Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidența Regulamentului U.E. 2016/679

Cod ECLI ECLI:RO:CACLJ:2022:018.000380

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. 3850/117/2019

DECIZIA PENALĂ NR. 380/A/2022

Ședința publică din 21 martie 2022
Instanța constituită din:

PREȘEDINTE:	(...)
JUDECĂTOR:	(...)
GREFIER:	(...)

Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror:
(...)

Pe rol se află soluționarea apelurilor formulate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și de către inculpații C.A., G.C.T., M.O.I., P.L., P. (fostă G.) A. și V.S.O.M. împotriva Sentinței penale nr.253 din data 23 august 2021, pronunțată de către Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr.3850/117/2019, privindu-i pe inculpații:
1. C.A., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență comisă în formă continuată prev. de art.291 alin.(1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen., faptă ce include un număr de 78 de acte materiale repetate săvârșite în cursul anului 2019, dare de mită comisă în formă continuată prev. de art.290 alin.(1) rap. la art.(6) din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen., faptă ce include un număr de 76 de acte materiale repetate săvârșite în cursul anului 2019, dare de mită prev. de art.290 alin.(1) rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., comise în concurs de infracțiuni prev. de art.38 alin.(1) C.pen.;
2. F.A., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită comisă în formă continuată, prev. de art.289 alin.(1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen., faptă ce include un număr de 77 de acte materiale repetate săvârșite în cursul anului 2019;
3. G.C.T., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită comisă în formă continuată, prev. de art.289 alin.(1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen., faptă ce include un număr de 6 acte materiale repetate săvârșite în cursul anului 2019
4. T.A.E.;
5. P.A.;
6. V.S.O.M.;
7. R.I.;
8. U.M.;
9. M.G.;
10. P. (fostă G.) A.;
11. M.B.V.;
12. B.N.;
13. P.P.G.
14. P.L.;
15. M.R.;
16. P.D.C.;
17. M.O.I.;
18. P.R.;
19. M.A.;
20. V.D.;
21. I.A.D.;
22. G.V.;
23. B.A.;
24. P.L.;
25. P.L.A.;
26. N.A.;
27. S.A.M.;
28. P.R.;
29. P.E.F.;
30. B.M.;
31. P.M.L.;
32. P.R.;
33. B.D.;
34. T.D.N.;
35. P.G.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. de art.290 alin.(1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., cumpărare de influență prev. de art.292 alin.(1) C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art.38 alin.(1) C.pen. (inculpații P.E.F., P.R. și B.A. doar pentru infracțiunea de cumpărare de influență, inculpatul M.A. doar pentru infracțiunea de dare de mită).
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 04 februarie 2022, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar la termenul de judecată amintit s-a stabilit termen pentru pronunțare la data de 07 martie 2022, termen la care pronunțarea a fost amânată pentru data de azi, 21 martie 2022, hotărându-se următoarele:

CURTEA:

Asupra cauzei de față,
Prin sentința penală nr. 253 din data de 23 august 2021 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 3850/17/2019, s-a dispus următoarele:
I. 1. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (78 de acte materiale) a fost condamnată inculpata U.A. (fostă C.) – fiica lui I. și N., născută la data de (...) în orașul (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), de profesie (...), (...), (...), domiciliată în comuna (...), posesoare a CI seria (...) nr. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și interzicerea pe o perioadă de 3 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 din Codul penal s-a interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (76 de acte materiale) a fost condamnată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 2 ani și 8 luni închisoare și interzicerea pe o perioadă de 3 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 din Codul penal s-a interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 2 lit. b din Codul penal s-au contopit pedepsele principale, aplicând inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an 4 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte), inculpata urmând a executa în detenție pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a din Codul penal s-au contopit pedepsele complementare, inculpata urmând a executa, pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 45 alin. 5 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. c din Codul penal după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
Pedeapsa accesorie se va executa începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării pedepsei închisorii sau a considerării ei ca executată.
În temeiul art. 72 din Codul penal s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reținerii, a arestului preventiv și a arestului la domiciliu, începând cu data de 17.09.2019 și până la data de 20.03.2020.
În temeiul art. 291 alin. 2 din Codul penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a sumei de 21.350 lei.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c din Codul de procedură penală s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța procurorului asupra sumelor de 11.055 lei și 420 euro, găsite cu ocazia percheziției domiciliare, respectiv asupra sumei de 8300 lei consemnată la (...) în contul IBAN (...) deschis la A.N.A.B.I. pe numele inculpatei conform recipisei nr. ref. (...) asupra căreia a fost extins sechestrul prin încheierea penală nr. 757/19.11.2019 a judecătorului de cameră preliminară; menține și reduce poprirea sumelor aflate în conturile deschise pe numele inculpatei până la data trimiterii în judecată până la concurența sumei de 15.000 lei (cheltuieli judiciare).
S-a constatat ridicat, prin încheierea penală nr. 757/19.11.2019 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. 3850/117/2019/a1.2, sechestrul asigurător de pe autovehiculul marca (...) serie șasiu (...), având nr. de înmatriculare CJ-20-TBI, proprietatea inculpatei.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
2. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal a fost condamnată inculpata G.C.T.– fiica lui T. și F., născută la data de (...) în mun. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...), domiciliată în mun. (...), str. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (6 acte materiale) la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului de a emite documente medicale destinate a fi folosite în vederea evaluării capacității de muncă ori a handicapului fizic, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-a interzis același drept cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Potrivit art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Parohia ortodoxă (...) - biserica (...)sau la Primăria mun. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 289 alin. 3 din Codul penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpată, în favoarea statului, a sumei de 2000 lei.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c din Codul de procedură penală s-a menținut și extins măsura asiguratorie a popririi sumelor de bani aflate în conturile deschise pe numele inculpatei până la data emiterii rechizitoriului, până la concurența sumei de 4500 lei (confiscare specială și cheltuieli judiciare)
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală inculpata a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
3. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata T.A.E. – fiica lui (...), născută la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...) nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-a interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare, inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală inculpata a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
4. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.A. – fiica lui (...), născută la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare, inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
Conform art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
5. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata V.S.O.M. – fiica lui (...), născută la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-a interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
Potrivit art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
Conform art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
6. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul R.I. – fiul lui I. și I., născută la data de (...)în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Conform art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
7. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnă inculpata U.M.– fiica lui V. și M., născută la data de (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...), nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
8. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata M.G. – fiica lui (...), născută la data de (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...), nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b au fost contopite pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
Conform art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
9. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata M.B.V. – fiica lui (...), născută la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...) nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale stabilind un termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
10. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul B.N. – fiul lui G. și I., născut la data de 23.03.1951 în com. Săcuieu, sat (...), jud. Cluj, cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Conform art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
11. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul P.P.G. – fiul lui P. și F., născut la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii liceale, (...), posesor al CI seria (...), nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamn același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Conform art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
Potrivit art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
12. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.L. – fiica lui (...), născută la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Conform art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
13. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul P.D.C. – fiul lui I. și M., născut la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), de profesie (...), ocupația (...), posesor al CI seria (...), nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, are a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Potrivit art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
14. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. b, art. 76 din Codul penal a fost condamnat inculpatul M.O.I. – fiul lui I. și F., născut la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), de profesie (...), posesor al CI seria (...) nr. (...), domiciliat în (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, care a fost sporită cu 4 luni închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
15. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul I.A.D. – fiul lui (...), născut la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
16. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul G.V. – fiul lui A. și S., născut la data de (...) în sat (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...) nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b au fost contopite pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
Potrivit art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
17. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata B.A. – fiica lui V. și M., născută la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...) nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
18. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul P.L. – fiul lui (...), născut la data de (...)în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în oraș (...), str. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
19. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.L.A.– fiica lui G. și V. , născută la data de 17.08.1971 în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-a interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
Conform art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
20. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata N.A. – fiica lui G. și M. , născută la data de (...)în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
Conform art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
De asemenea, în temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Potrivit art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
21. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata S.A.M.– fiica lui V. și M. , născută la data de (...) în mun. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...) nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal a fost aplicată pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
De asemenea, în temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilindu-se termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
22. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul P.R. – fiul lui I. și A., născut la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
23. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.E.F. – fiica lui I. și F, născută la data de (...)în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...)nr. 482315, domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
Totodată, în temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală inculpata a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
24. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata V.D. – fiica lui T. și V. , născută la data de (...)în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
De asemenea, în temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
25. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.A. (fostă G.) – fiica lui V. și A., născută la data de (...)în orș (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), îngrijitor clădiri, căsătorită, are 1 copil minor, posesoare a CI seria (...), nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revocă suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală inculpata a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
26. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata B.M. – fiica lui A. și I., născută la data de A. și I. în (...), cetățean (...), CNP (...), posesoare a CI seria (...), nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și stabilește termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
27. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.M.L. – fiica lui I. și V., născută la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
De asemenea, în baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
28. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul P.R. – fiul lui I. și T., născut la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), ocupația (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
Potrivit art. 45 alin. 1 din Codul penal s-au aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Conform art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
29. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata B.D. – fiica lui A. și M., născută la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...) nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale, stabilind termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal impune condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
30. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat inculpatul T.D.N. – fiul lui A. și R., născut la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...)nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpatul urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
De asemenea, în temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
Conform art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
Potrivit art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
31. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.G.L.– fiica lui G. și L., născută la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Potrivit art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În conformitate cu prevederile art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
32. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata M.R. – fiica lui D. și V., născută la data de (...) în orș. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
33. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 292 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată inculpata P.R. – fiica lui N. și A., născută la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), (...), posesoare a CI seria (...)nr. (...), domiciliată în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 65 alin. 1 din Codul penal s-au interzis aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. a fost condamnată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. 1 din Codul penal s-a constatat existența concursului de infracțiuni și în temeiul art. 39 alin. 1 lit. b s-au contopit pedepsele principale, aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 5 luni și 10 zile închisoare (o treime din cea de-a doua pedeapsă), inculpata urmând a executa pedeapsa de 1 an 9 luni și 10 zile închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 din Codul penal s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, respectiv pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
Potrivit art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Conform art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatei frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. (...).
Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
33. În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 din Codul de procedură penală, art. 290 alin. 1 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal a fost condamnat inculpatul M.A. – fiul lui (...), născut la data de (...) în com. (...), cetățean (...), CNP (...), studii (...), posesor al CI seria (...) nr. (...), domiciliat în com. (...), fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită la pedeapsa principală de 1 an închisoare.
În temeiul art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și s-a stabilit termen de supraveghere de 2 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În temeiul art. 93 alin. 1 din Codul penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile
d) să comunice schimbarea locului de muncă
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 din Codul penal s-a impus condamnatului frecventarea unui program de reintegrare socială stabilit de consilierul de probațiune.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va executa 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria com. Ciucea sau Primăria com. (...).
Potrivit art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse, respectiv în cazul comiterii unei noi infracțiuni pe perioada termenului de supraveghere, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 din Codul de procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
II. În temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul F.A. – fiul lui M. și F., născut la data de (...) în mun. (...), cetățean (...), studii (...), medic, CNP (...), cu ultimul domiciliu în mun. (...), fără antecedente penale, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de luare de mită comisă în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (77 de acte materiale) ca urmare a decesului inculpatului.
S-a dispus revocarea măsurii asigurătorii instituite asupra apartamentului în suprafață de 61,85 mp, situat în (...) care a fost proprietatea inculpatului.
În temeiul art. 289 alin. 3 din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei de 900 lei asupra căreia s-a aplicat sechestrul asigurător prin ordonanța procurorului, sechestru pe care îl menține.
În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 15.500 lei rămân în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și de către inculpații C.A., G.C.T., M.O.I., P.L., P. (fostă G.) A. și V.S.O.M.

