IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. 2426/257/2010
DECIZIA PENALĂ Nr. 126/2012
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2012
[...]
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față:
În deliberare constată că prin sentința penală nr. 268/26 09 2011 pronunțată de către Judecătoria Mediaș în dosar nr. 2426/257/2010 în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit d C.pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatului :
- G I, fără antecedente penale;
pentru infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 .
În baza dispozițiilor art. 10 litera a din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 26 raportat la art.289 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 10 litera d din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului :
- S G, fără antecedente penale,
pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 26 Cod penal raportat la articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 .
În baza dispozițiilor art. 10 litera a din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art.289 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 10 litera d din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului :
- J G, fără antecedente penale;
pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 26 Cod penal raportat la articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 .
În baza dispozițiilor art. 10 litera a din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art.289 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 10 litera d din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului :
- D L – M,fără antecedente penale .
pentru complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 26 Cod penal raportat la articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 .
În baza dispozițiilor art. 10 litera a din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 26 raportat la art.289 Cod penal.
S-au respins pretențiile civile formulate de A.P.I.A. Sibiu.
S-a dispus revocarea măsurilor asigurătorii luate asupra autoturismelor marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare SB 05 [...] proprietatea inculpatului G, marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea inculpatului S, marca RD8/CR-V cu numărul de înmatriculare SB-08-[...] și Audi cu numărul de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea inculpatului D.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în considerentele sentinței următoarele aspecte de fapt și de drept:
I. Aspecte vizând sesizarea instanței.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Alba Iulia au fost trimiși în judecată inculpații : G I, S G, J G, D L M, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false inexacte sau incomplete , care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ; infracțiunea de tentativă la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false inexacte sau incomplete care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, infracțiunea de fals intelectual și complicitate la infracțiunea de fals intelectual.
II. Cadrul legal și organizatoric implementat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) în vederea acordării subvențiilor pentru pășuni.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) a procedat la implementarea de măsuri de sprijin pentru fermieri, finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură ca plăți directe din cadrul Schemei de Plată Unice pentru Suprafață precum și măsuri de sprijin finanțate din bugetul național ca plăți naționale directe complementare.
În vederea evidențierii, administrării și controlului sprijinului acordat fermierilor, după aderarea României la Uniunea Europeană s-a creat în cadrul A.P.I.A. un instrument denumit I.A.C.S (Sistem integrat de Administrare și Control).
Componentele sistemului I.A.C.S. urmăresc să gestioneze cererea de intervenție înaintată de fermier și să asigure corectitudinea informațiilor declarate de acesta. Acest control al corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermier în cererea de plată cu o serie de date de referință, stocate în bazele de date ale sistemului. Plățile directe se acordă pe suprafețe (plata unică pe hectarul de teren agricol) independent de nivelul productiv.
România, aplică în primii trei ani după aderare(cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, cu aprobarea Comisiei Europene, schema de plată unică pe suprafață (S.A.P.S).
În acest context, fermierii pot beneficia de aceste plăți dacă îndeplinesc următoarele condiții:
- completează și depun o cerere în termenul și forma cerută de autoritate, care să fie înregistrată de către Sistemul Integrat de Administrare și Control;
- utilizează o suprafață agricolă care este întreținută în bune condiții agricole și de mediu;
- suprafața fermei îndeplinește criteriile de mărime (1 hectar) și este compusă din parcele agricole mai mari de 0,34 ha sau 1,54 ha pentru vii, livezi, arbori fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole;
Bunele condiții agricole și de mediu sunt stabilite în conformitate cu legislația europeană și aprobate prin ordin comun al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor.
Fiecare stat membru al Uniunii Europene a stabilit bunele condiții agricole și de mediu pe care trebuie să le respecte fermierii care solicită plăți directe.
Bunele condiții agricole de mediu sunt obligatorii pentru utilizatorii de teren agricol care solicită sprijin în cadrul S.A.P.S.,după data aderării. De asemenea aceste condiții sunt obligatorii pentru toate parcelele agricole din cadrul exploatării, indiferent dacă fermierul solicită sprijin numai pentru o parte din ele.
Astfel, fermierii sunt informați printr-un ghid al fermierilor, denumit „Informații generale pentru fermieri privind plățile directe de suprafață”.
Fluxul tipic al operațiunilor derulate prin I.A.C.S. este în aceste condiții, următorul:
1.Centrul local A.P.I.A va pune la dispoziția tuturor fermierilor care utilizează suprafața de până la 50 ha teren agricol din comunele arondate, materiale grafice reprezentând ortofotoplanuri cu blocurile fizice din comunele respective, iar sucursala A.P.I.A va pune la dispoziția tuturor fermierilor care utilizează o suprafață egală cu 50 ha teren agricol, materialele grafice reprezentând ortofotoplanuri cu blocuri fizice aferente.
2.Fermierul va completa cererea de plată în care va declara numărul și mărimea parcelelor utilizate. Acesta va face o schiță a acestor parcele cu materialul grafic pus la dispoziție de A.P.I.A la centrul sau Sucursala județeană.
3.Cererea și materialul grafic vor fi depuse de fermieri cu ferme mai mici de 50 ha la centrul local A.P.I.A, iar fermierul cu ferma mai mare de 50 ha la Sucursala județeană A.P.I.A
4.Cererea astfel depusă este verificată formal de un funcționar A.P.I.A. În caz că sunt decelate erori ale cererii fermierului i se va cerere să le corecteze. Când cererea este completă și corectă formal ea este acceptată de funcționarul A.P.I.A.
5.Cererea acceptată este introdusă în baza de date a cererilor (nivel județean)
6.La încheierea perioadei de depunere a cererilor de plată după introducerea acestor cereri în baza de date are loc o verificare încrucișată în care suma suprafețelor agricole este comparată cu suprafața de referință a nivelului blocului fizic. Toți fermierii din blocurile fizice cu erori sunt trecuți automat pe o listă de control la fața locului.
7.După verificarea încrucișată are loc analiza de risc. Analiza de risc se face automatizat de către calculator.
Rezultatul ei este o altă listă de ferme care urmează a fi controlate. Acest eșantion este de 5% din totalul cererilor de sprijin.
Aceste ferme sunt selectate atât în baza unor factori de risc (mărimea subvenției cerute, existența unor incidente financiare în trecut, mărimea suprafeței agricole, tipul de cultură, etc.), cât și în baza unui proces de selecție alcătuit, astfel încât fiecare fermă să aibă șansa de a putea selecta un control.
8.Inspectorii Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură vor controla la fața locului, toți fermierii selectați și vor încheia rapoarte de control care vor fi introduse în baza de date A.P.I.A.
Contractorii externi cărora li se va delega această sarcină vor executa controlul prin teledetecție iar softul utilizat de A.P.I.A va determina exact pentru fiecare caz de abatere cuantumul penalizărilor ce urmează a fi aplicate fiecărui fermier, iar Serviciul Autorizare Plăți procedează la verificarea listelor de plată a cuantumurilor acestora și aprobă efectuarea plăților.
Lista cu plățile și beneficiarii acestora, în final se trimite de A.P.I.A. la bancă, iar banii sunt virați direct în conturile indicate expres de aceștia pe cererea de plată.
Procedura de completare a cererii se face potrivit manualului de proceduri, elaborat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură și intitulat „Instrucțiuni generale pentru primul an de aplicare a Sistemului Integrat de Administrare și Control versiunea 3.0 și 4.0.0, proceduri privind primirea și procesarea cererii de plată pentru schemele de sprijin pentru suprafață pentru anul 2007”, iar ulterior, acest manual a fost completat de către Direcția Plăți Directe din cadrul A.P.I.A., cu versiunea 5.0.
