Dosar nr. 7402/121/2014

R O M Â N I A
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 61
Ședința publică din data de 16.01.2019
Completul compus din:
PREȘEDINTE – (….)
JUDECĂTOR – (…)
Grefier – (….)


Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR – (….)
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
– Direcția Națională Anticorupție
Serviciul Teritorial Galați –


Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului penal declarat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați – și inculpații I.E.R și I.N. împotriva sentinței penale nr. 433/13.07.2017 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr. 7402/121/2014.


Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.01.2019 când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pe data de 15.01.2019 și apoi la data de 16.01.2019.

C U R T E A,

Asupra apelurilor penale de față:
Prin cererile conexe înregistrate pe rolul acestei instanțe sub nr.7402/121/2014 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați – și inculpații I.E.R și I.N. au formulat apel împotriva sentinței penale nr.433/13.07.2017 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr. 7402/121/2014.
Prin sentința penală nr. 433/13.07.2017 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr.7402/121/2014 s-a dispus în conformitate cu disp.art.386 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului I.E.R din infracțiunile deduse judecății, prevăzute de art. 9 al. 1 lit. a și al. 3 din Legea 241/2005, respectiv art. 9 al. 1 lit. c și al. 3 din Legea 241/2005, ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal și referire la art. 38 al. 1 Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 9 al. 1 lit. a din Legea 241/2005, respectiv art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (1968) și referire la art. 33 lit. a Cod penal (1968)
În temeiul disp. art. 386 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății în privința inculpatei I.N. din infracțiunile prevăzute de disp. art. 48 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. a și al. 3 din Legea 241/2005, respectiv art. 48 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. c și al. 3 din Legea 241/2005, ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal și referire la art. 38 al. 1 Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 26 Cod penal (1968) raportat la art. 9 al. 1 lit. a din Legea 241/2005, respectiv art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și referire la art. 33 lit. a Cod penal (1968)
1. În baza art. 9 al. 1 lit. a din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul I.E.R la o pedeapsă a închisorii în cuantum de 5 ani precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza aIIa și lit. b și c Cod penal (1968) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În baza art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă a închisorii în cuantum de 5 ani precum și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza aIIa și lit. b și c Cod penal (1969) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată (fapte comise în intervalul 2006-2009)
În baza art. 29 lit. a și b din Legea 656/2002 (republic.) cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal și referire la art. 5 al. 1 Cod penal a fost condamnat inculpatul I.E.R. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor (faptă comisă în intervalul 2008-2009).
În baza art. 33 lit. a/art. 34 al. 1 lit.b Cod penal (1968) cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal (1968)s-a dispus ca inculpatul I.E.R. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, sporită la 6 ani închisoare, precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II a și lit. b și c Cod penal pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
2. În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. a din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal a fost condamnată inculpata I.N. la o pedeapsă a închisorii de 4 ani precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza aIIa și lt. b și c Cod penal (1968) pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza aIIa și lit. b și c Cod penal (1968) pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea complicității la evaziune fiscală (fapte comise în intervalul 2006-2008).
În temeiul disp. art. 33 lit. a/art. 34 lit. b Cod penal (1968) și cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal (1968) s-a dispus ca inculpata I.N. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, sporită la 4 ani și 6 luni închisoare, precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza aIIa și lit. b și c Cod penal (1968) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În conformitate cu art. 71 al. 2 Cod penal (1968) s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza aIIa și lit. b și c Cod penal (1969) pe durata executării pedepselor principale ale închisorii.
A fost admisă, în parte, acțiunea civilă și obligă pe inculpații I.E.R. și I.N în solidar și pe fiecare, în solidar și cu părțile responsabile civilmente (….), respectiv (….), la plata către partea civilă A.N.A.F.-Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați, cu titlu de despăgubiri civile, a sumei de 513.102,60 lei (230.521,45 lei impozit pe profit și majorări și 282.581,15 lei TVA și majorări) precum și a accesoriilor legale calculate până la data plății efective.
În temeiul art. 404 al. 4 lit. c Cod procedură penală a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 89/P/2009 a Parchetului D.N.A.- S.T. Galați din 8.10.2013 asupra următoarelor bunuri mobile și imobile aparținând inculpaților: apartament situat (….) și teren (….); apartament situat (….) autoturism (….); autoturism (….) ; suprafața (….) situată (….); imobilul (….)
În conformitate cu disp. art. 33 din Legea 656/2002 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.E.R a sumei de 278. 500 lei.
A fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 23.568 lei, revenind fiecărui inculpat plata a câte 11.784 lei.
În baza art. 13 al. 1 din Legea 241/2005 s-a dispus înregistrarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului, sens în care se va comunica prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În temeiul disp. art. 37 din Legea 656/2002 s-a dispus comunicarea prezentei, după rămânerea definitivă, către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond, Tribunalul Galați a avut în vedere că prin rechizitoriul cu nr. 89/P/2009 întocmit de Parchetul de pe lângă I.C.C.J.- D.N.A. Serviciul Teritorial Galați s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
- I.E.R., pentru săvârșirea, în concurs, a două infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată (prevăzute de art. 9 al. 1 lit. a și al.3 din Legea 241/2005, respectiv art. 9 al. 1 lit. c și al. 3 din Legea 241/2005, ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal) și a infracțiunii de spălare de bani (prevăzută de disp. art. 29 lit. a și b din Legea 656/2002 rep. cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal) – toate, cu referire la art. 38 al. 1 Cod penal.
-I.N., pentru săvârșirea, în concurs, a complicității la două infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzute de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. a și al.3 din Legea 241/2005, respectiv art. 48 Cod penal raportat la art. 9 al. 1 lit. c și al. 3 din Legea 241/2005, ambele cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal și referire la art. 38 al. 1 Cod penal
Prin același act de sesizare s-a dispus clasarea cauzei privind pe:
- D.C.G pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal și art. 322 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al.1 Cod Penal, toate cu aplicarea art. 38 al.1 Cod Penal.
- C.D.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, art. 322 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al.1 Cod Penal, art. 320 al.1 Cod penal și art. 326 Cod penal cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 al.1 Cod Penal.
- P.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal și de art. 29 al.1 lit. a și c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal.
- N.O.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal și de art. 322 al.1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal.
- SC.M.O.SRL pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:
- art. 9 alin.1 lit. a și al.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal,
-art. 9 alin.1 lit. c și al.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Noul Cod penal și
-art. 29 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 al.1 Cod Penal, precum și disjungerea cauzei față de I.E.R, administrator (…) și (…), cercetările vizând relațiile comerciale desfășurate cu (…) și (…), în perioada 2009-2010, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal și art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal, urmând a fi efectuate verificările ce se impun de către Direcția Națională Anticorupție – S.T. Galați, într-un dosar distinct.
S-a reținut în esență, prin actul de sesizare amintit, faptul că în intervalul 2006-2009, inculpatul I.E.R, în calitate de administrator sau asociat la (….) și (….), dar și prin intermediul persoanelor interpuse D.C.G. (administrator al (….) și (….),C.D.D (administrator al (…) și (…) și P.G. (administrator la (…)), în baza aceleiași rezoluții infracționale, a creat și a dezvoltat un circuit fictiv de mărfuri între aceste societăți, prin disimularea provenienței motorinei comercializate și evidențierea unor operațiuni fictive, implicându-se activ în întocmirea documentației de proveniență și de livrare a motorinei comercializate, în transportul și valorificarea acesteia, cu scopul sustragerii de la plata accizei și a taxei pe valoare adăugată, prejudiciul total adus bugetului de stat fiind în cuantum de 8.680.609,50 lei.
Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 9 al.1 lit. a din Legea nr. 241/2005, s-a reținut că probatoriul administrat în cauză a reliefat faptul că în perioada 2007-2009, inculpatul I.E.R, în calitate de administrator de drept al (….), dar și de administrator în fapt al celorlalte societăți menționate anterior, a comercializat motorină având o sursă de proveniență nelegală, fiind indicat drept furnizor (…), pentru a nu se plăti acciza corespunzătoare sau a comercializat combustibil neaccizabil provenit din uleiuri minerale, dar și de la antrepozitari autorizați (în scopul declarat fictiv al folosirii de către nava Giurgiu 9) și, ulterior, din tancurile petroliere de la Mila 61, folosind nava împingător Giurgiu 9.
Astfel, s-a constatat că inculpatul I.E.R a ascuns proveniența combustibilului, format dintr-un amestec de uleiuri minerale neaccizate, diluanți și alte produse, vândut drept motorină prin stația PECO din comuna ….., jud. ……, de către (…), prin aprovizionarea acestor produse în numele unor societăți comerciale tampon, pe care le coordona personal, în urma numirii ca administratori a unor persoane care nu aveau reprezentarea integrală a activității desfășurate.
De la aceste societăți tampon (…), (…), (…) și (…), inculpatul I.E.R și-a asigurat documente justificative, care atestau că (…) s-a aprovizionat cu motorină pentru autovehicule de la furnizori autorizați (ex: (…)), însă acest combustibil era preparat chiar în incinta stației PECO (fracțiile petroliere inferioare erau aditivate până se obținea o cifră octanică aproximativă specifică motorinei), unde se descărcau transporturile care veneau direct de la furnizorii reali ai produselor respective sau era descărcat din tancurile navei Giurgiu 9 (nava fiind folosită de către inculpatul I.E.R).
Prin aceste operațiuni, inculpatul I.E.R a urmărit sustragerea de la plata accizelor datorate, prin introducerea în circuitul carburanților auto al uleiurilor minerale neaccizate, dar și sustragerea de la plata TVA aferentă acestor accize.
În sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că, în perioada 2008-2009, direct sau prin intermediul persoanelor interpuse, prin conturile personale și ale (…), (…), (…) și (…), a transferat diferite sume de bani cu titlu de „avans marfă” sau „c/val. motorină” pe care le-a retras ulterior sau le-a folosit pentru achiziționare de valută, urmată de retragerea sumei, cunoscând că sumele de bani provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, suma reciclată prin operațiunea de spălare a banilor fiind de 6.035.707 Ron-echivalentul a 1.650.000 euro;
Cu privire la inculpata I.N. s-a reținut faptul că, în perioada 2006-2008, l-a ajutat, cu intenție, pe inculpatul I.E.R. să creeze și să dezvolte un circuit fictiv de mărfuri între (…), (…), (…), (…) și (…), prin disimularea provenienței motorinei comercializate și prin evidențierea unor operațiuni fictive (înregistrarea în evidența contabilă a unui număr de 203 facturi fiscale care nu exprimă operațiuni comerciale reale), cu scopul sustragerii de la plata accizei și a taxei pe valoare adăugată, prejudiciul total adus bugetului de stat fiind în cuantum de 6.198.714,18 lei.
Prezenta cauză penală a fost înregistrată pe rolul instanței de fond la data de 22.12.2014 astfel încât a fost stabilit termenul de cameră preliminară în conformitate cu disp. art. 344 Cod procedură penală iar la data de 13.03.2015 a fost constatată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul mai sus menționat dispunându-se, în conformitate cu art. 346 al. 1 Cod procedură penală începerea judecății cauzei (filele 29-36 dosar instanță -vol.I)
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada 2006-2009 inculpatul I.E.R., în calitate de administrator sau asociat la (…) și (…), dar și prin intermediul persoanelor interpuse D.C.G (administrator la (…) și (…)), C.D.D. (administrator la (…) și (…) și P.G. (administrator la (…), a creat și a dezvoltat un circuit fictiv de mărfuri între aceste societăți, prin evidențierea unor operațiuni fictive, disimulând proveniența motorinei, cu scopul sustragerii de la plata accizei și a taxei pe valoare adăugată.
În fapt, s-a constatat că inculpatul I.E.R a ascuns proveniența combustibilului, format dintr-un amestec de uleiuri minerale neaccizate, diluanți și alte produse, vândut drept motorină prin stația PECO din comuna ….., jud. ….., de către (…), prin aprovizionarea acestor produse în numele unor societăți comerciale tampon, pe care le coordona personal, în urma numirii ca administratori a unor persoane care nu aveau reprezentarea integrală a activității desfășurate.
Deși, inițial, s-a dispus începerea urmăririi penale față de administratorii în drept ai societăților tampon, suspecții D.C.G (administrator la (…) și (..) și C.D,D (administrator la (…) și (…), în cursul cercetărilor s-a stabilit că întreaga activitate a acestor societăți a fost coordonată și controlată de către inculpatul I.E.R
De la aceste societăți tampon ((….), (….), (…) și (…), inculpatul I.E.R și-a asigurat documente justificative, care atestau că (…) s-a aprovizionat cu motorină pentru autovehicule, însă acest combustibil era preparat chiar în incinta stației PECO, unde se descărcau transporturile care veneau direct de la furnizorii reali ai produselor respective sau era descărcat din tancurile navei Giurgiu 9 (nava fiind folosită de către inculpatul I.E.R).
Pentru a-și asigura folosul infracțiunii, reprezentat de diferența de preț dintre produsele neaccizate și motorina contrafăcută, inculpatul a interpus în acest circuit un al doilea rând de societăți tampon, cu rolul de furnizori scriptici (conform viramentelor bancare) ai primului rând de societăți. Scopul acestei manopere a fost justificarea transferului sumelor de bani, care rămâneau după plata furnizorilor de uleiuri și diluanți, din conturile primului rând de societăți tampon și retragerea acestora din conturile celui de-al doilea rând de societăți tampon, pentru folosirea în interes personal, de către inculpat.
(…) a fost înființată în luna februarie 2006, din inițiativa inculpatului I.E.R, care l-a determinat pe suspectul C.D.D. (muncitor necalificat la hanul deținut de inculpatul I.E.R, în com. Ivești, lângă stația PECO), să deschidă această societate, dar și (…) (în luna aprilie 2006), prin promisiunea angajării sale cu un salariu mai mare și a desfășurării unei activități de comercializare fier vechi.
Sediul social a fost declarat în municipiul (….), în baza unui contract de comodat încheiat cu martora L.A..
Suspectul C.D.D a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul I.E.R în anul 2005, când a început să efectueze lucrări de zidărie la Hanul de la Ivești, iar după o perioadă de timp, acesta din urmă i-a propus „să lucreze pentru el”, în schimbul unui salariu mai mare, de 1000 lei lunar; Suspectul C.D.D a acceptat, fiind motivat și de promisiunea făcută de către inculpatul I.E.R, în sensul că îi va plăti cursurile unei școli de șoferi și că îi va închiria un apartament, pentru a nu mai locui în condiții de șantier. Cu această ocazie, a aflat de la inculpatul I.E.R că îl va ajuta în cadrul unei societăți comerciale din municipiul Brăila, care se va ocupa de achiziția de fier vechi (dosar vol.V, filele 322-340 și 344-351).
Contrar probatoriului administrat, inculpatul I.E.R a declarat că suspectul C.D.D. nu a efectuat activități în incinta hanului sau a stației PECO din Ivești și că acesta l-a contactat pentru a-i propune să-i livreze motorină de la (…). De asemenea, inculpatul a menționat că nu își mai aduce aminte dacă a fost asociat în vreo societate comercială, cu suspectul C.D.D și nici împrejurările în care a fost înființată (…), însă a recunoscut că el a fost cel care „l-a pus în legătură pe C.D.D cu martora L.A., care avea un spațiu de închiriat, întrucât știa că acesta caută un spațiu, dar nu cunoștea pentru ce activități”.
Și martora L.A. a confirmat că inițiativa deschiderii (…) i-a aparținut inculpatului I.E.R, declarând că acest contract a fost încheiat la solicitarea acestuia, care i-a motivat că are nevoie de un astfel de act în vederea înființării unei societăți comerciale. Inculpatul I.E.R. a fost însoțit de suspectul C.D., pe care l-a prezentat martorei drept administratorul (…), însă acesta nu s-a arătat interesat și nu a discutat cu martora aspecte legate de folosirea spațiului respectiv.
Suspectul C.D.D a fost unic asociat și administrator la (…) până la data de 13.11.2006, când asociat unic a devenit numitul H.P. din (…). În realitate, asociat unic a devenit numitul G.A., care a folosit o carte de identitate emisă pe numele „H.P.”, dar având aplicată fotografia lui G.A. Martora L.A. a confirmat faptul că inculpatul I.E.R l-a adus pe numitul G.A, pentru a încheia un nou contract de comodat. La rândul său, suspectul C.D.D a precizat că numitul G.A. a fost adus la sediul Oficiului Registrului Comerțului Brăila, în vederea cesionării societății, de către inculpatul I.E.R, care le-a arătat amândurora cum să completeze documentele respective.
Conform evidenței DGFP Brăila, această societate nu a avut debite declarate și neachitate corespunzătoare anilor 2006 și 2007, însă la nivelul anului 2009 avea un debit de 2.399.213 lei din TVA, 1.629.564 lei din impozitul pe profit și 2.555.359 lei din acciza pentru motorină și biodiesel.
În luna martie 2006, suspectul C.D.D s-a deplasat împreună cu inculpatul I.E.R la sediul Raifeisen Bank din Brăila, unde a deschis un cont bancar și a retras, în aceeași zi, suma de 15.000 lei, pe care i-a remis-o inculpatului I.E.R..
Deși în anul 2006, (…) nu a avut conturi bancare declarate la DGFP Brăila, s-a identificat la Raiffeisen Bank contul în lei numărul 7647642 care a fost deschis la 06.03.2006, de către suspectul C.D.D, care a fost și singura persoană cu drept de semnătură până la data de 09.01.2007, când a depus specimen de semnătură noul administrator.
