diminuat ulterior la 15%, după care a primit, în trei tranșe, cu ajutorul
aceleiași coinculpate, suma totală de 1.817.500 lei
(reprezentând echivalentul a aproximativ 432.738 euro), din care și-a
însușit 1.134.900 lei (echivalentul a 270.215 euro). Astfel,
inculpatul B.R.V. a primit în zilele de 8 și 14 august 2011 câte 367.000
lei, iar la data de 26 august 2011 suma de 400.900 lei, ocazie cu
care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Restul banilor, adică
suma de 682.600 lei (echivalentul a 162.523 euro), au fost însușiți
de A.C.T. care, în desfășurarea activităților
infracționale a beneficiat de ajutorul soțului său, inculpatul C.G.
Inculpata V.E. (fiica lui V.P.) a asigurat legătura între
cele patru cumpărătoare de influență și
inculpații B.R.V. și A.C.T. pentru realizarea
demersurilor de transmitere a pretinderii și, respectiv, de remitere a
folosului cerut, ca obiect al infracțiunii de trafic de
influență .
În vederea confiscării
speciale, la 8 și 13 septembrie 2011 s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea
inculpaților A.C.T. și C.G. (până la concurența sumei de
682.600 lei), respectiv, a inculpatului B.R.V. (până la concurența
sumei de 707.000 lei).
La data de 27 august 2011
față de inculpații B.R.V. și A.C.T. s-a luat
măsura reținerii, iar la data de 28 august 2011 Curtea de Apel
București a emis mandate de arestare pentru cei doi inculpați pentru
29 de zile. La data de 5 septembrie 2011 s-a luat măsura reținerii
și față de inculpatul C.G., iar instanța a emis
mandat de arestare pe numele acestuia pentru următoarele 29 zile.
- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.14/P/2011 din 21 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare
de arest preventiv, a inculpatului P.M.G. (președinte
al unei Federații Sindicale) pentru săvârșirea infracțiunii
de luare de mită în formă continuată prevăzută de
art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea
art.41 alin.(2) C.pen.
În fapt, s-a
reținut că în perioada septembrie 2009-martie 2011, în calitate de președinte
al unei Federații Sindicale, inculpatul P.M.G. a primit de la
administratorul unei societăți comerciale, denunțător în
cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 lei, în schimbul
atribuirii către acea societate a unui contract de execuție
lucrări. Banii au fost primiți în mod repetat, câte 87.400 lei lunar,
o rată reprezentând aproximativ 20% din valoarea fiecărei
situații de lucrări decontate în cadrul contractului care avea ca
obiect construirea „Centrului de educație, perfecționare și
recreare ”. Prețul negociat al contractului era de 9.234.570 lei,
fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 lei,
fără TVA.
De asemenea, la data de 1
februarie 2011, P.M.G. a primit, prin intermediar, de la aceeași
persoană denunțătoare, posesia unui imobil situat într-o
stațiune montană, în valoare de circa 535.165 lei. Scopul
primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranșe din
mită neplătite încă, cele aferente lunilor următoare sau de
a facilita obținerea de către aceeași firmă a unei
lucrări viitoare.
La data de 24 martie 2011, P.M.E.
a fost prins în flagrant după ce a primit cu titlu de mită de la
reprezentantul firmei beneficiare a contractului suma de 40.000 euro
reprezentând tranșele aferente lunilor ianuarie și februarie 2011. Inculpatul
a fost arestat preventiv pe termen de 29 de zile prin hotărârea din 31
martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție
În cauză s-a dispus luarea
măsurilor asigurătorii, prin instituirea sechestrului asupra
bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, precum și
asupra unor sume de bani.
- Prin rechizitoriul nr.108/P/2011 din 12 mai
2011, Secția de combatere a
corupției a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați în stare de arest preventiv,
și anume, D.L.J. (judecător în cadrul judecătoriei)
pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în
formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen.
raportat la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și N.M. pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea
de dare de mită în formă continuată prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.255 alin.(1) C.pen., art.6 și 7 alin.(2) din
Legea nr.78/2000 și complicitate la luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254
alin.(1) C.pen., art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000,
săvârșite în condițiile recidivei prevăzute de art.37
lit.a) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că la 27 aprilie 2011 și 5 mai 2011 inculpata D.L.J., în
calitate de judecător la judecătorie, a pretins și a primit de
la o persoană denunțătoare, prin intermediul inculpatului N.M.,
sumele de 1.000 lei și 2.300 euro, în scopul pronunțării
unor sentințe civile favorabile în dosarele pe care le avea spre
soluționare și în care denunțătoarea avea un interes
direct. În cauzele respective, denunțătoarea contestase executarea
silită a unor bunuri imobile cu care aceasta garantase unele împrumuturi
încheiate anterior cu persoane fizice.
La data de 5 mai 2011, cei
doi inculpați au fost prinși în flagrant de procurori imediat
după ce au primit de la denunțătoare suma de 2.300 euro.
Secția pentru judecători
a Consiliului Superior al Magistraturii, la aceeași dată, a avizat
reținerea și arestarea preventivă a inculpatei D.L.J, iar
în ziua de 7 mai 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a
dispus arestarea preventivă a acesteia pe un termen de 15 zile. În data de
6 mai 2011, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a
inculpatului M.N. pe un termen de 29 de zile.
- La data de 28 februarie 2011, prin
rechizitoriul nr.249/P/2008, Secția
de combatere a corupției a
dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, respectiv, C.C.P.
(primar al unui Sector al capitalei), G.F.(secretar al
Primăriei sectorului), D.V. (director executiv adjunct al
Direcției Tehnice-Urbanism din cadrul Primăriei Sectorului în
perioada 2005-2008), M.D. (șef Birou Evidența
activităților agrare din cadrul Primăriei Sectorului în perioada
2005-2006) și B.P. (funcționar în cadrul Serviciului
Cadastru, Date Urbane și Fond Funciar) pentru infracțiunea de abuz în
serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și
continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000
raportat la art.248 și 2481 C.pen., C.P. (șef
Serviciu Cadastru Date Urbane și Fond Funciar în perioada 2005-2006) și
D.P. (consilier în cadrul aceluiași serviciu) pentru
infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.248 și 2481 C.pen. și fals
intelectual în formă continuată prevăzut de art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen.
S-a reținut în fapt
că, în cursul anului 2006, inculpații C.C.P., G.F., D.V.,
M.D., B.P., C.P. și D.P., în calitate de
funcționari publici în cadrul Primăriei unui Sector al capitalei
și de membri în cadrul Subcomisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului
Funciar a Sectorului, nu și-au respectat atribuțiile de serviciu
referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la
eliberarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a 6 titluri de
proprietate pentru suprafața totală de 119.647,64 mp teren intravilan
situat în municipiu, cu o valoare de piață, la nivelul anului 2006,
de 58.230.034 euro (echivalent a 205.306.570 lei).
În mod identic, în toate
cele șase situații, prin modalitatea în care au instrumentat
cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea în
posesie și au eliberat titlurile de proprietate, inculpații au
încălcat dispoziții legale imperative și metodologia de
soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în
baza Legii nr.18/1991, astfel că au fost retrocedate terenuri cu o
situație juridică incertă sau chiar prin încălcarea
dreptului de proprietate al altor persoane. Prin actele abuzive ale
inculpaților s-a realizat simularea reconstituirii dreptului de
proprietate în avantajul unui grup de persoane (una dintre acestea fiind
vărul soției inculpatului C.C.P.) și, corelativ, a fost
cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro patrimoniului
capitalei, respectiv unui Club Sportiv, Institutului Național de
Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie și Academiei
Române-Institutul de Biologie, terenurile în cauză aparținând, în
mare parte, domeniului public ori domeniului privat al capitalei și
persoanelor juridice anterior menționate.
Mecanismul prin care au fost
obținute în mod facil avantaje patrimoniale consistente a fost pus în
operă pe fondul existenței unui sistem birocratic și a unui
orizont de așteptare extrem de restrâns pentru persoanele
îndreptățite la respectivele reconstituiri. Astfel, mai multe
persoane au cedat drepturile litigioase către același grup de
interese în schimbul sumelor totale de 417.900 euro și 40.000 lei,
pentru ca, în urma „reconstituirii dreptului de proprietate” iar apoi, prin
comasare, terenurile astfel obținute să fie valorificate cu profituri
uriașe, pentru suprafața de 68.428 mp vândută fiind
încasată suma de 33.654.918,67 euro, prețul total al tranzacțiilor
fiind de 82.324.529,67 euro.
În vederea recuperării
prejudiciului creat, procurorul de caz a dispus, în cursul lunii iulie 2011,instituirea
sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpaților.
- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul nr.269/P/2010 din 2 mai 2011, a dispus trimiterea în judecată a 69
inculpați, din care 38 în stare de arest preventiv,
ofițeri și agenți de poliție de frontieră,
lucrători vamali la două Puncte de trecere a frontierei și la un
Sector al Poliției de frontieră în legătură cu primirea
sumei totale de aproximativ 82.200 euro cu titlu de mită pentru a
înlesni, la trecerea frontierei de stat a României, traficul ilegal cu
țigări provenite din Serbia, a căror valoare în vamă este
de aproximativ 3,3 milioane de euro.
La datele de 9, 10, 16, 21
februarie 2011 și 12 aprilie 2011, Curtea de Apel București și
Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorilor,
au dispus arestarea preventivă a 56 de inculpați, pe un
termen de 29 de zile. Pentru unii dintre inculpați această arestare a
fost prelungită, iar pentru alții a fost înlocuită cu o
altă măsură preventivă, astfel încât la momentul trimiterii
în judecată se mai aflau în stare de arest preventiv 38 de
inculpați.
Astfel, au fost trimiși
în judecată agenții de poliție de frontieră P.C.I.,
T.F. și D.M.M. (toți arestați) pentru
infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită
în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen.
raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și complicitate la
infracțiunea de contrabandă calificată, în formă
continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.270
alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, precum și la art.17
lit.f) din Legea nr.78/2000, lucrătorii vamali S.A.I. (șef
de tură) arestat, A.S.D. (șef de tură), C.S.H.,
D.F. arestat, D.F.S., T.P., arestat, J.O.,
U.C.A., arestat, B.T., arestat, G.Ş.M.,
arestat, agenții de poliție de frontieră V.D.A.
și I.V.L., arestat, și agentul la poliția rutieră
Ţ.I., arestat, pentru infracțiunile de aderare la un
grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din
Legea nr.39/2003, luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din
Legea nr.78/2000 și contrabandă calificată în formă
continuată prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a) din Legea
nr.86/2006 în referire la art.274 din aceeași lege și art.17 lit.f )
din Legea nr.78/2000.
De asemenea, au fost
trimiși în judecată ofițerii de poliție de frontieră:
D.V.(șef de tură), arestat, T.C.T. (șef de
tură), arestat, M.A. (șef de grupă), M.Ş.,
F.R.C. arestat și M.V.L., agenții de
poliție de frontieră B.O.M., C.C., A.D., arestat,
B.C.F., arestat, P.S., D.M.L., H.G.B., arestat,
I.V.S., arestat, S.N., A.D., arestat, B.I.,
arestat, T.V., arestat, I.V., arestat, B.P.B.,
arestat, M.V.T., arestat, C.I., arestat, A.I.,
arestat, A.F.C., arestat, B.V.S., arestat, C.V.,
arestat, M.R., arestat, C.I.A. (agent, șeful
postului de poliție), arestat și lucrătorii
vamali B.C.G., arestat și V.G. pentru
infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită
în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen.
raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și complicitate la
infracțiunea de contrabandă calificată în formă
continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.270
alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, precum și la art.17
lit.f ) din Legea nr.78/2000.
Ofițerul de
poliție de frontieră P.I.C.
(șef de tură), agenții de poliție de frontieră
M.R.D., Ţ.A., M.C., C.A., M.A., V.A.I.,
Ş.M.A. și G.M.D., arestat și lucrătorii
vamali M.L., K.A., M.E., B.G.C. arestat și
M.M., arestat, pentru infracțiunile de aderare la un grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003 și luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din
Legea nr.78/2000.
Inculpatul P.F.D., ofițer
de poliție de frontieră, a fost trimis în judecată pentru
infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003, luare de mită
în formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen.
raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, contrabandă
prevăzută de art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 și
complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.270 alin.(2) lit.a)
și art.274 din Legea nr.86/2006, precum și la art.17 lit.f) din Legea
nr.78/2000, iar inculpatul D.I.M., agent de poliție de
frontieră, pentru de luare de mită prevăzută de art.
254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000.
Au fost trimise în
judecată persoanele implicate în traficul cu țigări,
respectiv C.L., arestat, pentru infracțiunile de
aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7
alin.(1) din Legea nr.39/2003, dare de mită în formă continuată
prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000
și de contrabandă prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a)
și art. 274 din Legea nr.86/2006, raportat la art.17 lit.f) din Legea
nr.78/2000 (2 infracțiuni, dintre care 1 calificată), D.S., arestat
și P.S. pentru infracțiunile de aderare la un grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, dare de mită în formă continuată prevăzută
de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000
și contrabandă calificată în formă continuată
prevăzută de art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea
nr.86/2006, cu aplicarea art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000.
Totodată, au fost
trimiși în judecată lucrătorii vamali N.D.L., arestat,
C.A., A.P. și P.I. pentru de aderare la un
grup infracțional organizat prevăzute de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003 (2 infracțiuni), luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la
art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni) și
contrabandă calificată în formă continuată prevăzută
de art.270 alin.(2) lit.a) și art.274 din Legea nr.86/2006, cu aplicarea
art.17 lit.f) din Legea nr.78/2000.
În fapt s-a reținut
că, în perioada octombrie 2010-ianuarie 2011, la nivelul a două
Puncte de trecere a frontierei (P.T.F.) din cadrul unui Inspectorat
Județean al Poliției de Frontieră a existat un grup
infracțional organizat care a acționat în scopul comiterii unor
infracțiuni de corupție și de contrabandă pentru a
obține beneficii materiale din activitatea de trafic ilegal cu
țigări provenite din Serbia. În structura grupului infracțional
organizat au fost cooptați lucrători vamali și
polițiști de frontieră de la cele două P.T.F., care
efectuau serviciul în aceeași tură și din componența
echipajelor mobile ale vămii și poliției de frontieră,
polițiști din cadrul Sectorului poliției de frontieră
(S.P.F.), polițiști din echipajele poliției rutiere și din
cadrul posturilor de poliție comunale de pe traseul punctelor de
frontieră, cât și anumite persoane implicate în activități
ilegale de trafic cu țigări.
Funcționarii publici
și ceilalți membri ai grupului au încălcat legea penală cu
o frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională
fiind extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de
serviciu în acest punct de trecere a frontierei. Alegerea momentului favorabil
și declanșarea activităților infracționale se
făceau numai după ce șeful de tură al vameșilor
și șeful de tură al polițiștilor de frontieră
primeau confirmarea de la șefii posturilor de poliție comunale
și de la polițiști din echipajele poliției rutiere că
întreaga zonă este supravegheată de către aceștia și
că nu sunt prezente persoane care le-ar putea împiedica activitatea sau
instituții ale statului nu efectuează controale. În
consecință, în timpul derulării traficului cu țigări,
respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului
infracțional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statului.
Reprezentanții
instituțiilor statului deveneau parteneri ai traficanților de
țigări doar în condițiile în care, pentru a introduce ilegal în
România țigări depozitate în autoturisme și disimulate în
diverse spații din acestea, primeau de la traficanți 50 euro
pentru fiecare bax de țigări. În timp ce vameșul efectua un
control superficial și formal al autoturismului, urmărind ca
gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în
perimetrul punctului de trecere a frontierei, mita destinată coruperii
vameșilor și polițiștilor de frontieră era
remisă, în majoritatea situațiilor, în toneta vameșilor de pe sensul
de intrare în țară. În continuare, conspirativitatea deplasării
traficanților era asigurată de echipajele mobile ale vameșilor
și polițiștilor de frontieră care se asigurau că nu
există în zonă filtre de control.
De regulă, sumele de
bani astfel colectate erau împărțite în mod egal între șefii de
tură ai vameșilor și polițiștilor, urmând a fi
distribuiți subordonaților în funcție de contribuția
fiecăruia la activitatea infracțională. În acest mod, pentru a
nu constata infracțiuni sau contravenții, practic pentru a nu efectua
niciun fel de control de frontieră, funcționarii publici primeau la
unul din punctele de trecere sume de bani de ordinul miilor de euro pe
tură iar la celălalt sume de bani de ordinul sutelor de euro pe
tură.
Polițiștii din
cadrul altor structuri decât poliția de frontieră, care supravegheau
zona pentru a preveni eventualele surprinderi în flagrant, primeau sume
cuprinse între 150 și 300 de euro pentru fiecare tură. De
asemenea, o parte din banii colectați erau folosiți și pentru
achitarea produselor alimentare consumate zilnic de către
funcționarii din tura respectivă.
În vederea confiscării,
procurorii de caz au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra
unui număr de 48 de case și apartamente, 9 terenuri, 16 autoturisme
și mai multe conturi bancare.
- La data de 17 mai 2011 prin rechizitoriul
nr.257/P/2010, Secția de
combatere a corupției a dispus
trimiterea în judecată a 55 inculpați, din care 3 în
stare de arest preventiv, ofițeri și agenți de
poliție de frontieră, lucrători vamali din cadrul unui Punct de trecere
a frontierei (P.T.F.) și persoane implicate în traficul ilegal cu
țigări.
La datele de 8, 9 și 10
februarie 2011, la propunerea procurorilor anticorupție, Curtea de Apel
București a dispus arestarea preventivă a 29 inculpați,
din care 4 ofițeri de poliție de frontieră, 20 de agenți de
poliție de frontieră și 5 lucrători vamali, toți din
cadrul P.T.F. Ulterior, față de 26 de inculpați,
instanțele de judecată au dispus înlocuirea măsurii
arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi
țara pe o perioadă de 30 de zile.
Astfel, au fost trimiși
în judecată 5 ofițeri de poliție de frontieră,
respectiv B.V.I. (șeful P.T.F.), S.I.I., arestat, H.I.
(șef de tură), P.V. și C.M. și 31 de agenți de
poliție de frontieră, respectiv, C.S.Ş., arestat,
B.I., C.O.G. (șef de tură), C.C., D.I., J.A.I.,
M.S., R.A.I., P.S.M., T.M.C., P.C.C., D.S.,
L.C.D., C.D., B.G.N., M.V.G., N.I.F., B.C., S.Ş.S.,
D.D., B.A.I., F.F., C.D.A., I.V., T.A.A.,
R.L.M., H.S., C.C.G., N.I.F., C.V., N.I.G.
și P.Z.N. pentru infracțiunile de luare de mită în
formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen.
raportat la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și aderare la un
grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din
Legea nr.39/2003.
Un număr de 13
lucrători vamali au fost trimiși în judecată, respectiv B.C.B.,
arestat, I.D., M.C., Ţ.O.G., C.A.D., E.A.D.,
V.I.G., R.M., N.V., U.D.L., L.S. și I.C.
pentru infracțiunile de luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la
art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și aderare la un grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, iar D.R.G. pentru aderare la un grup infracțional
organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003.
Au fost trimise în
judecată 6 persoane implicate în traficul cu țigări,
și anume, B.I.A., B.N.A., S.I.S. și B.O.
pentru infracțiunile de dare de mită în formă continuată
prevăzută de art.255 alin.(2) C.pen. raportat la art.6 și 7
alin.(2) din Legea nr.78/2000 și aderare la un grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, N.B. pentru infracțiunea de aderare la un grup
infracțional organizat prevăzut de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003 și S.I. pentru infracțiunea de dare de mită
prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 și 7
alin.(2) din Legea nr.78/2000.
În rechizitoriu s-a
reținut că, în perioada octombrie 2010-ianuarie 2011, la nivelul unui
Punct de trecere a frontierei (P.T.F.), vameșii și
polițiști de frontieră menționați mai sus, precum
și alte persoane implicate în traficul cu țigări, în contextul
existenței unui grup infracțional organizat, au acționat în mod
coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și
pentru a obține importante beneficii financiare și materiale.
Astfel, în esență,
inculpații care aveau calitatea de lucrători de poliție și
vameși la P.T.F. au primit de la persoanele implicate în traficul ilegal
cu țigări, cu titlu de mită, în mod curent, diferite sume de
bani și alte foloase (în general, produse alimentare și țigări)
pentru a facilita introducerea în România a unor cantități de
țigări netimbrate, provenite din Serbia. Pentru ca funcționarii
cu atribuții de serviciu în zona frontierei să nu denunțe
și să nu constate infracțiuni ori contravenții,
traficanții de țigări „achitau” aproximativ 50 euro
pentru un bax cu țigări, respectiv 5 lei sau 1 euro pentru fiecare
cartuș de țigări, astfel că, în unele situații, se
„încasau” sume cuprinse între 2.000 și 2.700 euro pe o tură.
Relevant în cauză nu este cuantumul sumelor primite cu titlu de mită,
ci frecvența cu care se consumau actele de corupție și modul în
care au asimilat acest fenomen lucrătorii de poliție și cei
vamali.
În interiorul grupului
infracțional cuantumul banilor primiți de către fiecare membru
depindea de postul în care își desfășura activitatea pe
tură, astfel încât cei direct implicați în actul de luare a mitei sau
care asistau nemijlocit la acesta primeau o sumă mai mare, spre deosebire
de ceilalți. Între membrii grupului format exista o preocupare constantă
în protejarea reciprocă, aspect ce rezidă din faptul că,
deși conform competențelor specifice lucrătorilor vamali și
de poliție aveau obligația să sesizeze încălcările
legii pe care le constatau, aceștia acționau în comun pentru
obținerea foloaselor. În situația în care lucrătorii vamali,
speriați de iminența unui control, au refuzat să primească
mită, au făcut acest lucru polițiștii de frontieră,
pentru ca finalmente banii să se împartă în mod egal.
Mai mult, în cadrul
fiecărei ture, spre sfârșitul programului de lucru, se proceda la
împărțirea sumelor de bani colectate, iar banii proveniți de la
traficanți erau luați, în cele mai multe situații, de către
lucrătorii vamali. La sfârșitul turei, unul dintre aceștia
împărțea cu șeful de grupă al polițiștilor de
frontieră foloasele primite în două părți, dintre care una
destinată polițiștilor de frontieră, iar cealaltă
lucrătorilor vamali. Ulterior, vameșii își împărțeau
între ei partea care le revenea, iar șeful de grupă al
polițiștilor de frontieră remitea câte o parte din bani
polițiștilor care au fost de serviciu. Această operațiune
de împărțire a banilor se realiza inclusiv în locuri expuse
privirilor unor potențiali martori (de exemplu, în tonetele
vameșilor), de unde reiese că inculpații nu se temeau că
vor fi descoperiți.
În cadrul grupului
infracțional organizat, pe lângă activitatea de împărțire a
mitei, inculpații polițiști de frontieră care dețineau
și calitatea de șef de tură sau de grupă, respectiv H.I.
și C.O.G., și-au asumat și atribuții de coordonare a
activităților, constând în cunoașterea și darea acceptului
pentru transporturile ilegale de țigări și repartizarea
polițiștilor pe posturi. De asemenea, aceștia se asigurau
și cu privire la eventualele controale de la nivelul Inspectoratului Județean
al Poliției de Frontieră pentru a proteja transporturile agreate. În
ceea ce-l privește pe inculpatul B.V.I., șeful P.T.F., acesta
a aderat la grupul infracțional organizat, în sensul că a beneficiat,
în mod repetat, de bani sau alte foloase, provenite din sumele încasate de
lucrătorii de poliție cu titlu de mită, a cunoscut activitatea
infracțională desfășurată în punct și a asigurat
cadrul propice derulării întregii activități infracționale
prin omisiunea de a-și controla subordonații.
Sub coordonarea
superiorilor, polițiștii de frontieră au facilitat introducerea
țigărilor în țară și au întreprins acțiuni de
protejare a transporturilor pe traseu, până la locurile de depozitare
temporară din Oravița și localitățile limitrofe.
La rândul lor, lucrătorii
vamali cu funcție de șef de tură sau cu o poziție dominantă
în cadrul grupului de vameși, respectiv, inculpații M.C., Ţ.O.G.,
I.D. și V.I.G., aveau rolul de a colecta de la
vameșii din subordine sumele primite de aceștia cu titlu de mită
de la traficanții de țigări pe perioada turei respective și
de a remite șefilor de tură ori șefilor de grupă ai
lucrătorilor de poliție jumătate din sumele colectate.
Lucrătorii vamali, tot sub coordonarea șefilor de tură, pe
lângă activitatea efectivă de primire a mitei, au luat măsuri de
prevedere pentru a evita raza de acțiune a camerelor de luat vederi
amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei și pentru a
preîntâmpina conservarea unor eventuale probe.
Persoanele implicate în
traficul ilegal de țigări, respectiv, inculpații B.O., B.I.A.,
D.D., N.B., S.I., S.I.S. și B.N.A.,
au aderat la grupul infracțional organizat, au stabilit legături cu
polițiștii de frontieră și cu lucrătorii vamali
și și-au asigurat introducerea în țară, în mod ilegal, a
unor importante cantități de țigări, prin coruperea
persoanelor responsabile de paza și de verificarea activității
de trecere a frontierei prin P.T.F.
În vederea confiscării
sumelor de bani ce fac obiectul infracțiunilor de corupție,
procurorii de caz au dispus, în cursul lunilor martie-mai 2011, instituirea
sechestrului asigurător asupra unor imobile, autoturisme, sume de bani
descoperite cu ocazia perchezițiilor și sume de bani aflate în
conturile bancare aparținând inculpaților.
- Prin rechizitoriul nr.206/P/2006 din 11 mai
2011, Secția de combatere a
corupției a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest
preventiv, respectiv N.M. (director general al unei Companii
Naționale), arestat și O.V. (director al Direcției
economice din cadrul companiei în perioada 26 noiembrie 2001-10 octombrie 2003)
pentru infracțiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate
din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri
publice, în formă continuată, prevăzută de art.10 lit.c)
din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. (66 acte materiale).
În fapt, în cursul anului
2000, România a încheiat cu Banca Europeană de Investiții (B.E.I.) un
contract de finanțare pentru realizarea „Proiectului de reconstrucție
pentru eliminarea efectelor inundațiilor”, contract ce viza reconstruirea
infrastructurii afectate de inundațiile din 2000 și din anii
anteriori. În ceea ce privește Compania Națională,
finanțarea s-a acordat pentru efectuarea de lucrări de
reconstrucție și/consolidare a liniilor de cale ferată în
valoare de 34,3 milioane euro. Clauzele contractuale stipulau ca banii sa fie
utilizați exclusiv pentru achiziționarea de bunuri și servicii
și pentru realizarea lucrărilor de natura celor menționate
anterior. Fondurile necesare rambursării împrumutului se asigurau de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor
Publice și Locuinței.
În aceste condiții, în
perioada decembrie 2001-ianuarie 2003, inculpații N.M., în calitate
de director general al Companiei Naționale și O.V., director
al Direcției Economice din cadrul aceleiași companii, și-au
încălcat atribuțiile de serviciu și, ignorând clauzele
respectivului contract de împrumut, au utilizat suma de 8.609.972,15 lei
(aproximativ 2.754.728 euro), provenită din creditul acordat de
către B.E.I., în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
Concret, cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57
de societăți comerciale fiind achitate, în mod preferențial,
bunuri și servicii fără legătură cu proiectul
(servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane,
frigidere, echipamente de aer condiționat, salopete din doc, covoare PVC,
calendare și agende etc.).
În vederea recuperării
pagubei create, procurorul de caz a dispus în cursul lunilor iulie-august 2009,
respectiv la 24 aprilie 2011, luarea măsurilor asigurătorii asupra
bunurilor imobile, atât din România cât și din SUA, aparținând celor
doi inculpați.
La cererea organelor de
urmărire penală, în cursul anului 2009, Judecătoria Sectorului 1
București a emis mandate de arestare preventivă și de
urmărire internațională pe numele inculpatului N.M., iar
la data de 22 iunie 2009, N.M. a fost arestat de autoritățile
judiciare din S.U.A. și după derularea procedurilor, la data de 1
martie 2011, s-a dispus extrădarea acestuia în România.
- Secția de combatere a corupției, prin rechizitoriul
nr.175/P/2011 din 4 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv,
respectiv S.I. (comisar șef al Comisariatului Județean
pentru Protecția Consumatorilor), arestat, pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(2)
C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și M.A. (ofițer
al unui serviciu de informații) pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la luare de mită prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(2) C.pen. și art.7 alin.(1) din
Legea nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada iulie-octombrie 2011, în calitate de șef al
Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor, inculpatul S.I.
a pretins de la o persoană denunțătoare, administrator al unei
societăți comerciale, suma de 300.000 lei, din care a primit,
prin intermediul altor persoane, în mai multe tranșe, suma totală de
70.000 euro. Banii au fost pretinși și primiți pentru ca,
în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să revoce o decizie
prin care a fost închisă activitatea unui agent economic pentru 5 luni.
Inculpatul M.A. l-a ajutat pe S.I. să primească suma de
60.000 euro din cei 70.000 euro primiți în total.
La data de 12 octombrie
2011, S.I. a primit de la persoana denunțătoare, în două
tranșe, suma totală de 60.000 de euro, organele de urmărire
penală procedând la constatarea infracțiunii flagrante. Inculpatul S.I.
a fost reținut, iar Tribunalul București a dispus arestarea
preventivă a acestuia pentru 29 de zile.
În cauză s-a dispus
luarea măsurii asigurătorii, prin instituirea sechestrului asupra
bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S.I. în limita sumei
de 10.500 euro, nerecuperată în cursul cercetărilor.
- Prin rechizitoriul nr.62/P/2011 din 13 decembrie
2011, Secția de combatere a
corupției a dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați,
din care 1 în stare de arest preventiv, și anume,
a inculpaților R.P.A.(tehnolog în cadrul unei
societăți comerciale) pentru infracțiunile de constituire a unui
grup infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și
(3) din Legea nr.39/2003, instigare la evaziune fiscală
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din
Legea nr.241/2005, trafic de influență prevăzut de art.257
C.pen. cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 și instigare la evaziune
fiscală prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b)
și c) din Legea nr.241/2005 și art.17 alin.(1) lit.g) din Legea
nr.78/2000, C.D. pentru infracțiunile de constituire a unui grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3)
din Legea nr.39/2003 și evaziune fiscală prevăzută de art.9
lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, L.I. și L.S. pentru
infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003 și
instigare la evaziune fiscală prevăzută de art.25 C.pen.
raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, I.C., arestat
și B.T. (administratori ai altei societăți
comerciale) pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional
organizat prevăzută de art.7 alin.(1) și (3) din Legea
nr.39/2003 și instigare la evaziune fiscală prevăzută de
art.25 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, C.V.(contabil
de fapt la aceeași societate comercială) pentru infracțiunile de
aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7
alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003 și complicitate la evaziune
fiscală prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b)
și c) din Legea nr.241/2005, C.F. (administrator al
societății comerciale) și H.C. pentru complicitate la
infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005, B.A. (șef
Birou controlul calității serviciului la o societate pe
acțiuni) pentru infracțiunile de sprijinire a grupului
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003 și favorizarea infractorului prevăzută
de art.264 C.pen., S.C. (șef laborator la prima societate
comercială) pentru infracțiunile de aderare la un grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003 și complicitate la favorizarea infractorului
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.264 C.pen., V.D. pentru
aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art.7
alin.(1) și (3) din Legea nr.39/2003, complicitate la evaziune
fiscală prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 lit.a),
b) și c) din Legea nr.241/2005 și favorizarea infractorului
prevăzută de art.264 C.pen., C.M., C.V.A., I.G. și N.C.A. pentru
complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.9 lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005.
În fapt, s-a reținut că
inculpații R.P.A. (șeful grupării), L.I., L.S.
și C.D. au constituit un grup infracțional organizat în
vederea săvârșirii de infracțiuni de evaziune fiscală în
domeniul produselor petroliere ce au avut drept consecință
prejudicierea bugetului de stat cu suma de 87.386.308.61 lei (peste 20
de milioane de euro). În demersul lor, aceștia au folosit antrepozitul
fiscal al unei societăți comerciale, întreaga activitate fiind
realizată prin persoane interpuse, cum ar fi, inculpatul C.F.,
administratorul de drept, cu un nivel de școlarizare redus și
fără pregătire în elaborarea unor operațiuni comerciale în
care sunt rulate sume de ordinul milioanelor de euro. Mecanismul viza, în
esență, comercializarea de motorină tip Euro 5 fără
plata accizelor. Inculpații B.T. și I.C., administratorii
de fapt ai societății comerciale, au aderat la acest grup și au
supravegheat și realizat circuitul evazionist. Activitatea
evazionistă concepută de inculpații din conducerea grupului
infracțional a beneficiat și de sprijinul inculpaților C.V.,
contabila în fapt, H.C. și C.F., operaționalizarea
circuitului evazionist fiind efectuată cu sprijinul complicilor C.M.,
C.V.A., I.G., N.C.A. și V.D.
Concret, în cursul anilor
2009-2010, inculpații care au constituit grupul i-au instigat pe
reprezentanții legali ai societății comerciale să nu
evidențieze în documentele contabile operațiunile comerciale
efectuate și veniturile realizate, coroborat cu înregistrarea unor
operațiuni fictive. Astfel, sub pretextul fabricării unui produs
finit (petrotex) pentru care acciza este mult mai mică, aceștia au
achiziționat în mod legal motorină tip Euro 5, în regim suspensiv de
accize. Concomitent, au evidențiat în contabilitatea firmei în mod fictiv
achiziția de la firme „fantomă” a unei alte materii prime
(păcură neconformă), necesare fabricării așa-zisului
produs finit. În continuare, pe baza unor documente contabile false, în
contabilitatea societății comerciale au fost înregistrate
vânzări de petrotex către firme „fantomă”, însă în
realitate motorina tip Euro 5 a fost comercializată fără plata
accizelor către societăți comerciale care dețin stații
de distribuție carburanți din județele Sibiu, Botoșani
și Brăila, prin intermediul unor alte societăți
„fantomă”. În majoritatea situațiilor, firmele „fantomă”, cu
sedii în România, Bulgaria și Ungaria, au fost constituite în mod special
pentru a crea aparența de legalitate a acestui circuit infracțional.
Sumele de bani obținute în mod ilegal, în modalitatea descrisă mai
sus, au ajuns în posesia membrilor grupului prin retrageri în numerar din
conturile bancare prin intermediul firmelor fantomă, pe baza unor
documente care justificau achiziții fictive de cereale ori fier vechi sau
în numele unor persoane fizice care nu aveau nicio legătură cu aceste
operațiuni.
Inculpatul V.D. a
sprijinit constituirea a două firme fantomă interpuse în circuitul
evazionist, participând efectiv la infracțiunea de evaziune fiscală
începând cu luna martie 2010. În plus, pe parcursul efectuării
cercetărilor în acest dosar penal, V.D. a încercat să
zădărnicească activitatea organelor de urmărire penală
de a stabili adevărata identitate a inculpaților I.C. și B.T.,
timp în care îi ținea la curent pe aceștia cu privire la
declarațiile date în fața autorităților judiciare.
La rândul său,
inculpatul B.A. i-a transmis inculpatei S.C. un raport de
încercare emis de o societate pe acțiuni. Rapoartele de încercare astfel
obținute au fost folosite de grupul infracțional pentru a crea
aparența legalității transporturilor efectuate. De asemenea, în
perioada iunie-iulie 2011, B.A. a transmis inculpatei S.C.,
angajată la una din firmele deținute în fapt de inculpatul R.P.A.,
o fotocopie a adresei prin care procurorii Direcției Naționale
Anticcorupție au solicitat societății informații în vederea
soluționării cauzei, cât și răspunsul respectivei
societăți comerciale la această solicitare. De asemenea, în mod
similar, aceiași inculpați au creat și un alt circuit evazionist
la Vaslui, utilizând antrepozitul fiscal al unei societăți comerciale
care deține în prezent calitatea de antrepozit propus pentru autorizare
și care funcționează în regim de probe tehnologice, sub
supravegherea Direcției Județene pentru Accize și
Operațiuni Vamale. Ca urmare a efectuării cercetărilor în
prezentul dosar penal, mecanismul creat pentru zona Vaslui nu a mai fost pus în
practică.
În cursul lunii octombrie
2008, inculpatul R.P.A. a pretins unei persoane denunțătoare,
administrator al unei societăți comerciale, inițial 15.000
euro lunar, pentru ca apoi să pretindă 15% din beneficii
săptămânal, pentru a interveni pe lângă funcționari din
cadrul Gărzii Financiare și din cadrul Vămii în scopul de a
favoriza firma denunțătorului în ceea ce privește controalele de
specialitate. Întrucât denunțătorul nu a fost de acord, R.P.A.
i-a propus să folosească antrepozitul său fiscal în scop
evazionist, urmând ca prin intermediul acestuia să vândă
motorină achiziționată fără plata accizei, cu
justificarea introducerii acesteia într-un produs însă, în realitate,
motorina să fie vândută la distribuitori, suma astfel
obținută urmând a fi împărțită între aceștia,
inclusiv cu funcționari din cadrul vămii și gărzii
financiare.
Agenția
Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reprezentant
legal al Statului Român, a arătat că se constituie parte civilă
cu suma de 87.386.308,61 lei (echivalentul a peste 20 milioane euro),
reprezentând accize, TVA și impozit pe profit.
În vederea recuperării
acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra
stației de prelucrare a reziduurilor petroliere aparținând societății
comerciale, precum și asupra părților sociale ale acestei
societăți. De asemenea, a fost instituit sechestru asigurător
asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând celorlalte două
societăți comerciale și inculpaților I.C., B.T., C.V., H.C.,
V.D., C.D., L.S. și L.I.
La data de 26 iulie 2011,
Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a
inculpaților R.P.A., L.I., L.S. și C.D. pe un termen de 29 zile, iar la
data de 31 august 2011, a dispus arestarea preventivă a inculpaților I.C.
și B.T. pe un termen de 29 zile, respectiv 30 zile. Această
măsură a fost prelungită față de I.C., iar la data de
8 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a dispus liberarea provizorie
sub control judiciar a inculpatului B.T.. La data de 22 septembrie 2011, Curtea
de Apel București a dispus înlocuirea arestării preventive cu
măsura obligări de a nu părăsi țara pe un termen de 30
de zile față de inculpații R.P.A., C.D. și L.S.,
măsură ce a fost prelungită ulterior. La data de 2 septembrie
2011, Curtea de Apel București a dispus liberarea provizorie sub control
judiciar a inculpatului L.I.
Exemplele de
rechizitorii întocmite în anul 2011
de Secția de combatere a corupției sunt prezentate în Anexa
nr.1.
Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul
2011 pe fondul menținerii deficitului de personal, din cele 17
posturi de procuror prevăzute în organigramă fiind în activitate, în
medie, 12 procurori (13 procurori în ianuarie și
noiembrie). Menționăm că încă 1 post de procuror
este ocupat, însă procurorul nu a desfășurat activitate în
cadrul secției, întrucât este detașat la Oficiul Național de
Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Cantitativ,
această secție
a înregistrat importante creșteri, având de
soluționat 1.011 cauze penale (în comparație cu 827 în
anul 2010, reprezentând o creștere de 22,24%), din care au
fost soluționate 383 (față de 333 în anul 2010,
reprezentând o creștere cu 15,01%). Au rămas
nesoluționate 628 cauze (față de 494 în
anul 2010, în creștere cu 27,12%), din care în 87 dosare
s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (62 în anul
2010). Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou
intrate în totalul cauzelor de soluționat, 517 cauze noi din 1.011
cauze de soluționat, (490 cauze noi din 827 de
soluționat, în anul 2010).
Se constată că din
cele 383 dosare
soluționate, în 192 au fost emise soluții pe fond (168
soluții pe fond emise în anul 2010), în creștere cu 14,28%.
A crescut semnificativ numărul inculpaților
trimiși în judecată, fiind emise 25
rechizitorii privind 205 inculpați, din care 7 persoane
juridice și 113 inculpați
arestați preventiv (91
trimiși în judecată în stare de arest preventiv) la care se adaugă 2
inculpați față de care a fost luată măsura
reținerii. Comparativ, în anul 2010, prin 27 rechizitorii au fost
trimiși în judecată 74 inculpați, din care 2 persoane
juridice și 1 inculpat arestat în cursul urmăririi
penale, trimis în judecată în stare de libertate.
Rechizitoriile
reprezintă 13,02% din soluțiile dispuse pe fond.
Față de 1
învinuit au fost aplicate dispozițiile art.181 C.pen. (0 în
anul 2010).
Prin cele 27 rechizitorii
s-a reținut săvârșirea a 434
infracțiuni (137 în anul 2010), din care:
-28infracțiuni asimilate celor de
corupție (38 în anul 2010)
o
21 - prevăzute de art.132
din Legea nr.78/2000
o
3- prevăzută de art.131
din Legea nr.78/2000
o
4 - prevăzute de art.12 lit.a) din
Legea nr.78/2000
-39 infracțiuni în legătură directă cu cele
de corupție (12 în anul 2010)
o 2 - tăinuire/favorizarea infractorului - art.17 lit.a) Legea
nr.78/2000
o 10 - asocierea în vederea săvârșirii de
infracțiuni - art.17 lit.b) Legea nr.78/2000
o 14 -
fals și uz de fals - art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000
o 11 – spălare a banilor - art.17 lit.e) din Legea
nr.78/2000
o
2 -
bancrută frauduloasă - art.17 lit.h) din Legea nr.78/2000
-131infracțiuni de corupție (6
în anul 2010)
o 118 -
luare de mită, din care 116 în baza Legii nr.78/2000
o
7 - dare de mită, din care 6 în
baza Legii nr.78/2000
o
2 - primire de foloase necuvenite, în baza
Legii nr.78/2000
o
4 – trafic de influență, în baza
Legii nr.78/2000
-232
infracțiuni din Codul penal și legi speciale
o 21 -
înșelăciune
o 1 - conflict de interese
o 31 - evaziune fiscală
o 4 - abuz în serviciu contra intereselor publice
o 8 - fals și uz de fals
o 118 - infracțiuni prevăzute de legea nr.39/2003
o 23 - infracțiuni prevăzute de Legea nr.656/2002
- 4 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene
Raportat la tipurile de
ocupații evidențiate statistic, între cei 198 inculpați
trimiși în judecată, persoane fizice, sunt 1 deputat, 125 funcționari
publici, 18 cu funcții publice de conducere și 40 oameni
de afaceri. Din cei 198 de inculpați trimiși în judecată,
persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (170), provin din
mediul urban (174) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (179).
Au studii superioare 64, iar 26 au funcții de conducere în
mediul public sau privat.
Unii din inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante. Spre exemplu, sunt 1 deputat, 5 avocați, 107 polițiști (4 cu funcții de conducere), 9 lucrători vamali, 2 primari, 1 consilier județean, 1 executor judecătoresc, 1 director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 1 consilier A.N.A.F., 1 președinte și 1 vicepreședinte al unei Societăți de Administrare a Investițiilor, 13 directori din instituții publice (2 de la Fondul Proprietatea, 1 de la A.P.I.A., 2 de la Institutul Național de Pneumologie, 8 din cadrul unor ministere) și 1 director de companie națională.
Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea și gravitatea activității infracționale relevată de numărul inculpaților și al faptelor cercetate (205 inculpați care au săvârșit 434 infracțiuni), de natura faptelor deduse judecății, dar și raportat la întinderea pagubei produse.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de peste 559.641.459 lei și circa 6.497.886 euro (407.175.526 lei și peste 12.191.615 euro în anul 2010). Pagubele se situează mai ales în sectorul achizițiilor publice de bunuri și servicii. Au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 189.251.171 lei și 199.000 euro, atât asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și a unor sume aflate în conturi bancare (243.021.811 lei în anul 2010).
Operativitatea soluționării cauzelor >a fost bună, din cele 383 cauze soluționate în 104 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 49 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 628 cauze nesoluționate (494 în anul 2010), un număr de 402 au o vechime mai
mare de 1 an de la data sesizării (263 în anul 2010), iar 87
cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi
penale rămase nesoluționate (62 în anul 2010).
Evoluția acestor indicatori este obiectiv justificată de
creșterea continuă a cauzelor de soluționat, cu 22,24%, de
ponderea importantă a cauzelor nou intrate (517 din 1011
cauze de soluționat), de complexitatea și aproape triplarea
numărului inculpaților trimiși în judecată, un număr
semnificativ fiind arestați preventiv (205 inculpați din care
113 arestați preventiv, față de 74 inculpați din
care 1 arestat preventiv, în anul 2010) și prin deficitul de
personal, activitatea fiind desfășurată, în medie, de 12
procurori din cele 17 posturi prevăzute în organigramă,
reprezentând 70,58%.
Totodată, celeritatea urmăririi penale a fost influențată și de complexitatea
specifică a infracțiunilor ce fac obiectul cauzelor instrumentate de
această secție, care impune realizarea unui volum sporit de ridicări
de înscrisuri, de constatări efectuate de alte organisme (Curtea de
Conturi, Garda Financiară ori alte autorități aflate în
subordonarea sau coordonarea Ministerului Finanțelor), constatări
tehnice realizate de specialiștii din cadrul direcției și chiar
expertize. Exemplificativ, au fost efectuate 225 percheziții
domiciliare, 395 activități tehnice, 302 activități
criminalistice și peste 1.200 ridicări de înscrisuri ori alte
acte procedurale dispuse de procuror.
Calitatea
actelor de urmărire penală este
relevată de faptul că au existat 7 infirmări
ale soluțiilor (1 în anul 2010) și 1
caz de redeschidere a urmăririi penale (similar
anului 2010). Din cele 4 infirmări dispuse de instanțele de
judecată în procedura reglementată de art. 2781 C.pr.pen.,
3 se află încă în lucru, iar o cauză a fost
declinată. De asemenea, din cele 3 infirmări dispuse de
procurorul ierarhic superior, 2 se află în lucru și o
cauză a fost declinată. Dosarul în care redeschiderea urmăririi
penale a fost dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție a fost finalizat prin soluție de netrimitere în
judecată pentru infracțiunile de competența Direcției
Naționale Anticorupție și declinare la parchetul competent
pentru celelalte fapte.
Într-un singur
caz conflictul negativ de competență a stabilit că în cauză
competența aparținea Direcției Naționale Anticorupție.
Nu au existat hotărâri definitive de restituire
a cauzei la procuror.
Prin 3 hotărâri
definitive s-a dispus achitarea a 14 inculpați, din care 3 în
baza art.10 lit.a) C.pr.pen. și 11 în baza art.10 lit.d) C.pr.pen.,
apreciate ca neimputabile. Alți 11 inculpați au fost
achitați pe temeiul dezincriminării faptelor, prin 3
hotărâri definitive. Achitările sunt prezentate în Anexa
nr. 3.
S-a dispus,
prin 14 hotărâri definitive, condamnarea a 36 inculpați
trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii
secției.
Activitatea a fost
desfășurată, în medie, de 12 procurori, întrucât numai în lunile ianuarie și noiembrie au
fost în activitate 13 procurori. Fluctuația a presupus
redistribuirea dosarelor aflate în lucru la procurorii care au încetat
activitatea, precum și preluarea unor cauze de procurori nou veniți.
Volumul mediu este de
circa 32 cauze
soluționate/procuror și de circa 52 cauze
rămase în lucru/procuror.
În
concluzie, activitatea
desfășurată a fost eficientă și a cunoscut
îmbunătățiri relevate de
principalii indicatori statistici,
remarcându-se continua creștere a cauzelor de soluționat,
soluționate și semnificativă a numărului inculpaților
trimiși în judecată, precum și al celor arestați preventiv.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție, prin
rechizitoriul nr.283/P/2009 din 7 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, respectiv, a inculpaților P.D.(deputat
în Parlamentul României) pentru săvârșirea infracțiunilor de
șantaj prevăzut de art.194 C.pen. (3 infracțiuni) și
efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu
funcția pe care o persoană o îndeplinește prevăzută de
art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, M.C. pentru infracțiunea de
șantaj prevăzută de art.194 C.pen. (2 infracțiuni) și P.V.
(primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunii de
mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în perioada octombrie-noiembrie 2009, inculpatul P.D., sprijinit
de coinculpatul M.C., a amenințat verbal și fizic, în mai
multe rânduri, iar la data de 29 octombrie 2009, a exercitat acte de
violență asupra unui număr de doi reprezentanți ai unei
societăți comerciale, pentru a-i determina să semneze un
contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducțiune a apei
dintr-o comună. Amenințările vizau integritatea fizică a
părților vătămate sau a membrilor familiilor acestora.
Totodată, prin amenințări și sprijinit de coinculpatul M.C.,
inculpatul P.D. a încercat să îl convingă pe unul din cei doi
reprezentanți ai firmei menționate să meargă la sediul
primăriei din comună și să facă demersurile necesare
pe lângă primar în vederea încasării unor sume de bani în cuantum de
290.000 lei, care s-ar fi cuvenit societății comerciale pe care o
reprezenta din executarea unui contractul de aducțiune apă
potabilă. Ulterior, acești bani ar fi urmat să fie remiși
lui P.D. Anterior, în cursul lunii noiembrie 2009, inculpatul P.D.
exercitase presiuni psihice, amenințându-l pe primarul acelei comune,
pentru a rezilia un contract cu societatea comercială amintită
și, implicit, să efectueze plățile aferente derulării
contractului către o societate a lui P.D., în condițiile în
care aceasta din urmă efectuase numai anumite lucrări subcontractate.
Era vorba despre derularea unui contract în valoare totală de 3.848.719
lei având ca obiect „alimentarea cu apă potabilă a comunei”.
Pe de altă parte,
inculpatul P.D. a încercat să îl constrângă pe primarul
comunei să facă demersuri ilicite prin care să favorizeze firma
sa la câștigarea licitației publice care avea ca obiect atribuirea
contractului pentru construirea unei baze sportive în comună, ce urma
să fie desfășurată în perioada decembrie 2009-martie 2010.
De asemenea, în perioada
noiembrie 2009-februarie 2010, inculpatul P.D. a efectuat demersuri, în
calitate de administrator de facto în reprezentarea intereselor
societății sale, pe lângă primarii mai multor
localități din județ pentru a-i determina să efectueze
plăți, cu prioritate, către firma sa ori să favorizeze
această firmă în obținerea unor contracte privind lucrări
de interes public (baze sportive, extindere sediu primărie). În acest fel,
inculpatul a desfășurat operațiuni financiare, ca acte de
comerț, incompatibile cu calitatea de deputat în Parlamentul României,
obținând foloase necuvenite în sumă de 1.836.608,59 lei.
Fiind audiat pe
parcursul urmăririi penale în calitate de martor, la data de 17 martie
2010, inculpatul P.V., primar al unei comune, a făcut afirmații
mincinoase sau nu a spus tot ce știe cu privire la împrejurările
esențiale asupra cărora a fost întrebat. În concret, este vorba
despre lămurirea circumstanțelor în care P.D. a făcut
demersuri pentru a obține foloase necuvenite pentru firma în care figura
ca asociat. Demersurile vizau pe de o parte obținerea unor plăți
efectuate de primăria comunei și cele în vederea
câștigării, de către societatea sa, a contractului având ca
obiect „construire Bază Sportivă”. Respectivul contract, în valoare
de 1.517.705 lei, a fost încheiat între Primăria comunei și
societatea inculpatului la data de 21 decembrie 2009.
La data de 8
februarie 2011, plenul Camerei Deputaților a respins prin vot solicitarea
Direcției Naționale Anticorupție din 7 octombrie 2010 privind
încuviințarea reținerii și arestării deputatului P.D.
Față de
inculpații P.D. și M.C. a fost dispusă, de
către procuror, măsura obligării de a nu părăsi
țara, ce a fost prelungită până la data de 11 aprilie 2011.
În cauză s-a dispus
instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpaților P.D. și M.C., în vederea
reparării pagubei cauzate prin săvârșirea infracțiunii
și în vederea confiscării speciale, până la concurența
sumei de 1.836.608,59 lei.
- Prin rechizitoriul nr.189/P/2009 din 14
aprilie 2011 al Secției de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în
judecată a 9 inculpați, din care 3 în stare de arest
preventiv, respectiv, a inculpaților R.D.P. (executor
judecătoresc), arestat, pentru săvârșirea
infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215
alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals intelectual prevăzut de art.289
C.pen., uz de fals prevăzut de art.291 C.pen., asociere pentru săvârșirea
de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată,
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246
C.pen., V.B.O. (avocat), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunii de înșelăciune
prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în
înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290
C.pen., asociere pentru săvârșirea de infracțiuni
prevăzută de art.323 C.pen. și efectuarea de operațiuni
financiare ca acte de comerț incompatibile cu atribuția ori
însărcinarea primită prevăzută de art.12 lit.a) din Legea
nr.78/2000, I.I.D. (avocat), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunii de înșelăciune
prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în
declarații prevăzută de art.292 C.pen., asociere pentru
comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și
efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile
cu funcția prevăzută de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, U.I.
(director general la o societate pe acțiuni cu capital integral de
stat) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu
contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248-art.2481
C.pen. și asociere pentru comiterea de infracțiuni
prevăzută de art.323 C.pen., T.S. și R.E.L. (director
general, respectiv director la o altă societate comercială
cu capital integral de stat) pentru săvârșirea infracțiunilor de
înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5)
C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut
de art.290 C.pen. și asociere pentru comiterea de infracțiuni
prevăzută de art.323 C.pen., M.V. (om de afaceri)
pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune
prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen., C.R.M. (administrator
al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea
infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art.215
alin.(1),(2) și (5) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură
privată prevăzut de art.290 C.pen. și asociere pentru comiterea
de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen. și D.A. (avocat)
pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune
prevăzută de art.215 alin.(1),(2) și (5) C.pen. și asociere
pentru comiterea de infracțiuni prevăzută de art.323 C.pen.
S-a reținut, prin
actul de sesizare că, în cursul lunii august 2007, o societate cu capital
de stat a chemat în judecată o altă societate cu capital de stat,
pentru o datorie reprezentând prețul pentru energia electrică
livrată și penalități de întârziere. La 1 aprilie 2008,
reclamanta, prin directorul general U.I., a încheiat contractul de
cesiune de drept litigios de creanță cu Cabinetul avocatului V.B.O.
Cesionarea s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale. Caracterul
ilegal al cesionării creanței avea să fie constatat și de
Curtea de Apel Alba-Iulia care, la data de 18 februarie 2011, a declarat nulitatea
absolută a contractului de cesiune.
Ulterior cesionării
drepturilor litigioase, așadar fără a mai fi titulară a
acelor drepturi, la 21 aprilie 2008, societatea reclamantă a încheiat un
contract de asistență juridică cu Cabinetul avocatului V.B.O.
în litigiul respectiv. Litigiul a fost soluționat în 30 martie 2009,
instanța obligând societatea pârâtă să achite Cabinetului
avocatului V.B.O. suma totală de 31.557.229 lei (7.470.000
euro), sumă incluzând datoria inițială, penalități de
întârziere și cheltuieli de judecată.
În baza hotărârii
judecătorești, în 29 mai 2009 și 16 iunie 2009, societatea
pârâtă a virat prin transfer bancar datoria în contul societății
reclamante, cont care era comun cu al Cabinetului avocatului V.B.O. Cu toate acestea,
în perioada aprilie-august 2009, prin mijloace frauduloase, nota de plată
pe care societatea pârâtă urma să o achite ca urmare a
executării silite a fost încărcată, în mod nejustificat,
până la suma totală de 78.650.017,04 lei (18.621.381 euro).
Aceste activități
infracționale au fost concepute și puse în practică,
inițial, de V.B.O. (avocat) și U.I. (directorul
general al societății reclamante), la care s-a adăugat ulterior,
prin asociere, activitatea inculpaților R.D.P. (executor
judecătoresc), I.I.D. (avocat) T.S. și R.E.L. (directorul
general, respectiv directorul societății pârâte). În suma
mărită nejustificat intră partea de 31.557.229,06 lei, care deja
fusese plătită de bună voie, la care se adaugă
22.865.584,33 lei penalități stabilite de o expertiză extrajudiciară,
în condițiile în care valoarea penalităților fusese deja
inclusă în suma stabilită de instanță, precum și
23.335.415,65 lei cheltuieli de executare silită. În cheltuielile de
executare silită, de pildă, intra și onorariul de
apărător facturat de avocatul D.A., în cuantum de 16.000.000
lei (3.809.523 euro), valoare considerată total nejustificată în
contextul unei executări silite. De altfel, chiar și depunerea
cererii de executare silită s-a făcut în lipsa unui titlu executoriu.
În acest mod, s-a ajuns la
situația în care o obligație deja stinsă, ce viza fonduri
publice, să fie cerută de către inculpatul V.B.O.(avocat)
în nume propriu, fără nicio justificare și doar în folos
personal. Prin aceleași manevre, suma menționată, executată
silit de la societatea pârâtă, a revenit în totalitate
societății comerciale al cărei reprezentant unic este I.I.D.(avocat)
și Cabinetului avocatului V.B.O. Caracterul ilegal al
executării silite avea să fie constatat și prin sentința
din 23 martie 2010 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Pe de altă parte în
baza contractului de asistență juridică încheiat la 21 aprilie
2008 cu Cabinetul avocatului V.B.O., și societatea reclamantă
a fost executată silit de Biroul Executorului Judecătoresc R.D.P.
până la concurența sumei de 7.812.650 lei (1.860.154 euro). La
această executare s-a ajuns urmare a faptului că inculpatul avocat V.B.O.
a falsificat contractul de asistență juridică, în sensul
înscrierii unui onorariu de 5.000.000 lei, în condițiile în care
inițial nu fusese înscrisă nicio sumă. Ulterior, contractul a
fost cesionat inculpatului M.V. (om de afaceri) la suma de 5.950.000
lei, iar prin executare silită s-au adăugat onorariul de executare
silită, onorariul de asistență juridică și diferite
taxe.
În perioada 2008-februarie
2009, printr-un mod de operare similar care a presupus manevre frauduloase
(inexistența titlului executoriu și stabilirea unor cheltuieli de
executare supraevaluate), inculpații V.B.O. (avocat), R.D.P.(executor
judecătoresc), I.I.D. (avocat) și C.R.M. au determinat
executarea silită a unei societăți de asigurări până
la concurența sumei de 9.761.290,00 lei (2.323.878 euro). Şi
în acest caz s-a folosit instituția cesiunii de creanță, dreptul
respectiv fiind dobândit de societatea comercială administrată de
către C.R.M. , societate la care era acționar și
inculpatul I.I.D. Executarea silită nu s-a finalizat datorită
suspendării ei, însă pe timpul popririi societatea de asigurări
a fost privată de dreptul său de folosință a banilor.
De asemenea, în anul 2006,
inculpatul R.D.P., în calitate de executor judecătoresc, a executat
silit un imobil situat în capitală, cu încălcarea drepturilor de
creanță ale unei societăți comerciale pe acțiuni, în
favoarea unui alt creditor, neîndreptățit.
Prejudiciul produs
în dauna societății comerciale pârâte este de 78.654.017,04 lei
(18.621.381 euro), cel produs în paguba societății comerciale
reclamante este de 7.812.650 lei (1.860.154 euro), cel produs în dauna
societății de asigurări este de 9.761.290,00 lei (2.324.114
euro), iar prejudiciul produs în paguba societății pe acțiuni
este de 861.145 lei (205.034 euro). Toate cele patru societăți s-au
constituit părți civile.
În total, prejudiciul
produs celor patru persoane juridice este de 97.089.102 lei,
echivalentul a 23.010.683 euro.
Pentru
asigurarea recuperării prejudiciului cauzat a fost luată măsura
asigurătorie a popririi conturilor bancare ale inculpaților R.D.P.,
V.B.O., I.I.D., U.I., T.S., R.E.L., M.V. și C.R.M. și a fost
aplicat sechestru asigurător asupra bunurilor aparținând lui V.B.O.,
R.D.P. și U.I.
- La data de 24 iunie 2011, prin
rechizitoriul nr.383/P/2010, Secția
de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați,
din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv S.M.C. (avocat
și consultant financiar) pentru săvârșirea infracțiunilor
de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la
art.6 din Legea nr.78/2000 (3 infracțiuni) și fals în înscrisuri sub
semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. raportat la
art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și G.N.A. (consilier
superior în cadrul Agenției Naționale de Administrate Fiscală –
A.N.A.F.), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor de
trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6
din Legea nr.78/2000 (3 infracțiuni), fals în declarații
prevăzut de art.292 C.pen. și spălare a banilor
prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002.
În fapt, s-a reținut
că în perioada iunie-august 2009, inculpatul S.M.C. a pretins de la
un denunțător suma de 200.000 euro, redusă ulterior la 70.000
euro, lăsându-l să creadă că are influență
asupra unor comisari cu funcții de conducere din cadrul Gărzii
Financiare-Comisariatul General, și pe care îi poate determina să
întocmească o notă de constatare în care să menționeze
concluzii favorabile firmei denunțătorului. Această notă de
constatare urma a fi întocmită ca urmare a unor controale, efectuate în
lunile martie și aprilie 2009 de comisari ai Gărzii Financiare,
finalizate cu o sesizare formulată la Direcția Națională
Anticorupție de Garda Financiară în luna mai 2009 pentru
infracțiunea de evaziune fiscală. În cursul lunii septembrie 2010,
din banii pretinși, inculpatul S.M.C. a primit de la
denunțător suma de 55.000 de euro.
Pentru a crea aparența
de legalitate a provenienței banilor primiți în schimbul traficării
influenței, inculpatul a întocmit în fals trei facturi fiscale în care a
consemnat, în mod nereal, că a prestat servicii de evaluare, analiză
și audit pentru societățile comerciale ale
denunțătorului.
De asemenea, în
cursul lunii octombrie 2010, S.M.C. a pretins de la același
denunțător suma de 30.000 euro, lăsând să se
creadă că are influență pe lângă comisari cu
funcții de conducere din cadrul Gărzii Financiare-Comisariatul
General, pentru a-i determina să nu constate fapte de evaziune
fiscală și contrabandă cu ocazia unui control de specialitate
efectuat în perioada octombrie-noiembrie 2010 la o altă societate
comercială a denunțătorului. Din banii pretinși, inculpatul
a primit suma de 22.000 euro, în două tranșe.
Ulterior, în
cursul lunii noiembrie 2010, S.M.C. a pretins de la denunțător
suma de 300.000 euro pentru a interveni pe lângă o persoană
din conducerea Direcției Supraveghere Accize și Operațiuni
Vamale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (A.N.V.)
și a o determina să ridice consemnul vamal aplicat de această
autoritate uneia dintre firmele denunțătorului. Acest act avea drept
consecință deblocarea containerelor cu tutun indisponibilizate în
două porturi.
În același context, în
cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul G.N.A., în calitate de consilier
superior în cadrul A.N.A.F., a pretins de la același denunțător
suma totală de 300.000 euro pentru a interveni pe lângă
aceeași persoană din conducerea A.N.V. în scopul menționat mai
sus. Din banii pretinși, 200.000 euro erau destinați
funcționarului din cadrul A.N.V., iar 100.000 euro urma să îi
oprească pentru sine.
S.M.C.,
în aceeași perioadă, a pretins de la denunțător suma de 1.000.000
euro pentru a o remite unei persoane din conducerea A.N.A.F. și a o
determina să protejeze activitatea de contrabandă pe care
denunțătorul dorea să o inițieze. Din suma pretinsă,
lui S.M.C. i-ar fi revenit un cuantum de 10%.
La rândul său, în
cursul anilor 2007 și 2008, inculpatul G.N.A., în calitate de
consilier superior în cadrul A.N.A.F., a mai pretins și primit de la
același denunțător sume cuprinse între 7.000 și 10.000 de
euro lunar, în total 120.000 euro, pentru a interveni pe lângă
persoane cu funcții de conducere din cadrul A.N.A.F.- Direcția Mari
Contribuabili și a le determina să nu blocheze conturile sau să
nu execute silit firma denunțătorului, ca urmare a faptului că
nu a fost achitat T.V.A.-ul în valoare de aproximativ 2,6 milioane lei de
către această societate comercială.
De asemenea, în
cursul anului 2008, inculpatul G.N.A. a pretins de la
denunțător suma totală de 400.000 euro, redusă
ulterior la 200.000 euro, pentru a interveni pe lângă același
funcționar din conducerea Direcției Supraveghere Accize și Operațiuni
Vamale și a-l determina să nu stabilească în sarcina firmei
denunțătorului plata unor sume de bani cu titlu de accize pentru
operațiunea de a transfera din România în Italia peste 800 de tone de
tutun. Suma de 400.000 euro reprezenta 1% din valoarea taxelor pe care firma
denunțătorului o datora Statului Român pentru o asemenea
operațiune vamală.
Pentru a disimula
adevărata proveniență a sumelor de bani încasate în scopul
traficării influenței, inculpatul G.N.A. a consemnat în fals,
în declarația de avere dată la 1 noiembrie 2010, că a primit de
la o persoană fizică, cu titlu de împrumut, suma de 200.000 de euro.
În această modalitate, inculpatul a justificat proveniența sumei de
96.500 de euro achitată pentru achiziționarea unei case în municipiu,
în condițiile în care acest împrumut este inexistent.
În vederea
confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor
imobile aparținând celor doi inculpați.
La data de 2
martie 2011, Curtea de Apel București a admis cererea procurorilor și
a dispus arestarea preventivă a inculpaților S.M.C. și G.N.A.
pe un termen de 29 de zile. Față de inculpatul G.N.A.
această măsură a fost prelungită, iar față de S.M.C.
s-a dispus eliberarea sub control judiciar.
- Prin rechizitoriul nr.153/P/2006 din 8 aprilie
2011 al Secției de combatere
a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a dispus trimiterea în judecată a 14
inculpați, respectiv B.V. (director al Direcției
Sanitare Veterinare din cadrul Agenției de Sănătate Publică
a Ministerului Transporturilor) pentru săvârșirea
infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.254
C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la dare de
mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art.254 C.pen. în
referire la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, efectuare de operațiuni
financiare incompatibile cu funcția pe care o persoană o
îndeplinește prevăzută de art. art.12 lit.a) din Legea
nr.78/2000, constituire de grup infracțional organizat prevăzută
de art.7 din Legea nr.39/2003, spălare a banilor prevăzută de
art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din
Legea nr.78/2000, U.T. (administrator al unei societăți
comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de
mită prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din
Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice,
în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000, aderare și constituire de grup
infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr.39/2003
și spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a)
din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, H.M.S.
(director general al Agenției de Sănătate
Publică din cadrul ministerului) pentru săvârșirea
infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.254 C.pen.
raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în
serviciu contra intereselor publice, în formă calificată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000, aderare la grup infracțional organizat prevăzută de
art.8 din Legea nr.39/2003, Pr.T. (director general al unei
Companii Naționale), I.F.C. (director general adjunct economic
al aceleiași Companii Naționale), P.T. (director al
Direcției de asistență juridică al Companiei
Naționale), V.D.C. (director al direcției comerciale a
Companiei Naționale), B.A. (fost directorul general al
Companiei Naționale) și L.L. (șef al oficiului juridic
din cadrul Companiei Naționale) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice, în formă calificată, prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, A.A.L.(administrator
de facto al unei societăți comerciale controlate de B.V.)
pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003,
spălare a banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea
nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, U.A.L. (asociat
la o societate comercială, persoană aflată în relație de
rudenie cu U.T.) pentru săvârșirea infracțiunilor de
dare de mită prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7
alin.(2) din Legea nr.78/2000, spălare a banilor prevăzută de
art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din
Legea nr.78/2000, aderare la grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, A.V. (asociat
al aceleiași societăți comerciale, persoană aflată în
relație de rudenie cu U.T.) pentru săvârșirea
infracțiunilor de spălare a banilor prevăzută de art.23
alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea
nr.78/2000 și aderare la grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, M.A.(administrator
la o societate comercială) pentru săvârșirea
infracțiunilor de mărturie mincinoasă prevăzută de
art.260 C.pen. și favorizarea infractorului prevăzută de art.264
C.pen. și O.S. (administrator la o societate
comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor de
complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă
continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în cursul lunii octombrie 2005, în contextul apariției gripei
aviare în România, inculpata H.M.S., director general al Agenției
de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Transporturilor, a
acționat astfel încât o societate comercială aparținând
inculpatului U.T. să obțină, în mod nelegal, contracte
supraevaluate de prestări de servicii de dezinfecție, în condițiile
în care respectiva firmă nu era aptă să efectueze asemenea
activități.
Într-o primă
etapă, inculpații U.T., B.V. și H.M.S., toți trei
medici veterinari cu cunoștințe de specialitate în domeniu, profitând
de situația creată, au dezinformat autoritățile,
reușind să determine alocarea unor sume de bani, nejustificat de mari
și în mod inutil, unor societăți comerciale private, în vederea
efectuării așa-zisei dezinfecții în unele puncte rutiere și
feroviare. Cei trei au constituit un grup infracțional organizat coordonat
de inculpatul B.V. și în care l-au atras ulterior și pe A.A.L.
Acest grup a acționat în toată perioada derulării contractelor,
și anume octombrie 2005-martie 2006. Infracțiunile au fost comise în
contextul în care direcțiile sanitar-veterinare controlau fenomenul
și nu era necesară intervenția unor firme private.
Concret, cu toate că
nu a prestat niciun fel de activitate, societatea comercială
administrată de U.T. a primit contracte de dezinfecție în
puncte feroviare și rutiere, finanțate din bani publici, de la
două companii naționale. Din partea unei Companii Naționale
contractul cu societatea comercială a fost semnat, cu încălcarea
prevederilor legale, de directorul general Pr.T. împreună cu I.F.C.,
V.D.C. și P.T. (persoane din conducerea companiei). Din
partea celeilalte Companii Naționale contractul a fost semnat, cu
încălcarea prevederilor legale, de director general B.A. și de
șeful Oficiului Juridic L.L. La data respectivă, societatea
comercială avea un singur angajat și niciun fel de utilaje, iar
activitățile stabilite prin contractele de dezinfecție au fost
efectuate de 12 firme subcontractante și nu în toate situațiile
într-o manieră satisfăcătoare.
Mai precis,
activitățile de dezinfecție, pe care în virtutea contractelor ar
fi trebuit să le execute societatea amintită, au fost subcontractate
de către societatea comercială al cărei administrator era O.S.,
deși prevederile contractuale stipulau clar că subcontractarea este
nepermisă. În concret, inculpatul O.S. a subcontractat activitățile
altor 12 societăți comerciale și a prezentat facturi și
devize de plată neconforme pentru a ascunde lipsa de activitate, dar
și prestațiile subcontractanților. În acest fel, a permis
continuarea efectuării de plăți nejustificate de către
autoritățile contractante.
Prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților, în
dauna celor două Companii Naționale se ridică la suma de 20.425.975
lei, adică aproximativ 5.835.992 euro, în timp ce societatea
comercială a înregistrat un profit net de aproximativ 6.088.278 euro.
În schimb,
pentru a asigura protecția și a favoriza societatea comercială,
mai ales pe perioada desfășurării activităților
contractate, respectiv în perioada martie-august 2006, inculpatul B.V. a
beneficiat direct sau indirect de suma totală de 61.800 lei,
adică aproximativ 20.000 euro la cursul mediu de 3,5 lei/euro din acea
perioadă. În același timp, inculpata H.M.S., coordonându-se cu
inculpatul B.V., nu a făcut controale astfel încât a permis firmei
să încaseze sume de bani în mod nejustificat și a dezinformat în
permanență factorii de decizie, determinând semnarea și
menținerea contractului. În schimb, a primit în contul personal de card,
în perioada 28 septembrie 2005-20 aprilie 2006, suma totală de 12.050
lei, atât direct de la inculpatul B.V. cât și indirect de la
colaboratori ai lui U.T. Ulterior, banii au fost ridicați de
către inculpată în numerar sau utilizați pentru plăți
cu cardul la comercianți.