Potrivit ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, nr. 704/2007, persoanele fizice și juridice care utilizează în comun suprafețe comunale, trebuie să facă dovada utilizării suprafețelor declarate și identificate în cererea de plată prin acte doveditoare(chitanță, bon fiscal, contract de pășunat, adeverință eliberată de Consiliul local din care să reiasă suprafața utilizată pentru pășunat în funcție de taxa achitată).
În cazul în care un fermier este introdus în eșantionul de control se va măsura întreaga suprafață utilizată în comun, iar subvențiile vor fi alocate proporțional tuturor utilizatorilor. Astfel, în cazul declarării sau nerespectării bunelor condiții agricole și de mediu GAEC 7 – suprapășunat și GAEC 8 – arderea pajiștilor, sancțiunile se vor aplica proporțional tuturor fermierilor care au depus cererea de plată pentru suprafața în cauză.
Conform ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 704/2007 Consiliile locale trebuie să desfășoare propriile activități agricole cu respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute în art. 7 din O.U.G. nr. 125/2007 .
Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 125/2007, cererea de plată pentru schemele de sprijin o constituie solicitarea de bază pe care fermierul a depus-o la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru accesarea plății directe din cadrul schemei de plată unică pentru suprafață și/sau plăților naționale directe complementare din sectorul vegetal al plăților pentru culturi energetice, a plăților separate pentru zahăr și pentru plăți acordate prin măsurile de sprijin al zonelor defavorizate cu handicap natural-zonă montană.
Potrivit art.5 alin.1 din O.U.G. nr. 12/2007 schema de plată unică pe suprafață constă în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă odată pe an, decuplată total de producție, iar potrivit art. 5 alin.2 din O.U.G. nr. 125/2007 „sursa de finanțare pentru plățile efectuate în cadrul schemei de plată unică pe suprafață se asigură din Fondul European pentru garantare în Agricultură(F.E.G.A.).
Conform art.5 alin.3 lit. b din O.U.G. nr. 125/2007 suprafața agricolă eligibilă se poate constitui pe pajiști permanente, pășuni, fânețe – terenul utilizat pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje.
Potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 125/2007 beneficiarii plăților directe în cadrul schemei de plată unice pe suprafață pot fi persoanele fizice/sau persoanele juridice, care exploatează terenul agricol pentru care se solicită plata în calitate de proprietari, arendatari, cesionari, asociați, administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari, sau alte asemenea.
Arendatorul, concedentul sau locatarul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul arendat, concesionat și /sau închiriat.
Pentru acordarea de plăți din cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, să depună cereri de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească următoarele condiții generale:
a)să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin un hectar, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, viticole, a arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha;
b)să declare toate parcelele agricole;
c)să înscrie sub sancțiunea legii penale date reale complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;
d)să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației.
Conform art.7 alin.6 din O.U.G. nr. 125/2007 pentru care terenul care se constată că face obiectul cererilor a doi sau mai mulți solicitanți în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, plata directă nu se acordă nici unuia dintre solicitanți. La constatarea unei asemenea situații Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va notifica solicitanții, care au obligația să rezolve litigiul și după caz, să refacă cererile și să le depună în termen.
Prelucrarea cererilor în Sistemul Integrat de Administrare și Control se face prin completarea formularului de cerere de plată pe suprafață, care cuprinde următoarele:
a)delimitarea parcelelor pe materialul grafic – astfel pentru obținerea sprijinului în cadrul schemelor de plată pe suprafață, fermierul care utilizează o suprafață până la 50 hectare trebuie să depună la Centrele locale A.P.I.A. la care sunt arondate comunele în care se află sediul exploatației, respectiv la Sucursalele județene (fermierii care utilizează o suprafață mai mare de 50 hectare) formularele de cerere de plată pe suprafață completate și însoțite de harta cu blocurile fizice pe care au fost schițate parcelele agricole declarate în cererea de plată și culturile amplasate în interiorul parcelelor. Acest material grafic este parte integrantă din cererea de plată pe suprafață. Fermierii care nu s-au înscris în Registrul Fermierilor se vor înscrie în acest registru odată cu depunerea cererii de plată, iar actualizarea acestui registru se va realiza automat prin introducerea datelor din cerere în baza de date.
Formularul de cerere de plată pe suprafață va fi completat de fermier conform instrucțiunilor de completare. Formularele sunt completate de către fermier, dacă este cazul cu ajutorul specialiștilor din cadrul centrelor de consultanță agricolă (A.N.C.A.) sau al Centrelor Agricole Comunale.
Alăturat formularului pentru cererea de plată, fiecare fermier va primi și hărțile în format A3, care conțin blocurile fizice în care acesta utilizează teren și va schița parcelele agricole în interiorul blocului fizic cu sprijinul specialiștilor dacă este cazul. În afară de completarea formularului cerere de plată, fermierul trebuie să delimiteze parcelele agricole pe materialul grafic pentru perimetrele în care acesta utilizează teren.
Notă:după cum lesne se poate observa cadrul legal și organizatoric adoptat și aplicat pentru acordarea subvențiilor este deosebit de complex și chiar stufos. Această observație este necesară pentru a se ști în ce măsură un fermier (un țăran sau un arendaș, potențial beneficiar al subvențiilor) poate cunoaște și înțelege dispozițiile enumerate mai sus .
Pentru a evalua dacă inculpatul G a cunoscut sau trebuia să cunoască tot cadrul legislativ și organizatoric prezentat mai sus instanța are în vedere practica Curții Europene a Drepturilor Omului în materia calității și previzibilității legilor:
„ Noțiunea de « drept » (« law ») folosită la articolul 7 corespunde celei de « lege » care figurează în alte articole ale Convenției; ea înglobează dreptul de origine atât legislativă cât și jurisprudențială și implică unele condiții calitative, între altele cele ale accesibilității și ale previzibilității (a se vedea, în special, Cantoni împotriva Franței, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, Colecția de hotărâri și decizii, 1996-V, p. 1627, paragraful 29, Coëme și alții împotriva Belgiei, nr. 32492/96, 32547/96, 32548/96, 33209/96 și 33210/96, paragraful 145, CEDO 2000-VII și E.K. împotriva Turciei, nr. 28496/95, paragraful 51, 7 februarie 2002).
Ea amintește că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi (Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției din 28 martie 1990, serie A nr. 173, p.26, par. 68). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea decurge dintr-o anumită acțiune (a se vedea, între altele, Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 13 iulie 1995, seria A nr. 316-B, p.71, paragraful 37). Acest lucru se întâmplă de obicei cu profesioniștii, obișnuiți să facă dovada unei mari prudențe în exercitarea meseriei lor. De asemenea se poate aștepta de la ei să acorde o atenție deosebită evaluării riscurilor pe care le implică (Cantoni, citat anterior, paragraful 35). »
Este evident că cei care cunosc sau trebuiau să cunoască aceste norme precum și procedura de aplicare a lor sunt funcționarii Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură care i-au consiliat și i-au asistat pe beneficiarii subvențiilor.
III. Starea de fapt:
1.Inculpatul S G a deținut calitatea de primar al comunei Laslea, jud. Sibiu în perioada 2004 - iunie 2008, inculpatul J G deținând în acea perioadă calitatea de viceprimar al primăriei comunei Laslea, jud. Sibiu, calitate pe acesta o deține și în prezent, inculpatul D L M a deținut și deține și în prezent calitatea de secretar al Primăriei Laslea, iar învinuitul O I deține din anul 2008 și în prezent calitatea de primar al aceleiași entități administrativ teritoriale. Inculpatul G I este locuitor al acestei comune.