Prin motivele de apel formulate de inculpatul P.L., s-a solicitat în temeiul art. 421 al.2 lit. b NCPP admiterea căii de atac, desființarea sentinței penale nr. 253 pronunțată la data de 23.08.2021 și pronunțarea unei noi hotărâri, într-un cuantum mult mai mic, iar ca modalitate de executare, amânarea aplicării pedepsei, iar în subsidiar, suspendarea sub supraveghere. În motivarea apelului, s-a apreciat că pedepsele sunt mult prea mari raportat la recunoașterea faptelor, a solicitării aplicării procedurii simplificate și la circumstanțele personale și reale ale inculpatului.
Prin apelul formulat de inculpata P.A., s-a solicitat admiterea apelului în temeiul prevederilor art. 421 pct. 2 CPP, desființarea hotărârii atacate cu privire la latura penală și rejudecând, a se proceda la o corectă individualizare a pedepsei ținând efectiv seama de persoana inculpatei, de fapta săvârșită, astfel încât să se dispună reducerea pedepsei aplicate, apreciindu-se ca fiind nejustificat de mare față de faptele reținute, de persoana și consecințele faptelor inculpatei.
In ceea ce privește obligația de executare a unei munci neremunerate de 60 de zile, s-a cerut să se constatate că inculpata este în imposibilitate de a o efectua în termenul stabilit având în vedere că a născut de curând, are probleme grave de sănătate și este suspectă de cancer de col uterin după naștere.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a susținut că instanța de fond a generalizat în mod greșit aplicarea aceleiași pedepse pentru toți inculpații cărora li s-a reținut fapta infracțională de cumpărare de influență și de dare de mită, situație cu care nu a putut fi de acord, având în vedere atât circumstanțele personale cât și cele ale faptei pentru fiecare dintre acești inculpați, fiecare având o situație concretă, o conduită concretă, sinceritate acolo unde a existat, ori în asemenea condiții, nu este justificată aplicarea aceleiași pedepse de 1 an, 9 luni și 10 zile pentru toți inculpații. Unii inculpați au recunoscut, alții nu au recunoscut, unii au omis să declare în detaliu cele întâmplate, poate unii nici nu sunt bolnavi.
In concret, inculpata a dat o declarație sinceră și în detaliu în data de 25.10.2019, la DNA-S.T. Cluj, cu ocazia cercetării penale.
De asemenea, s-au depus înscrisuri medicale – din care a rezultat că inculpata este foarte bolnavă, suferă de ani de zile de polidiscopatie cervicala, prolaps de valva mitrala, steatoza hepatica, sindrom vertiginos prin insuficienta circulatorie vertebra-bazilara, chist ovarian - diagnostice stabilite de medici din anul 2010, fiind la data judecării cauzei și însărcinată, având o sarcina cu mari probleme.
Prin urmare, având asemenea diagnostice, încă din anul 2010 inculpata ar fi avut dreptul la pensie de boală, însă nu a știut acest lucru - de aceea a și apelat la inculpata C., pentru a pregăti formalitățile de depunere a dosarului la comisia pentru stabilirea incapacității de muncă.
In ceea ce privește infracțiunea de cumpărare de influență, s-a menționat că inculpata nu a vrut niciodată să facă așa ceva, și niciodată nu a perceput faptul că dacă a dat 200 lei inculpatei C.A., este un lucru nelegal, având în vedere că dacă nu era aceasta, inculpata nu știa cum să depună dosarul pentru stabilirea incapacității de muncă.
In ceea ce privește infracțiunea de dare de mită, s-a solicitat a se avea în vedere că atunci când inculpata C.A. i-a solicitat suma de 400 lei, aceasta nu i-a comunicat ce urmează să facă cu banii primiți.
Sigur că la acest moment, privind înapoi și cunoscând explicațiile legate ale faptelor recunoscute cu bună credință, s-au înțeles motivele pentru care inculpata a fost condamnată, dar s-a apreciat cu sinceritate că pedeapsa este mult, mult prea mare și de aceea s-a solicitat reindividualizarea pedepsei pentru ca aceasta sa fie proporțională cu fiecare faptă concretă.
Mai mult, încă din data de 01.11.2019 s-a depus o adresă la DNA Cluj, prin care s-a arătat că inculpata a dorit să încheie în cursul urmăririi penale un acord ca urmare a recunoașterii vinovăției, însă nu a primit niciun răspuns.
Astfel că, în condițiile arătate mai sus, în care poziția inculpatei a fost una absolut sinceră, a dat în detaliu declarații, a arătat că a înțeles și conștientizat fapta și o regretă, a solicitat încheierea un acord la DNA, și-a recunoscut vinovăția și a cerut judecarea cauzei în temeiul prevederilor art. 396 al. 10 CPP în acest sens la Tribunalul Cluj, s-au depus dovezi medicale în probațiune, înscrisuri în circumstanțiere, astfel că pedeapsa aplicată este mult prea mare, solicitând instanței de control judiciar a o reduce în mod corespunzător.
În concluzie, s-a solicitat instanței de apel să se reaprecieze în concret vinovăția inculpatei, pe baza probelor din dosar, să se aprecieze că faptele concrete, dincolo de "încadrarea generică și juridică a faptelor incriminate - nu sunt atât de grave, că nu este o persoană periculoasă, că nu a urmărit niciodată să dea mită sau să cumpere influență pentru bolile grave de care suferă, și ca atare scopul urmărit și motivul infracțiunii nu a fost de cumpărare de influență și dare de mită, astfel cum a înțeles ulterior.
Prin apelul formulat de inculpata V.S.O.M., s-a solicitat admiterea căii de atac, în temeiul prevederilor art. 421 pct 2 CPP, desființarea hotărârii atacate cu privire la latura penală și rejudecând, a se proceda la o corectă individualizare a pedepsei ținând efectiv seama de persoana inculpatei, de fapta săvârșită, astfel încât să se dispună reducerea pedepsei aplicate, care s-a apreciat nejustificat de mare față de faptele comise, de persoana inculpatei și de consecințele faptelor sale.
În motivele de apel s-au reiterat aceleași argumente ca și ale coinculpatei P.A., în plus, s-a menționat faptul că, în concret, inculpata a dat o declarație absolut sinceră și în detaliu în data de 28.10.2019, la DNA Cluj, cu ocazia cercetării penale.
A arătat - depunând dovezi medicale - că este foarte bolnavă, de la naștere are doar un singur rinichi și suferă de nefromegalie pe rinichiul drept unic cu consecințe asupra sănătății întregului organism.
Cu un asemenea diagnostic, din naștere, inculpata avea dreptul la pensia de boala, însă nu a știut acest lucru - de aceea a și apelat la inculpata C., pentru întocmirea formalităților de depunere a dosarului la comisia pentru stabilirea incapacității de muncă.
In acest sens, medicul de familie, d-na dr. G.G. a sfătuit-o să facă demersuri pentru obținerea ajutorului de boală.
În declarația din data de 28.10.2019 inculpata a arătat că la momentul la care a fost îndrumată către Spitalul (...), a dus d-nei dr. (...) o cafea și o ciocolată, adică o atenție pe care fiecare dintre noi obișnuim să o facem din dorința de a fi tratați cu un plus de atenție.
In ceea ce privește infracțiunea de cumpărare de influență, s-a menționat că niciodată inculpata nu a dorit să facă așa ceva și niciodată nu a perceput faptul că a dat 200 lei o dată, și 100 lei altă dată, către inculpata C.A. ca un lucru nelegal având în vedere că dacă nu era aceasta, nu știa cum să depună dosarul pentru stabilirea incapacității de muncă.
În ceea ce privește infracțiunea de dare de mită, s-a solicitat a se reține că atunci când inculpata C.A. i-a solicitat suma de 600 lei pentru a fi dați medicului din comisie, inculpata nu a înțeles niciun moment că dă acești bani ca și mită pentru a obține pensia de boală, în considerarea faptului că este grav bolnavă, din naștere, și a considerat că acești bani ar folosi la luarea în considerarea a dosarului mai repede.
Sigur că, privind înapoi în acest moment, și cunoscând explicațiile legate ale faptelor recunoscute cu buna credință, a înțeles motivele pentru care a fost condamnată, dar pedeapsa este mult, mult prea mare și de aceea s-a solicitat reindividualizarea pedepsei pentru ca aceasta să fie proporțională cu fiecare faptă concretă.
Mai mult, încă din data de 01.11.2019 a depus o adresa la DNA Cluj, pe care a anexat-o la dosar, în care a arătat că inculpata a dorit să încheie în cursul urmăririi penale un acord ca urmare a recunoașterii vinovăției însă nu a primit niciun răspuns.
Astfel că în condițiile arătate mat sus, în care poziția inculpatei a fost una absolut sinceră, a dat în detaliu declarații, a arătat că înțelege și conștientizează fapta și o regretă, a solicitat încheierea unui acord la DNA, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat judecarea cauzei în temeiul prevederilor art. 396 al.10 CPP, în acest sens la Tribunalul Cluj s-au depus dovezi medicale în probațiune, înscrisuri în circumstanțiere, considerând că pedeapsa este mult prea mare, solicitând reducerea ei în mod corespunzător.
În fine, s-a mai solicitat instanței de control să reaprecieze în concret vinovăția inculpatei, pe baza probelor din dosar, aprecierea faptelor concrete, dincolo de încadrarea generică și juridică a faptelor incriminate - nu sunt atât de grave, că nu este o persoană periculoasă, că nu a urmărit niciodată să dea mită sau să cumpere influență pentru o boală pe care o are de la naștere, și ca atare scopul urmărit și motivul infracțiunii nu a fost de cumpărare de influență și de dare de mită.
Prin apelul declarat de – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj s-a arătat că hotărârea pronunțată este nelegală (în ceea ce o privește pe inculpata G.C. și netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, solicitând astfel admiterea apelului, desființarea, în parte, a hotărârii apelate și, în urma rejudecării, pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpaților, majorând cuantumul pedepselor aplicate cât și dispunerea publicării hotărârii definitive de condamnare, ca pedeapsă complementară.
Prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj nr. 24/P/2020, din data 20.07.2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
-C.A. - pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art.6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic, art. 35 alin. 1 C.pen. și dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 38 alin. 1 C.pen.
-F.A. - pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.
-G.C.T.- pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și fals intelectual prev. de art. 321 C.pen, cu aplic, art. 38 alin. 1 C.pen.
-T.A.E., V.S.O.M., R.I., S.N., U.M., M.G., M.E., M.A., M.B.V., B.N., M.M., M.O., F.R., P.P.G., P.L., U.M., P.M.V., M.R., P.D.C., M.O.I., P.R., F.A., M.A., M.R., V.D.,V.A.M., I.A.D., G.V., M.I., M.D., U.D.M., P.L., M.T., M.M., F.C.F., P.L.A., N.A., S.A.M., P.G., M.M., P.R., P.E.F., B.G., G.A., B.M., D.V., P.M.L., P.R., B.D., T.D.N., T.E.V., P.G.L., B.N.D., B.I.M. - pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 292 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif. și dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif., cu aplic. art. 38 alin.l C.pen.
- B.I.- cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 alin.l
C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 modif.
La termenul de judecată din data de 09.02.2021 inculpații C.A., F.A., G.C.T., T.A.E., P.A., V.S.O.M., R.I., U.M., M.G., P. (fosta G.A.), M.B.V., B.N., P.P.G., P.L., M.R., P.D.C., M.O.I., P.R., M.A., V.D., I.A.D., G.V., B.A., P.L., P.L.A., N.A., S.A.M., P.R., P.E.F., B.M., P.M.L., P.R., B.D., T.D.N., P.G.L. au solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută de art. 374 alin. 4 și art. 375 C.pp., întrucât au recunoscut în întregime acuzațiile care li se aduc.
Prin sentința penală nr. 253/2021 din 23 august 2021, pronunțată în dosarul penal nr. 3850/117/2020 al Tribunalului Cluj, instanța de fond a dispus următoarele:
„Condamnă pe inculpata U.A.(fostă C.), la pedepsele de:
- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1, lit. a, b C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C. pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., (78 de acte materiale) cu aplic. art. 396 alin. 2,10 C. proc. pen; interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
- 2 ani și 8 luni închisoare 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. Uit. a, b C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată, prev. de art. 290 alin. 1 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic, art 35 alin. 1 C.pen., (76 acte materiale) cu aplic. art. 396 alin. 2, 10 C. proc. pen.; interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
-1,4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic, art.396 alin. 2, 10 C. proc. pen.;
Constată că infracțiunile sunt comise în concurs real prev. de art. 38 alin. 1 Cod penal, contopește conform art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu o treime totalul celorlalte pedepse, adică 1,4 ani închisoare, și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani și 4 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
Conform art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa principală aplicată perioada reținerii, a arestului preventiv și a arestului la domiciliu, începând cu data de 17.09.2019 până la data de 20.03.2020.
În temeiul art. 291 alin. 2 Cod penal dispune confiscarea specială de la inculpată a sumei de 21.350 lei.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. menține măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța procurorului.
Constată ridicat sechestrul asigurător de pe autoturismul marca Hyunday Tucson, proprietatea inculpatei.
În temeiul art. 274 alin. 2 C.p.p. obligă inculpata să plătească în favoarea statului suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Condamnă pe inculpata G.C.T., la pedepsele de:
- 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului de a emite documente medicale destinate a fi folosite în vederea evaluării capacității de muncă ori a handicapului fizic, ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 289 alin. 1 C. pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 396 alin. 2, 10 C. proc. pen; interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
In temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și stabilește termen de supraveghere de 2 ani.
In baza art. 93 alin. 1 Cood penal, inculpata urmează a respecta pe durata termenului de supraveghere următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal obligă inculpata ca pe parcursul termenului de supraveghere să urmeze un program de reintegrare socială.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze 60 zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
În temeiul art. 404 alin. 2 C.p.p. atrage atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor sau obligațiilor impuse, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 289 alin. 3 C.p.p. dispune confiscarea specială a sumei de 2000 lei.
în temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. menține și extinde măsura asiguratorie a popririi sumelor de bani aflate în conturile deschise pe numele inculpatei până la concurența sumei de 4500 lei.
în temeiul art. 274 alin. 2 C.p.p. obligă inculpata să plătească în favoarea statului suma de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Condamnă pe inculpata T.A.E., la pedepsele de:
-1,4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. Uit. a, b C. pen, ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C. pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 396 alin. 2, 10 C. proc. pen; interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
- 1,4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C. pen., rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 396 alin. 2, Cod proc. pen; interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
Constată că infracțiunile sunt comise în concurs real prev. de art. 38 alin. 1 Cod penal, contopește conform art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1,4 ani închisoare, sporită cu o treime totalul celorlalte pedepse, adică 5 luni și 10 zile închisoare, și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an, 9 luni și 10 zile închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 1 an.
În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și stabilește termen de supraveghere de 2 ani.
In baza art. 93 alin. 1 Cod penal, inculpata urmează a respecta pe durata termenului de supraveghere următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal obligă inculpata ca pe parcursul termenului de supraveghere să urmeze un program de reintegrare socială.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze 60 zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
în temeiul art. 404 alin. 2 C.p.p. atrage atenția inculpatei că în caz de nerespectare cu rea-credință a măsurilor sau obligațiilor impuse, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei în detenție.
În temeiul art. 274 alin. 2 C.p.p. obligă inculpata să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța a aplicat aceleași sancțiuni celorlalți inculpați - cumpărători de influență. Iar în ceea ce privește pe inculpații M.O. și M.A. aceasta a reținut în favoarea celor doi circumstanța atenuantă, prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, cu consecința reducerii suplimentare cu încă o treime a limitelor de pedeapsă în conformitate cu art. 76 din Codul penal.
În temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul F.A., ca urmare a decesului inculpatului.
În fapt, în baza coroborării întregului material probator administrat în cauză, Parchetul a apreciat că în mod corect instanța a reținut vinovăția inculpaților raportat la comiterea infracțiunilor imputate.
Cu toate acestea, s-a considerat că hotărârea pronunțată este netemeinică, prin prisma cuantumului pedepselor aplicate inculpaților.
In ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, această operațiune ar fi trebuit să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, care să răspundă atât necesității restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și nevoii de reeducarea a inculpatului, precum și realizării scopului de prevenție generală și specială a pedepsei.
Instanța a constatat că infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt de o gravitate ridicată, inculpații sunt persoane fără antecedente penale și că, din nou, credibilitatea sistemului medical (...) a scăzut ori a fost pusă la îndoială, prin astfel de fapte, care au ajuns la cunoștința opiniei publice, de numărul mare de acte materiale reținute în sarcina inculpatei C.A., de mentalitatea greșită a persoanelor dintr-o zonă geografică a județului Cluj, cărora li se pare acceptabil să obțină într-o astfel de modalitate pensia de boală.
În ceea ce o privește pe U.(C.) A. s-a reținut că aceasta a organizat un adevărat mecanism de obținere a pensiilor de boală, pretinzând că are un monopol în zona respectivă.
Privitor la inculpata G.C.T., instanța a subliniat că aceasta nu pretindea atenții, dar le accepta din obișnuință. Instanța a arătat că stresul îndurat de la momentul flagrantului, experiența unei astfel de acuzații și a întregului proces penal și-au pus amprenta asupra conștiinței inculpatei, în așa măsură încât aceasta să nu mai repete niciodată o conduită care să o aducă într-o situație similară.
In ceea ce privește pe inculpații M.O.și M.A., instanța a reținut că nu au solicitat pensia de invaliditate pentru ei, primul a făcut demersurile din considerente umanitare pentru o persoană total lipsită de venituri, de care i-a fost milă, iar cel de al doilea pentru soția sa care suferă de numeroase afecțiuni, obținând anterior în mod legal pensia, fiind necesară doar prelungirea perioadei cu ocazia revizuirii. Aceste împrejurări legate de faptele comise scad gravitatea acestora și implicit periculozitatea infractorilor, instanța reținând în favoarea celor doi circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cp.
Prin urmare, s-a observat faptul că, deși au fost reținute în mod corect elemente ce țin de circumstanțele concrete de comitere a infracțiunilor, care evidențiază gravitatea ridicată a acestora, instanța de fond a aplicat pedepse insuficiente pentru realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei, dar și pentru realizarea funcției de exemplaritate a pedepsei care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni datorită consecințelor la care se expun.
S-a putut observa că inculpata U.A. a creat un mecanism de fraudare foarte bine pus la punct, îndeobște cunoscut în zonă. Astfel, orice persoană care urmărea să obțină un venit lunar, trebuia să facă un singur lucru: să apeleze la serviciile acestei inculpate. Nu avea nicio relevanță dacă era o persoană bolnavă sau sănătoasă, gravitatea bolii de care suferea, dacă a avut sau nu un loc de muncă.
Inculpata reușise crearea unui sistem infailibil până la un punct prin care erau eludate toate mecanismele sociale reglementate de legiuitor pentru protecția salariaților, a persoanelor incapabile să muncească ori în stare de invaliditate. Un mecanism atât de eficient încât în cadrul comunității din care provine inculpata s-a creat convingerea că aceasta este singura „autoritate" la care se poate apela pentru rezolvarea tuturor acestor probleme.
Inculpata a fost practic responsabilă de crearea unui sistem social paralel celui legitim, sistem în cadrul căruia nu mai este necesar un statut de angajat real (care presupune prestarea unor activități sau servicii cu recompensa unui salariu și a altor servicii garantate prin contractul social - inclusiv perspectiva unei pensii) întrerupt eventual de o afecțiune reală, sistem prin care s-a reușit obținerea scopului final - respectiv asigurarea unui venit lunar constant, fără nicio contraprestație.
Orice condiție necesară pentru a putea obține pensia de boală era asigurată, prin orice mijloace, de către inculpata U.A., fără a se mai face vreo verificare efectivă a îndeplinirii condițiilor legale. Astfel, cum a declarat însăși inculpata U.A.- nu s-a întâmplat ca vreo persoană care a apelat la serviciile acesteia să nu obțină pensia urmărită.
Față de amploarea, gravitatea și consecințele activității infracționale a inculpatei, menționate mai sus, s-a considerat ca fiind necesar aplicarea unor pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege și să se dispună interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții și a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani.
De asemenea, a se dispune publicarea hotărârii definitive de condamnare, ca pedeapsă complementară, publicarea acesteia contribuind, în mod sigur la prevenirea comiterii unor infracțiuni asemănătoare și la conștientizarea efectelor acestor fapte.
