Cod ECLI ECLI:RO:CABAC:2021:018.000589
Operator de date cu caracter personal nr. 3666.
Dosar nr. 2393/103/2018
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 589
Ședința publică de la 27 iulie 2021
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: (...)
JUDECĂTOR: (...)
Grefier: (...)

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. Serviciul Teritorial Bacău a fost reprezentat de
PROCUROR: (...)

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei având ca obiect apelurile formulate de inculpații U.B.A., Z.V. și S.C. L.S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 106/P din data de 14.10.2020 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 2393/103/2018.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința din data de 13.05.2021, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când instanța a amânat pronunțarea la data de 27.05.2021, la data de 24.06.2021 și ulterior la data de 27.07.2021.

CURTEA
- deliberând -

Prin sentința penală nr. 106/P/14.10.2020 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 2393/103/2018 s-au dispus următoarele:
„Condamnă inculpatul U.B.A., (...) la pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d și g Cod penal pe o perioadă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000.
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și g Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, obligă pe inculpatul U.B.A. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, impune condamnatului să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul orașului Târgu Neamț, jud. Neamț, sau în cadrul comunei Vânători, jud. Neamț, pe o perioadă de 60 (șaizeci) de zile lucrătoare.
În temeiul art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Condamnă inculpatul Z.V., (...) la pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d și g Cod penal pe o perioadă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 48 Cod penal raportat la art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000 .
În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și g Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, obligă pe inculpatul Z.V.ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, impune condamnatului să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul municipiului Piatra Neamț, jud. Neamț, sau în cadrul Bibliotecii G T Kirileanu Piatra Neamț, jud. Neamț, pe o perioadă de 60 (șaizeci) de zile lucrătoare.
În temeiul art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Condamnă inculpata persoană juridică L.S.R.L., cu sediul în (...) înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. (...), la pedeapsa de 180 zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prevăzută de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000.
În baza art. 137 alin 2 Cod penal, stabilește cuantumul unei zile amendă la 200 lei, rezultând o amendă de achitat de 36000 lei.
În temeiul art. 138 raportat la art. 136 alin 3 lit f Cod penal aplică inculpatei L.S.R.L pedeapsa complementară a afișării hotărârii definitive de condamnare, în extras, la sediul societății, pentru o perioadă de o lună.
Constată că prejudiciul cauzat prin infracțiunile din prezenta cauză a fost recuperat integral.
După rămânerea definitivă a prezentei sentințe se va comunica o copie a dispozitivului, Oficiului Național al Registrului Comerțului.
În temeiul art. 274 alin. 1 și 3 Cod procedură penală obligă fiecare inculpat să plătească statului câte 2000 lei cheltuieli judiciare ( din care 500 lei din faza de urmărire penală).”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere, în esență, ca situație de fapt, următoarele:
S.C. L.S.R.L. – (...) – este o societate cu răspundere limitată al cărei unic asociat și administrator era numitul C.I.. Potrivit extrasului ORC din data de 17.02.2015 ( vol 8 dosar urmărire penală, f 217-220), inculpatul U.B.A. avea calitatea de asociat cu cotă de participare la beneficii și pierderi de 5% , dar și calitatea de administrator începând cu data de 12.11.2002.
În această calitate, la data de 16.05.2012, U.B.A. a depus pentru SC L.SRL la OJFIR Neamț cererea de finanțare nr. (...) pentru obținerea unui sprijin financiar nerambursabil în cadrul proiectului intitulat „Construire minicentru SPA și teren de tenis - (...), prin program FEADR".
În data de 19.07.2013, a fost încheiat contractul de finanțare nr. (...) între Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR), reprezentată de Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași - CRPDRP (în prezent Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași - CRFIR Iași) și SC L.SRL, ce avea ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile din fonduri europene.
Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de maximum 963.501 lei, echivalentul a maxim 220.941 euro, din care APDRP s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă în sumă maximă de 818.974 lei, echivalentul a 187.417 euro, reprezentând maxim 98% din valoarea totală eligibilă a proiectului, diferența urmând să fie plătită de către beneficiar. Durata de realizare a investiției și de implementare a proiectului a fost de 26 de luni.
Întrucât inculpatul U.B.A. și-a asumat obligația de a încheia contractul de antrepriză în urma unei proceduri de achiziții, derulată în mod transparent și imparțial, în data de 18.07.2014 a fost depus la OJFIR Neamț dosarul de achiziții ce conținea, printre altele:
- decizia de numire a comisiei de adjudecare nr. 1/14.03.2014;
- declarația lui U.B.A. de confidențialitate și imparțialitate din data de 06.06.2014, completată în calitate de președinte al comisiei de adjudecare (desemnat prin decizia nr. 1/14.03.2014), în care a menționat că nu are niciun interes care să afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor;
- declarația de confidențialitate și imparțialitate din data de 06.06.2014, întocmită pe numele membrului comisiei de adjudecare, R.I.;
- raportul de selecție a ofertelor nr. 7/06.06.2014, în care se menționa în mod nereal că membrii comisiei de adjudecare au analizat ofertele depuse de S.C. O.G.D S.R.L., S.C. B.G.C. S.R.L. si S.C. AG S. S.R.L. și au propus atribuirea contractului de achiziție în favoarea S.C. B.G.C. S.R.L.
- contractul de antrepriză nr. 12/19.06.2014, încheiat între S.C. B.G.C. S.R.L.-antreprenor și S.C. L.S.R.L.- beneficiar.
În Rechizitoriul se reține faptul că declarația de confidențialitate și imparțialitate semnată de U.B.-A. este falsă întrucât sus-numitul a menționat în mod nereal că nu are niciun interes care să afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor, cu toate că în realitate avea interes în activitatea uneia dintre societățile ofertante, respectiv S.C. B.G.C. S.R.L., având în vedere că administra în fapt această societate, acte de administrare ce au constat în încheierea de contracte de colaborare, achiziții de materiale, angajări de personal, executarea lucrărilor de construire, reprezentarea societății în relația cu instituțiile publice și persoanele autorizate să monitorizeze executarea lucrărilor de construire. De menționat că oferta acestei societăți, nr. 33/05.06.2014, a fost depusă la S.C. L.S.R.L. și înregistrată sub nr. 5/05.06.2014.
Totodată, declarația de confidențialitate și imparțialitate aparținând lui R.I., precum și raportul de selecție a ofertelor nr. 7/06.06.2014, sunt false, întrucât sus-numitul nu a participat la procedura de selecție a ofertelor și nici nu a semnat aceste înscrisuri.
Din probatoriul administrat în cauză se confirmă faptul că inculpatul era administratorul de fapt al B.G.C. SRL. Astfel, martora L.V. știa că inculpatul lucra pentru o societate cu numele B.G., martorul O.C.C. declară că a fost angajat la B.G.C. SRL, societatea inculpatului U.B., martorul P.G. a încheiat un contract cu B.G.C. SRL, reprezentată de U.B., martorul M.G. a contractat lucrarea de la B.G.C. SRL, despre care știa că este reprezentată de U.B., cu care a discutat în mod constant.
De asemenea, din adresa nr. (...) a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț, reiese că sediul SC B.G.C. SRL a fost stabilit în data de 31.07.2009 în (...) (volumul 4 dosar urmărire penală fila 117), aceeași cu cea la care are domiciliul și inculpatul U.B.A.. Mai mult, din același înscris reiese sus-numitul a depus cereri la ORC Neamț în datele de 19.11.2014 și 29.01.2015, în calitate de împuternicit, prin care solicita efectuarea de înregistrări cu ocazia cesionarii părților sociale deținute de M.E. în cadrul S.C. B.G.C. SRL, în favoarea lui Ț.V.F.. De asemenea, în Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), inculpatul U.B.A. figurează ca fiind angajat în cadrul S.C. B.G.C. SRL ", în perioada desfășurării procedurilor de achiziții figurând în funcția de „evaluator de risc I, auditor în domeniul securității", în baza contractului de muncă încheiat la data de 19.08.2013 (volumul 4 dosar urmărire penală fila 3).
Față de această situație, se confirmă caracterul fals al declarației de confidențialitate și imparțialitate din data de 06.06.2014, în care inculpatul a menționat că nu are niciun interes care să afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor dat fiind interesul direct rezultat din administrarea în fapt a SC B.G.C. SRL.
În ceea ce privește declarația de confidențialitate și imparțialitate aparținând lui R.I., precum și raportul de selecție a ofertelor nr. 7/06.06.2014, se precizează în rechizitoriu că acestea sunt false, întrucât sus-numitul nu a participat la procedura de selecție a ofertelor și nici nu a semnat aceste înscrisuri.