În perioada mai – octombrie 2006, (…) a achiziționat de la (…), cantitatea de 82.102 litri de diluant SE 101, transportul fiind efectuat de către B.R. și S.S. Martorul B.D.M., administratorul acestui furnizor, a declarat că (…) a fost reprezentată, ca și în cazul (….) și (…), de către S.S, iar suspectul C.D.D. a declarat că nu s-a deplasat în județul Olt și nu cunoaște detalii despre aceste tranzacții.
În perioada 07.03.2006-15.09.2006, conform fișei clientului din evidența (…), aceasta a facturat servicii de transport către (…), dar care au fost plătite, majoritatea cu chitanță sau prin virament bancar, de către (…) (dosar vol.XXV, filele 113-115). Acest lucru denotă faptul că inculpatul I.E.R a coordonat activitatea (…), și pe cale de consecință, a (….), în beneficiul (….).
Deși pe facturile fiscale prezentate de (….), se menționa că s-au efectuat transporturi pentru (…), pe rutele Ploiești- Sibiu, Ploiești-Slatina, Ploiești-Sibiu, Ploiești-Iași, Ploiești-Brăila, Galați-Fetești, Galați-Iași, Ploiești-Brăila și Galați- Botoșani, din verificările efectuate a rezultat că (…) nu a făcut livrări în municipiile Iași, Botoșani și Fetești, iar aceste plăți/ facturi pentru prestări de servicii de transport se referă la facturile de livrare a motorinei contrafăcute, emise de (….) către clienții săi din aceste zone.
Din cercetările efectuate, s-a constatat că în anul 2006, uleiurile achiziționate de către (…) au fost vândute drept motorină, prin intermediul (…) (a prezentat documente de conformitate în care furnizor al motorinei figura (…) către (…),(…), (…) și prin stația PECO din comuna Ivești.
Astfel, conform facturilor de livrare motorină emise de către (…) către (…), rezultă că în perioada 03.03.2006-19.09.2006, (…) a livrat cantitatea de 600 tone de motorină. Șoferul menționat în aceste facturi este S.S., cu mijlocul de transport SV 2045/SV 80/HDJ.
Toate facturile și avizele sunt semnate de către inculpatul I.E.R, iar livrările sunt însoțite de certificatul de conformitate nr. 1923/20.04.2005 emis de (…), declarații de conformitate fără număr, redactate la calculator, cu antetul (…) și semnate de către inculpatul Iorga Emil Răzvan și care atestă că producătorul este (…), precum și Rapoarte de încercări emise de (…).
Conform facturilor de livrare motorină emise de (…), puse la dispoziție de către clientul său, (…), s-a apreciat că rezultă că această activitate a început la data de 07.08.2006, în baza contractului de vânzare cumpărare nr.10, încheiat la data de 31.07.2006 și a actului adițional nr.25/01.08.2007 (dosar vol.XII, filele 348-482). În perioada în care suspectul C.D.D era administrator la (…), respectiv februarie - noiembrie 2006, au fost efectuate doar trei livrări de motorină din partea (…) către (…), în datele de 07.08.2006, 22.08.2006 și 31.08.2006. Conform celor trei facturi, transportul a fost asigurat de către S.S. și B.R., facturile fiind completate de către inculpatul I.E.R., care le-a și semnat. Aceste livrări au fost însoțite de Raport de încercări și Certificat de conformitate nr.1923/20.04.2005 emise de (…), ambele ștampilate, la rubrica „conform cu originalul”, cu denumirea (…) (pe care este executată o semnătură care seamănă cu cea a suspectului C.D.D) și care sunt semnate, spre conformitate, de către inculpatul I.E.R.
Suspectul C.D.D a declarat că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul (…), sub coordonarea inculpatului I.E.R, a constat în retragerea unor sume de bani din bănci, în prezența acestuia (sumele fiind înmânate inculpatului I.E.R).
Conform declarațiilor necontradictorii ale martorului C.D., deși acesta nu s-a aflat niciodată în posesia actelor constitutive ori a ștampilei societății (…)., întrucât toate au rămas la inculpatul I.E.R, martorul a retras sume de bani din diferite agenții bancare (Raiffeisen Bank) de pe raza orașelor Galați și Brăila-sume de până la 150 milioane Rol, toate fiind remise inculpatului I.E.R. care-l însoțea de fiecare dată.
In luna februarie 2007, inculpatul I.E.R a condiționat restituirea actului de identitate al suspectului C.D.D. de înființarea unei noi societăți în municipiul Brăila, promițându-i, în schimbul acestui serviciu, și anularea unei datorii de 700 lei.
În aceste condiții, suspectul C.D.D s-a deplasat împreună cu inculpații I.E.R și I.N. la ORC Brăila, unde a completat documentele necesare înființării (…), ulterior primind de la inculpata I.N. suma de 270 euro și actul de identitate.
Imediat după înregistrarea societății, pe data de 28.02.2007, suspectul C.D.D. a împuternicit-o, printr-o procură autentificată, pe I.N., să administreze societatea cu depline puteri, inclusiv pentru efectuarea oricăror operațiuni bancare.
Suspectul C.D.D. a declarat că, după întocmirea procurii respective, nu a mai avut nicio discuție sau implicare în activitatea (…) și nu a desfășurat nici un act de comerț în numele acestei societăți.
în perioada mai 2007-mai 2008, (…) s-a aprovizionat de la (…), cu cantitatea de 1.037.200 kg de uleiuri minerale tip I20, SN 150, I40A, H 30, I60A, OB 300, în valoare de 2.872.142 lei, de la (….) cu cantitatea de 94.824 kg ulei industrial în valoare de 242.268,69 lei și de la (…) cu cantitatea de 1.103.591 l de diluant în valoare de 2.681.006 lei.
Nu există facturi de ieșire sau de consum a acestor produse și nici de livrare motorină spre (…), deși prin conturile bancare a încasat diverse sume de bani de la această societate cu titlu de c-val motorină.
În total, (….) a cumpărat cantitatea de 1.132.024 kg de uleiuri industriale si 1.103.591 l de diluant în valoare de 5.795.417 lei, dar nu are ieșiri sau dare în consum/producție pentru această cantitate, însă figurează cu livrări de motorină, pentru care nu are intrări, ceea ce demonstrează că uleiurile și diluanții au fost vânduți ca motorină cu un preț peste valoarea lor, ca materie primă.
Din analiza livrărilor/achizițiilor efectuate pe teritoriul României și declarate prin formularul COD 394, a rezultat că (…) a declarat că a efectuat livrări către (…) (administrată de către inculpatul I.E.R), în Semestrul I al anului 2007, în valoare de 694.147 lei.
În Semestrul II al anului 2007 și în Semestrul I al anului 2008, (…) a declarat că a efectuat achiziții de la (…) și de la (…), iar livrările au fost efectuate tot către (…)
Prin adresa nr.1.212.115/19.02.2009, (…) a comunicat că în perioada 01.01.2007-31.12.2008, nu a desfășurat relații comerciale cu (…), ceea ce întărește concluzia că așa zisa motorină comercializată (de fapt, un amestec de uleiuri și diluanți) avea o sursă de proveniență nelegală și a fost indicat furnizorul (…), pentru a nu se plăti acciza corespunzătoare.
S-a reținut că în luna februarie 2008 este înființată (…) (administrator este numita D.C.G., verișoara inculpatului I.E.R), care a fost introdusă în circuitul comercial creat de către inculpat. (…) nu a desfășurat relații comerciale și a reprezentat doar un „intermediar” între societățile implicate în activitatea infracțională.
Suspecta D.C.G nu s-a ocupat efectiv de operațiunile desfășurate prin intermediul (…), ea fiind folosită de către soții Iorga, pentru a înființa atât (…), cât și (…). De altfel, inculpata I.N. a fost împuternicită de către suspecta D.C.G să administreze (…) și să se ocupe inclusiv de operațiunile bancare și de obținerea avizelor pentru transport fluvial.
Din analiza operațiunilor efectuate prin conturile lei și USD, deschise la Raiffeisen Bank, s-a constatat că (…) a încasat sume de bani de la (…), (…) și (…), cu titlu de „avans marfă” sau „cval. motorină”, pe care le-a retras ulterior sau le-a folosit pentru achiziționare de valută, urmată de retragerea sumei.
Conform datelor de la O.R.C, (…) a fost înființată la data de 22.05.2008, având sediul declarat în (….), iar ca asociați pe numita D.C.G (desemnată și administrator) și pe P.G.
Și în cazul acestei societăți, la fel ca la (…), suspecta D.C.G a fost folosită de către vărul său, inculpatul I.E.R, pentru a înființa societatea, care urma să aibă rolul de furnizor scriptic de motorină.
Faptul că numita D.C.G a fost doar o persoană interpusă rezultă și din declarația reprezentantului (…), martorul B.B.I., care a precizat că s-a aprovizionat cu marfă de la (…), dar această societate a fost reprezentată de către inculpatul I.E.R. Și martorul D.I. a confirmat că inculpatul I.E.R era cel care semna și îi înmâna avizele de însoțire a mărfii, în numele (…)
La dosarul cauzei se află Nota de Constatare nr. 601729/13.03.2009 a Gărzii Financiare Galați, în care s-a menționat că (…) a emis, în perioada mai 2008-ianuarie 2009, către (…) (administrată de către inculpatul I.E.R), un număr de 37 facturi fiscale, pentru cantitatea totală de 3.204.683 l motorină eurodiesel, în valoare totală de 11.986.915,14 lei.
(…) a fost înființată în luna decembrie 2008, având sediul social în București, iar ca asociat unic și administrator pe numitul P.G., persoană fără ocupație, care a fost cazată la Hanul din Ivești, din dispoziția inculpatului I.E.R. Inițiativa înființării acestei societăți a aparținut acestui inculpat, care s-a deplasat în municipiul București, împreună cu P.G. și cu martora N.O.A.
(…) a deschis conturi în USD și Euro, la BRD Sucursala MOȘILOR – București, la Raiffeisen Bank SA și la Piraeus Bank, numitul P.G. fiind singura persoană cu drept de semnătură. La data de 15.12.2008, numitul P.G. a solicitat și deschiderea unui serviciu Online Banking care i-a permis să efectueze operațiuni bancare, fără a se prezenta personal la un ghișeu bancar.
În legătură cu aceste aspecte, s-a reținut că N.O.A a declarat că ea a fost cea care a completat fișa specimenului de semnătură, deschidere cont și eliberare card, la solicitarea inculpatului I.E.R.
Cercetările efectuate au reliefat faptul că sumele de bani încasate de (….) și (…) proveneau din vânzarea de către (…) a motorinei navale neaccizată, drept motorină de proveniență (…).
(…) a fost înființată la data de 14.04.2006, având ca asociați pe C.D.D si pe I.E.R (dosar vol.VII, fila 313).
(…), fiind vorba despre un imobil deținut de către I.N. (soția inculpatului I.E.R), care a fost închiriat pentru o perioadă de un an suspectului C.D.D în baza contractului de închiriere din 01.04.2006.
La data de 30.03.2006 suspectul C.D.D. a fost numit administrator al (…)
Fiind audiată, I.N. a declarat că nu cunoaște nimic legat de această societate și nu își mai aduce aminte contextul în care a încheiat contractul de închiriere cu privire la imobilul ce a constituit sediul social, precizând că îl cunoscuse prima dată pe suspectul C.D.D, în anul 2007, când i-a închiriat apartamentul bunicii sale (…)
Administrator al (…) a fost numit suspectul C.D.D, care la data de 21.04.2006, a solicitat Agenției Liești a Raiffeisen Bank deschiderea unui cont în lei, sens în care a depus și specimen de semnătură pentru contul în lei cu nr. „RZBR 0000 060007804087”.
Suspectul C.D.D a declarat că a înființat (…), la solicitarea inculpatului I.E.R, însă nu știe dacă această societate a desfășurat activitate comercială și nici nu a completat sau semnat documente contabile ori pentru retragere numerar.
În perioada aprilie-iunie 2006, suspectul C.D.D. a ridicat, în numerar, sumele virate de către (…), (…), (…) și (…) (sumele fiind cuprinse între 15.000 lei - 30.000 lei), cu justificarea „achiziție cereale”, „avans salarii, „plăți diverse conform OG nr. 15/2006 și „achiziții fier vechi”.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că deși nu s-a plătit vreun furnizor de motorină și nici nu au fost cumpărate uleiuri minerale sau diluanți de la furnizorii tradiționali, au fost livrate diferite cantități de motorină către societățile menționate anterior și care au făcut plăți prin cont.
În perioada 2008-ianuarie 2009, inculpatul I.E.R a desfășurat activitatea infracțională de comercializare a unui combustibil neaccizabil provenit din uleiuri minerale, dar și de la antrepozitari autorizați (în scopul declarat fictiv al folosirii de către nava Giurgiu 9) și ulterior din tancurile petroliere de la mila 61, folosindu-se de nava împingător Giurgiu 9, achiziționată de (…).
Astfel, în data de 20/21.01.2009, lucrătorii de poliție din cadrul Biroului de Poliție Transporturi Brăila au depistat, în zona km 182 al fluviului Dunărea, autovehiculele cu nr. (…) și cisterna (…), precum și (…) și cisterna (…), care transportau cantitățile de 35.885 l ulei mineral, respectiv 34.141 l ulei mineral (în total 70.026 l ulei mineral), provenit de la nava (…). Avizele de însoțire a mărfii nr. 5780566/20.01.2009 și nr. 5780567/20.01.2009 indicau faptul că produsul transportat era „motorină diesel” și urma să fie folosită pe nava (…), drept carburant.
Conducătorii auto, martorul S.S. și martorul R.C., au prezentat factura nr. 532/20.01.2009 emisă de către (…) către (…) (pentru livrarea cantității de 34.141 l motorină) și avizul de însoțire a mărfii nr. 5780555/17.12.2008 emis de către (…) către (…) (pentru livrarea cantității de 35.885 l motorină).
Ambii conducători auto, dar și însoțitorii acestora, martorii P.C.L. și P.G.R, au declarat că în seara zilei de 20.01.2009, au încărcat uleiul mineral din tancurile navei Giurgiu 9, urmând să transporte marfa la societățile menționate anterior.
Garda Financiară Brăila a efectuat un control și la bordul navei (…), ancorată la malul fluviului Dunărea, km 182, ocazie cu care a fost identificată cantitatea de 66.406 l ulei mineral, în tancurile de balast 1, 2, 3 și 4. Pentru această cantitate, comandantul navei, martorul S.P., nu a putut prezenta documente legale de însoțire a mărfii, fapt pentru care cantitatea de 66.406 l ulei mineral a fost indisponibilizată, ridicată și lăsată în custodie la (….).
Totodată, prin Nota de Constatare seria nr. 10980/23.01.2009 a fost indisponibilizată și nava (…), aceasta fiind ancorată la Dana Dunăre Platforma Chimică Chiscani – Brăila, șoseaua Viziru km 10, malul stând al Dunării km. 182.
În urma analizării probelor de lichid, ridicate din cele două cisterne și din tancurile depozit nr. 3 și nr. 4 și tancurile balast 1 și 2 ale navei (…) de către laboratorul (…), s-a constatat că lichidul respectiv este un produs neconform și probele prelevate sunt similare (Raport de expertizare seria E nr. 0000675/05.02.2009.
Conform aspectelor detaliate, s-a ajuns la concluzia că toată cantitatea de uleiuri minerale (70.026 l și 66.406 l, în total 136.432 l) reprezintă un produs energetic aflat pe nava Giurgiu 9, fără documente legale de proveniență, în vederea valorificării pe căi ilicite.
Situația faptică mai sus detaliată și reținută de instanță s-a apreciat că este dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă:
- Procesul verbal de sesizare din oficiu din 25.02.2009 cu privire la (…), vol.II, fila 46;
- Adresa nr.601077/13.03.2009 emisă de Garda Financiară – Secția Județeană Galați împreună cu anexe, dosar vol.II, filele 48-439;
- Procesul verbal de sesizare din oficiu din 14.04.2009 cu privire la (…), vol.II, fila 451;
- Procesul verbal de sesizare din oficiu din 18.05.2009 cu privire la (…) și Nava (…), care a constituit obiectul dosarului nr.3173/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, dosar vol.II, fila 460;
- Procesul verbal de sesizare din oficiu din 20.11.2009 cu privire la numitul Popa Gheorghe, administrator la (…), (…) și (…), dosar vol.II, fila 467;
- Sesizarea DGFP Galați cu nr.8505/30.09.2009 cu privire la (…), dosar vol.II, filele 484-490;
- Procesul verbal de sesizare din oficiu din 15.03.2010 cu privire la (…), dosar vol.II, filele 530-531;
- Sesizarea Oficiului Național de Prevenire și Spălare a Banilor cu nr.C/VIII/191/04.03.2010 cu privire la (…), dosar vol.II, filele 542-552;
- Sesizarea Oficiului Național de Prevenire și Spălare a Banilor cu nr.C/IX/423/09.02.2010, dosar vol.VI, filele 589-631;
- Raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr. 58008/10.12.2013 întocmit de I.P.J Galați, dosar vol.VI, filele 248-340 ;
- Raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr. 99774/09.10.2009 întocmit de I.P.J Brăila, dosar vol.VI, filele 831-851 ;
- Relații și copie înscrisuri de la ORC și ITM, dosar vol.VII, filele 1- 329 ;
- Relații și copii înscrisuri transmise de către DGFP cu privire la relațiile comerciale dintre societățile comerciale din prezenta cauză, dosar vol.VIII, filele 1-670 ;
- Relații și copii înscrisuri transmise de către DGFP cu privire la conturile bancare deținute de societățile comerciale din prezenta cauză, dosar vol.IX, filele 1-496 ;
- Relații și copii înscrisuri referitoare la conturile bancare deținute la Raiffeisen Bank de către societățile comerciale din prezenta cauză, dosar vol.X, filele 1-545 ;
- Relații și copii înscrisuri referitoare la (…), dosar vol.XII, filele 1-518 ;
- Relații și copii înscrisuri referitoare la conturile bancare de la Raiffeisen Bank, BCR și BRD deținute de societățile comerciale din prezenta cauză, dosar vol.XIV, filele 1-699 ;
- Relații și înscrisuri referitoare la (…), dosar volumele XV, XVI, XVII, XVIII și XIX ;
- Relații și înscrisuri referitoare la (…) și (…), dosar vol.XX, filele 1-304 ;
- Relații și înscrisuri referitoare la împingătorul (…) dosar volumele XXI și XXII ;
- Relații și înscrisuri referitoare la relațiile comerciale dintre (…), (…), (…) și (…), împreună cu actele de control efectuate de Gărzile Financiare – Secțiile Județene Ialomița, Iași, Caraș Severin, dosar vol.XXIII, filele 1-681 ;
- Originalele unor înscrisuri (facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii, Ordine de plată și cereri de eliberare numerar vizând pe (…)
- Declarațiile martorilor: L.A, D.I., S.S, T.I, B.D.M, N.L.M, P.L, C.O, T.A T.C, B.B.I, Z.M., C.I, L.G, A.A, P.P, C.F.I, S.N, P.C.I, B.G, P.G.R, I.A, R.C, S.V, S.I, P.L, M.G., D.A, F.V, S.M, C.M.F., C.M., S.N., R.D. și P.D.G.
- Declarațiile martorilor: N.O.A, N.V., E.C, C.S, A.M., B.A, R.D, S.F, N.V, S.C, I.V, L.N., M.C, L.E, S.D, S.M., A.D, B.C., A.L, D.G., N.D., M.F., C.M.M, G.M., D.C.D, M.M.I, P.D, M.S, D.F, I.N, R.A, I.M, B.M.D, S.I., B.C., B.A., N.I., C.D., V.A, M.V., D.V., S.P., V.D., O.V., P.P., S.S, M.I., I.G.I, I.S. V.L. C.M., C.M., N.V., dosar vol.IV, filele 1-491; martorii C.D.D, D.C.G, B.D.M, D.G, S.V, S.V, O.V., N.O.A, I.V. și P.I fiind audiați și pe parcursul cercetării judecătorești; relevante pentru evidențierea predilecției infracționale a inculpatului P.G. sunt și procesele verbale de audiere, prin comisie rogatorie, a unor martori din Republica Moldova (C.G.N.V, B.V.D, N.V.V); nu în ultimul rând, avem în vedere raportul de expertiză judiciară fiscală și suplimentul la acesta întocmite în cursul cercetării judecătorești (filele 17-65 vol.III dosar instanță/filele 201-237 vol. IV dosar instanță).
Astfel, audiați în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, inculpații P.G și I.N. nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare (declarații inculpați – filele 50-52 dosar instanță, vol. IV).
Inculpatul P.G. a negat faptul că martorul C.D. i-ar fi fost angajat,arătând că l-a cunoscut atunci când acesta l-a abordat în ideea unei oferte de comercializare carburanți; de asemenea, inculpatul nu a oferit detalii în privința asocierii cu martorul mai sus menționat, arătând doar că i-a facilitat acestuia obținerea unui spațiu pentru societate, că, nicidecum nu l-a însoțit pe acesta la vreun sediu bancar pentru a retrage vreo sumă de bani; susținerile inculpatului sunt însă contrazise prin chiar declarația martorului C.D dar și prin declarațiile martorilor L.A. și D.I.; astfel, martorul C.D (declarație fila 9 vol. II) a declarat invariabil că activitatea pe care a desfășurat-o în cadrul (…). s-a realizat sub coordonarea directă a inculpatului Popa Gheorghe împreună cu care se deplasa la sediile agențiilor Raiffeisen Bank din municipiile Galați și Brăila și retrăgea sume de până la 15.000 lei cu justificarea „salarii” ori „achiziții cereale”, fără a cunoaște la ce folosea inculpatul aceste sume de bani; de altfel, martorul mai sus menționat a arătat că de fapt nu a cunoscut ce activitate a desfășurat în cadrul societății dar că și-a recunoscut semnătura pe unele formulare de retragere numerar dar și pe unele facturi emise pe societate.