Legat de inculpata G.C.T. s-a apreciat că aplicarea unei pedepse orientate spre minim este insuficientă pentru a răspunde scopurilor și funcțiilor pedepsei, apreciindu-se, de asemenea, oportun aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pe o perioadă de 5 ani.
In ceea ce privește pe inculpații T.A.E., P.A., V.S.O.M., R.I., U.M., M.G., P. (fosta G.A.), M.B.V., B.N., P.P.G., P.L., M.R., P.D.C., M.O.I., P.R., M.A., V.D., I.A.D., G.V., B.A., P.L., P.L.A., N.A., S.A.M., P.R., P.E.F., B.M., P.M.L., P.R., B.D., T.D.N., P.G.L., față de natura infracțiunilor imputate, modalitatea de comitere a acestora, s-a apreciat că pedepsele aplicate acestora nu pot fi orientate spre minim.
Fraudarea bugetului asigurărilor sociale este un fenomen extins în (...). Speța pendinte nu face decât să confirme acest lucru.
Extrem de relevant este faptul că inculpații au urmărit obținerea pensiei de boală pe perioade lungi în timp, probabil pe tot parcursul vieții (nemaifiind nevoiți să muncească), doar intervenția organelor de urmărire penală a influențat cuantumul prejudiciului cauzat.
In concluzie, s-a apreciat că singura modalitate prin care poate fi descurajat acest fenomen infracțional, care are consecințe semnificative asupra bugetului statului, constă într-o reacție fermă din partea organelor judiciare.
Scopul pedepselor nu poate fi atins prin aplicarea unor pedepse orientate spre minim.
Față de gravitatea infracțiunilor de corupție săvârșite de către acești inculpați s-a opinat că interzicerea drepturilor, ca pedeapsă complementară ar trebui dispusă pe o perioadă de 5 ani.
Pe de altă parte, ca și motiv de nelegalitate, instanța de fond a interzis inculpatei G.C.T.dreptul de a emite documente medicale destinate a fi folosite în vederea evaluării capacității de muncă ori a handicapului fizic pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară. Dar a omis a face aplicarea dispozițiilor art. 66 alin. 2 C. pen., care prevăd obligativitatea de a dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. atunci când legea prevede interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
Prin apelul formulat de inculpatul M.O.I., s-a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună:
1) în temeiul art. 386 din Codul de procedură penală schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de influență și dare de mită în concurs în infracțiunea unică de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000
2) diminuarea cuantumului pedepsei aplicate/pedepselor aplicate
3) înlocuirea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat cu pedepsele complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a alege și de a comunica cu inculpata U. (fosta C.) A. prevăzute de art. 66 lit. d și n din Codul penal
4) reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a solicitat a se avea în vedere următoarele considerente:
În fapt, prin rechizitoriul nr. 24/P/2019 din data de 08.11.2019 al DNA-S.T. Cluj s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de cumpărare de influență și respectiv dare de mită reținându-se în esență că:„14. Fapta inculpatului M.O.-I. care, în perioada mai-septembrie 2019, a promis inculpatei C.A., pentru sine și pentru inculpatul F.A., foloase materiale în sumă totală de 1.200 lei, la care se adaugă suma de 100 lei pentru fiecare deplasare, din care a remis efectiv suma de 600 lei, pentru ca, prin influența de care se bucură față de medicul expert, să determine emiterea de către acesta a deciziei privind incapacitatea de muncă pentru numitul B.I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev de art. 292 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif.
Fapta inculpatului M.O.I. care în cursul lunii mai 2019, prin intermediul inculpatei C.A., a remis inculpatului F.A. suma de 500 de lei pentru ca în calitate de medic expert al asigurărilor sociale, cu atribuții în stabilirea gradului de invaliditate al persoanelor să dispună emiterea deciziei de invaliditate în favoarea numitului B.I., act esențial pentru încasarea pensiei de boală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev de art. 290 alin. 1 din Codul penal rap. la art 6 din Legea nr. 78/2000 modif.
Faptele au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 38 alin. 1 C.pen."
La termenul de judecată din data de 09.02.2021 s-a uzat de procedura simplificată a recunoașterii învinurii iar instanța de fond a aprobat solicitarea astfel că la stabilirea pedepselor a făcut aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală.
Prin sentința penală nr. 253/ 23.08.2021 a Tribunalului Cluj s-a dispus condamnarea inculpatului M.O.I. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare pentru fiecare din cele două acuzații aduse, astfel că în final pedeapsa rezultantă a fost de 1 an și 4 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani în temeiul art. 91 din Codul penal.
Pe perioada termenului de încercare s-a impus în sarcina acestuia frecventarea unui program de reintegrare socială (art. 93 alin. 2 din Codul penal) plus 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria comunei (...).
Totodată s-a dispus ca măsură complementară și accesorie interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție publică ce implică exercițiul autorității de stat (în baza art. 45 alin. 1 din Codul penal și art. 65 alin. 1 din Codul penal).
Nu în ultimul rând, în temeiul art. 274 alin. 2 din Codul penal a fost obligat la plata în favoarea statului a sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
La individualizarea judiciară a pedepselor a fost reținută circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal arătându-se că: „în ceea ce privește pe inculpații M.O.și M.A., instanța va reține că nu au solicitat pensia de invaliditate pentru ei, primul a făcut demersurile din considerente umanitare pentru o persoană total lipsită de venituri, de care i-a fost milă, iar cel de-al doilea pentru soția sa, care suferă de numeroase afecțiuni, obținând anterior în mod legal pensia, fiind necesară doar prelungirea perioadei cu ocazia revizuirii. Aceste împrejurări legate de faptele comise scad gravitatea acestora și implicit periculozitatea infractorilor, prin urmare instanța va reține în favoarea celor doi circumstanța atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal, cu consecința reducerii suplimentare cu încă o treime a limitelor de pedeapsă în conformitate cu dispozițiile art. 76 din Codul penal. Nu se impune reținerea aceleiași circumstanțe atenuante și în favoarea altor inculpați, cumpărători de influență, aspectele invocate de avocați ținând de persoana inculpaților și nu de faptele comise. Ori potrivit art. 75 alin. 2 lit.b din Codul penal pot constitui circumstanțe judiciare atenuante împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului." (fila 87 din sentință).
In susținerea apelului declarat s-au adus următoarele critici sentinței atacate:
1. Cu privire la solicitarea de schimbare a încadrării juridice:
Conform art. 290 alin. (1) Cod penal „(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani." și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită.
Art. 289 din Codul penal la care se face trimitere evocă împrejurarea că elementele alternative ale infracțiunii pot fi comise „direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul"
Potrivit art. 292 alin. (1) Cod penal „(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi." și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență.
După cum se poate observa atât "promisiunea" cât și "darea de bani" reprezintă element material atât al infracțiunii de dare de mită cât și al infracțiunii de cumpărare de influență.
În prezenta speță infracțiunea de dare de mită s-a reținut că s-a realizat indirect prin intermediul inculpatei U.(fostă C.) A..
În această ordine de idei s-a apreciat că reținerea ambelor infracțiuni în sarcina inculpatului constituie o dublă sancțiune și încalcă principiul ne bis in idem.
Atât art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la CEDO cât și art. 6 din Codul de procedură penală interzic pedepsirea unei persoane de două ori pentru aceeiași faptă.
În cazul inculpatului se poate vorbi de încălcarea principiului ne bis in idem atâta timp cât judecătorul din cadrul Tribunalului Cluj a reținut aceeași stare de fapt ca și în rechizitoriu și anume:
„(...) în perioada mai-septembrie 2019, inculpatul M.O.I. a promis și a remis inculpatei C.A. foloase materiale, pentru sine și pentru medicul expert F.A., pentru ca, prin influența de care se bucură față de acesta, să determine emiterea deciziei privind incapacitatea de muncă pentru numitul B.I., act esențial pentru încasarea pensiei de boală.
Din probele dosarului a rezultat că inculpatul M. a solicitat intervenția lui C.A. pentru consăteanul său, B.I., care s-a aflat în dificultate întrucât este singur și nu are mijloace să se întrețină. Ca și alți clienți, M.O. a aflat despre posibilitățile lui C.A. de a sprijini obținerea pensiei de boală, de la inculpatul P.R. din (...).
Concret, în data de 7 mai 2019, după ce l-a ajutat pe B.I. să întocmească actele medicale necesare, inculpatul M. s-a întâlnit cu inculpata C. în localitatea Huedin, ocazie cu care au convenit ca aceasta să-l sprijine în obținerea deciziei de invaliditate, sens în care i-a remis tranșa de bani destinată medicului expert, în sumă de 600 de lei. Din această sumă, inculpata a reținut pentru sine suma de 100 de lei reprezentând costul deplasării efectuate la momentul depunerii dosarului.
Ulterior, în cursul lunii iulie 2019 C.A. l-a anunțat cu privire la data programării pentru emiterea deciziei, respectiv 1.08.2019, dată de la care V a fost luat în evidență ca beneficiar al pensiei de boală.
Conform actelor comunicate de către CJP Cluj, până în data de 15.10.2019 V a încasat suma de 2.048 lei.
Din declarația inculpatului M. a rezultat că după încasarea pensiei a apelat-o pe C.A. în ideea recompensării acesteia, dar a fost refuzat, C. având în vedere situația specială a beneficiarului. (...)"
Așadar inclusiv în rechizitoriu s-a reținut că inculpatul a remis inculpatei C.A. suma de 600 de lei din care aceasta a remis 500 lei către domnul doctor F.A. (infracțiunea de dare de mită prin intermediar).
În ceea ce privește suma de 100 lei constând în costul deplasării s-a apreciat că este vorba de o cheltuială inerentă situației de fapt care pentru deplasarea din zona (...) la (...) și înapoi pentru remiterea mitei implica anumite costuri cel puțin cu benzina necesară transportului.
Totodată s-a reținut că despre recompensarea intermediarului s-a discutat după obținerea pensiei de invaliditate de către numitul B.I. iar numita C. (fostă U.) A. a refuzat raportat la situația acestuia.
Prin urmare, în condițiile unor modalități alternative identice ambelor infracțiuni și a faptului că remiterea celor 600 de lei face mai degrabă obiectul infracțiunii de dare de mită comisă prin intermediar apreciind că în speța dedusă judecății sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracțiuni care absoarbe infracțiunea de trafic de influență.
În doctrină s-a aratat următoarele cu privire la diferențierea celor două infracțiuni: „Diferența dintre cumpărarea de influență și darea de mită se produce în ceea ce privește subiectul pasiv secundar. Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase se face în cazul infracțiunii de dare de mită către cel care are îndatoririle de serviciu a căror îndeplinire, neîndeplinire, întârziere sau act contrar acestora se solicită. în cazul cumpărării de influență actele de promisiune, oferire sau dare de bani, de daruri ori alte foloase, se exercită de către o altă persoană decât funcționarul ale cărui îndatoriri de serviciu sunt legate de banii sau foloasele în cauză, respectiv actele sunt făcute de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar. „Înalta Curte constată că persoana acuzată a oferit bani și produse martorului II pentru ca martorul, ofițer de poliție, să nu trimită dosarul care îl privea pe recurent către Parchet și în consecință suma oferită avea legătură cu îndatoririle de serviciu ale martorului. Susținerile recurentului în legătură cu faptul că la momentul la care a oferit suma de bani dosarul fusese deja trimis către ofițerul de poliție către parchet nu au relevanță, având în vedere că recurentul nu a cunoscut acest fapt, decât ulterior. La momentul la care discuția a avut loc cu martorul, inculpatul i s-a adresat acestuia în calitate de persoană care făcea cercetări în cauză astfel încât condiția de luare de mită este îndeplinită." (ÎCCJ, Secția penală, decizia nr. 2034/2012 (imozo.scj.ro)." (Codul penal- Comentariu pe articole- Ediția 2, paginile 947-948).
2. Cu privire la solicitarea de diminuare a pedepselor aplicate:
Prin aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor (de la 2 la 7 ani) se reduc cu o treime rezultând limite de pedeapsă cuprinse între 1 an și 4 luni - 4 ani și 8 luni pentru fiecare din infracțiunile de dare de mită și respectiv cumpărare de influență reținute în sarcina subsemnatului.
De asemenea, prin aplicarea prevederilor art. 75 alin. 2 lit. b) Cod penal limitele de pedeapsă se reduc cu încă o treime rezultând următoarele limite de pedeapsă: între 10 luni și 20 zile - 3 ani 1 lună și 10 zile;
Plecând de la aceste limite de pedeapsă instanța de fond a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare pentru fiecare din cele două infracțiuni pentru care am fost trimis în judecată.
Conform art. 74 Cod penal „(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. (2) Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea.
Având în vedere situația inculpatului, s-a apreciat că instanța de fond ar fi trebuit să stabilească pentru săvârșirea celor două infracțiuni o pedeapsă egală cu minimul special redus, precizat mai sus.
În ceea ce privește împrejurările legate de faptă, astfel cum a și precizat instanța de fond, inculpatul a avut doar intenția de a îl ajuta pe numitul B.I. să își depună dosarul pentru pensia de boală și nicidecum pentru a obține vreun beneficiu personal.
S-a menționat că B.I. este consăteanul inculpatului, iar acesta se află în dificultate, întrucât nu are mijloace să se întrețină și este singur.
Consecințele au fost și ele minime în condițiile în care acesta a beneficiat o singură lună de pensie. Mai exact, în data de 01.08.2019 acesta a fost luat în evidență ca beneficiar al pensiei de boală iar în cursul lunii septembrie 2019 activitatea infracțională a fost stopată.
Din suma de aproximativ 2.000 lei primită de numitul B.I., inculpatul nu a beneficiat de nimic.
În ceea ce privește circumstanțele personale s-a învederat că inculpatul este o persoană în vârstă de 49 de ani, de profesie inginer silvic, având ocupația de șef district centru ocol silvic și este cunoscut și respectat de comunitatea locală din care face parte, este căsătorit, se ocupă de creșterea și educarea a doi copii minori.
În sprijinul celor învederate s-au anexat înscrisuri în circumstanțiere din care a rezultat că începând cu anul 1998 a fost angajatul (...), un angajat model care și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu devotament și implicare, având o conduită ireproșabilă, nefiind vreodată cercetat disciplinar.
Din aceste considerente de-a lungul celor peste 20 de ani de activitate a fost promovat constant.
În mod similar din caracterizarea preotului paroh T.B. a rezultat că este un om integru, fără probleme de comportament, săritor la problemele comunității și că sprijinirea vecinului B.I. s-a făcut ca urmare a situației acestuia care este un om singur, fără familie și cu grave probleme de sănătate.
Totodată, din perspectiva activității profesionale a depus caracterizări din partea șefului (...) S.H.D. sau a primarului UAT (...) domnul (...).
Aspecte suplimentare în sprijinul celor arătate a rezultat și din caracterizările făcute de președintele asociației S.I.sau cea numitului (...), anexate prezentelor motive de apel.
Cele întâmplate au avut un impact imens asupra persoanei inculpatului mea și a familiei sale și a încercat pe cât posibil să diminueze gravitatea greșelilor făcute.
Ulterior săvârșirii infracțiunii, inculpatul a recunoscut și colaborat cu organele de urmărire penală încă din primele momente de când i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, pe toată perioada procesului a fost sincer, se află la primul contact cu legea penală neavând antecedente penale, a recunoscut și regretat nespus cele întâmplate, pe baza tuturor acestor elemente apreciind că se impune diminuarea pedepselor aplicate la minimul special redus ca urmare a aplicării procedurii simplificate și a reținerii de circumstanțe atenuante.
3. Cu privire la solicitarea de înlocuire a pedepselor complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat cu pedepsele complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a alege și de a comunica cu inculpata U. (fostă C.) A.
După cum am arătat și anterior, prin sentința atacată s-a dispus ca măsură complementară și accesorie interzicerea exercitării pe o perioadă de 1 an a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție publică ce implică exercițiul autorității de stat menționându-se că: „Pedeapsa complementară se va executa conform art. 68 alin. 1 Ut. b din Codul penal începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe. Pedeapsa accesorie se va executa doar în caz de revocare a suspendării executării pedepsei principale."
Conform art. 67 alin. 1 și 2 din Codul penal: „(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. (2) Aplicarea interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită."
După cum se poate observa NU este obligatorie aplicarea pedepselor accesorii și complementare în cazul tuturor infracțiunilor.
Spre deosebire de infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 din Codul penal, în cazul infracțiunii de dare de mită legiuitorul nu a prevăzut în mod expres necesitatea interzicerii vreunor drepturi cum ar fi dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În cazul infracțiunii de cumpărare de influență se menționează că alternativ pedepsei închisorii se dispune „interzicerea unor drepturi", fără a se menționa în mod expres care anume.
După cum am arătat la punctul precedent subsemnatul sunt angajat de peste 20 de ani al (...) astfel încât raportat la elementele legate de faptă și persoană apreciez că nu se impunea aplicarea pedepselor accesorii, respectiv complementare a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În plus s-a arătat că menținerea locului de muncă al inculpatului este deosebit de importantă inclusiv din perspectiva situației familiale sens în care arăt că sunt căsătorit și am doi copii minori în întreținere.
Din hotărârea nr. 678/13.05.2020 a (...) a rezultat că băiatul inculpatului, M.C.I. este încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal pe o perioadă de 24 luni, asistent personal fiind soția sa.
Din acest considerent soția a fost nevoită să renunțe la locul de muncă iar veniturile realizate de către aceasta sunt cele din indemnizațiile acordate în calitate de însoțitor.
În momentul în care inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni, acesta nu s-a folosit de ocupația avută și nici nu â încercat în vreun fel să o determine pe inculpata C.A. să îl ajute pe numitul B.I. prin prisma poziției pe care inculpatul o avea la nivel local.
Din aceste considerente, s-a considerat că nu este necesară impunerea unor asemenea obligații.
S-a apreciat că mult mai oportun ar fi interzicerea dreptului de a alege și de a nu comunica cu inculpata U.(fostă C.) A., persoană cu care am comis fapta (art. 66 alin. 1 lit. d și n din Codul penal)
4. Cu privire la solicitarea de reducere a cuantumului cheltuielilor de judecată
În ceea ce privește această solicitare s-a menționat că în partea finală a rechizitoriului s-a precizat că: „în conformitate cu prevederile art. 274 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, ce include și onorariul apărătorilor din oficiu, în sumă de 35.000 lei vor fi suportate după cum urmează: câte 10.000 lei în sarcina inculpaților C.A. și F.A., restul de 15.000 lei urmând să fie suportat în mod egal de către toți ceilalți inculpați cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată."
Prin sentința atacată în sarcina inculpatului s-a stabilit suma de 1.000 lei, similar celorlalți inculpați 30 de beneficiari ai pensiilor de invaliditate iar inculpatul M.A. la plata sumei de 1.200 lei. Făcând un simplu calcul s-a ajuns la suma de 31.200 lei.
Prin aceeiași hotărâre inculpata C. (fostă U.) A. a fost obligată la plata sumei de 15.000 lei, inculpata G.C.T. la plata sumei de 2.500 lei iar în ceea ce privește soluția de încetare a procesului penal ca urmare a decesului inculpatului F.A. la fila 125 din sentință se menționează că: „în temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat în cuantum de 15.500 lei rămân în sarcina acestuia."
Totalizând aceste sume rezultă un cuantum de 67.200 lei nejustificat (din care 35.000 lei aferent fazei de urmărire penală).
În mod cert în condițiile unei poziții de recunoaștere a inculpatului de la bun început și a lipsei vreunor măsuri de supraveghere tehnică s-a vorbit de cheltuieli minime care să fi fost generate de acesta.
Mai apoi, în mod nelegal onorariile avocaților din oficiu au fost incluse în cuantumul cheltuielilor din moment ce art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală menționează că în caz de condamnare sunt suportate de inculpat „cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu și interpreții desemnați de către organele judiciare care rămân în sarcina statului."
Prin apelul formulat de inculpata P. (fostă U., fostă C.) A. s-a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea în parte a sentinței penale nr. 253/23.08.2021 pronunțată de Tribunalul Cluj și rejudecând cauza să se dispună:
1) schimbarea încadrării juridice, în baza art. 386 din Codul de procedură penală,
1.1 în principal: din cele 3 infracțiuni pentru care s-a dispus condamnarea în infracțiunea de instigare/complicitate la dare de mită prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat Ia art. 290 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000
1.2 în subsidiar: din cele două infracțiuni de dare de mită într-una singură în formă continuată cu 77 acte materiale
2) reținerea în sarcina inculpatei a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. a și b din Codul penal
3) reindividualizarea pedepselor și a modalității de executare prin diminuarea acestora și dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în temeiul art. 91 din Codul penal