La începutul anului 2007 APIA prin structurile sale teritoriale și județene a efectuat campanie de informare a decizionalilor din cadrul primăriilor, în scopul informării cetățenilor că pot fi beneficiari ai unor subvenții comunitare (FEGA și FADR) precum și faptul că primăriile nu puteau fi beneficiarele unor astfel de subvenții în anul 2007. Astfel Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) a procedat la implementarea de măsuri de sprijin pentru fermieri, în speță cu destinația pentru pășuni,conducerea agenției a solicitat reprezentanțelor locale să depună eforturi pentru accesarea unor sume cât mai mari din fondurile europene alocate. La aceste presiuni s-au adăugat și presiunile mass-media care evidenția cu fiecare prilej proporția mică pe care o accesează România din aceste fonduri.
În localitatea Laslea pășunea aparține comunei iar crescătorii de bovine o folosesc contra unei taxe de pășunat al cărui cuantum este stabilit anual de către Consiliul local. De altfel aceasta este o situație generalizată în comunele din zona noastră aspect care este de notorietate publică.
Pe fondul presiunii la care erau supuși funcționarii APIA în accesarea fondurilor europene destinate pășunilor,directorul acestei instituții, martorul H T (fila 161) le-a cerut funcționarilor subordonați să-i informeze pe reprezentanții autorităților locale că pot desemna o persoană care să acceseze subvențiile pentru toată pășunea comunală urmând ca subvenția astfel obținută să fie folosită pentru îmbunătățirea pășunilor în interesul crescătorilor de animale
Astfel acești funcționari au sugerat autorităților locale să încheie contracte de închiriere sau de arendare cu o singură persoană pentru toată pășunea comunală urmând ca această persoană să investească banii în scopul pentru care sunt acordate aceste subvenții. Filiala APIA Sibiu nu are juriști în structura sa motiv pentru care nu au conceput un model de contract de închiriere sau de arendare lăsând primăriile să conceapă fiecare,cu juriștii proprii,astfel de contracte. La sugestiile funcționarilor APIA,în județul Sibiu,în foarte multe situații a fost desemnată câte o persoană care a accesat subvențiile pentru toată pășunea comunală (conform declarației directorului APIA).
Din prudență,directorul acestei instituții, martorul H T a dat ordin funcționarilor subordonați să pretindă contracte scrise de închiriere sau arendare înainte de aprobarea cererilor de acordare a subvențiilor, pentru suprafețele mai mari de 50 de hectare fiind convins că normele legale existente în anul 2007 nu obligă petenții să depună asemenea acte justificative.
2.Inculpatul S G, în calitatea sa de primar și inculpatul J G în calitatea sa de viceprimar ai Comunei Laslea s-au pus în slujba comunității și au efectuat sondaje și diverse demersuri prin rândul crescătorilor de animale din comună pentru a afla care ar avea disponibilitatea de a se ocupa de obținerea și investirea subvențiilor comunitare FEGA pentru pășunea comunală.
Astfel în cursul lunii aprilie 2007 inculpatul J G - viceprimar, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, în mod repetat, a organizat ședințe cu crescătorii de animale din comună în scopul de a desemna o persoană care să formuleze în nume propriu cerere pentru acordare de subvenții comunitare FEGA, însă aceste ședințe și adunări ale crescătorilor de animale au rămas fără rezultat întrucât nici una dintre persoanele prezente la aceste adunări nu și-au manifestat expres consimțământul în efectuarea unui astfel de demers.
În acest context și având în vedere că se apropia data limită pentru depunerea cererilor pentru acordare de subvenții comunitare la APIA, contextual inculpatul G I aflându-se la Primăria Laslea, a fost rugat de inculpatul S G, în calitatea sa de primar să accepte să încheie contractul de închiriere a unei suprafețe de pășune comunală de 200 ha din patrimoniul Primăriei Laslea, ca reprezentant al crescătorilor de bovine.
Față de solicitarea inculpatului S G, inculpatul G I a acceptat propunerea acestuia mai ales că s-a implicat activ în gestionarea pășunii comunale fiind ales în fiecare an în comitetul de gestionare a pășunii și fiind la rândul lui crescător de bovine și utilizator al pășunii. Astfel încât în aceeași zi la data de 10 mai 2007 între inculpații S G și J G - primar și respectiv viceprimar - reprezentanți legali ai Primăriei Laslea s-a încheiat contractul cu nr. 1453/10.05.2007 pe de o parte, iar pe de altă parte inculpatul G I chiriaș și reprezentant al crescătorilor de bovine care foloseau pășunea comunală a închiriat suprafața de 200 ha pășune comunală pentru vitele satului pe o durată de 15 ani începând cu data de 1 februarie 2007.
Redactorul acestui contract a fost inculpatul D L M secretarul de primărie, care la momentul redactării înscrisului cunoștea realitatea faptelor și în calitatea lui se ocupa de cancelaria primăriei. Acesta avea în calculatorul său modele de contracte de închiriere a pășinilor utilizate în situațiile în care primăria închiria o suprafață de pășune unei persoane care deținea un număr mare de animale. A accesat un astfel de formular și a completat la rubrica chiriaș numele inculpatului G I făcând mențiunea ș.a. (și alții) reprezentând ceilalți crescători de bovine care foloseau pășunea comunală mai ales că nu exista o evidență clară a acestora. Ulterior semnării și înregistrării contractului la o perioadă de aproximativ o lună G I a anexat în evidențele Primăriei un tabel cuprinzând numele mai multor crescători de animale din comuna Laslea cu semnăturile depuse alături de numele acestora și numărul efectiv de capete de animale deținute de aceștia.
Din eroare formularul salvat de inculpatul D L M conținea data de 01.02.2007 eroare care nu a fost observată și nu s-a dovedit în cauză că ar fi existat vreun interes ca înscrisul să fie antedatat.
3.Inculpatul G I, având convingerea că este împuternicit să acceseze și să investească subvențiile comunitare FEGA pentru pășunea comunală s-a deplasat la APIA Mediaș, unde acesta avea deja formulată o cerere pentru acordare de subvenție comunitară pentru o suprafață de 17, 87 ha, deținute acesta în calitate de persoana fizică, - cerere înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sub nr. 661/10.03.2007 cerere care forma obiectul dosarului de subvenționare comunitară cu nr. 600752/10.03.2007. Pe formularul pentru acordare de subvenție comunitară FEGA, inculpatul G I a precizat că e deținătorul unui număr de cinci capete bovine, două capete de porcine și a unui număr de 10 păsări în același formular precizând coordonatele bancare, unde APIA urma să vireze subvenția .
Funcționarul APIA Mediaș, martorul G V R a luat cunoștință că inculpatul G I solicită subvenție pentru pășunea comunală în numele tuturor crescătorilor de bovine („mie îmi era clar acest aspect f.117”) cerându-i inculpatul G I să procedeze la completarea unui formular M2, modificator al cererii de plată inițiale, prin care adăuga cele 200 ha. de pășune comunală. [ este evident că datorită pregătirii sale în domeniu inculpatul G I nu avea de unde să știe ca să solicite un asemenea formular].
Având în vedere că prin modificarea cererii de plată pentru o suprafață totală de 217,07 ha pășune se depășea competența Agenției APIA Mediaș restrânsă la plăți aferente unor suprafețe de până la 50 ha, dosarul cererii de plată solicitate de fermierul G I a fost transmis de APIA - Agenția Locală Mediaș - către APIA Sucursala Județeană Sibiu.
Dosarul acestei cereri de plată a fost procesat de către funcționarii APIA potrivit procedurilor interne ale acestei instituții astfel încât prin decizia nr. 2777928/28.06.2008 emisă de partea vătămată Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și înregistrată la Centrul Județean Sibiu al părții vătămate sub nr. 396/30.06.2008 a fost aprobată suma de 27782,41 lei reprezentând subvenție comunitară pentru schema de plată unică pe suprafață cu o sancțiune de 6071,49 lei ca urmare a unor supradeclarări astfel încât inculpatul G I a încasat în concret suma de 21690,92 reprezentând subvenția comunitară FEGA pentru suprafața de pășune de 200 ha. Acești funcționari au știut sau trebuiau să știe că inculpatul G I solicită subvenție pentru pășunea comunală,conform declarației directorului acestei instituții –martorul Hațegan f.161 având în vedere suprafața mare de pășune comunală pentru care se solicita această subvenție.
