DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ



ROMANÍA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE Dosar nr. 4909/118/2017
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 11 aprilie 2019
Completul compus din:
PREȘEDINTE - ECM
JUDECĂTOR - AI
Cu participare: Grefier GP
Procuror - MC din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța
S-au luat în examinare apelurile penale declarate împotriva sentinței penale nr.245 din data de 11.05.2018, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.4909/118/2017, de:
-Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanta:
-DO, fiica lui -, domiciliată -, CNP -, aflată în Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 alin.l C.pen. cu aplicarea art.35 alin.l C.pen., trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 105/P/2017 emis la data de 20.07.2017 de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanta inculpată DO, care a lipsit, avocat ales DB, în baza împuternicirii avocațiale nr.030811/2019, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
în referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează că la dosar a fost depusă adresa nr.G2-27622 din data de 13.03.2019, emisă de Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou reprezentând declarația apelantei inculpate DO prin care solicită judecata cauzei în lipsă.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților și participanților la procesul penal, în dezbateri pe fondul apelului.
Având cuvântul, reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța - procuror MC susține că apelul declarat în cauză vizează greșita stabilire a modalității de executare a pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere.
Menționează că în motivele scrise de apel a indicat elementele care ar fi trebuit să determine instanța de fond să aplice o pedeapsă cu executare efectivă în penitenciar. De asemenea, a fost arătat gradul de pericol social abstract mare al infracțiunii comise de inculpată ca și gradul de pericol concret al faptei, care a afectat probitatea și legitimitatea unei instituții.
Un alt element care trebuia să fíe avut în vedere de către instanța de fond era suma mare pretinsă de inculpată dar și caracterul repetat al faptelor acesteia cât și specializarea inculpatei în comiterea unor astfel de fapte.
Precizează că în motivele de apel sunt indicate alte trei cauze în care inculpata este cercetată pentru infracțiuni similare.
Consideră că aceste argumente impunea a se dispune o altă modalitate de executare. Susține că în prezent inculpata se află în executarea unei alte pedepse stabilită printr-o hotărâre definitivă astfel că este imposibilă suspendarea sub supraveghere în modalitatea stabilită de către instanța de fond.
In concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței și, rejudecând, să se dispună executarea pedepsei aplicată inculpatei DO în regim de detenție.
Având cuvântul, pentru apelanta inculpată și intimată DO, avocat BD solicită admiterea apelului declarat de inculpată.
învederează că primul motiv de apel vizează fapta pentru care inculpata a fost cercetată la instanța de fond și solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea pentru care aceasta a fost trimisă în judecată în infracțiunea de înșelăciune.
în motivarea cererii a avut în vedere atitudinea procesuală a inculpatei, modalitatea în care s-au derulat discuțiile între persoana care a apelat la inculpată și aceasta, suma pretinsă dar și modalitatea în care persoana a fost de acord să plătească sau să-i dea inculpatei suma de bani în contextul în care acesta cunoștea care sunt documentele necesare pentru a fi angajat la ANR, nedeținând la acel moment o parte din acele documente.
Pe cale de consecință, solicită a se avea în vedere și buna-credință a persoanei care fiind de acord cu modalitatea de a obține, în maniera respectivă, fără a se prezenta la examen, pentru că nu dispunea de acele documente, dacă este vorba despre infracțiunea de trafic de influență sau despre infracțiunea înșelăciune.
Față de aceste aspecte, precizează că primul motiv vizează admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de influență în infracțiunea de înșelăciune urmând a se aprecia și asupra individualizării pedepsei aplicate.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel arată că acesta vizează individualizarea pedepsei și solicită a se aprecia în contextul materialului probator. Menționează că a învederat în motivele de apel de la dosarul cauzei că sunt mai multe persoane, sunt patru dosare penale constituite ca urmare a denunțurilor pe care inculpata DO le-a făcut, ocazie cu care s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală unde a dus la cunoștință modalitatea în care a ajuns în această situație. Respectiv împrejurarea că era amenințată de o persoană împotriva căreia există pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța plângere nesoluționată la acest moment, împotriva unei persoane care i-a pretins să cumpere țigări la o sumă mai mică decât cea de pe piața liberă.
Urmează a fi avută în vedere și situația că pentru cele mai multe fapte, inculpata este cercetată ca urmare a denunțului formulat de aceasta.
Cu privire la apelul declarat Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța în principal solicită respingerea acestuia ca nefondat. Menționează că, la momentul la care instanța de fond a apreciat și a individualizat pedeapsa, dar și modalitatea de executare, inculpata nu era arestată, în contextul în care la acest moment această pedeapsă este concurentă cu cealaltă, urmează a se aprecia cu privire la modalitatea de executare.
Având cuvântul, reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța - procuror MC solicită respingerea apelului declarat de apelanta inculpată DO, ca neîntemeiat.
Consideră că în mod corect instanța de fond a respins o cerere similară formulată de inculpată, arătând că actele materiale ale acesteia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență.
Există infracțiunea de trafic de influență, ori de câte ori făptuitorul are influență reală asupra unui funcționar sau lasă să se creadă că are o astfel de influență, iar influența nu există în realitate. Este lipsită de relevanță împrejurarea că a intervenit sau nu pe lângă respectivul funcționar sau că nu a fost indicată în concret persoana asupra căreia să fie exercitată influența, câtă vreme a precizat fără echivoc că actul a cărei îndeplinire sau neîndeplinire se vizează. în speță, angajarea la Autoritatea Navală Română a martorului denunțător TRC și a martorei VA.
Prevalarea de o influență inexistentă în realitate asupra unui funcționar realizează elementul material al infracțiunii de trafic de influență, aceasta având un alt obiect juridic, respectiv relațiile
sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu față de infracțiunea de înșelăciune care vizează relațiile sociale referitoare la patrimoniu. Infracțiunea de trafic de influență poate exista independent de o eventuală pagubă.
In concluzie, solicită respingerea apelului declarat de apelanta inculpată DO, ca nefondat.
- CURTEA-
în conformitate cu dispozițiile art.391 alin.l Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
Stabilește termen de pronunțare la data de 17 aprilie 2019. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2019.
Președinte de complet, ECM
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr. 4909/118/2017
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 17 Aprilie 2019
INSTANȚA
în aceeași compunere și pentru aceleași motive
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Amână pronunțarea în cauză la data de 23 aprilie 2019.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2019.
Președinte de complet,
ECM


Dosar nr. 4909/118/2017


ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 413/P Ședința publică de la 23 Aprilie 2019 Completul compus din:
PREȘEDINTE - ECM
JUDECĂTOR - AI
Cu participare: Grefier GP
Procuror – MC din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța
S-au luat în examinare apelurile penale declarate împotriva sentinței penale nr.245 din data de 11.05.2018, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.4909/118/2017, de:
-Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanta:
- inculpata DO, fiica -, domiciliată în -, CNP -, aflată în Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 alin.l C.pen. cu aplicarea art.35 alin.l C.pen., trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 105/P/2017 emis la data de
20.07.2017de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 11 aprilie 2019, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 17 aprilie 2019 și a amânat-o la 23 aprilie 2019 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr.245 din data de 11.05.2018, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.4909/118/2017 s-au dispus următoarele:
„Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata DO, din infracțiunea prev de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.291 alin.l c.pen, cu aplicarea art.35 c.pen. în infracțiunea prev de art.244 alin.l c.pen, ca nefondată.
în baza art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 alin.l C.pen., cu aplicarea art.35 alin.l C.p. și a art.396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpata DO - -, CNP.- pentru infracțiunea de trafic de influență, Ia pedeapsa de 2(doD ani închisoare.
In baza ari. 65 C.pen. dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.l lit.a, b C.pen., ca pedeapsa accesorie pe durata executării pedepsei principale.
în baza art.91 C.p.:
Dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare sub supraveghere aplicată inculpatului DO.
Stabilește termen de supraveghere a condamnatei de 3 ani, termen care se calculează de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Desemnează organ de supraveghere a condamnatului Serviciu de Probațiune Constanța.
în baza art.93 alin.l C.p.:
Dispune ca, pe durata termenului de supraveghere, condamnata să respecte următoarele măsuri de supraveghere.
-să se prezinte la Serviciu dc Probațiune Constanța la datele fixate de acesta;
-să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;
-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5
zile,
-să comunice schimbarea locului de muncă,
-să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
în baza art.93 alin.3 C.p.:
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 zile în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Constanța, strada Unirii nr.104 sau Direcția de Gospodărire Comunală din cadru! Primăriei Constanța.
Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.93 alin.l lit.c-e C.p. se vor comunica de către condamnat Serviciului de Probațiune Constanța.
Atrage atenția organului desemnat cu supravegherea condamnatului asupra dispozițiilor art.94 alin.2, 3, 4 C.p..
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.96 alin.l, 4 C.p.
în baza art.291 alin.2 C.pen., raportat la art.112 alin.l, lit.e C.pen., dispune confiscarea specială în folosul statului a sumei de 9000 de euro de la inculpata DO și respinge cererea ce confiscare formulată de reprezentantul Ministerului Public cu privire la celelalte sume.
Respinge cererea de restituire a sumelor (9000 euro și 5462 lei) formulată de TRC.
In baza art.274 alin.l C.p.p. obligă pe inculpatul DO la plata sumei de 4500 Iei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.”
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
„ Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr,105/P/2017 din data de 20.07.2017, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr.4909/118/2017 din
20.07.2017a fost trimis în judecată inculpata DO fiind acuzată că în perioada aprilie - mai 2017, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mai multe rânduri și la diferite intervale de timp, a pretins și a primit de la denunțătorii PA și TRC, suma de peste 10.000 euro, afirmând că are influență asupra directorului Autorității Navale Române, pe care îl poate determina să dispună angajarea denunțătorului TRC și a martorei VA în cadrul instituției respective, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 alin.l C.pen. cu aplicarea art.35 alin.l C.pen.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor; înscrisuri; înregistrări audio efectuate de către martorii TRC și PA cu mijloace tehnice proprii și procese verbale de redare;
înregistrări audio efectuate în mediul ambiental în temeiul mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți și procese verbale de redare; planșe fotografice; proces verbal de percheziție informatică și de interpretare a datelor obținute; alte procese verbale; declarațiile inculpatei.
