IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2022:003.001133
Dosar nr. 898/98/2020 (397/2022)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA NR. 1133/A
Ședința publică din data de 20.09.2022
Curtea constituită din:
Președinte: (...)
Judecător: (...)
Grefier: (...)
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, a fost reprezentat de procuror (...).
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C., I.Ș. și S.I., împotriva sentinței penale nr.2/19.01.2022 pronunțate de Tribunalul Ialomița în dosarul nr.898/98/2020.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 06.09.2022, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 391 al. 1 CPP a stabilit termen pentru pronunțare la data de 20.09.2022, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA,
Prin sentința penală nr.2/19.01.2022 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr.898/98/2020, s-au hotărât următoarele:
„În baza art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. și art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul S.I. la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată (6 acte materiale comise în perioada 2013 – 2019).
În baza art. 67 alin. 2 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 4 ani.
În baza art. 65 alin. 1 C. proc. pen. aplică inculpatului ca și pedeapsă accesorie interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.
În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. și art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul I.Ș. la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată (6 acte materiale comise în perioada 2013 – 2019).
În baza art. 67 alin. 2 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o durată de 4 ani.
În baza art. 65 alin. 1 C. proc. pen. aplică inculpatului ca și pedeapsă accesorie interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen.
În baza art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen. și art. 5 C. pen., condamnă pe inculpata ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C. la o pedeapsă de 18.000 lei amendă, respectiv 180 zile - amendă a câte 100 de lei fiecare, pentru comiterea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei în formă continuată (6 acte materiale comise în perioada 2013 – 2019).
În baza art. 136 alin. 3 lit. a C. pen. și art. 139 alin. 1 lit. a C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, dispune dizolvarea ASOCIAȚIEI CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C.
În baza art. 498 C. proc. pen., la data rămânerii definitive hotărârea se comunică persoanei juridice, organului care a autorizat înființarea asociației și organului la care a fost înregistrată asociația.
În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 404 alin. 4 lit. g Cod procedură penală dispune desființarea următoarelor înscrisuri falsificate, respectiv:
- hotărârea Consiliului Local nr. 5 din data de 05.04.2013, privind concesiunea terenului falsificată, care menționează o suprafață de teren concesionată mai mică decât cea menționată în cererile de suprafață;
- tabel cu proprietarii/deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată;
- centralizator privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la primărie sub nr. 122/15.06.2015;
- centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie sub nr. 503/12.05.2017;
- centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie sub nr. 360/12.05.2018;
- centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie nr. 556/14.05.2019.
În baza art. 397 Cod procedură penală rap. la art. 1381 și 1382 C. civ., precum și art. 73 ind. 1 din Legea 500/2002 admite acțiunea civilă formulată de partea civilă MADR – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTORI și obligă pe inculpații S.I., I.Ș. și ACAI V.C., în solidar, la plata prejudiciului total în cuantum de 660.541,15 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu dobânzi și penalități de întârziere ce se vor calcula conform art. 73 ind.1 din Legea 500/2002 de la data încasării veniturilor necuvenite și până la data achitării efective.
În baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală raportat art. 20 din Legea 78/2000 și art. 250 Cod procedură penală menține măsurile asiguratorii instituite, după cum urmează:
- sechestrul asigurător asupra sumelor de bani ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuat la locuința inculpatului I.Ș., respectiv: suma de 16.010 lei ( 2 bancnote a 200 de lei, 149 de bancnote a 100 lei, 14 bancnote a 50 lei și 1 bancnotă a 10 lei; suma de 4.015 lei ( 34 bancnote a 100 de lei, 12 bancnote a 50 lei, 1 bancnota a 10 lei, o bancnota a 5 lei); suma de 3.640 lei (10 bancnote a 200 de lei, 12 bancnote a 100 lei, 88 bancnote a 5 lei); suma de 3030 euro ( 56 de bancnote a 50 de euro, 11 bancnote a 20 euro și 1 bancnote a 10 euro) – în total 23.665 lei și 3.030 euro -, instituit prin Ordonanța din data de 28.02.2020, emisă de către Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție;
- sechestrul asigurător cu privire la următoarele imobile deținute de inculpatul I.Ș. în coproprietate cu soția sa, I.M.D.: imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a com. (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 14.507 mp, situat în extravilanul comunei (...), tarla 35/1, parcela 19, evaluat la o valoare de 5.005 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. Cadastral (...) a com. (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 14.459 mp, situat în extravilanul comunei (...), tarla 35/3, parcela 24, evaluat la o valoare de 4.988 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a com. (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 22.098 mp, situat în extravilanul comunei (...), tarla 51/3, parcela 22, evaluat la o valoare de 7.624 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. Cadastral (...) a com. (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 29.070 mp, situat în extravilanul comunei (...), tarla 30/3, parcela 10, evaluat la o valoare de 10.029 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a com. (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 13.901 mp, situat în extravilanul comunei (...), tarla 402/2, parcela 17, evaluat la o valoare de 4.796 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a com. (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 24.200 mp, situat în extravilanul comunei (...), tarla 57/4, parcela 35, evaluat la o valoare de 8.349 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a orașului (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 10.000 mp, situat în extravilanul orașului (...), tarla 30/3, parcela 27, lot 1, evaluat la o valoare de 3.450 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a orașului (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 40.000 mp, situat în extravilanul orașului (...), tarla 30/3, parcela 27, lot 2, evaluat la o valoare de 13.800 euro; imobil înscris în cartea funciară nr. (...), nr. cadastral (...) a orașului (...), jud. (...), reprezentând teren arabil în suprafață de 50.000 mp, situat în extravilanul orașului (...), tarla 32/1/5, parcela 34, evaluat la o valoare de 17.250 euro, instituit prin Ordonanța din 29.06.2020, emisă de către Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție;
- sechestrul asigurator cu privire la sumele de bani aflate în conturile ACAI. (Raiffeisen Bank) respectiv 222.292,10 lei, instituit prin Ordonanța din 29.06.2020, emisă de către Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.
În baza art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata sumei de 9000 lei (din care 8400 lei aferente fazei de urmărire penală și 600 lei aferente fazei de judecată), reprezentând cheltuieli judiciare către stat, respectiv 3000 lei fiecare.”
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În anul 2013, alături de alte două persoane, coinculpații I.Ș. (primarul comunei V.C.) și S.I. (cumnatul acestuia) au înființat ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C. (în continuare ACAI), acesteia din urmă fiindu-i atribuită în concesiune pășunea unității administrativ – teritoriale V.C. în scopul încasării subvențiilor de la APIA. Ulterior, în cursul anilor 2013, 2014, 2015, 2017, 2018 și 2019, cu ajutorul inculpatului, coinculpatul S.I., președintele ACAI, a depus la APIA documente falsificate sau cu date inexacte, obținând subvenții în sumă totală de 660.740,20 lei.
În cursul anului 2013, inculpatul I.Ș., primarul comunei V.C. atât la acel moment cât și în prezent, împreună cu coinculpatul S.I., cumnatul său, dar și cu N.I. și U.A. au înființat ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C., inculpată în cauză, scopul acesteia din urmă fiind acela de a concesiona pășunea unității administrativ - teritoriale V.C. și încasarea subvențiilor de la APIA.
De înființarea asociației s-a ocupat, în principal, inculpatul S.I. care a depus înscrisurile necesare în vederea dobândirii personalității juridice la Judecătoria (...), care, prin încheierea nr. (...) din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) a admis cererea formulată de ACAI, acordându-i personalitate juridică. Totodată, s-a dispus și înregistrarea acesteia în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei (...). Această hotărâre a rămas definitivă și irevocabilă la data de 21.03.2013, nefiind formulată cale de atac. Prin urmare, înscrierea definitivă a asociației s-a făcut la această din urmă dată, de la care se consideră înființată și de la care dobândește personalitate juridică.
În continuare, instanța de fond a reținut că în actul constitutiv al ACAI s-a menționat că: membrii fondatori sunt S.I. (care are și calitatea de președinte), N.I. (care are și calitatea de vicepreședinte), I.Ș. (care are și calitatea de secretar) și U.A. (care are și calitatea de cenzor); patrimoniul este în cuantum de 800 lei; asociația este înființată pe perioadă nedeterminată; are scopul de a reprezenta interesele proprietarilor de animale din localitatea V.C.
Totodată, în statutul ACAI sunt expuse și obiectivele înființării acesteia, printre care: sprijinirea intereselor crescătorilor de animale din V.C., preluarea pășunii comunei, curățarea și întreținerea pășunii preluate; sprijinirea proprietarilor de animale în vederea valorificării eficiente a producției de lapte și carne, cât și reprezentarea în negocierea prețului cu procesatorii de lapte, iar pentru îndeplinirea acestor obiective ACAI și-a propus încasarea subvențiilor de la stat, precum și sprijinirea proprietarilor de animale în discuțiile cu instituțiile statului și alte organisme.
Instanța de fond a reținut că, potrivit statutului ACAI, pot deveni membri ai asociației, persoanele fizice sau juridice care sprijină moral și/sau material asociația. Astfel, membrii pot fi fondatori, asociați (în urma depunerii unei cereri de înscriere către Adunarea Generală) și onorifici. Se mai arată și că această calitate se pierde prin deces sau prin retragere din asociație.
Ca și procurorul care a efectuat urmărirea penală, prima instanță a reținut că, în afara membrilor fondatori, menționați mai sus, ACAI nu are și nu a avut alți membri în perioada 2013 – 2019, nefiind identificate cereri de înscriere, aspect care rezultă atât din declarațiile martorilor audiați în cauză cât și din declarațiile inculpaților S.I. și I.Ș.
În continuare, prima instanță a reținut că potrivit art. 11 alin.2 din Statutul ACAI, este prevăzută răspunderea în materie de gestiune a membrilor consiliului director, alcătuit din președintele S.I., vicepreședintele N.I. și secretarul I.Ș.
De asemenea, s-a reținut că, ulterior constituirii, coinculpații I.Ș. și S.I. au făcut demersurile pentru preluarea pășunii unității administrativ - teritoriale V.C.
În cea de a doua etapă, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 5/05.04.2013 a Consiliului Local V.C. s-a atribuit, prin concesiune, pășunea către ACAI V.C., existând mai multe nereguli în ceea ce privește această hotărâre, fiind identificate mai multe versiuni ale acesteia.
Astfel, cu ocazia percheziției efectuate la sediul primăriei din comuna V.C. au fost ridicate toate documentele care priveau condițiile în care a fost emisă Hotărârea nr. 5/05.04.2013 privind concesiunea pășunii, respectiv: raport al Comisiei de Specialitatea privind proiectul de hotărâre pentru atribuirea directă a contractului de concesiune de lucrări către ACAI din 28 martie 2013 și procesul – verbal din data de 05.04.2013, în ședință ordinară de lucru a Consiliului local V.C. pentru luna aprilie 2013.
Analizând aceste documente a reieșit că la data de 29 martie 2013, inculpatul I.Ș., în calitate de primar, a convocat întrunirea consiliului local pentru data de 05.04.2013 convocatorul făcând referire la aprobarea bugetului local al comunei (la pct. 1) și diverse – alte probleme din actualitatea comunei (la pct. 2).
În urma examinării comparative a documentelor ridicate de la primărie, cu cele ridicate de la APIA, dar și cu cele aflate în arhiva electronică a Instituției Prefectului jud. Ialomița s-au constatat mai multe diferențe atât în ceea ce privește conținutul acestora cât și în ceea ce privește forma semnăturilor aplicate. Astfel:
- hotărârea depusă de ACAI la APIA, în copie conformă cu originalul, are menționată în preambul „cererea nr. 468 a Asociației” și „raportul de specialitate nr. 476/2013” (acte care nu există) și se regăsește articolul 6;
- hotărârea ridicată cu ocazia efectuării percheziției din sediul primăriei nu are menționat numărul cererii depuse de ACAI la primărie, dar este menționat raportul de specialitate nr. 4/2013 întocmit de viceprimarul comunei V.C. (act care nu există în realitate), avizul favorabil nr. 4/2013 al comisiei de specialitate și nu are articolul 6. De altfel, conform raportului de constatare criminalistică nr. 242.018 din data de 22.06.2020, rezultă că semnătura de la rubrica președinte de ședință de pe această hotărâre, dar și de pe procesul – verbal al ședinței ridicat la percheziție nu aparține lui V.S. (fost consilier al comunei V.C.);
- hotărârea depusă de primărie la Instituția Prefectului jud. Ialomița și aflată în arhiva electronică nu are menționat un număr al cererii depuse de către ACAI, dar are menționat raportul de specialitate nr. 4/2013 întocmit de către viceprimarul comunei V.C. (act care nu există în realitate) și nu are articolul 6.
În continuare, se constată că în documentul emis de Primăria V.C. și semnată de viceprimarul R.M. în locul primarului I.Ș., înregistrat sub nr. 4/29 martie 2013 și intitulat Expunere de motive a primarului comunei V.C. privind proiectul de hotărâre pentru adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli al comunei V.C. pe anul 2013 (fila 47 vol. 4 d.u.p.) se menționează că: „Primarul comunei V.C., jud. Ialomița, având în vedere proiectul de hotărâre pentru atribuirea directă a contractului de concesiune de lucrări către Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și caprine) V.C. consider că adoptarea acestei hotărâri este benefică pentru comună și pentru crescătorii de animale de pe raza comunei întrucât prin constituirea acestei asociații și atribuirea contractului de concesiune pentru suprafața de 168,34 de hectare teren pășune urmează a se primi subvenție de la stat pentru această suprafață, care pot fi folosiți pentru amenajarea și îmbunătățirea calității islazului de pe raza comunei”. Acesta este, de altfel, și singurul document în care se face referire la un contract de concesiune al pășunii pentru o suprafață de 168,34 ha (și nu 188,70 ha, așa cum apare ulterior în contract), în rest fiind făcute referiri la un contract de concesiune a lucrărilor. Referitor la acest document, se reține că martora R.M. a recunoscut că l-a semnat în locul primarului și că este posibil ca acesta să fi fost întocmit de către secretarul M.R.L., aceasta fiind persoana care pregătea ședințele consiliului local.
În documentul înregistrat sub nr. 4/28 martie 2013 emis de Consiliul local V.C.– Compartimentul de specialitate, semnat de agentul agricol H.C. și intitulat Raport al Comisiei de Specialitate privind proiectul de hotărâre pentru atribuirea directă a contractului de concesiune lucrări către Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și Caprine) V.C. s-a arătat că: „[....] luând în dezbatere proiectul de hotărâre inițiat de către d-l I.Ș. (a se observa că Expunere de motive a primarului comunei V.C.privind proiectul de hotărâre pentru adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli al comunei V.C. pe anul 2013 datează din 29.03.2013) privind atribuirea directă a contractului de concesiune de lucrări către Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și Caprine) V.C., în exercitarea atribuțiilor conferite de art. 44 din Legea 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare privind administrația publică locală, exprimăm următorul raport: considerăm necesară și oportună adoptarea Hotărârii Consiliului Local al comunei V.C. privind atribuirea directă a contractului de concesiune de lucrări către Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și Caprine) V.C. întrucât acest lucru este benefic pentru comunitate și pentru crescătorii de animale, deoarece de ani de zile nu s-a mai primit subvenție de la UE pentru amenajarea și întreținerea acestor suprafețe de pășune [...]”.
În continuare, instanța de fond a reținut că la filele 49 – 51 din volumul 4 al dosarului de urmărire penală se află și procesul – verbal al ședinței din data de 05.04.2013 al Consiliului local V.C. în care, pe prima pagină se menționează că la propunerea secretarului R.L. s-a aprobat (cu unanimitate) suplimentarea ordinii de zi cu două puncte, printre care și adoptarea Proiectului de hotărâre privind atribuirea directă a contractului de concesiune de lucrări către Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și Caprine) V.C. De menționat este și faptul că la această ședință a participat și inculpatul I.Ș.
În cuprinsul procesului – verbal s-a menționat că în urma exercitării procedurii votului deschis, prin ridicarea mâinii, cu unanimitate de voturi s-a adoptat Hotărârea Consiliului local nr. 5/05.04.2013 privind atribuirea directă a contractului de concesiune lucrări către Asociația Crescătorilor de animale (ovine și caprine) V.C. S-a mai reținut în procesul – verbal că acest punct a fost susținut de U.A., consilier local, dar și membru fondator și cenzor al ACAI. A arătat acesta cu acea ocazie că: „la nivelul comunei s-a constituit Asociația Crescătorilor de Animale (ovine și caprine) V.C. la care d-l S.I. este președinte, d-l N.I. de la M. este membru al consiliului de administrație, iar dumnealui este cenzor. Trebuie să se scoată certificat fiscal de la primărie și să se procedeze la înregistrarea acestei asociații de la Judecătoria Fetești [...].”
Referitor la acest proces – verbal instanța de fond a constatat că potrivit raportului de constatare criminalistică nr. 242.018 din data de 22.06.2020, semnătura de la rubrica „Președinte de ședință” nu aparține lui V.S., fiind executată olograf cu ajutorul unui instrument de scris din categoria pixurilor cu vârf sferic metalic și pastă de culoare albastră.
În apărare, inculpații au depus o formă olografă a procesului – verbal de ședință din data de 05.04.2013, în care se menționează, la pagina 2, pct. 2 Diverse: 1. Proiect de hotărâre privind atribuirea directă a contractului de concesiune lucrări către Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și Caprine) V.C. În pagina III se menționează „Se aprobă HCL nr. 3/05.04.2013 (și nu nr. 5/05.04.2013 cum apare în contract) privind atribuirea directă a suprafeței de 180 hectare islaz către asociația crescătorilor de animale V.C.”
În continuare, se constată că, fără a exista un proiect de hotărâre (deși se face referire la el) a fost întocmită de către secretarul comunei Hotărârea Consiliului local nr. 05/05.04.2013, pe care a și semnat-o. În schimb, conform raportului de constatare criminalistică anterior menționat, la pct. V.2 s-a concluzionat că semnătura realizată prin intermediul unor mijloace electronice la rubrica „PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, V.S.” pe ultima filă a documentului nr. 2 ridicat din sediul Primăriei V.C. în urma percheziției efectuate la data de 06.02.2020 – HCL V.C. nr. 05/05.04.2013, privind cererea fără număr de înregistrare depusă în numele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine V.C. de reprezentantul legal S.I., reproduce imaginea unei semnături care nu a fost efectuată de V.S. și nu se poate stabili de cine a fost realizată întrucât este o contrafacere realizată prin imitarea liberă a unei/unor semnături autentice a/ale susnumitului.
Instanța de fond a constatat că de la primărie au fost ridicate și caietul de sarcini precum și studiul de oportunitate (filele 56 – 61 din vol. 4 al d.u.p.) care sunt nedatate, neînregistrate și nesemnate, dar care fac referire la suprafața de 168,34 hectare de teren din categoria de folosință pășune din domeniul public al comunei V.C., prin atribuire directă conform OUG nr. 34/2006. De asemenea, în caietul de sarcini se menționează că: „concesionarea pășunilor se va face prin atribuire directă a contractului de concesiune de lucrări în favoarea Asociației”, făcându-se referire și la dispozițiile Legii 214/2011, cu trimitere la „pajiștile comunale [...] proprietate privată a unităților administrativ – teritoriale, care pot fi concesionate prin atribuire directă asociației locale de creștere a animalelor”.