4. După luna iunie 2008 inculpatul S G nu a mai deținut calitatea de primar al Comunei Laslea în această calitate fiind ales învinuitul O I.
După alegerea acestui învinuit în funcția de primar și după aflarea veștii la nivel de comună că inculpatul G I a încasat de la APIA subvenția comunitară FEGA pentru suprafața de 200 ha pășune comunală la sediul primăriei s-au prezentat o serie de cetățeni din comună care au emis pretenții asupra acestei sume de bani cu motivarea că li s-ar cuveni.
La data de 25.08.2008, cetățenii R V D, V L și R M, în calitate de reprezentanți ai Adunării Generale a Crescătorilor de Taurine Laslea au depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș împotriva inculpatului G I prin care solicitau trimiterea în judecată a acestuia pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată și abuz de încredere. În fapt l-au acuzat pe învinuit că, în calitate de reprezentant al cetățenilor care fac parte din Adunarea Generală a Crescătorilor de taurine Laslea, a încheiat un contract de închiriere cu Primăria Comunei Laslea pentru o suprafață de 200 ha de pășune cu scopul de a atrage de la APIA Sibiu fondurile destinate crescătorilor de animale și care trebuiau folosite de către aceștia pentru întreținerea pășunilor, fonduri pe care nu le-a împărțit cu ceilalți crescători de animale și le-a folosit în interesul său și al familiei sale.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș a dispus a. Scoaterea de sub urmărirea penală a învinuitului G I, cu domiciliul în Laslea, nr.133, județul Sibiu, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art.215 alin.1,2 și 3 C.P. b. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul G I, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, abuz de încredere și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art.215/1 alin.1 C.P., art.213 C.P. și art.290 C.P. c. Declinarea competenței de efectuare a cercetărilor în ceea ce-l privește pe G I, în favoarea Serviciului Teritorial Alba Iulia al D.N.A., cu privire la eventuala săvârșire a infracțiunii de schimbare a destinațiilor fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută de art.18/2 din Legea nr.78/2000.
Pentru a pronunța aceste soluții procurorul a reținut că „După primirea banilor, reclamanții, precum și alți crescători de animale i-au solicitat învinuitului cota parte care li se cuvenea în calitate de chiriași ai suprafeței de 200 de ha de pășune, în temeiul contractului încheiat de primărie cu G I la data de 10.05.2007.
Învinuitul a refuzat să împartă banii celorlalți crescători de taurine pe considerentul că doar el este titularul contractului de închiriere, el a primit banii în nume personal de la APIA Sibiu și tot el răspunde personal pentru cheltuirea acestor bani. Ca atare, apreciem că răspunderea juridică pentru cheltuirea acestor bani doar în scopul pentru care au fost acordați de către APIA Sibiu îi revine învinuitului, iar o împărțire a banilor la ceilalți crescători de animale ar fi putut conduce la risipirea acestora, în condițiile în care celelalte persoane le-ar fi folosit în alte scopuri, și nu pentru efectuarea lucrărilor la pășune. Din acest considerent învinuitul a luat hotărârea de a păstra banii în cont și de a-i folosi pentru efectuarea lucrărilor de curățire a pășunii.
Nu trebuie trecută cu vederea și o anumită practică greșită care a existat la nivelul organelor de conducere ale primăriilor, în anul 2007, care a fost primul an în care s-au acordat astfel de subvenții. Astfel, primarii, pentru a nu încheia contracte de închiriere cu toți crescătorii de animale, pentru aceeași suprafață de pășune și pentru a ușura și facilita accesul cât mai rapid la aceste fonduri, au determinat în principal câte o persoană din comunitatea crescătorilor de animale să încheie în nume personal astfel de contracte, urmând ca ulterior banii să fie împărțiți în fapt la toți crescătorii de animale. Ori răspunderea juridică pentru cheltuirea ulterioară a banilor o putea purta doar persoana titulară de contract și în contul căreia a fost virată suma, persoană care nu avea niciodată garanția că ceilalți crescători de animale vor folosi banii pe care i-a împărțit în scopul pentru care au fost acordați.”
În același context, învinuitul O I l-a invitat pe inculpatul G I la sediul Primăriei Comunei Laslea pentru a purta discuții asupra destinației sumelor de bani încasate de acesta si aferentă suprafeței de 200 ha din pășunea comunală,cerându-i să o împartă cu ceilalți crescători de bovine. Față de refuzul inculpatului G I de a proceda la împărțirea sumelor de bani încasate de la APIA diferiților cetățeni din comună, învinuitul O I în scopul de a-1 determina pe învinuitul G I la o distribuire a subvenției comunitare încasate de la APIA a procedat la contactarea martorului B G avocat - care a notificat în numele învinuitului O I pe inculpatul G I să procedeze la schimbul de destinație a sumei de bani încasată de la APIA cu titlul de subvenție comunitară.
De asemenea în scopul determinării inculpatului G I să procedeze la împărțirea sumei de bani încasate 1-a notificat și în calitate de primar al Comunei Laslea și mai mult decât atât printr-o adresă scrisă 1-a somat și determinat pe inculpat să nu mai procedeze la efectuarea nici unui tip de lucrare de curățire a pășunii întrucât pășunea se află în vegetație, iar aceste activități erau de natură a aduce degradări pășunii comunale și să distribuie sumele obținute cu titlu de subvenție comunitară sătenilor.
Inculpatul G știa că a semnat un angajament că va utiliza subvențiile pentru îmbunătățirea pășunatului și totodată i-a contactat pe salariații APIA care l-au informat că-i este interzis să împartă subvenția cetățenilor și trebuie folosită în scopul pentru care a fost acordată. Totuși la presiunile reprezentantului legal al Primăriei Laslea, și având în vedere gradul redus de pregătire școlară al inculpatului G I, acesta în cursul lunii septembrie 2008 s-a prezentat la casieria Primăriei Laslea unde a procedat la achitarea unei sume obținută cu titlul de subvenție comunitară a sumei de 2000 lei reprezentând chirie pășune 200 ha pentru anul 2007 cu chitanța nr. 06514843/05.09.2009 eliberată de Primăria Laslea, pentru un număr de 58 de persoane locuitori din comuna .
Tot la data de 05.09.2009 inculpatul G I, tot din subvenția comunitară încasată de la APIA a achitat potrivit chitanțelor existente la dosar și suma de 5.359.19 lei pentru același număr de 57 de persoane crescători de animale din comuna Laslea, jud. Sibiu, cu titlu de impozite pe teren extravilan.
5. În anul 2008 primarul actual al localității învinuitul O I a încheiat,în aceleași condiții ca cele expuse, un contract de închiriere a pășunii comunale cu martorul R V D care după obținerea subvenției a împărțit-o cu ceilalți crescători de bovine în funcție de numărul de capete deținute de fiecare . Aceștia nu au fost trași la răspundere penală.
Prin ordonanța 18/P/2010 s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile aparținând învinuiților după cum urmează: autoturism Dacia 1310 TX cu numărul de înmatriculare SB 05 [...] proprietatea învinuitului G I, autoturismul marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare SB [...] proprietatea învinuitului S G, autoturism marca RD8/CR-V cu numărul de înmatriculare SB 08 [...], autoturism marca Audi 80 GLE cu numărul de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea învinuitului D L M și autoturismul marca Mitsubithi 421 Pajero Sport cu numărul de înmatriculare SB 50 [...] proprietatea învinuitului O I.
Măsura asigurătorie dispusă a fost dusă la îndeplinire prin procesele verbale de aplicare a sechestrului asigurător de către ofițeri de poliție judiciară din cadrul D.N.A.
