Nr. 201/13 martie 2005
C O M U N I C A T
Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, în cooperare cu Banca Naţională a României şi conducerile unor bănci comerciale ce îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră, au evaluat şi dimensionat o fraudă de proporţii în sistemul bancar românesc, evaluată la peste 2.700 miliarde lei.
Cauza, de o complexitate deosebită, a scos în evidenţă inginerii şi scenarii financiar-bancare prin care câteva grupuri de interese s-au asociat şi organizat în derularea unor operaţiuni fictive şi ilegale axate pe acordarea şi utilizarea de credite bancare cu încălcarea normelor legale, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale necuvenite.
Activitatea infracţională a fost localizată, în timp, în perioada ianuarie 2002 – aprilie 2003, din actele de urmărire penală efectuate până în prezent rezultând, ca participanţi – direct sau indirect - 37 de funcţionari bancari de la Banca Comercială Română, Romanian International Bank (RIB) şi Banca Românească, precum şi numeroşi reprezentanţi ai peste 50 de societăţi comerciale, controlate, în principal, de învinuiţii MATYAS GABRIEL VIOREL, ŢÂRDEA PAUL PETRE şi inculpatul MARIN ION.
În circuitul financiar-bancar ilicit au fost atrase conducerile agenţiilor, filialelor şi sucursalelor din judeţele Gorj, Vâlcea, Olt şi municipiul Bucureşti ale celor trei bănci comerciale, dar, cu deosebire, persoane cu atribuţii de conducere, decizie şi control de la nivel central.
Principalele infracţiuni care se reţin în sarcina funcţionarilor bancari învinuiţi sunt: acordare de credite cu încălcarea normelor bancare şi a legislaţiei în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale necuvenite sau complicitate la această infracţiune, complicitate la înşelăciune şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni de corupţie sau conexe acestora, toate în formă continuată şi aflate în concurs real.
In fapt, s-a stabilit că, în perioada de referinţă, două mari grupuri de firme aparţinând inculpaţilor MARIN ION şi MATYAS GABRIEL VIOREL – ambele coordonate, supravegheate şi controlate de învinuitul TÂRDEA PAUL PETRE – împreună cu multe alte societăţi comerciale din judeţele Vâlcea şi Gorj, au obţinut şi utilizat ilegal credite, pe baza unor contracte şi operaţiuni economice fictive de livrare a unor produse petroliere şi instalaţii de foraj sau de prestări de servicii înregistrate doar scriptic, care în realitate, nu s-au derulat niciodată.
Din declaraţiile administratorilor de firme şi ale martorilor rezultă că aceştia au semnat în alb file CEC şi ordine de plată, precum şi facturi şi contracte fictive întocmite în numele lor, toate fiindu-le prezentate de învinuitul MATYAS GABRIEL VIOREL. La rândul său, acesta era recomandat funcţionarilor bancari de cumnatul său, învinuitul ŢÂRDEA PAUL PETRE, care intervenea premeditat, sistematic şi continuu pentru obţinerea ilegală de credite.
De reţinut şi faptul că societăţile comerciale din Bucureşti reprezentate de învinuitul MATYAS GABRIEL VIOREL – dar controlate de cumnatul său, nu au desfăşurat nici un fel de activitate comercială, nu au efectuat plăţi şi nici nu au contractat credite până la întâlnirea cu societăţile comerciale aparţinând inculpatului MARIN ION. Ulterior, între cele două grupuri de firme a început să se desfăşoare o puternică afacere comercială, derulându-se scriptic livrări şi achiziţii imense de produse petroliere ce depăşeau până şi posibilităţile fizice ale unor societăţi recunoscute în domeniu. Firmele din Bucureşti achiziţionau produsele de la una dintre societăţile din grupul aparţinând lui Marin Ion şi în aceeaşi zi, cu acelaşi transport, le vindeau unei alte firme din grup, la preţuri mult mai mari.
