R O M Â N I A
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. 3672/90/2017 Operator date 3918


DECIZIA PENALĂ NR. 149/A
Ședința publică din 27 Martie 2020
Curtea compusă din:
Președinte: (…), judecător
Judecător : (…)
Grefier: (…)

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DNA - STP reprezentat prin:
Procuror: (…)



S-a luat în examinare apelurilor declarate de PICCJ - DNA- STP și de inculpații RD, ALL, ambii trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 32 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, inculpatul GN, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin.1 din Legea nr. 78/2000, împotriva Sentinței penale nr. 222 din data de 31 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V, în dosarul nr. 3672/90/2017, precum și apelurile declarate de PICCJ - DNA- STP și de inculpatul GN, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și instigare la infracțiunea de fals intelectual, faptă prevăzută și pedepsită de art. 47 alin. (1) Cod penal rap la art. 321 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal; instigare la infracțiunea de uz de fals, faptă prevăzută și pedepsită de art. 47 alin. (1) Cod penal rap la art. 323 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin.1 Cod penal, împotriva Sentinței penale nr. 203 din data de 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V, în dosarul nr. 1689/90/2017.
Curtea constată că dezbaterile asupra apelurilor au avut loc la data de 05 martie 2020, și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, fiind amânată inițial pronunțarea la data de 11 martie 2020, și ulterior la datele de 18 martie 2020, 25 martie 2020 și respectiv 27 martie 2020, când a fost pronunțată soluția.


C U R T E A


Asupra apelurilor de față, constată următoarele:
1). Prin Sentința penală nr.222 din 31 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul V în dosarul nr.3672/90/2017, în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală,
1. A fost condamnat inculpatul RD la pedeapsa principală de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 32 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani, iar în baza art. 93 alin.1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte anumite măsuri de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune V. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei B, județul V.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 96 Cod penal.
2. A fost condamnat inculpatul ALL la pedeapsa principală de 1 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor pred. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, iar în baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani.
În baza art. 93 alin.1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte anumite măsuri de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune V.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să presteze 70 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei B, județul V.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 96 Cod penal.
3. A fost condamnat inculpatul GN la pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor pred. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, iar în baza art. 91 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 3 ani.
În baza art. 93 alin.1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte anumite măsuri de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune V.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei B, județul V.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 96 Cod penal.
În baza art. 256 Cod procedură penală, raportat la art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, s-au desființat înscrisurile cu conținut fals de la dosar utilizate în campania agricolă pentru anul 2014, după cum urmează: cererile de sprijin financiar pe suprafața nr. VL -25970/19.05.2014 și nr. 25995/19.05.2014; datele despre exploatația agricolă/gospodărie; Anexa 2 la formularul cererii unice de plată pe suprafață – declarație privind eligibilitatea/conformitatea GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate.
A fost obligat fiecare dintre inculpați să plătească statului câte 1700 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin Rechizitoriul nr. 151/P/2014 din data de 16 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA- STP, au fost trimiși în judecată inculpații RD, ALL și GN, primii doi sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, iar ultimul pentru infracțiunea prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale).
În actul de sesizare s-a reținut că, în campania din anul 2014, inculpatul RD a folosit și a prezentat cu rea-credință, la dosarul cererii de plată înregistrate la A.P.I.A. – CJV sub nr. …. din 19.05.2014, documente false, inexacte și incomplete și a declarat aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pentru suprafața de 85,02 ha, în scopul obținerii pe nedrept a sumei de 51.085,13 lei din Fondul European de Garantare Agricolă, activitatea infracțională rămânând în stadiul de tentativă, neproducând consecințe ca urmare a faptului că cererea i-a fost respinsă pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate conform Ordinului nr. 246/2008.
De asemenea, s-a reținut că în cadrul aceleiași campanii din anul 2014, inculpatul ALL a folosit și a prezentat cu rea-credință la dosarul cererii de plată înregistrate la A.P.I.A. – CJV sub nr. …. din data de 19.05.2014 documente false, inexacte și incomplete și a declarat aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pentru suprafața de 62,09 ha, în scopul obținerii pe nedrept a sumei de 42.101,86 lei din F.E.G.A., activitatea infracțională rămânând în stadiul de tentativă, neproducând consecințe, ca urmare a faptului că cererea acestuia a fost respinsă pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate conform Ordinului nr. 246/2008.
În fine, în sarcina inculpatului GN s-a reținut că, în calitate de primar al comunei B, județul V, i-a determinat și sprijinit pe inculpații RD și ALL, prin încheierea cu nerespectarea dispozițiilor legale a Contractelor de închiriere nr. (…) și (…), pentru ca aceștia să folosească în cadrul campaniei din anul 2014 documente false/inexacte la A.P.I.A.- CJV și să declare aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar, pe suprafața și declarațiile anexe cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept a sumei de 93.186, 99 lei din F.E.G.A., activitatea de instigare a celor doi inculpați rămânând în stadiul de tentativă, neproducând consecințe ca urmare a respingerii cererilor de sprijin financiar pentru nerespectarea criteriilor de neeligibilitate conform Ordinului nr. 246/2008.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului V sub nr. 3672/90/2017, la data de 21.06.2017.
În fața instanței, la ultimul termen de judecată inculpatul GN a cerut să fie audiat cu privire la acuzațiile aduse, susținând nuanțat că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii, întrucât a respectat dispozițiile legale în materia accesării fondurilor europene, că în perioada 2013 – 2016 a inițiat proiectul de Hotărâre de Consiliu local pentru închirierea suprafeței de 1345 ha de pășune, că s-au constituit comisii de licitație privind închirierea acestor terenuri pășunabile, că la aceste licitații s-au înscris doar R și A, întrucât față de ceilalți fermieri s-au exercitat presiuni din partea unui grup de interese, în sensul de a nu participa la licitație. De asemenea, inculpatul a susținut nuanțat că nu i-a determinat pe ceilalți doi coinculpați să acceseze fonduri europene, că nu s-a ocupat de întocmirea dosarelor, că nu a avut nici o contribuție la constituirea comisiei de licitație a pășunilor din localitate, dar că l-a contactat telefonic pe directorul A.P.I.A. - C.J. V privind modalitatea de accesare a fondurilor europene pentru Consiliul local și, în plus, a apelat și la serviciile unei firme de consultanță.
Instanța de fond a procedat la soluționarea cauzei potrivit procedurii comune, astfel că, la cererea procurorului și a inculpaților, s-a readministrat proba cu martori și cu înscrisuri. Din probatoriul administrat, instanța a reținut că, la data de 22.07.2014, DNA– STP s-a sesizat din oficiu, fiind constituit dosarul penal nr. 151/P/2014, cu privire la faptul că, în perioada iunie 2013 – mai 2014, au fost încheiate între comuna B, jud. V, și diverse persoane fizice, trei contracte de închiriere al căror obiect îl constituie închirierea unor suprafețe de teren cu destinația de pășune, suprafețe care se aflau în administrarea Consiliului local B, însă la încheierea contractelor nu au fost respectate condițiile minime de eligibilitate ce presupuneau ca persoanele care dobândeau în baza acestor contracte drept de folosință asupra suprafețelor de pășune înregistrate să fie crescători de animale ce au animale înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor și care să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha. În concret, s-au avut în vedere contractele de închiriere atribuite numiților ALL din com. B, sat G, jud. V, RD din com. B, sat B, jud. V și PG din com. B, sat B, pentru o suprafață totală de cca. 242 ha. de pășune aflată în administrarea Consiliului Local B. Ulterior, în baza acestor contracte de închiriere, cele trei persoane sus-menționate au solicitat sprijin financiar de la A.P.I.A., potrivit cererilor de sprijin financiar pe suprafață formulate în anul 2014 la CJV, fără a îndeplini condițiile de eligibilitate cerute de lege.
Pe parcursul urmăririi penale au fost reunite cauzele, constatându-se că există legătură între infracțiunile care fac obiectul cercetărilor în aceste dosare. Astfel, organele de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – STP au fost sesizate prin plângerea formulată de Obștea Moșnenilor B G, prin reprezentant PNR, în legătură cu faptul că reprezentanții Consiliului local al comunei B și ai Comisiei locale de aplicare a Legii nr.18/1991 B au emis, cu încălcarea dispozițiilor legale, Hotărârile 15/10.07.2012 (privind instituirea unei taxe pe m3 de lemn transportat pe drumurile forestiere), 12/08.03.2011 (privind aprobarea preluării în domeniul public al Comunei B a drumurilor forestiere și a terenurilor aferente acestora) și 31/08.08.2012 (prin care s-a aprobat montarea de bariere pe drumurile forestiere L, B și D), ceea ce a determinat producerea unei pagube în patrimoniul entității. De asemenea, organele de urmărire penală au fost sesizate și în legătură cu faptul că, prin încălcarea dispozițiilor legale, au fost emise de Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate V Hotărârea 200/28.09.2012 (prin care a fost respinsă propunerea de validare a obștii privind suprafața de 1.476, 90 ha), iar Instituția Prefectului județului V a adoptat Ordinul 77/08.02.2013 (prin care s-a trecut în proprietatea Comunei B suprafața de 313, 107 ha reprezentând izlaz), precum și Ordinul 142/22.03.2012 (prin care s-a trecut în proprietatea Comunei B suprafața de 91, 338 ha reprezentând izlaz), care se suprapun peste terenurile obiect al titlului de proprietate 1001/2002 al obștii, cauza fiind înregistrată sub numărul 154/P/2014.
De asemenea, organele de urmărire penală au fost sesizate și de reprezentanții legali ai APIA – CJV în legătură cu aspectele constatate în urma verificării cererilor de plată pe suprafață formulate în anul 2014 de numiții PG, ALL și RD, referitoare la contractele de închiriere prezentate care nu respectă prevederile legale, precum și la cardurile de exploatație, fiind înregistrat pe rolul serviciului dosarul penal nr. 155/P/2014.
Organele de urmărire penală au mai fost sesizate la data de 04.09.2015 de DLAF cu Raportul de control (…)/2014 privind posibila săvârșire, printre altele, a infracțiunii prevăzute de art.181 din Legea 78/2000 în forma tentativei, în legătură cu cerea de sprijin financiar pe suprafață formulată în anul 2014 de numitul RD, fiind înregistrat dosarul penal nr.192/P/2015.
Totodată, aceleași organe de urmărire penală au mai fost sesizate la data de 04.09.2015 DLAF cu Raportul de control (…)/2014 privind posibila săvârșire, printre altele, a infracțiunii prevăzute de art.181 din Legea nr. 78/2000 în forma tentativei, în legătură cu cerea de sprijin financiar pe suprafață formulată în anul 2014 de numitul ALL, fiind înregistrat dosarul penal nr.193/P/2015.
S-a menționat în actul de sesizare a instanței că, începând cu data de 01.01.2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – A.P.I.A. a implementat măsuri de sprijin pentru fermieri finanțate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură – FEGA ca plăți directe în cadrul schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAPS), precum și măsuri de sprijin finanțate din bugetul național și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR, ca plăți naționale directe complementare (PNDC). Fondul European pentru Garantare în Agricultură – FEGA este un instrument financiar al Uniunii Europene (UE), având ca scop finanțarea măsurilor de piață, restituirilor la export și plăților directe către fermieri. Schema de Plată Unică pe Suprafață – SAPS este un instrument de sprijin, constând în acordarea unei sume fixe pe hectar, plătită anual, independent de producția realizată. Tot în sprijinul fermierului, s-au acordat și plăți în cadrul schemei de Plată Națională Directă Complementară (PNDC 1), decuplată de producție, pe culturi în teren arabil, sursa de finanțare a acestor plăți asigurându-se din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – FEADR, respectiv, din bugetul național, prin bugetul MADR, în limita prevederilor bugetare aprobate.
În conformitate cu dispozițiile art.7 alin.1 din O.U.G. nr.125/2006, pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor, administrat de către A.P.I.A, să depună cererea de solicitare a plăților în termen și să îndeplinească următoarele condiții generale: a) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0, 3 ha (…); b) să declare toate parcelele agricole; c) să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor; d) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății (…); e) să respecte bunele condiții agricole și de mediu, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației; f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea; g) să furnizeze toate informațiile necesare solicitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în termenele stabilite; h) să permită efectuarea controalelor de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens; i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultură cu a parcelelor învecinate; j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății.
Potrivit Ordinului MADR 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și ajutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal și pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață (SAPS) sunt cele prevăzute la art.7 alin.1 din O.U.G. nr.125/2006 (art.3), iar documentele care fac dovada utilizării legale a pajiștilor permanente comunale, conform art.7 alin.1 lit.f) din O.U.G. nr. 125/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.139/2007, cu modificările și completările ulterioare, sunt actele doveditoare ale dreptului de proprietate, contractele de concesiune sau de închiriere încheiate între consiliile locale și crescătorii de animale, din care să reiasă suprafața utilizată, și adeverința eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. Orice contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiștilor comunale, continuă să își producă efectele până la data încetării de drept (art.5 alin.1). De asemenea, potrivit art.5 alin.2 din același act normativ, pentru acordarea plății unice pe suprafață pentru pajiștile permanente comunale utilizate pentru pășunatul animalelor sau producerea de furaje, pe lângă documentele prevăzute la alin.1, se anexează copia cardului exploatației, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
Potrivit Ordinului nr.31/2013 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, dovada dreptului de folosință a pajiștilor permanente comunale, conform art.7 alin.1) lit.f) din O.U.G. nr. 125/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.139/2007, cu modificările ulterioare, se face pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a contractelor de concesiune sau de închiriere încheiate între consiliile locale și crescătorii de animale, din care să reiasă suprafața folosită, iar dovada utilizării pajiștilor se face pe baza adeverinței eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. Orice contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiștilor comunale, continuă să își producă efectele până la data încetării de drept (art.5 alin. 1).
Pentru acordarea plății unice pe suprafață pentru pajiștile permanente comunale utilizate pentru pășunatul animalelor sau producerea de furaje, pe lângă documentele prevăzute la alin.1, se anexează copia cardului exploatației, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
Au fost menționate, în rechizitoriu, dispozițiile din legislația națională în materie: O.U.G. nr.125/2006, pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură; Ordinul MAPDR nr. 302/2005, privind realizarea Registrului fermelor; O.G. nr.16/2009privind modificarea O.U.G. nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură; Ordinul M.A.D.R. nr.246/2008, privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plați naționale complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate; Ordinul nr. 31/2013, pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.246/2008, privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale complementare în sectorul vegetal pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate; Ordinul nr.1.401/2014 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plați naționale complementare în sectorul vegetal pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate; Ordinul MADR nr. 273/2014 de aprobare a Formularului de cerere unică de plată pe suprafață 2014; O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Ordinul MADR nr. 30/2010 pentru aprobarea bunelor condiții agricole și de mediu; Ordinul MADR nr. 407/31.05.2013 privind aprobarea contractelor-cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv municipiilor.
