Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2022:043.000227

Dosar nr. 10334/99/2017

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI
NCPP-SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 227
Ședința publică de la 18 martie 2022

Completul compus din:
PREȘEDINTE (...)
Judecător (...)
Grefier (...)

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași împotriva sentinței penale nr. 29 din 20.01.2021, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 10334/99/2017.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.11.2021, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta încheiere, la ședința de judecată participând procuror (...) de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, când instanța, în temeiul art. 391 alin. (1) C.pr.pen., a stabilit pronunțarea la data de 04.01.2022, apoi la 03.02.2022, apoi la 24.02.2022, apoi la 07.03.2022, apoi la 11.03.2022 și, ulterior, la 18.03.2022.

CURTEA DE APEL,

Asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr. 29 din 20.01.2021, Tribunalul Iași a hotărât:
„În baza dispozițiilor art. 396 alin. (5) C.pr.pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., dispune achitarea inculpatului N.C., (...), pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen..
În baza disp. art. 396 alin. (5) C.pr.pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., dispune achitarea inculpatului D.G.M., (...), pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.
În temeiul art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei în cuantum total de 4930 lei (din care suma de 1430 lei reprezintă contravaloarea expertizei criminalistice efectuate în cauză) rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2021.”

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
„Prin rechizitoriul nr. 111/P/2009 emis la 06.12.2017 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași la data de 21.12.2017, sub nr. 10334/99/2017, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:
- N.C., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen.(două acte materiale);
- D.G.M., (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.
Prin actul de sesizare s-au reținut următoarele:
La data de 12.04.2016 a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași cu nr. 52/P/2016 denunțul numitului M.R.I., fost agent de poliție rutieră în cadrul (...) cu privire la următoarele aspecte:
- în cursul lunii septembrie 2008, inspectorul de poliție D.G.M., din cadrul (...) a intervenit telefonic la denunțător pentru o persoană numită A.N. în sensul ca denunțătorul să modifice procesul verbal de sancționare contravențională a acestuia (să schimbe sancțiunea cu „Amendă„ în aceea cu „Avertisment„);
- în cursul lunii septembrie 2008, comisarul de poliție N.C., din cadrul (...) a intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să nu-l sancționeze contravențional pe numitul M.V., conducător auto ce fusese depistat conducând un autoturism pe drumurile publice depășind limita de viteza legală pe acel sector de drum;
- în cursul lunii noiembrie 2008, comisarul N.C., din cadrul (...) a intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să nu-l sancționeze contravențional pe numitul P.I.L. ce fusese depistat conducând un autoturism pe drumurile publice depășind limita de viteza legală pe acel sector de drum.
Prin ordonanța din data de 15.04.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de dispozițiile art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen..
- instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută de dispozițiile 47 C.pen. raportat la art. 320 alin. (2) C.pen.
La acel moment pe rolul Curții de Apel Iași se afla dosarul nr. 7949/99/2009* privind apelul declarat de inculpații M.R.I., L.I., G.D.C., C.V., B.G.E., B.C., .C.G., C.C., H.C.G., L.D.P., M.C.B., M.M., M.M.D. și M.L. împotriva sentinței penale nr. 453 din data de 23.10.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 7949/99/2009.
Instanța de fond pronunțase în cauză condamnări față de toți inculpații sus-menționați la pedepse cu închisoarea ( parte dintre inculpați fuseseră condamnați la pedepse cu închisoare în regim de detenție, parte dintre inculpați fuseseră condamnați la pedepse cu închisoare cu suspendarea condiționată a executării).
Prin rechizitoriul emis în dosarul penal nr. 489/P/2008, la data de 02.11.2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a sesizat Tribunalul Iași în legătură cu săvârșirea de către inculpații C.V., M.R.I., M.L., L.I., M.C.B., C.C., B.C., M.M.D., H.C.G., B.G.E., L.D.P., C.G., M.M. și G.D.C. a mai multor acte materiale ale infracțiunilor de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen., „fals material în înscrisuri oficiale”, prev. de art. 288 alin. (2) C.pen., „trafic de influență”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C.pen. și „fals intelectual”, prev. de art. 289 C.pen, toate aceste infracțiuni fiind săvârșite de cei menționați mai sus, în perioada septembrie-noiembrie 2008, în exercitarea atribuțiilor lor de agenți constatatori la (...).
În esență, în actul de inculpare și trimitere în judecată se reținea că, profitând de calitatea lor de funcționari cu atribuții de conducere și control respectiv de agenți constatatori la regimul circulației pe drumurile publice, din oficiu sau instigați fiind de alte persoane cu care se aflau în conivență, nu au luat măsurile legale față de contravenienți la regimul circulației pe drumurile publice, creându-le astfel acestora avantaje patrimoniale (înlocuirea cuantumului unei amenzi cu sancțiunea « avertismentului ») și nepatrimoniale (neluarea măsurii legale a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice), și aducând, prin prisma multitudinii de acte materiale (ce denotă o practică) și implicarea în activitatea infracțională atât a agenților constatori cât și a ofițerilor cu atribuțiuni de control, o tulburare însemnată a activitătii Serviciului Rutier Iași.
Având în vedere că unele acte materiale reținute în sarcina inculpaților mai sus menționați au fost săvârșite la instigarea unor ofițeri de poliție (C.A., D.G.M., N.C.) sau a altor persoane cu calitate specială cerută de Legea nr. 78/2000 modificată (procuror P.L.), prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei față de aceste persoane și declinarea competenței de soluționare în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, fiind constituit dosarul 111/P/2009.
Prin rezoluția din 24.09.2012 în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale printre alții și față de față de:
- D.G.M., fost ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzute și pedepsite de dispozițiile de art. 25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen.
- N.C., ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen.
Prin ordonanța din data de 08.11.2012 s-a dispus: Scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților:
-D.G.M., fost ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...)
-N.C., ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., precum și a altor învinuiți.
Ulterior, la data de 11.04.2016, numitul M.R.I., care refuzase să dea declarație în cauza penală nr. 111/P/2009, a formulat un denunț în legătură cu faptele comisarului de poliție N.C. și cu cea a subcomisarului D.G.M., recunoscând actele materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu comise la instigarea celor doi ofițeri de poliție așa cum au fost descrise mai sus.
Prin decizia penală nr. 538 din 22.07.2016 Curtea de Apel Iași a dispus:
- condamnarea inculpatului M.R.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 13² din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și a art. 5 alin. (1) C.pen. și cu referire la Decizia CCR nr. 405/15.06.2016, reținând comiterea unui număr de 13 acte materiale printre care și actele materiale din 27.09.2008 și 14.11.2008 – comise la instigarea comisarului N.C. și pe cel din data de 20.09.2008 – comis la instigarea subcomisarului D.G.M.;
Prin ordonanța nr. 29/II-2/2017 din data de 15 februarie 2017 Direcția Națională Anticorupție a dispus infirmarea ordonanței 111/P/2009 din 08.11.2012 și redeschiderea urmăririi penale față de numiții N.C., D.G.M. și alții.
Prin încheierea nr. 19 din data de 16.03.2017, în dosarul 138/45/2017 Curtea de Apel Iași a dispus confirmarea redeschiderii urmăririi penale față de cei sus-menționați.
Ulterior, în cauză a fost audiat în calitate de martor denunțător M.R.I., acesta menținând și detaliind aspectele sesizate în denunțul formulat.
Prin ordonanța din data de 04.09.2017 s-a dispus reunirea dosarului penal cu numărul 52/P/2016 la dosarul penal nr. 111/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași.
Prin ordonanța din data de 12.10.2017 s-a dispus schimbarea încadrării juridice:
-a faptei reținute în sarcina suspectului N.C., (...) din instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen în instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și a art. 5 alin. 1 C.pen. constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...):
-la data de 27.09.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului M.V., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul M.V. constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare;
-la data de 14.11.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului P.I.L., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul P.I.L. constând în neaplicarea punctelor de amendă, a punctelor de penalizare precum și prin faptul că nu a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce;
-a faptei reținute în sarcina suspectului D.G.M., din instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. în instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. constând în aceea că, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...) la data de 20.09.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului A.N., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul A.N. constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare;
Din analiza probatoriului administrat, prin actul de sesizare s-a stabilit următoarea situație de fapt:
Potrivit art. 2 din O.U.G. 195/2002 „ îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora„.
Potrivit art. 26 din Legea 218/2002 privind Organizarea și funcționarea Poliției Române, printre atribuțiile Poliției Române se regăsesec și acelea de:
-10. constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale, potrivit legii;
-19. supraveghează și controlează circulația pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, și colaborează cu alte autorități publice, instituții, asociații și organizații neguvernamentale, pentru îmbunătățirea organizării și sistematizării circulației, asigurarea stării tehnice a autovehiculelor, perfecționarea pregătirii conducătorilor auto și luarea unor măsuri de educație rutieră a participanților la trafic;
Cu privire la inculpatul N.C. :
Potrivit Fișei postului pentru anul 2008, inculpatul N.C. îndeplinea funcția de Ofițer principal 1 în cadrul (...), având gradul profesional de inspector de poliție.
Potrivit Fișei postului pentru anul 2008 agentul șef adjunct de poliție M.R.I. îndeplinea funcția de agent II în cadrul (...), fiind într-o relație de subordonare ierarhică față de inculpatul N.C..
La data de 27.09.2008, ora 15.33, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție rutieră M.R.I. a oprit pentru control autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...) condus de martorul M.V. ce rula pe DE 583, pe raza localității Vulturi, comuna Popricani, județul Iași cu o viteză de 65 km/h pe drumurile publice, limita legală de viteză fiind de 50 km/h - aspect surprins pe caseta nr. 589 aferentă sistemul de supraveghere a traficului rutier instalat pe autoturismul de serviciu cu numărul de înmatriculare (...).
Ȋn circumstanțele arătate, agentul constatator a fost contactat telefonic de inculpatul N.C. care i-a solicitat, invocând intervenția “șefului” (“Dă-i hârtiile că a sunat șeful”), să nu îl sancționeze contravențional pe martorul M.V., solicitare căreia M.R.I. i-a dat curs remitându-i acestuia documentele fără a-i aplica sancțiunea legală prevazută de dispozițiile art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 4) din O.U.G. nr. 195/2002 (șase-opt puncte amendă contravențională și două puncte penalizare).
Discuția telefonică între martorul denunțător M.R.I. și inculpatul N.C. a făcut obiectul procesului-verbal de redare atașat la dosarul cauzei din care rezultă următoarele:
Convorbirea din data de 27.09.2008, ora 15.38 dintre M.R.I. (postul telefonic nr. (...)) și inculpatul N.C. (postul telefonic nr. (...) - Inspectoratul de Poliție Județean Iași):
M.R.I.- Da.
(B).- Ce faci, R.?
M.R.I.- Muncesc!
(B).-Ai oprit pe cineva M.V.?
M.R.I.- Lăsați-1, că i-am spus să stea la mașină și să aștepte.
(B).-Aha! (râd amândoi) Dă-i hârtiile, că a sunat șefu.
M.R.I.- Îs aglomerat!
(B).-Aha! După ce termini acolo i le dai.
M.R.I.- Da, da, știu ce am de făcut.
(B).-Știi cine-i, da?
M.R.I.- Bine, trăiți!
(B).- Bun, noroc! ( vol. 1 Interceptări, filele 176-177)
În cauză au fost administrate probe din coroborarea cărora au rezultat următoarele:
-din procesul verbal privind verificarea în baza de date Evidența permiselor auto din România, M.V., CNP (...) figurează ca deținător de permis și fără abateri comise la data de 27.09.2008 ( vol.3, filele 210-212);
-din procesul verbal privind verificarea sancțiunilor contravenționale aplicate de A.S.A. M.R. la data de 27.09.2008 s-a stabilit, conform registrului radar (...), pag.66, faptul că M.R. și-a desfășurat activitatea, în ziua sus-menționată, pe acest autoturism, dotat cu aparat radar, în schimbul doi, în calitate de operator radar și a aplicat un număr de 16 sancțiuni contravenționale pe raza localității Vulturi, jud. Iași, între orele 15.01-17.44. Între persoanele care au fost sancționate contravențional nu se regăsește martorul M.V. ( vol.3, filele 210-212);
-din procesul verbal de verificare a casetei 589 a rezultat faptul că pe înregistrarea video, la ora 15:33, este surprins autoturismul marca (...), cu numărul de înmatriculare (...), înmatriculat pe (...), societate administrată de M.V., circulând în localitatea Vulturi cu viteza de 65 Km/oră. Din înregistrare rezultă că autovehiculul a fost oprit în trafic pentru abaterea săvârșită de contravenient (vol.3, filele 210-212);
-Audiat fiind, martor M.V. a declarat că nu-și aduce aminte incidentul, datorită vârstei înaintate.
Cu privire la această situație de fapt, martorul denunțător M.R.I. a declarat următoarele :
În cursul anului 2008 își desfășura activitatea în cadrul (...) ca agent de poliție rutieră. În acea perioadă inculpatul N.C., care era inspector principal de poliție, îndeplinea funcția șef de tură întrucât acesta îl instruia la intrarea în serviciu, îl controla în timpul serviciului și îi analiza activitatea.(...)
La sfârșitul lunii septembrie 2008, își desfășura activitatea pe auto (...) în schimbul doi. În jurul orelor 16-17 aflându-se în localitatea Vulturi, pe DN 24, a oprit un autoturism marca (...), nu-și amintește alte detalii, autoturism condus de numitul M.V. cu viteza de 65km/oră.
Înainte de a-l opri pe numitul M.V. martorul denunțător mai oprise două autoturisme care depășiseră viteza și completa actele pentru șoferi.
M.R.I. arată că a luat actele numitului M.V. și s-a deplasat la autoturismul de serviciu pentru a continua să scrie procesele verbale. Între timp, a fost contactat telefonic de inculpatul N.C. care i-a comunicat că a fost sunat de șeful mare, fără să-i spună la cine se referă nici martorul întrebând, inculpatul N.C. spunându-i totodată să nu ia măsurile legale împotriva lui M.V.. Martorul denunțător arată că inculpatul N.C. l-a întrebat dacă îl cunoaște pe cel pe care l-a oprit. Martorul denunțător arată că nu îl cunoștea la acel moment, aflând ulterior că este patronul restaurantului (...).
Martorul denunțător arată că a acceptat solicitarea inculpatului N.C. în sensul că nu a aplicat nicio sancțiune, dându-i actele înapoi numitului M.V., întrucât inculpatul N.C. îi era șef nemijlocit și nu dorea ca acesta să îi facă probleme și să fie astfel marginalizat. Martorul denunțător arată că era de la sine înțeles că dacă nu făceai ceea ce te rugau șefii puteai fi pus de serviciu oricând sau să fii evidențiat în sens negativ în ședințe ori de câte ori se ivea ocazia.(....) – (vol. 2 , filele 19-22)
Prin sentința penală nr. 453/2013 din data de 23.10.2013 pronunțată în dosarul 7949/99/2009 Tribunalul Iași a dispus condamnarea inculpatului M.R.I. pentru săvârșirea unui număr de 13 acte materiale ale infracțiunii de „ abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit„ unul dintre aceste acte materiale fiind cel descris anterior, dispoziție menținută ulterior prin Decizia penală nr. 538/22.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
La data de 14.11.2008, orele 17.58, aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție rutieră M.R.I. a oprit pentru control autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...) condus de martorul P.I.L. ce rula pe DE 583, în raza localității Podu Iloaiei, județul Iași cu o viteză de 108 km/h.
În circumstanțele arătate, agentul constator a fost contactat telefonic de inculpatul N.C. care i-a solicitat ( afirmând “Ai un P. pe acolo”....”Nu-l mai ai!”) să nu îl sancționeze contravențional pe martorul P.I.L., solicitare căreia agentul șef adjunct de poliție M.R.I. i-a dat curs remițându-i acestuia documentele fără a-i aplica sancțiunea legală prevazută de dispozițiile art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 (patru puncte amendă contravențională și reținerea permisului de conducere).
Discuția telefonică între martorul denunțător M.R.I. și inculpatul N.C. a făcut obiectul procesului-verbal de redare atașat la dosarul cauzei din care rezultă următoarele:
Convorbirea din data de 14.11.2008, la ora 18:16:22, dintre inculpatul N.C. aflat la postul telefonic nr. (...) și M.R.I. (postul telefonic nr. (...))

M.R.I.- Alo?
(X).- Alo?
M.R.I.- Să trăiți!
(X).- Salut, comandante! Ce faci?
M.R.I.- Muncesc.
(X).- Ce muncești, măi?
M.R.I.- Diverse.
(X).- Da?
M.R.I.- Da.
(X).- Ai un P. acolo?
M.R.I.- (râde) Da, am unu'.
(X).- Nu-l mai ai!
M.R.I.- (râde) Bine!
(X).-Bine, R.!
M.R.I.- Să trăiți!