Din declarația martorului R.I. reiese faptul că acesta nu are cunoștință de vreo comisie de selecție din care să fi făcut parte el sau soția sa și că, cu certitudine, semnătura de pe cele două înscrisuri nu îi aparține.
Raportat la probatoriul administrat, instanța a reținut caracterul fals al celor două înscrisuri atribuite martorului R.I., înscrisuri folosite de inculpatul U. la data de 18.07.2014 când a depus la OJFIR Neamț dosarul de achiziții .
În Rechizitoriu se reține că pe parcursul implementării proiectului, beneficiara L.S.R.L., prin reprezentantul ei U.B.A., a depus două cereri de plată, împreună cu mai multe înscrisuri false, cu scopul obținerii pe nedrept a sumelor aferente celor două tranșe.
Astfel, la data de 28.11.2014, a depus la OJFIR Neamț cererea de plată nr. 1 prin care a solicitat autorizarea cheltuielilor în valoare totală de 157.037,31 lei și plata sumei de 133.481,71 lei, reprezentând 85% din suma cheltuielilor eligibile efectuate.
În scopul justificării acestor cheltuieli, sus-numitul a depus la dosarul cererii de plată mai multe înscrisuri false, prin care se crea aparența că S.C. B.G.C. SRL a livrat și montat un număr de 15 stâlpi tip HEB 400 (10 stâlpi cu lungimea de 5,550 metri și 5 stâlpi cu lungimea de 6,450 metri), conform proiectului tehnic, cu toate că în realitate au fost montați stâlpi HEA 400, a căror greutate și preț sunt inferioare celor menționate în documentele justificative.
Din probatoriul administrat (declarațiile martorilor audiați și înscrisuri – Documentația tehnică – vol 7 dosar urmărire penală – f 73, 84 verso, 85,) reiese cu certitudine faptul că potrivit proiectului de execuție la lucrare trebuiau montați stâlpi tip HEB 400.
Apărarea inculpatului conform căreia în proiect erau menționate atât cantitatea de metal aprobată cât și tipul de stâlpi (HEB 400) iar montarea stâlpilor din HEB nu se încadra în cantitatea de metal aprobată în proiect nu este de natură a înlătura caracterul fals al mențiunilor din înscrisurile depuse prin care autorității contractante i se comunica montarea stâlpilor HEB când, în realitate, fuseseră montați stâlpi tip HEA.
Decizia de a înlocui stâlpii i-a aparținut inculpatului, după cum menționează martorii audiați. În sine, decizia de înlocuire a stâlpilor nu ar fi reprezentat o problemă dacă ar fi fost urmați pașii pentru modificarea proiectului de execuție ( fie în sensul majorării cantității de metal din proiect, fie în sensul înlocuirii stâlpilor din HEB cu stâlpii tip HEA). Cu toate acestea, deși inculpatul a fost înștiințat despre necesitatea emiterii unei dispoziții de șantier și de modificare a proiectului ( martorul N. declară că a purtat o discuție cu inculpatul în acest sens chiar pe șantier), acesta a ales ca, în fapt, să monteze stâlpi tip HEA iar scriptic să depună documentația din care reiese montarea stâlpilor tip HEB. În cazul modificării soluției tehnice, era necesară încheierea unui act adițional la contractul de finanțare, prin care să fie agreată modificarea tehnică dispusă.
Înscrisurile depuse, din conținutul cărora reiese că au fost livrați și montați stâlpii prevăzuți în proiectul tehnic inițial și nu cei montați în teren, au fost următoarele:
- raportul de execuție nr. 21 /24.11.2014, privind lucrările efectuate până la tranșa I (semnat de U.B.A. din partea SC L.SRL);
- factura fiscală nr. (....) în valoare de 97.500 RON cu TVA, emisă de către executantul SC B.G.C. SRL (semnată de Ț.V.F., în calitate de reprezentant al SC B.G.C. SRL, U.B.A. în calitate de reprezentant al SC L.SRL), în care se atesta în mod nereal că au fost livrate și montate materialele prevăzute în situația de plată nr. 3 din 27.08.2014;
- declarația de conformitate nr. (....), emisă de SC B.G.C. SRL prin reprezentantul Ț.V.F., care atesta că au fost livrați către beneficiar stâlpii tip HEB 400, în greutate totală de 20 de tone;
- procesul verbal de recepție calitativă parțială nr. (....) (semnat de Ț.V.F. din partea SC B.G.C. SRL, U.B.A. din partea SC L.SRL, M.O. din partea proiectantului SC G.P.SRL și de N.G.- diriginte de șantier), prin care se atesta că au fost montați un număr de 15 stâlpi tip HEB;
- situația de plată nr. (....) (semnată de Ț.V.F. din partea SC B.G.C. SRL, U.B.A. din partea SC L.SRL și de N.G.- diriginte de șantier), în care se atesta că au fost montați stâlpii de rezistență conform proiectului tehnic.
În toate aceste înscrisuri, mențiunile vizând faptul că ar fi fost livrați și montați stâlpii tip HEB 400 nu corespund realității faptice, fiind livrați și montați la lucrare, fără o modificare a proiectului de execuție, stâlpi tip HEA 400.
În ceea ce privește necesitatea modificării proiectului și a autorizației de construire, instanța reține că în Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, potrivit art. Art. 67: Schimbarea soluțiilor tehnice din proiect pe parcursul execuției, (1)În situația în care, înainte de începerea executării lucrărilor de construcții sau pe parcursul derulării acestora, devine necesară modificarea soluțiilor tehnice din documentația tehnică–D.T. autorizată, beneficiarul / investitorul / administratorul / managerul de proiect are obligația de a nu începe sau, de a opri lucrările, după caz, și de a solicita emiterea unei noi autorizații de construire corespunzător modificărilor aduse proiectului, materializate prin documentații – piese scrise și desenate -, cu condiția ca documentația tehnică – D.T. astfel modificată să se încadreze în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate, urmând să se aplice în mod corespunzător prevederile art. 54 alin. (6). În aceste condiții, taxa de autorizare se va regulariza după recepția la terminarea lucrărilor de construcții, potrivit legii.
Potrivit art. 54 alin 6, Potrivit prevederilor art. 7 alin. (15), (15^1) și (15^3) din Lege, orice modificare adusă documentației tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții înainte de începerea sau pe parcursul executării lucrărilor este supusă reluării procedurii de autorizare dacă modificările nu se încadrează în limitele avizelor, acordurilor și actului administrativ al autorității pentru protecția mediului competente. Verificarea încadrării modificărilor în limitele avizelor și acordurilor se face de către structurile de specialitate ale autorităților administrației publice competente, precum și de verificatorii de proiecte atestați în condițiile legii, cu participarea reprezentanților instituțiilor avizatoare, iar verificarea încadrării modificărilor în limitele actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului se realizează de către aceasta potrivit prevederilor legislației privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Potrivit alin. 2 al art.67 din același act normativ, (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pe bază de dispoziție de șantier dată de proiectantul lucrărilor și verificată de către un verificator de proiecte atestat în condițiile legii, precum și cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/ administratorului/managerului de proiect, după caz, se pot admite modificări locale ale soluțiilor tehnice din documentația tehnică – D.T. autorizată fără emiterea unei noi autorizații de construire, dacă:
a) nu se modifică funcțiunea consemnată în autorizația inițială;
b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediului, precum și ale actului administrativ al acesteia după caz, anexe la autorizația inițială;
c) se asigură respectarea prevederilor Codului civil;
d) nu se modifică condițiile de amplasament (regim de înălțime, POT, CUT, aliniament, distanțele minime față de limitele proprietății, ori aspectul construcției);
e) nu sunt periclitate rezistența și stabilitatea clădirilor învecinate;
f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securității la incendiu.
g) se asigură economia de energie.
Potrivit alin 4, În situațiile prevăzute la alin. (1), (2) și (3) responsabilitatea privind corectitudinea tehnică a soluției modificatoare aparține proiectantului, în solidar cu verificatorul/verificatorii de proiect, iar titularul autorizației are obligația de a depune (în copie) la emitentul autorizației documentațiile și/sau documentele specificate, ca martor.
În consecință, pentru înlocuirea stâlpilor tip HEB cu stâlpi tip HEA era necesară modificarea soluției tehnice din documentația tehnică și notificarea modificărilor emitentului autorizației de construire, moment până la care exista obligația legală de a nu începe sau de a sista lucrările de execuție ( art. 67 alin 1).