După
începerea cercetărilor, inculpatul M.A. a dat o declarație
mincinoasă și a prezentat organelor de urmărire penală un
document fals, în încercarea de a-l ajuta pe B.V. să justifice
sumele de bani primite cu titlu de mită.
Totodată,
pentru a disimula proveniența sumelor de bani din contractele de
dezinfecție, inculpatul B.V. s-a folosit de o societate
comercială pe care o controla prin intermediul lui A.A.L.,
cumpărând prin intermediul acesteia acțiuni la o societate pe
acțiuni. De asemenea, pentru a face pierdută urma sumelor de bani,
folosind persoane din grupul infracțional organizat creat de el, a
acționat în sensul cesionării fictive, în mod repetat, a
părților sociale, respectiv a acțiunilor deținute la
societatea comercială. Tot pentru a obține o parte din banii
alocați pentru combaterea gripei aviare, a fost introdusă
această societate comercială, în mod artificial, în lanțul de
furnizori de substanțe dezinfectante. Astfel, firma controlată de
inculpatul B.V. a încasat de la societatea contractantă suma
totală de 7.127.811 lei, ceea ce la cursul mediu de la acea vreme
înseamnă peste 2 milioane euro. Este vorba chiar de banii primiți de
la Companiile Naționale prin contractele nelegale încheiate. Toate acestea
s-au produs prin efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de
comerț, incompatibile cu funcția deținută de către
inculpatul B.V. Precizăm că, în perioada
desfășurării acestor activități, B.V. a avut
calitatea de medic veterinar, angajat succesiv, ca funcționar, cu rang de
director, în cadrul unui minister și apoi în cadrul unei
Autorități naționale, cu rang de consilier superior, membru al
Corpului de Control.
La rândul său, U.T.
a acționat într-o manieră identică, în scopul spălării
sumelor de bani provenite din infracțiune. Concret, acesta s-a prevalat de
presupuse servicii ale unei firme de consultanță înființate în
acest sens, la care asociați erau cumnatul și nepotul său,
respectiv A.V. și U.A.L., pentru a efectua retrageri în
numerar în numele său și al nepotului. Practic, banii au fost doar
„rotiți” prin această societate comercială și au reintrat
în posesia inculpatului U.T. În acest sens, inculpatul U.T. a
constituit el însuși un grup infracțional organizat, separat, pe care
l-a coordonat și din care au făcut parte U.A.L. și A.V.
În vederea
recuperării prejudiciului cauzat, precum și a confiscării
sumelor de bani obținute prin săvârșirea infracțiunii, s-au
luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaților,
respectiv: bunuri imobile în valoare totală de 2.163.031 lei, conturi
bancare în valoare totală de 1.336.902 lei și de 170.625 euro.
- Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție, prin
rechizitoriul nr.316/P/2010 din 26 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a unui număr
de 62 de ofițeri și agenți de poliție de frontieră
din cadrul unui Punct de trecere a frontierei (P.T.F.), precum și a 4
lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal pentru infracțiunile
de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de
art.254 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000, dare de mită, în
formă continuată, prevăzută
de art.255 C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și
constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat,
prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003.
Astfel, au fost
trimiși în judecată 49 de inculpați în stare de arest
preventiv, și anume, inculpații A.A.(comisar de
poliție, fost șef al PTF) pentru infracțiunile de luare de
mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen.
raportat la art.7 din Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a
unui grup infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea
nr.39/2003, A.E.A., A.C.D., BD., BVA., C.A., C.M., C.M.E., C.N.E., C.R.,
C.I., C.E., F.C., G.D., G.A.I., H.T.C., H.A., IT., J.G., J.V., L.G.C., L.R.,
L.R.V., L.F.C., M.F.C., M.A.P., N.D.D., N.G., N.R., N.C.T., P.G.A., P.L.,
P.S.G., P.L.A., R.F., R.B.C., R.V., S.V.O., S.V.I., S.G., S.F., S.S.D.,
Ţ.C., Z.I., Z.C.D. (agenți de poliție de
frontieră) pentru infracțiunile de luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din
Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a unui grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003,
precum și C.S., S.N.C., Ş.S.C. și U.L. (lucrători
vamali, șefi de tură) pentru infracțiunea de luare de
mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen.
raportat la art.7 din Legea nr.78/2000.
În stare de
libertate au fost trimiși în judecată 17 inculpați, respectiv, B.V.F.,
C.D., C.D.V., G.I.M., H.V., I.A., M.F.D., M.A.O., N.M., P.F., R.I., S.V.,
S.P.V.C., S.S., T.L.D., T.M.D., U.G.B. (agenți de poliție de
frontieră) pentru infracțiunile de luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din
Legea nr.78/2000 și constituire/aderare/sprijinire a unui grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003.
În sarcina celor 62 de
inculpați, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de trecere
a frontierei, s-a reținut că, în perioada septembrie 2010-ianuarie
2011, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de
3.643.513 lei și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat
frontiera, în scopul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu
privind controlul la frontieră și a le permite introducerea în
România a unor bunuri peste limita legală admisă (în general,
țigări din Ucraina).
Concret, lucrătorii
poliției de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins
bani/bunuri pentru simpla verificare a documentelor de călătorie ori
de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a
facilita verificarea rapidă a documentelor și trecerea, într-un timp
scurt, prin PTF dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în
țară a unor bunuri accizabile, mai ales țigări, dar și
motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea
dispozițiilor legale privind regimul vamal.
Banii
colectați de la cetățenii care tranzitau punctul de
frontieră erau ascunși în diverse locuri din incinta PTF, mai ales,
în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau
împărțiți conform unor cote stabilite, fiecare primind, prin
redistribuire, o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între
8.000 de lei și 25.000 de lei), în funcție de riscul asumat
și de „încasările” realizate. Sume de bani din mită reveneau
și șefilor de grupă, de tură, precum și șefului
PTF, inculpatul A.A., cei care fie coordonau, fie îngăduiau
activitatea infracțională amintită.
Conform
înțelegerii, infracțiunile de corupție au fost
săvârșite prin contribuții diferite, în funcție de
repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru),
precum și în funcție de repartizarea zilnică pe posturile
punctului de control trafic. S-a reținut că un aspect care
întărește existența unei înțelegeri între inculpați îl
reprezintă caracterul repetat, identic, reflex al gesturilor
infracționale ale inculpaților. Modul lor de operare devenise un
șablon infracțional.
De asemenea, în sarcina
celor 4 lucrători vamali C.S., Ş.N.C., Ş.S.C. și U.L. s-a
reținut că în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, în calitate de șefi
de tură la Biroul Vamal, au dat inculpatului A.A., șef al PTF,
diverse sume de bani totalizând 23.913 lei, pentru ca acesta să
nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu privind controlul la
frontieră și urmărirea respectării legii de către
întregul personal din punctul de trecere a frontierei.
În vederea
confiscării sumelor de bani care au făcut obiectul
infracțiunilor de corupție, procurorii au dispus instituirea
sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile
identificate ca aparținând inculpaților, precum și pe sumele de
bani identificate la percheziții, în valoare de 344.034 lei, 129.600 euro,
6.805 USD și 335 lire sterline.
- Prin rechizitoriul nr.386/P/2010 din 14
aprilie 2011, Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus trimiterea în judecată a unui număr
de 47 de ofițeri și agenți de poliție de frontieră
din cadrul unui Punct de trecere a frontierei (P.T.F.) pentru
săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.254 C.pen. raportat la art.7 din
Legea nr.78/2000 și constituire sau aderare la un grup infracțional
organizat prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003.
Astfel, au fost
trimiși în judecată 30 de inculpați în stare de arest
preventiv, respectiv, inculpații T.I.A., A.C.C., B.D., T.T.,
L.A.L., P.V., A.M.R., P.C.N., M.T., O.F., C.S.M., M.G.G., G.R.D., A.V., D.L.,
P.C.C., B.R.N., M.O., B.I., B.I., G.V., N.A.A., C.D.M., I.G., F.M., F.C.,
P.N.C., P.M.A., C.C.B., R.C.C. (agenți de poliție de
frontieră).
În stare de
libertate au fost trimiși în judecată 17 inculpați, și
anume, inculpații C.D.C. (comisar de poliție,
șeful P.T.F.), N.A.C. (inspector de poliție, șef
de tură) și L.G.V., F.R..I. P.L.A., M.I., P.P., A.A., N.A.M.,
P.C., P.R., G.M.F., P.C.E., C.G., T.C., S.M., S.V. (agenți de
poliție).
S-a reținut în fapt
că, în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, inculpații sus-menționați,
în calitate de polițiști de frontieră în cadrul P.T.F., au
pretins, primit ori acceptat, atât în nume propriu, cât și în numele
celorlalți colegi, suma totală de 2.164.800 lei și alte
bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera. Banii și bunurile au
fost pretinse și primite cu titlu de mită atât pentru a-și
îndeplini atribuțiile de serviciu, cât și pentru a face acte contrare
acestora, respectiv de a nu efectua un control strict asupra documentelor
persoanelor sau autovehiculelor și de a permite introducerea în România a
unor bunuri peste limita legală.
În scopul obținerii unor foloase materiale
ilicite, toți inculpații au acționat coordonat, pe fiecare
tură de lucru, în cadrul unui grup infracțional organizat, în care
rolurile și atribuțiile erau în mod explicit prestabilite conform
unei „metodologii”, iar beneficiul activității infracționale era
împărțit, potrivit înțelegerii, între polițiștii
simpli și cei cu funcții de conducere.
Structura grupului
infracțional organizat și modul de operare utilizat le-au permis
inculpaților să exercite acte de corupție cu frecvență
aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu,
extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de
serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei. Astfel, de regulă,
„tariful” era cunoscut de cei care oferă mită: 5-10 lei pentru
situațiile obișnuite (cum ar fi, doar pentru simpla aplicare a
ștampilei) și aproximativ 10-100 de euro sau 50-200 lei în cazul unor
situații speciale în care „tariful” creștea proporțional cu
riscul la care se expunea polițistul de frontieră (lipsa unor
documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfă, produse în
cantități mai mari etc). În această modalitate, pe fiecare
tură, un inculpat „colecta”, în medie, între 400 și 2 000 lei.
În vederea
confiscării sumelor de bani dobândite cu titlu de mită, procurorii au
dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și
imobile aparținând inculpaților.
Față
de un număr de 40 de inculpați a fost luată măsura
reținerii, la datele de 21 și 22 februarie 2011, iar Curtea de Apel
București a dispus arestarea preventivă a unui număr de 32 de
inculpați pe un termen de 29 de zile, în datele de 22 și 23 februarie
2011. Pentru 30 de inculpați instanța a dispus prelungirea
arestării preventive, iar 2 inculpați au fost puși în libertate.
Prin rechizitoriu, față de inculpatul C.D.C., procurorii au
propus instanței de judecată înlocuirea măsurii obligării
de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive,
care nu a fost însușită de instanța de judecată.
- Secția de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr.304/P/2011 din 29
septembrie 2011, a dispus trimiterea
în judecată a inculpatului D.R.S.G. (director executiv
la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură A.P.I.A.-Centrul județean) pentru infracțiunea de
luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254
C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2)
C.pen.
S-a reținut în fapt
că, în cursul lunii decembrie 2010, inculpatul D.R.S.G., în
calitate de director executiv la Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean, a pretins de la
reprezentanții unei societăți comerciale cu activitate în
agricultură suma de 25.000 USD, respectiv 10% din totalul
subvențiilor solicitate de respectiva societate. Banii au fost
pretinși pentru autorizarea mai rapidă a plății celei de-a
doua tranșe de subvenții pentru suprafețele de teren agricol cultivate,
subvenții aferente anului agricol 2010-2011. Subvențiile pe
suprafața cultivată acordate de A.P.I.A. sunt finanțate atât din
fonduri europene, cât și din bugetul de stat.
La data de 5
septembrie 2011, același inculpat a pretins de la unul din reprezentanții
aceleiași societăți agricole, denunțător în
cauză, suma de 25.000 euro pentru urgentarea autorizării
plăților pe suprafața cultivată, subvenții aferente
anului agricol 2011-2012, precum și pentru a nu sesiza eventuale nereguli
care ar fi condus la controale nedorite și la întârzierea
plăților. Inculpatul D.R.S.G. a primit de la
denunțător, la data de 9 septembrie 2011, suma de 10.000 euro,
reprezentând prima tranșă din mita pretinsă în scopul
menționat anterior. În schimbul acestei sume inculpatul s-a angajat
să-l ajute pe denunțător și la completarea cererii unice de
plată a subvențiilor aferente anului agricol 2012-2013, astfel încât
societatea administrată de acesta să obțină
finanțări suplimentare, de aproximativ 200.000 euro.
Procurorii au procedat la
constatarea infracțiunii flagrante, la data de 9 septembrie 2011,
dată la care au dispus și reținerea inculpatului D.R.S.G.
pentru 24 de ore, iar la data de 10 septembrie 2011, Tribunalul București
a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpatului.
- La data de 8 iunie
2011, prin rechizitoriul nr.63/P/2010,
Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de
corupție a dispus trimiterea în judecată, în stare
de arest preventiv, a inculpatului C.C.I. (director
executiv al Direcției Județene de Accize și Operațiuni
Vamale-D.J.A.O.V.) pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de
mită în formă continuată prevăzută de art.254 C.pen.
raportat la art.6 și 7 din Legea nr.78/2000, instigare la fals
intelectual în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen.
raportat la art.289 C.pen. și conflict de interese prevăzut de
art.253 alin.(2) C.pen.
S-a
reținut că în perioada 2010-ianuarie 2011, inculpatul C.C.I.,
în calitate de director executiv al D.J.A.O.V., aflându-se în exercitarea atribuțiilor
de serviciu, a pretins diferite sume de bani de la un denunțător,
reprezentant al mai multor firme care desfășurau activități
de import-export din Turcia, primind de la acesta suma totală de
aproximativ 40.000-50.000 de euro. Banii au fost primiți cu titlu
de mită pentru ca lucrătorii dintr-o vamă să nu efectueze
controlul fizic al mărfurilor denunțătorului și pentru a
elibera documentele vamale de import, indiferent dacă aceste documente
erau sau nu corect întocmite sau dacă mărfurile corespundeau din
punct de vedere calitativ și cantitativ. Ca urmare, C.C.I. a cerut
unui subordonat să menționeze în fals, în documentele vamale, că
a fost efectuat controlul fizic al mărfurilor și că marfa
corespunde cu cele consemnate în documente. De asemenea, a mai cerut unui
inspector vamal din subordinea sa să accepte în mod nelegal prețurile
minimale menționate de importatori în documentele vamale, fără
să solicite documente din care să rezulte prețurile
exportatorilor, astfel că obligațiile vamale ale importatorilor erau
diminuate. La data de 24 februarie 2011, inculpatul C.C.I. a
primit suma de 10.000 lei, prin intermediar, de la persoana
denunțătoare, fiind prins în flagrant de către procurorii
anticorupție.
De asemenea, în
aceeași perioadă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
inculpatul C.C.I. a pretins diferite sume de bani pentru sine sau pentru
alți lucrători vamali, cu titlul de mită, de la reprezentantul
unor societăți comerciale. Având în vedere că acesta din
urmă era un fost coleg de serviciu, C.C.I. a încălcat și
legislația privind conflictul de interese care interzice
funcționarilor publici orice interes în obținerea de foloase direct
de la persoanele cu care a fost anterior în raporturi de muncă.
În vederea
confiscării speciale, procurorii au dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra unui imobil aparținând C.C.I.
Exemplele de
rechizitorii întocmite în anul 2011
de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de
corupție sunt prezentate în Anexa nr.1.
Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de
militari și-a desfășurat activitatea cu 5 procurori militari din 8 posturi prevăzute în organigramă. Dintre aceștia, 2 procurori
au participat la ședințele de judecată ale instanțelor militare din București, Cluj, Iași și Timișoara.
Cantitativ, au avut de soluționat 154 cauze penale (în comparație cu 151 în
anul 2010), au soluționat 104 (față de 91 în anul 2010) și au rămas nesoluționate 50 (față de 60 în anul 2010), din care în 7 dosare s-a început
urmărirea penală de peste 6 luni (5 în anul 2010).
Din cele 104 de dosare soluționate, în 71 au fost emise
soluții pe fond, în creștere cu 18,33 %, față de anul anterior (60 soluții pe fond). Din cele 16 dosare în care s-a dispus declinarea de competență, 9 au fost
trimise secțiilor sau serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, întrucât în cauză erau și civili alături de militari, 4 au fost trimise unor parchete militare,
având în vedere calitatea de militari a făptuitorilor, iar celelalte 3 au fost trimise altor parchete, întrucât infracțiunile pentru care erau cercetați făptuitorii nu erau din categoria celor de corupție
și nu aveau nici calitatea de militari.
Au fost emise un număr de 7 rechizitorii (față de 6 în anul 2010) care au
privit un număr dublu de inculpați comparativ cu anul precedent, și anume 121 inculpați (față de 61 în anul 2010 și 30 în anul 2009), din care 5 arestati preventiv (2 inculpați
arestați preventiv, din care 1 trimis în judecată în stare de arest, în anul 2010). Rechizitoriile reprezintă 10% din
soluțiile dispuse pe fond de procurorii militari.
Față de 12
învinuiți au fost aplicate dispozițiile art.181 C.pen., precum și față de 1 făptuitor, conform modificărilor aduse art.230 C.pr.pen. prin Legea nr.202/2010. (0 în anul 2010).
Prin cele 7 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 520 infracțiuni (comparativ cu 284 în anul 2010),
din care:
- 26 - infracțiuni de corupție (11 în anul 2010);
- 104 - abuz în serviciu prevăzut de art.132 din legea nr.78/2000;
- 95 - infracțiunea prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000;
- 198 - fals și uz de fals;
- 96 - asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni;
- 1 - omisiunea sesizării organelor judiciare.
Din cei 121 de inculpați, majoritatea sunt bărbați (114) și au
vârste cuprinse între 21 și 54 ani (112). Toți provin din mediul urban, 111 sunt autori și 10 complici/instigatori, au
studii superioare 34, iar 14 au funcții de comandă (10 în unități militare din cadrul M.Ap.N., 2 în cadrul S.R.I.
și 2 în cadrul M.A.I.).
Dintre cei trimiși în judecată, 4 aveau gradul de general.
Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească,
dacă avem în vedere amploarea activității infracționale
prin raportare la numărul persoanelor și al faptelor cercetate,
relevată de dublarea numărului inculpaților trimiși în
judecată (121 față de 61 în anul 2010 și 30
în anul 2009) și al infracțiunilor reținute în sarcina
acestora (520 în 2011, față de 284 în anul
2010 și 120 în anul 2009).
Prejudiciul
total reținut prin
rechizitorii este în sumă de 495.641 lei și 52.000 euro (1.256.963 lei în anul 2010) și au fost luate măsuri asigurătorii
în valoare de 710.572 lei (peste 1.000.000 lei în anul 2010).
Operativitatea soluționării cauzelor >a fost bună, din cele 104 cauze
soluționate, în 18 fiind depășit termenul de 1 an de
la data primei sesizări (22 în anul 2010), iar în 5 termenul
de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în anul 2010).
Din cele 50 de cauze nesoluționate, un
număr de 27 au o vechime mai mare de 1 an de la data
sesizării (similar anului 2010), iar 7 cauze sunt mai vechi
de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (7 în anul
2010). Se constată, astfel, că procurorii militari s-au preocupat de
finalizarea cu celeritate a dosarele cu urmărirea penală
începută și reducerea numărului cauzelor vechi rămase
nesoluționate, în condițiile în care au fost instrumentate cauze cu
un număr mare de inculpați.
Calitatea
actelor de urmărire penală este
relevată de faptul că nu au existat cazuri de infirmare
a soluțiilor ori redeschidere a
urmăririi penale și nici soluții definitive de achitare.
Prin
hotărâre definitivă, s-a dispus restituirea 1 cauze
la procuror, privind 4 inculpați, apreciată ca neimputabilă,
pentru motivele prezentate în Anexa nr.4.
S-a dispus
prin 1 hotărâre definitivă condamnarea privind 1 inculpat
trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit de un procuror militar din
cadrul secției.
Activitatea a fost
desfășurată de 5 procurori, din care 2 procurori au desfășurat și activitate
judiciară.
Volumul mediu este de
circa 21 cauze
soluționate/procuror și de circa 10 cauze
rămase în lucru/procuror.
În
concluzie, apreciem
că activitatea desfășurată a fost eficientă, întrucât s-a dublat numărul inculpaților
trimiși în judecată și al infracțiunilor cu care a fost
sesizată instanța de judecată, iar numărul cauzelor
nesoluționate a fost redus.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Prin rechizitoriul nr.51/P/2010 din 10 mai
2011, Secția de combatere a
infracțiunilor de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a unui
număr de 112 inculpați, din care 2 generali, 24
ofițeri (11 dintre aceștia având diverse funcții de
conducere în cadrul unor unități M.A.N.), 15 subofițeri
și maiștri militari și 71 de caporali candidați la
selecții și concursuri organizate în cadrul Ministerului
Apărării Naționale, în unitățile din două
localități.
Astfel, au fost trimiși
în judecată gl.bg.I.M. (adjunct al șefului Direcției
Management Resurse Umane din cadrul M.A.N.) pentru infracțiunile de trafic
de influență prevăzut de art.257 C.pen. în referire la art.6 din
Legea nr.78/2000, complicitate la trafic de influență în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. în referire la
art.6 din Legea nr.78/2000 (11 acte materiale), instigare la abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor, în formă calificată și
continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (54 acte materiale), instigare
la fals intelectual în formă continuată prevăzută de
art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (63
acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (63 acte materiale), instigare la
folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informații prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12
lit.b) din Legea nr.78/2000 (12 acte materiale) și asociere în vederea
săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323
alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.78/2000, col.B.V. (comandant unei UM) pentru
infracțiunile de trafic de influență în formă
continuată prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din
Legea nr.78/2000 (6 acte materiale), instigare la fals intelectual în
formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și de art.25 C.pen. raportat
la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000
(câte 26 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (26 acte materiale), instigare la
folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12
lit.b) din Legea nr.78/2000 (26 acte materiale) și asociere în vederea
săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323
alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea.
nr.78/2000, gl.mr.dr.CH.M. (șeful Direcției
Instrucție și Doctrine din cadrul Statului Major General) pentru
infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, instigare la fals
intelectual în formă continuată prevăzută de art.289 C.pen.
în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (20 acte materiale),
instigare la uz de fals în formă continuată prevăzută de
art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c)
din Legea nr.78/2000 (20 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (20 acte materiale) și instigare la
folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste
informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12 lit.b)
din Legea nr.78/2000 (20 acte materiale), lt.col.C.D.C. (șeful
Biroului informare și recrutare din cadrul Centrului Militar
Județean) pentru infracțiunile de trafic de influență în formă
continuată prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din
Legea nr.78/2000 (12 acte materiale), instigare la fals intelectual în
formă continuată prevăzută de art.289 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la
uz de fals în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen.
raportat la art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (6 acte materiale), instigare la
folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12
lit.b) din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale) și asociere în vederea
săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1)
și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, mr.O.C.I.
(din cadrul unei UM) pentru infracțiunile de trafic de
influență în formă continuată, prevăzută de
art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale),
instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută
de art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000
(10 acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (10 acte materiale), instigare la
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată
și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (10 acte
materiale) și instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce
nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen.
raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale), m.m.D.D.
(din cadrul Centrului de Medicină Preventivă al M.A.N.) pentru
infracțiunile de trafic de influență în formă
continuată prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6 din
Legea nr.78/2000 (12 acte materiale), instigare la fals intelectual în
formă continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (51
acte materiale), instigare la uz de fals în formă continuată
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (51 acte materiale), instigare la
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată
și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (42 acte
materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt
destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat
la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (4 acte materiale) și asociere în
vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.323
alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.78/2000, col.R.C.(comandant al unui Centru Zonal de
Selecție și Orientare din cadrul M.A.N.) pentru infracțiunile de
fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.289
C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (119 acte
materiale), uz de fals în formă continuată prevăzută de
art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (119
acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă
calificată și continuată, prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (45 acte materiale) și
asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de
art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.b) din
Legea nr.78/2000, col.D.V. (comandant al unei UM) pentru
infracțiunile de instigare la fals intelectual în formă
continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen.
în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte
materiale), instigare la uz de fals în formă continuată
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), instigare la
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată
și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (71 acte
materiale), instigare la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt
destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen.
raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale) și
asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.Z.N.(locțiitor
comandant al UM) pentru infracțiunile de fals intelectual în
formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), uz de fals în
formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată și
continuată, prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000
raportat la art.246 C.pen. (71 acte materiale), folosire, în orice mod, de
informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale)
și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, lt.col.B.I.L. (șef
catedră la UM) și lt.col.N.C. (șef catedră
pregătire postliceală în cadrul unei UM) pentru infracțiunile de
fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen.
în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr 78/2000 (2 acte materiale),
uz de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (2 acte materiale),
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată
și continuată, prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (71 acte materiale), folosire, în orice
mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale)
și asociere în vederea săvârșirii de infracțiunii,
prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, mr.B.O.G.(șef
structură securitate la UM) pentru infracțiunile de complicitate
la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată
prevăzut de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17
alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale), complicitate la uz
de fals, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.291 C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (157 acte materiale),
complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă
calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 în referire la art.246
C.pen. (71 acte materiale), complicitate la folosirea, în orice mod, de
informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000 (142 acte materiale),
asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, col.O.C.I. (șef
secție la Direcția Management Resurse Umane din cadrul M.A.N.), col.D.N.,
col.C.I. (toți din cadrul unei UM), col.B.I. (din cadrul
unei Brigăzi), col.V.V. (din cadrul altei UM), col.M.N., col.B.M.,
col.C.S. (toți din cadrul unei UM), lt.col.D.G.C. (din
cadrul altei UM) lt.col.A.GHE. (din cadrul Stratului Major al
Forțelor Terestre), plt.C.V., plt.maj.S.V.C., plt.adj.pr.L.I. și
plt.adj.D.F. (toți din cadrul unor UM) pentru infracțiunile de
instigare la fals intelectual în formă continuată prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1)
lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare la uz de fals în formă
continuată prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.291 C.pen.
în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare la abuz
în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată
și continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen., instigare
la folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informații, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.12
lit.b) din Legea nr.78/2000 și asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, mr.M.S., sg.maj.M.G.I.,
plt.maj.G.I. și plt.H.GHE. (toți din cadrul unor UM)
pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență în
formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 (2 acte materiale), mr.A.V.,
mr.M.D.L., mr.P.A.S., m.m.D.V. și sg.maj.C.C.
(toți din cadrul unei UM) pentru infracțiunea de trafic de
influență prevăzută de art.257 C.pen. în referire la art.6
din Legea nr.78/2000, slt.B.N., m.m.B.M., m.m.D.C., plt.maj.R.N.GHE.
și plt.maj.U.ŞT.C. (toți din cadrul unor UM) pentru
complicitate la infracțiunea de trafic de influență în
formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.257 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, sg.P.A.E. și
cap.B.C. (din cadrul unor UM) pentru infracțiunea de cumpărare
de influență prevăzută de art.61 din Legea
nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen.
De asemenea, au fost
trimiși în judecată cap.A.C.I., cap.A.F., cap.B.L.F., cap.C.N.I.,
cap.C.I., cap.D.F., cap.D.I.C., cap.I.M., cap.I.D.,
cap.M.R.C., cap.N.N., cap.O.F., cap.Ş.P., cap.T.P.
și cap.T.C.I. (toți cursanți în cadrul Centrului de
Instruire pentru Tancuri și Auto), cap.B.F., cap.B.C., cap.B.D.,
cap.B.D.I., cap.B.I., cap.B.M.I., cap.B.C.A., cap.D.G.,
cap.D.N., cap.F.G., cap.N.I., cap.O.L., cap.P.A.,
cap.R.F., cap.R.E., cap.S.F., cap.T.E.G. și cap.T.GHE.C.
(toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru
Comunicații și Informatică), cap.B.A.C., cap.C.I.G.,
cap.D.I.I., cap.N.A.C., cap.P.I.L., cap.R.M., cap.S.C.M.
și cap.T.N. (toți cursanți în cadrul Centrului de
Instruire pentru Artilerie Terestră și Antiaeriană), cap.C.M.,
cap.C.I.C., cap.C.A., cap.D.M.D., cap.F.D.D., cap.A.G.,
cap.I.F., cap.L.I.A., cap.M.M., cap.M.F.B.C., cap.M.M.,
cap.M.N.R., cap.N.M., cap.N.C., cap.N.R.I., cap.P.M.D.,
cap.P.B.I.C., cap.Ş.C.A., cap.Ş.C.C. și cap.T.G.C.
(toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Infanterie
și Vânători de Munte), cap.G.I.C., cap.T.I. și cap.Z.I.
(toți cursanți în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu), cap.G.V.C.,
cap.I.C.C., cap.T.C., cap.T.V., cap.V.V.A. și
cap.Z.M.I. (toți cursanți în cadrul unor UM) pentru
infracțiunile de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt
destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informații, în fotmă continuată,
prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, complicitate la
fals intelectual în formă continuată prevăzută de art.26
C.pen. raportat la art.289 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.78/2000, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
în formă calificată și continuată, prevăzută de
art.25 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la
art.246 C.pen., uz de fals în formă continuată prevăzut de
art.291 C.pen. în referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000
și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
prevăzută de art.323 alin.(1) și (2) C.pen. în referire la
art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000.
Prin rechizitoriu s-a
dispus, de asemenea, scoaterea de sub urmărire penală și
aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de
plt.maj. M.M., pentru complicitate la infracțiunea de trafic de
influență prevăzută de art. 26C.pen. raportat la art.257
C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen cu referire la art.6 din Legea
nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada 2009-2010, la Centrul zonal de selecție și orientare
au fost organizate, în mod succesiv, mai multe activități de
selecție a unor candidați pentru a deveni militari profesioniști
(ofițeri, maiștri militari, subofițeri sau soldat gradat
voluntar), precum și selecții pentru elevi sau studenți în
vederea admiterii la o serie de instituții de învățământ
militar. Selecția consta în probe eliminatorii psihologice și de
aptitudini fizice. De asemenea, în luna august a anului 2010, la Şcoala
Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor
Terestre au avut loc două concursuri pentru ocuparea unor posturi de maiștri
militari și subofițeri, constând în probe scrise la materiile
limbă engleză, matematică-fizică, legislație,
pregătire militară generală și psihotehnică.
Folosindu-se de puterea funcțiilor și a gradelor militare pe care le
dețineau, inculpații cu funcții de conducere au acționat în
așa fel încât unii candidați să promoveze, în mod ilegal,
după ce primiseră subiectele la unele probe scrise, în schimbul unor
sume de bani. Astfel, promovarea candidaților dispuși să apeleze
la metode frauduloase s-a făcut în detrimentul candidaților care ar
fi trebuit, în mod legal, să fie declarați admiși la aceste
concursuri și selecții.
În cursul anilor 2009
și 2010, inculpatul gl.bg.I.M., în calitate de adjunct al
șefului Direcției de Management și Resurse Umane din cadrul
Ministerului Apărării Naționale, a exercitat în mod repetat
presiuni și acte de influențare asupra inculpatului col.R.C.,
comandantul Centrului Zonal, președinte al comisiei de selecție,
pentru a-l determina să favorizeze anumiți candidați care
susțineau probe în vederea selecției la respectiva unitate.
Modalitatea practică gândită de inculpatul I.M. a constat în
aceea că, de fiecare dată, îl trimitea pe finul său, inculpatul m.m.D.D.,
cu o serie de bilețele pe care erau scrise numele candidaților pentru
a le preda comandantului Centrului Zonal. Acest mod de relaționare avea în
vedere conspirarea activităților frauduloase, în sensul evitării
discuțiilor telefonice. În acest mod, în perioada 2009-2010, comandantul
Centrului zonal de selecție și orientare a primit bilețele
conținând numele a 51 de candidați pe care i-a declarat
admiși, în mod ilegal, deoarece aceștia obținuseră
rezultate sub baremul legal.
Similar, pentru alți 12
candidați la concursul pentru ocuparea unor funcții de
subofițeri desfășurat în luna august 2010 la Şcoala
Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor
Terestre, prin intermediul altei persoane interpuse, inculpatul I.M. a
exercitat presiuni asupra inculpatului col.D.V., comandantul
Şcolii, pentru ca acesta să le distribuie candidaților grilele
de răspuns înaintea probelor scrise.
Cu privire la inculpatul I.M.
s-a stabilit că, împreună cu inculpatul m.m.D.D., a participat
la pretinderea sau/și primirea sumei totale de 52.100 euro, de la o
parte dintre candidații favorizați de la unitățile miliare
din cele două localități.
În anul 2010, inculpat lt.col.C.D.C.,
din cadrul Centrului Militar Județean, prin intermediar, a exercitat
același tip de influențe asupra col.R.C., comandantului
Centrului Zonal, în scopul favorizării unui număr de 10
candidați, de la care a pretins și primit sumele de 8.150 euro
și 6.300 lei ca preț al traficării influenței.
Referitor la Şcoala
Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor
Terestre, s-a stabilit că, în luna august 2010, s-au organizat în
această unitate două concursuri pentru ocuparea unor posturi de
maiștri militari și de subofițeri. Înainte de susținerea
primului concurs, asupra comandantului unității, inculpatul col.D.V.,
au început să exercite presiuni și influențe și alte cadre
militare, pentru a favoriza o serie de candidați. Unele dintre aceste
cadre aveau grade și funcții superioare, cum ar fi, inculpații gl.mr.CH.M.,
șef al Direcției de Instrucție și Doctrine din cadrul
Statului Major General al Ministerului Apărării Naționale, col.B.V.,
fost comandant al Garnizoanei, col.C.I., col.B.I., col.V.V., col.M.N.,
col.B.M., col.C.S., col.D.G.C., lt.col.A.GHE. și alții. Scopul
final urmărit era distribuirea grilelor de răspuns înaintea
susținerii probelor scrise pentru candidații favorizați de cei
în cauză.
Astfel, la primul concurs,
comandantul unității militare col.D.V. a întocmit o listă
cu 50 de candidați susținuți de diferite cadre militare,
cărora urma să li se distribuie grilele de răspuns.
Președintele comisiei s-a împotrivit parțial, în sensul distribuirii
către candidați a grilei doar pentru una din cele două probe
(limba engleză). Distribuirea efectivă a grilei s-a efectuat în
noaptea de dinaintea susținerii probei, de către mr.B.O.G.,
din aceeași unitate militară, prin metoda mesajelor SMS. Din cauza
nedistribuirii grilei și la proba a doua (matematică-fizică),
majoritatea candidaților favorizați au fost declarați
respinși, fapt ce a atras amenințări asupra conducerii
unității din partea celor care interveniseră. Inculpatul gl.mr.CH.M.
a susținut 10 candidați la acest prim concurs,
amenințându-l pe inculpatul D.V. pentru nedistribuirea grilei
și la proba a doua.
După câteva zile, la
aceeași unitate s-a organizat al doilea concurs, unde inculpatul CH.M.
a susținut alți 10 candidați, determinându-l pe
comandantul unității să facă demersuri pentru a asigura
distribuirea grilei la ambele probe. Alături de acesta și alți
ofițeri au exercitat presiuni asupra comandantului unității, în
sprijinul unui număr de 61 de candidați cărora li s-au
distribuit răspunsurile pentru ambele probe, prin aceeași metodă
și de către aceeași persoană. Grilele respective au fost
obținute de la președintele comisiei de concurs, inculpatul col.Z.N.
Prin urmare, la unitatea
militară, 70 de candidați au fost declarați admiși,
în mod ilegal, fiind astfel înlăturați alți 70 de candidați
care ar fi fost îndrituiți la ocuparea locurilor respective. Aceștia
din urmă s-au constituit părți civile sau vătămate în
cauză pentru suma totala de 194.080 lei și 52.000 euro.
În total s-a stabilit
că, în această grupare infracțională, o parte din
inculpați au pretins și au primit de la candidați echivalentul a
peste 82.000 euro ca preț al traficării influenței.
S-au constituit în
cauză un număr de 25 părți vătămate și
46 părți civile și a fost introdus în cauză, ca parte
responsabilă civilmente, Ministerul Apărării Naționale.
Procurorul militar a dispus
reținerea inculpaților I.M., B.V., O.C.I. și C.M. la
data de 13 decembrie 2010, ulterior instanța de judecată dispunând
măsura arestării preventive a acestora și a inculpatului C.D.C.,
prelungită succesiv până la data de 17 februarie 2011, iar în cazul
inculpatului I.M., până la data de 18 martie 2011, astfel că
la data trimiterii în judecată niciun inculpat nu se mai afla în stare de
arestare preventivă.
În vederea recuperării
prejudiciului s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului
judiciar, până la concurența sumei de 194.080 lei și 52.000
euro, asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților: I.M.,
CH.M., R.C., D.V., Z.N., B.I.L., N.C., B.V. și O.C.I.
- Secția de combatere a infracțiunilor de
corupție săvârșite de militari, prin
rechizitoriul nr.13/P/2010 din data de 28 iulie 2011, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
lt.col.D.V. (comandant al Detașamentului de Pompieri) pentru
infracțiunile de luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.(1)
C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă
calificată și continuată, prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248 C.pen., abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 cu referire la
art.246 C.pen. raportat la art.2481 C.pen.
S-a mai dispus, prin
rechizitoriu, scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților plt.F.C.C.,
plt.S.F.I., plt.maj.S.M.D. și plt.Ţ.N.C., din cadrul
aceleiași instituții, pentru săvârșirea infracțiunii
de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă
calificată și continuată, prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.246 C.pen., precum și încetarea
urmăririi penale față de plt.A.I. pentru
săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută
de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în perioada 1999-2006 inculpatul D.V., în calitate de comandant,
a ordonat ca militarii în termen și unii subofițeri din cadrul
Detașamentului de Pompieri să desfășoare, în timpul
programului unității, diferite activități în folosul unor
persoane juridice din municipiu, modalitate prin care acestea au realizat un
folos patrimonial de 47.188, 11 lei și s-a cauzat o
pagubă ISU de 13.744, 11 lei.
De asemenea, în perioada
2007-2010, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul a
ordonat ca subordonații săi să-și confecționeze la o
societate comercială o uniformă ce nu era reglementată prin
niciun act normativ, aceștia suportând contravaloarea și să
contribuie timp de 2 ani și 3 luni, în fiecare lună, cu sume cuprinse
între 25 și 45 lei pentru cumpărarea unor bunuri ce se găsesc la
Detașamentul de Pompieri, cauzându-le un prejudiciu de peste 200.000
lei și realizând un folos pentru societatea comercială, pentru
sine și pentru I.S.U.
În perioada 2007-2010, în
calitate de comandant al Detașamentului de Pompieri, inculpatul D.V.
a pretins și primit de la subordonații săi Ş.A.C.,
C.M.L., P.Gh., F.O., P.R., D.N., A.I., Ş.F., M.V., C.V. și T.P.
bani, bunuri agroalimentare și servicii în valoare de 4.220 lei, în
scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale
de serviciu.
S-au constituit în
cauză un număr de 167 părți vătămate și
29 părți civile și a fost introdus în cauză, ca parte
responsabilă civilmente, Inspectoratul pentru Situații de
Urgență.
Prejudiciul total și
folosul realizat de inculpat sunt în cuantum de 222.577,11 lei, iar
valoarea obiectului infracțiunii de luare de mită este în cuantum de 4.220
lei.
În vederea recuperării
prejudiciului s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra
bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența
sumei de 231.100,02 lei.
- La data de 15 noiembrie 2011, prin
rechizitoriul nr.78/P/2009, Secția
de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de
militari a dispus trimiterea în
judecată a inculpatului D.N.C. (inspector șef al
Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului)
pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în
formă calificată și continuată, prevăzută de
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen (92 acte
materiale), abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă
calificată și continuată, prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (14 acte materiale), fals
intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. cu
aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 (14 acte materiale), uz
de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. cu
aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și omisiunea
sesizării organelor judiciare prevăzută de art.263 alin.(2)
C.pen.
De asemenea, s-a dispus în
cauză scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei
sancțiuni cu caracter administrativ față de învinuitul D.N.C.
pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor în formă calificată și continuată prevăzută
de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (30 acte
materiale) și față de învinuitul N.C. (locotenent colonel
la I.S.U.) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată și
continuată prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000
raportat la art.248 C.pen. (14 fapte concurente), fals intelectual
prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada 2005-2008, în calitate de inspector șef și în
baza unei singure rezoluții infracționale, inculpatul D.N.C. i-a
obligat pe subordonații săi, serg.maj. M.V.G. și P.A.G., să
presteze de 92 de ori servicii gratuite și în folos personal, în timpul
programului de lucru, cu autoturismul de serviciu condus de un angajat al
I.S.U., aducând instituției un prejudiciu total de 2.388,78 lei, suma
respectivă reprezentând corelativ un folos ilegal realizat personal de
inculpatul D.N.C.
De asemenea, în cursul lunii
ianuarie 2008, în timpul exercitării aceleiași funcții de
conducere, inculpatul a luat la cunoștință de
săvârșirea unei infracțiuni de furt petrecută pe teritoriul
unității, faptă ce i-a fost prezentată și
raportată de mai mulți subordonați, care l-au surprins în
flagrant pe autor, respectiv serg.maj. M.V.G. și, în mod deliberat,
a omis sesizarea de îndată a organelor de cercetare penală
competente, conform legii.
În perioada 2007-2008, inculpatul
D.N.C. a constatat, în mod repetat, un număr de 14 abateri
disciplinare pe care le-a sancționat, prin dispoziție scrisă cu
sancțiunea „consemnare la sediul unității”, sancțiuni ce au
fost executate de cadrele militare sancționate, după care, în baza
unei rezoluții infracționale unice, a dat ordin verbal, de fiecare
dată, învinuitului lt.col. N.C., șef al Biroului de resurse
umane din unitate, să nu întocmească actele conform legii pentru
diminuarea veniturilor celor sancționați și să se întocmească
raportări false către eșalonul superior, în care nu s-a
consemnat aplicarea celor 14 sancțiuni disciplinare. Aceste documente au
fost semnate de inculpatul D.N.C., fiind apoi prezentate eșalonului
superior, toate acestea fiind de natură să creeze unui număr de
10 cadre militare, dintre cele sancționate, un folos material injust de 38.567
lei, ce constituie, în mod corelativ, prejudiciul adus I.S.U.
Prejudiciul cauzat de
inculpat este în sumă de 40.955,78 lei.
Exemplele de
rechizitorii întocmite în anul 2011
de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție
săvârșite de militari sunt prezentate în Anexa nr.1.
În cadrul structurii
teritoriale a Direcției Naționale Anticorupție, formată din
15 servicii teritoriale care
funcționează în localitățile în care își au sediul
parchetele de pe lângă curțile de apel (din care 4 au
în compunere câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial
București-Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova-Biroul
teritorial Târgu Jiu, Serviciul teritorial Oradea-Biroul teritorial Satu Mare,
iar din 7 noiembrie 2011, Serviciul teritorial Cluj-Biroul teritorial Baia Mare),
activitatea de urmărire penală a fost realizată în
anul 2011, în medie, de 51 procurori (44 în
anul 2010), iar activitatea judiciară de circa 18 procurori (de
regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu/birou teritorial
realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară, similar anului
2010).
La finele anului 2011,
în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 71 posturi de
prevăzute în organigramă, erau ocupate 69, reprezentând
97,18%, din care 65 procurori numiți, 2 procurori
delegați în funcții de conducere și 2 procurori
delegați în funcție de execuție. În activitate se aflau 68 procurori,
reprezentând 95,77% din posturile prevăzute, întrucât 1 procuror
este detașat ca inspector la Consiliul Superior al Magistraturii.
S-a manifestat pe parcursul
anului fluctuația numărului de procurori în activitate, din 69
posturi ocupate, un număr de 7 procurori și-au încetat ori
suspendat temporar activitatea, în timp ce 10 procurori au început
activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
În anul 2011,
Serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție au avut
de soluționat un număr de 4.899 cauze
penale, în creștere cu 14,35% față de
anul 2010 (4.284 cauze), din care au soluționat 2.537 cauze, respectiv,
mai mult cu 13,25% (2.240
cauze în 2010). Cauzele soluționate reprezintă 48,21% din
totalul cauzelor de soluționat.
Soluțiile pe fondul
cauzei au crescut cu 14,71%, fiind dispuse în 1.770 cauze (1.543
soluții pe fond în anul 2010), iar în alte 767 cauze s-a dispus
declinarea competenței ori conexarea dosarelor (697 în 2010).
Au fost emise 178
rechizitorii, reprezentând
10% din soluțiile pe fond dispuse (1.770), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 518
inculpați, din care 34 persoane juridice și 87
inculpați arestați preventiv (65 trimiși
în judecată în stare de arest preventiv și 22 arestați în
cursul urmăririi penale și trimiși în judecată în stare de
libertate), precum și alți 19 inculpați
reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2010,
prin 153 rechizitorii (reprezentând 10% din cele 1.543
cauze soluționate pe fond) au fost trimiși în judecată 717
inculpați, din care 1 persoană juridică și 119
arestați preventiv (94 trimiși în judecată în
stare de arest și 25 arestați preventiv în cursul
urmăririi penale și trimiși în judecată în lipsă).
Față de 111 persoane
au fost aplicate dispozițiile art.181 C.pen. (100 învinuiți
și 11 făptuitori[12],
comparativ cu 144 învinuiți în anul 2010).
Un număr
de 13 servicii teritoriale (86,66% din structura teritorială) au întocmit
cel puțin 8 rechizitorii (comparativ cu 12 servicii teritoriale în 2010), după
cum urmează: 23 rechizitorii - București (privind 50 de
inculpați, din care 12 arestați preventiv), 17 rechizitorii
– Iași (privind 87 de inculpați, din care 23 persoane
juridice și 10 arestați preventiv), câte 15 rechizitorii
– Galați (privind 59 de inculpați, din care 6 persoane
juridice și 7 arestați preventiv) și Pitești
(privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv),
câte 12 rechizitorii - Alba-Iulia (privind 38 de inculpați,
din care 7 arestați preventiv), Cluj (privind 23
inculpați, din care 1 persoană juridică și 7 arestați
preventiv) și Ploiești (privind 21 inculpați, din
care 1 arestat preventiv), câte 11 rechizitorii - Oradea (privind
36 inculpați, din care 9 arestați preventiv), Constanța
(privind 30 inculpați, din care 6 arestați
preventiv) și Brașov (privind 16 inculpați, din
care 2 arestați preventiv), 10 rechizitorii - Tîrgu
Mureș (privind 17 inculpați, din care 4 persoane
juridice și 3 arestați preventiv), 9 rechizitorii –
Timișoara (privind 28 inculpați, din care 8 arestați
preventiv) și 8 rechizitorii – Craiova (privind 19 de
inculpați, din care 3 arestați preventiv).
De asemenea, celelalte 2 servicii teritoriale au întocmit câte 6 rechizitorii, după cum
urmează: Bacău (privind 26 inculpați, din care 5
arestați preventiv) și Suceava (privind 10 inculpați,
din care 1 arestat preventiv).
În concluzie, activitatea
desfășurată de structura teritorială a Direcției
Naționale Anticorupție în anul 2011 a continuat linia ascendentă
în ce privește parametrii, cantitativi și calitativi, de eficiență, aspect exprimat sintetic prin creșterea cu 14,35%
a numărului cauzelor soluționate și cu 16,33% a
numărului de rechizitorii.
De fapt, în ultimii 2 ani, a crescut cu aproape jumătate
numărul rechizitoriilor întocmite (de la 120
rechizitorii în anul 2009 la 178 rechizitorii în anul 2011) și a inculpaților trimiși în judecată
(de la 351 în anul 2009 la 518 în anul 2011). A crescut cu 1/3
numărul serviciitor teritoriale care au întocmit minim 8 rechizitorii
(de la 9 servicii teritoriale în 2009 la 12 în anul 2011).
Prin actele de sesizare a
instanței a fost reținut un prejudiciu total de circa 431
milioane lei la care se adaugă peste 12 milioane de euro, comparativ cu circa
264 milioane lei la care se
adaugă 26 milioane euro, în anul 2010. Valoarea măsurilor
asigurătorii dispuse de procurori este de peste 315 milioane lei (peste
59 milioane lei în anul 2010).
Activitatea desfășurată de fiecare
serviciu teritorial
-
Serviciul teritorial
București a desfășurat o activitate dinamică,
îmbunătățindu-și constant rezultatele atât din punct de vedere cantitativ, cât și
calitativ.
Cantitativ, a crescut
continuu numărul cauzelor de
soluționat, cu 11,97% (767 comparativ cu 685 în anul
2010), al celor soluționate, cu 12,98% (435 comparativ cu 385
în anul 2010) și al soluțiilor pe fond emise, cu 10% (295
comparativ cu 268 în anul 2010), în condițiile în care cauzele
nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv, 467 din
cele 767 (426 noi din cele 685, în anul 2010).
Menținerea
eficienței se relevă prin emiterea a 23 rechizitorii privind 50
inculpați, din care 12
arestați preventiv (24 rechizitorii privind 43
inculpați, din care 16 arestați preventiv, în
anul 2010).
Față de 8 învinuiți
au fost aplicate de procurori dispozițiile art.18¹ C.pen. (7 în
anul 2010).
Rechizitoriile
reprezintă 7,79% din numărul cauzelor soluționate pe fond.
Cauzele soluționate
prin trimitere în judecată au fost complexe și variate ca obiect, 13 rechizitorii privind
infracțiuni de corupție, 4 infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se
un prejudiciu în cuantum total de 1.776.553,66 lei), 1 rechizitoriu
având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice, 1 infracțiunea de înșelăciune și 4 privind
infracțiunea de evaziune fiscală.
Operativitatea a fost
bună, din cele 435 cauze
soluționate (385 în anul 2010), în 80 a fost
depășit termenul de 1 an de la prima sesizare și în 6 cel
de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Numărul cauzelor nesoluționate
este de 332 (300 în anul 2010), din care 186 au
depășit 1 an de la prima sesizare (141 în anul 2010)
și 15 au depășit 6 luni de la începerea
urmăririi penale (7 în anul 2010).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost bună,
întrucât în 7 cauze s-a dispus infirmarea soluției, din
care 3 pe calea controlului ierarhic și 4 de către
instanța de judecată (6 pe calea controlului ierarhic, în anul
2010) și nu există situații de redeschidere
a urmăririi penale. Dintre cauzele infirmate, în 3
cercetările sunt în curs, 1 cauză infirmată a fost
conexată la un dosar al Secției de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție fiind emis rechizitoriu, 1 cauză
a fost declinată altui parchet, 1 cauză a primit aceeași
soluție după completarea cercetărilor, iar 1 cauză a
fost soluționată cu neînceperea urmăririi penale, prin chiar
actul de infirmare.
În cursul anului 2011, au
fost soluționate 4 din cele 5 conflicte negative de
competență declanșate de serviciul teritorial, în toate procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție stabilind competența de soluționare în favoarea altor
unități de parchet.
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea
ori restituirea cauzei la procuror.
Prin 17 hotărâri
definitive au fost condamnați 24 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 8 procurori (2 în cadrul Biroului teritorial Slobozia) până în luna
septembrie 2011 când a fost ocupat și postul vacant. Menționăm
că 1 procuror a desfășurat preponderent activitate
judiciară. Volumul mediu este de circa 54 cauze
soluționate/procuror și de circa 41 cauze
rămase în lucru/procuror.
În concluzie, activitatea desfășurată
a fost eficientă, întrucât a
crescut cu 16,27% numărul inculpaților trimiși în
judecată, în condițiile menținerii la un nivel ridicat a
cauzelor nou înregistrate (467 din 767), a creșterii cu 12,18%
a cauzelor soluționate și cu 10% a soluțiilor dispuse
pe fond. Îmbunătățirea acestor indicatori, în ultimii ani, arată
că este justificată obiectiv creșterea numărului cauzelor
nesoluționate de la 300 la 332, din care 4,51% au depășit
6 luni de la începerea urmăririi penale.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul
nr.84/P/2006 din 18 aprilie 2011, a dispus trimiterea în
judecată a 6 inculpați, respectiv F.F.P. (director
general și ulterior director tehnic al unei societăți
naționale), P.L. (director economic la aceeași
societate) și V.D. (consilier juridic la societatea
națională) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă continuată
prevăzute de art.248 C.pen. raportat la art.2481 C.pen., C.T.M.C.
(șef Departament achiziții publice în cadrul
societății naționale) și J.E. (director tehnic
la aceeași societate) pentru săvârșirea infracțiunii de
abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.248
C.pen. raportat la art.2481 C.pen. și M.Ş.(director
general al societății naționale) pentru săvârșirea
infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de
art.249 alin.(2) C.pen.
S-a reținut că, la
datele de 20 februarie 2007 și 14 mai 2007, inculpații F.F.P.,
P.L. și V.D., în calitate de persoane cu funcție de decizie în
cadrul unei societății naționale, au semnat două acte
adiționale la contractul de execuție de lucrări de
reparații și modernizare a suprafețelor de mișcare ale
aeroportului, contract ce fusese încheiat cu executantul societate
comercială, lider al unei asocieri de firme. Astfel, prin cele două
acte a fost modificată modalitatea de actualizare a prețului
lucrărilor printr-o formulă de revizuire ce nu corespunde
dispozițiilor legale aplicabile acestui contract de achiziție
publică, formulă ce a fost apoi aplicată și unor
lucrări conexe suplimentare celor contractate inițial. Aplicarea noii
formule de calcul, care nu corespunde formulei de revizuire legale reglementate
imperativ, a avut drept rezultat obligarea societății naționale
la plata nejustificată, către executant, a unei sume totale în
valoare de 23.675.859,91 lei. În acest fel, a fost cauzat un prejudiciu
atât în dauna societății naționale, în sumă de 8.443.649,19
lei, cât și bugetului de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor,
în sumă de 15.232.210,72 lei.
Implicarea inculpaților
C.T.M.C. și J.E. este în legătură numai cu
semnarea actului adițional din data de 20 februarie 2007, iar implicarea
inculpatului M.Ş. numai în legătură cu semnarea actului
adițional din 14 mai 2007.
Societatea națională
și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii au comunicat că
se constituie parte civilă în cauză în vederea recuperării
prejudiciului.
În scopul recuperării
prejudiciului, a fost instituită măsura asigurătorie a
sechestrului asupra bunurilor imobile identificate în proprietatea
inculpaților P.L., J.E. și C.T.M.C. raportat la valoarea pagubei
reținute ca fiind cauzată de aceștia. Nu au fost identificate
bunuri imobile deținute pe teritoriul României de către
inculpații F.F.P., V.D. și M.Ş.
- Prin rechizitoriul nr.340/P/2011 din 23
septembrie 2011, Serviciul teritorial
București a dispus trimiterea în
judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei G.L.
(avocat) pentru săvârșirea infracțiunii de dare de
mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6
și art.7 alin.(1) și (2) din Legea nr.78/2000.
S-a reținut, în
esență, că în data de 2
septembrie 2011, în baza unor promisiuni anterioare, G.L. a remis
denunțătorului R.L., ofițer de poliție judiciară din
cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului– Serviciul de
Investigarea Fraudelor, suma de 10.000 euro, cu scopul de a-l determina
să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiile
de serviciu, în sensul de a efectua cercetări în dosarul nr.4005/P/2010 al
parchetului de pe lângă judecătorie, în așa fel încât să se
ajungă la adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată a
lui M.P.C. și de a nu fi extinse cercetările penale față de
M.P.C., C.C., C.S. și M.G. în aceeași cauză penală.
Inculpatul a fost prins în
flagrant delict, imediat după ce a remis denunțătorului suma de
10.000 euro. Procurorii anticorupție au dispus reținerea inculpatului
G.L., iar instanța de judecată a dispus arestarea
preventivă a acestuia pe o perioadă de 29 de zile. În vederea confiscării, a fost dispus sechestru
asigurător asupra sumei de 10.000 de euro.
- Serviciul teritorial București, prin rechizitoriul
nr.291/P/2010 din 28 octombrie 2011, a dispus trimiterea în
judecată a 4 inculpați, și anume, L.M. pentru
săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență
în formă continuată prevăzută de art.61 din
Legea nr.78/2000, B.O.F. pentru săvârșirea infracțiunii
de cumpărare de influență în formă continuată
prevăzută de art.61 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea
art.37 lit.b) C.pen., N.G.M. pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență în
formă continuată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.61 din Legea nr.78/2000 și D.M.N. (funcționar
vamal la Direcția Municipiului pentru Accize și Operațiuni
Vamale) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de
influență prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din
Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni, din care 1 în formă
continuată).
S-a reținut că, în
perioada ianuarie-februarie 2010, în calitate de funcționar vamal la
Direcția Municipiului pentru Accize și Operațiuni Vamale-Biroul
Autorizări, inculpatul D.M.N. a primit de la inculpații L.M.
și B.O.F. suma totală de 5.000 de euro, în
două tranșe. În schimbul acestor bani, D.M.N. a promis că
va interveni pe lângă un funcționar vamal dintr-un Punct Vamal pentru
ca acesta să îndeplinească formalitățile vamale de import
pentru două transporturi ce conțineau produse de contrabandă (parfumuri
contrafăcute), fără ca marfa să fie prezentă, în
realitate, în incinta punctului vamal respectiv. L.M. și B.O.F.
erau membri ai unui grup infracțional organizat care urmărea
obținerea de venituri ilicite prin introducerea în țară a unor
produse contrafăcute purtând mărci de renume pe piața
internațională (în special, parfumuri și țigări)
și care ulterior erau comercializate ca fiind originale, în detrimentul
producătorilor autorizați ai mărcilor respective și
consumatorilor.
Relațiile dintre D.M.N.
și inculpații L.M. și B.O.F. au fost intermediate
de N.G.M. care cunoștea intenția acestora de a introduce în
țară mărfuri contrafăcute prin remiterea de sume de bani
unor funcționari publici. În schimbul intermedierii, N.G.M. a
primit de la D.M.N. suma totală de 1.100 de euro, în
două tranșe.
De asemenea, în cursul lunii
februarie 2010, inculpatul D.M.N. a pretins de la B.O.F. suma de 10.000
de euro, ulterior redusă la suma de 8.000 euro, pentru a interveni pe
lângă funcționari vamali și lucrători de poliție de
frontieră pentru ca aceștia să îndeplinească formalitățile
vamale de import și pentru a asigura tranzitarea prin vamă a unor
produse de contrabandă, fără riscul unor verificări ale
autorităților competente.
În vederea confiscării,
procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism aparținând
inculpatului D.M.N. și asupra unei sume de bani aparținând
inculpatului N.G.M.
-
Serviciul teritorial
Iași a continuat să înregistreze o îmbunătățire a
activității, reflectată
de majoritatea indicatorilor statistici, prin creșterea numărului cauzelor de soluționat, al
celor soluționate, al numărului de rechizitorii și al
numărului inculpaților trimiși în judecată, inclusiv al
celor arestați preventiv.
Cantitativ, au crescut cu 8,08% cauzele de soluționat
(254 comparativ cu 235), cu 8,03% cele soluționate (121
comparativ cu 112) și cu 15,95% soluțiile pe fond
dispuse (109 față de 94 în anul 2010). Se constată,
totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor
soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 47,63%.
Semnificativ, a crescut
numărul trimiterilor în judecată la 17
rechizitorii privind 87 inculpați,
din care 23 persoane juridice și 10 arestați preventiv (5 trimiși în judecată în stare de arest
preventiv), comparativ cu 12 rechizitorii privind 27 inculpați,
din care 1 persoană juridică și 2
arestați preventiv, în anul 2010.
Rechizitoriile
reprezintă 15,59% din totalul soluțiilor pe fond emise.
A fost dispusă
aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 12
învinuiți, în temeiul art.181 C.pen., aceleași
dispoziții fiind aplicate față de 1 făptuitor, conform
art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010.
Se constată că
cele 17 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de
infracțiuni fiind emise: 6 rechizitorii privind fapte de corupție,
5 rechizitorii privind infracțiuni împotriva intereselor financiare
ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 755.344,26
lei, pentru recuperarea căruia a fost dispusă luarea
măsurilor asigurătorii), 4 rechizitorii având ca obiect
evaziunea fiscală și 2 având ca obiect infracțiunea de
înșelăciune.
De asemenea, prin prisma calității
inculpaților trimiși în judecată, între cei 87
inculpați trimiși în judecată sunt: 1 subprefect, 3 primari
de comună, 3 viceprimari de comună, 1 secretar
primărie comună, 1 judecător, 1 procuror, 2
avocați, 1 ofițer de poliție, 1 comisar
Gardă Financiară, 1 director A.D.S.[13],
1 director O.C.P.I.[14],
2 consilieri din minister, 1 rector, 1 prorector, 1
asistent cercetare, 2 directori de la o universitate de stat și 29
administratori de societăți comerciale.
Referitor la operativitatea
în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 121
cauze soluționate în anul 2011, în 59 s-a depășit
termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 42 termenul de 6
luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul anului
2011 au rămas de soluționat 133 cauze, în creștere
cu 8,13 % (123 în 2010), din care 82 sunt mai vechi de 1
an de la prima sesizare (45 în 2010), iar un număr de 20
sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18
în 2010). Evoluția acestor indicatori este obiectivă în
condițiile creșterii numărului cauzelor de soluționat, al
cauzelor soluționate, inclusiv al soluțiilor pe fond emise, al
rechizitoriilor și inculpaților trimiși în judecată și
denotă continua dinamizare a activității.
Calitatea actelor de
urmărire penală este
relevată de lipsa infirmării soluțiilor,
redeschiderii urmăririi penale, a hotărârilor
definitive de achitare ori restituire a cauzei la procuror.
Comparativ, în anul 2010 au existat 3 soluții infirmateși
2 inculpați achitați prin hotărâri definitive.
În procedura
reglementată de art. 2781 C.pr.pen., prin hotărâri
definitive instanța a respins 8 plângeri împotriva
soluțiilor dispuse de procuror și a admis 1, sub aspectul
modificării temeiului juridic al soluției de neurmărire
penală.
Conflictul negativ de competență declanșat în două cauze nu a fost soluționat până în prezent.
Prin 4 hotărâri definitive au fost condamnați 5 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 30 cauze soluționate/procuror și de circa 33 cauze rămase în lucru/procuror.
În concluzie, activitatea a continuat linia ascendentă înregistrată în anul anterior, inclusiv prin prisma eficienței, majoritatea indicatorilor statistici fiind pozitivi și constatându-se creșterea exponențială, de 3 ori, a numărului inculpaților trimiși în judecată (87 comparativ cu 27).
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:
-Prin rechizitoriul nr.114/P/2010 din 20 decembrie 2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 13 inculpați, din care 3 persoane juridice, și anume, A.V. (rector al unei universități de medicină și farmacie, director al Institutului de Medicină Legală-I.M.L.) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., tentativă la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art.20 C.pen. raportat la art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și conflict de interese, în formă continuată, prevăzut de art.2531 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., C.I.A. (director al Centrului de Comunicații din cadrul universității, administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată (3 infracțiuni), prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.290 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., dare de mită, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255 alin.(1) C.pen., complicitate la infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.2531 alin.(1) C.pen. și luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., D.D.(director general administrativ al universității) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu
trimitere la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., luare de mită în formă continuată, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și fals intelectual prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 C.pen., P.C.G. (administrator al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la
art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., dare de mită, în
formă continuată, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000
cu referire la art.255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.
și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă
continuată (2 infracțiuni), prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000
cu trimitere la art.290 C.pen. și la art.255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea
art.41 alin.(2) C.pen., T.L.G. (administrator al altei
societăți comerciale) pentru infracțiunile de complicitate la
abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000
cu trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen.
și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra
intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere
la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea
art.75 lit.a) C.pen. și instigare la dare de mită, prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.255
alin.(1) C.pen., A.D. (asistent comunicare/ promovare
relații publice, parteneriate și mass-media în cadrul Institutului de
Medicină Legală) pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea
de conflict de interese, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.2531 alin.(1) C.pen., M.D. și V.D.A. (consilieri în
cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății
Informaționale, Organismul Intermediar pentru Promovarea
Societății Informaționale, M.C.S.I - O.I.P.S.I.) pentru
infracțiunile de complicitate la infracțiunea de tentativă la
folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false , inexacte sau
incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Comunităților Europene, prevăzută de art.26
C.pen. raportat la art.20 C.pen. raportat la art.181 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, luare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000
cu referire la art.254 alin.(1) C.pen., participație improprie la
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă
calificată, prevăzută de art.31 C.pen. raportat la art.132 alin.(1)
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.248 C.pen., fals intelectual,
prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.289 C.pen.
și uz de fals, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu
referire la art.291 C.pen., P.D. (prorector al
universității) pentru complicitate la infracțiunea de conflict
de interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.2531
alin.(1) C.pen., V.R.I. (angajat al Ministerului Comunicațiilor
și Societății Informaționale) pentru infracțiunile de abuz
în serviciu contra intereselor publice în formă calificată,
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la
art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea
art.75 lit.a) C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de
art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.288 alin.(2) C.pen., fals
intelectual, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la
art.289 C.pen. și uz de fals, în formă continuată, prevăzut
de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen. cu
aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., societatea comercială
administrată de C.I.A. (persoană juridică inculpată)
pentru infracțiunile de luare de mită, prevăzută de art.6
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. și fals în
înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.290 C.pen.
cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. și aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.,
societatea comercială administrată de T.L.G. (persoană
juridică inculpată) pentru complicitate la infracțiunea de abuz
în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu
trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și
aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și complicitate la infracțiunea de
abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000
cu referire la art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și societatea
comercială administrată de P.C.G. (persoană juridică
inculpată) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu
contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu
trimitere la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen. și
aplicarea art.75 lit.a) C.pen., dare de mită în formă
continuată, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu referire
la art.255 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și fals în
înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată
(2 infracțiuni), prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu
referire la art.290 C.pen. cu referire la art.254 alin.(1) C.pen. și cu
aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.
S-a reținut în fapt
că proiectul „Platformă de e-learning la Universitatea de
Medicină și Farmacie, pentru studenți, masteranzi, doctoranzi
și rezidenți” a fost aprobat spre finanțare de către
reprezentanții Ministerului Comunicațiilor și
Societății Informaționale, Organismul Intermediar de Promovare a
Societății Informaționale (M.C.S.I.-O.I.P.S.I.), urmare a
faptului că, în calitatea sa de ofițer principal al proiectului,
inculpata V.R.I. a modificat fraudulos grila de evaluare
tehnico-economică a cererii de finanțare întocmite procedural de un
expert evaluator, astfel că punctajul a fost mărit în mod artificial.
Ca urmare, la data de 17 septembrie 2009, U.M.F. a devenit, în mod ilegal,
beneficiara sumei de 5.285.523 lei, provenind din Fondul European de
Dezvoltare Regională (F.E.D.R.) și bugetul de stat, în vederea
punerii în practică a acestui proiect, modalitate în care s-a cauzat, pe
de o parte, un prejudiciu în valoare de 4.758.774 lei în dauna
Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și, pe
de altă parte, un avantaj patrimonial, în același cuantum, în
favoarea U.M.F.
În cadrul acestui proiect,
inculpații A.V. (rector al U.M.F. și președinte al
comisiei de evaluare a ofertelor), D.D. (director general-administrativ
al U.M.F. și membru al comisiei de evaluare a ofertelor) și C.I.A.
(director al Centrului de calcul al U.M.F. și membru al comisiei de
evaluare a ofertelor), cu încălcarea principiilor transparenței,
proporționalității, nediscriminării și liberei
concurențe în domeniul achizițiilor publice, au decis atribuirea
ilegală a contractului de lucrări în favoarea societății
comerciale aparținând inculpatului P.C.G. Acest lucru a fost
posibil cu ajutorul inculpaților T.L.G., administrator al altei
societăți comerciale și P.C.G. Mai mult, pe parcursul
derulării proiectului, inculpatul C.I.A. a confirmat în fals
efectuarea de către societatea administrată de P.C.G. a
serviciilor de instruire, deși această activitate nu a fost
realizată, astfel că U.M.F. a plătit ilegal aceste servicii în
sumă de 160.000 lei.
La data de 16 decembrie
2010, inculpatul A.V. a întocmit și depus la M.C.S.I.- O.I.P.S.I.
mai multe documente prin care a solicitat rambursarea sumei de 1.292.714,64
lei (cerere de rambursare, raport de progres) și în care a atestat, în
mod nereal, că proiectul a fost finalizat atât din punct de vedere tehnic,
cât și din punct de vedere al instruirii personalului, în condițiile
în care platforma era nefuncțională. Ca urmare a efectuării
cercetărilor în acest dosar penal, M.C.S.I.- O.I.P.S.I. a suspendat
această plată.
De asemenea, în cursul lunii
noiembrie 2009, inculpații A.V. și D.D., cu ajutorul
inculpatului T.L.G., au atribuit în mod ilegal firmei acestuia din
urmă un contract de prestări servicii de audit a
securității IT în cadrul aceluiași proiect. U.M.F. a fost
prejudiciată cu suma de 30.000 lei, sumă ce a fost
recuperată.
În scopul de a obține,
în mod preferențial, contractul de prestări servicii în cadrul
proiectului și pentru a încasa plata serviciilor prestate la diferite
etape de implementare, inculpatul P.C.G. a oferit și dat
inculpaților C.I.A. și D.D., la solicitarea acestora,
cu titlu de mită, mai multe bunuri. Astfel, inculpata D.D. a
pretins și primit un laptop în valoare de 10.248 lei (echivalentul
a 2.476,47 euro), iar pentru a crea aparența de legalitate,
inculpații C.I.A. și P.C.G., în cursul lunii ianuarie
2010, au întocmit în fals mai multe documente ce atestă, în mod nereal,
că respectivul laptop a fost dat cu titlu provizoriu U.M.F. sub pretextul
testării și apoi a fost restituit firmei inculpatului P.C.G. Inculpatul
C.I.A. a pretins și primit, în cursul lunii iulie 2010, echipamente
IT în valoare de 93.518 lei, bunuri ce au fost înregistrate, pe baza
unor documente contabile false, în evidențele firmei sale.
De asemenea, inculpații
D.D. și C.I.A. au pretins suma de 54.000 lei în
folosul U.M.F., în vederea finanțării unui eveniment al instituției
de învățământ desfășurat în cursul lunii decembrie
2010. Din banii pretinși, inculpatul P.C.G. a achitat
universității, prin firma sa, suma de 4.000 lei cu titlu de
„sponsorizare” a evenimentului, iar diferența a fost plătită în
contul unor alte firme sub pretextul prestării de servicii pentru
eveniment și pe baza unor documente justificativ false, întocmite la
instigarea inculpatei D.D. Totodată, inculpatul C.I.A. a dat
inculpaților V.D.A. și M.D., consilieri din cadrul
Ministerului Comunicațiilor și Societății
Informaționale-Organismul Intermediar pentru Promovarea
Societății Informaționale (O.I.P.S.I.), suma de 2.000 lei
pentru a-i determina să consemneze date nereale în raportul de control din
data de 26 ianuarie 2011. Cei doi consilieri aveau obligația de a verifica
realitatea datelor cuprinse în cele patru cereri de rambursare făcute de
reprezentanții U.M.F. în cadrul proiectului și să
întocmească un raport. În baza acestui raport, cererea finală de
rambursare a fost aprobată de reprezentanții O.I.P.S.I. la data de 15
februarie 2011, fiind ulterior suspendată la plată datorită
declanșării cercetărilor în prezenta cauză. Suma de 2.000
lei a fost dată celor doi pentru a-și achita cheltuielile de cazare
ocazionate de exercitarea activităților de verificare. Ulterior, cei
doi consilieri au solicitat și obținut decontarea ilegală a
cheltuielilor de cazare, deplasare și diurnă pentru o perioadă
de timp mai mare decât cea reală.