Pe parcursul judecății inculpatei DO i-au fost aduse ta cunoștință prevederile art.374 alin.4 cu referire la art.396 alin. 10 cp.p.p, în sensul că are dreptul de a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul în care va fi găsită vinovată, dacă recunoaște în totalitate săvârșirea faptei reținută în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere. Inculpații nu au contestat probele administrate în faza urmăririi penale.
Inculpata DO în declarația dată pe parcursul judecății a recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care a declarat că le cunoaște, și le însușește și nu a solicitat administrarea altor probe. Aceasta a fost de acord să acopere și prejudiciile cauzate, cerere care a fost admisă.
Cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.291 alin.l c.pen, cu aplic, art.35 c.pen. în infracțiunea prev. de art.244 alin.l c.pen, a fost respinsă ca nefondată pentru motivele care vor fi arătate după prezentarea situației de fapt.
S-a reținut că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mai multe rânduri și la diferite intervale de timp, inculpata DO a pretins și a primit de la denunțătorii PA și TR suma de peste 10.000 euro, afirmând că are influență asupra directorului Autorității Navale Române, pe care îl poate determina să dispună angajarea denunțătorului TR și a unei alte persoane, în cadrul instituției respective.
La data de 06.06.2017, denunțătoarea PA a sesizat DNA-Serviciul Teritorial Constanța cu privire la săvârșirea unei potențiale infracțiuni de trafic de influență de către inculpata DO.
în cuprinsul sesizării denunțătoarea a arătat că o cunoaște pe inculpată de aproximativ doi ani, iar în luna aprilie a anului 2017, prin intermediul rețelei de socializare Facebook, a fost contactată de către aceasta din urmă, care i-a comunicat că în cadrul Autorității Navale Române (ANR) urmau să fie vacantate mai multe posturi și a întrebat-o dacă nu era interesată să obțină angajarea prietenului ei, martorul TRC, pe unul din posturile respective.
Denunțătoarea a mai arătat că în vederea presupusei angajări, inculpata a solicitat o copie a cărții de identitate a martorului TRC, precum și o copie a diplomei de bacalaureat și, întrucât martorul nu obținuse încă diploma de licență, inculpata a asigurat-o pe martoră că era suficientă o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că martorul era anul III la facultate,
în denunț s-a mai arătat că inculpata a pretins suma de 3000 euro necesară pentru a obține angajarea martorului TRC pe un post de inspector maritim însă imediat le-a comunicat că ANR avea disponibile două asemenea posturi și le-a cerut să mai aducă o persoană care să fie angajată pe aceeași poziție, tot în schimbul a 3000 euro.
în aceste condiții, martorul TRC l-a contactat pe numitul VC care a fost de acord să plătească aceeași sumă de bani, pentru angajarea soției sale, VA, cu precizarea că la momentul respectiv, ambii soți V se aflau în concediu, la Roma.
în ziua respectivă, cu puțin timp înainte de ora 16:00, martora PA a mers la locul de muncă al inculpatei și a lăsat suma de 3000 euro, aflată într-o pungă de plastic, pe biroul acesteia.
La scurt timp după aceasta, martora s-a întâlnit cu o persoană care i-a predat cei
3.0euro necesari pentru angajarea martorei VA pe care i-a dat inculpatei DO, tot în biroul acesteia.
în cursul aceleiași zile, martorii TRC și PA s-au întâlnit cu inculpata în zona Liceului Pedagogic din mun. Constanța, aceasta din urmă spunându-le că era verișoara directorului ANR și că TRC se încadra pe un post superior celui promis inițial dar că, pentru ocuparea acestuia, ar mai fi trebuit să plătească, în cursul aceleiași zile, încă 3000 euro.
Martorii au retras din bancă, în aceeași seară, suma pretinsă iar în dimineața următoare inculpata l-a chemat pe martorul TRC la domiciliul ei unde i-a spus că declarația pe proprie răspundere conform căreia se afla în anul III de studii la Universitatea Maritimă Civilă (UMC) nu era suficientă ci era necesar ca martorul să fi fost absolvent.
Cu toate acestea, inculpata s-a oferit să obțină și îndeplinirea acestei condiții, prin intervenții asupra rectorului UMC, pentru care a mai pretins suma de 3.000 euro, precum și 3000 lei, echivalentul unei taxe anuale.
Martorul TRC nu a fost însă de acord și a pretins restituirea sumelor plătite, precum și a dosarului depus pentru angajare însă ulterior a fost convins de către inculpată să îi mai dea 2000 euro și 3000 lei, plătiți în aceeași seară inculpatei, la domiciliul acesteia.
De asemenea, la data de 10.04.2017, martorul TRC i-a mai dat inculpatei suma de 1000 euro, un set de fotografii și mărimea de la cămașă, de asemenea în vederea angajării.
în continuare, în cuprinsul denunțului s-a mai arătat că la data de 14.04.2017 inculpata a mai pretins și primit de la martorii TRC și VA, câte 1260 lei de la fiecare cu titlu de taxă de examinare, iar după sărbătorile de Paște din anul 2017, martorul TRC i-a mai dat inculpatei 502 lei, pentru o vizită medicală precum și suma de 2.600 lei reprezentând o presupusă taxă care ar fi trebuit achitată la UMC.
Această ultimă sumă a fost plătită inculpatei la data de 26.04.2017, în apropierea locuinței ei, iar la data de 28.04.2017, martorii i-au mai achitat suma de 1300 lei, cu titlu de taxă de licență.
Deoarece martorul TRC nu a fost angajat în cadrul ANR, acesta împreună cu denunțătoarea PA i-au cerut inculpatei restituirea banilor plătiți însă aceasta a amânat momentul plății.
La fel a procedat și martora VA care însă a obținut restituirea de la inculpată a sumei de 3000 euro și 1260.
Tot la data de 06.06.2017, a formulat denunț și martorul TRC, învederând cu această ocazie aceleași aspecte cu cele arătate anterior (vol.l, fila 9).
Denunțurile au fost înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța sub nr. 1232/P/2017 iar cu ocazia audierii sale, martorul TRC a dat declarații de natură să confirme acuzațiile formulate în cuprinsul denunțului (vol.l, filele 10 - 13).
Martora PA a declarat că o cunoaște pe inculpata DO de la locul său de muncă, respectiv Centrul Medical Artemis, unde este angajată în calitate de biolog, iar inculpata este psiholog ocupându-se de testarea psihologică legată de siguranța circulației, respectiv șoferi și marinari.
în discuțiile pe care le-au purtat, martora i-a spus inculpatei că prietenul său își cauta și el un loc de muncă dar că nu găsea nimic concret.
La data de 07.04.2017, inculpata a contactat-o pe martoră pe rețeaua de socializare Facebook, trimițându-i un mesaj prin care i-a spus că îl putea ajuta pe martorul TRC cu un post de inspector maritim în cadrul ANR, în schimbul sumei de 3.000 de euro, transmițându-i cu această ocazie și numărul ei de telefon.
Martora a sunat-o pe inculpată pentru a-i cere detalii, aceasta asigurând-o că oferta era serioasă, că era verișoară cu directorul ANR și că a mai angajat și alte persoane în instituția respectivă, în aceleași condiții.
PA i-a transmis vestea martorului TRC și i-a sugerat să o sune și el pentru a se convinge.
Conform declarațiilor martorei, încă de la prima discuție pe care a purtat-o la telefon cu inculpata DO, aceasta i-a garantat și martorului că promisiunea de a-1 sprijini să se angajeze la ANR era sigură, singura condiție pe care i-a cerut-o suplimentar față de suma de 3.000 de euro fiind să mai convingă o persoană să accepte să se angajeze și ea, și să avanseze în schimb tot 3.000 de euro.
Martorul TRC i-a spus că acceptă condițiile și și-a asumat să mai găsească încă o persoană dispusă să dea suma de 3000 euro pentru angajare. Ulterior martorul TRC a mai sunat un prieten, numit VC, care a fost de acord să dea și el suma de 3.000 de euro, în vederea angajării soției sale, VA.
întrucât soții V nu erau în țară în acel moment, aceștia au comunicat martorilor că o să trimită pe cineva să le aducă actele de studii și stare civilă pentru VA precum și suma de 3.000 de euro.
în aceeași zi, după amiaza, în jurul orelor 16.00 martorii PA și TRC au fost la Centrul Medical CERMED din cartierul Inel II unde inculpata DO avea un alt cabinet medical de psihologie.
Martorul TRC a așteptat afară iar martora a urcat la cabinetul inculpatei de la etajul II și i-am dat acesteia suma de 3.000 de euro și actele de studii și stare civilă ale martorului.
Totodată, martora i-a spus inculpatei că o să-i dea banii și actele și pentru o altă persoană pe care o găsise TRC și care acceptase să se angajeze în condițiile impuse de ea, dar că aceasta era pe drum.
Martora a așteptat în afara cabinetului câteva minute afară, până a venit un intermediar al familiei V care le-a dat banii și actele pentru VA, după care martora a urcat iar în cabinetul inculpatei și i-a lăsat banii și actele și pentru VA.
Inculpata DO a primit actele și banii confirmându-i încă o dată martorei că treaba era serioasă, după care aceasta din urmă a plecat, stabilind cu inculpata să se întâlnească în cursul aceleiași zile în jurul orei 18:00, în fața Liceului Pedagogic din Constanța.
în acea seară, martorii PA și TRC s-au întâlnit cu inculpata, întrevederea având loc în autoturismul celor dintâi iar cu ocazia respectivă, inculpata le-a spus că deja îi predase directorului ANR dosarele de angajare al martorilor TRC și VA, precum și sumele de bani.
Inculpata a adăugat că, domnul director se uitase pe foaia matricolă a martorului TRC și constatase că acesta avea experiența necesară pentru a ocupa o funcție de inspector principal sau superior care era retribuită cu un salariu mai mare, precizând însă că pentru a accede pe această funcție martorul ar fi trebuit să mai avanseze încă de 3.000 de euro.
Martora a declarat că felul în care inculpata le-a vorbit și le-a dat asigurări ferme că avea o relație foarte bună cu directorul ANR, fiind rude, că angajarea martorului TRC e ca și rezolvată, i-a convins să accepte în continuare condițiile impuse.