Față de această situație, apărările inculpatului vizând demersurile efectuate pentru modificarea proiectului nu sunt de natură a modifica caracterul fals al mențiunilor inserate în înscrisurile indicate. De altfel, deși la dosarul cauzei au fost depuse de ISC documentele depuse de inculpatul U., respectiv Dispoziția de șantier nr. 2/7.07.2014 și Memoriul tehnic nr. 1 din 7.07.2014, aceste documente nu au fost comunicare către finanțator – AJFIR – decât după controlul în teren efectuat de aceștia prin care s-a constatat montarea unui al tip de stâlpi decât cei menționați în memoriul tehnic aprobat. de asemenea, instanța a reținut inconsecvența raționamentului inculpatului care susține că făcuse modificările scriptice necesare ( dispoziția de șantier și memoriul tehnic pentru modificarea stâlpilor din luna iulie 2014), dar nu le-a comunicat finanțatorului, nu a încheiat un act adițional la contractul de finanțare și, mai mult decât atât, a solicitat decontarea unor lucrări care nu fuseseră faptic executate întrucât fuseseră montați alți stâlpi, fiind întocmită și folosită o documentație pentru stâlpi HEB 400 în perioada august – noiembrie 2014. De altfel, cererea de modificare a contractului de finanțare în sensul modificării soluției tehnice constând, printre altele, în înlocuirea stâlpilor tip HEB 400 cu stâlpi tip HEA 400 a fost depusă la OJFIR abia la data de 2.04.2015, având număr de înregistrare 1114, după ce a avut loc controlul în teren al autorității finanțatoare prin care s-a constatat nerespectarea proiectului.
De asemenea, s-a reținut faptul că aceste înscrisuri ar fi false întrucât atestă în mod nereal că au fost verificate lucrările executate, conform legislației în construcții, de către persoanele abilitate, respectiv de dirigintele de șantier N.G., de responsabilul tehnic cu execuția S.M. și de către responsabilul cu controlul calității lucrărilor în construcții, L.V..
În realitate, după cum reiese din declarațiile acestor persoane audiate în calitate de martori, dar și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (corespondență purtată pe e-mail ) aceste lucrări nu au fost verificate pe teren, iar înscrisurile depuse nu erau semnate de către persoanele menționate, semnăturile neaparținând acestora.
Cu aceeași ocazie, U.B.A. a depus, în susținerea acestei cereri, și alte înscrisuri false care atestau aceeași împrejurare nereală, aceea că persoanele mai sus menționate ar fi semnat aceste înscrisuri și au confirmat calitatea și conformitatea lucrărilor, după cum urmează:
-procesul verbal de predare - primire a amplasamentului și bornelor de repere nr. 1/01.07.2014;
-proces verbal de recepție calitativă nr. 5/11.07.2014, privind respectarea mărcii și clasei betonului utilizat pentru blocurile de fundare;
-proces verbal de recepție calitativă nr. 7/16.07.2014, privind respectarea mărcii și clasei betonului utilizat pentru cuzineți și grinzi;
-proces verbal de recepție calitativă nr. 8/18.07.2014, privind aspectul betonului după decofrare la cuzineții și grinzile de fundare;
-proces verbal de verificare trasare fundație și cota de fundare nr. 2/03.07.2014;
- proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare nr. 3/03.07.2014;
-proces pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 4/11.07.2014;
-proces pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 6/16.07.2014;
-contractul de prestări servicii, având nr. înregistrare la prestator 8/23.06.2014 și nr. înregistrare la beneficiar (....), care atesta în mod nereal că S.C. C.C. S.R.L., prin reprezentantul ei N.G., se obliga să execute pentru beneficiara S.C. L.S.R.L., reprezentată de U.B.A., activitatea de asistență tehnică, dirigenție de șantier pe domeniile-Construcții civile, industriale, agricole, pentru lucrările de construcție.
În susținerea cererii de plată, U.B.A. a mai depus, în data de 09.12.2014, procesul verbal de inspecție în execuție nr (...) (întocmit de către I.J.C.NT și semnat de către: Z.V. din partea I.J.C NT., U.B.A. din partea SC L.SRL, M.O. din partea proiectantului SC G.P.SRL, N.G.în calitate de diriginte de șantier), înscris în conținutul căruia se menționa în mod nereal că sus-numitii au efectuat o inspecție tehnică la obiectivul prevăzut în proiect, împreună cu persoanele implicate în supravegherea și monitorizarea lucrărilor, și au constatat că lucrările de montare a stâlpilor tip HEB 400 erau finalizate. În realitate, nu erau montați stâlpii menționați în procesul verbal, fiind montați alți stâlpi tip HEA 400, iar Z.V.nu a efectuat inspecția tehnică la acest obiectiv, în împrejurările menționate. De asemenea, nici responsabilii cu realitatea și conformitatea lucrărilor, respectiv N.G., S.M., M.O.și L.V.nu s-au deplasat la acest obiectiv și nici nu au semnat procesul verbal de inspecție în execuție.
Astfel, instanța a reținut că din convorbirile telefonice, interceptate și înregistrate în baza mandatului de supraveghere tehnică emis de instanța competentă, reiese că suspectul N.G.si martorele L.V. si S.M. nu au verificat lucrările de construire și nici nu au semnat vreun înscris în legătură cu acest imobil, înscrisurile fiind semnate în locul acestora de către inculpatul U.B.A..
De asemenea, în convorbirea din data de 26.10.2018 ora 14.11.38 inculpatul a recunoscut că nu a încheiat nici un contract cu martorele L.V.și S.M., iar în convorbirea telefonică din data de 29.10.2018 ora 09.01.10, inculpatul a recunoscut că nu a încheiat contracte de colaborare cu L.V.și S.M.
În baza înscrisurilor depuse de beneficiar, reprezentanții CRFIR Iași au emis certificatul de plată nr. (...), iar în data de 30.12.2014 au efectuat plata sumei de 133.481,71 RON, reprezentând valoarea integrală a cheltuielilor declarate și solicitate la plată prin cererea de plată nr. 1.
De asemenea, la data de 29.01.2015, U.B.A., în aceeași calitate de reprezentant al S.C. L.S.R.L., a depus la OJFIR Neamț cererea de plată nr. 2, prin care a solicitat autorizarea cheltuielilor în valoare de 150.731,64 lei și plata sumei de 128.121,89 lei, reprezentând 85% din suma cheltuielilor eligibile efectuate. In scopul justificării acestor cheltuieli, sus-numitul a depus și de această dată înscrisuri false care atestau în mod nereal că au mai fost livrați si montați un număr de 13 stâlpi tip HEB 400, cu lungimea de 6,450 metri, după cum urmează:
- raportul de execuție nr. (....), privind lucrările efectuate până la tranșa a Il-a (semnat de U.B.A. din partea SC L.SRL), în care se menționa în mod nereal că, din cheltuielile eligibile în cuantum total de 150.731,64 lei, au fost efectuate și cele aferente situației de plată nr. 4/11.09.2014, în valoare de 142.838,25 lei;
-factura fiscală nr. (....) în valoare de 142.838,25 lei cu TVA, emisă de SC B.G.C. SRL, (semnată de Ț.V.F., reprezentant al SC B.G.C.ION SRL, și U.B.A. reprezentant al SC L.SRL), în care se atesta în mod nereal că au fost livrate și montate materialele prevăzute în situația de plată nr.4 din 11.09.2014;
-declarația de conformitate nr. (....) (semnată de Ț.V.F. în calitate de reprezentant al SC B.G.C. SRL), prin care se atesta în mod nereal că au fost livrați către beneficiar stâlpii tip HEB 400, în greutate totală de 18,70 de tone;
-procesul verbal de recepție calitativă nr. (....) (semnat de U.B.A. din partea SC L.SRL, M.O. din partea proiectantului SC G.P.SRL, N.G. în calitate de diriginte de șantier, și Ț.V.F. din partea SC B.G.C. SRL), prin care se atesta în mod nereal că au fost montați un număr de 13 stâlpi tip HEB 400 cu lungimea de 6,450 metri;
-situația de plată nr. (....) (semnată de Ț.V. din partea SC B.G.C.I. SRL, de U.B.A. din partea SC L.SRL și de N.G.- diriginte de șantier), în care se menționa în mod nereal că au fost montați stâlpii de rezistență conform proiectului tehnic.