La data de 31 martie 2010,
între Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Institutul de
Medicină Legală, a fost încheiat un contract finanțat, în
principal, prin Programul Operațional Sectorial „Dezvoltare Resurse Umane”
(AM POS DRU), ce are ca obiect punerea în practică a proiectului intitulat
„Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în
domeniul managementului cercetării avansate și expertizei psihiatrice
medico-legale”. În acest context, inculpatul A.V., în calitate de
director al Institutului de Medicină Legală și manager al
proiectului, a dispus includerea în proiect și angajarea la I.M.L., pe
durata celor 3 ani de implementare, a fiicei sale A.D. și a
inculpaților P.D. (prorector al U.M.F.) și C.I.A.,
pentru a le facilita obținerea unor sume de bani cu titlu de drepturi
salariale (în total 19.270 lei, reprezentând suma celor trei salarii
brute lunare).
Ministerul Economiei,
Comerțului și Mediului de Afaceri, prin Autoritatea de Management pentru
Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității
Economice”, s-a constituit parte civilă cu suma de 4.758.774 lei
(inclusiv TVA), reprezentând sumele efectiv virate către U.M.F. în baza
contractului de finanțare. De asemenea, Ministerul Comunicațiilor
și Societății Informaționale s-a constituit parte
civilă cu suma de 852 lei, reprezentând valoarea prejudiciului
cauzat de inculpații V.D.A. și M.D. Senatul
Universității a comunicat că nu se constituie parte civilă
cu suma totală de 1.400.407,98 lei, reprezentând partea de
cofinanțare de 2% aferentă primelor trei cereri de rambursare
aprobate și echivalentul ultimei tranșe achitate celor două
societăți comerciale.
În cauză s-a instituit
sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile
aparținând inculpaților A.V., T.L.G., P.C.G., C.I.A., D.D, M.D., V.R.I.,
V.D.A. și celor 2 societăți comerciale, persoane juridice
inculpate. De asemenea, s-a dispus ridicarea în vederea confiscării
speciale, a unor bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor de dare
și luare de mită reținute în sarcina inculpaților,
respectiv, un laptop și o parte din echipamentele IT.
-Serviciul teritorial Iași, prin rechizitoriul nr. 122/P/2008 din 24 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, și anume M.S. (subprefect al județului)
pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută
de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.(1) și (2)
C.pen. (2 infracțiuni), instigare la fals intelectual prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) și
la art. 18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2
infracțiuni) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni), H.M. (inginer
la agenția Domeniilor Statului-A.D.S.) pentru săvârșirea
infracțiunilor de instigare la fals intelectual prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c)
și la art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut
de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2
infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni) și abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor prevăzut de art.246 C.pen. și
P.D. (director al Oficiului de cadastru și Publicitate
Imobiliară-O.C.P.I.) pentru săvârșirea infracțiunilor de
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248
C.pen. (2 infracțiuni).
S-a reținut în fapt
că inculpatul M.S., în calitate de subprefect al județului,
urmărind să dobândească suprafețe de teren în locații
care îl interesau, în toamna anului 2007 a pretins de la martorii B.D.M.
și S.M. vânzarea la prețuri avantajoase a unor suprafețe de 9 ha
și respectiv 12 ha teren agricol, în scopul de a-și încălca
atribuțiile de serviciu, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate
pe un amplasament favorabil lui (în localitatea natală și de
domiciliu) și pentru a facilita și urgenta procedura de reconstituire
a dreptului de proprietate. Inculpatul a determinat încălcarea și de
către alți funcționari din cadrul Prefecturii, A.D.S și
O.C.P.I, a propriilor atribuții, influențând și urgentând astfel
desfășurarea procedurilor de reconstituire a dreptului de
proprietate, obținând pentru martori reconstituirea acestui drept asupra
unor suprafețe de teren ale căror amplasamente îi erau favorabile
și prejudiciind A.D.S. cu suma de 228.904 lei (diferența de
valoare între vechiul și noul amplasament). Terenurile au fost dobândite
ulterior de persoane apropiate inculpatului la prețuri inferioare valorii
de piață.
În sarcina inculpatului H.M.
s-a reținut că, în calitate de angajat al A.D.S. și
de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor, cunoscând faptul că M.S. dorește să obțină
pentru sine două suprafețe de teren cu amplasamentul stabilit pe raza
municipiului, pe terenul exploatat de o societate comercială și
cunoscând, de asemenea, că fusese întocmit procesul verbal de delimitare a
acelui teren pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate
cetățenilor la care se referea hotărârea nr.307/2007 a Comisiei
județene de fond funciar, a indicat numitelor M.D. și S.C.
această locație, determinând astfel inserarea în cuprinsul
hotărârilor nr.664/16.11.2007 și nr.669/30.11.2007 ale Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, a mențiunilor privind acordarea terenurilor către
societatea comercială, deși acest aspect nu fusese discutat și
stabilit de către membrii comisiei și nu reflecta voința
acestora. Inculpatul H.M. a întocmit procesele-verbale de delimitare a
acelor terenuri și schițele acestora, cunoscând faptul că
subprefectul dorește să le obțină pentru sine,
fără a fi avut loc transferul de anexe, fără a fi fost
înscriși solicitanții în anexa 30 de către Comisia
municipală de fond funciar, contribuind astfel în mod decisiv la
deposedarea Statului român de acele suprafețe de teren. Prin activitatea
infracțională a inculpaților s-a cauzat astfel un prejudiciu în
valoare de 228.904 lei în dauna statului, vătămarea
intereselor legale ale persoanelor cu privire la care se hotărâse
validarea propunerii de înscriere în anexa nr.30 prevăzută de H.G. nr.890/2005,
cu acordarea terenului din rezerva A.D.S. și obținându-se astfel
pentru B.D.M. și S.M. un avantaj patrimonial de 39.800 lei,
respectiv 189.104 lei.
De asemenea, H.M. a
refuzat nejustificat să semneze procesul-verbal de delimitare înregistrat
la Primăria municipiului sub nr.21166 din data de 16 iulie 2007, prin care
a fost identificată și delimitată suprafața de 24,54 ha
teren, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al
cetățenilor vizați de hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei
Județene de Fond Funciar, în condițiile în care nu exista niciun
motiv legal în acest sens.
Totodată, inculpatul P.D.,
în calitate de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate
Imobiliară și membru al Comisiei județene de fond funciar, la
solicitarea expresă a inculpatului M.S., a dispus scrierea
titlurilor de proprietate nr. 145336/08.01.2008 pentru B.T. (al cărui unic
moștenitor este B.D.M.), respectiv nr.145337/08.01.2008 pentru S.M.,
deși nu avusese loc punerea în posesie a proprietarilor, a semnat cele
două titluri de proprietate și le-a predat, împreună cu
toată documentația aferentă, inculpatului M.S.,
încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu, cauzând A.D.S. un
prejudiciu în valoare de 228.904 lei.
-La 25 iulie 2011, prin rechizitoriul
nr.11/P/2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a inculpatei U.A. (judecător în cadrul judecătoriei, secția civilă)
pentru săvârșirea infracțiunilor de primire de foloase necuvenite în formă continuată prevăzută de art.256 C.pen. raportat la art. 6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 (15 acte materiale),
fals în declarații în formă continuată prevăzut de art. 292 C.pen. (7 acte materiale) și conflict de interese prevăzut de art.2531 C.pen.
În sarcina inculpatei U.A.
s-a reținut că, în calitate de judecător în cadrul secției civile a Judecătoriei, în baza unei rezoluții unice, prealabile, care
s-a menținut în linii generale pe tot parcursul activității infracționale, în perioada noiembrie 2009-ianuarie 2011, după
efectuarea unor acte în virtutea funcției sale de judecător și profitând de efectuarea acestor acte de serviciu obligatorii, a primit, în mod
clandestin, de paisprezece ori, cu titlu de împrumut gratuit, diverse sume de bani, totalizând suma de 2.250 euro, 600 USD și 4.600 lei, în urma
solicitărilor formulate din proprie inițiativă, de la avocații C.M.S., S.D., C.V., B.I., N.O.A., C.R.S., N.S. și B.N.,
toți din cadrul Baroului, care acordaseră asistență juridică unor persoane în cauzele judecate de aceasta. De asemenea, în
cuprinsul declarațiilor de avere date la 15 martie 2006, 19 ianuarie 2007, 14 martie 2008, 02 iunie 2008, 13 mai 2009, 14 aprilie 2010
și 29 octombrie 2010, la „punctul V-Debite, ipoteci, garanții emise în beneficiul unui terț, bunuri achiziționate în sistem leasing
și alte asemenea bunuri, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro”, al fiecărui formular completat, nu a menționat debitele pe care le avea, deși
valoarea acestora cumulată depășea, în fiecare caz, echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro.
S-a reținut,
totodată, că prin încheierea civilă din 31 mai 2010, pronunțată în dosarul nr.13890/245/2010, a admis cererea formulată de către avocatul C.M.S. și a dispus îinvestirea cu
formulă executorie a contractului de asistență juridică încheiat de către acesta cu o societate comercială, înscris ce constata o creanță în cuantum de 8.000 lei, reprezentând onorariu
avocațial, producând astfel un folos material pentru acest avocat, în condițiile în care pretinsese și primise, anterior, în luna noiembrie 2009, de la acest avocat, suma de 200 euro, cu titlul declarat de
împrumut, pe care nu l-a restituit în termen de o lună, astfel cum promisese.
-Prin rechizitoriul nr.25/P/2010 din 7
noiembrie 2011, Serviciul
teritorial Iași a dispus
trimiterea în judecată a 7 inculpați, din care 2 persoane
juridice, și anume, A.G. (primar al comunei) pentru
săvârșirea infracțiunilor de luare de mită
prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la
art.254 alin.(1) și (2) C.pen. și abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.132 din
Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. în referire la
art.248 C.pen. și aplicarea art .75 lit.a) C.pen., A.M.(administrator
al unei societăți comerciale, soția lui A.G.) pentru
infracțiunea de complicitate la luare de mită
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254
alin.(1) și (2) C.pen., C.G.
(funcționar la Primăria comunei) pentru infracțiunile de
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la
art.2481 C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea
art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual în formă continuată
prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289
alin.(1) C.pen. (2 infracțiuni) și uz de fals prevăzut de art.17
lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.291
C.pen. (2 infracțiuni), H.P. pentru infracțiunile de abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată
class=tab1>prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. în referire la
art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual prevăzut de art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 alin.(1) C.pen. șiuz de fals prevăzut de art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la
art.291 C.pen., L.N.(administrator al unei societăți
comerciale) pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută
de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255 alin.(1) C.pen.,
respectiv 1 persoană juridică (societatea comercială administrată
de L.N.) pentru infracțiunea de dare de mită
prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255
alin.(1) C.pen. și 1 persoană juridică (societatea
comercială administrată de A.M.) pentru infracțiunea
de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și
(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în cursul lunii octombrie 2007, inculpatul A.G., în calitate de
primar al comunei și reprezentant al autorității contractante, a
decis încheierea unui contract de lucrări cu o societate comercială
aparținând inculpatului L.N., cu încălcarea dispozițiilor
legale.
Contractul de
achiziție publică avea ca obiect executarea lucrării „Pod
și podețe pe drumurile comunale”, iar la data de 17 septembrie 2007,
societatea comercială menționată a fost declarată în mod
nelegal câștigătoare a licitației, cu ajutorul unor membri ai
comisiei de evaluare, respectiv C.G., președintele comisiei de
evaluare și H.P., în condițiile în care ofertele financiare
ale acesteia depășeau valoarea estimată a contractului și
valoarea devizului general. Acest lucru a fost posibil și prin faptul
că inculpații C.G. și H.P. au falsificat mai multe
acte ce făceau parte din documentația aferentă contractului de
achiziție publică (respectiv procesul-verbal de deschidere a
ofertelor, raportul de evaluare, liste de verificare a conformității
administrative etc.). Totodată, inculpatul C.G. a depus la
autoritatea contractantă (Consiliul local) și a transmis spre
publicare în sistemul electronic al licitațiilor anunțul de atribuire
a acestui contract, în care a consemnat date nereale în scopul de a ascunde
câștigarea licitației de către firma inculpatului L.N.
În această modalitate,
bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 212.464,89 lei.
Pe parcursul derulării
acestui contract, inculpatul A.G. a primit cu titlu de mită de la
inculpatul L.N., administrator al firmei beneficiare a contractului, un
microbuz în valoare de 144.927,44 lei (echivalentul a aproximativ 42.280
de euro) pentru ca, în calitate de primar, să aprobe suplimentarea valorii
acestui contract, prelungirea termenului de execuție, decontarea și
recepția lucrărilor la timp și fără obiecțiuni.
De asemenea, bunul a fost primit și pentru ca, în cursul lunilor octombrie
și decembrie 2007, inculpatul A.G. să aprobe acordarea
ilegală a unui avans în valoare totală de 373.465,02 lei.
Pentru a crea aparența
de legalitate a remiterii microbuzului, bunul a fost înregistrat, cu
complicitatea inculpatei A.M. (soția lui A.G.), în patrimoniul
unei societăți comerciale, în baza unui contract de
vânzare-cumpărare cu valoare zero. La această firmă, cu obiect
de activitate în domeniul transporturilor, A.G. deținea 50% din
acțiuni, iar A.M. avea calitate de administrator.
-
Serviciul teritorial
Galați a continuat să înregistreze creșteri semnificative
la majoritatea indicatorilor statistici care relevă o activitate
eficientă, iar ponderea importantă a cauzelor noi (273 din
496 de soluționat) justifică majorarea numărului cauzelor
nesoluționate.
Cantitativ, a crescut cu 20,38% numărul
cauzelor de soluționat (496 față de 412 în anul
2010), cu 24,86% numărul cauzelor soluționate (236 față
de 189 în anul 2010) și cu 24,61% numărul
soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (162 față de 130 în
anul 2010).
A crescut semnificativ numărul actelor de inculpare, la 15 rechizitorii privind
59 inculpați, din care 6
persoane juridice și 7
arestați preventiv (6
trimiși în judecată în stare de arest), comparativ cu 10
rechizitorii privind 54 inculpați, din care 9
arestați preventiv (7 trimiși în judecată în stare
de arest), în anul 2010.
De asemenea, față
de 4 inculpați a fost luată măsura
preventivă a obligării de a nu părăsi țara în
cursul urmăririi penale, față de 4 inculpați a fost
luată această măsură în cursul judecății și
față de 2 inculpați a fost luată în
cursul judecății măsura preventivă a obligării de a
nu părăsi localitatea (la propunerea procurorilor
anticorupție făcută prin rechizitoriu).
A fost dispusă
aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 6
învinuiți, în temeiul art.181 C.pen., aceleași
dispoziții legale fiind aplicate și în cazul a 2 făptuitori,
conform art.230 C.pr.pen., așa cum a fost modificat prin Legea
nr.202/2010.
Rechizitoriile
reprezintă 9,25% din soluțiile pe fond emise.
Instanțele au fost
sesizate cu class=tab>săvârșirea a 100 infracțiuni,
iar din cele 15 rechizitorii, 11 au avut ca
obiect infracțiuni de corupție (1 rechizitoriu privind
fraudarea examenului de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2010, prin care au
fost trimiși în judecată 17 inculpați, class=tab>1
rechizitoriu privind trimiterea în judecată a 21
inculpați, majoritatea medici veterinari cu funcții de conducere
și de control), class=tab>3 rechizitorii au privit
fraudarea fondurilor europene (cu o valoare a prejudiciului în cuantum
total de 5.002.532 lei) și 1 rechizitoriu
a avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.
Prin prisma calității
persoanelor, între cei 59 inculpați trimiși în
judecată sunt: 3 ofițeri de poliție, 1 avocat,
1 inspector fiscal, 1 șef serviciu D.G.F.P., 3 directori
și 1 inspector din cadrul Autorităților Sanitare
Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, 1 șef birou
din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor și 5 medici veterinari cu atribuții de control
(din care 1 cu atribuții de conducere), 1 prodecan al unei
facultăți de stat, 7 profesori (din care 2 directori de
liceu), 1 funcționar A.P.I.A., 1 arhitect șef al
primăriei municipiului și 6 persoane juridice.
Operativitatea
soluționării cauzelor a fost bună, din cele 236 cauze soluționate, în 41
a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării)
și în 4 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi
penale.
Deși numărul
cauzelor rămase nesoluționate a crescut la 260 (față
de 223 în 2010), dintre acestea 115 cauze sunt mai vechi de 1
an de la prima sesizare (față de 86 în 2010), iar 1
cauză este mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi
penale (0 în anul 2010). Evoluția acestor indicatori este
obiectiv justificată de menținerea unei ponderi importante a cauzelor
nou intrate, 273 din 496 cauze de soluționat (281 cauze
noi din 412 cauze de soluționat în 2010).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluției dispusă de procurorul ierarhic superior și 1
inculpat achitat cu aplicarea art.181C.pen., prin
hotărâre definitivă. Cauza infirmată se află în curs de
cercetare. Conflictul negativ de competență a fost soluționat,
stabilindu-se că serviciul teritorial trebuie să soluționeze
cauza.
Nu s-au dispus
redeschideri ale urmăririi penale și nici restituirea
cauzei la procuror prin hotărâri definitive.
Prin 6 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 8 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori, din care 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate
judiciară, iar datorită suprapunerii termenelor acordate de
instanțe au participat la activitatea judiciară și alți
procurori. Volumul mediu a fost de circa 78 cauze
soluționate/procuror și de circa 86
cauze rămase în lucru/procuror (având în
vedere cei 3 procurori care au desfășurat activitate de
urmărire penală).
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost eficientă și
dinamică, fiind în continuare
înregistrate creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, cauzele
soluționate prin rechizitoriu fiind complexe atât prin prisma obiectului,
a calității persoanelor, dar și a gravității faptelor
reținute în sarcina inculpaților. În considerarea volumului de
activitate, schema de personal a fost suplimentată la finalul anului 2011
cu 1 post de procuror care a început activitatea la 1 ianuarie 2012.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Serviciul teritorial Galați,
prin rechizitoriul nr.83/P/2011 din 2 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată 2
inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv,
și anume B.I. (arhitect șef al Primăriei
municipiului), arestat, pentru săvârșirea infracțiunilor
de luare de mită în formă continuată prevăzută de art.254
alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000
și trafic de influență în formă continuată
prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7
alin.(3) din Legea nr.78/2000 și M.L.(expert contabil și
administrator al unei societăți comerciale) pentru
infracțiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art.17
lit.a) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.264 alin.(1) C.pen.
În fapt, în cursul anilor
2008-2010, în calitate de arhitect consilier la Primăria municipiului,
inculpatul B.I. a pretins sumele de 1.500 euro și 2.000 lei,
din care a primit suma de 1.500 euro, de la martorul denunțător
M.G.L., promițându-i că își va exercita influența asupra
factorilor decizionali (primarul și secretarul municipiului, arhitectul
șef sau persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului și urbanismului), în scopul obținerii actelor necesare
intrării în legalitate a denunțătorului (certificatul de
urbanism și autorizația de construire) în legătură cu
construcția unui balcon pe care acesta îl ridicase la locuința sa din
municipiu și pentru a nu fi sancționat contravențional de
reprezentanții Primăriei municipiului.
Deși nu a făcut
niciun demers în sensul celor precizate mai sus, în cursul lunii februarie
2011, inculpatul B.I., în calitate de arhitect șef în cadrul
Primăriei municipiului, a mai cerut denunțătorului suma de 1.500
euro, promițându-i că îi va aproba toate actele necesare
intrării în legalitate, respectiv certificatul de urbanism și
autorizația de construire și nu-i va aplica sancțiunile
contravenționale, urmând să intervină și pe lângă
ceilalți factori decizionali. De asemenea, a comunicat
denunțătorului că amenda pentru ridicarea unei construcții
fără deținerea actelor necesare este foarte mare, maximul fiind
de 100.000 lei.
Același inculpat, în
perioada 2009-2011, în calitate de arhitect consilier în cadrul Primăriei
municipiului și apoi de arhitect șef și persoană cu
responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului,
a pretins de la martorul denunțător S.I. suma de 6.000 de euro,
promițându-i că îi va aproba toate actele necesare construirii
terasei restaurantului aparținând societății comerciale
administrate de denunțător și a spațiilor anexe, respectiv
certificatul de urbanism și autorizația de construire, urmând să
intervină și pe lângă ceilalți factori decizionali. La data
de 12 august 2009, inculpatul B.I. a primit suma de 2.000 de euro,
reprezentând o parte din suma pretinsă, în scopul menționat mai sus.
În perioada 2009-2011,
inculpatul B.I. a pretins de la un al treilea denunțător,
martorul C.I., suma de 3.600 de euro, promițându-i că îi va
aproba toate actele necesare construirii vilei, urmând să intervină
și pe lângă ceilalți factori decizionali, iar în zilele de 21
august 2009 și 6 octombrie 2009, inculpatul a primit suma totală de
2.100 de euro și 700 lei, reprezentând o parte din suma pretinsă. În
perioada 2010-2011, inculpatul B.I. a pretins și primit de la un al
patrulea denunțător, martorul B.G., suma de 2.000 lei,
promițând că îi va aproba toate actele necesare construirii vilei,
urmând să intervină și pe lângă ceilalți factori
decizionali. Astfel, în total, inculpatul B.I. a pretins sumele de
12.600 euro și 4.000 lei, din care a primit 5.600 euro și 8.500
lei.
S-a reținut în sarcina
inculpatei M.L. că a încercat să îl determine pe martorul
denunțător M.G.L. să facă declarații neadevărate
în favoarea lui B.I., cu promisiunea că inculpatul îi va restitui
sumele de bani pe care i le dăduse.
La data de 13 aprilie 2011
procurorii au dispus reținerea inculpatului B.I., iar la data de 22
aprilie 2011, Curtea de Apel Galați a luat față de inculpat
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
localitatea, pe o durată de 30 de zile. Întrucât inculpatul nu a respectat
obligațiile stabilite, la data de 25 mai 2011, Tribunalul Galați a
admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a
inculpatului B.I. pe un termen de 29 de zile. În cauză s-au luat
măsuri asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui
imobil aparținând inculpatului B.I.
- Prin rechizitoriul nr.147/P/2010 din 8
iulie 2011, Serviciul teritorial
Galați a dispus trimiterea în
judecată a 17 inculpați, majoritatea cadre didactice la
mai multe licee și colegii din județ, în legătură cu
fraudarea examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2010.
Astfel, au fost trimiși
în judecată inculpații O.N.U. (director al unui liceu
particular, profesor la un Colegiu Național) pentru asociere în vederea
săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art.17 lit.b)
din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) C.pen., instigare la dare de
mită în formă continuată prevăzută de art.25 C.pen.
raportat la art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, trafic
de influență în formă continuată prevăzut de art.257
alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000,
dare de mită în formă continuată prevăzută în art.255
alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000
și instigare la folosirea în orice mod de informații ce nu sunt
destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane
neautorizate la aceste informații, în formă continuată,
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art.12 alin.(1) lit.b) din
Legea nr.78/2000, L.M. (membru al comisiei de evaluare la
examenul de bacalaureat, profesor la un Colegiu Național) pentru
infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni prevăzută de art.17 lit. b) din Legea nr.78/2000
raportat la art.323 alin.(1) C.pen., folosirea în orice mod de informații
ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor
persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată,
prevăzută de art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000, luare de
mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1)
C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, trafic de influență
în formă continuată prevăzută de art.257 alin.(1) C.pen. în
referire la art.6 din Legea nr.78/2000 și dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. în referire la
art.6 din Legea nr.78/2000, H.G.L. (membru al comisiei de
evaluare, profesor la un Colegiu Economic) pentru infracțiunea de luare de
mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1)
C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, D.C.E. și O.A.K. (supraveghetori
la examenul de bacalaureat) pentru infracțiunea de luare de mită
prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea
nr.78/2000, B.C. (membru al comisiei de evaluare, profesor la un
Colegiu Tehnic) pentru infracțiunile de trafic de influență
prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea
nr.78/2000, dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. în
referire la art.6 din Legea nr.78/2000, O.R. (avocat) pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de
influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257
alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000
și complicitate la cumpărare de influență
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.61 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, B.L. (elevă la Liceul particular) pentru
infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de
infracțiuni prevăzută de art.17 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.78/2000 raportat la art.323 alin.(1) C.pen., complicitate la trafic de
influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.257
alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate la
cumpărare de influență prevăzută de art.26 C.pen. în
referire la art.61 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și
cumpărare de influență prevăzută de art.61 din
Legea nr.78/2000, C.G., O.V., B.N., G.S., B.I. și F.F.A. (elevi la
Liceul particular) pentru săvârșirea infracțiunii de
cumpărare de influență prevăzută de art.61 alin.(1)
din Legea nr.78/2000, P.L. (elevă la Liceul particular) pentru
infracțiunea de dare de mită în formă continuată
prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 din Legea
nr.78/2000, N.C. (elev la Liceul particular) pentru
infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută
de art.61 alin.(1) din Legea nr.78/2000.
În fapt, s-a reținut
că în perioada iunie-iulie 2010, cu ocazia derulării examenului de
bacalaureat, inculpata O.M.E, în calitate de director al Liceului
particular din municipiu, s-a asociat cu inculpatele L.M., profesor la
un Colegiu Național și membru în comisia de evaluare la proba
scrisă de limbă și literatură română în cadrul unui
Centrul Zonal de Evaluare și B.L., absolventă a Liceului
particular, în vederea săvârșirii mai multor infracțiuni de
corupție, având drept consecință fraudarea examenului de
bacalaureat de către mai mulți candidați.
Astfel, în perioada
respectivă, inculpata O.M.E. a pretins de la un număr de 28
de candidați suma totală de 166.000 lei, din care a primit
efectiv 18.900 lei, și le-a promis că va interveni pe lângă profesorii
examinatori de la disciplinele limba și literatura română, istorie
și geografie pentru a promova în mod ilegal cele trei probe scrise. În
concret, O.M.E. a pretins și primit de la inculpații B.L.,
C.G., O.V., O.N., B.N., G.S. și B.I. suma totală de 7.000 lei pe
care a dat-o inculpatei L.M. Acești bani au fost primiți de L.M.
pentru ca, în calitatea sa de profesor examinator la disciplina limba
și literatura română, să acorde acestor candidați note de
promovare sau note mai mari. În plus, L.M. i-a dat inculpatei H.G.L.,
profesor evaluator în aceeași comisie, suma de 2.000 lei pentru a acorda
note de promovare inculpaților O.V. și O.N.. În datele de 29
și 30 iunie 2010, inculpata L.M., la solicitarea inculpatei O.M.E.,
i-a comunicat acesteia notele inițiale sau finale obținute de mai
mulți candidați, deși, la momentul respectiv, aceste
informații nu erau destinate publicității.
De asemenea, O.M.E. a
pretins și a primit suma totală de 10.000 lei de la inculpații O.V.,
F.F.A., G.S. și B.I. pentru a interveni la profesorii evaluatori de la
disciplina istorie, în scopul promovării în mod fraudulos a examenului de
bacalaureat la această disciplină. În același scop, în data de
30 iunie 2010, prin intermediul fiicei sale O.R., avocat, inculpata O.M.E.
a pretins și a primit de la martora denunțătoare V.C.A.M. suma
de 1.500 de lei. Pentru inculpatul N.C. a pretins o sumă de bani
neprecizată pentru a-l sprijini în vederea promovării examenului la
disciplina geografie.
În data de 27 iunie 2010,
inculpata O.M.E. le-a cerut mai multor candidați la examenul de
bacalaureat și absolvenți ai liceului pe care îl conducea să
colecteze mai multe sume de bani pe care să le dea profesorilor
supraveghetori la probele de examen care debutau în ziua următoare. Cu
ajutorul inculpatei B.L., absolventă a aceluiași liceu și
candidată, O.M.E. a obținut mostre cu scrisul
candidaților care urmau a fi favorizați pentru a li se putea
identifica lucrările și pentru a fi notați cu note mai mari de
către inculpata L.M. și de alți profesori corectori.
La rândul lor, inculpatele D.C.E.
și O.A.K. au primit suma de 300 lei de la candidata P.L. pentru
a-i permite acesteia din urmă și altor candidați să copieze
și să comunice între ei la proba scrisă de limba și
literatura română. Inculpatul B.C., în calitate de profesor
examinator la proba orală de istorie, în schimbul obținerii unor sume
de bani, i-a promis inculpatei O.M.E. că va interveni pe lângă
membrii comisiei de evaluare la proba scrisă de la disciplina istorie din
cadrul Centrului zonal de evaluare, în vederea promovării în mod fraudulos
a examenului la această disciplină de către mai mulți
absolvenți ai Liceului particular. Prin intermediul său, O.M.E.
i-a comunicat unui alt profesor examinator la aceeași disciplină o
listă cu numele unor elevi pentru care a intervenit în scopul
obținerii unor note mari, promițându-i, totodată, diverse sume
de bani. În schimbul unor sume de bani primite de la candidați, inculpata O.M.E.
a încercat, fără rezultat, să identifice profesori examinatori
la disciplina geografie, care să-i promoveze în mod fraudulos pe
candidați.
În vederea confiscării,
procurorii au instituit sechestru asigurător asupra sumei de 18.900 lei
aparținând inculpatei O.M.E.
La data de 5 iulie 2010,
procurorii au dispus reținerea inculpatelor O.M.E. și L.M, iar
la data de 6 iulie 2010 Tribunalul Galați a hotărât luarea
măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara
față de inculpata O.M.E. și a măsurii obligării
de a nu părăsi localitatea față de inculpata L.M. (înlocuită
de Curtea de Apel Galați cu cea a obligării de a nu părăsi
țara). De asemenea, prin rechizitoriu s-a solicitat luarea măsurii
arestării preventive față de O.M.E., O.R. și O.V., respectiv,
a obligării de a nu părăsi țara față de L.M., iar
instanța sesizată, Curtea de Apel București, a dispus
luarea măsurii arestării preventive față de cei patru
inculpați.
- Serviciul teritorial Galați, prin rechizitoriul nr. 82/P/2010 din 4 noiembrie 2011,
a dispus trimiterea în judecată
a 21 inculpați, din care3 persoane juridiceși
2 inculpați în stare de arest preventiv. Majoritatea
inculpaților sunt medici veterinari cu funcții de conducere
și de control care au asigurat protecția ilicită a unor
agenți economici cu activitate în domeniul producției și
comercializării produselor alimentare, introducându-se astfel în circuitul
comercial produse alimentare falsificate și alterate. De altfel, prin
analize de laborator, s-a stabilit că unele produsele expuse la vânzare
erau alterate și, ce este foarte grav, aveau bacteria E.coli, fiind de
notorietate efectele deosebit de nocive ale acesteia asupra
sănătății oamenilor.
Astfel, au fost trimiși
în judecată inculpații G.V. (director executiv al
Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor-D.S.V.S.A), arestat, pentru infracțiunile de dare de
mită prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6
și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, luare de mită în formă
continuată prevăzută în art.254 alin.(2) C.pen. în referire la
art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, șantaj prevăzut de
art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.194 alin.(1) C.pen. (2
infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra
intereselor publice, în formă calificată și continuată,
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246
C.pen. și art.248 C.pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor
persoanei și contra intereselor publice în formă calificată
prevăzut de art.25 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen. și
participație improprie la fals intelectual prevăzută de art.31
alin.(2) C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. în referire la art.17
alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, D.N. (administrator al
unei societăți comerciale), arestat, pentru infracțiunile
de dare de mită prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire
la art.6 și 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în
serviciu contra intereselor persoanei și contra intereselor publice, în
formă calificată și continuată, prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 combinat cu
art.246 C.pen. și art.248 C.pen., falsificarea de alimente sau alte
produse în formă continuată prevăzută în art.313 alin.(1)
C.pen. și complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, C.L. (medic
veterinar șef în cadrul Circumscripției Sanitare Veterinare)
pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanei
și contra intereselor publice, în formă calificată și
continuată, prevăzut de art.132 din Legea nr. 78/2000
raportat la art.246 C.pen. și art.248 C.pen., folosire în orice mod de
informații ce nu sunt destinate publicului ori permiterea accesului la
aceste informații, în formă continuată, prevăzută de
art.12 alin.(1) lit.b) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual, în
formă continuată, prevăzut de art. 289 alin. (1) C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.G. (director
executiv al D.S.V.S.A.) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra
intereselor persoanei și contra intereselor publice în formă
calificată prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000
raportat la art.246 C.pen. și art.248 C.pen., M.C.C. (director general
al Direcției Generale de Inspecții și Control al Punctelor de
Inspecție la Frontieră din cadrul Autorității
Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor-A.N.S.V.S.A) pentru infracțiunea de luare de mită
prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și
art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, Ş.E.(inspector A.N.S.V.S.A)
pentru infracțiunea de luare de mită prevăzută în art.254
alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000, P.E. (șef Birou contabilitate în cadrul
D.S.V.S.A.) pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită în
formă continuată prevăzută în art.26 C.pen. raportat la
art.254 alin.(2) C.pen. în referire la art.6 și art.7 alin.(1) din Legea
nr.78/2000, S.S., B.V. (administrator al unei societăți
comerciale), D.Ş.(administrator al unei societăți
comerciale) și 1 persoană juridică (societatea
comercială administrată de D.Ş.) pentru
instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei și contra
intereselor publice, în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen., 1
persoană juridică (societatea comercială administrată
de D.N.) pentru infracțiunile de dare de mită
prevăzută în art.255 alin.(1) C.pen. în referire la art.6 și 7
alin.(2) din Legea nr.78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra
intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă
calificată și continuată, prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 combinat cu art.246 C.pen.
și art.248 C.pen., falsificarea de alimente sau alte produse în formă
continuată prevăzută de art.313 alin.(1) C.pen. și
complicitate la fals intelectual, în formă continuată, prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.289 alin.(1) C.pen. în referire la art.17
alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, 1 persoană
juridică (societatea comercială administrată de
B.V.) pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra
intereselor persoanei și contra intereselor publice, în formă
calificată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.132
din Legea 78/2000 combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen., B.E.,
G.T.L., D.M.A. și T.N. (medici veterinari în cadrul D.S.V.S.A.)
pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanei
și contra intereselor publice, în formă calificată și
continuată, prevăzut de art.132 din Legea nr. 78/2000
combinat cu art.246 C.pen. și art.248 C.pen. și fals intelectual în
formă continuată prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen. în
referire la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, D.R.I. (inginer
tehnolog în cadrul societății administrate de D.N.) pentru
infracțiunea de falsificare de alimente sau alte produse în formă
continuată prevăzută de art.313 alin.(1) C.pen., H.V. (gestionar
la depozitul frigorific aparținând societății administrate
de D.N.) pentru complicitate la falsificarea de alimente
sau alte produse, în formă continuată, prevăzută de art.26
C.pen. raportat la art.313 alin.(1) C.pen., I.F. (director de
vânzări în cadrul societății administrate de D.N.)
pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă
prevăzută de art.260 alin.(1) C.pen. și S.N. (manager zonă
la o societate comercială) pentru complicitate la falsificarea de
alimente sau alte produse prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.313 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în perioada februarie-aprilie 2011 inculpatul G.V., director
executiv al D.S.V.S.A., uzând de prerogativele funcției sale, a
asigurat protecția ilicită a unor agenți economici cu activitate
în domeniul producției și comercializării produselor alimentare.
Astfel, în 14 aprilie 2011 inculpatul G.V. a solicitat unor
subordonați să oprească controlul efectuat la societatea
comercială administrată de inculpatul B.V. și să nu
consemneze în procesul-verbal de control faptul că într-o rulotă
amplasată pe raza municipiului se comercializa carne proaspătă
și produse din carne neambalate. În această modalitate, societatea
comercială inculpată nu a mai fost sancționată
contravențional cu amendă cuprinsă între 40.000 și 50.000
lei.
De asemenea, în 7 aprilie
2011, la solicitarea inculpatului D.Ş., G.V a intervenit la
inculpatul D.G., directorul D.S.V.S.A. din alt județ, pentru ca
societății administrate de D.Ş. să nu i se aplice o
amendă contravențională în valoare de 2.000 lei (limita
minimă) pentru transportarea unor produse din carne neetichetate. În
consecință, inculpatul T.F., medic veterinar în cadrul
D.S.V.S.A, la solicitarea șefului său D.G., nu a mai
sancționat firma respectivă.
Totodată, în urma
dispozițiilor inculpatului G.V., societăților comerciale
reprezentate de inculpații S.S., B.V. și de o altă
persoană nu le-au mai fost aplicate sancțiuni contravenționale
în sumă totală de 207.000 lei, reprezentând limita minimă
a amenzii. Astfel, în ziua de 19 februarie 2011 G.V. i-a cerut unei
subordonate, cu ocazia efectuării unui control de specialitate la punctul
de lucru al unei societăți comerciale din municipiu, să nu mai
consemneze în procesul-verbal de control faptul că firma comercializa
produse neetichetate, astfel că agentul economic respectiv a fost absolvit
de o amendă al cărei cuantum se situa între 45.000 și 50.000
lei.
În data de 14 aprilie 2011, G.V.
a pretins și primit de la inculpatul D.N. mai multe produse
alimentare pentru ca reprezentanții D.S.V.S.A să nu sancționeze
contravențional societatea administrată de D.N. , dar și
pentru a asigura protecția acesteia. Ca urmare, în perioada martie-iunie
2011, inculpatul D.N., beneficiind de protecția inculpaților G.V.,
C.L., B.E, G.T.L și D.M.A. prin punctele de
lucru ale firmei sale, a preparat produse din carne falsificate și
alterate, vătămătoare pentru sănătatea consumatorilor,
în cantitate de 61.830,79 kg, având o valoare de 426.166,51 lei.
În concret, la prepararea acestor alimente, D.N. a modificat
compoziția produselor respective și a folosit produse expirate
și alterate, la această activitate participând și
inculpații D.I.R., inginer tehnolog în cadrul societății
și H.V., gestionarul depozitului acestei firme. Prin analize de
laborator s-a stabilit că produsele expuse la vânzare erau alterate sau
aveau bacteria E.coli. În plus, în depozitul persoanei juridice inculpate a
fost descoperită cantitatea de 202,8 tone de carne alterată,
degradată și în stare de descompunere, care a fost achiziționată
de inculpatul D.N. și pe care intenționa să o
folosească în procesul de producție. O parte din această carne
alterată a fost achiziționată de la inculpata S.N.,
manager zonă la o societate comercială.
S-a reținut în sarcina
inculpatelor C.L. și B.E. că în 10 iunie 2010 și 15
septembrie 2010, în calitate de medici veterinari la D.S.V.S.A., au omis
să consemneze în procesele-verbale de control faptul că au descoperit
în depozitul frigorific al societății administrate de D.N. carne
alterată, degradată și în stare de descompunere, precum și
carne neetichetată, ambalată și depozitată în condiții
improprii și neigienice, astfel că firma respectivă nu a mai
fost amendată cu suma de 2.000 lei.
De asemenea, la data de 13
aprilie 2011 D.N., în urma controlului efectuat la magazinele firmei
sale (situate în Piața Centrală din municipiu) de către G.T.L
și D.M.A., medici veterinari la D.S.V.S.A, a urmat indicațiile
inculpatei C.L. și a remediat neregulile constatate în urma
controlului, astfel că medicii aflați în control nu au mai aplicat
amendă în sumă de 20.000 lei.
La data de 27 aprilie 2011,
inculpata C.L., în calitate de medic veterinar-șef al
Circumscripției Sanitar Veterinare, pentru a preîntâmpina aplicarea unor
sancțiuni contravenționale agenților economici din sfera sa de
interese, i-a anunțat pe reprezentanții a trei societăți
comerciale că urmează să efectueze controalele planificate
și a stabilit, de comun acord cu aceștia, data la care urmează
să efectueze controlul și modul de remediere a deficiențelor, în
așa fel încât să nu fie constatate și aplicate contravenții
la regimul sanitar veterinar.
În cursul anului 2010,
inculpatul G.V. a dispus în mod nelegal scoaterea din evidența
contabilă a D.S.V.S.A a unui imobil situat în municipiu, cu încălcarea
prevederilor legale referitoare la proprietatea publică. Prin acest act,
inculpatul urmărea să creeze aparența de legalitate a faptului
că imobilul respectiv fusese vândut, în mod ilegal, către firma
soției sale cu o valoare diminuată, cauzându-se un prejudiciu de 465.291,11
lei. Pentru a o constrânge pe una dintre subordonatele sale, partea
vătămată C.S., să întocmească acest act de scoatere
din evidență, G.V. a amenințat-o cu concedierea. Mai
mult, pentru că nu a dat curs cererii sale, inculpatul a schimbat-o din
funcție și a numit-o într-un post total necorespunzător
pregătirii profesionale. Ulterior, în mod ilegal, inculpatul a scos
imobilul din evidențele D.S.V.S.A prin dispoziție proprie. Similar,
la data de 3 februarie 2011, G.V. a constrâns-o pe una dintre angajatele
D.S.V.S.A., partea vătămată G.A.E., să formuleze o cerere
de demisie amenințând-o că, în caz contrar, îi va acorda un
calificativ defavorabil ce are drept consecință concedierea.
Inculpatul a precizat subordonatei că cererea de demisie își va
produce efectele doar dacă aceasta nu va respecta întocmai
dispozițiile sale.
S-a mai reținut
că, în cursul anilor 2008 și 2011, inculpatul G.V. a primit
direct sau prin intermediul inculpatei P.E., șef Serviciu contabilitate
în cadrul D.S.V.S.A, mai multe produse alimentare de la inculpata C.L.
și de la alți subordonați pentru a-i favoriza în activitatea
profesională.
De asemenea, la data de 18
ianuarie 2008, inculpatul G.V., în calitate de director executiv al
D.S.V.S.A., a dat mai multe produse alimentare inculpaților M.C.C.
și Ş.E., inspectori în cadrul A.N.S.V.S.A., pentru ca
aceștia să nu consemneze într-un act de control faptul că
inculpatul nu remediase deficiențele constatate de către
Departamentul de Control din cadrul Guvernului României.
Cu ocazia audierii în
calitate de martor, pe parcursul efectuării cercetărilor în acest
dosar penal, inculpatul I.F., director de vânzări în cadrul
societății inculpate administrată de D.N., a făcut
afirmații mincinoase cu privire la activitățile ilegale desfășurate
la firma unde era angajat.
Prejudiciul cauzat statului
prin neaplicarea sancțiunilor contravenționale este în sumă
totală de 227.000 lei. După sesizarea instanței, cele
două Direcții Generale a Finanțelor Publice Județene
s-au constituit parte civilă cu suma totală de 227.000 lei. În
cauză procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor
mobile și imobile aparținând inculpaților D.N., G.V. și
C.L.
Față de
inculpații G.V. și D.N. a fost luată măsura
reținerii la data de 22 iunie 2011, iar Tribunalul Galați a dispus la
data de 23 iunie 2011 luarea măsurii arestării preventive pe o
durată de 29 de zile, față de inculpatul G.V. și a
măsurii obligării de a nu părăsi localitatea față
de inculpatul D.N. Întrucât inculpatul D.N. nu a respectat
obligațiile stabilite, la data de 1 august 2011, Tribunalul Galați a
admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă, pe
termen de 29 de zile, a inculpatului D.N. și a luat măsura
preventivă a interzicerii desfășurării
activității de preparare și comercializare a produselor
alimentare față de persoana juridică inculpată (societatea
administrată de D.N.), pe o durată de 60 de zile. La data de 8
august 2011, Curtea de Apel Galați a admis recursurile formulate de
inculpați și a respins propunerea procurorilor anticorupție.
Măsura arestării preventive a inculpatului G.V. a fost
prelungită de către Tribunalul Galați, succesiv, iar prin
ordonanțele procurorilor a fost prelungită succesiv măsura
preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea luată
față de inculpatul D.N.
-
Serviciul teritorial
Pitești a menținut o activitate eficientă și
creșterila principalii indicatori statistici, respectiv,
cauze de soluționat și soluționate, inclusiv a soluțiilor
pe fond dispuse, a numărului de rechizitorii și de inculpați
trimiși în judecată.
Cantitativ, a crescut cu 31,35% numărul cauzelor de
soluționat (465 față de 354 cauze în anul 2010),
cu 8,9% al cauzelor soluționate (159 față
de 146 cauze în anul 2010) și cu 17,34% al soluțiilor
pe fond emise (115 față de 98 în anul 2010).
A crescut numărul actelor de inculpare, fiind emise 15 rechizitorii
privind 58 inculpați, din care 6 arestați preventiv (5 trimiși
în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2010, au fost
emise 10 rechizitorii privind 37 inculpați,
din care 13 în stare de arest preventiv. De asemenea,
a fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ
față de 7 învinuiți (5 învinuiți în anul
2010).
Rechizitoriile
reprezintă 13,04% din totalul soluțiilor dispuse pe fondul
cauzei.
Rechizitoriile au privit
cauze complexe, cei 58 inculpați fiind trimiși în
judecată pentru săvârșirea a 95 infracțiuni,
reținându-se un prejudiciul total de 12.056.327 lei și
880.249 euro. Prin prisma obiectului, 10 rechizitorii au vizat
infracțiuni de corupție, 1 a avut ca obiect infracțiuni în
legătură directă cu cele de corupție, 2 rechizitorii
au privit fraudarea fondurilor europene (prejudiciul total fiind de 880.249
euro și 212.851 lei), 1 rechizitoriu a avut ca obiect
infracțiunea de evaziune fiscală (prejudiciul reținut fiind de 7.022.576
lei) și 1 rechizitoriu a privit infracțiunea de
înșelăciune (prejudiciul reținut fiind în sumă de 4.819.400
lei).
Prin prisma
calității inculpaților, se observă că printre cei 58
inculpații trimiși în judecată sunt: 2 demnitari
(1 secretar general al Ministerului Sănătății, 1
președinte de Consiliul județean), 2 primari municipiu, 5 primari
comună, 1 secretar de comună, 1 prim-procuror la
un parchet de pe lângă tribunal, 4 ofițeri și
subofițeri de poliție, 2 comisari de Gardă
Financiară (din care 1 șef al secției
județene),1 inspector al I.T.M., 1 inspector și 1 consilier
superior din D.G.F.P., 3 directori din cadrul Direcției de
Sănătate Publică, 1 director executiv în cadrul Consiliului
județean, 1 președinte de Agenție Națională,
1 șef al Ocolului Silvic și 11 oameni de afaceri.
Operativitatea a fost
bună, din cele 159 cauze
soluționate, în 22 fiind depășit termenul de 1 an de
la prima sesizare și 5 cauze
soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea
urmăririi penale.
Din cele 306 cauze
rămase nesoluționate, un număr de 144 cauze sunt
mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 9 sunt mai vechi de 6
luni de la începerea urmăririi penale. În condițiile
menținerii unei ponderi importante a cauzelor noi (257 noi din 465
de soluționat, respectiv, 204 cauze noi din totalul de 354
cauze de soluționat, în anul 2010), evoluția acestor indicatori
statistici este justificată obiectiv.
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost bună, având în vedere că nu s-a dispus redeschiderea
urmăririi penale și nici achitarea ori
restituirea cauzei la procuror, prin hotărâri
definitive.
În procedura
reglementată de art.2781 C.pr.pen., instanțele au
soluționat, prin hotărâri definitive, un număr de 17 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere
în judecată, din care 16 au fost respinse și 1
admisă, dispunându-se infirmarea soluției de neurmărire
penală. Ulterior, a fost dispusă aceeași soluție
și pe rolul instanței se află plângerea împotriva acesteia.
Prin 5 hotărâri
definitive au fost condamnați 14 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 3 procurori, din 4 posturi prevăzute, până în luna august 2011 când a fost ocupat, prin delegare, locul
vacant. Volumul mediu a fost de circa 53 cauze
soluționate/procuror și de circa 116 cauze
rămase în lucru/procuror (datele au în vedere 3 procurori în
activitate majoritatea anului, respectiv 4 procurori în ultima perioadă).
În concluzie,
activitatea a continuat linia ascendentă la majoritatea indicatorilor
statistici dovedind eficiență, fiind unul din primele trei
servicii teritoriale la numărul de cauze de soluționat și la
numărul de rechizitorii emise, chiar în condițiile deficitului de
personal din prima parte a anului.
Din cauzele finalizate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr.59/P/2009 din 16 mai 2011, a dispus trimiterea în judecată a 11
inculpați, și anume, N.C. (președinte al
Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosirea sau
prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene, în formă continuată,
prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea
nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, luare de
mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin.
(2) din C.pen. raportat la art.5 alin.(1) și art.6 din Legea nr. 78/2000
și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat
la art.248 C.pen. în referire.la art.132 din Legea nr.78/2000, P.G.C.
(acționar majoritar al unei societăți pe
acțiuni) pentru infracțiunile de dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la
art.5 alin.(1) , art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, N.G. (primar
al municipiului), Ş.I. (primar al comunei) și A.C.I.
(primar al altui municipiu) pentru infracțiunea de folosire sau
prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene prevăzută de art.181
alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, D.F. (director executiv în
cadrul Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosire sau
prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene prevăzută de art.181
alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual în
formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000, P.I. (primar al altei comune) pentru
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.132 din
Legea nr.78/2000, N.I., D.G. și M.T. pentru infracțiunea de
fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000 și G.D. (asociat și administrator la o
societate comercială) pentru infracțiunea de complicitate la
infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept
de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.181 alin.(1)
și (3) din Legea nr.78/2000.
În fapt, în cadrul unui
proiect finanțat din fonduri PHARE, Consiliul Județean a accesat un
program de finanțare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro,
având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau
reconstrucție a patru unități școlare de pe raza
județului, respectiv în două municipii și o comună, motivul
invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundațiile din
perioada aprilie-august 2005.
Cererea de finanțare a
fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la
data de 5 iunie 2006 de către inculpatul N.C., președintele
Consiliului Județean, în calitate de persoană responsabilă din
cadrul instituției solicitante, precum și de către
inculpații C.I.A. și N.G., primari ai celor două
municipii, respectiv I.Ş., primar al comunei. Cererea de
finanțare a fost elaborată de inculpatul D.F. în calitate de
director executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și
Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Județean și
totodată manager-coordonator de proiect.
Fondurile au fost solicitate
în condițiile în care niciuna dintre unitățile școlare nu a
fost afectată de inundațiile din perioada invocată, iar în
cererea de finanțare a fost menționat documentul intitulat „Raportul
Inspectoratului pentru Situații de Urgență”, care nu
există, situație despre care avea cunoștință
inculpatul N.C. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al
Comitetului județean pentru situații de urgență. În baza
cererii de finanțare depuse la data 8 iunie 2006, a fost încheiat
contractul de grant prin care Consiliul Județean a primit pe nedrept suma
totală de 880.249,95 euro, cu titlu de finanțare externă
nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada
2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o
singură societate comercială, aparținând inculpatului G.D.
care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât
și pentru lucrări neexecutate. Această firmă se afla în
relații contractuale și în raporturi juridice cu familia
inculpatului.
Pe perioada executării
proiectului, inculpatul N.C. a semnat cererea de plată finală
și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu
conținut nereal (procese-verbale de recepție, rapoarte tehnice
financiare) prin care s-a atestat, în mod fals, efectuarea unor lucrări
care, în fapt, nu au fost realizate. Cererea de plată finală și
anexa a fost redactată și semnată de inculpatul D.F. În
consecință, Consiliul județean a încasat pe nedrept suma de 260.800
euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare
nerambursabilă. Procesele-verbale de recepție au fost puse la dispoziție
de inculpatul G.D., asociat și administrator al firmei care
realizase lucrările, fiind întocmite de inculpatul N.I.,
reprezentant cu execuția al firmei, respectiv, inculpații D.C.
și M.T., membri în Comisia de recepție și diriginți
de șantier. De altfel, pentru cel mai important obiectiv lucrările nu
au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost
încasată.
S-a mai reținut
că, în perioada 2006-2008, inculpatul N.C., în calitate de
președinte al Consiliului județean, a pretins și a primit de la
inculpatul P.G.C., asociat și acționar majoritar al unei
societăți pe acțiuni, sume de bani sau bunuri în valoare
totală de 66.588,15 lei pentru ca instituția Consiliului județean
să achiziționeze de la această firmă produse alimentare
și nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de
achiziție publică. Suma remisă cu titlu de mită
reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.
De asemenea, în luna iunie
2009, inculpatul N.C. l-a determinat pe inculpatul P.I., primar
al altei comune, să nu aplice amendă contravențională în
cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o
construcție, fără a avea toate avizele necesare.
În cauză procurorii au
dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului
penal asupra bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților N.I.,
G.D. și P.I.
La data de 26 ianuarie 2011,
procurorii anticorupție au dispus reținerea inculpatului N.C.,
iar la data de 27 ianuarie 2011 Tribunalul Argeș a dispus arestarea
preventivă a inculpatului pe un termen de 29 de zile. Ulterior, în data de
2 februarie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus înlocuirea măsurii
arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara.
- Prin rechizitoriul nr.134/P/2010 din 30
august 2011, Serviciul teritorial
Pitești a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpați,
și anume, B.D. (președintele Agenției
Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale) pentru
infracțiunea de luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, A.S. (administrator al unei societăți
comerciale) pentru infracțiunile de dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7
alin.(2) din Legea nr.78/2000 și instigare la dare de mită
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.255 C.pen. în referire la
art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, A.A.E. (director executiv în
cadrul Direcției de Sănătate Publică) și N.R.E. (consilier
juridic al unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de
complicitate la dare de mită în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.255 C.pen. în referire la
art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, D.A. (farmacist cu atribuții
de inspector în cadrul Agenției Naționale a Medicamentului
și Dispozitivelor Medicale- Departamentul Inspecție
Farmaceutică) pentru infracțiunile de luare de mită
prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din
Legea nr.78/2000 și fals intelectual prevăzut de art.17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen., C.I.S. pentru dare de
mită prevăzută de art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din
Legea nr.78/2000, B.I.C (conducător auto la societatea
comercială) și M.L.A. (contabil-operator facturare în cadrul
societății) pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă
prevăzută de art.260 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că la data de 8 septembrie 2010, la societatea comercială
administrată de inculpatul A.S. a avut loc o inspecție
inopinată efectuată de angajați din cadrul Agenției
Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) având
ca obiect verificarea activității de distribuție angro de
medicamente de uz uman. Deficiențele constate de inspectori au atras
amendarea societății și suspendarea autorizației de
distribuție angro. Pentru ca autorizația să îi fie
restituită, în lipsa remedierii neregulilor, A.S. împreună cu
soția sa A.A.E. au decis să remită sume de bani
președintelui ANMDM. Astfel, în 10 septembrie și 21 septembrie 2010,
în calitate de președinte al ANMDM, B.D. a primit suma totală
de 5.000 euro de la inculpatul A.S., prin intermediul soției
sale, inculpata A.A.E., pentru a aproba efectuarea unei noi
inspecții la sediul firmei prin care să se constate, în mod nereal,
remedierea deficiențelor, să fie ridicată măsura
suspendării activității societății și să fie
restituită autorizația de funcționare. Banii au fost puși
la dispoziție cu sprijinul inculpatei N.R.E.
La data de 23 septembrie
2010, după efectuarea unei noi inspecții la societatea amintită,
inculpatul D.A., în calitate de inspector în cadrul ANMDM, a întocmit un
raport în care a menționat, în mod nereal, că deficiențele
majore identificate în cursul inspecției inopinate au fost remediate. În
baza unei înțelegeri prealabile survenite în perioada
desfășurării controlului, la data de 4 octombrie 2010,
inculpatul D.A. a primit suma de 2.000 lei de la inculpatul A.S.,
prin intermediul inculpatului C.I.S. Pe baza raportului favorabil
întocmit de inspector președintele ANMDM a restituit autorizația de
funcționare societății.
În cursul cercetărilor
penale, fiind audiați în calitate de martori, inculpații B.I.C.
și M.LA. au făcut afirmații mincinoase ori nu au spus tot
ce știu referitor la împrejurările relevante asupra cărora au
fost întrebați de procurori, menținându-și aceeași
atitudine chiar și după prezentarea materialului de urmărire
penală.
Procurorii au
dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului
B.D. până la concurența sumei de 5.000 euro. Astfel, a fost
indisponibilizată suma de 20.573 lei (curs 4,1146 lei/euro) depusă de
inculpat într-un cont bancar, la dispoziția Direcției Naționale
Anticorupție.
- La data de 11 ianuarie 2011, prin
rechizitoriul nr.141/P/2010, Serviciul
teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați , și anume, T.T. (prim-procuror la
Parchetul de pe lângă tribunal) pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență în formă
continuată prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.5, 6
și 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000, C.O.E. (administrator al
unei societăți comerciale), arestat în altă cauză,
pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de
influență în formă continuată prevăzută de art.61
din Legea nr.78/2000 și P.E.R. pentru săvârșirea
infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de
art.260 C.pen.
În fapt, s-a reținut
că inculpatul T.T., în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe
lângă tribunal, în perioada anilor 2006-2010, a pretins și primit de
la inculpatul C.O.E., administrator al unei societăți
comerciale, bunuri electrocasnice în valoare de 5.215,70 lei, care au
fost facturate și plătite de societatea comercială. De asemenea,
în aceeași perioadă, mai mulți angajați ai
societății aparținând inculpatului C.O.E. au efectuat, la
locuințele inculpatului T.T. și la apartamentul fiicei sale,
lucrări de amenajări interioare și lucrări la
instalațiile electrice și sanitare în valoare totală de 14.062,48
lei, fără să fie facturate și plătite.
Atât aparatura
electrocasnică cât și lucrările au fost pretinse și primite
de inculpatul T.T. pentru ca, în calitatea sa de prim-procuror al
Parchetului de pe lângă tribunal, să își exercite influența
asupra procurorilor din subordine și asupra polițiștilor cu
atribuții de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de
Poliție al Județului pentru ca dosarele în care erau cercetați C.O.E.
sau salariați ai firmei sale ori în care C.O.E. și persoanele
apropiate acestuia aveau calitatea de persoană vătămată
să primească soluții favorabile.
Valoarea totală a
sumei/bunurilor care formează obiectul infracțiunilor de
corupție este în cuantum de 19.279,18 lei.
De asemenea, cu prilejul
audierii în prezenta cauză în calitate de martor, inculpata P.E.R. a
făcut afirmații mincinoase cu privire la intervenția
făcută de C.O.E. la prim-procurorul T.T., în legătură
cu ajutorul pe care acesta ar fi urmat să îl dea pentru rezolvarea
favorabilă a unei plângeri penale pe care o formulase P.E.R. împotriva
fostului soț.
În cauză procurorii au
dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra unor bunuri
mobile/imobile aparținând inculpaților T.T. și C.O.E.,
până la concurența sumei ce reprezintă valoarea obiectului
infracțiunilor de corupție. În concret, a fost instituit sechestrul
asupra unui autoturism aparținând inculpatului T.T., iar în ce-l
privește pe inculpatul C.O.E. a fost indisponibilizată suma de
19.279,18 lei pe care acesta a înțeles să consemneze la
unitatea bancară, la dispoziția Direcției Naționale
Anticorupție.
- Prin rechizitoriul nr.72/P/2008 din 17
octombrie 2011, Serviciul
teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, și anume, S.A. (director coordonator
al Gărzii Financiare) pentru săvârșirea infracțiunilor
de luare de mită în formă continuată prevăzută de
art.254 alin.(2 ) C.pen. raportat la art.5 alin.(1), art.6 și art.7
alin.(1 )din Legea nr.78/2000 și folosire, în orice mod, de
informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, A.M. (director
economic al unei societăți comerciale) pentru săvârșirea
infracțiunii de dare de mită în formă continuată
prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 alin.(1),
art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și P.D.A. (comisar
debutant în cadrul Gărzii Financiare) pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la folosirea, în orice mod, de
informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea
nr.78/2000.
În fapt, s-a reținut
că în perioada ianuarie 2007-ianuarie 2009, inculpatul S.A. a
primit suma de 29.988 lei de la inculpatul A.M., reprezentat al
unei societăți comerciale, pentru ca, în calitate de comisar șef
al Gărzii Financiare, să asigure protecția
activităților nelegale derulate în cadrul acestei firme prin
anunțarea acțiunilor de control și prin influențarea
subordonaților săi să întocmească acte de control
favorabile. De asemenea, în luna decembrie 2008, inculpatul S.A., în
calitate de comisar șef al Gărzii Financiare și de
președinte al comisiei de examinare pentru concursul organizat în vederea
ocupării funcțiilor de comisar debutant, a furnizat fără
drept inculpatei P.D.A. subiectele pentru examen. Ca urmare, P.D.A. a
câștigat concursul pentru ocuparea postului de comisar debutant.
S-a dispus instituirea
măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpaților până la concurența sumei de 29.988
lei. Ca urmare, a fost indisponibilizată suma amintită depusă de
inculpatul A.M. într-un cont bancar, la dispoziția Direcției
naționale Anticorupție.
- Serviciul teritorial Pitești, prin rechizitoriul nr.141/P/2011 din 7 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați,
respectiv, S.G. (secretar general în cadrul Ministerului
Sănătății) pentru infracțiunile de luare de mită
în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen.
raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și folosire, în orice mod,
de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului
unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă
continuată, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, A.A.E.
(director executiv în cadrul Direcției de Sănătate
Publică) pentru infracțiunile de dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la
art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice
mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori
permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în
formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, B.M. (director executiv adjunct
de sănătate publică în cadrul Direcției de
Sănătate Publică) și I.O. (director executiv
adjunct economic în cadrul Direcției de Sănătate
Publică) pentru infracțiunile de dare de mită
prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din
Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice mod, de
informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă
continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b)
din Legea nr.78/2000.
S-a reținut că, în
zilele de 11 și 13 octombrie 2010, Agenția Națională a
Funcționarilor Publici a organizat un concurs pentru ocuparea
funcțiilor publice de conducere vacante de director executiv, director
executiv adjunct de sănătate publică și director executiv
adjunct economic în cadrul Direcției Județene de Sănătate
Publică, concurs la care s-au înscris și inculpații A.A.E.,
B.M. și I.O. ce dețineau deja, în baza unor ordine de
delegare, funcțiile publice de conducere menționate. În acest
context, în 9 și 13 octombrie 2010, inculpatul S.G., în calitate de
secretar general al Ministerului Sănătății și de
membru al comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor menționate,
a primit de la inculpata A.A.E., pentru toți cei trei
candidați, suma de 600 euro și produse alimentare și
nealimentare. Banii și bunurile au fost primite pentru a le furniza
candidaților subiectele propuse de reprezentanții ministerului pentru
ambele probe ale concursului (scris și oral) și pentru a le acorda un
punctaj favorabil. Ca urmare, inculpatul S.G. a furnizat tuturor
candidaților, prin intermediul inculpatei A.A.E., subiectele de
concurs astfel că după examen toți cei trei candidați au
fost declarați admiși, fiind ulterior numiți în funcțiile
publice de conducere.
În cauză, procurorii au
dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra
bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților I.O., B.M. și
A.A.E. până la concurența sumei de 600 euro (curs 4.3233 lei/euro).
Astfel, au fost indisponibilizate sumele de câte 864,66 lei depuse de fiecare
din cei trei inculpați într-un cont bancar, la dispoziția
Direcției Naționale Anticorupție.
-
Serviciul teritorial
Alba-Iulia a desfășurat activitatea în parametrii
asemănători anului precedent care se observă la majoritatea indicatorilor statistici.
Cantitativ, s-a înregistrat creșterea cu 8,84% a numărului
cauzelor de soluționat (283 față de 260 în anul 2010),
dar și cu 13,51% al celor soluționate (252 față
de 222 în anul 2010), rezultând scăderea cauzelor
nesoluționate la 31 (față de 38 în anul 2010), în
condițiile menținerii unei ponderi importante a cauzelor nou intrate,
245 din cele 283 cauze de soluționat (comparativ cu 232 din
totalul de 260 cauze de soluționat).
Din cele 252 cauze
soluționate, în 201 soluțiile au privit fondul cauzei (175 în
anul 2010).
Au fost emise 12 rechizitorii privind 38
inculpați din care 7
arestați preventiv, și anume 2 arestați în
lipsă și 5 arestați în cursul urmăririi și
trimiși în judecată în stare de libertate.Comparativ, în anul 2010 au fost emise 13
rechizitorii privind 44 de inculpați, din care 11 arestați
preventiv.
Rechizitoriile
reprezintă 5,97% din totalul soluțiilor pe fond
(față de 7,43% în anul 2010).
Față de 1
învinuit au fost aplicate dispozițiile art. 18¹ C.pen. privind lipsa
pericolului social al unei infracțiuni (10 în anul 2010).
Din cele 12
rechizitorii un număr de 2 au avut ca obiect infracțiuni de
corupție, 3 au privit infracțiuni asimilate corupției, 2
au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale
Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu total de 278.593,92
lei) și 5 rechizitorii au avut ca obiect infracțiunea de
înșelăciune. Prin cele 12 rechizitorii s-a reținut un
prejudiciu total în sumă de 23.882.574 lei și 2.000 euro.
Prin prisma
calității persoanelor trimise în judecată, între cei 38
inculpați sunt: 1 avocat-decan al baroului (trimis în judecată
în 2 dosare), 1 primar municipiu, 1 viceprimar municipiu și alți
2 funcționari publici (toți trimiși în judecată în 2
dosare), 2 ofițeri de poliție, 1 director al D.G.F.P., 1
notar și 6 administratori
de societăți comerciale.
Operativitatea a fost
bună, din cele 252 cauze
soluționate, în 13 cauze a fost depășit termenul de 1
an de la prima sesizare (9 cauze în anul 2010), iar în 4
cauzetermenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3
cauze în anul 2010). De asemenea, din cele 31 cauze nesoluționate,
în 5 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima
sesizare (5 în anul 2010) și în 6 cauze este depășit
termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (4 în
anul 2010).
Referitor la calitatea
actelor de urmărire penală, se constată că s-au dispus 3
infirmări ale soluțiilor de către procurorul șef al
serviciului teritorial(similar anului 2010) și 2
redeschideri ale urmăririi penale de către procurorul
ierarhic (1 redeschidere de către instanța de judecată în
anul 2010).
Din totalul de 5
infirmări și redeschideri, a rămas nefinalizată 1
cauză (redeschiderea urmăririi penale), iar soluția
adoptată ulterior a fost aceeași în 3 cauze și diferită
în 1 situație, când s-a dispus conexarea cu altă cauză
și a fost emis rechizitoriu.
Au fost adresate
instanței, în cursul anului 2011, un număr de 14 plângeri
împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror
și au fost soluționate un număr de 12 astfel de plângeri,
din care 10 au fost respinse și în 2 instanța a admis
plângerea împotriva soluției procurorului numai sub aspectul
schimbării temeiului acesteia.
Nu s-a dispus restituirea
cauzei la procuror prin hotărâre definitivă.
Prin 5 hotărâri
definitive au fost achitați 3 inculpați (2 pe
temeiul art. 10 lit.d C.pr.pen. și 1 în baza art.10
lit.c C.pr.pen)., apreciate ca neimputabile, așa cum rezultă din
analiza prezentată în Anexa nr. 3.
Față de alți 7
inculpați, trimiși în judecată pentru infracțiuni
contra intereselor financiare ale U.E., s-au aplicat dispozițiile
art.18¹ C.pen., în contextul unei practici judiciare conturate, în
special, la nivelul instanței de recurs (Curtea de Apel Alba-Iulia), de a
considera infracțiunile din această categorie ca având o gravitate
redusă, în contradicție cu practica unitară a celorlalte
instanțe din țară care au pronunțat condamnări la
pedepse cu închisoarea pentru fapte similare, inclusiv prin hotărâri
rămase definitive în anul 2011.
Prin 11 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 18 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1 procuror a realizat exclusiv
activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 84 cauze
soluționate/procuror și de circa 10 cauze
rămase în lucru/procuror.
În concluzie, activitatea a fost bună, înregistrând creșterea numărului cauzelor de
soluționat, al celor soluționate, inclusiv al soluțiilor pe fond
dispuse, și corelativ, scăderea numărului cauzelor
nesoluționate.
Se recomandă, la fel ca
și în anul precedent, o analiză mai atentă a gradului de pericol
social al faptelor investigate, cu raportare la practica instanțelor
judecătorești din raza de competență a Curții de Apel
Alba-Iulia, dar și identificarea modalităților prin care acestea
își pot schimba optica, văzând practica judiciară în materia
fraudării fondurilor europene a celorlalte instanțe.
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu,
exemplificăm:
- Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul
nr.106/P/2011 din 27 ianuarie 2011, a dispus trimiterea în
judecată a 5 inculpați, respectiv S.D. (avocat,
decan al Baroului) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de
influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din
Legea nr.78/2000, tentativă la înșelăciune prevăzută
de art.20 C.pen. raportat la art.215 alin.(1),(2), (5) C.pen. și fals în
înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290
C.pen., B.A.Ş. (director la Direcția Generală a
Finanțelor Publice - D.G.F.P.) pentru săvârșirea
infracțiunilor de cumpărare de influență
prevăzută de art.61 din Legea nr.78/2000, instigare
neurmată de executare la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de
art.29 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la
art. 248 C.pen., D.C. (administrator de fapt al unei
societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunii
de cumpărare de influență prevăzută de art.61
din Legea nr.78/2000, delapidare prevăzută de art.2151
C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată prevăzut de art. 290 C.pen. și spălare a
banilor prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) din Legea nr.656/2002, V.V.C.,
arestat în altă cauză, pentru săvârșirea
infracțiunilor de cumpărare de influență
prevăzută de art.61 din Legea nr.78/2000 și
complicitate la cumpărare de influență prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.61 din Legea nr.78/2000 și R.B.
(administrator al unei societăți comerciale, fost
consilier în cadrul unui minister) pentru săvârșirea
infracțiunilor de trafic de influență prevăzut de art.257
C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 (2
infracțiuni).
În fapt, s-a reținut
că la data de 1 iunie 2010, inculpata S.D. a solicitat D.G.F.P.
compensarea obligațiilor fiscale restante în sumă de 283.462 lei,
acumulate de Cabinetul individual de avocatură S.D. și
persoana fizică S.D., cu suma obținută de cabinetul
său de avocatură prin cesionarea unei creanțe în valoare de
400.000 lei. Cererea de compensare a fost respinsă de reprezentanții
autorităților fiscale, având în vedere că era contrară
reglementărilor legale în materie fiscală. În plus, cererea de
compensare s-a bazat pe două documente fictive.
Se mai reține că,
în cursul lunii iunie 2009, inculpatul B.A.Ş. fusese numit director
coordonator al D.G.F.P., ca urmare a destituirii din funcție a fostului
director. Pentru că această numire a fost contestată pe cale
judecătorească și pentru a obține menținerea într-o
astfel de funcție, în luna iunie 2010, prin intermediul inculpaților V.V.C.
și D.A, inculpatul B.A.Ş. a luat legătura cu
inculpata S.D. pentru ca aceasta să intervină la un magistrat
judecător din cadrul Curții de Apel, învestit cu soluționarea
litigiului respectiv, în scopul respingerii acestei acțiuni. S.D. a
fost de acord și, arătând că are influență pe
lângă magistrați, în schimbul intervenției, a pretins atât
direct, cât și prin intermediul inculpaților V.V.C. și D.A.,
ca inculpatul B.A.Ş., uzând de funcția sa de director executiv
al D.G.F.P., să depună diligențe pentru aprobarea cererii de
compensare menționate mai sus. De asemenea, la data de 23 august 2010,
inculpatul B.A.Ş., uzând de funcția sa de director coordonator
al D.G.F.P., a solicitat unei persoane din conducerea Administrației
Finanțelor Publice a municipiului să sisteze executarea silită a
unei societăți comerciale din municipiu, însă aceasta nu a dat
curs cererii sale, astfel că firma respectivă a achitat în mod
voluntar toate datoriile către bugetul de stat.