De asemenea, s-a specificat legislația comunitară în materie: Regulamentul CE nr.1290/2005 al Consiliului cu privire la finanțarea politicii agricole comune; Regulamentul CE nr.1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin directe în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) 1254/2009, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001; Regulamentul CE nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1290/2005 privind acreditarea Agențiilor de Plăți și a altor organisme, precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR; Regulamentul (CE Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Pentru a se obține fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din alte bugete, trebuie urmată o anumită procedură. Persoanele fizice sau juridice interesate (chiar și instituții de stat ori persoane juridice de drept privat) trebuie să realizeze anumite proiecte și să prezinte o anumită documentație. Documentația trebuie să cuprindă o serie de acte, fapte sau împrejurări care vor fi analizate de forurile competente ale Comunităților Europene în baza cărora se vor acorda fondurile solicitate. De aceea, se cere ca toate declarațiile, documentele și orice alte acte folosite să corespundă realității.
În domeniul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene, legislația a fost îmbunătățită prin Ordonanța Guvernului nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, dar și prin Legea nr.161/2003 care a modificat Legea nr.78/2000. Pentru a preveni comiterea fraudelor, fiecare stat membru trebuie să ia măsurile necesare pentru a permite ca persoanele cu funcții de conducere din cadrul agenților economici sau orice alte persoane cu putere de decizie sau de control din cadrul acestora să fie declarate responsabile din punct de vedere penal, potrivit cu principiile dreptului său intern, în cazul fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene.
Potrivit reglementărilor comunitare, constituie fraudă orice acțiune sau inacțiune intenționată privind: utilizarea și prezentarea de declarații sau documente false, inexacte sau incomplete; necomunicarea unei informații prin încălcarea unei obligații specifice; deturnarea de fonduri obținute în mod legal, pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
Pentru înțelegerea procedurilor care stau la baza obținerii și utilizării fondurilor agricole provenite din bugetul general al Comunităților Europene și anume FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), s-a expus o scurtă descriere a cadrului general de acordare a plăților directe în agricultură și a termenilor care definesc fazele ce trebuiesc parcurse.
Începând cu data de 01.01.2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a demarat procesul de implementare a măsurii de sprijin pentru fermieri, finanțat din bugetul general al Comunităților Europene, în scopul alocării de subvenții fermierilor români, sub forma unor plăți directe, în cadrul Schemei de Plată Unică pentru Suprafață (SAPS), precum și măsuri de sprijin finanțate din bugetul național, ca plăți directe complementare (PNDC). S-a menționat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este instituția publică responsabilă pentru gestionarea formelor de sprijin destinate susținerii agriculturii finanțate, atât de la bugetul de stat, cât și din bugetul general al Uniunii Europene, prin derularea fondurilor FEGA și FEADR.
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) este reglementat la nivel comunitar prin Regulamentul CE nr.1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune și reprezintă un instrument financiar care intervine în susținerea piețelor agricole, finanțând, în co-gestiune cu statele membre, cheltuieli privind reglarea piețelor agricole, plăți directe către fermieri, refinanțarea exporturilor produselor agricole și măsuri de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă a Uniunii Europene. Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) are același cadru comunitar de reglementare, și anume Regulamentul CE nr. 1290/2005, și finanțează programele de dezvoltare rurală în sistem de co-gestiune cu statele membre, reprezentând, la nivel național, o continuare a Programului SAPARD. Direcțiile de finanțare FEADR vizează creșterea competitivității sectoarelor agricol și silvic, precum și creșterea calității vieții în zonele rurale, prin diversificarea economiei din aceste zone.
Plățile Naționale Directe Complementare – PNCD sunt plățile care suplimentează, din bugetul FEADR și de la bugetul național, pe cele primite prin schema unică de plată pe suprafață – SAPS. Plățile Naționale Directe Complementare se acordă cu respectarea condițiilor SAPS - schema de plată unică pe suprafață – și a condițiilor specifice impuse de legislația europeană și națională pentru culturile respective, conform Ordinului MADR nr.246/2008 și Ordinului MAPDR nr.118/2009.
În cadrul Uniunii Europene, normele pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune sunt prevăzute, în mod expres, în Regulamentul CE nr. 1782/29.09.2003. Actul normativ condiționează plata subvențiilor către agricultori de respectarea normelor în materie de terenuri, de producție și de activitate agricolă. Aceste norme urmăresc integrarea în organizarea comună a pieței europene, a standardelor de mediu și de siguranță a produselor alimentare, de sănătate animală, precum și cele de bune condiții agricole și de mediu.
De asemenea, prin măsurile impuse se încearcă evitarea, pe cât posibil, a situațiilor în care terenurile agricole sunt abandonate și menținerea acestora în bune condiții agricole și de mediu, la standarde caracteristice zonelor în care se află, precum și în funcție de tipurile de exploatare agricolă existente. În cazul nerespectării acestor standarde de către statele membre ale Uniunii Europene, pot fi luate măsuri de suspendare a ajutorului direct, în mod parțial sau integral.
Pentru primul an de aplicare a sistemului integrat de administrare și control, procedurile privind primirea și procesarea cererilor de plată pentru Schemele de Sprijin pe Suprafață, au fost prevăzute în Instrucțiunile Generale emise de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, în baza Regulamentului C.E. nr. 1782/2003 și a legislației naționale, respectiv O.U.G. nr. 125/2006, Ordinul MADR nr. 704/23.08.2007 și Ordinul MADR nr. 791/ 12.12.2006.
În ceea ce privește activitățile desfășurate de inculpați în scopul asigurării premiselor și condițiilor pentru obținerea necuvenită de subvenții, din probatoriul administrat în cauză, rezultă că inițiativa a aparținut primarului comunei B, GN care a propus acest lucru inculpaților RD și ALL.
I. Din actele de urmărire penală efectuate în cauză cu privire la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art.32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru care s-a efectuat urmărirea penală și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul RD, au rezultat următoarele:
Potrivit cererii de plată cu nr. (...) din data de 19.05.2014, inculpatul RD, în nume propriu, a solicitat sprijin A.P.I.A. – CJV pentru suprafața de 85, 02 hectare, reprezentând pajiști comunale aflate pe raza localității B. La dosarul cererii de plată pentru anul 2014, inculpatul a depus și formularul „date despre sectorul zootehnic”, respectiv informații despre animalele din exploatația agricolă a solicitantului, la data depunerii cererii de plată, obligație privind dovedirea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a calității de utilizator al pășunii contractate, prin care a menționat faptul că utilizează suprafața de 85,02 ha, deține 6 animale și a indicat codul exploatației RO 1687640216.
Coroborând datele rezultate din actele de urmărire penală (Raport de control DLAF, înscrisuri și relații comunicate de Primăria comunei B și D.S.V.S.A. V, declarații martori), s-a reținut faptul că aceste mențiuni sunt necorespunzătoare adevărului, în sensul că, în realitate, RD nu a utilizat suprafața de pășune menționată, aceasta fiind utilizată de toți locuitorii satului B. În acest sens, relevante au fost și declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, care și-au menținut aceste declarații în cursul cercetării judecătorești.
Astfel, martorii PIC, BV, CE, MM, MM, VIG, MD au declarat în cursul urmăririi penale că și la momentul încheierii contractelor de închiriere, cât și ulterior, terenurile aparținând Consiliului local B ca pajiști comunale din satele B și G au fost folosite pentru pășunat de toți locuitorii comunei care dețineau animale și primăria nu a încasat taxe de pășunat de la deținătorii de animale care pășunau aceste terenuri în această perioadă.
În Anexa 2 la formularul tip cerere de plată pe suprafață pentru anul 2014 „declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate”, inculpatul RD a declarat că suprafețele de pășune declarate le utilizează în temeiul contractului de închiriere încheiat cu Consiliul local al comunei B, în baza animalelor pe care le deține, indicând un număr total de 35 de animale, prin care a demonstrat că va asigura o încărcătură de 0,41 UVM/ha. Totodată, a indicat și deținătorii de animale care pășunează pe suprafața declarată, respectiv AM, PC, RA. La dosarul cererii de plată, a fost depus și procesul-verbal de asociere între aceste persoane și RD datat 15.05.2014, din conținutul căruia rezultă faptul că aceștia au hotărât să pășuneze animalele pe islazul din satul B care a fost închiriat de la Consiliul local B, punând la dispoziție cardurile cu codurile de exploatație.
În legătură cu această declarație de eligibilitate, conform documentelor din dosarul original al cererii de plată, RD a prezentat la A.P.I.A. – CJV următoarele date și informații privind deținătorii/proprietarii de animale care urmau să pășuneze pe suprafața de pajiști declarată: Cardul de exploatație cu codul RO 1687640107 având ca proprietar pe numitul AM, și nu pe numita AM, astfel cum este înscris în Anexa nr. 2 la formularul tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2014, respectiv în Tabelul 1 nr. (...) privind proprietarii/deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată; Pașaportul de bovine seria A 008270655 aferent unei bovine cu crotalia nr. RO03001169809 aparținând numitului PC (posesor al cardului de exploatație nr. RO1687730092; Pașaportul de bovine seria A 013224007 aferent unei bovine cu crotalia nr. RO502001169301 aparținând numitei RA (posesoare a cardului de exploatație nr. RO1687640216, conform informațiilor furnizate de DSVSA V prin adresa nr. 9967/06.05.2015).
Având în vedere datele rezultate din actele de urmărire penală (Raport de control DLAF, declarații martori, înscrisuri, relații comunicate de DSVSA), s-a reținut faptul că mențiunile din Anexa 2 la formularul tip cerere de plată pe suprafață pentru anul 2014 „declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate” realizate de inculpatul RD nu corespund adevărului, acesta nu asigura în realitate coeficientul de încărcătură pe suprafață, nu deținea animale în nume propriu, așa cum formulase cererea de sprijin pe suprafață, iar procesul-verbal de asociere este un înscris inexact din perspectiva semnificației sale juridice, fiind întocmit doar în scopul de a demonstra îndeplinirea condițiilor de eligibilitate cu privire la acest coeficient, utilizatorii reali ai izlazurilor fiind locuitorii din satul B, comuna B, deținători de animale.
Inculpatul RD a mai depus și Adeverința nr. 2056/15.05.2014 eliberată de Primăria comunei B, prin care primăria a precizat că fermierul figurează înregistrat cu suprafața de teren de 87,39 hectare, aferentă unor blocuri fizice aflate pe raza localității. De asemenea, fermierul a depus la A.P.I.A. – CJV și un Contract de închiriere nr. 2053/15.05.2014 privind închirierea de la Consiliul Local al comunei B a unui teren cu destinație de pășune de 87,39 hectare, pe care urma să pășuneze un număr de 35 de animale din specia bovine. Prin depunerea acestui contract, fermierul a dovedit dreptul de utilizare în cadrul cererii de plată în anul 2014. La acesta, inculpatul a anexat o serie de înscrisuri, printre care: procesul-verbal de asociere din data de 15.05.2014 încheiat între RD în calitate de chiriaș și numiții RA, AM și PIC, privind hotărârea ca animalele deținute în proprietate de către aceștia să pășuneze împreună pajiștea închiriată de RD, Hotărârea nr. 10 din 28.02.2014 a Consiliului Local al comunei B privind închirierea prin licitație publică deschisă a unei suprafețe de teren de 1340,44 ha, aflat în domeniul privat al comunei B, cu destinație pajiște și Hotărârea Comisiei Județene pentru aplicarea Legii Fondului Funciar nr. 1471/20.05.1994, privind reconstituirea izlazurilor comunale și a pășunilor alpine și trecerea acestora în administrarea Primăriei comunei B.
Cu privire la împrejurările concrete în care a fost încheiat Contractul de închiriere 2053/15.05.2014 semnat de primarul comunei B, GN, și inculpatul RD, în raport de actele de urmărire penală efectuate în cauză și dispozițiile legale în vigoare, s-a reținut că, la data de 14.05.2014, inculpatul RD a depus la Primăria comunei B cererea de înscriere în nume propriu la licitația publică din data de 15.05.2014, privind închirierea unei suprafețe de pajiști comunale, care a fost înregistrată în Registrul de intrări/ieșiri al Primăriei cu nr. 2037/14.05.2014. Potrivit condițiilor de participare la licitația publică deschisă impuse prin caietul de sarcini pentru închirierea unui teren cu destinație de pajiște situat în comuna B, participanții trebuiau să facă dovada că dețin animale în proprietate sau asociere și totodată să declare pe propria răspundere că au ca obiect de activitate creșterea animalelor.
Față de condițiile de participare la licitație sus-menționate, prevederile legale ale O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, astfel cum sunt acestea precizate la art.9 alin.1 și alin.2, impun ca pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animale înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani. S-a constatat că prevederea inclusă în caietul de sarcini (semnat de primarul comunei B) privind dovada deținerii de animale în proprietate sau asociere privește o asociere legal constituită, respectiv să aibă personalitate juridică, iar animalele deținute în proprietate să fie înscrise în RNE, condiții pe care inculpatul RD, nici din perspectiva analizei ca solicitant persoană fizică, nici ca reprezentant al vreunei asocieri (legal constituite) nu le îndeplinea. Inculpatul RD nu deținea rol agricol, nu deținea animale în proprietate, nu figura în evidențele D.S.V.S.A. cu card de exploatație în nume propriu.
Din actele de urmărire penală, a rezultat faptul că la dosarul licitației organizate de Primăria comunei B pentru închiriere se află „procesul-verbal de asociere”, care a fost depus și la dosarul cererii de plată formulate de inculpatul RD pentru anul 2014, în conținutul căruia a fost menționat faptul că, în calitate de chiriaș, RD, împreună cu numiții RA, AM și PIC, toți cu domiciliul în comuna B, au hotărât de comun acord să pășuneze cu animalele pe care le au în proprietate, în devălmășie, pe islazul aparținând Consiliului local B și „care a fost închiriat prin licitație publică de către RD”. De altfel, față de conținutul procesului-verbal de asociere, în care deja se făcea trimitere la terenul închiriat de la consiliul local, având în vedere și împrejurarea potrivit căreia acesta nu a fost înregistrat în evidențele primăriei, așa cum este cererea de înscriere la licitație, s-a dedus că acesta nu a existat la momentul încheierii contractului de închiriere, fiind întocmit ulterior, pentru a fi folosit la A.P.I.A. – Centru Județean V.
Pe de altă parte, s-a reținut că acest înscris nu reprezintă un act de constituire a unei forme de asociere în condițiile legii, fiind realizat și folosit pentru ca aparent să facă dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru atribuirea islazului și încheierea contractului de închiriere cu Primăria comunei B și, pe cale de consecință, pentru îndeplinirea aparentă a condițiilor de eligibilitate a cererii de sprijin financiar pe suprafață. În legătură cu împrejurările și scopul pentru care a fost încheiat acest proces-verbal de asociere, au fost redate fragmente din declarația martorului PCI, care l-a semnat alături de inculpatul RD.
Așa cum a rezultat din mijloacele de probă administrate, contractul de închiriere prezentat la A.P.I.A. – CJV de inculpatul RD este încheiat în urma unei proceduri în cadrul căreia dispozițiile legale privind condițiile de participare, respectiv condițiile legale de atribuire a acestor contracte de închiriere, nu au fost respectate. Din verificarea contractului de închiriere nr. 2053/15.05.2014 prezentat de fermier la A.P.I.A. – CJV, a rezultat și faptul că acesta nu respectă elementele modelului de contract-cadru aprobat prin Ordinul nr. 407 din 31.05.2013 privind aprobarea contractelor cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor. Astfel, contractul de închiriere sus-menționat (completat și semnat olograf de inculpatul GN la rubrica primar) nu are completat câmpul aferent codului RNE al titularului de contract, fermierul nici nu deținea de altfel un asemenea cod, astfel că la momentul desemnării ca și câștigător al licitației și al încheierii contractului de închiriere inculpatul GN avea cunoștință de faptul că inculpatul RD nu îndeplinea condiția deținerii în proprietate, respectiv înscrierii animalelor în RNE necesare participării la respectiva procedură (art. 9 alin. 1 din O.U.G. nr. 43/2013). Totodată, a rezultat că acest contract nu are avizul de legalitate al secretarului comunei B, astfel cum prevede modelul contractului-cadru din Ordinul anterior menționat, în sensul că acest contract a fost semnat doar de primarul comunei. Potrivit prevederilor contractului în capitolul IX – Încetarea contractului, este specificat la alin. B faptul că, dacă se pășunează cu alte animale decât cele înregistrate în RNE, contractul încetează.