De asemenea, aceste înscrisuri sunt false întrucât atestă în mod nereal că au fost verificate lucrările executate, conform legislației în construcții, de către persoanele abilitate, respectiv de dirigintele de șantier N.G., de responsabilul tehnic cu execuția S.M. și de către responsabilul cu controlul calității lucrărilor în construcții, L.V.. In realitate, aceste lucrări nu au fost verificate, iar înscrisurile depuse nu erau semnate de către persoanele menționate.
Cu aceeași ocazie, U.B.A. a depus, în susținerea acestei cereri, și alte înscrisuri false care atestau aceeași împrejurare nereală, aceea că persoanele mai sus menționate ar fi semnat aceste înscrisuri și au confirmat calitatea și conformitatea lucrărilor, după cum urmează:
- proces verbal pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 13/22.08.2014;
- proces verbal de recepție calitativă nr. 14/27.08.2014, privind verificarea efectuată la turnarea plăcii de beton pe sol;
- proces verbal de recepție calitativă nr. 17/20.10.2014, privind verificarea modului în care au fost montate grinzile coamă;
- contractul de prestări servicii, având nr. înregistrare prestator (....) și nr. înregistrare beneficiar (....), prin care se crea aparența că S.C. C.C. S.R.L., prin reprezentantul ei N.G., se obliga să execute pentru beneficiara S.C. L.S.R.L., reprezentată de U.B.A., activitatea de asistență tehnică, dirigenție de șantier pe domeniile-Construcții civile, industriale, agricole, pentru lucrările de construcție.
Cu privire la necesitatea încheierii unor contracte de asistență tehnică cu persoanele abilitate să verifice execuția corectă a lucrărilor de construcții, art. 22 din Legea 10/1995, privind calitatea în construcții, prevede obligația investitorilor de a „asigura verificarea execuției corecte a lucrărilor prin diriginți de specialitate sau operatori economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor". Totodată, art. 25 lit. c din aceeași lege prevede obligația antreprenorilor de a încheia contracte de prestări servicii ori să angajeze responsabil tehnic (RTE) și responsabil cu calitatea în construcții (CQ) cu scopul de a „asigura nivelul de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați".
Inculpatul U.B.A., prin semnarea contractului de finanțare, și-a asumat obligația, printre altele, să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în respectivul contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare. Totodată, pe perioada de valabilitate a contractului, beneficiarul trebuia să-și respecte toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obținerii ajutorului financiar nerambursabil (articolul 1 alineatul 3 din contractul de finanțare).
Cu toate acestea, deși cunoștea obligațiile legale și contractuale asumate, sus-numitul nu a încheiat niciun contract de asistență cu martorele L.V.și S.M. și nici nu le-a solicitat să verifice conformitatea și calitatea lucrărilor de construire, depunând însă la OJFIR Neamț înscrisuri false care atestau contrariul, că acestea ar fi acordat asistentă tehnică de specialitate. De asemenea, în ceea ce privește colaborarea cu suspectul N.G., probele administrate converg spre concluzia că acesta nu a semnat contractul de colaborare depus de inculpatul U.B.A. la OJFIR Neamț (încheiat între S.C. C.C.S.R.L. și S.C. L.S.R.L.) și nici înscrisurile întocmite pe parcursul execuției lucrărilor de construire.
După depunerea acestei noi cereri, experții CRFIR 1 Iași au efectuat o vizită în teren în data de 17.03.2015, iar cu această ocazie au constatat neconcordanțe între situația constatată în teren și cea menționată în înscrisurile justificative, motiv pentru care cererea de plată aferentă celei de-a doua tranșe nu a mai fost achitată.
Mai mult, reprezentanții acestei instituții au sesizat posibilitatea existenței unei fraude, motiv pentru care, în urma analizelor efectuate, au reziliat contractul de finanțare.
Încălcarea prevederilor contractuale, prin montarea stâlpilor metalici tip HEA în locul celor prevăzuți în proiectul tehnic, a avut drept consecință rezilierea contractului de finanțare de către reprezentanții A.F.I.R., prin procesele verbale de constatare și stabilire a creanțelor bugetare nr. (...).
Prin procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. (...), întocmit de reprezentanții AFIR, s-a constatat că există diferențe semnificative la nivelul grosimii materialului și a greutății/ml, între stâlpii HEB 400 (conform specificațiilor tehnice din proiectul tehnic) și HEA 400 (identificați în teren).
Astfel, conform specificațiilor din proiectul tehnic și înscrisurilor puse la dispoziție de SC L.SRL, greutatea totală a stâlpilor tip HEB 400 era de 13,6012 tone, în timp ce, în urma măsurătorilor efectuate în teren, a rezultat cantitatea totală de 10,96875 tone fier, corespunzător stâlpilor tip HEA 400 puși în operă în realitate, diferența în plus pentru care s-a solicitat decontarea fiind de 2,63245 tone de fier.
În urma efectuării acestor constatări, reprezentanții AFIR au sesizat Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) prin adresa nr. (...) cu privire la existența unor suspiciuni de fraudă în legătură cu acest proiect. La rândul lor, reprezentanții DLAF, în urma efectuării controlului, au sesizat Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Bacău.
Împrejurarea că beneficiarul nu a montat stâlpii metalici menționați în documentele justificative, precum și aceea că persoanele responsabile de conformitatea lucrărilor de construire nu au participat la verificarea acestora și nici nu au semnat înscrisurile mai sus menționate, rezultă din conținutul raportului întocmit de către experții CRFIR 1 lași cu ocazia vizitei în teren efectuate în data de 18.03.2015 (ca urmare a verificărilor efectuate la cererea de plată nr. 2), reiese că stâlpii folosiți la structura de rezistență nu corespund cu tipul de profil prevăzut în proiectul tehnic.
Astfel, s-a menționat că în urma verificărilor din punct de vedere documentar și pe teren, s-a constatat că lucrările solicitate spre decontare nu corespund în totalitate documentației PTH, astfel:
• Pe teren s-au identificat stâlpi HEA 400 în loc de HEB 400 așa cum era prevăzut în PTH;
• Pe teren nu s-au identificat confecțiile metalice aparente solicitate la plată'''
Din înscrisurile comunicate de SC M.D.G.SRL, împreună cu adresa nr. 63/17.10.2018, reiese că toate profilele metalice, utilizate pentru construirea imobilului, au fost livrate și montate de această societate în baza contractului de execuție nr. 47/25.08.2014 încheiat cu S.C. B.G.C. S.R.L., fiind întocmite totodată facturi fiscale cu ocazia livrării profilelor metalice (volumul 4 filele 186-232). Reprezentanții celor două societăți au întocmit, de asemenea, procesul verbal de recepție finală, în care au menționat felurile și categoriile stâlpilor metalici livrați, respectiv 28 de stâlpi tip HEA 400, fără a fi fost livrați și stâlpi tip HEB 400 (volumul 4 dosar urmărire penală filele 239,240).
Diferența cantitativă dintre stâlpii metalici tip HEA 400 și HEB 400 rezultă din compararea înscrisurilor întocmite de S.C. M.D.G.S.R.L., cu ocazia livrării stâlpilor pentru construirea imobilului, cu cele depuse de inculpat la OJFIR Neamț împreună cu cele două cereri de plată. Astfel, din anexa la procesul verbal de recepție finală, întocmit cu ocazia livrării profilelor metalice reiese că greutatea totală a celor 28 de stâlpi metalici tip HEA 400 a fost de 21.437,50 kg.(volumul 4 fila 240). Totodată, martorul M.G., reprezentant al S.C. M.D.G.S.R.L., a declarat că în acel proces verbal au fost consemnate cantitățile reale ale profilelor metalice montate, iar scopul urmărit de inculpatul U.B. a fost ca, prin montarea stâlpilor metalici cu o greutate inferioară celei prevăzute în proiectul tehnic, să efectueze cheltuieli mai mici. Pe de altă parte, din conținutul înscrisurilor depuse de inculpatul U.B.A. la OJFIR Neamț (situația de plată nr. (...) și situația de plată nr. (...)), reiese că greutatea totală a stâlpilor metalici de tip HEB 400 ar fi fost de 38,68 de tone (19,69 de tone +18,99 de tone), similară celei menționate în proiectul tehnic, de 38,690 de tone. În consecință, cheltuielile evidențiate în documentele justificative depuse la OJFIR Neamț erau superioare cheltuielilor reale, efectuate pentru achiziția stâlpilor metalici.