Instanța de fond a mai reținut și că în toate cele 3 variante ale HCL nr. 5 din data de 05.04.2013 se menționează că: se aprobă concesionarea lucrărilor privind amenajarea și îmbunătățirea pășunilor comunale în suprafață de 168,34 hectare prin atribuirea directă a contractului de concesiune în favoarea Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine V.C., din comuna V.C., jud. Ialomița, reprezentată de S.I., în calitate de președinte; se aprobă studiul de oportunitate atașat prezentei hotărâri; se aprobă caietul de sarcini atașat prezentei hotărâri; durata concesiunii este de 10 ani începând cu data încheierii contractului de concesiune; nivelul redevenței este de 35 lei/hectar/an; asociația, reprezentată de S.I., în calitate de președinte, va asigura întreținerea corespunzătoare a pășunilor, în conformitate cu Legea 214/2011; Consiliul local mandatează primarul localității V.C. pentru semnarea contractului de concesiune de lucrări cu Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine V.C., reprezentată de S.I. în calitate de președinte.
Falsificarea acestei hotărâri, în toate cele 3 variante ale sale, este susținută nu doar de raportul de constatare criminalistică, ci și de declarațiile martorului V.S. (fost consilier local), care cu ocazia audierii sale a arătat că semnăturile nu îi aparțin și nici nu își amintește să fi văzut acea hotărâre.
Așadar, coroborând declarațiile martorului V.S., înscrisurile ridicate de la primărie, procesul - verbal al ședinței din data de 05.04.2013, HCL nr. 5/05.04.2013 și concluziile raportului de constatare tehnico – științifică nr. 242.018 din data de 22.06.2020 se reține că documentele anterior menționate au fost falsificate pentru a susține fundamentarea și încheierea contractului de concesiune a pășunii comunale cu ACAI, neexistând niciun document valabil de atribuire a contractului de concesiune a pășunii comunale din domeniul privat al comunei V.C. către ACAI.
La data de 24.05.2013, în temeiul dispozițiilor OUG 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică și a HCL nr. 5/05.04.2013 de aprobare a concesionării directe a suprafeței de 188,70 hectare de teren pășune din domeniul privat al comunei V.C. s-a încheiat contractul de concesiune între Primăria comunei V.C., reprezentată de primarul I.Ș., în calitate de concedent, și Asociația Crescătorilor de Animale (Ovine și Caprine) V.C., reprezentată de S.I.
Instanța de fond a mai constatat că obiectul contractului este diferit de cel aprobat prin Hotărârea Consiliului local, astfel, în acest din urmă act se face referire la concesiune de lucrări privind amenajarea și îmbunătățirea pășunilor comunale, în timp ce în contract se face referire la însăși exploatarea pășunii.
Acest contract a fost semnat de primarul I.Ș., în calitate de primar și de S.I., în calitate reprezentant al Asociației Crescătorilor de Animale V.C., ștampilat cu ștampila având impresiunea Asociației Crescătorilor de Animale I.V.C., nefiind semnat la rubrica „secretar de comună M.L.R., ci doar ștampilat cu ștampila primăriei. Or, conform art. 2 lit. c din Legea 554/2004, fiind vorba despre un act administrativ, acesta ar fi trebuit supus avizului de legalitate al secretarului primăriei. Însă, acest contract nu poartă o astfel de viză de legalitate.
De asemenea, prima instanță a mai constatat că acest contract de concesiune a fost încheiat nu doar în baza unei hotărâri a consiliului local falsificate, dar și cu depășirea mandatului dat prin acea hotărâre, atât în ceea ce privește obiectul contractului cât și suprafața de pășune.
Totodată, instanța de fond a mai reținut că între momentul adoptării hotărârii și încheierii contractului, respectiv 05.04.2013 și 24.05.2013 a intervenit și o modificare legislativă, fiind abrogată Legea 214/2011 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor.
Astfel, instanța a reținut că potrivit art. 15 din Legea 214/2011: (1) Pentru punerea în valoare și folosirea optimă a pajiștilor, consiliile locale, în baza cererilor organizațiilor și asociațiilor locale ale crescătorilor de animale, legal constituite, scot la licitație concesionarea suprafețelor de pajiști, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru o perioadă de minimum 10 ani și o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. În cazul în care organizația sau asociația locală a crescătorilor de animale nu asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pajiște, suprafața prevăzută în contractul de concesiune se diminuează proporțional cu efectivele deținute. (2) În cazul în care există o singură asociație locală de creștere a animalelor pe raza unității administrativ-teritoriale, aceasta beneficiază de dreptul de concesionare prin atribuire directă. (3) Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească utilizatorii de pajiști prevăzuți la alin. (1) care vor încheia contracte de concesiune se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (4) Consiliile locale ale comunelor, orașelor și, respectiv, ale municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare până la data de 1 februarie a fiecărui an. (5) Lucrările de întreținere a pajiștilor comunale și urbane, precum și a utilităților zoopastorale se vor efectua de crescătorii de animale care le folosesc. Condițiile și nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune.
Conform art. 9 din OUG 34/2013: (1) Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de maximum 5 ani. (2) Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de maximum 5 ani. (3) Consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor vor dispune cu privire la inițierea procedurii de concesionare/închiriere până la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, orașului, respectiv al municipiului. (4) Anual, până la data de 1 martie, primarii comunelor, orașelor, respectiv ai municipiilor verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/contract, în corelare cu suprafețele utilizate, și stabilesc disponibilul de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare. (5) Lucrările de întreținere a pajiștilor și a utilităților zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc. Condițiile și nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune/închiriere, întocmit pe baza contractului-cadru aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, emis în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. (6) Pentru contractele încheiate potrivit alin. (1) și (2) se va asigura o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. Metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe de urgență. (7) Resursele financiare rezultate din administrarea pajiștilor proprietate publică sau privată a comunelor, orașelor, respectiv a municipiilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz. (8) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare/închiriere în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Ulterior, OUG 34/2013 și, în special art. 9 a suferit mai multe modificări, însă, din perspectiva încheierii contractului sunt relevante cele în vigoare la data încheierii acestuia.
Conform art. 10 din OUG 34/2013: În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, persoanele fizice și juridice proprietari/utilizatori de pajiști au obligația să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.
Or, în raport de oricare dintre aceste dispoziții legale, instanța de fond a constatat că există elemente de nelegalitatea privind atribuirea contractului de concesiune, însă, esențial este faptul că acest contract nu ar fi fost valabil nici potrivit Legii 214/2011 și nici potrivit OUG 34/2013 având în vedere faptul că asociația nu deținea animale și implicit nici nu putea asigura încărcătura necesară de animale pentru a i se atribui în concesiune pajiștea. În acest sens, instanța a reiterat faptul că ACAI V.C. avea doar 4 membri, respectiv membrii fondatori, între care și coinculpații S.I. și I.Ș., neexistând nicio dovadă că ceilalți crescători din comună care asigurau încărcătura de animale pe pășune au aderat la această asociație.
De altfel, acesta este și motivul pentru care, în cursul cercetării judecătorești instanța a respins probele cu expertiza topografică și cu expertiza contabilă, având în vedere că acuzațiile aduse privesc întreaga subvenție încasată și la care ACAI nu ar fi avut dreptul, având în vedere pe de o parte că „a concesionat” pășunea în mod nelegal, iar pe de altă parte că nu deținea animale (cerință esențială pentru obținerea subvenției).
De asemenea, în ceea ce privește respingerea probei cu expertiza topografică instanța a constatat că în Registrul Agricol aferent anului 2010 – 2012 nu este trecută nicio valoare, în anii 2013, 2014, 2015 și 2017 figurează suprafața de 188,70 de hectare de pășune ( însă aceasta valoare este modificată cu pastă corectoare), iar în anii 2018 și 2019 suprafața înscrisă este de 165,82 de hectare, justificarea inculpaților fiind aceea că s-ar fi mărit luciul de apă al lacului S. Cu toate acestea, instanța a constatat că inculpații nu au oferit o explicație concretă cu privire la micșorarea suprafeței în acte cu aproape 30 de hectare și nu au făcut referire la realizare unor activități efective de măsurare a suprafeței pășunii.
Concluzionând, inculpatul S.I., cu ajutorul coinculpatului I.Ș., primar al comunei V.C., alături de alte două persoane au înființat ACAI V.C., înregistrată la poziția 2/2013 în Registrul special al asociațiilor și fundațiilor din cadrul Judecătoriei Fetești. Ulterior, acestei asociații, cu încălcarea dispozițiilor legale, i-a fost concesionată pajiștea localității V.C., scopul fiind unul precis, respectiv încasarea subvențiilor de la APIA, fără drept și fără ca locuitorii care dețineau animale să cunoască acest fapt.
Într-o a treia etapă (cea mai relevantă din punct de vedere al activității infracționale cu care a fost învestită instanța), s-a constatat că în anii 2013, 2014, 2015, 2017, 2018 și 2019, inculpatul S.I., în calitate de președinte și de reprezentant al ACAI V.C. a depus anual, documente false și inexacte pentru încasarea subvențiilor, fiind ajutat în continuare de către inculpatul I.Ș.
În acest sens, instanța a reținut că în anul 2013, la data de 27.05.2013 inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață online, declarând în fals că suprafața agricolă utilizată este de 188,70 hectare, solicitând sprijin pentru o suprafață de 188,48 ha. Anexat acestei cereri a depus: declarația de suprafață 2014 online proiect datată 29.10.2013, în care se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt eligibile sau nu pentru sprijin, totalizând 187,88 ha (incluzând un teren în Scânteia de 9,50 ha și un teren din Bărăganul – jud. Brăila de 6 ha, totalul terenurilor din V.C. fiind de 172,38 ha), solicitând sprijin pentru 187,66 ha, existând așadar o diferență între suprafață înscrisă în cerere și acest document.
Totodată, inculpatul S.I. a mai depus și următoarele documente: III.1.Angajamente și Declarații; III.3. Angajamente și Declarații - Cerințe de eco-condiționalitate; dovadă a contului bancar; statutul asociației; certificat de înregistrare fiscală; HCL nr. 5/05.04.2013; contractul de concesiune din data de 24 mai 2013; tabel cu proprietarii / deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată, cuprinzând un nr. de 114 fermieri, identificați cu CNP, card de exploatație, nr. de ovine și bovine, caprine și cu semnăturile acestora; Anexa nr. 2 la formularul – tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2013 - Declarație eligibilitate / conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate, în care a declarat în fals pe propria răspundere la punctul A că pentru suprafețele de pajiște contractate de la CL V.C. cu suprafața totală de 188,70 ha a solicitat drept de utilizare în baza animalelor pe care le deține pentru pășunat și că asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha (de asemenea, este de menționat că în cuprinsul declarației se menționează că solicitarea la plată a suprafețelor de pajiști comunale contractate de la consiliile locale fără respectarea de la punctul A și fără ca acestea să fie obținute în baza animalelor deținute determină neeligibilitatea acestora, nefiind dovedit dreptul de utilizare în conformitate cu legislația în vigoare).
Este de menționat faptul că potrivit OMADR nr. 246/2008 (abrogat în anul 2016), fermierii prezintă copiile documentelor privind dreptul de utilizare a suprafețelor de pajiști solicitate pentru sprijin și copiile cardurilor/ cardului de exploatație eliberate în baza Ordinului ANSVSA nr. 40/2010. De asemenea, lucrările de întreținere a pajiștilor se evidențiază prin completarea la zi a Registrului activităților desfășurate pe pajiștile permanente, conform modelului aprobat de APIA/ Anexa 3 la formularul – tip cerere unică de suprafață pentru anul 2013.
În continuare, instanța a reținut că pe baza documentelor depuse, prin Decizia de plată în avans nr. 2099579/30.10.2013 s-a stabilit ca sumă de plată în avans suma de 46.991,46 lei pentru suprafața solicitată și acceptată la plată de 187,66 hectare.
Prin decizia nr. 2731321/14.01.2014 pentru campania 2013 s-a stabilit ca sumă de plată în total 48746,95 lei, fiind acordat anterior avans în sumă de 46.991,46 lei (total 116.532,45 lei), pentru suprafața solicitată și acceptată la plată de 187,66 hectare.
În anul 2014 la data de 15.05.2014, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C. a depus online la APIA cererea unică de plată pentru suprafață 2014, menționând un total de suprafață agricolă utilizată de 188,70 ha și o suprafață de 188,48 ha pentru sprijin. Acestei cereri i-a anexat documentul II. Declarații de suprafață – 2014 – IPA – Online, datată 16.05.2014, în care se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt eligibile sau nu pentru sprijin, declarând un total al suprafeței utilizate de 188,70 ha și de 188,48 ha total al suprafeței solicitate. De asemenea, în această anexă a indicat și codurile de exploatație zootehnice în RNE.
Alături de aceste documente, inculpatul S.I. a mai depus și următoarele: III:1 Angajamente și declarații; III.3.Angajamente și declarații – cerințe de eco-condiționalitate; statutul asociației, contractul de concesiune din 24.05.2013; adeverința nr. 23895/14.05.2014 eliberată de primar și semnată de secretar și de agentul agricol potrivit căreia ACAI utilizează suprafața de 188,70 ha, fiind înregistrată în Registrul Agricol la poziția 36; Anexa nr. 2 la formularul – tip – cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2014 – Declarație de eligibilitate / conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate, în care la punctul A, a declarat în fals, pe propria răspundere că a solicitat drept de utilizare de la Consiliul local V.C. pentru o suprafață de 188,70 ha, iar la punctul B că asigură o încărcătură de animale de minim 0,3 UVM/ha ( de asemenea, este de menționat că în cuprinsul declarației se menționează că solicitarea la plată a suprafețelor de pajiști comunale contractate de la consiliile locale fără respectarea de la punctul A și fără ca acestea să fie obținute în baza animalelor deținute determină neeligibilitatea acestora, nefiind dovedit dreptul de utilizare în conformitate cu legislația în vigoare).
Este de menționat faptul că potrivit OMADR nr. 246/2008 (abrogat în anul 2016), fermierii prezintă copiile documentelor privind dreptul de utilizare a suprafețelor de pajiști solicitate pentru sprijin și copiile cardurilor/ cardului de exploatație eliberate în baza Ordinului ANSVSA nr. 40/2010.
Prin Decizia de plată în avans nr. 802326 / 18.10.2014 s-a stabilit ca sumă de plată în avans suma de 57.536,28 lei pentru suprafața solicitată și acceptată la plată de 188,48 ha. Prin decizia nr. 2170770 din data de 23.12.2014 pentru campania 2014 s-a stabilit suma de plată de 58.502,10 lei, rest de plată suma de 115.858,38 lei, fiind acordat anterior avans în cuantum de 58.502,01 lei pentru suprafața solicitată și acceptată la plată de 188,48 hectare.
În anul 2015, la data de 29.06, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C., a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață 2015, menționând totalul suprafeței agricole utilizate de 188,70 ha și totalul suprafeței agricole solicitată pentru sprijin suprafața agricolă utilizată de 188,48 ha. Acestei cereri i-a atașat documentul II.Declarația de suprafață online datată 29.06.2015, în care se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt sau nu eligibile sau nu pentru sprijin, declarând un total suprafață utilizată de 188,70 ha și solicitând la plată 188,48 ha.
Alături de aceste documente inculpatul a mai depus și: un tabel centralizator al documentelor doveditoare ale utilizării legale a terenului și pentru identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate – Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 619/2015; adeverința nr. 122 din data de 15.06.2015 semnată de primarul I.Ș. (dar purtând ștampila Consiliului local și fără a avea antetul primăriei ori al consiliului) și de către secretarul primăriei, agentul agricol și inspectorul cu atribuții în domeniul administrării impozitelor și taxelor prin care se adeverea că ACAI utilizează o suprafață de 188,70 ha de pășune; copie din registrul agricol - poziția nr. 38 eliberată de primărie unde la capitolul II, lit. a – Terenuri în proprietate este trecută cu pixul suprafața de 188,70 ha; contractul de concesiune din 24 mai 2013; dovada contului bancar; proces – verbal din data de 08.05.2015 al Adunării generale al ACAI la care au participat un număr de 30 de membri și membrii fondatori, având ca ordine de zi stabilirea modului de utilizare a sumelor ce vor fi încasate sub formă de subvenție de la APIA, ocazie cu care coinculpatul I.Ș. a propus ca sumele de bani să fie folosite pentru procurarea de semințe de ierburi, achiziționarea de îngrășăminte chimice și întreținerea suprafețelor existente (de subliniat că acest proces – verbal menționează doar că se supune la vot propunerea, fără a fi indicat rezultatul votului, fără ca acest act să fie semnat de primar sau de ceilalți membri fondatori, cu excepția președintelui și fără a fi indicați cei 30 de membri prezenți); Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 619/2015 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației, înregistrat la primărie sub nr. 122/15.06.2015, care conține CNP-ul, codurile de exploatație în RNE, numărul total de animale pe specii și categorii, total echivalent UVM, semnătura, fără a fi menționată suprafața totală alocată fiecărui membru.
În dosarul APIA al cererii a fost identificat raportul de control din data de 27.11.2015 efectuat de către inspectorii APIA, raport pe care e menționat olograf numărul de telefon al inculpatului I.Ș.
Prin Decizia nr. 11869249 din data de 29.06.2016 pentru campania 2015 s-a stabilit ca sumă de plată în total 93.122,54 lei pentru suprafața solicitată la plată de 188,48 ha, dar determinată la plată doar suprafața de 179,51 ha, suma de plată corespunzătoare instrumentării curente fiind 48.661,45 lei, reducerile aplicate pe schemă fiind de 14.571,99 lei.
Prin decizia nr. 18832544/07.10.2016 pentru campania 2015 s-a stabilit ca sumă de plată în total 93.122,54 lei, pentru suprafața solicitată la plată de 188,48 ha, dar determinată la plată doar suprafața de 179,51 ha, suma de plată corespunzătoare instrumentării curente fiind de 48.661,45 lei, reducerile aplicate pe schemă fiind de 14.571,99 lei.
În anul 2016 nu a fost depusă cerere la APIA de către ACAI V.C.
În anul 2017, la data de 15 mai, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C. a depus la APIA cerere unică de plată pentru suprafață, menționând că suprafața totală agricolă utilizată este de 189,45 ha și totalul suprafeței agricole solicitată pentru sprijin este de 189,45 ha. Anexat acestei cereri a fost atașată II.Declarația de suprafață 2017 – online, datatăă 15.05.2017, în care se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt eligibile sau nu pentru sprijin, declarând un total al suprafeței utilizate de 189,45 ha și solicitând la plată 189,45 ha, din care 12,75 ha sunt situate în Scânteia, fără a fi menționate și codurile de exploatație în RNE.