Din actele dosarului, a rezultat că la data de 10.07.2014 A.P.I.A. – CJV a solicitat inculpatului RD clarificări privind supradeclararea/suprapunerea unor blocuri fizice, însă prin declarația pe proprie răspundere din data de 04.09.2014, inculpatul și-a menținut declarația pe suprafață inclusă în cererea de plată (...) din data de 19.05.2014. Drept urmare, A.P.I.A. – CJV a întocmit formularul de corectare prin care i-a fost redusă suprafața de teren solicitată la plată. Potrivit Deciziei nr. 1733006 din data de 14.11.2014 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2014, ca urmare a verificării administrative a dosarului depus de către fermierul RD, A.P.I.A.- CJV a constatat nerespectarea criteriilor de eligibilitate conform Ordinului nr. 246/2008, aspect care a avut ca urmare respingerea cererii de plată a sus-numitului în cadrul campaniei pe anul 2014.
II. Din actele de urmărire penală efectuate cu privire la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art.32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 18¹ alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pentru care s-a efectuat urmărirea penală și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul ALL, au rezultat următoarele:
Potrivit cererii de plată cu nr. (...) din data de 19.05.2014 inculpatul ALL a solicitat sprijin A.P.I.A. – CJV pentru suprafața de 62,09 hectare, reprezentând pajiști comunale aflate pe raza localității B.
La dosarul cererii de plată pentru anul 2014, inculpatul a depus și formularul „date despre sectorul zootehnic”, respectiv informații despre animalele din exploatația agricolă a solicitantului, la data depunerii cererii de plată, obligație privind dovedirea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a calității de utilizator al pășunii contractate, prin care a menționat că utilizează suprafața de 62,09 ha, deține 3 animale și a indicat codul exploatației RO 1687820093. În realitate, inculpatul nu a utilizat suprafața de pășune menționată anterior, aceasta fiind utilizată de toți locuitorii satului G. În acest sens, relevante au fost declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, care și-au menținut declarațiile în fața instanței de judecată.
Astfel, martorii PIC, BV, CE, MM, MM, VIG, MD au declarat în cursul urmăririi penale că și la momentul încheierii contractelor de închiriere, cât și ulterior, terenurile aparținând Consiliului local B ca pajiști comunale din satele B și G au fost folosite pentru pășunat de toți locuitorii comunei care dețineau animale și primăria nu a încasat taxe de pășunat de la deținătorii de animale care pășunau aceste terenuri în această perioadă.
În Anexa 2 la formularul tip cerere de plată pe suprafață pentru anul 2014 „declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate”, inculpatul ALL a declarat că suprafețele de pășune declarate le utilizează în temeiul contractului de închiriere cu Consiliul local al comunei B, în baza animalelor pe care le deține, indicând un număr total de 27 de animale, prin care a demonstrat că va asigura o încărcătură de 0,43 UVM/ha. Totodată, a indicat și deținătorii de animale care pășunează pe suprafața declarată, respectiv MC, CE, ȚL, TN și PV. La dosarul cererii de plată a fost depus și „procesul-verbal de asociere” între aceste persoane și inculpatul ALL, datat 15.05.2014, din conținutul căruia rezultă că aceștia au hotărât să pășuneze animalele pe islazul din satul G care a fost închiriat de la Consiliul local B, punând la dispoziție cardurile cu codurile de exploatație.
În legătură cu această declarație de eligibilitate, conform documentelor din dosarul original al cererii de plată, inculpatul a prezentat la A.P.I.A. – CJV următoarele date și informații privind deținătorii/proprietarii de animale care urmau să pășuneze pe suprafața de pajiști declarată: Cardul de exploatație cu codul RO 1687820030 având ca proprietar pe numita ȚL; Cardul de exploatație cu codul nr. RO 1687820092 având ca proprietar pe numitul CE; Cardul de exploatație cu codul nr. RO 1687640089 având ca proprietar pe numitul TN; Pașaportul de bovine seria A 011360730 aferent unei bovine cu crotalia nr. RO125001028139 aparținând numitei PV, eliberat la data de 18.01.2011.
Coroborând toate datele rezultate din actele de urmărire penală (Raport de control DLAF, declarații martori, înscrisuri, relații comunicate de DSVSA), procurorul a reținut că mențiunile din Anexa 2 la formularul tip cerere de plată pe suprafață pentru anul 2014 „declarație de eligibilitate/conformitate GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate” efectuate de inculpatul ALL nu corespund adevărului, acesta nu asigura în realitate coeficientul de încărcătură pe suprafață, așa cum formulase cererea de sprijin pe suprafață, iar procesul-verbal de asociere este un înscris inexact din perspectiva semnificației sale juridice, fiind întocmit doar în scopul demonstrării aparenței îndeplinirii condițiilor de eligibilitate cu privire la acest coeficient. Inculpatul a mai depus și Adeverința nr. 2055/15.05.2014 eliberată de Primăria comunei B, prin care primăria a precizat că fermierul figurează înregistrat cu suprafața de teren de 63, 48 hectare aferentă unor blocuri fizice aflate pe raza localității.
De asemenea, fermierul a depus la A.P.I.A. – CJV și un contract de închiriere nr. 2054/15.05.2014 privind închirierea de la Consiliul Local al comunei B a unui teren cu destinație de pășune de 63,48 hectare pe care urma să pășuneze un număr de 25 de animale din specia bovine. Prin depunerea acestui contract, fermierul a dovedit dreptul de utilizare în cadrul cererii de plată în anul 2014. La acesta, inculpatul a anexat o serie de înscrisuri, printre care: procesul-verbal de asociere din data de 15.05.2014 încheiat între ALL în calitate de chiriaș și numiții CE, ȚL, AM, MC, PV și TN, privind hotărârea ca animalele deținute în proprietate de către aceștia să pășuneze împreună pajiștea închiriată de ALL, Hotărârea nr.10 din 28.02.2014 a Consiliului Local al comunei B, privind închirierea prin licitație publică deschisă a unei suprafețe de teren de 1340,44 ha aflat în domeniul privat al comunei B cu destinație pajiște, și Hotărârea Comisiei Județene pentru aplicarea Legii Fondului Funciar nr. 1471/20.05.1994 privind reconstituirea izlazurilor comunale și a pășunilor alpine și trecerea acestora în administrarea Primăriei comunei B.
Cu privire la împrejurările concrete în care a fost încheiat contractul de închiriere 2054/15.05.2014 semnat de primarul comunei B, inculpatul GN și inculpatul ALL, în raport de actele de urmărire penală efectuate în cauză și dispozițiile legale în vigoare, s-a reținut că, la data de 14.05.2014, inculpatul ALL a depus la Primăria comunei B cererea de înscriere, în nume propriu, la licitația publică din data de 15.05.2014 privind închirierea unei suprafețe de pajiști comunale, care a fost înregistrată în Registrul de intrări/ieșiri al Primăriei cu nr. 2038/14.05.2014. Potrivit condițiilor de participare la licitația publică deschisă impuse prin caietul de sarcini pentru închirierea unui teren cu destinație de pajiște situat în comuna B, participanții trebuiau să facă dovada că dețin animale în proprietate sau asociere și totodată să declare pe propria răspundere că au ca obiect de activitate creșterea animalelor.
Față de condițiile de participare la licitație sus-menționate, prevederile legale ale O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum sunt acestea precizate la art. 9, alin. 1 și alin. 2, impun ca pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animale înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani. S-a constatat că prevederea inclusă în caietul de sarcini (semnat de primarul comunei B) privind dovada deținerii de animale în proprietate sau asociere privește o asociere legal constituită, respectiv să aibă personalitate juridică, iar animalele deținute în proprietate să fie înscrise în RNE, condiții pe care inculpatul ALL, nici din perspectiva analizei ca solicitant persoană fizică, nici ca reprezentant al vreunei asocieri (legal constituite) nu le îndeplinea. Inculpatul ALL nu deținea rol agricol, dar figura în evidențele D.S.V.S.A. ca deținător a 3 bovine.
În conținutul procesului - verbal de asociere, s-a menționat faptul că, în calitate de chiriaș, inculpatul ALL, împreună cu numiții CE, ȚL, AM, MG, PV și TN, toți cu domiciliul în comuna B, au hotărât de comun acord să pășuneze animalele pe care le au în proprietate, în devălmășie, pe islazul Consiliului local B și care a fost închiriat prin licitație publică de către ALL. De altfel, față de conținutul procesului - verbal de asociere în care deja se făcea trimitere la terenul închiriat de la consiliul local, având în vedere și actele de urmărire penală, s-a constatat că acesta nu a existat la momentul încheierii contractului de închiriere, fiind întocmit ulterior, pentru a fi folosit la A.P.I.A. Pe de altă parte, s-a reținut că acest înscris „procesul - verbal de asociere”, nu reprezintă un act de constituire a unei forme de asociere în condițiile legii, fiind realizat și folosit pentru ca aparent să facă dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru atribuirea islazului și încheierea contractului de închiriere cu Primăria comunei B, și, pe cale de consecință, pentru îndeplinirea aparentă a condițiilor de eligibilitate a cererii de sprijin financiar pe suprafață.
În acest sens, au fost declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, TN, MC, PI, CE. Din conținutul procesului - verbal de asociere, a rezultat că acesta nu a fost semnat și de numita ȚL, deși aceasta este menționată în conținutul înscrisului, iar la rubrica AM a semnat inculpatul ALL. Relevantă cu privire la scopul în care a fost încheiat contractul de închiriere a fost declarația martorului PCI, care a precizat că „aceste contracte de închiriere au fost făcute numai pentru a se putea obține subvenții de la A.P.I.A., pentru că RD și ALL nu puteau fi singurii utilizatori ai pășunilor, ci toți locuitorii proprietari de animale”. Contractul de închiriere prezentat la A.P.I.A. – CJV de inculpatul ALL este încheiat în urma unei proceduri în cadrul căreia dispozițiile legale privind condițiile de participare, respectiv, condițiile legale de atribuire a acestor contracte de închiriere nu au fost respectate.
Din verificarea contractului de închiriere nr. 2054/15.05.2014 prezentat de fermier la A.P.I.A. – CJV, a rezultat că acesta nu respectă elementele modelului de contract-cadru aprobat prin Ordinul nr.407 din 31.05.2013 privind aprobarea contractelor cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor. Astfel, contractul de închiriere sus-menționat nu are completat câmpul aferent codului RNE al titularului de contract, astfel că la momentul desemnării ca și câștigător al licitației și semnării contractului de închiriere inculpatul GN avea cunoștință de faptul că ALL nu îndeplinea condiția deținerii în proprietate, respectiv înscrierii animalelor în RNE necesare participării la respectiva procedură (art.9 alin.1 din O.U.G. nr. 43/2013). Totodată, a rezultat că acest contract nu are avizul de legalitate al secretarului comunei B, astfel cum prevede modelul contractului cadru din Ordinul anterior menționat, în sensul că acest contract a fost semnat doar de primarul comunei. Potrivit prevederilor contractului, în capitolul IX – Încetarea contractului este specificat la alin. B faptul că dacă se pășunează cu alte animale decât cele înregistrate în RNE, contractul încetează.
Din actele de urmărire penală a rezultat că, în urma solicitării de clarificări formulate de A.P.I.A. – CJV privind supradeclararea și suprapunerea unor blocuri fizice, inculpatul ALL a depus la data de 04.09.2014 declarația pe proprie răspundere, prin care a precizat că își menține declarația din cererea de sprijin financiar pe suprafață, ulterior fiind întocmit formularul de corectare S1, prin care i-a fost redusă suprafața solicitată la plată. Potrivit Deciziei nr.1733008 din data de 14.11.2014 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2014, ca urmare a verificării administrative a dosarului depus de către fermierul ALL, A.P.I.A. - CJV a constatat nerespectarea criteriilor de eligibilitate conform Ordinului nr. 246/2008, aspect care a avut ca urmare respingerea cererii de plată a susnumitului în cadrul campaniei pe anul 2014.
III. Din actele de urmărire penală efectuate cu privire la instigarea la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei și în formă continuată faptă prev. și ped. de art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (două acte materiale) pentru care s-a efectuat urmărirea penală și s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul GN, primar al comunei B, a rezultat că inițiativa obținerii fondurilor europene în modalitatea concretă în care era solicitată de persoane fizice care doar aparent, prin folosirea de documente false/inexacte să demonstreze îndeplinirea condițiilor legale, a aparținut inculpatului GN, care a inițiat și realizat demersurile legale în cadrul Consiliului local și a semnat contractele de închiriere atât cu inculpatul RD, cât și cu inculpatul ALL, deși condițiile legale nu erau îndeplinite, iar caietul de sarcini referitor la închirierea pajiștilor este semnat chiar de GN, în calitate de primar al comunei, care avea cunoștință de condițiile de participare menționate pentru ofertanți referitoare la dovada faptului că dețin animale în proprietate sau asociere, documente care nu se regăsesc menționate în procesul-verbal de licitație care a fost avut în vedere la încheierea contractelor de închiriere cu cei doi inculpați.
Toate aceste acțiuni au fost realizate de inculpatul GN, în condițiile în care a realizat demersuri concrete pentru a se informa asupra condițiilor de eligibilitate și ulterior, deși a cunoscut condițiile concrete în care se obțineau fondurile europene pentru suprafețele de teren cu destinația de pajiști permanente, în realizarea scopului urmărit (obținerea acestor fonduri în condițiile creării în mod artificial a aparenței îndeplinirii condițiilor legale), a identificat și pus în aplicare o modalitate în care aparent procedura legală a fost îndeplinită (prin adoptarea hotărârii de consiliu local, organizarea procedurii). Mai mult, inculpatul GN s-a implicat în mod direct și a coordonat demersurile pentru identificarea persoanelor care să fie menționate în așa-numitele procese-verbale de asociere care doar aparent să demonstreze îndeplinirea condițiilor legale în cadrul procedurii prealabile încheierii contractelor de închiriere și, ulterior, a condițiilor de eligibilitate a cererilor de sprijin financiar pe suprafață. Relevante în acest sens au fost declarațiile martorilor PS, secretarul comunei B, și BV, viceprimarul comunei.
