Sursele de informații ale DNA

În activitatea curentă a Direcției Naționale Anticorupție, cele mai frecvente modalități prin care procurorii iau cunoștință despre comiterea infracțiunilor pentru care sunt competenți a efectua acte de urmărire penală, sunt:

- Sesizări din partea cetățenilor și a persoanelor juridice:

Plângerea- situația în care o persoană încunoștințează DNA, cu privire la o vătămare care i s-a cauzat printr-o infracțiune de competența acestei Direcții
Denunțul- situația în care o persoană, care deține informații despre săvârșirea unor infracțiuni de corupție, le comunică DNA
Autodenunțul- situația în care o persoană, care a săvârșit o infracțiune de corupție dorește să beneficieze de circumstanțe de atenuare sau de exonerare a răspunderii penale, în condițiile legii, anunță autoritățile judiciare despre comiterea infracțiunii, înainte ca acestea din urmă să fi aflat din alte surse

- Sesizări din partea autorităților și instituțiilor publice:

Sesizări primite de la autoritățile cu atribuții de control, cum ar fi Agenția Națională de Administrare Fiscală, Curtea de Conturi, Departamentul de Luptă Anti-fraudă, Oficiul Național Pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor etc.
Sesizări primite de la organele de poliție
Sesizări primite de la alte parchete
Sesizări și informări primite de la serviciile specializate în culegerea de informații

- Sesizări din oficiu- ca urmare a datelor/informațiilor obținute de procurori în activitatea curentă sau ca urmare a materialelor publicate în mass media