Tot martorul C.D. a descris și modalitatea în care se amestecau produsele petroliere în stația Peco Ivești; martora L.A., așa cum am arătat mai sus, și-a făcut cunoscută impresia că inițiativa deschiderii (…). i-a aparținut inculpatului I.E.R cu care a tratat efectiv detaliile contractului legat de folosirea spațiului închiriat; declarația martorului D.I. (șofer folosit de inculpat în efectuarea diverselor transporturi) relevă faptul că martorul C.D.D a avut doar rolul de persoană interpusă, acesta fiind inițial un simplu angajat al inculpatului; relevantă este declarația martorului C.D și în privința modalității de înființare a (…)., acesta arătând că a devenit asociat unic și administrator însoțit fiind de către cei doi inculpați, fără a cunoaște obiectul de activitate al acestei firme și având prilejul să constate că o diplomă de bacalaureat purtându-i numele a fost adusă de inculpatul I.E.R; mai arată martorul că actele de înființare ale acestei societăți (… au rămas la inculpata I.N., care a și administrat societatea în baza unei procuri pe care el i-a dat-o. (…). nu a efectuat plăți către furnizori de motorină, singurele mărfuri achiziționate fiind uleiuri industriale și diluanți, încasând în schimb sume de bani cu titlul c/val. motorină de la (…) ;
Activitatea infracțională a inculpaților s-a reținut că este evidențiată și prin declarația martorei D.C.G, folosită de către cel doi inculpați pentru înființarea (…) cât și a (…) introduse în circuitul comercial creat de către inculpatul I.E.R pentru transferul diferitelor sume de bani, sume provenind din evaziune fiscală; astfel, (…).nu a desfășurat relații comerciale, reprezentând doar un intermediar între societățile implicate în activitatea infracțională, prin conturile acesteia fiind transferate sume de bani (suplimentul la raportul de expertiză judiciară fiscală evidențiind în anexa nr. 1 transferuri bancare BRD în sumă de 278.500 lei plătită de (….); martora D.C.G a declarat că nu s-a ocupat efectiv de operațiunile comerciale desfășurate de cele două societăți, că inculpatul I.E.R a rugat-o să semneze o foaie în alb, fără a-i spune ce semnifică, semnătură pe care și-a dat-o în virtutea relației de încredere, fiindu-i rudă (fila 43 vol II); faptul că această martoră a fost doar o persoană interpusă rezultă și din declarația martorului B.B.I. care a precizat că s-a aprovizionat cu marfă de la (…)., această societate fiind reprezentată de către Iorga Emil Răzvan; de asemenea și martorul D.I. a confirmat că inculpatul era cel care semna și îi înmâna avizele de însoțire a mărfii în numele acestei societăți.
Inculpatul I.E.R a declarat că nu cunoaște nicio persoană cu numele P.G. și nici nu știe dacă această persoană a fost cazată la Hanul din Ivești. Această afirmație este însă contrazisă de materialul probator, numitul P.G. fiind recunoscut de unii dintre angajații hanului, de martorul D.I., dar și de către martora N.O.A., care l-a recunoscut pe numitul P.G., despre care a precizat că „a locuit, o perioadă, la hanul de la Ivești și urma să deschidă o societate, împreună cu I.E.R”. Tot la solicitarea acestuia din urmă, N.O.A. a completat cererea pentru deschiderea contului și fișa specimenului de semnătură, cu numele „P.G.”.
Nici despre (…), inculpatul I.E.R nu a putut oferi informații, deși, după cum s-a văzut anterior, este contrazis de către contabila sa. Martora N.O.A. a confirmat că inculpatul I.E.R a coordonat activitatea (…), dar și a celorlalte societăți angrenate în activitatea infracțională, el fiind cel care îi prezenta și îi solicita facturi.
De asemenea, martora a menționat că, în virtutea atribuțiilor de serviciu, primea documentele justificative de la inculpatul I.E.R și, în baza acestora, ținea evidența contabilă.
Cu ocazia audierii, martora a mai declarat că toate facturile de la (…) i-au fost aduse de către inculpatul I.E.R, fără a-i fi oferite alte detalii.
Inculpata I.N. a declarat că (…) era afacerea soțului său și că nu cunoaște nimic în legătură cu aceasta, că în perioada indicată ca fiind cea a activității sale infracționale (2006-2008) a fost implicată în rezolvarea unor probleme medicale ale copilului său; arată inculpata că, ocazional, a desfășurat unele activități la stația Peco Ivești ocupându-se de aprovizionarea cu consumabile și asistând la descărcarea și cântărirea combustibililor, fără a întocmi facturi de livrare ori avize de însoțire și necunoscând proveniența carburanților livrați în această stație Peco.
Cât privește împrejurările în care a fost înființată (….), inculpata a afirmat că în anul 2007, a fost contactată telefonic de către C.D. (pe care nu îl cunoscuse anterior acestui moment), care i-a solicitat să îi închirieze apartamentul său din municipiul Brăila. Cei doi s-au întâlnit în fața O.R.C Brăila, ocazie cu care inculpata i-a înmânat contractul de comodat. Inculpata a negat că l-ar fi însoțit pe C.D.D, în sediul O.R.C Brăila și că i-ar fi dat suma de 270 Euro, pentru înființarea (…).
Cu toate că era pentru prima dată când se întâlnea cu C.D.D, inculpata a acceptat să fie împuternicită „pentru a reprezenta (…), în cazul în care societatea ar fi fost controlată de organele competente, în lipsa acestuia”.
Deși inculpata a precizat că l-a cunoscut pe C.D.D în anul 2007, din cercetările efectuate a rezultat că în data de 06.04.2006, cei doi au încheiat contractul de închiriere nr. (….), folosit ca sediu social pentru (…). Inculpata a recunoscut că a completat olograf acest contract, dar nu și-a mai adus aminte împrejurările în care s-a încheiat contractul.
De asemenea, inculpata a recunoscut că a completat olograf facturile de livrare motorină și avizele de însoțire a mărfii, emise de către (….) către (….), din perioada 2005-2008 și care i-au fost prezentate de către organul de cercetare penală, dar nu și-a mai adus aminte în ce context a completat documentele.
Referitor la implicarea sa în activitatea desfășurată de către (…) inculpata I.N. a declarat că „în anul 2008, verișoara soțului său, D.C.G, a rugat-o să o ajute să îi găsească un spațiu de închiriat pentru sediul social al unei societăți comerciale, fără a-i preciza obiectul de activitate”. Împreună s-au deplasat la un imobil, situat în (…), identificat de către inculpata I.N. într-un anunț din ziar. Negocierile privind încheierea contractului de închiriere ar fi fost purtate de către D.C.G, aspect negat de către aceasta din urmă, dar și de proprietara imobilului, martora N.V..
Din cercetările efectuate a rezultat că numita D.C.G nu a solicitat ajutorul familiei Iorga, pentru a înființa (…) și (…), cu atât mai mult cu cât domicilia în Italia, de mai mulți ani și nici nu avea cunoștințe în domeniul relațiilor comerciale.
Inculpata I.N. a precizat că nu știe nimic despre (…).
Sediul social al (…) fost stabilit în (…), în baza (…) încheiat cu (…), administrată de martorul D.F.. Acest contract intra în vigoare din data de 05.03.2008, conform unei clauze din cuprinsul acestuia. Martorul D.F a declarat că nu își aduce aminte cine a reprezentat această societate, în momentul încheierii contractului (dosar vol.IV, filele 205-207).
Cu toate acestea, suspecta D.C.G nu și-a recunoscut semnătura de pe contractul de închiriere nr. 31/05.02.2008, iar inculpata I.N. a declarat că mențiunile olografe „D.C.G reprezentant al„ și „în curs de constituire” sunt executate de ea, însă nu își aduce aminte contextul și nici nu a mai văzut acest contract, deși inițial a precizat că nu știe nimic despre (…)
Martora N.V., care a închiriat imobilul ce a devenit sediul social al (…), a precizat că a fost contactată de o doamnă, despre care a declarat, cu ocazia audierii, că seamănă cu inculpata I.N., aceasta venind însoțită de un bărbat (dosar vol.IV, filele 423-431). Cei doi au vizionat spațiul respectiv, care avusese destinația de magazin de cartier, și i-au comunicat că sunt de acord să-l închirieze. Discuțiile au fost purtate cu inculpata I.N., care, după câteva zile, a revenit împreună cu o altă doamnă, despre care a aflat ulterior că se numește D.C.G. Cele două au așteptat-o în autoturism, fără a mai vizita spațiul respectiv, deși cea care a venit anterior cu acel bărbat i-a comunicat despre (D.C.G) că este persoana cu care va încheia contractul de închiriere.
Martora N.V. a declarat că inculpata I.N. a fost persoana care a completat contractul de închiriere, pentru că D.C.G scria greu, dar contractul a fost semnat de către D.C.G. Cu această ocazie, inculpata I.N. i-a comunicat că D.C.G va fi administratorul societății, deși aceasta nu s-a implicat în discuții, așa cum ar fi fost normal.
Spațiul respectiv nu a fost folosit de nicio persoană și nu s-a păstrat legătura cu persoanele care au închiriat spațiul, motiv pentru care martora a fost nevoită să rezilieze contractul de închiriere.
Deși inculpata I.N. a fost împuternicită de către suspecta D.C.G să administreze (…) și să se ocupe inclusiv de operațiunile bancare și de obținerea avizelor pentru transport fluvial, ea a declarat că nu cunoaște denumirea de (…), dar că ar fi fost împuternicită „să reprezinte (…), în eventualitatea în care va desfășura o activitate comercială în spațiul închiriat”.
Pentru considerentele mai sus reținute s-a apreciat ca fiind pe deplin dovedită vinovăția inculpaților I.E.R și I.N. privind comiterea infracțiunilor evaziune fiscală în formă continuată, respectiv complicitate la aceste infracțiuni, iar în privința primului inculpat și cu privire la infracțiunea de spălare de bani; instanța urmează a înlătura însă din conținutul juridic al infracțiunilor de evaziune fiscală, independent de forma de participație, dispozițiile alin. 3 al art. 9 din Legea 241/2005 având în vedere concluziile expertizei fiscale judiciare întreprinse în cauză, expertiză emanând de la un expert independent față de părțile în proces, expert a cărei calitate, în practica CEDO, este echivalentă cu aceea a unui martor științific, nesubordonat nici uneia dintre părțile în cauză.
La individualizarea sancțiunilor ce au fost aplicate în cauză au fost avute în vedere, în mod deosebit, natura și gradul de pericol social al infracțiunilor, corelativ cu elementele care circumstanțiază persoana inculpaților dar și cu comportamentul procesual al acestora; astfel, infracțiunile de evaziune fiscală care au luat amploare pe fondul crizei economice actuale se constituie într-un fenomen complex cu profunde conotații economice care afectează societatea și, pe cale de consecință, pot da naștere la importante perturbări de ordin economic.
În același timp inculpații (cu excepția inculpatului I.E.R.) se află la primul conflict cu legea penală și au avut un comportament procesual bun, prezentându-se la fiecare termen în instanță.
În consecință, constatându-se persistența în comiterea actelor materiale ale infracțiunilor deduse judecății,s-a aplicat inculpaților I.E.R și I.N. câte o pedeapsă a închisorii într-un cuantum care să depășească minimul legal special prevăzut de textul incriminator precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II a și lit. b și c C.p. pe o durată de 3, respectiv 2 ani, după executarea pedepselor principale.
Raportat la dispozițiile legii penale mai favorabile ce trebuie aplicate în conformitate cu art. 5 al. 1 Cod penal instanța a apreciat că se impune a se da eficiență dispozițiilor vechii legislații penale (legislația în vigoare la data comiterii faptelor-respectiv Codul penal anterior (1968) și Legea 241/2005 în forma în vigoare în anul 2009), avându-se în vedere analiza comparată între mențiunile relative regimului sancționator pentru infracțiunea continuată precum și pentru contopirea pedepselor; astfel, cu privire la inculpații în cauză urmează a-și găsi eficiența dispozițiile legale ale art. 33 lit. a/art. 34 lit. b C.p.(1968) precum și cele ale art. 35 al. 1 C.p.(1968) relative concursului de infracțiuni, urmând ca fiecare dintre aceștia să execute pedeapsa cea mai grea, cu aplicarea unui spor corelativ gravității faptelor și persistenței infracționale.
Din perspectiva modalității de executare instanța a apreciat că scopul sancțiunilor va putea fi atins doar prin executare efectivă, avându-se în vedere gravitatea infracțiunilor, consecințele cantitative ale acestora și perioada relativ extinsă a activității infracționale.
A fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II a și lit. b și c Cod penal pe durata executării pedepselor principale astfel aplicate ambilor inculpați, în conformitate cu disp. art. 71 al. 2 Cod penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a constat că încă din faza urmăririi penale A.N.A.F.-Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați a formulat în termenul legal procedural pretenții civile în sumă de 8.680.598,50 lei, reprezentând accize și TVA în urma desfășurării activităților infracționale, solicitând, totodată și accesoriile legale calculate la suma de bază; ulterior aceeași parte civilă și-a modificat pretențiile inițiale solicitând suma de 8.680.609,50 lei reprezentând accize și TVA, precum și suma de 8.895.442 lei reprezentată de impozitul pe profit și TVA stabilită în urma inspecțiilor fiscale desfășurate de organele fiscale
Raportul de expertiză fiscală judiciară întocmit în cauză (filele 17-65 dosar instanță vol. III) concluzionează faptul că taxele suplimentare centralizate, în condițiile Codului de procedură fiscală, ținând cont atât de cheltuieli cât și de venituri, în ipoteza în care în loc de motorină s-au achiziționat uleiuri minerale, pentru societățile (…)., (…)., (…) și (…) însumează 513.102,60 lei, reprezentând: impozit pe profit-16% (204.062,45 lei), majorări impozit pe profit (26.459 lei), TVA de plată- 19% (242.324,15 lei) și majorări TVA (40.257 lei).
În consecință, având în vedere probatoriul mai sus detaliat precum și mențiunile expertizei de specialitate întocmită în cauză instanța a apreciat ca fiind întrunite condițiile răspunderii civile, astfel încât urmează a-i obliga pe inculpații I.E.R și I.N. în solidar, și pe fiecare în solidar cu părțile responsabile civilmente (…) (pentru inculpatul I.E.R), respectiv (…) (pentru inculpata I.N.) – celelalte părți responsabile civilmente fiind radiate - la plata către partea civilă A.N.A.F.- D.G.F.P. Galați a despăgubirilor civile mai sus menționate însumând 513.102,6 lei-impozit pe profit și majorări, TVA și majorări, precum și la plata accesoriilor legale până la data plății efective.
S-a constat că în cauză au fost instituite măsuri asiguratorii, astfel: Prin ordonanța nr. 89/P/2009 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați, din data de 08.10.2013 (dosar vol.VI, filele 778-783), s-a dispus, în temeiul art. 163 și următoarele Cod procedură penală, art. 20 și art. 22 din Legea nr. 78/2000, instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților I.E.R, I.N. și (…), după cum urmează:
- apartament (…) și teren (…) care aparține inculpaților I.E.R;
- autoturism (…), care aparține inculpaților I.E.R și I.N.;
- autoturism (…), care aparține inculpatei I.N.;
- apartament (…), care aparține inculpatei I.N.;
- suprafața (…);
- imobilul (…);
- cantitatea de 136.432 litri de ulei mineral tip motorină identificată cu ocazia despitării navei (…), care aparținea inculpatei S.M.O.Co.SRL și a fost lăsată în custodie la (…).
În temeiul disp. art. 404 al. 4 lit. c Cod procedură penală a fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor menționate.
În conformitate cu disp. art. 33 din Legea 656/2002 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.E.R a sumei de 278.500 lei, reprezentând singurele transferuri interbancare nejustificate având ca plătitor pe (…) către (…) supliment la raportul de expertiză fiscală judiciară filele 201-237 dosar instanță vol. IV); astfel, la dosar există nota C/IX/423/9.02.2010 (vol. IV-filele 589-631) prin care Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor evidențiază ca sumă posibil reciclată prin această operațiune, suma de 6.035.707 lei Ron (aprox. 60 miliarde lei Rol) prin intermediul conturilor personale sau ale societăților comerciale (…), (…), (…) și (…). Se impune însă a fi indicată sursa de proveniență a bunurilor care formează obiect al spălării banilor și a fi dovedit caracterul ilicit al acesteia, respectiv faptul că ne aflăm în prezența unei infracțiuni premisă; în acest sens prin Decizia penală nr. 4032/5.12.2008 a I.C.C.J - Secția Penală s-a precizat că nu poate exista spălare de bani dacă nu este indicată originea ilicită a bunurilor raportat la infracțiunea din care acestea provin; ori raportul de expertiză judiciară-supliment, întocmit în ideea stabilirii cu exactitate a transferurilor interbancare și a retragerilor în numerar (de la B.R.D. Galați, Raiffeisen Bank) și în mod deosebit a justificării acestora, evidențiază suma de 278.500 lei ca fiind singurul transfer interbancar în privința căruia nu există nici o justificare.
Au fost, de asemenea, obligați inculpații, fiecare în parte, la plata cheltuielilor judiciare în cauză, iar în temeiul disp. art. 13 al. 1 din Legea 241/2005 s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, către Oficiul Național al Registrului Comerțului Galați.
Totodată, în conformitate cu disp. art. 37 din Legea 656/2002 s-a dispus a se comunica prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Împotriva sentinței penale nr 433/13.07.2017 a Tribunalului Galați au formulat apel Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați – și inculpații I.E.R și I.N..
În apelul formulat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați a critica soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinice.
S-a arătat, în motivele scrise de apel că sentința penală pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente :
-greșita schimbare a încadrării juridice, respectiv înlăturarea alin. 3 la infracțiunile de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a și respectiv art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 (pentru ambii inculpați);
-cuantumul sumei confiscate în folosul statului de la inculpatul Iorga Emil Răzvan pentru infracțiunea de spălare de bani
a)În ceea ce privește dispoziția de schimbare a încadrării juridice, prin înlăturarea din conținutul juridic al infracțiunilor de evaziune fiscală, independent de forma de participație, a prevederilor alin. 3 al art. 9 din Legea nr. 241/2005 (pentru ambii inculpați), s-a apreciat că, în mod nelegal, instanța de judecată a dat eficiență concluziilor expertizei fiscale judiciare întreprinse în cauză, fără a valorifica concluziile acestei expertize prin prisma coroborării cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Analiza activității infracționale din prezenta cauză a reliefat două modalități de prejudiciere a bugetului statului:
-sustragerea de la plata accizelor datorate prin introducerea în circuitul carburanților auto al uleiurilor minerale neaccizate;
-sustragerea de la plata TVA aferentă acestor accize.
Astfel, s-a constatat că inculpatul I.E.R a ascuns proveniența combustibilului, format dintr-un amestec de uleiuri minerale neaccizate, diluanți și alte produse, vândut drept motorină prin stația (…), de către (…), prin aprovizionarea acestor produse în numele unor societăți comerciale tampon, pe care le coordona personal, în urma numirii ca administratori a unor persoane care nu aveau reprezentarea integrală a activității desfășurate.
De la aceste societăți tampon (…), inculpatul I.E.R și-a asigurat documente justificative, care atestau că (…) s-a aprovizionat cu motorină pentru autovehicule de la furnizori autorizați (ex: (…)), însă acest combustibil era preparat chiar în incinta stației PECO (fracțiile petroliere inferioare erau aditivate până se obținea o cifră octanică aproximativă specifică motorinei), unde se descărcau transporturile care veneau direct de la furnizorii reali ai produselor respective sau era descărcat din tancurile navei (…) (nava fiind folosită de către inculpatul I.E.R).