S-a precizat că anterior, prin Rechizitoriul 169/P/2015 al DNA - STP, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților PG și GN, reținându-se următoarele: fapta inculpatului PG, de a folosi în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte sau incomplete la APIA – CJV și de a declara aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 49.409,46 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă constituie infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art.32 alin.1 Cod penal rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; fapta inculpatului PG, de a semna procesul - verbal de predare amplasament suprafețe de teren închiriate, înregistrat la Primăria înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013 la Primăria comunei B, care conține elemente necorespunzătoare adevărului, în fapt, neavând loc o astfel de predare-primire, constituie complicitate la infracțiunea de fals intelectual, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 321 Cod penal; fapta inculpatului GN, de determina cu intenție, precum și de a da un ajutor direct și concret inculpatului PG, prin inițierea și realizarea demersurilor legale în cadrul Consiliului local, inclusiv pentru realizarea documentației necesare supunerii spre dezbatere și aprobare a proiectului de hotărâre de Consiliu Local privind închirierea islazurilor – pășuni comunale, precum și prin determinarea numitei MM să semneze contractul de închiriere nr. 2729/06.06.2013, încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale și procesul verbal de predare amplasament nr. 2735/06.06.2013, fals, pentru ca inculpatul PG să folosească în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte și incomplete la APIA – CJV și să declare aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani ( respectiv a sumei de 49.409, 46 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă constituie instigare la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art. 47 alin.1 Cod penal rap. la art.32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000; fapta inculpatului GN, de a o determina cu intenție pe numita MM să semneze procesul-verbal de predare amplasament datat 06.06.2013, înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013 la Primăria comunei B, prin aplicarea ștampilei cu semnătura olografă a inculpatului GN la rubrica primar, în condițiile în care nu a avut loc o astfel de predare-primire, urmată de încredințarea acestui înscris în vederea folosirii la A.P.I.A. pentru obținerea sprijinului financiar pe suprafață de către inculpatul PG, tot urmare solicitării inculpatului GN constituie instigare la infracțiunea de fals intelectual și instigare la infracțiunea de uz de fals prev. și ped. de art. 47 alin.1 Cod penal rap. la art. 321 Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 47 alin.1 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal.
Actele de urmărire penală care s-au efectuat în această cauză penală au demonstrat, printre altele, și faptul că inculpatul a cunoscut dispozițiile legale aplicabile începând cu anul 2013 cu privire la procedura și contractul de închiriere pentru terenurile cu pajiști permanente pentru care urma să se solicite sprijin financiar pe suprafață, a organizat o procedură formală privind atribuirea contractelor de închiriere, cu titlu exemplificativ fiind redate convorbirile telefonice interceptate și înregistrate cu autorizarea instanței de judecată, în altă cauză penală (dar care, în acord cu dispozițiile art. 142 alin.5 Cod procedură penală, potrivit cărora datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică pot fi folosite și în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date cu privire la pregătirea ori săvârșirea unei alte infracțiuni, o dispoziție similară existând și în codul de procedură penală din 1969, au valoare probatorie).
S-a reținut că toate aceste elemente se circumscriu demersurilor realizate de inculpatul GN pentru închirierea terenurilor islazuri comunale în anul 2013, însă acestea sunt importante și pentru activitatea din anul 2014 cu privire la inițierea hotărârii de consiliu local, organizarea procedurii și încheierea contractelor de închiriere și întocmirea proceselor-verbale de asociere care au fost folosite de inculpații RD și ALL în susținerea cererilor de sprijin financiar pe suprafață pentru anul 2014 și dovedirea îndeplinirii aparente a condițiilor de eligibilitate.
Astfel, prin Hotărârea nr.10/28.02.2014 adoptată de Consiliul local al comunei B la inițiativa primarului inculpatul GN, s-a aprobat închirierea prin licitație publică a terenului cu suprafață de 1.340,44 ha aflat în domeniul privat al comunei B cu destinație de pajiște, fiind desemnată și comisia de licitație. Adoptarea acestei hotărâri de consiliu local s-a realizat însă în condițiile în care, în anul 2013, în temeiul unei alte hotărâri de consiliu cu același obiect, pentru o parte din terenul în suprafață de 1340,44 ha cu destinația de pajiști permanente s-a încheiat contractul cu nr.2729/06.06.2013, între Consiliul Local al Comunei B, reprezentat de primarul GN, și PG, pentru închirierea suprafeței de 91,62 ha din aceste pajiști. Caracterul formal al procedurii de atribuire a închirierii suprafețelor cu destinația de pajiști permanente a rezultat și din aceea că, deși numita VIG a fost desemnată prin hotărârea consiliului local ca și membru supleant, iar la ședința comisiei nu a lipsit nici un dintre membrii desemnați, a participat la ședința comisiei la solicitarea inculpatului GN.
Închirierea islazurilor din satele G și B inculpaților ALL și RD s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale cuprinse în art.9 alin.1 și 2 din O.U.G. nr.34/2013, potrivit cărora pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, … și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani. În același mod, au fost încălcate și dispozițiile art. 5 alin.3 din Ordinul MADR 246/2008, potrivit căruia consiliile locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice cu animale înscrise în Registrul național al exploatațiilor, încheie contracte de concesiune ori de închiriere pentru suprafețele de pajiști permanente comunale disponibile. Concedentul/Proprietarul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul concesionat și/sau închiriat în condițiile legii.
Astfel, referitor la modul de încheiere și executare a contractelor de închiriere cu nr. 2053 din 15.05.2014 și 2054 din 15.05.2014, inculpații RD și ALL nu puteau face dovada deținerii unor efective de animale proporționale cu suprafața închiriată nici prin contracte de asociere cu persoane fizice sau juridice pentru pășunatul suprafeței de teren pe care a închiriat-o mai ales că acest lucru era practic interzis prin dispozițiile contractuale. Prin modalitatea în care au fost încheiate cele două contracte de închiriere, raportat și la conținutul lor, procesele-verbale de asociere, dar și împrejurările concrete în care s-au inițiat demersurile pentru obținerea sprijinului financiar pe suprafață, au fost create premisele realizării unor condiții artificiale de obținere a sprijinului financiar, contrare prevederilor O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. S-a mai precizat faptul că implicarea directă a inculpatului GN în demersurile vizând identificarea și convingerea persoanelor pentru așa-zisa asociere rezultă din declarațiile martorilor BV și MC.
În raport de situația de fapt expusă, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului RD, de a folosi în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte și incomplete la APIA – CJV și de a declara aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 51.085,13 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă, constituie infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art.32 alin. (1) Cod penal rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului ALL, de a folosi în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte și incomplete la APIA – CJV și de a declara aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 42.101,86 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă, constituie infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art.32 alin.1 Cod penal rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului GN, primar al Comunei B, județul V, de a-i determina și sprijini pe inculpații RD și ALL, prin încheierea cu nerespectarea dispozițiilor legale a contractelor de închiriere cu nr. 2053/15.05.2014 și 2054/15.05.2014 pentru ca aceștia să folosească în cadrul campaniei 2014 documente false/inexacte la A.P.I.A. și să declare la A.P.I.A. – CJV aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 93.186, 99 lei ) din Fondul European de Garantare Agricolă constituie infracțiunea de instigare la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei și în formă continuată (2 acte materiale), faptă prev. și ped. de art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.
S-a constatat că, pentru existența infracțiunii prev. de art. 18¹ alin.1 din Legea nr. 78/2000 modificată, se cere ca fapta să fie săvârșită cu rea-credință, ceea ce echivalează cu o intenție directă, calificată prin scop, acela de a obține ilegal fonduri din bugete ale Uniunii Europene. Intenția directă calificată presupune că autorul cunoaște că documentul utilizat este fals, incomplet sau cu date nereale, inexacte însă, în persistența sa infracțională înțelege să îl folosească în materialitatea lui, tocmai pentru sa obține fonduri europene. Autorul nu numai că prevede și urmărește rezultatul faptei sale, ci chiar acționează în vederea atingerii unui anumit scop prevăzut de lege, ca element constitutiv al infracțiunii.
Potrivit art. 32 Cod penal, punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea nu și-a produs efectele ca urmare a identificării de către inspectori de nereguli ale actelor depuse în scopul obținerii de fonduri europene, iar tentativa la infracțiunea prevăzută de art. 18¹ alin.1 din Legea nr. 78/2000 se pedepsește, fiind prevăzută expres sancționarea acesteia. Tentativa este o formă imperfectă a infracțiunii, caracterizată în prezenta cauză prin faptul că inculpații nu au reușit să inducă în eroare și să producă o pagubă persoanei vătămate din împrejurări independente de voința lor. Participația penală, proprie sau improprie este posibilă atât sub aspectul coautoratului cât și al instigării sau complicității, iar subiectul pasiv este reprezentat de Uniunea Europeană prin instituțiile sale ale căror interese au fost lezate prin activitatea inculpatului.
În opinia instanței, noțiunea de inexact, în sensul art. 18¹ alin.1 din lege, vizează acel înscris sau acea declarație care, fără a fi supusă vreunei acțiuni de modificare prin alterare sau contrafacere a conținutului, este întocmit incorect, astfel încât datelor pe care le conține li se dă o interpretare intenționat greșită, ce are ca rezultat schimbarea eficienței juridice a înscrisului în ansamblu. În acest fel, înscrisul va avea aptitudinea de a fi folosit cu succes în obținerea de fonduri comunitare. În substanța sa, înscrisul conține date inițiale reale și complete, dar care, printr-o înregistrare/interpretare incorectă cum este în cauză, va conduce la o denaturare a realității.
Noțiunea de incomplet vizează înscrisul care nu conține toate datele necesare interpretării corecte a realității la care se referă și care din această cauză produce efecte juridice contrare celor pe care le-ar fi generat dacă ar fi fost cunoscute datele sau informațiile lipsă. A rezultat din ansamblul situației de fapt că scopul urmărit de cei trei inculpați a fost acela de a da o aparență de legalitate și legitimitate cererilor și declarațiilor de suprafață depuse în numele lor la A.P.I.A. - CJV în campania 2014, pentru a se încasa necuvenit subvenții pe suprafață.
Instanța de fond a apreciat că probatoriul demonstrează dincolo de orice dubiu acțiunile inculpaților, de creare a unor condiții artificiale de obținere a sprijinului financiar pe suprafață contrar dispozițiilor legale, prin folosirea de documente false/inexacte, creându-se doar aparența îndeplinirii condițiilor legale la încheierea contractelor de închiriere și solicitarea subvențiilor pe suprafață. Inculpații RD și ALL nu au fost niciodată utilizatori ai suprafețelor de teren pentru care au solicitat sprijin financiar pe suprafață în anul 2014, pășunile fiind folosite de toți locuitorii comunei, deși prin cererile formulate au declarat că utilizează aceste suprafețe de teren.
Procesele-verbale de asociere prezentate de RD și ALL la A.P.I.A., în susținerea cererii de plată pe suprafață, nu reprezintă materializarea unui contract de asociere în participațiune, ci reprezintă înscrisuri inexacte din perspectiva semnificației juridice acordate, fiind încheiate în mod formal doar pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor de eligibilitate. În cuprinsul rechizitoriului, s-a făcut referire pe larg la probele administrate în cauză care demonstrează dincolo de orice îndoială această concluzie.
Inculpatul GN s-a implicat prin determinarea și sprijinirea celor doi inculpați RD și ALL în activitatea infracțională, cei doi fermieri neputând face dovada că dețin numărul necesar de animale. Conform declarațiilor martorilor, la ședința comisiei de atribuire a contractelor de închiriere nu au existat documente din care să rezulte îndeplinirea acestor condiții legale, aspect cunoscut de inculpatul GN, de vreme ce la solicitarea sa și în condițiile precizate de martori au fost încheiate așa-numitele procese-verbale de asociere.
S-a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.32 alin.2 Cod procedură penală. Astfel, potrivit dispozițiilor legale invocate, nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului în care a fost concepută executarea. În raport de actele de urmărire penală, s-a constatat faptul că prin acțiunile realizate inculpații RD și ALL, cu participarea în calitate de instigator a inculpatului GN, au pus în executare intenția de săvârșire a faptei, însă obținerea pe nedrept, în condiții frauduloase determinate de folosirea de documente false/inexacte, nu a fost realizată datorită intervenției autorității.
De asemenea, în cursul urmăririi penale, inculpații RD și ALL, prin apărător ales, au formulat note scrise, prin care, în esență, au susținut că pentru existența tentativei la infracțiunea analizată este obligatorie nu numai prezentarea cu rea-credință de documente false sau inexacte, dar și declararea eligibilității cererii, acceptarea la plată sau măcar începerea procedurilor de plată. Pe de altă parte, inculpații au făcut dovada deținerii și folosirii suprafeței de teren cu contractele de închiriere, care au fost încheiate în urma unei licitații, inculpații nefiind competenți să verifice legalitatea acestora, iar procesele-verbale de asociere sunt contracte de asociere în participațiune.
Judecătorul a notat că cei doi inculpați nu îndeplineau condițiile legale pentru atribuirea contractelor de închiriere, nu au fost utilizatorii reali ai terenurilor pentru care au solicitat sprijin financiar pe suprafață, iar procesele-verbale de asociere nu reprezintă contracte de asociere în participațiune. De altfel, inculpații au formulat cereri de sprijin financiar pe suprafață în nume propriu. Așa cum s-a arătat în capitolul situația de fapt, inculpații au făcut, ulterior depunerii cererii de sprijin financiar pe suprafață, declarații prin care au arătat că își mențin cererile de sprijin financiar pe suprafață, iar A.P.I.A. a emis decizii de respingere a acordării sprijinului financiar pe suprafață. În măsura în care s-ar fi acordat sprijinul financiar pe suprafață în totalitate sau în parte, infracțiunea ar fi fost consumată, producându-se rezultatul socialmente periculos ocrotit prin norma de incriminare. În consecință, constatând că faptele există, au fost săvârșite de inculpați, iar aceștia urmează să răspundă penal, astfel că s-a dispus condamnarea.
La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal. Referitor la modalitatea de executare, s-a constatat că scopul educativ, preventiv al acesteia poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei fiind aptă să asigure respectarea pe viitor a normelor penale de către inculpați care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Împotriva sentinței au declarat apel PICCJ - DNA- STP și inculpații RD, ALL și GN, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie și solicitând desființarea.
În apelul său, procurorul a formulat următoarele critici:
1. Instanța de fond în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art.404 alin.2 și ale art.57 rap. la art.51 din Legea nr.253/2013, a stabilit obligațiile de prestare a unei munci în folosul comunității de către inculpații RD, ALL și GN;
2. Hotărârea instanței de fond este netemeinică sub aspectul cuantumurilor pedepselor principale care au fost aplicate inculpaților RD, ALL și GN.
Dezvoltând aceste critici, a susținut apelantul că instanța a omis a indica, în cuprinsul dispozitivului sentinței, două entități din comunitate unde urmează a se executa obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută de art.93 alin.3 din Codul penal.
De asemenea, se susține că hotărârea instanței de fond este netemeinică, sub aspectul pedepselor principale care au fost aplicate inculpaților RD, ALL și GN.
În aprecierea apelantului, instanța de fond nu a dat relevanța cuvenită tuturor criteriilor legale, aplicând pedepse cu închisoarea în cuantumuri orientate spre minimul special. S-a subliniat de către procuror că pedepsele trebuie individualizate în așa mod încât inculpații să aibă o reprezentare cât mai precisă asupra gravității faptelor comise, precum și a consecințelor ce decurg din încălcarea dispozițiilor penale substanțiale, astfel încât să interiorizeze necesitatea respectării legii penale și să evite pe viitor săvârșirea de fapte penale.
O reacție blândă față de acest gen de fapte ar genera neîncredere în capacitatea justiției de a reacționa la astfel de fenomene.