Pentru derularea acestor contracte fictive, firmele controlate de învinuitul ŢÂRDEA PAUL PETRE, prin intermediul învinuitului MATYAS GABRIEL VIOREL, contractau credite de sute de miliarde de lei de la unităţi bancare din Bucureşti. Numai de la Sucursala BCR – Sector 6, aceste firme au obţinut ilegal 291 credite totalizând 1.200 miliarde lei, într-un interval de timp stabilit la 125 zile lucrătoare. Aceasta presupune că învinuiţii au reuşit, prin activitatea lor infracţională şi prin relaţiile pe care şi le-au stabilit la nivelul conducerii sucursalei, dar şi la nivelul Centralei BCR să obţină chiar două sau trei credite zilnic. Din probele administrate în cauză rezult că toate aceste ilegalităţi ar fi devenit posibile urmare sprijinului acordat de învinuiţii MIHAI ILIE – vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române – şi TREAPĂT MIHAI LAURENŢIU – director al Direcţiei de Metodologie şi Managementul Riscului din Centrala BCR , care îl prezentau subalternilor pe ŢÂRDEA PAUL PETRE drept „consilier guvernamental”. În aceeaşi calitate, învinuiţii ar fi intervenit şi la conducerea Sucursalei BCR - Sector 4 Bucureşti, de unde firmele aparţinând lui MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢÂRDEA PAUL PETRE au obţinut 31 credite în valoare totală de peste 170 miliarde lei. De reţinut, în acest caz, că numai în două luni, Sucursala a acordat unei singure firme controlate de învinuiţi 25 de credite, garantate prin file CEC emise ilegal de o societate din Vâlcea, aparţinând inculpatului MARIN ION.
Atât vicepreşedintele Băncii Comerciale Române, învinuitul MIHAI ILIE, cât şi directorul Direcţiei de Metodologie şi Managementul Riscului din Centrala BCR, învinuitul TREAPĂT MIHAI LAURENŢIU ar fi contribuit, prin acţiuni sau inacţiuni, la crearea, organizarea, planificarea şi desfăşurarea activităţii de creditare în condiţii nelegale sau cu încălcarea normelor bancare din cadrul Sucursalelor aflate în subordine.
Alături de cei doi înalţi responsabili din Centrala BCR, pentru totalitatea creditelor acordate ilegal de Sucursalele din sectoarele 4 şi 6 Bucureşti ale băncii au mai fost puşi sub învinuire 16 funcţionari bancari: directorii şi, totodată preşedinţi ai Consiliului Director, STAICOVICI MIHAELA şi HAJDU MIHAI; directorii adjuncţi POPESCU CLARA şi ANGHELEA DOINA; contabilii şefi RĂDESCU MARIA şi MOGOI ELENA; consilierii juridici MÎŞU DIANA AURA şi GOGOLAN MARIA; şefii Serviciului credite BANU GABRIEL şi VOICU VERGINICA – toţi membri ai Consiliului director; precum şi ofiţerii de credite TOMA DOINA, APOPEI MARILENA (de la Sectorul 4) şi RAIS LUMINIŢA, STANCIU SORIN, PRISECARIU MIHAI şi PANDEL CARMEN FLORENTINA.
Cu titlu de exemplu, prezentăm succint activitatea infracţională de la Sucursala BCR - Sector 6 Bucureşti, prin care a fost favorizată obţinerea creditelor în valoare totală de peste 1.200 miliarde lei. Astfel, anchetatorii au reţinut că învinuitul HAJDU MIHAI - în dubla sa calitate de director al Sucursalei BCR – Sector 6 şi de preşedinte al Consiliului Director – în mod intenţionat nu ar fi organizat, coordonat şi controlat activitatea de înregistrare şi raportare a societăţilor comerciale controlate de MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢÂRDEA PAUL PETRE, deşi de la începutul creditării (dar mai ales pe parcursul derulării creditelor) au existat elemente clare care dovedeau interdependenta dintre ele, precum şi relaţiile cu firmele din judeţul Vâlcea reprezentate de inculpatul Marin Ion.
De asemenea, învinuitul HAJDU MIHAI ar fi creat un circuit de documente comerciale şi financiar - bancare false în vederea acordării de credite cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a normelor bancare. De altfel, în sarcina învinuitului s-a reţinut şi săvârşirea infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Mai mult, în toată perioada care face obiectul prezentei cauze penale, învinuitul ar fi semnat, împreună cu şeful Serviciului credite, contabilul şef şi ofiţerul de serviciu, referatele de credite pe care le aproba, ulterior, în şedinţa comitetului director al Sucursalei. Totodată, semna contractele de credit pentru societăţile comerciale reprezentate de inculpatul Matyas Gabriel Viorel, împreună cu şeful Serviciului credite, contabilului şef, juristul băncii şi beneficiarul de credite.
Alături de ceilalţi salariaţi din bancă, învinuitul ar fi sprijinit efectuarea multiplelor transferuri cu importante sume de bani în contul societăţilor comerciale reprezentate de inculpatul Matyas Gabriel Viorel sau a altor persoane fizice.
În mod similar şi din dispoziţia învinuiţilor MIHAI ILIE şi TREAPĂT MIHAI LAURENŢIU din conducerea Centralei BCR, s-ar fi implicat în activitatea ilegală de creditare şi funcţionarii Sucursalei Sector 4 – Bucureşti.
Din probele administrate în cauză s-a stabilit, de asemenea, că în mai puţin de 4 luni (octombrie 2002- ianuarie 2003) societăţile aflate sub controlul lui MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢÂRDEA PAUL PETRE au fost favorizate de către învinuitul BĂLAN NICULAE – vicepreşedinte la Romanian Inter national Bank - în obţinerea ilegală a unui număr de 40 de credite, în cuantum de aproape 510 miliarde lei de la această bancă. În fapt, învinuitul ar fi intervenit în operaţiunile de avizare din punctul de vedere al legalităţii şi ar fi sprijinit creditarea cu rapiditate a celor cinci societăţi din Bucureşti, deşi acestea nu erau clienţi ai băncii. Totodată, ar fi impus personalului din subordine, respectiv de la Sucursalele Moşilor şi 13 Septembrie din Bucureşti, să efectueze, cu prioritate, operaţiuni bancare solicitate de învinuiţii MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢÂRDEA PAUL PETRE şi să accepte cec-uri şi alte documente justificative care nu aveau la bază tranzacţii economice reale.
În cadrul acestei unităţi bancare au mai fost puşi sub învinuire opt înalţi funcţionari bancari de la Sucursalele Moşilor şi 13 Septembrie: directorii şi, totodată preşedinţi ai Comitetului de credite, PĂUŞESCU DANIEL şi POPESCU MIOARA; contabilii şefi ŞERBAN VASILICA şi FLOREA LUMINIŢA; VRÂNCEANU DANIELA FLORINA –toţi membri ai Comitetelor de credite; ofiţerii de credite ILIU ROXANA, RADU SIMONA ANDREEA şi GEORGESCU COSMIN.
Activitatea din Sucursalele Romanian International Bank a fost în strânsă legătură cu alte unităţi bancare, precum şi cu Sucursala BCR Novaci judeţul Gorj, prin conturile cărora, societăţile comerciale reprezentate de MATYAS GABRIEL VIOREL şi MARIN ION (trimis deja în judecată de PNA în alte două dosare penale cu prejudicii de 296 miliarde respectiv, 126 miliarde lei alături de alţi inculpaţi) au efectuat, planificat şi organizat în mod repetat, însemnate plăţi, transferuri, ridicări şi depuneri de numerar, în interesul unuia sau altuia.
Relaţiile de cooperare, planificare, coordonare şi control asupra activităţii societăţilor comerciale din grupurile reprezentate de MATYAS GABRIEL VIOREL în Bucureşti şi de MARIN ION la Vâlcea au condus la interdependenţă şi la continuitatea activităţii ilegale de creditare din sisteme diferite de bănci. Au fost create, astfel, circuite financiar-bancare interdependente în scopul obţinerii de foloase în mod reciproc, atât de către societăţile comerciale din grupurile reprezentate de cei doi inculpaţi cât şi de băncile în cauză, prin acordarea de credite noi pentru rambursarea altora aflate la scadenţă. În şi din aceste bănci (BCR şi RIB) au fost încasate, respectiv efectuate, plăţi şi transferuri cu sume importante de bani pentru societăţile comerciale care au beneficiat de credite de la BCR – Sucursala Novaci, unde a fost localizată frauda de peste 788 miliarde lei, reclamată iniţial şi care a determinat declanşarea cercetărilor în prezentul dosar penal.
Cea de-a treia unitate bancară intrată în circuitul de obţinere frauduloasă a unor credite este Banca Românească – Sucursala Băneasa, de la care o singură firmă reprezentată de învinuitul MATYAS GABRIEL VIOREL, dar controlată efectiv de cumnatul său, ŢÂRDEA PAUL PETRE, a obţinut în mai puţin de o lună trei credite pe ordine de plată, în valoare totală de 45 miliarde lei. Funcţionarii bancari angajaţi în acordarea şi utilizarea ilegală de credite şi puşi sub învinuire sunt: PATRICHI NICOLAE – director şi preşedinte al Comitetului de credite; BAIETII MIHAELA – contabil şef, şi PROTOPOPESCU MIHAELA – membri ai Comitetului de credite şi LUPU MĂDĂLIN, ofiţer credite.