IV. Pentru existența infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 și complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 26 din Codul penal,articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 raportat la articolul 18/4 din Legea numărul 78/2000 este necesar ca inculpații să fi acționat cu intenția de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor.
Atitudinea inculpaților nu este cea specifică unor infractori deoarece ei „ a lucrat la vedere” a convocat adunări ale cetățenilor unde demersurile lor au fost explicate și au primit aprobarea acestor cetățeni. Totodată ei a beneficiat de suport tehnic din partea funcționarilor APIA care la sugestia structurilor superioare i-au îndrumat să acceseze subvențiile pentru pășunatul comunal chiar în modalitatea descrisă prin rechizitoriu. Cei care i-au întocmit documentațiile știau foarte bine în ce calitate acționează inculpatul G, la fel și cetățenii comunei sau autoritățile locale .
În anul 2007 ,conform normelor,autoritățile locale nu puteau accesa subvențiile ce se acordau pentru pășunea comunală. Intervalul de timp acordat de norme (sfârșitul lunii martie) era prea scurt pentru purtarea negocierilor și întocmirea formalităților necesare constituirii unei asociații cu personalitate juridică a crescătorilor de bovine.
Tehnic nu exista nici posibilitatea împărțirii pășunii la toți utilizatorii , în funcție de numărul de vaci deținute, datorită unor lucrări foarte complexe și scumpe de cadastru care nici nu puteau fi efectuate în trei luni.
Exista alternativa ca inculpații să fi rămas pasivi și să fi ignorat problema finanțării pășunilor comunale amăgind speranțele alegătorilor. Și funcționarii APIA puteau constata că nu se pot acorda finanțări pentru pășunile comunale (stricto senso) și să respingă eventual toate cererile care aveau acel obiect.
Ori în speță inculpații sau pus în slujba comunității și cu ajutorul funcționarilor APIA care au avut la rândul lor o atitudine pozitivă au reușit să obțină finanțările atât de necesare întreținerii și dezvoltării pășunilor.
A priori instanța constată că lipsește intenție criminală,deci latura subiectivă cerută de lege pentru existența infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false,inexacte sau incomplete,care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor,prevăzută de articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 și complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor, prevăzută de articolul 26 din Codul penal, articolul 18/1 aliniatul 1 din Legea numărul 78/2000 raportat la articolul 18/4 din Legea numărul 78/2000 urmând să dispună achitarea inculpaților în baza dispozițiilor art. 10 litera d din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală.
În speță este mai important de știut dacă fondurile au fost folosite în totalitate conform destinației pentru care au fost acordate,dar cu aceste aspecte instanța nu a fost sesizată.
Asupra infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 26 raportat la art.289 Cod penal :
În cuprinsul înscrisului numit contract de închiriere întocmit la data de 10 mai 2007, prin care se închiriază 200 hectare pășunat, se menționează numele inculpatului G I făcându-se mențiunea ș.a. (și alții) reprezentând ceilalți crescători de bovine care foloseau pășunea comunală mai ales că nu exista o evidență clară a acestora, expresie care determină cu claritate că inculpatul figurează ca parte contractantă nicidecum în nume propriu ci în numele tuturor deținătorilor de bovine din comuna Laslea,care foloseau pășunea comunală. Această realitate, care compune conținutul contractului (negotium) era cunoscută de către toți cei interesați : autorități locale, cetățeni, directorul și funcționarii APIA. Aceste aspecte au fost dovedite și recunoscute de către toți cei implicați. Deci se pune întrebarea pentru cine era contractul fals ? Răspunsul este : pentru terți. Într-adevăr terții nu cunosc conținutul contractului și din forma lui scrisă (instrumentum) nu și-ar putea da seama de conținutul acestui contract. Ori un contract nu îi vizează pe terți care au doar datoria să îl respecte. Chiar și cetățenii nemulțumiți R V D, V L și R M, l-au acuzat pe învinuit că, în calitate de reprezentant al cetățenilor care fac parte din Adunarea Generală a Crescătorilor de taurine Laslea, a accesat fonduri pe care nu le-a împărțit cu ceilalți crescători de animale . Calitatea inculpatului G de reprezentant al cetățenilor care fac parte din Adunarea Generală a Crescătorilor de taurine Laslea nu i-a fost contestată de către niciunul dintre factorii implicați în accesarea fondurilor europene.
S-a apreciat că infracțiunile de fals intelectual prevăzută de art.289 Cod penal și complicitate la infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 26 raportat la art.289 Cod penal - nu există - motiv pentru care instanța a dispus achitarea inculpaților potrivit dispozițiilor art. 10 litera a din Codul de procedură penală cu aplicarea dispozițiilor art.11 punctul 2 litera a din Codul de procedură penală .
V. Latura civilă :
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) s-a constituit parte civilă cu contravaloarea subvențiilor acordate pentru anul 2007,în baza dispozițiilor 14 Cod procedură penală.
Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este reglementată de art. 998-999 C. civ. Potrivit art. 998 C. civ., „orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar conform art. 999 C. civ., „omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”.
Pentru a se putea angaja răspunderea civilă delictuală este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) existența unui prejudiciu;
b) existența unei fapte ilicite;
c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;
d) existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul;
În literatura de specialitate s-a statuat că prejudiciul constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană sau ca urmare a „faptei” unui animal sau lucru, pentru care este ținută să răspundă o anumită persoană.
În doctrina veche s-a afirmat că pentru a exista responsabilitate în sensul art. 998 C. civ. este necesar ca paguba să fi cauzat o pierdere reală (damnum emergens) sau să-l fi lipsit de un câștig (lucrum cessans).
Ori în speță subvențiile și-au atins scopul pentru care au fost acordate fiind investite în pășune sau cel puțin acuzarea nu contestă acest lucru .
Pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală este necesar ca prejudiciul să fi fost produs printr-o faptă ilicită. Cu toate că art. 998 C. civ., dispune cu valoare de principiu „orice faptă a omului”, atât literatura cât și practica judiciară susțin că această prevedere se referă numai la fapta ilicită.
Termenul de ilicit, prin el însuși, evocă ideea de comportare nepermisă, neîngăduită, adică o contrarietate cu o normă de conduită.
Tragerea la răspundere a autorului unei fapte ilicite prin care s-au adus prejudicii altei persoane ar fi lipsită de logică, dacă fapta respectivă a fost săvârșită ca urmare a acordului victimei prejudiciului. Este motivul pentru care atunci când victima consimte la desfășurarea unei activități care conține un potențial pericol, în sensul că-i poate pricinui o pagubă, chiar dacă ulterior se produce vătămarea, fapta cauzatoare de prejudicii este lipsită de caracter ilicit. Prin voința victimei, o faptă, care în alte condiții ar fi fost ilicită, este dezbrăcată de caracterul său ilicit, devine licită fiind deci exoneratoare de răspundere civilă.
Față de argumentele expuse mai sus instanța a apreciat că în speță s-a dovedit că partea civilă,prin reprezentanții ei au cunoscut și aprobat modalitatea de accesare a subvențiilor de către inculpat considerând că procedura folosită de inculpați are caracter ilicit. Reprezentantul părții civile l-au convins pe inculpatul G,pe reprezentanții autorităților locale și agricole că modalitatea respectivă de accesare a subvențiilor este licită și totodată singura posibilă la data respectivă . Ei au asigurat asistență tehnică nemijlocită în cunoștință de cauză.
Pentru a se putea angaja răspunderea civilă a unei persoane este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate, respectiv acea faptă a provocat acel prejudiciu.