(X).- Spor al munci. Noroc, noroc! ( vol.1 Interceptări, filele 288-289)
În cauză au fost administrate probe din coroborarea cărora au rezultat următoarele:
-din verificarea în Registrul posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...) în luna noiembrie 2008, pag.266, s-a constatat că ag. șef. adj. M.R.I. a fost planificat la data de 14.11.2008 în serviciu schimbul II, între orele 14-22, singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...) pe care este instalat dispozitiv radar urmând a-și desfășura activitatea pe DE 583 Podu Iloaiei – (vol. 3, filele 227-233);
- De asemenea, în schimbul II au mai fost planificați A.S.A. C.C., singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...) pe care este instalat dispozitiv radar urmând a-și desfășura activitatea pe DE 583 Lețcani-Podu Iloaiei și A.S.A B.C., singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...) urmând a-și desfășura activitatea pe DE 583 Lețcani-Podu Iloaiei - ( vol.3, fila 231)
- verificându-se modalitatea prin care dispozitivul radar amplasat pe auto (...) înregistrează evenimentele s-a stabilit că acesta este prevăzut cu aparat foto si nu casetă - (vol. 3, filele 227-233);
- procedându-se la verificarea filmului foto corespondent datei 14.11.2008 s-a constatat faptul că la ora 17.58.59 a fost surprins circulând cu viteza de 108 km/h în localitate autoturismul cu număr de înmatriculare (...) –(vol. 3, filele 227-233);
-procedându-se la verificarea în registrul radar (...), la pag. 18 figurează identificați și sancționați un număr de 16 contravenienți în localitatea Podu Iloaiei în intervalul 16.04-18.22 însă între aceștia nu se regăsește P.I.L., (...). Operatorul radar a fost agentul C.C., iar polițiștii folosiți la oprire au fost A.S.A. B.C. și A.S.A. M.R.I. - (vol. 3, filele 227-233);
- din procesul-verbal de verificare în baza de date Evidența permiselor auto din România a rezultat că martorul P.I.L., (...) figurează ca deținător de permis și fără abateri comise la data de 14.11.2008 - (vol. 3, filele 227-233);
-procedând la verificarea în bazele de date privind evidența autovehiculelor înregistrate în circulație în România, s-a constatat că autoturismul marca (...), cu număr de înmatriculare (...) este proprietatea (...), societate unde este angajat ca agent de vânzări martorul P.I.L., (...) - (vol. 3, filele 227-233);
- procedând la verificarea sancțiunilor contravenționale aplicate de A.S.A. M.R. la data de 14.11.2008 s-a stabilit că la ora 17.59, pe raza localități Podu Iloaiei a întocmit procesul verbal seria 2081681 pe numele contravenientului P.I.L., (...) pentru faptul că a traversat DE 583 prin loc nepermis în localitatea Podu Iloaiei abatere prevăzută art. 99 alin. (l) pct. 3) din O.U.G. 195/20002 și în acest sens i-a aplicat acestuia sancțiunea avertisment, deși acesta săvârșise o altă abatere - (vol. 3, filele 227-233);
Fiind audiat, martorul P.I.L. susține că la data respectivă a fost oprit în trafic, însă nu cunoaște motivul. De asemenea martorul afirmă că a fost sancționat pentru traversare prin loc nepermis, însă el nu a săvârșit această contravenție. El neagă faptul că ar fi intervenit pe lângă cineva pentru a nu se lua măsurile legale de către agentul de poliție care 1-a oprit în trafic – (vol. 3, filele 239-240)
Cu privire la această situație de fapt, martorul denunțător M.R.I. a declarat următoarele (declarație filele 19-22 dosar urmărire penală) :
(...) În cursul lunii noiembrie 2008, eram de serviciu schimbul II, singur, pe auto M.A.l. cu numărul (...) și își desfăsura activitatea pe DE 583 Podu Iloaiei.
La un moment dat, a primit prin stație un apel de la un coleg de pe altă mașină pe care era instalat un dispozitiv radar, crede că era agentul C., care i-a indicat să oprească un autoturism (...). Martorul denunțător nu-și amintește alte detalii cu privire la autoturism cu excepția faptului că fusese surprins circulând cu viteza de 108 km/h.
Martorul denunțător a procedat la oprirea autoturismului care era condus de numitul P.I.L., i-a solicitat acestuia actele pentru a completa procesul verbal de contravenție și pentru a-i reține permisul de conducere, s-a apucat de scris și în timp ce scria a primit un telefon de la inculpatul N.C. care i-a dat de înțeles să nu-1 mai sancționeze pe cel oprit.
Martorul denunțător arată că, întrucât deja completa procesul-verbal, a atestat în fals că numitul P.I.L. a traversat prin loc nepermis și i-a aplicat un avertisment.
I-a înmânat acestuia procesul-verbal dar martorul denunțător nu crede că acesta l-a citit atunci și nici el nu i-a spus contravenientului ceea ce consemnase.(....) – (vol 2 , filele 19-22).
Prin sentința penală nr. 453/2013 din data de 23.10.2013 pronunțată în dosarul 7949/99/2009, Tribunalul Iași a dispus anularea procesului-verbal de contravenție întocmit de M.R.I. la data de 14.11.2008 pe numele contravenientului P.I.L., dispoziție menținută ulterior prin Decizia penală nr. 538/22.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Prin sentința penală nr. 453/2013 din data de 23.10.2013 pronunțată în dosarul 7949/99/2009, Tribunalul Iași a dispus condamnarea inculpatului M.R.I. pentru săvârșirea unui număr de 13 acte materiale ale infracțiunii de „ abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit„ unul dintre aceste acte materiale fiind cel descris anterior, dispoziție menținută ulterior prin Decizia penală nr. 538/22.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
În cauză au fost solicitate relații de la Inspectoratul Județean de Poliție Iași privind terminalele telefonice de serviciu de pe care au fost efectuate apeluri telefonice prin centrala IPJ Iași( (...)) în datele de 27.09.2008 și 14.11.2008 la nr. de telefon (...).
Potrivit răspunsului furnizat de unitatea sus-menționată prin adresa nr. 318.743 din data de 26.03.2009 (vol 3, fila 218) cu acest nr. de telefon au fost efectuate convorbiri în ziua de 27.09.2008, la ora 15.38.04 și în ziua de 14.11.2008, la ora 18.16.22 de la nr. de interior (...) repartizat (...), unul din polițiștii care lucrează în biroul respectiv fiind la data convorbirilor sus-menționate inculpatul N.C.
Cu privire la inculpatul D.M.G.
Potrivit Fișei postului pentru anul 2008, inculpatul D.M.G. îndeplinea funcția de Ofițer principal 1 în cadrul (...), având gradul profesional de subinspector de poliție.
La data de 20.09.2008 orele 16.47, aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție rutieră M.R.I. a oprit pentru control autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...) condus de numitul A.N. ce rula cu o viteză de 78 km/h (limita legală de viteză fiind de 50 km/h) pe drumurile publice pe raza localității Popricani, județul Iași.
Ȋn circumstanțele date, agentul constatator, corect aplicarea prevederile art. 108 alin. (1), lit. b) pct. 2) din O.U.G. nr. 195/2002, a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției seria CC numărul 1677752 în baza căruia i-a aplicat conducătorului auto o amendă contravențională de 200 RON corelativ cu impunerea a 3 (trei) puncte de penalizare.
În seara aceleiași zile, la orele 19.18, M.R.I. a fost contactat telefonic de către inculpatul D.G.M. care i-a cerut textual “Poți să faci ceva pentru el ?„ (n.n. pentru A.N.).
Agentul constatator i-a transmis inculpatului D.G.M. “Facem, da să aducă copia cealaltă”. În aceste circumstanțe, agentul M.R.I. a modificat prin suprascriere procesul-verbal la rubrica “cuantumul amenzii-200 RON”, menționând în locul acesteia sancțiunea “avertismentului”.
Discuția telefonică între martorul denunțător M.R.I. și inculpatul D.G.M. a făcut obiectul procesului-verbal de redare atașat la dosarul cauzei din care rezultă următoarele:
Convorbirea din data de 20.09.2008, la ora 19.18.40, dintre inculpatul D.G.M. aflat la postul telefonic nr. (...) și M.R.I. aflat la postul telefonic nr. (...))
MRI: Da.
DGM: R.?
MRI: Da.
DGM: Salut. G.D. la telefon.
MRI: Da , domn' G, trăiți!
DGM: Ce faci?
MRI: Muncesc șefu.
DGM: Am o rugăminte mare la tine.
MRI: A!
DGM: Ai acolo la tine un (...) sau o trecut pe la tine.
MRI: N-am șefu nici un (...).
DGM: A.N.
MRI: A , alta , aha. O fost, dar cred că acum 4 ore.
DGM: Da?
MRI: E de mult.
DGM: El acum m-o sunat.
MRI: Nu, e de pe la... , stați că mă uit la oră acum.
DGM: Poți să faci ceva pentru el?
MRI: Facem, da să aducă copia cealaltă.
DGM: Da , da . La cât termini?
MRI: La 22 șefu' , da la 21.30 îs la baza.
DGM: Vin la 21.30 , merci mult!
MRI: Bine , șefu' să trăiți. O fost la 16.47, deci am zis bine că acum 4 ore.
DGM: Aha, las că-l sun eu pe bandit. Bine, vin la bază.
MRI: Bun, să trăiți !
DGM : Ne vedem. ( vol. 2 Interceptări, filele 302-303)
În cauză au fost administrate probe din coroborarea cărorara au rezultat următoarele:
- procedând la verificarea în Registrul posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...) în luna septembrie 2008, pag.46, s-a constatat că A.S.A. M.R.I. a fost planificat la data de 20.09.2008 în serviciu schimbul II, între orele 14-22, singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...) pe care este instalat dispozitiv radar urmând a-și desfășura activitatea pe DN24C Popricani și DE583 Vânători – (vol 3, filele 138-144)
- De asemenea, procedând la verificarea Registrului posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...), în luna septembrie 2008, s-a constatat că inculpatul D.G.M. a fost planificat la data de 20.09.2008 în serviciu schimbul I, între orele 06.30-14.30, pentru instruire și control - (vol 3, filele 138-144)
- procedând la verificarea casetelor video cu imaginile fixate de camera dispozitivului radar, s-a constatat că la data de 20.09.2008 echipajul radar de pe auto (...) a folosit caseta cu numărul 586 - (vol 3, filele 138-144);
- procedând la verificarea casetei 586 s-a constatat faptul că pe înregistrarea video, la ora 16:47, este surprins autoturismul marca (...), cu numărul de înmatriculare (...), circulând în localitate cu viteza de 78 Km/oră. (vol 3, filele 138-144);
- procedând la verificarea în registrul radar B52WBM, la pag.63, la punctul nr.6 figurează sancționat contravenientul A.N., CNP (...), în localitatea Cotu Morii, la ora 16.47, acesta circulând cu auto marca (...), număr de înmatriculare (...), pentru abaterea prevăzută de art. 108 alin. 1) lit. b) pct. 2) din O.U.G. 195/2002 cu 3 puncte penalizare pentru faptul că circula cu 78 km/h în localitate - (vol 3, filele 138-144)
- în baza de date de evidența permiselor auto din România nu figurează numitul A.N., CNP (...), ca deținător de permis emis de autoritățile române - (vol 3, filele 138-144)
- procedând la verificarea în bazele de date privind evidența autovehiculelor înregistrate în circulație în Romania, s-a constatat că autoturismul marca (...) cu numărul (...) este înmatriculat pe numele proprietarului Ș.C.V., CNP (...) - (vol 3, filele 138-144)
- s-a identificat originalul procesului verbal seria CC nr. 1677752 din data de 20.09.2008, întocmit de A.S.A. M.R.I. prin care contravenientul A.N., CNP (...), a fost sancționat la ora 16.47, în localitatea Cotu Morii, pe DN 24 km214+150 m, circulând cu auto marca (...), număr de înmatriculare (...), viteza de 78 km/h și a fost sancționat conform prevederilor art. art. 108 alin. 1) lit. b) pct. 2) din O.U.G. 195/2002 cu 3 puncte penalizare - (vol 3, filele 138-144);
De asemenea, se observă faptul că punctele de amendă sunt șterse în sensul că peste înscrisul cuantumului inițial de 200 RON al amenzii s-a consemnat un altul, respectiv "avertisment", fapt constatat și în constatarea tehnico- științifică efectuată și atașată la dosarul cauzei.
Cu privire la această situație de fapt, martorul denunțător M.R.I. a declarat următoarele ( declarație filele 19-22, vol.2 dosar u.p.):
„(...) Inculpatul D.G.M. era în anul 2008 subinspector de poliție în cadrul aceluiași serviciu, fiind colegi.
În cursul lunii septembrie 2008 își desfășura serviciul pe auto M.A.I cu numărul (...) pe care este instalat dispozitiv radar urmând să-și desfășoare activitatea pe DN24C Popricani și DE583 Vânători. Martorul denunțător arată că era singur pe mașină, nu mai avea alt coleg.
Își amintește că a oprit un autoturism care depășise viteza legală, dar nu cu foarte mult, însă își amintește numele celui care era la volan respectiv, A.N.
Martorul denunțător i-a aplicat acestuia o sancțiune contravențională constând în 3 puncte de penalizare și amendă care crede că era în jurul sumei de 200 de lei.
După ce a plecat șoferul, căruia i-a înmânat procesul verbal de contravenție, a fost sunat pe telefonul personal de subinspectorul D.G.M., nu mai reține dacă acesta era la serviciu în ziua respectivă, care l-a întrebat dacă a oprit o persoană pe numele A., spunându-i că este prietenul lui. La răspunsul afirmativ al martorului denunțător, inculpatul D.M.G. l-a întrebat pe martor dacă poate să facă ceva pentru el, în sensul de a reveni asupra măsurii luate.
Martorul denunțător i-a răspuns inculpatului D.M.G. că va rezolva situația, fără a da alte detalii. Martorul denunțător arată că nu a refuzat intervenția deoarece era o practică la nivelul Serviciului Poliției Rutiere Iași ca agenții din teren să fie sunați de diverși colegi sau șefi în numele lor sau pentru alții cu scopul de reveni asupra sancțiunilor date șoferilor depistați în trafic.
Astfel, martorul denunțător a modificat conținutul procesului verbal întocmit pe numele A.N. prin suprascriere în sensul că a menționat " avertisment" la rubrica " amendă " , rămânând cele trei puncte de penalizare.
Ulterior, după câteva zile s-a întâlnit la serviciu cu inculpatul D.G.M. și i-a spus că s-a rezolvat ceea ce îl rugase.(...) „
Fiind citat la adresa indicată în fișa de la evidența populației, martorul A.N. nu a putut fi audiat pe motiv că la respectiva adresă nu figurează ca locuind efectiv aspect ce rezultă din procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare în cauză, constatându-se o imposibilitate obiectivă de administrare a acestui mijloc de probă.
Prin sentința penală nr. 453/2013 din data de 23.10.2013 pronunțată în dosarul 7949/99/2009, Tribunalul Iași a dispus anularea procesului verbal de contravenție întocmit de M.R.I. la data de 20.09.2008 pe numele contravenientului A.N., dispoziție menținută ulterior prin Decizia penală nr. 538/22.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Prin Decizia penală nr. 453/2013 din data de 23.10.2013 pronunțată în dosarul 7949/99/2009 Tribunalul Iași a dispus condamnarea inculpatului M.R.I. pentru săvârșirea unui număr de 13 acte materiale ale infracțiunii de „ abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit„ unul dintre aceste acte materiale fiind cel descris anterior, dispoziție menținută ulterior prin Decizia penală nr. 538/22.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
În declarația sa, martorul denunțător M.R.I. oferă și o imagine asupra situației existente la momentul comiterii infracțiunilor la nivelul (...) declarând următoarele:
„ (...) Menționez că în toate ședințele de instruire ni se spunea că în teren trebuie să ne orientăm iar această practică a telefoanelor care se dădeau pentru a interveni pentru contravenienți se dădeau în numele acestei " orientări".
Eu am înțeles din aceste ședințe și din contactele cu șefii că era mai bine ca anumite persoane care făceau parte din administrație sau instituții publice sau private cunoscute și care erau depistate în trafic săvârșind anumite abateri să nu fie sancționate.
Declar că am fost și eu, indirect, de acord cu aceste practici motiv pentru care am fost și condamnat și consider că șefii mei nu și-au îndeplinit atribuțiile în mod corespunzător în sensul că nu am fost coordonați în mod legal, nu am fost controlați, nu am fost sancționați astfel că în mod eronat imaginea (...) era una foarte bună desi realitatea era alta.
