DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

Guvernul României


ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 43
din 4 aprilie 2002
privind Direcția Națională Anticorupție



În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituția României,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Cap. I
Dispoziții generale

Art. 1 - (1) Prin prezenta ordonanță de urgență se înființează Direcția Națională Anticorupție, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție.
(2) Direcția Națională Anticorupție are sediul în municipiul București și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializați în combaterea corupției.
(3) *** Abrogat de OUG nr. 134/2005
(31) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conduce Direcția Națională Anticorupție prin intermediul procurorului șef al acestei direcții. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Direcția Națională Anticorupție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.
(4) *** Abrogat de OUG nr. 134/2005
Art. 2 - Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 3 - (1) Atribuțiile Direcției Naționale Anticorupție sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și în prezenta ordonanță de urgență, pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competența Direcției Naționale Anticorupție;
b) conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispozițiile procurorului de către ofițerii de poliție judiciară aflați sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție;
c) conducerea, supravegherea și controlul activităților de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
c1) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, care sunt, potrivit art. 13, în competența Direcției Naționale Anticorupție;
c2) participarea, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
c3) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
d) studierea cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează corupția, elaborarea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale;
e) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție și prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, iar ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Direcției Naționale Anticorupție;
f) constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul faptelor de corupție;
g) exercitarea altor atribuții prevăzute de lege.
(2) Direcția Națională Anticorupție exercită drepturile și îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența sa.
(3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine.

Cap. II
Organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție

Art. 4 - (1) Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror șef care este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 procurori șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) În activitatea sa procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3) Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator principal de credite.
(4) Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției Naționale Anticorupție fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Anual se constituie un depozit în valoare de cel puțin 2 milioane lei (RON) pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție, la dispoziția procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție. Această sumă este prevăzută la titlul „Cheltuieli materiale și servicii” în bugetul Direcției Naționale Anticorupție, iar modul său de gestionare și de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului șef al acestei direcții.
Art. 5 - (1) Direcția Națională Anticorupție este organizată în secții conduse de procurori șefi secție, ajutați de procurori șefi adjuncți secție. Secțiile se înființează și se desființează prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție se pot înființa servicii teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului șef al acestei direcții.
(3) Sediul serviciilor teritoriale și circumscripția acestora se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, de regulă, în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel și în raport cu circumscripția acestora.
(4) Serviciile teritoriale, serviciile și birourile sunt conduse de procurori-șefi.
(41) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție va funcționa un birou de informare și relații publice care va asigura legătura cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenței activității de urmărire penală, în condițiile stabilite de lege.
(42) Conducătorul biroului, care îndeplinește și funcția de purtător de cuvânt, poate fi un procuror desemnat de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ori un jurnalist, încadrat ca specialist, numit pe bază de concurs sau de examen.
(5) Ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea în cadrul secțiilor, serviciilor sau al altor compartimente de activitate, fiind repartizați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Art. 6 - Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori, ofițeri și agenți de poliție judiciară, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, personal auxiliar de specialitate, precum și personal economic și administrativ, în limita posturilor prevăzute în statul de funcțiuni, aprobat potrivit legii.
Art. 7 - *** Abrogat de O.U.G. nr. 24/2004
Art. 8 - *** Abrogat de L. nr. 247/2005
Art. 9 - *** Abrogat de L. nr. 247/2005
Art. 10*) - (1) În scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează ofițeri de poliție, constituind poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție.
(2) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) își desfășoară activitatea numai în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al acestei direcții.
(3) Ofițerii și agenții de poliție judiciară pot efectua numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului.
(4) Dispozițiile procurorilor din Direcția Națională Anticorupție sunt obligatorii pentru ofițerii de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1). Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
(5) Detașarea ofițerilor și a agenților de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție se face, la propunerea nominală a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin ordin al ministrului administrației și internelor, iar numirea acestora în funcții se face prin ordin al procurorului șef al acestei direcții.
(6) Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt detașați în interesul serviciului pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora.
(61) Detașarea ofițerilor și a agenților de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție încetează înaintea împlinirii perioadei prevăzute la alin. (6) prin revocarea din funcție dispusă prin ordin motivat al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.
(7) Ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o însărcinare.
(8) Ofițerii și agenții de poliție judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul administrației și internelor privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară se exercită de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție. Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară se exercită de ministrul administrației și internelor, la propunerea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.
(9) *** Abrogat de L. nr. 601/2004
_____________
*) A se vedea și art. 16 și art. 17 din L. nr. 6/2021

Art. 11 - (1) În cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt numiți, prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, cu avizul ministerelor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) au calitatea de funcționar public și își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor din Direcția Națională Anticorupție. Specialiștii au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici, cu excepțiile menționate în prezenta ordonanță de urgență. De asemenea, specialiștii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002*) privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, cu modificările și completările ulterioare.
(3) - (4) *** Abrogate prin L. nr. 255/2013
_____________
*) O.U.G. nr. 177/2002 a fost abrogată de O.U.G. nr. 27/2006

Art. 12 - Funcția de procuror, ofițer de poliție judiciară sau de specialist în cadrul Direcției Naționale Anticorupție este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Cap. III
Competența Direcției Naționale Anticorupție

Art. 13 - (1) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal.