TRC i-a răspuns inculpatei că ar fi fost încântat să lucreze pe un salariu mai mare dar că la acel moment nu avea banii necesari și abia a doua zi, când se deschideau băncile putea să scoată din cont suma de 3.000 de euro.
Inculpata a afirmat însă că nu avea rost să mai amâne până a doua zi, ci ar fi trebuit să profite de situație „cât era caldă, că tot vorbise cu domnul director” și le-a sugerat să meargă la Banca Transilvania din Complexul Comercial Maritimo, care era deschisă și la acea oră.
Astfel, martorii au mers ia Complexul Comercial Maritimo iar TRC a retras din conturile proprii suma de 3.000 de euro pe care i-a dat-o inculpatei în aceeași seară, în junii orelor 20.00, în fața Liceului Pedagogic, în mașina lor.
Cu aceeași ocazie, inculpata le-a spus martorilor că în seara respectivă se va întâlni cu directorul ANR, la o petrecere privată, și îi va înmâna banii, urmând ca a doua zi să se întâlnească la ea acasă pentru detalii.
A doua zi dimineață, inculpata DO l-a chemat pe martorul TRC la locuința ei, spunându-i unde locuiește, respectiv în zona Casei de Cultură, la -.
Martora PA a declarat că de la TRC a aflat că inculpata îi spusese că discutase cu directorul ANR care ar fi vrut ca martorul să fie deja absolvent al UMC și că declarația pe proprie răspundere că e student nu mai e suficientă în condițiile în care, inculpata îi spusese martorului încă de la prima discuție că era suficientă pentru angajare, atunci când martorul a întrebat cum ar putea fi angajat pe funcție de ofițer fără să fi terminat facultatea.
în acest context, tot inculpata a venit cu soluția, spunând că poate să-l ajute pe martor să obțină diploma de absolvire a UMC, în schimbul sumei de 5.000 de euro și 3.000 de lei.
Inițial, TRC i-a spus că nu are acești bani și că dorește să renunțe, solicitându-i să-i restituie actele și banii avansați, însă inculpata nu a fost încântată de această atitudine și a început să îl preseze pe martor cu apeluri și mesaje încercând să-l convingă să fie de acord cu propunerea ei și i-a cerut să se mai întâlnească pentru a discuta.
în cadrul discuțiilor care au urmat, inculpata a afirmat că mai erau necesari doar
3.0de euro și 3.000 de lei, că domnul director le făcea o concesie și Ie-a cerut să nu renunțe la propunere.
Martorul TRC nu a acceptat nici această variantă și a insistat că vrea restituirea banilor dați până la acel moment în timp ce inculpata l-a rugat să mă mai gândească la propunerea ei.
Discuțiile au continuat prin mesaje telefonice și prin aplicația whatsapp, iar într-un final martorii au cedat și i-au transmis inculpatei că acceptau să mai dea doar 2.000 de euro și 3.000 de lei.
La rândul ei, inculpata a subliniat că merseseră prea departe, că nu mai puteau da înapoi deoarece era păcat și că lucrurile sunt garantat bune.
Astfel, în aceeași seară, ambii martori au mers la locuința inculpatei unde i-au înmânat suma de 2.000 de euro și 3.000 lei, aceasta a spunând că ar fi trebuit 3.000 de euro și că o să pună de la ea 1.000 până luni, pe 10.04.2017.
Totodată, inculpata s-a bucurat și le-a spus martorilor că au procedat bine că nu s- au răzgândit, încurajându-i că o să fie bine și nu o să le pară rău.
în aceeași seară, inculpata i-a cerut lui martorului TRC și carnetul de student pentru a i se încheia situația școlară, martorul predându-i înscrisul respectiv.
Conform susținerilor inculpatei, suma de 3.000 de lei reprezenta contravaloarea taxei anuale din anul IV iar cei 3.000 de euro erau un comision din partea domnului director de la ANR pentru decanul de la UMC, care accepta astfel să-i încheie situația școlară și să-i elibereze martorului diplomă de absolvire.
La data de 10.04.2017, inculpatul TRC s-a întâlnit cu inculpata și i- a dat 1.000 de euro, patru poze pentru diplomă și i-a comunicat și mărimea pe care o purta ia cămașă, primind în schimb promisiunea că undeva imediat după Paști va începe deja serviciul.
în zilele următoare, inculpata i-a mai cerut martorului TRC suma de 1260 lei pentru a achita contravaloarea examinării pe competențe profesionale de la ANR, pretinzând aceeași sumă a pretins-o și pentru martora VA și afirmând că amândoi vor primi chitanță cu o dată anterioară pentru a fi legală înscrierea la concurs, că examinarea va fi formală și că aceste sume de bani le vor recupera la primul salariu.
Aceste sume de bani au fost achitate de către martora VA, deoarece martorul TRC nu era în oraș la acel moment.
De asemenea, martora PA i-a mai dat inculpatei suma de 502 lei pentru un buletin de analize de la Clinica Regina Maria, pe care inculpata se obligase să îl obțină pentru martorul TRC cu o dată anterioară, ca să poată fi depus Ia dosarul de înscriere la concurs.
Inculpata i-a mai cerut martorului TRC și suma de 2.600 lei pentru a-i achita restanțele de la facultate și suma de 1300 lei, reprezentând contravaloarea taxei de licență, sume achitate de către martora PA inculpatei, în cabinetul acesteia din urmă.
După ce a trecut Paștele, și martorul TRC nu fusese angajat așa cum i se promisese și garantase, acesta a bănuit că ceva nu era în regulă, mai ales că inculpata îl tot amâna cu diverse motive, astfel încât a început să-i solicite restituirea banilor, atât telefonic cât și prin mesaje.
Inculpata s-a plâns că martorii îi creaseră numai probleme, că nu poate să le restituie niciun ban deoarece că nu îi oprise ea ci îi dăduse mai departe, directorului ANR și că era atât de disperată de insistențele martorilor, încât o să ajungă să se omoare.
Martora a precizat că și VA a presat-o pe inculpată să îi dea banii înapoi iar aceasta a avut mai mult noroc și, în două tranșe, și-a primit banii înapoi.
La insistențele martorului TRC, la data de 22.05.2017 inculpata DO i-a restituit suma de 3.200 lei, cu promisiunea că în termen de 3 zile îi va da și diferența.
După această dată nu s-a întâmplat nimic, motiv pentru care, prin apeluri și mesaje, martorii au încercat să o convingă pe inculpată să Ie restituie banii, fără însă a avea vreun succes.
Ultima discuție față în față dintre martori și inculpată a avut loc pe data de
06.06.2017când, în plus față de amânări, aceasta a spus că pe data de 12.06.2017 se va întoarce soțul ei din voiaj și vor găsi atunci o soluție.
Pe data de 12.06.2017, martorii PA și TRC s-au întâlnit cu soțul inculpatei în fața Băncii Românești din zona Kaufland și au purtat o discuție.
Cu ocazia respectivă, soțul inculpatei le-a explicat martorilor că el nu a știut nimic până a venit acasă din voiaj și că abia atunci aflase că soția lui este în arest la domiciliu, după ce a luat de la mai multe persoane, bani sub diferite motive și chiar le-a arătat o listă cu persoane.
Soțul inculpatei le-a spus martorilor că și pentru el situația era disperată, că nu avea de unde să le restituie banii și că este de acord să se angajeze, prin act notarial, că în timp, va încerca să Ie restituie personal suma luată de soția lui (voi.2, filele 63-66).
Declarații similare a dat și martorul TRC care a arătat că, prin intermediul prietenei sale, PA, la data de 07.04.2017, a cunoscut-o pe inculpata DO, cele două fiind colege de muncă.
Pe această cale, inculpata a aflat că el era în căutarea unui loc de muncă iar Ia data arătată mai sus, i-a trimis prietenei sale un mesaj pe rețeaua Facebook prin care a transmis că îl poate ajuta cu obținerea unui post de inspector maritim la ANR, în schimbul sumei de
3.0de euro.
Martora PA a sunat-o pe inculpată pentru a-i da detalii iar aceasta i-a garantat că promisiunea era certă, că era verișoară cu directorul ANR și că mai angajase și alte persoane la instituția respectivă.
în aceste condiții, martorul a purtat o discuție telefonică cu inculpata care a reluat aceleași garanții și a impus o singură condiție, în plus față de suma de 3.000 de euro, respectiv ca martorul să mai aducă o persoană care să accepte să se angajeze și ea, în aceleași condiții.
Totodată, martorul i-a comunicat inculpatei că nu era absolvent de facultate ci era student anul III la UMC și a întrebat-o dacă în aceste condiții putea ocupa postul respectiv, inculpata răspunzând că lipsa studiilor nu era o problemă, fiind suficientă o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că era student.
Martorul a acceptat și a luat legătura cu un prieten, VC, care a fost de acord să dea și el suma de 3.000 de euro, în vederea angajării soției sale, VA.
Deoarece aceștia nu erau în țară în acel moment, au trimis o altă persoană să aducă actele de studii și stare civilă ale martorei VA, precum și suma de 3.000 de euro.
La data de 07.04.2017, în jurul orelor 16.00, martorii TRC și PA au mers la Centrul Medical CERMED din cartierul Inel II unde lucra inculpata.
Aici, martora PA a urcat la cabinetul de psihologie de la etajul II și i-a dat inculpatei suma de 3.000 de euro și actele de studii și stare civilă ale martorului.
După aceasta, cei doi martori au așteptat intermediarul familiei V, după care, martora PA, a urcat din nou în cabinetul inculpatei și i-a dus banii și actele necesare pentru angajarea martorei VA.
Cei doi martori s-au întâlnit cu inculpata, în aceeași zi, în jurul orelor 18:00, în fața Liceului Pedagogic din Constanța iar cu această ocazie, inculpata i-a spus martorului că deja îi predase directorului de la ANR dosarul său și al martorei VA, împreună cu sumele de bani.
Tot atunci, inculpata i-a mai spus martorului că directorul ANR se uitase pe foaia sa matricolă și constatase că avea experiența necesară pentru a ocupa o funcție de inspector principal sau superior care presupunea un salariu mai mare, însă pentru a obține această funcție mai bună, mai erau necesari încă 3.000 de euro suplimentari.