Dacă nu m-ar fi sunat numiții D. și N. să intervină pentru cei opriți de mine în trafic în anul 2008, respectiv A.N., M.V. și P.I.L. eu aș fi aplicat sancțiunile legale. Întrucât D. și N. îmi erau șefi aveau un ascendent asupra mea astfel că nu am putut să-i refuz. Ei au abuzat de funcțiile pe care le aveau intervenind pentru aceste persoane și instigându-mă să nu-mi îndeplinesc atribuțiile de serviciu.(...) – (vol 2, filele 19-22)
În actul de sesizare s-a constatat că, în drept:
Faptele inculpatului N.C., care în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...):
-l-a data de 27.09.2008, l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului M.V., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul M.V., constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare;
- la data de 14.11.2008, l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului P.I.L., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...), care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul P.I.L. constând în neaplicarea punctelor de amendă, a punctelor de penalizare precum și prin faptul că nu a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și a art. 5 alin. (1) C.pen.
Fapta inculpatului D.G.M., care în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...) la data de 20.09.2008, l-a determinat pe agentul constatator M.R.I., să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului A.N., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul A.N., constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.
Prin încheierea finală de camera preliminară nr. 62 CP din data de 10.52.2018, data în dosarul nr. 10334/99/2017/a1 al Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 45CC din data de 09.10.2018 a Curții de Apel Iași, s-a dispus începerea judecății în cauză cu privire la inculpații N.C. și D.G.M., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 111/P/2009 emis la data de al Ministerului Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Natională Anticorupție, pentru săvârșirea infracțiunilor sus menționate.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe și mijloace de probă:
-declarația martorului denunțător M.R.I. –- ( vol. 2, filele 19-22),
-declarațiile martorilor: M.V. –(vol. 3, filele 98, 220-221), P.I.L. (vol. 3 , filele 123, 238-240)
Procesele-verbale de redare :
-Extras p-v. redare a discuției telefonice purtate la data de 27.09.2008 între M.R.I. și inc. N.C. - vol. 1 Intercepări, filele 176-177 ;
- Extras p-v. redare a discuției telefonice purtate la data de 14.11.2008 între M.R.I. și inc. N.C. - vol. 1 Interceptări, filele 288-289;
-procesele-verbale de verificare (vol.3, filele 210-212 și vol.3 , filele 227-233);
procesele-verbale de redare : Extras pv redare a discuției telefonice purtate la data de 20.09.2008 între M.R.I. și inc. D.M.G. - vol. 2 Interceptări, filele 302-303;
-procesele-verbale de verificare ( vol 3 , filele 138-144 )
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații N.C., D.G.M., martorul denunțător M.R.I., s-a depus raportul de expertiză criminalistică nr. 209/14.12.2020 întocmit de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, s-au depus răspunsurile la I.P.J. Iași-Serviciul Rutier la adresele instanței din data de 24.04.2019(filele 72-74 dosar fond).
Referitor la poziția procesuală a inculpaților N.C. și D.G.M., se reține că, în cursul urmăririi penale inculpații s-au prevalat de dreptul la tăcere, iar în cursul judecății inculpații au dat declarații consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, instanța reține următoarele:
Instanța reține că vinovăția unei persoane se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției iar sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului.
Totodată, reține că potrivit art. 8 C.pr.pen., „organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și drepturilor părților și ale subiecților procesuali astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.”
De asemenea, potrivit art. 4 C.pr.pen., orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă.”
Se reține, în plus, că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat în sensul că: ”principiul prezumției de nevinovăție reclamă, printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării și că dubiul să fie profitabil acuzatului. Acuzării îi revine obligația de a arăta învinuitului care sunt acuzațiile cărora le va face obiectul și a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declarație de vinovăție. Statul este obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuși sau cu asistența unui avocat) și să-i permită, să interogheze sau să pună să fie audiați martorii acuzării. Acest drept, nu implică numai un echilibru între acuzare și apărare, ci, impune ca audierea martorilor să fie în general, în contradictoriu. Elementele de probă trebuie să fie în principiu, produse în fața acuzatului în audiență publică și în vederea unei dezbateri în contradictoriu” (cauza Barbera, Mesesegue și Jabordo versus Spania).
La adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte „erga omnes” .
Hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare, situație care este aplicabilă și în prezenta cauză.
Raportat la situația concretă din speță, prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează libertatea persoanei, s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal și a concepției organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe: vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului; până la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitivă învinuitul are statutul de persoană nevinovată; hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială ce nu poate fi înlăturată prin probe trebuie să se dea eficiență principiului „in dubio pro reo”.
Toate aceste cerințe sunt argumente pentru transformare a concepției asupra prezumției de nevinovăție, dintr-o simplă regulă într-un distinct al fiecărei persoane de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă. Totodată, prin decizia nr. 3465 din 27.06.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că „regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 5² C.pr.pen., se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judiciare nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.
Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.
Instanța trebuie să-și întemeieze convingerea pe bază de probe sigure, certe, dar întrucât în speță probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, instanța apreciază că se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului” (principiul in dubio pro reo reglementat de art. 6 C.pr.pen. din 1968, și reluat de art. 4 alin. (2) C.pr.pen. actual).
Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este „echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție și deci inculpatul trebuie achitat”.
Reținând că în prezenta cauză s-au administrat probe, instanța apreciază că din probatoriul administrat nu rezultă probe certe de vinovăție pentru a justifica o soluție de condamnare. Astfel, așa cum s-a precizat anterior, pentru a se stabili existența vinovăției penale a unei persoane este necesar să existe probe certe și concludente în acest sens, elemente care în cauza de față lipsesc, iar îndoiala persistă în ceea ce privește vinovăția.
Concret, raportat la situația de față, instanța constată că în cauză nu există suficiente probe din care să rezulte că inculpații N.C. și D.G.M. ar fi săvârșit faptele de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pentru care au fost trimiși în judecată, pentru considerentele ce urmează:
În fapt se reține că:
La data de 12.04.2016, a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași cu nr. 52/P/2016, denunțul martorului M.R.I., fost agent de poliție rutieră în cadrul (...) cu privire la următoarele aspecte:
- în cursul lunii septembrie 2008, inspectorul de poliție D.G.M., din cadrul (...) ar fi intervenit telefonic la denunțător pentru o persoană numită A.N. în sensul ca denunțătorul să modifice procesul-verbal de sancționare contravențională a acestuia (să schimbe sancțiunea cu „Amendă„ în aceea cu „Avertisment„);
- în cursul lunii septembrie 2008, comisarul de poliție N.C., din cadrul (...) ar intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să nu-l sancționeze contravențional pe numitul M.V., conducător auto ce fusese depistat de denunțător conducând un autoturism pe drumurile publice depășind limita de viteza legală pe acel sector de drum;
- în cursul lunii noiembrie 2008, comisarul N.C., din cadrul (...) ar fi intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să nu-l sancționeze contravențional pe numitul P.I.L. ce fusese depistat conducând un autoturism pe drumurile publice depășind limita de viteza legală pe acel sector de drum. Denunțătorul a menționat în denunț că în momentul în care a fost apelat telefonic, începuse să întocmească procesul-verbal de sancționare, iar pentru a nu-l anula la cererea imperativă a ofițerului, a menționat că a săvârșit altă abatere.
A mai arătat denunțătorul că la cea dată inculpatul N.C. era șef de tură și îl instruia, coordona și controla și îi analiza activitatea la sfârșit de tură în cadru (...).
Denunțătorul a considerat că acești ofițeri de poliție l-au instigat să săvârșescă infracțiunea de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat.
La data formulării denunțului, martorul denunțător M.R.I. avea calitatea de inculpat în cauza penală care a făcut obiectul dosarului penal nr. 7949/99/2009*, cauză care se afla în apel pe rolul Curții de Apel Iași- Secția Penală și pentru cauze cu minori.
Prin deciza penală nr. 538 din data de 22.07.2016, pronunțată de Curții de Apel Iași- Secția Penală și pentru cauze cu minori, în dosarul penal nr. 7949/99/2009*, cu privire la denunțătorul M.R.I., care avea calitatea de inculpat, s-au dispus următoarele:
„Constată că legea penală mai favorabilă pentru inculpatul M.R.I., C.N.P. (...), potrivit art. 5 alin. (1) C.pen., este Codul penal din 1969.
Înlătură dispozițiile privind condamnarea inculpatului pentru infracțiunile: instigare neurmată de executare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals material în înscrisuri oficiale – 2 infracțiuni, trafic de influență în formă calificată – 2 infracțiuni, fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată - 24 acte materiale, stabilirea pedepsei rezultante, a pedepsei complementare și accesorii și dispoziția privind deducerea duratei reținerii.
În temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. și rap. la art. 4 C.pen., achită pe inculpatul M.R.I. pentru infracțiunea de instigare neurmată de executare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 29 C.pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. din 1969.
În temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., achită pe inculpatul M.R.I. pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (2) C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. (15.11.2008).
În temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., achită pe inculpatul M.R.I., pentru infracțiunea de trafic de influență în formă calificată, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen..
În temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., achită pe inculpatul M.R.I., pentru infracțiunea de trafic de influență în formă calificată, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen..
În temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen. și art. 124 C.pen. din 1969 anterior modific. prin Legea nr. 63/2012, încetează procesul penal pentru inculpatul M.R.I. pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (2) C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. (20.09.2008).
În temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen. și art. 124 C.pen. C.pen. din 1969 anterior modific. prin Legea nr. 63/2012, încetează procesul penal pentru inculpatul M.R.I. pentru infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen..
În temeiul art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 alin. (1) C.pen. și cu referire la Decizia C.C.R. nr. 405/15.06.2016, condamnă pe inculpatul M.R.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată - 13 acte materiale.
În temeiul art. 65 alin. (1) C.pen. din 1969, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) C.pen. din 1969 pe lângă pedeapsa de 2 ani închisoare, pe o durată de 2 ani.
În temeiul art. 71 alin. (1) C.pen. din 1969, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) C.pen. din 1969 pe lângă pedeapsa de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 81 C.pen. din 1969, suspendă conditionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare și potrivit art. 82 alin. (1) C.pen. din 1969 stabileste termen de încercare pe o durata de 4 ani.
În temeiul art. 83 C.pen., atrage atenția inculpatului asupra revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul savârșirii unei noi infracțiuni.
În temeiul art.71 alin. (5) C.pen., suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Constată că inculpatul M.R.I. a fost reținut în cauză în data de 20.01.2009.”
Prin rechizitoriul emis în dosarul penal nr. 489/P/2008, la data de 02.11.2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași prin care a fost trimis în judecată denunțătorul M.R.I. și alții, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub 7949/99/2009*, s-a reținut că unele acte materiale reținute în sarcina inculpatului M.R.I. au fost săvârșite la instigarea ofițerilor de poliție D.G.M. și N.C., motiv pentru care s-a dispus disjungerea cauzei față de aceste persoane și altele și declinarea competenței de soluționare în favoarea Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, fiind constituit dosarul 111/P/2009.
Fapta aflată în legătură cu învinuitul D.G.
-la data de 20.09.2008 orele 16,47, aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție rutieră M.R.I. a oprit pentru control autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...), condus de numitul A.N., ce rula cu o viteză de 78 km/h (limita legală de viteză fiind de 50 km/h) pe drumurile publice din raza localității Popricani, județul Iași. In circumstanțele date, agentul constatator făcând corect aplicarea prevederile art.108 alin. (l), lit. b) pct. 2) din O.U.G. nr. 195/2002, a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției seria CC numărul 1677752, în baza căruia i-a aplicat conducătorului auto o amendă contravențională de 200 RON corelativ cu impunerea a 3 (trei) puncte de penalizare. In seara aceleiași zile, la orele 19,18, M.R.I. a fost contactat telefonic de către ofițerul de poliție D.G.M. (contactat la rându-i, în prealabil, direct sau indirect de conducătorul auto care i-a cerut sprijin pentru a nu fi sancționat), care i-a cerut textual "Poți să faci ceva pentru el ?" (pentru A.N.), iar agentul constatator i-a transmis ofițerului de poliție D.G.M.: "Facem, da să aducă copia cealaltă".
In aceste circumstanțe, agentul M.R.I. a modificat prin suprascriere procesul-verbal la rubrica "cuantumul amenzii-200 RON", menționând în locul acesteia sancțiunea "avertismentului".
Faptele în legătură cu învinuitul N.C.
-la data de 27.09.2008, orele 15,33, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție rutieră M.R.I. a oprit pentru control autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...) condus de numitul M.V., ce rula pe DE 583, în raza localității Vulturi, comuna Popricani, județul Iași cu o viteză de 65 km/h pe drumurile publice din raza localității Popricani, județul Iași, limita legală de viteză fiind de 50 km/h, aspect surprins pe caseta 589, aferentă sistemul de supraveghere a traficului rutier instalat pe autoturismul de serviciu cu numărul de înmatriculare (...). In circumstanțele arătate, agentul constatator a fost contactat telefonic de ofițerul de poliție N.C. care i-a solicitat, invocând inter șefului" ("Dă-i hârtiile că a sunat șeful"), să nu îl sancționeze contravențional pe numitul M.V., solicitare căruia M.R.I. i-a dat curs remițându-i acestuia documentele fără a-i aplica sancțiunea legală prevăzută de dispozițiile art.108 alin. (l) lit. a) pct. 4) din O.U.G. nr.195/2002 (șase-opt puncte amendă contravențională și două puncte penalizare).
- la data de 14.11.2008, orele 17,58, aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, agentul de poliție rutieră M.R.I. a oprit pentru control autoturismul marca (...) cu numărul de înmatriculare (...), condus de numitul P.I.L. ce rula pe DE 583, în raza localității Podu Iloaiei, județul Iași, cu o viteză de 108 km/h. în circumstanțele arătate, agentul constatator a fost contactat telefonic de ofițerul de poliție N.C. care i-a solicitat ("Ai un P. pe acolo"... "Nu-l mai ai) să nu îl sancționeze contravențional pe numitul P.I.L., solicitare căruia agentul M.R.I. i-a dat curs remițându-i acestuia documentele fără a-i aplica sancțiunea legală prevăzută de dispozițiile art.102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr.195/2002 (patru puncte amendă contravențională și reținerea permisului de conducere).
Prin rezoluția din 24.09.2012 în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale printre alții și față de față de:
- D.G.M. – (...), fost ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen.;
-N.C. – (...)– ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...) - pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen..
In dosarul de urmărire penală nr.111/P/2009, martorul denunțător M.R.I. și incupații D.G.M. și N.C., aceștia din urmă având calitatea de învinuiți s-au prevalat de dreptul de nu da declarații în cauză.
Prin ordonanța din data de 08.11.2012 s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților: D.G.M., fost ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control la (...) și N.C. ofițer de poliție judiciară, cu atribuții de control (...), pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen. raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen..
Ulterior, la data de 11.04.2016 numitul M.R.I., care refuzase să dea declarație în cauza penală nr. 111/P/2009, a formulat un denunț în legătură cu faptele inculpaților N.C. și D.G.M., recunoscând actele materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu comise la instigarea celor doi ofițeri de poliție în care a menționat următoarele:
- în cursul lunii septembrie 2008, inspectorul de poliție D.G.M., din cadrul (...) ar fi intervenit telefonic la denunțător pentru o persoană numită A.N. în sensul ca denunțătorul să modifice procesul-verbal de sancționare contravențională a acestuia( să schimbe sancțiunea cu „Amendă„ în aceea cu „Avertisment„);
- în cursul lunii septembrie 2008, comisarul de poliție N.C., din cadrul (...) ar intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să nu-l sancționeze contravențional pe numitul M.V., conducător auto ce fusese depistat de denunțător conducând un autoturism pe drumurile publice depășind limita de viteza legală pe acel sector de drum;
- în cursul lunii noiembrie 2008, comisarul N.C., din cadrul (...) ar fi intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să nu-l sancționeze contravențional pe numitul P.I.L. ce fusese depistat conducând un autoturism pe drumurile publice depășind limita de viteza legală pe acel sector de drum. Denunțătorul a menționat în denunț că în momentul în care a fost apelat telefonic, începuse să întocmescă procesul-verbal de sancționare, iar pentu a nu-l anula la cererea imperativă a ofițerului, a menționat că respectivul contravenient a săvârșit altă abatere.
A mai arătat denunțătorul că la cea dată inculpatul N.C. era șef de tură și îl instruia, coordona și controla și îi analiza activitatea la sfârșit de tură, în cadrul (...).
Denunțătorul a considerat că acești ofițeri de poliție l-au instigat să săvârșescă infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Prin ordonanța nr. 29/II-2/2017 din data de 15 februarie 2017 Direcția Națională Anticorupție a dispus infirmarea ordonanței 111/P/2009 din 08.11.2012 și redeschiderea urmăririi penale față de N.C., D.G.M. și alții.
Prin încheierea nr. 19 din data de 16.03.2017 a Curții de Apel Iași, dată în dosarul 138/45/2017, s-a dispus confirmarea redeschiderii urmăririi penale față de: D.G.M., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 13 ind. (2) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. din 1969, N.C., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 13 ind. (2) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. din 1969, cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și față de alții.
Prin ordonanța din data de 04.09.2017, s-a dispus reunirea dosarului penal cu numărul 52/P/2016 la dosarul penal nr. 111/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași.