Instanța a apreciat că în această cauză lipsesc cel puțin două elemente în lipsa cărora nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală, a respins pretențiile civile formulate de A.P.I.A. Sibiu și a dispus revocarea măsurilor asigurătorii luate asupra autoturismelor marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare SB 05 [...] proprietatea inculpatului G, marca Seat Ibiza cu numărul de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea inculpatului S, marca RD8/CR-V cu numărul de înmatriculare SB-08-[...] și Audi cu numărul de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea inculpatului D.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 385/3 C.pr.pen. Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
I. Cu privire la infracțiunea prev. de art. 18/1 din Legea 78/2000:
Din redactarea textului de incriminare se observă că subiectul activ al infracțiunii poate fi orice persoană fizică care îndeplinește condițiile generale pentru a deveni subiect al infracțiunii și care este implicat într-o activitate de solicitare și obținere a unor ajutoare financiare nerambursate; textul de lege nu prevede o calificare profesională a subiectului activ ci reglementează doar tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate atât juridic cât și faptic în activitatea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în realizarea scopului special cerut de infracțiune.
În speță s-a probat implicarea inculpaților în demersurile de obținere a fondurilor comunitare:
- subvenția comunitară a fost acordată în urma depunerii la APIA Mediaș de către inculpatul G I a contractului cu nr. 1453/10.05.2007 din care rezultă în mod nereal că a închiriat 200 ha din pășunea comunei Laslea;
- acest contract a fost plăsmuit din inițiativa inculpaților S și J, redactat de inculpatul D L și cu consimțământul inculpatului G I, care l-a și folosit efectiv ulterior în fața autorităților, obținând în acest fel decontarea sumei de 21690,92 lei, cu titlu de subvenție comunitară FEGA pentru 200 ha de pășune.
Ca atare, nu se poate aprecia că inculpații nu au acționat cu intenția cerută de conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000, eludarea unor norme legale imperative neputându-se justifica prin obținerea unor foloase pentru întreaga comunitate, iar faptul că au acționat sub directa îndrumare a funcționarilor APIA și fără a avea atitudinea unor infractori sunt netemeinice și lipsite de relevanță sub aspectul angajării răspunderii penale a acestora.
II. Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 289 Cod penal instanța a reținut că fapta nu există, cu motivarea că acest contract (1453/10.05.2007) este fals doar pentru terți, inculpații care l-au redactat, semnat și folosit cunoscând realitatea faptică.
Actele de urmărire penală contrazic însă aceasta argumentație deoarece:
- emanând de la Primăria Laslea, contractul are natura juridică unui înscris oficial;
- toți inculpații cunoșteau caracterul nereal al mențiunilor cuprinse în acest act și consecințele juridice care se doreau a se produce prin folosirea lui;
- faptele necorespunzătoare adevărului se referă la faptul că inculpatul G I, locuitor al comunei Laslea, a închiriat suprafața de 200 ha pășune comunală pentru vitele sale pe o durată de 15 ani, începând cu data de 1 februarie 2007;
- fictivitatea contractului rezultă și din faptul că acesta a fost încheiat la o dată anterioară, respectiv 01.02.2007, în condițiile în care în cursul lunii aprilie 2007 și începutul lunii mai 2007 s-au purtat numeroase discuții la nivel de comitet zoopastoral și Primăria Laslea cu privire la închirierea acestei suprafețe de pășune unei persoane dispuse să solicite subvenții comunitare de la APIA;
- din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă fără echivoc că înscrisul intitulat contract de închiriere a pășunii, datat și înregistrat în evidențele Primăriei Comunei Laslea sub nr. 1453/10.05.2007 conține mențiuni nereale întrucât pășunea care constituia obiectul contractului este una comunală, utilizată de toți cetățenii comunei Laslea, crescători de animale, care datorau Primăriei Comunei Laslea taxa de pășunat potrivit hotărârilor de consiliu local adoptate în acest sens; de asemenea, persoane menționate pe tabelul anexat înscrisului au declarat că nu-și recunosc semnăturile, că nu au avut cunoștință de contractul de închiriere pășune comunală încheiat de către inculpatul G I cu Primăria Laslea și că au utilizat pășunea comunală pentru animalele lor.
Curtea a pus în vedere inculpaților că au posibilitatea să dea declarații în fața sa, conform dispozițiilor art. 385/14 alin.1/1 C.pr.pen., însă aceștia nu au dorit să facă precizări suplimentare.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/6 alin.3 C.pr.pen. Curtea constată următoarele:
1. Instanța fondului a reținut, în esență, o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator de la dosar:
- plângerea formulată de numitul R V D, V L și R A;
- înscrisul intitulat contract de închiriere al pășunilor datat 53/10.05.2007 între Primăria comunei Laslea și învinuitul G I - în original;
- înscris sub semnătură privată intitulat „anexa I tabel nominal privind cetățenii care închiriază pășunea comunală Laslea;
- proces verbal nr. 1364/03.05.2007 întocmit cu ocazia adunării generale a crescătorilor de animale din comuna Laslea referitor la alegerea componenței comitetului zoopastoral pe anul 2007 la nivelul comunei Laslea, jud. Sibiu;
- înscrisul cu numărul 3868/17.12.2008 emanat de la nivelul Primăriei Laslea reprezentând actul unilateral de rezolvare a contractului de închiriere pășune comunală încheiat între Primăria Laslea și învinuitul G I;
-H.C.L. Laslea nr. 3/2005privind administrarea pășunilor comunale;
- înscris intitulat „tabel nominal cu crescătorii de animale care au achitat contravaloarea chiriei pentru pășunea comunală 2007 conform chitanței seria SB BAA nr.06514843/05.09.2008 - emis de Primăria Laslea;
- xerocopii ale chitanțelor de plată pentru aceste persoane din care rezultă fără echivoc că plata a fost efectuată de către învinuitul G I, în numele și pentru aceste persoane;
- xerocopie extras de cont G I deschis la CEC Bank - Sucursala Mediaș din care rezultă încasarea efectivă a subvenției comunitare de către învinuitul G I;
- xerocopia dosarului nr. 600.762 cuprinzând cererea de plată nr 661.10.03/2007 formulată de învinuitul G I la APIA Mediaș pentru acordare de subvenție, incluzând toate înscrisurile aferente și decizia de plată nr. 0207928/28.06.2008;
- raport de constatare tehnico - științifică financiar contabilă întocmit de specialist DNA și anexat la acest raport;
- adresa nr.3418/19.05.2010 a CEC Bank privind totalitatea viramentelor APIA în contul inculpatului G I;
- adresa nr.1853/21.05.2010 de constituire de parte civilă a părții vătămate Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Regionale Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură;
- fișe cazier judiciar pentru inculpați;
- adresa nr.2354/29.07.2008 emise de Primăria Laslea prin care învinuitul O I în calitate de primar 1-a somat pe învinuitul G I să procedeze la împărțirea sumei de bani primită de la A.P.I.A. sătenilor;
- adresa nr. 3144/16.10.2008 emisă de Primăria Laslea către inculpatul G I prin care acesta a fost determinat să stopeze lucrările de curățire a pășunii;
- înscris intitulat „somație cu notificare" emisă de Primăria Laslea prin mandatar avocat către inculpatul G I;
- ordonanța de luare a măsurii asigurătorii și procesul verbal de aplicare a măsurii asigurătorii a sechestrului;
- declarația martorilor : B G G, V E, R R, C M M, V E, B V, C V D, A T, B O, G N, G I D, C A, P S G, N N, F F, R M, R M, H P, S P, N N, O A, C M C, P I, G R, R A, R N, C R, D A, R V D, N R D, T N, M G I, A V, T C E, C P, C V D, C A, G F, B V, B C, L I V, D I, B D, P T, L M E, V E, R D, Z I, S M, B N, P G E, V L, F M, C C, S I, C G A, S H P, B T, R G, R R, M M, M M, M E, D I V,G V R, T L, H T;
- procese verbale de aplicare a sechestrului asigurător;
- declarațiile inculpaților;
coroborate cu declarațiile inculpaților
2. Curtea arată însă că prima instanță nu a realizat o evaluare judicioasă a probelor cauzei, în conformitate cu exigențele prev. de art. 63 alin.2 C.pr.pen., probe care demonstrau fără echivoc temeinicia acuzațiilor aduse prin actul de sesizare, ci s-a limitat la a da o interpretare eronată actelor și lucrărilor de la dosar, apreciind fără o justificare pertinentă, asupra incidenței în speță a cazurilor de achitare prev. de art. 10 lit.d C.pr.pen.- în ce privește infracțiunile prev. de art. 18/1 alin.1 din Legea 78/2000 (în forma autoratului și complicității) și art. 10 lit.a C.pr.pen. – în ce privește infracțiunile prev. de art. 289 C.pen. (sub forma autoratului și a complicității).