4) cu reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:
În cuprinsul motivelor de apel, s-au evocat următoarele: prin sentința penală nr. 253/2021 din data de 23.08.2021 a Tribunalului Cluj s-a dispus condamnarea inculpatei P.(fostă U., fostă C.) A. după cum urmează:
- la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 291 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (78 acte materiale)
- la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (76 acte materiale)
- la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000
Cele trei pedepse au fost contopite astfel că la pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare s-a aplicat un spor de 1 an și 4 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte) rezultând pedeapsa finală de 4 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.
Din pedeapsa rezultantă s-a dedus perioada arestului preventiv și a arestului la domiciliu, începând cu data de 17.09.2019 și până la data de 20.03.2020.
În temeiul art. 291 alin. 2 din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei de 21.350 lei, fiind menținută măsura sechestrului asigurător.
În baza art. 274 alin. 2 din Codul penal inculpata a fost obligată la plata în favoarea statului a sumei de 15.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Inculpata a uzat în fața instanței de fond de procedura simplificată/abreviată a recunoașterii învinuirii astfel că în sarcina acesteia s-au aplicat prevederile art. 396 alin. 10 din Codul penal constând în reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, iar Tribunalul Cluj a reținut starea de fapt expusă prin rechizitoriu și însușită de inculpată pentru a dispune condamnarea sa.
În drept:
1. „Fapta inculpatei U. (fosta C.) A.care, în cursul anului 2019, în mod repetat, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale , a pretins de la un număr de 78 de persoane, în mai multe tranșe, pentru sine și pentru doctorul F.A., sume de bani cuprinse între 1,000-1.500 lei, din care a primit efectiv suma totală de 57.600 lei pentru ambii- din care 21.350 lei i-au revenit ei, pentru ca, prin influența reală de care se bucură faß de F.A., medic expert al asigurărilor sociale, angajat al Casei Județene de Pensii Cluj în cadrul Compartimentului de Expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, titular al Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă I Cluj, să determine emiterea deciziilor medicale de încadrare în grad de invaliditate, acte esențiale pentru obținerea pensiilor de boală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență comisă în formă continuată, prev. de ari. 291 alin. 1 Cod penal rap. la ari. 6 din Legea nr. 78/2000 modif. cu aplic. ari. 35 alin. 1 C.pen, faptă care include un număr de 78 de acte materiale.
Fapta inculpatei U. (fosta C.) A.care, în aceeiași perioadă, din sumele pretinse beneficiarilor, a remis în mod repetat inculpatului F.A., în legătură directă cu atribuțiile acestuia privind stabilirea gradului de invaliditate, derivate din calitatea de medic expert al asigurărilor sociale, angajat al Casei Județene de Pensii (...) în cadrul Compartimentului de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă l Cluj, sume de bani cuprinse între 300-600 de lei în cazul pacienților noi, rspectiv între 300-400 de lei în cazul revizuirilor, totalizând suma de 36.250 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare âe mită comisă în formă continuată, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif cu aplic, art. 35 alin. 1 C.pen, faptă care include un număr de 76 de acte materiale.
Fapta inculpatei U. (fosta C.) A.care în data de 12.09.2019 a remis inculpatei G.C.T., medic specialist endocrinolog, angajat al Spitalului Clinic Municipal (...), suma de 200 de lei provenind de la investigatorul sub acoperire R.D.I.pentru a recompensa ajutorul acordat pentru întocmirea referatului medical și a biletului de externare, acte medicale necesare pentru justificarea deciziei de încadrare în grad de invaliditate ce urma să fie emisa de către inculpatul F.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif.
Faptele mai sus descrise au fost săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 38 alin. 1 Cpen."
S-a apreciat că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, sens în care au fost aduse următoarele critici:
1. Cu privire la solicitarea de schimbare a încadrării juridice:
După cum s-a arătat mai sus, inculpata P.(fostă U., fostă C.) A. a fost trimisă în judecată pentru o infracțiunea de trafic de influență (78 acte materiale) și două infracțiuni de dare de mită, una în formă continuată cu 76 de acte materiale iar cealaltă în formă simplă.
În esență, în ceea ce privește acuzația de trafic de influență s-a reținut că a pretins de la 78 de persoane, pentru inculpată și pentru doctorul F.A., diferite sume de bani, din care a primit 57.600 lei pentru ambii, din care 21.350 lei i-au revenit ei iar 36.250 lei i-a înmânat doctorului F.A..
În ceea ce privește infracțiunile de dare de mită s-a reținut că din sumele pretinse beneficiarilor inculpata a remis doctorului F.A. suma de 36.250 lei și respectiv că a remis suma de 200 lei medicului G.C.T., sumă provenind de la investigatorul sub acoperire R.D.I..
Art. 6 din Legea nr. 78/2000 prevede că: „Infracțiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal, trafic de influență, prevăzută la art, 291 din Codul penal, și cumpărare de influență, prevăzută la art. 292 din Codul penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege. Dispozițiile art. 308 din Codul penal se aplică în mod corespunzător."
Potrivit art. 291 alin. 1 din Codul penal infracțiunea de trafic de influență implică: „(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determinape acesta să îndeplinească sau să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani."
Conform art. 290 alin. 1 din Codul penal infracțiunea de dare de mită implică:
„(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani."
Trebuie menționat aici că și în cazul infracțiunii de dare de mită, oricare din cele trei elemente alternative enumerate de legiuitor implică noțiunile de "direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul" menționate în mod expres în art. 289 din Codul penal la care se face trimitere.
Potrivit art. 289 din Codul penal:
„(1) Fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2). constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent."
Art. 47 din Codul penal stabilește că: „Instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală."
Nu în ultimul rând, potrivit art. 48 alin. 1 din Codul penal: „(1) Complicele este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală."
În această ordine de idei, s-a apreciat că infracțiunile de trafic de influență și respectiv dare de mită astfel cum au fost reținute în rechizitoriu NU pot fi reținute în concurs pentru că vorbim de o dublă sancționare a aceleiași fapte și anume acțiunea de remitere a unor sume de bani unui doctor de către beneficiar printr-un intermediar (subsemnata P. (fostă U., fostă C.) A., în schimbul unui "comision".
Din această perspectivă în sarcina inculpatului F.A. prin rechizitoriu s-a reținut că infracțiunea de luare de mită a constat în aceea că „a primit de la inculpata C.A., aceasta acționând în calitate de intermediar, și respectiv de la inculpatul B.I., sume de bani cuprinse între 200-600 lei în cazul pacienților noi respectiv între 200-400 lei în cazul revizuirilor, totalizând 36.250 lei, precum și diferite produse alimentare și băuturi alcoolice "
În mod similar în actul de sesizare al instanței s-a reținut că infracțiunea de luare de mită comisă de inculpata G.C.T. a constat în aceea că: „a primit de la pacienți, direct sau prin intermediul inculpatei C.A., sume de bani cuprinse între 150 și 350 lei, totalizând 1,500 lei precum și produse alimentare."
Prin urmare, inclusiv în rechizitoriu se reține, raportat la acuzația care se aduce, că inculpații F.A. și G.C. au primit mită prin INTERMEDIAR P.(fostă U., fostă C.) A..
Problema pe care a ridicat-o în fața instanței de control, este aceea dacă această "INTERMEDIERE" la infracțiunea de luare de mită întrunește elementele constitutive ale uneia sau mai multor infracțiuni și care anume.
Vizavi de intermedierea în cazul infracțiunilor corelative de dare de mită- luare de mită în literatura de specialitate s-a arătat că:
„Participația penală este posibilă în toate formele. în cazul coautoratului, toți făptuitorii trebuie să aibă calitatea de funcționari publici sau funcționari privați, conform distincțiilor arătate mai sus. în schimb, complice sau instigator poate fi orice persoană, din acest punct de vedere neexistând opinii diferite în doctrină.
Și în noua reglementare se prevede că fapta poate fi realizată nemijlocit sau prin intermediul altei persoane ("direct sau indirect"). Din punct de vedere al persoanei interpuse, aceasta va răspunde în calitate de complice la infracțiunea de luare de mită ori de instigator, dacă inițiativa aparține chiar acesteia. „Intermediarul va avea, în consecință, calitatea de complice sau instigator la infracțiunea de luare de mită, dar faptul că denunțătorii au remis prin intermediar sumele de bani pentru ca inculpatul să facă acte contrare regulilor de atestare a inspecției tehnice auto nu înlătură răspunderea acestuia în condițiile prevăzute de art. 254 C.pen. din 1969 (ca autor- n.n) (CSJ, Secția penală, decizia nr. 4516 din 15 octombrie 2003 (www.scj.ro))
Intermediarul nu va răspunde însă pentru complicitate la ambele infracțiuni, deoarece ar însemna să fie sancționat de două ori pentru aceeiași faptă. Argumentul cel mai consistent în această privință este acela potrivit cu care funcționarul care pretinde folosul de la cel mituit realizează în același timp o activitate de instigare la infracțiunea de dare de mită, pe care însă legiuitorul nu o sancționează separat (la fel și în situația inversă, când inițiativa aparține mituitorului). Din moment ce activitatea autorului este caracterizată prin prisma săvârșirii unei singure infracțiuni, nu ar fi posibil ca cea a intermediarului să fie sancționată mai asupru, reținând un concurs de infracțiuni.
Intermediarul ar urma să aibă calitatea de instigator/complice fie doar al mituitorului, fie numai a celui mituit, după cum a înțeles să-l ajute pe primul sau pe cel de-al doilea (cu alte cuvinte, criteriul care va sta la baza încadrării juridice va fi acela al poziției subiective a intermediarului în raport cu autorul infracțiunii pentru care a înțeles să intermedieze, iar nu în raport cu ambii autori ai infracțiunilor corelative de luare și dare de mită sau în raport cu cel al infracțiunii sancționate cu pedeapsă mai mare).
În cazul în care chiar intermediarul a conceput infracțiunea și l-a determinat pe mituitor să o comită prin intermediul său, evident că el va cumula calitatea de instigator cu cea de complice, dar va fi pedepsit doar pentru instigare, deoarece, așa cum se cunoaște, instigarea, ca formă de participație principală, absoarbe complicitatea, formă de participație secundară.
Autorul infracțiunii de dare de mita nu poale fi considerat totodată și complice sau instigator la infracțiunea de luare de mită, pentru că ar însemna o încălcare a principiului ne bis in idem." (Codul penal-Comentariu pe articole- Ediția 2, paginile 885-886)
Cu privire la darea de mită săvârșită prin intermediar, în jurisprudență s-a decis că „făptuitorul care oferă bani sau alte foloase unui funcționar, în modurile și scopurile arătate de lege, are calitatea de autor al infracțiunii de dare de mită și nu de complice, chiar dacă banii ori foloasele provin de la alte persoane, iar actul privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului sau actul contrar îndatoririlor de serviciu se referă la acestea, întrucât autorul este persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, indiferent de modalitatea de comitere a acesteia (ÎCCJ, Secția penală, decizia nr. 181/2008 (www.scj.ro)), dar și că „fapta inculpatei M.E. de a înlesni atât darea unei sume de bani către inculpate HGG, cât și primirea acestei sume de bani de către inculpatul SC, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau de a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen rap. la art. 255 C.pen din 1969 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și ale complicității la infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen rap. la art. 254 C.pen din 1969 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, în concurs ( CA Bacău, Secția penală, decizia nr. 170 din 15 octombrie 2013 definitivă prin decizia ÎCC], Secția penală, decizia nr. 1140 din 31 martie 2014www.scj.ro (în același sens CA Timișoara, secția penală, decizia nr. 338/2015 (www.rolii.com).)
Ambele soluții jurisprudențiale sunt greșite. Astfel, doctrina și marea majoritate a jurisprudenței consideră că „deși persoana interpusă înfăptuiește prin activitatea sa chiar acțiunea incriminată, totuși această persoană răspunde în calitate de complice la infracțiunea de dare de mită, deoarece dacă potrivit legii autorul poate săvârși fapta în mod direct, intermediarul care acționează în numele său și cu intenția de a-l ajuta, nu poate avea decât calitatea de complice (...), op. cit., p. 346; în același sens, Explicații IV, ed a-II-a, 2003, p. 141). Dacă infracțiunea a fost concepută chiar de către cel care intermediază ulterior darea de mită ca urmare a determinării autorului de a comite actul de corupere, intermediarul va răspunde în calitate de instigator, deoarece instigarea absoarbe forma de participapie secundară a complicității.
Autorul infracțiunii de dare de mită nu poate fi considerat totodată și complice sau instigator la infracțiunea de luare de mită, pentru că ar însemna o încălcare a principiului ne bis in idem. „ Este greșită soluția prin care se reține că inculpatul a ajutat și la darea, și la luarea de mită, fiind astfel complice la ambele infracțiuni în concurs" ((...), op. cit., p. 223 cu referire la decizia nr. 338/2015 a CA Timișoara citată mai sus). în mod corect însă, s-a reținut că fapta inculpatului TVA care x-a ajutat pe PD și LG să trimită 200 milioane ROL inculpaților ZCM și 1F cu scopul de a asigura buna derulare a contractului încheiat de SC L. SRL cu (...) constituie complicitate la dare de mită pentru atribuirea unor contracte- lucrări, reparații, construcții, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 255 alin. 1 C.pen din 1969, cu referire la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 (ase vedea ÎCC], Secția penală, decizia nr. 386 din 30 ianuarie 2014 (www.scj.ro). De asemenea, constituie complicitate la dare de mită „faptele inculpatei R.D. care, în intervalul 27 martie-2 aprilie 2012, l-a ajutat pe denunțătorul K.G. să remită cu titlu de mită inculpatului SNV, inspector vamal și șef de tură în cadrul Biroului Vamal Constanța Sud, suma de 1.000 dolari SUA, în scopul de a facilita întocmirea formalităților vamale de import și obținerea liberului de vamă pentru un container conținând mobile de lux, ce fusese importată din Egipt de către SC M. SRL O, societate administrate de către denunțător, contribuția sus-numitei constând în primirea de la denunțător a sumei de 1.000 dolari SUA și în remiterea către inculpate, prin intermediul numitului BRL, a sumei de 700 dolari SUA (ÎCC], Secția penală, decizia 2927 din 4 noiembrie 2014 (www.scj.ro).
Așa cum s-a arătat în comentariul anterior cu privire la această problemă, calificarea formei de participație în complicitate la infracțiunea de dare de mită sau la luare de mită se va realiza în funcție de poziția subiectivă a participantului față de autorul infracțiunii în numele (interesul) căruia a acționat (a se vedea și supra comentariul art. 289)." (Codul penal- Comentariu pe articole- Ediția 2, paginile 905-907).
În prezenta speță, s-a reținut că inculpata P. (fostă U., fostă C.) A. a avut calitatea de intermediar între beneficiar și medici, menționându-se și că: „a organizat un adevărat mecanism eficient de obținere a pensiilor de boală, asumându-și rolul de inițiator al acestuia și drept urmare pretinzând că are monopol în zona respectivă "; „mecanismul pe care l-a pus la cale."
Aceste din urmă aspecte transpuse juridic se circumscriu formei de participație a instigării la infracțiunea de dare de mită din moment ce s-a vorbit de inițierea unui mecanism de obținere a pensiilor de boală, de determinarea solicitanților să remită doctorilor sume de bani prin intermediul meu.
În altă ordine de idei această instigare s-a realizat printr-o pretindere de la solicitanți a unor sume care să fie remise astfel că instigarea la infracțiunea de dare de mită s-a realizat prin acțiunea de pretindere reținută ca element alternativ de comitere a infracțiunii de trafic de influență.
Din această perspectivă a existat o dublă sancționare a aceleiași acțiuni cu atât mai mult cu cât ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatei au același obiect juridic.
Mai apoi, darea de mită în mod indirect (deci prin intermediar) implică automat o primire a banilor de către intermediar și o dare ulterioară către destinatar (doctor). Vorbim în această situație tot de o participație penală, complicitate la infracțiunea de dare de mită.
Ori, această primire a banilor de către intermediar (absolut obligatorie în cazul acțiunii de dare de mită prin intermediar) este celălalt element alternativ al infracțiunii de trafic de influență.
Concluzionând, s-a apreciat că în sarcina inculpatei acțiunile de pretindere a sumelor de bani de la beneficiar în cadrul mecanismului inițiat de care s-a făcut vorbire constituie atât element material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență cât și o instigare la infracțiunea de dare de mită.
În același sens primirea sumelor de bani de la beneficiarii pensiilor de handicap și remiterea unei părți din aceasta către medici (cu reținerea unui comision) a constituit atât element material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență cât și o complicitate la infracțiunea de dare de mită.
Totodată, s-a menționat că nimic nu se opune ca această complicitate la dare de mită să fie remunerată fără a întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni distincte astfel încât reținerea acelui "comision" nu ar implica în mod automat reținerea unui concurs de infracțiuni.
S-a apreciat așadar că aceleași acțiuni alternative nu pot fi sancționate de două ori (atât ca trafic de influență cât și ca participație penală la dare de mită) pentru că astfel ar fi încălcat principiul ne bis in idem instituit de art. 6 din Codul de procedură penală și art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului.
Importanța deosebită a lui ne bis in idem, ce a justificat consacrarea sa la rang de principiu al procesului penal, a rezultat și din opinia Avocatului General D.R.J.C. exprimată în cauzele reunite G. și B., potrivit căreia „ne bis in idem nu este o simplă regulă procedurală, ci un drept fundamental al cetățenilor" (CJUE, G. și B.. Cauzele reunite C-187/01 și C-385/01, hotărârea din 11.02.2003, pag. 25-48).
Codul de procedură penală nu se limitează la a reglementa numai dreptul de a nu fi condamnat de două ori pentru aceeiași faptă, ci se referă și la dreptul de a nu fi urmărit penal sau judecat de două ori pentru aceeiași faptă. Așadar, art. 6 din Codul de procedură penală conține trei garanții distincte și prevede că nicio persoană nu va fi: 1) urmărită penal, 2) judecată, 3) pedepsită pentru aceeiași infracțiunea (CEDO N. c. R., hotărârea din 20.07.2004 pagina 36, CEDO S.Z. contra R., hotărârea din 07.06.2007 pagina 34).
În acest fel art. 6 din Codul de procedură penală a reprezentat, în realitate, una din garanțiile prin care se asigură realizarea deplină atât a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, prin apărarea securității juridice și a încrederii în realizarea actului de justiție, cât și a principiului legalității prin garantarea autorității hotărârii penale definitive.
În speță este incident principiul ne bis in idem din moment ce putem vorbi de:
1) existența unei duble proceduri „în materie penală" de sancționare (bis); Este avută în vedere pentru determinarea caracterului penal al hotărârii noțiunea de acuzație în materie penală, astfel cum este aceasta înțeleasă în sensul art. 6 CEDO
2) ambele acuzații s-au îndreptat împotriva aceleiași persoane (eadem personae) respectiv inculpata P.(fostă U., fostă C.) A.
3) acuzațiile au privit fapte identice ori fapte care au fost în mod substanțial aceleași (idem factum)
Din acest motiv s-a considerat că infracțiunea de trafic de influență (comisă prin pretinderea și primirea unor sume de bani) este absorbită în infracțiunea de instigare și complicitate la dare de mită (comisă prim remiterea sumelor pretinse și primite anterior de Ia beneficiari către medici).
Pe baza celor arătate în literatura de specialitate în momentul în care o persoană comite atât acte de instigare cât și acte de complicitate în sarcina acesteia se va reține doar acțiunea de instigare, ca formă principală de participație (aceasta absorbind forma subsidiară a complicității).
În subsidiar, infracțiunile de dare de mită în formă continuată (76 acte materiale) reținute prin raportare la inculpatul F.A. și respectiv dare de mită prin raportare la inculpata G.C.T. întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni unice de dare de mită în formă continuată cu 77 de acte materiale.
În aceste sens, vorbim de același subiect pasiv, de o rezoluție infracțională unică și de aceeiași perioadă infracțională.
Astfel, s-a apreciat că actul material din data de 12.09.2019 se află în perioada infracțională reținută pentru celelalte 76 de acte materiale iar modalitatea de acțiune prezentată în rechizitoriu este identică.
Și în cazul investigatorului sub acoperire s-a procedat la fel ca și în cazul celorlalți beneficiari, neexistând vreun motiv pentru a considera că s-a vorbit de o infracțiune distinctă și nu de un act material suplimentar.
2. Cu privire la solicitarea de reținere a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. a și b din Codul penal
Conform art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal: „(2) Pot constitui circumstanțe atenuante judiciare:
a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii
b) împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului."