Totodată, inculpatul S.I. a mai depus alături de cerere și: documentul V.1 Angajamente și declarații datată 15.05.2017, declarând că datele înscrise în cererea unică de plată și în documentele anexate sunt reale, corecte, complete; documentul V.2.Angajamente și declarații – norme privind eco-condiționalitatea prin care inculpatul își ia angajamentul că toate animalele existente în cadrul exploatației gospodăriei și codul/codurile de exploatație sunt înscrise în RNE, administrat de ANSVSA; Anexa 2 la Ordinul 619/2015 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrată la primărie sub nr. 503/12.05.2017, semnat de primarul I.Ș. și ștampilat cu ștampila Primăriei V.C., cuprinzând numele și prenumele membrului asociației (54 de mebri), CNP, cod RNE, număr total de animale, total echivalent UVM, semnătura membrului, fără a fi menționată suprafața totală alocată / membru; adeverință fără număr și fără dată (neînregistrată la primărie) emisă de Primăria V.C., semnată de inculpatul I.Ș., secretarul R.M.L., agentul agricol H.C. și de inspectorul M.M. din care rezultă că ACAI utilizează suprafața de 189,92 ha, fiind înregistrată în Registrul agricol tipul II, vol. 1 poziția 12; procesul – verbal din data de 11.05.2017 al ACAI prin care s-au aprobat împreună cu primăria, activitățile ce urmau să se desfășoare în anul 2017; contractul de concesiune din 24.05.2013; certificatul de înregistrare fiscală; dovadă cont bancar; bilanțul prescurtat al ACAI pentru anul 2016.
Întrucât, în urma unui control încrucișat, au rezultat suprapuneri de parcele agricole în blocurile fizice pentru suprafața de 246 mp, iar unele parcele agricole diferă de cea a blocurilor fizice în care au fost declarate, centrul județean APIA l-a notificat pe S.I. pentru efectuarea clarificărilor.
Prin decizia nr. 8661049/17.10.2017 pentru campania 2017 s-a stabilit următoarea schemă de plată: avans acordat în campania 2017 – 66.333,31 lei, total de plată – 93.992,97 lei; rest de plată 66.333,31 lei.
Prin decizia nr. 13425426 din data de 29.12.2017 pentru campania 2017 s-au stabilit ca scheme de plată: total de plată în campania 2017 – 141.864,74 lei; rest de plată - 75.531, 41 lei, fiind acordat avans anterior în suma de 46.991,46 lei (total 116.532,45 lei) pentru suprafața solicitată și acceptată la plată de 189,45 ha, reducerile aplicate pe schemă fiind de 1.176,22 lei.
Prin decizia nr. 17269686 din data de 14.10.2018 pentru campania 2017 s-a stabilit următoarea schemă de plată: total de plată pentru campania 2017 – 138.404,36 lei și rest de plată – 127,69 lei pentru suprafața solicitată și acceptată la plată de 189,45 ha, reducerile aplicate pe schemă fiind de 1.099,07 lei.
În final, în urma recalculărilor succesive s-a stabilit la plată pentru campania 2017 suma de 141.992,41 lei, prin decizia nr. 17422451 din data de 01.04.2019.
În anul 2018 la data de 15.05.2018, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C., a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață – online, menționând totalul suprafeței agricole utilizate de 165,82 hectare și totalul suprafeței agricole solicitată pentru sprijin de 165,82 hectare. Anexat acestei cereri a atașat II.Declarația de suprafață 2018, în care se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt eligibile sau nu pentru sprijin, declarând un total al suprafeței utilizate de 165,82 hectare și solicitând la plată aceeași suprafață, fără a fi menționate și codurile de exploatație în RNE.
Inculpatul a mai depus cu această ocazie și: documentul intitulat V.1 Angajamente și Declarații, în care a declarat că datele înscrise în cererea unică de plată și în documentele anexate sunt reale, corecte complete; documentul V.2. – Angajamente și Declarații – norme privind eco-condiționalitatea, în care își ia angajamentul că toate animalele existente în cadrul exploatației gospodăriei și codul/codurile de exploatație sunt înscrise în RNE, administrat de ANSVSA; Anexa nr. 2 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie sub nr. 360/12.05.2018, semnat și ștampilat de primarul I.Ș., conținând numele și prenumele și CNP-ul membrilor, codul RNE, numărul total de animale al fiecăruia, dar fără a fi menționată suprafața aferentă fiecărui membru; adeverința nr. 132/14.05.2018 eliberată de Primăria V.C., semnată de inculpatul I.Ș., în calitate de primar și de către agentul agricol, de secretat și de către inspectorul cu atribuții în domeniul administrării impozitelor și taxelor locale, prin care se adeverește că ACAI utilizează suprafața de 165,82 hectare, fiind înregistrată în Registrul Agricol tipul II, vol. , poziția 12; formular de retragere parțială pentru suprafața de 0,70 ha și 0, 68 hectare pentru motivul micșorării blocului fizic; contractul de concesiune; certificatul de înregistrare fiscală al ACAI; dovadă a contului bancar; statutul asociației și încheierea instanței de înregistrare a asociației; bilanțul prescurtat pe anul 2017.
Prin decizia nr. 9735246 din data de 28.01.2019 pentru campania 2018 s-a stabilit ca sumă de plată în total 126.255, 28 lei din care rest de plată 126.255,28 lei.
Ulterior, prin decizia de plată nr. 11451797 din data de 28.03.2019 pentru campania 2018 s-a stabilit ca sumă de plată pentru anul 2018 următoarea schemă: total sumă de plată 126.056,41 lei și rest de plată 0,18 lei.
În anul 2019, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C., a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață 2019, menționând suprafața totală utilizată de 91,72 hectare și solicitând la plată pentru sprijin aceeași suprafață. Alăturat acestei cereri a mai depus documentul II. Declarația de suprafață 2019 online datată 15.05.2019, în care se declară toate parcelele agricole utilizate indiferent dacă sunt eligibile sau nu pentru sprijin, declarând un total suprafață utilizată de 91,72 hectare și solicitând la plată 91,72 hectare, fără a fi menționate și codurile de exploatație în RNE.
De asemenea, inculpatul S.I. a mai completat/ depus la dosar și următoarele documente: V.1. Angajamente și Declarații datate 15.05.2018, declarând că datele înscrise în cererea unică de plată și în documentele anexate sunt reale, corecte și complet; V.2.Angajamente și Declarații – norme privind ecocondiționalitatea, prin care se angajează că toate animalele existente în cadrul exploatației și codul/codurile de exploatație sunt înscrise în RNE, administrat de ANSVSA datat în 15.05.2019; adeverința nr. 111/24.04.2019 eliberată de Primăria V.C., semnată de inculpatul I.Ș., în calitate de primar, de secretar, de agentul agricol și de inspectorul M.M. din care rezultă că în anul 2019 ACAI a utilizat suprafața de 188,70 hectare, fiind înregistrată în Registrul Agricol tipul II, vol. 1, poziția 12; declarația inculpatului S.I. din care reiese că diferența de suprafață de 96,98 hectare dintre adeverința de la primărie și cea solicitată în cerere reprezintă teren cu care o parte din membri s-au retras din asociație; certificatul de înregistrare fiscală al ACAI; proces – verbal din data de 13.05.2019 al ACAI prin care s-a aprobat împreună cu primăria, planul de activități pe anul 2019; Anexa nr. 2 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la primărie sub nr. 556/15.05.2019, semnat și ștampilat de inculpatul I.Ș., cuprinzând numele și prenumele membrilor, CNP, cod RNE, număr total de animale, total echivalent UVM și semnătura membrului, fără a fi menționată suprafața totală alocată fiecărui membru; contractul de concesiune din 24.05.2013, dovada contului bancar; statutul asociației.
În total pentru campania 2019, APIA a plătit către ACAI subvenții în valoare de 86.207,66 lei.
Deși sunt aspecte ulterioare epuizării infracțiunii instanța a avut în vedere și modul de folosire a sumelor de bani încasate de ACAI, acest fapt întărind reaua – credință cu care s-a acționat în scopul încasării subvenției și a folosirii sumelor de bani în interes personal și nu al crescătorilor de animale din comună. Astfel, se poate observa că o sumă mică de bani în raport de totalul celor încasate au fost folosite pentru întreținerea și igienizarea pășunii și doar după ce s-a aflat de existența asociației.
În acest sens, instanța a reținut că prin încheierea 24311/3/2019 din data de 09.08.2019, Tribunalul București a emis mandatul nr. 365/UP/09.08.2019 prin care a autorizat punerea la dispoziție de către Raiffeisen Bank a rulajului debitor și creditor al conturilor bancare deținute de ACAI pentru perioada 2013-prezent. De asemenea, DNA a solicitat Raiffeisen Bank și punerea la dispoziție a dosarului bancar al ACAI.
În urma analizării documentației bancare obținute în baza mandatului nr. 365/UP/09.08.2019 a Tribunalului București, a rezultat că persoana cu drept de semnătură pentru cele 2 conturi deschise de ACAI la Raiffeisen Bank este S.I., acesta fiind și persoana de contact înscrisă în dosarul juridic depus la bancă.
Din analiza contului (...), reiese că acesta a fost cont de capital social, pe acest cont operându-se doar operațiunea de creditare 800 lei capital social și de debitare 800 lei către celălalt cont ACAI la momentul închiderii contului.
În schimb, în perioada 2014 - 2019, contul (...) a fost creditat cu suma de 573.767 lei, din care 800 lei constituire capital social, iar 572.967 lei reprezintă sumă virată în mai multe tranșe de APIA, care este singurul creditor al ACAI. Din această sumă creditată, a fost debitată suma de 349.288 lei, având un rest în cont de 224.279 lei.
Din analiza conturilor a rezultat că în marea lor majoritate fondurile încasate de la APIA, au fost folosite mai mult în interes personal de inculpații S.I. și I.Ș., prin achiziționarea următoarelor produse de la următorii furnizori:
- G.L. SA - 1.598 lei; de menționat este faptul că la 10.11.2014, ACAI a virat suma de 149.218 lei către această societate, suma fiind restituită la 19.12.2014. Prin adresa nr. 200901/20.09.2019, societatea a comunicat că a emis factura nr. (...) din data de 18.11.2014, în valoare de 1.598 lei, aceasta factură conținând piese de schimb și manopera service utilaje agricole și cost deplasare pentru unul dintre salariații societății prestatoare. Societatea precizează că piesele nu au mai fost livrate și lucrările nu au mai fost prestate, drept pentru care a emis factura de stornare seria (...) nr. (...) din 18.12.2014. Ulterior, prin adresa nr. 230902/23.09.2019, societatea a revenit și a precizat că G.L. SA a încheiat cu ACAI contractul de vânzare-cumpărare nr. 14-VC128/28.10.2014, având ca obiect vânzarea unui tractor McCormick C90MAX, cu o valoare totală de 26.700 euro (fără TVA), drept pentru care societatea a livrat către ACAI la data de 10.11.2014 tractorul respectiv, încasând suma de 149.218 lei. Ulterior, societatea a primit de la PFA I.M.D., o solicitare de înlocuire a cumpărătorului inițial, fiind refăcut astfel contractul de vânzare-cumpărare inițial, cumpărătorul fiind PFA I.M.D. Totodată, G.L. SA a informat că livrarea de produse și prestarea de servicii menționate în adresa nr. 200901/20.09.2019 au fost în fapt realizate, iar motivul stornării a fost acela că a fost schimbat cumpărătorul în persoana numitei PFA I.M.D., factura fiind reemisă către noul cumpărător. Cu toate acestea, deși factura în cuantum de 1.598 lei a fost stornată, suma nu s-a mai întors în contul ACAI. De subliniat este și faptul că I.M.D. este soția lui inculpatului I.Ș., primar al comunei V.C. și secretar al ACAI;
- T.C. SRL - 64.204 lei - factură 0241/15.04.2016 reprezentând îngrășământ azotat de amoniu 44 tone, în valoare totală de 64.204,80 lei (deși, aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se supune condiției de a nu se depăși doza de 170 kg azot substanță activă/ha/an și de a nu se aplica în perioadele de interdicție, respectiv 1 octombrie – 15 martie pentru îngrășăminte organice lichide și îngrășămintele minerale, și 1 noiembrie – 15 martie pentru îngrășămintele organice solide, conform Codului de bune practici agricole. Așadar, puteau folosi maxim 27 tone pe 160 hectare. De asemenea de evidențiat că dacă există angajament de agromediu, limitele de azot substanță activă (s.a.) la ha sunt mai mici, de exemplu, la Pachetul 1 – Pajiști cu înaltă valoare naturală, limita este de max. 40 kg N s.a./ha);
- K&F contabilitate- 2.000 lei- servicii contabilitate pentru ACAI;
- A.R. SRL (administrată de J.G.- consilier local)-8.175 lei- - factura seria AGR nr. 0000052 din 27.04.2017, având ca mențiune servicii: ,,Fertilizator pășune 150 hectare”, valoarea facturii fiind de 8.175 lei, delegat fiind S.I. și contractul de prestări servicii cu obiectul: ,,servicii lucrări agricole de fertilizare pășune pe terenurile deținute de Beneficiar în suprafață de 150 ha”;
- A. SRL - 599 lei- factura seria ILAGS nr. 31032 din 03.05.2017, având ca mențiune livrare produs: ,,Atomizor A 103 - 1 Buc.”, valoarea facturii fiind de 599 lei, delegat fiind S.I., utilizator al autoturismului înmatriculat cu nr. IL-03-SIM; IL-03-SIM (marca mercedes-proprietar fiind I.Ș.);
- R.P.- factura 2847/15.03.2019 cantitatea de 4,50 m3 – cherestea tivuită molid în valoare de 4.551 lei, delegat S.I., mijloc de transport auto IL 40 SIM marca Mercedes, proprietate a PFA I.S.M.D.);
- R.P.- factura 2694/24.07.2018 cantitatea de 12,70 m3 – cherestea tivuita molid în valoare de 12.232 lei, delegat I.V., SZ nr. 441002, auto IL 36 SIM (acest vehicul este un tir marca MAN, deținut de I. S.M.D. PFA, delegatul I.V. fiind fratele primarului);
- R.P.- factura 2804/22.12.2018 cantitatea de 13,35 m3 – cherestea tivuită molid în valoare de 12.709,2 lei, delegat S.I.;
- R.P.SRL - factura 2011/24.04.2017 cantitatea de 20,50 m3 – cherestea tivuită molid în valoare de 19.526 lei, delegat C.O., auto IL 70 VID;
- S.I. - 1.750 lei;
- O.C. SRL - factura seria SZ OYL FC nr. 0024490 din 12.09.2017, cu mențiunea livrare produse ,,TABLĂ CUT”, în cuantum de 15.736 lei – pentru 755 foi și factura seria SZ OYL FC nr. 255111 din 27.11.2018, cu mențiunea livrare produse ,,TABLĂ”, în cuantum de 88.517 lei – pentru 2.770 bucăți;
- O.C. SRL- factura seria SZ OYL FC nr. 160242 din 26.10.2017, cu mențiunea livrare produse ,,TABLĂ CUT”, în cuantum de 9.001,16 lei – 400 bucăți;
- E. SRL - factura seria EL nr. 239 din 27.10.2017, având ca mențiune livrare produse: „holșurub-buc. 2750 buc, holsurub-1100 buc, disc-25 buc, disc - 25 buc”, valoarea facturii fiind de 980 lei, delegat fiind S.I., utilizator al autoturismului înmatriculat cu nr. IL-03-SIM (marca Mercedes-proprietar fiind I.Ș.);
- A. - factura nr. 720 din 11.07.2019, având ca obiect livrare lemn de fag, în cuantum de 2.840 lei, delegat fiind D.A., din localitatea V.C., jud. Ialomița, utilizator al autoturismului înmatriculat cu nr. IL-40-SIM (marca Mercedes, proprietate a PFA I.S.M.D.);
- M.C. -18.610 lei- factura seria Mag nr 32710/29.07.2019 privind achiziția de panouri solare și stâlpi de plastic kit complet gard electric;
- Consiliul local V.C.-84.813 lei reprezentând plată redevență concesiune;
- M.A. (administrator – D.D.R., profesoară, soția lui D.A.- desemnat reprezentant legal al Asociației în cadrul prezentului dosar) – factura 17/21.08.2019 tocat iarbă izlaz suprafața de 156 hectare, valoare totală de 18.720 lei.
În cazul modului de folosire a sumelor de bani încasate de ACAI, se observă cu ușurință din actele de achiziție bunuri și servicii au fost atribuite unor apropiați ai inculpatului I.Ș., respectiv unei societăți administrate de consilierul local J.G. (A.R. SRL) și unei societăți (M.A.) administrate de soția reprezentantului actual al asociației D.D.R.
De asemenea, în perioada 2017-2019 se observă că s-au achiziționat 44 de tone de azotat de amoniu cantitate care depășește necesarul suprafeței de pășune. Pe de altă parte, instanța a reținut că au mai fost achiziționate tablă cutată în cantitate de 3.925 bucăți, cherestea în cantitate de 51,05 mc și lemn fag, bunuri care ar fi fost predate, conform cerinței primarului unor „membri” ai ACAI, deși aceștia nu erau membri conform actului constitutiv. Aceste bunuri au fost distribuite conform dispozițiilor inculpatului I.Ș. aspect care denotă faptul că acesta era implicat, în mod direct, în activitatea ACAI.
Instanța a mai reținut că în cursul cercetărilor efectuate în prezenta cauză, în cadrul unui alt dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fetești, reprezentantul Asociației a depus la acel dosar, la data de 18.06.2020, o serie de documente drept dovadă a deciziei Asociației de achiziție a acestor bunuri - 4 Hotărâri ale Asociației cu tabele anexe de semnături, un proces verbal datat 28.04.2017 de predare a unor cantități de tablă către anumite persoane, un document justificativ nedatat cum că în 2018 s-ar fi distribuit materiale scânduri și tablă către 37 de membri și un proces-verbal datat 14.11.2019 de predare tablă vopsită către B.V., precum și un Centralizator privind nr. membrilor asociației și nr. de animale deținute nr. 360/12.05.2018, similar celui depus la APIA în 2018. Toate aceste documente, deși i-au fost solicitate cu ocazia percheziției domiciliare la data de 26 februarie 2020, inculpatul I.Ș. a declarat că în urmă cu câteva luni, la solicitarea organelor de poliție din cadrul IPJ Ialomița, numitul S.I. a predat în original unele documente solicitate care au legătură cu ACAI, negând deținerea altor documente. În schimb, S.I. a precizat cu ocazia percheziției domiciliare că o parte din documente se află la sediul asociației, adică unde figurează și domiciliul inculpatului I.Ș., sat M., comuna V.C., str. (...) (actual (...), iar o altă parte au fost predate către Poliția Fetești.
Din nou, instanța a făcut precizarea că, așa cum a arătat și parchetul, ACAI nu are membri asociați înregistrați, neexistând nicio cerere a persoanelor interesate depusă către Adunarea Generală și aprobată. În acest sens, se constată că din adresa nr. 542/26.08.2019 a ANSVSA IALOMIȚA rezultă că unele persoane menționate în aceste înscrisuri depuse la dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fetești nu figurează în baza BND cu animale înregistrate, neputând fi nici membri ai asociației cu cod de exploatație RNE pentru a figura în tabelele depuse la APIA ( este cazul următoarelor persoane: P.Ș., P.V., G.V., G.N., H.C., B.R., C.V., V.A., N.G., R.C., T.T., D.A.).
Totodată, se constată că, deși o parte din martorii audiați în cauză, B.L.I., B.N., C.I. (prin S.M.), C.C. și A.T., au recunoscut că au primit diferite materiale de construcții (tablă, cherestea), cantitățile primite sunt mult mai mici decât cele achiziționate, restul cantităților fiind repartizate altor persoane, care nu au legătură cu asociația. De asemenea, din declarațiile martorilor (crescători de animale) rezultă că aceste acte care constituie dovadă a predării materialelor de construcție - tablă și cherestea, au fost semnate în 2019, când primarul I.Ș. i-a chemat la primărie pe o parte din aceștia și le-a cerut să le semneze.
De asemenea, este de subliniat și faptul că potrivit extrasului de rol la data de 11.12.2019, ACAI a plătit debitele reprezentând redevența și majorări de plată doar în anii 2016 – 32.252,17 și 22.654,30 și în 2019- 16.171,22 și 13.735,61, în cuantum total de 84.813,3 lei ( vol. 4 d.u.p, filele 9-46), primele sume fiind plătite abia după sesizarea organelor de urmărire penală, deși potrivit art. 4 din contract neplata sau plata cu întârziere mai mare de 6 luni ar fi trebuit să conducă la rezilierea concesiunii.
În raport de modalitate de cheltuire a sumelor de bani încasate din subvenții, ca și concluzie trebuie subliniat faptul că achiziționarea și distribuirea către crescătorii de animale din localitate, considerați „membri” (chiar reală fiind) nu îi absolvă de răspundere pe inculpați, având în vedere că sumele de bani încasate cu titlu de subvenție, au fost, ab initio, încasate în mod nelegal. Or, procedând în acest mod, inculpații au considerat că pot îndrepta lucrurile și pot acoperi activitatea infracțională săvârșită cumpărând tăcerea localnicilor, fiind de neînțeles de ce subvențiile nu au fost folosite încă din anul 2013 la întreținerea pășunii și la sprijinirea crescătorilor de animale (desigur, dacă aceștia ar fi fost într-adevăr membri).
Prima instanță a apreciat că reiese cu certitudine că inculpații I.Ș. și S.I. au urmărit încă de la început obținerea subvențiilor plătite de APIA. Astfel, într-o primă etapă au înființat societatea inculpată ACAI V.C., împreună cu N.I. și U.A. Ulterior, într-o a doua etapă, prin influența pe care a exercitat-o, inculpatul I.Ș. a convocat Consiliul local, care la data de 05.04.2013 (fără a se anunța că urma să se discute pe ordinea de zi) s-a adoptat HCL nr. 5/05.04.2013, în baza căreia s-a încheiat contractul de concesiune a pășunii din data de 29.05.2013. Ulterior, într-o a treia etapă, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant al ACAI, printre altele, a depus și aceste înscrisuri la APIA, unele eliberate chiar de către Primăria V.C. și semnate de inculpatul I.Ș., pentru aprobarea și obținerea subvenției, încasând în anii 2013, 2014, 2015, 2017, 2018 și 2019 suma totală de 660.740,20 lei (din care a fost restituită suma de 199,05 lei către APIA).
În acest sens, instanța a reținut că în cursul urmăririi penale au fost identificate 3 variante ale HCL nr. 5/05.04.2013, respectiv cea depusă la APIA, cea ridicată de la primărie și cea aflată în arhiva electronică a Prefecturii, diferențele fiind expuse mai sus, cu ocazia descrierii situației de fapt. De asemenea, cu ocazia prezentării situației de fapt au fost indicate și neconcordanțele existente în actele ce au stat la baza emiterii hotărârii, precum și faptul că semnătura de la rubrica președinte de ședință de pe hotărâre nu aparține lui V.S., conform raportului de constatare tehnico – științific, sens în care sunt și declarațiile acestuia.
De asemenea, instanța a avut în vedere că în Registrul Agricol 2010 – 2014, partea I și Registrul Agricol 2015 – 2020, unde suprafețele de pășune au fost modificate cu pastă corectoare pentru anii 2013 – 2017. Totodată, se poate observa în primul registru că poziția din opis a ACAI nu corespunde celei din document, iar în cel de al doilea ACAI apare în aceeași rubrică din opis cu Primăria V.C., în cadrul rubricii fiind menționată și adresa primăriei și nu a asociației.
În continuare, instanța a reținut că procurorul de caz a făcut și dovada falsificării în tabelele centralizatoare a datelor privitoare la codurile de exploatație înscrise în RNE pentru animalele deținute (pe categorii, cu indicarea numărului de animale deținut de fiecare din cele 134 de persoane fizice identificate), defalcat pe ani, pentru perioada 2013-2019 (cu excepția anului 2016 când nu s-a solicitat subvenție și 2014 când nu s-a depus un astfel de tabel), este susținută și de rezultatul verificărilor A.N.S.V.S.A Ialomița comunicate prin adresa nr. 542/26.08.2019, numărul de animale înscris pentru fiecare persoană fizică fiind diferit de cel din tabelele centralizatoare depuse la APIA de Asociație, iar alte persoane nu figurează în baza de date BND.
În acest sens, cu titlu de exemplu, au fost înscrise următoarele date false în aceste tabele centralizatoare:
1. În tabelul din 2013 Tabel- cu proprietari/deținători de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată, sunt menționate: o persoană care nu figurează în BND ca având animale: B.L.I.; 6 persoane care nu figurează în BND cu cod de exploatație: C.D., P.M., R.G., U.R., F.I., G.N., fiind menționate niște coduri de exploatație false; 103 persoane care figurează în baza de date BND cu cod de exploatație, dar însă cu un alt număr de animale decât cel înscris în tabel. Astfel, din cele 116 persoane menționate; doar în cazul a 6 persoane este menționat numărul corect de animale înscris în BND (este cazul lui A.E., B.N., G.S., S.I., S.V., Z.I.);
2. În tabelul din 2015 Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru cu 54 de persoane, sunt menționate: 6 persoane care nu figurează în BND ca având animale (bovine, ovine, caprine): B.G., I.G., C.Ș., M.Ș., P.C., P.D.); 4 persoane care nu figurează în BND cu cod de exploatație: C.D., M.G., R.G., F.I., fiind menționate niște coduri de exploatație false; toate celelalte 44 de persoane figurează în baza de date BND cu cod de exploatație, însă cu un alt număr de animale decât cel înscris în tabel;
3. În tabelul din 2017 Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru cu 54 de persoane, sunt menționate: 7 persoane care nu figurează în BND ca având animale (bovine, ovine, caprine): B.G., C.G., D.I., I.G., O.D., M.Ș., S.I.); 4 persoane care nu figurează în BND cu cod de exploatație: P.C., R.G., F.I., G.N., fiind menționate niște coduri de exploatație false; persoana menționată la poziția nr. 13 D.I.-CNP (...) era decedată la 07.09.2015, semnătura fiind astfel falsificată; persoana menționată la poziția 39 P.V.-CNP (...), era decedată la 04.01.2017, semnătura fiind astfel falsificată; toate celelalte 42 persoane figurează în baza de date BND cu cod de exploatație, însă cu un alt număr de animale decât cel înscris în tabel;
4.În tabelul din 2018 Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru cu 54 de persoane, sunt menționate: 9 persoane care nu figurează în BND ca având animale (bovine, ovine, caprine): C.L., D.I., I.G., N.M., O.D., I.N., M.Ș., V.D., P.D.); 4 persoane care nu figurează în BND cu cod de exploatație: P.C., R.G., F.I., G.N. fiind menționate niște coduri de exploatație false; persoana menționată la poziția nr. 13 D.I.-CNP (...) era decedată la 07.09.2015, semnătura fiind astfel falsificată; persoana menționată la poziția 39 P.V.-CNP (...), era decedată la 04.01.2017, semnătura fiind astfel falsificată; persoana menționată la poziția nr. G.N.-CNP (...), era decedată la 01.07.2017, semnătura fiind astfel falsificată; toate celelalte 50 persoane figurează în baza de date BND cu cod de exploatație, însă cu un alt număr de animale decât cel înscris în tabel.
5.În tabelul din 2019 Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru cu 54 de persoane, sunt menționate: 9 persoane care nu figurează în BND ca având animale: B.G., C.G., I.G., S.A., V.D., P.D., P.V., C.V., C.I.R.; 4 persoane care nu figurează în BND cu cod de exploatație: D.P., P.C., M.M., S.A., fiind menționate niște coduri de exploatație false; 43 persoane care figurează în baza de date BND cu cod de exploatație, dar însă cu un alt număr de animale decât cel înscris în tabel. Astfel, din cele 43 persoane menționate, doar în cazul a 7 persoane este menționat numărul corect de animale înscris în BND (este cazul lui A.N., A.M., F.M., G.A., G.C., G.V., P.C.).
Cu privire la aceste tabele, în faza de urmărire penală, martorul H.C., agentul agricol al localității a arătat că inculpatul I.Ș., primarul localității, i-a cerut tabelele centralizatoare cu animalele deținute de crescătorii din comună, tabele pe care le-a înmânat acestuia sau lui S.I. pentru a le depune la APIA, menționând că accepta ca în tabel să îi semneze orice membru al gospodăriei care era găsit acasă, justificând în acest mod existența altor semnături.
În faza de judecată, acest martor a declarat că întocmea tabelele la cererea lui I.Ș., dar și că le depunea direct la APIA.
În faza de urmărire penală a mai fost audiat și martorul R.M.L., secretar al Primăriei V.C., care a declarat că: „ACAI a fost înființată în anul 2013, de către S.I., cu ajutorul primarului I.Ș.. Ajutorul primarului a constat în punerea la dispoziție a autoturismelor deținute de firma soției primarului, la dispoziția lui S.I. pentru deplasarea la Judecătoria Fetești, în vederea înființării societății [...] S.I. este angajat la una dintre cele 2 societăți deținute de soția primarului, respectiv de doamna I.M.D. [...] scopul înființării asociației a fost obținerea de subvenție de la APIA, însă nu cunosc care era destinația sumelor de bani.” Martorul R.M.L. a mai declarat că: în anul 2013 a participat la o ședință a Consiliului local unde s-a stabilit prin hotărâre darea în concesiune a islazului comunei V.C. către ACAI. Inițiativa acestei ședințe a fost a primarului I.Ș. Ca urmare a acestei ședințe, a fost atribuită suprafața de islaz către ACAI, el fiind cel care a redactat contractul de concesiune.
Fiind întrebat cum explică faptul că, deși prin HCL, s-a aprobat concesionarea către ACAI a 168,34 ha, în contractul de concesiune au fost menționate 188,70 ha, acesta a răspuns că nu-și amintește motivul pentru care a fost întocmit contractul pentru o suprafață mai mare și că nu cunoaște exact de ce suprafață de islaz dispune comuna.
Fiindu-i prezentate tabelele centralizatoare cu membrii ACAI, depuse la APIA în anii 2013, 2015, 2017, 2018, 2019, martorul R.M.L. a confirmat că acestea sunt completate de H.C., agent agricol în cadrul Primăriei Comunei V.C. și că acesta din urmă nu este angajat al ACAI.”
În cursul judecății, acest martor a declarat că-și menține declarația dată în faza de urmărire penală, sens în care a precizat că a participat la ședința din anul 2013 a consiliului local în care s-a decis concesionarea pășunii și că a adaptat un draft de contract pe care l-a primit. De asemenea, martorul nu a putut să ofere nicio explicație pentru diferențele din cele trei variante ale hotărârii de consiliu local.
A mai fost audiată, în faza de urmărire penală, martora R.M. care, cu ocazia audierii sale, a declarat că documentul ,,raportul de specialitate întocmit de către viceprimarul comunei V.C. înregistrat sub nr. 4/2013”, a fost semnat de ea, iar documentul ,,Expunerea de motive a primarului Comunei V.C. privind proiectul de hotărâre pentru adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli al comunei V.C.pe anul 2013”, înregistrat sub nr. 4/29 martie 2013, în conținutul căruia este propusă adoptarea hotărârii privind atribuirea directă a contractului de concesiune lucrări către ACAI a fost semnat de ea la rubrica ,,PRIMAR Ș.I.”, dar nu-și aduce aminte cine i-a adus-o la semnat. A mai arătat că a participat la ședința de Consiliu Local în care s-a discutat concesionarea pășunii comunale și atunci s-a hotărât să se înființeze această asociație pentru a putea beneficia de fonduri pentru locuitorii comunei crescători de animale ce folosesc pășunea. Aceasta a mai declarat că ACAI a încasat fonduri de la APIA, după care a contractat societatea lui J.G., pentru a împrăștia îngrășăminte pe pășune De asemenea, ACAI a cumpărat crotalii pentru animale, a cumpărat lemn și tablă pentru crescătorii de animale și crede că toți crescătorii de animale au beneficiat de aceste materiale(tablă și lemn). Au existat aceste conflicte întrucât crescătorii cu un număr mai mare de animale au vrut să obțină toate beneficiile fondurilor obținute de ACAI în dauna crescătorilor cu un număr mai mic de animale. A precizat că suprafața era diferită din cauza luciului de apă care se modifica raportat la precipitațiile existente, iar reprezentanții APIA stabileau suprafața în cauză. Materialele achiziționate de ACAI se depozitau în curtea Primăriei sau la ferma soției primarului I.Ș., din satul M. A menționat că nu cunoaște dacă la momentul 2013 V.S. și primarul I.Ș. se aflau în relații de dușmănie, dar știe că în 2016 aceștia au intrat în conflict determinat de faptul că S.V., F.I. și soția lui P.M. (toți 3 fiind membri PSD) doreau să o schimbe din funcția de viceprimar. În cursul anului 2016, cei 3 au fost excluși din organizația local a partidului, condusă de inculpatul I.Ș.
În cursul judecății, martora R.M. a arătat că-și menține declarațiile date în faza de urmărire penală, precizând mai apoi că suprafața concesionată a fost de 188,70 de hectare, încercând mai apoi să susțină apărarea inculpaților conform cărora diferența de suprafață dintre cea prevăzută în hotărârea consiliului local și cea din contract era influențată de luciul de apă al lacului S.
În cursul judecății a mai fost audiat și martorul V.S., care a precizat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, dar și că nu își mai amintește dacă a participat la ședința în care s-a hotărât concesionarea terenului, precizând și că semnătura de pe hotărârea consiliului local ce i-a fost prezentată nu îi aparține.
Fără a mai fi reluat conținutul declarațiilor date de martorilor care se ocupau cu creșterea animalelor, atât în faza de urmărire penală cât și în cea de judecată, instanța reține că aceștia nu au fost membri ai ACAI și nici nu au depus vreodată cereri de înscrieri pentru a deveni membri. În acest sens, sunt de reținut declarațiile martorilor A.T., B.L.I., B.N., C.G., C.C., P.G., S.M. și P.M., care în cursul urmăririi penale au arătat că nu au fost membri și nici nu au formulat sau semnat cereri de înscriere în ACAI. Unii dintre acești martori au declarat chiar că nu au avut cunoștință de existența ACAI din momentul în care aceasta a fost creată și, în plus, au declarat că nu au semnat pe tabelele prezentate și că numărul de animale este nereal (în cazul unora): A.T., B.L.I., C.C. și P.M. În schimb, ceilalți martori au declarat că numărul de animale este real, doar că semnătura din tabelele prezentate nu le aparține.
În cursul cercetării judecătorești, martorul C.C. a declarat că își menține depoziția dată în fața organelor de urmărire penală, precizând că a aflat de ACAI abia în anul 2017 când a primit mai multe materiale de construcții de la asociație, ridicând scândura de la sediul primăriei, în prezența inculpatului I.Ș. Totodată, a precizat că a mai primit tablă pe care a ridicat-o de la sediul firmei primarului situat în satul M., unde, de asemenea, a fost prezent inculpatul I.Ș.
Martorul A.T., în fața instanței, a precizat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală și că nu a auzit niciodată de ACAI și nici nu a fost vreodată membru. A mai arătat acest martor că a primit materiale de construcție de la inculpatul S.I. care i le-a predat la sediul fermei inculpatului I.Ș. din satul M.
Matorul B.N., la rândul său, a precizat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, precizând totuși că a fost membru al ACAI, deși nu a completat nicio declarație. Cu toate acestea, același martor declară ulterior că a aflat mai târziu că ACAI încasa subvenție de la stat.
B.L.I., audiat de către instanță, a precizat că-și menține declarațiile date în faza de urmărire penală și că a aflat de ACAI abia în anul 2017 când a fost chemat să primească materiale de construcție, moment în care a aflat și că aceasta fusese înființată în anul 2013. A mai precizat acesta că nu a semnat nicio cerere de înscriere în asociație.
Martorul P.G., de asemenea, a declarat în fața instanței că își menține depoziția din fața organelor de urmărire penală, dar și că a aflat de existența ACAI în anul 2018 când a fost chemat să primească materiale de construcții de la ferma inculpatului I.Ș. din localitatea M., prezent cu acea ocazie, alături de S.I. A precizat că atunci a aflat că tatăl său, decedat în data de 4 ianuarie a acelui an, că acesta a fost membru al ACAI, însă a menționat că nici el și nici tatăl său nu au semnat vreo cerere de înscriere în asociație. A mai arătat acesta că până în anul 2020 nu a venit nimeni să-i întrebe câte animale au și că nici nu a participat la vreo adunare sau ședință a asociației. A mai precizat că în cursul urmăririi penale i-au fost arătate mai multe înscrisuri despre care a precizat că nu aveau cum să fie semnate de tatăl său, deoarece acesta decedase.
Martorul P.M., la rândul său, a precizat că își menține declarațiile din faza de urmărire penală și, în esență, a arătat că a aflat de existența asociației în anul 2017 când a fost chemat la ferma inculpatului I.Ș. să primească materiale de construcție, ocazie cu care i s-a spus că ar fi membru al asociației. A mai declarat acesta că agentul agricol H.C. nu a venit niciodată la el pentru a efectua recensământul animalelor, precum și faptul că nu a participat la nicio ședință.
Martorul S.M., de asemenea, a precizat în fața instanței că își menține declarațiile din faza de urmărire penală și că a aflat de ACAI în anul 2017 când a fost chemat la sediul firmei inculpatului I.Ș. din satul M., unde S.I. i-a dat scândură și tablă despre care i-a spus că i se cuvine în calitate de membru al ACAI. A mai arătat că nu a participat la nicio ședință a ACAI și nici nu a semnat vreo cerere de înscriere în asociație.
Examinând toate aceste declarații rezultă cu certitudine că ACAI fusese înființată clandestin, iar beneficiarii reali ai subvențiilor încasate nu au fost nicidecum crescătorii de animale din localitate, ci inculpații, cu toate că I.Ș. a declarat că scopul înființării asociației a fost încasarea subvenției și asigurarea bunăstării crescătorilor de animale, membri ai asociației. Mai mult decât atât, instanța și-a format convingerea că împărțirea materialelor s-a realizat numai după ce se aflase de faptul că se încasa subvenție de la stat pentru pășune și pentru a „cumpăra tăcerea” crescătorilor de animale care erau nemulțumiți de acest aspect.
Fiind audiați, în cursul urmăririi penale, inculpații I.Ș. și S.I. nu au recunoscut comiterea faptelor, oferind explicații care nu sunt plauzibile, atât în opinia instanței, cât și a organelor de urmărire penală.
Astfel, inculpatul I.Ș., cu ocazia audierii sale din data de 01.07.2020 (în calitate de suspect) a arătat că apreciază că a făcut ceva legal și că nu înțelege de ce a fost învinuit. Referitor la ședința de consiliu, acesta a arătat că știe că a fost ales președinte de ședință V.S., la propunerea lui U.A. și că în cadrul acelei ședințe s-a hotărât adoptarea unui proiect de buget și darea în folosință către ACAI V.C. a unei suprafețe de 188,70 hectare de pășune. A precizat că toate documentele premergătoare ședinței Consiliului local au fost pregătite de către secretarul R.M.L., iar referitor la hotărâre a precizat că, din eroare, acesta din urmă a menționat cu ocazia redactării suprafața de 168 hectare. A recunoscut inculpatul că este membru fondator al ACAI, iar cu privire la înscrierile membrilor în asociație, a arătat că au existat doar tabele nominale cu numele crescătorilor de animale și cu menționarea RO-urilor avute de fiecare crescător, tabele semnate de către aceștia și depuse la APIA. A mai arătat că inițiativa înființării ACAI a aparținut lui U.A., fostul primar al localității, și că scopul înființării acesteia a fost acela de a crește bunăstarea crescătorilor de animale din V.C., respectiv a fermierilor cu un număr mai mic de animale care urmau să beneficieze de folosința pășunii și de fertilizarea, îngrijirea acesteia, dar și pentru construirea de adăposturi de animale, pentru împrejmuirea cu gard electric, precum și pentru construirea puțurilor pentru adăparea animalelor, iar dintre aceste activități, doar construirea puțurilor pentru adăparea animalelor nu a fost realizată de către asociație. A mai arătat acesta că președintele ACAI, împreună cu domnia sa, cu agentul agricol și cu U.A. s-au ocupat de depunerea documentelor asociației la APIA pentru obținerea subvențiilor de suprafață pentru pășunea concesionată.
Inculpatul I.Ș. a precizat, în continuare, că în opinia sa, semnătura de pe documentele în litigiu, menționate în raportul de constatare tehnico – științific aparține lui V.S. și că nu își poate explica cum HCL nr. 5/05.04.2013 apare cu conținut diferit în înregistrările de la instituții diferite, presupunând că este o eroare de scriere a secretarului R.L.. Totodată, a precizat că nu a observat că în contractul de concesiune încheiat de primărie cu ACAI este trecută o suprafață mai mare decât cea aprobată de Consiliul local și crede că din greșeală secretarul a înscris o valoare mai mare.
Analizând această din urmă afirmație, instanța de fond a reținut că inculpatul se contrazice în declarații, afirmând că are credința că secretarul a înscris din greșeală o suprafață mai mare în contract, după ce, în prealabil, în aceeași declarație a făcut precizarea că în cadrul ședinței Consiliului local s-a hotărât adoptarea unei hotărâri privind concesionarea unei suprafețe de 188,70 hectare de pășune și că, din eroare, secretarul a trecut o suprafață mai mică, respectiv de 168 de hectare.
A mai arătat acesta că, în calitate de primar, a semnat adeverințele depuse la APIA cu privire la suprafața de pășune și a vizat tabelele centralizatoare – Anexa 2, depuse de președintele S.I., împreună cu celelalte documente la APIA și că adeverințele erau eliberate pentru suprafața de 188,70 hectare.
În final, acesta a arătat cu nu-și poate explica modificările efectuate în registrele agricole la rubrica privind suprafața de pășune concesionată asociației și nici de ce la sediul primăriei au fost găsite, cu ocazia percheziției, documente ale ACAI, printre care și cereri unice de plată depuse la APIA.
Fiind audiat, inculpatul S.I., a declarat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, arătând că a întocmit și depus cererile pentru obținerea subvenției pentru suprafață a ACAI, pe care le-a întocmit la sediul APIA Slobozia, cu ajutorul funcționarului care răspundea de zona V.C. A precizat că la momentul depunerii cererilor pentru obținerea sprijinului de suprafață le și semna, atașând la acestea adeverințe emise de primărie, precum și tabele centralizatoare cu crescătorii de animale din localitate, care era întocmit de agentul agricol și era semnat de către el și avizat de primar.
În continuare, a arătat că inițiativa înființării ACAI a aparținut inculpatului I.Ș., care era primarul localității la acea vreme, iar scopul era acela de a ajuta crescătorii de animale prin întreținerea islazului și prin amenajarea adăposturilor pentru animale. A menționat că pentru a devenit membru al ACAI, crescătorii de animale trebuiau să declare numărul de animale deținute la primărie în tabelul centralizator (contrar statului asociației).
Întrebat fiind dacă erau în localitate și crescători care nu erau membri ai ACAI inculpatul a răspuns că nu poate preciza dacă existau crescători de animale care nu erau membri și că nu a primit, nu a văzut și nici nu a aprobat vreo cerere a unei persoane pentru a deveni membru al ACAI.
În finalul declarației, inculpatul S.I. a mai arătat că nu a participat la ședința consiliului local în care s-a aprobat concesionarea pășunii, că nu-și amintește dacă a depus vreo cerere pentru obținerea concesiunii și că doar a semnat contractul. A mai precizat și că documentele de înființare ale ACAI au fost realizate cu ajutorul coinculpatului I.Ș.
La individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere dispozițiile legale incidente în cauză, respectiv art. 74 C. pen. și pe cele prev. de art. 33 alin. 2 C. pen.
De asemenea, instanța a avut în vedere și că limitele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă sunt de la 2 la 7 ani închisoare, fiind obligatorie și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, având în vedere că este expres prevăzută de lege (art. 67 alin. 2 C. pen.).
Față de aceste dispoziții legale, în primul rând, instanța de fond a reținut că ambii inculpați, persoane fizice, cât și inculpata, persoană juridică, sunt la primul contact cu legea penală, nefiind cunoscuți cu antecedente. În al doilea rând, instanța a reținut că inculpatul S.I. este căsătorit, a urmat cursurile unei școli profesionale, este de profesie mecanic și este angajat al I.I. I.S.M.D. Pe de altă parte, inculpatul I.Ș. este căsătorit, are studii universitare și ocupă funcția de primar al localității V.C. (calitate obținută prin acordarea votului de încredere al locuitorilor comunei).
În ceea ce privește ACAI V.C., instanța a reținut că aceasta a fost înființată de către cei doi inculpați, alături de alte două persoane, fără ca „membrii” (crescătorii de animale din localitate) să fie încunoștințați, scopul principal fiind încasarea subvenției de la APIA.
În continuare, în ceea ce privește conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, instanța a reținut faptul că inculpații au insistat asupra faptului că au făcut un bine comunității locale prin înființarea asociației și obținerea subvențiilor, cu toate că rezultă, că asociația nu s-a ocupat de îngrijirea pășunii, cu excepția anului 2017. Însă și cu această ocazie, au fost achiziționate cantități mult mai mari de îngrășăminte chimice decât ar fi fost necesar, fiind evident că acestea au fost utilizate în scop personal, acesta fiind de altfel și scopul înființării asociației. Așadar, în opinia instanței, aceste aspecte denotă o atitudine sfidătoare atât față de crescătorii de animale din localitate (din partea cărora a inculpatul I.Ș. a primit un vot de încredere, fiind ales în calitate de primar), cât și față de legea penală.
În ceea ce privește circumstanțele reale, instanța a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, sens în care a reținut că, profitând de calitatea sa de primar, inculpatul I.Ș., a înființat împreună cu coinculpatul S.I. și cu alte două persoane ACAI V.C., căreia, prin influența exercitată în cadrul Consiliului local al comunei V.C. i-a atribuit întreaga pășune, fără ca deținătorii de animale din comună să fie consultați. Ba, mai mult decât atât, inculpații i-au „inclus forțat” pe aceștia în asociație, depunând tabele la APIA în care crescătorii de animale erau indicați ca membri ai asociației.
În ceea ce privește gravitatea rezultatului produs, instanța a considerat că trebuie acordată o mare atenție infracțiunilor de corupție și, în cazul acestora, valoarea prejudiciului, deși importantă, să nu constituie singurul factor determinant pentru individualizarea judiciară a pedepsei. De altfel, aprecierea valorii prejudiciului este un aspect subiectiv, atât timp cât nu se raportează la o valoare fixă, anterior stabilită. Față de acest aspect, instanța a apreciat că valoarea prejudiciului trebuie analizată, în special, prin raportare la situațiile financiare ale crescătorilor de animale din localitatea V.C., având în vedere că aceștia trebuiau să fie beneficiarii indirecți ai subvenției obținute de la APIA prin asigurarea întreținerii pășunii. În acest sens, s-a subliniat faptul că este binecunoscută situația crescătorilor de animale din zonele rurale și că, în cele mai multe cazuri, produsele obținute de la animale sunt esențiale pentru asigurarea celor necesare, fie prin consum propriu, fie prin vânzarea acestora. Prin urmare, deși partea prejudiciată în această cauză este APIA, ca administrator al fondurilor europene ce se plătesc cu titlu de subvenție, instanța a reține că prin raportare la nivelul de trai al locuitorilor din localitatea V.C., prejudiciul este unul semnificativ, iar sumele de bani, dacă ar fi fost obținute direct de către crescători ori în cadrul unei asociații din care chiar ar fi făcut parte crescătorii de animale, ar fi fost de un real ajutor pentru aceștia.
În ceea ce privește motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, instanța a constatat că față de modul în care au acționat inculpații, nicidecum aceștia nu au fost interesați de bunăstarea locuitorilor din comună, așa cum a susținut inculpatul I.Ș., ci, din contră au urmărit obținerea subvenției și folosirea în interes personal. În acest sens, s-a reținut și faptul că inculpații au acordat crescătorilor de animale materiale de construcții, însă numai după ce s-a aflat de existența asociației și numai pentru a „cumpăra tăcerea” acestora.
Totodată, instanța a avut în vedere și faptul că activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă lungă de timp, respectiv 2013 – 2019 (cu excepția anului 2016), aceasta fiind continuată chiar și după ce s-a aflat de existența asociației, rezultând astfel o sfidare a crescătorilor de animale de către inculpați.
Pe latura civilă, Tribunalul a reținut că în cursul urmăririi penale, prin adresa nr. 13139/10.04.2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat Direcției Naționale Anticorupție cererea de constituire de parte civilă în procesul penal, pentru suma totală rămasă de recuperat de 660.541,15 lei (aferentă campaniilor 2013-2019), din total prejudiciu cauzat de 660.740,20lei (199,05 lei fiind debit recuperat parțial în 2018) - filele 132-159, vol. I - d.u.p.
Totodată, a solicitat și plata dobânzilor și a penalităților, calculate conform art. 73 ind. 1 din Legea 500/2002.
În acest sens, a invocat dispozițiile art. 73 ind. 1 din Legea 500/2002, art. 1381 C. civ. și art. 20 C. proc. pen.
Referitor la pretențiile civile avansate instanța a reținut că acestea sunt dovedite, în raport de înscrisurile aflate la dosar, din care rezultă plățile efectuate de către APIA către ACAI V.C. De altfel, s-a observat faptul că inculpații nici nu au negat acest aspect.
Concluzionând, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă MADR – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTORI și au fost obligați inculpații S.I., I.Ș. și ACAI V.C., în solidar, la plata prejudiciului total în cuantum de 660.541,15 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu dobânzi și penalități de întârziere ce se vor calcula conform art. 73 ind.1 din Legea 500/2002 de la data încasării veniturilor necuvenite și până la data achitării efective.
Referitor la măsurile asigurătorii, în raport de aceste dispoziții legale și de cele ale art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, precum și față de soluțiile pronunțate în cauză, instanța a dispus menținerea măsurilor asiguratorii instituite în faza de urmărire penală.
În ceea ce privește desființarea de înscrisuri, având în vedere caracterul fals dovedit al acestora, în baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 404 alin. 4 lit. g Cod procedură penală s-a dispus desființarea acestora.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri, inculpații ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C., I.Ș. și S.I.
Apelanții inculpați Asociația Crescătorilor de Animale I.V.C., I.Ș. și S.I., în principal, au solicitat casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare, în baza art.6 CEDO și a jurisprudenței naționale întrucât în realitate instanța de fond a fost copiat rechizitoriul, fiind schimbată doar expunerea parțial și așezarea în pagină, iar cercetarea judecătorească din fața instanței de fond nu avut în vedere nici regulamentele europene în materie și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, deoarece acea condiție din conținutul constitutiv al infracțiunii, ca obținerea fondurilor să se realizeze pe nedrept, era o chestiune care trebuia analizată separat de către instanța fondului însă din perspectiva legislației europene.
Un alt motiv de casare cu trimitere spre rejudecare este lipsa stabilirii unui cadru procesual corect în sensul că fondurile au fost acordate de către unul dintre cele 42 de centre județene ale APIA și nu de APIA Central, iar în contextul în care s-a discutat despre obținere pe nedrept și emiterea unor acte administrative în temeiul cărora s-ar fi obținut aceste fonduri, această instituție trebuia să fie parte în proces, întrucât în alte condiții, rămânem într-o zonă în care, din punctul de vedere al instanței de fond, fondurile au fost obținute nelegal, iar din punctul de vedere al actelor administrative intrate în circuitul civil, subzistă în continuare toate deciziile de plăți în avans și de plăți finale care s-au emis în acei ani începând cu anul 2013 și până în anul 2019, cu excepția anului 2016.
Tot din perspectiva cadrului procesual, vorbim și despre entitatea care a semnat contractul de concesiune. Deși nu este desființat acest înscris prin hotărârea atacată cu apel, peste tot se reține lipsa de validitate sau încheierea nelegală a contractului de concesiune, o astfel de chestiune trebuind a fi dezbătută și în contradictoriu cu cealaltă parte semnatară.
Se califică această obținere pe nedrept ca o chestiune prealabilă procesului penal, făcând trimitere în mod explicit la Decizia CCR nr.102/2021 care definește chestiunile prealabile ca fiind orice condiție de fapt sau de drept necesar a fi îndeplinită pentru se putea atrage răspunderea penală în conformitate cu norma de incriminare.
În subsidiar, au solicitat achitarea în baza art.16 alin.1 lit. b atât teza I cât și teza a II a Cpp.
În opinia apărării, este absolut eronată această teză că are importanță validitatea titlului cu care este folosită suprafața pentru obținerea fondurilor, întrucât CJUE reține că ceea ce contează pentru obținerea titlurilor este utilizarea efectivă a suprafeței de teren și nu validitatea titlului.
Un alt aspect este că asociația nu ar fi avut animale și dacă nu ar fi avut animale proprii, fondurile sunt obținute nelegal ori nici aspect nu este real.
Au fost indicate hotărâri ale CJUE pronunțate la sesizarea Curții de Apel Timișoara și Curții de Apel Alba-Iulia în materia contenciosului administrativ, unde s-a discutat exact acest lucru, respectiv dacă, pentru obținerea fondurilor, este necesar să fii proprietar și crescător de animale, concluzia fiind că această cerință nu intră în noțiunea de fermier și că important este să fie asigurată încărcătura maximă pe suprafață.
În speța de față, s-a reținut că asociația nu avea animale și că tabelul acela cu proprietarii de animale este o dovadă în plus că asociația nu avea animale și astfel nu ar fi trebuit să obțină fonduri.
Toate entitățile juridice care au mers la APIA sunt în mare parte entități care au semnat diverse acte cu deținătorii de animale din comune.
Cele două premise că titlul nu e valid și că asociația nu este proprietar de animale sunt eronate și reprezintă în mod greșit temei al condamnării.
Se mai susține de către apărare că lipsește raportul de cauzalitate deși judecătorul fondului a reținut că aceasta este o infracțiune de pericol și nu mai este necesară să fie probată/analizată legătura de cauzalitate, intervenind automat ori, chiar admițând că acele tabele cu proprietarii animalelor (centralizatorul) au erori privind semnăturile, ceea ce contează pentru obținerea acestor fonduri este încărcătura, iar parchetul nu a contestat niciodată faptul că suprafața și încărcătura au fost utilizate.
Lipsește și latura subiectivă, întrucât la termenul anterior judecată, instanța de apel a audiat persoane care au calitatea de funcționari la APIA, implicate mai mult sau mai puțin și în aceste dosare dar care au arătat cum se întâmpla în fapt cu depunerea acestei documentații și cu obținerea subvențiilor. Nicio persoană fizică, cu atât mai puțin S.I., nu știa să completeze acele documente.
În ceea ce-l privește pe inculpatul I., acesta a fost trimis în judecată pentru complicitate constând în 6 acte materiale la activitățile pe care le-ar fi derulat reprezentantul asociației, ori aceste acte materiale nu au fost individualizate, reținându-se că l-ar fi sprijinit pe inculpatul S. în folosirea și prezentarea cu rea-credință de documente false, fără a se înțelege în ce modalitate.
În ceea ce privește acțiunea de falsificare a hotărârii Consiliului Local, s-a arătat că acesta este organul deliberativ al unei unități administrativ-teritoriale.
O hotărâre a Consiliului Local pe care o raportăm la conținutul constitutiv al infracțiunii de fals intelectual nu privește și nu comportă asupra semnăturii, ci asupra conținutului ori dacă avem în vedere declarațiile consilierilor, respectiv că s-a propus și s-a și votat acea hotărâre de concesionare, se poate observa că nu sunt întrunite cerințele de tipicitate ale infracțiunii de fals intelectual.
Ca o hotărâre să fie viabilă, aceasta trebuie să fie votată de cel puțin 50+1 consilieri, la dosar existând procesul-verbal din care rezultă că a fost votată în unanimitate de toți cei 11 consilieri, astfel că nu este falsă.
Astfel, hotărârea Consiliului Local este validă, iar contractul de concesiune încheiat în temeiul acestei hotărâri este de asemenea un act valabil încheiat.
Nu există probe din care să rezulte că primarul a trecut peste Consiliul Local. Prin urmare, martorii care sunt consilierii locali menționează în mod clar că aceștia au hotărât concesionarea pășunii și nicidecum nu a falsificat primarul acea hotărâre în biroul acestuia.
S-a mai reținut în sarcina inculpatului I. avizarea centralizatoarelor reținând parchetul, aspect preluat și de către instanță că, primarul I.Ș. a avizat centralizatoarele în care sunt efectuate acele mențiuni cu privire la semnătură și la numărul de animale ca fiind necorespunzătoare adevărului.
Se poate observa că pe niciunul dintre aceste centralizatoare nu există semnătura primarului, regăsindu-se semnătura agentului agricol care declară că este persoana care avea obligația să le întocmească și care le-a semnat și le-a înregistrat la primărie ori în aceste condiții nu se poate spune că aceste centralizatoare au fost vizate de inculpatul I.Ș.
S-a mai reținut în sarcina inculpatului I. că a mai eliberat adeverințe ori primarul nu eliberează acte, ci le semnează și cei care eliberează aceste acte sunt funcționarii publici din aparatul de specialitate în funcție de compartimentul la care persoana se adresează cu o cerere.
În procesul-verbal al ședinței de judecată se constată că aceștia au fixat redevența, de unde rezultă că au știut clar ceea ce votează, respectiv concesiunea pășunii și în niciun caz concesiunea de lucrări întrucât dacă ar fi concesionat lucrări, trebuiau să stabilească valoarea întreagă a contractului.
Actul care dovedește modul de deținere al terenului este reprezentat de contractul de concesiune, actul care dovedește modul de folosire al terenului este reprezentat de acea adeverință eliberată după registrul agricol și centralizatoarele care dovedesc încărcătura optimă.
Prima obligație care i s-a impus inculpatului S.I. prin contractul de concesiune a fost asigurarea pășunatului cu animalele locuitorilor comunei și întreținerea pășunii, depunând la APIA acele tabele, centralizatoarele fiind încheiate de către agentul agricol ori neintervenind asupra acestei chestiuni, nu a avut cunoștință că acestea conțin mențiuni inexacte, ori din perspectiva infracțiunii este clar să lipsește elementul intențional, neexistând probe din care să rezulte că a participat în vreun mod la întocmirea acestor tabele.
Lipsind elementul intențional, nu se poate susține că s-a săvârșit infracțiunea.
Se susține că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de eligibilitate pentru că animalele care au asigurat încărcătura optimă pe suprafața de pășune nu ar fi fost ale membrilor asociației.
Doar în anul 2013 exista obligativitatea ca animalele să fie strict ale membrilor asociației și începând cu anul 2014 dispare această condiție.
Conchizând, cu privire la inculpatul I. s-a solicitat achitarea în baza art.16 alin.1 lit. a Cpp, iar cu privire la inculpatul S.I. achitarea în baza art.16 alin.1 lit. b Cpp.
S-a mai solicitat de asemenea respingerea acțiunii civile ca nefondate, întrucât au existat câte două controale pe an nefiind găsite nereguli, suprafața asupra căreia s-au solicitat fonduri fiind găsită și fizic ca fiind lucrată de către ACAI.
La termenul de judecată din apel din data de 21.06.2022 au fost audiate martorele H.E. și P.E., în apel fiind administrată și proba cu înscrisuri.
Examinând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate, precum și conform art. 417 și urm. CPP, Curtea constată următoarele:
Referitor la motivele de desființare a hotărârii apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, invocate de către apelanții-inculpați, Curtea observă că una din criticile aduse sentinței instanței de fond este aceea că nu este motivată întrucât reia conținutul rechizitoriului și nu răspunde apărărilor inculpaților fapt ce echivalează cu necercetarea efectivă a cauzei.
Curtea constată că aceste susțineri ale inculpaților nu sunt întemeiate, având în vedere că, în urma coroborării mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale și readministrate în fața judecătorului fondului, a rezultat aceeași situație de fapt cu cea expusă în actul de sesizare, astfel încât împrejurarea că în hotărârea apelată este redată situația de fapt ce a rezultat din coroborarea mijloacelor de probă care este în mod evident aceeași cu cea descrisă în cuprinsul actului de sesizare nu poate conduce la concluzia că hotărârea ar fi afectată de un motiv de nulitate absolută.
Mai mult decât atât, hotărârea cuprinde pe lângă situația de fapt la care face referire acuzarea și analiza și coroborarea mijloacelor de probă administrate în mod nemijlocit în fața instanței de fond precum și precizări punctuale cu privire la apărările inculpaților și analiza elementelor constitutive ale infracțiunii deduse judecății.
Totodată, Curtea constată că un alt motiv de desființare a hotărârii apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, invocat de către apelanții-inculpați, constă în aceea că instanța de fond nu s-a raportat deloc la dreptul U.E întrucât în realitate suntem într-un domeniu reglementat exclusiv de dreptul U.E. și doar preluat la nivel național prin acele ordonanțe și ordine interne.
În raport de acest motiv, se cuvine subliniat că prima instanță nu avea de ce să se raporteze la dreptul UE în condițiile în care legislația Uniunii Europene în materie a fost transpusă pe plan intern prin reglementările pe larg analizate de judecătorul fondului în sentința apelată, iar suplimentar, o astfel de raportare într-o cauză penală nu poate fi obligatorie decât în condițiile art. 20 al. 2 din Constituție.
Suplimentar, se impune respingerea ca neîntemeiată a acestei critici având în vedere că aplicabilitatea directă a dreptului Uniunii Europene se poate face doar în condiții clar statuate în TFUE și în jurisprudența C.J.U.E.
Conform jurisprudenței CJUE (cauza Francovich, cauzele conexate C-6/90 și C-9/90), o persoană poate să ceară repararea unui prejudiciu suferit în cadrul unui stat membru care nu respectă dreptul Uniunii doar dacă este vorba despre o directivă netranspusă sau transpusă incorect, ceea ce nu s-a invocat în speță.
În cauza dedusă judecății, legislația aplicabilă ce, de altfel, a fost invocată de către instanța de fond în analiza întrunirii condițiilor de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea 78/2000, o reprezintă OUG 125/2006, respectiv OUG 3/2015, ce constituie transpunerea normelor comunitare în legislația națională, concluzie ce se desprinde din partea introductivă a legislației primare menționate, în care se arată că aceste două acte au avut în vederea transpunerea legislației comunitare în dreptul național, astfel că devin obligatorii și direct aplicabile subiecților de drept comun.
În ceea ce privește motivul de desființare cu trimiterea cauzei spre rejudecare constând în lipsa stabilirii unui cadru procesual corect în sensul că fondurile au fost acordate de către unul dintre cele 42 de centre județene ale APIA și nu de APIA Central, astfel încât această instituție trebuia să fie parte în proces, ca de altfel și chestiunea vizând tot stabilirea corectă a cadrului procesual, cu referire la entitatea care a semnat contractul de concesiune a cărui lipsă de validitate sau încheiere nelegală se reține prin sentința apelată, motiv pentru care o astfel de chestiune trebuia să fie dezbătută în contradictoriu și cu cealaltă parte semnatară, Curtea constată că potrivit art. 2 al. 2 din Legea nr. 1/2004 privind înființarea APIA această instituție este responsabilă cu derularea și gestionarea fondurilor europene nerambursabile, iar potrivit art. 4 al. 2 din aceeași lege, doar directorul APIA are calitate de ordonator secundar de credite și gestionează fondurile publice aprobate, inclusiv sumele reprezentând fonduri europene nerambursabile.
În consecință, în mod corect cadrul procesual a fost stabilit din această perspectivă de prima instanță.
În ceea ce privește greșita necitare din perspectiva apărării a celeilalte părți contractante din contractul de concesiune, Curtea apreciază că nu se impune o astfel de citare în contextul în care nu s-a dispus desființarea acestui contract prin sentința apelată.
În legătura cu chestiunea eligibilității contractului de concesiune care, în opinia apărării, reprezintă o chestiune prealabilă ce trebuia analizată de prima instanță anterior analizării întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii dedusă judecății, Curtea apreciază că aceste condiții de eligibilitate ale proiectului de obținere de fonduri europene în cauza dedusă judecății astfel cum sunt stabilite prin regulamentele europene adoptate în materia politicii agricole comune nu pot face obiectul unei astfel de analize a instanței de fond.
În acest sens, Curtea observă că elementul material al infracțiunii prev. de art. 18 ind.1 din Legea 78/2000 presupune folosirea sau prezentarea de declarații false, inexacte sau incomplete ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, ceea ce presupune pe de o parte ca organele judiciare să stabilească în ce constă caracterul fals/inexact/incomplet al documentelor, iar pe de altă parte dacă aceste înscrisuri au fost folosite în demersul de a obține fonduri europene și dacă acest demers a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Având în vedere aceste considerente de ordin teoretic, motivele invocate de către apărare sub acest aspect sunt eronate întrucât organele judiciare nu sunt chemate să analizeze din nou eligibilitatea unui anumit proiect de obținere de fonduri din bugetul U.E., acest demers fiind efectuat deja de către partea civilă prin organele abilitate în acest sens.
Rolul organelor judiciare este în consecință acela de a stabili dacă acțiunea de obținere pe nedrept de fonduri din bugetul U.E. a avut la bază prezentarea de declarații false/inexacte/incomplete. Or astfel cum a rezultat din mijloacele de probă administrate în ambele faze procesuale de până acum, urmărire penală și fond, prima instanța a ajuns la concluzia că sunt întrunite condițiile tipicității obiective și subiective ale infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea 78/2000.
Curtea consideră așadar că analiza eligibilității este de competența exclusivă a autorității administrative și nu se confundă cu analiza întrunirii condițiilor de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea 78/2000, sens în care această analiză a eligibilității proiectului nu poate constitui o chestiune prejudicială în sensul art. 52 CPP, care exceptează din această categorie situațiile în care chestiunea nu intră în competența organelor judiciare.
Tot cu privire la această critică adusă hotărârii instanței de fond, Curtea menționează că obținerea pe nedrept de fonduri europene ca parte a elementului material al infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea 78/2000 rezultă din analiza dispozițiilor legale ce cuprind condițiile de acordare a fondurilor din bugetul U.E., respectiv OUG 125/2006 și OUG 3/2015, dispoziții a căror aplicabilitate a fost analizată de către instanța de fond, care a arătat în considerentele hotărârii pronunțate că prin acțiunea inculpaților au fost eludate condițiile de acordare a fondurilor din bugetul U.E.
Drept urmare, invocare de către apelanții-inculpați a faptului că nu are importanță validitatea titlului cu care este folosită suprafața de pășune pentru obținerea fondurilor, întrucât CJUE reține că ceea ce contează pentru obținerea fondurilor este utilizarea efectivă a suprafeței de teren și nu validitatea titlului, ca și faptul că validitatea titlului nu poate să constituie o condiție de eligibilitate pentru obținerea fondurilor, contrar celor reținute la fond că fiind vorba despre o asociație care nu avea în proprietate animale, nu ar fi putut să încheie contractul de concesiune, sunt aspecte care au fost greșit interpretate de către apărare și care au fost scoase din contextul raționamentului juridic al primei instanțe, așa cum se va arăta în continuare.
De asemenea, hotărârile CJUE pronunțate la sesizarea Curții de Apel Timișoara și Curții de Apel Alba-Iulia în materia contenciosului administrativ, unde s-a discutat exact acest lucru, respectiv dacă, pentru obținerea fondurilor este necesar să fii proprietar și crescător de animale, concluzia fiind că această cerință nu intră în noțiunea de fermier și că important este să fie asigurată încărcătura maximă pe suprafață, nu au pot fi reținute ca relevante în speță, întrucât din perspectiva antrenării răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, alte aspecte primează, respectiv ca inculpatul să fi procedat la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, ceea ce s-a întâmplat în speță.
În acest context au fost analizate de către judecătorul fondului atât modalitatea de încheiere a contractului de concesiune, cât și faptul că asociația nu era proprietară de animale.
În mod similar, Curtea nu poate reține ca incidentă în speță, hotărârea indicată de apărare, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în care judecătorul reține că nu reprezintă o cerință ca animalele să aparțină asociației și că este irelevant acel tabel despre care se susține în speța de față că este fals sau că este incomplet, întrucât nu este o condiție pentru obținerea fondurilor, indicându-se chiar hotărâri CJUE și practica Curții Europene.
Lipsa de relevanță a acestei jurisprudențe este determinată de faptul că, în speță, ACAI nu avea alți membri decât pe cei patru membri fondatori, așa cum se va arăta în continuare, iar datele privind încărcătura de animale din tabelele depuse nu reflectau realitatea.
Astfel, cu privire la acțiunile inculpaților care au îmbrăcat caracter infracțional, Curtea reține că în cursul anului 2013, inculpatul I.Ș., primarul comunei V.C. atât la acel moment cât și în prezent, împreună cu coinculpatul S.I., cumnatul său, dar și cu N.I. și U.A. au înființat pe inculpata ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C., scopul acesteia din urmă fiind acela de a concesiona pășunea unității administrativ - teritoriale V.C. și încasarea subvențiilor de la APIA.
În actul constitutiv al ACAI s-a menționat că: membrii fondatori sunt S.I. (care are și calitatea de președinte), N.I. (care are și calitatea de vicepreședinte), I.Ș. (care are și calitatea de secretar) și U.A. (care are și calitatea de cenzor); patrimoniul este în cuantum de 800 lei; asociația este înființată pe perioadă nedeterminată; are scopul de a reprezenta interesele proprietarilor de animale din localitatea V.C.
Cu excepția membrilor fondatori, menționați mai sus, ACAI nu are și nu a avut alți membri în perioada 2013 – 2019, nefiind identificate cereri de înscriere, aspect care rezultă atât din declarațiile martorilor audiați în cauză cât și din declarațiile inculpaților S.I. și I.Ș.
Potrivit art. 11 alin.2 din Statutul ACAI, este prevăzută răspunderea în materie de gestiune membrilor consiliului director, alcătuit din președintele S.I., vicepreședintele N.I. și secretarul I.Ș.
Prin Hotărârea nr. 5/05.04.2013 a Consiliului Local V.C. s-a atribuit, prin concesiune, pășunea către ACAI V.C., existând mai multe nereguli în ceea ce privește această hotărâre, fiind identificate mai multe versiuni ale acesteia.
În urma examinării comparative a documentelor ridicate cu ocazia percheziției efectuate la sediul primăriei, cu cele ridicate de la APIA, dar și cu cele aflate în arhiva electronică a Instituției Prefectului jud. Ialomița s-au constatat mai multe diferențe atât în ceea ce privește conținutul acestora cât și în ceea ce privește forma semnăturilor aplicate, astfel:
- hotărârea depusă de ACAI la APIA, în copie conformă cu originalul, are menționată în preambul „cererea nr. 468 a Asociației” și „raportul de specialitate nr. 476/2013” (acte care nu există) și se regăsește articolul 6;
- hotărârea ridicată cu ocazia efectuării percheziției din sediul primăriei nu are menționat numărul cererii depuse de ACAI la primărie, dar este menționat raportul de specialitate nr. 4/2013 întocmit de viceprimarul comunei V.C. (act care nu există în realitate), avizul favorabil nr. 4/2013 al comisiei de specialitate și nu are articolul 6. De altfel, conform raportului de constatare criminalistică nr. 242.018 din data de 22.06.2020, rezultă că semnătura de la rubrica președinte de ședință de pe această hotărâre, dar și de pe procesul – verbal al ședinței ridicat la percheziție nu aparține lui V.S. (fost consilier al comunei V.C.);
- hotărârea depusă de primărie la Instituția Prefectului jud. Ialomița și aflată în arhiva electronică nu are menționat un număr al cererii depuse de către ACAI, dar are menționat raportul de specialitate nr. 4/2013 întocmit de către viceprimarul comunei V.C. (act care nu există în realitate) și nu are articolul 6.
Din conținutul procesului verbal al ședinței din data de 05.04.2013, al Consiliului local V.C., aflat la filele 49 – 51 din volumul 4 al dosarului de urmărire penală ședință la care a participat și inculpatul I.Ș., se reține că în urma exercitării procedurii votului deschis, prin ridicarea mâinii, cu unanimitate de voturi s-a adoptat Hotărârea Consiliului local nr. 5/05.04.2013 privind atribuirea directă a contractului de concesiune lucrări către Asociația Crescătorilor de animale (ovine și caprine) V.C., punct susținut de U.A., consilier local, dar și membru fondator și cenzor al ACAI.
Potrivit raportului de constatare criminalistică nr. 242.018 din data de 22.06.2020, semnătura de la rubrica „Președinte de ședință” nu aparține lui V.S., fiind executată olograf cu ajutorul unui instrument de scris din categoria pixurilor cu vârf sferic metalic și pastă de culoare albastră, deși din forma olografă a procesului – verbal de ședință din data de 05.04.2013, depus în apărare de inculpați la dosar, reiese că fără a exista un proiect de hotărâre (deși se face referire la el) secretarul comunei a întocmit Hotărârea Consiliului local nr. 05/05.04.2013, pe care a și semnat-o.
Așa cum s-a subliniat deja, potrivit raportului de constatare criminalistică anterior menționat, la pct. V.2 s-a concluzionat că semnătura realizată prin intermediul unor mijloace electronice la rubrica „PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, V.S.” pe ultima filă a documentului nr. 2 ridicat din sediul Primăriei V.C. în urma percheziției efectuate la data de 06.02.2020 – HCL V.C. nr. 05/05.04.2013, privind cererea fără număr de înregistrare depusă în numele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine V.C. de reprezentantul legal S.I., reproduce imaginea unei semnături care nu a fost efectuată de V.S. și nu se poate stabili de cine a fost realizată, întrucât este o contrafacere realizată prin imitarea liberă a unei/unor semnături autentice a/ale susnumitului.
Din declarațiile martorului V.S. (fost consilier local), reiese că semnăturile nu îi aparțin și nici nu își amintește să fi văzut acea hotărâre.
Așadar, din coroborarea declarațiilor martorului V.S., cu înscrisurile ridicate de la primărie, cu procesul - verbal al ședinței din data de 05.04.2013, HCL nr. 5/05.04.2013 și cu concluziile raportului de constatare tehnico – științifică nr. 242.018 din data de 22.06.2020 rezultă cel puțin sub aspectul semnăturii, respectiva hotărâre de Consiliu Local comportă anumite discuții privind validitatea sa.
În ceea ce privește lipsa de corespondență între suprafața pășunilor comunale menționată ca fiind de 168,34 hectare în toate cele trei variante ale HCL nr. 5/05.04.2013 și suprafața aceleiași pășuni menționată în contractul de concesiune ca fiind de 188,70 ha, precum și cu privire la faptul că obiectul contractului este diferit de cel aprobat prin Hotărârea Consiliului local, întrucât în acest din urmă act se face referire la concesiune de lucrări privind amenajarea și îmbunătățirea pășunilor comunale, în timp ce în contract se face referire la însăși exploatarea pășunii, Curtea apreciază că din punct de vedere al existenței tipicității infracțiunii deduse judecății, nici unul din cele două aspecte nu are importanță, putând fi vorba de simple erori materiale.
Astfel, în ceea ce privește suprafața reală de pășune nu se poate stabili care este aceasta, în contextul în care o astfel de suprafață nu rezultă din înregistrările din cartea funciară, iar diferența sesizată nu poate demonstra conivența infracțională a inculpaților în lipsa altor elemente privind reaua lor credință, după cum se va sublinia.
Raportat la această chestiune, Curtea observă că în Registrul Agricol aferent anului 2010 – 2012 nu este trecută nicio valoare, în anii 2013, 2014, 2015 și 2017 figurează suprafața de 188,70 de hectare de pășune (însă aceasta valoare este modificată cu pastă corectoare), iar în anii 2018 și 2019 suprafața înscrisă este de 165,82 de hectare, justificarea inculpaților fiind aceea că s-ar fi mărit luciul de apă al lacului S.
În ceea ce privește modificarea suprafeței din Registrul Agricol cu pastă corectoare, Curtea constată că nu a fost expertizat acest document pentru a se concluziona că modificarea a fost efectuată în scopul disimulării realității.
Mai mult în anul 2015 a avut loc un control în teren efectuat de către APIA care a concluzionat că suprafața determinată reieșită din măsurători este de 179,51 ha, ceea ce ridică dubii cu privire la intenția inculpaților de a menționa în contractul de concesiune o suprafață mai mare decât cea reală.
Din această perspectivă relevante sunt și susținerile celor două martore audiate în apel, P.E. și H.E., ambele angajate APIA care au menționat că la momentul depunerii dosarului la APIA pentru obținerea subvențiilor se verificau numai actele depuse, iar suprafața era verificată prin raportare la cele scrise în adeverința și în contractul de concesiune, verificările în teren fiind singurele care puteau stabili dacă existau neconcordanțe între acte și realitatea faptică, însă astfel de verificări nu se efectuau decât rareori.
Nici una din cele două martore nu a putut preciza dacă programul informatic de teledecție care permitea verificarea suprafeței din satelit, prin comparație uneori cu desenele/schițele din teren depuse de solicitanții de subvenții la dosar sau cu planeșele foto a fost efectiv folosit în acest caz.
În mod asemănător apreciază Curtea și cu privire la obiectul contractului care este diferit de cel aprobat prin HCL nr. 5/05.04.2013, în contextul în care din procesul-verbal al ședinței de consiliu local în care a fost adoptată HCL nr. 5/05.04.2015, dar și din celelalte acte care au fundamentat adoptarea acestei hotărâri, rezultă fără dubiu că toți consilierii locali au fost în cunoștință de cauză cu privire la obiectul contractului de concesiune.
Ceea ce are importanță juridică din perspectiva reținerii vinovăției inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 este faptul că atât anterior, cât și ulterior concesionării pășunii, asociația nu deținea animale și implicit nici nu putea asigura încărcătura necesară de animale pentru i se atribui în concesiune pajiștea, întrucât ACAI V.C. avea doar 4 membri, respectiv membrii fondatori, între care și coinculpații S.I. și I.Ș., neexistând nicio dovadă că ceilalți crescători din comună care asigurau încărcătura de animale pe pășune au aderat la această asociație, activitate absolut obligatorie în raport de dispozițiile legale de mai jos:
Potrivit art. 15 din Legea 214/2011, în vigoare la data concesiunii: (1) Pentru punerea în valoare și folosirea optimă a pajiștilor, consiliile locale, în baza cererilor organizațiilor și asociațiilor locale ale crescătorilor de animale, legal constituite, scot la licitație concesionarea suprafețelor de pajiști, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru o perioadă de minimum 10 ani și o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. În cazul în care organizația sau asociația locală a crescătorilor de animale nu asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pajiște, suprafața prevăzută în contractul de concesiune se diminuează proporțional cu efectivele deținute. (2) În cazul în care există o singură asociație locală de creștere a animalelor pe raza unității administrativ-teritoriale, aceasta beneficiază de dreptul de concesionare prin atribuire directă. (3) Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească utilizatorii de pajiști prevăzuți la alin. (1) care vor încheia contracte de concesiune se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (4) Consiliile locale ale comunelor, orașelor și, respectiv, ale municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare până la data de 1 februarie a fiecărui an. (5) Lucrările de întreținere a pajiștilor comunale și urbane, precum și a utilităților zoopastorale se vor efectua de crescătorii de animale care le folosesc. Condițiile și nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune.
Conform art. 9 din OUG 34/2013: (1) Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de maximum 5 ani. (2) Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de maximum 5 ani. (3) Consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor vor dispune cu privire la inițierea procedurii de concesionare/închiriere până la data de 1 martie a fiecărui an, în baza hotărârii consiliului local al comunei, orașului, respectiv al municipiului. (4) Anual, până la data de 1 martie, primarii comunelor, orașelor, respectiv ai municipiilor verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/contract, în corelare cu suprafețele utilizate, și stabilesc disponibilul de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare. (5) Lucrările de întreținere a pajiștilor și a utilităților zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc. Condițiile și nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în contractul de concesiune/închiriere, întocmit pe baza contractului-cadru aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, emis în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. (6) Pentru contractele încheiate potrivit alin. (1) și (2) se va asigura o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. Metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe de urgență. (7) Resursele financiare rezultate din administrarea pajiștilor proprietate publică sau privată a comunelor, orașelor, respectiv a municipiilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, după caz. (8) Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv ale municipiilor trebuie să inițieze procedura de concesionare/închiriere în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Conform art. 10 din OUG 34/2013: În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, persoanele fizice și juridice proprietari/utilizatori de pajiști au obligația să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.
Ulterior încheierii contractului de concesiune, relevant din punct de vedere al activității infracționale cu care a fost învestită instanța de fond, este faptul că în anii 2013, 2014, 2015, 2017, 2018 și 2019, inculpatul S.I., în calitate de președinte și de reprezentant al ACAI V.C. a depus anual, documente false și inexacte pentru încasarea subvențiilor, fiind ajutat în continuare de către inculpatul I.Ș.
Astfel, în anul 2013, la data de 27.05.2013 inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI, a depus la APIA printre alte documente, tabel cu proprietarii / deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată, cuprinzând un nr. de 114 fermieri, identificați cu CNP, card de exploatație, nr. de ovine și bovine, caprine și cu semnăturile acestora și a declarat în fals pe propria răspundere că pentru suprafețele de pajiște contractate de la CL V.C.cu suprafața totală de 188,70 ha a solicitat drept de utilizare în baza animalelor pe care le deține pentru pășunat și că asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.
În anul 2014, la data de 15.05.2014, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C. a depus online la APIA cererea unică de plată pentru suprafață 2014, menționând un total de suprafață agricolă utilizată de 188,70 ha și o suprafață de 188,48 ha pentru sprijin. Acestei cereri i-a anexat adeverința nr. 23895/14.05.2014 eliberată de primar și semnată de secretar și de agentul agricol potrivit căreia ACAI utilizează suprafața de 188,70 ha, fiind înregistrată în Registrul Agricol la poziția 36; și a declarat în fals, pe propria răspundere, că a solicitat drept de utilizare de la Consiliul local V.C. pentru o suprafață de 188,70 ha, și că asigură o încărcătură de animale de minim 0,3 UVM/ha.
În anul 2015, la data de 29.06.2015, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C. a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață 2015, menționând totalul suprafeței agricole utilizate de 188,70 ha și totalul suprafeței agricole solicitată pentru sprijin suprafața agricolă utilizată de 188,48 ha. Acestei cereri i-a atașat adeverința nr. 122 din data de 15.06.2015 semnată de primarul I.Ș. (dar purtând ștampila Consiliului local și fără a avea antetul primăriei ori al consiliului) și de către secretarul primăriei, agentul agricol și inspectorul cu atribuții în domeniul administrării impozitelor și taxelor prin care se adeverea că ACAI utilizează o suprafață de 188,70 ha de pășune; copie din registrul agricol - poziția nr. 38 eliberată de primărie unde la capitolul II, lit. a – Terenuri în proprietate este trecută cu pixul suprafața de 188,70 ha; Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 619/2015 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației, înregistrat la primărie sub nr. 122/15.06.2015, care conține CNP-ul, codurile de exploatație în RNE, numărul total de animale pe specii și categorii, total echivalent UVM, semnătura, fără a fi menționată suprafața totală alocată fiecărui membru.
În dosarul APIA al cererii a fost identificat raportul de control din data de 27.11.2015 efectuat de către inspectorii APIA, raport pe care e menționat olograf numărul de telefon al inculpatului I.Ș.
În anul 2016 nu a fost depusă cerere la APIA de către ACAI V.C.
În anul 2017, la data de 15 mai, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C. a depus la APIA cerere unică de plată pentru suprafață, menționând că suprafața totală agricolă utilizată este de 189,45 ha și totalul suprafeței agricole solicitată pentru sprijin este de 189,45 ha. Anexat acestei cereri a fost atașată Anexa 2 la Ordinul 619/2015 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrată la primărie sub nr. 503/12.05.2017, semnat de primarul I.Ș. și ștampilat cu ștampila Primăriei V.C., cuprinzând numele și prenumele membrului asociației (54 de mebri), CNP, cod RNE, număr total de animale, total echivalent UVM, semnătura membrului, fără a fi menționată suprafața totală alocată / membru; adeverință fără număr și fără dată (neînregistrată la primărie) emisă de Primăria V.C., semnată de inculpatul I.Ș., secretarul R.M.L., agentul agricol H.C. și de inspectorul M.M. din care rezultă că ACAI utilizează suprafața de 189,92 ha, fiind înregistrată în Registrul agricol tipul II, vol. 1 poziția 12.
În anul 2018, la data de 15.05.2018, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C., a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață – online, menționând totalul suprafeței agricole utilizate de 165,82 hectare și totalul suprafeței agricole solicitată pentru sprijin de 165,82 hectare. Anexat acestei cereri a atașat Anexa nr. 2 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie sub nr. 360/12.05.2018, semnat și ștampilat de primarul I.Ș., conținând numele și prenumele și CNP-ul membrilor, codul RNE, numărul total de animale al fiecăruia, dar fără a fi menționată suprafața aferentă fiecărui membru; adeverința nr. 132/14.05.2018 eliberată de Primăria V.C., semnată de inculpatul I.Ș., în calitate de primar și de către agentul agricol, de secretat și de către inspectorul cu atribuții în domeniul administrării impozitelor și taxelor locale, prin care se adeverește că ACAI utilizează suprafața de 165,82 hectare, fiind înregistrată în Registrul Agricol tipul II, vol. , poziția 12.
În anul 2019, inculpatul S.I., în calitate de reprezentant legal al ACAI V.C., a depus la APIA cererea unică de plată pentru suprafață 2019, menționând suprafața totală utilizată de 91,72 hectare și solicitând la plată pentru sprijin aceeași suprafață. Alăturat acestei cereri a mai depus documentul adeverința nr. 111/24.04.2019 eliberată de Primăria V.C., semnată de inculpatul I.Ș., în calitate de primar, de secretar, de agentul agricol și de inspectorul M.M. din care rezultă că în anul 2019 ACAI a utilizat suprafața de 188,70 hectare, fiind înregistrată în Registrul Agricol tipul II, vol. 1, poziția 12; declarația inculpatului S.I. din care reiese că diferența de suprafață de 96,98 hectare dintre adeverința de la primărie și cea solicitată în cerere reprezintă teren cu care o parte din membri s-au retras din asociație; Anexa nr. 2 – Centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la primărie sub nr. 556/15.05.2019, semnat și ștampilat de inculpatul I.Ș., cuprinzând numele și prenumele membrilor, CNP, cod RNE, număr total de animale, total echivalent UVM și semnătura membrului, fără a fi menționată suprafața totală alocată fiecărui membru.
Împrejurarea că ACAI nu are membri asociați înregistrați, neexistând nicio cerere a persoanelor interesate depusă către Adunarea Generală și aprobată rezultă din adresa nr. 542/26.08.2019 a ANSVSA IALOMIȚA potrivit căreia unele persoane menționate în înscrisurile depuse la dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fetești nu figurează în baza BND cu animale înregistrate, neputând fi nici membri ai asociației cu cod de exploatație RNE pentru a figura în tabelele depuse la APIA (cum este cazul următoarelor persoane: P.Ș., P.V., G.V., G.N., H.C., B.R., C.V., V.A., N.G., R.C., T.T., D.A.).
Mai mult, deși o parte din martorii audiați în cauză, B.L.I., B.N., C.I. (prin S.M.), C.C. și A.T., au recunoscut că au primit diferite materiale de construcții (tablă, cherestea), cantitățile primite sunt mult mai mici decât cele achiziționate, restul cantităților fiind repartizate altor persoane, care nu au legătură cu asociația.
De asemenea, din declarațiile martorilor (crescători de animale) rezultă că aceste acte care constituie dovadă a predării materialelor de construcție - tablă și cherestea, au fost semnate în 2019, când primarul I.Ș. i-a chemat la primărie pe o parte din aceștia și le-a cerut să le semneze.
Dovada falsificării în tabelele centralizatoare a datelor privitoare la codurile de exploatație înscrise în RNE pentru animalele deținute (pe categorii, cu indicarea numărului de animale deținut de fiecare din cele 134 de persoane fizice identificate), defalcat pe ani, pentru perioada 2013-2019 (cu excepția anului 2016 când nu s-a solicitat subvenție și 2014 când nu s-a depus un astfel de tabel), este susținută și de rezultatul verificărilor A.N.S.V.S.A Ialomița comunicate prin adresa nr. 542/26.08.2019, numărul de animale înscris pentru fiecare persoană fizică fiind diferit de cel din tabelele centralizatoare depuse la APIA de Asociație, iar alte persoane nu figurează în baza de date BND.
Cu privire la aceste tabele, în faza de urmărire penală, martorul H.C., agentul agricol al localității a arătat că inculpatul I.Ș., primarul localității, i-a cerut tabelele centralizatoare cu animalele deținute de crescătorii din comună, tabele pe care le-a înmânat acestuia sau lui S.I. pentru a le depune la APIA, menționând că accepta ca în tabel să îi semneze orice membru al gospodăriei care era găsit acasă, justificând în acest mod existența altor semnături.
În faza de judecată, acest martor a declarat că întocmea tabelele la cererea lui I.Ș., dar și că le depunea direct la APIA.
Fiindu-i prezentate tabelele centralizatoare cu membrii ACAI, depuse la APIA în anii 2013, 2015, 2017, 2018, 2019, martorul R.M.L.a confirmat că acestea sunt completate de H.C., agent agricol în cadrul Primăriei Comunei V.C. și că acesta din urmă nu este angajat al ACAI.
În cursul judecății, acest martor a declarat că-și menține declarația dată în faza de urmărire penală.
A mai fost audiată, în faza de urmărire penală, martora R.M. care, cu ocazia audierii sale, a declarat că documentul ,,raportul de specialitate întocmit de către viceprimarul comunei V.C. înregistrat sub nr. 4/2013”, a fost semnat de ea, iar documentul ,,Expunerea de motive a primarului Comunei V.C. privind proiectul de hotărâre pentru adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli al comunei V.C. pe anul 2013”, înregistrat sub nr. 4/29 martie 2013, în conținutul căruia este propusă adoptarea hotărârii privind atribuirea directă a contractului de concesiune lucrări către ACAI a fost semnat de ea la rubrica ,,PRIMAR Ș.I.”, dar nu-și aduce aminte cine i-a adus-o la semnat.
În cursul judecății, martora R.M. a arătat că-și menține declarațiile date în faza de urmărire penală.
În cursul judecății a mai fost audiat și martorul V.S., care a precizat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, dar și că nu își mai amintește dacă a participat la ședința în care s-a hotărât concesionarea terenului, precizând și că semnătura de pe hotărârea consiliului local ce i-a fost prezentată nu îi aparține.
Potrivit depozițiilor martorilor care se ocupau cu creșterea animalelor, audiați atât în faza de urmărire penală cât și în cea de judecată, aceștia nu au fost membri ai ACAI și nici nu au depus vreodată cereri de înscrieri pentru a deveni membri. În acest sens, sunt de reținut declarațiile martorilor A.T., B.L.I., B.N., C.G., C.C., P.G., S.M. și P.M., care în cursul urmăririi penale au arătat că nu au fost membri și nici nu au formulat sau semnat cereri de înscriere în ACAI. Unii dintre acești martori au declarat chiar că nu au avut cunoștință de existența ACAI din momentul în care aceasta a fost creată și, în plus, au declarat că nu au semnat pe tabelele prezentate și că numărul de animale este nereal (în cazul unora): A.T., B.L.I., C.C. și P.M. În schimb, ceilalți martori au declarat că numărul de animale este real, doar că semnătura din tabelele prezentate nu le aparține.
În cursul cercetării judecătorești, martorul C.C. a declarat că își menține depoziția dată în fața organelor de urmărire penală, precizând că a aflat de ACAI abia în anul 2017 când a primit mai multe materiale de construcții de la asociație, ridicând scândura de la sediul primăriei, în prezența inculpatului I.Ș. Totodată, a precizat că a mai primit tablă pe care a ridicat-o de la sediul firmei primarului situat în satul M., unde, de asemenea, a fost prezent inculpatul I.Ș.
Martorul A.T., în fața instanței, a precizat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală și că nu a auzit niciodată de ACAI și nici nu a fost vreodată membru. A mai arătat acest martor că a primit materiale de construcție de la inculpatul S.I. care i le-a predat la sediul fermei inculpatului I.Ș.din satul M.
Matorul B.N., la rândul său, a precizat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, precizând totuși că a fost membru al ACAI, deși nu a completat nicio declarație. Cu toate acestea, același martor declară ulterior că a aflat mai târziu că ACAI încasa subvenție de la stat.
B.L.I., audiat de către prima instanță, a precizat că-și menține declarațiile date în faza de urmărire penală și că a aflat de ACAI abia în anul 2017 când a fost chemat să primească materiale de construcție, moment în care a aflat și că aceasta fusese înființată în anul 2013. A mai precizat acesta că nu a semnat nicio cerere de înscriere în asociație.
Martorul P.G., de asemenea, a declarat în fața instanței că își menține depoziția din fața organelor de urmărire penală, dar și că a aflat de existența ACAI în anul 2018 când a fost chemat să primească materiale de construcții de la ferma inculpatului I.Ș. din localitatea M., prezent cu acea ocazie, alături de S.I. A precizat că atunci a aflat că tatăl său, decedat în data de 4 ianuarie a acelui an, a fost membru al ACAI, însă a menționat că nici el și nici tatăl său nu au semnat vreo cerere de înscriere în asociație. A mai arătat că până în anul 2020 nu a venit nimeni să-i întrebe câte animale au și că nici nu a participat la vreo adunare sau ședință a asociației. A mai precizat că în cursul urmăririi penale i-au fost arătate mai multe înscrisuri despre care a precizat că nu aveau cum să fie semnate de tatăl său, deoarece acesta decedase.
Martorul P.M., la rândul său, a precizat că își menține declarațiile din faza de urmărire penală și, în esență, a arătat că a aflat de existența asociației în anul 2017 când a fost chemat la ferma inculpatului I.Ș. să primească materiale de construcție, ocazie cu care i s-a spus că ar fi membru al asociației. A mai declarat acesta că agentul agricol H.C. nu a venit niciodată la el pentru a efectua recensământul animalelor, precum și faptul că nu a participat la nicio ședință.
Martorul S.M., de asemenea, a precizat în fața instanței de fond că își menține declarațiile din faza de urmărire penală și că a aflat de ACAI în anul 2017 când a fost chemat la sediul firmei inculpatului I.Ș. din satul M., unde S.I. i-a dat scândură și tablă despre care i-a spus că i se cuvine în calitate de membru al ACAI. A mai arătat că nu a participat la nicio ședință a ACAI și nici nu a semnat vreo cerere de înscriere în asociație.
Inculpatul I.Ș. a arătat că, în calitate de primar, a semnat adeverințele depuse la APIA cu privire la suprafața de pășune și a vizat tabelele centralizatoare – Anexa 2, depuse de președintele S.I., împreună cu celelalte documente la APIA și că adeverințele erau eliberate pentru suprafața de 188,70 hectare, precum și faptul că nu-și poate explica modificările efectuate în registrele agricole la rubrica privind suprafața de pășune concesionată asociației și nici de ce la sediul primăriei au fost găsite, cu ocazia percheziției, documente ale ACAI, printre care și cereri unice de plată depuse la APIA.
Inculpatul S.I. a declarat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, arătând că a întocmit și depus cererile pentru obținerea subvenției pentru suprafață a ACAI, pe care le-a întocmit la sediul APIA Slobozia, cu ajutorul funcționarului care răspundea de zona V.C. A precizat că la momentul depunerii cererilor pentru obținerea sprijinului de suprafață le și semna, atașând la acestea adeverințe emise de primărie, precum și tabele centralizatoare cu crescătorii de animale din localitate, care erau întocmite de agentul agricol și erau semnate de către el și avizate de primar.