Independent de faptele
prezentate mai sus, în cursul anului 2010, inculpatul R.B. a pretins
și a primit de la inculpații D.A. și V.V.C. sumele
de 40.000 lei și 10.000 euro pentru ca, folosindu-se de
relațiile dobândite în virtutea fostei sale funcții de consilier în
cadrul unui minister, să intervină pe lângă înalți
funcționari din cadrul ministerului respectiv și să îi determine
să aprobe acordarea unor fonduri din bugetul Comunităților
Europene în favoarea a două societăți comerciale.
Se reține în sarcina
inculpatului D.A. și faptul că,în perioada 1 ianuarie 2009-31
octombrie 2010, și-a însușit fără drept suma de 206.
615,27 lei din patrimoniul societății comerciale,
administrată în fapt de acesta. Pentru a disimula proveniența
ilicită a sumei de 192.715 lei din totalul însușit pe nedrept, în
cursul lunii noiembrie 2010, D.A. a întocmit în fals 10 documente
(chitanțe, dispoziții de plată, etc.) și le-a prezentat
reprezentanților Gărzii Financiare.
În vederea confiscării
sumelor de 10.000 euro și 40.000 lei pretinse și primite de
inculpatul R.B. s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui
imobil aparținând acestui inculpat.
La data de 11 noiembrie
2010, procurorii au dispus reținerea inculpaților S.D., B.A.Ş.
și R.B., iar Curtea de Apel Alba-Iulia, la data de 12 noiembrie
2010, a dispus arestarea preventivă a celor 5 inculpați pe o
perioadă de 29 de zile. Înalta Curte de Casație și Justiție
- Secția penală, a dispus înlocuirea arestării preventive cu
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi
localitatea de domiciliu pe o durată de 30 zile, măsură ce a
fost prelungită ulterior.
- Prin rechizitoriul nr.11/P/2011 din 17
februarie 2011, Serviciul
teritorial Alba-Iulia a dispus
trimiterea în judecată a 5 inculpați, și anume, H.O.M.
(primar al municipiului), D.N.R. (viceprimar al
municipiului) și C.D.A. (șef Serviciu buget
finanțe-contabile în cadrul Primăriei municipiului) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 C.pen. și complicitate la
infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art. 2531 C.pen., Ţ.I. (inspector de
specialitate în cadrul Primăriei municipiului-Compartimentul
Achiziții Publice) pentru săvârșirea infracțiunilor de
conflict de interese prevăzut de art. 2531 C.pen., complicitate
la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. și fals în înscrisuri sub
semnătură privată prevăzut de art.290 C.pen. și H.D.
(președinte al unei Asociații) pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la conflict de interese prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.2531 C.pen. și complicitate la
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen.
S-a reținut că în
perioada septembrie 2008-iunie 2009, Primăria municipiului a efectuat mai
multe achiziții publice de la două societăți comerciale
controlate de către inculpatul Ţ.I. care, în perioada 13
august 2008-13 februarie 2009 îndeplinea funcția de inspector de
specialitate la Compartimentul Achiziții Publice al Primăriei.
Achizițiile au fost realizate cu încălcarea regimului conflictelor de
interese, iar de o parte din sumele plătite de Primărie a beneficiat
și Asociația Umanitară al cărei președinte este H.D.,
tatăl primarului H.O.M. Toate contractele s-au încheiat și
derulat pe fondul existenței unor relații personale între H.O.M.
și Ţ.I. și achizițiile publice au fost încheiate în
mod nelegal sub controlul direct al inculpaților H.O.M. și D.R.N.
care în calitate de primar, respectiv viceprimar al municipiului, aprobau
referatele, notele justificative și comenzile adresate firmelor controlate
de Ţ.I., împreună cu inculpata C.D.A. în calitate de șef
serviciu buget, finanțe, contabilitate. Înscrisurile necesare
efectuării achizițiilor publice erau întocmite de Ţ.I.
și tot prin intermediul acestuia se livrau bunurile ori serviciile comandate
Primăriei municipiului de către cele trei firme.
În concret, în perioada
septembrie 2008-iunie 2009, inculpatul H.O.M., în calitate de primar al
municipiului, a dispus efectuarea, în mod nelegal, a unui număr de 15
plăți în sumă totală de 209.945,90 lei (aproximativ
51.919 euro) către societățile comerciale amintite pentru un
număr de 9 achiziții publice deși, la momentul plății,
bunurile și serviciile nu fuseseră livrate sau executate. În
aceeași perioadă, în virtutea funcției sale, H.O.M. a
contribuit la realizarea, de către aceeași primărie, a unui
număr de 16 achiziții publice, în valoare de 367.944,75 lei
(aproximativ 90.992 euro) de la cele două firme controlate de Ţ.I.
La rândul său,
inculpatul D.N.R., uzând de funcția sa de viceprimar al municipiului,
a dispus efectuarea în mod nelegal a unui număr de 34 plăți în
sumă totală de 412.847,09 lei (aproximativ 102.096 euro)
către cele două firme controlate de Ţ.I. pentru un
număr de 20 achiziții publice deși, la momentul
plății, bunurile și serviciile nu fuseseră predate sau
executate. De asemenea, D.N.R., în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, a determinat încheierea între Primăria municipiului și
firmele controlate de Ţ.I. a unui număr de 39 de contracte de
achiziții publice în valoare de 728.450 lei (aproximativ 180.144
euro).
La încheierea acestor
contracte a contribuit și inculpata C.D.A., în calitate de șef
serviciu buget, finanțe, contabilitate al Primăriei municipiului.
În scopul menționat mai
sus, Ţ.I. a întocmit în fals un număr de 12 facturi fiscale,
emise în numele celor două societăți comerciale beneficiare a
contractelor de achiziții publice, în care a inserat mențiuni nereale
cu privire la cantitățile de bunuri și servicii.
De asemenea, la data de 1
septembrie 2008, una din societățile comerciale al cărei asociat
și administrator era inculpatul Ţ.I., a încheiat un contract
de închiriere a unui utilaj (buldoexcavator) cu Asociația Umanitară
condusă de inculpatul H.G., tatăl inculpatului H.O.M.
La aceeași dată, Primăria municipiului a încheiat, în mod
nelegal, un contract de prestări servicii cu societatea comercială
amintită, servicii ce vizau folosirea utilajului respectiv. Întreaga
sumă de bani încasată de firmă în baza acestui contract,
respectiv 93.235,92 lei, a fost virată în contul asociației
conduse de H.G.
Consiliul local al municipiului
s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 698.748,57 lei.
În vederea recuperării
prejudiciului s-a dispus măsura asigurătorie a inscripției
ipotecare asupra unor imobile aparținând inculpaților Ţ.I.
și H.G.
-
Serviciul teritorial
Cluj a
menținut o activitate eficientă, înregistrând
îmbunătățiri la indicatorii statistici relevanți.
Cantitativ, a crescut cu 6,91% numărul cauzelor soluționate
(170 comparativ cu 159 în anul 2010), în timp ce cauzele de
soluționat s-au menținut la un nivel comparabil cu cel din anul
precedent (280 față de 284 în anul 2010, când
creșterea volumului de activitate fusese semnificativă, respectiv de
44,9%). A rezultat o scădere a cauzelor nesoluționate cu 12% (110
față de 125 în anul 2010).
Ponderea cauzelor nou
intrate rămâne importantă (155 cauze noi din 280 cauze
de soluționat, respectiv 168 cauze noi din totalul de 284
de soluționat în anul 2010), iar cauzele soluționate reprezintă 60,71%
din cauzele de soluționat.
Din cele 112 cauze
soluționate pe fond, în 12 au fost emise rechizitorii, ceea
ce reprezintă 10,71%. Comparativ, în anul 2010 din cele 125 cauze
soluționate pe fond, în 8 au fost emise rechizitorii, reprezentând
6,4%.
Au fost emise 12 rechizitorii privind 23
inculpați, din care 1 persoană juridică și
7 inculpați în stare de arest preventiv. Comparativ,
în anul 2010, au fost emise 8 rechizitorii privind 58 inculpați,
din care 24 arestați preventiv (10 trimiși
în judecată în stare de arest). Inculpații
arestați preventiv reprezintă 31,81% din totalul
inculpaților, persoane fizice, trimiși în judecată.
Orientarea
activității spre finalizarea unor cauze complexe rezultă
și din faptul că prin rechizitorii instanțele au fost sesizate
cu 69 infracțiuni (81 în anul 2010), din care 21 de
corupție, 2 asimilate infracțiunilor de corupție, 19
în legătură directă cu infracțiunile de corupție
și 6 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene.
Prin prisma obiectului, 7
rechizitorii au privit infracțiuni de corupție, 3
rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare
ale Comunităților Europene (cu un prejudiciu în sumă totală
de 282.314,61 lei și 120.010,30 euro), 1 rechizitoriu a
privit infracțiunea de evaziune fiscală și 1 rechizitoriu
infracțiunea de înșelăciune. Prin rechizitorii s-a mai
reținut un prejudiciul material cauzat prin evaziune fiscală în
cuantum total de 6.123.553 lei, prin înșelăciune în
sumă totală de 1.263.755 euro, prin abuz în serviciu în cunatum
total de 189.713 lei, iar ca obiect al infracțiunilor de
corupție a fost reținută suma totală de 588.717 lei.
Au fost instituite măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani și
bunuri în valoare totală de 6.856.086 lei.
În ceea ce privește calitatea
persoanelor trimise în judecată se constată că printre cei 23
inculpați sunt: 1 primar de municipiu, 1 vicepreședinte de
Consiliu județean, 1 avocat, 1 șef serviciu din
cadrul unei direcții vamale și 1 director de școală.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din
cele 170 cauze soluționate în 51 cauze a fost
depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în11
termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, ceea ce
relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase în
soluționare.
Din cele 110 cauze nesoluționate
(față de 125 în anul 2010), 61 cauze depășesc
termenul de 1 an de la prima sesizare (54 în anul 2010),
reprezentând o creștere de 12,96% și 16 cauze
depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi
penale (16 cauze în anul 2010).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună, întrucât nu există infirmări,
redeschideri ale urmăririi penale (1 infirmare, pe
calea controlului ierarhic, în anul 2010) sau restituiri ale
cauzei la procuror.
Prin 1 hotărâre
definitivă s-a dispus achitarea a 2 inculpați în temeiul
art.10 lit.a) C.pr.pen., care nu este imputabilă procurorului,
așa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr.3.
În procedura
reglementată de art.2781 C.pr.pen., instanțele au
soluționat prin hotărâri definitive 9 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere
în judecată, toate fiind respinse.
Prin 9 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 16 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori până în luna mai 2011, ulterior
de 5 procurori (timp de 8 luni) din 6
posturi prevăzute în organigramă. Începând cu data de 7 noiembrie
2011 în structura Serviciului teritorial Cluj a fost înființat Biroul teritorial
Baia Mare (în județul Maramureș), prin mutarea a 2 posturi din
structura serviciului teritorial în cea a biroului teritorial (1 post fiind
ocupat și 1 vacant). Menționăm că 1 procuror a
desfășurat exclusiv activitate judiciară. class=tab>
Volumul mediu a fost de
circa 42 cauze soluționate/procuror
și de circa 27 cauze
rămase în lucru/procuror (datele au în vedere cauze soluționate
de 4 procurori, deși în primele 4 luni au fost în activitate numai 3
procurori care au realizat activitate de urmărire penală).
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost eficientă, întrucât a continuat să înregistreze
creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, chiar dacă
deficitul de procurori a influențat numărul cauzelor vechi
nesoluționate.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Prin rechizitoriul nr.130/P/2011 din data
de 23 noiembrie 2011, Serviciul teritorial
Cluj a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, din
care 1 în stare de arest preventiv, și anume, B.R.V.(vicepreședinte
al Consiliului județean), arestat, pentru infracțiunea de
class=tab1>luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen.
raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și D.A. (asociat al
unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de
class=tab1>dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen.
raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
În fapt s-a reținut că, în cursul lunii
octombrie 2011, inculpatul B.R.V., în calitate de vicepreședinte al
Consiliului județean, a acceptat promisiunea inculpatei D.A. de a-i
remite suma de 20.000 euro pentru a furniza acesteia informații
legate de viitoarea licitație pentru asigurarea mentenanței pe anul
2012 la stadionul din municipiu ce urma a fi organizată de o societate la
care Consiliul județean are o participare de 90%. Societatea este
condusă de Plenul Consiliului județean din care face parte, de drept,
și inculpatul B.R.V. în virtutea funcției sale de
vicepreședinte al Consiliului județean. Societatea comercială a
inculpatei D.A. are ca principal obiect de activitate servicii de
mentenanță, iar contractul pe care dorea să îl obțină
viza servicii cum ar fi electricitatea, asigurarea clădirii,
întreținerea gazonului,etc. Informațiile legate de această
licitație îi erau necesare inculpatei D.A. întrucât îi asigurau un
avantaj față de alți potențiali ofertanți și îi
facilitau câștigarea licitației.
Din suma de
20.000 euro, la data de 31 octombrie 2011, inculpatul B.R.V. a primit
efectiv 43.000 lei, echivalentul a 10.000 euro, în scopul menționat
mai sus. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea
infracțiunii flagrante.
- Serviciul teritorial Cluj, prin
rechizitoriul nr.60/P/2011 din data de 22 decembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4
inculpați, 1 în stare de arest preventiv, respectiv A.S. (primar
al municipiului), arestat, pentru infracțiunile de luare de
mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută
de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate
la spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale),
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.23 alin.(1) lit.b) din
Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, complicitate
la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000,
trafic de influență în formă continuată (21 acte
materiale), prevăzut de art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000,
instigare la spălarea banilor în formă continuată (23 acte
materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.23 alin.(1)
lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000,
instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în
formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de
art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen. raportat. la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000
și primire de foloase necuvenite, prevăzută de art.256
C.pen., S.C.M. (administrator al unei societăți având
ca obiect salubrizarea) pentru infracțiunile de dare de mită în
formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de
art.255 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, participație
improprie la spălarea banilor în formă continuată (19 acte
materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002
raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen.
și participație improprie la fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată (19 acte
materiale), prevăzută de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen., A.M.U. (avocat,
soția inculpatului A.S.) pentru infracțiunile de complicitate
la luare de mită în formă continuată (18 acte materiale),
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) C.pen.
coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă
continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1)
lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000,
fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată (19 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen.
raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la trafic de
influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea
nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (23 acte
materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002
raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată (23 acte
materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 și D.A. (asociat
al unei societăți de asigurări) pentru
infracțiunile de cumpărare de influență în formă
continuată (21 acte materiale), prevăzută de art.61
din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă
continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1)
lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și
fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată (23 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen.
raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.
În fapt, s-a reținut
că inculpatul A.S., în exercitarea atribuțiilor de primar al
municipiului, a obținut cu titlu de mită, ca obiect al traficului de
influență sau sub formă de foloase necuvenite, suma totală
de 545.717 lei, echivalentul a 127.052 euro. Banii provin de la
reprezentanții unor societăți comerciale care au în derulare
contracte cu Primăria municipiului sau cu regii aflate în subordinea
Consiliului local. Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor
respective, inculpatul A.S. a angrenat-o în activitățile sale
și pe soția sa, inculpata A.M.U., avocat, astfel că banii
pretinși ca obiect al infracțiunilor de corupție erau
primiți prin intermediul cabinetului de avocatură al soției, sub
falsa justificare a unor contracte de consultanță.
Concret, în cursul anului
2010, inculpatul A.S., în calitate de primar al municipiului, a
acceptat să primească, de la inculpatul S.C.M., administrator
al unei societăți comerciale, sume de bani disimulate printr-un
contract de consultanță fictiv încheiat la data de 2 aprilie 2010
între cabinetul de avocatură al inculpatei A.M.U. și o
altă societate administrată de S.C.M. În perioada aprilie
2010-septembrie 2011, A.S. a primit, în 18 tranșe, suma totală
de 262.560 lei, pentru ca, în schimb, să semneze un contract de
salubrizare cu societatea comercială amintită și să asigure
derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract, prin
emiterea oricăror acte necesare. Pentru fiecare tranșă de bani a
fost emisă câte o factură care evidenția prestarea unor
activități de consultanță juridică, nereale, aceasta
atât pentru disimularea adevăratei naturi a provenienței banilor, dar
și pentru ascunderea infracțiunii de corupție. Atât încheierea
contractului de consultanță, cât și emiterea facturilor s-a
făcut în înțelegere și cu implicarea primarului A.S.
De asemenea, inculpatul A.S.,
în calitate de primar al municipiului, a pretins de la inculpata D.A.
remiterea unor foloase materiale necuvenite, lăsând-o să creadă
că are influență pe lângă directorul unei regii autonome,
pe care l-ar putea determina să încheie, cu societatea inculpatei,
poliție de asigurare a parcului auto al regiei. În perioada mai
2009-septembrie 2011, A.S. a primit, în 21 de tranșe, suma
totală de 274.330,54 lei, disimulată prin încheierea a
două contracte de asistență juridică fictive între
societatea de asigurare aparținând lui D.A. și cabinetul de
avocatură al inculpatei A.M.U. Primarul A.S. le-a instigat
pe A.M.U. și D.A. să încheie cele două contracte
de asistență juridică și să emită 21 de facturi
fiscale, înscrisuri care evidențiau prestarea unor activități de
consultanță juridică nereale și care erau menite să
disimuleze adevărata natură a provenienței banilor și
să ascundă infracțiunea de trafic de influență.
S-a mai reținut
că, după încheierea, la data de 28 iulie 2010, a contractului de
delegare a serviciilor publice de salubrizare a municipiului cu o societate din
capitală, contract încheiat de primarul A.S. în exercitarea
atribuțiilor sale de serviciu, acesta a primit de la reprezentanții firmei
menționate două carduri de alimentare cu carburanți din care
unul a fost utilizat ulterior, în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011, de
către inculpata A.M.U. care a alimentat autovehiculele proprietate
personală cu carburanți în valoare totală de 8.826, 63 lei.
În vederea confiscării speciale, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător și indisponibilizarea sumelor de 145.000 lei și
10.000 euro aparținând inculpatului A.S., precum și a sumei de 358.326,93 lei aparținând
inculpatei A.M.U.
- Prin rechizitoriul nr.35/P/2011 din
8 aprilie 2011, Serviciul
teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 2
inculpați, în stare de arest preventiv, respectiv, M.A.F.
(șef al Serviciului Inspecție Fiscală și
Control Ulterior din cadrul Direcției Județene pentru Accize și
Operațiuni Vamale) arestat, pentru infracțiunea de luare de
mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din
Legea nr.78/2000 și Z.M. (administrator al unei
societăți comerciale, cetățean israelian), arestat,
pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzut de
art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și dare de
mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din
Legea nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada 10-16 martie 2011, inculpatul Z.M. a pretins
și primit de la un denunțător, administrator al unei
societăți comerciale, suma de 12.000 de euro pentru a o remite
inculpatului M.A.F., șef serviciu în cadrul Direcției Regionale
pentru Accize și Operațiuni Vamale (D.R.A.O.V.), în scopul de a-l
determina pe acesta să se implice în întocmirea unui act de control
favorabil respectivei societăți. În concret, în cursul lunii
februarie 2011, echipa de control din cadrul D.R.A.O.V. îi comunicase
denunțătorului că au fost descoperite probleme grave și
că vor fi calculate retroactiv accize, taxe vamale și accesorii
pentru mărfuri importate de firma sa în decursul a cinci ani.
În acest context, pentru a
emite o decizie de impunere care să stabilească o amendă în
cuantum mai mic, precum și taxe și impozite mai mici de plată în
sarcina societății denunțătorului, la data de 16 martie
2011, M.A.F. a primit de la inculpatul Z.M. suma de 4.000 de
euro cu titlu de mită, fiind prins în flagrant de procurori.
- La data de 23 mai 2011, prin rechizitoriul
nr.33/P/2011, Serviciul
teritorial Cluj a dispus trimiterea
în judecată , în stare de arest preventiv, a inculpatului
S.A.C. (avocat) pentru comiterea infracțiunii de trafic de
influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea
nr.78/2000.
S-a reținut că, în
perioada februarie-aprilie 2011, în calitate de avocat, cu activitate
preponderent în municipiu, inculpatul S.A.C. a pretins de la două
persoane denunțătoare suma totală de 10.000 euro, pentru
ca prin influența pe care susținea că o are asupra
magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție
să obțină pronunțarea față de soții
denunțătoarelor a unor pedepse mai mici. Aceștia din urmă
fuseseră deja condamnați pe fond la pedepse cuprinse între 5 și
6 ani, în regim de detenție, pentru infracțiuni de crimă
organizată. În acest sens, inculpatul le-a precizat
denunțătoarelor că, pentru a obține scăderea pedepsei
pronunțate, vor trebui să plătească câte 2.000 de euro
pentru fiecare an ce va fi redus din pedeapsa deja stabilită de
instanța de fond.
La data de 2 mai 2011, inculpatul S.A.C. a fost prins în flagrant după ce a primit de la cele două denunțătoare suma de 10.000 euro ca obiect al infracțiunii de trafic de influență.
- Serviciul teritorial Ploiești a desfășurat activitatea cu rezultate similare anului precedent, ca urmare a unei relative stabilități a personalului în activitate și suplimentării schemei de personal, cu 1 post de procuror din 1 august 2011.
Cantitativ, a crescut cu 17,5% numărul dosarelor de soluționat (349 comparativ cu 297 în anul 2010) și cu 10,32% al celor soluționate (171 comparativ cu 155 în anul 2010). Au fost emise 108 soluții pe fondul cauzei (107 în anul 2010). Au rămas nesoluționate 178 cauze (142 în anul 2010), indicator care se explică prin menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (207 din 349 de soluționat, comparativ cu 188 din 297 de soluționat în anul 2010).
Au fost emise 12 rechizitorii privind 21 inculpați, din care 1 arestat preventiv (față de 12 rechizitorii privind 26 inculpați, din care 1 arestat preventiv, în anul 2010).
Față de 33 învinuiți au fost aplicate dispozițiile art.181 C.pen. (5 în anul 2010).
Rechizitoriile reprezintă 11,11% din soluțiile dispuse pe fond.
Prin prisma obiectului, din cele 12 rechizitorii, un număr de 3 au privit infracțiuni de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 2 au privit infracțiunea de evaziune fiscală și 4 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 2.898.304,44 lei).
În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 21 inculpați sunt: 6 primari (1 de municipiu și 5 de comună), 1 director compartiment primărie, 1 ofițer de poliție, 2 inspectori vamali, 1 șef al Administrației Finanțelor Publice, 1 director Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 2 funcționari de la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și 5 administratori de societăți comerciale (din care 1 este în prezent deputat).
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 171 dosare soluționate în anul 2011, 86 au fost soluționate la mai mult de 1 an de la prima sesizare (24 fiind înregistrate deja cu termenul depășit). De asemenea, 4 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
În ceea ce privește
cauzele rămase nesoluționate, în 18 a fost
depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale
(18 în anul 2010), reprezentând o pondere de 10,11% din cauzele rămase.
În 112 cauze nesoluționate este depășit termenul de 1
an de la prima sesizare (78 în anul 2010), cu mențiunea că
din acestea, un număr de 27 au fost primite deja cu termenul
depășit.
Prin urmare, situația
este obiectiv determinată de ponderea importantă a cauzelor nou
intrate, 207 din cele 349 cauze de soluționat, precum
și de faptul că din cauzele nou înregistrate un număr de 56
au fost primite având deja depășit termenul de un an de la data
primei sesizări, reușindu-se soluționarea a 19 dintre acestea.
Calitatea activității desfășurate a fost bună, lipsind
infirmările de soluții, redeschiderile de
urmărire penală și restituirile de cauze la procuror,
dispuse prin hotărâri definitive.
În procedura prevăzută
de art.2781 C.pr.pen., au fost soluționate prin hotărâri
definitive 8 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în
judecată, toate fiind respinse de instanțele de judecată.
Prin 1 hotărâre
definitivă s-a dispusachitarea față de 2
inculpați în baza art.10 lit.a) C.pr.pen. De asemenea,
s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare a 1
inculpat pe temeiul dezincriminării faptei
și una privind achitarea a 1 inculpat bazată pe
aprecierea pericolului social, fiind aplicate dispozițiile art.181
C.pen.
S-a dispus, prin 4 hotărâri
definitive, condamnarea a 19 inculpați, dintre cei trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de procurorii acestui serviciu
teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori (1 procuror a reluat activitatea la jumătatea lunii
ianuarie când a revenit din concediul pentru creșterea copilului)
până la 1 august 2011 când schema a fost suplimentată cu 1 post
de procuror, care a fost ocupat.
Volumul mediu a fost de
circa 42 cauze soluționate/procuror și de circa 44
cauze rămase în lucru/procuror (date care au în vedere o medie de 4
procurori ce au desfășurat activitate de urmărire penală).
În concluzie, au
fost înregistrate creșteri la majoritatea indicatorilor statistici
și s-a menținut numărul rechizitoriilor, ceea ce denotă o
activitate eficientă.
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu,
exemplificăm:
- Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr.36/P/2008 din 22
decembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, respectiv
C.N. (director al Oficiului de Cadastru și Publicitate
Imobiliară și membru în Comisia județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor, în formă calificată și continuată (2
acte materiale), prevăzută de art.13 2 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. și la art.248 1 C.pen. cu
aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., B.D. (șef al Compartimentului
de cadastru și agricultură din cadrul Primăriei comunei și
membru în Comisia locală a comunei pentru aplicarea legilor fondului
funciar) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra
intereselor persoanelor în formă calificată și continuată (2
acte materiale, prevăzut de art.13 2 din Legea nr.78/2000 raportat
la art.246 C.pen. și la art.2481 C.pen. cu aplicarea art.41
alin.(2) C.pen. și fals material în înscrisuri oficiale în formă
continuată, prevăzut de art.288 alin.(2) C.pen. raportat la art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și G.M.(
class=tab1>administrator al mai multor societăți comerciale, în
prezent deputat în Parlamentul României) pentru instigare la
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în
formă calificată și continuată (2 acte materiale), prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.13 2 din Legea nr.78/2000 cu referire
la art.246 C.pen. și la art.2481 C.pen. cu aplicarea art.41
alin.(2) C.pen.
În fapt s-a
reținut că, în perioada 2005-2006, la instigarea inculpatului G.M.,
inculpații B.D. și C.N., profitând de funcțiile
deținute și prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, au
contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate
pentru terenuri în zone cu potențial imobiliar, datorită vecinătății
cu drumul european, în favoarea unor persoane care nu erau
îndreptățite să primească acele titluri de proprietate. În
acest scop, inculpatul B.D. a falsificat mai multe înscrisuri oficiale,
emise de primăria comunei și înregistrate la O.C.P.I. Ulterior,
aceste terenuri au fost cumpărate de G.M. de la persoanele care au
obținut titlurile în modalitatea descrisă mai sus.
Persoanele
care dețineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise
anterior în mod legal, au fost prejudiciate cu suma totală de 1.956.010
lei. Totodată, avantajul patrimonial realizat în modalitate
descrisă mai sus este de 3.247.945 lei, reprezentând valoarea
reală a terenurilor obținute în baza actelor de proprietate emise
nelegal și cumpărate de G.M.
În vederea
recuperării prejudiciului cauzat și confiscării speciale a
avantajului patrimonial obținut, procurorii au instituit sechestru
asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile aparținând celor
trei inculpați.
- Prin rechizitoriul nr.134/P/2010 din
26 mai 2011, Serviciul teritorial
Ploiești a dispus trimiterea în
judecată a 3 inculpați, și anume, B.G.F. (primar
al municipiului) pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prevăzut de art. 13
2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. combinat cu art.248 1
C.pen., O.M. (director al Direcției de
Construcții Edilitar Gospodărești din cadrul Consiliului Local
municipal) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.13 2 din
Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. combinat cu art.2481 C.pen.
cu aplicarea art .74 alin.(1) lit.c) C.pen., instigare la fals material in
înscrisuri oficiale prevăzută de art.5 C.pen. raportat la art.17 lit
c) din Legea nr.78/2000 cu referire la art.288 alin.(2) C.pen. cu aplicarea
art.74 alin.(1) lit.c) C.pen. și instigare la uz de fals
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen. cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.c)
C.pen. și S.G. (administrator al unei societăți
comerciale) pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prevăzută de art.26
C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.248
C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen., fals material în înscrisuri
oficiale prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu referire la
art.288 alin.(1) C.pen., uz de fals prevăzut de art.17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.291 C.pen., instigare la infracțiunea de
fals material în înscrisuri oficiale prevăzut de art.25 C.pen. raportat la
art.288 alin.(2) C.pen. și uz de fals prevăzut de art.291 C.pen.
În sarcina inculpatului B.G.F.
s-a reținut că, în calitate de primar al municipiului, l-a
determinat pe O.M., director al Direcției de Construcții Edilitar
Gospodărești (D.C.E.G.) din cadrul Consiliului local, să
achiziționeze, fără respectarea procedurii legale de
achiziție publică, echipamente de joacă de la societatea
comercială administrată de S.G.
Astfel, inculpatul S.G., în
calitate de administrator al unei societăți comerciale, urmare
înțelegerii avute cu primarul B.G.F. (nașul său de
cununie) și cu acordul inculpatului O.M., directorului D.C.E.G., a
încheiat trei contracte de furnizare echipamente de joacă
(nr.464/04.05.2009, nr726/14.07.2009 și nr.960/17.09.2009), fără
derularea procedurii legale de achiziție publică, contribuind,
astfel, cu știință, la prejudicierea bugetului local cu suma de
399.832,18 lei, reprezentând diferența dintre prețul de
vânzare al obiectelor și prețul de achiziție de la
producător, sumă ce constituie, totodată, și un avantaj
patrimonial obținut de societatea pe care o administrează.
În concret, inculpatul B.G.F.
a semnat adresele nr.2020/02.04.2009 și nr.3813/29.06.2009 prin care a
solicitat D.C.E.G., cu încălcarea dispozițiilor legale, efectuarea de
lucrări de investiții necuprinse în programul de investiții
aprobat de Consiliul local, fără existența de fonduri bugetare
alocate în acest scop, fără a preciza limitele delegării și
fără a fi vizate pentru control financiar preventiv propriu, precum
și 8 ordine de plată în valoare totală de
709.202,55 lei, fără existența fondurilor bugetare alocate
pentru investiții și fără ca facturile achitate să fie
vizate pentru controlul financiar preventiv propriu, în acest mod contribuind
la cauzarea prejudiciului în patrimoniul Primăriei municipiului în cuantum
de 399.832,18 lei.
Inculpatul O.M., în
calitate de director al D.C.E.G. din cadrul Consiliului local, în cursul anului
2009 a dispus achiziționarea de echipamente de joacă de la societatea
comercială administrată de S.G., în valoare totală de 599.187,6
lei, fără a se organiza licitație conform prevederilor
legale, achiziția fiind efectuată la indicația primarului
municipiului, inculpatul B.G.F.
Pentru a ascunde neorganizarea
procedurii legale de achiziție publică ce ar fi trebuit derulată
pentru achiziționarea echipamentelor de joacă, în cursul lunii
februarie 2010, inculpatul O.M. a solicitat numitei I.L., șeful
biroului tehnic al D.C.E.G., să întocmească în fals 9
adrese-solicitări de oferte către patru societăți
comerciale printre care și cea administrată de S.G.), pe care
să le antedateze și să le atribuie numere de înregistrare
anterioare neadevărate, acte pe care să le remită inculpatului S.G.
pentru ca pretinșii beneficiari ai cererilor de oferte să aplice, în
fals, viza de primire pe aceste înscrisuri.
Inculpatul S.G. a aplicat, în fals, viza de
primire pe cele trei adrese și le-a predat numitei I.L. împreună cu 6
oferte falsificate de învinuitul B.G., în calitate de administrator al unei
societăți comerciale, acte care au fost folosite în scopul ascunderii
neorganizării procedurii legale de achiziție publică.
De asemenea, în cursul
cercetărilor, S.G. a solicitat reprogramarea audierii la
Direcția Națională Anticorupție stabilită pentru data
de 29 martie 2011, având în vedere problemele de sănătate de care
suferă, anexând cererii o adeverința medicală întocmită la
solicitarea sa, în fals, de învinuita G.H.I., asistentă medicală.
Față de
învinuiții B.G. și G.H.I. s-a dispus scoaterea de sub urmărire
penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
- Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul nr.78/P/2011 din 6 octombrie 2011,
a dispus trimiterea în judecată
a inculpatului B.T.L. (șef al Administrației
Finanțelor Publice a municipiului) pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență prevăzută de
art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
S-a reținut în sarcina
inculpatului că, în calitate de șef al Administrației Finanțelor
Publice a municipiului, în perioada martie-aprilie 2011, a pretins și
primit de la denunțătoarea D.C., pentru sine și pentru
directorul executiv adjunct A.A. din cadrul Direcției Generale a
Finanțelor Publice, suma de 10.000 lei și alte bunuri materiale,
în schimbul intervenției pe lângă acesta din urmă în sensul
stabilirii de către subordonații săi, care efectuau
inspecția fiscală generală la persoana fizică
autorizată D.N. (socrul denunțătoarei), a unor obligații
fiscale mai mici decât cele reale.
-
Serviciul teritorial
Constanța a continuat să înregistreze îmbunătățiri în
activitate, reflectate de
majoritatea indicatorilor statistici prin creșterea numărului cauzelor de
soluționat, al celor soluționate, al soluțiilor pe fond dispuse,
a numărului de rechizitorii și al inculpaților trimiși în
judecată.
Cantitativ, au crescut cu 20,57% cauzele de soluționat
(416 față de 345 în anul 2010), cu 16,56%
cauzele soluționate (183 față de 157) și
cu 15,38% soluțiile pe fond dispuse (90 față
de 78 în anul 2010). Pe fondul menținerii unei ponderi importante a
cauzelor nou intrate (228 din cele 416 de soluționat,
comparativ cu 163 din 345 în anul 2010), în mod obiectiv a
crescut numărul cauzelor nesoluționate la 233 (față
de 188 în anul 2010).
A crescut numărul rechizitoriilor, al inculpaților
trimiși în judecată și al celor arestați preventiv, fiind
emise 11 rechizitorii privind 30
inculpați, din care 6
arestați preventiv (2 trimiși în judecată
în stare de arest preventiv). Comparativ, în anul 2010, prin 9 rechizitorii
au fost trimiși în judecată 11 inculpați, din care 3
arestați preventiv (1 trimis în judecată în
stare de arest preventiv).
Rechizitoriile
reprezintă 12,22% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei.
Trimiterea în judecată
a privit săvârșirea a 56 infracțiuni (24 infracțiuni
în 2010), iar prin prisma obiectului, 5 rechizitorii au vizat
infracțiuni de corupție, 1 a privit infracțiuni asimilate
infracțiunilor de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect
infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților
Europene (cu un prejudiciu în sumă totală de 2.182.200 lei), 1
rechizitoriu a privit infracțiuni de evaziune fiscală și 1
rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.
Referitor la calitatea
persoanelor, între cei 30 inculpați sunt: 2 inspectori
fiscali, 1 lichidator judiciar, 1 primar de comună și 1
secretar al primăriei comunei.
Prejudiciul total
reținut prin rechizitorii a fost de 10.303.022 lei și 2.502.500
euro, comparativ cu 35.173.157 lei și 1.132.000 euro, în
anul 2010. A fost instituită măsura sechestrului asigurător
asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare a fost
stabilită la suma de 2.295.296 lei.
Operativitatea desfășurării urmăririi penale s-a
menținut în aceiași parametri, întrucât un număr de 153 cauze
nesoluționate au depășit termenul de 1 an de la prima
sesizare (142 în anul 2010), din care 7 cu autor necunoscut (5
în anul 2010), iar în 45 a fost depășit termenul de 6
luni de la începerea urmăririi penale (30 în anul 2010), din
care 1 cauză cu autor necunoscut (similar anului 2010). De
asemenea, în anul 2011, au fost soluționate 39 cauze mai vechi
de 1 an de la sesizare, precum și 33 cauze mai vechi de 6
luni de la începerea urmăririi penale.
Situația este
justificată obiectiv de numărul mare al dosarelor nesoluționate
din anii anteriori și complexitatea acestora, de menținerea unei
ponderi importante a cauzelor nou înregistrate, aproape jumătate, dar
și de fluctuația de personal.
Calitatea actelor de
urmărire a fost bună, întrucât
nu au fost înregistrate infirmări ale
soluției ori redeschideri ale urmăririi penale și
nici hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror ori
achitare (comparativ cu 2 inculpați, în temeiul art.
10 lit. d) C.pr.pen., în anul 2010).
În procedura
reglementată de art.2781 C.pr.pen., instanțele au
soluționat, prin hotărâri definitive, 9 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere
în judecată, 8 fiind respinse, iar 1 admisă,
dispunându-se trimiterea dosarului la Direcția Națională Anticorupție-Secția
de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție,
în vederea începerii urmăririi penale.
Nu s-au înregistrat
situații în care, prin soluționarea celor 5 conflicte de
competență să se decidă că soluțiile de declinare
a competenței dispuse de Serviciul Teritorial Constanța au fost
greșite.
Ca urmare a împlinirii
termenului de prescripție a răspunderii penale a fost dispusă o
soluție de încetare a urmăririi penale față de 3
inculpați, reținuți
și arestați în perioada 18 mai 1999 - 18 iunie 1999 (10 zile în
cursul urmăririi penale, respectiv 1 lună în cursul
judecății). În cauză arestarea preventivă a fost
dispusă de către procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Constanța care, prin rechizitoriul nr.23/P/1999 din
data de 28.05.1999, a dispus trimiterea în judecată a inculpaților.
Prin sentința penală nr.588 din 19 mai 2003, Tribunalul
București a dispus restituirea cauzei la procuror, hotărâre ce a
rămas definitivă prin decizia nr.2095 din 29 septembrie 2003 a
Curții de Apel București. Prin ordonanța nr.23/P/1999 din data
de 20.01.2005 a Curții de Apel Constanța, cauza a fost declinată
la DIICOT-Serviciul teritorial Constanța, iar prin ordonanța
nr.67/D/P/2005 din data de 14.10.2005, cauza a fost declinată la
Direcția Națională Anticorupție-Serviciul teritorial
Constanța.
Netrimiterea în
judecată a inculpaților este consecința faptului că
urmărirea penală nu a putut fi completată în sensul cerut de
instanță prin hotărârea de restituire a cauzei la procuror,
întrucât cu toate demersurile repetate făcute, către și de
către autoritățile franceze, audierea martorului prin comisie
rogatorie nu a putut fi realizată, intervenind prescripția
specială.
Prin 10 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 11 inculpați
trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu
teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată, în medie, de 4 procurori (în perioada aprilie-noiembrie 2011), din care 1 procuror
a desfășurat preponderent activitate judiciară. Semnificativă
este fluctuația de personal, întrucât doar 2 procurori au activat
pe întreaga durată a anului, în timp ce 1 procuror a fost delegat
la acest serviciu de la jumătatea lunii ianuarie și 1 procuror
a revenit din concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului
în luna martie, iar în luna decembrie 2011 a fost ocupat și locul vacant.
În considerarea volumului de
activitate, de la jumătatea lunii noiembrie 2011, organigrama a fost
suplimentată cu 1 post de procuror, care a și fost ocupat.
Totodată, postul de specialist, vacantat prin pensionare la finalul anului
2010, a fost ocupat abia în luna septembrie 2011.
Volumul mediu a fost de
circa 45 cauze
soluționate/procuror și de circa 58
cauze rămase în lucru/procuror (având în
vedere media de 4 procurori în activitate).
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost bună, fiind
înregistrate creșteri la dosarele de soluționat, soluționate,
inclusiv soluții pe fond și trimiteri în judecată, chiar în
condițiile deficitului și fluctuației de personal și a
asigurării conducerii serviciului prin delegare. Întrucât
se observă că între inculpații trimiși în judecată nu
se regăsesc persoane importante, se recomandă orientarea și spre
investigarea cazurilor de corupție de mai mare anvergură.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul
nr.33/P/2011 din 28 martie 2011, a dispus trimiterea
în judecată a 4 inculpați, din care 1 în stare de arest
preventiv, și anume, C.V., arestat, pentru infracțiunea
de trafic de influență prevăzută de art.6 din Legea
nr. 78/2000 raportat la art.257 C.pen., D.S. (avocat)
pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență
prevăzută de art.26 C.pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000
raportat la art.257 C.pen., D.A. (agent șef de poliție, șeful
Postului de poliție comunal) pentru complicitate la infracțiunile
de cumpărare de influență și trafic de influență,
prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.61 din Legea
nr.78/2000 în condițiile art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000 și de
art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr. 78/2000 în referire la art.257
C.pen. în condițiile art.7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 și A.N. pentru
infracțiunea de trafic de influență prevăzută
de art.6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art.257 C.pen.
S-a reținut în fapt
că, în luna octombrie 2010, inculpatul C.V. a pretins suma de 129.000
lei, din care a primit efectiv, la datele de 15 noiembrie 2010 și 28
februarie 2011, sumele de 39.400 lei, respectiv de 65.000 lei de la o
persoană denunțătoare, pentru a-și exercita influența
pe care a pretins că o avea pe lângă funcționarii din cadrul
Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților, astfel încât să se urgenteze despăgubirea
denunțătoarei, în baza Legii nr.9/1998 (privind acordarea de
compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în
proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România
și Bulgaria). Sumele pretinse și primite de inculpat reprezentau
procente din valoarea de aproximativ 450.000 lei pe care
denunțătoarea urma să le obțină de la Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților.
La data de 15 noiembrie 2010
denunțătoarei i-a fost virată de către Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) suma
de 180.000 lei din care, printr-un intermediar, i-a dat inculpatului C.V.
suma de 45.000 lei. În ziua de 28 februarie 2011, după ce anterior îi mai
fusese virată de către A.N.R.P. o altă tranșă de
280.000 lei, inculpatul C.V. a fost surprins în flagrant, imediat
după ce a primit de la denunțătoare suma de 65.000 lei,
reprezentând 23% din cea de-a doua tranșă a despăgubirilor,
sumă rezultată în urma renegocierii cu inculpatul a procentului
inițial de 25% pretins.
În luna octombrie 2010
coinculpatul D.S., în calitatea sa de avocat, l-a sprijinit pe
inculpatul C.V. în demersurile sale infracționale prin încercarea
de a disimula traficul de influență într-un contract civil,
situație menită a nu-i antrena inculpatului C.V.
răspunderea penală. Concret, D.S. i-a pus la dispoziție
mai multe modele de contract de mandat necompletate, dar având aplicată pe
acestea, în original, ștampila cabinetului său avocațial, precum
și semnătura sa, atestând prin aceasta, în mod nereal, că ar fi
fost prezent la perfectarea unei convenții civile. La momentul
înmânării respectivelor formulare, D.S. l-a asigurat pe C.V.
că îl va favoriza și ulterior comiterii faptei.
Anterior, în cursul anului
2009, perioadă în care dosarul de despăgubire al
denunțătoarei se afla la Comisia pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din
cadrul Instituției Prefectului, inculpatul A.N. i-a pretins
acesteia suma de 112.500 lei, reprezentând 25% din valoarea totală
a despăgubirilor la care aceasta era îndrituită. În schimb,
inculpatul a lăsat să se creadă că are influență
pe lângă funcționarii din cadrul Instituției Prefectului-Comisia
pentru aplicarea Legii nr.9/1998, pentru a-i determina pe aceștia să
urgenteze soluționarea dosarului de despăgubire depus la această
instituție de către denunțătoare. Banii au fost
pretinși prin intermediul inculpatului D.A., agent șef de
poliție, șeful Postului de Poliție Comunal.
- Prin rechizitoriul nr.3/P/2011 din 24
octombrie 2011, Serviciul teritorial
Constanța a dispus trimiterea în judecată a 4
inculpați, și anume, E.Ş. (consilier al
directorului general al unei societăți comerciale cu capital
majoritar de stat) pentru infracțiunea de trafic de influență
prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.257
C.pen., M.M. (reprezentant al unei societăți
comerciale) pentru infracțiunea de cumpărare de influență
prevăzută de art.61 din Legea nr.78/2000, T.M. (director
de producție la societatea comercială) pentru complicitate
la infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.61 din Legea nr.78/2000,
săvârșite în condițiile recidivei prevăzute de art.37
lit.a) C.pen. și N.O.I. (fost director general al unei
societăți comerciale pe acțiuni) pentru infracțiunile de
complicitate la cumpărare de influență prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.61 din Legea nr.78/2000 și
complicitate la trafic de influență prevăzută de art.26
C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 în referire la art.257 C.pen.
În sarcina inculpatului
E.Ş. s-a reținut că la data de 6 ianuarie 2011, în
calitate de consilier în cadrul unei societăți pe acțiuni, a
primit de la inculpatul M.M., reprezentant al unei societăți
comerciale, suma de 40.000 USD, pentru a-și exercita influența
asupra directorului general al societății pe acțiuni și a-l
determina să aprobe prelungirea, pentru anul 2011, a unui contract în
condiții care să favorizeze firma reprezentată de M.M.
Contractul viza livrarea de către societatea pe acțiuni pentru
societatea comercială de reziduuri petroliere tip A în condiții
avantajoase de cantitate, calitate și ritmicitate. Suma de bani
remisă reprezenta o primă tranșă din suma totală de 50.000
USD pretinsă, urmând ca diferența să fie remisă la 20
ianuarie 2011, plată care nu s-a mai realizat.
Banii au fost primiți
cu ajutorul inculpaților N.O.I, fost director al altei
societăți pe acțiuni și, la data comiterii faptelor,
consilier la societatea comercială și T.M., director de
producție în cadrul societății comerciale. Această
societate comercială are ca obiect principal de activitate transformarea
reziduurilor petroliere în combustibili lichizi în urma unor procese
tehnologice.
-
Serviciul teritorial
Oradea a realizat o
activitate bună, înregistrând
creșteri la majoritatea indicatorilor statistici.
Cantitativ, a crescut cu 35,2% numărul cauzelor de soluționat
(169 față de 125 în 2010), cu 33,33% al celor
soluționate (96 față de 72 în anul 2010) și al
soluțiilor pe fond dispuse la 47 față de 33 în
anul 2010. Cauzele nesoluționate sunt cu 20 mai multe (73
față de 53 în anul 2010), însă a crescut numărul
rechizitoriilor.
Au fost emise 11 rechizitorii privind
36 inculpați din care 9 inculpați arestați preventiv (6
trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul
2010, au fost emise 8 rechizitorii privind 42 inculpați, din
care 8 trimiși în judecată în stare de arest
preventiv.
Prin rechizitorii s-a
reținut săvârșirea a 83 infracțiuni (54 în
anul 2010), iar prin prisma obiectului, 8 rechizitorii au privit
infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu infracțiuni
asimilate celor de corupție, 1 rechizitoriu a
avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală și 1
rechizitoriu a privit fraudarea fondurilor europene cu un prejudiciu de 47.287,54
lei.
În ceea ce privește calitatea
inculpaților, se constată că între cei 36
inculpați sunt: 2 avocați, 1 lucrător
vamal, 1 director adjunct D.G.F.P., 1 director și 5
inspectori A.R.R., 1 comisar șef al O.P.C., 1
inspector școlar și 12 administratori de
societăți comerciale.
Operativitatea se relevă prin faptul că în 5 cauze
soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima
sesizare, iar în9termenul de 6 luni de la
începerea urmăririi penale. Numărul cauzelor nesoluționate
care depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare
este de 37 (31 în anul 2010) și al celor care
depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale
este de 24 (17 în anul 2010).
Evoluția acestor
indicatori este obiectiv justificată, inclusiv prin aceea că o parte
din dosarele nesoluționate de peste un an de la prima sesizare sunt cauze
economice (evaziune fiscală, domeniu vamal), iar datorită modului de
operare, pe întreg teritoriul României sau în spațiul extracomunitar,
durata activității de urmărire penală este afectată și
de soluționarea comisiilor rogatorii din străinătate (în 8 dosare
au fost solicitate 30 de comisii rogatorii în Ungaria, Italia, Austria,
Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Germania).
Calitatea actelor de
urmărire penală este
relevată de faptul că nu s-a dispus infirmarea
soluției, redeschiderea urmăririi penale și nici achitarea
sau restituirea cauzei la procuror, prin hotărâri definitive.
Prin 7 hotărâri
definitive au fost condamnați 20 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 5 posturi de procuror ocupate.
Volumul mediu a fost de
circa 24 cauze
soluționate/procuror și de circa 18 cauze
rămase în lucru/procuror, având în vedere că 1 procuror
desfășoară preponderent activitatea judiciară.
În concluzie,
activitatea a fost bună, însă trebuie dinamizată, urmând a fi
concentrată atenția spre soluționarea într-un ritm mai rapid a
cauzelor rămase, mai ales că a rămas structura care a
soluționat pe fond cel mai mic număr de dosare (sub 50).
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu,
exemplificăm:
- Serviciul teritorial Oradea, prin
rechizitoriul nr.17/P/2011 din 22 februarie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în stare
de arest preventiv, a inculpatului S.N.S. (comisar șef
la A.N.P.C. – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor)
pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.254 alin.(1) și (2) C.pen. cu referire la art.6
și art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (5 acte materiale).
În fapt, s-a reținut
că în perioada iulie 2010-februarie 2011, inculpatul S.N.S.,
comisar șef la A.N.P.C. – Comisariatul Județean pentru Protecția
Consumatorilor, a pretins, a acceptat și a primit de la un
denunțător suma totală de 1.400 euro. Banii au fost
pretinși și primiți pentru a-l proteja și favoriza pe
denunțător cu ocazia acțiunilor de control pe linia
comercializării produselor „etnobotanice” efectuate de către
comisarii din subordine. Astfel, aceștia au aplicat sancțiuni
contravenționale minime și nu au luat alte măsuri prevăzute
de lege, cum ar fi închiderea temporară a magazinului sau confiscarea
produselor.
La data de 9 februarie 2011,
S.N.S. a fost prins în flagrant delict imediat după ce a primit de
la denunțător suma de 300 de euro, în scopul menționat mai sus.
În vederea confiscării,
s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 873 lei
care a fost găsită asupra inculpatului cu ocazia constatării
infracțiunii flagrante, în plus față de cei 300 de euro.
- Prin rechizitoriul nr.18/P/2010 din 22
februarie 2011, Serviciul teritorial
Oradea a dispus trimiterea în
judecată a 5 inculpați, din care 3 în stare de arestare
preventivă, și anume F.L. (om de afaceri) arestat,
pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de
influență prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din
Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), S.I. (om de afaceri), arestat,
pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitatea la trafic
de influență prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art. 257
C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), N.I.R. (angajat
al unui magazin Duty-free din vamă), arestat, pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de
influență prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.61
alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), F.F.D. pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de
influență prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.61
alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni) și D.N.M.(inspector
vamal în cadrul Biroului vamal) pentru săvârșirea
infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută
de art.61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art.7 alin.(3)
din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr.43/2002.
S-a reținut că în
perioada septembrie 2009-februarie 2010, inculpatul F.L. a pretins
și primit de la inculpata D.N.M., inspector vamal în cadrul
Biroului Vamal, suma de 130.000 euro promițându-i, în schimb,
că își va exercita influența reală asupra învinuitului
M.R.T., șef al Autorității Naționale Vamale (A.N.V.)
și vicepreședinte al Autorității Naționale de Administrare
Fiscală (A.N.A.F.), pe care îl va determina să o delege în
funcția de șef al Biroului Vamal. F.L. a intervenit la M.R.T.
prin intermediul învinuitului P.E. Ca urmare, prin ordinul din data de 22
septembrie 2009 semnat de M.R.T., inculpata D.N.M. a fost delegată
până la 31 decembrie 2009 în funcția de șef al Biroului vamal,
delegare ce a fost prelungită până la 23 februarie 2010, în lipsa
unui interviu sau a unui concurs public.
Banii au fost primiți
în mai multe tranșe prin intermediul inculpaților S.I. și
N.I.R.
De asemenea, în cursul lunii
martie 2010, cu ajutorul inculpatului S.I., F.L. a pretins de la D.N.M.
suma de 300.000 euro promițându-i, în schimb, că își va
exercita influența asupra învinuitului M.R.T. în vederea determinării
acestuia să o numească definitiv în funcția de șef al
Biroului Vamal.
În cursul anilor 2009-2010, D.N.M.
a obținut suma de 130.000 euro cu ajutorul inculpaților N.I.R.
și F.F.D. prin colectarea acestor bani de la persoane care
obțin venituri în mod ilegal (cămătari sau persoane care se
ocupă cu traficul de țigări) sau prin remiterea sumei de 21.000
de euro de către N.I.R. Prin acordarea acestui ajutor, cei doi au
urmărit să obțină sprijinul inculpatei D.N.M. în
vederea introducerii în țară de țigări în mod nelegal,
după delegarea acesteia în funcția de șef al Biroului vamal. O
parte din acești bani au fost obținuți de către D.N.M.
personal, prin încheierea unor contracte de amanet (bijuterii) sau de împrumut
bancar.
Având în vedere că nu a
mai putut strânge suma de 300.000 euro pretinsă de F.L., D.N.M. nu
a mai fost numită în funcția de conducere respectivă.
În vederea confiscării,
s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui teren
aparținând inculpatului S.I. Față de cei doi învinuiți
cauza a fost disjunsă.
-
Serviciului
teritorial Brașov a desfășurat activitatea în parametrii
asemănători anului precedent, care se observă la majoritatea indicatorilor statistici.
Cantitativ, au crescut cu 19,07% cauzele de
soluționat (206 comparativ cu 173), cu 15,87% cauzele
soluționate (73 comparativ cu 63) și cu 29,16%
soluțiile pe fond emise (62 față de 48).
A crescut
numărul rechizitoriilor, cele 11 rechizitorii
privind 16
inculpați, din care 2 în stare
de arest preventiv, comparativ
cu anul 2010 când prin 9 rechizitorii au fost trimiși
în judecată 20 de inculpați, din care 3 în
stare de arest preventiv.
Deși rechizitoriile
reprezintă 17,74% din soluțiile pe fondul cauzei emise, acest
indicator nu este edificator în condițiile în care continuă să
fie unul din cele 3 servicii teritoriale care au soluționat mai
puțin de 100 cauze. Pozitiv e însă faptul că rămâne între
serviciile care au întocmit mai mult de 8 rechizitorii.
Cele 11 rechizitorii
au vizat săvârșirea a 33 infracțiuni (37
infracțiuni în anul 2010), din care 4 rechizitorii
având ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție, 1
rechizitoriu privind infracțiuni asimilate celor de corupție
(șantaj), 4 rechizitorii având ca obiect fraudarea fondurilor
europene cu un prejudiciu total de 382.140 lei (din care recuperat în
timpul urmăririi penale 106.040 lei și fiind identificate bunuri în
valoare de 65.996 lei asupra cărora a fost aplicat sechestru asigurtor), 1
rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală cu
producerea unui prejudiciu de 5.832.914 lei și 1
rechizitoriu având ca obiect infracțiunea de înșelăciune cu
producerea unui prejudiciu de 9.851.506 lei.
Referitor la calitatea
inculpaților trimiși în judecată, menționăm
că printre cei 16 de inculpați sunt 1 primar de
municipiu, 1 inspector șef I.S.C.I.R., 1 ofițer de
poliție judiciară, 2 avocați, 1 angajat A.P.I.A.
și 5 oameni de afaceri.
Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ
bună, din cele 73 cauze soluționate în 15 fiind
depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (45 din 63
în anul 2010), iar în 15 cauze cel de 6 luni de la începerea
urmăririi penale (11 din 73 în anul 2010).
Se constată însă
că numărul cauzelor nesoluționate mai vechi de 1 an de
la prima sesizare a crescut la 82 cauze (63 în anul
2010). Totuși, au scăzut numărul și ponderea cauzelor
nesoluționate mai vechi de 6 luni de la începerea
urmăririi penale la 8 cauze (11 cauze în anul
2010).
Calitatea
activității de urmărire penală a fost bună, întrucât nu s-au înregistrat
redeschideri ale urmăririi penale și nici hotărâri
definitive de restituire a cauzei la procuror ori achitare a
inculpaților (comparativ cu 3 hotărâri definitive
s-a dispus achitarea a 6 inculpați, în temeiul art. 10 lit.d
C.pr.pen. în anul 2010).
Există 1
infirmare a soluției dispusă din oficiu, ca urmare a
identificării unor probe noi, cauză ce a fost conexată la un alt
dosar, soluționat ulterior prin rechizitoriu. În cursul anului 2011, instanțele
de judecată au respins toate cele 4 plângeri împotriva actelor
și măsurilor de urmărire penală, care au fost
soluționate definitiv.
Prin 2 hotărâri
definitive au fost condamnați 2 inculpați, trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate. Activitatea judiciară a fost
desfășurată preponderent de 1 procuror, însă și
ceilalți 3 procurori au participat la ședințele de
judecată ca urmare a suprapunerii termenelor de judecată și a
numărului cauzelor strămutate (7). Volumul mediu a fost de
circa 24 cauze soluționate/procuror
și de circa 44 cauze rămase în lucru/procuror.
În concluzie,
activitatea desfășurată a fost bună, menținându-se în parametrii înregistrați în
anul precedent, însă trebuie identificate
măsurile adecvate pentru creșterea numărului cauzelor
soluționate.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Prin rechizitoriul nr.6/P/2011 din data de
6 aprilie 2011, Serviciul teritorial Brașov a dispus
trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a
inculpatului R.K. (primar al municipiului) pentru
săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă
continuată prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.
6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. (10 acte
materiale).
Fapta inculpatului
constă în aceea că, în calitate de primar al municipiului, în luna
februarie 2010, a pretins martorului A.J. o sumă de bani
neindividualizată pentru a asigura derularea normală a
Acordului-cadru de prestări servicii nr. 3535 din 15 februarie 2010
încheiat între Primăria municipiului și o societate comercială
și a primit, în perioada aprilie 2010-martie 2011, suma totală de 51.000
lei (câte 4.000 lei lunar în perioada aprilie-octombrie 2010, în luna
noiembrie 2010 suma de 10.000 lei, la data de 17 februarie 2011 suma de 3.000
lei și la data de 11 martie 2011 suma de 10.000 lei).
- Serviciul teritorial Brașov, prin rechizitoriul nr.
42/P/2011 din 22 iulie 2011, a dispus trimiterea în judecată, în
stare de arest preventiv, a inculpatului C.G. (inspector
șef al I.S.C.I.R-Inspectoratul Teritorial Județean) pentru
săvârșirea infracțiunilor de luare de mită
prevăzută de art.254 alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art. 6
din Legea 78/2000 (8 infracțiuni din care 4 infracțiuni în formă
continuată).
În fapt, s-a reținut
că în cursul anului 2010, în calitate de inspector șef al
Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
și Instalațiilor de Ridicat (I.S.C.I.R.)-Inspectoratul Teritorial
Județean, inculpatul a pretins martorului A.L.C. sume de bani pentru
avizarea deschiderii cursurilor de calificare profesională organizate de o
societate comercială și a primit de la acesta suma de 875
lei pentru avizul emis la data de 7 aprilie 2010, suma de 1.500 lei
pentru avizul eliberat la data de 10 ianuarie 2011 și suma de 3.000 lei
pentru avizul ce poartă data de 30 mai 2011.
De asemenea, în luna august
2010 a pretins, în mod necuvenit, martorului G.E. câte 100 lei pentru
fiecare cursant, în scopul de a aviza deschiderea cursului de formare
profesională organizat de o societate comercială începând cu data de
6 septembrie 2010, în luna februarie 2011 a pretins martorului V.F.,
reprezentantul altei societăți comerciale, câte 100 lei de
cursant pentru a aviza deschiderea cursului de formare profesională la
data de 24 februarie 2011 și a primit efectiv suma de 1.460 lei.
La data de 1 martie 2011
inculpatul a pretins martorei C.M., reprezentant al unui Grup
Şcolar, suma de câte 100 lei de cursant pentru avizarea deschiderii
cursului de calificare din data de 15 martie 2011 și promovarea tuturor
cursanților la finalizarea pregătirii, iar la data de 7 iunie 2011 a
primit de la martorul D.V. suma de 3.560 lei. În aceleași
condiții, în luna martie 2011 inculpatul a pretins martorului B.F.,
reprezentant al unei asociații, suma de 3.600 lei,
reprezentând 150 lei de cursant, pentru eliberarea avizului de deschidere a
cursului de formare profesională din data de 4 aprilie 2011, din care a
primit în aceiași zi suma de 112 lei.
În luna aprilie 2011
inculpatul a pretins martorei T.D.S., administrator al unei societăți
comerciale, câte 100 lei de cursant pentru avizarea deschiderii
cursurilor de calificare și promovarea participanților și a
încasat printr-o altă societate comercială, pe care o
controla, suma de 3.200 lei pentru deschiderea de curs din 20 aprilie
2011, suma de 3.200 lei pentru avizarea deschiderii de curs din 5 mai
2011 și suma de 3.300 lei pentru avizarea deschiderii de curs din
18 mai 2011.
Tot în luna aprilie 2011
inculpatul a pretins martorului S.L., reprezentant al unei asociații, sume
de bani pentru a aviza favorabil deschiderea cursurilor de calificare și a
primit suma de 4.400 lei pentru cursul desfășurat în perioada
27-28 aprilie 2011, suma de 1.700 lei pentru cursul organizat în
perioada 11 mai - 4 iunie 2011 și suma de 4.000 lei pentru
cursul ce a avut loc în zilele de 7-8 iunie 2011.
De asemenea, în luna
februarie 2011, inculpatul a pretins martorului G.R.G., reprezentant al unei
societăți comerciale, sume de bani pentru avizarea deschiderilor de
curs și promovarea cursanților, astfel că la data de 18
februarie 2011 a primit 3.000 lei, în ziua de 21 februarie 2011 a primit
1.200 lei, în 18 martie 2011 a primit 1.900 lei, la 1 mai 2011 a
primit suma de 2.000 lei, iar în 21 iunie 2011 a primit 1.500 lei.
-
Serviciului
teritorial Tîrgu Mureș a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, respectiv, în ceea ce privește cauzele de
soluționat, cele soluționate, numărul rechizitoriilor, al
inculpaților trimiși în judecată și al celor arestați
preventiv.
Cantitativ, a crescut
semnificativ, cu 43,51%, numărul
cauzelor de soluționat (155 față de 108 în
anul 2010) și cu 25% numărul celor soluționate (70
față de 56 în anul 2010), din care 49 soluții
pe fondul cauzei (36 în anul 2010).
A crescut cu 63,46% numărul cauzelor
nesoluționate (85 față de 52 în 2010), însă
acest indicator se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi (103
din 155 cauze de soluționat, comparativ cu 74 din 108
în anul 2010).
S-a dublat
numărul actelor de inculpare, cele 10
rechizitorii privind 17 inculpați din care 4
persoane juridice și 3 arestați
preventiv (2
trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în
anul 2010, au fost emise 5 rechizitorii privind 8 inculpați,
din care 0 arestați.
Față de 7 făptuitori
s-au aplicat dispozițiile art.18¹ C.pen., în baza art.230 C.pr.pen.,
așa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 (10 învinuiți în
anul 2010).
Din cele 10 dosare
finalizate prin trimiterea în judecată, 4 rechizitorii au avut ca
obiect infracțiuni de corupție și 6 rechizitorii au avut
ca obiect fraudarea fondurilor europene (reținându-se un prejudiciu total
de 430.065 lei).
Prin prisma calității
inculpaților, între cei 17 inculpați trimiși în
judecată sunt: 1 prim-procuror de la Parchetul de pe lângă
Judecătorie, 1 avocat, 1 primar de comună, 1
consilier local, 2 polițiști (1 șef al
Poliției orașului), 1 șef al Serviciului de expertiză
a capacității de muncă din cadrul Casei Județene de
Pensii, 1 director la Direcția Drumuri și Poduri
Județene din cadrul Consiliului județean și 4
administratori de societăți comerciale.
Operativitatea s-a menținut în parametrii asemănători
anului precedent, în 30 cauze nesoluționate fiind
depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (25 în
anul 2010), iar în 5 cauze termenul de 6 luni de la începerea
urmăririi penale (4 în anul 2010).
Referitor la operativitatea
cauzelor soluționate, se constată că în 15 cauze a
fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în3
termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Calitatea actelor de
urmărire penală este
relevată de faptul că nu s-a dispus achitarea sau
restituirea cauzei la procuror, prin hotărâri definitive. Există
2 infirmări ale soluției, urmare admiterii de
către instanțe a plângerilor în procedura reglementată de
art.2781 C.pr.pen. și 1 redeschidere a
urmăririi penale, dispusă de procurorul ierarhic superior. Toate
aceste cauze se află în instrumentare.
Prin 4 hotărâri
definitive au fost condamnați 6 inculpați trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori, din care 1 a desfășurat preponderent activitate
judiciară. Volumul mediu a fost de circa 23
cauze soluționate/procuror și de circa
28 cauze rămase în lucru/procuror.
În concluzie,
apreciem ca fiind bună activitatea desfășurată, întrucât a crescut numărul cauzelor de
soluționat, al celor soluționate, inclusiv pe fond, s-a dublat
numărul de rechizitorii și al inculpaților trimiși în
judecată, inclusiv al celor arestați. De menționat este și
faptul că a fost primul an de activitate al noului colectiv, care trebuie
să urmărească creșterea celerității și
eficienței, având în vedere că, deși a întocmit un număr de
10 rechizitorii, a rămas una din structurile care au soluționat
cel mai mic număr de cauze.
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu,
exemplificăm:
- Serviciul teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul
nr.34/P/2011 din 22 iulie 2011 a dispus trimiterea în judecată
a inculpatului A.V.H. (prim-procuror la Parchetul de pe
lângă judecătorie) pentru săvârșirea infracțiunii de
folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau
incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Comunităților Europene, în formă
continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea
nr.78/2000.
În sarcina inculpatului A.H.V.
s-a reținut că, la data de 5 mai 2008, în calitate de
persoană fizică, a solicitat acordarea de subvenții de la
Agenția de Plăți și Intervenții pentru
Agricultură (A.P.I.A.), întocmind „cererea de plată pentru schemele
de sprijin pe suprafața pentru anul 2008”, în care a menționat, în
fals, că utilizează suprafața de 26 ha, în condițiile în
care, la data de 24 aprilie 2008, și-a înstrăinat dreptul de
utilizare al acestui teren prin încheierea cu numitul B.I.S. a unui contract de
închiriere valabil din 24 aprilie 2008 până în 31 decembrie 2008, în baza
căruia a încasat suma de 1.000 lei.
De asemenea, la data de 8 mai 2009, în calitate de persoană
fizică, a solicitat acordarea de subvenții de la A.P.I.A.,
întocmind „cererea unică de plată pe suprafața 2009”, în care a
menționat în fals că este utilizatorul suprafeței de 26 ha, în
condițiile în care, la data de 5 martie 2009, și-a înstrăinat
dreptul de utilizare al acestui teren către numitul P.C.A., cu care a
încheiat contractul de închiriere pentru suprafața de 28 ha valabil din 5
martie 2009 până în 31 decembrie 2009, încasând suma de 2.000 lei.
La data de 17 mai 2010, în
calitate de persoană fizică, a solicitat acordarea de
subvenții de la A.P.I.A., întocmind „cererea unică de plată pe
suprafața 2010”, în care a menționat în fals că este
utilizatorul suprafeței de 28 ha, în condițiile în care, la data de
30 martie 2010, și-a înstrăinat dreptul de utilizare al acestui teren
către numitul P.C.A., cu care a încheiat contractul de închiriere valabil
din 30 martie 2010 până în 31 decembrie 2010, și de la care a încasat
suma de 2.000 lei.
Similar, la data de 10 mai
2011, în calitate de persoană fizică, a solicitat acordarea de
subvenții de la A.P.I.A., întocmind „cererea unică de plată pe
suprafața 2011”, în care a menționat în fals că utilizează
suprafața de 28 ha, deși dreptul de utilizare al acestui teren a fost
înstrăinat către martorul P.C.A., în baza înțelegerii verbale cu
acesta.
Ca urmare a depunerii
cererilor aferente anilor 2008-2010 inculpatul A.V.H. a obținut, pe
nedrept, suma de 59.758,52 lei., care constituie prejudiciu cauzat
A.P.I.A. din fonduri europene.
Procurorii au dispus luarea
măsuri asiguratorii până la concurența sumei de 59.758,52 lei,
instituindu-se poprire pe suma respectivă depusă de către
inculpat într-un cont bancar.
- Prin rechizitoriul nr.64/P/2011 din 30
noiembrie 2011, Serviciul teritorial
Tîrgu Mureș a dispus trimiterea
în judecată a 2 inculpați în stare de arest
preventiv, respectiv V.A.O. (ofițer de poliție, șef
al poliției orașului), arestat, pentru
infracțiunile de trafic de influență prevăzută de
art.257 C.pen. cu referire la art.6 și 7 alin.(1) și alin.(3) din
Legea nr.78/2000 și complicitate la infracțiunea de șantaj
prevăzută de art.26 C.pen. cu referire la art.131 din
Legea nr.78/2000 și art.194 alin.(1) C.pen. și C.N. (agent
șef de poliție), arestat, pentru infracțiunea de
șantaj prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 cu
referire la art.194 alin.(1) C.pen.
S-a reținut că
inculpatul V.A.O. în calitate de comisar șef de poliție,
șef al Poliției orașului, în perioada mai-septembrie 2011, a
pretins diferite sume de bani, din care a primit, în patru tranșe, 4.950
lei de la denunțătorul C.D., promițându-i în schimb că
va interveni pe lângă subordonatul său, inspectorul H.I., ofițer
în cadrul Poliției orașului și pe lângă procurori din
cadrul Parchetului de pe lângă judecătorie, în scopul
soluționării favorabile a unui dosar penal în care
denunțătorul era cercetat pentru săvârșirea
infracțiunii de ultraj.
În sarcina inculpatului C.N.
s-a reținut că, în calitate de agent șef de poliție în
cadrul Poliției orașului, având sprijinul șefului său,
inculpatul V.A.O., șeful Poliției, în perioada ianuarie
-octombrie 2011, l-a constrâns pe denunțătorul C.D. să-i dea
suma de 10.000 euro, amenințându-l că, dacă nu va primi
această sumă, va face declarații incriminatorii în dosarul penal
al Parchetului de pe lângă Judecătorie, în care acesta era cercetat
pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, iar dacă va primi
această sumă, va face declarații în așa fel încât să
permită adoptarea de către procuror a unei soluții favorabile
denunțătorului. Inculpatul V.A.O., profitând de funcția
sa, în înțelegere cu inculpatul C.N., a contribuit la
păstrarea temerii insuflate denunțătorului C.D.
S-a aplicat sechestru
asigurător până la concurența sumei de 4.950 lei, asupra
bunurilor imobile ale inculpatului V.A.O.
-
Serviciul teritorial
Timișoara a înregistrat creșteri în activitate reliefate la indicatorii privind cauzele de soluționat, soluționate
și rechizitorii, menținând același număr al cauzelor
nesoluționate.
Cantitativ, a continuat să crească numărul
cauzelor de soluționat cu 15,86% (314 față de
271, în anul 2010) și al celor soluționate cu 41,74% (146
față de 103 în anul 2010). Semnificativă este
creșterea numărului soluțiilor pe fond dispuse, la 107 față
de 59 în anul 2010.
Efortul depus pentru
eficientizarea activității se relevă prin faptul că
numărul cauzelor nesoluționate s-a menținut la nivelul anului
anterior (168), în condițiile existenței unei ponderi
importante a cauzelor nou intrate (146 din 314 de
soluționat).
A crescut numărul rechizitoriilor, fiind emise 9 rechizitorii privind 28
inculpați din care 8
arestați preventiv (7 au fost trimiși
în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2010, prin
cele 6 rechizitorii au fost trimiși în judecată 190
inculpați, din care 15 în stare de arest preventiv (1 rechizitoriu cu 169
inculpați).
Se constată că,
din cele 9 rechizitorii, sunt 3 rechizitorii privind fapte de
corupție, 2 rechizitorii privesc infracțiuni asimilate
corupției, 3 rechizitorii privesc infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunităților Europene (reținându-se
un prejudiciu total în cuantum de 205.969,08 lei și 52.994,69 euro)
și 1 rechizitoriu are ca obiect infracțiunea de
evaziune fiscală.
Prin prisma calității
persoanelor trimise în judecată, printre cei 28 inculpați sunt:
2 avocați, 1 ofițer de poliție, 1 comisar
de Gardă Financiară, 1 inspector șef I.T.M., 1
director executiv al Direcției Județene pentru Accize și
Operațiuni Vamale, 2 primari de comună, 2
consilieri locali, 1 secretar de primărie comunală și 13
oameni de afaceri.
A fost reținut prin
rechizitorii un prejudiciu total de 22.805.101 lei și 52.994 euro,
pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii în
valoare de 877.537 lei.
Rechizitoriile
reprezintă 8,41% din cauzele soluționate pe fond.
Preocuparea pentru operativitate
se relevă prin faptul că au fost soluționate cu
depășirea termenului de 1 an de la prima sesizare 70 cauze,
iar cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea
urmăririi penale 10 cauze.
Totuși, au rămas nesoluționate
93 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (69 în
anul 2010), respectiv, 19 cauze mai vechi de 6 luni de
la începerea urmăririi penale (17 în anul 2010).
Calitatea
activității de urmărire penală a fost bună, întrucât nu s-a dispus
redeschiderea urmăririi penale și nici achitarea ori
restituirea cauzei la procuror prin hotărâri definitive.
Un număr de 3
soluții au fost infirmate (2 pe calea controlului ierarhic-soluția
adoptată ulterior fiind aceeași și 1 prin hotărârea
instanței de judecată-aflată în curs de cercetare).
Menționăm că, în procedura reglementată de art.2781
C.pr.pen., instanțele au soluționat prin hotărâri definitive 12 plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere
în judecată, celelalte 11 fiind respinse.
Prin 8 hotărâri
definitive au fost condamnați 15 inculpați, trimiși în
judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori, din care 1 procuror a desfășurat activitate
preponderent judiciară. Volumul mediu a fost de circa 48
cauze soluționate/procuror și de circa
56 cauze rămase în
lucru/procuror.
În concluzie,
a continuat îmbunătățirea activității, reliefată
de creșterea numărului dosarelor de soluționat, al celor
soluționate și, semnificativ, al soluțiilor pe fond dispuse. În
condițiile unei ponderi importante a cauzelor noi, creșterea
numărului de rechizitorii și menținerea la același nivel a
cauzelor nesoluționate reflectă preocuparea pentru celeritatea și
eficiența anchetelor.
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu, exemplificăm:
- Serviciul teritorial Timișoara, prin rechizitoriul nr.171/P/2010 din 4 martie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv, M.I. (comisar superior în cadrul Gărzii Financiare) pentru infracțiunea de șantaj prevăzută de art.194 alin.(1) C.pen. raportat la art.131 din Legea nr.78/2000 și S.M. pentru infracțiunea de instigare la șantaj prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.194 alin.(1) C.pen., combinat cu art. 131 din Legea nr.78/2000.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitate de comisar în cadrul Gărzii Financiare-Secția Județeană, în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, s-a folosit de atribuțiile conferite de lege pentru a amenința doi comercianți de bună credință să își achite într-un mod injust o datorie în suma de 7.235,54 lei, pe care aceștia o aveau la o altă societate comercială aparținând inculpatei S.M. Inculpatul M.I. a acționat la instigarea inculpatei S.M. și în scopul de a o sprijini astfel să-și recupereze creanța.
- Prin rechizitoriul nr.104/P/2011 din 3 octombrie 2011, Serviciul teritorial Timișoara a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, în stare de arest preventiv, și anume, C.C.G. (inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă), arestat, pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzut de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și instigare la fals intelectual prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. și art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), M.V. (administrator al unei societăți comerciale), arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
S-a reținut că, în cursul lunii iulie 2011, inculpata C.C.G. a pretins, împreună cu inculpatul M.V., denunțătorului G.A. suma de 10.000 lei pe care acesta să o achite cu titlu de donație la casieria partidului din care toți trei făceau parte, lăsând în schimb să se înțeleagă că, în calitatea sa de inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (I.T.M.), va uza de influența pe care o are asupra subordonaților săi, inspectori de muncă, pentru ca aceștia să aplice sancțiuni mai blânde decât cele care se impun societății comerciale administrată de denunțător, care fusese supusă anterior unui control pe linia respectării legislației muncii.
De asemenea, la data de 26
iulie 2011, inculpata C.C.G. a impus învinuitei V.C., inspector
de muncă pe linia respectării securității și
sănătății în muncă la I.T.M. să întocmească
în fals două anexe la un proces verbal de control de specialitate efectuat
la societatea comercială, aparținând denunțătorului, anexe
care să constate aspecte contrare realității și care
să atragă sancțiuni mai blânde societății, uzând de
influența asupra acesteia.
Totodată, la data de 16
august 2011, inculpata C.C.G. a impus învinuitei R.V., inspector
de muncă, să înregistreze în fals și antedatat respectiv, cu
data de 09 august 2011 în Registrul de intrare-ieșire al I.T.M.,
contestația denunțătorului G.A. la procesul verbal de
sancționare contravențională, uzând de influența asupra
acesteia.
-
Serviciul teritorial
Craiova a înregistrat scăderi
la majoritatea indicatorilor statistici,
însă cu menținerea unui număr de peste 150 cauze
soluționate pe fond și a criteriilor de eficiență la nivel
mediu.
Cantitativ, a crescut cu 2,14% numărul cauzelor
de soluționat (381 față de 373 în 2010), dar
au scăzut cu 6,14% cauzele soluționate (214 față
de 228 în 2010) și numărul inculpaților trimiși în
judecată la 19 (29 în 2010). Au fost dispuse 156 soluții
pe fondul cauzei, în scădere cu 2,5% (160 soluții pe
fond în anul 2010).
A scăzut numărul actelor de inculpare, cele 8 rechizitorii privind 19 inculpați, din care 3 în stare de arest preventiv, comparativ
cu 11 rechizitorii privind 29 inculpați,
din care 7 arestați preventiv (6 trimiși
în judecată în stare de arest preventiv), în anul 2010.
Rechizitoriile
reprezintă 5,12% din soluțiile pe fond emise (față
de 6,8% în anul 2010).
Din cele 8 rechizitorii
un număr de 4 au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 1
rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare
ale Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu în
sumă de 942.392,97 lei), 1 rechizitoriu a privit
infracțiunea de evaziune fiscală și 2 rechizitorii au
avut ca obiect infracțiunea de înșelăciune.
În ceea ce privește calitatea
persoanelor trimise în judecată, printre cei 29 inculpați sunt
1 avocat, 2 primari (1 de comună
și 1 de municipiu), 1 funcționar din cadrul
Direcției de Sănătate Publică și 10 oameni de
afaceri (administratori sau asociați la societăți
comerciale).
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună,
având în vedere că din cele 214 cauze soluționate, în 28 cauze
a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 9
cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
S-a înregistrat
creșterea cu 15,17% a numărului cauzelor rămase nesoluționate
(167 față de 145 în anul 2010), din care 74
depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (comparativ cu 51
în anul 2010), reprezentând 44,31% din numărul cauzelor nesoluționate
și 8 depășesc termenul de 6 luni de la începerea
urmăririi penale (față de 5 în anul 2010). Aceste
creșteri sunt, în parte, justificate de menținerea unei ponderi
importante a cauzelor noi, 236 din 381 de soluționat,
reprezentând 38,05% (249 cauze noi din 373 în 2010).
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună întrucât, în anul 2011, nu s-au înregistrat
cazuri de redeschidere a urmăririi penale și nu s-a
dispus, prin hotărâri definitive, achitarea ori restituirea
cauzei la procuror. Au existat 3 infirmări ale
soluției, din care 2 dispuse pe calea controlului ierarhic
și 1 dispusă de instanța de judecată. Două
dintre acestea au fost finalizate, fiind adoptată aceeași
soluție.
Prin 6 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 11 inculpațitrimiși
în judecată prin rechizitorii întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată cu cele 6 posturi de procuror ocupate (din care 2 în cadrul biroului teritorial) până
în luna decembrie când, 1 procuror a plecat din structură. Menționăm
că 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate
judiciară.
Volumul mediu a fost de
circa 42 cauze
soluționate/procuror și de circa 33 cauze
rămase în lucru/procuror.
În concluzie, activitatea
desfășurată a fost bună, deși a scăzut în eficiență, întrucât rămâne unul din serviciile teritoriale
care înregistrează anual un număr mare de cauze noi,
soluționează pe fond mai mult de 150 cauze și a emis 8
rechizitorii, înscriindu-se la un nivel de eficiență mediu. Se
recomandă însă orientarea activității și spre investigarea
cauzelor de corupție de mai mare anvergură.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Serviciului teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr.97/P/2009 din 20 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, din care 1 inculpat în stare de arest preventiv,
respectiv P.C. (primar al comunei), arestat, pentru
infracțiunile de luare de mită prevăzută de art.254
alin.(1) și (2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2
infracțiuni în formă continuată), abuz în serviciu în formă
calificată prevăzută de art. 132 din Legea nr.
78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen.
și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de
art. 290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și art. 18
alin.(1) din Legea nr.78/2000, C.C. și P.A.L. pentru
infracțiunea de tăinuire prevăzută de art.221 C.pen.
raportat la art.17 lit.a) din Legea 78/2000 combinat cu art.18 alin.(1) din
Legea 78/2000.
S-a reținut că,
în calitate de primar al comunei, inculpatul P.C. a pretins și
primit, în mod repetat, în perioada 2000-2003, de la martorul
denunțător D.I.C. foloase materiale injuste (bani, bunuri,
lucrări și alte foloase) în valoare totală de 225.748 lei
(echivalentul a 71.181 euro), în schimbul atribuirii preferențiale a unor
contracte de achiziție publică, firmei administrate de acesta, iar de
la martorul denunțător B.G.A., foloase materiale injuste (bani,
bunuri și alte foloase) în valoare totală de 1.071.135 lei
(echivalentul a 293.416 euro), în același scop.
Totodată, în
exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință a
aprobat plata sumei de 423.800 lei în beneficiul societății
comerciale reprezentate de către martorul denunțător B.G.A.
și a semnat două avize de primire și două note de
recepție fără ca furnizorul să fi livrat bunurile
menționate în facturi. Pentru a ascunde proveniența bunurilor
pretinse și primite de la denunțători, P.C. s-a preocupat
ca o parte din acestea să figureze în proprietatea unor persoane
interpuse, membri ai familie sale.
Astfel, inculpatul C.C.,
a primit un apartament în municipiu, 50% din capitalul social al unei
societăți comerciale, respectiv 125 părți sociale, în
valoare totală de 1.250 lei, cunoscând că acestea au fost pretinse de
inculpatul P.C. de la cei doi martori denunțători, iar
inculpata P.A.L. a primit un apartament în capitală, cunoscând
că acesta a fost pretins de P.C. de la martorul
denunțător B.G.A.
În scopul
reparării pagubei produse prin infracțiune, în cauză s-a dispus
instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile,
aparținând inculpatului P.C., precum și asupra celor două
apartamente, aparținând inculpaților C.C. și P.A.L.
- Prin rechizitoriul nr.31/P/2010 din 30
martie 2011, Serviciul teritorial
Craiova a dispus trimiterea în
judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei M.M. (>economist> în cadrul Direcției Județene de
Sănătate Publică) pentru
săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în
formă continuată prevăzută de >art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea
nr. 78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.(18 acte materiale).
În fapt, s-a
reținut că inculpata M.M., economist în cadrul Direcției
Județene de Sănătate Publică, în cursul anului 2010, în baza
unei rezoluții infracționale unice, a pretins în mod repetat diverse
sume de bani ce totalizează 35.000 euro și 46.900 lei și
a primit efectiv 32.400 euro și 44.900 lei de la mai multe persoane,
prevalându-se de relații apropiate cu persoane cu funcții de
conducere din cadrul Direcției Județene de Sănătate
Publică, Spitalului Clinic Județean de Urgență și
Gărzii de Mediu Județene și lăsându-i să creadă
că poate interveni pe lângă acestea în scopul angajării
denunțătorilor în cadrul acestor instituții ori în scopul
pensionării medicale a unor rude apropiate.
- Serviciul teritorial
Craiova - Biroul Teritorial Târgu-Jiu, prin
rechizitoriul nr.57/P/2009 din 27 ianuarie 2011, a dispus trimiterea în
judecată a 6 inculpați, din care 1 în stare de arest preventiv,
respectiv
inculpații B.C. și U.T. (reprezentant societate
comercială) pentru infracțiunile de constituire a unui grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003, instigare la înșelăciune în formă continuată
prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art.215 alin.(1),(2),(3)
și (5) C.pen., instigare la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen., instigare la
fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.290
C.pen. (3 infracțiuni), instigare la fals în declarații în
formă continuată prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la
art.292 C.pen., uz de fals în formă continuată prevăzut de art.
291 C.pen. și spălare a banilor în formă continuată
prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a) și c) din Legea nr.
656/2002, toate comise în starea de recidivă prevăzută de art.
37 lit.b) C.pen., I.L. (reprezentant societate comercială), arestat,
și M.Z.Ş.A. (reprezentant societate comercială)
pentru infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat
prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea nr.39/2003,
înșelăciune în formă continuată prevăzută de art.
215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen, fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată prevăzut de
art.290 C.pen. (2 infracțiuni), fals în declarații în formă
continuată prevăzut de art.292 C.pen. și spălare a banilor
în formă continuată prevăzută de art.23 alin.(1) lit.a)
și c) din Legea nr.656/2002 și P.I. (reprezentant societate comercială)
pentru infracțiunile de complicitate la înșelăciune în
formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la
art.215 alin.(1), (2), (3) și (5) C.pen., uz de fals în formă
continuată prevăzut de art.291 C.pen. și sprijinire a unui grup
infracțional organizat prevăzută de art.7 alin.(1) din Legea
nr.39/2003.
S-a reținut în fapt
că, în perioada octombrie 2007-octombrie 2008, inculpații B.C.
și U.T. au constituit un grup infracțional organizat în scopul
obținerii de importante sume de bani în mod nelegal, prin
achiziționarea de utilaje sau autovehicule în sistem leasing și
înstrăinarea lor fără drept, dar și prin efectuarea de
operațiuni economice fără a înregistra veniturile realizate. La
acest grup au aderat inculpații I.L. și M.Z.Ş.A.,
iar inculpatul P.I. a sprijinit grupul infracțional.
Inculpatul B.C., în
calitatea sa de lider al grupului, a contactat reprezentanții firmelor de
leasing pentru a afla condițiile de finanțare, importatorii sau
dealerii de utilaje/autovehicule în legătură cu produsele și
prețurile acestora și a căutat cumpărători
interesați de achiziția unor astfel de bunuri, stabilind
totodată și prețurile de vânzare. În continuare, B.C. i-a
determinat și ajutat pe inculpații U.T. și I.L.,
reprezentanți legali a două societăți comerciale, să
achiziționeze în sistem leasing și apoi să înstrăineze
fără drept mai multe echipamente de construcții și
autoturisme prin inducerea în eroare a unui număr de șase firme de
leasing finanțatoare.
Pentru a obține
finanțările în mod fraudulos inculpatul B.C. a determinat o
persoană să falsifice balanțele și bilanțurile
contabile în care să insereze date necorespunzătoare
realității, majorându-se în mod artificial cifra de afaceri și
profitul realizat al firmelor implicate în fraudare. Aceste documente contabile
au fost folosite la autoritățile fiscale, cât și cu ocazia
întocmirii documentațiilor pentru aprobarea finanțărilor.
Astfel, B.C. s-a folosit de persoane din cadrul grupului care
dețineau calitatea de asociați și/sau administratori în cele
două firme implicate, respectiv de inculpații U.T., I.L.
și M.Z.Ş.A. care au semnat documentele necesare solicitate de
firmele de leasing cât și actele de vânzare a utilajelor. Imediat
după încheierea contractelor de leasing, inculpații U.T.
și B.C. au înstrăinat, fără drept, toate utilajele
și autovehiculele la prețuri mult inferioare celor plătite de
firmele de leasing către furnizorii acestora și cu această
ocazie, persoanele pe care le coordonau au întocmit și semnat facturi
fiscale fictive.
O mare parte a utilajelor
identificate și recuperate pe parcursul cercetărilor au fost vândute,
în baza unor documente contabile fictive, către societatea comercială
reprezentată de inculpatul P.I.. Acesta le-a acordat
inculpaților B.C. și U.T. diverse sume de bani în avans
pentru ca aceștia să poată achita o parte din valoarea bunurilor
și să intre în posesia lor.
În această modalitate,
firmele de leasing au fost prejudiciate cu suma de 1.773.764 euro
fără T.V.A. (7.627.185 lei echivalent la un curs de 4,3 lei/euro).
Pe lângă circuitul
documentelor, B.C. a stabilit și circuitul sumelor de bani
obținute din vânzarea utilajelor. Astfel, sumele de bani rezultate din
vânzare erau ridicate în numerar de inculpații U.T., I.L. și
M.Z.Ş.A. pentru a ajunge în posesia lui B.C. și U.T.,
iar pentru a crea o aparență de legalitate acestui circuit, U.T.,
I.L. și M.Z.Ş.A. au întocmit în fals mai multe
contracte de prestări servicii și de vânzare-cumpărare între
firmele implicate în fraudare.
La data de 13 ianuarie 2009,
Tribunalul Gorj a dispus arestarea preventivă, în lipsă, a
inculpaților B.C., U.T. și I.L. Mandatele au
fost puse în executare față de inculpații B.C. și U.T.
în august 2009 când au fost
reținuți de autoritățile austriece și predați
organelor judiciare române, iar prin încheierea din 20 august 2009 Tribunalul
Gorj a dispus prelungirea arestării preventive a acestora pe o
perioadă de 30 de zile, până la data de 20.09.2009. Cererea
ulterioară de prelungire a măsurii preventive a fost respinsă.
Inculpatul I.L. a fost
depistat mai târziu, astfel încât, prin încheierea Tribunalului Gorj din
data de 8 octombrie 2010 a fost luată măsura arestării
preventive care a fost prelungită succesiv de instanță.
- Prin rechizitoriul nr.63/P/2009 din 12
decembrie 2011, Serviciul teritorial
Craiova a dispus trimiterea în
judecată a 2 inculpați, respectiv, B.T. (>reprezentant> al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare
de declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au avut
ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul
Comunității Europene, în formă continuată (4 acte
materiale), prevăzută de art.181 alin.(1) și (3) din
Legea nr.78/2000, înșelăciune în formă continuată (4 acte
materiale), prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen.
și uz de fals în formă continuată (4 acte materiale),
prevăzut de art.291 teza I C.pen. și S.V. (primar al
orașului) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor
publice, în formă calificată și continuată (4 acte materiale),
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248
C.pen., fals intelectual în formă continuată (4 acte materiale),
prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen. raportat la art.17 lit.c) și
art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual prevăzut de
art.289 alin.(1) C.pen.
S-a reținut în fapt că, pe parcursul derulării
procedurilor de accesare a unor fonduri SAPARD în vederea construirii unui
abator pe raza orașului în perioada 2006-2007, inculpatul B.E., în
calitate de reprezentant legal al unei societăți comerciale, a
prezentat la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală
și Pescuit (A.P.D.R.P.)-Centrul Regional și, ulterior, la Oficiul
Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, mai multe
documente false, inexacte sau incomplete referitoare la ridicarea construcției
(certificatul de urbanism, autorizația de construire și copii
certificate ca fiind conforme cu originalul autorizației respective). Ca
urmare, firma inculpatului B.E. a obținut pe nedrept suma
totală de 942.392,97 lei (echivalentul a 274.624,35 euro),
reprezentând fonduri din bugetul Comunităților Europene și din
bugetul național.
În demersul său, B.E. a fost
sprijinit de inculpatul S.V. care, în calitate de primar al
orașului, a dispus emiterea și prelungirea în mod nelegal a
documentelor false depuse la A.P.D.R.P., respectiv certificatul de urbanism
și autorizația de construire. De asemenea, S.V. a omis să
înregistreze în evidențele speciale ale primăriei aceste documente
pentru a ascunde faptul că lucrările au fost începute fără
respectarea legii. Prin aceasta, bugetul Primăriei orașului a fost
prejudiciat cu suma totală de 35.512,46 lei reprezentând taxele pe
care societatea comercială ar fi trebui să le achite pentru emiterea
actelor respective.
Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă în
cauză cu suma totală de 2.697.477,13 lei, reprezentând valoarea
integral decontată societății comerciale și
penalități. În
vederea recuperării pagubei, s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând societății
comerciale.
-
Serviciul teritorial
Bacău a înregistrat scăderi
în activitate, așa cum rezultă din datele relevate de
principalii indicatori statistici privind cauzele de soluționat,
soluționate, rechizitoriile întocmite și numărul de
inculpați trimiși în judecată.
Cantitativ, a crescut cu 2,8% numărul cauzelor de
soluționat (183 față de 178 în 2010), însă a
scăzut cu 4,38% numărul cauzelor soluționate (109 comparativ
cu 114 în 2010), precum și numărul soluțiilor pe fond
emise la 72 (86 în anul 2010). Se constată menținerea
ponderii importante a cauzelor nou intrate, respectiv 119 din 183 de
soluționat (113 din 178 de soluționat în 2010).
A scăzut numărul actelor de inculpare, fiind emise 6 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea
în judecată a 26 inculpați, din
care 5 în stare de arest preventiv, față
de 10 rechizitorii privind 112 inculpați, din care 6
arestați preventiv (2 inculpați
trimiși în judecată în stare de arest), în anul 2010.
Rechizitoriile
reprezintă 8,33% din cauzele pe fond soluționate.
Prin prisma faptelor deduse
judecății, se constată că 3 rechizitorii au avut ca
obiect infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii au avut ca
obiect infracțiuni de evaziune fiscală și 1 cauză a
privit infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În ceea ce privește calitatea
inculpaților, între cei 26 inculpați sunt: 3 comisari
de Gardă Financiară (din care 1 comisar șef), 1 inspector
din primăria municipiului și 19 administratori
societăți comerciale.
Operativitatea se
menține în aceiași parametri,
întrucât deși numărul cauzelor nesoluționate a crescut la
74 (64 în anul 2010), numai 35 cauze depășesc
termenul de 1 an de la prima sesizare (36 în anul 2010), din care
9 fiind primite de la alte parchete cu termenul deja depășit.
Totodată, 12 cauze depășesc termenul de 6 luni de la
începerea urmăririi penale, la fel ca în anul 2010.
Din cele 109 dosare soluționate,
un număr de 12 dosare au depășit termenul de 1 an de
la data sesizării organelor judiciare, iar un număr de 5
dosare au fost soluționate în peste 6 luni de la începerea urmăriri
penale.
Calitatea actelor de
urmărire penală a fost
bună, întrucât nu există cauze în care să se fi dispus infirmarea
soluției ori redeschiderea urmăririi penale și
nu a fost dispusă, prin hotărâre definitivă, achitarea
sau restituirea cauzei la procuror.
Instanța de
judecată, printr-o hotârâre definitivă, a admis plângerea
formulată de 2 învinuiți împotriva soluției soluției
de scoatere de sub urmărire penală dispusă în același
dosar, schimbând temeiul din art.10 lit.b1) C.pr.pen., în art.10
lit.d) C.pr.pen. În celelalte 8 cazuri instanța a respins
plângerile formulate împotriva soluțiilor dispuse de procurori.
Prin 9 hotărâri
definitive s-a dispus condamnarea a 17 inculpați, trimiși
în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată timp de 7 luni cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate, din care 1
procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară. A
existat o fluctuație de personal, în sensul că 1 procuror și-a
încetat activitatea în cadrul structurii la data de 1 iunie 2011 și 1
procuror și-a început activitatea la 1 noiembrie 2011. Volumul mediu a
fost de circa 36 cauze soluționate/procuror și de circa 24
cauze rămase în lucru/procuror. La stabilirea volumului s-a avut în
vedere că, în medie, 3 procurori au desfășurat activitate de
urmărire penală.
În concluzie,
activitatea a înregistrat scăderi,
inclusiv în ceea ce privește numărul de rechizitorii, fiind una din
cele două structuri teritoriale cu numărul cel mai mic de acte de
inculpare. S-a reușit însă menținerea la același nivel a
cauzelor vechi nesoluționate, în condițiile existenței unei ponderi
importante a cauzelor nou intrate. Se recomandă dinamizarea
activității de urmărire penală și orientarea
activităților investigative spre cauzele de corupție
clasică.
Dintre cauzele importante soluționate prin
rechizitoriu, exemplificăm:
- Prin rechizitoriul nr.117/P/2009 din 04
aprilie 2011, Serviciul teritorial
Bacău a dispus trimiterea în
judecată a inculpatei R.G. (inspector în cadrul
Primăriei municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de
luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. cu
referire la art.6 și 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41
alin.(2) C.pen.
Infracțiunea a fost
comisă în perioada mai-decembrie 2007 când, în mod repetat și în baza
aceleiași rezoluții infracționale, având calitatea de inspector
superior I în cadrul Direcției Urbanism și Amenajarea Teritoriului -
Compartimentul autorizări a Primăriei municipiului, prin traficarea
funcției publice ce implica și atribuții de control ori de
constatare și sancționare a contravențiilor privind respectarea
disciplinei în construcții, urmărind obținerea de foloase
materiale necuvenite, cu prilejul îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce îi
reveneau pe parcursul derulării procedurilor de obținere a
autorizațiilor în construcții inculpata a pretins suma totală de
20.950 lei și a primit efectiv suma de 18.300 lei de la un
număr de 6 denunțători.
- Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul
nr.67/P/2011 din 21 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în
judecată a 16 inculpați, și anume, E.G. (comisar
al Gărzii Financiare) pentru infracțiunile de luare de mită în
formă continuată, prevăzută de art.254 alin.(1), (2) C.pen.
raportat la art.6, 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a)
C.pen. (2 infracțiuni cu 7, respectiv 6 acte materiale) și fals
intelectual în formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000, raportat la art.289 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen.
(79 acte materiale), A.C. (comisar al Gărzii Financiare) pentru
infracțiunile de luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1),
(2) C.pen. raportat la art.6, 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea
art.75 lit.a) C.pen. (2 infracțiuni din care 1 în formă
continuată cu 7 acte materiale) și fals intelectual în formă
continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, raportat
la art.289 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. (50 acte materiale) N.C.
(comisar șef al Gărzii Financiare) pentru
infracțiunile de luare de mită în formă continuată,
prevăzută de art.254 alin.(1), (2) C.pen. raportat la art.6, 7
alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen. (2
infracțiuni cu 7, respectiv 4 acte materiale) și fals intelectual în
formă continuată, prevăzut de art.17 lit.c) din Legea
nr.78/2000, raportat la art.289 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. (49
acte materiale), T.P., P.D., V.C., C.A.T., S.V., T.T., L.B.C., B.D., C.P.
S.I. și C.I.M. (reprezentanți ai unor
societăți comerciale) pentru comiterea infracțiunii de dare de
mită, prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6, 7
alin.(2) din Legea nr.78/2000, precum și G.D. și B.V.A. (reprezentanți
ai unor societăți comerciale) pentru comiterea infracțiunii de
dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la
art.6, 7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.37 lit.b) C.pen.
S-a reținut că, în
perioada iulie-septembrie 2011, inculpații E.G. și A.C.,
în calitate de comisari și inculpatul N.C., în calitate de comisar
șef, toți din cadrul Gărzii Financiare-Secția
Județeană, au pretins și primit diferite sume de bani de la
reprezentanți ai unor agenți economici de pe raza județului,
respectiv inculpații T.P., P.D., V.C., C.A.T., S.V., T.T., L.B.C., B.D.,
C.P. S.I., C.I.M., G.D. și B.V.A., în scopul de a încheia acte de control favorabile, în
sensul aplicării unor sancțiuni contravenționale orientate spre
minim, de a nu constata toate contravențiile sesizate sau de a anunța
controalele planificate.
Astfel, cu ocazia controlului efectuat în incinta unei
cofetării din municipiu, în data de 4 august 2011, inculpații E.G.
și N.C. au primit de la inculpatul B.V.A., administrator al
unei societăți comerciale, suma de 1.000 lei, la data de 11
august 2011, inculpații E.G, A.C. și N.C. au
primit de la de la inculpații L.B.C., B.D. și C.P.
administratori ai unor societăți comerciale, suma totală de 900
lei, iar la 8 septembrie 2011, inculpații E.G. și A.C.,
au primit de la inculpatul C.I.M., reprezentant al unei
societăți comerciale, suma de 1.000 lei.
De asemenea, în ziua de 29
septembrie 2011, inculpații E.G., A.C. și N.C.
au efectuat un control la zece agenți economici de pe raza județului.
Cu această ocazie au primit de la inculpații G.D., T.P., P.D.,
V.C., C.A.T., S.V. și T.T., administratori ai unor
societăți comerciale, sume de bani, în cuantum total de 4.110 lei.
Aceste sume au fost găsite, după terminarea controlului, asupra
inculpaților E.G., A.C. și N.C.
Totodată,
inculpații E.G., A.C. și N.C. au falsificat procesele-verbale de constatare și
sancționare a contravențiilor, precum și înscrisurile aferente
întocmite în realizarea controalelor formale efectuate, prin atestarea unor
fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin
omisiunea inserării unor împrejurări.
-
Serviciul teritorial
Suceava a
desfășurat activitatea în parametrii anului precedent, care
însă era în regres față de anul 2009. Astfel, deși cauzele
soluționate au crescut, chiar semnificativ cele dispuse pe fond, numărul
rechizitoriilor a rămas la nivelul anului anterior, fiind printre cele
două structuri teritoriale care au emis numai 6 rechizitorii. Se
observă însă reducerea stocului de dosare, inclusiv al celor vechi.
Cantitativ, a crescut numărul cauzelor soluționate cu
29,11% (102 față de 79 în 2010) și mai semnificativ,
al celor soluționate pe fond, 85 față de 47 în
anul 2010. Ca urmare, numărul cauzelor nesoluționate a scăzut
cu 24,76% (79 față de 105 în anul 2010), în
condițiile scăderii celor de soluționat cu numai 3 cauze (181
față de 184 în 2010).
Au fost emise 6 rechizitorii privind
10 inculpați, din care 1 inculpat arestat preventiv trimis în
judecată în stare de libertate. Comparativ, în anul 2010, prin 6
rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 16 inculpați,
din care 1 inculpat în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile
reprezintă 7,05% din totalul cauzelor soluționate pe fond.
Din cele 6 rechizitorii,
un număr de 2 privesc infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu
are ca obiect infracțiuni asimilate celor de corupție, 1 rechizitoriu
privește infracțiuni împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene (reținându-se un prejudiciu de 23.784,72
lei) și 2 rechizitorii au ca obiect infracțiuni de
evaziune fiscală.
În ceea ce privește calitatea
persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 10
inculpați sunt: 1 avocat, 1 controlor vamal-șef de
tură, 1 inspector șef I.S.C.I.R., 1 consilier A.P.I.A.
și 4 administratori de
societăți comerciale.
Operativitatea soluționării cauzelor este relevată de
faptul că din cele 102 cauze soluționate, în 59 a fost
depășit termenul de 1 an de la sesizare, iar 2 cauze au
fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la
începerea urmăririi penale.
A scăzut numărul
cauzelor rămase nesoluționate la 79 (de la 105 în
anul 2010), din care 40 cauze sunt mai vechi de 1 an de la
prima sesizare (54 în anul 2010), respectiv 3 cauze mai vechi
de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1 în anul 2010).
Calitatea actelor de
urmărire a fost bună,
întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea
urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin
hotărâre definitivă.
A rămas definitivă
1 hotărâre prin care s-a dispus achitarea a 1 inculpat
pe temeiul art.10 lit.d) C.pr.pen., analizată în Anexa nr.3.
Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea
a 6 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite
de acest serviciu teritorial.
Activitatea a fost
desfășurată de 4 procurori, din care 1 a desfășurat exclusiv activitate
judiciară. S-a produs o fluctuație de personal, activitatea
judiciară fiind desfășurată de un procuror până la
sfârșitul lunii octombrie 2011, când a plecat din structură,
reușindu-se însă imediat ocuparea postului vacantat.
Volumul mediu a fost de
circa 34 cauze
soluționate/procuror și de circa 26
cauze rămase în lucru/procuror.
În concluzie, activitatea
nu se situează la parametrii medii ai structurilor din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție, nici în ceea ce privește
numărul și nici în ceea ce privește complexitatea cauzelor, fapt ce trebuie schimbat, mai ales în condițiile
în care s-a recomandat dinamizarea activității și în raportul de
activitate precedent.
Dintre cauzele soluționate prin rechizitoriu,
exemplificăm:
- Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul
nr.14/P/2011 din 16 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată
a 2 inculpați, și anume, P.A.L. (avocat) pentru
săvârșirea infracțiunii de trafic de influență
prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 combinat cu art.257 alin.(1)
C.pen. și S.C. pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic de influență prevăzut de art.257 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în perioada august 2008-august 2009 inculpații, în considerarea
influenței pe care au lăsat să se creadă că o au
asupra membrilor Comisiei de examinare constituită la nivelul unei
unități militare pentru ca numitul F.M.E. să fie declarat admis
în urma susținerii testărilor și să fie încadrat ca
subofițer în cadrul S.R.I. au pretins suma de 5.000 euro și
alte foloase constând în petrecerea concediului din luna august 2008 și a
sărbătorilor de iarnă 2008/2009, precum și un porc.
Din sumele pretinse,
inculpata P.A.L. a primit efectiv suma totală de 19.700 lei
expediați prin mandat poștal de numiții F.L. și F.V.
(părinții candidatului), respectiv, la data de 29 ianuarie 2009 suma
de 12.000 lei, la data de 16 aprilie 2009 suma de 1.500 lei și la data de
06 august 2009 suma de 4.200 lei.
Inculpatul S.C. a
primit personal de la F.M.E. suma de 2000 lei la data de 9 aprilie 2009.
De asemenea, F.L. și
F.M. au asigurat serviciile de cazare și masă pentru cei doi
inculpați în perioada concediului din luna august 2008 și a
sărbătorilor de iarnă 2008/2009.
- Prin rechizitoriul nr.41/P/2011 din 28
septembrie 2011, Serviciul
teritorial Suceava a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului Ş.I. (inspector
șef I.S.C.I.R.) pentru săvârșirea infracțiunii de luare
de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6
din Legea nr.78/2000.
S-a reținut în sarcina
inculpatului că, în calitate de inspector șef în cadrul
Inspectoratului de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
și Instalațiilor de Ridicat (I.S.C.I.R.)-Inspectoratul Teritorial, cu
atribuții privind avizarea programei și suportului de curs pentru
programul de instruire în vederea atestării personalului tehnic de
specialitate, la data de 31 mai 2011, pentru a emite avizele necesare. organizării
cursurilor de către o societate comercială a pretins cu titlu de
mită de la administratorul acesteia, denunțătorul C.M.F. un
procent de 25% din încasările obținute de societate de la firmele cu
care are încheiate contracte de „Pregătire profesională a
adulților”și câte 400 lei/cursant pentru cursurile de formare a
specialiștilor în domeniul I.S.C.I.R. (R.S.V.T.I., R.S.L., R.V.T.A.).
După stabilirea și
acceptarea primirii sumelor de bani, inculpatul Ş.I. a emis la 31
mai 2011, către societatea denunțătorului, din partea I.S.C.I.R.
avizele pentru trei examene de stivuitorist prin adresele nr.2599, nr.2600
și nr.2595, avize pe care le-a semnat în calitate de conducător al
instituției.
La data de 25 iulie 2011
inculpatul Ş.I. a primit de la denunțătorul C.M.F. suma de
2.500 lei convenită la data de 31 mai 2011, pentru cele trei
cursuri organizate în luna iunie 2011, pentru număr de 61
cursanți și pentru care au fost susținute examene la datele de
14, 15 și 20 iunie 2011.
Mai multe exemple de rechizitorii întocmite de serviciile teritoriale ale
direcției în anul 2011 sunt prezentate în Anexa nr.1.
2.6. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene
Direcția Națională Anticorupție are competența exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art.18¹-185 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare.
Activitatea de urmărire penală pe acest segment specific este realizată la nivel central, în principal, de Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, organizat în cadrul Secției de combatere a corupției, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o complexitate deosebită și, când este cazul, de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție. Serviciile teritoriale ale direcției soluționează cazurile de fraudare a fondurilor europene comise pe raza lor de competență teritorială.
Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene are în atribuții și monitorizarea activității desfășurate pe acest segment, sens în care, periodic, realizează analize și informări privind rezultatele obținute, precum și comunică astfel de date celorlalte instituții implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv, Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României și Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene.
Pe parcursul anului 2011, atât
la sediul Direcției Naționale Anticorupție, cât și la
sediul altor autorități judiciare din statele membre ale U.E., au
fost organizate întâlniri de lucru cu investigatori ai Oficiului
European de Luptă Antifraudă, în legătură cu
instrumentarea unor cauze penale în care activitatea infracțională
implică un caracter transfrontalier. Totodată, s-a solicitat sprijin
pentru stabilirea unor contacte externe cu instituții din cadrul Comisiei
Europene și autorități judiciare din statele membre U.E., în
scopul obținerii de date și informații privind suspiciunile de
fraudă și contractele de asistență financiară supuse
verificărilor.
Serviciul
de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene a
instrumentat atât cauze privind fraudarea fondurilor europene, cât și alte
cauze complexe referitoare la infracțiuni de corupție, evaziune
fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Activitatea a fost
desfășurată de 2 procurori, întrucât 1 procuror este
detașat la Departamentul pentru Luptă Antifraudă.
Cantitativ, procurorii din acest serviciu au avut de
soluționat 99 cauze și au soluționat 39 cauze (comparativ
cu 133 cauze, din care au soluționat 53, în 2010).
Au fost emise 6 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în
judecată a 28 inculpați, din care 6 în stare
de arest preventiv (comparativ cu 10 rechizitorii, privind 32
inculpați, din care 6 în stare de arest preventiv,
în anul 2010).
Prejudiciul reținut prin actele de inculpare este
de 226.970 euro la care se adaugă 96.709.922,85 lei (comparativ
cu 8.792.597,36 euro la care se adaugă 28.130,67 lei în anul
2010).
Dintre acestea, în
materia fraudării fondurilor europene, au fost întocmite 2
rechizitorii privind 5 inculpați (din care 2 inculpați
au fost trimiși în judecată pentru alte infracțiuni,
respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată și
complicitate la abuz în serviciu), comparativ cu 4 rechizitorii privind 4
inculpați, în anul 2010. Alte 2 rechizitorii privind 5 inculpați
(din care 4 în stare de arest preventiv) au avut ca obiect
infracțiuni de corupție, 1 rechizitoriu privind 2
inculpați (din care 1 în stare de arest preventiv) a avut ca
obiect infracțiuni în legătură directă cu
infracțiunile de corupție (art.10 lit.c din Legea nr.78/2000) și
1 rechizitoriu privind 16 inculpați (din care 1 în
stare de arest preventiv) a avut ca obiect infracțiunea de evaziune
fiscală.
S-a colaborat eficient cu
instituțiile naționale cu atribuții în domeniu pentru
soluționarea cu operativitate a acestor cauze penale, în special cu Serviciul Român de Informații
și Departamentul pentru Luptă Antifraudă (din cadrul Guvernului
României), precum și cu Oficiul European Antifraudă.
În domeniul
combaterii activităților de fraudare a fondurilor provenind din
bugetele Comunităților Europene, în anul 2011, Direcția
Națională Anticorupție a avut de soluționat 714 cauze (545 în 2010), dintre care 363 cauze nou
înregistrate (281 în 2010), fiind
soluționate 276 cauze (222
în anul 2010), din care 231 soluții
pe fond (190 în anul 2010), reprezentând 32,35% din cauzele
de soluționat.
Din cele 438 cauze nesoluționate, în 19 a fost
depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, reprezentând
4,33%.
A crescut numărul cauzelor soluționate prin rechizitoriu
și al inculpaților trimiși în judecată pentru
fraudarea fondurilor europene, fiind întocmite 45 rechizitorii privind 95
de inculpați, comparativ cu 29 rechizitorii privind 62
de inculpați în anul 2010. Rechizitoriile reprezintă 19,48%
din cauzele soluționate pe fond.
S-a dispus aplicarea
prevederilor art.181 C.pen. în 4 cauze, scoaterea de sub
urmărire penală în 4 cauze și neînceperea
urmăririi penale în 178 cauze.
Prejudiciile
aduse bugetului general al Comunităților Europene sunt în cuantum total
de 1.539.955,91
euro la care se adaugă 16.133.976,46
lei (față de 446.920,97 euro și 6.859.077,74
lei, în anul 2010).
Un număr de 9 rechizitorii
au fost întocmite ca urmare a sesizărilor DLAF (comparativ cu 8
în anul 2010), fiind astfel trimiși în judecată un număr
de 15 inculpați din totalul de 95 (comparativ cu 13
din totalul de 62, în anul 2010).
Totodată, 1 rechizitoriu
a avut la bază sesizarea formulată de A.P.D.R.P. (Agenția
de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), 14 rechizitorii
au avut ca punct de plecare denunțuri penale, 4 rechizitorii provin
din disjungeri și 9 rechizitorii au avut la bază
sesizări din oficiu.
La nivelul structurii
centrale a direcției, în materia
fraudării fondurilor europene, Serviciul
de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor
financiare ale Comunităților Europene a întocmit 2
rechizitorii privind 3
inculpați (și alți 2 inculpați
trimiși în judecată pentru infracțiuni de fals și
complicitate la abuz în serviciu), reținându-se un prejudiciul total în sumă de 713.642.70
lei și 153.970 euro și fiind luate măsuri asigurătorii.
Comparativ, în anul 2010, acest serviciu a emis 4 rechizitorii
privind 4 inculpați, cu un prejudiciu total de 78.209,36 euro
și 28.130,67 lei.
Secția de
combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a întocmit în materia fraudării fondurilor europene 1 rechizitoriu privind
2 inculpați, fiind reținut un prejudiciu de 332.731,92
euro și dispuse măsuri asigurătorii.
Structurile teritoriale ale
direcției au întocmit în materia
fraudării fondurilor europene un număr de 42 rechizitorii privind
90 inculpați, comparativ cu 23
rechizitorii privind 54 inculpați în anul 2010. Prejudiciul
total reținut prin actele de inculpare a fost în cuantum de 1.053.253,88
euro și 15.420.333,76 lei (comparativ cu 392.000,30 euro și
6.514.837,45 lei, în anul 2010).
Concret, 14 dintre serviciile teritoriale au întocmit
rechizitorii în materia fraudării fondurilor europene, după cum
urmează: 6 rechizitorii-Tîrgu Mureș (12
inculpați, din care 4 persoane juridice), 5
rechizitorii-Iași (15 inculpați), câte 4
rechizitorii-București (7 inculpați), Ploiești
(7 inculpați) și Brașov (6
inculpați), câte 3 rechizitorii-Timișoara (12
inculpați), Constanța (6 inculpați), Cluj (4
inculpați) și Galați (4 inculpați), câte 2
rechizitorii-Pitești (10 inculpați) și Alba-Iulia
(2 inculpați) și câte 1 rechizitoriu-Craiova
(2 inculpați), Suceava (2 inculpați) și Oradea
(1 inculpat).
Prin prisma
finalității procesului penal în materia fraudării fondurilor
europene, în anul 2011 se
înregistrează 31 hotărâri definitive de
condamnare a 54 inculpați la pedeapsa închisorii, din care 16
execută în regim de detenție, iar pentru 38 este
suspendată executarea (20suspendare sub supraveghere a executării
pedepsei, 18 suspendare condiționată). Comparativ, în anul
2010, prin 14 hotărâri definitive au fost condamnați 20
inculpați, din care 2 execută în regim de detenție
și pentru 18 era suspendată executarea (5suspendare
sub supraveghere a executării pedepsei, 13 suspendare
condiționată).
Dintre cei 54 condamnați,
față de 36 au fost aplicate circumstanțe atenuante.
Totodată, un număr de 3 condamnați au beneficiat de prevederile
art.3201 C.pr.pen., introdus prin Legea nr.202/2010, privind reducerea
cu o treime a limitelor de pedeapsă, ca urmare a recunoașterii
vinovăției.
Au fost aplicate pedepse de maxim
1 an față de 10 inculpați, de cel mult 2 ani față
de 9 inculpați, de până la 3 ani pentru 22 inculpați,
de maxim 4 ani față de 10 inculpați și de
cel mult 6 ani în cazul a 3 inculpați. Cea mai mică
pedeapsă a fost de 6 luni (aplicată față de
2 inculpați) și cea mai mare de 6 ani (aplicată față
de 2 inculpați).
Prin 20 hotărâri
nedefinitive au fost condamnați 38 inculpați.
S-au pronunțat 3hotărâri
definitiveprin cares-a dispus față
de 6 inculpați achitarea în temeiul dispozițiilor
art.181C.pen. (rechizitorii întocmite de Serviciul
teritorial Alba-Iulia, așa cum rezultă din Anexa nr. 3).
Nu au existat hotărâri definitive de restituire
a cauzei la procuror.
Dintre cauzele privind fraudarea fondurilor europene, exemplificăm
următoarele rechizitorii:
- Serviciul de combatere a
infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale
Comunităților Europene din cadrul Secției de combatere a
corupției, prin rechizitoriul nr.89/P/2007 din data de 10 februarie 2011, a
dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, și
anume, P.G. (director al Direcției Economice și
Financiare din cadrul unei Agenții Naționale) pentru
infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
continuată, prevăzut de art.2481 C.pen. raportat la art.
248 C.pen. (26 acte materiale), schimbare, fără respectarea
prevederilor legale, a destinației fondurilor europene în formă
continuată, prevăzută de art.182 alin.(1), (2) din
Legea nr.78/2000 și uz de fals în formă continuată,
prevăzut de art.291 C.pen. (11 acte materiale), D.I.O. (șef
serviciu financiar în cadrul Agenției Naționale) pentru
infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.2481 C.pen. și la art.248 C.pen. (26 acte
materiale), complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor
legale, a destinației fondurilor europene în formă continuată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.182 alin.(1),
(2) din Legea nr.78/2000 (26 acte materiale) și complicitate la uz de fals
în formă continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.291 C.pen. (11 acte materiale), C.G. (administrator al unei
societăți comerciale) pentru infracțiunile de fals în înscrisuri
sub semnătură privată în formă continuată,
prevăzută de art.290 alin.(1) C.pen. (10 acte materiale) și
complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.2481
C.pen. și la art.248 C.pen. (12 acte materiale) și P.A. (reprezentant
al unei organizații nonguvernamentale) pentru săvârșirea
infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
prevăzută de art.290 alin.(1) C.pen.
În fapt, în perioada
2000-2006, Comisia Europeană a înființat Programul YOUTH (Tineret) de
acțiune al Comunității, dedicat sprijinirii tinerilor și
domeniului Educație, Training și Tineret, aplicarea Programului realizându-se
prin Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor
Tinerilor (A.N.S.I.T.) aflată în subordinea Ministerului Tineretului
și Sportului.
Cercetările efectuate
au stabilit că parte din fondurile europene nerambursabile acordate
A.N.S.I.T. în cadrul Programului Tineret au fost utilizate în mod
necorespunzător, fiind efectuate de către inculpații P.G.
și D.I.O., funcționari publici în cadrul Autorității
Naționale, plăți din aceste fonduri europene către 3
organizații nonguvernamentale și către 3 societăți
comerciale, pentru servicii care nu s-au realizat în fapt. Plățile
s-au realizat de către cei doi inculpați cu încălcarea
repetată a atribuțiilor de serviciu referitoare la verificarea
corectitudinii executării operațiunilor financiare, respectiv în
lipsa documentelor justificative care atestau prestarea serviciilor pentru care
se efectuau plățile, a vizei „bun de plată”, a
ordonanțării la plată, a controlului financiar preventiv, etc.
Astfel, în perioada
2003-2005, cei doi funcționari publici și-au îndeplinit în mod
repetat defectuos atribuțiile de serviciu și au dispus, prin emiterea
a 26 ordine de plată cu ajutorul inculpatului C.G., efectuarea unor
plăți nejustificate din fonduri europene nerambursabile în derularea
a 17 contracte de prestări servicii/parteneriat încheiate de A.N.S.I.T. cu
3 organizații nonguvernamentale și 3 societăți comerciale,
producând A.N.S.I.T. o pagubă în cuantum de 710.000 lei. Contractele
aveau ca obiect prestarea de servicii în favoarea A.N.S.I.T. pentru editare,
multiplicare materiale de informare și consultanță programe
tineret, logistică (acces echipamente servicii IT, servicii de transport,
asistență cu personal de specialitate), prestarea de servicii de
cazare-masă (săli de conferințe, internet, transport
participanți, servicii locale), etc.
Plățile
nejustificate din fondurile europene nerambursabile s-au realizat de către
inculpații P.G. și D.I.O. în baza a 11 facturi fiscale
false emise de inculpații C.G. și P.A., prin efectuarea
a 26 plăți către 3 societăți comerciale și 3
organizații nonguvernamentale. În cauză s-a dispus luarea
măsurilor asigurătorii.
- Prin rechizitoriul nr.63/P/2009 din 12
decembrie 2011, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați,
respectiv, B.T. (reprezentant> al unei societăți comerciale) pentru infracțiunile de folosire sau prezentare
de declarații sau documente false, inexacte sau incomplete, care au avut
ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul
Comunității Europene, în formă continuată (4 acte
materiale), prevăzută de art.181 alin.(1) și (3) din
Legea nr.78/2000, înșelăciune în formă continuată (4 acte
materiale), prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen.
și uz de fals în formă continuată (4 acte materiale),
prevăzut de art.291 teza I C.pen. și S.V. (primar al
orașului) pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor
publice, în formă calificată și continuată (4 acte
materiale), prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat
la art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată (4 acte materiale),
prevăzut de art.289 alin.(1) C.pen. raportat la art.17 lit.c) și
art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual prevăzut de
art.289 alin.(1) C.pen.
S-a reținut în fapt că, pe parcursul derulării
procedurilor de accesare a unor fonduri SAPARD în vederea construirii unui
abator pe raza orașului în perioada 2006-2007, inculpatul B.E., în
calitate de reprezentant legal al unei societăți comerciale, a
prezentat la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală
și Pescuit (A.P.D.R.P.)-Centrul Regional și, ulterior, la Oficiul
Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, mai multe
documente false, inexacte sau incomplete referitoare la ridicarea construcției
(certificatul de urbanism, autorizația de construire și copii
certificate ca fiind conforme cu originalul autorizației respective). Ca
urmare, firma inculpatului B.E. a obținut pe nedrept suma
totală de 942.392,97 lei (echivalentul a 274.624,35 euro),
reprezentând fonduri din bugetul Comunităților Europene și din
bugetul național.
În demersul său, B.E. a fost
sprijinit de inculpatul S.V. care, în calitate de primar al
orașului, a dispus emiterea și prelungirea în mod nelegal a
documentelor false depuse la A.P.D.R.P., respectiv certificatul de urbanism
și autorizația de construire. De asemenea, S.V. a omis să
înregistreze în evidențele speciale ale primăriei aceste documente
pentru a ascunde faptul că lucrările au fost începute fără
respectarea legii. Prin aceasta, bugetul Primăriei orașului a fost
prejudiciat cu suma totală de 35.512,46 lei reprezentând taxele pe
care societatea comercială ar fi trebui să le achite pentru emiterea
actelor respective.
Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a constituit parte civilă în
cauză cu suma totală de 2.697.477,13 lei, reprezentând valoarea
integral decontată societății comerciale și
penalități. În
vederea recuperării pagubei s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând societății
comerciale.
- La data de 16 martie 2011, prin rechizitoriul nr.59/P/2010, Serviciul
teritorial Iași a dispus
trimiterea în judecată a 4 inculpați, respectiv, A.F. (președinte
al unei asociații), pentru infracțiunile de folosire sau prezentare
de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au avut
ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, în formă continuată,
prevăzută de art.181 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și
fals intelectual, prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000, R.V. (secretarul comunei) pentru infracțiunile de
fals intelectual (4 infracțiuni), prevăzut de art.289 C.pen.
raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea
sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete
care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul
general al Comunităților Europene, în formă continuată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.181 alin.(1)
din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen., R.M. (primarul
comunei) pentru infracțiunile de fals intelectual (2
infracțiuni), prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c)
din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea sau prezentarea de
documente ori declarații false, inexacte sau incomplete care au avut ca
rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, în formă continuată,
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.181 alin.(1)
din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.75 lit.a) C.pen. și M.L.C (funcționar
A.P.I.A.) pentru neglijență în serviciu, prevăzută
de art.249 alin.(1) C.pen. (3 infracțiuni).
S-a reținut în fapt că, în
cursul anilor 2007-2009, inculpații A.F., președinte al unei asociații,
R.M., primarul comunei și R.V., secretarul comunei, au
obținut în mod nelegal suma totală de 304.841,96 lei (aproximativ
81.239 euro), provenită din ajutoarele financiare acordate de Fondul European
pentru Garantare în Agricultură (F.E.G.A.) prin plăți directe
gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (A.P.I.A). Pentru a obține aceste sume, inculpații
au întocmit mai multe documente false (hotărâre a Consiliului local,
contract de societate, contract de închiriere, proces verbal de constituire
societate, tabele cu utilizatorii pajiștii, procese-verbale care atestau
în fals execuția de lucrări de întreținere și amenajare) pe
care A.F., în calitate de reprezentant al Asociației, le-a depus la
A.P.I.A. Această situație a fost posibilă și prin faptul
că funcționarul public din cadrul A.P.I.A., inculpata M.L.C.,
nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corespunzător
și a primit această documentație falsificată fără
să verifice situația reală.
A.P.I.A.-Centrul județean s-a
constituit parte civilă cu suma de 304.841,96 lei, reprezentând sume
achitate cu titlu de sprijin financiar pe suprafață pășune
către Asociație. În vederea recuperării acestei pagube, s-a
dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și
imobile aparținând inculpaților.
- Serviciul teritorial Ploiești, prin rechizitoriul
nr.13/P/2007 din 23 martie 2011, a
dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați, respectiv,
Ş.I. (primar al comunei în perioada 2002-mai 2004) și
D.D. (primar al comunei începând cu luna iunie 2004) pentru
săvârșirea infracțiunilor de folosire de documente false având
ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene prevăzută de art.181 alin.(1)
și (3) din Legea nr.78/2000 și înșelăciune
prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(3) și (5) C.pen.
În esență, s-a
reținut că în perioada 2002-mai 2004 inculpatul Ş.I., în
calitate de primar al comunei și responsabil legal al proiectului cu
finanțare SAPARD - ,,Investiție nouă canalizare și
stație de epurare”, în cunoștință de cauză, a folosit
și prezentat Agenției SAPARD (actuala Agenție pentru Dezvoltare
Rurală și Pescuit), anexat cererii de finanțare, Hotărârea
Consiliului Local al Comunei nr.36/29.08.2002 în cuprinsul căreia sunt
menționate date ireale privind existența surselor de finanțare,
fapta având ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în
cuantum de 2.653.140,43 lei (echivalentul a 728.284,5 euro), din care a
fost acceptată la plată și achitată suma de 2.546.338,69
lei (echivalentul a 671.580,7 euro), sumă ce reprezintă paguba
adusă bugetului Comunităților Europene și este o
consecință deosebit de gravă, în sensul art.146 C.pen.
Prin folosirea
și prezentarea Agenției SAPARD a actelor în cuprinsul cărora
sunt menționate date ireale privind existența surselor de
finanțare, a rezultat și obținerea pe nedrept de fonduri
nerambursabile din bugetul național, în cuantum de 884.380,14 lei
(echivalentul a 242.761,5 euro), din care a fost acceptată la plată
și achitată suma de 848.779,57 lei (echivalentul a 223.860,24
euro), sumă ce reprezintă paguba cauzată bugetului național
și este o consecință deosebit de gravă, în sensul art.146
C.pen.
De asemenea, începând cu
luna iulie 2004 inculpatul D.D., în calitate de primar al comunei
și responsabil legal al proiectului cu finanțare SAPARD -
,,Investiție nouă canalizare și stație de epurare”, în
cunoștință de cauză, a folosit și prezentat
Agenției SAPARD documente contrafăcute (raportul de evaluare a ofertelor
nr.4478/25.07.2004 și înscrisurile subsecvente) privind parcurgerea
procedurii de reevaluare a ofertelor depuse pentru acordarea contractului de
execuție de lucrări, fapta având ca rezultat obținerea, pe
nedrept, de fonduri europene în cuantum de 2.415.789,22 lei
(echivalentul a 637.149,21 euro), sumă ce reprezintă paguba
adusă bugetului Comunităților Europene și este o
consecință deosebit de gravă, în sensul art. 146 C.pen.
Prin folosirea
și prezentarea Agenției SAPARD a documentelor contrafăcute a
rezultat și obținerea, pe nedrept, de fonduri nerambursabile din
bugetul național în cuantum de 805.263,08 lei (echivalentul a
212.383,07 euro), sumă ce reprezintă paguba adusă bugetului
național și este o consecință deosebit de gravă în
sensul art. 146 C.pen.
- Prin rechizitoriul
nr.59/P/2009 din 16 mai 2011, Serviciul teritorial Pitești a dispus trimiterea în judecată a 11
inculpați, și anume, N.C. (președinte al
Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosirea sau
prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene, în formă continuată,
prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea
nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, luare de
mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin.
(2) din C.pen. raportat la art.5 alin.(1) și art.6 din Legea nr. 78/2000
și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat
la art.248 C.pen. în referire la art.132 din Legea nr.78/2000, P.G.C.
(acționar majoritar al unei societăți pe
acțiuni) pentru infracțiunile de dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la
art.5 alin.(1) , art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, N.G. (primar
al municipiului), Ş.I. (primar al comunei) și A.C.I.
(primar al altui municipiu) pentru infracțiunea de folosire sau
prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene prevăzută de art.181
alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, D.F. (director executiv în
cadrul Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosire sau
prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene prevăzută de art.181
alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual în
formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000, P.I. (primar al altei comune) pentru
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.132 din
Legea nr.78/2000, N.I., D.G. și M.T. pentru infracțiunea de
fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000 și G.D. (asociat și administrator la o
societate comercială) pentru infracțiunea de complicitate la
infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept
de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.181 alin.(1)
și (3) din Legea nr.78/2000.
În fapt, în cadrul unui
proiect finanțat din fonduri PHARE, Consiliul județean a accesat un
program de finanțare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro,
având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau
reconstrucție a patru unități școlare de pe raza
județului, respectiv în două municipii și o comună, motivul
invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundațiile din
perioada aprilie-august 2005.
Cererea de finanțare a
fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la
data de 5 iunie 2006 de către inculpatul N.C., președintele
Consiliului județean, în calitate de persoană responsabilă din
cadrul instituției solicitante, precum și de către
inculpații C.I.A. și N.G., primari ai celor două
municipii, respectiv I.Ş., primar al comunei. Cererea de
finanțare a fost elaborată de inculpatul D.F. în calitate de
director executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și
Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Județean și
totodată manager-coordonator de proiect. Fondurile au fost solicitate în
condițiile în care niciuna dintre unitățile școlare nu a
fost afectată de inundațiile din perioada invocată, iar în
cererea de finanțare a fost menționat documentul intitulat „Raportul
Inspectoratului pentru Situații de Urgență”, care nu
există, situație despre care avea cunoștință
inculpatul N.C. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al
Comitetului județean pentru situații de urgență. În baza
cererii de finanțare depuse la data 8 iunie 2006, a fost încheiat
contractul de grant prin care Consiliul județean a primit pe nedrept suma
totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanțare externă
nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada
2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o
singură societate comercială, aparținând inculpatului G.D.,
care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât
și pentru lucrări neexecutate. Această firmă se afla în
relații contractuale și în raporturi juridice cu familia
inculpatului.
Pe perioada executării
proiectului, inculpatul N.C. a semnat cererea de plată finală
și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu
conținut nereal (procese verbale de recepție, rapoarte tehnice
financiare) prin care s-a atestat, în mod fals, efectuarea unor lucrări
care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală și
anexa a fost redactată și semnată de inculpatul D.F. În
consecință, Consiliul județean a încasat pe nedrept suma de 260.800
euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare
nerambursabilă. Procesele verbale de recepție au fost puse la
dispoziție de inculpatul G.D., asociat și administrator al
firmei care realizase lucrările, fiind întocmite de inculpatul N.I.,
reprezentant cu execuția al firmei, respectiv inculpații D.C.
și M.T., membrii în Comisia de recepție și diriginți
de șantier.De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu
au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost
încasată.
- Serviciul teritorial
Timișoara, prin rechizitoriul nr. 146/P/2010 din 22 februarie 2011, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului
M.I. (administrator al unei societăți comerciale) pentru
săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentarea de
documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca
rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene prevăzută de art.181 alin.(1)
din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), tentativă la infracțiunea
de folosire sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte
sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Comunităților Europene prevăzută de
art.20 C.pen. raportat la art.181 alin.(1) și art.184
din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură
privată prevăzut de art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000
raportat la art.290 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în anii 2007-2009 inculpatul M.I., în calitate de administrator
al unei societăți comerciale (exploatație agricolă), prin
cererile depuse la APIA-Centrul Local, în primul an și ulterior la
APIA-Centrul Județean, a solicitat sprijin financiar nerambursabil,
acordat fermierilor din Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR, precum și
din bugetul național (fonduri administrate de bugetul
Comunităților Europene). În acest sens, a folosit în numele
societății și a prezentat funcționarilor APIA, cererile de
acordare a sprijinului și declarațiile de suprafață în care
a consemnat, în mod fals, că deține și utilizează
terenurile din trei locații, încasând astfel, pe nedrept, pentru anii 2007
și 2008 suma totală de 90.762,49 lei.
Ulterior, cu ocazia unui
control efectuat în data de 2 septembrie 2009 de consilieri din Direcția
Control și Antifraudă din Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit, pentru cererea din anul 2007,
inculpatul M.I. a falsificat un înscris sub
semnătură privată intitulat „contract de arendare”
nr.6/05.01.2007, ca fiind întocmit între un Composesorat și firma lui,
pentru suprafața de 90,0 ha. pășune, înscris pe care l-a
prezentat consilierilor, și astfel le-a creat reprezentarea deținerii
legale a terenurilor din cele trei locații trecute în cereri și
declarațiile de suprafață.
Pentru campania
agricolă din anul 2009, inculpatul M.I. a folosit și prezentat
din nou cererea și declarația de suprafață în care a
consemnat, în mod nereal, că utilizează terenurile din cele trei
locații, însă cu ocazia prelucrării acestora, datorită situației
de supradeclarare, i s-au solicitat acte prin care să justifice
deținerea legală a respectivelor suprafețe, astfel încât
inculpatul a precizat funcționarului APIA că nu deține asemenea
înscrisuri și a completat formularul „S1-Corectare 2009” cu nr. 1296/21
septembrie 2009, retrăgând toate aceste suprafețe. Pentru acest motiv,
plățile în sumă de 84.256,59 lei care ar fi revenit
pentru terenuri, nu au mai fost acordate.
- Prin rechizitoriul nr.19/P/2011 din 29
septembrie 2011, Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a dispus
trimiterea în judecată a 4 inculpați, persoane juridice,
și anume, 3 persoane juridice (societăți comerciale)
pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente sau
declarații false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat
obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general consolidat al Comunităților
Europene, în formă continuată, prevăzută de art.181
alin.(1) din Legea nr.78/2000 și fals material în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată prevăzut de
art.290 alin.(1) C.pen. și 1 persoană juridică (asociație
composesorală) pentru infracțiunile spălare a banilor
prevăzută de art.23 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 și
fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în formă
continuată prevăzută de art.290 alin.(1) C.pen.
În esență, s-a reținut
că, în vederea lipsirii de efecte a Deciziei nr.2478051 din 25
iunie 2009, emisă de Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.)-Centrul Județean,
și pentru a facilita obținerea de către persoană
juridică inculpată-Asociația Composesorală a sumelor de
bani aferente anului 2009 de la A.P.I.A, o persoană
juridică inculpată- societate comercială, a încheiat
contractul fictiv de arendă nr.52 din 9 martie 2009 prin care se atesta,
în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând
Asociației Composesorale, și a prezentat acest contract
alături de alte documente la A.P.I.A., obținând suma de 30.790,81
lei cu titlu de subvenție, aferentă anului 2009 pentru aceste
terenuri, sumă pe care a remis-o în contul Asociației Composesorale.
Similar, în anul 2010, persoana
juridică inculpată-societate comercială a încheiat
contractul fictiv de arendă nr.563 din 1 martie 2010 prin care se atesta,
în mod nereal, că a luat în arendă o suprafață de teren
aparținând persoanei juridice inculpate-Asociația
Composesorală, și a prezentat acest contract alături de alte
documente la A.P.I.A., încercând să obțină sumele de bani cu
titlu de subvenție, aferente anului 2010, pentru aceste terenuri în
vederea remiterii sumelor de bani în contul Asociației Composesorale.
În același mod a
procedat și o altă persoană juridică
inculpată-societate comercială care, pentru a facilita
obținerea de către persoana juridică
inculpată-Asociația Composesorală a sumelor de bani aferente
anului 2009 de la A.P.I.A.-Centrul Județean, a încheiat contractul fictiv
de arendă nr.53 din 9 martie 2009 prin care se atesta, în mod nereal,
că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând Asociației
Composesorale, și a prezentat acest contract alături de alte
documente la A.P.I.A., obținând suma de 15.597,95 lei cu
titlu de subvenție, aferentă anului 2009, pentru aceste terenuri,
sumă pe care a remis-o în contul Asociației Composesorale.
De asemenea, în anul 2010
aceeași persoană juridică inculpată-societate
comercială a încheiat contractul fictiv de arendă nr.512 din 22
februarie 2010 prin care se atesta, în mod nereal, că a luat în
arendă o suprafață de teren aparținând Asociației
Composesorale, a prezentat acest contract alături de alte documente la
A.P.I.A., încercând să obțină sumele de bani cu titlu de
subvenție aferente anului 2010 pentru aceste terenuri, în vederea
remiterii sumelor de bani în contul Asociației Composesorale.
Activitatea
infracțională a fost desfășurată, în același mod,
de a treia persoana juridică inculpată-societate comercială, care
pentru a facilita obținerea de către persoana juridică
inculpată-Asociația Composesorală a sumelor de bani aferente
anului 2009 de la A.P.I.A.-Centrul Județean, a încheiat contractul fictiv
de arendă nr.51 din 6 martie 2009 prin care se atesta, în mod nereal,
că a luat în arendă o suprafață de teren aparținând Asociației
Composesorale, și a prezentat acest contract alături de alte
documente la A.P.I.A., obținând suma de 17.665,28 lei cu titlu de
subvenție, aferentă anului 2009, pentru aceste terenuri, sumă pe
care a remis-o în contul Asociației Composesorale.
În anul 2010, aceeași
persoană juridică inculpată-societate comercială a
încheiat contractul fictiv de arendă nr.490 din 19 februarie 2010 prin
care se atesta, în mod nereal, că a luat în arendă o
suprafață de teren aparținând persoanei juridice
inculpate-Asociația Composesorală și a prezentat acest
contract alături de alte documente la A.P.I.A., încercând să
obțină sumele de bani cu titlu de subvenție aferente anului 2010
pentru aceste terenuri, în vederea remiterii sumelor de bani în contul Asociației
Composesorale.
S-a reținut că persoana
juridică inculpată-Asociația Composesorală a primit
sumele de bani dobândite cu titlu de subvenție pentru anul 2009 de la
A.P.I.A, de către cele 3 persoane juridice
inculpate-societăți comerciale, cunoscând faptul că aceste
societăți au prezentat o documentație neconformă cu
realitatea către A.P.I.A. și a folosit sumele de bani în vederea
realizării intereselor proprii.
Totodată, persoana
juridică inculpată-Asociația Composesorală, în perioada
2009-2010, a încheiat un număr de 6 contracte cu cele 3 persoane
juridice inculpate-societăți comerciale prin care atesta, în mod
nereal, că a arendat terenurile care făceau obiectul acelor contracte,
către cele trei societăți, contractele respective fiind folosite
ulterior în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene.
class=tab1>
Activitatea de
urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției
judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în
funcție de natura și complexitatea cauzelor.
Poliția judiciară
Activitatea
ofițerilor și agenților de poliție judiciară s-a
desfășurat, în conformitate cu prevederile în vigoare, sub directa
conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care
efectuează urmărirea penală și sub autoritatea
exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale
Anticorupție.
La sfârșitul anului 2011,
personalul poliției judiciare a Direcției Naționale
Anticorupție era format din 166 polițiști (81 ofițeri
și 3 agenți la nivel central, respectiv, 82 ofițeri
de poliție în teritoriu) din totalul de 170 posturi
prevăzute în organigramă.
Ofițerii
și agenții de poliție judiciară au înregistrat
creșteri în activitate, efectuând acte de urmărire penală, ca
urmare a dispoziției procurorilor, în 4.461 dosare (comparativ cu 4.376 dosare în anul 2010). În exercitarea activităților de
serviciu, aceștia au acționat și pentru obținerea de date ori
informații referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate
și mijloacele de comunicații folosite de către făptuitori
sau au efectuat investigații complexe, care au fost exploatate în cursul
urmăririi penale.
Dintre principalele activități
realizate în legătură cu cauzele penale, menționăm efectuarea
unui număr de 750 percheziții domiciliare, în baza
autorizațiilor emise de judecători (comparativ cu 355 în anul
2010), aplicarea a 803 sechestre asigurătorii (comparativ cu 537
în anul 2010), identificarea și audierea a circa 15.985 de
persoane (comparativ cu 15.600 în anul 2010), realizarea a 1.108 activități
criminalistice (comparativ cu 674 în anul 2010), 254.877 activități
tehnice (comparativ cu 302.559, în anul 2010), precum și 55.019 alte
activități polițienești (comparativ cu 14.256 în
anul 2010).
Au pus în executare 360 mandate
de aducere (comparativ cu 330 în anul 2010) și au fost efectuate un
număr de 3.875 de proceduri de ridicări de obiecte și
înscrisuri (față de 3.868 în anul 2010).
>
Ofițerii de
poliție judiciară care își desfășoară activitatea
în cadrul Serviciului tehnic al
direcției (inclusiv în centrele zonale) au realizat activitățile
specifice prin participarea la infracțiunile flagrante (33), prin
efectuarea de activități tehnice (1.492), criminalistice (253),
activități în legătură cu autorizațiile de
interceptare/înregistrare (453), percheziții (100) și
alte activități specifice, la solicitarea secției judiciare (25).
În cadrul Biroului de legătură cu instituțiile similare
din alte state, ofițerul de poliție judiciară a sprijinit
activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr
de 82 solicitări de comisii rogatorii internaționale în/din
străinătate, a formulat și transmis un număr de 16
verificări în străinătate și a desfășurat
activități legate de traducere autorizată a unor materiale
în/din limbile germană, engleză ș.a.
Ofițerul de
poliție judiciară care își desfășoară activitatea
în cadrul Biroului de informare și
relații publice a contribuit la redactarea și transmiterea
a 326 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi
penale sau trimiterea în judecată realizate în dosarele instrumentate de
direcție ori privind reținerea și/sau arestarea preventivă
a unor inculpați. A documentat și redactat un număr de 296 de
răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr.544/2001 privind
liberul acces la informațiile de interes public și a oferit
răspunsuri la solicitările telefonice adresate de jurnaliști,
atunci când informațiile au fost disponibile pe loc. A realizat zilnic monitorizarea
presei scrise și audio-video, interne și internaționale, care a
reflectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau cauze
de competența acesteia.