Apelantul - inculpat GN a formulat următoarele critici:
1.Încălcarea dreptului său la un proces echitabil, prima instanță limitându-se la a prelua ad litteram motivele din rechizitoriu. Judecătorul fondului nu a ilustrat cercetarea judecătorească, cu toate elementele acesteia, iar apărările apelantului nu au fost reținute în considerente, deși vizau cereri în probațiune, apărări stricto sensu și lato sensu.
Nu se face absolut nici o referire la vastul probatoriu administrat de instanță și perceput ex proprii sensibus de Judecător, cum nici la probele înlăturate.
2.Greșita condamnare a apelantului – inculpat.
Apelantul a pledat nevinovat, iar rolul activ al judecătorului nu a fost materializat, fiind încălcat principiul aflării adevărului.
Susține apărarea că, raportat la cadrul legal acuzatorial, condiția sine qua non este ca acțiunea subiectului activ să atragă caracterul penal, în sensul ca fapta să aibă ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri. O altă condiție vizează destinația fondurilor, ca scop al faptei, astfel cum rezultă din art.2 din Legea nr.78/2000: pentru dobândirea, pentru sine sau pentru alte persoane, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Potrivit apelantului, față de calitatea care i-a fost atribuită, de instigator, nu putea fi subiect activ, astfel cum cere legea. De asemenea, obiectul juridic special al infracțiunii reglementate de art.18/1 alin.1 din Legea nr.78/2000 îl constituie relațiile sociale și economice referitoare la bugetul Uniunii Europene, la onestitatea, buna-credință, comportarea corespunzătoare a celui care cere și obține asemenea finanțări. Infracțiunea prevăzută de art.18/1 din Legea nr.78/2000 este una de rezultat, care are ca urmare imediată obținerea pe nedrept a fondurilor din bugetul general al Uniunii Europene sau din fondurile administrate de aceasta ori în numele ei. Toate aceste cerințe legale, regăsite ca verbum regens în determinarea existenței infracțiunii săvârșite cu intenție directă, nu se regăsesc în persoana apelantului – inculpat, instigarea trebuind să se subordoneze relei-credințe în comiterea faptei.
Apărarea a susținut că, în privința înțelesului sintagmei „documente inexacte sau incomplete”, astfel cum a fost lămurit de Curtea Constituțională prin Decizia nr.897/17.12.2015, acțiunile coinculpaților au fost întru totul conforme cerințelor art.5 din ordinul MADR nr.246/23.04.2008, întrucât adunările populare informative, inițierea demersurilor legale în cadrul consiliului local, precum și încheierea contractelor de închiriere între Consiliul Local B și inculpații ALL și RD, făceau parte din atribuțiile de primar ale apelantului GN, potrivit art.9 alin.1 și 2 din O.U.G. nr.34/2013 și Normelor de aplicare a acestei ordonanțe, aprobate prin H.G. nr.1064/2013.
În continuare, apelantul a susținut că parchetul nu a dovedit în ce constă intenția în mod concret, mijloacele prin care s-a săvârșit pretinsa faptă, căci informarea publică, ajutorul sau sfatul cum să completeze documentația inculpații fermieri nu poate fi reținut. Informarea s-a adresat unui număr nedefinit de potențiali beneficiari ai contractelor de închiriere, public, și s-a efectuat în baza atribuțiilor ce îi reveneau primarului, și exclusiv cu respectarea cerințelor instituite de art.9 alin.1 și 2 din O.U.G. nr.34/2013.
În continuare, a învederat apelantul că acuzația are ca bază forma cererilor de sprijin pe suprafață din fondurile europene către A.P.I.A., considerându-se că, deși ambii inculpați au prezentat documente privind înființarea asocierilor în participațiune, au acționat în nume propriu. Procesele-verbale de asociere au fost greșit analizate, prin prisma valorii juridice și a efectelor pe care le puteau produce. Acestea reprezentau contracte de asociere în participațiune, guvernate de art.1949 și urm. Cod civil și, dincolo de faptul că ele nu au fost analizate de departamentul juridic al A.P.I.A., nici nu au fost anulate, iar parchetul nu a cerut anularea lor.
Consideră apelantul că înregistrările audio și interceptările telefonice, valorificate de instanță, au fost obținute în mod nelegal și solicită, finalmente, achitarea, în principal în temeiul art.16 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, iar în subsidiar, în baza art.16 alin.1 lit.b) Cod procedură penală.
Motivarea scrisă a apelului se află la filele 71 – 90. Au fost atașate, în copie, extrase ale unor hotărâri judecătorești pronunțate în spețe similare, publicate pe site-ul D.N.A. (filele 92 – 98), precum și copia Încheierii nr.174/03.10.2018 a Tribunalului V (filele 99 – 101), a fost depus memoriu, însoțit de acte considerate relevante de apărare (f.168 – 217).
Motivele de apel au fost completate în scris, invocându-se, în esență, excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, respinsă de Curte prin Încheierea nr.3672/90/2017 (f.246 apel).

2). Prin Sentința penală nr.203 din 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V în dosarul nr.1689/90/2017, în baza art. 32 alin.1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul PG la 1 an închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a. b Cod penal.
În baza art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 321 Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 9 luni închisoare.
S-a dispus ca, în baza art. 38 alin. 1 Cod penal, inculpatul să execute pedeapsa de la 1 an închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a. b Cod penal la care s-a adăugat un spor de 3 luni, dispunându-se astfel ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 1 an și 3 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii a drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 93 alin. 1 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să respecte anumite măsuri de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune V.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei B, județul V.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.
În baza art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul GN la 2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 47 alin. 1 Cod penal rap la art. 321 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal; a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 47 alin. 1 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 3 luni închisoare.
S-a dispus ca, în baza art. 38 alin. 1 Cod penal, inculpatul GN, să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal, la care s-a adăugat sporul de 5 luni, dispunându-se astfel ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 5 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. la art. 66 lit. a, b Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii, pe durata executării, a drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 3 ani, iar în baza art. 93 alin. 1 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să respecte anumite măsuri de supraveghere.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal, a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune V.
În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei B, județul V.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.
În baza art. 256 Cod procedură penală rap. la art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus restabilirea situației anterioare, prin anularea următoarelor înscrisuri false: cererea de sprijin financiar pe suprafață; date despre exploatația agricolă/gospodărie; Anexa 2 la formularul cererii unice de plată pe suprafață – declarație privind eligibilitatea/conformitatea GAEC pentru suprafețele de pajiști permanente solicitate; procesul-verbal de predare amplasament înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013 la Primăria comunei B.
A fost obligat inculpatul PG la 1.500 lei, iar inculpatul GN la 2.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul V a reținut că, prin Rechizitoriul nr. 169/P/2015 din 24 martie 2017 al DNA - STP, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: PG, pentru comiterea infracțiunilor de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. de art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 48, alin. 1 Cod penal rap. la art. 321 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal și GN, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. de art. 47 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 18¹ alin. 1 din Legea nr. 78/2000; instigare la infracțiunea de fals intelectual, faptă prevăzută de art. 47 alin. 1 Cod penal rap la art. 321 Cod penal, cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal; instigare la infracțiunea de uz de fals, faptă prevăzută și pedepsită de art. 47 alin. 1 Cod penal rap la art. 323 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin.1 Cod penal.
S-a reținut că, în anul 2014, în scopul obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, inculpatul PG ar fi folosit în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte sau incomplete la A.P.I.A. - CJV, și ar fi declarat aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă, în scopul obținerii pe nedrept a unui sprijin financiar de 49.409,46 lei, și că a semnat procesul-verbal de predare amplasament suprafețe de teren închiriate nr. 2735/06.06.2013 care conține elemente necorespunzătoare adevărului, în condițiile în care nu a avut loc o astfel de predare-primire.
S-a mai reținut că, în acest scop, PG a fost determinat și sprijinit de inculpatul GN care, în calitate de primar al comunei B, a inițiat și dus la realizare demersurile în cadrul Consiliului Local, inclusiv pentru realizarea documentației necesare supunerii spre dezbatere și aprobare a proiectului de hotărâre de Consiliu Local privind închirierea islazurilor – pășuni comunale, precum și prin determinarea numitei MM să semneze Contractul de închiriere nr. 2729/06.06.2013, încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale și Procesul-verbal de predare amplasament nr. 2735/06.06.2013, fals, pentru ca inculpatul PG să folosească în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte și incomplete la APIA – CJV și să declare aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 49.409,46 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă, și că a determinat pe numita MM să semneze procesul-verbal de predare amplasament datat 06.06.2013, înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013 la Primăria comunei B, prin aplicarea ștampilei cu semnătura olografă a inculpatului GN la rubrica primar, în condițiile în care nu a avut loc o astfel de predare-primire, urmată de încredințarea acestui înscris în vederea folosirii la A.P.I.A. pentru obținerea sprijinului financiar pe suprafață de către inculpatul PG, tot urmare solicitării inculpatului GN.
Inculpatul PG a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat să fie judecat pe baza recunoașterii și a probelor administrate în cursul urmăririi penale. GN a negat săvârșirea faptelor și a pretins că nu a făcut parte din comisia de licitație, fiind și plecat din localitate în ziua licitației, că nu el a semnat înscrisurile, ci viceprimarul de la acea dată, BV ar fi aplicat ștampila cu semnătura sa olografă, fără a-l încunoștința, că nu a purtat discuții cu MM pentru ca aceasta să semneze și să aplice ștampila pe documentele respective, că nu a discutat cu angajații primăriei să însoțească pe cei care închiriaseră islazul la sediul A.P.I.A. în vederea depunerii cererilor pentru subvenții, acțiunile sale fiind strict în condițiile legii, în vederea asigurării punerii corespunzătoare în valoare a islazurilor aparținând UAT B.
Din materialul probator administrat, Tribunalul V a reținut că, în primăvara anului 2013, în scopul obținerii sumelor de bani reprezentând sprijin financiar pentru suprafețele de teren - islazurile UAT B, inculpatul GN a organizat întâlniri cu locuitorii comunei, cărora le-a prezentat posibilitatea de a se asocia în vederea obținerii de sprijin financiar prin A.P.I.A., fapt cu care aceștia au fost de acord, desemnând pe PG, PM, PCI și BE pentru a face demersurile în vederea constituirii asociației și închirierii sau concesionării islazului. Aceștia au renunțat însă la efectuarea demersurilor, astfel că forma de asociere nu s-a mai realizat, inculpatul GN purtând discuții cu mai multe persoane pentru ca aceștia să realizeze închirierea de suprafețe în calitate de persoane fizice, astfel încât să poată beneficia de sprijinul financiar.
Astfel, cu titlu de exemplu, în data de 11.05.2013 a purtat o convorbire cu un anume „T”, care „să ia vacile pe partea aia” să încheie contract de arendă astfel încât acesta să beneficieze de subvenție, să „își ia fain frumos bănuții”, așa cum s-a exprimat chiar inculpatul GN. Din conținutul convorbirii, a rezultat că și în această situație inculpatul cunoștea că respectivul T nu are numărul necesar de animale, și-i cere să se „organizeze” pentru a strânge un număr de 40 - 50 vite, pentru a realiza gradul de ocupare a suprafeței. La fel, în data de14.05.2013 a purtat o convorbire cu numitul „M”, cu care urma să se deplaseze a doua zi la A.P.I.A.. Acesta a adus la cunoștință inculpatului că nu are cod de exploatație pentru vite, și a afirmat că va trebui să ia codurile de exploatație de la toți cetățenii care pășunează vitele pe islaz, dar contractul va fi încheiat „numai pe unul”. În data de 15.05.2013, inculpatul a purtat o convorbire cu coinculpatul PG, în cadrul căreia acesta din urmă îi aduce la cunoștință că are numai 4 vite, dar că va vorbi cu „NM” și cu „G”, pentru ca aceștia să-i dea codurile de exploatație.
În perioada imediat următoare, inculpatul GN s-a implicat în demersurile inițierii și adoptării unei hotărâri a consiliului local pentru scoaterea la licitație în vederea închirierii în vederea pășunatului a suprafețelor de pășune aparținând UAT B, atât prin solicitarea de sfaturi cu privire la modalitatea concretă în care se poate realiza închirierea, cât și prin îndrumările date numitului PS. În data de 23.05.2013, inculpatul a purtat o convorbire cu PS, ocazie cu care acesta îi aduce la cunoștință componența comisiei de adjudecare, iar inculpatul îi cere ca, în componența comisiei, numitul PC să fie înlocuit de D, agentul agricol. Tot în cadrul unei convorbiri cu PS, acesta din urmă i-a cerut inculpatului să semneze și să ștampileze hotărârile și adresa de înaintare pentru a fi înaintate la consiliul județean, iar inculpatul aduce acestuia la cunoștință că nu este în localitate, dar că ștampilele sunt la „C” (MM), că „le-a lăsat pe toate la ea”.
În data de 31.05.2013, la sediul Primăriei B a avut loc licitația. Deși inculpatul GN a afirmat că nu a participat și nu știe cum s-a desfășurat, în convorbirea purtată în data de 31.05.2013 cu o persoană de sex feminin, acesta a afirmat că nu poate pleca decât după ora 13, pentru ca are o licitație, „cu pășunile”. În urma licitației, inculpatul PG a încheiat cu Consiliul local B Contractul de închiriere nr. 2729/06.06.2013, pentru suprafața de 91,62 ha teren pășune, situat în satul B. Cuantumul chiriei a fost stabilit prin contract la 95% din cuantumul subvenției A.P.I.A., în cazul în care chiriașul urma să o primească. S-au prevăzut, ca obligații pentru proprietar, predarea terenului și solicitarea unei situații exacte a efectivului de animale învoite la pășunat.
Contractul a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 9 alin.1 și 2 din O.U.G. nr. 34/2013, potrivit cărora pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor… și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani.
Deși inculpatul P nu avea efectivul de animale necesar pentru suprafața de 91,62 ha pășune, i-a fost totuși închiriată această suprafață, prin încălcarea dispozițiilor sus-menționate. De asemenea, au fost încălcate și dispozițiile art. 5 alin.3 din Ordinul MADR 246/2008, potrivit căruia consiliile locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice cu animale înscrise în Registrul național al exploatațiilor, încheie contracte de concesiune ori de închiriere pentru suprafețele de pajiști permanente comunale disponibile, iar concedentul/proprietarul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul concesionat și/sau închiriat în condițiile legii.
S-a reținut că inculpatul PG nu putea face dovada deținerii unor efective de animale proporționale cu suprafața închiriată, nici personal, nici prin contracte de asociere cu persoane fizice sau juridice pentru pășunatul suprafeței de teren pe care a închiriat-o, mai ales că acest lucru era practic interzis prin dispozițiile contractuale (cap. VI din contract). Prin modalitatea în care a fost încheiat contractul de închiriere 2729 din 06.06.2013, prin conținutul său, modul de stabilirea a chiriei (95% din valoarea subvenției), dar și împrejurările concrete în care s-au inițiat demersurile pentru obținerea sprijinului financiar pe suprafață, au fost create premisele realizării unor condiții artificiale de obținere a sprijinului financiar, contrare prevederilor O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în sensul că beneficiarul final al fondurilor europene nerambursabile nu este fermierul direct implicat prin cererea de plată, utilizatorul pajiștii contractate, și care era îndreptățit potrivit legii sa beneficieze de acest sprijin, ci proprietarul acesteia, respectiv Consiliul Local al comunei B, persoană juridică ce nu avea dreptul de a primi plăți directe pentru terenul concesionat/închiriat.
