IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
16 mai 2016
Nr. 644/VIII/3
COMUNICAT
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Actualizare (20.11.2018):
La data de 15 noiembrie 2018, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 alin 1, lit. b, teza întâi („fapta nu este prevăzută de legea penală ...”) și e, teza finală („lipsește ... o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”) din Codul de Procedură Penală.
Raportat la situația descrisă mai sus, din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale.
Una dintre cauzele care a generat această situație a fost reprezentată de cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral. Un număr însemnat de sesizări au solicitat efectuarea de cercetări sub acest aspect și în ceea ce privește omisiunea autorităților de a adopta acele măsuri legislative care să faciliteze exercitarea drepturilor electorale.
Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curții Constituționale, o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative.
În ceea ce privește absentarea în ziua votului a unor membri ai comisiilor electorale, desemnați din partea anumitor partide politice, o atare faptă a fost apreciată de legiuitor ca fiind de natură contravențională (Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la art. 55, lit. u prevede că este contravenție „încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri”).
Un alt aspect care a condus la îngrădirea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi constituit-o modalitatea în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secții de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, și în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulți cetățeni români, și a participării acestora la procesele electorale anterioare.
La data de 21 iunie 2016, prin hotărârea nr. 88/2016, plenul Senatului a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în legătură cu o persoană, înalt demnitar, membru al Guvernului care avea și calitatea de senator, față de care ar fi existat aspecte din care ar fi rezultat suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele menționate mai sus.
În aceste condiții s-a constatat că lipsește o condiție cerută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, fapt care împiedică și dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale, împrejurare care impune, clasarea cauzei.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Alte legături de la această informațiecomunicate de presă din
04 decembrie 2014