Ofițerul de
poliție judiciară din cadrul
Unității de Implementare a Proiectelor a
desfășurat activități în domeniul managementului
proiectelor derulate în beneficiul Direcției Naționale
Anticorupție.
La Serviciul de registratură, grefă, arhivă
și relații cu publicul, ofițerul de poliție
judiciară și-a adus contribuția la activitățile de
primire în audiență a unui număr de peste 1.602 persoane,
iar în cadrul Serviciului de resurse umane,
pregătire și perfecționare profesională
ofițerul de poliție judiciară a participat la întocmirea
documentelor specifice pentru detașarea și numirea a 8
ofițeri de poliție judiciară, prelungirea detașării a 14
ofițeri de poliție și încetarea detașării a 7 ofițeri
de poliție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție,
precum și a altor acte referitoare la evoluția profesională și
salarială a polițiștilor.
Specialiștii
Specialiștii din
cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori
împrejurări ale cauzelor instrumentate, prin realizarea de note și
rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe
specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar,
precum și în evaluarea imobiliară, achiziții publice ori
privatizare. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor
compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul
informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind
corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.
La finele anului 2011,
își desfășurau activitatea în cadrul direcției 47
specialiști (49 în anul
2010), din care: 22 la Serviciul specialiști organizat
la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale
Anticorupție, 16 la serviciile teritoriale, 7 la Serviciul
informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind
corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare
rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul
de informare și relații publice. Pe parcursul anului 2011, s-a
înregistrat o fluctuație de personal, respectiv, 1
specialist și-a încetat activitatea prin pensionare, 1 specialist a
fost detașat în cadrul unei organizații internaționale, 1
specialist și-a încetat activitatea prin demisie, 1 specialist a
fost îndepărtat din funcție ca urmare a unei acțiuni
disciplinare și 2 specialiști au fost început activitatea în
cadrul direcției.
Specialiștii din cadrul
Serviciului specialiști, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum
și 2 dintre specialiștii IT au întocmit un număr de 503 lucrări (comparativ cu 404
în anul 2010) privind achiziții publice, fraude
cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, privatizări, creditări
bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice și
evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 224
rapoarte de constatare tehnico-științifică (205
în anul 2010), 69 note de constatare (38 în anul 2010),
21 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire
penală (15 în anul 2010), 68 răspunsuri la
obiecțiuni și expertize (22 în anul 2010), 97 note cu
propuneri de solicitare documente suplimentare (105 în anul 2010)
și 24 percheziții informatice/materiale tehnice (18 în
anul 2010)..
Lucrările efectuate au
avut un grad sporit de complexitate, fiind întocmite rapoarte de constatare, de
exemplu, într-o cauză privind acordarea de credite, în condiții
nelegale, unui număr de 84 de debitori, majoritatea pe baza unor
garanții supraevaluate (137 de credite în valoare de 35 de milioane lei);
în cea privind activități infracționale cu produse petroliere în
care au fost implicate 141 de societăți comerciale și 3 mari
producători/procesatori, pe o perioadă de 5 ani; în cea referitoare
la simularea unor achiziții intracomunitare de produse metalurgice urmate
de livrarea pe piața internă pentru care nu s-a colectat și
raportat TVA ori a fost dedus nelegal, creându-se un prejudiciu total de peste
17 milioane lei; în cauza privind o evaziune fiscală în domeniul legumelor
și fructelor, prin care a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului
cu suma de 7 milioane de euro, precum și în cauze referitoare la
contrabanda cu țigări realizată prin punctele vamale.
Volumul de
activitate a înregistrat creșteri
față de anul precedent. Deficitul și fluctuația de personal
au influențat operativitatea în desfășurarea
activității și au continuat să fie înregistrate întârzieri
în ceea ce privește cauzele care au ca obiect identificarea terenurilor
și evaluările imobiliare, justificat obiectiv prin numărul mare
de dosare repartizate celor doi specialiști în domeniu.
Specialiștii au fost
preocupați și de continua pregătire profesională, un
număr de 8 specialiști participând la cursuri de
perfecționare în domeniul achizițiilor publice și al controlului
financiar fiscal, precum și la cursuri organizate de A.N.F.P., din fonduri
europene, în materia achizițiilor publice (3 specialiști)
și ECDL (15 specialiști). Au existat și specializări
individuale: doctorat, licențe în a doua specialitate, experți
contabili, experți evaluatori.
Serviciul tehnic al Direcției Naționale Anticorupție permite
desfășurarea, prin mijloace proprii, a activităților pentru
care este necesar sprijinul tehnic, criminalistic sau operativ, încât să
fie asigurat, cu promptitudine, suportul de specialitate în timpul
urmăririi penale în toate cauzele, atât la nivel central, cât și pe
raza de competență a serviciilor teritoriale, în strictă
concordanță cu reglementările procesual penale în materie.
Aceste activități se realizau, anterior, numai cu colaborarea
altor instituții cu atribuții specifice.
Din punct de vedere
funcțional, în cadrul Serviciului tehnic funcționează Biroul
tehnic, Biroul telecomunicații și Compartimentul de intervenție
și escortă, precum și trei centre zonale (Bacău, Cluj
și Timișoara), structuri în care își desfășoară
activitatea ofițeri/agenți de poliție judiciară și un
specialist.
Serviciul
tehnic și centrele zonale au contribuit, în mod direct, la constatarea a 33
infracțiuni flagrante de corupție (comparativ cu 36 în anul 2010), fiind întreprinse toate
activitățile operative și criminalistice aferente.
Din punct de vedere
funcțional, Serviciul tehnic și centrele zonale au primit, în vederea
punerii în aplicare, un număr de 453
autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor
telefonice ori ambientale (față de 353 autorizații
în anul 2010), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele
aflate în lucru. Dintre acestea, 210 autorizații s-au dispus
și cu privire la interceptarea și înregistrarea dialogurilor
ambientale, față de 219 autorizații în cursul anului
2010.
Punerea în aplicare a
presupus, conform normelor procedural penale, realizarea înregistrărilor
și imprimarea acestora pe suporturi optice, precum și întocmirea
actelor procedurale subsecvente, cum ar fi, procesele-verbale de realizare a
înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a
conținuturilor dialogurilor și întocmirea planșelor fotografice
ce au cuprins imagini fixate în cursul desfășurării
activităților infracționale.
Totodată, punerea în
aplicare a autorizațiilor a presupus 195 de consemne operative (71
în anul 2010) și întocmirea unui număr de 275
procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, ceea ce a condus la
probarea activităților infracționale, la identificarea și
localizarea făptuitorilor, prin conlucrarea
activă cu procurorii de caz și cu ofițerii de poliție din
cadrul unor structuri aflate în compunerea Ministerului Administrației
și Internelor (Direcția Generală Anticorupție
sau Direcția Generală de Informații și Protecție Internă)
sau ofițerii de informații din cadrul
Serviciului Român de Informații.
Cumulat, aceste
activități de natură tehnică și criminalistică
însumează 595 de operațiuni distincte, față de 474
în cursul anului 2010.
Serviciul
tehnic a colaborat cu celelalte structuri ale direcției prin efectuarea unor activități de
natură tehnică și participarea la prezentarea
activității Direcției Naționale Anticorupție pe acest
segment.
Activitatea
judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost
desfășurată, în medie, de 29 procurori, din care 11 procurori ai Secției
judiciare penale și circa 18 procurori de la nivelul structurilor
teritoriale (în general, câte 1 procuror de la fiecare serviciu
teritorial, precum și 1 procuror din birourile teritoriale). De
asemenea, 1 procuror de la Secția de combatere a infracțiunilor
de corupție săvârșite de militari a desfășurat și
activitate judiciară. La nivelul Secției judiciare penale s-a
înregistrat o fluctuație de personal, din cele 13 posturi de
procuror prevăzute în organigramă, fiind ocupate 11 timp de 8
luni, iar din luna septembrie desfășurând activitate 12 procurori.
Se constată că și
în anul 2011 au fost înregistrate creșteri la
principalii indicatori statistici care reflectă activitatea judiciară
desfășurată de procurorii Direcției Naționale
Anticorupție.
Procurorii au participat în 7.597 cauze penale (comparativ
cu 6.550 cauze în anul 2010), activitatea fiind desfășurată de magistrații
din cadrul structurii centrale în 3.618 cauze (2.857 în 2010) și
în de cei din structura teritorială a direcției în 3.979 (3.693
în 2010).
Numărul cauzelor judecate cu participarea procurorilor direcției
a fost de 3.086
(2.589 în anul 2010), ceea ce
reprezintă o creștere cu 19,19%. În 1.333 cauze judecate au participat procurorii
din cadrul structurii centrale (1.150 în
anul 2010), iar în 1.753 cauze cei de la serviciile teritoriale (1.439 în anul 2010).
Au fost
declarate 545 apeluri și recursuri
privind 1.680
inculpați (față de 374
căi de atac, privind 877 de inculpați, în anul 2010),
reprezentând o creștere cu 45,72% a căilor de atac promovate.
Dintre acestea, 223 căi
de atac privind 601 inculpați au fost promovate de structura
centrală (față de 125 privind un număr de 329
inculpați, în anul 2010), iar 322 privind 1.079 inculpați
au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale
Anticorupție (față de 249 privind un număr de 548
inculpați, în anul 2010). Nu au fost retrase apeluri sau recursuri.
Cu 40,12% a
crescut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 440 apeluri și recursuri
declarate de procuror, privind 1.312 inculpați
(față de 314 privind 652 inculpați, în anul 2010).
Dintre acestea, au fost admise 252 apeluri și recursuri privind 938 inculpați
(față de 200 privind 460 inculpați, în anul 2010),
reprezentând o creștere cu 26% a căilor de atac promovate de
procuror și admise de instanțele de control judiciar.
Procentul de
admisibilitate este de circa 57,27% (față de 64% în anul
2010).
În anul 2011, instanțele de
judecată au condamnat definitiv prin 158 hotărâri penale un
număr de 298 inculpați, trimiși în judecată prin
rechizitoriile emise de procurorii anticorupție, în creștere față
de anul 2010, când prin 85 de hotărâri definitive
au fost condamnați 154 inculpați.
Pedepse definitive cu
executare în regim de detenție
s-au aplicat față de 117 inculpați, reprezentând 39%
din cei condamnați (comparativ cu 65, reprezentând 42% din
inculpații condamnați în anul 2010). S-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei pentru 92 de
inculpați (59 în anul 2010) și suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere pentru 89 inculpați (29
în anul 2010).
Între persoanele
condamnate definitiv sunt 2 deputați și 1 fost
deputat, 1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari
de comună, 2 membri ai consiliului local, 4 magistrați
(2 judecători și 2 procurori, din care 1
prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 5 avocați,
26 polițiști (7 subofițeri și 19
ofițeri, din care 4 cu funcții de conducere), 8 lucrători
vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari
ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector
șef A.F.P.[15],
2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori
D.G.F.P.[16],
2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[17]),
2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[18],
2 inspectori ai I.T.M.[19]
(din care 1 director coordonator adjunct), 1 medic legist
șef, 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și
calitatea de avocat), 1 subofițer I.S.U.[20]
și 3 ofițeri I.S.U. cu funcții de conducere, 1 jandarm
cu funcție de conducere, 3 directori executivi D.A.D.R.[21],
4 inspectori din primărie, 9 funcționari bancari (din
care 1 președinte și 5 directori), 2 directori
I.T.S.V.[22],
5 directori instituții publice (director executiv Casa
județeană de pensii, director executiv la D.S.V.S.A.[23],
director general adjunct economic la D.G.A.S.P.C.[24],
director S.G.A.[25]
și director la A.N.S.I.T.[26]),
13 directori/președinți de societăți comerciale
și 77 asociați/administratori de societăți
comerciale.
Prin
hotărâri penale nedefinitive, în anul 2011, au fost condamnați 879 inculpați în 181 cauze, (comparativ
cu 786 inculpați condamnați prin 127 de hotărâri
nedefinitive, în anul 2010), din care un număr de 258
inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate,
față de 494 inculpați s-a dispus suspendarea
condiționată a executării pedepsei, iar față de 127
inculpați s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere. Au fost pronunțate hotărâri în cauze cu un
număr mare de inculpați (4 hotărâri privind 359
inculpați).
Între persoanele
față de care s-au pronunțat condamnări nedefinitive sunt
1 ministru și 1 ministru coordonator al S.G.G., 2
deputați, 1 secretar general și 1 director dintr-un
minister, 1 expert parlamentar, 1 prefect, 8 primari,
2 viceprimari, 3 consilieri locali, 3 magistrați (1
judecători și 2 procurori, din care 1
prim-procuror), 10 avocați, 38 lucrători vamali, 13
comisari Garda Financiară, 2 șefi serviciu D.G.F.P., 1
director executiv A.P.I.A. 1 șef I.T.M., 1 președinte
ligă sindicală, 7 ofițeri ai unui serviciu de
informații, 1 general de armată și 3
directori de instituții publice (1 de la Casa de pensii, 1 de la
Direcția Silvică, 1 de la Direcția Sanitar Veterinară
și pentru Siguranța Alimentelor).
Menționăm că
Înalta Curte de Casație și Justiție a
dispus strămutarea judecării în 18 cauze (comparativ cu 21
în anul 2010), din care 7 la cererea inculpaților (15 în
anul 2010), 7 la cererea Direcției Naționale Anticorupție
(4 în anul 2010), 3 la cererea altor părți (1 în
anul 2010) și 1 la cererea Ministerului Justiției.
În cursul anului 2011, instanțele de judecată au achitat prin
hotărâri definitive, un număr de 37 de inculpați pe
alte temeiuri decât dezincriminarea ori lipsa de pericol social (față
de 21 în anul 2010).
Dintre cei 37 de
inculpați achitați definitiv, un număr de 29
inculpați au fost trimiși în judecată de procurorii din
cadrul structurii centrale, iar 8 prin rechizitorii întocmite de
către procurori ai serviciilor teritoriale.
Soluțiile de achitare
au avut ca temei procedural dispozițiile art. 10 lit. a) C.pr.pen.
(10 inculpați, din care 1 reținut și 2
arestați preventiv), art. 10 lit. c) C.pr.pen. (2
inculpați, din care 1 reținut și 1 arestat
preventiv) și art. 10 lit. d) C.pr.pen. (25
inculpați). Într-un singur caz, care nu privește inculpați
reținuți sau arestați preventiv, s-a apreciat că trimiterea
în judecată este imputabilă procurorului, așa cum rezultă
din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.2.
Au mai fostachitați
alți12 inculpați ca urmare a dezincriminării
faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, din care 3
arestați (13 inculpați în anul 2010)
și 13 inculpați în baza art. 181C.pen. (7
în 2010), apreciindu-se de către instanțele de judecată în
mod diferit gradul de pericol social al faptelor deduse judecății.
Aceste cazuri sunt prezentate în Anexa nr.2.
Se
observă că, din cei 360 inculpați judecați definitiv, în cazul
a 323 instanțele au reținut că este dovedită
vinovăția, ceea ce reprezintă 90% (comparativ cu 195
inculpați judecați, din care față de 174 s-a
reținut ca dovedită vinovăția, în anul 2010, reprezentând 90%).
S-a dispus prin
hotărâri definitive restituirea a 2 cauze la procuror, privind
7 inculpați, apreciate ca neimputabile, așa cum
rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr.3.
Au fost pronunțate 13
hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal privind
un număr de 31 inculpați, din care 11 hotărâri
privind 28 inculpați, ca urmare a intervenirii prescripției
speciale, 1 cauză referitoare la 1 inculpat,
ca urmare a intervenirii decesului, 1 cauză privind 2 inculpați,
ca urmare a aplicării prevederilor art.10 alin.(1) lit.i1)
C.pr.pen.
În concluzie, în anul 2011
se constată un volum sporit al activității judiciare desfășurate de
procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de
eficiență, relevată de creșterea cu 19,19% a
participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției, cu
45,72% a numărului căilor de atac exercitate împotriva
hotărârilor pronunțate în fond sau în apel, precum și cu 26% a
apelurilor și recursurilor admise, cu înregistrarea unui procent de
admisibilitate a căilor de atac promovate de 57%.
Dintre condamnările rămase definitive în
anul 2011, prezentăm următoarele:
- Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.234
din 9 februarie 2011, a dispus condamnarea
inculpaților C.C. (președinte al unei societăți
cu capital de stat și acționar/cenzor la mai multe
societăți comerciale) la pedeapsa rezultantă de 3 ani
închisoare cu suspendarea sub supraveghere și S.M. (deputat,
membru în consiliul de administrație al societății cu
capital de stat și cenzor la societăți comerciale
private) la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea sub
supraveghere. În concret, inculpatul C.C. a fost condamnat la 3 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de
operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu
funcția, prevăzută de art.12 lit.a) din Legea
nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., 1 an închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.269 din Legea
nr.31/1990 combinat cu art.17 lit.h) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41
alin.(2) C.pen. și 2 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de folosire cu rea-credință a creditului
societății, prevăzută de art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990
combinat cu art.17 lit.h) din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2)
C.pen. Inculpatul S.M. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la efectuarea
de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu
funcția, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12
lit.a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.
S-a dispus confiscarea de la inculpatul
C.C. a sumei de 10.556 lei, reprezentând dividende încasate de la o
societate comercială și de la inculpatul S.M. a sumei de 9.852
lei, reprezentând dividende încasate de la aceeași societate
comercială. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților
până la concurența sumelor confiscate de la aceștia.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.144 din 6 iunie
2011, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5
judecători respingând recursurile declarate de procuror și
inculpați.
Trimiterea în judecată s-a realizat
prin rechizitoriul nr.61/P/2005 din 11 iulie 2006
al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor
de corupție.
În esență, s-a reținut
că inculpatul C.C., în calitate de președinte al unei
societăți pe acțiuni cu capital de stat, cenzor și
acționar al unor societăți comerciale, în perioada mai 2003-februarie
2004, a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț constând în
semnarea contractelor și a documentelor de plată în scopul de a
încasa foloase necuvenite, constând în plata dividendelor rezultate din
activitățile comerciale desfășurate în aceste condiții,
precum și în folosirea informațiilor referitoare la contractele pe
care societate cu capital de stat le avea cu alte entități, pentru ca
firmele căpușă să încaseze parte din sumele cuvenite acesteia.
Același inculpat nu a înștiințat societatea cu capital de stat
despre faptul că are interes în efectuarea de acte de comerț cu
firmele la care avea calitatea de acționar, fapte comise în
legătură cu infracțiunea asimilată celei de corupție.
De asemenea, inculpatul C.C., în aceeași perioadă și
calitate, a folosit cu rea-credință creditul societății cu
capital de stat, precum și patrimoniul acesteia, pentru a favoriza două
societăți comerciale, reaua-credință rezultând din
interesul personal în aceste firme și din lipsa prestațiilor din
contractele comerciale.
Inculpatul S.M., în perioada mai
2003-februarie 2004, cumulând calități care îl făceau
incompatibil, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul C.C.,
a înlesnit cu intenție comiterea infracțiunii sus-arătate, prin
înființarea firmelor-căpușă, participarea în mod direct la
negocieri, prestarea activității de cenzor la o societate
comercială concomitent cu cea de deputat, precum și prin sugerarea
calității de parlamentar în unele din convențiile existente, activități
infracționale în urma cărora a dobândit dividende rezultate din
actele de comerț și tranzacțiile financiare ilegale,
acțiuni fără de care inculpatul C.C. nu putea să
comită infracțiunea în calitate de autor.
- Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția
penală, prin sentința penală nr.777 din 27 mai 2011, a dispus condamnarea inculpaților M.D.I. (președinte
al organizației județene a unui partid politic, devenit deputat)
la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub
supraveghere a executării, P.T.(director la un serviciu
public), M.C. (primar al unei comune) și V.C. (șef
birou la serviciul public) la pedepse de câte 1 an închisoare cu
suspendarea condiționată a executării, P.O.I.R. (inspector
șef în cadrul serviciului public) la pedeapsa de 6 luni închisoare
cu suspendarea condiționată a executării. S-a dispus
obligarea în solidar a inculpaților M.D.I., M.C., P.T. și P.O.I.R. la
plata sumei de 35.000 lei către partea civilă Ministerul
Economiei și Finanțelor, precum și a inculpaților P.T.
și V.C. la plata sumei de 50.000 lei către aceeași parte
civilă. A fost menținut sechestrul asigurător aplicat asupra
bunurilor inculpaților M.D.I. și P.T.
În concret, inculpatului M.D.I. i
s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare, respectiv, 2 ani închisoare
pentru săvârșirea a două infracțiuni de folosire a
influenței ori autorității, prevăzute de art.13 din
Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și 3 ani închisoare
pentru comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în
formă calificată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen.
Inculpaților P.T. și V.C. li s-a aplicat 1 an
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la
abuz în serviciu în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2), art.74
alin.(1) lit.a) și b) C.pen. și art.76 lit.c) C.pen., inculpatului M.C.
i s-a aplicat 1 an închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de instigare la abuz în serviciu în formă
calificată, prevăzută de art.25 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. cu aplicarea
art.74 alin.(1) lit.a) și b) C.pen. și art.76 lit.c) C.pen., iar
inculpatului P.O.I.R. pedeapsa de 6 luni închisoare pentru aceeași
faptă.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia
penală nr.363 din 10 noiembrie 2011, prin care Înalta Curte
de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători a
respins recursurile declarate de procuror și inculpați.
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.46/P/2007 din
19 decembrie 2007 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție. În esență, s-a
reținut că, la data de 24 iunie 2007 inculpatul M.D.I., în
calitate de președinte al organizației județene a unui partid,
i-a cerut în condiții nelegale, martorului G.R., numit inspector
șef interimar la Inspectoratul Teritorial de Muncă, să
plătească suma de 10 milioane lei pentru organizația
politică, deși martorul nu avea calitatea de membru al acestei
formațiuni politice.
De asemenea, inculpatul M.C., primar
al unei comunei, a cerut inculpatului M.D.I. să solicite
inculpatului P.T., director al unei instituții ce îndeplinea un serviciu
public, anularea procesului-verbal de constatare și
sancționare a contravenției întocmit la sediul primăriei de
funcționari din cadrul unei direcții subordonate acestei
instituții, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor
legale numai instanța poate dispune anularea. Urmare acestui demers, inculpatul
P.T. a cerut subordonaților săi, inculpații P.O.I.R.
și V.C., să dispună anularea proceselor-verbale de
contravenție prin care se aplicaseră amenzi în cuantum total de 85.000
lei Primăriei comunei și unui număr de două societăți
comerciale. Astfel, inculpatul P.O.I.R.,
în calitate de inspector șef al direcției amintite, prin
încălcarea atribuțiilor de serviciu, a dispus anularea în
condiții nelegale a procesului-verbal de constatare și
sancționare a contravenției prin care Primăria comunei fusese
sancționată cu amendă de 35.000 lei, iar inculpatul V.C., în
calitate de șef birou, în același mod, a dispus anularea, în
condiții nelegale, a proceselor-verbale de constare și
sancționarea a contravențiilor prin care cei doi agenți
economici fuseseră sancționați cu amendă în cuantum de
50.000 lei.
- Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală, prin sentința penală nr.2118
din 9 decembrie 2009, a dispus condamnarea
inculpatului P.C.M. (secretar de stat în cadrul unui minister) la
pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub
supraveghere a executării și a desființat înscrisul
falsificat. Concret, inculpatului P.C.M. i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea
infractorului, prevăzută de art.17 lit.a) din Legea
nr.78/2000 raportat la art.264 C.pen. (cu referire la art.12 lit.a și b
din Legea nr.78/2000) și 1 an și 6 luni închisoare pentru
infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen. (cu referire la art.12
lit.a și b din Legea nr.78/2000).
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr.249 din 11
aprilie 2011, prin careÎnalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 9
judecători a respins recursul
declarat de inculpat.
Inculpatul a fost trimis în judecată
prin rechizitoriul nr.171/P/2006 din 14 decembrie
2006 al Secției de combatere a infracțiunilor conexe
infracțiunilor de corupție. În esență, s-a
reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de secretar de stat
în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, în scopul de a-l
favoriza pe M.I. și de a zădărnici cercetările în
dosarul în care era cercetat de Direcția Națională
Anticorupție în legătură cu fapte de corupție, a solicitat
ministrului emiterea unui ordin pentru efectuarea unui control al
activității unei societăți naționale a cărui
tematică stabilită viza încheierea convențiilor de schimb
și reconstrucția imobilului pentru familia lui M.I. Ulterior, a pus
la dispoziția membrilor Comisiei, pentru a fi semnat, un Raport în care se
atestă date nereale cu privire la aspectele supuse verificării
și, din proprie inițiativă, l-a înaintat la D.N.A., chiar
înainte de a fi adus la cunoștința conducerii ministerului, de urmare
la un act de control înaintat anterior.
-Judecătoria Sectorului 4 București, prin
sentința penală nr.1240 din 15 iunie 2010, așa cum a fost modificată prin
hotărârile pronunțate în apel și recurs, a dispus condamnarea
inculpaților P.I. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 5 ani
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64
lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată
și continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat
cu art.2481 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la
art.258 C.pen., S.D. la 7 ani închisoare și 5 ani pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)
teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă
calificată și continuată, prevăzută de art.26
C.pen. raportat la art.246 C.pen. combinat cu art.2481 C.pen. cu
aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen., R.R. la 5 ani
închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c)
C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu
în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.2481 C.pen. cu
aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și D.V.
la 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a
executării și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c)
C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu
în formă calificată și continuată,
prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.2481 C.pen. cu
aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu
aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) și alin.(2) C.pen.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de
bancă, prin lichidatorul judiciar, astfel încât inculpații au fost
obligați în solidar la plata sumei de 8.053.561,1 lei, precum
și a dobânzii legale calculate de la data acordării fiecărui
credit (către 11 societăți comerciale de cele 9 sucursale
bancare) și până la data plății efective.
Inițial, instanța de fond a
dispus condamnarea inculpaților P.I. la pedeapsa de 4 ani
închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c)
C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în
formă calificată și continuată, prevăzută de art.246
C.pen. combinat cu art.2481 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2)
C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a)
C.pen. și art.76 lit.b) C.pen., S.D. la 4 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în
formă calificată și continuată, prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.246 C.pen. combinat cu art.2481 C.pen.
cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și cu
aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) C.pen., a
inculpaților R.R. și D.V. la câte 3 ani închisoare cu
suspendarea condiționată a executării și 3 ani pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)
teza a doua, lit.b) și c) C.pen. pentru săvârșirea
infracțiunii de de abuz în serviciu în formă calificată și
continuată, prevăzută de art.246 C.pen. combinat cu art.2481
C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. raportat la art.258 C.pen. și
cu aplicarea art.74 alin.(1) lit.a) C.pen. și art.76 lit.b) C.pen.
Prin decizia penală
nr.802 din 16 decembrie 2010, Tribunalul București-Secția a II-a
penală a admis apelurile declarate de procuror și partea
civilă și ca urmare au fost majorate la 12 ani închisoare
pedepsele aplicate inculpaților P.I. și S.D., respectiv
la 9 ani cele aplicate inculpaților R.R. și D.V. Sub
aspectul laturii civile, inculpații au fost obligați în solidar la plata
sumelor de 8.053.561,1 lei (valoare credite) și 10.786.123,4 lei
(valoarea creanțelor cesionate), precum și a dobânzii legale.
Hotărârea
a rămas definitivă, așa
cum a fost modificată prin decizia penală nr.741 din 4 aprilie 2011 pronunțată
de Curtea de Apel
București-Secția I penală, care a admis recursul și a modificat pedepsele aplicate
inculpaților, așa cum am arătat mai sus.
Trimiterea în judecată a
inculpaților s-a realizat prin rechizitoriul
nr.61/P/2002 din 9 noiembrie 2006 al Secției de combatere a infracțiunilor
conexe infracțiunilor de corupție,prin care
s-a reținut în esență că inculpații P.I., R.R.
și D.V., funcționari bancari, au coordonat și aprobat
încheierea unor contracte de cesiune de creanță și contracte de
creditare cu societăți din grupul controlat de inculpatul S.D., cu
încălcarea normelor bancare, fraudând astfel banca cu suma de 18.732.173
lei.
- Curtea de Apel Bacău, prin sentința
penală nr.53 din 20 mai 2011, a
dispus condamnarea inculpatei B.G. (judecător la curtea de
apel) la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare
și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prevăzute de art.64 lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen. A fost
dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de la
data de 28 noiembrie 2010 la zi. S-a dispus confiscarea de la inculpata B.G. a
sumei de 4.000 euro, primită de către aceasta cu titlu de preț
al traficului de influență în perioada februarie-martie 2010 și
s-a menținut sechestrul asigurător. Concret, s-a aplicat inculpatei
pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară
pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită,
prevăzută de art.254 alin.(1) C.p raportat la art.6 și art.7
alin.(1) din Legea nr.78/2000 și 3 ani închisoare pentru comiterea
infracțiunii de trafic de influență,
prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 și art.7 alin.(3)
din Legea nr.78/2000.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia
nr.3920 din 4 noiembrie 2011, prin care Înalta Curte de
Casație și Justiție-Secția penală a respins
recursul declarat de inculpată.
Inculpata a fost trimisă în
judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul
nr.288/P/2010 din 22 decembrie 2010 al Secției de combatere a
corupției. S-a reținut în esență că inculpata
B.G., în calitate de judecător la Curtea de Apel, a pretins la
sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie 2010, de la inculpatul P.L.
o sumă al cărui cuantum nu l-a precizat, în scopul de a
pronunța, ca membru al completului de judecată, o soluție
favorabilă acestuia, primind la data de 27 noiembrie 2010, după
pronunțarea deciziei, însă în baza înțelegerii anterioare, suma
de 3.000 euro. De asemenea, a pretins și primit în aceeași
perioadă de la inculpatul P.L., suma de 4.000 euro pentru
colegele sale de complet, judecătoarele A.A.E. și G.E., lăsând
să se creadă că are influență asupra acestora pentru a
le determina să pronunțe o soluție favorabilă sus-numitului,
precum și de a pretinde, ulterior pronunțării hotărârii,
dar în baza înțelegerii anterioare, suma de 1.000 euro pentru unul
dintre cei doi magistrați, bani pe care i-a primit la 26 noiembrie 2010.
Menționăm că, prin sentința penală nr.5 din 12 ianuarie 2011 a
Curții de Apel Bacău, rămasă definitivă
prin nerecurare, coinculpatul P.L. a fost condamnat la o pedeapsă
rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea sub
supraveghere a executării pentru săvârșirea
infracțiunilor de cumpărare de influență și dare
de mită, fiind judecat în procedura recunoașterii
vinovăției, prevăzută de art.3201 C.pr.pen.
- Înalta Curte de Casație și
Justiție-Secția penală, prin sentința nr.1662 din 3 noiembrie
2010, așa cum a fost
modificată în recurs, a dispus condamnarea inculpaților
N.D. (procuror la parchetul de pe lângă tribunal) la
pedeapsa de 4 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a
executării și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza a IIa, lit.b) și c)
C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de
mită, prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen.
raportat la art.7 din Legea nr.78/2000, D.G. (grefier șef
secție la parchetul de pe lângă curtea de apel) la 1 an
și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a
executării pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate
la luare de mită, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.254 alin.(1) C.pen. și la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu
aplicarea art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.43/2002 și L.M. (director general la o societate
comercială) la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată
a executării pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate
la dare de mită, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.255 alin.(1) cu referire la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 cu
aplicarea art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.43/2002. A fost dedusă perioada reținerii și
arestării preventive a inculpatului N.D., de la 18 la 22 octombrie
2007.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia
penală nr.293 din 9 mai 2011, prin care Înalta Curte de
Casație și Justiție-Completul de 9 judecători a admis
recursul declarat de procuror și a casat sentința atacată numai
cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei L.M.
Inculpații au fost trimiși în
judecată prin rechizitoriul nr.166/P/2007 din
18 decembrie 2007 al Secției de
combatere a corupției. S-a reținut în esență
că inculpatul N.D., în calitate de procuror la Parchetul de pe
lângă tribunal (având gradul profesional de procuror de parchet de pe
lângă curte de apel), pe fondul instrumentării dosarului penal nr.779/P/2007,
a pretins, la începutul lunii octombrie 2007, de la denunțătorul M.C.C.
(persoană vătămată în respectiva cauză), prin
intermediul inculpatelor D.G. și L.M., un folos reprezentând
o sumă de bani care inițial nu a fost particularizată în
privința cuantumului, în scopul redactării și trimiterii
către denunțător a unei comunicări din partea parchetului
de pe lângă tribunal privind stadiul cercetărilor efectuate în
dosarul mai sus arătat, precum și pentru a-și exercita
prerogativele de efectuare a instrucției penale, astfel încât rezultatul
anchetei să fie favorabil denunțătorului. La 17 octombrie 2007,
a primit, prin intermediul celor două complice, suma de 17.000 lei
de la M.C.C., ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii
flagrante.
- Curtea de Apel București - Secția a II-a
penală, prin sentința penală nr.406 din 26 noiembrie 2010, a dispus condamnarea inculpatei J.R. (avocat)
la pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 5 ani pedeapsa
complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute
de art.64 alin.(1) lit.a) teza a doua, lit.b) și c) C.pen., fiind
dedusă durata arestării preventive de la 13 septembrie 2007 la 3
aprilie 2009. Concret, s-a aplicat pedeapsa de 11 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,
prevăzută de art.215 alin.(1),(2),(5) C.pen. cu aplicarea art.41
alin.(2) C.pen., 3 ani închisoare pentru infracțiunea de fals
material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288
alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. și pedeapsa de 3 ani
închisoare pentru infracțiunea uz de fals, prevăzută
de art.291 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. Au fost admise, în parte,
cererile formulate de părțile civile și obligată inculpata
la despăgubiri civile în sumă totală de 4.495.710 lei și
1.342.500 euro (în echivalentul în lei la cursul BNR la data
plății). S-a dispus anularea înscrisurilor falsificate și
confiscarea ștampilelor falsificate.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 4279 din 15 decembrie 2011, prin care Înalta Curte
de Casație și Justiție-Secția penală a respins
recursurile declarate de procuror și de inculpată.
Inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.191/P/2007 din 11 decembrie 2007 al
Secției de combatere a corupției, reținându-se
că, în calitate de avocat, în perioada 2006-august 2007, a indus în eroare
mai multe persoane vătămate, creându-le aparența faptului
că sunt adjudecatarii legali ai unor imobile din capitală ce formau
obiectul unor proceduri de executare silită, prin prezentarea unor
înscrisuri false ce ar fi fost emise de 6 Birouri ale executorilor judecătorești,
prejudiciul astfel creat fiind de 11.412.065 lei și 188.000 euro
(aprox. 3,448 mil. euro).
Exemplele de hotărâri
penale definitive sunt prezentate în Anexa nr.2.
4. Evoluții privind eficiența și
celeritatea procesului penal în cauze de corupție
Datele
reliefate de hotărârile definitive de condamnare dispuse de
instanțele judecătorești completează imaginea eficienței
modului de combatere a infracționalității pe segmentul de
competență al Direcției Naționale Anticorupție,
rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai
activității de urmărire penală. De aceea, începând cu anul
2006, am observat pedepsele aplicate pe anumite segmente considerate ca
vulnerabile, din anul 2007 ne-am preocupat și de caracterul disuasiv al
pedepselor, iar din anul 2008, în mod constant, am analizat și aspectele
privind celeritatea procesului penal ori ponderea persoanelor achitate
definitiv din totalul celor față de care s-au pronunțat
hotărâri definitive.
În anul 2011, instanțele de
judecată au condamnat definitiv prin 158 hotărâri penale un
număr de 298 inculpați trimiși în judecată prin
rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.
Printre persoanele
condamnate definitiv sunt 2 deputați
și 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari și
3 viceprimari de comună, 2 membri ai consiliului local, 4
magistrați (2 judecători și 2 procurori, din
care 1 prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie),
5 avocați, 26 polițiști (7 subofițeri
și 19 ofițeri, din care 4 cu funcții de conducere),
8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare
și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali
(1 inspector șef A.F.P.[27], 2 supraveghetori fiscali de la A.F.P.,
5 inspectori D.G.F.P.[28], 2 inspectori
din cadrul A.N.A.F.[29]), 2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[30], 2 inspectori ai I.T.M.[31] (din care 1 director coordonator adjunct), 1
medic legist șef, 3 lichidatori judiciari (din care 1
are și calitatea de avocat), 1 subofițer I.S.U.[32] și 3 ofițeri I.S.U. cu funcții
de conducere, 1 jandarm cu funcție de conducere, 3 directori
executivi D.A.D.R.[33], 4 inspectori din primărie, 9 funcționari
bancari (din care 5 directori și 1 președinte),
2 directori I.T.S.V.[34], 5 directori instituții publice (director
executiv Casa județeană de pensii, director executiv la D.S.V.S.A.[35], director general adjunct economic la D.G.A.S.P.C.[36], director S.G.A.[37] și director la A.N.S.I.T.[38]), 13 directori/președinți de
societăți comerciale și 77 asociați/administratori
de societăți comerciale.
Prin
hotărâri penale nedefinitive, în anul 2011, au fost condamnați 879
inculpați în 181 cauze, comparativ cu 786
inculpați condamnați prin 127 de hotărâri nedefinitive în
anul 2010. Au fost pronunțate hotărâri în cauze cu un număr mare
de inculpați (4 hotărâri privind 359 inculpați),
respectiv 1 hotărâre prin care au fost condamnați 169
inculpați, 1 hotărâre cu 121 condamnați, 1
hotărâre privind 46 condamnați și 1
hotărâre cu 23 condamnați. Asemănător, în anul 2010
prin 4 hotărâri nedefinitive au fost condamnați un număr
de 550 inculpați.
Din perspectiva
persoanelor importante prin funcțiile pe
care le dețineau, se
observă că în anul 2011 în dosare de mare corupție au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare (dintre
care exemplificăm, 2 deputați și 1 fost deputat,
1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari de comună,
2 membri consiliu local, 4 magistrați), precum și hotărâri nedefinitive de condamnare
(dintre care amintim, 1 fost ministru și 1 fost
ministru coordonator al S.G.G., 2 deputați, 1 fost
deputat, 1 expert parlamentar, 1 prefect, 8 primari, 2
viceprimari, 3 consilieri locali, 3 magistrați).
În anul 2011, din totalul de 359
persoane judecate definitiv, 37 au fost achitate pe alte temeiuri decât
dezincriminarea faptelor ori aplicarea dispozițiilor art.181
C.pen., rezultând că instanțele au
stabilit vinovăția a 89,69% din inculpații trimiși în
judecată.
Pedepsele aplicate prin hotărâri
rămase definitive în cursul anului 2011, privite din perspectiva cuantumului
pedepselor stabilite, a modalității de executare ori a aplicării
circumstanțelor atenuante și a altor cauze legale de reducere a
limitelor pedepselor, relevă următoarele tendințe:
- Referitor la
modalitatea de executare a pedepsei, din cei 298
condamnați definitiv
pentru infracțiunile date în competența Direcției Naționale
Anticorupție, 117 execută în regim de detenție pedeapsa,
iar în cazul a 181 condamnați executarea pedepsei este suspendată
condiționat sau sub supraveghere. Comparativ, în anul 2010, din 154
condamnați definitiv, 65 executau în regim de detenție, în
cazul a 88 era suspendată executarea pedepsei și față
de 1 inculpat a fost aplicată amenda penală.
Se înregistrează o
creștere cu 93,5% a numărului persoanelor condamnate definitiv.
Pedepsele privative de libertate reprezintă
39,26% din
totalul pedepselor aplicate, situându-se aproape la același nivel
ca în anul 2010, când reprezentau 42,21% (și peste procentul
din anii anteriori, respectiv, 27,4% în anul 2009, 29% în anul
2008 și 25,68% în anul 2007).
Se observă astfel că ponderea celor condamnați în regim de detenție se situează
la peste o treime.
- În ceea ce
privește
cuantumul pedepsei, în cazul a 112 condamnați
au fost aplicate circumstanțe atenuante, reprezentând 37,58% (42
din 154 condamnați, reprezentând 27,28%, în anul 2010).
Aplicarea circumstanțelor atenuante a avut ca efect
reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut în textul de incriminare
în 106 cazuri (comparativ cu 42 cazuri în care pedeapsa a
fost redusă sub minim din 154 în 2010, 40 din 131
în 2009) și în 6 cazuri pedeapsa aplicată s-a situat la
minimul special (1 caz ca urmare a concursului cu circumstanțe
agravante, 5 cazuri în care în mod greșit pedeapsa nu a fost
coborâtă sub minimul special).
A crescut ponderea celor condamnați care au beneficiat de
reducerea pedepsei sub minim ca urmare a aplicării circumstanțelor
atenuante judiciare la 35,57%, comparativ cu 27,28% în 2010 și 30,54% în anul
2009.
Circumstanțele atenuante au fost aplicate de instanța de fond
față de 82 inculpați (din care 1 caz au fost
înlăturate în apel și reaplicate în recurs), de instanța
de apel în cazul a 12 inculpați și de instanța
de recurs în cazul a 18 inculpați. Circumstanțele
atenuante au fost înlăturate de instanțele de control judiciar
în cazul a 17 inculpați(15în apel, 2
în recurs).
Au fost condamnați 16 inculpați
recidiviști, din care în cazul a 10 inculpați s-a dispus
revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. De
asemenea, s-a dispus revocarea suspendării condiționate și în
cazul 1 inculpat condamnat anterior la pedeapsa de 6 luni închisoare.
- Circumstanțele
atenuante au fost aplicate în număr mai mare pentru faptele comise de
persoanele care activau în mediul privat, respectiv 73 din cei 182 condamnați care
activau în acest sector (40,1%), în timp ce, din cei 116
condamnați care activau în sectorul public, față de 39 au
fost aplicate circumstanțe atenuante (33,62%). Comparativ, în anul
2010, acestea au fost aplicate față de 25 inculpați din
cei 93 care activau în sectorul privat (26,88%) și
față de 17 inculpați din cei 61 care activau în
sectorul public (27,87%).
Se constată însă că două treimi din persoanele condamnate pentru fraudarea
fondurilor europene au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante,
adică 36 din cei 54 condamnați definitiv pentru
astfel de fapte, reprezentând 66,66%.
Rezultă că, pe fondul creșterii
ponderii celor condamnați
care au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare la
37,58% (de la 27,28% în 2010),a crescut la o treime ponderea inculpaților din mediu
public față de care au fost aplicate circumstanțe
atenuante (33,62% comparativ cu 27,87%
în 2010).
- Limitele de
pedepsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor
art.19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 în cazul
a 8 inculpați (2
în anul 2010). În 4 din aceste cazuri pedeapsa a fost situată spre
minimul redus, în 1 caz pedeapsa aplicată s-a situat la minimul
redus, în 2 cazuri pedeapsa a fost aplicată sub minimul redus,
ca rezultat al aplicării concomitente a circumstanțelor atenunate
și în 1 caz pedeapsa a fost aplicată spre maximul limitei de
pedeapsă reduse.
- De dispozițiile
art.3201 C.pr.pen. au beneficiat 36 inculpați, limitele de
pedeapsă prevăzute de textul de incriminare fiind astfel reduse cu o
treime.
Pedeapsa aplicată se situează
sub minimul redus în 15 cazuri, din care 13 ca urmare a
aplicării concomitente a circumstanțelor atenuante și 2 cazuri
ca urmare a aplicării concomitente a dispozițiilor art.19 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 (care prevăd
reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă). În alte 8
cazuri pedeapsa a fost aplicată la minimul redus, în 8 cazuri orientată
spre acest minim și în 5 cazuri a fost situată spre
jumătatea intervalului de pedeapsă.
Ponderea condamnaților care au
beneficiat de judecarea pe baza recunoașterii vinovăției este de
12,08%.
Concret, din cei 298 condamnați pentru 36 au fost aplicate
dispozițiile art.3201 C.pr.pen. Dintre aceștia, 13 activau
în sectorul public (11,2%), iar 23 activau în sectorul privat (12,63%).
- Tot în procesul de
individualizare a pedepselor se constată că instanțele au aplicat pedepse situate la minimul
special pentru un număr de 85 inculpați condamnați
din cei 298 (comparativ cu 46 din 154 în 2010, 44 din 131
condamnați, în anul 2009). Din cei 85 condamnați, în 6 cazuri
pedeapsa a fost situată la minim în condițiile aplicării
circumstanțelor atenuante, în 8 cazuri s-a situat la minimul redus
ca urmare a aplicării dispozițiilor art.3201 C.pr.pen.
și în 1 caz la minimul redus ca urmare a aplicării art.19 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002.
Se constată că ponderea
celor condamnați la minimul special este de 28,52% din numărultotal
al condamnaților, comparativ cu 29,87% în anul 2010.
Prin urmare, 191 de condamnați, reprezentând 64,09%
din total, au primit pedepse la minimul și sub minimul special
prevăzut de lege, reliefându-se revenirea la ponderea
importantă a numărului persoanelor cărora li se aplică
pedepse modice (57% în anul 2010 și de 64% în anul 2009).
Tendința poate avea ca explicație faptul că se află în
dezbatere parlamentară Legea de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cod
care prevede pedepse mult reduse.
În concret, au fost aplicate pedepse cuprinse între 1
lună și 3 ani față de 213 inculpați,
reprezentând 71,47% din totalul persoanelor condamnate (110 reprezentând
71,43%, în anul 2010), între 3 ani și 3 luni și
4 ani față de 48 inculpați
(22 în anul 2010), între 4 ani și jumătate și
5 ani față de 15
inculpați (7 în anul 2010).
Au fost aplicate față de 22 inculpați pedepse
mai mari de 6 ani (14 inculpați cu pedepse mai mari de 5
ani și jumătate în anul 2010), din care 6
condamnați la 6 ani închisoare, 6 condamnați la 7
ani închisoare, 5 condamnați la 8 ani închisoare, 2 condamnați
la 10 ani închisoare și 2 condamnați la 11 ani
închisoare.
Raportat la infracțiunile comise, se constată
că au fost aplicate pentru 8 inculpați pedepse la
jumătatea intervalului prevăzut de lege, pentru 8
inculpați peste jumătatea acestuia, pentru 2 inculpați
spre jumătatea intervalului, spre maxim pentru 1 inculpat și la
maximul prevăzut de lege în cazul 1 inculpat.
În concluzie, în condițiile creșterii cu 93,5%
a persoanelor condamnate definitiv, ponderea
pedepselor care depășesc 5 ani închisoare se situează la 7,38%,
comparativ cu 9% în anul 2010.
- Raportat la modul de individualizare a pedepselor, în același caz,
de către instanța de fond, pe de o parte, și de către
instanțele de apel ori recurs, pe de altă parte, se
constată o creștere procentuală de circa 1% a ponderii
hotărârilor instanțelor de fond modificate în ce privește
pedeapsa aplicată.
Din cei 298 inculpați condamnați definitiv,
143 inculpați execută o pedeapsă
care a fost modificată față de cea aplicată de
instanța de fond, reprezentând un procent de 47,98%. (71 din 154, reprezentând 46,11%,
în anul 2010, 45,8% în anul 2009).
Majoritatea pedepselor au fost modificate, în
căile de atac, în sensul agravării lor, 91 inculpați
având de executat pedepse mai grele decât cele aplicate de instanța de
fond, reprezentând 63,63% din cei ale căror pedepse au fost
modificate (47 din 71 inculpați, reprezentând 66,19%
în anul 2010). Pentru 52 inculpați regimul sancționator a
fost atenuat (24 inculpați în anul 2010).
În concret, pedepsele au fost majorate numai în ceea ce
privește cuantumul în cazul a 56 inculpați (16
în 2010), la care se adaugă alți 10 inculpați (12
în anul 2010) condamnați de către instanțele de control judiciar
după ce au fost achitați inițial de instanța de fond.
Au fost înăsprite pedepsele numai prin modificarea modalității
de executare în cazul a 12 inculpați (4 în anul
2010). Dintre aceștia, în 7 cazuri prin înlăturarea
suspendării sub supraveghere, în 3 cazuri prin înlăturarea
suspendării condiționate a executării pedepsei și în 2
sirtuații prin înlocuirea suspendării condiționate cu
suspendarea pedepsei sub supraveghere.
Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 19
inculpați pedepse mai aspre atât sub aspectul cuantumului, cât și
sub aspectul modalității de executare (15 în anul
2010).
Totodată, în 2 situații pedeapsa a
fost înăsprită, în sensul majorării cuantumului, dar a fost
schimbată modalitatea de executare din detenție în suspendare a
executării pedepsei, iar în 2 cazuri a fost redus cuantumul
pedepsei, însă s-a aplicat detenție în locul suspendării sub
supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În sensul aplicării unor pedepse mai blânde,
modificarea s-a realizat în cazul a 52 inculpați.
Astfel, pedepsele au fost reduse numai în ceea
ce privește cuantumul în cazul a 22 inculpați (12 în
anul 2010), din care 8 ca urmare a aplicării circumstanțelor
atenuante, 4 ca urmare a înlăturării sporului de contopire
aplicat de instanța de fond, 1 prin reducerea sporului aplicat, 1
ca urmare a achitării pentru o faptă în recurs și 1 prin
schimbarea încadrării juridice.
Pedeapsa a fost mai blândă prin schimbarea modalității
de executare în cazul a 7 inculpați (3 în anul 2010),
din care în 5 cazuri s-a înlocuit detenția cu suspendarea sub
suprasveghere a executării pedepsei închisorii, în 1 caz s-a
aplicat suspendarea condiționată în locul detenției, iar 1 caz
s-a înlocuit suspendarea sub supraveghere cu suspendarea condiționată
a executării pedepsei închisorii.
Instanțele de control judiciar au aplicat în cazul a 23
inculpați pedepse mai ușoare (9 în anul 2010) atât
sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de
executare.
Se constată că în numai 6,71% din cazuri pedesele au fost aplicate la/peste jumătatea
intervalului de pedeapsă prevăzut de lege, în timp ce 64,09%
din inculpați au primit pedepse la minim și sub minimul special. De
asemenea, se constată o creștere a ponderii cazurilor în care au fost
aplicate circumstanțe atenuante cu 10% (37,58% în 2011,
comparativ cu 27,28% în anul 2010) și o menținere
a orientării instanțelor de control judiciar spre înăsprirea
regimului sancționator.
Analiza celerității
desfășurării procesului penal în anul 2011, având în vedere durata anchetei
penale desfășurate de procurori și a procedurilor judiciare din
fața instanțelor de fond și de control judiciar, conduce la concluzia că au fost soluționate definitiv un număr mai mare de
cauze complexe întrucât, în condițiile creșterii
numărului cauzelor soluționate la urmărire penală și a
dublării numărului inculpaților condamnați definitiv
a scăzut, la 55,63%, procentul cazurilor în care urmărirea
penală a fost realizată în cel mult 1 an și 6 luni de la
sesizare, și corelativ, la 56,71%, procentul cazurilor în care
judecata în fond și căile de atac a durat maxim 3 ani (deși în
cazul a 12,08% din condamnați judecata s-a bazat pe procedura
recunoașterii vinovăției, reglementată de art.3201
C.pr.pen., introdus prin Legea nr.202/2010). Aceste scăderi procentuale,
coroborate cu creșterea semnificativă a numărului
inculpaților condamnați definitiv (298 comparativ cu 154 în
anul 2010), pot releva și manifestarea preocupării
magistraților în orientarea managementului dosarelor spre identificarea
măsurilor de soluționare a cauzelor vechi, însă
valabilitatea unei asemenea observații va putea fi verificată numai
de rezultatele ce se vor înregistra în anii următori.
Se constată că, din cei 298 condamnați
definitiv, pentru 109 procedura de judecată a
constat în două grade de jurisdicție (fond și
recurs), majoritatea, respectiv, 65 ca urmare a reducerii numărului căilor de atac
ordinare conform art.361 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., așa cum a fost
modificat prin Legea micii reforme (44 conform art.361 alin.1 lit.c
C.pr.pen.). Comparativ, în anul 2010, din cei 154 condamnați
definitiv, pentru 48 judecata a constat în două grade de
jurisdicție, conform art.361 alin.(1) lit.c) C.pr.pen.
Durata procedurilor judiciare, de la sesizarea
organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă
a hotărârii judecătorești, a fost de maxim 1 an
pentru 32 condamnați, 1-2ani în cazul a 47 condamnați,
2-3ani pentru 45 condamnați, 3-4
ani în cazul a 40 condamnați, 4-5 ani pentru 43
condamnați, 5-6 ani în cazul a 30 condamnați, 6-7
ani în cazul a 31 condamnați și mai mult de 7
ani pentru 27 condamnați.
Rezultă că pentru 41,94%
din inculpați durata întregii proceduri judiciare a fost de maxim 3
ani, ceea ce, comparativ cu 55% în anul 2010, arată orientarea
spre soluționarea dosarelor vechi.
Cea mai scurtă durată a fost de 6 luni,
în cazul 1 ofițer de poliție judiciară care a primitsuma
de 1.000 euro în vederea exercitării influenței asupra unui procuror
și de 2 luni, în procedura simplificată
prevăzută de art.3201 C.pr.pen., în cazul 1 ofițer
de poliție judiciară care a primit suma de 10.000 lei și 3.500
euro în vederea exercitării influenței pe lângă persoane cu
atribuții în organizarea unui concurs de angajare în poliție,
respectiv a 1 administrator de societate comercială care a oferit
unui judecător de la Curtea de Apel 8.000 euro pentru a pronunța o
decizie favorabilă unui inculpat.
Durata cea mai mare a fost de 8 ani
și 11 luni, în cazul 1 președinte al consiliului de
administrație al unei societăți comerciale cu capital majoritar
de stat care a primit 18.000 lei pentru a interveni în scopul livrării de
produse către o societate comercială, iar prin încălcarea
atribuțiilor de serviciu a încheiat contracte cu societăți
comerciale neeligibile, cauzând un prejudiciu de 1.760.000 lei.
Menționăm că, urmare a invocării unor excepții de
neconstituționalitate, a fost suspendată judecată de
două ori, pe perioadele în care dosarul s-a aflat la Curtea
Constituțională, și anume, 8 luni în fața
instanței de apel și 10 luni în fața instanței de
recurs.
I.
Durata urmăririi penale
Analiza hotărârilor definitive a relevat că în
cazul a 165 de inculpați durata urmăririi
penale a fost de maxim 1 an și 6
luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 55,36%
(91% în anul 2010), însă durata maximă a urmăririi penale
e similară celei din anul 2010.
Concret, în 29 cazuri urmărirea penală a
durat maxim 1 lună, în 54 cazuri cel mult 3 luni, în 48
cazuri maxim 6 luni, în 59 de cazuri până la 1 an, în
33 cazuri cel mult 1 an și 6 luni, în 35 cazuri maxim
2 ani, în 19 cazuri maxim 3 ani și în 21
cazuri peste 3 ani.
Menționăm că durata maximă a
urmăririi penale efectuate de către Direcția Națională
Anticorupție a fost de 3 ani și 11 zile, datele prezentate
mai sus având în vedere durata urmăririi penale de la prima sesizare,
indiferent de organul întâi sesizat.
Cea
mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de
14 zile în cazul a 3 inculpați, din care 2 comisari
de Gardă Financiară care prin intermediul celuilalt inculpat au
primit de la un administrator de societate comercială suma de 3.000 lei
pentru a nu aplica sancțiunile prevăzute de lege. Durata de
judecată, în cele trei grade de jurisdicție, a fost de 1 an
și 5 luni, iar inculpații nu au beneficiat de prevederile art.
3201 C.pr.pen.
La polul celălalt, urmărirea penală a
durat cel mai mult, respectiv 7 ani și 4 luni, din care timp de 2
ani și 7 luni ancheta a fost desfășurată de Direcția
Națională Anticorupție. Aceasta a avut ca obiect
infracțiunea de evaziune fiscală comisă de un asociat unic al
unei societăți comerciale care s-a sustras de la plata impozitelor,
accizelor și altor contribuții, cauzând bugetului statului un prejudiciu
în cuantum de 4.214.020,69 lei. Durata de judecată în cele trei grade de
jurisdicție a fost de 2 ani și 10 luni. Cauza în care durata
anchetei desfășurate de Direcția Națională
Anticorupție a durat cel mai mult, respectiv, 3 ani și
11 luni privește 4 inculpați, între care
președintele B.I.R. care împreună cu alți 2 funcționari
bancari a coordonat și aprobat încheierea unor contracte cu
societăți din grupul controlat de 1 coinculpat, cu
încălcarea normelor bancare, cauzând un prejudiciu de 18.732.173,48 lei.
Durata de judecată în cele trei grade de jurisdicție a fost de 4
ani și 4 luni.
În cazul a 21 condamnați durata
urmăririi a fost mai mare decât procedura de judecată în fața
instanței, majoritatea privind infracțiuni de evaziune fiscală,
înșelăciune ori abuz în serviciu, ceea ce implică un număr
mare de activități în faza de urmărire penală, inclusiv
realizarea de constatări tehnico-științifice ori expertize. În 4
din aceste cazuri judecată a parcurs trei grade de jurisdicție, astfel
majoritatea au fost judecate în două grade de jurisdicție, conform
modificărilor aduse de Legea nr.202/2010. De asemenea, în cazul altor 9
inculpați durata mai mare a urmăririi penale se explică prin
faptul că au beneficiat de dispozițiile art.3201 C.pr.pen.
privind recunoașterea vinovăției.
Prin urmare, creșterea cu circa 8% a cazurilor
când durata urmăririi penale a depășit durata de judecată se
explică prin natura și complexitatea cauzei, respectiv prin
modificările legislative ce vizează urgentarea judecării
cauzelor (21 din 298, comparativ cu 3 din 154 în
anul 2010).
II.
Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a
hotărârii instanței
Durata judecării cauzelor
până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței a
fost de maxim 3 ani în cazul a 169 din cei 298 condamnați definitiv,
reprezentând
56,71%. (70% în anul 2010).
Se constată totodată că, din cei 36 condamnați
care au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii
vinovăției, un număr de 35 au fost judecați
definitiv în maxim 1 an și 6 luni, iar pentru 1 durata
procesului a fost de 3 ani și 3 luni.
Concret, în 59 cazuri procesul a durat cel
mult 1 an, în 34 cazuri maxim 1 an și 6 luni, în 41
cazuri nu a depășit 2 ani, în 16 cazuri s-a situat la
maxim 2 ani și 6 luni, în 20 cazuri a durat maxim 3 ani,
în 27 cazuri nu a depășit 3 ani și 6 luni,
în 25 cazuri s-a situat la maxim 4 ani, în 37 cazuri a durat
maxim 5 ani, în 10 cazuri procesul a durat maxim 6 ani, în
19 cazuri nu a depășit 7 ani și în 10
cazuri a fost de peste 7 ani.
Spre deosebire de anul 2010, când în 19 cazuri judecate
definitiv procesul a durat mai mult de 5 ani (până la maxim 6
ani și 3 luni), se constată că în anul 2011, s-a dublat
numărul acestora, în 39 cazuri durata fazei de judecată
până la rămânerea definitivă a hotărârii fiind mai mare
de 5 ani (maxim 8 ani și 3 luni).
Faza de judecată finalizată cel mai
rapid a durat
5 luni (cu durata de urmărire de 5 luni) și
privește 1 ofițer de poliție judiciară condamnat
pentru trafic de influență, respectiv 1 lună în 2
cazuri în care inculpații au beneficiat de dispozițiile privind
recunoașterea vinovăției, și privesc 1 ofițer
de poliție judiciară condamnat pentru trafic de influență (cu
durata de urmărire de 26 zile) și 1 administrator
de societate comercială condamnat pentru cumpărare de
influență și dare de mită (cu durata urmăriri
penale de 1 lună și 24 zile).
Procesul cel mai lung a avut o durată de 8 ani și 3
luni (cu o durată a urmăririi penale de 7 luni
și 28 zile) și privește o cauză în care s-a
dispus condamnarea a 5 inculpați, din care 1 președinte
al consiliului de administrație al unei societăți comerciale cu
capital majoritar de stat pentru abuz în serviciu în formă calificată
și luare de mită, 1 director al aceleiași
societăți pentru abuz în serviciu în formă calificată
și 3 administratori de societăți comerciale
pentru trafic de influență, respectiv înșelăciune. Menționăm
că, urmare a invocării unor excepții de
neconstituționalitate, a fost suspendată judecată de
două ori, pe perioadele în care dosarul s-a aflat la Curtea
Constituțională, și anume, 8 luni în fața
instanței de apel și 10 luni în fața
instanței de recurs.
Se constată, ca și în anii precedenți, că
în majoritatea cazurilor, procesul în fața instanței a durat mai
mult decât urmărirea penală efectuată în cauză (în
cazul a 268 din cei 298 inculpați condamnați),
datorită particularității procedurilor judiciare.
Judecata pe fond a unei cauze s-a
situat între 1 lună și maxim 5 ani și 2 luni (în anul 2010, se situa
între 1 lună și maxim 4 ani și 9 luni). Cea mai
scurtă durată a judecării în fond, de circa 1
lună, se regăsește în 2 cazuri, care au fost
soluționate în trei grade de jurisdicție, în scurt timp,
fără aplicarea prevederilor art. 3201 C.pr.pen. și privesc
1 comisar de Gardă de Mediu condamnat pentru luare de mită (durata
întregului proces fiind de 6 luni) și 1 consilier cu
atribuții de control de la Direcția Sanitară pentru
Siguranța Alimentelor condamnat pentru luare de mită (cu o
durată a întregului proces de 8 luni). Cea mai lungă
durată a judecării în fond, de 5 ani și 2 luni,
privește 1 administrator de societate comercială condamnat
pentru înșelăciune, utilizare credite în alte scopuri și fals.
Hotărârile definitive de condamnare relevă și
faptul că, în cazul a 18 din cei 298 condamnați, ciclul procesual a
fost reluat cel puțin 1 dată, ca urmare a casării
și trimiterii spre rejudecare (în 3 cazuri pe parcursul procesului
fiind dispusă și strămutarea), reprezentând un procent de 6,04% (17 cazuri, reprezentând 11% în
anul 2010). La acestea se adaugă o cauză în care procedura de
judecată a fost reluată urmare a faptului că inculpatul a
dobândit calitatea de deputat pe parcursul judecății, fiind
declinată competența de soluționare către Înalta Curte de Casație
și Justiție.
În cazul altor 12 inculpați,
pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării
cauzelor (comparativ cu 3 cazuri în anul 2010).
Menționăm că în 24
de cauze privind 64 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a ridicării
excepției de neconstituționalitate (din 158 cauze
hotărâte definitiv privind 298 condamnați). Durata de
suspendare a judecării cauzei s-a situat între 6 luni și 11
luni. În 4 cauze privind 15 inculpați judecata a fost
suspendată de 2 ori pe acest motiv, durata totală de suspendare fiind
de circa 1 an și jumătate. Comparativ, în anul 2010, în 11
cauze privind 20 inculpați procesul a fost suspendat ca urmare a
excepției de neconstituționalitate invocate (din 85
hotărâri definitive privind 154 condamnați), durata de
suspendare situându-se între 6 luni și 1 an și 4 luni.
În majoritatea cazurilor, excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de
fond, respectiv, în 17 cauze privind 36 inculpați, din 24
cauze cu 64 condamnați. În anul 2010, excepția a fost
ridicată majoritar în fața instanțelor de control judiciar,
respectiv, 7 cauze privind 14 inculpați, din 11 cauze
privind 20 condamnați (din care 5 cauze privind 11
inculpați, în recurs).
III.
Durata judecării în fond comparativ cu căile de atac
În proporție de 8,72% procesul
nu a trecut prin toate fazele de jurisdicție, întrucât din cei 298
inculpați un număr de 26 nu au declarat apel sau recurs.
Detaliind, din cei 20 care nu au promovat nicio cale
de atac, 18 au beneficiat de dispozițiile privind
recunoașterea vinovăției. În 9 din aceste cazuri hotărârea
a rămas definitivă prin neapelare (8 judecate
pe baza recunoașterii vinovăției) și în 11 cazuri
prin nerecurare, când recursul era singura cale de atac prevăzută de
lege (10 judecate pe baza recunoașterii
vinovăției).
În celelalte 6 cazuri hotărârea
instanței de apel nu a fost recurată (3 judecate
pe baza recunoașterii vinovăției).
Judecata în fața instanței
de fond a durat mai puțin decât judecata în căile de atac în cazul a 117 inculpați, reprezentând 39,26%, din care 21 inculpați
au beneficiat de procedura simplificată a recunoașterii
vinovăției (73 inculpați, reprezentând 47%, în
anul 2010). Dintre acestea, în 50 cazuri durata în căile de atac a
fost cel puțin dublă (20 în procedura
recunoașterii vinovăției), comparativ cu 27 cazuri în
anul 2010.
Au fost 10 cazuri în care durata judecării în
fond a fost egală cu durata în căile de atac (22 în
2010).
În 171 cazuri durata
judecării în fața instanței de fond a fost mai mare decât durata
judecării în căile de atac, reprezentând 57,38%, din care în
12 cazuri a fost aplicată procedura simplificată a
recunoașterii vinovăției (53 în anul 2010, reprezentând 34%).
Dintre acestea, în 98 cazuri durata a fost cel puțin
dublă față de cea din căile de atac (10 în
procedura recunoașterii vinovăției), comparativ cu 23 în
anul 2010.
În
concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2011 relevă revenirea la situația în care durata procedurilor este
mai mare în fața instanței de fond decât în fața
instanțelor de control judiciar, pe fondul
modificărilor legislative privind reducerea numărului căilor de
atac în 21% din cazuri.
Activitatea de combatere a
corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în
instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea
acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din
instituții financiare ori din alte instituții de control și
avocați, reliefată de datele statistice referitoare la
condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul
2011, se prezintă succint, după cum urmează:
- Au fost condamnați definitiv 4
magistrați, din care
2 judecători și 2 procurori (1 judecător de curte de apel,
1 judecător de judecătorie, 1 prim-procuror la parchetul
de pe lângă judecătorie și 1 procuror de la parchetul
de pe lângă tribunal). Prin hotărâri nedefinitive au
fost condamnați 3 magistrați, din care 1 judecător
și 2 procurori (1 judecător de judecătorie, 1 procuror
de la parchetul de pe lângă judecătorie și 1 prim-procuror
la parchetul de pe lângă judecătorie).
S-a dispus trimiterea în
judecată a 5 magistrați,
din care 2 judecători și 3 procurori (2 judecători
de judecătorie, 1 prim-procuror de la parchet de pe lângă
judecătorie, 1 prim-procuror de la parchet de pe lângă
tribunal și 1 procuror D.I.I.C.O.T.). Comparativ, în anul 2010, au
fost condamnați definitiv 2 procurori și au fost trimiși
în judecată alți 13 magistrați, din care 7
judecători și 6 procurori.
Pedepsele definitive
aplicate magistraților, în anul 2011, au fost pentru fapte de luare
de mită, fiind condamnați la 4 ani închisoare cu executare
2 (1 procuror și 1 judecător) și cu
suspendarea sub supraveghere 1 (procuror), respectiv, la 4 ani
și 6 luni cu suspendare sub supraveghere 1 (judecător).
- Prin hotărâri
definitive, au fost condamnați 26 ofițeri
și agenți de poliție, din care 7 subofițeri și 19 ofițeri
(4 cu funcții de conducere). Prin hotărâri nedefinitive
au fost condamnați 31 ofițeri și subofițeri de
poliție. Au fost trimiși în judecată 231 de
polițiști, din care 201 în
dosare privind infracțiuni săvârșite la punctele de trecere a frontierei.
Comparativ, în anul 2010 au fost condamnați definitiv 24
ofițeri și agenți de poliție și au fost trimiși
în judecată 34 polițiști.
- În ceea ce privește corupția
din instituții financiare și alte instituții de control,
se constată că au fost condamnați
definitiv 34 inculpați, din care
8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare
și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori
fiscali (1 inspector șef A.F.P.[39],
2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori
D.G.F.P.[40],
2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[41]),
2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[42],
2 inspectori ai I.T.M.[43]
(din care 1 director coordonator adjunct) și 4 inspectori
din primărie.
Au fost trimiși în
judecată 86 inculpați
ce activau în instituții financiare și alte instituții de
control, din care 63 lucrători vamali și 1
director al Direcției de Accize și Operațiuni Vamale, 11 comisari
de Gardă Financiară (3 comisari șefi), 2 directori
și 4 inspectori (1 inspector șef) D.G.F.P., 1
consilier A.N.A.F., 1 inspector șef I.T.M. și
3 comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef),1 director și 5 inspectori A.R.R.,
1 director și 2 inspectori șefi I.S.C.I.R..
- Au fost condamnați prin hotărâri
definitive 5 avocați (10 în
anul 2010), iar prin hotărâri nedefinitive 10 avocați.
Au fost trimiși în judecată 27 avocați, comparativ cu 19
în anul 2010.
Menționăm că la
aceste date se pot adaugă și alte persoane care au
desfășurat activitate în legătură cu activitatea organelor
judiciare, fiind condamnați definitiv 1 medic legist șef
și 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și calitatea
de avocat) și trimis în judecată 1 medic șef de
penitenciar.
Rezultă că, în anul 2011, din 1.051
inculpați persoane fizice trimiși în
judecată, un număr de
331 activau în
instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în
strânsă legătură cu acestea (reprezentând 31,49%), iar din 298 condamnați
definitiv, 69 persoane făceau parte din această categorie
(reprezentând 23,15%).
În concluzie, combaterea corupției din cadrul instituțiilor de
aplicare a legii a continuat să fie o constantă a
activității Direcției Naționale Anticorupție.
4.4. Combaterea evaziunii
fiscale și a contrabandei
Infracționalitatea sub
forma evaziunii fiscale și contrabandei a reprezentat o problemă de
interes public general la nivelul țării noastre și în anul 2011,
având în vedere consecințele negative pe care le generează, prin
afectarea gravă a bugetului public și procurarea de profituri
substanțiale pentru cei implicați în astfel de activități
infracționale.
De asemenea, în contextul
economic actual, combaterea fraudei și a evaziunii fiscale a devenit una
dintre provocările majore în domeniul politicii fiscale în statele membre
ale Uniunii Europene. Accentul se pune și pe luarea de măsuri care
să asigure creșterea încasărilor la buget, prin
îmbunătățirea sistemului de colectare, dar și prin
prevenirea și combaterea formelor de fraudă și evaziune
fiscală[44].
În anul 2011 a fost
adoptată Directiva (UE) nr.16/15.02.2011 a Consiliului Uniunii Europene
privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal[45],
pentru o mai eficientă contracarare a efectelor negative ale fraudei
și ale evaziunii fiscale ce pun în pericol funcționarea piețelor
interne din statele membre.
Combaterea formelor grave de
criminalitate în domeniul fiscal și vamal a reprezentat un domeniu de
interes în activitatea de cercetare penală desfășurată de
Direcția Națională Anticorupție, în anul 2011
consolidându-se rezultate pozitive obținute în anii precedenți.
În anul 2011, un număr
de 33 rechizitorii întocmite de
Direcția Națională Anticorupție au
avut ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală sau la Codul vamal,
prin acestea dispunându-se trimiterea în
judecată a 193 persoane, un număr dublu de
inculpați față de anul precedent, când au fost trimise în
judecată 90 persoane, prin 46 rechizitorii.
A crescut de nouă
ori și numărul
persoanelor față de care s-a luat măsura
arestării preventive în cursul urmăririi penale, fiind
vorba despre 81 inculpați,
reprezentând 42% din totalul inculpaților trimiși în
judecată pentru astfel de infracțiuni, comparativ cu 9
inculpați în 2010, ceea ce relevă o reconsiderare a
gravității acestor forme de infracționalitate, atât din partea
procurorilor ce au propus luarea de măsuri preventive privative de
libertate, cât și din partea instanțelor ce au dispus aceste
măsuri.
Printre persoanele inculpate
și trimise în judecată figurează și 12 persoane juridice, societăți
comerciale evazioniste, comparativ cu 2 persoane juridice în anul 2010.