În ceea ce privește solicitarea de reținere a prevederilor art. 75 alin. 2 lit. a din Codul penal s-a făcut trimitere la mențiunile de la fila 87 din sentință unde s-a menționat că: „La stabilirea cuantumului pedepselor se va ține cont și de faptul că inculpata a furnizat sumele de bani necesare acoperirii cuantumului sumei de confiscat, sume asupra cărora în prezent sunt aplicate măsuri asigurătorii."
Prin urmare, inclusiv în hotărârea atacată s-a reținut că inculpata a pus la dispoziție echivalentul sumei de care a beneficiat (prezumtivul prejudiciu/beneficiu) ceea ce din punctul de vedere al apărării reprezintă un efort ce a condus la înlăturarea/ diminuarea consecințelor infracțiunilor retinute în sarcina sa.
În ceea ce privește solicitarea de reținere a prevederilor art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal, Tribunalul Cluj a respins solicitarea de a se retine aplicabilitatea acesteia pe motiv că: „Nu se impune reținerea aceleiași circumstanțe atenuante și în favoarea altor inculpați, cumpărători de influența, aspectele invocate de avocați ținând de persoana inculpaților și nu de faptele comise. Ori potrivit art. 75 alin. 2 lit. b din Codul penal pot constituie circumstanțe judiciare atenuante împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului" (filele 87-88 din sentință).
Din punctul de vedere al apărării, au existat suficiente argumente legate de faptele imputate care dau posibilitatea instanței de judecată să rețină circumstanța atenuantă în sarcina acesteia.
În primul rând, s-a făcut trimitere la cele arătate la punctul precedent din perspectiva principiului ne bis in idem unde pentru aceleași acțiuni s-a apreciat că vorbim de un concurs de infracțiuni.
În măsura în care se va trece peste solicitările de schimbare a încadrării juridice, s-a apreciat că această împrejurare a unei duble sancționări ca urmare a mecanismului existent cu consecința aplicării unui spor obligatoriu, trebuie contrabalansată prin reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare cu atât mai mult cu cât ambele infracțiuni în discuție fac parte din același capitol (al infracțiunilor de corupție) și practic subiectul pasiv este similar.
În al doilea rând, la fila 86 din sentință s-a reținut că: „Este regretabil faptul că, deși actele medicale depuse la dosarul cauzei relevă pentru o bună parte din inculpați afecțiuni medicale reale, aceștia nu au considerat de cuviință să obțină pensia de boală în mod legal, parcurgând etapele necesare, însă au considerat normal să parcurgă același tip de etape însă pentru afecțiuni de care nu suferă, prin cointeresarea materială a unor medici."
De asemenea, s-a mai reținut că unii dintre inculpații beneficiari ai pensiilor de handicap obținuseră anterior în mod legal o asemenea pensie astfel că erau programați doar pentru prelungirea certificatelor.
În al treilea rând, în sentință s-a făcut vorbire de o frecvență foarte mare de patologii tiroidiene iar la fila 25 din hotărâre s-a menționat: „Toate dosarele prezentate inculpatului F.A. de către inculpata C.A. au fost soluționate prin admiterea cererilor, pacienții fiind încadrați fără excepție, în gradul III de invaliditate, cu stabilirea unui termen de revizuire, de regulă de 1 an."
Așadar, în concret consecințele faptei erau oarecum limitate la maxim 1 an dublat de împrejurarea că nici handicapul stabilit nu era cel mai grav.
Este binecunoscută împrejurarea că handicapurile sunt de mai multe categorii iar cel mai grav este gradul 1. în funcție de această încadrare diferă și cuantumul sumelor de bani ce pot fi acordate.
Pe de altă parte, și perioadele pentru care pot fi acordate pensiile de handicap sunt diferite, existând situații în care se acordă "permanent" cu sau fără însoțitor.
În cazul de față beneficiarii nu doar că nu au obținut permanent ci perioada pentru care au beneficiat de pensie a fost de câteva luni din moment ce s-a reținut ca și perioadă infracțională aprilie-august 2019.
S-a vorbit așadar de beneficiari care au obținut pensie pe maxim 5 luni iar alții care doar pe 1-2 luni ori alții care nu au mai apucat să beneficieze.
Toate aceste chestiuni au ținut de faptele deduse judecății și diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea subsemnatei.
Referitor la circumstanțele atenuante s-a considerat că intenția legiuitorului a fost aceea de a oferi instanțelor posibilitatea de reducere a pedepselor ori de câte ori, conduita unui inculpat ori împrejurările legate de speță reflectă posibilitatea ca acesta să se reintegreze în societate chiar și fără a i se aplica o pedeapsă situată între limitele speciale.
3. Cu privire la reindividualizarea pedepselor și a modalității de executare prin diminuarea acestora și dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în temeiul art. 91 din Codul penal.
Atât infracțiunea de trafic de influență cât și infracțiunea de dare de mită au limite de pedeapsă stabilite de legiuitor de la 2 la 7 ani închisoare.
Ca urmare a uzării de procedura simplificată și aplicării prevederilor art. 396 alin. 10 din Codul penal, acestea devin de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni închisoare, în ipoteza în care instanța ar reține vreuna din circumstanțele atenuante solicitate la punctul precedent limitele s-ar mai reduce cu încă o treime în conformitate cu art. 76 alin. 1 din Codul penal.
Chiar și în limitele de pedeapsă avute în vedere de instanța de fond s-a apreciat cuantumul și modalitatea de executare stabilite ca fiind prea dure în contextul în care au existat suficiente elemente care caracterizează speța ca încadrându-se în ceea ce popular se numește "corupție mică".
Au fost dezvoltate la punctele precedente motivele pentru care s-a apreciat că circumstanțele legate de faptele deduse judecății nu impun aplicarea unor pedepse așa mari, ba din contră argumente în sensul că diminuarea pedepselor este necesară.
La stabilirea pedepsei și a modului de executare a acesteia un element decisiv și hotărâtor l-a avut și persoana inculpatului.
U privire la circumstanțele personale ale inculpatei, s-a solicitat a se ține cont că este o persoană care conștientizează greșelile comise și consecințele faptelor sale și regretă sincer ceea ce s-a întâmplat.
Este o persoană în vârstă de 52 de ani, pensionată pe caz de boală și beneficiară a unei pensii de handicap obținută în mod corect astfel cum s-a reținut și instanța de fond în sentință.
De-a lungul timpului nu s-am mai confruntat cu legea penală, NU are antecedente penale și a obținut venituri în mod licit.
De altfel, Tribunalul Cluj a reținut în hotărârea atacată aceste aspecte pozitive ale inculpatei însă nu le-a valorificat în mod corespunzător în procesul de individualizare a pedepselor:
„Având în vedere că recunoașterea inculpaților se coroborează cu probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța va dispune condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea, a cărei executare va fi suspendată sub supraveghere, cu excepția pedepsei aplicate inculpatei C.A.."
„Este adevărat că inculpata nu are antecedente penale, că a obținut și venituri licite de-a lungul vremii, că are perspectiva de a nu mai comite astfel de infracțiuni, beneficiind de suportul familiei, însă nu se poate face abstracție de faptul că, cel puțin la nivelul anului 2019, ea a dobândit venituri preponderent din mecanismul pe care 1-a pus la cale, activitatea acesteia nefiind stopată decât de intervenția organelor judiciare alertate de o persoană indignată de astfel de manevre. "
Toate aceste aspecte nu pot fi contrabalansate suficient de mențiunile pozitive din referatul de evaluare și lipsa de antecendente penale, în așa fel încât instanța să aplice o peăepsă rezultantă care să fie suspendată sub supraveghere."
În cuprinsul referatului de evaluare depus la data de 08.04.2021 la Tribunalul Cluj s-a menționat printre altele:
„Din documentele medicale prezentate reiese problemele sale de sînătate, din anul 1986 și până în prezent: cifoscolioză dorso-lombară dextroconvexă în S foarte accentuate, asimetrie de bazin și torace, tulburări statico-vertebrale, sindrom algic și distorsiunea raportului normal al organelor abdominale, sindrom reumatoid, spondiloză, osteoporoză difuză intense, coxartroză bilaterală, hiposideremie, insuficiență mitralii, angina pectoral, cardiopatie ischemică, insuficiență ventriculară, hipertensiune arterială esențială în stadiul 11, astm bronșic obstructive cu insuficiență respiratorie, sindrom afectiv, tulburare depresivă recurentă cu episoade severe fără simptome psihotice, reacție anxioasă etc, fiind încadrată în gradul accentuat de handicap permanent/nerevizuibil, cu nivel III de invaliditate, deficiență medie și capacitate de muncă pierdută cel puțin jumătate."
„C.A. a încercat, în mod convențional/legal, să depășească față de sine, familie și comunitate condiția tradițională a femeii casnice, cât și complexul persoanei cu handicap și a arătat preocupare pentru muncă. De la vârsta de 20 de ani a lucrat la un depozit de cherestea din comuna Poieni (perioada 1990-1992) și la câteva restaurante din comunele învecinate, pe post de ajutor de ospătar sau de (...): SC P.T. SRL(anii 2003-2005), SC N. (2007-2008), M.C(2010-2011) și L.P. (2011-2012). Inculpata a susținut că perioadele de angajare nu coincid cu cele ce reies din actele lucrative, ea și colegii de serviciu constatând că, fie nu li se întocmeau la timp contractele de muncă, fie figurau în evidențe cu un număr mai mic de ore și consideră că este o practică generalizată a societăților comerciale din zona de proximitate, dată fiind disponibilitatea redusă a locurilor de muncă: "așa era peste tot, nu numai acolo- când veneau controale, ne instruiau ce să zicem, cine nu era în regulă, ieșea afară". La L.P.afirmă că ar fi lucrat până în anul 2014, iar ultimele activități lucrative le-ar fi desfășurat, fără forme legale, la târgul de toamnă din comuna (...), în anul 2015."
„încadrarea sa în grad de handicap (în jurul anului 2010), iar peste circa 3 ani-la pensionarea sa din cauze de invaliditate."
„Planurile de viitor ale inculpatei vizează activități lipsite de riscuri infracționale, apreciind că își va putea asigura existența din indemnizațiile de boală de 1175 lei/lună (de încadrare în grad de handicap de 375 lei și pensie de invaliditate de 800 lei), cumulate cu veniturile partenerului (salariu mediu net de 6500 lei/lună, cu bonuri prime și bonusuri) și cu cele obținute din valorificarea de produse agroalimentare (păsări, porcine: cea 4000-9000 lei/an)."
„Informațiile furnizate de autoritățile locale (poliția, primăria de domiciliu) nu relevă probleme comportamentale sau de altă natură ale persoanei evaluate și ale membrilor familiei sale."
„Pe durata arestului preventiv (17.09.2019-24.02.2020) în cadrul Penitenciarului Gherla, inculpata a respectat normele de deținere și a participat la activități tematice, culturale, religioase ori de adaptare la viața instituționalizată."
IV. Riscul de săvârșire a unor infracțiuni, ... Din raportul evaluativ al factorilor inhibatori/potențiatori ai conduitei infracționale, apreciez un risc mediu ca inculpata să reitereze acte de natură penala, cu tendință de descreștere, în condițiile menținerii siguranței financiare și ale prelucrării schemelor congnitiv-atitudinale disfuncționale"
V. Concluzii și propuneri. Din informațiile analizate în capitolele anterioare, rezultă că inculpata C.A. a depus eforturi, în decursul timpului, să-și asigure veniturile într-o manieră licită și în pofida problemelor medicale severe, a apelat la mijloace dezirabile social (angajare în muncă, implicare în activități gospodărești), iar în prezent dispune de stabilitate locativ ă/material și de susținerea familiei. .... Destructurarea angrenajului infracțional, perioada arestului preventiv și iminența actului punitive sunt în măsură să descurajeze suplimentar alte posibile intenții de reluare a activității infracționale de către inculpate și să-i reconfirme planurile dezirabile social."
Din punct de vedere criminologic, scopul final al oricărui sistem penal este, sau ar trebui să fie, eliminarea criminalității din societate și transformarea foștilor infractori în cetățeni perfect reintegrați în societate.
Având în vedere că de nenumărate ori, reintegrarea unui inculpat în societate este discutabilă, pornind de la circumstanțele personale ale subsemnatului, apreciez că cel puțin atunci când reintegrarea apare ca fiind posibilă, instanța ar trebui să ofere această șansă unui inculpat, insistând în special asupra scopului reeducativ și mai puțin asupra scopului punitiv.
Scopurile pedepsei, de a constrânge și reeduca făptuitorul pot fi pe deplin realizate cazul subsemnatei prin suspendarea sub supraveghere.
Măsura suspendării sub supraveghere s-a apreciat că este una justă cu atât mai mult cu cât instanța de fond a reținut că toate datele care au caracterizat persoana inculpatei conduc spre concluzia că o astfel de modalitate de individualizare este suficientă.
În plus, spre deosebire de alte spețe având ca obiect infracțiuni de corupție în prezentul dosar PREJUDICIUL/BENEFICIUL cauzat de subsemnată ESTE RECUPERAT.
Contrar celor reținute de către instanța de fond suma de 21.350 lei (echivalentul a aproximativ 4.270 euro) nu este atât de mare încât să se susțină că acesta era mijlocul subsemnatei de trai ori că am vorbi de o amplificare a gravității faptei.
Într-adevăr a fost un număr mare de beneficiari însă așa cum s-a dezvoltat la punctele precedente, inclusiv în sentință s-a reținut că majoritatea aveau afecțiuni reale, că unii se încadrau oricum în criteriile pentru acordarea pensiei, că aceasta putea fi obținută pe un timp limitat de maxim 1 an, că era un grad minim (gradul III), că mulți au beneficiat 1-2 luni sau chiar deloc.
Din această perspectivă, punând în balanță circumstanțele legate de faptă cu cele legate de persoana inculpatei, circumstanțele personale ar trebui să capete o valoare mai mare.
Instanța de fond a optat spre un cuantum sporit al pedepsei și detenției preponderent pe considerentul de a se da un exemplu prin condamnarea subsemnatei.
În schimb, nu s-a ținut cont că un astfel de exemplu a fost deja dat și aplicat în condițiile în care a fost arestată preventiv și la domiciliu timp de 6 luni în perioada 17.09.2019-20.03.2020.
Având în vedere aspectele personale, împrejurările în care s-au petrecut faptele, participarea la desfășurarea procedurilor penale precum și supunerea la măsuri privative de libertate timp de 6 luni de zile, s-a considerat că sunt elemente care trebuie avute în vedere de instanță la momentul la care va analiza dacă nu cumva caracterul represiv al sancțiunii poate fi atins în cazul de față și prin aplicarea unor pedepse diminuate iar ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere.
Așadar, în baza celor menționate inclusiv în referatul de evaluare s-a susținut în fața instanței de control că inculpata este o persoană care prezintă garanții și cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, riscul de a comite vreo faptă prevăzută de legea penală este redus.
În ceea ce privește condițiile cerute de art. 91 din Codul penal cu privire la cuantumul pedepsei, antecedența penală și acordul pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, fără nici un dubiu că în cauză ar fi întrunite cerințele legale arătate mai sus în situația în care instanța de apel ar aplica o pedeapsă rezultantă de cel mult 3 ani închisoare.
Chiar și instituția suspendării executării pedepsei privită sub aspectul esenței, funcțiilor și scopului său constrânge, pentru că, în tot cursul termenului de încercare, condamnatul este supus unei anumite constrângeri, se simte amenințat de o privațiune de libertate, ea intimidează și reeducă, pentru că, aflându-se sub amenințarea acestor consecințe speciale, condamnatul este determinat la un autocontrol deosebit în ceea ce privește respectarea legii penale.
Concluzionând, în ceea ce privește modalitatea de executare s-a apreciat că suspendarea sub supraveghere a acesteia este mai mult decât suficientă și proporțională raportat la persoana și vârsta inculpatei, situația medicală, coroborate cu acoperirea integrală a presupusului prejudiciu/beneficiu.
4. Cu privire la solicitarea de reducere a cuantumului cheltuielilor de judecată
În ceea ce privește această solicitare, prin sentință s-a dispus obligarea la 15.000 lei în condițiile în care prin rechizitoriu s-a apreciat că inculpata ar trebui să fie obligată la suma de 10.000 lei, iar în fața Tribunalului Cluj a uzat de procedura simplificată de judecată.
Prin concluziile scrise formulate de inculpata G.C.T., prin apărător ales, s-a solicitat ca prin decizia ce urmează a fi pronunțată să se dispună următoarele:
I. în baza 421 alin. (1) pct. 2, lit. a) C.proc.pen., admiterea apelului formulat de către inculpata G.C.T. împotriva sentinței penale nr. 253/2021 din 23.08.2021 a Tribunalului Cluj, desființarea în parte a sentinței atacate, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, iar în urma rejudecării s-a solicitat:
a. Reținerea circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) C.pen.
b. Reducerea pedepsei de 2 ani aplicate prin sentința apelată, spre minimul special de 1 an și 4 luni.
c. Menținerea dispoziției de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei
II. În baza art. 421 alin. (1) pct. 1, lit. b), respingerea apelului formulat de către DNA-S.T. Cluj împotriva sentinței penale nr. 253/2021 din 23.08.2021 a Tribunalului Cluj ca nefundat, pentru următoarele considerente.
Prin sentința penală nr. 253/2021 din 23 august 2021 pronunțată în prezentul dosar de către Tribunalul Cluj s-a dispus, printre altele, în temeiul art. 396 alin. (2) și (10) C.proc.pen., art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic, art. 35 alin. (1) C.pen. condamnarea inculpatei G.C.T. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (6 acte materiale) la pedeapsa principală de 2 ani închisoare, suspendată sub supraveghere.
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut la pag. 77 din sentință faptul că „inculpata G.C.T., funcționar public, angajat în calitate de medic specialist endocrinolog în cadrul Spitalului Clinic Municipal (...), în cursul anului 2019, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în mod repetat, a primit de la pacienți, direct sau prin intermediul inculpatei C.A., sume de bani cuprinse între 150 și 350 de lei, totalizând 1.500 lei precum și produse alimentare, în schimbul eliberării documentelor medicale necesare încadrării pacienților în grad de invaliditate.
În fața primei instanțe, judecata s-a desfășurat în procedura simplificată, inculpata recunoscând că a primit sumele de bani și produsele de la pacienți, astfel cum a rezultat din declarația din 09.02.2021 .
La termenul din 03.03.2021 au fost depuse de către apărătorul ales următoarele înscrisuri în circumstanțiere:
1. Certificat de participare la al 28 lea congres național al societății romane de endocrinologie din data de 10.10.2020
2. Certificat de absolvire a cursului „(...)", din data de 05.01.2020
3. Certificat de absolvire a cursului „Pacientul cu HTA și diabet zaharat în practica medicului de familie", din data de 05.05.2020
4. Certificat de absolvire a cursului „(...)" , din data de 21.02.2020
5. Certificat de absolvire a cursului „(...)", din data de 11.06.2020
6. Certificat de absolvire a cursului „(...)", din perioada 07.01.2019 - 31.10.2019
7. Certificat de absolvire a cursului de (...), din data de 19.06.2019
8. Certificat de participare la lucrările al celui de-al 27 lea congres național de (...), in perioada 19-22 iunie 2019
9. Certificat de absolvire al cursului (...), din data de 04.01.2019
10. Certificat de absolvire al cursului de (...), in perioada 15.05.2018 -15.05.2019
11. Certificat de absolvire a cursului (...), din perioada 23.04.2018-31.12.2018
12. Certificat de participare ale (...), din perioada 27-30 iunie 2018
13. Certificat de absolvire a cursului de endocrinologie din data de 27.06.2018
14. Certificat de participare la Simpozionul (...),din data de 13.12.2017
15. Certificat de participare la a IV a (...), desfășurat in data de 13.10.2017
16. Certificat de participare la Simpozionul cu tema (...), din data de 18.12.2017
17. Diploma de participare la conferința de 20 de ani de activitate a (...)in perioada 28-29.09.2017
18. Certificat de absolvire a cursului online (...), din perioada 11.01.2017 - 31.12.2017
19. Certificat de participare a cursului precongres-(...)din data de 21.06.2017
20. Certificat de participare la al XXV -lea (...) din perioada 22-24.06.2017
21. Certificat de participare la simpozionul (...)organizat in data de 05.05.2017
22. Certificat de participare la (...), din data de 27.04.2017
23. Certificat de Absolvire al cursului (...), din data de 03.03.2017
24. Certificat de participare al (...), organizat la data de 02.02.2017
25. Certificat de absolvire a cursului (...), desfășurat in data de 27.01.2017
26. Certificat de absolvire a (...), desfășurat in perioada 09.08.2016 -09.08.2017
27. A abolvit (...), desfășurat in data de 18-19.11.2016
28. Certificat de participare la simpozionul (...), desfășurat in data de 25.11.2016
29. Adeverința - se adeverește prin prezenta, ca a absolvit cursul online - (...), in data de 14.11.2016
30. Certificat de participare a conferinței (...) din perioada 28-29.10.2016
31. Adeverința - prin prezenta se adeverește ca este abonata in anul 2016 la revista (...) - Ediția in limba romana
32. Certificat de absolvire - a absolvit programul/curs deschis la distanta cu titlul (...), in perioada ianuarie - decembrie 2016
33. Certificat de participare la (...) 23 -25 iunie 2016
34. Certificat de absolvire al cursului (...) din 08.01.2015
35. Certificat de participare la al 4 lea congres internațional de (...) din perioada 29 -31.10.2015
36. Certificat de participare la simpozionul (...) si sigure din data de 22.05.2015
37. Certificat de participare la simpozionul (...) din 06.04.2015
38. Certificat de participare la al 23- lea congres național de (...) din perioada 25-27.06.2015
39. Certificat de participare la curs (...) din 24.06.2015
40. Certificat de participare la (...) din 25.03.2015
41. Certificat de absolvire a (...) din 19.02.2015
42. Certificat de participare la Workshop-ul (...)din data 27.05.2016
43. Diploma de participare la simpozionul internațional (...) din 19.02.2016
44. Certificat de participare la (...) din 14.05.2014
45. Certificat de absolvire a (...) din 10.06.2013
46. Certificat de participare la al 2 lea (...) din 25-26.10.2013
47. Certificat de absolvire a (...) din perioada 20-23.05.2013