Toți martorii audiați au confirmat faptul că închirierea și predarea terenului către PG au fost formale, islazul continuând să fie folosit de toți locuitorii satului care dețineau animale, ca și anterior așa-zisei închirieri. Practic, așa cum a arătat și inculpatul P, așa cum a reieșit și din convorbirile telefonice purtate de inculpatul GN cu mai multe persoane, acesta a urmărit obținerea subvenției A.P.I.A. de către UAT B, persoană juridică ce nu avea acest drept, motiv pentru care s-a utilizat acest mecanism, de interpunere a unor persoane, pretinși utilizatori ai terenului, însă, prin stabilirea unei chirii de 95% din cuantumul subvenției, aceasta ajungea în bugetul localității, și nu la utilizator.
La data de 07.06.2013, contractul de închiriere a fost semnat în numele UAT B de rubrica „Primar” prin aplicarea ștampilei cu semnătura olografă a inculpatului GN de către numita MM. Și procesul-verbal de predare a amplasamentului din data de 06.06.2013 a fost semnat în același mod.
Deși a negat acest aspect, din înregistrarea convorbirilor telefonice pe care inculpatul GN le-a purtat în data de 07.06.2013 cu un bărbat, precum și cu martora MM, cunoscută drept „C”, coroborate cu declarațiile date de inculpatul P în cursul urmăririi penale, a reieșit cu certitudine această situație de fapt. Astfel, la ora 08.43, inculpatul a purtat o discuție cu un bărbat, căruia îi cere imperativ „du-te la C să le semnezi”, apoi „hai și du-te și rezolvă rapid la V”. La ora 9,22 a fost apelat de MM, care i-a adus la cunoștință că a semnat „contractele și adeverințele”, că i s-a spus că inculpatul a cerut să le semneze, fapt pe care acesta din urmă nu l-a negat în convorbire, ci a confirmat: „da, da, da”, iar martora a arătat că s-a gândit să îl întrebe până „le semnează și ei jos”. Că este vorba despre contractele de închiriere a suprafețelor și adeverințele în legătură cu aceste terenuri a fost cert, în condițiile în care inculpatul a cerut numitei MM „te duci tu cu ei acolo să semnezi, să ștampilezi, că facem transferul de exploatație de la Primărie către cei care licitat și au... le-am încheiat contractul”. La întrebarea martorei „unde să se ducă”, inculpatul o a îndrumat-o clar: „ La A.P.I.A., cu C”. Mai mult, în legătură cu discuțiile privind persoana care deținea și folosea ștampilele, inclusiv pe cea cu semnătura olografă a primarului, inculpatul a cerut imperativ martorei să se deplaseze personal la A.P.I.A. în vederea aplicării semnăturii și ștampilelor, pentru că „nu-i dă ștampilele lui C”.
A rezultat fără dubiu că în data de 07.06.2013 ștampila cu semnătura olografă a inculpatului GN s-a aflat la MM, care a folosit-o pentru semnarea actelor privind închirierea pășunilor și transferului exploatației de la UAT B către pretinșii chiriași, la cererea inculpatului. Începând cu orele 11, între PG, MM și PC, pe de-o parte, și inculpatul GN, de cealaltă parte, au avut loc convorbiri și schimburi de mesaje SMS, care nu au lăsat niciun dubiu cu privire la faptul că inculpatul le-a cerut celor doi angajați ai UAT B să se deplaseze cu inculpatul P la sediul A.P.I.A. V, pentru a-l sprijini pe acesta în depunerea documentației, precum și pentru a înregistra transferul de exploatație. La sediul A.P.I.A., cei trei s-au întâlnit cu numitul PNR, cu care inculpatul a purtat numeroase litigii, privind chiar și terenurile în cauză, acesta fiind conducătorul unei obști ce se pretindea la rândul ei proprietar al acestor suprafețe și se considera îndreptățită la acordarea subvenției.
Pe acest fond, în cele din urmă, inculpatul GN a dat indicații martorei să facă o serie de copii ale contractului, adeverinței, buletinului de identitate și hotărârii Consiliului Local, pe care să le înregistreze la secretariat. În cele din urmă, martora a comunicat inculpatului că nu a reușit să înregistreze contractele, iar inculpatul afirmă: „nu are nimic, mergem luni”. Această împrejurare, mai ales afirmația lui GN, a confirmat declarația inculpatului P, în sensul că s-a deplasat la sediul A.P.I.A. cu coinculpatul, dar în cele din urmă nu a obținut subvenția pentru anul 2013, din cauză că GN s-a certat cu directorul A.P.I.A., fiind deci vorba de deplasarea ulterioară celei din 07.06.2013.
A rezultat din această analiză că inculpatul GN a determinat și sprijinit pe PG și prin determinarea martorei MM să semneze și ștampileze contractul de închiriere, încheiat nelegal și care atesta o situație nereală, și chiar să se deplaseze împreună cu martorul PC la sediul A.P.I.A., pentru a sprijini pe coinculpat în demersurile de depunere a dosarului pentru obținerea subvenției.
În condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul PG nu a reușit să depună dosarul pentru obținerea subvenției pentru anul 2013, în anul 2014 acesta, la solicitarea inculpatului GN, așa cum a arătat PG, a făcut din nou demersurile pentru obținerea subvenției, în condițiile în care cunoștea că nu este îndreptățit, întrucât nu asigura încărcătura necesară de animale pentru suprafață, iar terenul pretins închiriat fusese folosit în continuare de cetățenii comunei, și pretinsul utilizator nu se preocupase de întreținerea acestuia, și nici nu achitase chiria scadentă până la acel moment.
Potrivit cererii de plată (...) din data de 15.05.2014 înregistrate la A.P.I.A. – CJV, inculpatul PG a solicitat sprijin financiar pentru suprafața de 80,38 hectare, reprezentând pajiști comunale aflate pe raza localității B, ocazie cu care a declarat că utilizează această suprafață de teren. La dosarul cererii de plată pe anul 2014, inculpatul a completat și depus și anexa „date despre sectorul zootehnic”, care cuprinde mențiunea privind suprafața agricolă utilizată – 80,38 ha și informații despre animalele din exploatația agricolă a solicitantului, la data depunerii cererii de plată, obligație privind dovedirea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a calității de utilizator al pășunii contractate.
Potrivit declarației de eligibilitate aflată la dosarul cererii de plată, inculpatul PG a declarat că deținea un număr de 4 bovine mai mari de 2 ani, 3 bovine între 6 luni și 2 ani, precum și un număr de 30 ovine și a menționat că deține cardul de exploatație agricolă cu nr. RO 1687730067, pe care l-a înscris în declarația de eligibilitate anexată cererii respective.
Coroborând datele rezultate din actele de urmărire penală efectuate în cauză (raport de control DLAF, înscrisuri și relații comunicate de Primăria comunei B și D.S.V.S.A. V, declarații martori și suspect), s-a reținut că aceste mențiuni sunt necorespunzătoare adevărului, în sensul că acel card de exploatație menționat în declarația de eligibilitate aparține în realitate numitului PG, CNP 1420212380880, tatăl inculpatului, iar la data depunerii cererii de sprijin financiar pe suprafață inculpatul deținea doar un număr de 3 capete bovine, respectiv 10 capete ovine, fără ca acestea să se regăsească înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor la D.S.V.S.A.
De asemenea, la dosarul cererii de plată pentru anul 2014, în vederea obținerii sprijinului financiar pe suprafață, inculpatul PG a completat și semnat Anexa nr. 2 la Formularul tip de cerere unică de plată pe suprafață pentru anul 2014 înregistrată sub nr. (...)/04.06.2014, în care a precizat la punctul A Eligibilitatea – pajiști contractate de la Consiliul Local asigura o încărcătură de animale pe hectar de minim 0,3 UVM/ha, cerință pe care fermierul o întrunea. Totodată, în aceeași anexă, inculpatul a declarat faptul că utilizează pășunea în scopuri agricole prin pășunat cu 4 bovine mai mari de 2 ani, 3 bovine între 6 luni și 2 ani, precum și un număr de 30 ovine, așa cum a menționat și în declarația de eligibilitate, elemente care nu erau corespunzătoare adevărului, atât din perspectiva numărului de animale pe care în mod nereal a declarat că le deține, dar și din perspectiva împrejurării că inculpatul PG nu a utilizat suprafața de pășune declarată prin cererea unică de plată, utilizatorii reali fiind locuitorii din satul B, comuna B, deținători de animale. În acest sens, toți martorii întrebați despre această împrejurare au relatat că utilizarea pășunii respective a continuat în aceleași condiții ca și înainte de pretinsa închiriere de către inculpatul P.
Inculpatul a declarat că utilizează terenul pentru care a solicitat sprijin financiar pe suprafață în temeiul contractului de închiriere încheiat cu Consiliul local B, prezentând la dosarul cererii de plată pentru anul 2014 adeverința eliberată de Primăria comunei B 1984/13.05.2014, contractul de închiriere nr. 2729/06.06.2013, cererea de participare la procedura organizată de Primăria comunei B, procesul-verbal de predare amplasament suprafață închiriată înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013, precum și Hotărârea nr.30/20.05.2013 a Consiliului local B. Ulterior depunerii cererii, inculpatului PG i-au fost solicitate clarificări și documente privind dovedirea dreptului de utilizare fiind implicat în supradeclararea unor blocuri fizice, relevant fiind faptul că prin declarația din data de 04.09.2014, înregistrată la A.P.I.A. sub numărul 8335/04.09.2014 inculpatul a precizat că își menține declarația din cererea de plată privind blocurile fizice.
Potrivit Deciziei nr.1736744/18.11.2014 privind cererea de plată pentru schemele de sprijin financiar pe suprafață pe anul 2014, ca urmare a verificării administrative, A.P.I.A. – CJV a constatat neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate, ceea ce a determinat respingerea cererii de plată formulate de inculpat.
Apărările inculpatului GN nu au putut fi reținute, față de materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată. O primă apărare a acestuia a reprezentat-o susținerea că nu a cerut numitei MM să semneze contractul de închiriere prin aplicarea ștampilei cu semnătura sa olografă și nici să se deplaseze la A.P.I.A. pentru a sprijini pe P în depunerea documentelor necesare pentru obținerea subvenției. Așa cum s-a arătat, din conținutul convorbirilor telefonice, coroborate cu declarația inculpatului P, privind deplasarea la A.P.I.A. în data de 07.06.2013, a reieșit fără nicio îndoială că inculpatul GN a cerut martorei să aplice semnătura olografă cu ajutorul ștampilei și să se deplaseze împreună cu PC și PG, pentru a sprijini pe acesta în fața reprezentanților A.P.I.A. și a realiza transferul de exploatație.
O altă apărare a reprezentat-o faptul că, la data la care a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local, precum și la data încheierii contractului de închiriere, nu erau în vigoare dispozițiile Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2013, care au fost publicate doar în 24 decembrie 2013, astfel că nu puteau fi încălcate. Nici această apărare nu a fost reținută. Prin modul în care a fost încheiat contractul de închiriere cu coinculpatul P, în condițiile în care acesta nu deținea numărul necesar de animale, precum și în condițiile în care acesta nu s-a preocupat de preluarea și folosința efectivă a terenului, precum și de lucrările de întreținere, au fost încălcate dispozițiile art. 9 din O.U.G. nr 34/2013, și nu din Normele metodologice.
Astfel, art. 9 din O.U.G. nr. 34/2013 prevede că pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de maximum 5 ani. Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de maximum 5 ani. De asemenea, alin. 5 al aceluiași art. 9 prevede că lucrările de întreținere a pajiștilor și a utilităților zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc, în timp ce, potrivit alin. 6, pentru contractele încheiate potrivit alin. (1) și (2) se va asigura o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha.
După cum s-a arătat, inculpatul GN a cunoscut că PG nu deține încărcătura necesară de animale, și, de asemenea, a cunoscut că acesta din urmă nu a luat în stăpânire efectivă islazul și nu a efectuat lucrările de întreținere a pajiștii și utilităților zootehnice. Faptul că a cunoscut caracterul fictiv al operațiunii juridice de închiriere a rezultat și din aceea că inculpatul nu a urmărit în niciun fel respectarea obligațiilor decurgând din acesta. Astfel, în sarcina proprietarului, reprezentat de primar, s-au prevăzut obligațiile: de a solicita situația exactă a efectivului de animale învoite la pășunat; de a verifica efectivele de animale învoite la pășunat și modul de exploatare a pășunii. În sarcina chiriașului, au fost prevăzute obligațiile: de a asigura paza bunului închiriat; de a folosi terenul numai potrivit destinației sale și scopului pentru care a fost închiriat terenul; de a plăti chiria prevăzută în contract; de a nu începe pășunatul decât la data stabilită prin hotărâre a consiliului local; de a folosi pășunea exclusiv pentru pășunat și de a asigura întreținerea și curățenia acesteia precum și exploatarea corespunzătoare a utilităților de pășune.
Niciuna dintre părți nu a făcut nici cel mai neînsemnat demers pentru respectarea obligațiilor contractuale, ci, așa cum arată toți martorii audiați, exploatarea islazului a avut loc exact ca și anterior aceste pretinse închirieri, respectiv, de către toți sătenii deținători de animale. Nici cel puțin obligația de plată a chiriei de 10 lei/hectar, în situația neîncasării subvenției, nu a fost nici îndeplinită de chiriaș, nici urmărită de proprietar. Mai mult, în pofida nerespectării niciuneia din obligații, proprietarul nu a înțeles să solicite rezilierea contactului, dimpotrivă, inculpatul GN l-a sprijinit pe PG și în anul 2014, în vederea obținerii subvenției. Această conduită a dovedit o dată în plus că părțile de la bun început nu au încheiat contractul cu intenția de a genera drepturi și obligații reciproce, operațiunea fiind una în totalitate fictivă, cu scopul exclusiv ca PG să încaseze subvenția A.P.I.A., apoi, să vireze 95 % din valoarea acesteia către bugetul UAT B, persoană juridică neîndreptățită. Practic, s-a încercat o interpunere de persoane, pentru a crea impresia că subvenția este solicitată și încasată de o persoană îndreptățită.
S-a mai apărat inculpatul arătând că nu sunt întrunite condițiile instigării, având în vedere că activitatea sa de informare publică a sătenilor se adresa unui număr nedeterminat de persoane, și că nu privea acțiuni ilicite, iar procedura de atribuire a islazului a urmat dispozițiile legii. Instanța a notat că există probe care fac dovada dincolo de orice îndoială că, pe lângă informările publice - acțiuni legitime și lăudabile, inculpatul GN a avut convorbiri cu mai multe persoane fizice, față de care a insistat să închirieze suprafețe de pășune în scopul exclusiv de a încasa subvenția, deși cunoștea că acestea nu dețin numărul de animale necesar (T M, PG).