În legătură cu obţinerea ilegală de credite de la sucursalele din Bucureşti ale acestor trei bănci au fost puşi sub învinuire în prezentul dosar penal: MATYAS GABRIEL VIOREL şi cumnatul său, ŢÂRDEA PAUL PETRE, care a coordonat întreaga infracţională a grupurilor de firme constituite în Bucureşti şi judeţele Vâlcea şi Gorj, precum şi ŢÂRDEA ANDREI ALEXANDRU (fiul lui Ţârdea Paul Petre), DĂNCESCU RENATA şi CRISTEA VALENTIN MARIUS, reprezentanţi ai societăţilor comerciale din Capitală care au beneficiat de credite.
Atât de la Banca Comercială Română, cât şi de la Romanian Inter national Bank şi Banca Românească, cele cinci firme controlate de învinuiţii MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢÂRDEA PAUL PETRE au atras credite în valoare totală de aproape 2.000 miliarde lei, garantate cu instrumente de plată emise fictiv de firmele din grupul aparţinând inculpatului MARIN ION.
La rândul lor, aceste firme luau şi ele credite de la Sucursalele Novaci şi Gorj ale Băncii Comerciale Române sau de la Agenţia Corabia, judeţul Olt, a aceleiaşi unităţi bancare, scontând, parţial, instrumente de plată emise de grupul de societăţi controlate de învinuiţii MATYAS GABRIEL VIOREL şi ŢĂRDEA PAUL PETRE. Diferenţa de bani era folosită pentru constituiri de depozite, majorări de capital social, achiziţii de autoturisme, cumpărări de imobile şi transferuri bancare, multe fiind realizate fără documente justificative.
Relaţiile contractuale dintre cele două grupuri de firme au avut drept scop intrarea în circuitul bancar a efectelor comerciale, deşi documentele încheiate şi parafate de învinuiţi nu îndeplineau condiţiile de valabilitate prevăzute de lege. Pentru a obţine creditele de la cele trei unităţi bancare, învinuiţii s-au folosit de metoda numirii unei singure persoane ca administrator al mai multor societăţi comerciale care, de regulă, nu desfăşurau operaţiuni comerciale prin conturi bancare. Totodată, administratorii erau rude sau apropiaţi ale persoanelor care administrau firma de bază (cei doi învinuiţi), schema funcţionând în condiţiile în care băncile nu le considerau debitor unic, ci simple societăţi, fără nici o relaţie între ele, cu toate că banii obţinuţi din credite se concentrau la unitatea de bază.
În acest joc piramidal, expunerea băncii a crescut permanent, tip suveică, banii obţinuţi din credite fiind folosiţi pentru achitarea unor rate scadente ale altor credite vechi, comisioane bancare, mită, în folos personal, fiind implicate mai multe societăţi comerciale care desfăşurau scriptic schimburi comerciale cu valori foarte mari. Este şi cazul inculpatului MARIN ION care, din cauza folosirii unor credite obţinute de la BCR Novaci în interes personal şi a creşterii dobânzilor, a intrat în relaţii de afaceri cu învinuitul ŢÂRDEA PAUL PETRE, care l-a asigurat de ajutorul său pentru contractarea unor noi credite bancare, din ce în ce mai mari, atât de la BCR, cât şi de la RIB şi Banca Românească.
O altă cerinţă pentru ca activitatea infracţională să aibă succes a constat determinarea, in diverse mijloace ilicite, a conducerilor băncilor şi a ofiţerilor de credite să „nu observe” interdependenţa dintre aceste firme şi faptul că ele erau deja constituite în debitor unic.
La acestea se adaugă multitudinea de documente justificative încheiate în fals şi atestând activităţi comerciale nereale pe care reprezentanţii societăţilor solicitante de credite le prezentau băncilor pentru obţinerea banilor.
Precizăm că această cauză nu este de natură să afecteze buna reputaţie a entităţilor bancare implicate, acestea fiind bănci reprezentative pentru sistemul bancar românesc. De altfel, anchetatorii au colaborat activ cu reprezentanţii băncilor respective, pentru a le pune la dispoziţie toate documentele necesare stabilirii situaţiei de fapt expuse.
Mai mult, procurorii anticorupţie şi conducerile celor trei bănci au depus toate diligenţele în vederea rambursării majorităţii creditelor şi acoperirii prejudiciilor constatate.
Cercetările continuă, opinia publică urmând a fi încunoştinţată în legătură cu evoluţia anchetei.
BIROUL PENTRU RELATII CU PRESA