Pentru a-și asigura folosul infracțiunii, reprezentat de diferența de preț dintre produsele neaccizate și motorina contrafăcută, inculpatul a interpus în acest circuit un al doilea rând de societăți tampon, cu rolul de furnizori scriptici (conform viramentelor bancare) ai primului rând de societăți. Scopul acestei manopere a fost justificarea transferului sumelor de bani, care rămâneau după plata furnizorilor de uleiuri și diluanți, din conturile primului rând de societăți tampon și retragerea acestora din conturile celui de-al doilea rând de societăți tampon, pentru folosirea în interes personal, de către inculpat.
Concomitent cu operațiunile comerciale simulate prin conturile bancare ale grupului de societăți avut în vedere, coordonatorul acestora (inculpatul I.E.R) a derulat importante operațiuni financiare constând în plăți/încasări reciproce, scopul reprezentându-l disimularea adevăratei surse a banilor respectivi.
Conform Rapoartelor de constatare ale specialiștilor D.N.A, prin intermediul (…) urmare a comercializării uleiurilor minerale și a diluanților ca și combustibili auto, s-a cauzat un prejudiciu total de 8.680.609,50 lei (2.325.749,46 Euro), structurat astfel:
-(…): 2.275.159,09 lei (620.154,91 EURO) reprezentând accize în cuantum de 1.911.739,51 lei (533,960,95 EURO) și TVA aferent în cuantum de 363.419,58 lei (86.193,96 EURO).
-(…): 656.637,28 lei (185.485,80 EURO), reprezentând accize în cuantum de 551.796,53 lei (156.823,56 EURO) și TVA în cuantum de 104.840,75 lei (28 662,24 EURO) – relații comerciale desfășurate cu (…), în perioada octombrie 2007 – februarie 2008.
Referitor la activitatea desfășurată de către această societate, a fost calculat și un prejudiciu în cuantum de 4.430.764 lei (1.208.642,89 Euro), reprezentând acciza (3.723.331 lei) și TVA aferentă accizei (707.433 lei), care ar fi trebuit plătite de către (…), în urma desfășurării activităților comerciale din perioada martie 2007 – ianuarie 2009.
-(…): 1.111.302,90 lei (288.307,51 EURO), reprezentând accize în cuantum de 933.867,96 lei (243.100 EURO) și TVA aferentă în cuantum de 177.434,94 lei (45.207,51 EURO).
-(…): 121.839 lei (34.369,67 EURO) reprezentând accize în cuantum de 102.385,83 lei (28.912 EURO) și TVA aferentă, în cuantum de 19.453,32 lei (5457,67 EURO) – cantitatea de 89.960 kg motorină achiziționată de la (…), în perioada 11.07.2008 – 06.08.2008.
Cât privește cantitatea de 52.811 kg motorină Euro 5 cu destinația nava (…), achiziționată de la (…), în perioada 17.09.2008 – 27.03.2009, a fost calculat și un prejudiciu în cuantum de 84.896,23 lei (23.158,35 EURO) reprezentând accize în cuantum de 71.341,37 lei (17.512,73 EURO) și TVA aferent în cuantum de 13.554,86 lei ( 5.645,62 EURO).
Cât privește activitatea desfășurată de către (…), având în vedere că această societate a fost introdusă în circuit pentru a justifica, prin documente fictive, atât intrările de motorină neaccizată, cât și ieșirile de motorină, s-a constatat că prejudiciul reținut inițial în sarcina acestei firme nu se susține, el fiind corect stabilit în sarcina (…)
În cauză, prin adresa nr.10518/24.02.2014, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice – Galați (dosar vol.VI, fila 708), a comunicat faptul că înțelege să se constituie parte civilă cu următoarele sume:
-Suma totală de 2.275.159,09 lei, din care acciză - 1.911.739,51 lei și TVA aferent accizei – 363.419,58 lei, prejudiciu cauzat de către (…);
-Suma totală de 656.637,28 lei, din care acciză – 551.796,53 lei și TVA aferent accizei – 104.840,75 lei, la care se adaugă și suma de 4.430.764 lei, reprezentând cuantumul accizei stabilită pentru uleiurile industriale și diluantul achiziționate în perioada 2007 – 2008, care au fost comercializate drept combustibil pentru motorul autovehiculelor.
Raportul de expertiză fiscală judiciară întocmit în cauză, la data de 08.07.2016, a concluzionat faptul că taxele suplimentare centralizate, în condițiile Codului de procedură fiscală, ținând cont atât de cheltuieli, cât și de venituri, în ipoteza în care în loc de motorină s-au achiziționat uleiuri minerale, pentru (…), însumează 513.102,60 lei, reprezentând: impozit pe profit (204.062,45 lei), majorări impozit pe profit (26.459 lei), TVA (242.324,15 lei) și majorări TVA (40.257 lei).
În legătură cu răspunsurile la obiectivele din Raportul de expertiză judiciară, a fost formulat un punct de vedere de către specialistul antifraudă din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați, fiind exprimate obiecțiuni la punctele 1,2 și 4 din raport. Ulterior, au fost formulate și răspunsuri la obiecțiunile depuse la Raportul de expertiză judiciară întocmit în data de 08.07.2016 în dosarul penal nr.7402/121/2014 al Tribunalului Galați.
Astfel, s-a precizat că urmare a alegerii nefundamentate a metodei marjei la stabilirea prin estimare a bazei de impunere, cheltuielile estimate au fost stabilite în baza unui indicator de marjă a profitului de 3,2574% pentru domenii cu activitate similară, extrasă de pe internet, cu consecința fiscală a diminuării bazei impozabile aferentă livrărilor și achizițiilor efectuate de societățile (…), până la limita în care experții stabilesc un total taxe suplimentare pentru cele patru societăți, în sumă de 513.102,60 lei, cu mențiunea la pg. 25, că: ” prejudiciul reținut inițial în sarcina societății (…), nu se susține, el fiind corect stabilit în sarcina (…)
Ordinul nr.3389/2011 stabilește faptul că selectarea metodelor de stabilire prin estimare a bazelor de impunere se va face în funcție de situația identificată la contribuabil, sursele de informații, înscrisurile identificate și de complexitatea activității verificate, cu luarea în calcul printr-o notă de fundamentare a mai multor elemente – descrise, nelimitativ, de actul normativ (avându-se în vedere toate datele și documentele deținute la data controlului care au relevanță pentru estimare )– astfel încât estimarea să se apropie cât mai mult de realitate. La stabilirea prin estimare a cheltuielilor aferente bazei de impunere, se va ține cont de încadrarea conținutului economic real al acestora în vederea determinării stării de fapt fiscale.
Simpla explicație din cuprinsul raportului de expertiză fiscală judiciară, pag.25, conform căreia” În ceea ce privește impozitul pe profit și taxă pe valoare adăugată aferentă acestor tranzacții cu uleiuri minerale, experții vor proceda în cele ce urmează la estimarea acestora în condițiile impuse de prevederile art. 67 Cod de procedură fiscală și utilizând metoda marjei, așa cum este ea definită prin Ord. 3389/2011, ….”, este insuficient fundamentată, ori instrucțiunile de aplicare a metodelor de estimare, prevăzute de Ordinul 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere, stabilesc necesitatea acestei fundamentări în alegerea unei metode adecvate, cu luarea în calcul a tuturor elementelor identificate ca apropiate situației de fapt fiscale.
Folosirea metodei marjei în această situație, nu poate duce decât la considerarea ” corectitudinii” îndeplinirii obligațiilor de către contribuabil, respectiv încadrarea retragerilor importante de numerar drept cheltuieli deductibile ignorând comportamentul fiscal al acestuia, cu consecința fiscală a ”construirii” unor cheltuieli deductibile aferente unor documente justificative fictive de achiziție.
În ceea ce privește motorina achiziționată de către societatea (…) în vederea consumului propriu pentru navigație, organul fiscal și specialistul DNA a calculat acciza datorată și TVA aferentă pentru cantitatea de motorină achiziționată în regim de scutire de la plata accizelor ”în vederea utilizării drept combustibil pentru navigația în apele comunitare și pentru navigația pe căile navigabile interioare”, motorină pe care a comercializat-o ulterior prin stațiile de carburanți, încălcând regimul de scutire. Starea de fapt reală este descrisă amănunțit în actele de constatare existente la dosarul cauzei. Mențiunea experților din cuprinsul raportului de expertiză conform căreia ”veniturile realizate au fost constituie în urma comercializării acestor uleiuri minerale” nu respectă prevederile pct. 78 alin. (2) lit. b) din HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare: ” Orice produs, altul decât cele de la alin. (3) al art. 201^16 ( motorină, benzină,…) din Codul Fiscal, este supus unei accize, atunci când:..b) produsul este pus în vânzare drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;”.
S-a apreciat că societatea analizată avea obligația legală, ca înainte de vânzare, să adreseze o solicitare Comisiei privind autorizarea operatorilor de produse accizabile, pentru ÎNCADRAREA PRODUSELOR respective din punct de vederea al accizelor, în conformitate cu prevederile alin. (3) din HG 44/2004. Societatea a comercializat produsele respective, cu titlu de motorină, certificând aceste produse ca produse energetice cu destinația combustibil pentru motor sau pentru încălzire.
Art.11-(1), Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare:-”La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției. În cazul în care tranzacțiile sau o serie de tranzacții sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convențiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacții artificiale se înțelege tranzacțiile sau seriile de tranzacții care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.”;
Cheltuiala directă de achiziție a acestor produse trebuie să fie analizată din punctul de vedere al realității operațiunilor consemnate în documentele justificative, emiterea și completarea acestora trebuie să fie conformă dispozițiilor legale, nu doar sub aspectul formal, al existenței și completării tuturor mențiunilor cuprinse în acestea, cu și sub aspect substanțial, al concordanței cu realitatea, a datelor privind operațiunea economică efectuată, în ansamblul său, atât cu privire la părți, cât și cu privire la obiect.
În acest sens, s-a apreciat că nu ne aflăm în situația considerării unei tranzacții din punct de vedere al existenței acesteia, cum s-a menționat la pag. 17 din cuprinsul Raportului de expertiză judiciară”veniturile realizate au fost constituite în urma comercializării acestor uleiuri minerale, în mod cert și cheltuiala, efectuată în scopul realizării acestor venituri, nu putea fi decât cea de aprovizionare cu aceste uleiuri minerale, fără de care nu ar fi existat acele venituri…”, ci al reîncadrării conținutului economic real al acesteia și a scopului obținerii avantajului fiscal (obligația fiscală).
Prin examinarea tuturor informațiilor și documentelor necesare pentru determinarea corectă a situației fiscale a societății analizate, s-a apreciat că rezultă faptul că, intenția acesteia a fost de a ascunde operațiunea de achiziție a uleiurilor minerale, neînregistrând-o în evidențele contabile și fiscale în scopul obținerii avantajului fiscal provenit din comercializarea produselor respective, cu titlu de motorină, în urma unor operațiuni de amestecare a acestora.
Pentru a disimula proveniența ”motorinei” comercializate, I.E.R, ajutat de către I.N. au participat la crearea unui circuit economic fictiv,prin falsificarea unor documente justificative, care atestau calitatea motorinei și proveniența acesteia de la societăți autorizate, folosit pentru declararea unor tranzacții nereale și punerea în circuitul documentar a unor facturi în vederea creării unui avantaj fiscal pentru beneficiarul final și retragerii succesive a unor sume importante de bani prin intermediul circuitului fictiv creat.
În cuprinsul raportului de expertiză, experții contabili s-au folosit de faptul că rezultatele analizelor nu prezintă uleiurile minerale ca având caracteristicile tehnice ale unui produs accizabil, așa cum este prevăzut la art. 206^2 din Codul Fiscal cu concluzia că acestea sunt produse neaccizabile, ignorând starea de fapt, respectiv constatările faptice că: ” în data de 21.01.2009 organul de control din cadrul M.A.I – Biroul de Poliție Transporturi Brăila a reținut 2 (două) autocisterne (SV 08 RBX, SV 18 STE) cu ulei mineral în cantitate de 34.141 litri respectiv 35.885 litri provenit de la aceeași navă, în total 70.026 litri ulei mineral. Actele care însoțeau acest ulei mineral (avizele de însoțire marfă cu nr. 5780566 / 20.01.2009, respectiv nr. 5780567 / 20.01.2009) indicau faptul că produsul era „motorină eurodiesel” și că urma să fie folosită pe nava Giurgiu ca și carburant.”,
”Urmare explicațiilor date de conducătorii auto către organul de control al Biroului de Poliție Transporturi Brăilă, a rezultat faptul că în seara zilei de 20.01.2009, aceștia au încărcat uleiul mineral de la nava Giurgiu 9 pentru livrarea către societățile mai sus menționate și nicidecum nu l-au descărcat în tancurile de combustibil ale navei Giurgiu 9, așa cum s-a menționat în avizele de însoțire a mărfii nr. 5780566 și 5780567 din 20.03.2009 întocmite de către administratorul (…), I.E.R, pentru transferul motorinei de la sediul declarat la dana de acostare a navei.
Din cantitatea de 70.026 litri ulei mineral aflat în cele două cisterne și din cantitatea de 66.406 litri ulei mineral din tancurile de balast ale navei Giurgiu 9 au fost prelevate probe și contraprobe de ulei mineral care au fost expertizate la laboratorul L. Galați. Prin Raportul de Expertizare seria E nr. 0000675/05.02.2009 a rezultat ca produsul expertizat este un produs neconform și că probele prelevate sunt similare.”
Prin urmare, întreaga cantitate de ulei mineral era destinată punerii în vânzare cu titlu de motorină certificat de faptul că toată cantitatea de 70.026 litri ulei mineral aflat în cele două cisterne din cisterne circula cu titlul de ”motorină eurodiesel”, a fost încărcată din tancurile de combustibil ale navei (….) în care a fost identificată o altă cantitate de 66.406 litri ulei mineral asupra căreia laboratorul L. s-a pronunțat că probele prelevate sunt similare cu cele din cisterne.
S-a mai arătat că specialistul antifraudă din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați a precizat că regimul fiscal al produsul expertizat este determinat de către prevederile pct. 78 alin. (2) lit. b) din HG 44/2004 privind Codul fiscal. cu normele metodologice de aplicare: ” Orice produs, altul decât cele de la alin. (3) al art. 201^16 ( motorină, benzină,…) din Codul Fiscal, este supus unei accize, atunci când:..b) produsul este pus în vânzare drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;”, prin urmare importantă este destinația acestui produs (accizabil sau nu) respectiv faptul că acest produs urma să fie pus în vânzare drept combustibil pentru motor.
Astfel, legiuitorul prevede situația în care cineva ar putea folosi orice produs în afara celor accizabile prevăzute de Codul Fiscal, cu destinația ( art. 216^4 – ”destinat a fi utilizat, pus în vânzare ori utilizat”) de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire, stabilind regimul fiscal de obligație la plata accizelor pentru acest produs, indiferent dacă acel contribuabil respectă obligațiile privind obținerea încadrării tarifare ca accizabil sau nu pentru acest produs.
Importante în susținerea cauzei privind destinația acestor uleiuri minerale, sunt și celelalte aspecte privind activitatea inculpaților, consemnate în dosarul cauzei, respectiv declarațiile martorilor privind comercializarea prin stațiile de carburanți a unor produse neconforme rezultate din amestecul de uleiuri minerale cu alte produse cu rezultatul vânzării acestui amestec drept motorină, declarațiile martorilor care au achiziționat acest amestec cu titlu de motorină și ale căror autovehicule au avut probleme tehnice ca urmare a utilizării acestui amestec.
În ceea ce privește motorina achiziționată de către societatea (…) în vederea consumului propriu pentru navigație, din cuprinsul raportului de constatare întocmit de specialistul DNA la data de 31.03.2011, rezultă că : ”În perioada iulie 2008 – ianuarie 2009, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a aprobat ca (…) să achiziționeze cantitatea de 83.952 litri de motorină (neaccizată) pentru utilizarea drept combustibil pentru motoare de navigație în apele comunitare și teritoriale, motorină aprovizionată de la furnizorii: (…) cantitatea de 58.960 litri și (…) cantitatea de 24.992 litri. Această cantitate de motorină a fost achiziționată de societate, a fost recepționată și dată în consum pe nava Giurgiu 9.”
”Aprovizionările cu motorină pentru funcționarea navei se făceau numai în baza autorizației de buncherare emisă de Căpitănia Portului Brăila, ori conform adresei nr. 1227/23.03.2009 Căpitănia Portului Brăila a confirmat că în perioada iulie 2008- ianuarie 2009 (…) a avut două autorizații eliberate, nr. 135/04.10.2008 pentru cantitatea de 10 tone motorină transportată cu cisterna (…), respectiv autorizația nr. 116/10.01.2009 pentru cantitatea de 10,5 tone motorină, buncherare neefectuată.”.
Recepția și darea în consum s-a făcut de către contribuabil prin întocmirea documentelor justificative aferente ori situația de fapt pune în discuție tocmai comportamentul fiscal al acestuia, suspiciunea unor fapte de evaziune fiscală, respectiv evidențierea unor operațiuni fictive.
Dacă achiziționarea motorinei în regim de scutire pentru navigație poate fi efectuată în regim de scutire de la plata accizelor în baza certificatului de autorizare pentru navigație, aprovizionarea efectivă a navei se face în baza autorizației de bunkeraj.
Faptul că au existat doar două autorizații de bunkeraj (aprovizionare cu combustibil a navei), pentru cantitatea de 20,5 tone cu concluzia consemnată în raportul de constatare ”bunkerare neefectuată” din cantitatea totală de 83.952 litri de motorină (neaccizată) achiziționată în regim de scutire, nu poate fi considerată utilizare în scopul pentru care a fost acordată scutirea, respectiv utilizarea pentru navigație.
Având în vedere aceste considerente, apreciem că în cauză, trebuie menținute și dispozițiile alineatului 3 al art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru ambii inculpați, având în vedere că din materialul probator administrat în cauză, rezultă că prin intermediul (…), urmare a comercializării uleiurilor minerale și a diluanților ca și combustibili auto, s-a cauzat un prejudiciu total de 8.680.609,50 lei (2.325.749,46 Euro).
b) Referitor la suma confiscată de la inculpatul I.E.R., în temeiul art. 33 din Legea nr. 656/2002, instanța de fond a avut în vedere doar suma de 278.500 lei, reprezentând singurele transferuri interbancare nejustificate având ca plătitor pe (…) către (...), conform mențiunilor din suplimentul la raportul de expertiză fiscală judiciară.
Instanța de fond a reținut că la dosar există nota C/IX/423/09.02.2010 prin care Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor evidențiază ca sumă posibil reciclată prin această operațiune, suma de 6.035.707 lei, prin intermediul conturilor personale sau ale societăților comerciale (…), dar se impune a fi indicată sursa de proveniență a bunurilor care formează obiect al spălării banilor și a fi dovedit caracterul ilicit al acesteia, respectiv faptul că ne află în prezența unei infracțiuni premisă. Instanța de fond a invocat Decizia penală nr. 4032/05.12.2008 a Î.C.C.J – Secția Penală, prin care s-a precizat că nu poate exista spălare de bani dacă nu este indicată originea ilicită a bunurilor raportat la infracțiunea din care acestea provin. Or, raportul de expertiză judiciară – supliment, întocmit în ideea stabilirii cu exactitate a transferurilor interbancare și a retragerilor în numerar și, în mod deosebit a justificării acestora, evidențiază suma de 278.500 lei, ca fiind singurul transfer interbancar în privința căruia nu există nicio justificare.