Din conținutul acestor convorbiri, a rezultat cum inculpatul cere insistent acestor persoane să „ia” animale care nu le aparțin pentru a putea încasa subvenția. În data de 15.05.2013, în cadrul discuției telefonice, de exemplu, P a adus la cunoștință inculpatului GN că „el are patru pe codul de exploatație”. În data de 07.06.2013, a pus în vedere imperativ martorei MM, angajată a Primăriei, să se deplaseze la A.P.I.A. pentru a semna și ștampila transferul de exploatație, și a înregistra cererile pretinșilor chiriași, între care și PG, pentru încasarea subvenției. Totodată, i-a pus în vedere numitului PS care va fi componența comisiei de licitație. Toate aceste convorbiri au confirmat susținerile inculpatului PG, potrivit cărora inculpatul GN a insistat ca acesta să efectueze toate demersurile pentru obținerea subvenției.
Susținerile inculpatului că nu a instigat pe cei care doreau să închirieze islaz să își atribuie și animale ale altor persoane nu au putut fi reținute, în condițiile în care, atât înainte de încheierea contractului, cât și după, acesta a insistat în demersurile pentru obținerea subvenției de către PG, persoană fizică, și nu de către vreo asociere, în condițiile în care, așa cum arată coinculpatul P și reiese din discuțiile telefonice, cunoștea că acesta nu deține suficiente animale. S-a reținut că unele din acțiunile inculpatului GN sunt acțiuni de sprijin, de ajutor, tipice calității de complice, însă, existând și acte de instigare, acțiunile de complicitate se absorb în instigare, formă de participație penală principală în raport cu complicitatea. În esență, s-a observat din cronologia acțiunilor că, inițial, inculpatul GN a convins persoane fizice care nu aveau efectivul de animale necesar să accepte propunerea sa de a închiria suprafețe de izlaz, în scopul obținerii subvenției, și abia ulterior a demarat procedurile pentru organizarea licitației în vederea închirierii. În aceste condiții, s-a concluzionat că sunt pe deplin întrunite condițiile obiective și subiective ale instigării la infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, faptă rămasă în faza tentativei, întrucât funcționarii A.P.I.A. au descoperit caracterul nereal al unor declarații și date prezentate.
Nu s-a reținut apărarea inculpatului că nu pot exista atât infracțiunea de fals, cât și cele de uz de fals și cea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, și că acestea se absorb în infracțiunea de fals în declarații. În cauză, inculpații nu sunt trimiși în judecată pentru infracțiunea de fals în declarații, astfel că acest raționament nu subzistă. Infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 Cod penal, se absoarbe în infracțiunea de fals numai în cazul falsului în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 Cod penal, folosirea sau încredințarea spre folosire fiind cerință esențială pentru existența infracțiunii, legiuitorul creând astfel o complexitate legală. În cazul infracțiunii de fals intelectual, dispozițiile art. 321 Cod penal nu prevăd această cerință, cele două infracțiuni coexistând în situația în care înscrisul falsificat este și folosit în scopul de a produce consecințe juridice.
În fine, s-a reținut că niciuna din aceste două infracțiuni nu este absorbită în infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr.78/2000, întrucât, spre deosebire de infracțiunile de fals, care sunt infracțiuni de pericol și aduc atingere încrederii în împrejurările atestate în înscrisuri, infracțiunea prevăzută în Legea nr. 78/2000 este o infracțiune de rezultat, care se poate săvârși în multiple modalități, fără a presupune neapărat folosirea de înscrisuri false, astfel că nu se poate considera că există o complexitate naturală sau legală a acestei infracțiuni, în sensul că ar absorbi infracțiunile de fals sau uz de fals. Tribunalul V a opinat că se poate pune problema că, în unele modalități de săvârșire, fapta absoarbe infracțiunea de fals în declarații, însă în prezenta cauză instanța nu este sesizată că această infracțiune.
Nici susținerea că nu lipsa încărcăturii minime a dus la respingerea cererii de sprijin, ci suprapunerea de blocuri fizice a avut drept consecință inexistența tentativei nu a fost primită. Faptul că a existat o suprapunere a unor suprafețe de teren a împiedicat producerea rezultatului, și anume, încasarea subvenției, ceea ce a determinat ca fapta să rămână în forma tentativei. Cu toate acestea, fapta, prin modul în care a fot concepută, respectiv, prin prezentarea unui pretins contract de închiriere, legal sub aspect formal, dar încheiat în mod fictiv, prin care să creeze convingerea că pretinsul chiriaș are calitatea de utilizator îndreptățit la plata subvenției, împreună cu un proces-verbal potrivit căruia a primit terenul în folosința efectivă, precum și declarația că deține un număr suficient de animale, a fost aptă să producă rezultatul urmărit.
Rezultatul nu s-a produs atât pentru că inițial s-au constat suprapuneri ale unor blocuri fizice, dar și pentru că ulterior, în urma verificărilor amănunțite, s-a constatat că solicitantul nu a făcut dovada încărcăturii cu animale, codul de exploatație depus aparținând altei persoane, respectiv, tatălui acestuia. În aceste condiții, s-a apreciat că există tentativa.
Față de situația de fapt expusă, Tribunalul V a reținut că fapta inculpatului PG, de a folosi în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte sau incomplete la APIA – CJV și de a declara aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 49.409,46 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă constituie infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Fapta aceluiași inculpat, de a semna procesul-verbal de predare amplasament suprafețe de teren închiriate, înregistrat la Primăria înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013 la Primăria comunei B, care conține elemente necorespunzătoare adevărului, în fapt neavând loc o astfel de predare-primire, constituie complicitate la infracțiunea de fals intelectual, faptă prev. și ped. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 321 Cod penal. S-a reținut că faptele sunt săvârșite în concurs real de infracțiuni, potrivit art.38 alin.1 Cod penal.
S-a reținut, de asemenea, că fapta inculpatului GN, de determina cu intenție, precum și de a da un ajutor direct și concret inculpatului PG, prin inițierea și realizarea demersurilor legale în cadrul Consiliului local, inclusiv pentru realizarea documentației necesare supunerii spre dezbatere și aprobare a proiectului de hotărâre de Consiliu Local privind închirierea islazurilor – pășuni comunale, precum și prin determinarea numitei MM să semneze contractul de închiriere nr. 2729/06.06.2013, încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale și procesul - verbal de predare amplasament nr. 2735/06.06.2013, fals, pentru ca inculpatul PG să folosească în cadrul campaniei 2014 documente false, inexacte și incomplete la APIA – CJV și să declare aspecte necorespunzătoare adevărului prin cererea de sprijin financiar pe suprafață și declarațiile anexă cererii de sprijin financiar, în scopul obținerii pe nedrept ca sprijin financiar a unor sume de bani (respectiv a sumei de 49.409,46 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă, constituie instigare la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în forma tentativei, faptă prev. și ped. de art. 47 alin.1 Cod penal rap. la art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Totodată, s-a reținut că fapta aceluiași inculpat, de a o determina cu intenție pe numita MM să semneze procesul-verbal de predare amplasament datat 06.06.2013, înregistrat sub numărul 2735/06.06.2013 la Primăria comunei B, prin aplicarea ștampilei cu semnătura olografă a inculpatului GN la rubrica primar în condițiile în care nu a avut loc o astfel de predare-primire, urmată de încredințarea acestui înscris în vederea folosirii la A.P.I.A. pentru obținerea sprijinului financiar pe suprafață de către inculpatul PG, tot urmare solicitării inculpatului GN, constituie instigare la infracțiunea de fals intelectual și instigare la infracțiunea de uz de fals prev. și ped. de art. 47 alin.1 Cod penal rap. la art. 321 Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 47 alin.1 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal. Și în cazul acestui inculpat, faptele au fost săvârșite în concurs real de infracțiuni.
La individualizarea pedepselor, în ce privește faptele săvârșite de inculpatul PG, s-au avut în vedere limitele speciale de pedeapsă, precum și dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, iar în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, s-au reținut și dispozițiile art. 33 alin. 2 Cod penal. S-au avut în vedere, de asemenea, vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor, atitudinea de cooperare cu organele judiciare, urmarea care s-ar fi putut produce, respectiv, un posibil prejudiciu de 49.409,46 lei, condițiile și scopul în care au fost săvârșite faptele.
În ce îl privește pe inculpatul GN, s-a avut în vedere, pe lângă limitele de pedeapsă prevăzute de lege și dispozițiile privind sancționarea tentativei, condițiile concrete, precum și scopul în care în care au fost săvârșite faptele. Astfel, inculpatul, în calitate de primar al UAT B, față de starea precară în care se aflau terenurile cu destinația pășune aparținând localității, precum și utilitățile acestora, dar și în condițiile lipsei resurselor bugetare pentru reabilitarea acestora, a avut inițiativa de a atrage la buget sume reprezentând subvenții. Având în vedere modificările legislative, care nu mai permiteau UAT să acceseze subvențiile pentru pășunat, a avut inițiativa de a informa sătenii despre necesitatea formării unor asocieri, astfel încât să poată deveni utilizatori ai pășunii prin închiriere, cu posibilitatea accesării subvenției. Față de pasivitatea acestora, a luat hotărârea de a convinge persoane fizice să procedeze în acest mod, chiar în condițiile în care nu erau în întregime respectate cerințele legale. S-a apreciat de către Tribunal că aceste împrejurări sunt de natură să atenueze gravitatea faptelor.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, fiecare în măsura în care le-a determinat.
Împotriva sentinței, a declarat apel D.N.A. – STP, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
1. Instanța de fond în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art.404 alin.2 Cod procedură penală și ale art.57 rap. la art.51 din legea nr.253/2013, a stabilit obligațiile de prestare a unei munci în folosul comunității de către inculpații PG și GN;
2. Hotărârea instanței de fond este netemeinică, sub aspectul cuantumurilor pedepselor principale care au fost aplicate inculpaților PG și GN.
Motivele de apel au fost dezvoltate în scris, fiind depuse la dosarul cauzei, filele 5 – 63.
Prin Încheierea de ședință din data de 07.06.2019, Curtea, în temeiul art.43 alin.2 lit.c) Cod procedură penală, a dispus reunirea celor două cauze, constatând că există o legătură între infracțiunile care fac obiectul acestora, pentru o mai bună înfăptuire a justiției.
A fost ascultat inculpatul GN (filele 218 - 220), au fost solicitate relații Primăriei comunei B, A.P.I.A. - CJV, D.S.V.S.A. V, instanței de fond și organelor de urmărire penală, pentru a comunica informații utile soluționării apelurilor (f.257, 258). Răspunsurile primite de la aceste instituții au fost atașate la dosar, filele 265 – 266, 268, 273 – 293, 294, 296 – 298, 314 – 317, 373 și urm.
Au fost audiați martorii SM, GLM și TB (filele 321 – 324 și 335), a fost depusă declarația martorului PCI, autentificată de Biroul Notarial O.A. M S sub nr.972/21.10.2019 (f.325).
Au fost depuse înscrisuri, în copii xerox (filele 331 – 334).

Examinând hotărârile atacate cu apel prin prisma criticilor formulate, cum și sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum impun dispozițiile art.417 alin. ultim Cod procedură penală, se rețin următoarele:
Principial, Curtea notează că Î.C.C.J. a statuat cu titlu obligatoriu, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.18/1 alin.1 din Legea nr.78/2000, că „din modul de incriminare a faptei de obținere pe nedrept de fonduri europene rezultă că această faptă penală reprezintă o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune” (paragr. 31 al Deciziei RIL nr.4 din 4 apr. 2016).
În privința necesității de a incrimina în mod distinct, prin Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, fapte de fraudă prin care se aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, în doctrină s-a specificat faptul că legiuitorul român, fiind nevoit să adapteze legislația penală națională în funcție de diferite convenții sau tratate internaționale la care a aderat România, în multe cazuri a făcut o transpunere efectivă (o copiere) a normelor externe, chiar dacă acestea se suprapuneau (total sau parțial) normelor deja existente în dreptul intern. În toate situațiile de acest gen, incriminarea internă a fost considerată normă generală, iar incriminarea „importată” a fost considerată norma specială, aplicându-se în practică, după caz, una dintre ele, iar nu ambele, pentru a se evita aplicarea unei duble sancțiuni pentru aceeași faptă. Așa s-a întâmplat și în cazul infracțiunii prevăzute la art.18/1 din Legea nr.78/2000, care a preluat, la vremea respectivă, primele două variante în materie de cheltuieli prevăzute de art.1 lit.a) din Convenția pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităților europene din 26 iulie 1995. Textul a fost preluat cu fidelitate, pentru a fi în conformitate cu prevederile Convenției, dar aceasta a generat suprapuneri peste incriminări interne, care au ieșit la iveală în practică.
Astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a avut a statua asupra caracterului infracțiunii prevăzute la art.18/1 din Legea nr.78/2000, comise în modalitatea alternativă a folosirii sau prezentării cu rea-credință de documente false, în condițiile în care documentele respective sunt înscrisuri sub semnătură privată, atunci când aceasta este săvârșită de aceeași persoană care folosește aceste înscrisuri și obține ulterior, pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene (Decizia HP nr.3/20 ianuarie 2020).
În cuprinsul hotărârii pronunțate, a fost analizat elementul material al fraudei în materie de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei, în varianta folosirii sau prezentării de „documente ori declarații false”, precum și în cea a folosirii sau prezentării de documente sau declarații inexacte sau incomplete. S-a stabilit că cerințele de tipicitate ale laturii obiective sunt îndeplinite indiferent dacă documentele sau declarațiile folosite/prezentate sunt falsificate (respectiv, înscrisurile au fost supuse unor acțiuni prealabile de contrafacere a scrierii sau subscrierii ori de alterare în orice mod, iar declarațiile sunt necorespunzătoare adevărului), inexacte (adică, fără a fi falsificate, ele nu au fost întocmite corect) sau incomplete (atunci când nu cuprind toate datele și informațiile necesare pentru corecta evaluare a stării de fapt).
S-a stabilit că pentru existența infracțiunii este irelevant dacă documentele sau declarațiile folosite sau prezentate sunt false ori doar inexacte sau incomplete, fapta urmând a constitui infracțiunea analizată ori de câte ori acțiunea specifică, verbum regens, implicând astfel de documente, a avut rezultatul prevăzut de norma de incriminare, respectiv obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele ei.
În privința laturii subiective, infracțiunea prevăzută de art.18/1 din Legea nr.78/2000 se săvârșește cu intenție directă, calificată prin scopul său, acela al obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, fiind prevăzută în mod expres condiția ca autorul faptei (subiectul activ) să acționeze cu rea-credință.
În cauza de față, cele două instanțe ale Tribunalului V au reținut o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator aflat la dosar.
Inculpații au acționat în maniera pe larg descrisă în sentințe, în perioada iunie 2013 – mai 2014, în sensul că inculpatul GN, în calitatea sa de primar al comunei B, județul V, a fost cel care a avut inițiativa de a-i determina pe fermierii din comună să acceseze, în interesul tuturor cetățenilor comunei care aveau animale și care foloseau, pentru pășunatul acestora, islazul comunal, fonduri europene pe care să le utilizeze „pentru curățirea pășunilor și întreținerea unor adăpători pentru animale” (relevantă, în acest sens, fiind declarația martorului SM, f.39 vol. al II-lea dosar 689/90/2017 al Trib. V).