Prin ordonanța din data de 12.10.2017, s-a dispus schimbarea încadrării juridice:
-a faptei reținute în sarcina suspectului N.C. din infracțiunea de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen în infrcațiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și a art. 5 alin. (1) C.pen. constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...), constând în aceea că:
-la data de 27.09.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului M.V., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul M.V. constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare;
-la data de 14.11.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului P.I.L., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul P.I.L. constând în neaplicarea punctelor de amendă, a punctelor de penalizare precum și prin faptul că nu a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce;
-a faptei reținute în sarcina suspectului D.G.M. – (...) din infracțiunea de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice - prevăzută și pedepsită de dispozițiile de art. 25 C.pen raportat la art. 13² din Legea numărul 78/2000 cu trimitere la art. 248 C.pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. în infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. constând în aceea că,
-în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...) la data de 20.09.2008, l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului A.N., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul A.N. constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare;
Prin ordonanța din data de 03.11.2017, ora 09.00 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului N.C., (...) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și a art. 5 alin. (1) C.pen. constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...):
-la data de 27.09.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din OUG 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului M.V., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul M.V. constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare;
-la data de 14.11.2008 l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului P.I.L., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul P.I.L. constând în neaplicarea punctelor de amendă, a punctelor de penalizare precum și prin faptul că nu a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce;
Prin ordonanța din data de 06.11.2017, ora 09.10 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului D.G.M. – (...) pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de dispozițiile art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. constând în aceea că:
- în calitate de ofițer de poliție judiciară cu atribuții de control în cadrul (...) la data de 20.09.2008, l-a determinat pe agentul constatator M.R.I. să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului A.N., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...) care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul A.N. constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare.
Așa cum am arătat în cele de mai sus, prin decizia penală nr. 538 din data de 22.07.2016, pronunțată de Curții de Apel Iași- Secția Penală și pentru cauze cu minori, în dosarul penal nr. 7949/99/2009*, cu privire la denunțător, care avea calitatea de inculpat, s-au dispus printre altele:
„În temeiul art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 alin. (1) C.pen. și cu referire la Decizia C.C.R. nr. 405/15.06.2016, condamnă pe inculpatul M.R.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată - 13 acte materiale (respectiv cele din datele de: 07.12.2008, 25.11.2008, 22.05.2008, 27.09.2008, 02.10.2008, 10.10.2008, 24.10.2008, 29.10.2008, 30.10.2008, 14.11.2008, 15.11.2008, 20.09.2008 și 10.11.2008).
Actul material din data de 27.09.2008, descris în decizia penală nr. 538 din data de 22.07.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași - Secția penală, constă în aceea că:
La data de 27.09.2008, în jurul orei 15,38, agentul M.R. acceptă intervenția unui colegului său N.C. și nu aplică măsurile legale față de contravenientul M.V.. Urmărirea penală a relevat faptul că numitul M.V. a fost oprit în trafic de către inculpatul M.R.I. pentru faptul că a condus autoturismul marca (...), cu numărul de înmatriculare (...), înmatriculat pe (...), societate administrată de M.V., circulând în localitatea Vulturi cu viteza de 65 Km/oră, pe un sector de drum în care limita maximă legală admisă este de 50 km/h, însă nu a aplicat măsurile legale față de acesta.
Instanța de fond și cea de control judiciar au reținut că inculpatul M.R.I. este vinovat de comiterea acestui act material de abuz în serviciu contra intereselor publice pe baza următoarelor probe:
Din nota de redare a convorbirii telefonice din 27.09.2008, la ora 15:38, dintre agentul de poliție rutieră M.R.I. (utilizator al postului telefonic (...), persoana apelată) și inspectorul de poliție N.C. (care apelează de pe centrala (...) de la terminalul (...) aflat în biroul său din cadrul (...)) rezultă că primul, fiind de serviciu, l-a oprit în trafic cu puțin timp înaintea apelului pe M.V., (...), pentru o abatere la regimul circulației rutiere, însă la intervenția ofițerului care invocă ordinul „șefului” nu ia nici o măsură împotriva contravenientului.
- din procesul verbal privind verificare în baza de date evidența permiselor auto din România M.V., (...) figurează ca deținător de permis și fără abateri comise la data de 27.09.2008.
- din procesul verbal privind verificarea sancțiunilor contravenționale aplicate de a.s.a. M.R. la data de 27.09.2008, s-a stabilit conform registrului radar (...), pag.66, faptul că M.R. și-a desfășurat activitatea, în ziua sus menționată, pe acest autoturism, dotat cu aparat radar, în schimbul doi, în calitate de operator radar și a aplicat un număr de 16 sancțiuni contravenționale pe raza localității Vulturi, jud.Iași, între orele 15.01-17.44. Între persoanele care au fost sancționate contravențional nu se regăsește M.V.
- din procesul verbal de verificare a casetei 589 a rezultat faptul că pe înregistrarea video, la ora 15:33, este surprins autoturismul marca (...), cu numărul de înmatriculare (...), înmatriculat pe (...), societate administrată de M.V., circulând în localitatea Vulturi cu viteza de 65 Km/oră. Din înregistrare rezultă că autovehiculul a fost oprit în trafic pentru abaterea săvârșită de contravenient.
Actul material din data de 14.11.2008, descris în decizia penală nr. 538 din data de 22.07.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași- Secția penală, constă în aceea că:
La data de 14.11.2008, agentul de poliție M.R.I. acceptă intervenția numitului N.C. și nu ia măsurile legale față de contravenientul P.I.L..
Instanța de fond și cea de control judiciar au reținut că inculpatul M.R.I. este vinovat de comiterea acestui act material de abuz în serviciu contra intereselor publice pe pe baza următoarelor probe:
- din Nota de redare a convorbirii telefonice din 14.11.2008, la ora 18:16:22, dintre agentul de poliție rutieră M.R.I. (utilizator al postului telefonic (...), persoana apelată) și inspectorul de poliție N.C. (care apelează de pe centrala (...) aflat în biroul său din cadrul (...)) rezultă că primul, fiind de serviciu, l-a oprit în trafic cu puțin timp înaintea apelului pe P.I.L., CNP (...), pentru o abatere la regimul circulației rutiere, însă la intervenția ofițerului nu aplică măsurile legale.
- procedând la verificarea în Registrul posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...) în luna noiembrie 2008, pag.266, am constatat că ag. șef. adj. M.R.I. a fost planificat la data de 14.11.2008 în serviciu schimbul II, între orele 14-22, singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...), pe care este instalat dispozitiv radar urmând a-și desfășura activitatea pe DE 583 Podu Iloaiei. De asemenea, în schimbul II au mai fost planificați a.s.a. C.C., singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...) pe care este instalat dispozitiv radar urmând a-și desfășura activitatea pe DE 583 Lețcani-Podu Iloaiei și a.s.a B.C., singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...), urmând a-și desfășura activitatea pe DE 583 Lețcani-Podu Iloaiei.
- procedând la verificarea modalității prin care dispozitivul radar amplasat pe auto (...) înregistrează evenimentele s-a stabilit că acesta este prevăzut cu aparat foto si nu casetă.
- procedând la verificarea filmului foto corespondent datei 14.11.2008, s-a constatat faptul că la ora 17.58.59, a fost surprins circulând cu viteza de 108 km/h în localitate autoturismul cu număr de înmatriculare (...).
- procedând la verificarea în registrul radar (...), la pag.18 figurează identificați și sancționați un număr de 16 contravenienți în localitatea Podu Iloaiei în intervalul 16.04-18.22, însă între aceștia nu se regăsește P.I.L., CNP (...). Operatorul radar este agentul C.C., iar lucrători folosiți la oprire a.s.a. B.C. și a.p. M.R.I.
- în baza de date de evidența permiselor auto din România P.I.L., CNP (...), figurează ca deținător de permis și fără abateri comise la data de 14.11.2008.
- procedând la verificarea în bazele de date privind evidența autovehiculelor înregistrate în circulație în România, am constatat că autoturismul marca (...), cu număr de înmatriculare (...) este proprietatea (...), societate unde este angajat ca agent de vânzări P.I.L., CNP (...).
- procedând la verificarea sancțiunilor contravenționale aplicate de a.s.a. M.R.I. la data de 14.11.2008 s-a stabilit că la ora 17.59, pe raza localității Podu Iloaiei a întocmit procesul verbal seria 2081681 pe numele contravenientului P.I.L., CNP (...) pentru faptul că a traversat DE 583 prin loc nepermis în localitatea Podu Iloaiei abatere prevăzută art. 99 alin. (1) pct. 3) din O.U.G. 195/20002 și în acest sens i-a aplicat acestuia sancțiunea avertisment, deși acesta săvârșise o altă abatere.
- a fost audiat numitul P.I.L. care susține că l-a data respectivă a fost oprit în trafic, însă nu cunoaște motivul. De asemenea martorul afirmă că a fost sancționat pentru traversare prin loc nepermis, însă el nu a săvârșit această contravenție. El neagă faptul că ar fi intervenit pe lângă cineva pentru a nu se lua măsurile legale de către agentul de poliție care l-a oprit în trafic.
Actul material din data de 20.09.2008, descris în decizia penală nr. 538 din data de 22.07.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași- Secția penală, constă în aceea că:
La data de 20.09.2008 M.R.I. acceptă intervenția sinsp. D.G. să nu aplice măsurile legale ce se impuneau față de contravenientul A.N., deși inițial îl sancționase cu amendă în valoare de 200 RON și trei puncte penalizare pentru faptul că a fost identificat la ora 16.47, în localitatea Cotu Morii, pe DN 24 km214+150 m, circulând cu auto marca (...), cu viteza de 78 km/h.. În urma intervenției s-a înscris în fals peste suma amenzii avertisment.
Instanța de fond și cea de control judiciar au reținut că inculpatul M.R.I. este vinovat de comiterea acestui act material de abuz în serviciu contra intereselor publice pe baza următoarelor probe:
- din Nota de redare a convorbirii telefonice din 20.09.2008, la ora 19.18.40 , dintre agentul de poliție rutieră M.R.I. (utilizator al postului telefonic (...), persoana apelată) și subinspectorul de poliție D.G. (utilizator al postului telefonic nr. (...), apelant) rezultă că primul, fiind de serviciu operator radar, l-a surprins pe A.N. circulând cu viteză peste limita legală la ora 16.47, însă susține că nu va aplica nici o sancțiune, deși legal îl sancționase deja pe contravenient, dar cu condiția ca persoana sancționată să revină la agentul constatator cu copia inițială a procesului verbal.
- procedând la verificarea în Registrul posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...) în luna septembrie 2008, pag.46, s-a constatat că ag.șef.a. M.R.I. a fost planificat la data de 20.09.2008 în serviciu schimbul II, între orele 14-22, singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...) pe care este instalat dispozitiv radar urmând a-și desfășura activitatea pe DN24C Popricani și DE583 Vânători. De asemenea, procedând la verificarea Registrului posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...), în luna septembrie 2008, s-a constatat că subinspectorul de poliție D.G. a fost planificat la data de 20.09.2008 în serviciu schimbul I, între orele 06.30-14.30, pentru instruire și control.
- procedând la verificarea casetelor video cu imaginile fixate de camera dispozitivului radar, s-a constatat că la data de 20.09.2008 echipajul radar de pe auto (...) a folosit caseta cu numărul 586.
- procedând la verificarea casetei 586, s-a constatat faptul că pe înregistrarea video, la ora 16:47, este surprins autoturismul marca (...), circulând în localitate cu viteza de 78 Km/oră.
- procedând la verificarea în registrul radar (...), la pag.63, la punctul nr.6 figurează sancționat contravenientul A.N., CNP (...), în localitatea Cotu Morii, la ora 16.47, acesta circulând cu auto marca (...), pentru abaterea prevăzută de art.108 alin. (1) lit. b) pct. 2) din O.U.G. 195/2002 cu 3 puncte penalizare pentru faptul că circula cu 78 km/h în localitate.
- în baza de date de evidența permiselor auto din România nu figurează numitul A.N., CNP (...), ca deținător de permis emis de autoritățile române.
- procedând la verificarea în bazele de date privind evidența autovehiculelor înregistrate în circulație în Romania, am constatat că autoturismul marca (...) este înmatriculat pe numele proprietarului Ș.C.V., CNP (...).
- s-a identificat originalul procesului verbal seria CC nr. 1677752 din data de 20.09.2008, întocmit de a.s.a. M.R.I. prin care contravenientul A.N., CNP (...), a fost identificat la ora 16.47, în localitatea Cotu Morii, pe DN 24 km214+150 m, circulând cu auto marca (...), viteza de 78 km/h și a fost sancționat conform prevederilor art. art.108 alin. (1) lit. b) pct. 2) din O.U.G. 195/2002 cu 3 puncte penalizare. De asemenea, se observă faptul că punctele de amendă sunt șterse în sensul că peste înscrisul cuantumului inițial de 200 RON al amenzii s-a consemnat un altul, respectiv “avertisment”, fapt constatat și în constatarea tehnico științifică efectuată.
- numitul D.G., neagă intervenția.
In cursul urmăririi penale martorul denunțător M.R.I. audiat la data de 29.08.2017 (declarație filele 19-22, vol.2 dosar urmărire penală) a declarat următoarele :
„În cursul anului 2008, îmi desfășuram activitatea în cadrul (...) ca agent de poliție rutieră. În acea perioadă inculpatul N.C., care era inspector principal de poliție, îndeplinea funcția șef de tură întrucât dânsul mă instruia la intrarea în serviciu, mă controla în timpul serviciului și îmi analiza activitatea.
Numitul D.G.M. era în anul 2008 subinspector de poliție în cadrul aceluiași serviciu, fiind colegi.
Declar că în cursul lunii septembrie 2008, îmi desfășuram serviciul pe auto M.A.I cu numărul (...), pe care este instalat dispozitiv radar urmând să-mi desfășoare activitatea pe DN 24C Popricani și DE 583 Vânători. Menționez că eram singur pe mașină, nu mai aveam alt coleg.
Îmi amintesc că am oprit un autoturism care depășise viteza legală, dar nu cu foarte mult, însă îmi amintesc numele celui care era la volan respectiv, A.N..
I-am aplicat acestuia o sancțiune contravențională constând în 3 puncte de penalizare și amendă care cred că era în jurul sumei de 200 de lei.
După ce a plecat șoferul, căruia i-am înmânat procesul-verbal de contravenție, am fost sunat pe telefonul personal de subinspectorul D.G.M., nu mai ție minte dacă acesta era la serviciu în ziua respectivă, care m-a întrebat, dacă am oprit o persoană pe numele A., spunându-i că este prietenul lui. La răspunsul meu afirmativ, D. m-a rugat dacă pot să fac ceva pentru el, în sensul de a reveni asupra măsurii luate.
I-am răspuns acestuia, că voi rezolva situația, fără a da alte detalii. Nu am refuzat deoarece era o practică la nivelul (...) ca agenții din teren să fie sunați de diverși colegi sau șefi în numele lor sau pentru alții cu scopul de reveni asupra sancțiunilor date șoferilor depistați în trafic.
Astfel, eu am modificat conținutul procesului-verbal întocmit pe numele A.N. prin suprascriere în sensul că am menționat "avertisment" la rubrica "amendă", rămânând cele trei puncte de penalizare.
Ulterior, după câteva zile m-am întâlnit la serviciu cu D.G. și i-am spus că s-a rezolvat ceea ce m-a rugat.
La sfârșitul lunii septembrie 2008, îmi desfășuram activitatea pe auto (...) în schimbul doi, în jurul orelor 16-17 și aflându-mă în localitatea Vulturi, pe DN 24, am oprit un autoturism marca (...), nu-mi amintesc alte detalii, condusă de numitul M.V. cu viteza de 65 km/oră.
Menționez că înainte de a-l opri pe numitul M.V., mai oprisem două autoturisme care depășiseră viteza și completam actele pentru șoferi.
Am luat actele numitului M.V. și m-am deplasat la autoturism pentru a continua să scriu procesele -verbale. Între timp, am fost contactat telefonic de numitul N.C. care mi-a comunicat că a fost sunat de șeful mare, fără să-mi spună la cine se referă și nici eu nu am întrebat, spunându-mi totodată să nu ia măsurile legale împotriva lui M.V. Totodată m-a întrebat dacă îl cunosc pe cel pe care l-am oprit, dar eu nu îl cunoșteam la acel moment, aflând ulterior că este patronul restaurantului (...).
Am acceptat ceea ce m-a rugat numitul N., în sensul că nu am aplicat nicio sancțiune, dându-i actele înapoi numitului M.V., întrucât N. îmi era șef nemijlocit și nu doream ca acesta să îmi facă probleme și să fiu marginalizat, fiind de la sine înțeles că dacă nu făceai ceea ce te rugau puteai fi pus de serviciu oricând sau să fii evidențiat în sens negativ în ședințe ori de câte ori se ivea ocazia...().