3. Curtea va reține la rândul său aceeași bază factuală ca și cea expusă de către instanța de fond însă în urma analizării efective a probelor esențiale supuse aprecierii sale va aprecia că în cauză există motive suficiente și relevante care să justifice înlăturarea temeiurilor de achitare a inculpaților G I, S G, J G și D L M de sub acuzațiile aduse.
4. Referitor la infracțiunea prev. de art. 18 / 1 din Legea 78/2000 Curtea precizează, așa cum corect se susține în motivele de recurs formulate de către D.N.A. –Serviciul Teritorial Alba Iulia, că subiectul activ poate fi orice persoană care întrunește condițiile generale pentru a deveni subiect al infracțiunii și care este implicată într-o activitate de solicitare și obținere a unor ajutoare financiare nerambursabile.
Norma de incriminare nu statuează asupra unei calificări profesionale, speciale a subiectului activ ci reglementează tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor angrenate atât juridic cât și faptic în activitatea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în realizarea scopului special cerut de infracțiune.
5. Rezultă fără putință de tăgadă că în cauză subvenția comunitară a fost admisă și acordată în urma depunerii la A.P.I.A. Mediaș de către inculpatul G Iosif a contractului cu nr. 1453/10 05 2007 , act ce reflectă nereal împrejurarea închirierii de către această persoană a 200 ha din pășunea comunei Laslea. Relevante în acest sens sunt plângerile formulate în cauză, declarațiile inculpaților și depozițiile unanime ale martorilor, fictivitatea contractului rezidând fără echivoc din însăși faptul că acesta a fost încheiat la o dată anterioară, respectiv 1.02.2007 în condițiile în care în cursul lunii aprilie 2007 și începutul lunii mai 2007 au fost purtate numeroase discuții între Comitetul zoo pastoral și Primăria Laslea cu privire la închirierea acestei suprafețe de pășune unei persoane dispuse să solicite subvenții comunitare de la A.P.I.A.
6. Coroborarea declarațiilor de martor administrate în cauză cu declarațiile inculpatului G relevă într-o manieră relevantă faptul că în speță înscrisul intitulat contract de închiriere a pășunii datat 10 05 2007 și înregistrat în evidențele Primăriei comunei Laslea sub nr. 1453/10 05 2007 îmbrăcau un caracter fictiv conținând mențiuni vădit nereale deoarece pășunea asupra căreia purta obiectul contractului de închiriere era o pășune comunală destinată utilizării de către toți cetățenii comunei Laslea, crescători de animale și care plăteau primăriei comunei Laslea o taxă de pășunat stabilită în temeiul hotărârilor de consiliu local adoptate în acest sens.
7. Actele dosarului (declarațiile inculpatului G I, J G și S G) confirmă faptul că în speță contractul cu numărul 1453/10 05 2007 a fost încheiat din inițiativa și la insistențele inculpaților S G și J G cu consimțământul inculpatului G I , inculpatul D L ocupându-se de redactarea actului, cunoscând realitatea faptelor.
8. Preconstituirea actului în scopul expres al anexării acestuia de către învinuitul G la cererea inițială de acordare de subvenții comunitare rezultă și din împrejurarea că inculpatul D L M în calitatea sa de redactor al înscrisului a specificat în cuprinsul acestuia mențiunea „ș.a.”( și așa mai departe) dorind să releve totalitatea utilizatorilor de pășune, iar ulterior semnării și înregistrării a actului la o perioadă de aproximativ o lună, inculpatul G a anexat contractului un tabel cuprinzând numele mai multor crescători de animale din comuna Laslea cu semnăturile depuse alături pe numele acestora și cu numărul efectiv de capete de animale deținute.
9. Declarațiile martorilor ascultați în cauză, și care figurează semnatari în tabelul amintit mai sus, sunt unanime în a arăta că nu-și recunosc semnăturile și că nu au avut cunoștință de contractul de închiriere, pășune comunală, încheiat de către inculpatul G I la Primăria Laslea, de anexa la contract.
10. Evoluția evenimentelor demonstrează că inculpatul G I a folosit efectiv acest contract în fața autorităților, unde acesta avea deja formulată o cerere pentru acordare de subvenție comunitară pentru o suprafață de 17,87 ha deținute în calitate de persoană fizică, cerere înregistrată sub nr. 661/10 03 2007.
11. Analiza înscrisurilor de la dosar (contract de închiriere, cereri adresate APIA) relevă faptul că inculpatul G consecutiv formulării cererii de plată având contractul de închiriere nr. 1453 /2007 și ulterior discuțiilor purtate la sediul Primăriei Laslea cu coinculpații S G, J G și D L M în aceeași zi s-a prezentat la sediul A.P.I.A. Mediaș, unde potrivit normelor și procedurilor APIA, a procedat la completarea unui formular N2, modificator la cererilor de plată inițiale, solicitând modificarea cererii sale inițiale de plată pentru o suprafață suplimentară de 200 ha pășune, cerere care determina competența APIA Sucursala județeană Sibiu.
12. Prin decizia 2777928/28 06 2008 emisă de partea civilă A.P.I.A. Sucursala județeană Sibiu a fost aprobată suma de 27782,41 lei reprezentând subvenție comunitară pentru schema de plată unită pe suprafață, cu o sancțiune de 6071,49 lei ca urmare a unor supradeclarări, astfel încât inculpatul G I a încasat efectiv suma de 21690,92 lei subvenție comunitară Fega, pentru suprafața de pășune de 200 ha.
13. În urma coroborării elementelor probatorii de la dosar, nu se poate aprecia în mod concret și argumentat că inculpații nu au acționat cu intenția cerută de conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 18/1 din Legea 78/2000, aceasta rezidând din însăși materialitatea acțiunilor întreprinse de către inculpați în diferite forme de participație pentru obținerea subvențiilor comunitare.
14. Curtea arată că eludarea unor norme legale imperative nu poate fi justificată prin obținerea unor foloase pentru întreaga comunitate, chiar dacă acesta îmbracă forma uni scop nobil, după cum și împrejurarea că au acționat sub directa îndrumare a funcționarilor APIA și fără a avea atitudinea unor infractori nu reprezintă motive suficiente și raționale de a aprecia că în cauză nu este întrunită latura subiectivă impusă de textul de lege prev. de art. 18/1 din Legea 78/2000.
15. Referitor la infracțiunea prev. de art. 289 C.pen. analiza temeinică a ansamblului înscrisurilor de la dosar coroborate cu depozițiile martorilor audiați în cauză și declarațiile inculpaților atestă fără dubiu că fapta există, argumentele expuse de către prima instanță nefiind în măsură să permită formularea unei concluzii contrare.
16. Curtea va înlătura argumentele expuse de către prima instanță și care într-o interpretare de manieră personală a arătat că în speță contractul 1453/10 05 2007 este fals doar pentru terți, inculpații cunoscând realitatea faptică.
17. Interpretarea dată de jurisdicția inferioară nu poate fi acceptată atâta timp cât atestă ideea că același înscris poate fi real față de anumite persoane și fals în raport cu altele.