Fiind încântat de ofertă, martorul a mers la Banca Transilvania din Complexul Comercial Maritimo, despre care inculpata îi spusese că era deschis și la acea oră și a retras din conturi suma de 3.000 de euro pe care a dat-o inculpatei în aceeași seară, în jurul orelor 20:00, în fața Liceului Pedagogic, în mașina sa, în prezența martorei PA.
Inculpata le-a spus atunci martorilor că în aceeași seară urma să se întâlnească cu directorul ANR, la o petrecere privată, și îi va înmâna banii, urmând ca a doua zi să se întâlnească la locuința ei, pentru a le furniza detalii.
A doua zi dimineață, prin mesaje, inculpata l-a îndrumat pe martor să ajungă la ea acasă, respectiv în zona Casei de Cultură, la -.
Martorul a precizat că a mers singur Ia locuința inculpatei iar aceasta i-a spus că discutase cu directorul ANR care îi transmisese că era nevoie să fie absolvent de UMC și că declarația pe proprie răspundere din care rezulta că era student nu mai e valabilă.
Tot atunci inculpata i-a oferit și soluția spunându-i că îl poate ajuta să obțină diploma de absolvire a facultății în schimbul sumei de 5.000 de euro și 3.000 de lei.
Martorul a răspuns că nu avea de unde să îi mai dea acești bani și că dorea să renunțe, solicitându-i să îi restituie actele și banii avansați însă inculpata a început să insiste prin mesaje și apeluri telefonice pentru a-1 determina să continue colaborarea, cerându-i să o mai viziteze o dată, împreună cu martora PA pentru a mai discuta.
Martorul a fost de acord și a mai mers o dată, însoțit de către martora PA, acasă la inculpată, unde aceasta din urmă le-a spus că ar mai fi trebuit doar 3.000 de euro și
3.0de lei, deoarece directorul ANR îi facea o concesie, sfătuindu-1 totodată să nu renunțe la propunere. Cu toate acestea, martorul a rămas ferm pe poziție și a insistat în restituirea banilor.
Cu toate acestea, inculpata a insistat iar în cele din urmă martorii au cedat și i-au transmis că acceptă să mai dea doar 2.000 de euro și 3.000 de lei, sumă pe care martorul TRC i-a dat-o inculpatei, la locuința acesteia, în aceeași seară, în prezența martorei PA. Cu această ocazie, inculpata a precizat că martorul trebuia să achite și diferența de 1.000 de euro luni, 10.04.2017.
La primirea banilor, inculpata l-a asigurat pe martor că procedase bine că nu se răzgândise și l-a încurajat că totul o să fie bine și i-a cerut carnetul de student pentru a i se încheia situația școlară.
Conform declarațiilor martorului, suma de 3.000 de lei reprezenta contravaloarea taxei anuale din anul IV iar cei 2.000 de euro erau un comision din partea directorului de la
ANR pentru decanul de la UMC, care accepta astfel să-i încheie situația școlară și să-i elibereze diplomă de absolvire, suma de 1.000 de euro urmând să ajungă tot la decanul de la UMC.
La data de 10.04.2017, în jurul orei 14:00, martorul s-a întâlnit cu inculpata în parcarea Centrul medical Artemis, unde i-a înmânat 1.000 de euro, patru poze pentru diplomă și o coală de hârtie pe care a trecut mărimea pe care o purta la cămașa, toate la solicitarea ei, aceasta promițându-i că imediat după Paști va începe serviciul.
La data de 14.04.2017, inculpata i-a transmis telefonic martorului că atât el cât și VA trebuie să achite contravaloarea examinării privind competențele profesionale de la ANR, respectiv câte 1260 lei, spunându-i totodată că vor primi chitanță cu o dată anterioară pentru a fi legală înscrierea la concurs, că examinarea va fi formală și că aceste sume de bani le vor recupera la primul salariu, martorul adăugând că ambele taxe au fost achitate de către VA deoarece el era plecat din oraș.
La data de 24.04.2017, inculpata i-a transmis martorului un mesaj din care reieșea că trebuia să facă vizita medicală necesară angajării și i-a cerut suma de 502 lei pentru a obține un buletin medical cu o dată anterioară astfel încât să poată fi utilizat la înscrierea pentru concurs.
La data de 26.04.2017, martorul a fost sunat de către inculpata DO care i- a spus că a fost contactată de decanul de la UMC și că martorul trebuia să achite contravaloarea restanțelor, respectiv suma de 2.600 lei. Martorul a fost de acord cu solicitarea și a plătit suma pretinsă inculpatei, în fața blocului în care aceasta locuia.
Martorul a mai declarat că la data de 28.04.2017, prin mesaje telefonice, inculpata i-a solicitat și contravaloarea taxei de licență, respectiv 1.300 lei, pe care i-a dat, prin intermediul martorei PA.
Deoarece inculpata îi promisese martorului că urma să înceapă serviciul a treia zi după Paști iar acest lucru nu s-a întâmplat, inculpata amânând momentul respectiv, martorul și-a dat seama că ceva nu era în regulă și a început să-i solicite inculpatei banii înapoi, atât telefonic cât și prin mesaje.
inculpata i-a răspuns martorului că nu putea să îi mai dea banii deoarece nu îi oprise pentru ea ci îi dăduse mai departe, însă, cu toate acestea, în două tranșe a restituit banii primiți de la VA,
La insistențele martorului TRC, la data de 22.05.2017 inculpata i-a restituit suma de 3.200 lei, promițându-i totodată că în termen de 3 zile îi va da și diferența.
Inculpata nu s-a conformat acestei solicitări, motiv pentru care martorul TRC a încercat, fără succes, prin apeluri și mesaje să o convingă să îi restituie banii.
Martorul a mai precizat că ultima discuție față în față a fost pe data de 06.06.2017, când inculpata i-a spus că pe data de 12.06.2017 se va întoarce soțul ei din voiaj și vor găsi atunci o soluție.
La data de 12.06.2017, martorul a fost sunat de un bărbat care s-a recomandat ca fiind soțul inculpatei și care i-a cerut să se întâlnească.
în jurul orei 19:00, martorii TRC și PA s-au întâlnit cu soțul inculpatei, în fața unei agenții a Băncii Românești din apropierea magazinului Kaufland de pe bld.l Decembrie 1918 din mun.Constanța.
La întâlnirea respectivă, soțul inculpatei le-a explicat martorilor că el nu a știut nimic despre situația creată până când s-a întors din voiaj, ocazie cu care a aflat că soția lui era în arest la domiciliu dar că era de acord să se angajeze, prin act notarial, ca în timp, să încerce să restituie personal suma luată de soția lui.
Martora VA a declarat că în luna aprilie 2017, înainte de sărbătorile de Paști, a fost împreună cu soțul său într-o excursie la Roma.
Intr-una din zile soțul martorei a fost sunat de către TRC, cu care era în relații de prietenie, care i-a spus că a găsit pe cineva care o poate ajuta pe martoră să
se angajeze la ANR, într-o funcție publică, aceeași persoană urmând să îl angajeze și pe el, tot în cadrul ANR.
în cadrul aceleiași discuții, martorul TRC a spus că pentru angajare trebuie plătit un „comision” de 3.000 de curo, iar de restul urma să se ocupe respectiva persoană, singur condiție fiind ca plata sumei arătate să se facă în maxim 3 ore.
Soțul martorei a apelat la mai mulți prieteni care au strâns cei 3.000 de euro, care i- au fost înmânați martorului TRC, pentru ca, la rândul său să îi dea inculpatei. De asemenea, martorul le-a transmis soților V și numele și numărul de telefon inculpatei DO.
în aceeași seară, martora a sunat-o personal pe inculpată care i-a spus că treaba era ca și rezolvată și că urmau să discute detaliile la revenirea în România.
Atunci, inculpata a întrebat-o pe martoră dacă era interesată să fie angajată pe un post superior, mai bine plătit, caz în care ar mai fi trebuit să avanseze suma de 3.000 de euro, însă martora a fost circumspectă și a solicitat ca mai întâi să se angajeze pe funcția propusă și mai apoi va decide.
După întoarcerea în țară, soții V au contactat-o pe inculpată și s-au întâlnit cu ea pentru a discuta, la restaurantul ANGELLI de pe strada București, din mun. Constanța.
La întâlnirea respectivă, inculpata a oferit argumente pentru angajarea sa, însă persoana și comportamentul ei nu au prezentat încredere martorei. Cu toate acestea, inculpata a asigurat-o pe martoră că după minivacanța de 1 mai, urma să fie angajată.
Deoarece perioada respectivă a trecut, iar inculpata nu a dat nicio garanție că demersul ei era finalizat, martora și soțul ei au început să aibă dubii și, în cadrul unei discuții telefonice, i-au sugerat să le restituie banii.
Inculpata a refuzat și a chemat-o pe martoră și pe soțul ei la întâlniri pentru a-i convinge că angajarea era sigură și era păcat să renunțe, avertizând-o pe martoră că în situația în care ar fi renunțat, trebuia să-i retragă dosarul și martorului TRC.
Martora a precizat că deși și TRC avea unele dubii, acesta a continuat să se încreadă în posibilitatea inculpatei de a influența funcționarii ANR pentru a le obține angajarea și a convins-o și pe ea să mai dea câte 1640 lei pentru niște acte la dosar, posibil analize medicale.
Martora a adăugat că deși era din ce în ce mai suspicioasă când analiza situația, atunci când se întâlnea cu inculpata DO, aceasta o domina și o convingea că avea influență la nivelul ANR și că o poate angaja, cu atât mai mult cu cât deținea multe informații despre instituția în sine, ceea ce era destul de convingător.
Deoarece timpul trecea iar inculpata nu îi oferea decât amânări neîntemeiate, martora a sunat-o într-o dimineață și s-a întâlnit cu ea într-un imobil situat în -, într-un birou dintr-o clădire cu 4 nivele situată vis-a-vis de firma A, unde inculpata avea cabinet în care făcea testări psihologice.
Și de data aceasta inculpata a vrut să o convingă pe martoră să mai aștepte deoarece în sistemul de stat lucrurile merg câteodată greu, însă aceasta i-a spus că și-a dat seama că nu era nimic adevărat și că își vrea banii înapoi.
Inculpata i-a spus martorei că dacă joi, în săptămâna aceea, nu va fi angajată, îi va restitui banii. în joia respectivă, martora, însoțită de soțul ei și de martorul TRC au mers din nou la cabinetul inculpatei și au cerut restituirea banilor, dați pentru angajarea ambilor.
Și în această situație, inculpata a cerut un răgaz până a doua zi, încercând să îi convingă că a doua zi vor fi amândoi angajați.
Vineri, martora a sunat-o din nou pe inculpată și i-a cerut banii pe loc, fără scuze și fără amânări.
Inculpata a răspuns că o discute cu persoana căreia îi avansase banii martorei, îi va retrage dosarul și îi va restitui luni banii.
La acea dată, cele două s-au întâlnit, în jurul orei 16.00, în zona Liceului Pedagogic iar inculpata i-a restituit 2.000 de euro, cu promisiunea că diferența urma să i-o dea a doua zi, deoarece nici ea nu îi primise pe toți de la acea persoană căreia susținea că îi dăduse în vederea angajării.
A doua zi nu s-a întâmplat nimic, însă după două zile s-au întâlnit în parcarea magazinului Dorally iar inculpata i-a dat și diferența, respectiv 1000 euro și 1640 lei, rugând-o „să nu-i facă probleme” și precizând că „mai dura câteva zile și eram angajată și doar eu am stricat treaba că n-am avut răbdare”.
în acea zi, în același loc, s-a întâlnit cu inculpata și martorul TRC pentru a-i cere și el banii înapoi, însă și cu această ocazie inculpata i-a promis că îl va angaja.^
în cuprinsul sesizărilor, denunțătorii au arătat că dețin înregistrări efectuate de ei cu mijloace tehnice proprii, având ca obiect discuții telefonice purtate cu inculpata DO iar ulterior au depus la dosar un suport optic tip CD care conține asemenea înregistrări.
Redarea înregistrărilor audio stocate pe CD ul depus de denunțători, confirmă acuzațiile formulate împotriva inculpatei.
Astfel, primul fișier audio conține o înregistrare a unei convorbiri telefonice purtate între inculpată și martora PA în care cea dintâi îi cere secundei să îi transmită martorului TRC să o contacteze.
Martora i-a răspuns inculpatei că din moment ce nu s-a putut rezolva angajarea martorului, se așteaptă să primească înapoi cei 10.000 euro plătiți.
Inculpata nu numai că nu a negat primirea sumei respective dar a confirmat că în legătură cu acest subiect încerca să discute cu martorul TRC, pentru ca acesta din urmă să vină să primească restituirea banilor.
în cadrul înregistrării reprezentând al doilea fișier audio, inculpata a afirmat că se întâlnise cu martora VA care primise înapoi toate sumele plătite pentru angajare, „inclusiv banii pe fișă” dar și că stabilise cu martorul TRC să mai aștepte '"până luni dimineață” pentru că până atunci site-ul de internet al ANR ar fi trebuit să se actualizeze cu informații de interes pentru martori.
Fișierul audio cu nr.3 conține o înregistrare în cadrul căreia denunțătoarea PA a solicitat din nou restituirea celor 10.000 euro plătiți anterior iar inculpata a garantat ”100%” că va rambursa această sumă, solicitându-i denunțătoarei să o sune când va termina programul de lucru.
înregistrarea reprezentând fișierul audio cu nr.5 debutează cu solicitarea imperativă a inculpatei DO care o previne pe denunțătoare "să nu facă vreo prostie”, deoarece ”ar fi picat toți”, insistând cu privire la imposibilitatea de a discuta prin telefon sau de a părăsi locuința.
Fișierul cu nr.9 conține o înregistrare audio din cuprinsul căreia rezultă că inculpata a promis denunțătoarei că îi va restitui carnetul de student al martorului TRC a doua sau a treia zi, evitând însă să răspundă la întrebarea denunțătoarei privind înscrierea vreunei note în carnetul respectiv.
înregistrarea cu nr.ll conține o discuție purtată între denunțătoare și inculpată în cadrul căreia cea dintâi îi solicită secundei să îi restituie banii, interlocutoarea sa refuzând să discute asemenea probleme prin intermediul telefonului.
înregistrarea reprezentând fișierul audio nr.12 conține tot o discuție telefonică dintre denunțătoare și inculpată în cadrul căreia aceasta din urmă îi cere interlocutoarei sale să transmită martorului TRC să se prezinte a doua zi la locul său de muncă pentru a primi "trei”, referindu-se la suma de trei mii de euro.
Inculpata a garantat plata sumei respective a doua zi, promițând totodată că va restitui și diferența în ziua următoare, datoriile sale față de denunțătoare urmând să se stingă în totalitate, precizând că avea toate sumele pe care i le datora interlocutoarei notate pe o foaie.
Fișierul nr.13 conține o discuție telefonică purtată între martorul TRC și inculpata DO în cadrul căreia cel dintâi i-a reproșat secundei întârzierile repetate în restituirea sumelor plătite, inculpata afirmând că făcea eforturi pentru a scăpa de dosarul său de angajare.
în cadrul discuției, martorul a precizat că urma să aștepte să vadă ce sume avea să restituie inculpata denunțătoarei PA, după care intenționa să sesizeze organele de urmărire penală (vol.l, filele 21-24).
De asemenea, denunțătoarea PA a predat în cursul urmăririi penale și mai multe mesaje schimbate cu inculpata DO prin intermediul aplicației Whatsapp.
Și conținutul acestor mesaje confirmă acuzațiile formulate împotriva inculpatei.
Astfel, la data de 10.04.2017, în jurul orei 10:30, a avut loc un schimb de mesaje, în cadrul căruia inculpata i-a comunicat denunțătoarei că martorul TRC ar fi urmat să înceapă munca pe data de 19, când ar fi urmat să semneze și contractul și asigurat-o că tot ea pregătise cele cinci întrebări care urmau să îi fie adresate martorului cu ocazia interviului de angajare, pe care avea să i le transmită din timp.
De asemenea, cu aceeași ocazie, cele două au stabilit ca în cursul aceleiași zile, martorul TRC să o contacteze pe inculpată și să îi transmită fotografii precum și numărul de cămașă, necesare tot pentru angajare.
Totodată, denunțătoarea PA a întrebat-o pe inculpată cum rămăsese cu martora VA, interlocutoarea răspunzând că în scurt timp urma să se întâlnească cu aceasta.
Denunțătoarea a întrebat-o pe inculpată dacă VA rămânea pentru același post cu privire la care discutaseră la început, inculpata răspunzând că martorul TRC era într-o poziție mai bună decât VA și că aceasta din urmă "ar fi trebuit să facă ceva măcar pentru gradul 2" (voi. 1, filele 27-28).
La data de 18.04.2017, în jurul orei 13:30, denunțătoarea PA și inculpata DO au corespondat din nou, prin intermediul aplicației whatsapp.
în conversația respectivă, denunțătoarea a întrebat-o pe inculpată dacă avea noutăți, aceasta răspunzând că în legătură cu angajarea se deplasa în mun. București, respectiv „după cont.și data exactă de începere
Inculpata a asigurat-o că a doua zi după teiminarea programului se va deplasa în mun. București, urmând să o țină la curent pe denunțătoare, care a afirmat că nu era pe deplin liniștită, cu atât mai mult cu cât plătise o sumă mare de bani, într-un termen foarte scurt.
în replică, inculpata a încercat să o liniștească pe denunțătoare, cerându-i să aibă răbdare și spunându-i că totul o să fie bine (vol.l, filele 28-29).
A doua zi, la data de 19.04.2017, în jurul orei 22:00, inculpata i-a comunicat denunțătoarei că „atunci intrase", că totul era în regulă, că „precontractur trebuia să ajungă în agenție și că a doua zi urma să „rezolve rectorul cu facultatea".
Inculpata i-a mai transmis denunțătoarei că era mai mult de discutat dar că „era de bine” și că a doua zi urma să îl sune pe martorul TRC.
La data de 20.04.2017, în jurul orei 13:30, inculpata și denunțătoarea au mai purtat un schimb de mesaje prin aplicația whatsapp, cea dintâi comunicând secundei că vineri urmau să vină „contractele finale Inculpata i-a mai transmis denunțătoarei că îi va da ei contractul martorului TRC, pentru ca acesta din urmă să îl semneze și să i- I restituie și a precizat că nu știe dacă se rezolvase și problema martorului cu facultatea, în legătură cu care urma să se intereseze în viitor (vol.l, filele 30-31).
Și la data de 21.04.2017, inculpata DO a asigurat-o pe denunțătoare că totul era ok în legătură cu contractul martorului TRC iar, la data de
24.04.2017,inculpata i-a transmis, tot prin whatsapp, un document tip word care conținea atribuțiile și responsabilitățile postului pe care martorul urmărea să îl ocupe (vol.l, fila 31- 33).
în dimineața zilei de 26.04.2017, inculpata i-a transmis martorei că în seara precedentă, în jurul orei 22:00, fusese convocată în dimineața respectivă, de către rectorul UMC, în legătură cu situația martorului TRC (voi. 1, fila 33).
într-un schimb de mesaje purtat la datele de 03.05.2017 și 05.05.2017, inculpata i-a transmis denunțătoarei că factorii de decizie de la București veneau la Constanța, pentru a aduce contractul de care era interesat martorul TRC. De asemenea, inculpata i-a mai spus denunțătoarei că în acea zi sau în următoare, urma să ridice și actele de studii ale martorului de la UMC.
Denunțătoarea s-a arătat nemulțumită de tergiversarea angajării martorului TRC, precizând că dăduse o sumă importantă de bani („10.000”) cu mai mult de o lună în urmă, fără nici un rezultat.
Inculpata a răspuns că intenționa ca în cursul acelei seri să intre în posesia contractelor, urmând ca de JunF martorul să înceapă activitatea în cadrul ANR.
Martora și-a manifestat din nou nemulțumirea și neîncrederea generate de amânările succesive ale angajării și i-a reproșat acest lucru inculpatei care a asigurat-o că Juni a rămas” și că nu există nicio posibilitate ca situația să ia o întorsătură neplăcută pentru cei doi denunțători (vol.l, filele 34-37).