Din probatoriul administrat în cauză și analizat în mod detaliat în cuprinsul rechizitoriului, s-a apreciat că rezultă în mod clar și cert că inculpatul I.E.R, direct sau prin intermediul persoanelor interpuse, a transferat sumele de bani provenite din evaziunea fiscală, printr-o rețea complexă de societăți comerciale, cu titlul de „avans marfă”, „plăți diverse”, „plăți salarii”, „achiziții fier vechi/cereale”, etc., deși în realitate aceste transferuri nu aveau la bază operațiuni comerciale reale, scopul fiind reciclarea veniturilor obținute în mod ilegal, prin conversia banilor în intrări bancare și de a-și însuși, aparent legal, aceste sume ilicite.
Trecerea numerarului prin conturile societăților implicare în acest circuit fictiv comercial, într-un cuantum aflat sub limita legală care ar fi declanșat un control din partea organelor abilitate, s-a realizat și în scopul de a îndepărta fizic veniturile inițiale derivate din activitățile ilicite de evaziune fiscală, prin reintroducerea în circuite comerciale aparent legale.
În legătură cu aceste aspecte, s-a precizat că inculpatul I.E.R. a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. 89/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați, și pentru săvârșirea infracțiunii continuate de spălare de bani, prevăzută de art. 29 al.1 lit. a și c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 al.1 Noul Cod penal (acte materiale corespunzătoare perioadei 2008-2009 și activității desfășurate prin intermediul a 4 societăți, reținându-se că în perioada 2008-2009, direct sau prin intermediul persoanelor interpuse, prin conturile personale și ale (…), a transferat diferite sume de bani, cu titlu de „avans marfă” sau „c/val. motorină”, pe care le-a retras ulterior sau le-a folosit pentru achiziționare de valută, urmată de retragerea sumei, cunoscând că sumele de bani provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, suma reciclată prin operațiunea de spălare a banilor fiind în cuantum de 6.035.707 RON – echivalentul a 1.650.000 Euro.
Aceste aspecte au fost semnalate și de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care s-a sesizat cu privire la efectuarea mai multor operațiuni financiare suspecte de spălare a banilor, în perioada 2008-2009, de către inculpați, prin intermediul conturilor personale și ale (…), suma reciclată prin operațiunea de spălare a banilor (6.035.707 RON – echivalentul a 1.650.000 Euro) provenind din săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală (Nota nr.C/IX/423/09.02.2010, dosar vol.VI, filele 589-631).
În cuprinsul rechizitoriului, dar și în Nota nr.C/IX/423/09.02.2010 au fost prezentate detaliat operațiunile de creditare și debitare ale conturilor (…), concluzia fiind că operațiunile desfășurate nu se încadrează în tiparul specific unor relații comerciale logice și corecte.
Din analiza materialului probator (prezentat detaliat în cuprinsul rechizitoriului) rezultă că au fost constatate creditări și debitări de la și către aceeași societate comercială (ex: (….); încasări și plăți de la și către aceeași societate, în aceeași zi și în același cuantum; ridicarea în numerar, de la diferite ATM – uri, a sumelor încasate și efectuarea de schimburi valutare; transferarea unor sume de bani în conturile personale ale unuia dintre administratorii societății, justificarea folosită neavând o bază reală și ridicarea acestora de la A.T.M –uri, etc.
Cât privește activitatea de creditare a conturilor (…), cu justificarea „cval. marfă”, organele de control au apreciat că sumele respective au fost integrate în activitatea comercială a firmei, creându-se un circuit financiar aparent legal, întrucât „marfa” (motorină și benzină) provenea din amestecul uleiurilor minerale și a diluanților, până la obținerea unei cifre octanice aproximative, specifice produsului finit.
Astfel, la data de 21.05.2008, (…) a primit suma de 61.000 lei cu titlu de avans de marfă, sumă care figurează ca fiind retrasă în numerar de către suspecta D.C.G, la Liești și Tecuci (dosar vol.IX, fila 126).
La data de 22.05.2008, (…) a primit de la (…) suma de 91.000 lei cu titlu de avans de marfă, sumă care a fost retrasă în numerar de către suspecta D.C.G., la Liești și Tecuci (dosar vol.IX, fila 127).
La data de 23.05.2008, societatea a primit de la (…) suma de 30.500 lei, care a fost retrasă în numele suspectei D.C.G (dosar vol.IX, fila 128).
Cu toate că sumele au fost încasate cu titlu de „avans marfă”, nu a fost efectuată nicio operațiune de livrare marfă de banii respectivi și nici nu sunt restituiți banii respectivi.
La data de 13.06.2008, (…) a efectuat o plată de 100.000 lei, (suma fiind încasată în aceeași dată din contul deschis la BRD al (…), cu titlu de contravaloare marfă), în contul (…) cu titlu de contravaloare marfă pentru (…), care intrase în atenția organelor fiscale (dosar vol.IX, fila 130).
Suma de 100.000 lei a fost încasată de (…), cu titlu de contravaloare motorină și era prima operațiune pe acel cont, iar (…) și (…) nu aveau motiv să facă o astfel de plată, decât dacă erau „dirijate” de persoana care avea interes să plătească pentru (…), respectiv inculpatul I.E.R, care negociase relația cu furnizorul (…) și avea o obligație față de acesta.
În data de 06.08.2008, (…) a încasat din contul BRD al (…), suma de 178.500 lei cu titlu de cval motorină. Această sumă a fost folosită pentru cumpărarea de dolari americani, la cursul de 3,225 lei/USD, în echivalent 181.142 lei, la data de 08.08.2008, alături de suma de 1200 lei depusă în aceeași zi, în numele suspectei D.C.G (dosar vol.IX, fila 134). Din analiza contului în USD, a rezultat că la data de 08.08.2009, a fost retrasă suma de 76.631,15 USD, echivalent al sumei de 172.000 lei, cu titlu de avans pentru import marfă către beneficiarul (…) (dosar vol.IX, fila 298).
La data de 18.08.2008, (…) a încasat de la (…), cu titlu de cval marfă, suma de 10.000 lei, pe care a virat-o către (…), cu titlul plată pentru (…). Această sumă a fost virată în contul de la Raiffeisen Bank al (…) de către (…), ca și c/val motorină (dosar vol.IX, fila 136).
La data de 19.08.2008, (…) a încasat drept contravaloare marfă de la (…), suma de 240.500 lei, plătind către (…), cu titlul plată pentru (…), suma de 405 lei. Această sumă de 240.500 lei a fost virată în contul (…) de (…), ca și cval motorină (dosar vol.IX, fila 137).
La data de 20.08.2009, (…) a folosit suma de 233.648 lei, provenită din suma virată de (…) la data de 19.08.2008, pentru a cumpăra USD, iar pe data de 02.09.2008 a încasat de la (…) suma de 211.000 lei (primită de aceasta de la (…), dintr-un cont BRD cu titlu de cval motorină) și a mai cumpărat USD la data de 04.09.2008, în valoare de 203.000 lei (dosar vol.IX, fila 138).
Tot la data de 04.09.2008, (…) a realizat un transfer în contul său de card, a sumei de 3.100 lei, cu titlu de salariu pentru suspecta D.C.G. și plătește aceeași sumă către (…) cu tilu de c/val marfă deși încasa până atunci bani de la această societate (dosar vol.IX, fila 142).
Din analiza contului în USD a rezultat că la datele de 20.08.2008 și 04.09.2008, (…) a folosit suma de 95.000 USD cumpărați din cei 233.648 lei și respectiv suma de 82.000 USD cumpărați din cei 203.000 lei, pentru a plăti către (…) avans import motorină sau avans marfă (dosar vol.IX, filele 138, 142, 299-301).
La data de 08.09.2008, (…) a încasat de la (…), suma de 53.000 lei ca și c/val marfă (primită de aceasta de la (…) dintr-un cont de BRD cu titlu de contravaloare marfă). Din această sumă, 8000 lei au fost transferați către un cont al suspectei D.C.G, iar suma de 6000 lei a fost transferată în alt cont de-al său de card.
La data de 09.09.2008, (…) a încasat suma de 204.000 lei ca și c/val marfă de la SC LA TRANS SRL (primită de aceasta de la (…) dintr-un cont de BRD cu titlu de contravaloare marfă), pe care a folosit-o alături de alte sume existente pentru a cumpăra USD, în valoare de 238.253 lei, la data 10.09.2008. În aceeași zi, (…) a plătit către (…) suma de 3000 lei ca și c/val marfă și a transferat în alt cont al său suma de 3000 lei, iar în data de 11.09.2008, a fost plătită suma de 3000 lei, cu titlu de salariu către suspecta D.C.G.
Pe data de 16.09.2008, a fost transferată din nou suma de 3000 lei cu titlu de salariu către suspecta D.C.G. (dosar vol.IX, fila 147).
Din analiza contului în USD a mai rezultat că la data de 10.09.2008, (…) a plătit către (…), drept avans import marfă, suma de 92.000 USD, echivalent al sumei de 233.000 lei (dosar vol.IX, fila 302).
Pe data de 18.09.2008, (…) a încasat de la (…) suma de 19.000 lei, ca și cval marfă. Din această sumă s-a transferat într-un alt cont de card, suma de 9.000 lei și în contul suspectei D.C.G. tot suma de 9000 lei, ca „retragere aport” (din cercetările efectuate nu a rezultat că suspecta D.C.G. ar fi contribuit cu vreo sumă de bani, drept aport, motiv pentru care retragerea aportului apare ca fiind ilogică) (dosar vol.IX, fila 148).
În data de 23.09.2008, (…) transferă în alt cont de card suma de 3000 lei, care este ulterior virată în contul suspectei D.C.G., ca retragere aport. Totodată, este virată către (…) suma de 3.050 lei, ca retur c/val marfă (dosar vol.IX, fila 149).
La data de 25.09.2008, (…) a încasat de la (…), ca și cval marfă, suma de 6000 lei, din care, pe data de 26.09.2008, a virat suma de 3000 lei, în contul suspectei D.C.G și suma de 3000 lei în alt cont al societății.
La data de 29.09.2008, (…) a încasat de la (…) suma de 203.000 lei (primită de aceasta de la (…) cu titlu de contravaloare marfă), în 3 tranșe egale de câte 68.000 lei, ca și c/val marfă (dosar vol.IX, fila 151). Suma a fost transferată în alt cont și a fost folosită pentru cumpărarea de aproximativ 77.500 USD (suma de 47.500 USD a fost virată către (…), pentru factura proforma nr 191/01.10.2008).
La data de 01.10.2008, (…) a încasat de la (…) suma de 47.800 lei ca și c/val marfă pe care a transferat-o în alt cont, iar suma de 3000 lei a fost transferată ca și c/val marfă, în contul suspectei D.C.G., iar suma de 3000 lei a fost virată în contul (…), tot ca și c/val marfă (dosar vol.IX, fila 153).
În contul de USD, s-a înregistrat pe data de 01.10.2008, transferul sumei de aproximativ 38.700 lei, din care s-a cumpărat suma de 14.300 USD, folosiți în aceeași zi, alături de altă sumă din sold, pentru un transfer către (…), drept avans marfă (dosar vol.IX, fila 306).
La data de 03.10.2008, (…) a încasat de la (…) suma de 16.000 lei, din care a transferat în alt cont de card, suma de 8000 lei, iar suma de 8000 lei a fost returnată către (….), fără explicații (dosar vol.IX, fila 155).
La data de 06.10.2008, (…) a încasat de la (…) suma de 10.500 lei, pe care a virat-o în alt cont al său de card (dosar vol.IX, fila 156).
La data de 09.10.2008, (…) a încasat, drept cval motorină, de la (…), suma de 161.000 lei (primită de aceasta de la (…), cu titlu de contravaloare motorină), pe care a transferat-o în alt cont al său și a cumpărat suma de 54.000 USD (dosar vol.IX, fila 157). Această sumă în valută a fost folosită, în aceeași zi, pentru a plăti către (…), cu titlu de (…)
La data de 13.10.2008, (…) a transferat suma de 3000 lei în contul (….), indicat ca fiind al numitei S.S, CNP (….), cu tiltu de retragere aport, precum și suma de 11.000 lei în contul de card (dosar vol.IX, fila 158).
Fiind audiată numita S.S., aceasta a declarat că nu cunoaște nimic despre nicio persoană cu numele de I.E.R, I.N., D.C.G. sau N.O.A. și că nu a primit o astfel de sumă (dosar vol. IV, filele 391-394).
La data de 17.10.2008, (…) a primit de la (…) suma de 144.000 lei (primită de aceasta de la (…) cu titlu de contravaloare marfă), ca și c/val marfă (dosar vol.IX, fila 159). Suma a fost virată în alt cont al societății și s-a cumpărat suma de 48.000 USD, din care s-a plătit suma de 34.000 USD către (…) cu titlu de (…). În același cont de valută a fost virată și suma de aproximativ 104.000 lei, din care s-au cumparat aproximativ 36.500 USD.
La data de 20.10.2008, (…) a încasat de la (…) (primită de aceasta de la (…) cu titlu de contravaloare motorină) suma de 20.000 lei, ca și c/val marfă. Din această sumă, s-au transferat 10.000 lei în alt cont de card, iar suma de 10.000 lei a fost virată în contul (…)
La data de 23.10.2008, (…) a încasat de la (…), suma de 175.000 lei (primită de aceasta de la (…), cu titlu de contravaloare motorină), ca și c/val marfă (dosar vol.IX, fila 16). Suma a fost transferată în alt cont de valută și schimbată în aproximativ 60.000 USD, virată ulterior către (…) pentru (…)
La data de 24.10.2008, (…) a încasat de la (…), suma de 73.000 lei c/val marfă (primită de aceasta de la (…), suma fiind transferată în alt cont (dosar vol.IX, fila 161).
În data de 29.10.2008, (…) a încasat de la (…), suma de aprox 197.000 lei (provenită din încasarea făcută de (…) de la (…), în data de 27.10.2008, în valoare de aproximativ 110.000 lei ca și c/val marfă și din încasarea sumei de 100.000 lei de la (…) cu titlu de c/val motorină), din care a tranferat înapoi suma de 10.000 lei, a plătit suspectei D.C.G. suma de 3100 lei, a virat suma de 10.100 lei în contul de card, iar restul a fost transferat în alt cont de valută și s-a cumpărat suma de aproximativ 60.000 USD (dosar vol.IX, fila 162).
La data de 30.10.2008, (…) a primit suma de 40.000 lei de la (…), pe care i-a virat în alt cont de valută, unde au fost schimbați în suma de 14.400 USD și împreună cu suma de 60.000 USD, din data de 29.10.2008, i-a virat către (…), cu titlu de (…) (dosar vol.IX, fila 163).
Ulterior, pe data de 05.11.2008, (…) a încasat suma de 140.500 lei de la (…) (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină), i-a transferat în alt cont de valută, a achiziționat USD și a virat suma rezultată către (…), cu titlu de (…).
Autoritățile fiscale din Marea Britanie au comunicat că (…) nu este înregistrată în scopuri de TVA, figurând pe lista societăților „NON COMERCIALE”.
La data de 07.11.2008, (…) a primit suma de 54.000 lei de la (…) (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină). Suma de 6000 lei a returnată către (…), suma de 10.100 lei a fost virată în contul de card, iar diferența a fost transferată în alt cont de valută, schimbată în USD și virată în contul (…) (dosar vol.IX, fila 167).
La data de 13.11.2008, (…) a primit de la (…), suma de aprox 280.000 lei (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină ), cu titlu de c/val marfă (dosar vol.IX, fila 168). Din această sumă, a restituit suma de 29.000 lei către (…), suma de 6.100 lei a fost virată suspectei D. C. G., ca și c/val marfă, iar suma de 20.000 lei a fost transferată în contul de card. Diferența a fost transferat în alt cont de valută, s-a cumpărat suma de aproximativ 70.000 USD și s-a achitat (…).
La data de 19.11.2008, (…) a încasat de la (…), suma de aproximativ 214.000 lei (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină și de la (…)), din care a folosit aproximativ 208.000 lei pentru a cumpăra USD, pe care i-a virat către (…) ca avans marfă (dosar vol.IX, fila 169).
Din verificările efectuate, s-a constatat că (…), (…), (…) și (…) nu sunt înregistrate ca furnizori externi ai unor societăți din România, de la care să fi făcut importuri, în perioada 2008-2009, deși (…) are plăți efectuate din contul 8939359, către (…), la data de 26.11.2008, cu titlu de plată pentru (…), în sumă de 2810 euro și respectiv 955 euro. Banii necesari au fost transferați dintr-un alt cont, dar fără a fi menționate alte detalii.
În data de 26.11.2008, (…) a încasat suma de 210.000 lei de la (…) (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină), pe care a transferat-o în alt cont al său de valută, i-a schimbat în USD și a plătit către (…), ca avans marfă (dosar vol.IX, fila 170).
La data de 05.12.2008, (…) a încasat de la (…), ca și c/val marfă, suma de 70.000 lei (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină), din care a virat învinuitei D.C.G. suma de 4.400 lei, suma de 16.000 lei a transferat-o în contul de card și a virat-o înapoi la (…) suma de 10 000 lei, iar diferența a fost schimbată în USD (aprox 40.000 lei) și virată către (…), pentru Proforma 451 (dosar vol.IX, fila 172).
La data de 08.12.2008, (…) a încasat, cu titlu de c/val marfă, de la (…), suma de 200.000 lei (primită de aceasta de la (…) ca și c/val motorină și de la (…)), pe care a virat-o în alt cont, a schimbat-o în USD și a virat-o către (…) pentru proforma UD 471(dosar vol.IX, fila 173).
S-a menționat că tot pe data de 08.12.2008, în contul...834 al (…) s-a primit, prin transfer, suma de 41.208 lei, din care s-a plătit suma de 12.800 USD pentru (…) dar se pare că într-un cont din Lituania. Pe data de 12.12.2008, în contul..834, s-a primit, prin transfer, suma de 37.000 lei, din care s-au plătit 12.400 USD, cu titlu de (…) către (…), se pare într-un cont din (…).
În luna ianuarie 2009, până la depistarea navei (…) (pe care inculpatul I.E.R o achiziționase cu scopul de a transporta motorină provenită din tancurile de la Mila 61 și cu privire la care se vor face referiri în cuprinsul rechizitoriului), (…) a încasat de la (…) sumele de 110.000 lei (06.01.2009), suma de 100.000 lei (14.01.2009) și 150.000 lei (15.01.2009), cu titlu de c/val marfă (toate fiind încasate de către (…) de la (…) ca și c/val motorină), sumele fiind transferate către alt cont de card sau valută ori returnate către (…).
În data de 14.01.2009, s-a înregistrat în contul de valută...9217 al (…), transferul sumei de 100.000 lei, care ulterior a fost virată către (…), pentru (…) Totodată, în ziua de 15.01.2009, s-a înregistrat transferul sumei de 130 000 lei, care a fost plătită către (…) pentru aceeași factură. Era vorba de achitarea motorinei, care urma să se încarce din tancurile petroliere de la Mila 61.
Multe operațiuni au ca descriere simbolul IBK/IBM, care reprezintă operațiuni efectuate prin internet banking, pentru care nu există documente justificative, astfel încât să poată fi determinată persoana care le-a ordonat.
Cercetările efectuate au confirmat faptul că sumele menționate anterior erau transferate de către (…), pentru motorina vândută scriptic către (…). Sumele de bani erau virate de către (…) către furnizorii de motorină externi, care o comercializau pe DUNĂRE, fără accize și într-o zonă neverificabilă. Această motorină era ridicată de către (…) cu nava (….) și vândută ca provenind de la (…), prin intermediul documentelor fictive, furnizate în numele (…) (aceste aspecte urmează a fi analizate detaliat în rechizitoriu – pct. VII, când se vor descrie împrejurările concrete în care a fost depistată nava (…), în noaptea de 20/21.01.2009).
În paralel cu aceste conturi, (…) a mai avut deschis, începând cu data de 27.08.2008, un cont de card în care s-au virat diverse sume de bani în lei, din contul principal în lei, în mare parte de la (…) (dosar vol.IX, fila 98-99). Toate sumele primite au fost retrase la ATM, în tranșe de câte 10.000 lei.
Conform informațiilor primite prin sistemul VIES referitoare la livrările intracomunitare declarate de către toți contribuabilii din toate statele membre către operatorul verificat, (…) nu a avut relații cu societăți din Comunitatea Europeană, de la care să fi putut aproviziona motorină sau alți combustibili, deși a plătit pentru motorină furnizori externi. De asemenea, au fost identificate la D.G.F.P Galați, două declarații date de către suspecta D. C. G. din care rezulta că (…) nu a desfășurat nicio activitate de la înființare, ceea ce este contrazis într-un fel de plățile externe, dar confirmă faptul că nu s-a recepționat motorină și, cu atât mai puțin că ar fi livrat motorină ulterior (dosar vol.XX, filele 89-90).
De la Raiffeisen Bank s-au ridicat facturile care au stat la baza plăților externe și s-a constatat existența a 16 de Invoice-uri emise de către (.…), în care s-a menționat ca loc de încărcare „61 Mile of River Danube”, iar produsul este MGO DMA (dosar vol.XX, filele 122-167).
(…) a deschis cont la la BRD Galați, la data de 23 mai 2008 (dosar vol.IX, filele 344-346), iar prima operațiune înregistrată a fost încasarea sumei de 100.100 lei, de la (…), cu titlu de contravaloare motorină, în data de 12.06.2008. Această sumă a fost virată a doua zi în contul (…) (administrată de către suspecta D.C.G, dar controlată tot de către inculpatul I.E.R), care la rândul său, a virat-o către (…), ca plată pentru marfa achiziționată de către (…), care intrase în verificarea organelor fiscale și nu putea să-și onoreze datoriile la furnizori.
Următoarea operațiune majoră și ultima, în afară de plata unui program de emitere automată a unor documente justificative de la (…) în valoare de 150 lei, a constat în încasarea sumei de 179.000 lei, la data de 06.08.2008, tot de la (…), suma fiind transferată în aceeași zi, în contul (…). Această din urmă societate, în data de 08.08.2008, a cumpărat suma de 77.000 USD, folosiți ulterior la plata motorinei neaccizate de la mila 61 către (…)
(…) a furnizat către (…) o aplicație soft ware de facturare, denumită (…), care era licențiată pentru un singur calculator, dar care putea fi folosită de mai multe societăți. Această aplicație putea fi descărcată și folosită gratuit pentru 30 de zile, de pe site-ul WWW.FACTURIS. RO
Astfel se demonstrează că scopul deschiderii acestui cont a fost doar mascarea finanțării operațiunilor de contrafacere a motorinei din uleiuri minerale, de către inculpatul I.E.R, comercializarea produsului acestor infracțiuni prin (…) și evitarea constatării unei legături între aceste firme, coordonate în fapt de către inculpat.
Din analiza contului în lei al (…), deschis la Raiffeisen Bank, s-a constatat că societatea a încasat bani de la (…) sau de la alte societăți, cu titlu de c/val. motorină, pe care îi virează către (…), cu titlu de c/val marfă, în contul 0025 sau în cel de card al (…) ori în contul suspectei D.C.G.
Astfel, la data de 27.10.2008, (…) încasează de la (…) suma de aproximativ 113.000 lei, ca și c/val marfă (dosar vol.IX, fila 414). O parte din sumă, respectiv 23.000 lei s-a transferat în alte conturi, iar diferența a fost virată către (…) ca și c/val. marfă.
Martorul P.P,., administratorul (…), a declarat că nu își amintește cu ce persoane de la (…) a negociat aceaste livrări și nici nu a încheiat vreun contract. Martorul a precizat că nu o cunoaște pe D.C.G., dar aproximativ în anul 2006, l-a cunoscut în mun. Botoșani, pe inculpatul I.E.R, despre care a aflat că este din municipiul Galați și că se ocupa cu transportul de marfă. De asemenea, a discutat cu inculpatul I.E.R și despre aprovizionarea cu carburanți a (…), dar nu își aduce aminte alte detalii (dosar vol.III, filele 282-352).
Șoferul care a efectuat transporturile a fost martorul S.V., care a declarat că în anul 2008, a fost trimis de patronul său, P.P., pentru a efectua mai multe transporturi de carburanți de la stația Peco din comuna I., județul G. A încărcat motorină, la nivelul de 30.000 litri, de după un gard, sub supravegherea unor oameni de încredere ai inculpatului I.E.R de la care primea aviz de însoțire si certificat de calitate și o copie a buletinului de analiză, însă nu a primit niciodată factură. Martorul a menționat că nu a văzut NICIODATĂ facturile emise de (…), în care este menționat ca și delegat (dosar vol.III, filele 438-445).
Pe data de 19.11.2008, (…) a mai încasat de la (…) suma de 123.000 ca și c/val. marfă și a virat suma de 23.000 lei în contul (…), fără explicații.
Pe data de 08.12.2008, (…) încasează de la (…) suma de 111.111 lei, transferând suma de 20.000 lei în contul..406, 21.000 lei în contul (…) și 6.100 lei în contul 103 al suspectei D.C.G. Aceste transferuri de bani, în alte conturi decât cele pentru activitatea comercială și care aveau atașate carduri, au ca explicații doar inițialele GH sau TY.
La data de 12.12.2008, (…) a încasat de la (…) suma de aprox 100.500 lei ca și c/val factură 1046. În aceași zi, s-a înregistrat pentru prima dată, un transfer de 37.000 lei către (…) în contul …413, sub explicația de „cval cartele”. Această sumă ar putea proveni din suma de 61.000 lei. plătită în aceeași zi, de (…), drept cval motorină sau din banii încasați de la (…).
Martorul L.G., administratorul (…), a declarat că nu a discutat cu nici un reprezentant al (…), ci doar își amintește că a venit un agent de vânzări din partea acestei societăți, dar nu a reținut alte date. Nu a existat nici un contract și nici pe șoferul menționat în factura de livrare –S.S.- nu îl cunoaște (dosar vol.III, filele 272-274).
În ziua de 15.12.2008, (…) a încasat, prin transfer, suma de 25.000 lei, ca și c/val motorină, fără explicații, precum și suma de 25.000 lei, drept cval motorină, de la (…). Din aceste sume, s-a transferat în conturile de card ale (…), suma de câte 10.000 lei, având ca explicații doar inițialele de mai sus, iar în contul suspectei D.C.G. s-a transferat suma de 3000 lei.
La data de 16.12.2008, din totalul de aproximativ 210.000 lei, plătiți de (…), drept c/val motorină, (…) a transferat suma de 20.000 lei în contul de card, suma de 3000 lei în contul suspectei D.C.G. și suma de 1000 lei în contul de card al (…).
În data de 17.12.2008, din suma de 18.000 lei virată de către (…) drept c/val motorină, (….) a transferat suma de 10.000 lei în contul de card al (…) și suma de 3000 lei în contul suspectei D.C.G.
În data de 19.12.2008, (…) a încasat suma de 76.400 lei de la (…) drept cval motorină. Ulterior, a transferat suma în diferite conturi.
În data de 22.12.2008, din suma de 170.000 lei virată de (…), ca și c/val motorină, (…) a transferat înapoi suma de 100.000 lei, tot ca și c/val motorină, a plătit 20.000 lei în contul său de card..406, cu explicația TT, a plătit în contul de card al (…) suma de 20.000 lei și a virat suma de 3.000 lei în contul suspectei D.C.G.
În data de 24.12.2008, (…) a încasat suma de 30.000 lei, de la (…), drept cval motorină. Din această sumă, dar și din alte încasări anterioare, societatea a virat câte 20.000 lei în contul său de card și în contul (…), suma de 6.000 lei în contul suspectei D.C.G și suma de 6.000 lei în contul lui P.G., având ca explicații doar unele inițiale.
În data de 29.12.2008, din suma totală de 70.000 lei încasată de la (…), drept c/val motorină, (…) a virat în contul..406, suma de 20.100 lei, în contul (…) a virat suma de 20100 lei, suma de 10000 lei a fost virată în contul de (….)al lui P.G., drept salariu, iar suma de 6000 lei a fost virată în contul suspectei D.C.G. Restul a fost plătit în contul..0025 al (…), cu explicația simplă TR (transfer probabil).
În ziua de 30.12.2008, s-a plătit, cu justificarea salariu, în contul lui P.G., suma de 70.000 lei, încasată de la (…), drept c/val motorină. Sumele încasate astfel de P. G. figurează ca fiind retrase de acesta la ATM din Galați.
La data de 31.12.2008, din suma de 158.000 lei încasată de la (…) ca și cval marfă, (…) a virat suma de 6000 lei în contul de (…) al lui P.G., iar diferența a fost virată în contul (…).
La data de 05.01.2009, din suma de 142.000 lei încasată ca și cval motorină de la SC (…) a virat suma de 40.100 lei, drept salariu, în contul lui P.G. (suma a fost retrasă prin ATM), suma de 10.000 lei a fost virată în contul său de card, suma de 10.000 lei a fost virată în contul de card al (…), suma de 3000 lei a foat transferată în contul suspectei P.C.G. iar suma de 3000 lei a fost virată în contul lui P.G., drept transfer.
La data de 06.01.2009, din suma de 600.000 lei încasată de la (…), drept c/val motorină, (…) a virat suma de 470.000 lei către (…). cu titlu de avans, suma de 10.000 în contul de card 406, suma de 1000 lei în contul de (…) al lui P.G., iar diferența a fost virată în alt cont.
În ziua de 07.01.2009, din suma de 580.000 lei încasată de la (…) ca și c/val motorină, (…) a plătit în contul (…), cu titlu de avans, suma de 580.000 lei.
În ziua de 08.01.2009, (…) a încasat, drept cval motorină, de la (…), suma de 535.000 lei, suma fiind virată imediat în contul (…), cu titlu de avans.
În ziua de 09.01.2009, din suma de 650.000 lei încasată de la (…) drept cval motorină, (…) a virat în contul 1000 al lui P.G. suma de 40.000 ca aport, în contul său de card 406 și a (…), câte 20.000 lei, în contul..103 al suspectei D.C.G suma de 5000 lei, în contul (…) suma de 100.000 lei ca și c/val ciment și suma de 465.000 lei în contul (…), cu titlu de avans.