Instanțele de
judecată au fost sesizate, prin cele 33 rechizitorii, cu privire la
comiterea a 235 infracțiuni
din domeniul fiscal și vamal, un număr dublu
față de anul 2010 (113 infracțiuni), din care 141 infracțiuni de
evaziune și fraudă fiscală (102 în anul 2010)
și 94
infracțiuni la Codul vamal, comparativ cu doar 11 astfel de
infracțiuni deduse judecății în anul precedent.
Prejudiciul
reținut în rechizitorii ca fiind
efectiv adus bugetului de stat consolidat, urmare a formelor de evaziune
fiscală și contrabandă, se ridică la suma totală de 791.000.000 lei, echivalentul a 208.946.000
euro (la data comiterii faptelor), în
creștere cu 25% față de anul 2010, când prejudiciul a
fost de 630.700.000 lei, echivalentul a 164.000.000 euro.
De asemenea, în trei dosare
trimiterile în judecată au privit infracțiuni de fraudă
fiscală, sub forma tentativei, fapte prin care s-a urmărit
obținerea, în mod ilegal, a unor rambursări de TVA, reprezentând
echivalentul a 64.500.000 euro.
Dintre cele 30 cauze
în care se reține prejudicierea bugetului de stat consolidat, în 17 dosare,
reprezentând 56,7%, s-a dispus în cursul urmăririi penale luarea de
măsuri asigurătorii în vederea
recuperării pagubei în valoare totală de 395.606.735 lei, echivalentul a 103.108.267
euro, circa dublu față de
anul precedent, când măsurile asigurătorii luate au
reprezentat echivalentul a 58.700.000 euro.
În celelalte dosare, în
urma investigațiilor financiare nu au fost identificate bunuri mobile
și imobile care să poată fi sechestrate.
A crescut valoarea
prejudiciilor aduse bugetului de stat, aceasta fiind mult peste limita de 1
milion euro, întrucât în circa o pătrime din
rechizitorii prejudiciul reținut depășește echivalentul a 5
milioane euro. Astfel, 10 rechizitorii privesc pagube între 1
milion euro și 2 milioane euro (30,3 % din total,
comparativ cu anul 2010, când aceste rechizitorii reprezentau 41,3%), 8
rechizitorii rețin pagube între 2 și 3 milioane euro, 5
rechizitorii cuprind pagube între 3 și 4 milioane euro, 2
rechizitorii privesc pagube între 4 și 5 milioane euro, iar 8
rechizitorii rețin prejudicii de peste 5 milioane euro.
Investigațiile
efectuate în anul 2011 de către procurorii Direcției Naționale
Anticorupție, cu privire la infracționalitatea în domeniul fiscal
și vamal, au avut o abordare complexă, sub aspectul
identificării formelor de asociere infracțională în vederea comiterii
faptelor, dar și al probării activităților ilicite de
asigurare a produsului infracțional, prin mecanisme specifice
spălării banilor, fapte cu privire la care s-au formulat
acuzații penale, alături de cele privind inculparea pentru evaziune
fiscală sau contrabandă.
Prin urmare, în 10 rechizitorii s-a
reținut asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni ori
constituirea unui grup infracțional organizat, în scopul
comiterii evaziunii sau fraudei fiscale ori a contrabandei.
În 9 rechizitorii trimiterea
în judecată s-a făcut și pentru infracțiunea de spălare
a banilor (comparativ cu 5 rechizitorii în 2010) privind
reciclarea sumelor provenite din evaziunea fiscală, în valoare totală
de 238.540.630 lei, echivalentul a 63.978.831
euro, reprezentând 30% din prejudiciul generat de infracțiunile
fiscale și vamale ce au făcut obiectul rechizitoriilor din anul
2011.
Evaziunea
fiscală s-a comis, în principal, în
cadrul achizițiilor intracomunitare de
mărfuri (prejudiciul fiind echivalentul a 114.487.620
euro, reținut în 5 rechizitorii), operațiunilor
cu produse accizabile, în special cu produse energetice petroliere
(prejudiciul fiind echivalentul a 36.094.090 euro, reținut în 4
rechizitorii), dar și tutun (prejudiciul
fiind echivalentul a 3.315.090 euro, reținut în 2
rechizitorii), alcool (prejudiciul fiind
echivalentul a 3.033.290 euro, reținut în 1 rechizitoriu), colectării deșeurilor (prejudiciul fiind
echivalentul a 15.081.940 euro, reținut în 5 rechizitorii)
și comerțului cu cereale (prejudiciul
fiind echivalentul a 8.194.790 euro, reținut în 3
rechizitorii), ce se mențin ca domenii de activitate economică cu
risc crescut la eludarea obligațiilor fiscale.
Ca practici evazioniste, în cele mai multe cazuri au
fost reținute în rechizitorii modalitățile de sustragere de la
îndeplinirea obligațiilor fiscale prin omisiunea
evidențierii, în tot sau în parte, în actele contabile a
operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate
(infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1
lit.b din Legea nr.241/2005) ori înregistrarea în
contabilitate a unor cheltuieli nereale sau a unor operațiuni fictive
(infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1
lit.c din Legea nr.241/2005).
class=rvts11>
În anul 2011, au fost condamnate definitiv pentru evaziune fiscală un
număr de 30 persoane (față de 7 persoane, în
2010), prin 17 hotărâri
judecătorești, pentru un prejudiciu
total de 117.500.000 lei, echivalentul a circa 28 milioane
euro. Într-un singur caz, hotărârea judecătorească privea un
inculpat trimis în judecată și condamnat definitiv pentru o
infracțiune de evaziune fiscală, sub 1 milion de euro, comisă în
concurs cu alte infracțiuni ce atrăgeau competența Direcției
Naționale Anticorupție.
Au fost aplicate pedepse de minim
1 an și maxim 8 ani închisoare. În cazul a 13 inculpați pedepsele s-au situat între minimul legal
de 5 ani și maximul legal de 11 ani închisoare (limitele de
pedeapsă prevăzute în cazul unui prejudiciu mai mare de 500.000 euro,
în echivalentul monedei naționale). Astfel, 4 inculpați
au primit pedepse de 5 ani închisoare, 2 inculpați pedepse
de 6 ani închisoare, 3 inculpați pedepse de 7 ani-7 ani
și 6 luni închisoare, iar 4 inculpați pedepse de 8 ani
închisoare. Pedeapsa cea mai mare, de 8 ani închisoare, a fost dispusă
pentru cauzarea unor prejudicii cuprinse între 4.731.000 lei și 8.900.000
lei.
Cel mai mare prejudiciu, de 20.290.000
lei, a fost reținut în cazul a 2 inculpați,
condamnați la pedepsele de 7 ani, respectiv, 7 ani și 6
luni închisoare.
Majoritatea celor
condamnați, și anume 22 inculpați, reprezentând 74%, au primit pedepse cu executare.
În ceea ce privește infracțiunile din Codul vamal, în anul 2011
au fost condamnate definitiv 3 persoane,
printr-o hotărâre judecătorească, la pedepse de 3 ani și
6 luni, respectiv, 4 ani închisoare, cu
suspendare sub supraveghere, pentru folosirea de acte false la
autoritatea vamală, infracțiune reținută în concurs cu cea
de înșelăciune, de peste 1 milion de euro.
Prin urmare, în domeniul combaterii evaziunii fiscale și a
contrabandei, rezultatele obținute în anul 2011 de Direcția
Națională Anticorupție au fost superioare celor din anul
precedent, înregistrându-se creșteri atât în ceea ce
privește numărul inculpaților trimiși în judecată,
numărul infracțiunilor cu care au fost sesizate
instanțele, valoarea prejudiciilor reținute în rechizitorii și a
măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în
vederea recuperării pagubei, cât și raportat la numărul
persoanelor condamnate definitiv pentru astfel de fapte.
class=rvts11>
class=rvts11>
class=rvts11>
class=rvts11>
Luarea de măsuri
asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor ori pentru
confiscarea avantajelor economice rezultate din comiterea unor infracțiuni
de corupție ori de macrocriminalitate economico-financiară constituie
un instrument esențial în combaterea criminalității în acest
domeniu.
În iunie 2011, Comisia
Europeană a propus un set de măsuri pentru combaterea cu mai
multă fermitate a prejudiciilor grave generate de corupție în plan
economic, social și politic în rândul societății europene.
Abordarea cu mai multă eficiență a corupției are în vedere
și luarea de măsuri concrete privind confiscarea și recuperarea
activelor provenite din criminalitate[46].
Raportul anual din data de
27 iulie 2011 al Comisiei Europene către Parlamentul European și
Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de
Cooperare și Verificare a cuprins recomandarea privind adoptarea de
măsuri urgente pentru a se îmbunătăți recuperarea
produselor infracțiunii și dovedirea de rezultate convingătoare
în acest domeniu, ca și componentă a luptei împotriva corupției.
În acest context, rezultatele
referitoare la recuperarea produselor infracțiunii constituie obiect al
prezentei analize din perspectiva măsurilor asigurătorii dispuse de
procurori în cursul urmăririi penale, în cauzele instrumentate de
Direcția Națională Anticorupție și finalizate cu
rechizitorii în anul 2011, precum și din perspectiva confiscărilor
dispuse de instanțele judecătorești în dosarele în care au fost
pronunțate hotărâri definitive în anul 2011.
a. Analiza măsurilor asigurătorii
dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii
în cauzele finalizate cu rechizitorii
Direcția
Națională Anticorupție și-a concentrat activitatea
investigativă în anul 2011 și asupra descoperirii și
indisponibilizării produselor rezultate din comiterea infracțiunilor.
Au fost întocmite rechizitorii privind
infracțiuni care au generat un produs infracțional total de
1.484.440.000 lei (echivalentul a 351.000.000 euro),
reprezentând prejudicii produse ori avantaje economice obținute de
persoanele trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție
sau infracțiuni economice.
Din acesta, valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de 27.880.000 lei (echivalentul a
6.600.000 euro), iar prejudiciile
produse ce au creat beneficii materiale se ridică la suma de 1.456.560.000 lei (echivalentul a 344.400.000
euro).
Din cele 204 cauze finalizate cu rechizitorii
în care se reține existența unui prejudiciu
creat sau a unui beneficiu material
realizat efectiv (din totalul de 233 rechizitorii emise în
anul 2011), în cursul urmăririi penale într-un număr de 142 dosare (reprezentând 70%) s-a dispus luarea de
măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale
sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 892.000.000
lei (echivalentul a 212.000.000 euro), fiind identificate
și sechestrate bunuri în valoare totală 703.177.000 lei (echivalentul
a 167.000.000 euro).
Valoarea produsului infracțional recuperat în cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este în sumă de4.677.500 lei (echivalentul a 1.111.000 euro).
Astfel, în 70% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii
pentru 60% din valoarea produsului infracțional nerecuperat, fiind
indisponibilizate bunuri ce acoperă 47,5% din produsul
infracțional nerecuperat. În celelalte cazuri nu au fost identificate
bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după
caz, a părților responsabile civilmente care să poate face
obiectul măsurilor asigurătorii.
b. Situația recuperării
produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de
instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat
hotărâri definitive în anul 2011
În anul 2011, în cauzele în
care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției
Naționale Anticorupție, au rămas definitive
172 hotărâri judecătorești privind 315 inculpați, prin care instanțele s-au pronunțat cu privire
la confiscarea și recuperarea de
produse infracționale în sumă totală de 277.350.000 lei (echivalentul
a 65.900.000 euro).
Din acestea, în 165 cazuri
recuperarea produsului infracțional s-a dispus față
de 294 inculpați condamnați definitiv, iar în 7 dosare
privind 21 inculpați față de care au fost pronunțate hotărâri definitive de încetare a procesului,
ca urmare a prescrierii răspunderii penale, ori de
achitare a inculpaților, pentru lipsa de pericol social sau
neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, instanțele
i-au obligat pe aceștia la plata de despăgubiri către
părțile civile.
S-a constatat că, din
valoarea produsului infracțional, în cursul
procesului penal a fost recuperată suma totală de 62.000.000 lei
(echivalentul a 14.724.000 euro), reprezentând 22%.
Instanțele au dispus plata de despăgubiri către
părțile civile în sumă totală de 205.700.000 lei (echivalentul a 48.906.000 euro), iar
circa 63% din acestea, și anume, suma de 129.200.000 lei (echivalentul a 30.680.000 euro) reprezintă
despăgubirile acordate unor autorități
și instituții publice, pentru prejudicii aduse bugetului
public.
De asemenea, cu
același titlu, s-au stabilit și obligații de plată către societăți comerciale la care statul sau
autorități din administrația publică sunt acționari
majoritari, în sumă totală de 11.570.000
lei (echivalentul a 2.740.000 euro).
S-a dispus confiscarea specială a unor sume de bani
și bunuri în valoarea de 1.350.000 lei (echivalentul
a 320.000 euro).
Cu privire la suma de 8.300.000 lei (echivalentul a 1.950.000 euro)
instanțele au hotărât restituirea către
cei care au dat mită sau către cumpărătorii de
influență care s-au autodenunțat și care au acest
beneficiu acordat de lege, alături de clauza de impunitate.
Pentru garantarea
confiscării sau a recuperării pagubei, prin 47 hotărâri s-a
dispus menținerea sechestrului asigurător aplicat de
procuror, iar în alte 10 cazuri instanța a luat măsuri asigurătorii
(reprezentând 33 % din cauze).
În concluzie, investigația financiară în vederea
identificării, depistării și indisponibilizării rapide a
bunurilor susceptibile de a fi confiscate ori care pot servi la recuperarea
prejudiciilor a devenit o componentă importantă a anchetelor penale
derulate de Direcția Națională Anticorupție, fiind
urmărită în mod efectiv și constant în cauzele de
corupție și de macrocriminalitate economico - financiară.
De asemenea, instanțele de judecată au manifestat preocupare
pentru aspectele vizând recuperarea produsului infracțional,
menținând măsurile asigurătorii ori dispunând luarea acestora,
în vederea garantării executării măsurii de siguranță
a confiscării speciale ori a reparării pagubei produse prin
infracțiune.
În anul 2011, Serviciul de cooperare internațională, de
informare și relații publice a
contribuit, prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea
rolului și misiunii specifice a Direcției Naționale
Anticorupție, ca structură
specializată a Ministerului Public în combaterea corupției, așa
cum rezultă, în primul rând, din obligațiile specifice acestui sector
și măsurile pentru indeplinirea lor cuprinse în actele normative
aplicabile, în Regulamentul de ordine interioară al direcției, precum
și în documentele strategice adoptate de Guvernul României în domeniul
luptei împotriva corupției și al reformei judiciare și în
rapoartele organismelor europene asumate de țara noastră.
Pentru îndeplinirea acestui
obiectiv, activitatea de cooperare internațională a avut în vedere
îndeplinirea următoarelor direcții de
acțiune principale:
- urmărirea modului de
îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională
Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a
progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective
specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva
corupției;
- reflectarea unei imagini
externe corecte a
activității direcției;
- implicarea direcției în
activități de evaluare și monitorizare a implementării
standardelor internaționale în
materia luptei împotriva corupției în alte țări,
activități desfășurate la nivelul unor organizații
europene și internaționale;
- implementarea și
monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția
Națională Anticorupție;
- continuarea și extinderea
relațiilor de cooperare cu
instituții similare din alte state și a activității
desfășurate de direcție în cadrul grupurilor și
rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;
- desfășurarea
activităților de asistență judiciară
internațională.
Serviciul de cooperare
internațională, de informare și relații publice a analizat recomandările adresate României în domeniul
luptei împotriva corupției cuprinse în Raportul Intermediar
din data de 18 februarie 2011 și înRaportul anual din 27
iulie 2011, acteale Comisiei Europene către Parlamentul
European și Consiliu, privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare
(MCV).
De asemenea, a urmărit implementarea de către Direcția
Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în
cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind
stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor
României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul
de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”.În acest sens, au fost redactate
periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția
Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii
recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei prin
intermediul Ministerului Justiției.
Serviciul de cooperare internațională, de
informare și relații publice a pregătit documentarea și
participarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție
la reuniunile cu echipele de experți ai Comisiei Europene, sosite
la București în cadrul misiunilor de evaluare (peer review)
organizate de Comisia Europeană în lunile mai și noiembrie 2011,
având ca scop urmărirea progreselor înregistrate în îndeplinirea
condiționalităților MCV.
În ceea ce privește strategiile anticorupție la nivel național,
Serviciul de cooperare internațională, de informare și
relații publice a asigurat suportul tehnic al participării la
reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în
domeniul luptei împotriva corupției, înființată prin
Hotărârea Guvernului nr.79/2010, ca organism interinstituțional aflat
în coordonarea ministrului justiției.
De asemenea, a participat
la reuniunile cu experții europeni
contractați de Ministerul Justiției pentru a realiza auditul
Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și al Strategiei
Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și
Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 și a
propune recomandări pentru elaborarea unei noi strategii
anticorupție. A formulat observații și comentarii la proiectul
raportului de audit întocmit de experți și a comunicat Ministerului
Justiției, la solicitarea acestuia, propunerile Direcției
Naționale Anticorupție privind redactarea noii Strategii
Naționale Anticorupție 2011-2014 și a noului Plan de
Acțiune pentru implementarea acestuia, fiind asigurată
participarea la reuniunile tehnice organizate pe această temă.
La solicitarea Consiliului
Superior al Magistraturii, au fost formulate comentarii și observații
la proiectul Strategiei pentru Întărirea Integrității în
sistemul Judiciar.
Ca și în anii
precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate de România
în cadrul MCV, potrivit competenței sale, Direcția
Națională Anticorupție a urmărit în cursul anului 2011
menținerea standardelor de calitate, concomitent cu realizarea unor creșteri
cantitative ale activității, atât în ceea ce privește
efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în
cauzele de mare corupție, cât și referitoare la îndeplinire atribuțiilor
procurorului în faza de judecată.
Printre măsurile luate de Direcția Națională
Anticorupție, în acest context, pot fi menționate:
- analiza periodică a duratei și cauzelor de
întârzieri în soluționarea proceselor, având ca bază dosarele Direcției Naționale
Anticorupție aflate atât în cursul urmăririi penale cât și în
faza de judecată și luarea măsurilor procedurale, aflate în
competența procurorului, pentru accelerarea proceselor și
obținerea unor soluții temeinice;
- continuarea programului de pregătire
profesională specializată a
personalului operativ al Direcției Naționale Anticorupție;
- participarea regulată a Direcției
Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și
rețelelor internaționale ale autorităților
anticorupție, în măsura
disponibilităților bugetare;
- formularea de propuneri, observații sau
comentarii asupra unor proiecte de legi ce vizează modificări de
norme penale și procesual penale, cum
ar fi Legea pentru punerea în aplicare a Codului de Procedură Penală
și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind
dispoziții penale (cu referire în special la Legea nr.78/2000, Legea
nr.656/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002),
Legea privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea
privind executarea pedepselor și a măsurilor neprivative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. S-a urmărit,
prin observațiile formulate, asigurarea stabilității cadrului
legislativ și instituțional anticorupție și creșterea
eficienței procedurilor judiciare în dosarele de corupție la nivel
înalt;
- formularea de propuneri, comentarii sau
observații privind proiecte de
strategii anticorupție, respectiv referitoare la Strategia
Națională Anticorupție 2011-2014 și a noului Plan de
Acțiune pentru implementarea acesteia realizate de Ministerul
Justiției, precum și la Strategia pentru Întărirea
Integrității în sistemul Judiciar redactată de Consiliul
Superior al Magistraturii;
- publicarea, cu regularitate, pe pagina de Internet a
Direcției Naționale Anticorupție a hotărârilor definitive
de condamnare în cauzele de corupție trimise în judecată de direcție, în vederea asigurării
informării opiniei publice cu privire la rezultatele obținute în
combaterea corupției;
- organizarea unui seminar pe tema „Justiția
și societatea civilă”, în
colaborare cu Freedom House Romania și Societatea Academică
Română, la care au participat conducerea Direcției Naționale
Anticorupție, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, procurori
din cadrul direcției și din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, judecători specializați
în cauze penale, precum și reprezentanți ai Consiliului Național
al Audiovizualului, ai unor organizații nonguvernamentale și ai unor
ambasade. Au fost discutate, printre altele, problematica și tratarea
judiciară a cauzelor de fraudă și corupție în
achizițiile publice și gestionarea de către sistemul judiciar a
cauzelor penale de impact public;
- organizarea a 3 seminarii în cadrul oferit de Institutul Național al
Magistraturii și a 4 seminarii în cooperare cu Freedom House
Romania și Societatea Academică Română, adresate
judecătorilor și procurorilor specializați în cauze penale. În
cadrul acestor seminarii procurori și specialiști ai direcției
au susținut prezentări pe teme de actualitate pentru soluționarea
dosarelor privind infracțiuni corupție și asimilate acestora,
respectiv: expertiza judiciară în cauzele de fraudă și
corupție în achizițiile publice și problematica
interceptărilor comunicațiilor în cauzele de corupție;
- continuarea programului de pregătire
profesională specializată a
personalului operativ al Direcției Naționale Anticorupție;
- participarea constantă la activitățile
grupurilor și rețelelor internaționale ale
autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.
Activitatea
desfășurată de Direcția Națională
Anticorupție precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ
și instituțional, în cursul anului 2011, au fost monitorizate de
experții Comisiei Europene, în cadrul asigurat de Mecanismul de Verificare
și Cooperare, în lunile mai și noiembrie 2011 Comisia organizând două
misiuni de evaluare a României, care au vizat inclusiv Direcția
Națională Anticorupție. Concluziile privind evoluția în
domeniul luptei împotriva corupției au fost reflectate în cele două rapoarte de monitorizare publicate, respectiv, raportul
intermediar din 18 februarie 2011 și raportul anual din 27 iulie 2011.
Raportul anual
precizează că România a luat măsuri semnificative în vederea
îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare, iar în ceea ce privește Direcția
Națională Anticorupție, Comisia Europeană continuă
să aibă aprecieri pozitive. Astfel, se precizează că Direcția Națională Anticorupție „a avut o activitate tot mai convingătoare în ceea
ce privește anchetarea cazurilor de corupție la nivel înalt”.
Totodată, se menționează că „rezultatele Direcției
Naționale Anticorupție (DNA) privind investigarea și
urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt,
inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri
ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare
și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări”.
În ceea ce privește angajamentul autorităților judiciare,
raportul a remarcat mai multe exemple pozitive de tratare eficientă a cazurilor
de corupție la nivel înalt în instanță, ceea ce
demonstrează că, în cazurile complexe, dosarele pot fi
soluționate eficient prin cooperarea între diferite autorități.
Pe de altă parte, raportul conchide că, în ciuda progreselor înregistrate
din iulie 2010, consecvența și obținerea de rezultate în mai
multe domenii rămâne o provocare. Se impune luarea unor
măsuri care să accelereze desfășurarea proceselor în
instanță evitând împlinirea termenului de prescripție,
coordonarea luptei împotriva corupției printr-o nouă strategie
națională anticorupție, îmbunătățirea sistemului
de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni, urmărirea în
justiție a cazurilor de spălare a banilor și protecția
împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice.
class=subcapitol>
class=subcapitol>
class=tab>Programele PHARE propuse ori derulate în anul 2011 au vizat în principal domeniul
întăririi capacității administrative și instituționale
și în domeniul consolidării infrastructurii.
I. Proiecte în domeniul
întăririi capacității administrative și instituționale
1. Propunere
de proiect în cadrul Programului HERCULE TRAINING 2011 al Oficiului de
Luptă Antifraudă (OLAF).
În luna octombrie 2011,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind Investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Proiectul își propune
organizarea la Sibiu a unei mese rotunde (40 de participanți), timp
de două zile și jumătate, cu participare
internațională, în care se vor discuta și analiza aspecte
privind investigarea și judecarea fraudelor comise împotriva intereselor
financiare ale C.E.
În cadrul acestui proiect
ce se va desfășura, în cazul în care va fi aprobată propunerea,
în luna mai 2012, Direcția Națională Anticorupție are ca
parteneri Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului
României (D.L.A.F.), Oficiul de Luptă Antifraudă (O.L.A.F.) și
autorități anticorupție similare din Bulgaria, Croația
și Italia.
Cheltuielile necesare
organizării acestui eveniment vor fi finanțate, în proporție de
80%, din fonduri externe nerambursabile (programul HERCULE TRAINING 2011).
2. Propunere
de Proiect în cadrul Programului ISEC 2011 al Comisiei Europene
În luna octombrie 2011,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind Detectarea, investigarea și sancționarea
infracțiunilor de corupție.
Proiectul își propune
să contribuie la găsirea celor mai bune practici, printr-o abordare
comparativă la nivelul statelor membre UE, la fiecare dintre
activitățile ce vor fi organizate participând experți
practicieni din fiecare stat membru al uniunii: 1 conferință
de lansare, 3 ateliere de lucru (detectare, investigare,
sancționare) organizate în unul din cele trei state partenere (Franța,
Spania, Romania), 1 conferință de închidere, unde vor fi
diseminate concluziile fiecăruia dintre cele 3 ateliere de lucru, cuprinse
într-un ghid.
În cadrul acestui proiect ce
se va desfășura, în cazul în care va fi aprobată propunerea, pe
parcursul a 12 luni, Direcția Națională Anticorupție are ca
parteneri Serviciul de Prevenire a Corupției din Franța și
Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAFC).
Cheltuielile necesare vor fi
finanțate, în proporție de 90%, din fonduri externe nerambursabile
(programul ISEC 2011).
class=subcapitol>
class=subcapitol>
Pe parcursul anului 2011 Direcția Națională Anticorupție a fost
implicată, la nivel de beneficiar, în derularea a trei proiecte
finanțate din fonduri europene:
1. Contractul de grant
HOME/2010/ISEC/AG/FINEC/021 „Sporirea eficienței și eficacității
în domeniul spălării banilor și recuperării
creanțelor”, implementat de Ministerul Justiției.
În cadrul acestui proiect,
care își propune să pună în discuție legăturile dintre
spălarea banilor, confiscare și cooperarea europeană în materie
penală, pe parcursul anului 2011, 6 procurori din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție au participat la 3
ateliere de lucru, alături de experți și practicieni (judecători,
procurori, ofițeri de poliție) în domeniul spălării banilor
din trei state Spania, Germania și Franța.
Proiectul se află
încă în curs de desfășurare (mai 2011 – octombrie 2012).
2. Contractul
de grant HOME/2010/ISEC/AG/FINEC/022 „Dezvoltarea de investigatori financiari profesioniști
în România”, implementat de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Câte 1 procuror din
cadrul Direcției Naționale Anticorupție va participa la fiecare
dintre cele 7 seminarii care au ca țintă formarea
de investigatori financiari prin instruire bazată pe scenarii și
aspecte practice întâlnite în cazuri reale.
În cadrul proiectului se
preconizează elaborarea unui ghid de bune practici care să detalieze
pașii unei investigații financiare și a unui program
național de formare în acest domeniu.
Proiectul se află
încă în curs de desfășurare (august 2011 – septembrie 2012).
3. Proiectul
privind realizarea unei platforme unice la nivelul instituțiilor din
sistemul judiciar (instanțe, parchete, Ministerul Justiției și
Administrația Națională a Penitenciarelor) pentru managementul resurselor financiare, umane și
materiale, implementat de Ministerul Justiției și finanțat de Banca Mondială.
Începând cu luna mai a
anului 2011, Direcția Națională Anticorupție a fost
implicată, la fel ca și celelalte instituții din cadrul
sistemului judiciar, în activitățile de analiză a
activităților și informațiilor care vor forma obiectul
viitoarei aplicații de management a resurselor și apoi în
activitățile de agreare a modului în care vor fi introduse,
organizate și utilizate informațiile de către aplicația
software. Utilizarea aplicației va elimina activitățile
redundante specifice gestionării pe hârtie a informațiilor și va
asigura un format unitar comun ordonatorilor de credite din cadrul
aceleiași instituții, permițând astfel ca activitățile
de informare și de raportare să fie efectuate instantaneu.
II. Proiecte în domeniul
consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)
1.
Contract de GRANT OLAF 2010/C5/013
class=subcapitol>
În luna mai 2010,
Direcția Națională Anticorupție a formulat o propunere de
proiect privind achiziționarea de echipamente
hardware și licențe de aplicații software (inclusiv
trainingul aferent utilizării acestora), necesare eficientizării
activităților de percheziție informatică.
La data de 10 noiembrie
2010, a fost semnat contractul de grant privind finanțarea de către
Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui
proiect în valoare totală de aproximativ 75.000 euro.
Activitățile au
fost desfășurate în perioada mai - decembrie 2011.
2.
Contract de
GRANT OLAF 2011/C5/039
În luna mai 2011, Direcția
Națională Anticorupție a formulat o propunere de proiect privind
achiziționarea de echipamente tehnice
destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic al
direcției.
De asemenea, în luna
decembrie 2011, a fost semnat contractul de grant privind finanțarea de
către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării
acestui proiect în valoare totală de aproximativ 150.000 euro.
Achizițiile vor fi efectuate până la finalul anului 2012.
III. Alte proiecte
1. Propunerea
de proiect privind Întărirea
capacitații judecătorilor și procurorilor români în domeniul
luptei împotriva corupției și a criminalității economice și
financiare.
În cursul anului 2011,
Unitatea de Implementare a Programelor din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție a participat la procesul de redactare a propunerii de proiect
ce va fi finanțată în cadrul Acordului-Cadru Bilateral
România-Elveția. Finanțarea se va realiza, în proporție de 85%,
din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare
națională.
Proiectul va fi gestionat
de către Consiliul Superior al Magistraturii și va avea ca
beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale
Anticorupție și judecători.
Activitățile sunt
estimate să înceapă în a doua jumătate a anului 2012 și vor
consta într-o vizită de studiu la Centrul de Recuperare a Bunurilor din
cadrul Institutului Basel și 12 seminarii pentru judecători și
procurori, în care vor fi abordate teme privind activitatea de urmărire
penală și judecată a cauzelor de corupție având
legătură cu criminalitatea economico-financiară.
Menționăm că
Direcția Națională Anticorupție este membru în Comitetul de
Conducere care analizează și selectează proiectele ce vor fi
finanțate în cadrul Acordului-Cadru Bilateral România-Elveția în
domeniul luptei împotriva corupției și al criminalității
financiare.
2.
Propunerea de proiect privind organizarea unei vizite de studiu pentru procurori
anticorupție din Bosnia și Herțegovina.
În cursul lunii noiembrie
2011, Direcția Națională Anticorupție a formulat o
propunere de proiect privind organizarea unei vizite de studiu cu durata de
patru zile pentru 9 procurori anticorupție din Bosnia și
Herțegovina, la sediul direcției și al celorlalte
instituții implicate în lupta anticorupție din România.
Proiectul va fi
finanțat din fondul special al Guvernului SUA, Emerging Donors Fund
și este programat a fi desfășurat în prima parte a anului 2012.
Şi în cursul anului
2011 a fost asigurată prezența Direcției Naționale
Anticorupție, în calitatea sa de parchet specializat, ca partener activ în cadrul activităților
desfășurate de organizațiile internaționale precum
Consiliul Europei, ONU sau OECD, și de
organizațiile și rețelele internaționale anticorupție
pentru ridicarea gradului de implementare de către statele
părți a convențiilor europene și internaționale
anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de
informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în
vederea îmbunătățirii legislației și practicilor
investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea
participării direcției la aceste activități
internaționale a fost recunoscută prin includerea Direcției
Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora din ele
și prin invitații constante la desfășurarea unor
activități de expert anticorupție.
În acest spirit sunt de
reținut următoarele activități de cooperare
internațională desfășurate în cursul anului 2011:
- Academia
Internațională Anticorupție (IACA)
IACA este o organizație
internațională înființată în 2011, la care au aderat
până în prezent 51 de state și 2 organizații
internaționale, destinată a fi un centru de excelență în
domeniul educației, pregătirii profesionale, cercetării și
cooperării în domeniul anticorupției. Direcția
Națională Anticorupție a participat la reuniunile și
activitățile de pregătire a înființării, dar și devenirii
pe deplin funcționale a Academiei Internaționale
Anticorupție, cu sediul la Laxenburg, Austria.
În cadrul reuniunii IACA din
decembrie 2011, România a fost aleasă în poziția de
vicepreședinte al Comisiei Provizorii a Academiei pentru prima
jumătate a anului 2012 (prin procurorul șef al Serviciului de cooperare
internațională, informații și relații publice). În cea
de-a doua parte a anului 2012 poziția va fi ocupată de reprezentanta
Federației Ruse.
-
Rețeaua
Partenerilor Europeni împotriva Corupției - Rețeaua Europeană
Anticorupție (EPAC-EACN)
Procurori și
specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție au participat
la activitățile desfășurate în cadrul grupurilor de lucru
organizate de Rețeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupției (EPAC-EACN).
În cadrul Grupului de lucru privind
Standardele Autorităților Anticorupție, au asigurat coordonarea
și participarea la redactarea formei finale adoptate a documentului
cuprinzând cele 10 standarde identificate, document publicat pe site-ul
EPAC-EACN.
În cadrul conferinței
anuale a EPAC-EACN organizate la Viena, a fost reales în funcția de
vicepreședinte al rețelei un procuror din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție.
- Grupul de State
Europene împotriva Corupției (GRECO)
În cadrul
activităților GRECO, organism care funcționează în cadrul
Consiliului Europei cu scopul sprijinirii implementării de către
statele membre a Convențiilor Penală și Civilă împotriva
Corupției, Direcția Națională Anticorupție, prin procurorul
desemnat ca membru al Delegației României, a participat la reuniunile
plenare ale GRECO, la susținerea raportului de evaluare a
Republicii Cehe în cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO și
a fost desemnat ca expert evaluator al Sloveniei în cadrul celei
de-a 4-a runde de evaluare, pe tema prevenirii corupției în sistemul
judiciar, care va avea loc în anul 2012.
- Rețeaua
Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD-ACN)
Colaborarea la
desfășurarea activităților Rețelei
Anti-Corupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (ACN),
constituită de OECD, legate cu precădere de aplicarea Planului
de Acțiune adoptat la Istanbul în 2003 și care
urmărește monitorizarea implementării standardelor
anticorupție prevăzute pentru Armenia, Azerbaijan, Georgia,
Kazakhstan, Republica Kirghiză, Federația Rusă, Tadjikistan
și Ucraina, s-a concretizat în anul 2011 în participarea unui procuror al Direcției
Naționale Anticorupție ca expert anticorupție al rețelei la
activitatea de evaluare a Armeniei (vizita de evaluare și
redactarea raportului), în cadrul implementării Planului de Acțiune
de la Istanbul.
Procurorul a participat la reuniunea plenară a ACN, pentru
susținerea raportului de evaluare a Armeniei, alături de
ceilalți membri ai echipei de evaluare și la întâlnirea anuală a
Comitetului de Conducere al rețelei.
- Convenția ONU
împotriva Corupției (UNODC)
Direcția
Națională Anticorupție a participat la activitățile
desfășurate de Biroul ONU împotriva Criminalități
și a Drogurilor (UNODC) în calitate de Secretariat al
Conferinței Statelor Părți la Convenția ONU împotriva
Corupției, pentru sprijinirea implementării de către statele
părți a acestei convenții. În acest context, un procuror a
participat, alături de reprezentanți ai Ministerului Justiției
și ai Ministerului Afacerilor Externe, la activitățile Grupului
de Monitorizare a Implementării Convenției ONU împotriva
Corupției.
De asemenea, procurorul
evaluator din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a
participat la evaluarea Ugandei în cadrul mecanismului de monitorizare a
Convenției ONU împotriva Corupției, exercițiu început în anul 2010
cu evaluarea documentelor scrise și continuat în 2011 cu vizita de
evaluare, dialogul subsecvent cu autoritățile ugandeze și cu
reprezentanții UNODC și redactarea raportului de evaluare.
Totodată, un procuror
al Direcției Naționale Anticorupție a fost desemnat ca membru în
echipa de evaluare a Serbiei, în cadrul mecanismului de monitorizare a
Convenției ONU împotriva Corupției
Direcția
Națională Anticorupție a participat și la lucrările
celei de a 4-a Conferințe a Statelor Părți la Convenția ONU
împotriva Corupției (UNCAC) care a avut loc la Marrakech, Maroc.
- Asociația
Internațională a Autorităților Anticorupție (IAACA)
La cea de a 5-a
Conferință Anuală și Adunare Generală a
Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție,
organizată la Marrakech, Maroc, pe tema „Capitolul V al Convenției
ONU împotriva corupției – Recuperarea Averilor”, a participat o
delegație constituită din 3 procurori ai Direcției
Naționale Anticorupție.
Procurorii direcției au
continuat participarea activă la
conferințe și seminarii internaționale anticorupție,
fiind invitați și în anul 2011, pentru a susține
prezentări privind modelul instituțional al Direcției
Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind
investigarea în România a infracțiunilor de corupție și
asimilate, sau pentru a desfășura activități de experți
ori membri ai unor grupuri de lucru având ca obiectiv dezvoltarea
instituțională a unor autorități anticorupție mai
recent create în alte state.
Au fost organizate vizite de
studiu și întâlniri de lucru, la sediul Direcției Naționale
Anticorupție, cu reprezentanții unor autorități judiciare
și anticorupție străine. În același timp, procurorii
direcției au participat la activități de training și schimb
de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor
judiciare.
În acest sens, trebuie semnalate
participarea unui număr de 38 procurori,
ofițeri de poliție și specialiști ai Direcției
Naționale Anticorupție la conferințe internaționale
anticorupție și seminarii anticorupție, susținând
prezentări pe baza cazuisticii direcției și
participând activ la dezbateri, de exemplu:
- Sesiunea de formare anticorupție pentru
magistrați „Corupția: detectare, prevenire, combatere”,
organizată de Şcoala Națională de Magistratură din
Franța;
- Conferința cu tema „Eliminarea fraudei din
sport”, organizată de Asociația Internațională a
Procurorilor și UEFA;
- Conferința cu tema „Cooperarea
internațională în domeniul recuperării bunurilor și
combaterii corupției internaționale”, organizată de
Agenția de Combatere a Infracțiunilor Economice și de
Corupție a Republicii Kazakhstan;
- Conferința cu tema „Răspunderea
penală a persoanelor juridice - Schimb de experiență și
bune practici”, organizată de Ambasada SUA la Chișinău
și de Procuratura Republicii Moldova;
- Conferința „Spălarea banilor și
recuperarea bunurilor”, organizată de Colegiul European de
Poliție (CEPOL) din Londra;
- Seminarul internațional anticorupție „Îmbunătățirea
reglementărilor în materia achizițiilor publice în statele CIS
și Mongolia”, organizat de către Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare și Comisia Națiunilor Unite
privind Dreptul Comercial Internațional;
- Conferința Asociației Magistraților
Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL) pe tema „Procurorii,
poziția lor instituțională, atribuțiile și
garanțiile exercitării acestora”.
Direcția
Națională Anticorupție a fost gazda a 5 întâlniri de schimb
de experiență cu magistrați din alte state europene, și
anume, din Italia, Spania, Portugalia, Franța, Polonia, Olanda, Estonia,
Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina organizate în cadrul programului
de schimb al Rețelei Europene de Training EJTN. De asemenea,
conducerea direcției a organizat întâlniri cu magistrați și
oficiali guvernamentali din Cehia, Serbia Irak și Algeria, interesate de
modul de organizare, funcționare și de rezultatele
activității Direcției Naționale Anticorupție.
În cursul anului 2011 a
fost negociat și încheiat un protocol de colaborare cu structura de
parchet specializată în combaterea corupției și crimei
organizate din Croația (USKOK), protocol care presupune
organizarea de acțiuni comune și schimb de experiență între
cele două parchete.
Biroul de
legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare
internaționale în materie penală, prin atribuțiile
specifice realizate referitor la:
-
efectuarea, în cadrul
comisiilor rogatorii internaționale, a actelor procesual-penale,
solicitate de către
autoritățile judiciare competente din din Austria (1), Belgia (2),
Cehia (1), Egipt (13), Elveția (1), Italia (1), Ungaria (1), Franța
(2), Germania (2), Luxemburg (1) și Portugalia (1);
-
îndeplinirea
formalităților de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii
internaționale, a
autorităților judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte
procesual - penale în Argentina (1), Austria (3), Belgia (5), Bulgaria (4),
Cehia (2), China (1), , Cipru (2), Elveția (1), Franța (1), Germania
(5), Italia (3), Marea Britanie (2), Olanda (2), Polonia (1), Republica Moldova
(1), Seychelles (1), Slovacia (4), SUA (1), Ungaria (10), Spania (1), Turcia
(3) și Ucraina (2);
-
realizarea formalităților referitoare la 4
proceduri de citare internațională efectuate în Turcia (3)
șii China (1);
-
solicitarea ori efectuarea unor
verificări operative, privind
identificarea unor persoane, autoturisme etc., prin intermediul Biroului
Ofițerului de Legătură. Au fost solicitate, în total, 16
asemenea verificări operative în Austria
(3), Bulgaria (3), Germania (2), Italia (2), OLAF (1), Spania (1), Serbia (2),
Seychelles (1) și Ungaria (1), fiind primit rezultatul
verificărilor în timp util. Totodată, s-a dat curs la 4 solicitări
de efectuare a unor verificări similare primite din partea Austriei
(1), Italiei (1), Olandei (1), Germaniei (1);
-
îndeplinirea formalităților
privind predarea unei proceduri în materie penală din Ungaria (1);
-
luarea măsurilor necesare
pentru formularea a 3 cereri de recunoaștere a ordinelor de
indisponibilizare emise de procurorii direcției (în temeiul Deciziei
Cadru 577/2003/JHA): Germania (1) și Ungaria (2).
De asemenea, Biroul de
legătură cu instituțiile similare din alte state a făcut demersurile
necesare pentru traducerea tuturor cererilor de comisie rogatorie
internaționale, procedurilor de citare internațională ori
verificărilor și a documentelor primite din străinătate
privind executarea acestora, precum și a unui număr de 11
materiale diverse cuprinse în alte lucrări ale Direcției
Naționale Anticorupție din engleză (6) și germană (5).
Această structură
a contactat EUROJUST pentru coordonarea anchetelor sau pentru sprijin în
urgentarea executării unor cereri de asistență judiciară
internațională (3 cazuri) și a participat la reuniunile
de coordonare Eurojust - OLAF (2 cazuri). De asemenea, a participat la
cea de-a 36 reuniune a Rețelei Judiciare Europene – EJN organizată la
Budapesta.
Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională, potrivit Regulamentului de ordine interioară al
Direcției Naționale Anticorupție, a realizat activități
în domeniul managementului resurselor umane privind elaborarea
proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind
structura și organizarea direcției, precum și formularea
propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din
cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor
sale. De asemenea, a fost implicat în formularea propunerilor de
selecționare, numire, promovare, delegare, detașare sau încetare a
raporturilor de muncă pentru personalul direcției, constituirea
comisiilor de examinare pentru promovarea și încadrarea personalului,
organizarea concursurilor sau examenelor, organizarea și coordonarea
activității de formare profesională continuă a personalului
direcției prin urmărirea modului de îndeplinirea a programului de
formare profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar
de specialitate, ofițerilor de poliție judiciară și a
funcționarilor publici.
În anul 2011, la acest
serviciu au fost înregistrate un număr de 1.675
lucrări, din care 420 cereri, comparativ cu 1.401
lucrări din care 556 cereri în anul 2010. Cererile au avut ca
obiect, în principal, încadrarea în funcțiile specifice Direcției
Naționale Anticorupție, acordarea unor drepturi salariale și
solicitarea încetării activității.
Atribuția serviciului
privind ținerea la zi a evidenței
posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative ale
procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție legate
de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de
redimensionare a structurii corelativ evoluției activității
direcției, ca o cerință a întăririi capacității
instituționale de luptă împotriva corupției.
În acest sens, în cursul
anului 2011, au fost redistribuite 6 posturi de procuror în
cadrul direcției. De la structura centrală la cea teritorială
au fost redistribuite 4 posturi de procuror, câte 1 post la Serviciile
teritoriale Ploiești și Constanța, care au fost și ocupate
în cursul anului 2011, respectiv la Serviciile teritoriale Galați și
Pitești, care au fost ocupate cu data de 1 ianuarie 2012. Un
număr de 2 posturi au fost redistribuite în cadrul
structurii teritoriale, respectiv de la Serviciul teritorial Cluj la Biroul
teritorial Baia Mare care a fost înființat prin Ordinul nr.78 din 7 noiembrie 2011 al procurorului șef al
Direcției Naționale Anticorupție, după consultarea
Colegiului de conducere al direcției și modificarea statului de
funcții, prin Ordinul nr.2227/C/2 noiembrie 2011 al ministrului
justiției, cu avizul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin
Hotărârea nr.773/25 octombrie 2011.
La data de 31 decembrie
2010, deși schema de personal a Direcției
Naționale Anticorupție era ocupată în proporție de 90,12%
(511 posturi ocupate, din cele 567), în concret activitatea a fost desfășurată cu 88,89% din
personalul prevăzut în
organigramă (504 persoane în activitate din 567
posturi prevăzute), întrucât aveau suspendate raporturile de muncă 5
persoane ca urmare a detașării la alte instituții (4 procurori
și 1 specialist detașați) iar 2 întrucât se
află în concediu pentru creșterea copilului (1 procuror
și 1 ofițer de poliție judiciară).
Structura pe
funcții, la finele anului 2010, așa
cum a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr.665/2010[47],
se prezintă după cum urmează:
a) 145 de
posturi de procurori, din care ocupate 126 (86,89%);
b) 170
de posturi de ofițeri și agenți de poliție
judiciară, din care ocupate 166 (97,65%);
c) 55 de
posturi de specialiști, din care ocupate 48 (87,27%);
d) 99
de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 90 (90,91%);
e) 44 de
posturi de personal conex, din care ocupate 33 (75%);
f) 54
de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 48
(88,89%).
În cursul anului 2011, a
continuat să se înregistreze o evidentă fluctuație
de personal, fiind încadrate 30 persoane (19 procurori,
8 ofițeri de poliție judiciară, 2 specialiști
și 1 șofer) și încetate raporturile de muncă a 31
persoane (10 procurori, 7 ofițeri de poliție
judiciară, 3 specialiști, 1 funcționar public, 4
grefieri, 1 referent și 5 șoferi) prin transfer,
pensionare pentru limită de vârstă sau medicală ori demisie.
Prin decret al
Președintelui României, la propunerea ministrului justiției și
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit în funcție
procurorul șef adjunct al Secției judiciare penale. De asemenea, la
propunerea procurorului șef direcție, Consiliul Superior al Magistraturii
a promovat/reinvestit pentru un nou mandat de 3 ani, după caz, 6
procurori șefi serviciu (2 la structura centrală și 4
la serviciile teritoriale).
În conformitate cu
dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, au
fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de
procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit,
după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un
număr de 16 procurori, care au fost declarați admiși de
către comisiile special constituite (7 la nivel central și 9
la nivel teritorial).
Un număr de 10
procurori și-au încetat activitatea în cadrul direcției, din care: 7
prin transfer la alte parchete, 1 prin pensionare și 2 prin
încetarea delegării. Pentru a se asigura desfășurarea în
condiții corespunzătoare a activității au fost
delegați un număr de 23 procurori, din care 13 în
funcții de execuție și 10 în funcții de
conducere.
Încadrarea personalului
conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr.34/2009, așa cum a fost modificată
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32/2010 privind unele
măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar. Astfel, a fost numit 1
șofer în cadrul direcției, prin valorificarea rezultatelor la un
concurs organizat în cursul anului 2010, în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului
pentru recrutarea grefierilor arhivari, grefierilor registratori și
personalului conex.
Procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2011,
8 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea
acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar la un
număr de 14 ofițeri de poliție judiciară le-a fost
prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.
Din totalul de 7
ofițeri de poliție judiciară cărora le-a încetat
detașarea la Direcția Națională Anticorupție, un
număr de 4 ofițeri de poliție judiciară au solicitat
încetarea detașării, pentru 1
a încetat de drept detașarea,
1 ofițer de poliție a fost revocat, iar 1 ofițer de
poliție s-a pensionat.
La serviciile teritoriale
ale direcției au fost numiți 2 specialiști, conform
prevederilor art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.43/2002.
Sub aspectul influenței
asupra rezultatelor anuale ale activității este relevantă
fluctuația personalului din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție pe parcursul anului 2011, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, care se prezintă
astfel:

Pe categorii de personal fluctuația celor aflați efectiv în activitate pe parcursul anului 2011, se prezintă astfel:



În anul 2011, în materia
salarizării, Serviciul de studii, resurse umane și
perfecționare profesională a asigurat
punerea în aplicare a Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară
a personalului din fonduri publice și
a Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit
din fonduri publice, prin elaborarea
proiectelor de ordin privind stabilirea clasei de salarizare,
indemnizației de încadrare brute lunare, a salariului de bază brut
lunar, a salariului de funcție, salariului de grad profesional și a
soldei de grad, precum și de reîncadrare a întregului personal și
acordarea sporului pentru condiții de muncă grele,
vătămătoare sau periculoase, stabilite potrivit legii, respectiv
majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor, soldelor,
indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații
și alte drepturi salariale ori acordarea unor grade, trepte,
gradații, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.) și
majorarea indemnizației de încadrare brute lunare pentru vechimea
efectivă în funcția de magistrat.
Procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție, în calitate de ordonator
secundar de credite, a emis 287 ordine și decizii vizând
salarizarea procurorilor, specialiștilor, ofițerilor de poliție
judiciară și personalului auxiliar de specialitate, economic și
administrativ.
În procesul de asigurare a
resurselor umane s-au parcurs etapele privind recrutarea, selecția,
pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza
competenței și a oportunităților egale la angajare, cu
respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de
personal.
Pe segmentul încadrării
sau promovării personalului în cadrul direcției, Serviciul a asigurat organizarea unui număr de 10 concursuri, interviuri
sau examene la care au participat 43 candidați,
după cum urmează:
-
2 interviuri pentru numirea unor procurori, la
care au participat 23 de candidați;
-
2 interviuri pentru numirea unor specialiști cu înaltă
calificare, la care au participat 6 candidați;
-
2 concursuri de ocupare a unor posturi vacante de grefier șef
serviciu, la care au participat 5 candidați;
-
2 examene de promovare în grade/trepte profesionale a
grefierilor, la care au participat 6 candidați;
-
2 concursuri de promovare în grad superior a funcționarilor
publici la care au participat 3 candidați.
În cursul anului 2011, a
avut loc o sistematizare a arhivei referitoare la dosarele profesionale ale
procurorilor, grefierilor, personalului conex și contractual.
Pentru
implementarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcțiilor și demnităților publice,[48]
s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și
a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor,
funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate,
iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise,
după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului
Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și
Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe
site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
De asemenea, au fost
centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și
personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea
activităților juridice de către soț, rude sau afini,
până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției,
precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de
informații, în conformitate cu prevederilor art.5 alin.(3), art.6
și art.7 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Serviciul de studii, resurse
umane și perfecționare profesională a continuat activitatea de
actualizare și completare a fișelor de post
pentru toate categoriilor de personal din cadrul direcției și de
asigurarea a evidenței planificării concediilor de odihnă, a evidenței concediilor de studii, de
creștere și îngrijire a copiilor, precum și a
distincțiilor, a gradelor și gradațiilor militare și a
gradelor și gradațiilor profesionale, pentru personalul
Direcției Naționale Anticorupție.
În perioada 1 ianuarie-30
iunie 2011, urmare abrogării Decretului nr.92/1976 privind carnetul de
muncă, Serviciul de studii, resurse umane și perfecționare
profesională a procedat la închiderea și restituirea către
titulari, pe bază de proces-verbal, a unui număr de 327 carnete
de muncă.
Potrivit noilor
reglementări legale, s-a realizat actualizarea
Registrului unic de evidență a salariaților direcției, în
format electronic (REVISAL), pentru personalul contractual existent
la data de 1 august 2011, prin completarea, în ordinea angajării,
a elementelor privind contractul de muncă, actul de numire ori modificare
a raportului de muncă, pentru fiecare angajat.
Direcția
Națională Anticorupție, în activitatea
de prelucrare a datelor cu caracter personal, a asigurat garantarea
și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
persoanelor fizice. Astfel, au fost înregistrate în Registrul
Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor
cu Caracter Personal, notificările direcției care au ca scop
protejarea „monitorizării/securității persoanelor,
spațiilor și/sau bunurilor publice/private”, „administrarea
justiției” și servicii de consiliere legală și reprezentare
în justiție”, fiind atribuită de Autoritate calitatea de operator de
date cu caracter personal și pentru aceste activități. De
asemenea, au fost culese datele din cadrul secțiilor și serviciilor
care prelucrează date cu caracter personal, necesare întocmirii raportului
anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise
Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor
cu Caracter Personal.
La data de 31 octombrie
2011 au expirat mandatele membrilor Colegiului de conducere, astfel încât în
data de 28 octombrie 2011 a fost convocată Adunarea generală a
procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
și, în urma votului exprimat, au fost aleși noii membri ai
Colegiului de conducere din cadrul direcției, pentru un mandat de 3
ani.
Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională a luat măsurile
necesare pentru asigurarea documentării permanente a personalului
direcției atât prin intermediul
completării cu lucrări de specialitate a fondului documentar la bibliotecii
direcției, cât și prin informarea permanentă a
personalului Direcției Naționale Anticorupție cu privire la
noutățile legislative, practica judiciară ori problemele
controversate din doctrină, fiind transmise tuturor structurilor notele
și circularele interne ori realizate de biroul de resort din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
și asigurându-se accesul la Monitorul Oficial, în format electronic. Rețeaua
de intranet a instituției cuprinde informații, organizate
după materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale
Curții Constituționale (referitoare la dispozițiile Codului de
procedură penală, Codului penal, ale Legii nr.78/2000 și
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002), precum și a
recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și
Justiție, dar și informații despre articole apărute în
revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de
Criminalistică și de Penologie, Doctrină și
Jurisprudență etc.) și din alte publicații (Revista Română
de Criminalistică), precum și ordinele cu caracter normativ emise de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție și de către procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție, care nu conțin
informații clasificate.
Şi în anul 2011 a fost
realizată o bună colaborare cu Serviciul
resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii și
cu Secția de resurse umane și documentare din Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
cărora le-au fost transmise situații, date sau note cu privire la
procurorii și celălalt personal din Direcția Națională
Anticorupție.
De asemenea, au fost
asigurate lucrările de secretariat pentru ședințele
Colegiului de conducere și pentru activitatea comisiei de evaluare a
activității procurorilor din Direcția Națională Anticorupție,
numită de Consiliul Superior al Magistraturii (97 procurori au fost
evaluați). Au fost întocmite situațiile referitoare la personalul
Direcției Naționale Anticorupție, la evaluarea personalului
contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea
fișelor de apreciere
Serviciul de studii,
resurse umane și perfecționare profesională a realizat atribuții
în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcției,
preocupându-se atât de asigurarea informațiilor necesare participării
la programele de pregătire organizate de Institutul Național al
Magistraturii și Şcoala Națională de Grefieri, cât și
de desfășurarea programelor de pregătire profesională
descentralizată.
În acest sens, în cadrul
programului de formare profesională continuă a procurorilor organizat
la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat
participarea a 24 procurori la 14 seminarii având ca obiect
practica neunitară, formare specializată – drept penal, drept
procesual penal, infracțiuni prevăzute de legi speciale, CEDO, noile
coduri și combaterea corupției.
La programele anuale de
formare profesională continuă a grefierilor, organizate de
Şcoala Națională de Grefieri, s-a asigurat participarea, în anul
2011, a unui număr de 10 grefieri, tematica fiind
diversificată, pe domenii specifice activității Ministerului
Public.
Pregătirea
profesională descentralizată continuă se realizează într-o
formă integrată, temele
supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii,
ofițerii de poliție judiciară, grefierii și
specialiștii direcției fiind supuse aprobării Colegiului de
conducere.
În anul 2011, au fost
organizate colocvii trimestriale cu procurorii, la nivelul fiecărei
secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația
internă, jurisprudența instanțelor judecătorești, a
Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului
și a Curții de Justiție a Comunităților Europene,
normele deontologiei profesionale și drept comparat, mai ales în domeniul
combaterii corupției în țările membre ale Uniunii Europene.
Informările realizate de Serviciul de studii, resurse umane și
perfecționare profesională[49],
au consemnat concluziile dezbaterilor,
principalele probleme și măsurile care au fost luate pentru aplicarea
unitară a dispozițiilor legale referitoare la temele abordate în
cadrul acestora.
Temele formării
profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor
au vizat desfășurarea urmăririi penale, soluțiile adoptate
în cadrul unui dosar penal, modul de comunicare și arhivare, înregistrarea
documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public potrivit
nomenclatorului arhivistic aprobat prin Ordinul procurorului general
nr.24/1997, necesitatea actualizării indicativelor în raport de specificul
și evoluția activității desfășurată de
unitățile de parchet, circulația lucrărilor-particularități
ale înregistrărilor, dreptul părților de a cunoaște actele
dosarului și de a solicita copii de pe acesta, respectarea
dispozițiilor Legii nr.677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter
personal în activitatea de urmărire penală, considerații privind
noile reglementări ale Codului de procedură penală.
Perfecționarea
profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție s-a realizat cu respectarea cadrului legal privind
pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației
și Internelor. Pregătirea continuă a ofițerilor de
poliție judiciară s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor,
într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție.
În anul 2011, pregătirea
continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind
formarea profesională a acestei categorii de personal, prin planul de
măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de
perfecționare profesională fiind stabilite domeniile de formare
profesională suplimentară.
Astfel, deși bugetul destinat perfecționării
profesionale a fost diminuat cu 50%, Direcția
Națională Anticorupție a finanțat participarea a 11
specialiști, funcționari publici și personal contractual
la programe de formare profesională în domenii precum: controlul financiar fiscal, managementul financiar-bugetar,
contabilitatea bugetară, auditul public intern, managementul
achizițiilor publice și accesarea fondurilor structurale europene.
Perfecționarea
pregătirii profesionale a personalului direcției a fost
asigurată și prin intermediul programelor
Phare ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state,
datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea
internațională.
Activitatea Direcției
Naționale Anticorupție și, în particular, anchetele penale au
continuat să se afle în atenția mass-media pe parcursul anului 2011.
În asigurarea
principiului transparenței, instituția a comunicat, în mod regulat,
rezultatele investigațiilor penale,
ținând seama de limitările impuse de specificul activității
de urmărire penală, și anume, de caracterul preponderent
nepublic al actelor procedurale și prezumția de nevinovăție
a persoanelor cercetate. Informațiile care s-au înscris în sfera datelor
de interes public au fost afișate pe pagina de internet
a instituției la adresa www.pna.ro și/sau transmise prin intermediul
mass-media.
Comunicatele oficiale emise
de Direcția Națională Anticorupție ori răspunsurile la
solicitările formulate în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public au reprezentat una dintre sursele de
informații utilizate de media centrală și locală în
redactarea materialelor care au reflectat, aproape zilnic, aspecte relevante
din activitatea direcției.
În contextul
continuării Mecanismului de Cooperare și Verificare a progresului
înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei
împotriva corupției, media din străinătate a păstrat în
atenție tema combaterii corupției.
Comunicarea
publică a instituției se întemeiază pe un set criterii clar
stabilite, raportate la stadiile procesului penal, devenite practică instituțională.
Materialele scrise au
reprezentat în continuare instrumentul de comunicare cu gradul cel mai bun de
adecvare pentru un organ de urmărire penală, care ține
seamă de caracterul preponderent nepublic al anchetelor penale și de
rigoarea unor noțiuni juridice. În plus, postarea materialelor scrise pe
pagina de internet a instituției, în paralel cu transmiterea acestora
către media și alertele prin serviciul de mesagerie electronică,
răspund interesului public major suscitat de cauzele cu infracțiuni
de corupție, asigurând totodată accesul
nediscriminatoriu al jurnaliștilor la informația de interes public.
Materialele scrise de
informare publică au însemnat comunicate de presă și
răspunsuri redactate în scris la solicitările formulate în baza Legii
nr.544/2001. Astfel, în cursul anului 2011, au fost întocmite și transmise
453 informări de presă (față de 363 comunicate
în anul 2010). Au prevalat comunicatele de presă care au semnalat cauzele
penale finalizate cu trimiterea în judecată a celor cercetați,
respectiv, 209 informări de presă, adică aproape
jumătate din totalul comunicatelor de presă.
La cererea
jurnaliștilor, au fost emise 65 de comunicate conținând
date despre reținerea și/sau arestarea preventivă a unor
inculpați. Toate comunicatele de presă, referitoare la luarea
unor măsuri preventive ori la cauze penale soluționate cu trimiterea
în judecată, conțin explicații privind temeiul legal al
măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură
cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
Au existat situații în
care a fost necesară clarificarea anumitor speculații
apărute în spațiul public sau corectarea unor informații
inexacte ce riscau să conducă la dezinformarea opiniei
publice cu privire la activitățile desfășurate de
Direcția Națională Anticorupție. În acest sens, au fost
transmise 4 precizări, iar 11 materiale având caracter de
drept la replică au fost postate pe pagina de internet.
Direcția
Națională Anticorupție a continuat
publicarea, în rezumat, sub formă decomunicate de presă, a
deciziilor de condamnare definitive pronunțate de instanțe
în dosarele direcției, la momentul soluționării acestora.
Această practică răspunde cerinței de a asigura o informare
completă și imediată a opiniei
publice asupra finalității întregului proces penal în cazurile de
corupție instrumentate de Direcția Națională
Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2011, pe
baza minutelor hotărârilor, au fost întocmite și publicate pe pagina
de internet un număr de 158 comunicate având ca obiect
hotărâri definitive de condamnare (79 în anul precedent).
În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive integrale pronunțate
de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate
de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are
loc la momentul transmiterii hotărârilor motivate de către
instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.
Pe parcursul anului 2011,
Biroul de informare și relații publice a redactat și a transmis,
în scris, un număr de 580 răspunsuri la solicitările
de informare în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public, comparativ cu 387 în anul
precedent. Creșterea cererilor de informare ar putea reflecta interesul
sporit al mass-media față de anchetele efectuate de Direcția
Națională Anticorupție.
În funcție de
conținutul solicitării, au fost oferite pe loc, răspunsuri la
solicitările adresate telefonic. Cererile respective s-au referit, în
general, la aspecte legate de legislație și nu la informații din
anchete sau din dosarele în curs de instrumentare. Pentru întrebări legate
de stadiul anchetelor sau de conținutul dosarelor jurnaliștii au fost
îndrumați să formuleze cereri scrise, iar răspunsurile au
ținut seama de caracterul preponderent nepublic al anchetei.
Solicitanții
informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 95%,
persoane din mass-media,
diferența fiind reprezentată de persoane fizice sau organizații
neguvernamentale.
Anumite cauze de
corupție, în care sunt cercetate persoane cu relevanță
mediatică pronunțată, generează o mediatizare
proporțională cu poziția și notorietatea persoanelor
respective. În asemenea situații, deși interesul media față
de datele din anchetă sporește, instituția rămâne
consecventă practicii sale de comunicare, potrivit căreia actele
procedurale desfășurate în timpul anchetelor penale (audieri,
percheziții, ridicări de documente) nu pot fi făcute publice.
În plus, Direcția
Națională Anticorupție nu a permis, în nicio situație, ca
reprezentanții media să preia înregistrări audio/video realizate
în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale
din cursul anchetei penale.
Nici instituția, nici
Biroul de informare și relații publice nu pot controla însă
acele situații în care informații din anchetele penale ale
Direcției Naționale Anticorupție sunt date
publicității de către persoane implicate sau care au legătură
cu aceste anchete (spre exemplu, persoane care depun sesizări,
inculpați, învinuiți, părți vătămate, martori,
avocați etc.) sau de persoane provenind din alte instituții care, în
virtutea atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale
activității de urmărire penală. S-a apreciat însă
că, în mai puține situații decât în anul precedent, mass-media a
dat publicității informații exceptate de la liberul acces, din
dosarele penale aflate în curs de instrumentare.
La cerere, conducerea
instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații
ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a
fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite
aspecte referitoare la cauze mediatizate.
Rezultatele
activității direcției au fost prezentate public, în cursul lunii
februarie 2011, în cadrul conferinței de presă privind Raportul
anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție.
În anul 2011, au fost acreditați pe lângă Direcția
Națională Anticorupție aproximativ 200 de jurnaliști din
presa audio-vizuală și scrisă, centrală și locală.
Interesul instituțiilor media locale a fost, în continuare, focalizat
asupra cauzelor aflate pe rol la cele 15 servicii teritoriale sau la structura
centrală, dar cu impact în plan local.
Asigurarea
unei comunicări publice predictibile, coerente și unitare este o condiție a consolidării încrederii
publice în sistemul judiciar. Prin urmare, la inițiativa
Direcției Naționale Anticorupție, în lunile mai și
noiembrie 2011, au fost organizate două mese
rotunde având ca obiect tema necesității
unificării practicilor de comunicare în sistemul judiciar, cu accent
asupra stabilirii unor reguli privind accesul la informații în timpul
anchetei penale și în stadiul de judecată.
În contextul
menținerii cerințelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și
Verificare a progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar
și al luptei împotriva corupției, reprezentanții
media din străinătate, în special din țările Uniunii Europene,
și-au păstrat, ca și în anii precedenți, interesul
față de activitatea instituției, solicitând fie date
statistice, fie clarificări sau interviuri privind cauzele mediatizate
prin intermediul comunicatelor de presă. În unele cazuri, fără
să ceară declarații sau interviuri, agențiile de presă
externe ori publicațiile europene, au preluat informații
conținute în comunicatele de presă ale Direcției Naționale
Anticorupție sau transmise de agenții de presă românești,
pe baza cărora au fost publicate articole, comentarii sau analize.
Jurnaliștii din statele membre ale Uniunii Europene au fost
interesați în special de următoarele aspecte: dosarele de
corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2011, stadiul
dosarelor penale aflate de mai mult timp pe rolul instanțelor; suspiciunile
de fapte de corupție în vămi sau la frontieră, concluziile
conținute în rapoartele instituțiilor europene sau ale
organizațiilor neguvernamentale internaționale care
supraveghează progresele pe linia combaterii corupției în România
etc. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea
comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată.
Comunicatele de presă
privind cauzele de corupție, informațiile privind activitatea
instituției sau alte anunțuri și precizări au fost aduse
la cunoștința opiniei publice prin afișarea pe pagina de internet
a Direcției Naționale Anticorupție. Un motor de căutare
atașat aplicației „Comunicate de presă”, permite găsirea
imediată a comunicatelor de presă publicate cu începere din anul 2002,
în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).
Numărul
de accesări ale paginii de internet www.pna.ro, pe parcursul anului 2011,
a fost de 181.692.
Biroul de informare și
relații publice efectuează, zilnic, monitorizarea presei scrise
centrale, a principalelor posturi de radio și TV, activitate ce
reflectă modul în care este percepută activitatea instituției
și importanța pe care media o acordă aspectelor asociate
fenomenului corupției. De asemenea, sunt contabilizate informații sau
articole de investigație susceptibile de a sta la baza unor dosare penale.
Răspunzând unei
cerințe din Planul de Acțiune pentru îndeplinirea
condiționalităților din cadrul Mecanismului de Cooperare și
Verificare, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.1346/2007, Direcția Națională Anticorupție a
organizat, în luna martie, o masă rotundă cu societatea civilă,
pentru discutarea rezultatelor obținute de Direcția
Națională Anticorupție în cursul anului precedent
(2010), în combaterea corupției la nivel înalt. Pe lângă tematica
principală, pe agendă a fost înscrisă și tratarea
judiciară a cauzelor de fraudă și corupție în
achizițiile publice, precum și aspecte legate de comunicarea
publică tratate într-o secțiune separată intitulată „Magistratul
și cauzele penale de impact public”. La această întâlnire au
participat reprezentanți ai societății civile cu activitate
incidentă sistemului judiciar, dar și reprezentanți ai
sistemului judiciar.
Serviciul de
registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea,
înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele
de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum
și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către
alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a
le rezolva. Totodată, organizează și realizează activitatea
de primire în audiență a persoanelor la sediul central al
instituției.
În anul 2011, la
structura centrală a Direcției
Naționale Anticorupție, prin acest serviciu, au fost efectuate 7.262 înregistrări reprezentând plângeri,
denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente
și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție,
de situații statistice, corespondență în legătură cu
activitatea economico-financiară și administrativă, precum
și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât
cele penale. Se constată ocreștere cu 15,36
%, față de 6.295 lucrări de acest tip înregistrate
în anul 2010.
La acestea se adaugă un număr de 18.576 lucrări intermediare (comparativ
cu 20.719 în anul 2010), care sunt evidențiate în condica de
corespondență fără a fi înregistrate și
menționate în datele statistice întrucât au fost transmise
compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție conform
competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o scădere
cu 10,34 % comparativ cu anul precedent.
Au fost soluționate 3.333
lucrări prin transmitere către parchete ori instituții
publice competente (în creștere cu 35,87% comparativ cu 2.453
în anul 2010) și 3.929 lucrări prin trimiterea la
secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale
direcției (în creștere cu 2,26% comparativ cu 3.842 în
anul 2010).
În perioada de
referință, persoanele desemnate au primit
în audiență1.902 persoane, comparativ cu 2.222 de
persoane în anul precedent, în scădere cu 14,40%. Serviciul a
asigurat expedierea unui număr de 23.214 comunicări,
acte procedurale ș.a., constatându-se o creștere cu 3,13% ( 22.510
în anul 2010).
Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție, ca structură responsabilă cu
planificarea financiară, organizarea și conducerea
contabilității, organizarea evidenței contabile și a
mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului și-a
desfășurat activitatea și în anul 2011 în condiții de
legalitate, eficiență și eficacitate în angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata din fondurile bugetare alocate.
În vederea
perfecționării activității economico-financiare și
eficientizării utilizării resurselor, în cadrul Direcției
Naționale Anticorupție funcționează și Compartimentul
de audit, direct subordonat procurorului șef al direcției,
asigurându-se astfel independența necesară
desfășurării activității de audit intern, în scopul
unei evaluări obiective a disfuncțiilor constatate și
formulării unor recomandări adecvate soluționării acestora.
Sintetic, pe domeniile
principale de competență, activitatea departamentului se
prezintă astfel:
a. Administrarea resurselor financiare și bugetare
Bugetul Direcției Naționale Anticorupție în
forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2011, a
fost compus din resursele financiare de la bugetul de stat în sumă de 66.602.000
lei (comparativ cu 69.155.741 lei în anul 2010) și din
resursele financiare din fonduri externe nerambursabile în sumă de 160.000
lei (comparativ cu 3.003.000 lei în anul 2010).
Creditele
bugetare deschise pe anul 2011 au fost în sumă de 65.602.000 lei, din care
s-au utilizat 64.279.499 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,98%.
Execuția bugetului
de stat, pe categorii de cheltuieli
și componente ale clasificației bugetare, se prezintă astfel:
Denumirea indicatorilor
|
Buget final 2011
|
Credite deschise
|
Credite utilizate (plăți
efectuate)
|
Realizări în procente
față de creditele deschise
|
Buget neutilizat
|
Realizări în procente
față de bugetul anului 2011
|
|
1
|
2
|
3
|
4=3/2
|
5=1-2
|
6=3/1
|
TOTAL, din care:
|
66.602.000
|
65.602.000
|
64.279.499
|
97,98 %
|
1.000.000
|
96,51 %
|
CHELTUIELI CURENTE
|
66.402.000
|
65.402.000
|
64.083.943
|
97,98 %
|
1.000.000
|
96,51 %
|
|
|
|
58.281.179
5.587.912
214.852
|
99,86 %
81,96 %
97,66 %
|
0
1.000.000
0
|
99,86 %
71,48 %
97,66 %
|
CHELTUIELI DE CAPITAL
|
200.000
|
200.000
|
195.556
|
97,78 %
|
0
|
97,78 %
|
Creditele deschise au fost
utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției,
precum și pentru asigurarea bazei materiale necesare
desfășurării activității Direcției Naționale
Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor
și birourilor teritoriale.