La data de 08.05.2017, într-o nouă corespondență purtată cu denunțătoarea, inculpata DO a afirmat că în cursul acelei zile, martorii TRC și VA urmau,jă apară pe site” iar pe data de 09.05.2017, inculpata i-a comunicat denunțătoarei că făcuse tot ce putuse, că toată lumea aștepta și că „până vineri seara sigur se va afișa”, solicitând răbdare din partea martorului TRC (vol.l, filele 37- 38).
într-un nou schimb de mesaje, purtat la data de 12.05.2017, denunțătoarea și-a manifestat din nou nemulțumirea cu privire la tergiversarea angajării martorului TRC, în condițiile în care plătiseră o sumă considerabilă.
Inculpata DO a răspuns, afirmând că „au fost corecți cu Adriana”, referindu-se la martora VA care, după cum se va arăta în continuare, a obținut restituirea sumelor plătite pentru angajarea în cadrul ANR.
în continuare, inculpata i-a cerut denunțătoarei să mai aibă răbdare, asigurând-o că „nimic nu se pierde, nimeni nu face prostii” (vol.l, filele 38-39).
La data de 22.05.2017, denunțătoare a solicitat restituirea tuturor sumelor plătite, referindu-se la acestea cu denumire „dosar”, afirmând că era la rândul ei presată de persoanele de la care se împrumutase pentru a plăti prețul influenței: „azi vreau dosarul complet”, „sigur? Deci vreau dosaru azi complet nu cum i lai dat lu adriana pt k am nevoie de el sunt presată de persoanele de unde am luat”, inculpata confirmând că va restitui sumele respective.
De asemenea, inculpata a afirmat că a discutat telefonic cu funcționarii la care ajunseseră sumele de bani care îi transmiseseră că,z$unt plecați după rezultate... joi și vineri totul integral!!!” și precizând că aceasta era modalitatea cea mai rapidă de a obține banii.
La data de 25.05.2017, inculpata i-a transmis un nou mesaj denunțătoarei spunându-i că „rezolvarea tuturor dosarelor” depindea de o singură persoană, plecată la acel moment din țară, solicitând însă denunțătoarei încredere și răbdare până la revenirea acelei persoane.
La aceeași dată, între cele două persoane a mai avut loc un schimb de mesaje, prin care denunțătoarea a solicitat tot mai imperativ restituirea urgentă a sumelor de bani, reproșând inculpatei că îi înșelase cu privire la influența avută asupra funcționarilor ANR și posibilității de a obține angajarea martorului TRC în această instituție.
Inculpata a încercat să se disculpe, lăsând în continuare să creadă că influența pretinsă de ea nu a fost nereală: „de ce tocmai acum s-au afișat posturile? De ce acum listele? De ce până acum nimic??”... „te-am ținut la curent în permanență!!!”... „de ce nu apărut acum un an sau acum 7 luni? De ce acum???” (vol.l, filele 40-45).
La data de 29.05.2017, denunțătoarea a contactat-o din nou prin aplicația whatsapp pe inculpata DO căreia i-a repetat că solicită restituirea banilor, folosind aceeași referire codificată la dosar, și că renunță la ideea angajării martorului TRC în cadrul ANR.
De asemenea, denunțătoarea a întrebat-o pe inculpată dacă transmisese persoanelor care ar fi decis angajarea și la care se presupunea că ajunseseră banii plătiți că ei solicitau restituirea. Inculpata a confirmat și a promis că persoanele respective vor restitui suma de bani (vol.l, filele 45 - 46).
Martorii au predat organelor de urmărire penală și mai multe mesaje pe care le-au schimbat cu inculpata DO, care confirmă acuzațiilor formulate împotriva acesteia.
Astfel, la data de 07.04.2017, inculpa a transmis martorei PA, patru mesaje prin aplicația Facebook messenger cu următorul text: "Bună”, "Alina anunța lpe soțul tau ca se fac angajari la anr", ”Poate il interesează", "Știam de la tine ca nu vrea sa mai navige" iar apoi i-a transmis, pe aceeași cale, și numărul său de telefon (vol.l, filele 144, 143).
La aceeași dată, referindu-se la martora VA, martorul TRC i-a trasmis inculpatei că în proporție de 80% se rezolvă și cu a doua persoană. Inculpata a solicitat asigurări, afirmând că vorbise cu "alea" cărora le ceruse să o aștepte cu dosarul (vol.l, fila 140)
De asemenea, există și un mesaj care confirmă declarațiilor martorilor privind plata primelor 3000 euro, într-o pungă de plastic, în cabinetul inculpatei, aceasta insistând ca martorii să ajungă cu banii până la ora 16:00 (voi. 1, fila 139).
La data de 08.04.2017, inculpata i-a comunicat martorului că reprezentanții ANR doreau ca el să înceapă munca pe 24.04.2017 deoarece era,fff urgent" și că ar fî trebuit să vină și "precontractele" dar și funcționarii ANR plecau la masă la ora 14, ședința în care se discuta "pe dosarul lui" urmând să se reia la ora 16, informație aparent din interior, de natură să întărească convingerea martorului cu privire la influența pe care o avea asupra funcționarilor ANR.
Totodată, în mesajele SMS schimbate cu martorul la data de 08.04.2017, inculpata a afirmat că insistase pe lângă acești funcționari "pentru siguranța" martorului și totodată că declarația pe proprie răspundere a martorului nu mai era suficientă, deoarece persoanele care aveau să dispună angajarea martorului insistând ca el să fie absolvent al UMC.
La rândul său, martorul a fost reticent în a-i mai da inculpatei și alte sume de bani, manifestându-și chiar intenția de a renunța la angajare din cauza cheltuielilor prea mari.
Pe 09.04.2017, inculpata i-a comunicat martorului că îi pregătise ”mapa psihologică" dar că nu putea să i-o dea fără acordul "lor", pe care avea să îl obțină a doua zi, în jurul orei 12, afirmând și că discutase cu persoanele implicate în procedura de angajare a martorului, despre procedura de validare a mapei acestuia.
De asemenea, răspunzând Ia întrebarea martorului, inculpata a afirmat că persoanele respective îi spuseseră că "precontractul" urma să fie semnat tot a doua zi.
La data de 24.04.2017, inculpata I-a anunțat pe martor că,fusese întrebată’ dacă acesta putea să își facă fișa medicală, care costa 502 lei, iar apoi i-a transmis acestuia să îi aducă ei o copie a cărții de identitate și banii, urmând să se ocupe ea de fișa medicală a inculpatului.
La data de 26.04.2017, inculpata i-a comunicat martorului că în seara precedentă fusese sunată de către "rector" care îi ceruse ca la ora 08:00 să se prezinte în biroul său.
La data de 01.05.2017, printr-un mesaj SMS inculpata i-a transmis martorului că a doua zi, urma să aibă loc o ședință la ANR, primul punct fiind "noii angajați și asigurându-1 pe martor că atât el cât și martora VA vor fi angajați de pe
03.05.2017,în condițiile în care ea urma să participe la o ședință "cu ultimele informații".
Pe 05.05.2017, martorul a întrebat-o pe inculpată dacă avea noutăți, aceasta răspunzând că nu și că rămăsese "pe luni" și că totul era cum vorbiseră (vol.l, filele 88-89)
La data de 08.05.2017, martorul i-a transmis inculpatei îngrijorarea sa generată de faptul că pe site-ul ANR nu fusese publicat nimic, interlocutoarea sa cerându-i să aibă răbdare până a doua zi la ora 12 (vol.l, filele 74 -78).
în perioada 09 - 15.05.2017, martorul TRC și inculpata DO au schimbat mai multe mesaje SMS, prin intermediul cărora martorul a solicitat restituirea sumelor date pentru angajare în timp ce inculpata a evitat să facă acest lucru, fie tergiversând acest moment, fie asigurându-l în continuare pe martor că urma să fie angajat.
Și la data de 29.05.2017 a mai avut loc un schimb de mesaje SMS între martorul TRC și inculpata DO, prin care cel dintâi a solicitat restituirea banilor avansați, în timp ce secunda a continuat să susțină că intervențiile sale asupra funcționarilor din ANR pentru angajarea martorului avuseseră succes și că "făcuse prea multe ca să retragă totur, interlocutorul său urmând să se convingă singur pe data de
07.06.2017.
Cele 173 de mesaje tip SMS dintre martorul TRC și inculpata DO au fost identificate în telefonul mobil al celui dintâi cu ocazia percheziției informatice efectuate asupra acestui mediu de stocare.
De asemenea, în telefonul martorei PA au fost identificate cele 13 fișiere audio conținând înregistrări ale convorbirilor avute cu inculpata (vol.2, filele 18-49).
La data de 12.06.2017, soțul inculpatei i-a contactat pe martorii PA și TRC și a solicitat o întâlnire în după amiaza aceleiași zile (vol.l, filele 159-161).
Cu ocazia acestei întâlniri, care a avut loc în zona magazinului Kaufland de pe bld.l Decembrie 1918 din mun.Constanța, soțul inculpatei a afirmat că după ce se întorsese din voiaj, aflase de la soția sa că aceasta luase aproximativ 90.000 euro de la mai multe persoane, pentru a le obține angajări sau pentru alte pretexte.
De asemenea, la întâlnirea respectivă soțul inculpatei, care a confirmat că aceasta îi spusese că primise peste 10.000 euro de la denunțători, avea o listă, scrisă de inculpată, care conținea numele mai multor persoane și sumele de bani date de ele (vol.l, filele 188- 201).
Cu ocazia audierilor sale, inculpata DO a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina ei și a precizat că dorește să restituie denunțătorilor sumele de bani primite de la aceștia (vol.2, filele 10-13, 76-80).
Situația de fapt expusă și reținută este dovedită nu doar de declarația inculpatei de recunoaștere în totalitate a învinuirii ce li se aduce, dar și prin toate mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile martorilor; înscrisuri; înregistrări audio efectuate de către martorii TRC și PA cu mijloace tehnice proprii și procese verbale de redare; înregistrări audio efectuate în mediul ambiental în temeiul mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți și procese verbale de redare; planșe fotografice; proces verbal de percheziție informatică și de interpretare a datelor obținute; alte procese verbale - din coroborarea cărora s-a dovedit vinovăția inculpatei DO sub aspectul săvârșirii infracțiunii față de care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.
S-a reținut că, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii a constat în acțiuni de pretindere și respectiv primire a unor sume de bani, primire ce s-a realizat efectiv.