Notă **** Prin Legea nr. 207 din 20 iulie 2018 care a modificat și completat Legea nr. 304/2004 referitoare la organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, prin care a fost înființată Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, aceasta din urmă are competența exclusivă în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari, precum și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.
(3) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
(4) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) - (3).
(5)*) În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă.
_____________
*) Prin Decizia nr. 231/2021, publicată în M. Of. nr. 613 din 22 iunie 2021, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile alin. (5) sunt neconstituționale. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”.

(6) Urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3), săvârșite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate.
Art. 131*) - *** Abrogat de OUG nr. 134/2005
_____________
*) Art. 131 a fost introdus de L. nr. 161/2003, publicată în M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003.

Cap. IV
Dispoziții procedurale

Art. 14 - (1) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate să sesizeze Direcția Națională Anticorupție cu privire la orice date sau informații din care rezultă că s-a săvârșit una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Direcției Naționale Anticorupție.
(2) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate ca în cursul efectuării actului de control, în situațiile prevăzute la alin. (1), să procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.
(3) Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor au obligația de a pune la dispoziție Direcției Naționale Anticorupție, de îndată, datele și informațiile deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor privitoare la corupție.
(4) Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor, la cererea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului anume desemnat de acesta, îi vor pune la dispoziție datele și informațiile prevăzute la alin. (3), neprelucrate.
(5) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) - (4) atrage răspunderea juridică, potrivit legii.
Art. 15 - Dacă în efectuarea urmăririi penale procurorii parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești constată că infracțiunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Direcției Naționale Anticorupție, aceștia au obligația de a sesiza de îndată procurorii acestei direcții.
Art. 151*) - Direcția Națională Anticorupție este autorizată să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la faptele de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, în condițiile legii. Orice informație cu valoare operativă de altă natură se transmite de îndată autorităților abilitate prin lege, pentru verificarea și valorificarea acesteia.
_____________
*) Art. 151 a fost introdus de O.U.G. nr. 24/2004, publicată în M. Of. nr. 365 din 27 aprilie 2004.

Art. 16 - *** Abrogat prin L. nr. 255/2013
Art. 17 - *** Abrogat de OUG nr. 134/2005
Art. 18 - Pentru buna desfășurare a urmăririi penale procurorii Direcției Naționale Anticorupție pot dispune măsuri specifice de protecție a martorilor, a experților și a victimelor, potrivit legii.
Art. 19 - Persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta ordonanță de urgență în competența Direcției Naționale Anticorupție, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Art. 20 - *** Abrogat prin L. nr. 255/2013
Art. 21 - Persoanele care efectuează urmărirea penală, specialiștii prevăzuți la art. 11, precum și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să respecte secretul profesional cu privire la datele și informațiile obținute în această calitate.
Art. 22 - *** Abrogat prin L. nr. 255/2013
Art. 221*) - *** Introdus de L. nr. 161/2003 și abrogat de L. nr. 356/2006
Art. 222*) - (1) Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție sunt verificate de procurorii-șefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, precum și cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție sunt verificate de procurorii-șefi ai secțiilor. Când rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-șefi ai secțiilor Direcției Naționale Anticorupție, verificarea se face de către procurorul-șef al acestei direcții.
(2) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de procurorii ierarhici prevăzuți în alin. (1).
_____________
*) Art. 222 a fost introdus de O.U.G. nr. 60/2006, publicată în M. Of. nr. 764 din 7 septembrie 2006.

Art. 223*) - Procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competența structurilor teritoriale ale direcției, din dispoziția motivată a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.
_____________
*) Art. 223 a fost introdus de O.U.G. nr. 60/2006, publicată în M. Of. nr. 764 din 7 septembrie 2006.

Art. 23 - Persoanele arestate preventiv în cauzele care sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție sunt deținute în locuri anume stabilite în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, încadrate cu personal detașat de la Administrația Națională a Penitenciarelor, sau, după caz, în secțiile de arest preventiv ale penitenciarelor ori în arestul Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Art. 24 - Dispozițiile din Codul de procedură penală, dispozițiile procedurale din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, se aplică în mod corespunzător și în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție.