Suma prevăzută în contractul de finanțare, ce urma să fie acordată de către autoritatea contractantă eșalonat, nu-i conferea dreptul beneficiarei S.C. L.S.R.L. de a încasa neapărat întreaga sumă. Aceasta reprezenta în fapt o sumă maximă pe care o putea încasa beneficiara S.C. L.S.R.L., potrivit art. 3(2) din contractul de finanțare, și art. 15 din anexa 1 la contract, doar în situația în care cheltuielile eligibile ar fi fost până la concurența respectivei sume. În caz contrar, în ipoteza în care aceste cheltuieli ar fi fost mai mici decât costul estimat în contract, valoarea contribuției financiare acordate de autoritatea contractantă ar fi fost în limita cheltuielilor eligibile efectiv realizate de către beneficiară, nicidecum în limita valorii aprobate.
De asemenea, se reține faptul că inculpatul U.B. avea obligația, potrivit art. 3 alineatele 2 și 3 din Anexa I la contractul de finanțare, să nu modifice substanțial proiectul, prin modificări substanțială înțelegându-se, printre altele, cele care afectează condițiile de punere în aplicare a proiectului sau modificările unor elemente inițiale caracteristice proiectului.
Potrivit art. 181 alin 1 din Legea nr. 78/2000, (1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Infracțiunea de obținere pe nedrept a fondurilor europene este o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune în convenții. Latura obiectivă a acesteia se poate realiza printr-o acțiune comisivă (în cazul alin. 1) ce presupune prezentarea unor documente ori declarații false, inexacte sau incomplete prin care este indusă în eroare autoritatea competentă să decidă asupra eligibilității unui proiect și să acorde fonduri bănești din bugetele comunitare.
În privința faptei prevăzute la alin. 1 se remarcă și faptul că aceasta este o infracțiune complexă, având un obiect juridic special. În primul rând sunt ocrotite relațiile sociale privitoare la corecta accesare a fondurilor comunitare, dar în egală măsură sunt ocrotite și relațiile sociale privitoare la încrederea pe care trebuie să o prezinte înscrisurile producătoare de efecte juridice. Fiind o infracțiune complexă, aceasta absoarbe în conținutul ei o infracțiune de fals, întrucât textul de incriminare include, în mod obligatoriu, ca element al laturii obiective, prezentarea de documente ori declarații false, inexacte ori incomplete.
În cauză, după cum s-a analizat anterior, inculpatul U.B.A. a depus la autoritatea contractantă, în vederea obținerii finanțării, mai multe înscrisuri false (pentru parte din aceste înscrisuri inculpatul fiind autorul falsului prin contrafacerea semnăturii persoanelor indicate în înscrisurile respective).
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea poate fi comisă exclusiv sub forma intenției directe, care în cauză reiese din faptul că inculpatul a falsificat înscrisuri și s-a folosit de înscrisuri falsificate sau despre care avea cunoștință că sunt false în vederea obținerii finanțării potrivit contractului încheiat.
Consumarea infracțiunii are loc doar la momentul la care fondurile solicitate au fost efectiv primite și intră în sfera de dispoziție a celui care a obținut finanțarea prin mijloace frauduloase. În cauză, inculpatul a încasat parțial fondurile pentru care s-a obținut finanțarea.
Sub aspectul existenței infracțiunii nu are nicio relevanță faptul că s-a dispus rezilierea contractului de finanțare, respectiv recuperarea sumelor încasate pe nedrept.
Raportând starea de fapt reținută la condițiile atragerii răspunderii penale a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată - folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000 – instanța a reținut că faptele inculpatului U.B.A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii sus menționate, atât sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective, fiind îndeplinite condițiile atragerii răspunderii penale a acestuia.
În sarcina inculpatei S.C. L.S.R.L. a fost reținută săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 181 alin.1 din Legea 78/2000, constând în aceea că, în calitate de beneficiară a unui sprijin financiar nerambursabil din fonduri europene, în cadrul proiectului intitulat “Construire minicentru SPA și teren de tenis – (...), prin program FEADR”, în datele de 28.11.2014, 09.12.2014și 29.01.2015, prin administratorul U.B.A., a depus la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Neamț (OJFIR Neamț) înscrisuri false pentru obținerea sprijinului financiar nerambursabil.
În baza înscrisurilor false, beneficiara S.C. L.S.R.L., în data de 30.12.2014, a încasat pe nedrept suma de 133.481,71 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranșe.
După cum s-a analizat mai sus, în cazul inculpatului U.A.B., s-a reținut că faptele acestuia, săvârșite în calitate de administrator al societății inculpate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000, atât sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective.
Potrivit art. 135 din Codul penal (Legea nr. 186/2009): „(1) Persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. (2) Instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul domeniului privat. (3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte”.
Una dintre condițiile generale pentru angajarea răspunderii penale a persoanei juridice este ca aceasta să aibă personalitate juridică. Existența condiției rezultă din folosirea de către legiuitor a expresiei „persoana juridică”. Persoana juridică este o formă de organizare care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații civile. Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general.
Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor. Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligații, după caz, de la data actului de înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute de lege.
Conform art. 219 din noul Cod civil, faptele licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice obligă însăși persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. Faptele ilicite atrag și răspunderea personală și solidară a celor care le-au săvârșit, atât față de persoana juridică, cât și față de terți.
În cauză, inculpatul U.B.A. avea calitatea de administrator al societății inculpate la momentul săvârșirii faptelor, astfel încât faptele acestuia obligă persoana juridică și atrag răspunderea acesteia, potrivit art. 219 Cod civil și art. 135 Cod penal.
Faptul că SC L.SRL mai avea încă un asociat, C.I., care susține în fața instanței că nu a avut cunoștință de activitatea infracțională a inculpatului U., nu este de natură a înlătura răspunderea societății inculpate, întrucât răspunderea acesteia este strâns legată de activitatea inculpatului administrator al societății.
O infracțiune este comisă în interesul persoanei juridice în toate cazurile când folosul – material sau moral – obținut prin infracțiune revine, în totul sau în parte, persoanei juridice. În cauză, inculpata persoană juridică este beneficiara directă a sumelor obținute în data de 30.12.2014, când a încasat pe nedrept suma de 133.481,71 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranșe din finanțare. Faptul că ulterior s-a dispus recuperarea acestei sume de către finanțator nu exclude răspunderea penală a societății inculpate, infracțiunea săvârșită fiind consumată la momentul încasării sumelor, orice act ulterior care conduce la recuperarea prejudiciului nemaiavând niciun efect asupra condițiilor atragerii răspunderii penale.
În ceea ce privește vinovăția persoanei juridice inculpate, în cauză aceasta se face indirect, prin probarea vinovăției organelor persoanei juridice – în speță administratorul acesteia la momentul săvârșirii faptelor, între cele două existând un raport de identitate. În consecință, se reține că inculpata persoană juridică a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, fiind cunoscut de administratorul statutar faptul că sunt folosite înscrisuri false în vederea obținerii finanțării pentru proiectul contractat.
Pentru toate aceste considerente, instanța a reținut că faptele SC L.SRL săvârșite prin intermediul inculpatului administrator U.B.A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 181 alin.1 din Legea 78/2000, atât sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective, fiind îndeplinite condițiile atragerii răspunderii penale a acesteia.
În sarcina inculpatului Z.V. s-a reținut faptul că în calitate de inspector în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții Neamț, cu ocazia implementării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat “Construire minicentru SPA și teren de tenis – (...), prin program FEADR”, cu intenție, l-a ajutat pe U.B.A., reprezentant al beneficiarei S.C. L.S.R.L., să depună înscrisuri false la OJFIR Neamț, cu scopul obținerii pe nedrept a sprijinului financiar nerambursabil aferent primei tranșe de plată, din cadrul contractului de finanțare, ajutorul inculpatului Z.V. constând în întocmirea și semnarea procesului verbal de inspecție în execuție, înregistrat la I.J.C.NT sub nr. (...), în conținutul căruia a menționat în mod nereal că a efectuat o inspecție tehnică la obiectivul prevăzut în proiect, împreună cu persoanele implicate în supravegherea și monitorizarea lucrărilor și au constatat că lucrările de montare a stâlpilor tip HEB 400 erau finalizate.
După cum s-a analizat anterior în starea de fapt reținută pentru inculpatul U.B.A., în fapt, stâlpii tip HEB 400 nu au fost niciodată montați ci, în locul lor au fost montați stâlpi tip HEA 400, însă documentația depusă la AJFIR în vederea obținerii finanțării a vizat montarea stâlpilor tip HEB 400, contrar lucrărilor efectuate în teren.