În cursul lunii noiembrie 2008, eram de serviciu schimbul II, singur, pe auto M.A.l. cu numărul (...) și îmi desfășuram activitatea pe DE 583 Podu Iloaiei.
La un moment dat, am primit prin stație un apel de la un coleg de pe altă mașină pe care era instalat un dispozitiv radar, cred că era agentul C., și mi-a indicat să opresc un autoturism (...), nu-mi amintesc alte detalii, care fusese surprins circulând cu viteza de 108 km/h.
Am procedat la oprirea autoturismului care era condus de numitul P.I.L., i-am solicitat acestuia actele pentru a completa procesul-verbal de contravenție și pentru a-i reține permisul de conducere, m-am apucat de scris și în timp ce scriam am primit un telefon de la N.C., care mi-a dat de înțeles să nu-l mai sancționez pe cel oprit.
Întrucât deja completam procesul-verbal, am atestat în fals că numitul P.I.L. a traversat prin loc nepermis și i-am dat avertisment.
I-am înmânat acestuia procesul-verbal, dar nu cred că acesta l-a citit atunci și nici eu nu i-am spus verbal ceea ce am consemnat. Nu am mai discutat ulterior cu numitul N.C. despre cele întâmplate, în calitate de șef de tură oricum vedea documentele întocmite de mine în teren în timpul serviciului(....)
Dacă nu m-ar fi sunat numiții D. și N. să intervină pentru cei opriți de mine în trafic în anul 2008, respectiv A.N., M.V., și P.I.C. eu aș fi aplicat sancțiunile legale. Întrucât D. și N. îmi erau șefi aveau un ascendent asupra mea, astfel că nu am putut să-i refuz. Ei au abuzat de funcțiile pe care le aveau, intervenind pentru aceste persoane și instigându-mă să nu-mi îndeplinesc atribuțiile de serviciu.”
Martorul denunțător M.R.I. audiat în cursul judecății, la data de 02.04.2019, a declarat următoarele:
„Am avut calitate de inculpat într-o cauză penală din care s-a disjuns acest dosar. Mențin declarația dată în cursul urmăririi penale, aceasta reflectă adevărul și, de asemenea, ceea ce am consemnat în denunț corespunde realității. În anul 2008, eram angajat în cadrul (...) ca agent de poliție rutieră. Arăt că inculpatul N. era inspector de poliție și eram subordonat acestuia. Inculpatul D. era ofițer de poliție în cadrul aceluiași serviciu, dar nu eram subordonat acestuia. Îmi amintesc că în anul 2008, l-am oprit în trafic pe numitul A.N., care depășise viteza legală pe segmentul de drum pe care l-am surprins, din câte îmi amintesc în localitatea Budăi – DE 583. Cred că eram în tura de dimineață. I-am aplicat o sancțiune contravențională, o amendă de 200 lei. După ce i-am aplicat sancțiunea numitului A.N. am fost sunat de colegul meu D.G.M. care mi-a spus că respectivul contravenient este o cunoștință de a lui și m-a întrebat dacă pot face ceva pentru contravenient. I-am răspuns că o să rezolv problema într-un fel, în sensul că am scris avertisment în loc de amendă în cuprinsul procesului-verbal. Nu mai știu dacă i-am transmis inculpatului D.G., zilele următoare, dacă am rezolvat sau nu situația contravenientului. În vara sau toamna anului 2008, l-am oprit în trafic pe numitul M.V. pe raza localității Vulturi pentru că depășise viteza legală. Eram în schimbul 2. Cred ca în ziua respectivă îmi desfășuram activitatea pe auto (...). Îmi amintesc să l-am oprit pe M.V. și încă două persoane, le-am luat la toți actele și m-am deplasat la autoturismul în care îmi desfășuram activitatea. Am fost sunat în acel moment de inculpatul N. care m-a întrebat dacă am oprit o persoană pe nume M.V.. Inculpatul mi-a spus că a primit telefon de la șeful cel mare și mi-a dat de înțeles că nu trebuie să îl sancționez pe contravenientul M.V.. Tot el mi-a spus că este patronul unui restaurant din Iași. Îmi amintesc că în același an am oprit un contravenient pe nume P.I.L. pentru că depășise viteza legală. I-am luat acestuia actele, m-am dus la mașină, am început să scriu procesul- verbal, timp în care am fost apelat de inculpatul N.C. care m-a întrebat: ”ce faci R., muncești ? Ai unul P.?”. Eu i-am răspuns că da, iar el mi-a spus: ”Ei bine, nu îl mai ai”. Cred că redau cu acuratețe ceea ce este consemnat în procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate între mine si inculpat. I-am aplicat un avertisment numitului P. pentru o faptă pe care nu o săvârșise și nu pentru motivul real pentru care fusese oprit. Pentru acest motiv că nu mi-am îndeplinit atribuțiile de serviciu am fost condamnat, ceea ce s-a întâmplat și în cazul celorlalte fapte.
Întrebare formulată de avocat (...): Își amintește de pe ce număr a fost sunat? A fost sunat de pe telefonul personal sau de pe telefonul de serviciu?
Răspuns: Nu îmi amintesc.
Întrebare formulată de avocat (...): De la momentul opririi contravenienților și până la momentul la care a fost sunat, își aduce aminte cât timp a trecut ?
Răspuns: Până în 5 minute, a fost un interval scurt.
Întrebare formulată de avocat (...): Ulterior episoadelor, a fost abordat de inculpatul N. pentru a discuta despre cele două persoane contraveniente?
Răspuns: Nu cred ca am mai fost întrebat de cele două persoane.
Întrebare formulată de avocat (...): Pe numitul A., l-a oprit în Budăi sau în Cotul Morii?
Răspuns: Este posibil să fi fost Cotul Morii.
Întrebare formulată de avocat (...): Când a fost sunat de D.?
Răspuns: M-a sunat după întocmirea procesului-verbal, posibil să fie la interval de 60 de minute. Am modificat procesul-verbal după ce am fost sunat. Eram coleg cu inculpatul D. în cadrul (...) la compartimente diferite.”
În concluzie martorului denunțător susține, așa cum a arătat și în denunțul formulat, precum și în declarațiile date în cursul urmăririi penale și în cursul judecății că trei dintre actele materiale din datele de 20.09.2008, 27.09.2008, 14.11.2008, ce intră în conținutul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată (13 acte materiale respectiv cele din datele de: 07.12.2008, 25.11.2008, 22.05.2008, 27.09.2008, 02.10.2008, 10.10.2008, 24.10.2008, 29.10.2008, 30.10.2008, 14.11.2008, 15.11.2008, 20.09.2008 și 10.11.2008) pentru care a fost condamnat, prin sentința penală nr. 453 din data de 23.10.2013 a Tribunalului Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 538 din data de 22.07.2016 a Curții de Apel Iași, ar fi fost comise la instigarea inculpaților N.C. și D.G.M., actele materiale din 27.09.2008 și 14.11.2008- la instigarea inculpatului N.C. și actul material din data de 20.09.2008 la instigarea inculpatului- D.G.M., datorită intervențiilor telefonice ale acestora pentru a acționa în modalitatea arătată în hotărârea de condamnare.
Acuzațiile aduse inculpaților N.C. și D.G.M. se bazează exclusiv pe declarațiile martorului denunțător M.R.I. (anterior expuse) și pe înregistrările convorbirilor telefonice purtate de martorul denunțător cu alte persoane, interceptate autorizat conform încheierilor Tribunalului Iași, precum și pe procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de M.R.I. cu persoanele notate X ,B, G.B. în conținutul acestora :
Sub aspectul presupuselor fapte de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpaților N.C. și D.G.M., declarațiile martorilor M.V. și P.I.L. sunt nerelevante.
Astfel, martorul M.V., audiat în cursul urmăririi penale la data de 28.09.2012 (fila 98, vol. 3 dosar u.p. ) a declarat că nu cunoaște pe niciunul ditre cei doi polițiști menționați ( M.R.I. și N.C.) și că nu-și amintește ce s-a întâmplat pe data de 27.09.2008, în jurul orelor 15,33 și nici dacă a fost oprit pe raza comunei Popricani, jud. Iași.
Audiat în cursul judecății la termenul din data de 02.04.2019 (fila 54, dosar fond), martorul M.V., fiind audiat la a declarat următoarele:
„Mențin declarația dată în calitate de martor în această cauză. Ceea ca s-a consemnat în declarația de la urmărire penală corespunde adevărului. Nu rețin ce s-a întâmplat la data de 27.09.2008, în jurul orelor 15:33, când se susține că am fost oprit de agentul de poliție rutieră M.R.I.. În anul 2008, circulam cu un autoturism (...) sau (...).”
Martorul P.I.L., audiat în cursul urmăririi penale la data de 08.10.2012 (fila 123, vol. 3, dosar u.p.), a declarat că nu-i cunoaște pe polițiștii N.C. și M.R.I.. Nu-și amintește motivul opririi în trafic, ..Circula foarte mult cu autoturismul (...) cu nr. de înmatriculare (...)....Nu are cunoștință de convorbirea telefonică dintre N.C. și M.R.I. care i-a fost prezentată de procuror.
În actul de sesizare s-a reținut că potrivit Fișei postului pentru anul 2008, inculpatul N.C. îndeplinea funcția de Ofițer principal 1 în cadrul (...), având gradul profesional de inspector de poliție.
Instanța reține conform fișei postului înaintată în copie conformă cu originalul nr. 805350 din 11.08.2008, înaintată în plic sigilat de către I.P.J. Iași cu adresa nr. 964285 din 21.02.2020(fila 170 dosar fond), că inculpatul N.C. începând cu data de 11.08.2008 îndeplinea funcția de Ofițer specialist III în cadrul (...) inspector de poliție, astfel că nu exista nicio relație de subordonare directă sau indirectă a martorului denunțător față de acest inculpat la momentul presupuselor fapte.
Potrivit Fișei postului pentru anul 2008, agentul șef adjunct de poliție M.R.I. îndeplinea funcția de agent II în cadrul (...), acesta nefiind într-o relație de subordonare ierarhică față de inculpatul N.C. la datele 27.09.2008, 14.11.2008.
La data de 27.09.2008, conform datelor comunicate instanței prin adresele de la filele 72-74 dosar fond, martorul denunțător era planificat schimbul 2, între orele 14,00-22,00, iar inculpatul N.C. era planificat schimbul 2, între orele 14,00-22,00.
La data de 14.11.2008, martorul denunțător M.R.I. era planificat schimbul 2, între orele 14,00-22,00, iar N.C. era planificat schimbul 1, între orele 06,00-14,00.
In data de 14.11.2008, martorul denunțător M.R.I. avea desemnat coleg de echipaj pe numitul B.C. Acesta din urmă a fost citat în vederea audierii în cauză, dar s-a constatat imposibilitatea audierii martorul fiind decedat.
Potrivit Fișei postului pentru anul 2008, inculpatul D.M.G. îndeplinea funcția de Ofițer principal 1 în cadrul (...), având gradul profesional de subinspector de poliție, și nu exista nicio relație de subordonare a martorului denunțător față de a acest inculpat.
La data de 20.09.2008, martorul denunțător era planificat schimbul 2 între orele 14,00-22,00, iar inculpatul D.G.M. era planificat schimbul 1 între orele 06,00-14,00.
Prin urmare, se constată contrar susținerilor martorului denunțător, că acesta nu se subordona ierarhic în mod direct inculpatului D.G.M. și nici direct sau indirect inculpatului N.C.
Cu privire la acuzațiile aduse inculpaților, aceștia au fost audiați în cursul judecății la termenul din data de 28.01.2020 și au susținut că nu sunt vinovați de comiterea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și au arătat că nu au purtat convorbiri telefonice cu martorul denunțător în datele de 27.09.2008, 14.11.2008, respectiv 20.09.2020.
Inculpatul N.C., audiat la tremenul de judecată din data de 28.01.2020 a declarat următoarele:„Nu mă consider vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina mea prin actul de sesizare. Consider că aspectele relatate în actul de sesizare nu corespund realității. În anul 2008, conform fișei postului, îndeplineam funția de ofițer principal1 în cadrul (...). La data 27.09.2008 nu l-am contactat telefonic pe denunțătorul M.R.I., postul telefonic la care se face referire în actul de sesizare aparținând (...), iar la momentul respectiv eu imi desfășuram activitate la Pașcani. Precizez că nu îi cunosc pe numiții M.V. și P.I.L.. În legătură cu convorbirea telefonică pe care aș fi purtat-o cu denunțătorul M.R.I. la data de 14.11.2008, orele 17:58, precizez că am audiat înregistrarea acestei convorbiri și am dedus că aceasta este prelucrată întrucât nu se aud zgomote de fundal. Nu am vorbit la telefon cu denunțătorul în ziua de 14.11.2008. Conform fișei postului pe care am consultat-o, în perioada 2006-2008, mi-am desfășurat activitatea în (...) și în 2008 în (...). Nu îmi recunosc vocea în înregistrarea pe care am audiat-o, a presupusei convorbiri telefonice dintre mine și denunțător iar numărul de telefon este al (...). La postul telefonic menționat în rechizitoriu aveau acces mai mulți colegi întrucât era singurul post telefonic de pe etaj cu ieșire la exterior. Între mine și denunțător nu au existat relații de subordonare, acesta nu îmi era subordonat. El era subordonat șefului de birou si șefului de serviciu. Precizez că eu nu am avut nici o legătură de serviciu cu denunțătorul, dar îl cunoșteam pentru că eram colegi. Nu am deținut și nu dețin nici în prezent funcții de conducere. Nu am solicitat în cursul urmăririi penale expertiza vocii pentru că avocatul pe care l-am avut atunci m-a sfătuit să nu administrez alte probe decât cele administrate în cursul urmăririi penale. Aș dori să se efectueze o expertiză a vocii cu privire la interceptările convorbirilor telefonice purtate cu denunțătorul, tocmai pentru a se lămuri cauza sub toate aspectele. Faptele precizate în actul de sesizare, prin care am fost trimis în judecată, nu se regăsesc printre cele pentru care a fost condamnat denunțătorul M.R.I.(...).
Nu am intervenit niciodată pentru nicio persoană pentru ca aceasta să nu fie sancționată contravențional sau penal (...) »
Inculpatul D.G.M., audiat la termenul de judecată din data de 28.01.2020 a declarat următoarele:
„Nu sunt vinovat și nu am săvârșit infracțiunea pentru care am fost trimis în judecată. În perioada 2008- aprilie 2011, când am încetat raporturile de serviciu prin demisie, am lucrat ca ofițer de poliție, grad subinspector, în cadrul (...), cu competență teritorială pe raza municipiului lași. Denunțătorul M.R.I. nu mi-a fost niciodată subordonat și nu îl cunoșteam la data menționată în rechizitoriu. Pe denunțător l-am cunoscut în cursul urmăririi penale în sensul că am aflat cine este întrucât s-au prezentat imagini la TV când a fost arestat preventiv. Atunci m-am întrebat cine este si mi-am dat seama că nu îl cunosc. Nu l-am sunat niciodată pe denunțător în legătură cu vreo intervenție legată de vreo contravenție sau altă faptă, nici nu cred că aveam numărul său de telefon. Nu am audiat înregistrarea convorbirii telefonice dintre mine și denunțător. Am vizionat înregistrarea imaginilor cu contravenția constatată și am constatat că în autoturismul din imagine se află două persoane pe care nu le-am putut recunoaște, imaginile fiind surprinse de la distanță. Nu îl cunosc pe numitul A.N.. Verificând actele dosarului, am constatat că niciodată nu am fost posesorul numărului de telefon indicat în actul de sesizare.”
In actul de sesizare s-a reținut că inculpații ar fi intervenit telefonic la denunțător și ca urmare acesta ar fi comis actele materiale de abuz în serviciu contra intereselor publice, din datele de 27.09.2008, 14.11.2008 și 20.09.2008.
In acest sens au fost prezentate pasaje din conținutul proceselor-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate între martorul denunțător M.R.I. cu alte persoane la datele de de 27.09.2008, 14.11.2008 și 20.09.2008 redate în cele ce urmează :
Convorbirea din data de 27.09.2008, ora 15.38.04 dintre, oră la care M.R.I. de la postul telefonic nr. (...) este contactat de un bărbat B, aflat la postul telefonic nr. (...) al (...) ( fila 300 vol. 7 dosar u.p.), interceptată autorizat conform autorizației nr. 350 din 05.09.2008, redată conform procesului-verbal din data de 29.09.2008 (fila 176/177 vol 6 dosar u.p.):
„M.R.I.- Da.
(B).- Ce faci, R.?
M.R.I.- Muncesc!
(B).-Ai oprit pe cineva M.V.?
M.R.I.- Lăsați-l, că i-am spus să stea la mașină și să aștepte.
(B).-Aha! (râd amândoi) Dă-i hârtiile, că a sunat șefu.
M.R.I.- Îs aglomerat!
(B).-Aha! După ce termini acolo i le dai.