Cap. V
Cooperare internațională

Art. 25 - În vederea consultării reciproce în cazul infracțiunilor de competența Direcției Naționale Anticorupție și a schimbului de date și informații cu privire la investigarea și urmărirea acestor infracțiuni se constituie un birou de legătură cu instituții similare din alte state.
Art. 26 - *** Abrogat de Legea nr. 161/2003

Cap. VI
Dispoziții finale

Art. 27 - (1)*) Direcția Națională Anticorupție funcționează cu următorul număr maxim de posturi:
a) 145 de posturi de procurori;
b)*) 220 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară;
_____________
*) Numărul maxim de posturi prevăzut la lit. b), se suplimentează cu 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară.
Suplimentarea numărului maxim de posturi prevăzută la paragraful anterior se realizează etapizat, cu câte 30 de ofițeri și agenți de poliție judiciară anual, începând cu anul 2021. (a se vedea H.G. nr. 650/2021)

c) 55 de posturi de specialiști;
d)*) 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate;
_____________
*) Numărul maxim de posturi lit. d), se suplimentează cu 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate. (a se vedea H.G. nr. 650/2021)

e) 44 de posturi de personal conex;
f) 54 de posturi de personal economic și administrativ.
(2) Numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.
_____________
*) Numărul maxim de posturi de procurori și personal auxiliar de specialitate, prevăzut la alin. (1), a fost suplimentat cu 50 de posturi de procuror și 10 posturi de personal auxiliar de specialitate. (a se vedea art. IV din H.G. nr. 486/2015)
**) Numărul maxim de posturi de specialist și personal economic și administrativ a fost suplimentat cu 10 posturi de specialist și 35 de posturi de personal economic și administrativ. (a se vedea H.G. nr. 1.022/2015)
***) Numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție se suplimentează cu 15 posturi, din care 3 posturi de specialiști, 5 posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate și două posturi de personal conex, ca urmare a înființării, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a Structurii de sprijin a procurorilor europeni delegați în România, pentru aplicarea Regulamentului EPPO. (a se vedea art. 16 alin. 3 din L. nr. 6/2021)

Art. 28 - (1) - (5) *** Abrogate de O.U.G. nr. 27/2006
(6) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului economic și administrativ este cea prevăzută de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(7) *** Abrogat de O.U.G. nr. 27/2006
(8) Drepturile bănești și materiale ale procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, specialiștilor, personalului economic și administrativ, ale cadrelor militare și ale celorlalte categorii de personal ale Direcției Naționale Anticorupție, precum și ale ofițerilor și agenților de poliție judiciară se plătesc din fondurile acestei direcții.
(9) *** Abrogat de O.U.G. nr. 27/2006
Art. 281*) - Direcția Națională Anticorupție poate acorda premii lunare în limita a 5% din cheltuielile de salarizare, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinație. Premiile se pot acorda magistraților și celorlalte categorii de personal care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare în cadrul aceluiași an bugetar.
_____________
*) Art. 281 a fost introdus de O.U.G. nr. 24/2004, publicată în M. Of. nr. 365 din 27 aprilie 2004.

Art. 282*) - Parcul auto, consumul de carburanți și modul de utilizare a parcului auto se stabilesc prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.
_____________
*) Art. 282 a fost introdus de O.U.G. nr. 24/2004, publicată în M. Of. nr. 365 din 27 aprilie 2004.

Art. 283*) - Drepturile personalului Direcției Naționale Anticorupție, trimis în străinătate sau invitat pe contul organizațiilor ori al altor parteneri străini, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, iar cheltuielile necesare pentru deplasările în străinătate se aprobă, în limitele reglementărilor aprobate personalului instituțiilor publice, de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție.
_____________
*) Art. 283 a fost introdus de L. nr. 601/2004, publicată în M. Of. nr. 1.227 din 20 decembrie 2004, care a intrat în vigoare la data de 23.12.2004.

Art. 29 - Fondurile necesare aplicării prezentei ordonanțe de urgență se asigură din bugetul Ministerului Public aprobat pe anul 2002, care se suplimentează prin hotărâre a Guvernului din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
Art. 30 - Dispozițiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și în cazul Direcției Naționale Anticorupție, în măsura în care prin prezenta ordonanță de urgență nu se prevede altfel.
Art. 31 - (1) Guvernul și Consiliul General al Municipiului București vor lua măsuri imediate pentru asigurarea sediului Direcției Naționale Anticorupție.
(2) Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor lua măsurile necesare pentru organizarea Direcției Naționale Anticorupție.
(3) Direcția Națională Anticorupție va începe să funcționeze pe data de 1 septembrie 2002.
Art. 32 - (1) Pentru cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, aflate în curs de urmărire penală la data de 1 septembrie 2002, urmărirea penală se efectuează de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Actele și lucrările efectuate până la data de 1 septembrie 2002 rămân valabile.
(2) Cauzele privind infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, aflate în fața instanțelor de judecată, trimise, potrivit Codului de procedură penală, organelor de urmărire penală, sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.
Art. 33 - Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție va adopta, prin ordin, regulamentul de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
Art. 34 - Pe data de 1 septembrie 2002 dispozițiile art. 28 și ale art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Rodica Mihaela Stănoiu

Ministru de interne,
Ioan Rus

Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marian Sârbu
_____________