În ziua de 12.01.2009, (…) a încasat, în 3 rânduri, ca și c/val motorină, suma de 500.000 lei, suma de 100.000 lei a fost încasată de la (….), iar suma de 500.000 LEI a fost încasată de la (…). Din aceste sume, a plătit, ca avans, suma de 400.000 lei (fără nici un detaliu al operațiunilor), drept plată interbancară suma de 200.000 lei fără alte detalii, suma de 300.000 lei ca avans pentru (…), iar suma de 70.000 lei ca și c/val ciment, pentru (…)
La data de 13.01.2009, (…) a încasat de la (…) suma de 42.263 lei pentru facturi, suma de 659.000 lei de la (…) ca și c/val. motorină și a plătit către (…) suma de 600.000 lei, ca avans.
În ziua de 14.01.2009, (…) a încasat suma de 605.000 lei de la (…), drept c/val motorină, din care a plătit suma de 350.000 lei ca avans, către (…), 20,000 lei c/val. cartele către (…), iar suma de 100.000 lei a fost virată ca avans către (…).
Pe data de 15.01.2009, (…) a încasat de (…), drept c/val motorină, suma de 300.000 lei, din care a plătit suma de 350.000 lei ca avans către (….), suma de 150.000 lei, ca și c/val marfă către (…) și suma de 37.000 lei, ca și c/val ciment pentru (…).
Pe data de 16.01.2008, (….) a încasat de la (….), drept c/val motorină, suma de 300.000 lei și suma de 20.000 lei de la (….)_, ca retur avans. Din această sumă a plătit către (….) suma de 40.000 lei cu titlu de c/val. marfă, în contul lui P.G. a virat suma de 40.000 lei ca aport, suma de 200.000 lei a fost virată ca avans către (….) SRL, suma de 20.000 lei a fost virată în contul său de card, suma de 9000 lei a fost virată în contul..910 al lui P.G., cu titlu de c/val marfă, iar suma de 9.000 lei a fost virată în contul suspectei D.C.G
Pe data de 19.01.2008, (…) a încasat de la (….), drept c/val motorină, suma de 100.000 lei, din care a virat către (…) suma de 21.400 lei, ca și c/val marfă, suma de 20.000 lei a fost virată în contul său de card, suma de 40200 lei a fost virată în contul lui P.G. ca aport, suma de 3000 lei a fost virată în contul suspectei D.C.G, iar suma de 3000 lei a fost virată în alt cont de-al lui P.G..
În data de 20.01.2009, (…) a plătit în contul (…), suma de 4.070 lei ca și c/val marfă.
În data de 26.01.2009, după depistarea navei (…), (…) a încasat suma de 600.000 lei de la (….), drept c/val. motorină și suma de 2300 lei de la (….) ca și „TR” și a virat în contul (…), ca avans, suma de 600.000 lei.
Pe data de 27.01.2009, (…) a încasat de la (…), drept c/val motorină, suma de 500.000 lei, din care a plătit către (…), ca avans, suma de 500.000 lei și suma de 2.290 lei către (….) ca și c/val marfă.
În această zi, s-au făcut ultimele plăți, iar pentru avansurile plătite către (…) nu a primit marfă, nu s-au efectuat compensări și nici nu s-au restituit sumele.
Din analiza contului de card al suspectei D.C.G a rezultat că singurele operațiuni sunt, în mare parte, încasări de sume cu titlu de transfer sau salariu ori cval marfă, de (…), sumele fiind retrase prin ATM. O parte din aceste retrageri au fost realizate cu titlu de „retragere aport”.
S-a apreciat că toate aceste operațiuni sunt specifice celor trei faze ale infracțiunii de spălare a banilor, după cum urmează:
-Plasarea este prima fază și a reprezentat deplasarea fizică a veniturilor obținute din infracțiuni, pentru separarea de masa infracțională, care ar putea fi supravegheată de organele competente. Specifică acestei faze este activitatea de plasare a banilor în conturile unor persoane fizice sau juridice.
-Stratificarea reprezintă procesul de mișcare a banilor între diferite conturi, pentru a le ascunde originea. În această etapă, are loc separarea veniturilor ilicite de sursa lor, prin crearea unor straturi complexe de tranzacții financiare, proiectate pentru a înșela organele de control și pentru a asigura anonimatul. Acest lucru se realizează prin multiple procedee, reprezentative fiind efectuarea de tranzacții financiare fictive folosindu-se societăți comerciale fantomă și folosirea persoanelor interpuse.
În literatura de specialitate, s-a precizat că tranzacțiile efectuate în această etapă nu sunt conduse de principiile piețelor normale și nu au ca obiect producerea profitului, ci de a da o legitimitate bunurilor obținute din săvârșirea de infracțiuni.
-Integrarea reprezintă revenirea bunurilor spălate la dispoziția infractorilor, introducerea lor în economia legală, cu aparența provenienței lor din activități licite. Această fază presupune numeroase proceduri, cum ar fi plăți simulate, contabilitate falsificată, împrumuturi fictive, investirea în alte entități economice, etc.
Infracțiunea de spălare de bani, deși este subsidiară infracțiunii premisă, are un caracter autonom, nefiind necesar ca infracțiunea predicat să fie determinată în concret, ci numai generic. Curtea Constituțională a României, pronunțându-se cu privire la constituționalitatea art. 29 al.1 lit. c din Legea nr. 656/2002, a decis, în mod constant, că termenul folosit de legiuitor în incriminarea faptei prevăzute de acest text legal („dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni”) este generic, pentru a acoperi multitudinea de infracțiuni de bază (premisă sau predicat) din care pot proveni bunurile (Decizia nr. 73/2011, M.Of. nr. 108/10.02.2011).
S-a solicitat a fi avută în vedere Decizia nr. 16/08.06.2016 pronunțată de Î.C.C.J – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (dosar nr. 1624/1/2016) s-a precizat că infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune autonomă, nefiind condiționată de existența unei soluții de condamnare pentru infracțiunea din care provin bunurile.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală s-a solicitat admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței penale nr. 433 din 13.07.2017 pronunțată de către Tribunalul Galați în dosarul nr.7402/121/2014 și în rejudecare, pronunțarea unei hotărâri legale, avându-se în vedere motivele de apel invocate.
Cu prilejul dezbaterilor, procurorul de ședință a supliment motivele de apel arătând că în mod greșit s-a reținut în sarcina inculpatului I.E.R., la infracțiunea de spălare de bani dispozițiile art.35 alin.1 Cod penal și a cerut schimbarea încadrării juridice în dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal -1969.
În motivele scrise de apel inculpații I.E.R și I.N. au criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinice.
S-a arătat în motivele scrise de apel că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegala și netemeinica, pentru următoarele considerente:
În mod nelegal instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului I.E.R. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala, prev. de art. 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005:
Astfel, În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscala prevăzuta de 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, aceasta consta, potrivit legii, în "ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile".
S-a observat, de plano, ca textul de incriminare vorbește despre ascunderea sursei impozabile ori taxabile ori a bunului impozabil ori taxabil.
„A ascunde bunul impozabil'" presupune a nu înregistra în evidențele fiscale un bun mobil sau imobil care este supus impozitării. Acțiunea de „ascundere" a bunului implica efectuarea unor operațiuni pentru o face ca bunul sau activitățile economice sa nu fie cunoscute autorităților fiscale, fie prin ascunderea fizico (tăinuirea unor bunuri, acte, etc.), fie prin ascunderea lor scriptica (neînregistrarea bunurilor sau a activităților}.
În practica judiciara s-a stabilit, spre exemplu, că simpla nedepunere a declarațiilor fiscale pentru o anumită perioadă nu asigură conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, fiind dificil a delimita față de contravenția în materie.
Analizând elementul material al „ascunderii", instanța supremă a arătat că omisiunea plății unei taxe, cum este taxa pe valoare adăugată, nu constituie infracțiunea de evaziune scală reglementată în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, dacă bunul ori sursa impozabilă sau taxabilă nu a fost ascuns/ascunsă.
Analizând descrierea învinuiri din rechizitoriul întocmit în cauza ( pag. 200-202) se observa ca învinuirea privind săvârșirea infracțiunii prevăzuta în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 nu "beneficiază" de o descriere distincta, autonoma, aceasta fiind tratata "la comun" cu cea prevăzuta la art. 9 alin. (1) lit. c) din aceeași lege.
Se face referire la crearea unui "circuit fictiv de mărfuri" și "evidențierea unor operațiuni fictive".
Se afirma, de asemenea, ca în perioada 2007-2009, inculpatul ar fi comercializat "motorina având o sursa de proveniența nelegala" ori ar fi "comercializat combustibil neaccizabil provenit din uleiuri minerale".
S-a apreciat că organul de urmărire penala face o confuzie intre ascunderea sursei impozabile și "ascunderea provenienței" bunului.
În ceea ce privește "ascunderea provenienței" bunurilor vândute de societățile în cauza, s-a învederat faptul ca în realitate, potrivit probelor cauzei, toate operațiunile comerciale prin care s-a achiziționat uleiuri minerale au fost evidențiate în contabilitatea societăților cumpărătoare.
De asemenea, conform declarației inculpatului, data în fata instanței, confirmate de înscrisurile contabile și necombătute de niciun alt mijloc de proba, uleiurile minerale astfel achiziționate au fost revândute ca atare către beneficiari ai societății acestuia, care știau la rândul lor ce tip de combustibil cumpăra.
S-a mai arătat că în perioada în discuție ( 2006-2009), practica folosirii uleiurilor minerale pe post de combustibil, era una extrem de uzitata, mai ales de către deținătorii de utilaje industriale ori de parcuri de transport auto, ce puteau funcționa și cu astfel de combustibil mai slab calitativ, datorita prețului de achiziție mult mai mic și a neaccizării acestora prin normele fiscale.
Întrucât inculpatul nu a întreprins operațiuni pentru a face ca bunul sau activitățile economice sa nu fie cunoscute autorităților fiscale, fie prin ascunderea fizică (tăinuirea unor bunuri, acte, etc.), fie prin ascunderea lor scriptică (neînregistrarea bunurilor sau o activităților, în cauza nu se poate retine săvârșirea infracțiunii prevăzuta în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
De asemenea, vânzarea acestui tip de combustibil, urmata de folosirea acestuia în mod voluntar de către beneficiari, în Ioc de motorina, nu conduce la obligativitatea plații de accize, în lipsa unui temei legal expres pentru aceasta.
Concluzionând, pentru faptul ca inculpatul a cumpărat uleiuri minerale și le-a revândut ulterior unor beneficiari, s-a apreciat că nu se poate retine ca ar fi ascuns sursa impozabila, constând în facturile de achiziție, Întrucât acestea au fost înregistrate în contabilitatea societăților, astfel fiind posibila - de altfel, și identificarea, de către organele de ancheta, a tranzacțiilor comerciale efectuate de societățile în cauza.
În ceea ce privește cantitatea de combustibil fabricat din uleiuri minerale, identificat de organele fiscale la bordul navei - împingător Giurgiu 9 ( 136.432 litri ), aceasta era utilizat ca și combustibil pentru propulsia navei (activitate ce nu presupune săvârșirea niciunei infracțiuni), la dosar neexistând nicio dovada care sa indice faptul ca aceasta cantitate ar fi fost folosita în scop infracțional.
În aceste condiții, instanța de fond preia în mod greșit concluziile eronate și nedovedite ale organelor fiscale (fila 10 par. 3 din hotărâre) reținând faptul ca uleiurile minerale identificate pe nava, fără documente legale, se aflau acolo "în vederea valorificării pe cai ilicite".
Rezulta astfel, ca inculpatul a fost condamnat inclusiv pentru pretinse fapte penale, nesăvârșite încă la momentul identificării combustibilului respectiv, reținându-se ca acestea se găseau pe nava "în vederea valorificării pe cai ilicite".
Pe de alta parte, o astfel de concluzie a organelor fiscale - preluata nelegal de instanța, este și ilogica, neavând niciun sens ca inculpatul sa încarce astfel de combustibili pe o nava "în vederea valorificării pe cai ilicite", în condițiile în care acesta a recunoscut ca amestecarea uleiurilor minerale cu alte substanțe și transformarea acestora în combustibil avea loc la stația PECO din comuna I., de unde era și comercializat către beneficiari, martorii audiați în cauza au relatând aceleași aspecte.
În aceste condiții, s-a apreciat ca se impunea achitarea Inculpatului I.E.R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, în baza disp. art. 16 al. 1 lit. c din Cod procedură penală, întrucât nu exista probe care sa confirme, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția inculpatului.
În mod nelegal instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului, I.E.R. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 al. 1 și art. 38 al.l Cod penal, lipsind și motivarea soluției de condamnare cu privire la aceasta infracțiune.
Referitor la infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 29 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 al. 1 și art. 38 al. 1 Cod penal, în rechizitoriu la descrierea în drept a faptei se arata ca acesta, direct sau prin persoane interpuse,"a transferat diferite sume de bani" pe care le-a retras ulterior, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala, suma "reciclata" fiind de 6.035.707 lei, s-au arătat următoarele:
În acest sens, la filele 195-200 din rechizitoriu se face referire la existenta "Notei nr. C/IX/423/09.02.2010 înaintata de ONPCSB organului de urmărire penala, în care ar fi descrise operațiunile de spălare a banilor.
În realitate, "nota" menționata este o simpla "sesizare privind existenta unor indicii de spălare a banilor" înaintata de ONPCSB care nici măcar nu are caracterul unui denunț sau a unei plângeri penale.
Din parcurgerea documentului respectiv, se observă ca în acesta sunt doar redate o serie de transferuri bancare intre diferite societăți comerciale, fiind preluate și informații furnizate de organele fiscale cu privire la o serie de societăți comerciale și persoane fizice.
Mai mult deși în respectiva nota se menționau doar existenta unor indicii, parchetul a preluat mot a mot conținutul sesizării, invocându-le practic ca și "probe" ale spălării de bani, fără ca acestea sa fie analizate distins și independent, pe fiecare operațiune în parte.
În acest sens, parchetul a preluat efectiv în rechizitoriu pasaje din "nota" în cauza,atribuindu-le în mod nefondat un caracter de certitudine pe care acestea nu le-au avut niciodată în documentul de origine.
În acest sens, redă, spre exemplificare, modul în care unele operațiuni bancare erau descrise în nota, în contradicție cu modul în care aceleași operațiuni au fost considerate în rechizitoriu trunchiat ca fiind probe certe ale spălării de bani:
"...operațiuni care nu se încadrează în tiparul specific unor relații comerciale logice și corecte, putând fi posibil ca aceasta dezvoltare de rețele de tranzacții bancare sa aibă drept scop pierderea unor sume de bani a căror proveniența este incerta"
Prin urmare, o simpla sesizare cu privire la operațiuni care nu se înscriu intr-un tipar anume (neprecizat) și care pot avea o proveniența considerata incerta (fără a se specifica criteriile/considerentele avute în vedere) devine în viziunea parchetului, prin simpla preluare trunchiata a unui text, o dovada certa în sensul săvârșirii unei infracțiuni.
De altfel, ca dovada a lipsei de probe cu privire la aceasta pretinsa infracțiune, nici în timpul urmăririi penale și nici prin rechizitoriu, nu au fost lămurite următoarele aspecte deosebit de relevante în ceea ce privește infracțiunea de care este acuzat inculpatul:
- care anume sunt operațiunile juridice/economice prin care inculpatul ar fi săvârșit aceasta infracțiune, când anume au fost efectuate și ce persoane au luat parte la acesta în calitate de părți/subiecți de drept; care anume sunt sume le de bani, bunurile sau valorile ce ar fi provenit din săvârșirea acestor infracțiuni;
S-a apreciat că simpla trimitere la o informare efectuata de ONPSCB nu poate substitui inexistenta vreunei probei certe de vinovăție cu privire la infracțiunea de spălare a banilor.
Tot astfel, referirile la aspectele teoretice și jurisprudențiale, regăsite în rechizitoriu la pag.197-200 nu justifica lipsa probelor necesare condamnării unei persoane pentru o astfel de infracțiune.
Analizând motivarea hotărârii pronunțate, arată ca în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, instanța de fond nu a motivat în niciun mod soluția de condamnare a inculpatului, lipsind atât descrierea actelor materiale ale faptei pretins săvârșite (fiind reținuta forma continuata a infracțiunii), cat și analiza probelor pe care s-ar sprijini condamnarea.
Singurele mențiuni referitoare la infracțiunea de spălare a banilor se regăsesc în partea finala a hotărâre referitoare la soluționarea laturii civile a cauzei ( pag. 16 par. ultim și pag. 17 par. 1 din hotărâre) unde se menționează, în esența, faptul ca se va confisca suma de 278.500 lei de la inculpat, "reprezentând singurele transferuri interbancare nejustificate având ca plătitor pe (….) către (…), făcându-se trimitere la suplimentul de expertiza efectuat în cauza.
Analizând însă conținutul suplimentului de expertiza, prin raportare la obiectivul suplimentar stabilit de instanța, s-a apreciat că se poate constata ca în aceasta nu se regăsesc decât o descriere a operațiunilor privind transferuri bancare ori retrageri de numerar, efectuate intre societăți, nefiind analizate alte aspecte și neregăsindu-se nicio mențiune privind "transferuri interbancare nejustificate".
În Anexa 1 a suplimentului de expertiza, se regăsesc astfel 2 transferuri interbancare, efectuate intre (…) către (…), totalizând 278.500 lei, la secțiunea "explicații" figurând mențiunea "plata (….)".
Prin urmare, cele doua operațiuni bancare prin care (…) virează către (…) în total suma de 278.500 lei, au avut ca justificare o plata efectuata de prima societate către cea de-a doua.
În lipsa altor elemente de proba care sa dovedească faptul ca cele doua plați urmăreau sa creeze un circuit tipic de spălare a banilor, nu se poate concluziona caracterul "nejustificat" al acestora, contrar justificării privind efectuarea unei plați, menționate în documentele întocmite cu acea ocazie.
Prin urmare, s-a apreciat că, aceste transferuri au fost efectuate între societățile (…) și (….) în cadrul operațiunilor comerciale desfășurate, în această cauză fiind facturate avansuri între societăți pentru achiziția de mărfuri.
Din punct de vedere contabil, un venit în avans, este definit la punctul 30 alin. (1) din Reglementările contabile aprobate prin OMFP 3055/2009 ca fiind venit încasat Înainte de data bilanțului exercițiului financiar curent, dar care este aferent unui exercițiu financiar ulterior.
Evidenta venitului în avans se tine cu ajutorul contului 472 "Venituri în avans". La alin. (3) al punctului 30 din Reglementările mai sus menționate, se arata ca în bilanț, în cadrul veniturilor în avans, sumele care vor fi trecute pe venituri de exploatare curente intr-o perioada de pana la un an trebuie prezentate distinct de cele care vor fi trecute pe venituri de exploatare curente intr-o perioada mai mare de un an.
Factura se întocmește în conformitate cu art.155 alin.(15) din Codul fiscal: "(15) Pentru alte operațiuni decât cele prevăzute Io alin.(14), persoana impozabila ore obligația de o emite o factura cel târziu pana în cea de-a 15-o zi o lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator ol taxei, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emită o factura pentru sumo avansurilor încasate în legătura cu o livrare de bunuri/prestare de servicii ce! târziu pana în cea de-o 15-a zi o funii următoare celei în care a încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost deja emisa.".
Conform normelor legale, TVA trebuie corectat la data Încasării avansului, în conformitate cu art. 134 2 alin. (2) literele a) și b) din Codul fiscal:
"(1) Exigibilitatea taxei intervine la dota la care ore loc faptul generator.
(2) Prin excepție de Io prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la dota emiterii unei facturi, înainte de data Io care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parțiala sau integrala a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuata înainte de data livrării ori prestării acestora;".
Așadar, suma de 278.500 lei, reprezentând transferuri interbancare între societățile (….) și (….), sunt operațiuni comerciale desfășurate în cadrul activității curente ale celor două societăți, în această cauză fiind facturate avansuri între societăți pentru achiziția de mărfuri, fiind operațiuni legale atât din punct de vedere contabil, cât și fiscal.
Instanța de judecata ar fi trebuit sa stabilească daca, raportat la cele doua operațiuni de plați interbancare analizate și la probele administrate în cauza, ne regăsim în situația unui circuit de spălare a banilor și daca este îndeplinita condiția tipicității, precum și sa identifice cele trei faze independente ale oricărei activități de spălare de bani, respectiv:
-plasarea - plasamentul cantității de bani/bunuri obținute dintr-o infracțiune principala;
-stratificarea - separarea banilor/bunurilor provenite din activitatea criminala de originea lor, prin intermediul unor activități financiare;
-integrarea - găsirea unei explicații plauzibile pentru banii/bunurile ilicite sau procesul de onorabilizare al lor;
Întrucât o astfel de analiza nu exista, neexistând nici măcar o descriere a activităților prin care s-ar fi efectuat pretinsa spălare de bani, cine sunt persoanele care au luat parte la aceasta, soluția de condamnare pentru aceasta infracțiune apare ca fiind vădit nelegala.
Pentru aceste motive, s-a considerat ca se impunea achitarea inculpatului I.E.R pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta în art. art. 29 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 al. 1 și art. 38 al.l Cod penal, în baza disp. art. 16 al. 1 lit. c din Cod procedură penală, întrucât nu exista probe care sa confirme, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția inculpatului.
În mod nelegal instanța de fond a dispus condamnarea inculpatei I.N., pentru săvârșirea complicității la infracțiunile de infracțiunile prev. de art. 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, respectiv art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr.241/2005.
Pentru a exista complicitate la săvârșirea oricărei infracțiuni se cere, pe de o parte, ca ajutorul dat autorului de către complice să fie cu intenție (directă sau indirectă), iar pe de altă parte să vorbim despre o înlesnire, ajutor sau promisiune din partea complicelui. Astfel cum este reținută fapta în rechizitoriu ne aflăm în fața unei aparente înlesniri în comiterea faptei dată de către complice.
S-a arătat că esențial este de subliniat faptul - reținut fără dubii în tot materialul probator - că societățile în cauză erau administrate în fapt și constant pe toată durata activității infracționale de către alte persoane. Prin urmare, nu putem vorbi despre o implicare directă a inculpatei în conducerea și administrarea societăților, care să ducă ia o concluzie indubitabilă în sensul ca ar fi cunoscut despre operațiunile contabile derulate prin acestea.
Instanța de fond a folosit ca argumentație a condamnării acesteia faptul că după 10 ani de la momentul reținut ca fiind cel al comiterii faptelor, a redat în declarația sa, o altă ordine a desfășurării evenimentelor (de pildă, faptul că l-ar fi cunoscut pe C.D. în anul 2007, deși există contractul de închiriere nr. 1362 din anul 2006).
Este firesc ca, odată cu trecerea unei perinda lungi de timp, în memoria unei persoane să intervină și anumite distorsiuni ale modului în care s-au derulat diverse evenimente, însa acest fapt nu poate demonstra, prin el însuși, vinovăția în săvârșirea unei infracțiunii.
Instanța nu se pronunță însă asupra numitor aspecte clare și nici nu le are în vedere la pronunțarea soluției, cum ar fi faptul că (…) a avut o relație comerciala cu (…), operațiuni economice pe care le-a înregistrat în contabilitate, achitând impozitele aferente, sau că inculpata nu a fost vreodată împuternicita cu drept de semnătura în fața unităților bancare, iar angajații băncilor audiați în cauză arată că nu o cunosc,
În aceste sens, din relațiile obținute de la unitățile bancare unde erau deschise conturi bancare, rezulta ca cei aceasta nu au avut drept de semnătura și nici nu au efectuat operațiuni bancare în numele (….), (…).
Tot astfel, contrar susținerilor în sensul ca ar fi existat o împuternicire de reprezentare a (…), Căpitănia Zonala Galați comunica faptul ca aceasta societate nu figurează în evidente ca fiind autorizata sa desfășoare activități de transport pasageri și /sau mărfuri.
Instanța de judecata a afirmat ca inculpata I.N. a realizat, cu vinovăție, acte de complicitate la infracțiunile de evaziune pretins săvârșite de soțul sau.
Existența formei de vinovăție cerută de lege trebuie dovedită întotdeauna, nu doar presupusă ori afirmata, fără a fi susținuta de probe convingătoare în acest sens.
În principiu, vinovăția rezultă din materialitatea faptelor.
Or, așa cum am demonstrat anterior, simpla presupunere că inculpata I.N. cunoștea anumite elemente din activitatea administratorilor - martori în dosar, sau că, pe parcursul anilor, i-a cunoscut și a interacționat cu aceștia,nu demonstrează în mod concret că a săvârșit infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală.
Intenția presupune ca făptuitorul să prevadă rezultatul faptei și să îl urmărească (intenție directă) sau să prevadă rezultatul și, neurmărindu-l, să accepte posibilitatea producerii lui (intenție indirectă). Or, raportat ia întreg materialul probator, consideram nu putem vorbi de vreo formă a intenției.
Instanța de fond nu explică în niciun fel cum se regăsește „activitatea infracțională" a inculpatei în conținutul constitutiv al infracțiunilor pentru care au fost condamnata, simpla enumerare a probelor administrate în cauză, neconducând la concluzia că aceasta se face vinovata de complicitate la infracțiunile pentru care a fost condamnata.
Pentru aceste motive, s-a considerat ca se impunea achitarea inculpatei I.N. în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. b din Cod procedură penală, faptei lipsindu-i forma de vinovăție prevăzută de lege - intenția, ori în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. c din Cod procedură penală - nu exista probe care sa demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil, ca inculpata a săvârșit acte materiale de complicitate la evaziune fiscala.
În mod greșit s-a stabilit prejudiciul în baza căruia au fost condamnați inculpații, în baza unei expertize care nu a avut în vedere toate plățile efectuate de societățile analizate, cu titlul de impozit de profit și TVA.
După pronunțarea hotărârii de către instanța de fond, inculpații au aflat de la lichidatorul judiciar al (…), ca aceasta societate a efectuat plați cu titlul de impozit de profit și TVA și ulterior intrării acesteia în procedura insolventei - perioada în care a fost administrata de lichidatorul judiciar, aspecte ce rezultau din analiza "Fișei de evidență pe plătitor"- pe care o anexam.
Chiar daca aceasta nu este o greșeala proprie a instanței de fond, ci a expertului desemnat sa efectueze expertiza, care nu a analizat aceasta fisa fiscala din care rezulta toate taxele și impozitele plătite, prin preluarea concluziilor eronate ale expertizei, eroarea produsa s-a repercutat și asupra situației juridice a inculpaților.
Mai mult, însăși instanța de fond, atunci când a stabilit prejudiciul produs, din eroare a preluat suma 513.102,60 lei din raportul de expertiza depus inițial, fără a observa ca prin răspunsul la obiecțiuni, suma stabilita inițial ca prejudiciu, fusese redusa ia 326.705,42 Iei, după scăderea unor plăți ce fuseseră deja achitate, ce nu au fost avute în vedere inițial la întocmirea expertizei.
Astfel, în cadrul răspunsului la obiecțiunile formulate împotriva Raportului de expertiză judiciară, admise de instanța, expertul a stabilit un debit de plată, având în vedere plățile efectuate pana la intrarea în insolvența a societăților comerciale, după cum urmează :
Denumire societate

(….)

TOTAL
impozit profit
64.093,76 22.667.69 62.589,60

149.351,05
majorări im p. profit

TVA
76.111,34 26.917,88 74.325,15


177.354,37
TOTAL

140.205,10 49.585,57 172.645,75


326.705,42

Conform Fișei de evidență pe plătitor pe care o anexam, s-au efectuat, după data intrării în insolvența a (….), următoarele plăți, neavute în vedere de expert:

Nr. ctr.Data plațiiSuma plătităExplicații
1.24.02.200943.490,00Taxă pe valoarea adăugată
2.23.09.200958.066,00Taxă pe valoarea adăugată
3.25.07.2010810,00Taxă pe valoarea adăugată
4.29.09.201055.152,00Taxă pe valoarea adăugată
5.22.10.2010516,00Taxă pe valoarea adăugată
6.25.01.2011504,00Taxă pe valoarea adăugată
7.25.07.20111.008,00Taxă pe valoarea adăugată
8.23.01.2012990,00Taxă pe valoarea adăugată
160.536,00TOTAL TVA achitată
9.20.01.20094.400,00Impozit pe profit
10.25.01.20095.448,00Impozit pe profit
11.29.09.2010550,00Impozit pe profit
12.29.09.2010550,00Impozit pe profit
13.29.09.2010250,00impozit pe profit
14.29.09.201034.845,00Impozit pe profit
15.25.01.2011800,00Impozit pe profit
46.843,00TOTAL impozit pe profit achitat
TOTAL207.379,00

Scăzând însa și plățile efectuate după data intrării în insolvența a
societăților debitoare, din debitul stabilit de experți în cadrul Raportului de expertiză judiciară - Răspuns la obiecțiuni, rezulta ca în realitate, următoarele sume au rămas de plata la bugetul statului:

Denumire societateimpozit majorăriTVA majorări TOTAL
profitim p.profitTVA
Dumytech SRL64.093,76 -76.111,34140.205,10
Chidany srl22.667.6926.917,8849.585,57
Mono Ship SRL62.589,60 -74.325,15 -172.645,75

TOTAL149.351,05 -177.354,37 -326.705,42
Sume achitate
în timpul insolventei-46.843,00-160.536,00-207.379,00
REST DE PLATĂ102.508,0516.818,37119.326,42