In mod concret inculpata a pretins și a primit de la denunțătorii PA și TRC sumele de 12.000 euro (9.000 euro, în trei tranșe a câte 3000 euro pentru angajarea martorului TRC și 3000 euro pentru angajarea martorei VA, aceștia din urmă restituiți de către inculpată cumpărătoarei de influență), 2520 lei, 502 lei, 2600 lei și 1300 lei.
Acțiunile comisive ale inculpatei care reprezintă elementul material al infracțiunii au fost comise expres de aceasta, având în vedere că inculpata a afirmat că avea influență asupra directorului Autorității Navale Române. Deși nu l-a nominalizat față de
denunțători, ea a arătat clar funcția pe care o ocupă persoana-director la ANR, ca atare o persoană care avea capacitatea funcțională și decizională de a duce la bun sfârșit angajarea celor doi la ANR.
Astfel inculpata și-a expus fără dubii influența pe care o are asupra conducerii Autorității Navale Române (director) și le-a promis că va determina acești funcționari să îndeplinească acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv să dispună angajarea preferențială, în cadrul instituției, a martorilor TRC și VA. Promisiuinea era demnă de luat în seamă și a fost crezută având în vedere că inculpata era psiholog (pe disciplina siguranța transporturilor, făcea diferite testări) cu cabinet de specialitate, care lucra la Centrul Medical Artemis Constanța, ca atare cu o pregătire specială.
Urmarea imediată a infracțiunii a constat într-o stare de pericol pentru relațiile sociale legate de corecta desfășurare a activității funcționarilor publici, incompatibile cu faptele de natură să aducă atingere aparenței de probitate profesională a acestora.
Legătura de cauzalitate rezultă din chiar materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu intenție directă, în sensul că a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale și a urmărit producerea acestuia, ba chiar a avut inițiativa în a obține sume de bani prevalându-se de influența pe care pretindea că o are.
Chiar dacă inculpata nu a precizat în concret numele acelei persoane de la ANR, după cum rezultă din practica constantă a instanțelor este suficient a se preciza funcția unei persoane pentru a fi comisă infracțiunea de trafic de influența, în condițiile în care funcția expusă nu era oarecare, ci chiar cea a directorului.
în concret, analizând probatoriul administrat, chiar dacă martora VA nu a făcut referire, în mod expres, la calitatea pe care o avea acel funcționar din cadrul A.N.R. asupra căruia inculpata avea influență, totuși, rezultă din modalitatea în care aceasta a fost abordată prin intermediul martorului TRC, căruia i se comunicase că atât el cât și martora VA vor fi ajutați să fie angajați la A.N.R. prin intermediul acestui director (în concret în cauză, s-a făcut referire la un singur director cu care inculpata era verișoară, este vorba despre aceeași persoană și din modul în care inculpata l-a prezentat, respectiv, inculpata se referea la directorul general A.N.R., invocând, în întărirea convingerii sale că este vorba și de o relație de rudenie) și în fapt, cu privire la martora VA inculpata s-a prevalat de aceeași influență pe care o avea asupra acelui funcționar public, nominalizat prin funcția de vârf' pe care o ocupa-directorul instituției.
Din modul de a acționa al inculpatei, din ’’motivările” oferite pentru întârzierea angajărilor, dibăcia cu care a acționat, nu se poate admite pe probatoriul administrat că inculpata a săvârșit o infracțiune de înșelăciune, deoarece traficul de influență are un element în plus, respectiv acea prevalare de influență asupra unui funcționar public, condiție care rezultă clar din probele administrate, așa cum s-au analizat pe larg anterior.
Infracțiunea de înșelăciune are o arie mai largă, deoarece inducerea în eroare poate îmbrăca orice formă demnă de crezare, pe când la traficul de influență este vizat un funcționar public care poate rezolva, prin metode dincolo de condițiile legii un act/fapt în favoarea unei persoane.
Art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.291 alin.l c.p., are în vedere persoane care exercită o funcție publică, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice așa cum arată art. 1 din lege, ca atare influența exercitată de inculpat nu vizează orice persoană, ci una care exercită o funcție publică la o autoritate de stat, iar ceea ce se protejează este tocmai prestigiul și necesitatea exercitării unei funcții publice dincolo de domeniul faptelor de corupție.
In raport de situația de fapt reținută, s-a stabilit că fapta inculpatei DO care în perioada aprilie - mai 2017, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mai multe rânduri și la diferite intervale de timp, a pretins și a primit de la denunțătorii PA și
TRC, suma de peste 10.000 euro, afirmând că are influență asupra directorului Autorității Navale Române, pe care îl poate determina să dispună angajarea denunțătorului TRC și a martorei VA în cadrul instituției respective, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.291 alin. 1 C.pen. cu aplic, art.35 alin.l C.pen.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de artr.74 C.pen., respectiv dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială, dispozițiile procedurale prevăzute de art.374 aîin.4 cu referire la art.396 alin. 10 cp.p.p, inculpata urmând a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea față de care s-a dispus trimiterea acesteia în judecată, gradul pericol social care rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei de către inculpată - așa cum a fost descrisă - faptul că astfel de infracțiuni sunt foarte grave, fiind vorba de fapte de corupție, ceea ce nu poate fi tolerat, dar și de aspectul că inculpata este încă tânără, a recunoscut în totalitate învinuirea ce i s-a adus, limitele de pedeapsă urmând a fi reduse cu o treime, este o persoană integrată social, are o fiică în întreținere, nu are antecedente penale, astfel că s-a aplicat acesteia pedepse între limitele de pedeapsă prevăzute de lege-reduse cu o treime, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art. 65 C.pen. s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.l lit.a, b C.pen., ca pedeapsa accesorie pe durata executării pedepsei principale.
Având în vedere că inculpata este la primul conflict cu legea penală, este o persoană integrată social, fapta sa deși gravă, poate fi apreciată ca un accident în conduita acesteia, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei, astfel că, în baza art.91 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare sub supraveghere, pe un termen de de 3 ani, termen care se calculează de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
în baza art.291 alin.2 C.pen., raportat la art.112 alin.l, lit.e C.pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a sumei de 9000 de euro de la inculpata DO și s-a respins cererea ce confiscare formulată de reprezentantul Ministerului Public cu privire la celelalte sume deoarece inculpata le-a restituit, așa cum este stipulat în actul de acuzare.
S-a respins cererea de restituire a sumelor (9000 curo și 5462 lei) formulată de TRC, deoarece inculpata a restituit sumele.
împotriva susmenționatei sentințe penale au formulat apel Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța și inculpata DO criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
In apelul formulat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța:
Instanța de fond a realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată inculpatei DO sub aspectul modalității de executare, impunându-se modificarea modalității de executare, în sensul executării efective a pedepsei în condițiile prev. de art.60 cod penal.
Se face trimitere la gradul ridicat de pericol social abstract și concret al faptei comise, prin care s-a afectat probitatea și legitimitatea unei instituții.
Se relevă și circumstanțele reale în care s-a comis fapta, prin pretinderea unor sume mari de bani și în mod repetat și, nu în ultimul rând specializarea inculpatei în comiterea unor astfel de fapte, aceasta fiind judecată sau condamnată în alte trei dosare penale având ca obiect comiterea acelorași infracțiuni.
în apelul formulat de apelanta inculpată DO:
în mod greșit instanța de fond a respins, ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea pentru care aceasta a fost trimisă în judecată în infracțiunea de înșelăciune.
în acest sens se face trimitere la modalitatea în care s-au derulat discuțiile între persoana care a apelat la inculpată și aceasta, suma pretinsă dar și modalitatea în care persoana a fost de acord să plătească sau să-i dea inculpatei suma de bani în contextul în care acestea cunoșteau care sunt documentele necesare pentru a fî angajat la ANR, nedeținând la acel moment o parte din acele documente.
Instanța de fond a realizat o individualizare greșită a pedepsei aplicată inculpatei sub aspectul cuantumului, impunându-se reducerea acestuia și aceasta urmare a faptului că instanța de fond nu a luat în considerare împrejurările care au determinat-o pe inculpată să comită infracțiunile și anume că era amenințată de o persoană împotriva căreia există pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța o plângere nesoluționată la acest moment, împotriva unei persoane care i-a pretins să cumpere țigări la o sumă mai mică decât cea de pe piața liberă.
Totodată, nu s-a luat în considerare faptul că inculpata s-a autodenunțat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanței, din perspectiva criticilor formulate precum și din oficiu, conform art.417 cod procedură penală, Curtea constată:
Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt în acord cu materialul probator administrat în cauză.
Astfel, în mod corect s-a reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mai multe rânduri și la diferite intervale de timp, inculpata DO a pretins și a primit de la denunțătorii PA și TR suma de peste 10.000 euro, afirmând că are influență asupra directorului Autorității Navale Române, pe care îl poate determina să dispună angajarea denunțătorului TR și a unei alte persoane, în cadrul instituției respective.
Ca împrejurări de fapt, în mod corect s-a reținut că martorul TRC a cunoscut-o pe inculpata apelantă prin intermediul prietenei sale, PA, la data de
07.04.2017,cele două fiind colege de muncă și întrucât inculpata a aflat că martorul este în căutarea unui loc de muncă le-a promis celor doi martori că îl poate ajuta pe numitul TRC sâ obțină un post de inspector maritim la ANR, în schimbul sumei de 3.000 de euro, asigurându-i pe cei doi că promisiunea era certă, întrucât era verișoară cu directorul ANR și că mai angajase și alte persoane la instituția respectivă, solicitând totodată ca martorul să mai aducă o persoană care să accepte să se angajeze și ea, în aceleași condiții.
Față de împrejurarea că martorul i-a comunicat inculpatei că nu era absolvent de facultate ci era student anul III la UMC și a întrebat dacă acest aspect putea constitui un impediment, inculpata l-a asigurat pe martor că lipsa studiilor nu era o problemă, fiind suficientă o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că era student.
în aceste împrejurări, martorul TRC a acceptat și a luat legătura cu un prieten, VC, care a fost de acord să dea și el suma de 3.000 de euro, în vederea angajării soției sale, VA.