18. Curtea arată că în speță contractul, prin prisma părților contractante îmbracă forma juridică a unui înscris oficial; inculpații cunoșteau caracterul nereal al mențiunilor cuprinse în acest contract și au urmărit în mod conștient ca acesta să-și producă efectele juridice.
19. Faptul că în speță contractul are caracter fictiv rezultă așa cum Curtea a expus mai sus, din împrejurarea că el a fost încheiat la o dată anterioară, respectiv 1 02 2007 în condițiile în care în cursul lunii aprilie 2007 și începutul lunii mai 2007 au fost purtate numeroase discuții la nivel Comitet zoopastoral și Primăria Laslea.
În acest sens rezultă fără echivoc faptul că datele nereale înscrise în contractul de închiriere a pășunii, și confirmate de către vastul probatoriu testimonial, imprimă actului un caracter fals astfel încât în cauză reținerea dispozițiilor art. 10 lit.a C.pr.pen. de către prima instanță este vădit nelegală.
20. Curtea arată, în urma coroborării tuturor actelor de la dosar, că unele aspecte și argumente expuse de către instanța fondului în justificarea soluțiilor de achitare, constituie în opinia sa , argumente solide în adoptarea unei soluții de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.b/1 C.pr.pen. cu reținerea dispozițiilor art. 18/1 C.pen.
21. Fără a nega sau minimaliza acțiunile conjugate ale inculpaților în realizarea scopului propus, Curtea consideră, în raport cu circumstanțele reale ale cauzei , împrejurările concrete în care faptele au fost comise, urmările produse sau care s-ar fi putut produce precum și elementele ce caracterizează profilul socio-moral al inculpaților, că acestea nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.
22. Curtea constată cu privire la modul de desfășurare a actelor materiale care au generat incidența legii penale, tratamentul diferit aplicat persoanelor implicate în derularea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene, tratament sesizat în urma examinării jurisprudenței relevate în materie.
23. Actele materiale săvârșite de către inculpați se impun a fi raportate la :
1. Modul și mijloacele de săvârșire a acestor fapte: este evidentă reprezentarea de către inculpați a împrejurării că întocmirea documentelor nu reflectă realitatea concretă însă întărirea convingerii că acestea nu prezintă gravitate, a fost dată de permanenta colaborare cu specialiștii APIA.
2. Scopul urmărit de inculpați care a fost, conform probelor, obținerea unor sume de bani exclusiv pentru membrii comunității și nu pentru sine însuși. Neînțelegerile ulterioare care au generat formularea plângerilor penale nu sunt de natură a anihila scopul satisfacerii unui interes general al comunității avute în vedere inițial.
3. Împrejurările în care faptele au fost comise – respectiv datele concrete probate în cauză și reținute ca stare de fapt. În anul 2007 autoritățile locale nu puteau accesa subvențiile ce se acordau pentru pășunea comunală, intervalul de timp acordat de norme fiind prea scurt pentru purtarea negocierilor și întocmirea formalităților necesare, constituirii unor asociații cu personalitate juridică a crescătorilor pentru bovine. Tehnic nu exista posibilitate a împărții pășunii la toți utilizatorii, datorită unor lucrări foarte complexe și scumpe de cadastru care necesitau un timp îndelungat de efectuare. Exista alternativa ca inculpații să fi rămas pasiv și să fi ignorat problema finanțării pășunilor comunale.
4. Urmările produse - avantaje financiare obținute din fondurile europene pe care nu le-ar fi putut obține dacă s-ar fi respectat procedurile. Funcționarii APIA erau în măsură să constate că nu se pot acorda finanțări pentru pășunile comunale (stricto sensu) și să respingă eventual toate cererile care aveau acel obiect. Inculpații au înțeles să urmărească un scop comun și cu ajutorul funcționarilor APIA au reușit să obțină finanțările necesare întreținerii și dezvoltării pășunilor.
5. Persoana și conduita inculpaților – aceștia au recunoscut integral faptele în materialitatea lor, apreciind în raport cu nivelul minim de cunoștințe în materie, că acțiunile întreprinse în scopul satisfacerii intereselor comunității nu pot angrena răspunderea penală. Inculpații G I, J G și S G au studii primare, respectiv medii, iar inculpatul D L M posedă studii superioare.
Inculpații au o conduită socială și familială ireproșabilă și se află la prima confruntare cu legea penală.
24. Față de cele ce preced, Curtea consideră că în cauză există motive suficiente și raționale de a aprecia că prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege faptele inculpaților nu ating pragul de gravitate instituit de art. 17 C.pen.
25. Constatând incidența în speță a cazului de casare prev. de art. 385/9 pct. 17/1 și 18 C,.pr.pen., Curtea va admite recursul D.N.A. - Serviciul Teritorial Alba Iulia, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit.d C.pr.pen. casând sentința penală atacată și procedând la rejudecare:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală va achita pe inculpatul G I de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 26 rap. la art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap la art. 181 cod penal va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală va achita pe inculpatul S G de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap la art. 181 cod penal va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală va achita pe inculpatul J G de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap la art. 181 cod penal va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală va achita pe inculpatul D L de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 26 rap. la art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap. la art. 181 cod penal va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
26. Curtea constată că partea vătămată Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale - APIA Centrul județean Sibiu a înțeles să participe în calitate de parte civilă în procesul penal, formulând pretenții în cuantum de 22.829,03 lei actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Având în vedere modul de soluționare a laturii penale a cauzei, Curtea în urma coroborării probelor de la dosar arată că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel încât în conformitate cu art. 14 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ. și 1003 Cod civil va obliga pe inculpați în solidar să plătească suma de 22.829,03 lei actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
Luând în considerare necesitatea instituirii unor garanții reale vizând recuperarea prejudiciului, Curtea în temeiul art. 163 C.pr.pen raportat la art. 357 alin.2 lit. c C.pr.pen. va menține măsurile asiguratorii luate asupra asupra autoturismului marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare SB 05 [...] proprietatea inculpatului G I, marca SEAT IBIZA cu nr. de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea inculpatului S G, marca RD8/CR-V cu număr de înmatriculare SB 08 [...] și Audi cu numărul de înmatriculare SB 08 [...], proprietatea inculpatului D L.
Conform art. 192 pct. 1 lit.d C.pr.pen. cheltuielile judiciare la instanța de fond vor fi suportate de către inculpați.
Conform art. 192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare în fața instanței de recurs vor fi avansate de către stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de parchetul de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție – DNA Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva sentinței penale nr. 268/2011 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosar nr. 2426/257/2010.
Casează sentința penală atacată și procedând la rejudecare:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală achită pe inculpatul G I de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 26 rap. la art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap la art. 181 cod penal aplică inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală achită pe inculpatul S G de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap la art. 181 cod penal aplică inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală achită pe inculpatul J G de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap la art. 181 cod penal aplică inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit.b1 cod procedură penală achită pe inculpatul D L de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 și art. 26 rap. la art. 289 cod penal.
În baza art.91 rap. la art. 181 cod penal aplică inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii de 1000 lei.
Menține măsurile asigurătorii luate asupra autoturismului marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare SB 05 [...] proprietatea inculpatului G I, marca SEAT IBIZA cu nr. de înmatriculare SB 08 [...] proprietatea inculpatului S G, marca RD8/CR-V cu număr de înmatriculare SB 08 [...] și Audi cu numărul de înmatriculare SB 08 [...], proprietatea inculpatului D L.
Obligă pe inculpați să plătească, în solidar, părții civile Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Agenția Pentru Intervenție și Plăți pentru Agricultură - Centrul Județean Sibiu suma de 22829,03 lei actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
În baza art. 192 pct. 1 lit. d cod procedură penală obligă pe inculpați să plătească fiecare statului câte 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat pentru judecata în primă instanță.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Suma de 75 de lei reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 01 2012.
Alte legături de la această informațiecomunicate de presă din
06 iulie 2010