Defalcat, pe tipul
și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate,
situația resurselor financiare alocate Direcției Naționale
Anticorupție este următoarea:
-„Cheltuieli de
personal” - credite bugetare în valoare
de 58.364.000 lei, din care:
-
43.884.500 lei - cheltuieli
salariale în bani (față de 49.803.876 lei în 2010);
-
2.939.500 lei - cheltuieli
salariale în natură (față de 2.739.000 lei în 2010);
-
11.540.000 lei - contribuții
(față de 9.777.091 lei în 2010).
-„Bunuri și
servicii” - credite bugetare în valoare totală de 6.818.000 lei,
din care:
- 4.782.000 lei - bunuri și servicii
(față de 4.452.371 lei în anul 2010);
- 68.000 lei - reparații curente
(față de 30.000 lei în anul 2010);
- 110.000 lei - bunuri de natura obiectelor de
inventar (față de 65.000 lei în 2010);
- 295.000 lei - deplasări, detașări,
transferări (față de 238.000 lei în 2010);
- 23.000 lei - cărți, publicații
și materiale de documentare (față de 25.500 lei în 2010);
- 250.000 lei - consultanță și
expertiză (față de 138.000 lei în 2010);
- 10.000 lei - pregătire profesională
(față de 16.000 lei în 2010);
- 201.000 lei - cheltuieli judiciare și
extrajudiciare (față de 37.000 lei în 2010);
- 1.079.000 lei - alte cheltuieli. 1.085.774 lei.
Întrucât suma de 6.818.000 lei,
deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 951.483 lei,
destinată organizării și constatării infracțiunilor
flagrante de corupție, această sumă nu se regăsește
și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată
pentru altă destinație, astfel încât procentul real al
execuției bugetare la titlul „Bunuri și servicii” este de 95,
25 %.
Pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare au fost
alocate fonduri în sumă de 220.000 lei, reprezentând cofinanțarea
aferentă Contractului de Grant OLAF/2010/C5/013 - „Cumpărarea
de echipament și training pentru specialiștii IT din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție”, fonduri care s-au utilizat
pentru achiziționarea de echipamente hardware și licențe
software necesare efectuării perchezițiilor informatice și
efectuarea a 5 sesiuni de training pentru 3 specialiști IT în vederea
utilizării acestor echipamente. Conform contractului de grantau fostutilizate atât fonduri alocate de
la bugetul de stat în sumă de 214.852 lei, cât și fonduri externe
nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 80.868 lei.
Urmărirea derulării în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a acestui contract s-a realizat de Serviciul de cooperare internațională, informare și relații publice în colaborare cu Departamentul economico-financiar și administrativ.
Suma de 200.000 lei,
alocată la capitolul „Cheltuieli de capital”, a fost
utilizată, în principal, pentru achiziționarea de active fixe
(echipamente tehnice și licențe software necesare
desfășurării activității de urmărire
penală).
Evidența financiar-contabilă
a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în
vigoare, urmărindu-se permanent reflectarea datelor privind modul în care
s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute. Creditele
bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu
responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de
cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a
creditelor bugetare.
În anul 2012 se va acorda, în
continuare, o atenție deosebită perfecționării
activității financiar-contabile, prin ridicarea
calității lucrărilor de planificare și execuție
bugetară, de contabilitate și analiză prin
îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar
preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare
automată a datelor și creșterii competenței profesionale și
a răspunderii întregului personal cu atribuții în acest domeniu.
b. Activitatea de achiziții publice
În anul 2011,
Direcția Națională Anticorupție a continuat efectuarea de
achiziții publice pe baza procedurilor de achiziționare reglementate
de actele normative în vigoare. Contractele de achiziție publică au
fost încheiate în baza Programului
anual al achizițiilor publice avizatde către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și
aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al
Direcției Naționale Anticorupție[50], având în vedere referatele de
necesitate întocmite de către serviciile teritoriale și structurile
de la sediul central al instituției. La stabilirea procedurilor de
achiziționare s-a ținut seama atât de fondurile alocate prin bugetul
anual, cât și de necesitățile obiective de produse, servicii si
lucrări cuprinse în Programul anual al achizițiilor publice, precum și
de corespondența produselor, serviciilor și lucrărilor cu
sistemul de grupare și codificare utilizat în vocabularul comun al
achizițiilor publice (CPV).
La nivelul
Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2011, au fost
încheiate un număr de 6 contracte de achiziții publice >prin procedurile legale prevăzute de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, care, în
funcție de tipul lor, se pot reda sintetic după cum urmează:
-
2 contracte pentru furnizarea de produse,
din care:
- >1 contract subsecvent în cadrul acordului-cadru;
- >1 contract prin procedura cererii
de ofertă.
- 4 contracte de servicii, din care:
- >1 contract prin procedura cererii de ofertă;
- >3 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.
O procedură
de cerere de ofertă a fost inițiată pentru achiziția
de cartușe de toner, de toner pentru imprimantele laser, faxuri ori
fotocopiatoare și cartușe de cerneală, având ca sursă
de finanțare bugetul de stat. De asemenea, serviciile de service
subscripții software au fost achiziționate prin aplicarea procedurii
de cerere de ofertă.
Serviciile de
service echipamente informatice, de întreținere și reparații
auto, de service aparatură de birotică, aparate de aer
condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare
presă și publicații au fost furnizate, respectiv, asigurate prin
achiziție directă.
Având în vedere
importanța furnizării continue a serviciilor de telefonie
mobilă, precum și a asigurării dotării autoturismelor cu
polițe CASCO și RCA, în baza acordurilor-cadru încheiate în anii
precedenți cu diverși furnizori , în urma finalizării procedurilor de licitație
deschisă, pe o perioadă de 4 ani, au fost încheiate contracte
subsecvente.
Menționăm
faptul că, pe parcursul anului 2011, a fost organizată 1
licitație deschisă finalizată cu încheierea
unui acord-cadru pentru achiziția de carburant auto în
următorii 4 ani.
Toate
procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea
documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice
(SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB> www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea,
desfășurarea și finalizarea procedurilor privind
achizițiile publice.
Menționăm
că, pe parcursul anului 2011, au fost inițiate și finalizate un
număr de 317 cumpărări directe prin utilizarea Sistemului
Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului www.e-licitatie.ro , pentru achiziționarea de produse și servicii
necesare bunei funcționări a structurilor instituției.
Auditul public intern
Activitatea de audit public
intern s-a concretizat în efectuarea misiunilor de asigurare a ordonatorului de
credite privind funcționalitatea sistemelor, consolidarea gestiunii
riscului și, de asemenea, prin susținerea deciziilor procurorului
șef al Direcției Naționale Anticorupție care mențin un
nivel ridicat al echilibrului conformitate legală-performanță în
realizarea obiectivelor direcției.
Planificarea
misiunilor de audit s-a efectuat pe
baza analizei riscurilor atașate sistemelor evaluate și a luat în
considerare nevoile de informare și sugestiile ordonatorului de credite,
deciziile anterioare ale Curții de Conturi, recomandările
Ministerului de Finanțe, precum și ariile identificate ca vulnerabile
pe parcursul misiunilor efectuate.
A fost realizat în
totalitate Planul de audit, aprobat de conducerea
instituției, care a cuprins
următoarele obiective aferente domeniilor auditabile considerate relevante,
precum și rapoarte de informare și ameliorare a procedurilor interne
de audit:
- Evaluarea controlului intern aplicat în gestionarea disponibilităților
bănești derulate prin operațiuni de trezorerie;
- Auditarea cheltuielilor de personal, a obligațiilor legal constituite
și plătite bugetului de stat;
- Gestionarea garanțiilor materiale;
- Fiabilitatea situațiilor financiare anuale;
- Actualizarea procedurilor activității de audit intern, respectiv, a Ghidului procedural privind derularea unei misiuni de audit de sistem în Direcția Națională Anticorupție.
Din rapoartele misiunilor de audit s-a remarcat, alături de funcționalitatea sistemelor, interesul corespunzător al factorilor de management, astfel încât majoritatea recomandărilor formulate au fost implementate sau se află în curs de implementare, fapt care a contribuit la consolidarea măsurilor întreprinse de structurile auditate.
În cadrul misiunilor de asigurare a ordonatorului de credite privind funcționarea controlului intern, pentru aspectele identificate a fi remediate sau supuse unor măsuri de îmbunătățire, s-au întocmit fișe de identificare și analiză a problemelor, în structura legală, respectiv, a prezentării problemei, cauzelor, consecințelor și recomandărilor, care ulterior au fost dezbătute în ședințele de conciliere a punctelor de vedere ale structurii auditate urmare proiectului raportului de audit. Nu s-a constatat existența sau posibilitatea producerii unor iregularități pentru a se întocmi fișa de constatare și raportare a iregularităților.
Activitatea de audit a răspuns cerințelor de a aduce plus de valoare, prin identificarea surselor potențiale de risc, a punctelor vulnerabile din sistemul de management/control intern, recomandând măsurile care pot îmbunătăți activitățile supuse evaluărilor și care mențin gestionarea eficientă a fondurilor publice.
Evaluarea sistemelor
auditate s-a realizat în raport cu standardele de audit, cu cele de management/
control intern și a vizat întâmpinarea preocupării ordonatorului de
credite de a dezvolta un mediu de control corespunzător cerințelor
europene, care favorizează cultura controlului intern bazat pe
managementul riscului.
class=tli1>
class=tli1>
class=tli1>
În cursul anului 2011,obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a constat în continuarea implementării unor noi soluții de securitate la nivelul rețelei de calculatoare și conectării acesteia la diverse aplicații ale altor instituții, dar și în specializarea în domeniul investigațiilor informatice.
În acest context, principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:
-actualizarea aplicațiilor de protecție anti-spam, a filtrelor web, precum și a serverelor de update antivirus și update la nivelul sistemelor de operare, de către administratorii de rețea;
-instalarea și configurarea aplicației de management al vulnerabilităților;
-implementarea aplicației salarizare și resurse umane;
-conectarea rețelei direcției la noi aplicații ale Ministerului Administrației și Internelor;
-instalarea și configurarea punctului de acces conectat la fluxul de date din cadrul M.A.E.;
-înființarea și dotarea laboratorului de investigații informatice;
-achiziționarea de echipamente și cursuri de specializare privind investigațiile informatice prin contractul de grant OLAF/2010/C5/013 din cadrul programului Hercule.
Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:
-design-ul și managementul pe termen scurt, mediu și lung al strategiei IT și planificarea infrastructurii;
-analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu servicii și produse de securitate de ultimă oră;
-analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;
-distribuirea centralizată a actualizărilor software;
- instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);
-oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;
-menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;
-întocmirea specificațiilor tehnice pentru caietele de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT;
-menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;
-instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;
-administrarea serverelor de comunicații și networking ale direcției;
-instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);
-monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;
-reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;
-managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;
-întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de internet al direcției;
-testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor
dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;
-crearea, dezvoltarea, testarea de aplicații interne destinate personalului direcției în vederea eliminării
redundanțelor, erorilor umane și a îmbunătățirii regăsirii eficiente a informației, asigurării publicității informației de interes public sau de interes intern a Direcției Naționale Anticorupție;
-efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.
Serviciul
informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind
corupția a acordat atenție
respectării dispozițiilor legale în domeniul informațiilor
clasificate și stabilirii măsurilor necesare aplicării
prevederilor Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor
clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr.585/2002 pentru aprobarea
Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate
în România și ale Hotărârii Guvernului nr.781/2002 privind
protecția informațiilor secrete de serviciu.
În realizarea
atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine
interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de
centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2011 activități
referitoare la:
-gestionarea și asigurarea protecției
documentelor clasificate, deținute de către Direcția
Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor
ori a altor activități desfășurate, potrivit legii;
-emiterea unui număr de 88 documente de
acces și 14 documente de acces temporar la informații
clasificate, retragerea altor 74 de astfel de documente, precum și
efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile
competente;
-îndeplinirea procedurii de reavizare pentru 60
persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu 6 luni
înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la
informații clasificate;
- instruirea persoanelor avizate și a celor
reavizate de către ORNISS, pentru acces la informații clasificate, în
condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea
documentului de acces corespunzător;
-actualizarea și comunicarea documentelor
către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea
de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și
să desfășoare activități de control.
10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici
Indicatorii statistici
relevă consecvență în investigarea
și finalizarea prin trimitere în judecată a cauzelor complexe de
corupție la nivel înalt și mediu, precum și eficiența activității
exprimată de creșterea semnificativă a condamnărilor
definitive dispuse de instanțele de
judecată.
Rezultatele activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în anul 2011 reliefează:
1. Creșterea continuă a numărului de cauze aflate în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție cu 13,52% (>6.615> față de 5.827 în 2010 și de circa trei ori față de 2.314 în anul 2005), precum și al celor soluționate cu 12,03% >(3.313 față de 2.957 în 2010 și de două ori față de 1.633 în 2005), respectiv al soluțiilor dispuse pe fond cu 12,71% (>2.270 >față de 2.014 în anul 2010, când creșterea a fost de circa 8%).
2. Sporirea numărului de rechizitorii cu 5,9% (233 comparativ cu 220 în anul 2010 și dublu față de 110 emise în anul 2005) și creșterea semnificativă a persoanelor trimise în judecată și a inculpaților arestați. Astfel,este mai mare cu 16,43% numărul inculpaților trimiși în judecată (>1.091 >inculpați, comparativ cu 937 inculpați
în anul 2010) și cu 114,83% cel al inculpaților arestați preventiv (333 față de 155 în anul 2010).
>Se observă creșterea numărului persoanelor juridice trimise în judecată (41 comparativ cu 3 în anul 2010).
>
>3.> Menținerea importanței cauzelor cu care au fost sesizate instanțele, relevată de creșterea cu >90,59% a numărului inculpaților trimiși în judecată în stare de arest preventiv (223 comparativ cu 117 în anul 2010), de numărul mare al infracțiunilor reținute prin actele de sesizare, din toată sfera de incriminări atribuite în competența Direcției Naționale Anticorupție (2.560 prin 233 rechizitorii, comparativ cu 1.870 prin 220 rechizitorii în 2010), de cuantumul prejudiciului reținut prin rechizitorii care se ridică la suma de 1.110 milioane lei și peste 77 milioane euro (circa 673 milioane lei și aproximativ 49 milioane euro, în anul 2010) și de faptul din cei 1.051 inculpați, persoane fizice, trimiși îm judecată un număr de 536 au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante, reprezentând 51% (402, reprezentând 43% în anul 2010).
Spre exemplu, între inculpații trimiși în judecată, sunt 6 demnitari (1 deputat, 1 ministru care e deputat, 1 președinte al A.N.O.F.M.[51], cu rang de secretar de stat, 1 vicepreședinte al A.N.R.P.[52], cu rang de subsecretar de stat, 1 secretar general în Ministerul Sănătății, 1 subprefect), 1 președinte și 1 vicepreședinte de Consiliu județean, 1 consilierjudețean, 29 primari, 6 viceprimari, 2 consilierilocali, 4 secretari de primărie, 5 magistrați(2 judecători și 3 procurori, din care 2 prim-procurori), 27 avocați, 231 polițiști, 63 lucrători vamali, 11 comisari de Gardă Financiară (3 comisari șefi), 2 directori și 4 inspectoriD.G.F.P. (1 inspector șef),1 consilier A.N.A.F.[53], 5 funcționari A.P.I.A.[54], 1 inspector șef I.T.M.[55], 3 comisari Protecția Consumatorului (1 comisar șef), 1 președinte de sindicat și 4 generali.
4. Creșterea cu 93,5% a
numărului persoanelor condamnate definitiv și stabilirea de
către instanțele de judecată a vinovăției unui procent
de 89,69% din persoanele judecate definitiv, continuând pronunțarea unor
soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Astfel, achitarea pe alte temeiuri decât
dezincriminarea ori aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ a
fost dispusă față de 37 inculpați, 298 inculpați
au fost condamnați definitiv, 12 achitați ca urmare a
dezincriminării faptelor și 13 inculpați față
de care au fost aplicate prevederile art. 181 C.pen. (în anul 2010, 21
achitați pe alte temeiuri, 154 condamnați, 13
achitați ca urmare a dezincriminării și 7 față
de care s-au aplicat prevederile art.181 C.pen).
Printre persoanele
condamnate definitiv sunt 2 deputați și 1 fost deputat,
1 subprefect, 5 primari și 3 viceprimari de
comună, 2 membri ai consiliului local, 4 magistrați (2
judecători și 2 procurori, din care 1
prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie), 5 avocați,
26 polițiști (7 subofițeri și 19
ofițeri, din care 4 cu funcții de conducere), 8 lucrători
vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari
ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali (1 inspector
șef A.F.P.[56],
2 supraveghetori fiscali de la A.F.P., 5 inspectori
D.G.F.P.[57],
2 inspectori din cadrul A.N.A.F.[58]),
2 inspectori și 1 consilier O.P.C.[59],
2 inspectori ai I.T.M.[60]
(din care 1 director coordonator adjunct), 1 medic legist
șef, 3 lichidatori judiciari (din care 1 are și
calitatea de avocat), 1 subofițer I.S.U.[61]
și 3 ofițeri I.S.U. cu funcții de conducere, 3 directori
executivi D.A.D.R.[62],
4 inspectori din primărie, 9 funcționari
bancari (din care 1 președinte și 5 directori),
2 directori I.T.S.V.[63]
și 5 directori instituții publice (director executiv Casa
județeană de pensii, director executiv la D.S.V.S.A.[64],
director general adjunct economic la D.G.A.S.P.C.[65],
director S.G.A.[66]
și director la A.N.S.I.T.[67]).
5. Majorarea cu 45,72% a
numărului apelurilor și recursurilor declarate (545 față de 374 în anul 2010), cu 26% a căilor de atac declarate de procuror și
admise de instanțe (252 față de 200 în
anul 2010) și menținerea unui bun procent de admisibilitate de
57,27% (63,7% în anul 2010).
În realizarea
atribuțiilor Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2011,
se mențin dificultățile
în ceea ce privește schema de personal care este ocupată în
proporție de 90,12% (90,48% în 2010) dar, din motive obiective,
în activitate a fost 88,89% (88,36% în anul 2010) din
personalulprevăzut în
organigramă (504 persoane în
activitate din 511 posturi ocupate, respectiv 567 posturi
prevăzute).
Deficitul cel mai mare se
înregistrează tot la categoria profesională cu rolul decisiv în
efectuarea urmăririi penale și susținerea dosarelor în
instanță, respectiv în rândul procurorilor, fiind în activitate 83,44% procurori (77,25% în anul 2010).
Fluctuația aceastei
categorii de personal creează dificultăți în activitatea de
urmărire penală în ceea ce privește lichidarea stocului de
dosare vechi, în condițiile în care deși numărul de dosare
soluționate a crescut constant în ultimii ani (3.313
în 2011, 2.957 în 2010, 2.642 în 2009, 2.302 în 2008
și 2.070 în 2007, 1.092 în 2006 și 1.144 în 2005)
sporește continuu numărul cauzelor de soluționat (6.615 în
2011, 5.827 în 2010, 4.866 în 2009, 3.959 în anul 2008, 3.319
în anul 2007, 2.615 în 2006 și 2.314 în 2005). De asemenea,
în activitatea judiciară, a crescut continuu, de la an la an, numărul
de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Astfel, procurorii
au pus concluzii la judecarea a 2.589 cauze penale (comparativ cu 1.904
în anul 2009, 1.600 în anul 2008 și 1.359 în anul 2007)
și au participat în 6.550 cauze penale în anul 2010, comparativ cu 4.962 cauze
în anul 2009. Prin urmare, dificultatea este evidentă, în condițiile
în care nu s-a reușit nici în anul 2010 numirea în cadrul Direcției
Naționale Anticorupție a mai multor procurori care să
desfășoare activitate în sectorul judiciar.
Activitatea
Direcției Naționale Anticorupție va continua să aibă ca
prioritate realizarea cu eficiență și celeritate a
investigațiilor pe întreaga gamă de infracțiuni date în
competența sa, cu accent pe combaterea corupției la nivel înalt
și mediu, a evaziunii fiscale care generează prejudicii semnificative
bugetului de stat, dar și pe identificarea modalității optime de
desfășurare a activității judiciare pentru asigurarea susținerii actelor de
inculpare în faza de judecată, în condițiile creșterii, an de
an, a cauzelor de soluționat și a celor aflate pe rolul
instanțelor.
Cauze privind demnitari
1. Prin rechizitoriul
nr.147/P/2009 din 2 mai 2011, Secția de combatere a corupției
a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, și
anume, I.R.M.M. (deputat în Parlamentul României și ministru
al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008-iulie 2009) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.132 din
Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289
C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000,
participație improprie la infracțiunea de acces fără drept
la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat
la art.42 alin.(1),(3) din Legea nr.161/2003 și participație
improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date
informatice, fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2)
C.pen. raportat la art.44 alin.(1) din Legea 161/2003, V.I.E. (consilier
personal al ministrului în perioada aprilie-mai 2009, administrator al unei
societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor
de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. și art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată
prevăzută de art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.78/2000, participație improprie la fals intelectual în formă
continuată prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la
art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17
alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de
art.291 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.P.(director
general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a
ministerului în perioada martie-septembrie 2009) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000
raportat la art.2481 C.pen. cu referire la art.248 C.pen., fals
intelectual în formă continuată prevăzut de art.289 C.pen.
raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și complicitate la
fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c)
din Legea nr.78/2000, M.M.M. (consilier în cadrul Direcției
Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne a ministerului
în perioada decembrie 2008-mai 2009) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri
sub semnătură privată prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000,
participație improprie la infracțiunea de acces fără drept
la un sistem informatic prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat
la art.42 alin.(1),(3) din Legea nr.161/2003, participație improprie la
infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice,
fără drept, prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la
art.44 alin.(1) din Legea nr.161/2003 și uz de fals prevăzut de
art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, M.F.C.
(consilier I A în cadrul Direcției Buget Contabilitate a
ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals prevăzut de
art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, D.O.P.
(director al Direcției Buget Contabilitate din cadrul
ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010) pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen. și fals intelectual în formă continuată
prevăzut de art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, C.R. (director general al Direcției Generale
Programe, Proiecte și Centre pentru Tineret din cadrul ministerului în
perioada 21 aprilie 2009-ianuarie 2010) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată
prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, T.D.P. (director al
Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne
din minister în perioada 16 martie 2009-5 mai 2009) pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248 C.pen.
și fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.289
C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, P.D. (consilier
în cadrul Direcției de Investiții, Achiziții Publice și
Servicii Interne a ministerului în perioada decembrie 2008-ianuarie 2010)
pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă calificată prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen., fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000,
complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută
de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c)
din Legea nr.78/2000 și uz de fals în formă continuată
prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, I.B.P. (asociat și administrator al unei
societăți comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor
de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură
privată prevăzută de art.26 C.pen raportat la art.290 C.pen. cu
aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și uz de fals
prevăzut de art.291 C.pen cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.78/2000, N.U.G.R. (asociat și administrator la
aceeași societate comercială) pentru săvârșirea infracțiunilor
de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la
art.248 C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată prevăzut de
la art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, uz
de fals în formă continuată prevăzut de art.291 C.pen. cu
aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și participație
improprie la fals intelectual în formă continuată prevăzută
de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991 cu referire
la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
N.M.C. (asociat și administrator al unei societăți
comerciale) pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132 din Legea
nr.78/2000 cu referire la art.2481 C.pen. raportat la art.248
C.pen., complicitate la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea
art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată prevăzut de
art.290 C.pen. cu aplicarea art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000 și
participație improprie la fals intelectual în formă continuată
prevăzută de art.31 alin.(2) C.pen. raportat la art.43 din Legea
nr.82/1991 cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.78/2000.
În rechizitoriu s-a
reținut că, în perioada 17 martie-22 mai 2009, în calitate de
ordonator principal de credite, inculpata I.R.M.M. a hotărât ca,
sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel
național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și
externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal
unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. A
fost alocată în acest scop către două societăți
comerciale suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare
decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest
eveniment. Ministrul Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea,
în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din
capitală, o stațiune turistică și 39 reședințe de
județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului
ori alte entități publice sau private vor desfășura
manifestări de acest gen. În acest fel, s-a urmărit crearea unei
confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca, în final, să
se poată plăti către cele două societăți
comerciale sumele substanțiale prevăzute în contracte, chiar și
în absența unor contraprestații. În plus, a decis divizarea
achiziției în trei contracte, pentru a crea aparența organizării
unor manifestări de amploare la nivel național care să justifice
plata întregii sume alocate, către cele doua firme. Contractele includeau
prestații supraevaluate, despre care ministrul știa că nu vor fi
executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile
proprii ale ministerului, cu implicații financiare minime, având ca
sursă tot bugetul ministerului.
Ulterior atribuirii
contractelor, ministrul a dispus plata sumei de 3.067.963,99 lei, plus TVA,
prevăzută în cele trei contracte, deși cunoștea că
firmele au efectuat prestații minime în valoare totală de 536.579,13
lei, plus TVA. Diferența dintre acela două sume și anume
2.737.743,35 lei (aproximativ 650.000 euro) reprezintă
prejudiciu în dauna ministerului și constă în contravaloarea unor
prestații neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură
cu evenimentul. Corelativ, cele două societăți au obținut
foloase materiale în același cuantum.
Exercitarea abuzivă a
atribuțiilor de serviciu a constat și în aceea că inculpata I.R.M.M.
a folosit resursele financiare ale ministerului alocate Zilei Naționale a
Tineretului pentru realizarea și difuzarea unor produse publicitare prin
care și-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor
art.22 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice. Faptul că
aceasta și-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV
la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel București prin
sentința civilă, definitivă și irevocabilă,
pronunțată la 26 ianuarie 2010.
Începând cu luna ianuarie
2009, după ocuparea funcției de ministru, inculpata I.R.M.M. a
implicat în activitățile de organizare și gestionare a
fondurilor instituției persoane din afara acesteia, între care și pe
inculpata V.I.E.. Aceasta din urmă a asigurat, în baza unei
înțelegeri prealabile cu I.R.M.M., punerea în aplicare a planului
conceput de ministrul Tineretului și Sportului. Cu începere din luna
aprilie 2009, cele două au atras în activitățile ilegale și
alți angajați cu funcții de decizie și de execuție în
cadrul ministerului, respectiv pe inculpații D.P., M.M.M., T.D.P.,
D.O.P., M.F.C., P.D.E. și R.C. Pe de
altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în
condiții extrem de avantajoase, au fost angrenați și
reprezentanții unor firme private, respectiv inculpații I.B.P.,
N.U.G.R. și N.M.C. Aceștia din urmă, alături
de funcționarii din minister , mai sus-menționați, au participat
efectiv la simularea organizării și derulării de către
minister a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul
ilegal al activităților. Planul respectiv a fost inițiat de
inculpata I.R.M.M. care s-a implicat, ca autor sau instigator, la
falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate
și fundamentare a achiziției, ofertele celor două firme,
documentația de atribuire și contractele ca atare.
Ulterior
declanșării cercetărilor de către procurorii
anticorupție, în data de 13 iulie 2009, inculpata I.R.M.M., cu
ajutorul inculpatului M.M.M., a întreprins acțiuni în scopul
zădărnicirii aflării adevărului. Concret, cei doi au
acționat astfel încât să fie șterse din calculatoarele
ministerului utilizate de unii dintre coinculpați date informatice și
fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, respectiv
din agendele de poștă electronică, dar și din memoria
calculatoarelor.
Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă
în cauză cu suma de 2.736.933,28 lei, precizând că își
rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final
stabilit pe baza întregului material probator din dosar.
În vederea recuperării
prejudiciului produs în urma activităților infracționale a fost
dispusă indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător,
asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatei I.R.M.M., a unor conturi
bancare aparținând inculpatei V.I.E., precum și a unor sume de bani
totalizând 1.151.204,15 lei, identificate în contul celor două firme
și provenite din bugetul ministerului, dobândite din săvârșirea
infracțiunilor.
2. Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, prin
rechizitoriul nr.283/P/2009 din 7 aprilie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, respectiv a inculpaților P.D.(deputat în
Parlamentul României) pentru săvârșirea infracțiunilor de
șantaj prevăzut de art.194 C.pen. (3 infracțiuni) și
efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile
cu funcția pe care o persoană o îndeplinește prevăzută
de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, M.C. pentru infracțiunea de
șantaj, prevăzută de art.194 C.pen.(2 infracțiuni) și P.V.
(primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunii de
mărturie mincinoasă prevăzută de art.260 C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în perioada octombrie-noiembrie 2009, inculpatul P.D., sprijinit
de coinculpatul M.C., a amenințat verbal și fizic, în mai
multe rânduri, iar la data de 29 octombrie 2009, a exercitat acte de
violență asupra unui număr de doi reprezentanți ai unei
societăți comerciale, pentru a-i determina să semneze un
contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducțiune a apei
dintr-o comună. Amenințările vizau integritatea fizică a
părților vătămate sau a membrilor familiilor acestora.
Totodată, prin amenințări și sprijinit de coinculpatul M.C.,
inculpatul P.D. a încercat să îl convingă pe unul din cei doi
reprezentanți ai firmei menționate să meargă la sediul
primăriei din comună și să facă demersurile necesare
pe lângă primar în vederea încasării unor sume de bani, în cuantum de
290.000 lei, care s-ar fi cuvenit societății comerciale pe care o
reprezenta din executarea unui contractul de aducțiune apă
potabilă. Ulterior, acești bani ar fi urmat să fie remiși
lui P.D. Anterior, în cursul lunii noiembrie 2009, inculpatul P.D.
exercitase presiuni psihice, amenințându-l pe primarul acelei comune,
pentru a rezilia un contract cu societatea comercială amintită
și, implicit, să efectueze plățile aferente derulării
contractului către o societate a lui P.D., în condițiile în
care aceasta din urmă efectuase numai anumite lucrări subcontractate.
Era vorba despre derularea unui contract în valoare totală de 3.848.719
lei având ca obiect „alimentarea cu apă potabilă a comunei”.
Pe de altă parte,
inculpatul P.D. a încercat să îl constrângă pe primarul
comunei să facă demersuri ilicite prin care să favorizeze firma
sa la câștigarea licitației publice care avea ca obiect atribuirea
contractului pentru construirea unei baze sportive în comună, ce urma
să fie desfășurată în perioada decembrie 2009-martie 2010.
De asemenea, în perioada
noiembrie 2009-februarie 2010, inculpatul P.D. a efectuat demersuri, în
calitate de administrator de facto în reprezentarea intereselor
societății sale, pe lângă primarii mai multor
localități din județ pentru a-i determina să efectueze
plăți, cu prioritate, către firma sa ori să favorizeze
această firmă în obținerea unor contracte privind lucrări
de interes public (baze sportive, extindere sediu primărie). În acest fel,
inculpatul a desfășurat operațiuni financiare, ca acte de
comerț, incompatibile cu calitatea de deputat în Parlamentul României,
obținând foloase necuvenite în sumă de 1.836.608,59 lei.
Fiind audiat pe
parcursul urmăririi penale în calitate de martor, la data de 17 martie
2010, inculpatul P.V., primar al unei comune, a făcut
afirmații mincinoase sau nu a spus tot ce știe cu privire la
împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat. În concret,
este vorba despre lămurirea circumstanțelor în care P.D. a
făcut demersuri pentru a obține foloase necuvenite pentru firma în
care figura ca asociat. Demersurile vizau pe de o parte obținerea unor
plăți efectuate de primăria comunei și cele în vederea
câștigării, de către societatea sa, a contractului având ca
obiect „construire Bază Sportivă”. Respectivul contract, în valoare
de 1.517.705 lei, a fost încheiat între Primăria comunei și
societatea inculpatului la data de 21 decembrie 2009.
La data de 8
februarie 2011, plenul Camerei Deputaților a respins prin vot solicitarea
Direcția Națională Anticorupție din 7 octombrie 2010
privind încuviințarea reținerii și arestării deputatului P.D.
Față de
inculpații P.D. și M.C. a fost dispusă, de
către procuror, măsura obligării de a nu părăsi
țara, ce a fost prelungită până la data de 11 aprilie 2011.
În cauză s-a dispus
instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpaților P.D. și M.C., în vederea
reparării pagubei cauzate prin săvârșirea infracțiunii
și în vederea confiscării speciale, până la concurența
sumei de 1.836.608,59 lei.
3. Secția de combatere a corupției,
prin rechizitoriul nr.190/P/2011 din 9 noiembrie 2011 a dispus
trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care 1 în
stare de arest preventiv, și anume, B.S.(președinte
al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang
de secretar de stat), arestat, pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită în formă continuată
prevăzută de art.254 alin.(1),(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea
nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 al.1 C.pen., Ţ.A.M. (director
al Organismului Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM) pentru săvârșirea
infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.254
alin.(1),(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și R.C. (director
executiv al Centrului Național de Formare Profesională a
Personalului Propriu) pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la luare de mită în formă continuată prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1),(2) C.pen. și la art.6 din
Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(1) C.pen.
În fapt, începând cu data de
1 iulie 2010, la Centrul Național de Formare Profesională a
Personalului Propriu se află în derulare două proiecte destinate
dezvoltării resurselor umane, finanțate din fonduri europene și
intitulate „Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public
de ocupare – PACSPO” și „Învățământ continuu aprofundat
pentru România - ICAR” pentru care a fost alocată finanțarea maxim
admisă în cuantum de 5 milioane de euro pentru fiecare proiect.
Concret, s-a reținut
că în perioada decembrie 2010-octombrie 2011, inculpatul B.S., în
calitate de președinte al Agenției Naționale de Ocupare a
Forței de Muncă și al Consiliului de Administrație din
cadrul A.N.O.F.M., a primit suma totală de 1.058.500 lei (echivalentul
a aproximativ 250.574 euro) și 22.000 euro de la un număr de 8
angajați în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR pentru a vira 25%
din costul proiectelor reprezentând cofinanțarea acestora din fonduri
proprii, alocate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Funcționarii respectivi făceau parte din echipa de implementare a
proiectelor și erau angajați pe bază de contracte civile la o
societate comercială parteneră în cadrul acestor proiecte iar refuzul
lui B.S. de a aloca contribuția din fonduri publice ar fi avut
drept consecință întreruperea proiectelor și, implicit, privarea
respectivilor funcționari de retribuțiile primite pentru
activități în cadrul proiectelor.
Banii au fost remiși
lui B.S. de către inculpatul R.C., director executiv al
Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu,
care s-a ocupat și de colectarea sumelor de la funcționarii care
dădeau lunar, în acest scop, o parte din retribuțiile primite în
cadrul proiectelor.
Din suma totală
pretinsă, la data de 15 octombrie 2011, inculpatul B.S. a primit de
la aceiași funcționari, prin intermediul lui R.C., suma de 82.000
lei, reprezentând o parte din retribuțiile aferente lunii septembrie
2011.Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea
infracțiunii flagrante.
De asemenea, inculpata Ţ.A.M.,
în calitate de director al Organismului Intermediar pentru Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM, în
cursul lunii august 2011, a primit de la un angajat al aceleiași firme
partenere în cadrul proiectelor PACSPO și ICAR suma de 10.000 lei
cu titlu de mită. Banii au fost primiți după efectuarea unui
control la societatea respectivă pentru a favoriza societatea
comercială în situația unor controale ulterioare.
La 25 octombrie 2011, 2
noiembrie 2011 și 4 noiembrie 2011 procurorii au dispus instituirea
sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpatului B.S. în vederea despăgubirii persoanelor
prejudiciate.
Față de inculpatul
B.S. s-a dispus reținerea, la data de 16 octombrie 2011, iar
Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru
29 zile, inculpatul fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv.
4. Prin rechizitoriul nr.177/P/2011 din 19 septembrie 2011,
Secția pentru combaterea corupției, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din
care 3 în stare de arest preventiv, și anume, B.R.V. (fost
vicepreședinte al Autorității Naționale pentru
Restituirea Proprietăților-A.N.R.P, cu rang de subsecretar de stat),
arestat, pentru infracțiunea de trafic de influență
prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, A.C.T.
și C.G., arestați, pentru complicitatea la infracțiunea
de trafic de influență, prevăzută de art.26 C.pen. raportat
la art.257 C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000, A.E., A.El. și
S.V. pentru infracțiunea de cumpărare de influență
prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și
V.E. pentru complicitatea la infracțiunea de la cumpărare de
influență prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.61
alin.(1) din Legea nr.78/2000.
S-a reținut în fapt
că, în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V., deținând
funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale
pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat, a
pretins și primit foloase materiale pentru sine, cu ajutorul coinculpatei A.C.T.,
pentru a-i determina pe funcționarii din cadrul aceleiași
instituții să urgenteze finalizarea formalităților de
despăgubire cuvenite, prin conversia sumei de bani în acțiuni la
Fondul Proprietatea, în favoarea unor persoane îndrituite la despăgubiri
în baza Legii nr.10/2001 (privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989).
Concret, prin decizia din
27 octombrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
(C.C.S.D.), s-a aprobat plata către A.E., A.El., S.V.,
V.P. și alți titulari, a unor despăgubiri în valoare de 36.589.160
lei (echivalentul a 10.482.800 euro), aferente unui teren în
suprafață de 7.180 m.p., situat într-o zonă
rezidențială din capitală. Cu toate acestea, procedurile de
acordare a despăgubirilor au trenat până în vara anului 2011.
În aceste circumstanțe,
în perioada iunie-august 2011, inculpatul B.R.V. a pretins, cu ajutorul
inculpatei A.C.T., de la cele patru titulare ale despăgubirilor un
folos care inițial nu a fost particularizat, fiind apoi individualizat ca
procentaj de 20% din valoarea despăgubirilor stabilită de C.C.S.D. ,
diminuat ulterior la 15%, după care a primit, în trei tranșe, cu
ajutorul aceleiași coinculpate, suma totală de 1.817.500 lei
(reprezentând echivalentul a aproximativ 432.738 euro), din care și-a
însușit 1.134.900 lei (echivalentul a 270.215 euro). Astfel,
inculpatul B.R.V. a primit în zilele de 8 și 14 august 2011 câte 367.000
lei, iar la data de 26 august 2011 suma de 400.900 lei, ocazie cu
care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Restul banilor, adică
suma de 682.600 lei (echivalentul a 162.523 euro) a fost
însușită de A.C.T. care, în desfășurarea
activităților infracționale a beneficiat de ajutorul
soțului său, inculpatul C.G. Inculpata V.E. (fiica lui V.P.)
a asigurat legătura între cele patru cumpărătoare de
influență și inculpații B.R.V. și A.C.T.
pentru realizarea demersurilor de transmitere a pretinderii și, respectiv,
de remitere a folosului cerut ca obiect al infracțiunii de trafic de
influență.
În vederea confiscării
speciale, la 8 și 13 septembrie 2011 s-a dispus instituirea sechestrului
asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea
inculpaților A.C.T. și C.G. (până la concurența sumei de
682.600 lei) respectiv a inculpatului B.R.V. (până la concurența sumei
de 707.000 lei).
La data de 27 august 2011
față de inculpații B.R.V. și A.C.T. s-a luat
măsura reținerii, iar la 28 august 2011 Curtea de Apel București
a emis mandate de arestare pentru cei doi inculpați pentru 29 de zile. La
data de 5 septembrie 2011 s-a luat măsura reținerii și
față de inculpatul C.G., iar instanța a emis mandat de
arestare pe numele acestuia pentru următoarele 29 zile.
5. Serviciul teritorial Pitești, prin
rechizitoriul nr.141/P/2011 din 7 noiembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați,
respectiv, S,G. (secretar general în cadrul Ministerului
Sănătății) pentru infracțiunile de luare de mită
în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(2) C.pen.
raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 și folosire, în orice mod,
de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă
continuată, prevăzută de art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000, A.A.E.
(director executiv în cadrul Direcției de Sănătate
Publică) pentru infracțiunile de dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la
art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la folosirea, în orice
mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea
accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă
continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b)
din Legea nr.78/2000, B.M. (director executiv adjunct de
sănătate publică în cadrul Direcției de Sănătate
Publică) și I.O. (director executiv adjunct economic în
cadrul Direcției de Sănătate Publică)pentru
infracțiunile de dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1)
C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 și complicitate la
folosirea, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate
publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informații, în formă continuată, prevăzută de
art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.b) din Legea nr.78/2000.
În fapt, în zilele de 11
și 13 octombrie 2010, la Agenția Națională a
Funcționarilor Publici a fost organizat un concurs pentru ocuparea
funcțiilor publice de conducere vacante de director executiv, director
executiv adjunct de sănătate publică și director executiv
adjunct economic în cadrul Direcției județene de Sănătate
Publică, concurs la care s-au înscris și inculpații A.A.E.,
B.M. și I.O. ce dețineau deja, în baza unor ordine de
delegare, funcțiile publice de conducere menționate. În acest
context, în zilele de 9 și 13 octombrie 2010, inculpatul S.G., în
calitate de secretar general al Ministerului Sănătății
și de membru al comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor
menționate, a primit de la inculpata A.A.E., pentru toți cei
trei candidați, suma de 600 de euro și produse alimentare
și nealimentare. Banii și bunurile au fost primite pentru a le
furniza candidaților subiectele propuse de reprezentanții
Ministerului Sănătății pentru ambele probe (scris și
oral) ale concursului și pentru a le acorda un punctaj favorabil.
Ca urmare, inculpatul S.G.
le-a furnizat tuturor candidaților, prin intermediul inculpatei A.A.E.,
subiectele de concurs astfel că, după examen, toți cei trei
candidați au fost declarați admiși, fiind ulterior numiți
în funcțiile publice de conducere în cadrul Direcției de
Sănătate Publică.
În cauză, procurorii
au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra
bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților I.O., B.M. și
A.A.E. până la concurența sumei de 600 euro (curs 4.3233 lei/euro).
Astfel, au fost indisponibilizate sumele de câte 864,66 lei depuse de fiecare
din cei trei inculpați într-un cont bancar , la dispoziția
Direcției Naționale Anticorupție.
6. Serviciul teritorial Iași, prin
rechizitoriul nr. 122/P/2008 din 24 iunie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 3
inculpați, și anume M.S. (subprefect al județului)
pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută
de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.(1) și (2)
C.pen. (2 infracțiuni), instigare la fals intelectual prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) și
la art. 18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2
infracțiuni) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni), H.M. (inginer
la agenția Domeniilor Statului-A.D.S.) pentru săvârșirea
infracțiunilor de instigare la fals intelectual prevăzută
de art.25 C.pen. raportat la art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c)
și la art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 (2 infracțiuni), abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzut
de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. (2
infracțiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în
formă calificată prevăzut de art.132 din Legea
nr.78/2000 raportat la art.246 C.pen. (2 infracțiuni) și abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor prevăzut de art.246 C.pen. și
P.D. (director al Oficiului de cadastru și Publicitate
Imobiliară-O.C.P.I.) pentru săvârșirea infracțiunilor de
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248
C.pen. (2 infracțiuni).
În fapt, s-a reținut
că inculpatul M.S., în calitate de subprefect al județului,
urmărind să dobândească suprafețe de teren în locații
care îl interesau, în toamna anului 2007 a pretins de la martorii B.D.M.
și S.M. vânzarea la prețuri avantajoase a unor suprafețe de 9 ha
și respectiv 12 ha teren agricol, în scopul de a-și încălca
atribuțiile de serviciu, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate
pe un amplasament favorabil lui (în localitatea natală și de
domiciliu) și pentru a facilita și urgenta procedura de reconstituire
a dreptului de proprietate.
Inculpatul a determinat
încălcarea și de către alți funcționari din cadrul
Prefecturii, A.D.S și O.C.P.I, a propriilor atribuții,
influențând și urgentând astfel desfășurarea procedurilor
de reconstituire a dreptului de proprietate, obținând pentru martori
reconstituirea acestui drept asupra unor suprafețe de teren ale căror
amplasamente îi erau favorabile și prejudiciind A.D.S. cu suma de 228.904
lei (diferența de valoare între vechiul și noul amplasament).
Terenurile au fost dobândite ulterior de persoane apropiate inculpatului la
prețuri inferioare valorii de piață.
În sarcina inculpatului H.M.
s-a reținut că, în calitate de angajat al A.D.S. și
de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor, cunoscând faptul că M.S. dorește să
obțină pentru sine două suprafețe de teren cu amplasamentul
stabilit pe raza municipiului, pe terenul exploatat de o societate
comercială și cunoscând, de asemenea, că fusese întocmit
procesul verbal de delimitare a acelui teren pentru a li se reconstitui dreptul
de proprietate cetățenilor la care se referea hotărârea 307/2007
a Comisiei județene de fond funciar, a indicat numitelor M.D. și S.C.
această locație, determinând astfel inserarea în cuprinsul
hotărârilor 664/16.11.2007 și 669/30.11.2007 ale Comisiei
județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, a mențiunilor privind acordarea terenurilor către societatea
comercială, deși acest aspect nu fusese discutat și stabilit de
către membrii comisiei și nu reflecta voința acestora.
Inculpatul H.M. a întocmit procesele verbale de delimitare a acelor
terenuri și schițele acestora, cunoscând faptul că subprefectul
dorește să le obțină pentru sine, fără a fi avut
loc transferul de anexe, fără a fi fost înscriși
solicitanții în anexa 30 de către Comisia municipală de fond
funciar, contribuind astfel în mod decisiv la deposedarea Statului român de
acele suprafețe de teren.
Prin activitatea infracțională
a inculpaților s-a cauzat astfel un prejudiciu în valoare de 228.904 lei
în dauna statului, vătămarea intereselor legale ale persoanelor cu
privire la care se hotărâse validarea propunerii de înscriere în anexa 30
prevăzută de H.G. 890/2005, cu acordarea terenului din rezerva A.D.S.
și obținându-se astfel pentru B.D.M. și S.M. un avantaj
patrimonial în cuantum de 39.800 lei, respectiv 189.104 lei.
De asemenea, H.M. a
refuzat nejustificat să semneze procesul verbal de delimitare înregistrat
la Primăria municipiului sub numărul 21166 din data de 16 iulie 2007,
prin care a fost identificată și delimitată suprafața de
24,54 ha teren, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al
cetățenilor vizați de hotărârea nr. 307/2007 a Comisiei
Județene de Fond Funciar, în condițiile în care nu exista nici un
motiv legal în acest sens.
Totodată, inculpatul P.D.,
în calitate de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate
Imobiliară și membru al Comisiei județene de fond funciar, la
solicitarea expresă a inculpatului M.S., a dispus scrierea
titlurilor de proprietate nr. 145336/08.01.2008 pentru B.T.(al cărui unic
moștenitor este B.D.M.), respectiv nr. 145337/08.01.2008 pentru S.M.,
deși nu avusese loc punerea în posesie a proprietarilor, a semnat cele
două titluri de proprietate și le-a predat împreună cu
toată documentația aferentă, inculpatului M.S.,
încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu, cauzând A.D.S. un
prejudiciu in valoare de 228.904 lei.
În cauză s-a dispus
indisponibilizarea unor bunuri imobile aparținînd inculpaților
până la concurența sumei de 228.904 lei.
Cauze privind președinți/vicepreședinți
de Consilii Județene și primari/viceprimari
7. Serviciul teritorial Pitești, prin
rechizitoriul nr.59/P/2009 din 16 mai 2011, a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați,
și anume, N.C. (președinte al Consiliului
Județean) pentru infracțiunile de folosirea sau prezentarea de
documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca
rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităților Europene, în formă continuată,
prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea
nr.78/2000, fals intelectual în formă continuată prevăzut de
art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, luare de
mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin.
(2) din C.pen. raportat la art.5 alin.(1) și art.6 din Legea nr. 78/2000
și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată prevăzut de art.25 C.pen. raportat
la art.248 C.pen. în referire.la art.132 din Legea nr.78/2000, P.G.C.
(acționar majoritar al unei societăți pe
acțiuni) pentru infracțiunile de dare de mită în formă
continuată prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen. raportat la
art.5 alin.(1) , art.6 și art.7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, N.G. (primar
al municipiului), Ş.I. (primar al comunei) și A.C.I.
(primar al altui municipiu) pentru infracțiunea de folosire sau
prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene prevăzută de art.181
alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000, D.F. (director executiv în
cadrul Consiliului județean) pentru infracțiunile de folosire sau
prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Comunităților Europene prevăzută de art.181
alin.(1) și (3) din Legea nr.78/2000 și fals intelectual în
formă continuată prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000, P.I. (primar al altei comune) pentru
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.132 din
Legea nr.78/2000, N.I., D.G. și M.T. pentru infracțiunea de
fals intelectual prevăzut de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000 și G.D. (asociat și administrator la o
societate comercială) pentru infracțiunea de complicitate la
infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații
false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept
de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.181 alin.(1)
și (3) din Legea nr.78/2000.
În fapt, în cadrul unui
proiect finanțat din fonduri PHARE, Consiliul Județean a accesat un
program de finanțare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro,
având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau
reconstrucție a patru unități școlare de pe raza județului,
respectiv în două municipii și o comună, motivul invocat fiind
acela că ar fi fost afectate de inundațiile din perioada
aprilie-august 2005.
Cererea de finanțare a
fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la
data de 5 iunie 2006 de către inculpatul N.C., președintele
Consiliului Județean, în calitate de persoană responsabilă din
cadrul instituției solicitante, precum și de către
inculpații C.I.A. și N.G., primari ai celor două
municipii, respectiv I.Ş., primar al comunei. Cererea de finanțare
a fost elaborată de inculpatul D.F. în calitate de director
executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și Dezvoltare
Regională în cadrul Consiliului Județean și totodată
manager-coordonator de proiect.
Fondurile au fost solicitate
în condițiile în care niciuna dintre unitățile școlare nu a
fost afectată de inundațiile din perioada invocată, iar în
cererea de finanțare a fost menționat documentul intitulat „Raportul
Inspectoratului pentru Situații de Urgență”, care nu
există, situație despre care avea cunoștință
inculpatul N.C. în virtutea funcției sale de vicepreședinte al
Comitetului județean pentru situații de urgență. În baza
cererii de finanțare depuse la data 8 iunie 2006, a fost încheiat
contractul de grant prin care Consiliul Județean a primit pe nedrept suma
totală de 880.249,95 euro cu titlu de finanțare externă
nerambursabilă de tip PHARE. Contractele au fost derulate în perioada
2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o
singură societate comercială, aparținând inculpatului G.D.,
care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate cât
și pentru lucrări neexecutate. Această firmă se afla în
relații contractuale și în raporturi juridice cu familia
inculpatului.
Pe perioada executării
proiectului, inculpatul N.C. a semnat cererea de plată finală
și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu
conținut nereal (procese verbale de recepție, rapoarte tehnice
financiare) prin care s-a atestat, în mod fals, efectuarea unor lucrări
care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală și
anexa a fost redactată și semnată de inculpatul D.F. În
consecință, Consiliul Județean a încasat pe nedrept suma de 260.800
euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare
nerambursabilă. Procesele verbale de recepție au fost puse la
dispoziție de inculpatul G.D., asociat și administrator al
firmei care realizase lucrările, fiind întocmite de inculpatul N.I.,
reprezentant cu execuția al firmei, respectiv inculpații D.C.
și M.T., membrii în Comisia de recepție și diriginți
de șantier.De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu
au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost
încasată.
S-a mai reținut
că, în perioada 2006-2008, inculpatul N.C., în calitate de
președinte al Consiliului Județean, a pretins și a primit de la
inculpatul P.G.C., asociat și acționar majoritar al unei
societăți pe acțiuni, sume de bani sau bunuri în valoare
totală de 66.588,15 lei pentru ca instituția Consiliului
Județean să achiziționeze de la această firmă produse
alimentare și nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor
legale de achiziție publică. Suma remisă cu titlu de mită
reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.
De asemenea, în luna iunie
2009, inculpatul N.C. l-a determinat pe inculpatul P.I., primar
al altei comune, să nu aplice amendă contravențională în
cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o
construcție fără a avea toate avizele necesare.
În cauză procurorii au
dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului
penal asupra bunurilor mobile/imobile aparținând inculpaților N.I.,
G.D. și P.I.
La data de 26 ianuarie 2011, procurorii
anticorupție au dispus reținerea inculpatului N.C., iar la
data de 27 ianuarie 2011 Tribunalul Argeș a dispus arestarea
preventivă a inculpatului pe un termen de 29 de zile. Ulterior, în data de
2 februarie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus înlocuirea măsurii
arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi
țara.
8. Prin rechizitoriul nr.130/P/2011 din data
de 23 noiembrie 2011, Serviciul
Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpați,
din care 1 în stare de arest preventiv, și anume B.R.V.(vicepreședinte
al Consiliului județean), arestat, pentru infracțiunea de
class=tab1>luare de mită prevăzută de art.254 alin.(1) C.pen.
raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și D.A. (asociat al
unei societăți comerciale) pentru infracțiunea de
class=tab1>dare de mită prevăzută de art.255 alin.(1) C.pen.
raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
În fapt s-a reținut că, în cursul lunii
octombrie 2011, inculpatul B.R.V., în calitate de vicepreședinte al
Consiliului județean, a acceptat promisiunea inculpatei D.A. de a-i
remite suma de 20.000 euro pentru a furniza acesteia informații legate
de viitoarea licitație pentru asigurarea mentenanței pe anul 2012 la
stadionul din municipiu ce urma a fi organizată de o societate la care
Consiliul județean are o participare de 90%. Societatea este condusă
de Plenul Consiliului județean din care face parte, de drept, și
inculpatul B.R.V. în virtutea funcției sale de vicepreședinte
al Consiliului județean. Societatea comercială a inculpatei D.A.
are ca principal obiect de activitate servicii de mentenanță, iar
contractul pe care dorea să îl obțină viza servicii cum ar fi
electricitatea, asigurarea clădirii, întreținerea gazonului,etc.
Informațiile legate de această licitație îi erau necesare
inculpatei D.A. întrucât îi asigurau un avantaj față de
alți potențiali ofertanți și îi facilitau câștigarea
licitației.
Din suma de
20.000 euro, la data de 31 octombrie 2011, inculpatul B.R.V. a primit
efectiv 43.000 lei, echivalentul a 10.000 euro, în scopul menționat
mai sus. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea
infracțiunii flagrante.
9. Serviciul Teritorial Cluj, prin
rechizitoriul nr.60/P/2011 din data de 22 decembrie 2011, a dispus trimiterea în judecată a 4
inculpați, 1 în stare de arest preventiv, respectiv A.S. (primar
al municipiului), arestat, pentru infracțiunile de luare de
mită în formă continuată (18 acte materiale), prevăzută
de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, complicitate
la spălarea banilor în formă continuată (19 acte materiale),
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.23 alin.(1) lit.b) din
Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000, complicitate
la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000,
trafic de influență în formă continuată (21 acte
materiale), prevăzut de art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000,
instigare la spălarea banilor în formă continuată (23 acte
materiale), prevăzută de art.25 C.pen. raportat la art.23 alin.(1)
lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000,
instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în
formă continuată (23 acte materiale), prevăzută de
art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen. raportat. la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000
și primire de foloase necuvenite, prevăzută de art.256
C.pen., S.C.M. (administrator al unei societăți având
ca obiect salubrizarea) pentru infracțiunile de dare de mită în
formă continuată (18 acte materiale), prevăzută de
art.255 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, participație
improprie la spălarea banilor în formă continuată (19 acte
materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002
raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen.
și participație improprie la fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată (19 acte
materiale), prevăzută de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din
Legea nr.78/2000 și art.31 alin.(2) C.pen., A.M.U. (avocat,
soția inculpatului A.S.) pentru infracțiunile de complicitate
la luare de mită în formă continuată (18 acte materiale),
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1) C.pen.
coroborat cu art.6 din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă
continuată (19 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1)
lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000,
fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată (19 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen.
raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, complicitate la trafic de
influență în formă continuată (21 acte materiale), prevăzută
de art.26 C.pen. raportat la art.257 C.pen. coroborat cu art.6 din Legea
nr.78/2000, spălarea banilor în formă continuată (23 acte
materiale), prevăzută de art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002
raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și fals în înscrisuri sub
semnătură privată în formă continuată (23 acte
materiale), prevăzut de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea
nr.78/2000 și D.A. (asociat
al unei societăți de asigurări) pentru
infracțiunile de cumpărare de influență în formă
continuată (21 acte materiale), prevăzută de art.61
din Legea nr.78/2000, spălarea banilor în formă
continuată (23 acte materiale), prevăzută de art.23 alin.(1)
lit.b) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e) din Legea nr.78/2000 și
fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă
continuată (23 acte materiale), prevăzut de art.290 C.pen.
raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.
În fapt, s-a reținut
că inculpatul A.S., în exercitarea atribuțiilor de primar al
municipiului, a obținut cu titlu de mită, ca obiect al traficului de
influență sau sub formă de foloase necuvenite, suma totală
de 545.717 lei, echivalentul a 127.052 euro. Banii provin de la
reprezentanții unor societăți comerciale care au în derulare
contracte cu Primăria municipiului sau cu regii aflate în subordinea
Consiliului local. Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor
respective, inculpatul A.S. a angrenat-o în activitățile sale
și pe soția sa, inculpata A.M.U., avocat, astfel că banii
pretinși ca obiect al infracțiunilor de corupție erau
primiți prin intermediul cabinetului de avocatură al soției, sub
falsa justificare a unor contracte de consultanță.
Concret, în cursul anului
2010, inculpatul A.S., în calitate de primar al municipiului, a
acceptat să primească, de la inculpatul S.C.M., administrator
al unei societăți comerciale, sume de bani disimulate printr-un
contract de consultanță fictiv încheiat la data de 2 aprilie 2010
între cabinetul de avocatură al inculpatei A.M.U. și o
altă societate administrată de S.C.M. În perioada aprilie
2010-septembrie 2011, A.S. a primit, în 18 tranșe, suma totală
de 262.560 lei, pentru ca, în schimb, să semneze un contract de
salubrizare cu societatea comercială amintită și să asigure
derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract, prin
emiterea oricăror acte necesare. Pentru fiecare tranșă de bani a
fost emisă câte o factură care evidenția prestarea unor activități
de consultanță juridică, nereale, aceasta atât pentru
disimularea adevăratei naturi a provenienței banilor, dar și
pentru ascunderea infracțiunii de corupție. Atât încheierea
contractului de consultanță, cât și emiterea facturilor s-a făcut
în înțelegere și cu implicarea primarului A.S.
De asemenea, inculpatul A.S.,
în calitate de primar al municipiului, a pretins de la inculpata D.A.
remiterea unor foloase materiale necuvenite, lăsând-o să creadă
că are influență pe lângă directorul unei regii autonome, pe
care l-ar putea determina să încheie, cu societatea inculpatei,
poliție de asigurare a parcului auto al regiei. În perioada mai
2009-septembrie 2011, A.S. a primit, în 21 de tranșe, suma
totală de 274.330,54 lei, disimulată prin încheierea a
două contracte de asistență juridică fictive între
societatea de asigurare aparținând lui D.A. și cabinetul de
avocatură al inculpatei A.M.U. Primarul A.S. le-a instigat
pe A.M.U. și D.A. să încheie cele două contracte
de asistență juridică și să emită 21 de facturi fiscale,
înscrisuri care evidențiau prestarea unor activități de
consultanță juridică nereale și care erau menite să
disimuleze adevărata natură a provenienței banilor și
să ascundă infracțiunea de trafic de influență.
S-a mai reținut
că, după încheierea, la data de 28 iulie 2010, a contractului de
delegare a serviciilor publice de salubrizare a municipiului cu o societate din
capitală, contract încheiat de primarul A.S. în exercitarea
atribuțiilor sale de serviciu, acesta a primit de la reprezentanții firmei
menționate două carduri de alimentare cu carburanți din care
unul a fost utilizat ulterior, în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011 de
către inculpata A.M.U. care a alimentat autovehiculele proprietate
personală cu carburanți în valoare totală de 8.826, 63 lei.
În vederea
confiscării speciale, class=tab> în cauză s-a dispus instituirea
sechestrului asigurător și indisponibilizarea sumelor de 145.000 lei
și 10.000 euro aparținând inculpatului A.S., precum și a sumei de 358.326,93 lei aparținând
inculpatei A.M.U.
10. La data de 28 februarie 2011, prin
rechizitoriul nr.249/P/2008, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 7
inculpați, și respectiv, C.C.P. (primar al unui
Sector al capitalei), G.F.(secretar al Primăriei
sectorului), D.V. (director executiv adjunct al Direcției
Tehnice-Urbanism din cadrul Primăriei Sectorului în perioada 2005-2008), M.D.
(șef Birou evidența activităților agrare din
cadrul Primăriei Sectorului în perioada 2005-2006) și B.P. (funcționar
în cadrul Serviciului Cadastru, Date Urbane și Fond Funciar) pentru
infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă
calificată și continuată, prevăzută de art.132
din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 și 2481 C.pen., C.P.
(șef Serviciu cadastru, cate urbane și fond funciar în
perioada 2005-2006) și D.P. (consilier în cadrul
aceluiași Serviciu) pentru infracțiunile de complicitate la abuz în
serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și
continuată, prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.132
din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 și 2481 C.pen. și
fals intelectual în formă continuată prevăzut de art.17 lit.c)
din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen.
S-a reținut în fapt
că, în cursul anului 2006, inculpații C.C.P., G.F., D.V.,
M.D., B.P., C.P. și D.P., în calitate de
funcționari publici în cadrul Primăriei unui Sector al capitalei
și de membri în cadrul Subcomisiei locale de aplicare a legii fondului funciar
a sectorului, nu și-au respectat atribuțiile de serviciu referitoare
la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu
încălcarea dispozițiilor legale, a 6 titluri de proprietate
pentru suprafața totală de 119.647,64 mp teren intravilan situat în
municipiu, cu o valoare de piață, la nivelul anului 2006, de 58.230.034
euro (echivalent a 205.306.570 lei).
În mod identic, în toate
cele șase situații, prin modalitatea în care au instrumentat
cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea în
posesie și au eliberat titlurile de proprietate, inculpații au
încălcat dispoziții legale imperative și metodologia de
soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în
baza Legii nr.18/1991, astfel că au fost retrocedate terenuri cu o
situație juridică incertă sau chiar prin încălcarea
dreptului de proprietate al altor persoane. Prin actele abuzive ale
inculpaților s-a realizat simularea reconstituirii dreptului de
proprietate în avantajul unui grup de persoane (una dintre acestea fiind
vărul soției inculpatului C.C.P.) și, corelativ, a fost
cauzată o pagubă în valoare totală de 58.230.034 euro
patrimoniului capitalei, respectiv unui Club Sportiv, Institutului
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie și
Academiei Române-Institutul de Biologie, terenurile în cauză
aparținând, în mare parte, domeniului public ori domeniului privat al
capitalei și persoanelor juridice anterior menționate.
Mecanismul prin care au fost
obținute în mod facil avantaje patrimoniale consistente a fost pus în
operă pe fondul existenței unui sistem birocratic și a unui
orizont de așteptare extrem de restrâns pentru persoanele
îndreptățite la respectivele reconstituiri. Astfel, mai multe
persoane au cedat drepturile litigioase către același grup de
interese în schimbul sumelor totale de 417.900 euro și 40.000 lei,
pentru ca, în urma „reconstituirii dreptului de proprietate” iar apoi, prin
comasare, terenurile astfel obținute să fie valorificate cu profituri
uriașe, pentru suprafața de 68.428 mp vândută fiind
încasată suma de 33.654.918,67 euro, prețul total al
tranzacțiilor fiind de 82.324.529,67 euro.
În vederea recuperării
prejudiciului creat, procurorul de caz a dispus în cursul lunii iulie 2011
instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile
aparținând inculpaților.
11. Prin rechizitoriul nr.11/P/2011 din 17
februarie 2011, Serviciul teritorial Alba-Iulia a dispus trimiterea în judecată a 5
inculpați, și anume, H.O.M. (primar al
municipiului), D.N.R. (viceprimar al municipiului) și C.D.A.
(șef Serviciu buget finanțe-contabile în cadrul Primăriei
municipiului) pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.
248 C.pen. și complicitate la infracțiunea de conflict de interese
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art. 2531 C.pen., Ţ.I.
(inspector de specialitate în cadrul Primăriei municipiului -
Compartimentul achiziții publice) pentru săvârșirea
infracțiunilor de conflict de interese prevăzut de art. 2531
C.pen., complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen. și fals
în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art.290
C.pen. și H.D. (președinte al unei Asociații) pentru
săvârșirea infracțiunilor de complicitate la conflict de
interese prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.2531
C.pen. și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în
formă calificată prevăzută de art.26 C.pen. raportat la
art. 132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen.
S-a reținut că în
perioada septembrie 2008-iunie 2009, Primăria municipiului a efectuat mai
multe achiziții publice de la două societăți comerciale
controlate de către inculpatul Ţ.I. care, în perioada 13
august 2008-13 februarie 2009 îndeplinea funcția de inspector de
specialitate la Compartimentul Achiziții Publice al Primăriei.
Achizițiile au fost realizate cu încălcarea regimului conflictelor de
interese, iar de o parte din sumele plătite de Primărie a beneficiat
și Asociația Umanitară al cărei președinte este H.D.,
tatăl primarului H.O.M. Toate contractele s-au încheiat și
derulat pe fondul existenței unor relații personale între H.O.M.
și Ţ.I. și achizițiile publice au fost încheiate în
mod nelegal sub controlul direct al inculpaților H.O.M. și D.R.N.
care în calitate de primar, respectiv viceprimar al municipiului, aprobau
referatele, notele justificative și comenzile adresate firmelor controlate
de Ţ.I., împreună cu inculpata C.D.A. în calitate de șef
serviciu buget, finanțe, contabilitate. Înscrisurile necesare
efectuării achizițiilor publice erau întocmite de Ţ.I.
și tot prin intermediul acestuia se livrau bunurile ori serviciile
comandate Primăriei municipiului de către cele trei firme.
În concret, în perioada
septembrie 2008-iunie 2009, inculpatul H.O.M., în calitate de primar al
municipiului, a dispus efectuarea, în mod nelegal, a unui număr de 15
plăți în sumă totală de 209.945,90 lei (aproximativ
51.919 euro) către societățile comerciale amintite pentru un
număr de 9 achiziții publice deși, la momentul plății,
bunurile și serviciile nu fuseseră livrate sau executate. În
aceeași perioadă, în virtutea funcției sale, H.O.M. a
contribuit la realizarea, de către aceeași primărie, a unui
număr de 16 achiziții publice, în valoare de 367.944,75 lei
(aproximativ 90.992 euro) de la cele două firme controlate de Ţ.I.
La rândul său,
inculpatul D.N.R., uzând de funcția sa de viceprimar al
municipiului, a dispus efectuarea în mod nelegal a unui număr de 34
plăți în sumă totală de 412.847,09 lei (aproximativ
102.096 euro) către cele două firme controlate de Ţ.I.
pentru un număr de 20 achiziții publice deși, la momentul
plății, bunurile și serviciile nu fuseseră predate sau executate.
De asemenea, D.N.R., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a
determinat încheierea între Primăria municipiului și firmele
controlate de Ţ.I. a unui număr de 39 de contracte de
achiziții publice în valoare de 728.450 lei (aproximativ 180.144
euro). La încheierea acestor contracte a contribuit și inculpata C.D.A.,
în calitate de șef serviciu buget, finanțe, contabilitate al
Primăriei municipiului.
În scopul menționat mai
sus, Ţ.I. a întocmit în fals un număr de 12 facturi fiscale,
emise în numele celor două societăți comerciale beneficiare a
contractelor de achiziții publice, în care a inserat mențiuni nereale
cu privire la cantitățile de bunuri și servicii.
De asemenea, la data de 1
septembrie 2008, una din societățile comerciale al cărei asociat
și administrator era inculpatul Ţ.I., a încheiat un contract
de închiriere a unui utilaj (buldoexcavator) cu Asociația Umanitară
condusă de inculpatul H.G., tatăl inculpatului H.O.M.
La aceeași dată, Primăria municipiului a încheiat, în mod
nelegal, un contract de prestări servicii cu societatea comercială
amintită, servicii ce vizau folosirea utilajului respectiv. Întreaga
sumă de bani încasată de firmă în baza acestui contract,
respectiv 93.235,92 lei, a fost virată în contul asociației
conduse de H.G.
Consiliul Local al
Municipiului s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 698.748,57
lei și în vederea recuperării prejudiciului s-a dispus
măsura asiguratorie a inscripției ipotecare asupra unor imobile
aparținând inculpaților Ţ.I. și H.G.
12. Serviciul Teritorial Brașov, prin
rechizitoriul nr.6/P/2011 din data de 6 aprilie 2011 a dispus trimiterea în judecată, în stare
de arest preventiv, a inculpatului R.K. (primar al
municipiului) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de
mită în formă continuată prevăzută de art.254 alin.(1)
C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2)
C.pen. (10 acte materiale).
Fapta inculpatului
constă în aceea că, în calitate de primar al municipiului, în luna
februarie 2010 a pretins martorului A.J. o sumă de bani
neindividualizată pentru a asigura derularea normală a
Acordului-cadru de prestări servicii nr. 3535 din 15 februarie 2010
încheiat între Primăria municipiului și o societate comercială
și a primit, în perioada aprilie 2010-martie 2011, suma totală de 51.000
lei (câte 4.000 lei lunar în perioada aprilie-octombrie 2010, în luna
noiembrie 2010 suma de 10.000 lei, la data de 17 februarie 2011 suma de 3.000
lei și la data de 11 martie 2011 suma de 10.000 lei).
13. Prin rechizitoriul nr.25/P/2010 din 7
noiembrie 2011, Serviciul teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată a 7
inculpați, din care 2 persoane juridice, și anume, A.G.
(primar al comunei) pentru săvârșirea infracțiunilor de
luare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu
trimitere la art.254 alin.(1) și (2) C.pen. și abuz în serviciu
contra intereselor publice în formă calificată prevăzut de
art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481
C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea art .75 lit.a) C.pen., A.M.
(administrator al unei societăți comerciale, soția lui A.G.)
pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită
prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254
alin.(1) și (2) C.pen., C.G.
(funcționar la Primăria comunei) pentru infracțiunile de
abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată
prevăzut de art.132 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la
art.2481 C.pen. în referire la art.248 C.pen. și aplicarea
art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual în formă continuată
prevăzut de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289
alin.(1) C.pen. (2 infracțiuni) și uz de fals prevăzut de art.17
lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.291
C.pen. (2 infracțiuni), H.P. pentru infracțiunile de abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă calificată
class=tab1>prevăzut de art.132
din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.2481 C.pen. în referire la
art.248 C.pen. și aplicarea art.75 lit.a) C.pen., fals intelectual prevăzut de art.17
lit.c) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.289 alin.(1) C.pen. șiuz de fals prevăzut de art.17 lit.c) și art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000 cu trimitere la
art.291 C.pen., L.N.(administrator al unei societăți
comerciale) pentru infracțiunea de dare de mită prevăzută
de art. 6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255 alin.(1) C.pen.,
respectiv 1 persoană juridică (societatea comercială administrată
de L.N.) pentru infracțiunea de dare de mită
prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.255
alin.(1) C.pen. și 1 persoană juridică (societatea
comercială administrată de A.M.) pentru infracțiunea
de complicitate la luare de mită prevăzută de art.26 C.pen.
raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu trimitere la art.254 alin.(1) și
(2) C.pen.
În fapt, s-a reținut
că în cursul lunii octombrie 2007, inculpatul A.G., în calitate de
primar al comunei și reprezentant al autorității contractante, a
decis încheierea unui contract de lucrări cu o societate comercială
aparținând inculpatului L.N., cu încălcarea dispozițiilor
legale.
Contractul de
achiziție publică avea ca obiect executarea lu