M.R.I.- Da, da, știu ce am de făcut.
(B).-Știi cine-i, da?
M.R.I.- Bine, trăiți!
(B).- Bun, noroc! ( vol. 1 Interceptări, filele 176-177)”
Convorbirea din data de 20.09.2008, la ora 19.18.40, când M.R.I. de la postul telefonic nr. (...) este contactat de G.D. aflat la postul telefonic nr. (...) ((...)), interceptată autorizat conform autorizației nr. 350 din 05.09.2008( fila 354, vol 7, dosar u.p.) redată ( la fila 302, vol 7 dosar u.p.) și în procesul-verbal de redare din data de 29.09.2008( fila115, vol.6, dosar u.p.):
„MRI: Da.
DG: R.?
MRI: Da.
DG: Salut. G.D. la telefon.
MRI: Da , domn' G., trăiți!
DG: Ce faci?
MRI: Muncesc șefu.
DG: Am o rugăminte mare la tine.
MRI: A!
DG: Ai acolo la tine un (...) sau o trecut pe la tine.
MRI: N-am șefu nici un (...).
DG: A.N..
MRI: A , alta , aha. O fost, dar cred că acum 4 ore.
DG: Da?
MRI: E de mult.
DG: El acum m-o sunat.
MRI: Nu, e de pe la... , stați că mă uit la oră acum.
DG: Poți să faci ceva pentru el?
MRI: Facem, da să aducă copia cealaltă.
DG: Da , da . La cât termini?
MRI: La 22 șefu' , da la 21.30 îs la baza.
DG: Vin la 21.30 , merci mult!
MRI: Bine , șefu' să trăiți. O fost la 16.47, deci am zis bine că acum 4 ore.
DG: Aha, las că-l sun eu pe bandit. Bine, vin la bază.
MRI: Bun, să trăiți !
DG : Ne vedem. ( vol. 2 Interceptări, filele 302-303)”
Convorbirea din data de 14.11.2008, la ora 18:16:22, M.R.I. de la postul telefonic nr. (...) este contactat de un bărbat X aflat la postul telefonic nr. (...) ((...)), redată conform procesului-verbal de redare din data de 25.11.2008( fila 288/289):
M.R.I.- Alo?
(X).- Alo?
M.R.I.- Să trăiți!
(X).- Salut, comandante! Ce faci?
M.R.I.- Muncesc.
(X).- Ce muncești, măi?
M.R.I.- Diverse.
(X).- Da?
M.R.I.- Da.
(X).- Ai un P. pe acolo?
M.R.I.- (râde) Da, am unu'.
(X).- Nu-l mai ai!
M.R.I.- (râde) Bine!
(X).-Bine, R.!
M.R.I.- Să trăiți!
Inculpatul D.G.M. a negat că ar fi fost deținătorul postului telefonic cu nr. (...), iar în cursul urmăririi penale a fost identificat ca fiind deținătorul postului telefonic pe baza pasajului din convorbirea telefonică interceptată în care persoana care l-a apelat pe martorul denunțător la ora 19.18.40, s-a prezentat ca fiind „G.D.”.
La fila 151, se află răspunsul de la Orange către inculpat din care rezultă că D.G.M. a fost abonat Orange având numerele de telefon (...) și (...), active în perioada 24.02.2011-26.11.2011, respectiv 18.11.2008-26.11.2011.
Pentru a identifica persoana care a deținut postul telefonic cu nr. (...) atribuit inculpatului D.G.M. în actul de sesizare s-au făcut adrese la opearatorii de telefonie mobilă Vodafone și Orange.
Potrivit răspunsului Vodafone România S.A (fila 160 dosar fond), raportat la data de 20.09.2008, nu a fost regăsit în evidențele Vodafone nr. (...).
Potrivit răspunsului Orange România S.A. (fila 166 dosar fond), numărul de telefon (...) a fost activat la data de 07 iunie 2016, prin serviciul „ORANGE PREPAY”, serviciu ce presupune cumpărarea de cartele de telefon și utilizarea de către orice persoană.
Potrivit răspunsului furnizat de Inspectoratul de Poliție Județean Iași cu adresa nr. 318.743 din data de 26.03.2009 (vol 3, fila 218) terminalul de la care a fost contactat postul telefonic cu nr. (...), în ziua de 27.09.2008, la ora 15.38.04 (durată convorbire 30 secunde) și în ziua de 14.11.2008, la ora 18.16.22 (durată convorbire 33 secunde) a fost identificat ca fiind terminalul cu nr. de interior (...), repartizat (...), camera (...), la care au acces în momentul de față ( data răspunsului 26.03.2009) insp. M.D.C., insp. N.C. și sinsp. G.E..
La datele de 20.09.2008 și 14.11.2008 postul telefonic nr. (...) era amplasat în încăperea cu nr. de inventar nr. (...), unde își desfășurau activitatea ofițerii de poliție N.C., inspector M.D. și subinspectorul G.E. și aveau acces în această încăpere și ceilalți lucrători din cadrul (...). ( adresă nr. 155566 din 02.02.2012 fila 245, vol.3, dosar u.p)
Deși prin adresa de mai sus se arată că la datele de 20.09.2008 și 14.11.2008, în încăperea cu nr. de inventar nr. (...), unde era amplasat postul telefonic cu nr. (...), își desfășura activitatea printre alții și ofițerul N.C., acest fapt nu poate fi reținut în condițiile în care potrivit declarației inculpatului N.C. coroborat cu mențiunile din fișa înaintată în copie conformă cu originalul nr. 805350 din 11.08.2008, de către I.P.J. Iași, cu adresa nr. 964285 din 21.02.2020 (fila 170 dosar fond), rezultă în mod cert că inculpatul N.C. începând cu data de 11.08.2008 îndeplinea funcția de Ofițer specialist III în cadrul (...)- inspector de poliție.
Pentru a verifica locul în care își desfășura activitatea efectiv inculpatul N.C. la datele de 27.09.2008 și 14.11.2008, respectiv dacă își desfășura activitatea în mun. Pașcani sau în mun. Iași, locul, unde își desfășura activitatea D.G.M. la data de 20.09.2008, la ce oră a intrat/ieșit , în ce birou activa și la ce numere de telefon avea acces, instanța s-a adresat I.P.J. Iași, iar cu adresa 964503 din 13.04.2020 I.P.J. Iași- Serviciul Rutier a răspuns că nu există posibilitatea documentării informațiilor solicitate, întrucât arhiva de la nivelul Serviciului Rutier a fost distrusă, în data de 23.10.2019, conform nomenclatorului.
Având în vedere că inculpatul N.C. a susținut că a audiat înregistrarea convorbirii telefonice și că nu-și recunoaște vocea pe înregistrare, iar inculpatul D.G.M. a negat că ar fi fodt deținătorul postului telefonic cu nr. (...), ambii negând că ar fi purtat convorbiri telefonice cu denunțătorul, existând dubii cu privire identitatea persoanelor care l-au apelat pe martorul denunțător la datele și orele menționate în rechizitoriu, faptul că nu a putut fi stabilit cu certitudine posesorul postului telefonic cu nr. (...), decât pe baza declarației martorului denunțător și a pasajului din convorbirea telefonică interceptată în care apelantul se prezintă, G.D.”, în condițiile în care la telefon orice își poate declina ce identitate dorește, iar cu privire la inculpatul N.C. nu există probe certe că la datele de 27.09.2008 și 14.11.2008, și-ar fi desfășurat activitatea în sediul (...), în camera (...), în care se afla postul telefonic cu nr. interior (...), terminal de la care ar fi fost apelat martorul denunțător, instanța a apreciat că pentru justa soluționarea a cauzei se impune efectuarea unei expertize a vocii și vorbirii, probă admisă și dispusă, cu următoarele obiective:
1. Dacă înregistrările audio prezentate de procuror și conținute pe suportul DVD inscripționat „Dosar 111/P/2009 - discuții telefonice 2 N. – M., D. – M.” – trei foldere – înregistrări audio care ar fi fost realizate la data de 27.09.2008, 14.11.2008 și 20.09.2008, sunt ceea ce se susține că sunt, dacă conțin urme de alterare prin montaj, intercalări de cuvinte și de fraze, ștergerea unor cuvinte sau fraze și alipirea lor la restul dialogului și alte asemenea mijloace care să ateste o modificare intenționată a conținutului înregistrărilor;
2. În cazul înregistrărilor apreciate ca autentice de către expert să se procedeze la identificare după voce și vorbire a inculpaților N.C. și D.G.M., folosindu-se ca probe de comparație înregistrările celor două persoane din timpul ședințelor de judecată în care au dat declarații ori probe prelevate direct de către expert.
Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 209/14.12.2020 emis de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, întocmit de expert (...), s-au concluzionat următoarele:
1. Nu se poate stabili dacă înregistrările audio în litigiu sunt autentice, din considerentele care au fost prezentate pe larg în considerentele raportului.
În urma examinării înregistrărilor audio în litigiu, cu sistemele și echipamentele aflate în dotarea INEC șia laboratoarelor din subordine, concluzionăm că aceste înregistrări nu au suferit intervenții tehnice de natură să le modifice conținutul (ștergeri , inserări, etc.)„
2. Este o probabilitate scăzută ca vocea în litigiu, din înregistrarea 0000000001785930MRI/D.wav, corespunzătoare convorbirii din data de 20.09.2008, ora 19:18.40 să aparțină numitului D.G. (valoare L.R. 11.518).
Din motivele invocate în cuprinsul raportului de expertiză nu se poate stabili dacă vocea în litigiu din înregistrarea 20080927 V.wav, corespunzătoare convorbirii din data de 27.09.2008, ora 15:38:04, aparține sau nu, numitului N.C.. Din motivele invocate în cuprinsul raportului de expertiză nu se poate stabili dacă vocea în litigiu din înregistrarea 20081114-P.wav, corespunzătoare convorbirii din data de 14.11.2008, ora 18:16:22, aparține sau nu, numitului N.C.
Instanța reține că expertul (...), care a întocmit raportul de expertiză criminalistică nr. 209/14.12.2020 a răspuns complet în scris, în mod convingător la obiectivele stabilite de instanță. Instanța reține că raportul de expertiză criminalistică nr. 209/14.12.2020 este fundamentat științific și nu poate fi înlăturat din materialul probator de analizat, așa cum s-a solicitat.
În ce privește obiecțiunile la raportul de expertiză acestea nu au fost puse în discuție pentru că în fapt ele sunt critici referitoare la considerente din raportul de expertiză și cu privire la concluziile raportului de expertiză.
Referitor la înregistrările convorbirilor telefonice supuse expertizei, instanța reține că ele nu sunt autentice, în sensul că nu reprezintă înregistrările primordiale din memoria aparatului de înregistrare, dar nu sunt contrafăcute, falsificate prin montaj și au conținutul nealterat, astfel că nu pot fi înlăturate din materialul probator.
În ce privește dubiul cu privire la identitatea persoanelor care au intervenit telefonic la denunțător pentru ca acesta să comită actele materiale din datele de 27.09.2008, 14.11.2008 și 20.09.2008, ce intră în conținutul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, acest dubiu nu a fost înlăturat, în expertiză concluzionându-se că există o probabilitate scăzută ca vocea în litigiu, din înregistrarea 0000000001785930 MRI/D.wav, corespunzătoare convorbirii din data de 20.09.2008, ora 19:18.40 să aparțină numitului D.G.M. (valoare L.R. 11.518), nu se poate stabili dacă vocea în litigiu din înregistrarea 20080927 V.wav, corespunzătoare convorbirii din data de 27.09.2008, ora 15:38:04, aparține sau nu, numitului N.C., nu se poate stabili dacă vocea în litigiu din înregistrarea 20081114-P.wav, corespunzătoare convorbirii din data de 14.11.2008, ora 18:16:22, aparține sau nu, numitului N.C..
Raportat la concluziile raportului de expertiză criminalistică, înregistrările convorbirilor telefonice purtate de martorul denunțător M.R.I., și procesele-verbale de redare a acestora din care au fost prezentate în considerente fragmentele relevante pentru cauză, nu fac dovada faptului că denunțătorul M.R.I. ar fi fost apelat de inculpatul D.G.M., de la postul telefonic cu nr. (...), la data de 20.09.2008, ora 19:18.40 sau de inculpatul N.C. de la terminalul (...) cu acces la numărul (...) ((...)), la data de 27.09.2008, ora 15:38:04 și la data de de 14.11.2008, ora 18:16:22.
În cauză nu există nicio probă certă că inculpatul N.C. s-ar fi aflat în sediul (...) și ar fi avut acces la terminalul (...), în datele de 27.09.2008 și 14.11.2008, în condițiile în care singura probă de necontestat cu privire la locul în care își desfășura activitatea este fișa postului din 11.08.2008 din care rezultă că începând cu această dată acesta își desfășura activitatea în mun. Pașcani.
De asemenea probele administrate în cauză nu fac dovada certă că inculpatul D.G.M. ar fi deținut postul telefonic cu nr. (...).
Probele pe care se sprijină acuzațiile sunt declarațiile denunțătorului și procesele-verbale de redarea convorbirilor telefonice purtate de acesta cu persoanele notate X, B, GB, precum și înregistrările convorbirilor telefonice.
Declarațiile denunțătorului sunt privite cu rezervă în contextul în care acesta a făcut afirmații nereale privind relațiile de subordonare în care s-ar fi aflat față de inculpați la momentul comiterii actelor materiale de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat, precum și raportat la intervalul mare de timp de la data când a săvârșit faptele până la momentul formulării denunțului, respectiv opt ani.
Probele administrate în cauză nu conduc indubitabil la concluzia că inculpații N.C. și D.G.M. ar fi intervenit telefonic la denunțător pentru a-l determina să comită actele materiale de abuz în serviciu din datele de 20.09.2008, 27.09.2008 și 14.11.2008, în favoarea martorilor A.N., P.I.C., M.V.
În aceste condiții sigura probă în sprijinul acuzației o constituie declarațiile martorului denunțător care nu se coroborează cu alte probe sau mijloace de probă din care să rezulte că inculpații ar fi comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție si nu sunt obligați sa-si dovedească nevinovăția, fapt care s-a realizat atat in faza de urmărire penala, cat si in faza de judecata
În Codul de procedură penală, prezumția de nevinovăție este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art. 4 statuându-se că orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă și că, după administrarea probatoriului, orice îndoială se interpretează în favoarea inculpatului.
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția inculpatului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului.
Din analiza întregului probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale și în cursul judecății: declarația martorului denunțător M.R.I. (vol. 2, filele 19-22), declarațiile martorilor: M.V. –(vol. 3, filele 98, 220-221), P.I.L. (vol. 3 , filele 123, 238-240) procesele-verbale de redare,-extras p-v. redare a discuției telefonice purtate la data de 27.09.2008 între M.R.I. și inc. N.C. - vol. 1 Intercepări, filele 176-177, Extras p-v. redare a discuției telefonice purtate la data de 14.11.2008 între M.R.I. și inc. N.C. - vol. 1 Interceptări, filele 288-289; procesele-verbale de verificare (vol.3, filele 210-212 și vol.3 , filele 227-233); procesele-verbale de redare : Extras pv redare a discuției telefonice purtate la data de 20.09.2008 între M.R.I. și inc. D.M.G. - vol. 2 Interceptări, filele 302-303; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de martorul denunțător cu alte persoane, procesele-verbale de verificare ( vol 3 , filele 138-144 ), declarațiile date în cursul judecății de martorul M.V. și inculpații D.G.M., N.C., răspunsului Vodafone România S.A (fila 160 dosar fond), răspunsului Orange România S.A. (fila 166 dosar fond), fișei postului înaintată în copie conformă cu originalul nr. 805350 din 11.08.2008, înaintată în plic sigilat de către I.P.J. Iași cu adresa nr. 964285 din 21.02.2020 (fila 170 dosar fond), adresele de răspuns de la I.P.J. menționate în cuprinsul hotărârii, raportul de expertiză criminalistică nr. 209/14.12.2020 emis de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, întocmit de expert (...), nu se poate trage concluzia certă că inculpatul N.C. ar fi comis infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen. (două acte materiale din datele de 27.09.2008 și 14.11.2008) sau că inculpatul D.G.M. ar fi comis infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.(din 20.09.2008), descrise în actul de sesizare, pentru a se putea dispune condamnarea incupaților.
Având în vedere cele mai sus expuse, în cauză se va face aplicarea principiului prezumției de nevinovăție, prevăzut de art. 4 Cod de procedură penală și a regulii de drept in dubio pro reo.
Față de considerentele expuse, instanța, în baza disp. art. 396 alin. (5) C.pr.pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., va dispune achitarea inculpatului N.C., fiul lui (...), pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen.
În baza disp. art. 396 alin. (5) C.pr.pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., va dispune achitarea inculpatului D.G.M., (...), pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de dispozițiile art. 47 C.pen. rap. la art. 13² din Legea 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen.