Printre documentele depuse la AJFIR care atestă montarea stâlpilor tip HEB 400 se numără și Procesului verbal de inspecție în execuție, înregistrat la I.J.C.NT sub nr. (...), în conținutul căruia s-a menționat s- a efectuat o inspecție tehnică la obiectivul prevăzut în proiect, împreună cu persoanele implicate în supravegherea și monitorizarea lucrărilor și s-a constatat că lucrările de montare a stâlpilor tip HEB 400 erau finalizate.
Prin întocmirea acestuia înscris se consideră în rechizitoriu că inculpatul Z. l-a ajutat pe U.B.A., reprezentant al beneficiarei S.C. L.S.R.L., să depună înscrisuri false la OJFIR Neamț, cu scopul obținerii pe nedrept a sprijinului financiar nerambursabil aferent primei tranșe de plată, din cadrul contractului de finanțare.
În ceea ce privește persoana care a întocmit efectiv înscrisul, instanța a reținut că în rechizitoriu se menționează că înscrisul ar fi fost întocmit de inculpatul U.B.A. și a fost doar semnat de inculpatul Z.V., fără nicio verificare. Inculpatul Z. susține că înscrisul a fost întocmit de el, în urma verificărilor realizate în teren și că susținerile din rechizitoriu nu corespund adevărului.
Date fiind susținerile contradictorii privind persoana care a întocmit înscrisul, instanța reține că probatoriul administrat nu poate conduce la o concluzie certă conform căreia înscrisul nu ar fi fost întocmit de inculpatul Z., instanța urmând a considera veridice susținerile inculpatului conform cărora el este autorul înscrisului.
Apărarea inculpatului conform căreia s-a deplasat în teren și a verificat montarea stâlpilor tip HEB 400 nu se coroborează cu restul probatoriului administrat din care reiese faptul că se atestă în mod nereal că au fost verificate lucrările executate, conform legislației în construcții, de către persoanele abilitate, respectiv de dirigintele de șantier N.G., de responsabilul tehnic cu execuția S.M. și de către responsabilul cu controlul calității lucrărilor în construcții, L.V.. În realitate, niciuna din aceste persoane nu a fost prezentă la o verificare în teren a lucrărilor menționate în procesul verbal de inspecție în execuție întocmit de inculpatul Z., iar inculpatul nu a făcut dovada faptului că a fost prezent în teren, astfel cum a afirmat.
Chiar dacă inculpatul ar fi făcut dovada deplasării în teren ( lucru nerealizat în cauză), pentru un inspector în cadrul I.J.C.NT. nu poate fi primită apărarea conform căreia nu avea posibilitatea, la o inspecție vizuală, să facă diferența dintre un stâlp tip HEB 400 și unul tip HEA 400. O astfel de apărare ar fi viabilă în cazul unei persoane străine de domeniul construcțiilor și nu pentru o persoană angajată la o instituție publică tocmai în scopul verificării lucrărilor de construcție.
În ceea ce privește apărarea inculpatului conform căreia nu exista obligația de a se deplasa în teren pentru a face verificările lucrărilor efectuate, verificările fiind pur scriptice, pe baza documentațiilor depuse la ISC Neamț, instanța a reținut că această apărare a inculpatului este contrazisă de însuși conținutul înscrisului întocmit. Dacă nu exista obligația verificării în teren a lucrărilor, apare ca fiind lipsită de logică inserarea mențiunii privind deplasarea în teren în vederea verificării lucrărilor, astfel încât apărarea inculpatului urmează a fi înlăturată.
Referitor la apărarea inculpatului conform căreia a fost indus în eroare de către inculpatul U., aspect care ar fi fost recunoscut de inculpatul U. în cadrul discuției interceptate purtate cu martorul N.G., instanța a reținut că această apărare intră în contradicție cu susținerile inculpatului Z. privind întocmirea înscrisului în urma efectuării deplasării în teren, caz în care orice inducere în eroare nu ar fi fost posibilă dacă inculpatul Z. și-ar fi îndeplinit atribuțiile de a realiza efectiv o verificare a lucrărilor menționate în înscris. Mai mult decât atât, apărarea inculpatului bazată pe fragmentele din interceptare în care inculpatul U. menționa că prezenta spre semnare mai multe înscrisuri, printre care insera și cele care cuprindeau lucrări corespunzătoare proiectului, dar neefectuate în teren, intră în contradicție cu susținerea inculpatului Z. conform căreia el este autorul înscrisului cu mențiuni necorespunzătoare realității.
Pentru toate aceste considerente, instanța a reținut că inculpatul Z. a întocmit înscrisul Proces verbal de inspecție în execuție, înregistrat la I.J.C.NT sub nr. (...), în conținutul căruia a menționat în mod nereal că a efectuat o inspecție tehnică la obiectivul prevăzut în proiect, împreună cu persoanele implicate în supravegherea și monitorizarea lucrărilor și au constatat că lucrările de montare a stâlpilor tip HEB 400 erau finalizate, înscris pe care inculpatul U.B.A., reprezentant al beneficiarei S.C. L.S.R.L., l-a depus la OJFIR Neamț, cu scopul obținerii pe nedrept a sprijinului financiar nerambursabil aferent primei tranșe de plată, din cadrul contractului de finanțare. În acest mod, inculpatul Z. l-a ajutat pe inculpatul U. să obțină aprobarea primei tranșe de plată din finanțare pentru inculpata SC L.SRL.
În ceea ce privește susținerea inculpatului Z. că înscrisul respectiv nu a avut un caracter determinant în aprobarea primei tranșe de plată, instanța a reținut că înscrisul a fost depus la OJFIR Neamț ca urmare a scrisorii de solicitare de informații suplimentare nr. (...), astfel încât apărarea inculpatului este contrazisă de relațiile solicitate de finanțator.
Referitor la latura subiectivă a infracțiunii, instanța a reținut că potrivit art. 48 alin 1 Cod penal Complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.
În consecință, pentru existența complicității este necesar ca complicele să acționeze cu intenție, directă sau indirectă.
Pe baza probatoriului administrat, instanța a reținut că în sarcina inculpatului Z. poate fi reținută cel puțin intenția indirectă în săvârșirea faptelor, acesta prevăzând rezultatul faptei ( folosirea înscrisului de către inculpatul U.), nu a urmărit producerea urmării socialmente periculoase, dar a acceptat-o.
Față de toate aceste considerente, instanța a reținut că fapta inculpatului Z.V. constând în aceea că, în calitate de inspector în cadrul I.J.C. Neamț, cu ocazia implementării proiectului finanțat din fonduri europene intitulat “Construire minicentru SPA și teren de tenis – (...), prin program FEADR”, cu intenție, l-a ajutat pe U.B.A., reprezentant al beneficiarei S.C. L.S.R.L., să depună înscrisuri false la OJFIR Neamț, cu scopul obținerii pe nedrept a sprijinului financiar nerambursabil aferent primei tranșe de plată, din cadrul contractului de finanțare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 48 C.pen. raportat la art. 181 alin.1 din Legea 78/2000, atât sub aspectul laturii subiective cât și al laturii obiective.
În ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpaților, Tribunalul a reținut că, în cadrul criteriilor prevăzute de art. 74 Cod penal, sunt indicate următoarele elemente: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (fapta săvârșită în cadrul desfășurării activității societății, în exercitarea atribuțiilor de control în cadrul unei autorități); starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii ; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (dorința de a obține o finanțare din fonduri europene); natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (inculpații nu au antecedente penale – condamnarea inculpatului U. nu este definitivă la momentul pronunțării prezentei sentințe); conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În consecință, instanța a dispus:
Condamnarea inculpatului U.B.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d și g Cod penal pe o perioadă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000. În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și g Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Condamnarea inculpatului Z.V.la pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b, d și g Cod penal pe o perioadă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și ped. de art. 48 Cod penal raportat la art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000 . În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d și g Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Condamnarea inculpatei persoană juridică L.S.R.L. la pedeapsa de 180 zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prevăzută de infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prevăzută de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000.
În baza art. 137 alin 2 Cod penal, a stabilit cuantumul unei zile amendă la 200 lei, rezultând o amendă de achitat de 36000 lei. În temeiul art. 138 raportat la art. 136 alin 3 lit f Cod penal a aplicat inculpatei L.S.R.L pedeapsa complementară a afișării hotărârii definitive de condamnare, în extras, la sediul societății, pentru o perioadă de o lună.
În ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei ce a fost aplicată inculpaților U.B.A. și Z.V., Tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 91 Cod penal, se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Tribunalul a apreciat că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, pedeapsa aplicată inculpaților prin hotărârea de față fiind mai mică de trei ani închisoare, iar inculpații nu au antecedente penale, nu s-au sustras de la urmărire penală ori judecată, nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului, exprimându-și acordul pentru a presta o muncă neremunerată, astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate, fiind lipsit de utilitate sub aspectul scopului de reeducare a inculpaților să se pronunțe o pedeapsă cu executare efectivă, cu consecința scoaterii acestora din mediul familial și social.
În consecință, în temeiul art. 91 Cod penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, și a stabilit un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal, pentru fiecare din cei doi inculpați.
Instanța a constatat că prejudiciul cauzat prin infracțiunile din prezenta cauză a fost recuperat integral. După rămânerea definitivă a prezentei sentințe se va comunica o copie a dispozitivului, Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpații Z.V., U.A.B., precum și inculpata - persoană juridică SC L.S.R.L.
Motivele de apel expuse de inculpați au făcut referire la netemeinicia sentinței, sub aspectul soluției de condamnare dispuse, sens în care s-a solicitat desființarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri contrare, de achitare.
Procedând la verificarea sentinței apelate în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel invocate Curtea reține următoarele:
1. Referitor la apelurile declarate de inculpatul U.B.A. și inculpata - persoană juridică SC L.S.R.L., Curtea reține că în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cursul procesului penal prima instanță a procedat la un examen judicios, prin evidențierea mijloacelor de probă atât din faza urmăririi penale cât și din faza cercetării judecătorești, făcând și referiri concrete la mijloacele de probă relevante, iar prin operațiunea de sinteză a acestora a concluzionat pe deplin justificat în sensul existenței faptelor care au constituit obiectul actului de sesizare și a vinovăției inculpaților.
Raportat la aceste considerente, susținerile inculpaților în sensul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prevăzută de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000, nu pot fi însușite de către instanța de apel.
Se invocă astfel de către inculpatul U.B.A. că fapta nu a fost săvârșită cu intenție și că aceasta nu a produs un prejudiciu. Așadar, se acceptă de către inculpat existența faptei, în materialitatea sa, negându-se în schimb, caracterul infracțional al acesteia.
Altfel spus, apelantul invocă faptul că aspectele expuse în rechizitoriu constituie doar nereguli în cadrul procedurilor de accesare a fondurilor europene, nu însă și infracțiunea specifică prevăzută de art. art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000.
Curtea reține că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, la art. 2 , “neregula” a fost definită ca fiind “orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/ sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. ”
Este evident că atunci când reprezentantul unui beneficiar falsifică documente sau prezintă la autoritatea contractantă declarații sau documente despre care cunoaște că sunt false, inexacte sau incomplete, pe baza cărora obține, pe nedrept, fonduri provenite din bugetul general al UE, ne aflăm în prezența unei fraude, sancționabilă în condițiile legii penale.
Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, trebuie să fie făcută cu rea-credință, iar fapta să aibă ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, elementul esențial al acestei infracțiuni fiind intenția celui care fraudează de a induce în eroare finanțatorul.
Or, în cauza de față, probele administrate, astfel cum au fost expuse și interpretate de către prima instanță, dovedesc toate existența tuturor condițiilor de tipicitate mai sus expuse, întrucât inculpatul, cu intenție, a depus la autoritatea contractantă documente falsificate pe baza cărora a solicitat și a obținut avizarea favorabilă a procedurii de achiziție, iar ulterior, tot în baza unor înscrisuri false, a și obținut o primă tranșă de fonduri nerambursabile, în valoare de 133.481 lei. Așadar, documentele depuse au condus în mod nemijlocit la obținerea, pe nedrept, de fonduri europene fiind îndeplinită și condiția producerii unui prejudiciu.
În raport de considerentele mai sus arătate rezultă cu evidență că apărările inculpatului U.B. nu își găsesc susținere în situația de fapt judicios reținută de prima instanță, că varianta expusă de inculpat se constituie într-o încercare de a evita răspunderea penală, fără nici un corespondent în planul probatoriu.
Se mai reține că, în cadrul motivelor de apel, s-a invocat de către inculpat neloialitatea organelor de urmărire penală, care au dispus strângerea unor mijloace de probă, respectiv înregistrarea ambientală dintre martorul N. și inculpat din data de 16.11.2018, cu încălcarea principiului loialității, prin provocare, situație care, în opinia inculpatului, constituie o nulitate absolută.
Curtea reține că această excepție a fost invocată și în cursul procedurii de cameră preliminară, iar prin încheierea nr. 83/CP/09.05.2019 pronunțată de Tribunalul Neamț s-a constatat legalitatea actului de sesizare, fiind respinse cererile și excepțiile invocate de către inculpat.
Sub acest aspect, în considerentele încheierii, s-a arătat că, după cum reiese din declarația de martor dată de numitul N.G., acesta a fost de acord să poarte tehnică de înregistrare în vederea înregistrării unei conversații libere pe care o va purta cu inculpatul U..
În consecință, existând acordul martorului iar înregistrarea vizând discuția pe care acesta o va purta cu o altă persoană, în speță inculpatul U., în cauză, dată fiind urgența determinată de faptul că întâlnirea dintre martor și inculpat a fost stabilită telefonic în aceeași zi, în cauză procurorul, prin ordonanță, a autorizat măsura de supraveghere tehnică, în condițiile art. 141 Cod procedură penală. Judecătorul de drepturi și libertăți a fost sesizat în vederea confirmării măsurii dispuse, lucru care s-a și întâmplat prin Încheierea din data de 19.11.2018, pronunțată în dosarul nr. 3107/110/2018.
În cauză dispozițiile art. 148 nu erau aplicabile, nefiind necesară utilizarea investigatorilor sub acoperire, respectiv folosirea unui colaborator, astfel cum susține inculpatul.
În ceea ce privește susținerea inculpatului că acea discuție ar fi fost condusă de martor în vederea recunoașterii faptelor de către inculpat, judecătorul de cameră preliminară reține că, astfel cum a indicat și martorul audiat, discuția a fost una liberă, nu i s-a solicitat să adreseze anumite întrebări inculpatului, iar organele de poliție nu au avut posibilitatea de a interveni în discuția purtată.
În aceste condiții, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că nu sunt probleme din punctul de vedere al loialității administrării probei sub aspectul invocat de inculpat, valoarea probatorie a datelor rezultând din măsura supravegherii tehnice urmând a fi apreciată la momentul analizării și aprecierii probatoriului, cu ocazia deliberărilor asupra fondului cauzei.
În condițiile în care, în faza de judecată, urmare a administrării probatoriului, nu au apărut elemente noi, de natură să contrazică aspectele reținute de judecătorul de cameră preliminară, Curtea nu va primi favorabil excepția nulității invocată în motivele de apel de către inculpatul U.B..
Referitor la inculpata - persoană juridică SC L.S.R.L, motivele de apel au constat în esență în reiterarea apărărilor expuse la judecata în primă instanță, respectiv faptul că societatea comercială a achitat prejudiciul, inculpata nu a avut cunoștință și nu a fost implicată în activitatea infracțională, astfel că aceasta nu ar trebui să răspundă penal, ci să aibă calitatea de persoană vătămată.
În condițiile în care inculpatul U.B. a acționat în calitate de administrator al SC L.S.R.L, necontestată de către apelanta - persoană juridică, Curtea urmează a-și însuși argumentele expuse în sentința apelată, în justificarea reținerii răspunderii penale a inculpatei - persoane juridice.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului U.B., se observă că prima instanță respectat limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, orientându-se spre minimul special. Totodată, s-a acordat eficiență dispozițiilor art. 91 cod penal, dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În condițiile în care nu se identică aspecte particulare de natură să atenueze răspunderea penală și vinovăția inculpatului , în cauză nu pot fi reținute circumstanțe atenuante față de acesta. Prin urmare, va fi menținută sancțiunea penală dispusă prin sentința penală față de inculpatul U.B.
Și în ceea ce privește pe apelanta - inculpată SC L.S.R.L, Curtea reține că nu există motive de desființare a sentinței sub aspectul individualizării sancțiunii penale, aceasta fiind dispusă în conformitate cu criteriile de individualizare specifice persoanelor juridice.
Prin urmare, vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul U.B.A. și inculpata - persoană juridică SC L.S.R.L. și vor fi obligați aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu prevederile art. 275 al. 2 cod procedură penală.