Așadar, debitul rămas ca urmare a scăderii plaților efectuate după data intrării în insolvența este de 119.326,42 iei ( format din Impozit pe profit - 102.508,05 lei și TVA -16.818,37 lei), la care se adaugă 16.334 iei - majorări impozit pe profit și 19.397 lei - majorări TVA, totalizând 155.057,42 lei.
Prin urmare, s-a apreciat că condamnarea ambilor inculpați, având ca temei prejudiciul în suma de 513.102,60 și nu cel real, de 155.057,42 lei, a produs certe consecințe defavorabile cu privire la stabilirea cuantumului pedepsei și a modalității de executare a acesteia.
În mod netemeinic, instanța de fond, dispunând condamnarea inculpatului I.E.R. cu privire ia infracțiunile de evaziune fiscala și spălare de bani și a inculpatei I.N., pentru complicitate la infracțiunile de evaziune fiscala, nu a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a în referire la art. 76 lit. d din Cod penal - 1969 și nu a stabilit pedepse orientata intre limitele astfel determinate, a cărei executare sa o suspende condiționat, potrivit disp. art. 81-82 din Cod penal- 1969.
În fata instanței de fond, s-a solicitat ca în situația în care instanța va aprecia ca la dosarul cauzei exista probe certe ce conduc la concluzia ca neplata taxelor și impozitelor stabilite prin expertiza se datorează evidențierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a unor cheltuieli care nu au la baza operațiuni reale, ori evidențierea altor operațiuni fictive și va dispune condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii/infracțiunilor de evaziune fiscala, instanța sa aibă în vedere și următoarele împrejurări referitoare la persoana acestora :
-nu au antecedente penale;
nu s-au sustras urmăririi penale sau cercetării judecătorești, prezentându-se în fata organelor judiciare la termenele de judecata;
-au avut o atitudine cooperanta, fiind puse la dispoziția organelor judiciare toate documentele contabile ori de alta natura deținute, privitoare la cauza;
-au avut o atitudine cooperanta în fata instanței, dând declarații și relatând aspectele utile cauzei;
-sunt căsătoriți și au doi copii minori în întreținere;
-și câștiga existenta prin mijloace legale, nemaifiind implicați ulterior faptelor cercetate în prezenta cauza, petrecute în urma cu aproximativ 10 ani, în săvârșirea unor fapte de natura penala.
Pentru aceste motive, s-a solicit ca, în situația pronunțării unei soluții de condamnare, să rețină în favoarea inculpaților circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a în referire ia art. 76 lit. d din Cod penal-1969, stabilirea unor pedepse orientate intre limitele astfel determinate a căror executare sa o suspende condiționat, potrivit disp. art. 81-82 din Cod penal-1969.
În aceste sens, a învederat ca scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectiva a pedepsei aplicate, inculpații demonstrând pe parcursul procesului penal că au înțeles rigorile legii penale, fiind cooperanți cu organele judiciare, o astfel de măsura dând și posibilitatea achitării mai rapide a prejudiciului, urmare a veniturilor obținute de inculpați în stare de libertate.
Totodată, prezenta inculpaților în familie este necesara și pentru asigurarea unei dezvoltări psihice și emoționale normale ale copiilor minori ai acestora, care au nevoie la aceasta vârsta de prezenta lor.
Raportat la susținerea apărării și la faptul că în intervalul de 10 ani scurs de la momentul comiterii faptelor nu au mai avut vreun alt contact cu legea penală, viața personală a avut un trend ascendent, ceea ce denotă că scopul preventiv - educativ a fost atins prin simpla punere în mișcare a acțiunii penale, o pedeapsă neprivativa de libertate nu ar face decât să confirme această stare și să împiedice orice altă activitate viitoare care să presupună încălcarea normelor de conviețuire sancționate de dreptul penal.
S-a mai arătat că instanța de fond, în mod greșit nu a analizat aceste cereri, nu a motivat nereținerea circumstanțelor atenuante și cu toate ca a reținut ca "... au avut un comportament procesual bun, prezentându-se la fiecare termen în instanța..." a aplicat acestora pedepse excesiv de aspre.
În dovedirea susținerilor sale solicită administrarea probei cu înscrisuri și efectuarea unui supliment la expertiza tehnica fiscala întocmita în cauza.
Concluzionând, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună admiterea apelului formulat, desființarea sentinței penale nr. 433/2017 a Tribunalului și în rejudecare: achitarea inculpatului I.E.R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, în baza disp. art. 16 al. 1 lit. c din Cod procedură penală, întrucât nu exista probe care sa confirme, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția inculpatului;
- achitarea inculpatului I.E.R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta în art. art. 29 lit. a și b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 al. 1 și art. 38 al.l Cod penal, în baza disp. art. 16 ai. 1 lit. c din Cod procedură penală, întrucât nu exista probe care sa confirme, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția inculpatului;
- achitarea inculpatei I.N. pentru complicitate la infracțiunile prev. De art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. b din Cod procedură penală, faptei lipsindu-î forma de vinovăție prevăzută de lege - intenția, ori în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. c din Cod procedură penală - nu exista probe care sa demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil, ca inculpata a săvârșit acte materiale de complicitate la evaziune fiscala.
În situația pronunțării unei soluții de condamnare cu privire la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, va rugam sa rețineți în favoarea acestora circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a în referire Ia art. 76 lit. d din Cod penal-1969), stabilirea unei pedepse orientate intre limitele astfel determinate a cărei executare sa o suspendați condiționat, potrivit disp. art. 81-82 din Cod penal - 1969.
La solicitarea inculpaților, în cauză au fost efectuate mai multe suplimente de expertiză tehnică contabilă.
Aceasta deoarece expertiza contabilă efectuată în faza judecății în fond a cauzei, avusese în vedere la calcularea prejudiciului, că cei 136.432 l. indisponibilizați în cursul urmării penale ar fi în fapt motorină (combustibil petrolier ușor).
Inculpații au solicitat să se stabilească ce s-a întâmplat cu această cantitate de produs petrolier, dacă ea mai există (fiind indisponibilizată) sau dacă a fost valorificată, în această din urmă situație banii trebuind să fie depuși la C.E.C.-Bank, iar această sumă să se scadă din prejudiciul cauzat statului, pe care inculpații îl mai au de plătit.
Verificările efectuate în cauză (relații de la Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați, Agenția Județeană a Finanțelor Publice Galați, Agenția Județeană a Finanțelor Publice Brăila, (…), audierea martorilor N.D, martorul V.B.C., martorul M.I. și martorul D.V.) au condus la concluzia că încă de la momentul indisponibilizării cantității de 136.432 l (ce părea a fi motorină) aceasta a fost amestecată cu motorina aflată în tancurile petroliere ale (….) și a fost înstrăinată. Sub acest aspect prin încheierea de ședință din 08.03.2018 a fost sesizat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați – și inculpații I.E.R. și I.N. pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunii de sustragere de sub sechestru.
Sesizarea a fost trimisă pentru cercetări la I.P.J. Brăila care la 28.08.2018 a confirmat că are în lucru dosarul nr.16972/2018 și a solicitat efectuarea de copii de pe actele dosarului.
Primul supliment de expertiză efectuat și depus la 05.06.2018 a concluzionat că prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de 326.705,42 lei.
Dacă cei 136.432 litri ar fi fost motorină (vândută ca motorină de către (…) valoare acesteia ar fi fost de 473.419,04 lei iar dacă această sumă ar fi fost consemnată la CEC-Bank în vederea acoperirii prejudiciului cauzat bugetului de stat, prejudiciul ar fi fost acoperit și s-ar fi încasat în plus, suma de 146.713,62 lei, sumă care ar fi trebuit confiscată ca provenind din săvârșirea unei infracțiuni.
Concluziile acestui supliment de expertiză nu au putut fi primite deoarece :
1.Din actele și lucrările dosarului rezultă în mod indubitabil că produsul respectiv nu era motorină, ci un amestec de ulei mineral și solvenți, deci contravaloarea ei era diferită de cea a motorinei.
2.Așa cum am arătat mai sus, cercetările cu privire la ce s-a întâmplat cu cantitatea de 136.432 litri indisponibilizată la (…) sunt la început și nu se poate stabili ce s-a întâmplat cu această cantitate, dacă a fost vândută sau însușită, dacă a fost vândută ca motorină sau ca produs subvenționat (motorină pentru agricultură) ce s-a întâmplat cu banii,etc.
Cert este faptul că în prezent această cantitate de 136.432 litri nu se mai găsește, însă contravaloarea acestei cantități trebuie dedusă din valoarea prejudiciului cauzat de inculpatul I. E. R. bugetului de stat, deoarece respectiva cantitate a fost indisponibilizată din dispoziția organelor statului și lăsată în custodie de către organele statului unei societăți comerciale cu capital privat.
Nesupravegherea existentei acestei cantități de produs petrolier sau a încasării contravalorii lui și consemnării la dispoziția organului judiciar sau a instanței de judecată, se datorează culpei organului de urmărire penală și nu poate fi reproșat inculpatului.
Având în vedere aceste aspecte și în baza probelor ridicate de organele de poliție în cele două cisterne, la momentul indisponibilizării, s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiză contabilă care să stabilească valoarea economică a celor 136.432 litri dacă acesta ar fi un amestec de ulei mineral și diluant, și implicit suma pe care inculpatul I.E.R ar mai datora-o bugetului de stat, în situația în care s-ar aprecia că această cantitate de 136.432 litri a fost vândută la prețul stabilit potrivit valorii sale economice.
Suplimentul de expertiză efectuat în cauză și depus la 05.11.2018 a concluzionat că valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat este de 326.705,42 lei.
Valoarea economică a celor 136.432 lei produs petrolier este de 310.382,8 lei.
Dacă se consideră că această cantitate a fost vândută, la valoarea sa economică, și banii au fost încasați de către stat, ar rezulta un prejudiciu neacoperit cauzat bugetului de stat de 16.322,62 lei.
Părțile au fost de acord cu acest supliment la termenul din 08.01.2019 și nu au mai formulat obiecțiuni.
Curtea constată ca relevante în cauză H.P.21/2017, H.P. 23/2017, H.P. 251/2017, H.P. 16/2016, Decizia nr.418/2018 a Curții Constituționale a României, Decizia nr 267/2014 a Curții Constituționale a României.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și susținerile părților, conform art.417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată:
1)Apelul formulat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați este fondat, urmând a fi admis potrivit art.421 pct.2 lit.a) Cod procedură penală, pentru motivul de nelegalitate invocat, referitor la încadrarea juridică dată faptei de spălare de bani, prev.de art. 29 alin 1 lit. a, b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea prevederilor art. 35 alin1 Cod penal.
Faptele inculpatului I.E.R. fiind săvârșite în mod repetat în perioada 2006-2009 ( deci sub imperiul vechiului Cod penal ) având în vedere Decizia nr 265/2014 a Curții Constituționale a României, instanța de fond trebuia să dispună schimbarea încadrării juridice în dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. a),b) din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal – 1969.
Celelalte motive de apel ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați se dovedesc nefondate, urmând a fi înlăturate din următoarele considerente:
a)În cauză nu se poate reține dispozițiile art. 9 alin. 3 din Legea 241/2005 și nici ale art. 9 alin. 2 din Legea 241/2005.
Acuzarea are în vedere prejudiciul stabilit de către expertul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați pentru încadrarea faptei în dispozițiile art. 9 alin 2 din Legea nr 241/2005.
În cauză, Curtea va avea în vedere cuantumul prejudiciului așa cum a fost el stabilit în urma expertizei efectuate în cursul judecății apelului, de către un expert contabil autorizat de Ministerul Justiției asistat de un expert contabil-parte desemnat de către inculpați, deoarece acesta ține seama că potrivit Codului fiscal, pentru motorină se plătește acciză statului, în timp ce pentru ulei și solvenți nu.
Așa fiind se constată că suma de 326.705,42 lei reprezenta la cursul de schimb al anului 2009 (1 euro - 4,22 lei) aproximativ 77.418,34597 euro, deci nu depășea 100.000 euro, nefiind aplicabile dispozițiile art. 9 alin.2 din Legea 241/2005/R.
b)În cauză nu se impune confiscarea specială a cantității de 136.432 l de produs petrolier.
Așa cum s-a arătat mai sus această cantitate a fost indisponibilizată de organele de poliție și lăsată în custodie la (….) unde a fost amestecată cu motorina din tancurile acestei societăți comerciale.
Cert este că în prezent această cantitate de produs petrolier nu mai există în materialitate sa, ea fiind înstrăinată (contra cost sau gratis) de către (….) sens în care Curtea a dispus sesizarea organelor de urmărire penală cu infracțiunea de sustragere de sub sechestru.
În concluzie, Curtea nu poate confisca un bun care nu mai exista la momentul de față,dacă a fost valorificat sau nu, în ce condiții, cu ce preț, suma obținută etc.
2)Apelul inculpatului I.E.R. se dovedește fondat, urmând a fi admis,
potrivit art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală din următoarele considerente:
a)Cuantumul prejudiciului cauzat, urmare a noii expertize contabile și a suplimentului de expertiză contabilă efectuat în cursul judecării apelului, cuantumul prejudiciului cauzat a scăzut de la 513.102,60 lei ( la instanța de fond) la 326.705,42 lei ( la instanța de apel).
Din suma de 326.705,42 lei se consideră ca achitată suma de 310.382,8 lei ( c/val. de bun economic a cantității de 136.432 l produs petrolier indisponibilizat de organele statului și lăsat în custodia (….) de unde a dispărut), rămânând un rest neachitat de 16.322,62 lei.
Cuantumul prejudiciului cauzat reprezintă un element de circumstanțiere a pedepsei potrivit art. 72 Cod penal - 1969, ca și atitudinea inculpatului care a fost de acord să achite suma de 16.322,62 lei.
b)Inexistenta probelor că inculpatul I.E.R a comis infracțiunea prev. de art.9 alin.1 lit. c) din Legea nr 241/2005/R cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Potrivit art. 9 alin.1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 constituie infracțiunea de evaziune fiscală ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.
Cercetările efectuate în cauză nu au putut stabili că inculpatul ar fi ascuns sursa impozitabilă sau taxabilă.
Dimpotrivă din raportul întocmit de specialistul D.N.A. și din rapoartele de expertiză contabilă efectuate în cauză rezultă că inculpatul a înregistrat în contabilitate toate facturile de achiziție a uleiurilor și solvenților, pe care ulterior le amesteca preparând o presupusă „motorină ”.
Deci orice organ de control financiar al statului care venea în control putea să verifice, din punct de vedere scriptic, situația achizițiilor și facturile societăților inculpatului / sau a societăților controlate de inculpat).
De asemenea, se constată că în cauză, pentru motorină trebuia plătită acciză către stat în timp ce pentru amestecul de ulei și solvenți nu se plătea acciză, potrivit Codului fiscal.
Urmează a se dispune achitarea inculpatului pentru această infracțiune, în baza prevederilor art.396 alin.5 Cod procedură penală, în referire la art.16 alin.1 lit. c) Cod procedură penală.
c)Inexistenta probelor că inculpatul I.E.R. a săvârșit infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin.1 lit. a), b) din Legea nr 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal – 1969.
În primul rând din materialul probator administrat rezultă un singur act oficial, cel sesizat de Oficiul Național de Prevenire a Spălării Banilor la 09.02.2010, privind două posibile tranzacții suspecte în sumă de 278.500 lei.
În al doilea rând se constată că organul de urmărire penală nu a făcut minime verificări pentru a verifica realitatea sesizării formulate de Oficiul Național de Prevenire a Spălării Banilor, și pentru a verifica subzistenta infracțiunii și realitatea (sau inexistenta) operațiunii financiare.
În al treilea rând, în fața instanței de fond, s-a apreciat, de către expertul contabil desemnat, că ar putea exista două infracțiuni de spălare de bani, pentru suma de 278.500 lei, două tranzacții suspecte (pentru care nu există o bază legală) săvârșite de inculpatul I.E.R. în relația cu (…), (….), singurele transferuri bancare care nu aveau atașate o justificare a operațiunii comerciale efectuate.
Aceasta nu înseamnă însă, în mod automat, că în lipsa justificării plății, aceste transferuri bancare erau și nelegale.
În cauză nu s-a verificat însă în contabilitatea (…) „ (…) și (…), realitatea acestor operațiuni.
În această situație, dubiul profită inculpatului.
Mai mult, acuzarea ar fi trebuit să demonstreze neîndoielnic, pentru subzistenta infracțiunii, că această sumă de 278.500 provine din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, că inculpatul nu a plătit la stat această sumă la termenul scadent pentru plata impozitelor, TVA, accize că și-a însușit această sumă și că după această dată apoi „ a spălat” această sumă ( provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală) investind-o fără titlu în (…) și (….), și cu ce titlu(aport personal la capitalul societății, împrumut acordat societății, etc.),prin verificarea contabilității celor 2 societăți comerciale.
Urmează să se dispună achitarea inculpatului pentru această infracțiune, în baza prevederilor art. 396 alin.5 Cod procedură penală în referire la art. 16 lit. c) Cod procedură penală.
Prin achitarea inculpatului I.E.R. pentru această infracțiune, urmează a se înlătura măsura confiscării speciale dispusă față de acesta în baza art. 33 din Legea nr 656/2002 pentru suma de 278.500 lei.
d)Timpul scurs de la data săvârșirii faptei până în prezent.
Faptele au fost săvârșite în perioada 2006-2009.
Organul de urmărire penală a fost sesizat de către Oficiul Național de Prevenire a Spălării Banilor la 09.02.2010.
În tot acest timp inculpatul s-a aflat la dispoziția organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată, nu s-a sustras și nu a făcut demersuri pentru îngreunarea sau zădărnicirea aflării adevărului.
Potrivit jurisprudenței C.E.D.O.trecerea timpului atenuează ecoul social al infracțiunii, pericolul social al infractorului, periculozitatea infracțiunii și valoarea prejudiciului.
Timpul îndelungat în care s-a efectuat urmărirea și judecata cauzei, îndreptățește inculpatul la un beneficiu moral, ce se va reflecta de regulă, în diminuarea pedepsei sau într-o modalitate de executare mai ușoară a acesteia (a se vedea, de exemplu cauza „ Beck c Norvegiei”).
Această împrejurare va fi avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica inculpatului I.E.R..
În cauză, nu pot fi acordate circumstanțe atenuante judiciare inculpatului, având în vedere natura infracțiunii săvârșite, durata mare de timp cât s-a derulat activitatea infracțională, cuantumul mare al prejudiciului (la data săvârșirii faptelor), împrejurarea că nici până în prezent prejudiciul nu este achitat.
3)Apelul inculpatului I.N. este fondat urmând a fi admis potrivit art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală din următoarele motive:
a)Pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin.1 lit. a) din Legea 241/2005/R cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal – 1969 se constată că apelul inculpatei I.N. este fondat, urmând a se dispune achitarea acesteia în baza prevederilor art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.c) Cod procedură penală, din aceleași considerente pentru care urmează a se dispune achitarea inculpatului Iorga Emil Răzvan pentru infracțiunea prev. de art. 9 alin.1 lit. a) din Legea nr 241/2005/R cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal -1969.
b)Pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală,prev. de art. 26 Cod penal -1969 raportat la art. 9 alin.1 lit. c) din Legea nr 241/2005/R.
c)Cercetările efectuate în cauză nu au putut demonstra implicare inculpatei în înregistrarea în evidenta contabilă a (….) a unui număr de 203 facturi fiscale care nu exprimă operațiuni comerciale și a taxei pe valoare adăugată.
În primul rând inculpata nu avea calitatea de administrator contabil autorizat,expert contabil sau auditor în cadrul (…), și prin urmare nu avea calitatea și nici posibilitatea de a proceda la înregistrarea de facturi fiscale în contabilitatea acestei societăți.
În al doilea rând, conform expertizelor efectuate în cauză, produsul rezultat nu era motorină și prin urmare nu se plătea acciză către stat pentru acesta.
Urmează să se dispună achitarea inculpatei pentru această infracțiune, în baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală și art. 16 alin.1 lit. c) Cod procedură penală.
Simplul fapt că inculpata I.N. este soția inculpatului I.E.R nu atrage în mod automat, sub aspect penal, faptul că aceasta este complice la infracțiunile săvârșite de soțul său.
Așa fiind și văzând prevederile art. 421 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile formulate de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Galați – și inculpații I.E.R și I.N. împotriva sentinței penale nr. 433/13.07.2017 a Tribunalului Galați.
Va desființa în parte sentința penală nr.4336/13.07.2017 a Tribunalului Galați și în rejudecare va dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de spălare de bani reținută în sarcina inculpatului I.E.R în disp. art.29 alin.1 lit. a), b) din Lega nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal -1969.
Va dispune achitarea inculpatei I.N. pentru infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată.
Va dispune achitarea inculpatului I.E.R pentru infracțiunea de evaziune fiscală (art. 9 alin.1 lit. a) din Legea nr 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal – 1969) și pentru infracțiunea de spălare de bani ( art. 29 alin.1 lit. a),b) din Legea nr 656/2002 cu aplicare art. 41 alin.2 Cod penal ).
Va dispune condamnarea inculpatului I.E.R pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 41 alin.2 Cod penal.
Va constata că legea penală mai favorabilă inculpatului este dată de prevederile Codului penal – 1969.
Va proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului potrivit art.72 Cod penal – 1969.
Va aprecia că scopul educativ ale pedepsei (ținând cont și de durata mare de timp de la data săvârșirii faptei până în prezent) poate fi atins și fără privarea efectivă de libertate.
Va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului ( art. 86 1 Cod penal ) pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 86 2 Cod penal – 1969.
Va impune inculpatului obligațiile prev. de art. 86 3 Cod penal – 1969.
Va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 4 Cod penal -1969.
Va aplica inculpatului pedepse accesorii și complementare.
Sub aspectul laturii civile va obliga pe inculpatul I.E.R în solidar cu partea responsabilă civilmente (….) la plata către A.N.A.F-D.R.F.P. Galați a sumei de 16.0322,62 lei la care se adaugă accesorii fiscale.
În baza art. 404 alin 4 lit. c) Cod procedură penală va fi menținută măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor (mobile și imobile) ale inculpatului I.E.R, până la achitarea sau considerarea ca achitată a prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Va fi obligat inculpatul I.E.R la plata sumei de 1995 lei cu titlu de onorariu suplimentar acordat expertului contabil desemnat T.F. pentru suplimentul de expertiză contabil din 05.12.2018.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul Galați, conform art. 275 alin 6 Cod procedură penală.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului potrivit art. 275 alin. 3 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:


Admite apelurile formulate de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Galați și de către inculpații I.E.R și I.N..
Desființează în parte sentința penală nr.433/13.07.2017 a Tribunalului Galați și în rejudecare :
În baza art. 386 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor după cum urmează:
-Pentru inculpatul I.E.R din infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin.1 lit. a),b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 29 alin.1 lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal -1969.
În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală în referire la art. 16 alin1 lit. c) Cod procedură penală achită pe inculpatul I.E.R (………) pentru infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin.1 lit. a ), b) din Legea nr 656/2002.
În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală în referire la art.16 alin.1 lit.c) Cod procedură penală achită pe inculpatul I.E.R pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit. a) din Legea nr 241/2005.
În baza art.9 alin.1 lit. c) din Legea nr 241/2005 condamnă pe inculpatul I.E.R la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a) teza II, b), c) Cod penal -1969: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; c) dreptul de a ocupa o funcție de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art.71 alin 2 Cod penal -1969 aplică inculpatului I.E.R pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a) tz. II b), c) Cod penal : a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; c) dreptul de a ocupa o funcție de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art.86 1 Cod penal - 1969 și art.71 alin.5 Cod penal -1969 dispune suspendarea executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de supraveghere de 5 ani, stabilită potrivit art. 86 2 Cod penal -1969.
În baza art. 86 3 alin.1 Cod penal – 1969 pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere :
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Brăila ;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 4 Cod penal - 1969 privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.396 alin. 5 Cod procedură penală în referire la art.16 alin.1 lit. c) Cod procedură penală achită pe inculpata I.N. (…..) pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal – 1969 în referire la art. 9 alin 1 lit. a) din Legea nr 241/2005.
În baza art. 396 alin.5 Cod procedură penală în referire la art. 16 alin.1 lit. c) Cod procedură penală achită pe inculpata I.N. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 26 Cod penal – 1969 raportat la art. 9 alin1 lit. c) din Legea nr 241/2005.
Latura civilă.
Admite, în parte, acțiunea civilă și obligă pe inculpatul I.E.R în solidar cu partea responsabilă civilmente (…) la plata către Statul Român - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională a Finanțelor Publice Galați a sumei de 16.322,62 lei la care se adaugă accesorii fiscale calculate conform Codului de procedură fiscală cu începere de la 01.01.2010 și până la achitarea s-au considerarea ca achitat a debitului.
Menține măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor (mobile și imobile) ale inculpatului I.E.R., instituită prin ordonanța nr 89/P/2009 din 08.10.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Galați până la achitarea sau considerarea ca achitat a prejudiciului.
Obligă pe inculpatul I.E.R la plata sumei de 1995 lei către expertul contabil T.F. (expert contabil desemnat) cu titlu de onorariu suplimentar pentru supliment expertiză contabilă 05.12.2018.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Suma de 180 lei reprezentând plata parțială onorariu avocat din oficiu (……..) se va avansa din fondul Ministerului Justiție către Baroul Galați.

Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.01.2019.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
(…) (….)




Grefier,
(….)







PROCES-VERBAL



Potrivit dispozițiilor art.278 alin.3 din Codul de procedură penală procedură penală, dispozitivul deciziei penale nr.61/15.01.2019, pronunțat de Curtea de Apel Galați în dosarul cu nr.7402/121/2014, a fost îndreptat conform Încheierii de îndreptare a erorii materiale din Camera de Consiliu din data de 30.01.2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr.7402/121/2014.

PREȘEDINTE
(….) - JUDECĂTOR



Grefier,
(….)





Red 28.01.2019
Dact. 11.02.2019
Fond