Evidențiem că asigurările date de inculpată în sensul că toate problemele pe care le are martorul referitoare la angajarea sa, sunt rezolvabile, chiar înainte de a lua legătura cu presupusa persoană asupra căreia a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență dar și condiția impusă de inculpată de a mai fi adusă o persoană pentru a fi angajată, în aceleași condiții, creează o prezumție puternică că afirmațiile inculpatei sunt neverosimile și că singura intenție a acesteia era de a induce în eroare mai multe persoane în scopul de a obține sume mari de bani de la acestea.
Relevant, în sensul concluziei Curții este și faptul că martorul era doar student, că nu avea studiile necesare pentru a aplica pe un post pentru care se solicitau studii superioare de specialitate, angajarea acestuia fără studii fiind practic imposibilă, cu mențiunea că altfel ar fi fost situația în care martorul ar fi îndeplinit condițiile pentru a fi angajat pe postul respectiv însă ocuparea postului s-ar fi putut face numai prin intervenția inculpatei.
Totodată, același aspect este probat și de faptul că, deși nu își finalizase studiile, martorul a acceptat susținerea inculpatei, cu totul neplauzibilă, că directorul ANR s-ar fi uitat pe foaia matricolă și că, în baza acestui înscris ar fi constatat că martorul ar avea experiența necesară pentru a ocupa o funcție de inspector principal sau superior care presupunea un salariu mai mare, solicitând pentru ocuparea acestei funcții încă 3.000 de euro suplimentari, împrejurare care, de asemenea, conduce la concluzia că inculpata prezenta diferite situații pentru a putea obține cât mai mulți bani de la martor.
Conform planului infracțional, deși anterior inculpata îi precizase martorului că același director ANR ar fi constatat, doar în baza foii matricole, experiența deosebită a martorului, pentru a obține și alte sume de bani de la martor, inculpata a revenit și a susținut că același director a considerat că nu sunt suficiente studiile pentru a ocupa postul pe care martorul îl viza dar pe care tot el îl propusese.
Activitatea premediatată a inculpatei de inducere în eroare a martorului, în scopul obținerii unor sume de bani de la acesta, a continuat, arătând că poate rezolva și situația lipsei studiilor necesare, comunicându-i martorului că îl poate ajuta să obțină diploma de absolvire a facultății în schimbul sumei de 5.000 de euro și 3.000 de lei, propunere, de asemenea neverosimilă întrucât, este evident că martorul nu avea cum să susțină toate examenele, în condițiile în care nici nu era organizată sesiune de examene, astfel încât, în lipsa notelor nu se putea încheia situația școlară, mai mult, rezolvarea situației școlare depindea de mai multe persoane, de un examen de licență, ori inculpata a precizat că situația s-ar fi rezolvat doar prin intermediul decanului UMC.
Este cert că martorul putea să își dea seama că o astfel de rezolvare nu este posibilă, mai mult, în momentul în care nu a fost de acord cu sumele de bani pretinse de inculpată aceasta le-a redus doar pentru a obține de la martor anumite sume de bani.
Se poate observa că inculpata, la intervale relativ scurte de timp inventa diferite situații pentru a mai putea obține sume de bani de la martor.
Este de menționat și faptul că deși inculpata a susținut că martorul urmează să fie angajat prin concurs, acest concurs nu era real, astfel încât, evident martorul putea să își dea seama că toate aspectele relatate de inculpată erau false și că s-a urmărit doar obținerea unor sume de bani.
Accentuăm că, altfel s-ar fi putut interpreta poziția subiectivă a inculpatei în condițiile în care concursul ar fi fost real iar martorul ar fi îndeplinit condițiile de a participa la concurs.
Intenția inculpatei reiese și din faptul că, aceasta a continuat să solicite sume de bani reprezentând contravaloarea examinării privind competențele profesionale de la ANR, respectiv câte 1260 lei, deși nu a avansat nici o dată la care urma să aibă loc această examinare sau dacă exista constituită vreo comisie în acest scop, după cum a solicitat și sume de bani pentru a obține un buletin medical, deși nu se cunoștea dacă o astfel de examinare medicală este necesară, de asemenea a mai solicitat suma de 2.600 lei, reprezentând plata contravalorii restanțelor sumă ce a fost plătită de martor, după care a mai solicitat și contravaloarea taxei de licență, respectiv 1.300 lei, pe care martorul i-a dat, prin intermediul martorei PA, și aceasta în condițiile iminenței un concurs care nu era real, aspect ce putea fi cunoscut foarte ușor de martor prin solicitarea de informații de la instituția respectivă, chiar și de pe site-ul acesteia.
în consecință este evident că inculpata a prezentat martorului, la diferite intervale de timp, aspecte nereale, în funcție de problemele pe care le avea martorul, pentru înlăturarea acestora sau inerente procedurilor specifice obținerii postului, inclusiv referitoare la lipsa studiilor, pentru a obține de la acesta diverse sume de bani, promițându-i că în schimbul unor sume de bani, prin cunoștințele pe care le are, la diverse instituții, să îl ajute pe martor să se angajeze pe un anumit post.
Afirmațiile inculpatei au fost generice, neplauzibiie, ușor de verificat și unele dintre ele chiar imposibil de realizat, astfel încât, nu se poate aprecia că activitatea infracțională a inculpatei ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de trafic
de influență, aceasta fiind specifică elementului constitutiv al infracțiunii de înșelăciune.
Este cert că, în acest condiții de generalitate nu se poate stabili, iar organul de urmărire penală nici nu a probat acest aspect, că persoanele la care a făcut trimitere inculpata, ar avea în competență soluționarea problemelor martorului, mai mult, pentru unele impedimente nici nu s-a menționat vreo funcție sau numele vreunei persoane care să fi avut ca atribuții de serviciu rezolvarea acestora, ci doar s-a lăsat să se creadă că inculpata ar putea să rezolve aceste probleme, în modalitatea cunoscută numai de aceasta.
Mai mult, inculpata deținea doar funcția de psiholog la un cabinet medical, fiind evident că posibilitățile acesteia de a rezolva, într-un interval de numai câtva săptămâni, probleme legate de promovarea examenelor pentru un an întreg, restanțe, examen de licență, examinare medicală, examene de competență profesională și angajare pentru un post pentru care nici nu se organizase concurs, și aceasta pentru două persoane, erau în mod cert neplauzibile, mai mult ușor controlabile, inculpata profitând de credulitatea, naivitatea celor două persoane pentru a obține de la acestea sume mari de bani.
în consecință, în baza art.421 pct.2. lit.a cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpata DO, împotriva sentinței penale nr.245 din data de
11.05.2018,pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.4909/118/2017, desființează în parte hotărârea atacată și, rejudecând, în baza art.386 cod procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de „trafic de influență” în formă continuată prev. de art.291 alin.l cod penal cu ref. la art.6 Lg. nr.78/2000 cu aplic, art.35 alin.l cod penal în infracțiunea de „înșelăciune” în formă continuată prev. de art.244 alin.l cod penal cu aplic, art.35 alin.l cod penal.
Urmare a schimbării încadrării juridice, Curtea va proceda la o nouă individualizare a pedepsei ce urmează să fie aplicată inculpatei.
Astfel, se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.74 cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului determinate de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Apreciem că fapta comisă de inculpată prezintă un grad relativ ridicat de pericol social determinat de împrejurările și modalitatea de comitere, prin inducerea în eroare, repetată a două persoane, pentru a le determina să îi remită sume mari de bani, modalitatea concretă de inducere în eroare, folosindu-se de necesitățile unor persoane, de naivitatea și credulitatea acestora și totodată faptul că s-au obținut sume foarte mari de bani, prejudiciul produs fiind ridicat, mai mult a rămas, parțial, nerecuperat.
Se va avea în vedere că inculpata a fost condamnată anterior pentru fapte similare, ceea ce demonstrează o persistență infracțională, că a profitat de calitatea pe care o deținea pentru a induce mai ușor în eroare numeroase persoane.
Se va ține seama și de atitudinea sinceră a inculpatei pe tot parcursul procesului
penal.
în consecință, în baza art.244 alin.(l) cod penal cu aplic, art.35 alin.(l) cod penal, art.396 alin.(2, 10) cod procedură penală, va fi condamnată inculpata DO la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de „înșelăciune” în formă continuată.
în raport de aspectele mai sus prezentate și având în vedere și persistența infracțională deosebită a inculpatei, se va dispune ca pedeapsa să se execute în detenție conform art.60 cod penal. Urmare a schimbării modalității de executare a pedepsei în sensul solicitat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, Curtea, va admite și apelul formulat de organul de urmărire penală.
Vor fi înlăturate dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate prev. de art.91 și urm. cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe în măsura în care nu contravin prezentei.
Se va lua act că apelanta este arestată în altă cauză.
în baza art.272 cod procedură penală, onorariul în cuantum parțial de 130 lei pt. avocat MG care a asigurat asistența juridică din oficiu până la prezentarea apărătorului ales se va deconta din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art.421 pct.2. lit.a) cod procedură penală, admite apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanta și inculpata -DO, -, domiciliată -, CNP -, aflată în Penitenciarul de Femei Ploiești - Târgșorul Nou, împotriva sentinței penale nr.245 din data de 11.05.2018, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr.4909/118/2017, desființează în parte hotărârea atacată și, rejudecând, dispune:
în baza art.386 cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea de „trafic de influență” în formă continuată prev. de art.291 alin.(l) cod penal cu ref. la art.6 Lg. nr.78/2000 cu aplic, art.35 alin.(l) cod penal în infracțiunea de „înșelăciune” în formă continuată prev. de art.244 alin.(î) cod penal cu aplic, art.35 alin.(l) cod penal.
în baza art.244 alin.(l) cod penal cu aplic, art.35 alin.(l) cod penal, art.396 alin.(2, 10) cod procedură penală, condamnă pe inculpata DO (CNP 2700909131278) la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de „înșelăciune” în formă continuată.
Pedeapsa se execută în detenție conform art.60 cod penal.
înlătură dispozițiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate prev. de art.91 și urm. cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale hot. în măsura în care nu contravin prezentei.
Ia act că apelanta este arestată în altă cauză.
în baza art.272 cod procedură penală, onorariul în cuantum parțial de 130 lei pt. av.MG care a asigurat asistența juridică din oficiu până la prezentarea apărătorului ales se va deconta din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2019.