2. Referitor la apelul declarat de inculpatul Z.V., s-a arătat că probele administrate nu conduc la concluzia că inculpatul ar fi putut cunoaște schimbarea soluției tehnice de către coinculpatul U.B., iar sub aspectul laturii subiective, a comis întra-adevăr o eroare, însă sub forma neglijenței , iar nu a intenției. Apelantul nu a avut o înțelegere cu inculpatul U.B. și nu i-a ajutat pe coinculpați să obțină fonduri comunitare în mod fraudulos .S-a subliniat faptul că în cauză nu sunt întrunite condițiile complicității , în condițiile în care nu a existat o coeziune psihică între autor și apelant, iar procesul verbal întocmit nu a avut un caracter determinant , fiind de fapt primul document care oprea eliberarea sumelor de bani de către AFIR, deoarece s-a consemnat că beneficiarul nu plătise către I.S.C. sumele impuse prin Legea 50/1991.
Situația de fapt reținută prin sentința apelată în sarcina apelantului corespunde probelor administrate pe întreg parcursul procesului penal, acestea conducând, în mod indubitabil, la concluzia că inculpatul a întocmit procesul verbal de inspecție în execuție nr. (...), în conținutul căruia a consemnat, în mod nereal că a efectuat inspecția tehnică a obiectivului prevăzut în proiect, împreună cu persoanele implicate în supravegherea și monitorizarea lucrărilor și a constatat că lucrările de montare a stâlpilor tip HEB 400 erau finalizate.
De altfel, inculpatul Z.V. a recunoscut, nuanțat, aspectele de fapt, apărările acestuia vizând în esență latura subiectivă a infracțiunii.
Sub acest aspect, al laturii subiective, criticile exprimate sunt în parte fondate, întrucât fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare, respectiv reținută prin sentința apelată, nu întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, faptă prev. și pedepsite de art. 48 Cod penal raportat la art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000.
Astfel, una dintre condițiile atragerii răspunderii penale a complicelui este aceea a existenței unei înțelegeri prealabile exercitării actelor specifice de autorat sau concomitente, așadar în timpul comiterii faptei de către autor. Sub raportul elementului moral al infracțiunii, complicitatea trebuie să aibă, întotdeauna, caracterul unei activități intenționate. Condiția săvârșirii actelor de complicitate numai cu forma de vinovăție a intenției – directe sau indirecte – este expres prevăzută de lege, prin dispoziția înscrisă în art. 48 din C. pen. și constă în reprezentarea de către complice a acțiunii pe care o comite autorul și a urmărilor ei, precum și a împrejurării că actul de complicitate contribuie la săvârșirea faptei, unită cu voința de a coopera la realizarea acesteia. Or, în cauză, nici una dintre probele administrate nu conduce la concluzia unei conivențe între autor (inculpatul U.B.) și persoana incriminată ca și complice, respectiv inculpatul Z.V.. Totodată, din probe nu rezultă că apelantul, prin activitatea privitoare la întocmirea procesului verbal menționat avut reprezentarea că îl ajută pe coinculpatul U.B. să comită infracțiunea prevăzută de art. 18 ind.1 alin. l din Legea 78/2000.
În schimb, fapta inculpatului Z.V., mai sus descrisă, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal, astfel cum s-a dispus, anterior pronunțării prezentei decizii, prin încheierea din 13.05.2021.
Potrivit textului legal incriminator, falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
După cum s-a menționat, inculpatul a atestat în procesul verbal împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la efectuarea inspecției tehnice și constatarea finalizării lucrărilor în modalitatea din condițiile de contractare.
Inculpatul a acționat în considerarea calității de inspector în cadrul I.J.C. Neamț, fiind considerat funcționar public, în conformitate cu prevederile art. 175 al. 2 Cod penal (De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public), iar Procesul verbal constituie un înscris oficial, în sensul art. 178 al. 2 din Codul penal, întrucât emană de la o persoană prevăzută de art. 175 al. 2 cod penal, cu competențe atribuite de lege în întocmirea înscrisului
Elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual subzistă și în ceea ce privește latura subiectivă, întrucât inculpatul a acționat cu intenție indirectă, inserând în procesul verbal aspecte în contradicție cu realitatea, situație pe care, în lipsa unui control efectiv, a prevăzut- o și a acceptat-o.
Sub acest aspect, nu se poate concluziona că inculpatul a fost indus în eroare de către coinculpatul U.B., în condițiile în care, în exercitarea atribuțiilor de inspector, acesta avea obligația să procedeze la un control efectiv al lucrărilor.
Totodată, potrivit practicii judiciare constante a instanței supreme „existența infracțiunii de fals intelectual nu este condiționată de un anumit mobil determinat sau de un anumit scop urmărit de infractor.”
În ceea ce privește consecințele falsului intelectual, respectiv dacă înscrisul a avut un caracter determinant pentru obținerea fondurilor, se reține că textul incriminator nu prevede, ca și condiție pentru existența infracțiunii, ca înscrisul alterat să fie folosit în vederea producerii de consecințe juridice, valoarea socială protejată de norma de incriminare reprezentând-o încrederea publicului în veridicitatea conținutului unui înscris oficial.
Curtea va reține totuși, în acord cu considerentele din sentința, că procesul verbal a fost depus de către coinculpatul U.B. la OJFIR Neamț, în cadrul documentației care a fost avută în vedere la atribuirea fondurilor europene.
Prin urmare, activitatea inculpatului Z.V., astfel cum a fost mai sus expusă, întrunește elementele constitutive al infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 cod penal, fiind îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii penale.
Referitor la individualizarea sancțiunii penale, în raport de criteriile prevăzute de art. 74 cod pena, se va aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre cuantumul minimului special, de 1 an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 91 Cod penal, fiind întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru atragerea acestei forme de executare, non privative de libertate
De altfel, având în vedere că în cauză a declarat apel doar inculpatul, nefiind declarat apel și în defavoarea inculpatului, de către parchet sau partea civilă, iar prin sentința s-a pronunțat o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii în cuantum la limita minimului special prevăzut de art. 18 ind. 1 al. 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 91 Cod penal, o soluție de aplicare a unei pedepse peste minimul special, eventual cu o altă formă de executare, ar fi de natură să agraveze situația inculpatului în propria cale de atac.
În consecință, va fi admis apelul declarat de inculpatul Z.V. desființată în parte sentința penală apelată, respectiv latura penală în ceea ce privește pe inculpatul Z.V., se va reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Se va constata că prin încheierea din data de 13.05.2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută în rechizitoriu în infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal.
Va fi condamnat inculpatul Z.V., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal la pedeapsa de 1 (un) închisoare.
În temeiul art. 91 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, și va stabili un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, va obliga pe inculpatul Z.V.ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, va impune condamnatului să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul municipiului Piatra Neamț, jud. Neamț, sau în cadrul Bibliotecii G T Kirileanu Piatra Neamț, jud. Neamț, pe o perioadă de 60 (șaizeci) de zile lucrătoare.
În temeiul art. 91 alin. 4 Cod penal, va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

I În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C .p .p . respinge ca nefondate apelurile declarate de apelantul - inculpat U. A.B. și apelanta - inculpată persoană juridică SC L.S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 106/P din data de 14.10.2020 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 2393/103/2018.
În conformitate cu prevederile art. 275 al. 2 Cod procedură penală obligă apelanții să plătească statului câte 400 lei cheltuieli judiciare.
II În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C .p .p . admite apelul declarat de apelantul - inculpat Z.V. împotriva sentinței penale nr. 106/P din data de 14.10.2020 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 2393/103/2018.
Desființează în parte sentința penală apelată, sub aspectul laturii penale, doar în ceea ce privește pe inculpatul Z.V., reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Constată că prin încheierea din data de 13.05.2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută în rechizitoriu în infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal.
Condamnă inculpatul Z.V., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal la pedeapsa de 1 ( un ) închisoare .
În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, și stabilește un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozițiilor art. 92 Cod penal.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, obligă pe inculpatul Z.V.ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, impune condamnatului să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul municipiului Piatra Neamț, jud. Neamț, sau în cadrul Bibliotecii G T Kirileanu Piatra Neamț, jud. Neamț, pe o perioadă de 60 (șaizeci) de zile lucrătoare.
În temeiul art. 91 alin. 4 Cod penal, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat cu privire la apelul inculpatului Z.V. rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea la dispoziția procurorului și a inculpatului, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 27.07.2021.

PREȘEDINTE
(...)
JUDECĂTOR
(...)





GREFIER
(...)


Red. sent.: L. A.M.
Red. dec.: M.A.A., I.N.C.
Tehnored.: D.Ș. - 11 ex.
27.07.2021/27.07.2021