În temeiul art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei în cuantum total de 4930 lei (din care suma de 1430 lei reprezintă contravaloarea expertizei criminalistice efectuate în cauză) vor rămâne în sarcina statului.”
Împotriva sentinței penale redate anterior, PÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Iași, în termen legal, a declarat apel.
În motivarea apelului, procurorul critică sentința atacată pentru netemeinicie, sub aspectul soluțiilor de achitare în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați. Solicită condamnarea inculpaților N.C. și D.G.M. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, considerând că legea penală mai favorabilă este Codul penal actual, raportat la limitele de pedeapsă.
În ceea ce îl privește pe inculpatul N., deși prima instanță a apreciat că nu există nicio probă certă că acesta s-ar fi aflat la sediul IPJ Iași și ar fi avut acces la terminalul (...) în datele de 27.09.2008 și 14.11.2008, raționamentul instanței este contrazis de cele 3 adrese emise de IPJ, respectiv adresa nr. 950366/24.05.2019 (fila 73 dosar fond), adresa nr. 950365/24.05.2019 (fila 72 dosar fond) și adresa nr. 155566/02.12.2012 (fila 245, vol. 3, d.u.p.). Prin aceste adrese, se atestă faptul că, la data de 27.09.2008 și 14.11.2008, inculpatul N.C. își desfășura efectiv activitatea la (...), și nu în Municipiul Pașcani, după cum a reținut în mod greșit prima instanță, astfel că inculpatul avea acces la postul telefonic (...), amplasat în incinta clădirii (...). Din analiza celor două convorbiri telefonice purtate cu martorul denunțător M.R.I., din 27.09.2008, ora 15:38 și din 14.11.2008, ora 18:16, se constată că M.R.I., agent de poliție din cadrul (...), l-a recunoscut la telefon pe inculpatul N.C., ofițer de poliție cu grad de inspector și cu atribuții de control în cadrul (...).
Referitor la inculpatul D., parchetul consideră că există suficiente probe care fac dovada certă că inculpatul ar fi deținut postul telefonic cu numărul (...), prin raportare în primul rând la răspunsul Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română, care confirmă faptul că inculpatul D. era deținătorul postului telefonic menționat la data comiterii faptei. În ceea ce privește declarațiile martorului denunțător M.R.I., date în cursul urmării penale (filele 19-22, vol. 2, d.u.p.) și în cursul judecății, unde martorul relatează pe larg modul în care, la data de 20.09.2008, a fost sunat pe telefonul personal de inculpatul D.G.M., ocazie cu care inculpatul l-a determinat să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, în sensul de a nu aplica sancțiuni legale contravenientului A.N. Referitor la înregistrarea convorbirii telefonice din 20.09.2008, ora 19:18, precum și la procesul-verbal de redare aferent, purtată de martorul denunțător M.R.I. cu deținătorul postului telefonic (...), în cuprinsul convorbirii, persoana care l-a apelat pe martorul denunțător s-a prezentat ca fiind G.D., iar martorul denunțător l-a recunoscut după voce pe inculpat, răspunzându-i „Da domn G., să trăiți!”. Din analiza acestei convorbiri telefonice se poate constata fără niciun dubiu că martorul denunțător M.R.I. l-a recunoscut la telefon pe inculpatul D.G.M. și ar fi ilogic să se considere că martorul denunțător ar fi dat curs unei solicitări de a-și încălca atribuțiile de serviciu și de a nu-i aplica sancțiunile legale contravenientului A. la solicitarea unei persoane pe care nu ar fi recunoscut-o.
Consideră că prima instanță în mod greșit și-a fundamentat soluția de achitare a celor doi inculpați pe concluzia raportului de expertiză criminalistică a înregistrărilor audio, întrucât raportul de expertiză nu este relevant decât în ceea ce privește concluziile de la punctul 1, unde s-a reținut că înregistrările expertizate sunt integre din punct de vedere al conținutului și nu au suferit intervenții tehnice de natură a le modifica conținutul. Apreciază concluziile de la punctul doi ca nefiind relevante, întrucât identificarea persoanei după voce sau vorbire se realizează prin metode comparative, rezultatul fiind unul probabil, astfel că aceste concluzii ale expertului nu pot constitui o premisă certă ca raționament de lucru.
În susținerea motivelor de apel, procurorul a solicitat audierea martorului denunțător M.R.I. și emiterea unei adrese către Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română, pentru a comunica dacă inculpatul D.G.M. a fost membru al acestei asociații la data de 20.09.2008, cine a fost utilizatorul numărului de telefon (...) la data de 20.09.2008 și cine este persoana care a cesionat acest număr de telefon către cesionarul Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română. Totodată, procurorul a solicitat și audierea inculpaților în apel, opinând în sensul necesității readministrării probatoriului pe care s-au întemeiat soluțiile de achitare pronunțate de instanța de fond.
Apelul declarat de PÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Iași este parțial fondat.
Instanța de fond a judecat cauza în cadrul procedurii de drept comun, având în vedere că inculpații nu au înțeles să recunoască faptele reținute în sarcina lor, astfel cum acestea au fost descrise în rechizitoriu.
La termenul de judecată din data de 21 aprilie 2021, Curtea a admis probele solicitate de procuror prin motivele de apel, cu excepția solicitării de audiere a inculpaților, motivat prin faptul că acesta reprezintă un drept al inculpaților, pe care îl pot exercita sau nu, urmând ca aceștia să aducă la cunoștința instanței dacă doresc să dea declarație. Până la încheierea cercetării judecătorești din fața instanței de apel, inculpații N.C. și D.G.M. nu au dat declarație în cauză.
Urmare a adresei emise de instanța de control judiciar către Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română, prin răspunsul acesteia, înaintat la dosarul cauzei la data de 13 mai 2021 (fila 66), s-a comunicat faptul că inculpatul D.G.M. este exclus disciplinar din asociație din data de 16.01.2013, iar numărul de telefon (...) nu există în evidențele asociației, la data de 20.09.2008, inculpatul D.G.M. fiind utilizatorul numărului de abonament (...).
La termenul de judecată din data de 19 mai 2021, ca urmare a răspunsului înaintat de Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română, procurorul a arătat că, deși atât în rechizitoriu, cât și în motivele de apel se face referire la faptul că inculpatul D.G.M. ar fi purtat convorbirea telefonică de la nr. (...), aceasta este o eroare materială care a pornit din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr. 489/P/2008, finalizat prin rechizitoriul din data de 02.11.2009, dosar din care a fost disjuns prezentul dosar, la DNA Serviciul Teritorial Iași. Astfel, procurorul a arătat că, în procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice din 20.09.2008, care se află în prezentul rechizitoriu, convorbire purtată de martorul denunțător M.R., s-a menționat în mod eronat că această convorbire a avut loc între martor și deținătorul postului telefonic (...), fiind vorba în realitate de numărul de telefon (...). De altfel, a precizat că răspunsul Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română confirmă că inculpatul D.G.M. a fost utilizatorul numărului de abonament (...). Mai mult, a arătat că în dosarul de urmărire penală, în volumul I – interceptări, filele 12-15, se află un act al lucrătorilor de poliție D.G.A., în care se precizează faptul că, din verificările efectuate, s-a stabilit că inculpatul D.G.M. este utilizatorul numărului de telefon (...), numărul indicat și în răspunsul menționat anterior. De asemenea, a precizat că, în alte două procese-verbale de transcriere ale interceptărilor inculpatului, aflate în volumul al II-lea din dosarul de urmărire penală, filele 175 și 246, este menționat numărul de telefon indicat de Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română, respectiv (...), fiind vorba de o eroare materială. Procurorul a învederat instanței de apel că nu solicită revenirea cu adresă la Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română, întrucât în răspunsul primit se confirmă faptul că inculpatul este utilizatorul numărului de telefon (...).
Prin încheierea de ședință din data de 8 iunie 2021, Curtea a admis cererea formulată de inculpatul-intimat N.C., privind audierea martorului C.C.
La termenul de judecată din data de 15 septembrie 2021, instanța de control judiciar a procedat la audierea martorului C.C. Acesta a declarat că, în perioada noiembrie 2008, era operator radar, singur pe autoturism, aflându-se într-o locație diferită față de cea a agentului care efectua oprirea în trafic. A precizat că nu își amintește despre oprirea unui anume P. de agentul M. și nici despre o discuție purtată cu martorul M.R.I. cu privire la oprirea unui bărbat ce ar fi circulat în acea perioadă cu un autoturism marca (...) și căruia nu i-a mai fost aplicată sancțiunea. Martorul a arătat că, în momentul în care îi comunica agentului M. să oprească în trafic un autoturism, completa pe loc registrul radar cu datele acelui autoturism (ora, viteza, marca și numărul de înmatriculare), iar la sfârșitul programului de lucru, agentul M. îi comunica seria și numărul procesului-verbal pentru fiecare poziție, fără a preciza și sancțiunea efectivă, făcându-se o mențiune în plus dacă era ridicat permisul de conducere. A precizat că aceste informații le completa chiar în momentul în care îi transmitea agentului să oprească mașina, fără a aștepta vreo confirmare că mașina fusese oprită sau șoferul sancționat. A menționat că, dacă vreuna dintre aceste mașini nu era oprită efectiv, exista o procedură prin care se lua legătura cu acel șofer, care trebuia sancționat.
În continuare, martorul C.C. a arătat că, în noiembrie 2008, inculpatul N.C. nu mai activa în cadrul (...), care se ocupa de întreg județul Iași, nu lucra nici în cadrul (...) care se ocupa de Mun. Iași, ci lucra în cadrul unei alte unități din jud. Iași, pe care însă nu o poate preciza. A precizat că inculpatul avea, în mod cert, biroul în altă parte decât în mun. Iași, iar în acea perioadă, martorul M.R.I. activa în cadrul (...), nefiindu-i subordonat inculpatului N.C.. A arătat că, dintre telefoanele de serviciu din cadrul (...), doar unul singur avea ieșire în municipiu și pe telefoanele mobile, restul fiind interne, iar la acest telefon avea acces toată lumea. A precizat că, în timpul cât a fost coleg cu inculpatul N.C., în cadrul (...), nu știe și nu a auzit ca acesta din urmă să fi intervenit pentru cineva la el sau la alte persoane. A arătat că, la începutul anului 2008, inculpatul N.C. a fost avansat în corpul ofițerilor și mutat la Țibănești, iar de acolo a auzit că a plecat în altă parte.
La termenul de judecată din data de 13 octombrie 2021, Curtea a procedat la audierea martorului M.R.I.. Acesta a declarat că își menține declarațiile date anterior, precizând că, în anul 2008, activa ca agent de poliție în cadrul (...), fiind subordonat doar inculpatului N.C., care era șef de tură, acesta fiind unul din cei trei ofițieri care, prin rotație, făcea instructajul de intrare în serviciu și căruia, la finalul turei, îi prezenta raportul de activitate. Martorul a precizat, totodată, că nu era subordonat inculpatului D.G.M. și că interceptările din prezentul dosar au fost realizate de organele statului român și corespund realității. A arătat că, în ce privește cele două împrejurări în care se presupune că ar fi vorbit cu inculpatul N.C., a fost sigur în acel moment că vorbea cu acesta, din cauza telefonului de pe care era apelat, cu privire la care crede, nefiind foarte sigur, că era telefonul de serviciu, un număr de telefon fix. A arătat că în fiecare birou exista un telefon fix, pe care, pentru a apela rețeaua mobilă, trebuia apăsată o tastă înainte de formarea numărului respectiv. A precizat că era convins că vorbește cu inculpatul N.C. întrucât recunoștea vocea și nici nu avea cine altcineva să îl sune după-amiaza decât șeful de tură. A arătat că nu a avut nicio îndoială că a vorbit la telefon cu inculpatul D.G.M., acesta din urmă prezentându-se. A precizat că își menține afirmațiile făcute anterior, în sensul că exista o practică la nivelul (...), să se intervină la agenții din teren pentru modificarea sancțiunilor, în dosarul în care martorul a fost judecat fiind 14 inculpați și 50 de agenți implicați. A arătat că a perceput solicitarea inculpatului D.G.M. ca pe o rugăminte și, deși nu își aduce aminte, este posibil să se fi întâlnit doar în treacăt cu acesta și să se fi adus vorba despre această rugăminte. A precizat că inculpatul D.G.M. nu avea vreun ascendent asupra sa și că ar fi procedat la fel și dacă l-ar fi sunat un coleg agent. A menționat că nu mai ține minte câte persoane erau în mașina lui A.N. și că există o probabilitate foarte mică să fi modificat o sancțiune deja stabilită, însă doar în urma unei discuții cu șoferul. A arătat că există un birou pentru toți șefii de tură, în care ar exista doar un singur telefon fix, așa încât acel telefon putea fi folosit și de altcineva decât inculpatul N.C., însă a considerat că nu avea cine să îl sune, întrucât, dacă ofițerul de serviciu ar fi vrut să îl sune, ar fi folosit un alt aparat telefonic decât cel din birou, menționând că, din câte știe, terminația numărului de telefon era diferită. A mai precizat că a mai vorbit la telefon cu inculpatul N.C. înainte de septembrie 2008 și că nu știe de când acesta era ofițer de poliție.
La același termen de judecată, inculpatul N.C., prin apărătorul său ales, a solicitat emiterea unei adrese către IPJ Iași – Serviciul Rutier, pentru a preciza dacă, în anul 2008, fiecare birou avea repartizat numărul său de telefon sau dacă toate apelurile treceau prin centrală și din acea centrală se apela, solicitând a se preciza și ce număr de telefon apărea, având în vedere susținerile martorului M.R.I. Totodată, inculpatul D.G.M., prin apărătorul său ales, a precizat că menține excepțiile formulate în cauză, prin nota de probe și cereri din data de 17 mai 2021 (fila 74).
Prin încheierea de ședință din data de 28 octombrie 2021, Curtea a respins motivat excepția nulității absolute a proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor interceptate, invocată de inculpatul D.G.M., precum și cererea formulată de inculpatul N.C., privind emiterea unei adrese către IPJ Iași – Serviciul Rutier.
Soluția privind achitarea inculpatului N.C., pronunțată de Tribunalul Iași, supusă prezentului apel, este legală și temeinică.
Acuzația adusă inculpatului N.C. se fundamentează pe denunțul și declarațiile martorului denunțător M.R.I., care îl incriminează, și pe înregistrările convorbirilor telefonice purtate de martorul denunțător cu inculpatul și procesele-verbale de redare a acestor convorbiri.
Convorbirile telefonice purtate de martorul denunțător cu inculpatul N.C., din datele de 27 septembrie 2008 și 14 noiembrie 2008, sunt redate în cuprinsul sentinței penale supuse prezentei analize. Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice din 27 septembrie 2008 și 14 noiembrie 2008 rezultă că M.R.I. a fost apelat în ambele rânduri de un bărbat B, respectiv un bărbat X, ambii aflați la postul telefonic cu numărul (...), identificat ca fiind al (...), prin care i se solicita lui M.R.I. să nu aplice sancțiuni la regimul traficului rutier numiților M.V. și P.I.L.
Conform declarațiilor inculpatului N.C. și fișei postului, aflate la dosar, rezultă că acesta, începând cu data de 11 august 2008, îndeplinea funcția de ofițer specialist în cadrul Poliției Pașcani.
Prin adresa nr. 964503 din 13 aprilie 2020, IPJ Iași – Serviciul Rutier a comunicat instanței că nu există posibilitatea documentării informațiilor solicitate de instanța de fond, privind locul în care își desfășura efectiv activitatea inculpatul N.C. la datele de 27 septembrie 2008 și 14 noiembrie 2008, dacă desfășura activitate în Pașcani sau în mun. Iași și la ce număr de telefon avea acces, întrucât arhiva de la nivelul Serviciului Rutier a fost distrusă din data de 23 octombrie 2019, conform nomenclatorului.
Deși concluziile raportului de expertiză criminalistică pentru identificarea vocii inculpatului din înregistrările telefonice de la data comiterii faptelor sunt, în principiu, neconcludente, întrucât nu pot stabili identitatea vocii și vorbirii în procent de 100% nici în condiții de favorabilitate, concluzia în ce îl privește pe inculpatul N.C., în sensul că nu poate stabili dacă vocea în litigiu aparține sau nu inculpatului, este un alt element de dubiu în ce privește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care este trimis în judecată.
În perioada infracțională, inculpatul N.C. lucra în cadrul (...) (fila 170, dosarul instanței de fond). Nu există probe în cauză din care să rezulte că inculpatul avea acces la telefonul cu numărul de interior (...), aparținând (...), la momentul presupusei comiteri a faptelor sau că avea acces în interiorul instituției, atât timp cât lucra la Pașcani. Postul telefonic de la care ar fi fost apelat martorul denunțător, cu numărul (...), este identificat ca aparținând (...).
Declarația martorului denunțător M.R.I., în sensul că inculpatul N.C. este cel care l-a apelat telefonic și ar fi intervenit pentru a nu-i sancționa contravențional pe numiții M.V. și P.I.L., declarație făcută la un interval de 6 ani de la data comiterii faptelor și după condamnarea acestuia în primă instanță, este o probă insuficientă pentru a conduce la stabilirea cu certitudine a vinovăției inculpatului N.C..