Așa cum corect a menționat Tribunalul, inculpatul GN, în calitatea sa de primar al comunei B, văzând starea precară în care se aflau terenurile cu destinația pășune aparținând localității, precum și utilitățile acestora, dar și lipsa de resurse bugetare pentru reabilitarea lor, a avut inițiativa „de a atrage la buget sume reprezentând subvenții”. Întrucât modificările legislative nu mai permiteau UAT să acceseze subvențiile pentru pășunat, inculpatul a informat sătenii despre necesitatea formării unor asocieri, astfel încât să poată deveni utilizatori ai pășunii prin închiriere, cu posibilitatea accesării subvenției. Față de pasivitatea acestora, a luat hotărârea de a convinge persoane fizice să procedeze în acest mod, chiar „în condițiile în care nu erau în întregime respectate cerințele legale” (Sentința penală nr.203 din 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V în dosarul nr.1689/90/2017, pag.11 - fila 95, vol. al II-lea).
Considerăm că, în aprecierea pericolului social concret al faptelor deduse judecății, este important a se avea în vedere faptul că cel în cauză a colaborat constant cu reprezentanții A.P.I.A. la nivel de județ, din partea conducerii și a salariaților acestei instituții existând o evidentă disponibilitate de a-i susține pe primarii localităților rurale să acceseze astfel de fonduri.
După cum reiese din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, coroborate cu dovezile testimoniale și cu înscrisurile aflate la dosar, la întocmirea celor trei dosare depuse la A.P.I.A. pe numele cetățenilor PG, RD și ALL s-a procedat în mod similar, în cadrul adunărilor organizate cu sătenii primarul încercând a-i convinge pe aceștia să acționeze în sensul depunerii cererilor de sprijin, pentru binele obștesc, și depunând eforturi considerabile pentru a obține „bănuții” (respectiv, subvențiile de care nu el urma a beneficia, cum nici solicitanții PG, RD și ALL, ci erau destinate reabilitării pășunilor comunale).
Neavând cunoștințe juridice, primarul GN s-a consultat în permanență cu persoane calificate și cu reprezentanții A.P.I.A. și, față de modificările intervenite în legislația specifică, a încercat a se adapta din mers normelor legale, producând efectiv înscrisuri, astfel încât cererile depuse cu sprijinul său să fie eligibile și eforturile sale să aibă drept rezultat accesarea fondurilor.
Relevantă, în acest sens, este convorbirea telefonică redată în cuprinsul Rechizitoriului nr.169/P/2015, filele 19 – 28, în care inculpatul GN cere informații detaliate unei persoane cu competențe juridice, numită în procesul-verbal de redare „femeie”, explicându-i acesteia că „legea aia cu arendarea a fost abrogată” și „atunci ar merge numai închiriere”, o roagă pe respectiva persoană să verifice dacă anumite reglementări au fost abrogate și să verifice „actualizarea” legii, dacă ar avea vreo opreliște ca să facă „închiriere în… prin încredințare directă” (pag.20 rechizitoriu).
Inculpatul GN ia legătura chiar cu domnul director P de la A.P.I.A. (pag.28 rechizitoriu), cerându-i acestuia lămuriri și sfaturi, astfel încât să poată depune cerere de accesare a fondurilor europene („G:N: -Domn director, vreau și eu niște lămuriri, și dumneavoastră sunteți persoana cea mai autorizată ca să ni le…(…) eu am în proprietate 1328 de hectare. Eu, ca și consiliu local. Eu, ca și consiliu local, pot să bag cerere la A.P.I.A.? Să introduc, să fac cerere?” P; „-Să depuneți cerere. (…) Păi da, puteți să depuneți, dar trebuie să demonstrați, numai puțin…G.N.: -Că am animalele. P: -Exact. Și consiliul local cum demonstrează că are animale” G.N.: -Păi pot să fac, de exemplu, un contract de închiriere cu proprietarii de animale? P: -Păi dumneavoastră atunci când… parcă ați mai fost la oamenii mei…G.N.: -Da, dar eu le-am făcut contracte de arendă și s-a abrogat legea 214 și… P: -Păi da, nu mai e în vigoare 214-le. G.N.: -Da, și atunci le-am reziliat, le-am anulat pentru că sunt nule de drept. P: -Și acum a fost publicată astăzi Ordonanța 34/2013. G.N.: -Am citit-o și eu, articolul 9. P: -Acum, azi dimineață am primit-o, nici nu am apucat să mă uit pe ea. G.N.: -Da, ordonanța, sunt și eu pe ea, Ordonanța 34, care îmi spune că pot să le închiriez sau să le concesionez, dar trebuie să urmez procedura Ordonanței de Guvern 34/2006 cu achizițiile publice (…) Deci pentru anul acesta, dacă vreți, legea ne-a făcut festea. Dacă nu se abroga legea 214, da. P: -Atunci mergea. G.N.: -Mergea. P: -Lăsați-mă un pic ca să … că eu acum am primit-o, de puțin timp, să mă uit peste ea și o să revenim cu un telefon…”.
Reiese cu claritate din cuprinsul acestei convorbiri, purtate la data de 15.05.2013, că primul gospodar al comunei B se străduia din răsputeri să facă posibilă, în contextul modificărilor intervenite în legislația specifică, accesarea fondurilor, cu respectarea cadrului legal.
Cel în cauză nu a ascuns nici angajaților primăriei, nici sătenilor cu care a colaborat pentru a face posibilă realizarea acestui scop, faptul că dorește să procure bani pentru comunitate în maniera descrisă în rechizitoriile întocmite de procuror și în sentințe, fără a avea reprezentarea că realizează, prin aceasta, activități de inducere în eroare a instituției cărora cererile de acordare a subvențiilor îi erau adresate, mai ales că reprezentanții acesteia erau la curent cu demersurile efectuate de primar, de a întocmi contracte de închiriere și alte înscrisuri necesare, astfel încât dosarul de acordare a subvențiilor să întrunească toate condițiile de eligibilitate. Au fost, astfel, produse, pe parcursul procedurilor, noi înscrisuri, care erau antedatate, aspect cu care reprezentanții A.P.I.A. erau la curent, de vreme ce, cu ocazia verificărilor celor trei dosare, comunicau solicitanților de ce acte ar mai fi nevoie.
În ciuda acestor eforturi susținute ale angajaților comunei B de a întocmi actele necesare dosarelor depuse la A.P.I.A., în final, cererile depuse de PG, RD și ALL au fost respinse, explicația fiind aceea că modul în care s-a derulat activitatea infracțională, „planul” după care cei în cauză au acționat a fost sortit eșecului, pentru motivul menționat în rechizitorii, și anume acela că fermierii nu puteau formula în nume propriu cerere (așa cum s-a procedat, în cele trei cazuri deduse judecății), iar „asocierea” intervenită între fermieri nu avea personalitate juridică (a se vedea filele 209 – 211 și 297, 298 dosar apel).
Acest aspect reiese cu prisosință din adresa înaintată Curții de A.P.I.A. CJV (f.296 și 314), în care se vorbește despre „metodologia și formularistica specifică privind acordarea de sprijin pe suprafața pentru asocierile în participațiune”, cu referire la legislație (extrase din Codul civil, O.U.G. nr.125/2006 și OMADR 246/2008), precizându-se, cu referire la speță, că „la data depunerii cererii de către numiții RD și ALL, inculpații au solicitat sprijin pe suprafață în nume propriu, așa cum o arată atât contractele de închiriere cu Consiliul local B nr.2053/15.05.2014 și 2054/15.05.2014, cât și adeverințele de rol agricol nr.2056/15.05.2014 și 2055/15.05.2014 emise de Primăria B. Astfel, deși legislația în vigoare la data depunerii cererilor de către RD și ALL, respectiv O.U.G. 125/2006 și OMADR 246/2008 prevedea existența unui contract de asociere în participațiune, acesta nu a fost depus la dosarul cererilor de plată.”.
În stabilirea existenței rezoluției infracționale, este important a face referire la poziția acuzatului GN însuși, care în fața Curții a declarat, prezentând în mod detaliat în ce a constat inițiativa sa, în calitate de primar al comunei, și care au fost pașii pe care în mod firesc a considerat că trebuie să-i urmeze, în interesul comunității al cărei ales era, consultările pe care le-a avut cu reprezentanții A.P.I.A. (filele 218 – 220 vol.I dosar apel), precizând care a fost modul său de a percepe interesul comunei, înțelegând a acționa conform legislației în vigoare, după cum a reușit el personal a o interpreta, cu sprijinul celorlalte persoane care aveau cunoștințe în domeniul juridic, la care s-a făcut referire mai sus.
În această situație, Curtea apreciază că nu a existat din partea celor patru acuzați o intenție de inducere în eroare a reprezentanților persoanei vătămate, în sensul cerut de legea penală, pentru ca faptele comise de aceștia să fie considerate infracțiuni.
Astfel, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, întrucât, după cum însuși procurorul de caz reține în actul de sesizare a instanței (rechizitoriul nr.151/P/2014, Capitolul I, pag.3), în perioada iunie 2013 – mai 2014 au fost încheiate, între comuna B, județul V și diverse persoane fizice, trei contracte de închiriere al căror obiect îl constituie închirierea unor suprafețe de teren cu destinația de pășune, suprafețe care se aflau în administrarea Consiliului local din B, însă la încheierea contractelor nu au fost respectate condițiile minime de eligibilitate, ce presupuneau ca persoanele care dobândeau în baza acestor contracte drept de folosință asupra suprafețelor de pășune înregistrate, să fie crescători de animale ce au înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor și care să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha.
Cele trei contracte de închiriere au fost întocmite, potrivit martorului PCI, „numai pentru a se putea obține subvenții de la A.P.I.A., pentru că RD și ALL nu puteau fi singurii utilizatori ai pășunilor, ci toți locuitorii proprietari de animale” (f.1 – 4 dosar 151/P/2914, vol. al II-lea; în același sens, a se vedea și f.205, vol.I, dosar 169/P/2015). Modul concret în care a fost conceput planul de a accesa fondurile europene nerambursabile și felul în care s-a acționat, activitățile desfășurate de către cei în cauză, demonstrează că aceștia nu au avut nici un moment intenția de a induce în eroare persoana vătămată din proces, cum nici reprezentarea faptului că acționau contrar dispozițiilor legale, având în vedere relația de strânsă colaborare cu salariații A.P.I.A., care erau la curent cu toate greutățile întâmpinate de solicitanți în întocmirea dosarelor cu documentația cerută de lege.
În sistemul actualului Cod penal, inițial definiția infracțiunii s-a construit în jurul echivalenței dintre „prevederea în legea penală” și întrunirea în concret a tuturor elementelor de conținut ale incriminării; altfel spus, fapta care, în concret, realizează în întregime elementele constitutive ale infracțiunii ar trebui considerată ca fiind „prevăzută de legea penală”. Prevederea faptei semnifică, în principiu, identitatea dintre conduita propriu-zisă și toate condițiile din normă (trăsătura „tipicității” infracțiunii); corelativ, lipsa în concret a oricărui element de conținut al incriminării, obiectiv sau subiectiv, ar face ca fapta să nu fie prevăzută de legea penală.
Astfel, se va reține că fapta nu este prevăzută de lege în toate situațiile în care lipsește unul dintre elementele de conținut al infracțiunii, altul decât vinovăția. Cu această excepție, toate situațiile care erau anterior, în vechiul cod de procedură, subsumate dispozițiilor art.10 alin.1 lit.b), lit.b/1) și lit.d), se încadrează de lege lata în cazul de împiedicare a exercitării acțiunii penale de la art.16 alin.1 lit.b) teza I Cod procedură penală, iar lipsa vinovăției, la cel prevăzut de teza a II-a a aceleiași norme (a se vedea, în acest sens, Codul de procedură penală, Comentariu pe articole, Ediția a III-a, coordonator M. Udroiu, ed. C.H.Beck, pag. 156).
Considerăm că, în cauza de față, în raport cu modul de desfășurare a activității ilicite deduse judecății, cu acțiunile concrete întreprinse de fiecare dintre acuzați, faptele acestora sunt lipsite de gravitatea cerută de legea penală și procesual penală (art.396 alin.2 Cod procedură penală) pentru a fi considerate infracțiuni și că în speță a lipsit intenția directă, calificată prin scopul urmărit, la care se referă norma incriminatoare.
De aceea, Curtea urmează a pronunța achitarea celor în cauză, în baza art.16 alin.1 lit.b) Cod procedură penală, prin admiterea apelurilor promovate de inculpații RD, ALL și GN, în temeiul art.421 alin.1 pct.2 lit.a) Cod procedură penală, și desființarea în parte a sentințelor atacate.
În baza art.419 Cod procedură penală, se vor extinde efectele apelurilor față de inculpatul PG, care a optat pentru procedura recunoașterii în proces și care nu a atacat sentința prin care a fost dispusă condamnarea sa.
Pentru motivele expuse, apelurile declarate de procuror, prin care se cere agravarea situației inculpaților, urmează a fi respinse conform art.421 alin.1 pct.1 lit.b) Cod procedură penală, ca nefondate.
Existând culpă procesuală a acuzaților, în sensul că, prin conduita lor, aceștia au generat cheltuielile ocazionate de proces, urmează a se menține dispoziția primei instanțe de obligare la plata cheltuielilor judiciare, în temeiul art.274 și urm. Cod procedură penală.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:


Admite apelurile declarate de inculpații, RD, fiul lui (…), născut la data de (…) în (…), domiciliat în (…), CNP (…), ALL, fiul lui (…), născut la data de (…) în (…), domiciliat în (…), CNP (…), și GN, fiul lui (…), născut la data de (…), în (…), domiciliat în (…), CNP (…), împotriva sentinței penale nr. 222 din data de 31 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V, în dosarul nr. 3672/90/2017.
Admite apelul declarat de inculpatul GN, fiul lui (…), născut la data de (…), în (…), domiciliat în (…), CNP 1(…), împotriva sentinței penale nr. 203 din data de 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V, în dosarul nr. 1689/90/2017.
Extinde efectele apelului declarat de inculpatul GN împotriva sentinței penale nr. 203 din 10.10.2018 a Tribunalului V față de intimatul inculpat PG.
Desființează în parte sentințele apelate și, rejudecând:
Înlătură dispoziția de condamnare a inculpaților RD, ALL, GN și PG cu toate consecințele.
În baza art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedură penală, dispune achitarea inculpaților:
- RD pentru săvârșirea infr. prev de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art.
18 ind. 1, alin. 1 din Legea nr. 78/2000;
- ALL, pentru săvârșirea infr. prev de art. 32 alin. 1 Cod penal
rap. la art. 18 ind. 1, alin. 1 din Legea nr. 78/2000;
- GN pentru săvârșirea infr. prev. de art. 47 Cod penal rap. la art. 32
alin. 1 Cod penal, rap. la art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal; infr. prev. de art. 47 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și infr. prev. de art. 47 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal;
- PG, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal, rap.
la art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și infr. prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Menține restul dispozițiilor din sentințele penale apelate.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de PICCJ - DNA- STP, împotriva sentinței penale nr. 222 din data de 31 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V, în dosarul nr. 3672/90/2017, și împotriva sentinței penale nr. 203 din data de 10 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul V, în dosarul nr. 1689/90/2017.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariile în cuantum de 868 lei pentru avocat desemnat din oficiu pentru RD, în cuantum de 868 lei pentru avocat desemnat din oficiu pentru GN, în cuantum de 868 lei pentru avocatul desemnat din oficiu pentru ALL, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 martie 2020, la Curtea de Apel Pitești -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.


PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

(…) (…) (…)




Red.: (…)
Tehnored.: (…)
9 ex./09.06.2020
Jud.fond.: (…)