În continuare, a arătat că inițiativa înființării ACAI a aparținut inculpatului I.Ș., care era primarul localității la acea vreme, iar scopul era acela de a ajuta crescătorii de animale prin întreținerea islazului și prin amenajarea adăposturilor pentru animale. A menționat că pentru a devenit membru al ACAI, crescătorii de animale trebuiau să declare numărul de animale deținute la primărie în tabelul centralizator.
Inculpatul S.I. a răspuns că nu poate preciza dacă existau crescători de animale care nu erau membri și că nu a primit, nu a văzut și nici nu a aprobat vreo cerere a unei persoane pentru a deveni membru al ACAI.
În finalul declarației, inculpatul S.I. a mai arătat că nu a participat la ședința consiliului local în care s-a aprobat concesionarea pășunii, că nu-și amintește dacă a depus vreo cerere pentru obținerea concesiunii și că doar a semnat contractul. A mai precizat și că documentele de înființare ale ACAI au fost realizate cu ajutorul coinculpatului I.Ș.
Concluzionând, Curtea apreciază că este întrunită cerința textului incriminator referitoare la obținerea de fonduri pe nedrept, contrar opiniei apărării care a susținut că din perspectiva legislației aplicabile, nu se poate reține o astfel de obținere de fonduri, întrucât legislația aplicabilă este una care ține de materia contenciosului administrativ și nu una penală.
Curtea nu poate primi opinia apărării în sensul că atâta timp cât autoritatea administrativă nu a emis un proces-verbal de nereguli, nu a făcut un control în urma căruia să rezolve partea administrativă de așa manieră încât instanța sesizată în penal să aibă deja rezolvată această chestiune într-un fel sau altul, nu se poate reține intenția infracțională a inculpaților.
Astfel, Curtea apreciază că în condițiile în care în cauză s-a demonstrat că inculpații au știut și și-au asumat înființarea unei asociații de crescători de animale care în realitate nu avea decât patru membrii, astfel încât erau conștienți de faptul că în documentele prezentate la APIA de inculpatul S.I. pentru obținerea de subvenții în perioada 2013-2019 (cu excepția anului 2016 când nu s-a solicitat subvenție și 2014 când nu s-a depus un astfel de tabel cu membrii), au atestat o situație neconformă realității (atestare efectuată de inculpatul I.Ș.), prin anexarea unor tabele centralizatoare cu date false privind numărul crescătorilor de animale înscriși în asociație, încercând să creeze aparența îndeplinirii condițiilor prev. de art. 9 și 10 din OUG 34/2013 și pe cele ale art. 15 din Legea nr. 214/2011 referitoare la obligația de a asigura o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha, orice altă susținere privind lipsa de intenție infracțională a inculpaților se impune a fi cenzurată ca neîntemeiată.
Din această perspectivă, Curtea subliniază că are importanță validitatea titlului cu care este folosită suprafața de pășune pentru obținerea fondurilor, și nu numai utilizarea efectivă a suprafeței respective, contrar apărării inculpaților care apreciază că atâta timp cât validitatea titlului a făcut obiectul verificărilor organelor administrative la momentul depunerii anuale a documentelor pentru obținerea subvențiilor, această verificare nu poate face obiectul unor cercetări penale cum s-a întâmplat în speță, întrucât latura penală a demersurilor care au stat la baza obținerii titlului derivă tocmai din acțiunile premergătoare ale inculpaților care au căpătata o astfel de valență în momentul menționării unor date nereale absolut necesare într-o primă etapă înființării asociației și ulterior atribuirii acesteia în concesiune a pășunii, cu consecința valorificării posibilității de a solicita subvențiile legale în numele respectivei asociații de crescători de animale.
Dacă s-ar considera în sens contrar, s-ar certifica practic legalitatea obținerii fondurilor, ceea ce contravine oricărei ordini juridice, în raport de dispozițiile legale care impuneau îndeplinirea anumitor condiții în acest sens, de necunoașterea cărora nu se pot prevala inculpații pentru a scăpa de rigorile legii penale.
Nici susținerea apărării vizând faptul că instanța de fond a reținut ca parte a conținutului constitutiv al infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea 78/2000 falsificarea HCL nr. 5/05.04.2013 sub aspectul suprafeței de pășune menționată în această hotărâre și sub aspectul imposibilității identificării semnăturii de pe această hotărâre, semnătură care nu a putut fi atribuită unei anumite persoane, nu poate fi primită de către Curte, întrucât nu se regăsește în considerentele sentinței apelate decât ca premisă faptică anterioară săvârșirii propriu-zise a infracțiunii care este una continuată, raportat la perioada de timp în care s-au obținut pe nedrept fondurile.
De altfel, Curtea a precizat în cele de mai sus că nu acordă importanță juridică penală diferenței de suprafață menționată în HCL nr. 5/05.04.2013 și în contractul de concesiune și pentru care anume considerente, dar reține ca un element circumstanțial penal problema semnăturii de pe această hotărâre de consiliu local.
Nici modalitatea în care a fost adoptată HCL nr. 5/05.04.2013 nu a făcut obiectul analizei instanței de fond, decât numai din perspectiva înțelegerii și analizei ulterioare a probelor care au demonstrat aspectele penale ale cauzei.
În ceea ce privește acuzațiile aduse inculpatului I.Ș., Curtea constată contrar apărării, că s-a dovedit că acesta l-a sprijinit și l-a ajutat pe inculpatul S.I. prin întocmirea, avizarea și eliberarea unor documente false sau inexacte, în sensul că încă din faza de urmărire penală, martorul H.C., agentul agricol al localității a arătat că inculpatul I.Ș., primarul localității, i-a cerut tabelele centralizatoare cu animalele deținute de crescătorii din comună, tabele pe care le-a înmânat acestuia sau lui S.I. pentru a le depune la APIA, menționând că accepta ca în tabel să îi semneze orice membru al gospodăriei care era găsit acasă, justificând în acest mod existența altor semnături. În faza de judecată, același martor a declarat că întocmea tabelele la cererea lui I.Ș., dar și că le depunea direct la APIA.
Astfel, faptul că inculpatul I.Ș. a avizat tabelele centralizatoare privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru, reprezintă actele de sprijin și ajutor acordate inculpatului S.I. pentru obținerea de fonduri pe nedrept.
Așadar, chestiunea modalității în care a fost adoptată HCL nr. 5/05.04.2013 nu a fost atribuită inculpatului I.Ș. decât prin prisma oportunității create prin adoptarea acestei hotărâri de a proceda în continuare la obținerea de fonduri pe nedrept, întrucât această hotărâre a stat la baza concesiunii pășunii absolut necesară depunerii documentației la APIA pentru acordarea subvențiilor.
În ceea ce privește susținerea apărării constând în aceea că pe nici unul dintre aceste centralizatoare nu există semnătura primarului, regăsindu-se semnătura agentului agricol care declară că este persoana care avea obligația să le întocmească și care le-a semnat și le-a înregistrat la primărie, astfel încât, în aceste condiții nu se poate spune că aceste centralizatoare au fost vizate de inculpatul I.Ș., Curtea reamintește că potrivit declarației martorului H.C., agentul agricol al localității inculpatul I.Ș., primarul localității, i-a cerut tabelele centralizatoare cu animalele deținute de crescătorii din comună, tabele pe care le-a înmânat acestuia sau lui S.I. pentru a le depune la APIA, menționând că accepta ca în tabel să îi semneze orice membru al gospodăriei care era găsit acasă, justificând în acest mod existența altor semnături, martorul declarând că întocmea tabelele la cererea lui I.Ș., dar și că le depunea direct la APIA.
Nu se poate reține ca veridică nici susținerea potrivit căreia inculpatul S.I. atunci când a atașat aceste centralizatoare la declarațiile făcute către APIA, nu știa la acel moment că aceste înscrisuri conțin mențiuni inexacte cu privire la semnătură sau cu privire la numărul de animale, întrucât ca membru fondator al asociației inculpatul S.I. cunoștea dacă și câți membrii are asociația.
Raportat la acuzația adusă inculpatului I.Ș. referitoare la faptul că a eliberat adeverințe cu suprafața de pășune utilizată de ACAI, suprafață nereală, Curtea face trimitere la considerentele de mai sus în care se explică lipsa de importanță juridică penală a acestei chestiuni, ca de altfel și chestiunea vizând lipsa de identitate între obiectul HCL nr. 5/05.04.2013 și cel al contractului de concesiune.
Sub acest aspect, Curtea împărtășește opinia apărării în sensul că s-a știut în mod concret ceea ce se votează, nevotându-se concesiunea de lucrări ci concesiunea unui bun imobil, proprietate publică.
Așa cum a susținut și apărarea, OUG nr.125/2006 prevede că solicitanții care adresează cereri în vederea obținerii de subvenții APIA au obligația să prezinte o serie de documente care să facă dovada deținerii legale a terenului, dovada utilizării terenului, să declare toate parcelele agricole, să înscrie, sub sancțiunea legii penale date reale, complete și perfect valabile, formularul cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor.
În speță, actul care dovedește modul de deținere al terenului este reprezentat de contractul de concesiune, iar actul care dovedește modul de folosire al terenului este reprezentat de adeverința eliberată potrivit datelor din registrul agricol și centralizatoarele care dovedesc încărcătura optimă, conform cerințelor din OUG nr. 34/2013 și din Legea nr. 214/2011.
În condițiile în care inculpatul S.I. a cunoscut că asociația al cărui membru fondator era, nu avea alți membri cu excepția celor patru, inițiali, prin depunerea la APIA a acelor tabele centralizatoarele cu mențiuni inexacte, a prevăzut și urmărit obținerea de fonduri pe nedrept, ceea ce din perspectiva laturii subiective a infracțiunii denotă intenția directă chiar dacă inculpatul S.I. nu a participat în vreun mod la întocmirea acelor tabele centralizatoare.
În aceste condiții nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia doar în anul 2013 exista obligativitatea ca animalele să fie strict ale membrilor asociației întrucât începând cu anul 2014 dispare această condiție, motiv pentru care erau îndeplinite condițiile de eligibilitate/legalitate pentru că animalele care au asigurat încărcătura optimă pe suprafața de pășune nu trebuiau să fie ale membrilor asociației, deoarece ceea ce se reține în sarcina inculpaților raportat la conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000 nu este apartenența animalelor ci lipsa unor membrii ai asociației care să fi dorit dobândirea acestui statut în vederea obținerii de subvenții.
În acest sens, Curtea reiterează faptul că ACAI V.C. avea doar 4 membri, respectiv membrii fondatori, între care și inculpații S.I. și I.Ș., neexistând nicio dovadă că ceilalți crescători din comună care asigurau încărcătura de animale pe pășune au aderat la această asociație.
Așadar din perspectiva celor 6 acte materiale imputate inculpatului I.Ș., care în opinia apărării nu au fost individualizate, Curtea precizaezaă că acestea constau în acte de complicitate morală și materială la acțiunea principală a inculpatului S.I., acte constând în aceea că în anii 2013, 2015, 2017, 2018 și 2019 inculpatul I.Ș. a semnat tabelul cu proprietarii/deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată aferente anului 2013; centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la primărie sub nr. 122/15.06.2015; centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie sub nr. 503/12.05.2017; centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie sub nr. 360/12.05.2018; centralizatorul privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deținute de către fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru înregistrat la Primărie nr. 556/14.05.2019.
În ceea ce privește anul 2016, în anul respectiv nu s-a formulat cerere din partea ACAI pentru acordarea subvenției, iar în anul 2014 nu a fost depus un astfel de centralizator, motiv pentru care, Curtea reține un act de complicitate morală în sarcina inculpatului I.Ș. constând în faptul că l-a susținut pe inculpatul S.I. în depunerea dosarului pentru subvenție și în acel an, în condițiile în care cunoștea din anul 2013 când a semnat tabelul cu proprietarii/deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată aferente anului 2013, că ACAI nu are alți membri decât pe cei patru care au fondat asociația, iar eliberarea adeverinței nr. 23895/14.05.2014 de către inculpat în calitate de primar și semnată de secretar și de agentul agricol potrivit căreia ACAI utilizează suprafața de 188,70 ha, fiind înregistrată în Registrul Agricol la poziția 36, chiar dacă nu este apreciată de Curte ca reprezentând un act material de complicitate materială comis de inculpatul I.Ș., este considerat ca reprezentând un act de complicitate morală, așa cum s-a arătat.
În consecință, fiind pe deplin dovedite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, precum și vinovăția inculpaților și participația penală a fiecăruia din ei, Curtea va înlătura solicitările acestora de achitare, indiferent de temeiul de drept invocat.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate de prima instanță, Curtea apreciază cu privire la inculpata persoană juridică ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C. că nu se impune o reindividualizare a pedepsei, care este legală și temeinică, fiind corect stabilită de judecătorul fondului.
Nu în același sens opinează Curtea cu privire la cei doi inculpați persoane fizice, considerând că pedepsele principale de câte 3 ani fiecare aplicate acestora sunt prea aspre prin raportare la disp. art. 74 CP, în sensul că circumstanțele personale, dar și cele reale reținute pledează pentru reducerea acestor pedepse la câte 2 ani închisoare fiecare.
Orientarea Curții la pedepse minime este justificată atât prin prisma faptului că ambii inculpați sunt persoane integrate social, aflate la primul conflict cu legea penală, cu familii organizate, dar și prin prisma faptului unor aspecte ulterioare epuizării infracțiunii vizând modul de folosire a sumelor de bani încasate de ACAI, și a împrejurării că nici unul dintre inculpați nu a interzis crescătorilor de animale din localitate să folosească pășunea concesionată asociației, potrivit declarațiilor acestora.
Suplimentar, Curtea observă că o anumită sumă de bani din totalul celei încasate în perioaada 2013-2019 a fost folosită pentru întreținerea și igienizarea pășunii, astfel încât acest fapt poate fi valorificat în favoarea inculpaților pe linie de circumstanțiere.
În consecință, Curtea va reține aceste elemente de individualizare și în ceea ce privește stabilirea modalității de executare a pedepselor principale aplicate celor doi inculpați persoane fizice, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 91 și urm. CP, în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale.
Din aceleași considerente, Curtea apreciază necesară reducerea perioadei pedepselor complementare aplicate inculpaților I.Ș. și S.I., de la 4 ani, la 2 ani.
În consecință, față de toate cele de mai sus, Curtea, în baza art.421 pct.1 lit.b CPP va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-inculpată ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C., împotriva sentinței penale nr.2/19.01.2022 pronunțate de Tribunalul Ialomița în dosarul nr.898/98/2020.
În baza art.421 pct.2 lit.a CPP va admite apelurile declarate de apelanții- inculpații I.Ș. și S.I., împotriva sentinței penale nr.2/19.01.2022 pronunțate de Tribunalul Ialomița în dosarul nr.898/98/2020, va desființa în parte sentința apelată și rejudecând pe fond:
Va reduce pedepsele principale aplicate celor doi inculpați, de la 3 ani închisoare fiecare, la 2 ani închisoare fiecare.
În baza art.91 C.pen., va dispune pentru ambii inculpați I.Ș. și S.I., suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 2 ani închisoare, fiecare, pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art.92 alin.1 și 2 C.pen.
În baza art.93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, fiecare inculpat va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Ialomița, la datele fixate de acest serviciu;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea fiecăruia;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
În baza art.93 alin.2 lit.b C.proc.pen. i se va impune fiecărui inculpat obligația de a urma un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune.
În baza art.93 alin.3 C.pen. și art.404 alin.2 C.proc.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, fiecare inculpat va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Primăriei comunei V.C. sau în cadrul Primăriei comunei S., ambele din jud. Ialomița.
În baza art.404 alin.2 C.proc.pen. și art.96 alin.1 și 4 C.pen. i se va atrage atenția fiecărui inculpat că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere prevăzute de lege, nu execută obligațiile impuse de instanță, dacă săvârșește o nouă infracțiune, ori dacă nu îndeplinește integral obligațiile civile la care a fost obligat, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
Totodată, se va reduce durata pedepsei complementare aplicată fiecăruia din cei doi inculpați, de la 4 ani, la 2 ani, pedeapsă care se va executa în condițiile art. 68 al. 1 lit. b CP.
Pedeapsa accesorie, aplicată fiecăruia din cei doi inculpați, se va executa în condițiile art. 65 al. 3 CP, în condițiile în care pedepsele principale vor deveni executabile.
Restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei, vor fi menținute.
Văzând și disp. art. 275 al. 2 și 3 C.proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b CPP respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta-inculpată ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE I.V.C., împotriva sentinței penale nr.2/19.01.2022 pronunțate de Tribunalul Ialomița în dosarul nr.898/98/2020.
În baza art.421 pct.2 lit.a CPP admite apelurile declarate de apelanții- inculpații I.Ș. și S.I., împotriva sentinței penale nr.2/19.01.2022 pronunțate de Tribunalul Ialomița în dosarul nr.898/98/2020.
Desființează în parte sentința apelată și rejudecând pe fond:
Reduce pedepsele principale aplicate celor doi inculpați, de la 3 ani închisoare fiecare, la 2 ani închisoare fiecare.
În baza art.91 C.pen., dispune pentru ambii inculpați I.Ș. și S.I., suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 2 ani închisoare, fiecare, pe un termen de încercare de 3 ani calculat conform art.92 alin.1 și 2 C.pen.
În baza art.93 alin.1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, fiecare inculpat va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Ialomița, la datele fixate de acest serviciu;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea fiecăruia;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;
În baza art.93 alin.2 lit.b C.proc.pen. impune fiecărui inculpat obligația de a urma un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune.
În baza art.93 alin.3 C.pen. și art.404 alin.2 C.proc.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, fiecare inculpat va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Primăriei comunei V.C. sau în cadrul Primăriei comunei S., ambele din jud. Ialomița.
În baza art.404 alin.2 C.proc.pen. și art.96 alin.1 și 4 C.pen. atrage atenția fiecărui inculpat că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere prevăzute de lege, nu execută obligațiile impuse de instanță, dacă săvârșește o nouă infracțiune, ori dacă nu îndeplinește integral obligațiile civile la care a fost obligat, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
Reduce durata pedepsei complementare aplicată fiecăruia din cei doi inculpați, de la 4 ani, la 2 ani, pedeapsă care se va executa în condițiile art. 68 al. 1 lit. b CP.
Pedeapsa accesorie aplicată fiecăruia din cei doi inculpați, se va executa în condițiile art. 65 al. 3 CP, în condițiile în care pedepsele principale vor deveni executabile.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contravin prezentei.
În baza art. 275 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat, aferente apelurilor admise vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 al. 2 CPP obligă apelanta-inculpată persoană juridică la 400 lei, cheltuieli judiciare către stat aferente apelului respins.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 20.09.2022, prin punerea soluției la dispoziție inculpaților, părții civile și procurorului prin mijlocirea grefei instanței.
| Președinte, |
Judecător, |
| (...) |
(...) |
| |
| Grefier, |
| (...) |
Red. (...)/(...)
2 ex./20.09.2022
Dosar nr. 18141/303/2020 – Tr. Ialomița
Jud. fond – (...)