În cauză este cert dovedit că martorul denunțător M.R.I., la datele de 27 septembrie 2008 și 14 noiembrie 2008, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, că a oprit în trafic pe numiții M.V. și P.I.L., că de la numărul de telefon (...), aparținând (...), o persoană a intervenit la martorul denunțător în scopul ca cei doi să nu fie sancționați.
Totodată, din probele cauzei menționate mai sus, există dubii serioase cu privire la faptul că inculpatul N.C. este persoana care l-ar fi instigat pe martorul denunțător să nu-și îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu, întrucât inculpatul N.C. lucra, în acea perioadă, la (...), nu există dovezi certe că acesta avea acces în cadrul (...) și la postul telefonic identificat, de la care s-a intervenit la momentul comiterii faptelor, așa încât dubiul profită inculpatului, dubiu care nu este răsturnat prin probe certe de vinovăție. Soluția pronunțată de Tribunalul Iași privind achitarea inculpatului N.C. pentru comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 C.pen., raportat la art. 13 ind. (2) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen., pentru care este trimis în judecată, este legală și temeinică. Criticile formulate în apel de procuror în ce îl privește pe inculpat nu consolidează probele administrate în acuzarea inculpatului N.C. și nu înlătură dubiul concret relevat mai sus în ce îl privește.
Cu privire la inculpatul D.G.M., apelul parchetului este fondat.
Inculpatul D.G.M. a săvârșit infracțiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 din Codul penal din 1969, raportat la art. 13 ind. (2) din Legea nr. 78/2000 și art. 248 din Codul penal din 1969, Curtea reținând că legea penală mai favorabilă inculpatului este codul penal anterior și dispozițiile Legii nr. 78/2000, în forma în vigoare la data comiterii infracțiunii, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În cursul lunii septembrie 2008, respectiv la data de 20 septembrie 2008, inculpatul D.G.M., inspector de poliție din cadrul (...), a intervenit telefonic la denunțătorul M.R.I., agent de poliție rutieră aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pentru o persoană numită A.N., în sensul ca denunțătorul să modifice procesul-verbal de sancționare contravențională a acestuia, să schimbe sancțiunea cu amenda în avertisment.
În urma intervenției inculpatului, agentul constatator, martorul denunțător M.R.I., a modificat prin suprascriere procesul-verbal la rubrica „cuantumul amenzii – 200 RON”, menționând în locul acesteia sancțiunea „avertismentului”.
Convorbirea telefonică din data de 20 septembrie 2008, ora 19:18:40, este redată în curprinsul sentinței penale apelate. Din cuprinsul procesului-verbal de redare rezultă că inculpatul D.G.M. l-a apelat pe martorul denunțător de la numărul de telefon mobil (...), identificat ca aparținând Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română.
Prin adresa din data 13 mai 2021, Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română comunică instanței de apel că postul telefonic cu numărul (...), consemnat în procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice, nu le aparține, însă le aparține numărul de telefon (...), care a fost atribuit inculpatului D.G.M., membru al asociației în perioada comiterii faptei, inculpatul aflându-se în posesia acestui telefon cu numărul (...), de la care l-a apelat pe martorul denunțător
Consemnarea numărului de telefon de la care inculpatul D.G.M. l-a contactat pe martorul denunțător este greșită sub aspectul unei cifre, dar a fost identificat ca aparținând Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română, astfel că această consemnare este o eroare materială, numărul de telefon de la care, în realitate, inculpatul D.G.M. l-a contactat pe martorul denunțător fiind (...) și se afla în posesia inculpatului. Mai mult decât atât, în debutul convorbirii telefonice, inculpatul D.G.M. se prezintă, spunând: „Salut. G.D. la telefon.”. Este improbabil ca o altă persoană decât inculpatul să-i fi uzurpat acestuia identitatea, nefiind cunoscut acest mod de operare a unor polițiști în cadrul sistemului.
Apărarea constantă a inculpatului, conform căreia numărul de telefon consemnat în procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice nu îi aparține, este nereală. Telefonul de la care a apelat pe martorul denunțător la data de 20 septembrie 2008 aparținea Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română și i-a fost dat în folosință inculpatului.
Coroborând informațiile comunicate instanței de apel de Asociație Internațională a Polițiștilor Secția Română cu faptul că, de la începutul convorbirii telefonice, inculpatul D.G.M. s-a prezentat, declinându-și numele, este dovedit cu certitudine faptul că inculpatul D.G.M. este cel care a intervenit la martorul denunțător pentru contravenientul A.N., pentru ca martorul denunțător, agent de circulație, să facă un act contrar atribuțiilor sale de serviciu.
Prin urmare, aceste probe sunt certe și îl indică pe inculpatul D.G.M. ca fiind persoana care a intervenit și l-a instigat pe martorul denunțător M.R.I. să modifice procesul-verbal de contravenție încheiat numitului A.N., dubiul cu privire la persoana inculpatului fiind înlăturat și prin coroborarea acestora cu declarațiile martorului denunțător M.R.I., date în cursul prezentului proces penal, care îl indică pe inculpat ca fiind cel care a intervenit în sensul enunțat.
Toate aceste probe se coroborează cu probele cu acte administrate în cauză, care dovedesc realitatea opririi în trafic a numitului A.N., a sancționării sale contravenționale, a modificării ulterioare a procesului-verbal de contravenție, produsă după intervenția telefonică a inculpatului D.G.M.
Astfel, din Registrul posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...) în luna septembrie 2008, pag. 46, s-a constatat că A.S.A. M.R.I. a fost planificat la data de 20.09.2008 în serviciu schimbul II, între orele 14-22, singur, pe auto M.A.I. cu numărul (...), pe care este instalat dispozitiv radar, urmând a-și desfășura activitatea pe DN24C Popricani și DE583 Vânători (vol. 3 d.u.p., filele 138-144). De asemenea, din Registrul posturilor privind repartizarea în servicii a lucrătorilor din cadrul (...) în luna septembrie 2008, s-a constatat că inculpatul D.G.M. a fost planificat la data de 20.09.2008 în serviciu schimbul I, între orele 06.30-14.30, pentru instruire și control (vol. 3 d.u.p., filele 138-144).
Din verificarea casetelor video cu imaginile fixate de camera dispozitivului radar, s-a constatat că, la data de 20.09.2008, echipajul radar de pe auto (...) a folosit caseta cu numărul 586 (vol. 3 d.u.p., filele 138-144). Din verificarea casetei 586, s-a constatat faptul că, pe înregistrarea video, la ora 16:47, este surprins autoturismul marca (...), cu numărul de înmatriculare (...), circulând în localitate cu viteza de 78 km/h (vol. 3 d.u.p., filele 138-144). Din verificarea în registrul radar (...), la pag. 63, la punctul nr. 6, figurează sancționat contravenientul A.N., CNP (...), în localitatea Cotu Morii, la ora 16:47, acesta circulând cu auto marca (...), pentru abaterea prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2) din O.U.G. 195/2002, cu 3 puncte penalizare, pentru faptul că circula cu 78 km/h în localitate (vol. 3 d.u.p., filele 138-144). În baza de date de evidență a permiselor auto din România nu figurează numitul A.N., CNP (...), ca deținător de permis emis de autoritățile române (vol. 3 d.u.p., filele 138-144).
Din verificarea în bazele de date privind evidența autovehiculelor înregistrate în circulație în Romania, s-a constatat că autoturismul marca (...),cu numărul (...), este înmatriculat pe numele proprietarului Ș.C.V., (...) (vol. 3 d.u.p., filele 138-144). S-a identificat originalul procesului verbal seria CC nr. 1677752 din data de 20.09.2008, întocmit de A.S.A. M.R.I., prin care contravenientul A.N., (...), a fost sancționat la ora 16:47, în localitatea Cotu Morii, pe DN 24, km214+150 m, circulând cu auto marca (...), număr de înmatriculare (...), viteza de 78 km/h și a fost sancționat conform prevederilor art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2) din O.U.G. 195/2002 cu 3 puncte penalizare (vol. 3 d.u.p., filele 138-144).
De asemenea, s-a observat faptul că punctele de amendă sunt șterse, în sensul în care, peste înscrisul cuantumului inițial de 200 RON al amenzii, s-a consemnat un altul, respectiv „avertisment”, fapt constatat și în constatarea tehnico-științifică efectuată și atașată la dosarul cauzei.
Din coroborarea întregului probatoriu administrat în cauză, fapta inculpatului D.G.M. este dovedită integral, dincolo de orice îndoială rezonabilă, a fost comisă cu intenție și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu aplicarea art. 13 ind. 2) din Legea nr. 78/2000 în vigoare la data comiterii infracțiunii.
Fapta inculpatului D.G.M., care, în calitate de ofițer de poliției în cadrul (...), la data de 20 septembrie 2008, l-a determinat pe agentul constatator M.R.I., să-și încalce atribuțiile de serviciu prevăzute de art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002 și să nu aplice sancțiunile legale contravenientului A.N., acesta fiind depistat conducând un autoturism pe drumurile publice având o viteză peste limita legală pe acel sector de drum, cauzând o vătămare a intereselor legale ale (...), care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale normelor de circulație pe drumurile publice, prin aceasta asigurându-se un folos corelativ necuvenit pentru contravenientul A.N., constând în neaplicarea punctelor de amendă și a punctelor de penalizare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 din Codul penal din 1969, raportat la art. 13 ind. 2) din Legea nr. 78/2000 în vigoare la data comiterii faptei și la art. 248 din Codul penal din 1969.
Cu privire la apărările formulate de inculpatul D.G.M., acestea sunt nefondate.
Este indiferent pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în forma de participație a instigării că avea sau nu atribuții de control sau dacă autorul instigat se afla sau nu în subordinea sa. Pentru instigator, legea nu cere nicio calitate specială a subiectului activ, instigator putând fi orice persoană. Calitatea de funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu este circumstanțiată de lege doar pentru autorul infracțiunii de abuz în serviciu. Este irelevant, de asemenea, dacă inculpatul D.G.M. avea sau nu atribuții de control în ce îl privește pe martorul denunțător M.R.I..
Susținerea inculpatului că, la momentul convorbirii telefonice de la ora 19:18, procesul-verbal era deja modificat nu este reală, fiind o speculație a inculpatului. Dimpotrivă, din procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice, rezultă că, la momentul convorbirii, numitul A.N. fusese oprit de martorul denunțător în urmă cu patru ore, martorul denunțător spunându-i inculpatului, după solicitarea acestuia „de a face ceva pentru el”, ca A. să aducă cealaltă copie și că urma să termine tura de lucru la ora 21:30, când va fi la bază, inculpatul promițându-i că vine și el la ora 21:30 și spunându-i că îl va suna pe A. și urmau să se vadă. Așadar, nu rezultă din cronologia convorbirii telefonice că procesul-verbal de sancționare contravențională fusese modificat anterior intervenției telefonice a inculpatului, ci dimpotrivă, că urma să fie modificat după convorbirea telefonică.
Telefonul de la care inculpatul l-a apelat pe martorul denunțător și a purtat convorbirea telefonică aparținea Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română și îi fusese dat în folosință inculpatului la momentul săvârșirii faptei, fiind utilizatorul numărului de abonament (...) la data de 20 septembrie 2008.
Analizând legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului D.G.M., Curtea reține următoarele aspecte.
Dispozițiile art. 13 ind. 2) din Legea nr 78/2000, în forma în vigoare de la data comiterii faptei, precum și dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 nu prevăd pedeapsa complementară obligatorie a interzicerii exercitării unor drepturi.
Sub aspectul individualizării pedepsei, Codul penal din 1969 prevede posibilitatea aplicării circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 din Codul penal din 1969, cu efectul prevăzut de art. 76 alin. (1) lit. c) din Codul penal din 1969.
Ca modalitate de executare a pedepsei, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzută de art. 81 din Codul penal din 1969, este prevăzută de codul penal anterior, infracțiunea comisă de inculpat nefiind exclusă de la acest beneficiu, codul penal în vigoare neprevăzând această modalitate de individualizare a executării pedepsei, dispozițiile legale mai favorabile inculpatului fiind, în consecință, cele ale codului penal anterior.
Sub aspectul prescripției răspunderii penale, sub niciuna dintre reglementări termenul de prescripție nu este împlinit.
În consecință, Curtea reține ca lege penală mai favorabilă inculpatului Codul penal din 1969 și dispozițiile art. 13 ind. 2) din Legea nr. 78/2000 în forma în vigoare de la momentul comiterii infracțiunii, anterior modificării prin Legea nr. 187/2012.
În procesul individualizării pedepsei, Curtea reține gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, data săvârșirii infracțiunii, timpul îndelungat de la data comiterii faptei, lipsa antecedentelor penale, faptul că de la data comiterii faptei, inculpatul nu a mai săvârșit alte infracțiuni.
În favoarea inculpatului vor fi reținute circumstanțele atenuante facultative, prevăzute de art. 74 lit. a) și c) din Codul penal din 1969, constând în conduita inculpatului anterior săvârșirii infracțiunii și atitudinea procesuală a inculpatului, prin prezentarea sa în fața autorității.
Consecința reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 din Codul penal din 1969 este, conform art. 76 lit. c) din Codul penal din 1969, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, dar nu mai jos de 3 luni, când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare.
Limitele de pedeapsă prevăzute de art. 13 ind. 2) din Legea nr. 78/2000, anterior modificării prin art. 79 pct. (9) din Legea nr. 187/2012, în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos patrimonial sau nepatrimonial, sunt de la 3 ani la 15 ani închisoare.
În consecință, ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) din Codul penal din 1969, Curtea va condamna pe inculpatul D.G.M. la o pedeapsă cu închisoarea situată sub limita minimului special prevăzut de lege, de natură să realizeze reeducarea inculpatului, prevenția specială și prevenția generală.
Ca modalitate de executare a pedepsei, Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu stabilirea termenului de încercare prevăzut de lege, reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 din Codul penal din 1969, că din împrejurările ce caracterizează persoana inculpatului, fără antecedente penale, fără să fi comis alte infracțiuni în intervalul de timp de la comiterea infracțiunii, există suficiente date din care rezultă că inculpatul poate fi reeducat fără executarea efectivă a pedepsei și scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.
Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 421 pct. (2) lit. a) C.pr.pen., Curtea va admite apelul declarat de PÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Iași împotriva sentinței penale nr. 29 din 20 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 10334/99/2017, pe care o va desființa în parte, în latură penală.
Rejudecând, va înlătura din sentința penală dispozițiile privind achitarea inculpatului D.G.M..
În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen., va condamna pe inculpatul D.G.M., (...), la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 din Codul penal din 1969, raportat la art. 13 ind. 2) din Legea nr. 78/2000 în vigoare la data comiterii faptei și la art. 248 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) din Codul penal din 1969, art. 76 lit. c) din Codul penal din 1969 și art. 5 alin. (1) C.pen..
În baza art. 71 raportat la art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, va aplica inculpatului D.G.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, respectiv dreptul a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 81 din Codul penal din 1969, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului D.G.M..
Conform art. 82 din Codul penal din 1969, va stabili termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1969, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art. 71 alin. (5) din Codul penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, va fi suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate.
În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen., va obliga pe inculpatul D.G.M. să achite statului suma de 2465 lei, cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale și la judecarea în fond a cauzei.
Vor fi înlăturate din sentința penală dispozițiile contrare prezentei decizii și vor fi menținute celelalte dispoziții din sentința penală.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (3) C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2) lit. a) C.pr.pen., admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași împotriva sentinței penale nr. 29 din 20 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 10334/99/2017, pe care o desființează în parte, în latură penală, și, rejudecând:
Înlătură din sentința penală dispozițiile privind achitarea inculpatului D.G.M..
În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul D.G.M., (...), la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 25 din Codul penal din 1969, raportat la art. 13 ind. 2) din Legea nr. 78/2000 în vigoare la data comiterii faptei și la art. 248 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) din Codul penal din 1969, art. 76 lit. c) din Codul penal din 1969 și art. 5 alin. (1) C.pen.
În baza art. 71 raportat la art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplică inculpatului D.G.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, respectiv dreptul a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a exercita o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 81 din Codul penal din 1969, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului D.G.M.
Conform art. 82 din Codul penal din 1969, stabilește termen de încercare de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1969, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art. 71 alin. (5) din Codul penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă executarea pedepsei accesorii aplicate.
În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen., obligă pe inculpatul D.G.M. să achite statului suma de 2465 lei, cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale și la judecarea în fond a cauzei.
Înlătură din sentința penală dispozițiile contrare prezentei decizii. Menține celelalte dispoziții din sentința penală.
În baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 18 martie 2022, prin punerea deciziei la dispoziție prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte,	Judecător
(...)	(...)
Grefier,
(...)

Red/tehnored T. J

2 ex. 18.03.2022

Tribunalul Iași, judecător (...)