48. Certificat de absolvire a (...) in perioada 18-23.03.2013
49. Certificat de (...) promovat cu media generala 9 din data de 28.10.2009
50. Certificat de (...) din data 26.04.2005
De asemenea, în dosarul asociat nr. 3850/117/2019/al.l s-a depus o caracterizare a inculpatei, emisă de spitalul Clinic Municipal (...).
I. Cu privire la apelul formulat de inculpata G.C.T.
S-a apreciat că soluția dispusă față de inculpata G.C.T. este în parte netemeinică, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, întrucât prima instanță nu a reținut circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 75 alin. (2) lit. b C.pen.
Deși la pag. 87 din sentință s-au menționat mai multe aspecte care diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatei, prima instanță a respins solicitarea apărării de reținere a circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C.pen.
Astfel, la pag. 87 din sentință, prima instanță a reținut:
„În ceea ce privește pe inculpata G.C.T., așa cum am arătat mai sus, este regretabil că a acceptat să fie dirijată în activitatea ei de medic de o persoană cu o pregătire profesională mult inferioară, pentru sume mici de bani ori produse alimentare ori alcoolice, atenții despre care spunea că nu erau necesare, pe care nu le pretindea, dar pe care le accepta din obișnuită, din cutumă. Instanța are însă convingerea că tot stresul îndurat de la momentul flagrantului, experiența unei astfel de acuzații și a întregului proces penal și-au pus amprenta asupra conștiinței inculpatei, în așa măsură încât aceasta să nu mai repete niciodată o conduită care să o aducă într-o situație similară. De aceea, având în vedere și îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de art. 91 din Codul penal, executarea pedepsei ce va fi aplicată va fi suspendată sub supraveghere.
Însă, la pag. 88, s-a precizat că deși au existat împrejurări legate de faptă care au diminuat gravitatea acesteia și periculozitatea inculpatei, aceste aspecte vor fi avute în vedere la aplicarea pedepsei minime.
În ceea ce privește reținerea aceleiași circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei G.C.T.pe motiv ca aceasta nu a condiționat actul medical de primirea unor sume de bani ci le-a acceptat cu titlu de recompensă, deși constituie o împrejurare legata de faptă care diminuează gravitatea acesteia și periculozitatea inculpatei, raportat la faptul că inculpata medic, spre deosebire de cei care au dat mită, era perfect conștientă de faptul că astfel de practici sunt interzise în sistemul public de sănătate, constituind infracțiune, împrejurarea va fi avută în vedere doar pentru aplicarea pedepsei minime, astfel cum a fost redusă limita urmare a recunoașterii învinuirii, contrabalansând faptul că infracțiunea a fost comisă în formă continuată. Cu alte cuvinte, instanța nu va mări pedeapsa aplicată inculpatei pe motiv că fapta a fost comisă în formă continuată datorită împrejurării că inculpata nu a condiționat actul medical de primirea unor sume de bani ci a acceptat remiterea lor cu titlu de recompensă.
Spre deosebire de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 C.pen., circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C.pen. reprezintă împrejurări care relevă grade de pericol social al infracțiunii sau de periculozitate a persoanei mai reduse, împrejurări ce sunt valorificate în prealabil etapei de analiză a criteriilor generale prev. de art. 74 C.pen.
Astfel, având în vedere împrejurările cauzei și persoana inculpatei, s-a solicitat instanței de apel reținerea circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. (2) lit. b C.pen. și reducerea limitelor de pedeapsă deja reduse ca urmare a soluționării cauzei în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii (2 ani - 6 ani și 8 luni) cu 1/3 conform art. 76 alin. (1) C.pen., urmând ca noile limite de pedeapsă să devină 1 an și 4 luni - 4 ani, 5 luni și 10 zile
Conform art. 75 alin. (2) lit. b C.pen. pot constitui circumstanțe atenuante judiciare (...) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
Pentru a fi reținută această circumstanță, s-a solicitat a fi avute în vedere următoarele aspecte: inculpata nu a condiționat actul medical de primirea vreunor sume de bani sau alte foloase,
inculpata nu a pretins de la vreun pacient vreo suma de bani sau alte foloase, inculpata a primit sumele de bani sau alte foloase întotdeauna după efectuarea actului medical și fără a fi solicitate,
inculpata nu a primit suma de bani pentru a-și îndeplini defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a întocmi documente medicale care să conțină diagnostice fictive, inculpata nu a efectuat nimic suplimentar sau special persoanelor care au remis suma de bani sau alte foloase, inculpata a întocmit actele medicale conform protocolului medical și priceperii pe care o avea diagnosticele înscrise pe documentele medicale sunt în conformitate cu realitatea și stabilite în urma efectuării testării clinice, în plus, diagnosticul de gușă micronodulară care a apărut menționat pe majoritatea documentelor întocmite de inculpată nu a reprezentat o afecțiune care să poată conduce la încadrarea vreunei persoane într-un grad de invaliditate.
Conform Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă București, consultat în legătură cu aceste aspecte, gușa micronodulară reprezintă o afecțiune endocrină ușoară care nu afectează capacitatea de muncă și nu se încadrează în grad de invaliditate.
Totodată, s-a precizat cu privire la acest aspect faptul că Hotărârea de Guvern nr. 155 din 2011 cuprinde diagnosticele pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, iar în ANEXĂ, la capitolul 6, sunt menționate toate afecțiunile endocrine care presupus un grad de invaliditate. Gușa micronodulară nu este menționată între acestea. în concluzie, inculpata nu a contribuit în vreun fel la pensionarea frauduloasă a unei persoane din prezentul dosar și nu a făcut parte dintr-o rețea ce avea ca scop prejudicierea bugetului de stat.
Cuantumul sumelor de bani și a produselor primite au fost reduse, în total, pentru 6 acte material, reținându-se la f. 133 din rechizitoriu și fila 77 din sentința primei instanțe suma totală de 1.500 lei. Aceste sume de bani au fost primite cu titlu de cadou, ulterior prestării serviciului medical, pacienții insistând să mulțumească inculpatei, numărul redus de acte materiale, respectiv 6, săvârșite în contextul unei cariere de peste 20 de ani de profesie.
Toate aceste aspecte sunt elemente legate de faptă care diminuează în mod consistent gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatei, fiind necesar a fi valorificate cu prilejul individualizării răspunderii penale, în sensul diminuării acesteia.
Între noile limite de pedeapsă rezultate (1 an și 4 luni -4 ani, 5 luni și 10 zile), s-a solicitat aplicarea unei pedepse îndreptate spre minim.
La individualizarea pedepsei aplicabile inculpatei pentru infracțiunea săvârșită, s-a cerut a se avea în vedere prevederile art. 74 C.pen., potrivit cărora (1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. (2) Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea.
Sub acest aspect, s-a impus a fi subliniat că atât natura, cât și cuantumul concret al pedepsei pe care instanța o stabilește și aplică în sarcina inculpatului trebuie privită prin prisma tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de lege, astfel cum au fost prezentate mai sus. Utilizarea conjugată a tuturor criteriilor amintite mai sus se înscrie în finalitatea urmărită de legiuitor prin modul de redactare a textului art. 74 C.pen.
Astfel, în concret, pentru a aplica pedepsele îndreptate spre minimul special, s-a solicitat a se avea în vedere următoarele criterii de individualizare a pedepsei:
> gravitatea infracțiunii săvârșite - gravitatea in concreto a infracțiunii a fost una redusă, raportat la modalitatea de comitere a acesteia (primirea ulterioară actului de serviciu fără a se pretinde ceva sau condiționa actul medical), cuantumul redus al sumelor (a primit sume cuprinse între 150-350 lei sau produse alimentare: lapte, cafea, ciocolată cu lapte, caș etc.)
> periculozitatea infractorului - inculpata nu are antecedente penale, iar riscul ca aceasta să comită alte infracțiuni este inexistent. Privind retrospectiv și marcată de experiența dosarului penal și a măsurii preventive, inculpata a regretat deciziile luate și a concluzionat că familia și libertatea valorează pentru ea mai mult decât recompensele financiare, fiind motivată să nu mai reia conduita infracțională.
> împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite - reiterând cele arătate anterior, infracțiunea a fost comisă în modalitatea primirii unor sume de bani sau foloase fără a fi solicitate de către inculpată, acestea fiind primite ulterior actului medical cu titlu de cadou. Sumele de bani și foloasele au fost primite ulterior actului de serviciu îndeplinit în mod corect.
> natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii - inculpata a primit de la pacienți ca obiect al mitei sume reduse de bani ce au variat între 150-350 de lei sau produse alimentare de valoare mică (o sticlă de lapte de vacă de 2 litri, 1/2 1 kg de caș de vacă, pungă de cafea, ciocolată cu lapte)
> motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit - inculpata nu a urmărit o îmbogățire din această activitate și nici nu a urmărit sau dorit să îi ajute pe pacienți să se pensioneze în mod nelegal. Astfel cum aceasta a declarat, documentele medicale erau întocmite în aceeași modalitatea ca și la orice altă persoană care se prezenta la cabinet. Astfel, actele medicale erau întocmite în mod corect, precizându-se diagnosticul real constatat de către inculpată. Inculpata nu a avut vreo înțelegere cu inc. F.A. și C.A. pentru a ajuta în vreun fel la pensionarea nelegală a persoanelor. Pe inc. F.A., inculpata nici măcar nu îl cunoștea.
> natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului -
inculpata se află la primul conflict cu legea penală;
> conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal -
- inculpata a colaborat cu organele judiciare, în faza de urmărire penală furnizând o declarație la data de 24.09.2019 prin care a recunoscut acuzația de la acel moment procesual, respectiv că a primit suma de bani de 200 de lei de la un pacient. în fața instanței a recunoscut că a primit sumele de bani și foloasele de la pacienți dar nu pentru a întocmi documente medicale nereala, uzând de procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției;
-inculpata a fost supusă măsurii preventive a controlului judiciar pentru o perioadă de aproximativ 1 an și 6 luni (din 24.09.2019 - 11.03.2021) și a respectat în integralitate obligațiile impuse în sarcina sa.
> nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
-inculpata este în vârstă de 50 de ani, de profesie medic, având o vastă experiență și pregătire profesională, astfel cum reiese din înscrisurile în circumstanțiere înaintate la dosarul cauzei (diplome, cursuri de participare, certificate de absolvire, caracterizarea emisă de spitalul Clinic Municipal (...) depusă în dosarul asociat 3850/117/2019/al.l).
-iInculpata are un loc de muncă stabil, fiind angajată din cursul anului 2000 la Spitalul Clinic Municipal (...), iar conform caracterizării de la locul de muncă (depusă în dosarul asociat 3850/117/2019/al.l) aceasta desfășoară o activitate consistentă, în cursul anului 2018, efectuând în medie un număr de 2579 de consultații în ambulator, 10 internări continue, 620 internări de zi, precum și un număr de 651 ecografii tiroidiene pentru pacienții internați în secțiile spitalului. Totodată, a rezultat din aceeași caracterizare faptul că inculpata a desfășurat o importantă activitate în privința consultărilor interclinice în specialitatea endocrinologie pentru pacienții internați în celelalte secții ale spitalului, în special în secția de chirurgie generală unde patologia tiroidiană chirurgicală este o parte importantă a intervențiilor chirurgical.
-inculpata este (...) și are în întreținere de una singură doi copii
-inculpata a regretat enorm și a conștientizat gravitatea și consecințele faptelor, fiind afectată vizibil și profund de prezentul proces, astfel cum s-a reținut și de către prima instanță prin încheierile prin care s-a dispus cu privire la măsurile preventive (în special cea din 6 ianuarie 2019 pronunțată în dosarul asociat 3850/117/2019/al.5)
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a considerat că în mod corect prima instanță a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.
Astfel, inculpata, aflată la o vârstă de 50 de ani, are în întreținere doi copii și ar prezenta un risc redus de reiterare a conduitei infracționale, este integrată în societate, și-a asumat imputabilitatea faptelor, înțelegând semnificația juridică a activității sale și regretând infracțiunile comise, context în care rolul educativ al pedepsei și atenționarea acesteia asupra consecințelor faptei sale vor fi atinse prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, fiind suficiente date că prin executarea unei astfel de sancțiuni inculpatei îi va fi reimprimată o atitudine corectă față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Astfel, în mod corect, din prisma probelor administrate pe parcursul procesului penal și a dispozițiilor legale incidente, prima instanță a constatat că în cauză sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 91 și urm. C.pen. pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor.
Conform art. 91 alin. (1) și (2) C.pen., pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:
-pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
-inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
-inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
-în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
-pedeapsa aplicată să nu fie numai amenda;
-aplicarea pedepsei să nu fi fost inițial amânată și ulterior revocată;
-inculpatul să nu se fi sustras de la urmărire penală ori judecată sau să nu fi încercat zădărnicirea aflării adevărului ori identificarea și tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Așadar, în ce privește prima condiție, respectiv ca pedeapsa aplicată să nu depășească limita de 3 ani, această este împlinită, întrucât în cauză inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani, iar ca urmare a solicitărilor apărării cuantumul pedepsei poate coborî sub 2 ani.
Raportat la condiția lipsei antecedentelor penale ale inculpatului, după cum reiese din fișa de cazier judiciar aflată la dosarul cauzei, inculpata se află la prima confruntare cu legea penală.
Cu privire la condiția manifestării acordului de a presta o munca neremunerată în folosul comunității, s-a precizat faptul că la termenul din data de 15.04.2021 inculpata și-a manifestat un astfel de acord.
În ceea ce privește persoana inculpatei, s-a precizat faptul că aceasta a avut o conduită impecabilă anterior săvârșirii infracțiunii, aflându-se la prima confruntare cu legea penală. Pe de altă parte, prima instanță a reținut corect că inculpata este integrată în societate, are o familie în întreținere și a fost afectată profund de prezentul proces penal.
II. Cu privire la apelul formulat de către DNA – S.T. Cluj
Prin motivele de apel formulate, DNA – S.T. Cluj s-au invocat motive de nelegalitate și netemeinicie ale sentinței pronunțate de prima instanță, în ceea ce o privește pe inculpata G.C.T..
Referitor la criticile de netemeinice s-a arătat că pedeapsa aplicată inculpatei este insuficientă. De asemenea, parchetul apreciază că ar fi oportună aplicarea pedepsei complementare dispusă în cauză pe o perioadă de 5 ani.
Aceste critici ale parchetului sunt nefondate, având în vedere atât considerentele primei instanțe, cât și aspectele invocate de către apărare prin prezentele concluzii, care au relevat, că inculpata este o persoană fără antecedente penale, integrată în societate (având în întreținere 2 copii), cu un grad ridicat de pregătire profesională, ce a primit sume de bani într-un cuantum redus, fără a pretinde sau condiționa actul medical și care regretă săvârșirea faptei și a conștientizat semnificația faptei sale.
Referitor la criticile de nelegalitate s-a arătat că prima instanță a omis a face aplicarea dispozițiilor art. 66 alin. (2) C.pen., care prevăd obligativitatea de a dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. 1 lit. (a), (b) C.pen, atunci când legea prevede interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
Și aceste critici ale parchetului sunt nefondate, având în vedere că dispozițiile art. 66 alin. (2) C.pen. care prevăd obligativitatea de a dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen nu sunt aplicabile în cazul inculpatei G.C.T..
Potrivit art. 289 alin. (1) C.pen. infracțiunea de luare de mită se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
Astfel, legea penală prevede alternativ pedeapsa interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică cu pedeapsa interzicerii dreptului de a exercita activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
Prin sentința penală atacată, prima instanță a interzis inculpatei activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, nu și dreptul de a ocupa o funcție publică.
Având în vedere că legea prevede alternativ cele două interdicții și faptul că prima instanța nu a aplicat pedeapsa interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, art. 66 alin. (2) C.pen. nu este aplicabil, motiv pentru care nu se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b).
Analizând apelurile declarate din prisma motivelor invocate, al probatoriului administrat și al dispozițiilor art. 417 și următoarele Cod Procedură Penală Curtea constată următoarele:
Instanța fondului, în urma analizării judicioase a materialului probator administrat în condiții de legalitate în cursul urmăririi penale, având în vedere și poziția procesuală neechivocă a inculpaților din prezenta cauză care, în ședință publică, în condiții de oralitate, contradictorialitate și asistați de apărători au arătat că recunosc faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței, cunosc probele administrate, nu le contestă și solicită a fi judecați în baza procedurii simplificate, a admis în mod legal și temeinic solicitarea acestora constatând întrunite dispozițiile articolului 374 și următoarele Cod Procedură Penală.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea și temeinicia probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Astfel din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, cunoscut și necontestat de inculpații a căror analiză formează obiectul prezentului dosar respectiv inculpata C. actualmente P.A., G.C.T. T.A.E., P.A., V.S.O.M., R.I. U.M., M.G., M.B.V., M.O., P.R., M.A., V.D., I.A.D., G.V., B.A.; P.L., P.L.A., B.M., P.M.L., P.R., B.D., T.D.N., B.N., P.P.G., P.L., M.R., P.D.G., S.A.M., P.R., P.E.F., P. fostă G.A. și P.G.L. rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță .
Având în vedere părțile care au declarat apel în această cauză, ne vom referi punctual la situația acestora, având în vedere că ceilalți inculpați din prezentul dosar nu au atacat prezenta hotărâre iar apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Cluj vizează doar modalitatea de individualizare a pedepselor iar nicidecum starea de fapt reținută în sarcina acestora.
În sarcina inculpatei C. actualmente P.A. s-a reținut că în cursul anului 2019, în mod repetat, însă în baza aceleiași rezoluții infracționale a pretins de la un număr de 78 de persoane în mai multe tranșe pentru sine și pentru doctorul F.A. decedat la acest moment, sume de bani cuprinse între 1000 și 1500 RON din care a primit efectiv suma de 57.600 RON pentru ca prin influența reală de care se bucura față de F.A., medic expert al asigurărilor sociale, angajat al Casei Județene de pensii Cluj în cadrul Compartimentului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, titular al cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă 1 Cluj, să determine emiterea deciziilor medicale de încadrare în grad de invaliditate, acte esențiale pentru obținerea pensiilor de boală, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev.de art. 291 alin. 1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr.78/2000 modificată cu aplicarea art 35 alin 1 Cod Penal- 78 de acte materiale.
În aceeași perioadă din sumele pretinse beneficiarilor a remis în mod repetat inculpatului F.A. în directa legatură cu atribuțiile acestuia, privind stabilirea gradului de invaliditate sumă de bani cuprinse între 300 și 600 RON în cazul pacienților noi, respectiv 300- 400 RON în cazul revizuirilor totalizând suma de 36. 250 RON faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev.de art. 290 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr.78/2000 modif.cu aplicarea art 35 alin. 1 Cod Penal -76 de acte materiale.
Se mai reține în sarcină acestei inculpate că în data de 12 septembrie 2019 a remis inculpatei G.C.T., medic specialist endocrinolog angajat al Spitalului Clinic Județean Cluj Napoca suma de 200 RON, provenind de la investigatorul sub acoperire R.D.I., pentru a recompensă ajutorul acordat prin întocmirea referatului medical și a biletului de externare, acte medicale necesare pentru justificarea deciziei de încadrare în grad de invaliditate care urma să fie emisă de către inculpatul F.A., faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul M.O.I. a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru faptul că în perioada mai -septembrie 2019 a promis inculpatei C. actualmente P.A., pentru sine și pentru inculpatul F.A., foloase materiale în sumă de 1200 RON la care se adaugă suma de 100 RON pentru fiecare deplasare din care are remis efectiv suma de 600 RON pentru ca prin influența de care se bucură față de medicul expert să determine emiterea de către acesta a deciziei privind incapacitatea de muncă pentru numitul B.I., faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de articolul 292 aliniatul 1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr.78/2000 cu modificările ulterioare ,precum și că prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A. a remis inculpatului F.A. suma de 500 RON pentru ca în calitatea de medic expert al asigurărilor sociale cu atribuții în stabilirea gradului de invaliditate al persoanelor să dispună emiterea deciziei de invaliditate în favoarea numitului B.I., act esențial pentru încasarea pensiei de boală, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prevăzută de articolul 290 aliniatul 1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr. 78/2000 modificată.
Numitul B. este o persoană vulnerabilă, locuiește singur și nu are venituri din care să se întrețină și a stârnit compasiunea inculpatului M. care a dorit să-l ajute.
P. fostă G.A. a fost trimisă în judecată și condamnată în primă instanță pentru că în perioada aprilie -mai 2019 a a promis și a remis inculpatei C. actualmente P.A. pentru sine și pentru inculpatul F.A., foloase materiale în sumă de 400 RON pentru ca a prin influența de care se bucură față de medicul expert să determine, la termenul stabilit pentru revizuire, emiterea unei noi decizii privind capacitatea de muncă-fără ca inculpata să se prezinte în fața medicului expert, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de articolul 292 aliniatul 1 Cod Penal raportat la Art 6 din Lg 78 / 2000 precum și că în cursul lunii iunie 2019 prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A. a remis inculpatului F.A. suma de 300 RON pentru ca, în calitate de medic expert al asigurărilor sociale cu atribuții în stabilirea gradului de invaliditate al persoanelor, să dispună emiterea unei noi decizii de invaliditate la termenul stabilit pentru revizuire fără ca pacientul să fie prezent și examinat faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prevăzut de articolul 290 aliniatul 1 Cod Penal raportat la art . 6 din Legea nr.78/2000 modificată .
Inculpata V.S.O.M. a fost trimisă în judecată pentru că în perioada aprilie -august 2019, a promis și a remis, în mai multe tranșe inculpatei C. actualmente P.A., pentru sine și pentru inculpatul F.A., foloase materiale în sumă totală de 1100 RON din care a remis efectiv suma de 700 RON pentru ca, prin influența de care se bucură față de medicul expert se determine emiterea de către acesta a deciziei privind incapacitatea de muncă, act esențial pentru încasarea pensiei de boală, faptă care cum a reținut că în mod just și instanța fondului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin.1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr.78/2000 modificată și că în cursul lunii iunie 2019 prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A. a remis inculpatului F.A. suma de 500 RON pentru ca în calitate de medic expert al asigurărilor sociale cu atribuții în stabilirea gradului de invaliditate al persoanelor, să dispună emiterea deciziei de invaliditate, act esențial pentru încasarea pensiei de boală faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr.78/2000 modificată.
Inculpata G.C.T. a fost trimisă în judecată și condamnată în prima instanță reținându-se în sarcina sa că, în calitate de funcționar public, angajat în calitate de medic specialist endocrinolog în cadrul spitalului (...), în cursul anului 2019, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în mod repetat, a primit de la pacienți, direct sau prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A., sume de bani cuprinse între 150 și 350 lei, totalizând 1.500 lei, precum și produse alimentare, în schimbul eliberării documentelor necesare încadrării pacienților în grad de invaliditate, faptă ce întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art.289 alin.1 rap.la art.6 din Legea nr.78/2000 modif.
Așa cum am precizat și anterior și cum a constatat și instanța fondului această stare de fapt succinct prezentată mai sus, reținută în sarcină inculpaților prin actul de sesizare al instanței și recunoscută de către aceștia rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din:
◀ declarațiile inculpaților
◀ procesele verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice
◀ procesele verbale de redare a activităților de supraveghere și planșele fotografice aferente
◀ depozițiile martorilor
◀ înscrisuri adresele emise de Casa Județeană de Pensii (...) din care rezultă sumele de bani pe care inculpații le-au încasat urmare a activităților ilicite desfășurate de către inculpata C. actualmente P.A. în colaborare cu inculpatul decedat în prezent (...)
◀ deciziile de invaliditate existente la dosar
◀ înscrisuri
Apărătorul ales al inculpatului M.O.a solicitată schimbarea încadrării juridice arătând că acesta în mod eronat a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de cumpărare de influență prev.de art. 292 alin. 1 Cod Penal raportat la art 6 din Legea nr. 78/2000 în concurs cu infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 alin. 1 Cod Penal raportat la același art. 6 din Lg 78 / 2000 deoarece suntem în prezența unei singure infracțiuni, aceea de dare de mită, deoarece din analiza celor două texte legale rezultă că atât promisiunea, cât și darea de bani reprezintă elementul material atât a infracțiunii de dare de mită, cât și a infracțiunii de cumpărare de influență, că în prezenta speță infracțiunea de dare de mită s-a realizat indirect prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A. și se arată că, în această ordine de idei, a reține în sarcina inculpatului cele două infracțiuni constitui o dublă sancționare și încalcă principiul ne bis in idem, principiul garantat de articolul 4 din Protocolul 7 adițional la CEDO și de art. 6 din Codul de Procedură Penală care interzic pedepsirea unei persoane de două ori pentru aceeași faptă.
Instanța de apel, prin încheierea din 4 februarie 2022, a respins această cerere de schimbare a încadrării juridice având în vedere că dispozițiile legale încălcate de către inculpatul (...), respectiv prevederile art.290 și ale art. 292, fiind incidente în cauză prevederile concursului de infracțiuni. Din starea de fapt reținută în sarcină inculpatului atât prin actul de sesizare a instanței, cât și prin hotărârea atacată rezultă dincolo de orice dubiu că activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape:
În prima etapă inculpatul M.alături de ceilalți inculpați din prezentul dosar a cumpărat influența de care se bucura inculpata C. actualmente P.A. față de cei doi funcționari publici, medici F.A. și G.T.
Iar apoi după ce a cumpărat această influență este real, prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A. a fost remise suma de bani inculpatului F..
În cazul concret deduse judecății inculpatul M. nu ar fi putut, fără cumpărarea influenței de care se bucura inculpate C. actualmente P.A. să obțină acele înscrisuri medicale fără drept pentru numitul B.P..
Din probele dosarului a reieșit că inculpata C. actualmente P. și-a construit o adevărată rețea pentru valorificarea influenței de care se bucura în raport de cei 2 medici, iar în situația rarissima, în care erau persoane care încercau să evite această intermediere, inculpate lua legătura cu medical (...) și i se spunea să tergiverseze eliberarea deciziilor sau a actelor medicale pentru ca doritorii să fie nevoiți să apeleze la ea pentru o intermediere reușită.
Pe de altă parte se observă că din sumele de bani pe care acest inculpat le a remis inculpatei C. actualmente P.A. o parte doar s-au dus la inculpatul (...) cealaltă parte a fost reținută de către ea cu titlu de cheltuieli de deplasare, aspect recunoscut de către inculpate. Se impune a se observa că întâi cea care se îndestula din sumele de bani obținute de la inculpați era inculpata C. actualmente P.A., iar abia apoi se făceau demersurile necesare la cadrele medicale și se remiteau sumele de bani.
Deci vom avea pe de o parte darea de bani pentru inculpata C. actualmente P.A. care are influență asupra unui funcționar public pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în datoriile sale de serviciu, regăsindu-se toate elementele de tipicitate ale infracțiunii prev. de articolul 292 Cod Penal, iar pe de altă parte avem darea de bani, prin intermediul inculpatei C. actualmente P.A. pentru inculpatul F., în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, astfel că fiind vorba de sume de bani diferite ce care au fost date în scopuri diferite.
Este reală împrejurarea că ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului au același obiect juridic special-relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu-, însă subiecții pasivi secundari sunt diferiti. Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase se face în cazul infracțiunii de dare de mită către cel care are îndatoririle de serviciu a căror îndeplinire, neîndeplinire , întârziere sau act contrar acestor îndatori se solicită. În cazul cumpărării de influență actele de promisiune, oferire sau dare de bani se exercită către o altă persoană decât funcționarul, ale cărui îndatoriri de serviciu sunt legate de banii sau foloasele în cauză, respectiv actele sunt făcute către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra uni funcționar public.
De fapt, în realitate aceasta a remis o sumă de bani pentru influența pe care o avea inculpata C. actualmente P.A. o avea asupra inculpatului (...) pentru determinarea acestuia să presteze un activitae în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar diferența de bani a remis o acesteia pentru achitarea serviciului prestat de medic urmare a exercitării influenței, serviciu care, în lipsa influenței inculpatei C. actualmente P.A. nu ar fi avut loc.
Nu se poate reține astfel că ne-am afla în prezența unei singure infracțiuni sau că inculpatul ar fi condamnată de două ori pentru aceeași acțiune ilicită.
De fapt în realitate aceasta a remis o sumă de bani pentru influența pe care o avea inculpata C. actualmente P.A. o avea asupra inculpatului (...) pentru determinarea acestuia să presteze un activitae în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar diferența de bani a remis o acesteia pentru achitarea serviciului prestat de medic urmare a exercitării influenței, serviciu care, în lipsa influenței inculpatei C. actualmente P.A. nu ar fi avut loc.
Ne bis in idem , principiul la care a făcut referire apărarea, nu este incident în cauză deoarece acest principiu are ca obiectiv impunerea respectării autorității de lucru judecat în desfășurarea unui proces penal. Prin autoritate de lucru judecat se înțelege puterea sau forța acordată de lege hotărârii judecătorești definitive de a fi executată și de a împiedica o nouă urmărire pentru aceeași faptă.
Potrivit art. 6 Cpp nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub o altă încadrare juridică.
Acest principiu, extrem de important este prevăzut și în art.4 al Protocolului nr.7 adițional la Convenția Europeană, în art.14 par.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și art. 50 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, în scopul interzicerii reluării procedurilor penale care au fost închise printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Or, în cauza concretă dedusă judecății nu poate fi vorba, în condițiile în care față de inculpați nu s-a declanșat o procedură penală pararlelă și nu s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă pentru aceleași fapte , de ne bis in idem . dacă am valida teza apărării nu am putea reține niciodată concursul real sau ideal de infracțiuni, ceea ce contravine voinței legiuitorului.
În ceea ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpata C. actualmente P.A. de asemenea respinsă prin aceeași încheiere despre care am făcut anterior vorbire din același considerente ca și cele avut în vedere în ceea ce privește situația inculpatului M. vom reține că nu poate fi sancționată inculpata pentru o formă de participație diferită așa cum a solicitat apărarea, respectivă complicitate sau instigare la darea de mită deoarece inculpate a fost autorul dării de mită ea fiind intermediarul acestei dări de mită, având în vedere dispozițiile art. 289 C p care sancționează fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, primește primește bani sau foloase necuvenite.
De asemenea, nu poate fi reținută o singură infracțiunea de dare de mită cu mai multe acte materiale deoarece este evident că ne aflăm în prezența unei rezoluții infracționale unice care a existat până la momentul opririi activității infracționale a inculpatei urmare a intervenției organelor judiciare, având în vedere contextul în care aceste infracțiuni au fost săvârșite, inculpata având acces la inculpatul (...) și apoi la inculpata G., având în vedere că au fost atrase în acest circuit infracțional locuitorii dintr-o zonă care era cunoscută de către inculpate, ca inculpate, după ce au obținut primele rezultate pozitive, a avut o reputație în acea colectivitate și comunitate ca fiind o persoană care rezolvă astfel de lucruri fără a putea avea o reprezentare a faptului că comită o singură infracțiune și comițând mai multe acte materiale ale aceluiași infracțiuni în funcție de solicitările clienților.
Pentru a putea reține o infracțiune unică așa cum a solicitat apărarea respectiv unitatea naturală colectivă ar trebui să constatăm că acțiunea ce intră în structura infracțiunii se compune dintr o pluralitate de acte materiale.În cauza concretă dedusă judecății nu se poate susține , în mod credibil, că actiunile ilicite ale inculpatelor C. și G., au fost unice, însă au produs rezultate multiple .Ceea ce integrează o pluralitate de acte materiale-identice sau asemănătoare sub aspectul lor fizic într o singură acțiune, este, pe lângă factorul subiectiv constând în existența unei rezoluții unice și factorul obiectiv, deoarece săvârșirea lor are loc într-o succesiune neîntreruptă sau , astfel spus., în existența unei continuități materiale de executare .Această concepție unificatoare , bazată pe elemente obiective reale exclude orice diferențieri între actele materiale, concepând continuitatea acestora ca expresie a personalității unice a subiectului care acționează, realizând dintr o suflare întreaga acțiune aflată în intenția sa. De esența infracțiunii unice ese numai aparența unei pluralități de fapte penale, chiar dacă conținutul acesteia este format din mai multe acte contextuale-comise cu o unică respirație-săvârșite neîntrerupt și cu aceeași ocazie, ceea ce evident, raportat la perioada infracțională reținută în sarcina inculpatelor , nu este cazul.
Același argumente le avem și un ceea ce privește solicitarea de schimbarea încadrării juridice formulată de către inculpata G.C.T., care a solicitat a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită în formă continuată 6 acte materiale prev. de art. 289 alin.1 Cp raportat art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 alin. 1 Cod Penal între o singură infracțiune de luare de mită în formă unității naturale colective.
Așa cum am arătat și anterior apreciem că nu ne aflăm în prezența unei unități naturale de infracțiune.
În concluzie, raportat la încadrările juridice date faptelor reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare al instanței și prin hotărârea atacată, pentru argumentele expuse prin încheierea din 4 februarie 2022 și cele din prezenta, vom reține că acestea sunt corecte.
Contrar criticilor formulate de către Ministerul Public și de către inculpații apelanți apreciem că pedepsele aplicate inculpaților ca și cuantum și ca modalitate de executare au fost just individualizate.
Astfel instanța fondului a făcut o amplă analiză a criteriilor generale din individualizare a pedepselor, a împrejurărilor comiterii faptelor, a gradului de pericol social concret al faptelor imputate acestora, al lipsei antecedentelor penale, a conduitei sincere pe parcursul procesului penal, a faptului că soluționarea prezentei cauze cu celeritate a fost posibilă datorită atitudinii sincere a inculpaților din prezentul dosar care au solicitat a fi judecați în procedura simplificată.
Nu considerăm că se impune majorareasau micșorarea acestor pedepse care sunt situate la minimul special redus cu 1/3 pentru cumpărătorii de influență și cei care au dat mită și spre mediu pentru inculpata C. actualmente P.A. în sarcină căruia s-a reținut o activitate infracțională amplă -78 de acte materiale-care a fost inițiatoarea aceste activități infracționale și care au obținut beneficii semnificative din această activitate, influențând persoane cu o mult mai bună pregătire decât a ei, dar și faptul că mulți din inculpații din prezentul dosar aveau o reală vocație, datorită problemelor de sănatate, pentru a benedicia de drepturile obținute într-o manieră frauduloasă.
Instanța fondului în mod corect a reținut circumstanțe atenuante în ceea ce privește pe inculpatul M.O. căruia i-a aplicat o pedeapsă puțin sub minimul redus cu o treime aplicându-i pedepse de câte 1 an închisoare, având în vedere că acesta a făcut demersurile pentru a obține acte medicale și decizia de invaliditate pentru altă persoană B.P. care era o persoană singură, fără nicio sursă de venit și cu probleme de sănătate.
Situația este similară și în ceea ce îl privește pe inculpatul M.A. care a făcut aceste demersuri ilicite pentru soția sa, suferindă de mai multe boli și care apoi a obținut legal, pensia de invaliditate.
Reținerea circumstanțelor atenuante nu este posibilă însă în sarcina celorlalți inculpați deoarece activitatea lor ilicită nu a fost una de o gravitate redusă într o asemenea manieră încât instanța să aprecieze că minimul special redus cu 1/3 al pedepselor este excesiv .
Imposibilitatea reținerii circumstanței atenuante prev. de art.75 alin.2 lit.b Cp este cu atât mai evidentă în cazul inculpatelor C. -actualmente P.Și G.. În sarcina celor 2 s-au reținut mai multe acte materiale, inculpata G., o persoană cu o pregătire profesională de excepție, conform scriptelor de la dosar, ce obține venituri rezonabile raportat la media veniturilor din (...)ia, se lasă implicată într o asemenea activitate infracțională.
În ceea ce o privește pe inculpata C. actualmente P., aceasta a desfășurat o activiate infracțională extrem de amplă, a obținut foloase materiale consistente, activitatea infracțională a fost stopată doar urmare a intervenției organelor judiciare, iar problemele medicale invocate de aceasta existau și la data comiterii faptelor, însă nu au împiedicat-o să desfășoare activități ilicite.
În ceea ce privește aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea prev. de articolul 66 alin.1 lit. a și b Cp susținută de către Ministerul Public ca un aspect de nelegalitate a hotărârii atacate, prin aceea că nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 66 alin.2 Cod penal, observăm că instanța fondului a dispus condamnarea inculpatei G. sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la dispozițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 infracțiune care este sancționată cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de exercita profesia sau activitatea în executare a cărei săvârșit fapta, spre deosebire de celelalte reglementări unde - de exemplu art. 292 Cp cumpărarea de influență legiuitorul a stabilit că pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
În cazul infracțiunii de luare de mită legiuitorul a indicat în mod expres care drepturi trebuie interzise persoanelor care comit această infracțiune, pentru ca pedepsele aplicate acestora să prevină comiterea de noi infracțiuni atât de către cel trimis în judecată și condamnat, cât și de cel ce-ar putea fi tentat să desfășoare activități ilicite în legătură cu atribuțiile de serviciu.
Considerăm că nu sunt incidente în materie dispozițiile articolului 66 alin. 2 cod penal care fac referiri la acele prevederi legale, la acel regim sancționator care privește interzicerea unor drepturi fără ca acestea să fie expres menționate de către legiuitor, pe de o parte, iar pe de altă parte, în cauza concretă dedusă judecății inculpatei G. i a fost interzis dreptul de a desfășura activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, nu și dreptul de a ocupa o funcție publică.
Nu poate fi primită nici solicitarea inculpatului M.de a se înlocui pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat cu pedepsele complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a alege și de a comunica cu inculpata U. (fosta C.) A.deoarece o persoană careprin acțiunile sale ilicite a adus atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu nu este aptă și în măsură să ocupe o funcție publică.
Solicitarea inculpatelor apelante P.A. și V.S.O.M. de a se dispune înlăturarea obligării la muncă neremunerată în folosul comunității deorece au diferite afecțiuni medicale nu va fi primită. Conform art.51 din Lg.253/2013 consilierul de probațiune, primind copia hotărârii judecătorești, decide, pe baza evaluării inițiale a persoanei, la care din cele 2 instituții din comunitate menționate în sentință se va executa obligația și tipul de activitate, urmând ca apoi, persoana supravegheată să prezinte un certificat medical eliberat, după caz, de medicul său de familie sau de un medic de medicină generală, care să confirme fapul că persoana este aptă pentru prestarea unor activități dintre cele propuse de consilierul de probațiune. Din actele medicale depuse la dosar de apărarre nu rezultă că cele 2 inculpate și-au pierdut parțial sau total capacitatea de muncă, astfel ca instanța de apel să poată dispune exonerarea lor de la muncă în folosul comunității.
În ceea ce privește solicitarea Ministerului Public de a se dispune publicarea hotărârii definitive de condamnare ca pedeapsă complementară ce să fie aplicată inculpatei C. actualmente P.A., apreciem că aceasta se impune pentru a descuraja conduite ilicite similare, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana condamnatei. Astfel, conform art.70 alin.2 Cp instanța de apel dispune publicarea hotărârii de condamnare în extras, cu anonimizarea datelor personale ale inculpaților, cu redarea pe scurt a stării de fapt și a dispozitivului hotărârii de condamnare. Publicarea hotărârii se va face în Adevărul o singură dată, pe cheltuiala inculpatei C. Actualmente P., fără a se dezvălui identitatea altor persoane.
Inculapții apelanți M. și C. -actualmente P., au contestat și cuantumul cheltuielilor judiciare la plata cărora au fost obligați , considerându-le excesive. Având în vedere amploarea activității infracționale desfășurată de inculpata C. -actualmente P.și de ceilalați inculpați, volumul actelor de urmărire penală și durata procedurii în fața instanței fondului ,incluzând și dosarele asociate, apreciem că acel cuantum stabilit de instanță, cuantum ce înglobează și cheltuielile efectuate în cursul urmăriruii penale, nu este disproporționat.
Pentru aceste considerente vor fi respins ca nefondate apelurile declarate în cauză de către inculpații apelanți și va fi admis apelul Ministerului Public, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

DECIDE:

I.În baza art.421 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA ST Cluj împotriva s.p. 253/23.08.2021 a Tribunalului Cluj pe care o desființează în parte, doar în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare a publicării hotărârii definitive de condamnare inculpatei P.-fostă U., fostă C. -A. și pronunând o nouă hotărâre în aceste limite:
Conform art.70 alin.2 Cp dispune publicarea hotărârii de condamnare în extras, cu anonimizarea datelor personale ale inculpaților, cu redarea pe scurt a stării de fapt și a dispozitivului hotărârii de condamnare. Publicarea hotărârii se va face în ziarul Adevărul o singură dată, pe cheltuiala inculpatei P.-fostă U., fostă C. -A., fără a se dezvălui identitatea altor persoane.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

II.Respinge ca nefondate apelurile declarate împotriva aceleiași sentințe de către inculpații P.-fostă U., fostă C. -A., G.C.T., M.O.I., P.L., P. fostă G.A.și V.S.O.M..

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 320 lei x 11 onorarii parțiale apărători din oficiu, sume ce se vor avansa din FMJ pentru av. G. A., M.H., K.A.R.A., U.L.A.P., M.M., M.A., R.A., G.A. și F.A. și respectiv suma de 1253x16, onorarii integrale ce se vor avansa din FMJ pentru av. P.L., R.V., Ț.D., B.L., P.R., O.S., S.A., U.I., B.M., C.A., R.D.A., W.D., M.S., R.C., V.I. și B.Ș..
Obligă inculpații apelanți la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat cu prezentul apel în cuantum câte 700 lei fiecare, restul cheltuielilor rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată azi, 21 martie 2022, prin punerea la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE	JUDECĂTOR
(...)	(...)
GREFIER
(...)

Red. (...)/Tehn. (...)

4 ex/21.03.2022

Jud.fond: (...)