IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
14 aprilie 2016
Nr. 524/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de
NEGOIȚĂ ROBERT SORIN, la data faptelor administrator al unor societăți comerciale, în prezent primar al sectorului 3 București, cu privire la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
Potrivit ordonanței de efectuare a urmăririi penale, există aspecte și date din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2005- 2009, prin folosirea resurselor societăților pe care le administra, suspectul Negoiță Robert Sorin a construit trei ansambluri rezidențiale compuse din imobile de locuit și locuri de parcare și a vândut, în nume propriu, un număr de 1.250 din aceste imobile, ascunzând activitatea economică desfășurată prin neînregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, nedeclararea și neachitarea către bugetul de stat a TVA în valoare de 77.148.021 lei.
Concret, s-a stabilit că, în perioada 2005 – 2009, suspectul Negoiță Robert Sorin a construit, în vederea vânzării, 3 ansambluri rezidențiale formate din vile și blocuri de locuințe și locuri de parcare, situate în București, în orașul Voluntari și orașul Popești Leordeni.
Începând din luna decembrie 2005, Negoiță Robert Sorin a început vânzarea imobilelor pe măsura finalizării acestora, fără a declara organelor fiscale teritoriale activitatea economică desfășurată și fără a achita obligațiile fiscale ce-i reveneau.
În perioada 10.01.2006 – 13.07.2009, acesta a efectuat un număr de 1.250 de tranzacții imobiliare, constând în vânzări de construcții și teren aferent construcțiilor, activități din care a obținut venituri în sumă de 364.714.645 lei.
Având în vedere că Negoiță Robert Sorin a luat măsuri active de comercializare a locuințelor construite în cele trei ansambluri rezidențiale prin mijloace similare unui prestator de servicii sau comerciant, activitatea pe care a desfășurat-o este calificată ca activitate economică, pentru care exista obligația plătirii de TVA către buget.
Pentru a evita plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor realizate, Negoiță Robert Sorin a folosit un procedeu ingenios prin care cheltuielile cu realizarea imobilelor, în nume propriu, au fost evidențiate contabil și declarate fiscal de societățile pe care le administra, însă veniturile nu au fost evidențiate. Prin urmare, raportat la cele trei ansambluri rezidențiale, Negoiță Robert Sorin nu a declarat activitatea economică prestată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA.
Astfel, deși imobilele „scriptic” au fost edificate de persoana fizică Negoiță Robert Sorin, după finalizare, acestea au fost prezentate, la toate târgurile imobiliare, drept ansamblurile rezidențiale aparținând unei din societățile la care acesta era acționar.
Prin activitățile anterior descrise, prejudiciul total adus bugetului de stat este estimat la 77.148.021 lei și reprezintă TVA de la care Negoiță Robert Sorin s-a sustras prin ascunderea activității economice derulate în nume propriu, în perioada 2005 – 2009.
Suspectului Negoiță Robert Sorin i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
ACTUALIZARE la 05.08.2020:
La data de 03 februarie 2020, procurorii anticorupție au dispus față de persoana menționată în comunicat soluția clasării, conform art. 16 alin 1, lit. a, (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală.
Concret, la baza dispunerii acestei soluții s-au avut în vedere următoarele considerente:
În cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, așa cum s-a întâmplat și în cazul de față, existența infracțiunii de evaziune fiscală se reține doar atunci când există un element fraudulos din care să rezulte intenția suspectului de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
Astfel, în prezenta cauză, după administrarea probatoriului, a rezultat că bunul (cele 1.250 de imobile edificate) nu a fost ascuns, atât timp cât acesta exista înregistrat în evidențele oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară și respectiv în evidențele administrațiilor fiscale.
De asemenea, nici sursa impozabilă nu a fost ascunsă, având în vedere că pentru tranzacțiile imobiliare în discuție a existat un impozit datorat bugetului de stat, calculat și vărsat cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare aferente acestor imobile.
În concluzie, caracterul public al actelor încheiate de persoana respectivă în legătură cu autorizarea/recepția/înregistrarea, în cărțile funciare și la administrațiile financiare, a acestor construcții și ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, exclud existența vreunui element fraudulos.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE