Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
România - Raport de activitate Direcţia Naţională Anticorupţie 2010
Ministerul Public
 MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL
DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
 

DNA
Direcţia Naţională Anticorupţie
Raport privind activitatea desfăşurată
2010

CUPRINS

1. Consideraţii generale

1.1. Organizarea şi funcţionarea direcţiei

1.2. Influenţe legislative şi evaluări

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Analiza statistică a activităţii de urmărire penală

2.2. Activitatea Secţiei de combatere a corupţiei

2.3. Activitatea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari

2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale

2.6. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

2.7. Activitatea ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

3. Activitatea judiciară în cauze penale

4. Evoluţii privind eficienţa şi celeritatea procesului penal în cauze de corupţie

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupţie

4.2. Consideraţii privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie

4.3. Corupţia în instituţiile de aplicare a legii

4.4. Corupţia în sistemul educaţional

4.5. Combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei

5. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state

5.1. Activităţi în legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare

5.2. Unitatea de Implementare Phare

5.3. Participarea la acţiuni de cooperare internaţională

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituţii similare din alte state

6. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului

7. Transparenţa şi relaţia cu publicul şi presa

7.1. Biroul de informare şi relaţii publice

7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

8. Resursele financiare şi administrarea acestora

9. Informatizarea, accesul la baze de date şi informaţii clasificate

10. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici

11. ANEXE

11.1. Anexa nr. 1 – Prezentarea unor cauze importante soluţionate prin rechizitoriu

11.2. Anexa nr. 2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare

11.3. Anexa nr. 3 – Prezentarea achitărilor definitive din anul 2010

11.4. Anexa nr. 4 – Principalele obiective şi acţiuni pe anul 2011

11.5. Anexa nr. 5 – Situaţia încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2010

11.6. Anexa nr. 6 – Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie

11.7. Anexa nr. 7 – Date statistice comparative pe anii 2010 - 2009

11.8. Anexa nr. 8 – Grafice

1. Consideraţii generale

Anul 2010 a marcat, pentru activitatea şi rezultatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie în lupta împotriva corupţiei, consecvenţă în investigarea unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală faţă de care instanţele au dispus luarea măsurii arestării preventive, în finalizarea şi trimiterea în judecată a unor astfel de cauze, dar şi raportat la condamnarea definitivă a unor persoane de la nivel înalt şi mediu. De asemenea, activitatea a fost mai diversă, fiind rezolvate, în afara cazurilor clasice de corupţie ori asimilate acestora, şi cauze ce privesc fraude comise în sistemul bancar, evaziune fiscală şi fraudarea exemenelor de bacalaureat sau a altor tipuri de examene.
Societatea românească a continuat să considere corupţia un fenomen grav care afectează principiile fundamentale ale statului de drept şi democraţiei, prin extinderea accentuată şi diversificarea formelor sub care se manifestă în cotidian. Cu toate acestea, pe segmente individuale, conduita anterioară a inculpaţilor, persoane cu notorietate publică în cadrul comunităţilor în care şi-au desfăşurat activitatea, a fost apreciată ca fiind mai importantă decât faptele reprobabile de corupţie comise1.
Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat pentru îndeplinirea măsurilor care îi revin în cadrul Condiţionalităţii a 3-a a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare şi verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie”, activitatea sa fiind reflectată în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experţii comisiei. Astfel, în raportul anul din iulie 2010 s-a reţinut că Direcţia Naţională Anticorupţie continuă să obţină rezultate bune şi constante în instrumentarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, ceea ce s-a tradus prin noi trimiteri în judecată şi prin creşterea numărului de hotărâri judecătoreşti definitive, cu toate că procesele rămân de lungă durată şi în numeroase cazuri importante nu s-a pronunţat încă o hotărâre în primă instanţă.

1.1. Organizarea şi funcţionarea direcţiei

Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care asigură independenţa efectivă, funcţională şi financiară, specifică pentru exercitarea eficientă a funcţiei de luptă împotriva corupţiei2, a rămas neschimbat în anul 2010.

Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată şi funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca o structură, cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin intermediul procurorului şef al direcţiei, are un colegiu de conducere şi un regulament de ordine interioară3, este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Competenţa sa materială, după obiect ori calitatea persoanei, aşa cum rezultă din acelaşi act normativ, vizează combaterea faptelor de corupţie de nivel înalt şi mediu, prevăzute de Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie4, dar şi alte infracţiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupţia, ca fenomen complex.
În primul rând, competenţa sa materială se referă la infracţiunile de corupţie, asimilate ori în legătură cu corupţia cuprinse în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, considerate ca depăşind nivelul corupţiei mici, fie prin întinderea pagubei (mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 de euro), fie prin valoarea sumei ori bunului care a format obiectul faptei de corupţie (mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro).
Al doilea criteriu de delimitare a sferei infracţiunilor de corupţie de nivel înalt şi mediu îl constituie stabilirea competenţei după calitatea persoanei, direcţia fiind abilitată să efectueze urmărirea penală pentru toate infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, comise de categoriile de persoane prevăzute expres şi limitativ prin actul normativ de organizare. Sub acest aspect, competenţa în combaterea corupţiei la nivel înalt este exclusivă, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind singura structură abilitată să desfăşoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului, iar în ceea ce priveşte corupţia la nivel mediu, prin modificările legislative finalizate în anul 2006, a fost reapreciată sfera acesteia, eliminându-se, spre exemplu, competenţa pentru primarii oraşelor şi comunelor, agenţi de poliţie şi notari.
În al treilea rând, Direcţia Naţională Anticorupţie are competenţa exclusivă de cercetare a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, cuprinse în Legea nr. 78/2000, indiferent de cuantumul prejudiciului.
Criteriul de stabilire a competenţei direcţiei pentru alte infracţiuni grave, prevăzute expres şi limitativ în art. 13 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, îl constituie producerea unei pagube materiale mai mari decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro în cazul infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu, evaziune fiscală ori infracţiuni stabilite în Codul Vamal.

Din punct de vedere funcţional, potrivit legii, direcţia îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaţi în lupta împotriva corupţiei, având în organizare o structură centrală şi o structură teritorială. De asemenea, în vederea realizării anchetelor privind personalul militar, în cadrul acesteia funcţionează Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari.
În considerarea caracterului multidisciplinar al anchetelor, în cadrul direcţiei funcţionează ofiţeri şi agenţi de poliţie, care constituie poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii.
Pentru a se asigura încadrarea cu personal calificat, în raport de gravitatea infracţiunilor şi complexitatea cauzelor date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dispoziţiile legale au stabilit o procedură de selecţie a procurorilor ce pot funcţiona în cadrul acesteia, impunând ca o condiţie obligatorie vechimea de minim 6 ani în profesie.

Numărul de personal, conform prevederilor art. 27 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, a fost stabilit în anul 2010 prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2010 privind modificarea numărului maxim de posturi la Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi are următoarea structură: 145 de posturi de procuror, 170 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 55 de posturi de specialişti, 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, 44 de posturi de personal conex şi 54 de posturi de personal economic şi administrativ (în cadrul aceluiaşi număr total de posturi prevăzute, respectiv 567, existente la 31 decembrie 2009).

La data de 31 decembrie 2010, deşi schema de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupţie era ocupată în proporţie de 90,48% (513 posturi ocupate din cele 567), în concret, activitatea a fost desfăşurată cu 88,36% din personalul prevăzut în organigramă (501 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 12 persoane aveau suspendate raporturile de muncă urmare a detaşării la alte instituţii (4 persoane, din care 3 procurori şi 1 grefier) sau a faptului că se aflau în concediu pentru creşterea copilului (8 persoane, din care 3 procurori, 1 ofiţer de poliţie judiciară, 1 specialist şi 3 grefieri). Cel mai scăzut nivel de ocupare a schemei de personal se înregistrează la procurori, de 81,38%, în concret, fiind în activitate 77,25% din numărul de procurori prevăzuţi în organigramă, adică 112 din 145.
În cursul anului 2010, a continuat să se înregistreze o evidentă fluctuaţie de personal, fiind încadrate 38 persoane (16 procurori, 3 şoferi, 14 ofiţeri de poliţie judiciară, 2 specialişti şi 3 grefieri) şi încetate raporturile de muncă faţă de 36 persoane (22 procurori, 8 ofiţeri de poliţie judiciară, 2 specialişti, 1 funcţionar public şi 3 şoferi) prin transfer, pensionare, clasare medicală ori demisie.
Măsurile luate în vederea asigurării personalului necesar desfăşurării activităţii s-au concretizat în organizarea de interviuri, în scopul ocupării posturilor vacante de procurori şi în încadrarea specialiştilor, grefierilor ori personalului conex cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar.

Organizarea şi funcţionarea diferitelor compartimente din cadrul direcţiei sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.184/C/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 17 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare5.
În vederea utilizării eficiente a personalului existent, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după consultarea Colegiului de conducere, a aprobat noua structură a instituţiei prin Ordinul nr. 81 din 20 decembrie 2010, fiind desfiinţate două servicii şi trei birouri. Odată cu desfiinţarea acestora, atribuţiile au fost preluate de celelalte compartimente şi s-a redus numărul persoanelor cu funcţie de conducere, realizându-se o eficientizare funcţională concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, corelativ reducerii volumului de activitate a Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, ca urmare a modificării normelor procedural penale de competenţă, au fost transformate trei posturi de procuror militar în posturi de procuror şi redistribuite, împreună cu posturile rezultate din microstructurile desfiinţate, în cadrul altor secţii, după necesităţi.
Potrivit dispoziţiilor legale, reorganizarea s-a realizat în baza Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.925/C/09.12.2010 privind aprobarea statului de funcţii şi de personal al direcţiei, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, exprimat prin Hotărârea nr. 240 din 25 martie 2010.

Apreciem în aceste condiţii că, pe fondul deficitului de personal înregistrat în întregul sistem judiciar şi a restricţiilor bugetare, s-a asigurat păstrarea stabilităţii funcţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

1.2. Influenţe legislative şi evaluări

Principalele noutăţi legislative în materie penală şi procedural penală adoptate în anul 2010, cu influenţă în activitatea prezentă sau viitoare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt reprezentate de adoptarea Codului penal, a Codului de procedură penală, modificarea legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi intrarea în vigoare a legii „micii reforme”.

Noul Cod penal cuprinde un capitol referitor la infracţiunile de corupţie, în care au fost inserate, alături de celelalte infracţiuni clasice, infracţiunea de cumpărare a influenţei, precum şi faptele săvârşite de membrii instanţelor de arbitraj şi de funcţionarii străini ori în legătură cu aceştia, care în prezent sunt prevăzute în Legea nr. 78/2000. De asemenea, au fost reformulate dispoziţiile privind infracţiunile de serviciu, în concordanţă cu noua viziune sancţionatorie penală.
A fost depus la Parlamentul României, urmând să fie supus dezbaterii în anul 2011, proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale, proiect care prevede modificări ale dispoziţiilor din Legea nr. 78/2000 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.

Noul Cod de procedură penală a integrat dispoziţii privind utilizarea investigatorilor sub acoperire şi prevederi noi, referitoare la constatarea unei infracţiuni de corupţie. Proiectul legii de punere în aplicare a acestuia, care este în curs de elaborare, va cuprinde şi modificări ale dispoziţiilor legale ce reglementează activitatea direcţiei, sens în care au fost formulate propuneri de corelare a normelor incidente.

Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor6, cunoscută şi sub denumirea de „legea micii reforme”, a intrat în vigoare la sfârşitul lunii noiembrie 2010, astfel încât efectele privind celeritatea procesului penal urmează a fi observate în anul 2011. Totuşi, în baza acestui act normativ, s-a dispus într-o cauză încetarea urmăririi penale, conform art. 741 C.pen., întrucât a fost achitat prejudiciul. Ca urmare a abrogării7 dispoziţiei din Legea nr. 47/1992, care prevedea suspendarea judecării cauzei penale în momentul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, s-a diminuat numărul cauzelor în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a reconfirmat jurisprudenţa sa constantă referitoare la deplina concordanţă a actului normativ privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu dispoziţiile legii fundamentale, respingând toate excepţiile de neconstituţionalitate legate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/20028.

În acest context, Direcţia Naţională Anticorupţie a urmărit, pe parcursul anului 2010, menţinerea şi îmbunătăţirea eforturilor şi ritmului activităţilor care se circumscriu dezvoltării capacităţii sale operaţionale, asigurării unei calităţi optime a activităţii procesuale desfăşurate, a unei reacţii prompte în ceea ce priveşte declanşarea anchetelor în cauzele de competenţa sa, precum şi luarea tuturor măsurilor pe care Codul de procedură penală le pune la îndemâna procurorului, în vederea asigurării celerităţii procesului penal şi obţinerii unor sentinţe de condamnare la pedepse descurajante a persoanelor găsite vinovate de săvârşirea infracţiunilor de corupţie, aflate în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În cursul anului 2010, activitatea şi funcţionalitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie au continuat să se afle sub observaţia Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit de acest organism european cu scopul de a sprijini România să realizeze o reformă profundă a sistemului judiciar şi să obţină rezultate solide în lupta împotriva corupţiei. În acest context, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, în lunile ianuarie, mai şi noiembrie 2010.

Cele două rapoarte privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, un raport intermediar în martie 2010 şi un raport comprehensiv în iulie 2010, arată că Direcţia Naţională Anticorupţie îşi menţine parcursul stabil şi convingător privind anchetele de mare corupţie.
A fost remarcat faptul că procurorii anticorupţie au trimis în faţa instanţelor de judecată un număr semnificativ de dosare şi de asemenea, calitatea şi soliditatea dosarelor direcţiei au fost apreciate pornind de la constatarea că, în perioada evaluată de raportul din iulie 2010 (respectiv 1 iunie 2009 - 1 martie 2010) au fost pronunţate 53 de hotărâri definitive de condamnare faţă de doar 8 hotărâri definitive de achitare (din care o achitare a fost cauzată de dezincriminarea faptei). Ca urmare, Comisia Europeană a considerat că, natura dosarelor instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi numărul acestora dovedesc în continuare eficienţa acestei instituţii specializate anticorupţie.
Raportul evidenţiază totodată trendul pozitiv de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupţie (pedepse mai mari şi mai puţine pedepse cu suspendarea executării închisorii), aşa cum s-a reflectat în perioada de evaluare în hotărârile nedefinitive. Pe de altă parte, în rapoartele Comisiei se menţionează că nu s-au realizat decât progrese limitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei procesului judiciar şi a consecvenţei jurisprudenţei. În esenţă, se reţine că procesele rămân de lungă durată și nu au fost pronunțate încă decât puține hotărâri în primă instanță împotriva unor persoane cu funcţii şi demnităţi importante în stat.

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Analiza statistică a activităţii de urmărire penală

Activitatea de urmărire penală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie fost desfăşurată, în medie, de 73 procurori din structura direcţiei (29 procurori de la cele 3 secţii operative ale structurii centrale şi 44 procurori ce au funcţionat la structura teritorială), iar activitatea judiciară de circa 28 procurori (10 de la Secţia judiciară penală şi circa 18 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).
La finele anului 2010, în cele 3 secţii care desfăşoară activitate de urmărire penală şi în cele 15 servicii teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din totalul de 118 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 96 (reprezentând 81,36%), din care 90 procurori numiţi în cadrul direcţiei şi 6 procurori delegaţi în funcţie. În activitate se aflau numai 91 procurori (reprezentând 77,12% din posturile prevăzute), întrucât 2 procurori erau în concediu pentru creşterea copilului, iar 3 procuri erau detaşaţi la alte instituţii.
Pe parcursul anului, fluctuaţia de personal s-a manifestat prin aceea că, din cele 96 posturi ocupate, un număr de 24 procurori şi-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 23 procurori au început activitatea.

Din analiza comparativă a principalilor indicatori statistici rezultă că, în anul 2010, activitatea de urmărire penală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a înregistrat o creştere cu 19,75% a cauzelor de soluţionat (5.827 faţă de 4.866 în anul 2009) şi o creştere cu 11,93% a cauzelor soluţionate (2.957 faţă de 2.642 în 2009).
Soluţiile dispuse de procurori pe fondul cauzei au crescut cu 7,65%, fiind dispuse în 2.014 dosare, faţă de 1.871 în anul 2009. În 943 de cauze s-a dispus declinarea competenţei ori conexarea dosarelor.
Inculpaţi trimişi în judecată
Au rămas de soluţionat 2.870 cauze, din care 5 cu autor necunoscut (faţă de 2.224 cauze, din care 7 cu autor necunoscut în anul 2009), ceea ce reprezintă 49,26% din totalul cauzelor de soluţionat (45,71% în 2009). Se constată, prin urmare, o creştere modică cu numai 3,55% a raportului cauzelor rămase nesoluţionate faţă de cele avute de soluţionat.
La sfârşitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 11 inculpaţi arestaţi preventiv (12 în anul 2009).

Din cele 2.014 cauze soluţionate pe fond, în 220 s-a dispus trimiterea în judecată a 937 de inculpaţi, iar în 1.794 cauze au fost date soluţii de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale ori de neîncepere a urmăririi penale. Faţă de 153 învinuiţi au fost aplicate dispoziţiile art. 181 din Codul penal.
Prin cele 220 de rechizitorii (faţă de 168 în anul 2009) au fost trimişi în judecată 937 de inculpaţi din care 3 sunt persoane juridice (faţă de 552 inculpaţi, din care 1 persoană juridică în anul 2009).

Rechizitoriile reprezintă 10,93% din soluţiile pe fond dispuse de procuror (faţă de 168 rechizitorii, reprezentând 8,98% din cele 1871 cauze soluţionate pe fond în anul 2009).
În stare de arest preventiv, au fost trimişi în judecată 117 inculpaţi, iar alţi 38 de inculpaţi au fost cercetaţi în stare de arest preventiv şi trimişi în judecată în stare de libertate (faţă de 81 inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv şi 22 cercetaţi în stare de arest preventiv în anul 2009).

Se remarcă o creştere cu 30,96% a numărului rechizitoriilor, cu 69,75% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată şi cu 44,45% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv, ceea ce reprezintă îmbunătăţirea eficienţei activităţii. Faptul că judecătorul a dispus luarea măsurii preventive faţă de 16,55% din inculpaţii trimişi în judecată relevă menţinerea la un nivel ridicat a gravităţii infracţiunilor reţinute prin rechizitorii.
Rechizitorii în 2010 vs. 2009
Prin cele 220 de rechizitorii au fost deduse judecăţii un număr de 1.870 infracţiuni (faţă de 1.097 infracţiuni în anul 2009), a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:
  • 1.007 - infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (695 în 2009), din care:
    • 467- infracţiuni de corupţie (202 în anul 2009)
      • 128 - luare de mită
      • 65 - dare de mită
      • 4 - primire de foloase necuvenite
      • 104 - trafic de influenţă
      • 166 - cumpărare de influenţă (art. 61)
    • 166 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie (203 în anul 2009)
      • 141 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 7 - stabilire a unor valori diminuate a bunurilor
      • 1 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia
      • 3 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
      • 1 - utilizare a subvenţiilor în alte scopuri
      • 1 - folosire a influenţei sau autorităţii
      • 8 - şantaj
      • 4 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control
    • 300 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie (223 în 2009)
      • 18- tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
      • 58 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni (art. 17 lit.b)
      • 203 - fals şi uz de fals (art. 17 lit.c)
      • 1 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 17 lit.d)
      • 10 - spălare a banilor (art. 17 lit.e)
      • 6 - evaziune fiscală (art. 17 lit. g)
      • 3 - folosire a creditului sau bunurilor societăţii (art. 17 lit.h)
      • 1 - nerespectarea regimului armelor de foc (art. 17 lit. i)
    • 74 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
  • 164 - infracţiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 96 - evaziune fiscală
    • 30 - iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat
    • 17 - spălare a banilor
    • 11 – infracţiuni prevăzute de Codul vamal
  • 699 - infracţiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 14 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 203 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
    • 57 - înşelăciune
    • 25 - fals intelectual
    • 48 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 34 - fals în înscrisuri oficiale
    • 11 - fals în declaraţii
    • 2 - fals privind identitatea
    • 202 - uz de fals
    • 15 - asociere pentru săvârşirea de infracţiuni
    • 42 - infracţiuni contra autorităţii
    • 5 - mărturie mincinoasă
    • 10 – favorizarea infractorului
    • 9 - delapidare
Se înregistrează creşterea sesizării instanţelor de judecată cu infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare (1.007 comparativ cu 695 în anul 2009), semnificativ fiind numărul infracţiunilor de corupţie reţinute prin actele de inculpare (467 comparativ cu 202 în anul 2009). A crescut şi numărul unor infracţiuni de natură economică sau în legătură cu activităţi economice, cum ar fi, infracţiunile de evaziune fiscală (96 faţă de 66 în anul 2009), spălare a banilor (17 faţă de 9 în anul 2009) sau înşelăciune (57 faţă de 54 în anul 2009).
Infracţiuni reţinute prin rechizitoriu 2010
În concluzie, importanţa şi complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu se observă din valoarea însemnată a prejudiciului cauzat, reţinut în actul de inculpare, circa 673 milioane lei şi aproximativ 49 milioane euro, de valoarea măsurilor asigurătorii dispuse, peste 315 milioane lei, precum şi de instrumentarea cauzelor în care au fost implicate un număr mare de persoane, prin 220 de rechizitorii fiind trimişi în judecată 937 de inculpaţi, din care 117 în stare de arest preventiv, iar faţă de alţi 38 inculpaţi trimişi în judecată în stare de libertate fiind dispusă arestarea preventivă în cursul urmăririi penale. De asemenea, faţă de 153 inculpaţi au fost aplicate sancţiuni administrative.

Nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.

Având în vedere complexitatea cauzelor, operativitatea soluţionării acestora a fost bună, întrucât din cele 2.014 cauze soluţionate, în 428 a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (21,26%), iar în 282 termenul de 2 ani de la prima sesizare (14%). În total, acestea reprezintă 35,26% din numărul dosarelor soluţionate şi relevă preocuparea pentru rezolvarea cu celeritate a cauzelor, dar şi pentru soluţionarea cauzelor vechi.

Referitor la cele 2.870 cauze rămase nesoluţionate, 1.390 cauze sunt mai vechi de 1 an de la sesizare, ceea ce reprezintă 48,44% din cauzele rămase în lucru (43,98% în anul 2009), iar 75 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale şi 176 mai vechi de 1 an de la data începerii urmăririi penale, ceea ce în total reprezintă 8,75% din cauzele rămase în lucru (8,82% în anul 2009).
Aceşti indicatori au înregistrat astfel creşteri nesemnificative având în vedere creşterea cu 19,75% a dosarelor de soluţionat şi cu 11,93% a celor soluţionate.

În activitatea desfăşurată în anul 2010, finalizarea unor cauze importante este relevată şi de faptul că, s-a dispus trimiterea în judecată a 402 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante (faţă de 244 în anul 2009).
Exemplificativ, din cei 937 inculpaţi trimişi în judecată, 11 erau demnitari (1 prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, 1 deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi), 13 magistraţi (6 procurori şi 7 judecători, din care 8 aveau funcţii de conducere), 19 avocaţi, 34 poliţişti, 66 de jandarmi, 18 comisari de Gardă Financiară, 4 comisari de Gardă de Mediu, 1 notar public, 1 executor judecătoresc, 22 primari, 6 viceprimari, 1 lider sindical şi 1 şef de Stat Major General al Armatei.

Dintre cei 937 inculpaţi trimişi în judecată, majoritatea sunt bărbaţi (717), au vârste cuprinse între 21-54 ani (813) şi provin din mediul urban (669). Totodată, 408 inculpaţi au studii superioare, 14 sunt cetăţeni străini, 3 sunt persoane juridice, 19 sunt recidivişti şi 42 au antecedente penale.
inculpaţi trimişi în judecată/arestaţi în 2010 vs. 2009
Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de peste 673 milioane lei şi aproximativ 49 milioane euro, comparativ cu peste 295 milioane lei, la care se adaugă peste 131 milioane euro în 2009, iar valoarea măsurilor asigurătorii este de peste 315 milioane lei, faţă de 114 milioane lei în perioada de comparat (în creştere cu 176,32%).

În ceea ce priveşte indicatorii de evaluare a calităţii actului de urmărire penală referitori la numărul de infirmări, redeschideri, achitări şi restituiri, situaţia se prezintă sintetic, după cum urmează:
  • Au fost infirmate soluţiile dispuse în 27 de dosare şi redeschisă urmărirea penală în 2 dosare.
Cauzele în care soluţia a fost infirmată ori s-a dispus redeschiderea urmăririi penale (29 faţă de 31 în anul 2009) reprezintă 0,98% din totalul cauzelor soluţionate. Majoritatea au fost dispuse de către procurorul ierarhic superior, fie ca urmare a verificării din oficiu a legalităţii şi temeiniciei soluţiei, fie în cadrul procedurii prevăzute de art. 278 C.pr.pen.
  • Au rămas definitive hotărâri de condamnare privind 154 inculpaţi (comparativ cu 131 inculpaţi în anul 2009), în creştere cu 17,56%.
Pedepsele aplicate definitiv au fost privative de libertate în cazul a 64 inculpaţi condamnaţi (36 în anul 2009), cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei în cazul a 59 inculpaţi (43 în anul 2009), cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul a 30 inculpaţi (52 în anul 2009) şi amenda penală în cazul a 1 inculpat.
  • Instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive, un număr de 21 de inculpaţi (comparativ cu 22 în anul 2009). La aceştia se adaugă alţi 13 inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor (comparativ cu 12 în anul 2009) şi 7 inculpaţi achitaţi ca urmare a aplicării art. 181 C.pen.
  • Eficienţa activităţii de urmărire penală este relevată de soluţiile definitive ale instanţelor de judecată, care, în anul 2010, au dispus cu 17,56% mai multe condamnări definitive (154 inculpaţi faţă de 131 inculpaţi condamnaţi în anul 2009), pe fondul menţinerii numărului de achitări pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori aplicarea unei sancţiuni administrative (21 comparativ cu 22 în anul 2009).
  • Analizând cele 21 de cazuri în care inculpaţii au fost achitaţi definitiv, pe alte temeiuri decât cele determinate de dezincriminarea faptelor ori pericolul social al infracţiunii, se constată că pentru o treime din cazuri magistraţii judecători, pe parcursul ciclului procesual, au opinat în sensul existenţei vinovăţiei acestora (comparativ cu 1 inculpat condamnat pe parcursul ciclului procesual în anul 2009), şi anume:
    • 4 inculpaţi au fost condamnaţi de către instanţa de fond;
    • 2 inculpaţi au fost condamnaţi de către instanţa de apel;
    • 2 inculpaţi au fost achitaţi, cu opinia separată, de condamnare, a unui judecător de la instanţele de control judiciar (în cazul unui inculpat, opinie separată la instanţa de apel şi în cazul celuilalt inculpat, opinie separată la instanţa de recurs).
Dintre acestea, s-a dispus achitarea definitivă faţă de 2 inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv (durata măsurii fiind prelungită în cursul cercetării judecătoreşti) şi faţă de 1 inculpat arestat preventiv în cursul urmăririi penale (măsura fiind revocată la 7 zile de la luarea sa). Referitor la aceste situaţii, apreciem că probele administrate în faza de urmărire penală justificau trimiterea în judecată, aşa cum rezultă din prezentarea cuprinsă în Anexa nr. 3.
Trimiterea în judecată apreciem că este imputabilă procurorilor de caz numai în cazul a 2 inculpaţi, pentru considerentele expuse în analiza prezentată în Anexa nr. 3.
  • Nu au fost înregistrate hotărâri definitive de restituire a cauzei (comparativ cu 3 în anul 2009).
În concluzie, calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că, din cei 195 inculpaţi judecaţi definitiv, în cazul a 174 instanţele au reţinut că este dovedită vinovăţia, ceea ce reprezintă 90% (comparativ cu 165 inculpaţi judecaţi, din care faţă de 143 s-a reţinut ca dovedită vinovăţia în anul 2009, reprezentând 86,67%), iar cazurile de infirmare/redeschidere a urmăririi penale reprezintă 0,98% din totalul soluţiilor dispuse.

a.Analiza statistică a activităţii de urmărire penală la nivelul Structurii centrale

Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie are în compunere trei secţii care desfăşoară activitatea de urmărire penală, şi anume: Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari.
La finele anului 2010, în cadrul structurii centrale, din totalul de 49 posturi prevăzute în organigramă erau ocupate 32 (reprezentând 65,31%), din care 31 procurori numiţi şi 1 procuror delegat în funcţie. În activitate se aflau numai 29 procurori (reprezentând 59,19%), întrucât 1 procuror se afla în concediu pentru creşterea copilului, iar 3 procurori erau detaşaţi la alte instituţii (1 la Departamentul de Luptă Antifraudă, 1 la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, 1 la Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii).
Pe parcursul anului, fluctuaţia de personal s-a manifestat prin aceea că, din 32 posturi ocupate, un număr de 7 procurori şi-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce alţi 7 procurori au început activitatea în cadrul acestor structuri.
Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată, în medie, de 29 procurori din cele trei secţii operative ale structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar activitatea judiciară a fost desfăşurată de cei 10 procurori din Secţia judiciară penală.

Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluţionat 1.543 cauze, cu 17,88% mai multe cauze decât în anul 2009 (1.309 de cauze, în creştere cu 19,87% faţă de anul 2008) şi au soluţionat 717, ceea ce reprezintă o creştere cu 6,07% (676 cauze soluţionate în anul 2009, în creştere cu 15,95% faţă de anul 2008).
Dintre acestea, 471 sunt soluţii pe fondul cauzei (faţă de 475 în anul 2009), iar 246 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor (faţă de 201 în anul 2009).

La sfârşitul anului 2010 se aflau în curs de urmărire penală 3 inculpaţi arestaţi preventiv, la fel ca în anul precedent.

Din cele 471 cauze soluţionate pe fond, în 67 au fost emise rechizitorii (faţă de 48 rechizitorii din 475 cauze soluţionate pe fond, în anul 2009), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 220 inculpaţi (faţă de 201 în anul 2009), din care 23 în stare de arest preventiv (faţă de 14 în stare de arest preventiv în anul 2009), iar alţi 13 inculpaţi au fost arestaţi în cursul urmăririi penale şi trimişi în judecată în stare de libertate.
Rechizitoriile reprezintă 14,23% din soluţiile pe fond (comparativ cu 10% în 2009), în condiţiile în care a crescut cu 9,46% numărul inculpaţilor trimişi în judecată (220 faţă de 201 în anul 2009) şi cu 64,29% a inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv (23 faţă de 14 în anul 2009). Faţă de alţi 9 învinuiţi s-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 181 C.pen. (comparativ cu 1.098 în anul 2009).

Dintre cei 220 de inculpaţi trimişi în judecată, 2 sunt persoane juridice (societăţi comerciale), iar 164 inculpaţi deţineau funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. Spre exemplu, au fost trimişi în judecată 7 demnitari (1 prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, 1 secretar de stat), 6 magistraţi, din care 4 cu funcţii de conducere (3 procurori şi 3 judecători), 2 avocaţi, 11 poliţişti, 58 jandarmi, 6 comisari de Gardă Financiară, 1 comisar de Gardă de Mediu, 1 viceprimar, 1 patron al unui post de televiziune privat, 1 şef al Statului General Major al Armatei şi 21 directori din mediul privat sau public.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată provin din mediul urban (194), sunt bărbaţi (184) şi au vârste cuprinse între 21 - 54 de ani (187). Au studii superioare 113 inculpaţi, 3 inculpaţi sunt recidivişti, alţi 10 au antecedente penale, 9 sunt cetăţeni străini şi 2 persoane juridice.

În anul 2010, nu s-au înregistrat cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.

Au rămas nesoluţionate 826 cauze (în creştere cu 30,49%, faţă de 633 în anul 2009), din care 414 au depăşit 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 50,13% din total, comparativ cu 276 reprezentând 43,61% în anul 2009), iar 85 au depăşit 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 10,29% din total, comparativ cu 81 de cauze, reprezentând 12,8% din total în anul 2009).
În concluzie, în condiţiile creşterii cu 17,88% a cauzelor de soluţionat, cu 39,59% a numărului rechizitoriilor, cu 9,46% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată şi cu 64,29% a inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv, pe fondul creşterii cu 6,07% a cauzelor soluţionate, creşterea numărului cauzelor rămase de soluţionat este justificată obiectiv.

S-a acordat atenţie soluţionării operative a cauzelor dar şi soluţionării cauzelor vechi, astfel încât, din cele 471 de cauze soluţionate pe fond în 172 a fost depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 36,52%).
A crescut calitatea actelor de urmărire penală reliefată şi de reducerea numărului soluţiilor infirmate ori în care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, fiind 3 soluţii infirmate (faţă de 9 în anul 2009) şi 1 redeschidere a urmăririi penale (faţă de 2 cauze în anul 2009).

Principalii indicatori de activitate înregistraţi la secţiile operative ale structurii centrale:
Nr. crt.Denumirea indicatorilorSecţia de combatere a corupţieiSecţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţieSecţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
1.Cauze de soluţionat565827151
2.Cauze soluţionate pe fond24316860
3.Declinări şi conexări5016531
4.Cauze rămase de soluţionat27249460
5.Rechizitorii34276
6.Inculpaţi trimişi în judecată857461
7.Inculpaţi trimişi în judecată în stare de arestat preventiv2201
8.Prejudiciul total reţinut în rechizitoriuPeste 104.000 lei şi peste 12 milioane euroPeste 407 milioane lei şi peste 12 milioane euroPeste 1,2 milioane lei
9.Numărul învinuiţilor faţă de care s-au aplicat dispoziţiile art. 181C.pen.900
10.Hotărâri definitive de restituire a cauzelor000
11.Hotărâri definitive de achitare340
12.Cauze infirmate şi redeschise220
13.Dosare soluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data primei sesizări658522
14.Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data primei sesizări12426327
15.Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale18625
Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 408 milioane lei la care se adaugă peste 24 milioane euro (comparativ cu circa 113 milioane lei la care se adaugă peste 106 milioane euro în 2009).
Valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de procurori este de peste 256 milioane lei (circa 38.588.296 lei în 2009), din care cele aplicate de Secţia de combatere a corupţiei în sumă de circa 12 milioane lei (584.658 lei în 2009), de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie în cuantum de peste 243 milioane lei (circa 37 milioane lei în 2009) şi de Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari în valoare de peste 1 milion lei (1.003.638 lei în 2009).

Prin cele 67 rechizitorii (comparativ cu 48 în anul 2009), au fost trimişi în judecată 220 inculpaţi (faţă de 201 în anul 2009) pentru săvârşirea a 541 infracţiuni (comparativ cu 406), după cum urmează:
  • 373 - infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (275 în anul 2009) din care:
    • 89 - infracţiuni de corupţie (faţă de 72 în 2009)
      • 39 - luare de mită
      • 15 - dare de mită
      • 22 - trafic de influenţă
      • 3 - primire de foloase necuvenite
      • 10 - cumpărarea de influenţă (art. 61)
    • 83 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie (faţă de 62 în 2009)
      • 72- abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 5 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
      • 1 - utilizarea subvenţiilor în alte scopuri
      • 5 - şantaj
    • 192 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie (faţă de 126)
      • 118 - fals şi uz de fals (art. 17 lit.c)
      • 1 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 17 lit.d)
      • 3 - spălare a banilor (art. 17 lit.e)
      • 17 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit.a)
      • 51- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni (art. 17 lit.b)
      • 1- nerespectarea regimului armelor de foc (art. 17 lit. i)
      • 1 - folosire a creditului sau bunurilor societăţii (art. 17 lit. h)
    • 9- infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
  • 49 - infracţiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 33 - evaziune fiscală
    • 7 - iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat
    • 4 - spălare a banilor
    • 3 - prevăzute în Codul vamal
  • 119 - infracţiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 3 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 26 - înşelăciune
    • 8 - fals intelectual
    • 9 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 16 - uz de fals
    • 3 - fals în declaraţii
    • 1 - conflict de interese
    • 7 - favorizarea infractorului
    • 35 - sustragere sau distrugere de înscrisuri
    • 6 - delapidare
Infracţiuni structura centrală 2010
În cursul anului 2010, instanţele au dispus condamnarea definitivă a 33 de inculpaţi, trimişi în judecată de către procurorii din cadrul structurii centrale (23 inculpaţi trimişi în judecată de Secţia de combatere a corupţiei şi 10 de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie).

Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 7 inculpaţi (din care 3 inculpaţi trimişi în judecată de Secţia de combatere a corupţiei şi 4 inculpaţi trimişi în judecată de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie), la care se adaugă 3 inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor a altor (trimişi în judecată de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie).

Nu au fost dispuse soluţii definitive de restituire a cauzelor la procuror, comparativ cu 2 hotărâri definitive, în anul 2009.

a.Analiza statistică a activităţii de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale

Structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este organizată în 15 servicii teritoriale, din care 3 au în compunere şi câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial Bucureşti cu Biroul teritorial Slobozia, Serviciul teritorial Craiova cu Biroul teritorial Târgu Jiu şi Serviciul teritorial Oradea cu Biroul teritorial Satu Mare.
La finele anului 2010, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 69 posturi de prevăzute în organigramă erau ocupate 64, reprezentând 92,76%, din care 57 procurori numiţi şi 7 procurori delegaţi în funcţie. În activitate se aflau numai 62 procurori (reprezentând 89,86% din posturile prevăzute), întrucât 2 procurori erau în concediu pentru creşterea copilului.
Pe parcursul anului fluctuaţia de personal s-a manifestat prin aceea că, din 64 posturi ocupate, un număr de 17 procurori şi-au încetat ori suspendat temporar activitatea, în timp ce 14 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată în anul 2010, în medie, de 44 procurori din structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar activitatea judiciară de circa 18 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu şi birou teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară.

Serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 4.284 cauze, reprezentând o creştere cu 20,44% (faţă de 3.557 cauze în 2009) şi au soluţionat 2.240 cauze, reprezentând o creştere cu 13,94%, din care 1.543 soluţii pe fondul cauzei (faţă de 1.966 cauze din care 1.396 soluţii pe fond, în anul 2009) şi 697 de declinare a competenţei ori conexare a dosarelor (faţă de 570 în 2008).
S-a urmărit soluţionarea cauzelor vechi, având în vedere că din cele 1.543 de dosare soluţionate pe fond, în 538 a fost depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 34,87%), comparativ cu 395 din 1.396 cauze soluţionate pe fond în anul 2009 (reprezentând 28%).

Din cele 1.543 cauze soluţionate pe fond, în 153 au fost emise rechizitorii (reprezentând 9,92% din total), iar în 1.390 au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2009 au fost 1.396 cauze soluţionate pe fond, din care în 120 au fost emise rechizitorii (reprezentând 8,6% din total), iar în 1.276 au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată.
Faţă de 144 învinuiţi s-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 181 C.pen. (121 în anul 2009).

Prin cele 153 rechizitorii instanţele au fost sesizate cu judecarea unui număr de 717 inculpaţi pentru săvârşirea a 1.329 infracţiuni (faţă de 691 în 2009), după cum urmează:
  • 634 - infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000 (420 în anul 2009), din care:
    • 378 - infracţiuni de corupţie (130 în anul 2009)
      • 89 - luare de mită
      • 50 - dare de mită
      • 82 - trafic de influenţă
      • 1 - primire de foloase necuvenite
      • 156 - cumpărare de influenţă (art. 61)
    • 83 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie (141 în anul 2009)
      • 4 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control
      • 2 - stabilirea unor valori diminuate a bunurilor
      • 1 - efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia
      • 3 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
      • 1 - folosire a influenţei ori a autorităţii
      • 3 - şantaj
      • 69 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
    • 108 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie (97 în 2009)
      • 1 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor (art. 17 lit. a)
      • 7 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni (art. 17 lit. b)
      • 85 - fals şi uz de fals (art. 17 lit. c)
      • 6 - evaziune fiscală (art. 17 lit. g)
      • 7 - spălare a banilor (art. 17 lit. e)
      • 2 -infracţiuni de folosire a creditului sau bunurilor societăţii (art. 17 lit.h)
    • 65 -infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
  • 115 - infracţiuni prevăzute în alte legi speciale
    • 63 - evaziune fiscală
    • 23 - iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat
    • 13 - spălare a banilor
    • 8 - prevăzute de Codul vamal
  • 580 - infracţiuni prevăzute în Codul penal
    • 11 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 203 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor
    • 31 - înşelăciune
    • 3 - conflict de interese
    • 32 - fals material în înscrisuri oficiale
    • 17 - fals intelectual
    • 39 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 8 - fals în declaraţii
    • 2 - fals privind identitatea
    • 186 - uz de fals
    • 15 - asociere pentru săvârşirea de infracţiuni
    • 3 - favorizarea infractorului
    • 3 - delapidare
    • 6 - neglijenţă în serviciu
    • 10 - sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
    • 2 - mărturie mincinoasă
    • 1 - nedenunţarea unor infracţiuni
    • 6 – tăinuire
Infracţiuni structura teritorială 2010
Instanţele au fost sesizate, prin cele 153 rechizitorii (comparativ cu 120 în anul 2009), cu judecarea unui număr de 717 inculpaţi, în creştere cu 104,28% (comparativ cu 351 inculpaţi trimişi în judecată în anul 2009), din care 94 în stare de arest preventiv , reprezentând o creştere cu 40,3% (faţă de 67 arestaţi preventiv în 2009), iar alţi 25 inculpaţi au fost arestaţi preventiv în cursul urmăririi penale şi trimişi în judecată în stare de libertate.
Un număr de 12 servicii teritoriale (80% din structura teritorială) au întocmit cel puţin 8 rechizitorii (comparativ cu 9 servicii teritoriale în 2009), după cum urmează: 24 rechizitorii - Bucureşti (privind 43 de inculpaţi, din care 14 arestaţi preventiv), 13 rechizitorii – Alba-Iulia (privind 44 de inculpaţi, din care 11 arestaţi preventiv), câte 12 rechizitorii - Iaşi (privind 27 de inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv), şi Ploieşti (privind 26 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv), 11 rechizitorii - Craiova (privind 29 de inculpaţi, din care 6 arestaţi preventiv), câte 10 rechizitorii - Bacău (privind 112 inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv), Galaţi (privind 54 de inculpaţi, din care 7 arestaţi preventiv) şi Piteşti (privind 37 inculpaţi, din care 13 arestaţi preventiv), câte 9 rechizitorii – Braşov (privind 20 inculpaţi, din care 3 arestaţi preventiv) şi Constanţa (privind 11 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv), respectiv câte 8 rechizitorii – Cluj (privind 58 inculpaţi, din care 10 arestaţi preventiv) şi Oradea (privind 42 inculpaţi, din care 8 arestaţi preventiv).
De asemenea, celelalte 3 servicii teritoriale au întocmit cel puţin 5 rechizitorii, după cum urmează: câte 6 rechizitorii - Timişoara (privind 190 inculpaţi, din care 15 arestaţi preventiv) şi Suceava (privind 16 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv) şi 5 rechizitorii – Târgu Mureş (privind 8 inculpaţi).

Prin rechizitorii a fost reţinut un prejudiciu total de peste 264 milioane lei la care se adaugă circa 26 milioane de euro, comparativ cu circa 182 milioane lei la care se adaugă 25 milioane de euro, în anul 2009.
Valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de procurori este de peste 59 milioane lei, comparativ cu circa 77 milioane lei în anul 2009.

Din cei 717 inculpaţi trimişi în judecată un număr de 238 aveau funcţii importante. Spre exemplu, au fost trimişi în judecată 4 demnitari (1 deputat, 1 secretar de stat, 2 subprefecţi), 7 magistraţi din care 4 cu funcţie de conducere (4 judecători şi 3 procurori), 1 notar public, 17 avocaţi, 23 poliţişti, 8 jandarmi, 22 primari, 5 viceprimari, 12 comisari de Gardă Financiară, 3 comisari de Gardă de Mediu, 1 lider sindical, 18 profesori (din care 2 profesori universitari), 10 directori din mediul privat şi public şi 2 arbitri din cadrul unei comisii centrale.
Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată provin din mediul urban (475), sunt bărbaţi (533), au vârste cuprinse între 21 - 54 ani (626). Au studii superioare 295 inculpaţi, 5 sunt cetăţeni străini, 1 este persoană juridică, 16 sunt recidivişti şi alţi 32 au antecedente penale.

Au rămas nesoluţionate 2.044 cauze, din care 976 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 166 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 1.591 de cauze rămase de soluţionat în anul 2009, din care 702 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 115 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârşitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 8 inculpaţi arestaţi preventiv, comparativ cu 9 la finele anului 2009.
În concluzie, raportat la creşterea cu 20,44% a cauzelor de soluţionat, cu 13,94% a cauzelor soluţionate, cu 10,53% a soluţiilor pe fondul cauzei şi cu 27,5% a numărului rechizitoriilor, este justificată obiectiv creşterea numărului cauzelor rămase şi a vechimii acestora.

În anul 2010 nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 24 cauze şi s-a dispus 1 redeschidere a urmăririi penale (faţă de 14 infirmări şi 6 redeschideri ale urmăririi penale în anul 2009).
În cursul anului 2010, instanţele au dispus condamnarea definitivă a 121 de inculpaţi, trimişi în judecată de către procurorii celor 15 servicii teritoriale.

Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 14 inculpaţi, la care se adaugă 7 inculpaţi faţă de care au fost aplicate prevederile art. 181C.pen. şi 10 inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor. Din cei 14 inculpaţi achitaţi, 2 au fost arestaţi preventiv în cauză, situaţia fiind prezentată în Anexa nr. 3

Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.

2.2. Activitatea Secţiei de combatere a corupţiei

Secţia de combatere a corupţiei şi-a desfăşurat activitatea în anul 2010 pe fondul menţinerii deficitului şi fluctuaţiei de personal, din cele 20 posturi de procuror prevăzute în organigramă fiind în activitate 12 procurori timp de 10 luni, respectiv 11 procurori în lunile mai şi octombrie. Menţionăm că, statistic, încă 2 posturi de procuror sunt ocupate, dar procurorii nu au desfăşurat activitate întrucât sunt detaşaţi la alte instituţii (1 procuror la Inspecţia Consiliului Superior al Magistraturii, 1 procuror la Departamentul de Luptă Antifraudă).

Cantitativ această secţie a avut de soluţionat 565 cauze penale (în comparaţie cu 546 în anul 2009, reprezentând o creştere de 3,48%), din care au fost soluţionate 293 (faţă de 311 în anul 2009, reprezentând o scădere cu 5,78%) şi au rămas nesoluţionate 272 cauze (faţă de 235 în anul 2009, în creştere cu 15,75%), din care în 18 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (14 în anul 2009). Se remarcă însă ponderea importantă pe care o au cauzele nou intrate în totalul cauzelor de soluţionat (330 cauze noi din 565 cauze de soluţionat).
Se constată menţinerea în aceeaşi parametri a numărului de soluţii pe fond dispuse, din cele 293 dosare soluţionate, în 243 fiind emise soluţii pe fond (241 soluţii pe fond emise în anul 2009), iar în 50 s-a dispus declinarea competenţei sau conexarea la alte dosare (24 fiind soluţii de conexare).

Au fost emise un număr de 34 rechizitorii (faţă de 23 în anul 2009) privind 85 inculpaţi (faţă de 103 în anul 2009), din care 22 în stare de arest preventiv şi 14 inculpaţi arestaţi în cursul urmăririi penale şi trimiţi în judecată în stare de libertate (10 inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv în anul 2009).
Faţă de 9 învinuiţi a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală cu aplicarea unei sancţiuni administrative în temeiul prevederile art. 181 C.pen. (3 învinuiţi în anul 2009).
Rechizitoriile reprezintă 14% din soluţiile dispuse pe fond.

Prin cele 34 rechizitorii s-a reţinut săvârşirea a 146 infracţiuni (163 în anul 2009), din care:
  • 72 infracţiuni de corupţie (55 în anul 2009)
    • 27 - luare de mită (17 în anul 2009)
    • 14 - dare de mită (4 în anul 2009)
    • 21 - trafic de influenţă (22 în anul 2009)
    • 9 - cumpărare de influenţă (12 în anul 2009)
  • 5 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
  • 7 infracţiuni de criminalitate organizată
  • 7 infracţiuni asimilate celor de corupţie
  • 10 infracţiuni în legătură directă cu cele de corupţie
  • 10 infracţiuni de fals
  • 31 infracţiuni incriminate de Codul Penal şi legi speciale
Din cei 85 de inculpaţi majoritatea sunt bărbaţi (73), provin din mediul urban (69) au vârste cuprinse între 21 şi 55 ani (49) şi 40 inculpaţi au studii superioare.

Printre inculpaţii trimişi în judecată care au ocupat sau ocupă demnităţi sau funcţii publice importante, sunt: 1 senator, 6 magistraţi (3 prim-procurori la Parchete de pe lângă Judecătorie şi 3 judecători – 1 de la Judecătorie, 1 de la Curtea de Apel şi 1 preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), 2 avocaţi, 10 ofiţeri şi agenţi de poliţie, 7 comisari ai Gărzii Financiare, 1 comisar de Gardă de Mediu, 1 controlor financiar al Curţii de Conturi, 1 inspector vamal, 1 funcţionar din cadrul Primăriei municipiului, 1 comisar general din cadrul Comisariatului General pentru Societatea Civilă, 1 acţionar majoritar la un post de televiziune privat şi 1 antrenor de lot naţional.

Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea şi gravitatea activităţii infracţionale relevată de numărul inculpaţilor şi a faptelor cercetare (85 inculpaţi care au săvârşit 146 infracţiuni) şi dublarea numărului inculpaţilor trimişi faţă de care instanţele au dispus luarea măsurii arestării preventive (22 faţă de 10 în anul 2009).
Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este în sumă de peste 104.000 lei şi peste 12.000.000 euro, fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de circa 12.000.000 lei.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună, din cele 293 cauze soluţionate în 45 fiind depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări şi în 24 în termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 272 cauze nesoluţionate (235 în anul 2009), un număr de 124 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (faţă de 74 în anul 2009), iar 18 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (14 în anul 2009). Se observă că dosarele vechi nesoluţionate reprezintă 21,95% din cauzele de soluţionat.
Aceste creşteri se explică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (330 din 565 cauze de soluţionat) şi prin deficitul de personal, activitatea fiind desfăşurată cu 60% din numărul de procurori prevăzut în organigramă (12 procurori din 20 posturi), iar fluctuaţia, chiar dacă nu a fost mare (câte 1 procuror, dar în perioade diferite) a presupus repartizarea spre alţi procurori a cauzelor cu afectarea continuităţii în instrumentare şi asigurarea timpului necesar cunoaşterii dosarelor. De asemenea, se constată preocuparea pentru finalizarea cauzelor prin trimiterea în judecată, crescând cu 47,83% numărul rechizitoriilor întocmite (34 faţă de 23 în anul 2009). Se reţine şi faptul că, din cele 124 cauze nesoluţionate, un număr de 24 au fost primite de la alte parchete ca urmare a declinării competenţei, în 5 dintre acestea fiind deja depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 2 cazuri de infirmare a soluţiilor (6 în anul 2009) şi nu au existat redeschideri ale urmăririi penale (1 redeschidere în anul 2009).
Nu au existat hotărâri definitive restituire a cauzei la procuror.

Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 3 inculpaţi (din care 1 pe temeiul art. 10 lit. a) C.pr.pen., 1 în baza art. 10 lit. c) C.pr.pen. şi 1 pe temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen.), apreciate ca neimputabile, aşa cum rezultă din Anexa nr. 3

S-a dispus, prin 15 hotărâri definitive, condamnarea a 23 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secţiei.

Activitatea a fost desfăşurată de 12 procurori timp de 10 luni şi de 11 procurori în lunile mai şi octombrie. La finalul anului 2010 au rămas în activitate 11 procurori. Fluctuaţia a presupus redistribuirea, în mod repetat a unor dosare, cu afectarea timpului necesar studierii cauzelor în vederea continuării anchetelor.
Volumul mediu este de circa 24 cauze soluţionate/procuror şi de circa 23 cauze rămase în lucru/procuror (valori corespunzătoare unui număr de 12 procurori în activitate).

În concluzie, activitatea desfăşurată a fost eficientă remarcându-se dublarea numărului de rechizitorii şi a inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv, dar şi prin complexitatea cauzelor relevată de numărul de infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor, condiţii în care numărul cauzelor nesoluţionate a crescut cu 15,75%.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr. 310/P/2009 din 20 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, din care primul în stare de arest preventiv, şi anume, a inculpaţilor V.C. (avocat, senator în Parlamentul României) pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.F. (judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală) pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.C. (asociat la o societate comercială) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi L.M. (administrator al altei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C.pen. combinat cu art. 17 alin.(1) lit.c) Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada iulie - noiembrie 2009, inculpatul V.C., cu sprijinul inculpatului C.F., a pretins de la inculpatul C.C. sume de bani, totalizând 260.000 euro (din care a primit suma de 200.000 euro), promiţând că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul instanţei supreme, învestiţi cu soluţionarea unei cauze privind litigiul dintre o societate comercială şi o companie naţională, pentru a-i determina să adopte o soluţie favorabilă societăţii comerciale, al cărei asociat este inculpatul C.C.
De asemenea, în cursul anului 2009, inculpatul V.C. a pretins şi a primit de la inculpatul M.L. suma de 199.000 lei, cât şi foloase nepatrimoniale constând în publicarea într-un cotidian, cu titlu gratuit, a unor materiale cu conţinut electoral, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului şi-i va determina să nu dispună măsura preventivă a reţinerii împotriva inculpatului L.M. iar, ulterior, să propună o soluţie de neurmărire penală în cauză.
Instanţa de judecată a dispus arestarea preventivă a inculpatului C.V. pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 30 martie 2010, măsura fiind ulterior prelungită şi inculpatul trimis în judecată în stare de arest preventiv. În ce priveşte pe inculpaţii C.F., C.C. şi L.M., faţă de aceştia s-a dispus luarea măsurii reţinerii pentru 24 ore iar, prin hotărârea instanţei, s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 10 aprilie 2010 până la data de 8 mai 2010. Această măsură a fost ulterior revocată prin încheierea din 12 aprilie 2010, luându-se în schimb măsura obligării de a nu părăsi ţara.
Au fost luate măsuri asiguratorii, prin instituirea inscripţiei ipotecare asupra imobilului proprietatea inculpatului L.M. până la concurenţa sumei de 119.000 lei, respectiv, instituirea popririi asupra sumei de 200.000 euro, aparţinând inculpatului C.C.
  • La data de 14 iulie 2010, prin rechizitoriul 63/P/2009, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor C.N. (prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie) pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trei infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, opt infracţiuni de favorizarea infractorului, prevăzute de art. 264 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen., instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. şi art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, Z.A.R. (avocat în cadrul Baroului) pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, G.I.C. (avocat în cadrul Baroului) pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., V.M. pentru două infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trei infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, pentru două fapte de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi art. 7 alin.(1) şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., C.Gh. pentru două infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi la art. 7 alin.(1)şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000 şi două fapte de complicitate la infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen., L.G.A., Gh.A. şi N.D. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 61 din Legea nr. 78/2000 (în formă continuată pentru inc. N.D.), S.A. (judecător la Judecătorie) pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C.pen., Cz.M., C.M. şi C.A. pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, V.B. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru două fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul anilor 2009 - 2010, inculpatul C.N., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, a acţionat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte împreună cu inculpaţii V.M., C.Gh. şi Z.A.R., precum şi cu complicitatea celorlalţi inculpaţi, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie, prin acţiuni derulate, în mod coordonat, de racolare a unor persoane cercetate penal interesate să dobândească beneficiul unor măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani şi altor bunuri, de asigurare a transmiterii foloaselor pretinse în cadrul grupării infracţionale, precum şi de exercitare a unor acte materiale, specifice traficului de influenţă, în legătură cu magistraţi din cadrul a diferite instanţe.
Au fost dispuse măsuri asiguratorii în cauză, prin instituirea sechestrului asupra sumelor de 40.000 euro aparţinând inculpatului V.M., 750 euro provenită de la inculpatul C.Gh. şi 4.550 euro provenită de la inculpata G.I.C.
  • Prin rechizitoriul nr. 94/P/2010 din 27 octombrie 2010, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Z.C.C. (prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, se reţine că, în vara anului 2009, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie, inculpatul Z.C.C. a acceptat promisiunea unei recompense băneşti de la numitul T.Z.P.D., angajat al unei societăţi comerciale, în scopul de a intermedia, prin traficarea influenţei pe care o are, prin prisma relaţiilor de prietenie precum şi prin poziţia sa de prim-procuror, pe lângă R.C.I., manager al altei societăţi comerciale, încheierea unui contract de prestări servicii de pază între acestea, iar ulterior a primit, în baza aceleiaşi înţelegeri, în tranşe lunare (în perioada aprilie-septembrie 2010), suma totală de 4.500 euro.
Faţă de inculpat s-a dispus, la data de 9 septembrie 2010, reţinerea pentru 24 ore şi arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 10 septembrie 2010. Ulterior, prin încheierea din 14 septembrie 2010, s-a dispus punerea în libertate a inculpatului şi înlocuirea măsurii preventive a arestării cu cea a obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 zile de la data punerii efective în libertate.
S-a dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asupra unui autoturismu aparţinând inculpatului, pentru recuperarea sumei de 4.500 euro.
  • La data de 21 octombrie 2010, prin rechizitoriul nr. 163/P/2009, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume inculpaţii P.D.P. (administrator la o societate comercială şi realizator de programe la postul de televiziune) pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 194 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit.b) C.pen., M.G. pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 194 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 şi D.C.D. (asociat majoritar la o societate comercială şi realizator de programe la postul de televiziune) pentru două infracţiuni de şantaj, prevăzută de art. 194 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000.
În actul de sesizare a instanţei se reţine că, în perioada mai - septembrie 2009, inculpatul D.C.D., în calitate de asociat majoritar al unei societăţi comerciale şi realizator de programe la postul de televiziune, a exercitat acte repetate de ameninţare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune menţionat, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului P.D.P., asupra unui primar al unei comune, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro. Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri.
Sub presiunea acestor ameninţări, primarul respectiv i-a remis efectiv inculpatului P.D.P. suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la D.C.D.
În cursul lunii aprilie 2005, inculpatul D.C.D., în aceeaşi calitate, a exercitat acte repetate de ameninţare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului M.G., realizatorul altei emisiuni, difuzată pe acelaşi post de televiziune, asupra unui om de afaceri, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv suma de 4.500 euro. Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea unui joc televizat, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, difuzat de un post de televiziune concurent.
A fost instituit sechestru asigurator, în vederea recuperării sumei care a reprezentat obiectul infracţiunii de şantaj, asupra unui imobil din municipiu, aparţinând inculpatului P.D.P., până la concurenţa sumei de 30.000 euro şi 42.000 lei.
La data de 23 iunie 2010, Judecătoria a admis cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 29 de zile a inculpaţilor D.C.D. şi P.D.P.. Măsura a fost înlocuită la data de 25 iunie 2010, de Tribunal cu măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru inculpatul D.C.D., iar la data de 4 august 2010, Tribunalul a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P.D.P. şi a dispus faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2010 de Secţia de combatere a corupţiei sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.3. Activitatea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi-a desfăşurat activitatea în anul 2010 pe fondul menţinerii deficitului de personal din cele 18 posturi de procuror prevăzute în organigramă fiind în activitate 12 procurori în primele 5 luni (ianuarie-mai), 10 procurori în următoarele 6 luni (iunie-noiembrie, 1 procuror fiind detaşat la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor), iar în luna decembrie 13 procurori.

Cantitativ această secţie a înregistrat importante creşteri, având de soluţionat 827 cauze penale (în comparaţie cu 607 în anul 2009, reprezentând o creştere de 36,25%), din care au fost soluţionate 333 (faţă de 270 în anul 2009, reprezentând o creştere cu 23,34%). Au rămas nesoluţionate 494 cauze (faţă de 337 în anul 2009, în creştere cu 46,59%), din care în 62 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni, similar anului 2009. Se remarcă menţinerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate în totalul cauzelor de soluţionat (490 cauze noi din 827 cauze de soluţionat, în anul 2009 fiind 355 cauze noi din 607 de soluţionat).
Se constată că din cele 333 dosare soluţionate, în 168 au fost emise soluţii pe fond (177 soluţii pe fond emise în anul 2009), circa jumătate din celelalte soluţii fiind conexări (82 conexări din totalul de 165 alte soluţii) şi crescând cu jumătate numărul rechizitoriilor întocmite, ceea ce relevă creşterea semnificativă a complexităţii cauzelor.

A crescut numărul rechizitoriilor şi a inculpaţilor trimişi în judecată, fiind emise 27 rechizitorii (faţă de 18 în anul 2009) privind 74 inculpaţi (faţă de 68 în anul 2009), din care 2 persoane juridice. Niciunul dintre inculpaţi nu a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv însă 1 inculpat arestat în cursul urmăririi penale a fost trimis în judecată în stare de libertate (2 în stare de arest preventiv în anul 2009).
Rechizitoriile reprezintă 12,62% din soluţiile dispuse pe fond.

Prin cele 27 rechizitorii s-a reţinut săvârşirea a 137 infracţiuni (123 în anul 2009), din care:
  • 38 infracţiuni asimilate celor de corupţie (20 în anul 2009)
    • 31 - prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 (20
    • 1 - prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000
    • 5 - prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000
    • 1 - prevăzută de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000
  • 12 infracţiuni în legătură directă cu cele de corupţie (30 în anul 2009)
    • 7 - fals şi uz de fals
    • 3 - spălare de bani
    • 1 – nerespectarea regimului armelor de foc
    • 1 - bancrută frauduloasă
  • 6 infracţiuni de corupţie
    • 4 - luare de mită, din care 2 în baza Legii nr. 78/2000
    • 1 - dare de mită, în baza Legii nr. 78/2000
    • 4 - primire de foloase necuvenite, în baza Legii nr. 78/2000
  • 77 infracţiuni incriminate de Codul Penal
    • 2 - înşelăciune
    • 3 - delapidare
    • 33 - evaziune fiscală
    • 3 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 24 - fals şi uz de fals
  • 4 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
Din cei 72 de inculpaţi majoritatea sunt bărbaţi (54), provin din mediul urban (49) şi au vârste cuprinse între 21 şi 55 ani (32). Au studii superioare 33, iar 44 au funcţii de conducere în mediul public sau privat.
Printre inculpaţii trimişi în judecată care au ocupat sau ocupă demnităţi sau funcţii publice importante, sunt 6 demnitari (3 miniştri, 1 prim-ministru, 1 senator şi 1 secretar de stat), 20 funcţionari publici cu funcţii de conducere şi 9 alţi funcţionari publici.

Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea şi gravitatea activităţii infracţionale relevată de numărul inculpaţilor şi a faptelor cercetare (74 inculpaţi care au săvârşit 137 infracţiuni), de calitatea persoanelor puse sub acuzare şi natura faptelor deduse judecăţii, majoritatea situându-se în sfera infracţionalităţii economico-financiare, a administrării şi folosirii bunurilor proprietate publică, a privatizării agenţilor economici, a achiziţiilor publice, a valorilor mobiliare, a subvenţiilor, a fondului funciar şi a creditelor garantate din fondurile publice sau rambursate din fonduri publice, dar şi raportat la întinderea pagubei produse.

Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este în sumă de peste 407.175.526 lei şi peste 12.191.615 euro (faţă de 108.938.186 lei în anul 2009), fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de 243.021.811 lei, atât asupra imobilelor, terenuri şi construcţii, cât şi a unor sume aflate în conturi bancare. Pagubele se situează mai ales în sectorul achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, sector care a fost cel mai vulnerabil, procedurile legale ale licitaţiilor publice fiind ocolite ori deformate în ce priveşte parcurgerea etapelor fireşti, eligibilitatea agenţilor economici şi fiscalitatea.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună, din cele 333 cauze soluţionate în 88 fiind depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 42 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 494 cauze nesoluţionate (337 în anul 2009), un număr de 263 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (faţă de 173 în anul 2009), fiind menţinut constant numărul de 62 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale rămase nesoluţionate. Se observă că dosarele vechi nesoluţionate reprezintă 31,81% din cauzele de soluţionat, procent în creştere cu numai 3,31% (proporţia era în anul 2009 de 28,5%), ceea ce denotă că procurorii au acordat o atenţie sporită instrumentării într-un termen rezonabil a cauzelor ce le-au fost repartizate, în condiţiile creşterii numărului cauzelor de soluţionat.
Aceste creşteri se explică obiectiv prin creşterea continuă a cauzelor de soluţionat (cu 36,25%), prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (490 din 827 cauze de soluţionat), creşterea şi complexitatea cauzelor finalizate cu trimitere în judecată (27 rechizitorii faţă de 18 în anul 2009, în creştere cu 50%, vizând un prejudiciu cu 298.572.247 lei mai mare) şi prin deficitul de personal, activitatea fiind desfăşurată jumătate de an cu 55,56% din numărul de procurori prevăzut în organigramă (10 procurori din 18 posturi), iar cealaltă perioadă cu 66,67% din personal (12 procurori din 18 posturi prevăzute).

Totodată, celeritatea urmăririi penale a fost influenţată şi de complexitatea specifică a infracţiunilor ce fac obiectul cauzelor instrumentate de această secţie, care impune realizarea unui volum sporit de ridicări de înscrisuri, de constatări efectuate de alte organisme (Curtea de Conturi, Garda Financiară ori alte autorităţi aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Finanţelor), constatări tehnice realizate specialiştii din cadrul direcţiei şi chiar expertize. Exemplificativ, între dosarele soluţionate sunt 2 dosare ce cuprind 200 volume, 2 dosare au peste 70 de volume, 1 dosar are 57 volume, iar alte 4 dosare au avut peste 21 de volume.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată şi de faptul că a existat 1 caz de infirmare a soluţiei (3 în anul 2009) şi 1 caz de redeschidere a urmăririi penale (similar anului 2009).
Nu au existat hotărâri definitive restituire a cauzei la procuror.

Prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 3 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen., apreciate ca neimputabile. Alţi 4 inculpaţi au fost achitaţi pe temeiul dezincriminării faptelor. Achitările sunt prezentate în Anexa nr. 3

S-a dispus, prin 5 hotărâri definitive, condamnarea a 10 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secţiei.

Activitatea a fost desfăşurată de 12 procurori în primele de 5 luni şi de 10 procurori în următoarele 6 luni, doar în luna decembrie fiind în activitate 13 procurori. Plecarea celor 2 procurori în luna iunie 2010 a presupus redistribuirea dosarelor aflate în lucru la aceştia, ceea ce s-a reflectat în celeritatea desfăşurării activităţii de urmărire penală, prin timpul alocat studierii acestora în vederea continuării anchetelor.
Volumul mediu este de circa 30 cauze soluţionate/procuror (având în vedere o medie de 11 procurori în activitate) şi de circa 38 cauze rămase în lucru/procuror (având în vedere 13 procurori care erau în activitate în luna decembrie).

În concluzie, activitatea desfăşurată a fost eficientă şi a cunoscut îmbunătăţiri relevate de principalii indicatori statistici, remarcându-se continua creştere a cauzelor de soluţionat şi soluţionate, a numărului de rechizitorii şi a inculpaţilor trimişi în judecată, pe fondul menţinerii unui grad sporit de complexitate a cauzelor, condiţii în care a crescut obiectiv numărul cauzelor rămase nesoluţionate.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 194/P/2007 din 2 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, respectiv inculpaţii C.D. (fost secretar de stat în M.Ap.N. şi şef al Marelui Stat Major General) pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., B.V. (fost ministru al M.Ap.N. în perioada decembrie 1997 – 2000) pentru infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. şi luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen., B.I.C.A. (fiica inculpatului B.V.) pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 C.pen. şi B.G. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen.
S-a reţinut în fapt că, în perioada 1996 - 1999, M.Ap.N., în calitate de administrator al terenurilor aflate în proprietatea publică a statului, a efectuat două schimburi de terenuri cu inculpatul B.G., suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 ha teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 USD.
Astfel, inculpaţii C.D. şi B.V., uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul acestui minister, au aprobat schimburile de terenuri dintre M.Ap.N. şi B.G., cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului. Cei doi inculpaţi au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condiţiile în care instituţii ale statului şi funcţionari din cadrul M.Ap.N. atrăgeau atenţia cu privire la diferenţa de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului şi lipsa utilităţii terenului oferit la schimb pentru M.Ap.N. Pentru a da o aparenţă de legitimitate acestor schimburi, cei doi inculpaţi au inclus în Planul de apărare al ţării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou în localitatea unde era situat terenul obţinut la schimb.
În concret, în perioada 1995 - 1997, inculpatul C.D., în calitate de secretar de stat şi şef al Marelui Stat Major General, a exercitat, în mod abuziv, atribuţiile stabilite prin lege în sarcina ministrului, dispunând prin ordin verbal persoanelor din subordine să efectueze demersuri pentru identificarea unui teren într-o localitate, în vederea unui schimb cu M.Ap.N. şi să facă demersurile pentru realizarea schimbului. Pentru a motiva realizarea schimbului, C.D. a stabilit necesitatea unui obiectiv militar nou în acea localitate, fără avizul Statului Major General, singurul abilitat prin Legea de organizare şi funcţionare a CSAT să stabilească obiectivele necesare pentru nevoile operative ale forţelor sistemului naţional de apărare. Inculpatul C.D. a aprobat schimbul de terenuri cu inculpatul B.G. fără informarea şi fără acordul ministrului, în condiţii dezavantajoase pentru minister, din punct de vedere valoric, şi fără ca obiectivul propus a se realiza să fie prevăzut în proiectul Programului de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997 - 2000.
Astfel, la data de 5 octombrie 1998, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între M.Ap.N. şi B.G., prin care se predau la schimb 8,80 ha teren situat în intravilanul unei comune (M.Ap.N.) şi 9,36 ha teren situat în altă comună (B.G.).
La rândul său, inculpatul B.V., la câteva zile după numirea în funcţia de ministru al apărării naţionale, a aprobat Programul de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997 – 2000, în care a fost inclus un obiectiv nou, fără avizul Statului Major General şi fără o justificare a nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apărare, intervenită în perioada iulie 1996 - ianuarie 1997.
La data de 4 iunie 1999, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între M.Ap.N. şi B.G., prin care acesta din urmă a predat suprafaţa de 21,58 ha teren în zona unei comune în schimbul a 20,9 ha în zona altei comune.
Inculpatul B.V. a aprobat efectuarea schimbului de terenuri cu inculpatul B.G., cu încălcarea dispoziţiilor legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publică şi cu încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia juridică a terenurilor, fără un aviz din partea Direcţiei Legislaţie şi Contencios din M.Ap.N. De asemenea, schimbul a fost aprobat şi în condiţiile în care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a refuzat să se pronunţe cu privire la natura juridică a terenurilor, până la adoptarea Legii privind proprietatea publică, iar Ministerul Justiţiei şi-a exprimat un punct de vedere ferm, în sensul că terenul administrat de către M.Ap.N. nu poate fi decât proprietate publică. În plus, contractul a fost parafat în condiţiile în care terenurile date la schimb de B.G. aveau un regim juridic incert, în sensul că documentaţia ce servea la dovedirea titlului de proprietate avea la bază înscrisuri false, iar unele suprafeţe erau grevate de sarcini.
De asemenea, inculpatul B.V. a aprobat încheierea acestui contract, în condiţiile în care anterior, fiica sa, B.I.C.A. încheiase cu inculpatul B.G., la un preţ simbolic, un contract de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 700 m2 din terenul pentru care inculpatul C.D. aprobase efectuarea schimbului, tranzacţia fiind efectuată, cu acordul ambelor părţi, în lipsa unui titlu valabil al inculpatului B.G., deoarece contractul de schimb nu se perfectase încă.
În această modalitate, B.V. a obţinut un folos necuvenit în sumă de 3.000 USD, reprezentând diferenţa dintre valoarea terenului stabilită prin expertiză şi preţul achitat.
Prejudiciul cauzat statului prin efectuarea celor două schimburi de terenuri este de 892.758 USD, iar Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 942.250 USD.
În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor C.D., B.G. şi B.V. De asemenea, în vederea confiscării speciale, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra terenului în suprafaţă de 700 m2 aparţinând inculpatei B.I.C.A.
  • Prin rechizitoriul nr. 68/P/2008 din 3 mai 2010, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, a inculpaţilor A.N. (fost prim-ministru al Guvernului României şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor) pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 - 2481 C.pen., D.N. (soţia inculpatului A.N.) pentru complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. rap. la art. 254 alin.(1) C.pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la infracţiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 273 din Legea nr. 86/2006 şi spălarea banilor prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, I.P.J. (fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 combinat cu art. 17 lit.h) din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 290 C.pen. combinat cu art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C.pen. combinat cu art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la infracţiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 273 Legea nr. 86/2006 şi spălarea banilor, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în perioada 2002 - 2004, inculpatul A.N., în calitate de prim-ministru (cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ceea ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru), a primit, în mod direct şi prin intermediul inculpatei D.N., foloase necuvenite în valoare de 2.215.598.585,30 lei (aproximativ 630.000 euro la cursul de schimb 2002/2004). Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China, cheltuielile aferente acestor importuri şi contravaloarea unor lucrări efectuate la două imobile.
Concret, de la inculpata I.P.J. au fost primite, ca foloase necuvenite: suma de 370.284,38 lei reprezentând contravaloarea unor bunuri achiziţionate din China şi a cheltuielilor ocazionate de introducerea acestora în ţară şi transportul intern; suma de 202.784,48 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de tâmplărie cu geam termopan executate de o societate comercială la imobilul inculpatului dintr-o comună şi suportate din fondurile altor două societăţi comerciale; suma de 1.642.529,71 lei reprezentând contravaloarea unor lucrări de construcţii şi renovare executate la imobilul situat în municipiu, din care o parte din fondurile a două societăţi comerciale şi 262.800 lei din bani personali ai inculpatei I.P.J.
Sumele de bani au fost primite de la inculpata I.P.J. în scopul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi pentru asigurarea pentru aceasta a unui statut care să îi confere autoritate deplină în cadrul instituţiei la conducerea căreia se afla.
De la martorul I.P. inculpatul A.N. a beneficiat de prestarea serviciilor de achiziţionare a unor bunuri din China, depozitarea lor temporară la sediul Ambasadei României, ambalarea, supravegherea încărcării lor în containere şi organizarea transportului pe parcurs extern, toate în scopul numirii şi menţinerii martorului în funcţiile de consul general, şef al Consulatului General al României, precum şi pentru menţinerea permanentă în misiune în străinătate.
În cursul lunii martie 2006, dată la care exercita funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, în scopul îngreunării urmăririi penale în cauza în care era cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în mod repetat, inculpatul A.N. l-a ameninţat pe martorul I.P. cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru acesta (şi anume, că acesta lucrează sub acoperire pentru anumite instituţii) pentru a-l determina să-şi retracteze declaraţiile date în cauză şi să nu predea organelor de anchetă documentele doveditoare în posesia cărora acesta se afla.
De asemenea, în perioada 2002 - 2004, inculpaţii A.N. şi D.N. au achiziţionat din China materiale de construcţii, produse electrocasnice, obiecte de mobilier pentru utilarea a două imobile din municipiu şi a imobilului din comună. Bunurile au fost achiziţionate din diverse târguri, fie fără acte, fie pe baza unor documentele de vânzare emise pe numele martorului I.P., fiind transportate şi depozitate într-un hotel dezafectat al Ambasadei. Pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor şi pentru a crea aparenţa că legislaţia vamală este respectată, o parte din bunurile achiziţionate au fost introduse în ţară ca importuri efectuate de o societate comercială, conducerea acestei societăţi fiind determinată de inculpata I.P.J. să suporte din fondurile societăţii cheltuieli care nu erau aferente activităţii acestora, respectiv, suma de 368.368,39 lei. Această sumă reprezintă contravaloarea bunurilor achiziţionate din China de A.N. şi D.N., a cheltuielilor de transport şi a taxelor vamale.
Pentru efectuarea operaţiunilor de vamă, din dispoziţia inculpatei I.P.J. s-au completat, cu date nereale, documentele comerciale externe şi de transport internaţional (invoice, packing list-uri, certificate de calitate şi conformitate), centralizatoarele de import şi declaraţiile pentru valoarea în vamă, precum şi avizele de însoţire a mărfii. Bunurile introduse în ţară, ca importuri efectuate de către societatea comercială, au fost transportate în depozitul aparţinând unei alte societăţi comerciale, iar de aici au fost preluate de către adevăraţii proprietari, regăsindu-se în imobilele din cele trei locaţii.
În scopul ascunderii infracţiunilor de dare şi luare de mită, inculpata I.P.J. şi-a folosit autoritatea pe care o avea asupra administratorilor a trei societăţi comerciale, pentru a determina aceste societăţi să efectueze lucrări la două din imobilele menţionate, fără încheierea unui contract cu beneficiarii acestor imobile, contract în baza căruia societăţile să stabilească condiţiile de facturare şi încasare a contravalorii lucrărilor efectuate sau să îşi recupereze cheltuielile în caz de neefectuare a plăţilor de către beneficiar. Autoritatea inculpatei I.P.J. asupra administratorilor celor trei societăţi deriva din calitatea de fost asociat/administrator şi administrator în fapt, din calitatea de inspector general de stat în cadrul ISC (instituţie cu atribuţii de control în domeniul construcţiilor), dar şi din relaţia sa de prietenie cu primul ministru. În acest fel, inculpata i-a determinat să folosească cu rea-credinţă banii şi bunurile societăţilor, pierderile suferite de către societăţi ridicându-se la 659.671,77 lei, 81.183,14 lei, respectiv 1.261.044,31 lei.
De asemenea, inculpata a disimulat provenienţa sumei de 262.800 lei primită drept mită de A.N., introducând banii într-o societate comercială, ca împrumut societate, şi a dispus ca din această sumă să fie decontate lucrările efectuate la imobilul inculpatului A-N. din municipiu. Lucrările decontate au fost înregistrate şi respectiv facturate pe un beneficiar fictiv.
La data de 25 ianuarie 2010, procurorii au dispus, în vederea confiscării, instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor, până la concurenţa sumei de 2.264.699,22 lei, la aceeaşi dată, fiind indisponibilizat imobilul proprietatea inculpaţilor A.N. şi D.N., situat în municipiu, cu valoare de impozitare 1.301.462,51 lei.
Inculpatul a fost iniţial trimis în judecată la data de 13 noiembrie 2006, însă la data de 7 aprilie 2008, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restituirea a cauzei la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale, întrucât s-a apreciat că A.N. beneficiază de imunitatea conferită de calitatea de fost prim-ministru. Restituirea s-a făcut în baza unei decizii a Curţii Constituţionale (ulterioară trimiterii în judecată) care a admis o excepţie de neconstituţionalitate ce fusese invocată de inculpat în acest dosar. Prin urmare, la data 4 august 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor corespunzătoare calităţii inculpatului A.N.. Camera Deputaţilor prin Hotărârea nr. 8 din 4 martie 2009, a adoptat cererea de urmărire penală a lui A.N. pentru faptele care fac obiectul dosarului menţionat.
  • Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 98/P/2008 din 26 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.P.Ş. (fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, în prezent senator) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin.(1) şi alin.(3) lit.b) C.pen. raportat la art. 138 alin.(2) din Legea nr. 295/2004 combinat cu art. 17 lit.i) şi primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.3 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în perioada 12 aprilie - 30 mai 2002, deţinând funcţia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului României, inculpatul M.P.Ş. a primit de la numitul P.F. un număr de nouă arme de vânătoare, în valoare totală de 26.400 lei, după ce, prin Ordinul din 15 octombrie 2001, l-a numit pe acesta în funcţia de consilier. În perioada aprilie - octombrie 2002, armele au fost deţinute, fără drept, de către inculpat şi depozitate la o vilă de protocol.
Prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor ce formează obiectul infracţiunii de primire de foloase necuvenite, în vederea confiscării speciale.
Inculpatul M.P.Ş. a fost iniţial trimis în judecată la data de  10 mai 2006, însă la data de 14 aprilie 2008, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restituirea cauzei la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale, întrucât s-a apreciat că M.P.Ş. beneficiază de imunitatea conferită de calitatea de fost ministru. Restituirea s-a făcut în baza unei decizii a Curţii Constituţionale (ulterioară trimiterii în judecată) care a admis o excepţie de neconstituţionalitate ce fusese invocată de un alt inculpat într-un alt dosar. Prin urmare, la data de 31 iulie 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului declanşarea procedurilor corespunzătoare calităţii inculpatului. Senatul prin Hotărârea nr. 8 din 10 iunie 2009 a adoptat cerea de urmărire penală a lui M.P.Ş. pentru faptele care fac obiectul dosarului menţionat.
  • La data de 14 decembrie 2010 prin rechizitoriul nr. 240/P/2007, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, respectiv, a inculpaţilor D.M.T. (preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al unei companii naţionale) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, L.E. (director economic executiv al companiei naţionale) pentru infracţiunea de stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, M.A. (director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al companiei naţionale) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, N.Z. (fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., C.T.A. (fost ministru al justiţiei) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., F.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii unei companii naţionale au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a unei societăţi comerciale, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului României prin emiterea unui act normativ cu scopul declarat de a „clarifica” situaţia juridică a terenului, prin care a fost favorizată societatea comercială. Statul român a fost prejudiciat, în această modalitate, cu suma de 8.619.787 euro.
Concret, la data de 26 iulie 2005, societatea comercială menţionată s-a constituit ca un parteneriat între compania naţională, alte două societăţi comerciale şi două persoane fizice. Scopul constituirii consta în demolarea de către societate a clădirilor existente pe un teren din municipiu şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea companiei naţionale a aprobat ca imobilul respectiv să fie adus de aceasta ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate. Prin acest demers s-a urmărit favorizarea concernului format din cele două societăţi comerciale care s-au asociat cu compania naţională. La nivelul anului 2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pe două planuri, respectiv, ignorarea faptului că imobilul este bun proprietate publică a statului şi subevaluarea acestuia.
Astfel, inculpaţii T.D.M., L.E. şi M.A., în calitate de director general, director economic executiv şi, respectiv, director al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al companiei naţionale, au participat la subevaluarea imobilului, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a acestuia, cu ocazia aportării imobilului la societatea nou înfiinţată. Întrucât trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul companiei naţionale trebuia însoţită de o evaluare firma inculpatului F.I., a întocmit un Raport de evaluare a acestuia, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro. Raportul de evaluare trebuia întocmit de către un expert judiciar, iar inculpatul F.I. care nu avea această calitate, a modificat raportul, a semnat în fals în locul unui expert din cadrul firmei sale şi a aplicat ştampila acestuia de expert judiciar. Atât inculpatul F.I. cât şi expertul avuseseră anterior colaborări cu două societăţi comerciale din concern. Inculpatul L.E., în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de selecţie a ofertelor pentru serviciile de evaluare, s-a asigurat că evaluarea terenului se va realiza de o firmă apropiată consorţiului, girând practic subevaluarea imobilului.
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei coordona activitatea companiei naţionale în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin acest minister, era acţionar unic al companiei, iar din anul 2006, acţionar majoritar. În aceste condiţii, având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curţii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al companiei naţionale asupra terenului, în sensul că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului şi deci nu putea fi înstrăinat, inculpatul N.Z., în calitatea sa de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se stabilească regimul de proprietate aplicabil imobilului.
Inculpatul Z.N. a întocmit nota de fundamentare şi proiectul hotărârii de Guvern care modifica actul normativ privind transmiterea imobilului din municipiu în administrarea companiei naţionale, în sensul precizării că „imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinaţie publică şi nu era afectat uzului sau interesului public” şi eliminării cuvântului „publică” din hotărârea de Guvern. Practic, Z.N. a iniţiat o de hotărâre de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului, în vederea promovării intereselor private ale consorţiului format din cele două societăţi comerciale.
La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiţiei, inculpatul C.T.A. a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că demersul este ilegal. Cei doi miniştri de resort au avizat proiectul în regim de urgenţă, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative şi a prevederilor legale care stabileau că trecerea unui imobil din proprietate publică în proprietatea privată a statului se putea face numai printr-o hotărâre care să prevadă expres acest lucru (trebuia precizată expres voinţa de schimbare a regimului de proprietate - trecerea din regimul de proprietate publică în cel de proprietate privată a statului - fiind insuficientă şi nelegală menţionarea în hotărârea ce stabilea trecerea în administrare a bunului statului a naturii proprietăţii, ca şi cum aceasta ar fi neschimbată). Ca urmare, la data de 25 aprilie 2007, Guvernul României a adoptat hotărârea prin care s-a dat aparenţa de legalitate trecerii definitive a bunului în domeniul privat al statului. În această modalitate, societatea nou înfiinţată a obţinut un avantaj patrimonial constând în dreptul de proprietate asupra imobilului din municipiu şi, în mod indirect, consorţiul menţionat a obţinut beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al societăţii înfiinţate.
Prejudiciul cauzat statului român prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului proprietate publică a este în valoare de 8.619.787 euro, reprezentând valoarea de piaţă a terenului. La stabilirea prejudiciului din valoarea terenului liber de construcţii s-a scăzut costul demolării clădirii, având în vedere că societatea nou înfiinţată a procedat la demolarea acestora.
Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2010 de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari şi-a desfăşurat activitatea în primul semestru cu 5 procurori militari şi în semestrul al doilea cu 4 procurori militari, din luna decembrie funcţionând din nou 5 procurori (faţă de 11 posturi prevăzute în organigramă). Dintre aceştia, 1 procuror a participat cu preponderenţă la şedinţele de judecată ale instanţelor militare din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara.

Cantitativ au avut de soluţionat 151 cauze penale (în comparaţie cu 156 în anul 2009), au soluţionat 91 (faţă de 95 în anul 2009) şi au rămas nesoluţionate 60 (faţă de 61 în anul 2009), din care în 5 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (similar anului 2009).
Din cele 91 de dosare soluţionate, în 60 au fost emise soluţii pe fond, iar în 38 s-a dispus declinarea competenţei sau conexarea la alte dosare, numărul soluţiilor pe fond dispuse crescând cu 5,27 %, faţă de anul anterior (57 soluţii pe fond). Din celelalte soluţii majoritatea au fost de conexare (38 din 69 de alte soluţii) ceea ce relevă complexitatea cauzelor. Declinările s-au datorat fie faptului că în cauze erau şi făptuitori care nu aveau calitatea de militari, fie faptului că infracţiunile sesizate nu erau dintre cele prevăzute de legea specială.

Au fost emise un număr de 6 rechizitorii (faţă de 7 în anul 2009) care au privit un număr dublu de inculpaţi comparativ cu anul precedent, şi anume 61 inculpaţi (faţă de 30 în anul 2009), din care 1 arestat preventiv şi 1 inculpat arestat în cursul urmăririi penale şi trimis în judecată în stare de libertate (2 inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv şi 9 inculpaţi arestaţi pe parcursul urmăririi penale, în anul 2009). Totodată, a fost luată măsura arestării preventive faţă de alţi 2 inculpaţi de către instanţă propunerea de arestare preventivă fiind formulată prin actul de trimitere în judecată (din cei 3 inculpaţi pentru care s-au formulat astfel de propuneri).
Rechizitoriile reprezintă 10% din soluţiile dispuse pe fond de procurorii militari.

Prin cele 6 rechizitorii s-a reţinut săvârşirea a 284 infracţiuni (comparativ cu 120 în anul 2009), din care:
  • 11 - infracţiuni de corupţie (1 în anul 2009);
  • 33 - abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
  • 5 - abuz în serviciu contra intereselor publice;
  • 102 - fals şi uz de fals;
  • 35 - sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
  • 51 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
  • 19 - favorizarea infractorului;
  • 1 - mărturie mincinoasă;
  • 1 - delapidare;
Din cei 61 de inculpaţi majoritatea sunt bărbaţi (57), toţi provin din mediul urban şi au vârste cuprinse între 21 şi 55 ani, 60 sunt autori şi 1 complice. Au studii superioare 26, iar 8 au funcţii de conducere.

Complexitatea rechizitoriilor a continuat să crească, dacă avem în vedere amploarea activităţii infracţionale prin raportare la numărul persoanelor şi al faptelor cercetare, relevată de dublarea numărului inculpaţilor trimişi în judecată (61 faţă de 30 în anul 2009 şi 16 în anul 2008) şi a infracţiunilor reţinute în sarcina acestora (284 faţă de 120 în anul 2009 şi 43 în anul 2008).

Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este în sumă de 1.256.963 lei, fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de peste 1.000.000 lei.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună, din cele 91 cauze soluţionate în 22 fiind depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (12 în anul 2009), iar în 4 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 60 de cauze nesoluţionate, un număr de 27 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (faţă de 29 în anul 2009), iar 5 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, similar anului precedent. Se constată, prin urmare, că procurorii s-au preocupat de finalizarea cu celeritate a dosarele cu urmărirea penală începută şi reducerea numărului cauzelor vechi rămase nesoluţionate. Celeritatea efectuării urmăririi a fost influenţată de existenţa unor cauze complexe în care s-a dispus efectuarea de constatări tehnico ştiinţifice ori expertize.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată şi faptul că nu au existat cazuri de infirmare a soluţiilor ori redeschidere a urmăririi penale şi nici soluţii definitive de achitare sau restituire a cauzei la procuror.
Nu au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare a inculpaţilor trimişi în judecată prin rechizitorii întocmite de procurorii secţiei.

Activitatea a fost desfăşurată de 5 procurori în primul semestru şi de 4 procurori în semestrul al doilea, la finele anului fiind din nou în activitate 5. Dintre aceştia, 1 procuror a desfăşurat preponderent ori exclusiv activitate judiciară.
Volumul mediu este de circa 23 cauze soluţionate/procuror şi de circa 15 cauze rămase în lucru/procuror (date care au în vedere un număr mediu de 4 procurori care au efectuat urmărire penală)

În concluzie, apreciem că activitatea desfăşurată a fost eficientă întrucât, deşi numărul rechizitoriilor a fost apropiat de cel din anul precedent, s-a dublat numărul inculpaţilor trimişi în judecată şi a infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa de judecată, iar indicatorii privind cauzele nesoluţionate s-au menţinut în aceeaşi parametrii.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, prin rechizitoriul nr. 1/P/2010 din 22 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului col. U.I. (fost comandant al Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (6 infracţiuni), trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., primire de foloase necuvenite în formă continuată, prevăzută de art. 256 C.pen., instigare la infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen., cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 (3 fapte concurente), instigare la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 260 C.pen. cu aplicarea art. 29 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reţinut că, în vara anului 2004, inculpatul col. U.I. a pretins de la subordonaţii C.V., T.G. şi P.D. sumele de 10.000 euro, 5.000 lei şi 14.000 lei, pentru a le aproba participarea la examenul de încadrare ca ofiţeri, iar în perioada 2006 - 2009, a primit de la O.C.S. bunuri în valoare de 2.000 lei, în acelaşi scop. De asemenea, în perioada 2007 - 2008, inculpatul col. U.I. a exercitat presiuni asupra membrilor a două comisii de examinare, pentru a-i determina să acorde o notă mult mai mică decât cea care i se cuvenea părţii vătămate T.L., în scopul de a fi respinsă, ulterior încercând să determine neparticiparea acestuia la un alt concurs, în scopul de a fi promovat un ofiţer „agreat” de inculpat.
În perioada 2005 - 2008, inculpatul col. U.I. a obligat un număr de 7 subordonaţi să-i presteze, la două locuinţe ale familiei sale din municipiu, activităţi de construcţie pe care nu le-a plătit, realizând în acest mod foloase materiale necuvenite, iar în perioada noiembrie 2009 - februarie 2010, a încercat, în mod repetat, să-i determine pe aceştia să dea declaraţii mincinoase de martor, în sensul de a nu recunoaşte prestarea activităţilor anterior menţionate.
De asemenea, în anul 2008, în calitate de comandant al Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă, inculpatul a obligat 54 de subordonaţi să-şi achiziţioneze de la anumite firme, pe bani personali, echipamente militare care trebuiau asigurate în mod gratuit, în aceeaşi perioadă pretinzând de la firmele respective echipament militar şi costume civile, în mod gratuit, pentru a face intervenţii, în scopul obţinerii pentru acestea de comenzi de echipament.
Totodată, în anul 2009, inculpatul a pretins şi primit, în mod repetat, de la anumiţi subordonaţi, bunuri alimentare şi servicii cu titlu de „taxă de protecţie”.
Folosindu-se de calitatea de comandant, în perioada 2005 - 2009, a servit în mod repetat masa la cantina unităţii, fără să plătească, în aceeaşi perioadă primind, în mod gratuit, pâine de la două societăţi comerciale, după ce a semnat cu acestea contractele de furnizare a produselor de panificaţie.
Inculpatul col. U.I. a cauzat un prejudiciu de 2.665,58 lei Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă, pentru care instituţia s-a constituit parte civilă. În cauză s-au mai constituit parte civilă un număr de 22 persoane, cu suma de 15.460 lei.
S-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului inculpatului, până la concurenţa sumei de 34.600 lei, în vederea recuperării prejudiciului creat în cauză.
  • Prin rechizitoriul nr. 47/P/2009 din 7 aprilie 2010, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, a dispus trimiterea în judecată a inculpatul mr.(r) O.V. (comandant al UM) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. şi delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 2151 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2003 - 2007, în calitate de comandant al UM, inculpatul mr.(r) O.V. a dispus ca subordonaţii să presteze diferite activităţi, în timpul programului de lucru, în folosul său ori al altor persoane, cauzând un prejudiciu Ministerului Apărării Naţionale de 13.982,83 lei şi un folos material pentru sine şi pentru C.T. în sumă de 5.806,33 lei.
De asemenea, în vara anului 2005, în exercitarea aceleiaşi funcţii, care implica şi atribuţii de administrare a patrimoniului UM, inculpatul mr.(r) O.V. şi-a însuşit, în mod repetat, cantitatea de 2.000 kg de ciment, pe care a folosit-o în interesul viitoarei sale soţii.
  • La data de 26 iulie 2010, prin rechizitoriul nr. 68/P/2007, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, a dispus trimiterea în judecată a 53 inculpaţi, dintre care 6 având funcţii de conducere (5 în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, 1 în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi).
Astfel, au fost trimişi în judecată inculpaţii col. G.M. (inspector şef al I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., instigare la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, lt.col.(r) L.E.L.M. (adjunct a inspectorului şef al I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 78/2000(2 infracţiuni), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, mr. P.D.V. (şef al Serviciului Prevenirea Incendiilor din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, col. B.S. (comandant Detaşament din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., complicitate la infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, col. B.C. (prim-adjunct al inspectorului şef al I.S.U.) pentru infracţiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 78/2000, lt.col. R.P.D. (şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi) pentru infracţiunile de instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000.
De asemenea, au fost trimişi în judecată inculpaţii lt.col.(r) P.G. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, plt. Z.V. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., complicitate la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, alţi 13 inculpaţi (angajaţi din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, alţi 9 inculpaţi (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, alţi 16 inculpaţi (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, cpt. B.N.C. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, lt. P.L.C. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, plt. C.E.N. şi sg.maj. C.I.M. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, plt.maj. N.V.G., sg.maj. P.C.C., sg.maj. B.C.C. şi plt.(r) A.I. (toţi din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. şi art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art..323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că, în perioada august - octombrie 2007, în cadrul I.S.U. a avut loc concursul pentru ocuparea mai multor posturi de ofiţeri şi subofiţeri, concurs coordonat de inspectorul şef al I.S.U., inculpatul col. G.M. Cu acest prilej, inculpatul G.M. a iniţiat şi coordonat o asociere infracţională ce a avut drept scop fraudarea rezultatelor acestor concursuri, atât la proba scrisă, cât şi la proba sportivă. În această grupare, inculpatul G.M. a atras peste 50 de cadre militare din subordinea sa, membri ai comisiilor de examinare, inculpaţi în cauză, pe care i-a determinat să falsifice foile de concurs pentru un număr de 67 candidaţi de la mai multe specialităţi. La această operaţiune, pe lângă membrii comisiilor de examinare, au participat efectiv, după ce au devenit cadre militare ale I.S.U, 16 subofiţeri care au promovat concursul de admitere în mod fraudulos.
În concret, falsificarea se realiza fie prin supraevaluarea rezultatului obţinut, fie prin înlocuirea foilor de concurs cu altele, întocmite chiar de membrii comisiilor de corectare. Reîntocmirea foilor de concurs s-a realizat în mai multe etape: crearea de noi formulare prin xeroxare, menţionarea datelor fiecărui candidat, ştampilarea foilor de concurs, completarea răspunsurilor tip grilă ş.a., în scopul ca organele de anchetă să nu poată identifica foile falsificate şi astfel să nu poată fi traşi la răspundere cei implicaţi. Urmare a solicitării comandantului I.S.U., membrii comisiilor au sustras şi au distrus lucrările întocmite de candidaţii favorizaţi, lucrări pe care le-au înlocuit cu cele reîntocmite în modalitatea descrisă mai sus. La final, candidaţii favorizaţi au obţinut note mai mari decât valoarea reală a lucrărilor întocmite la concurs, pentru a putea fi declaraţi admişi în mod ilegal. Pentru a crea aparenţa de legalitate, au fost falsificate inclusiv borderourile individuale şi centralizatoare ale fiecărei comisii, cuprinzând rezultatele de concurs atât la probele scrise, cât şi la cele sportive.
În această modalitate, au fost afectate interesele legale ale unui număr de 32 de candidaţi care ar fi trebuit să fie declaraţi admişi la aceste concursuri.
Totodată, inculpatul lt.col. R.P.D. care, la momentul respectiv, îndeplinea funcţia de inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, a solicitat inculpatului col. G.M. să intervină pentru ca soţia sa să promoveze probele fizice, în condiţiile în care fusese declarată respinsă la una dintre acestea. În acest sens, la solicitarea şefului I.S.U., membrii comisiei de susţinere a probelor sportive au falsificat documentele de concurs.
În perioada august - octombrie 2007, inculpatul col. G.M. a pretins şi primit de la doi candidaţi, direct sau prin intermediul altor persoane, sumele de 2.000 euro şi 5.000 lei, pentru a-i ajuta să promoveze fraudulos concursul din luna septembrie, în modalitatea descrisă mai sus. Pentru acelaşi scop, inculpata lt.col. L.E.L.M. a primit de la un denunţător sumele de 1.200 lei şi 500 euro, cu titlu de mită, în timp ce inculpatul lt.col.(r) P.G. a primit suma de 3.000 euro. În cauză s-au constituit parte civilă un număr de 26 persoane din cele 32 părţi vătămate.
Procurorii militari au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor col. G.M., lt.col.(r) L.E.L.M., mr. P.D.V. şi plt. Z.V. până la concurenţa sumei de 1.200.000 lei, sumă ce reprezintă valoarea despăgubirilor solicitate de candidaţii care s-au constituit parte civilă în procesul penal.
Odată cu trimiterea rechizitoriului procurorii militari au înaintat instanţei referatul cu propunerea de arestarea preventivă a inculpaţilor col. G.M., lt.col.(r) L.E.L.M. şi mr. P.D.V., iar prin hotărârea definitivă a Curţii Militare de Apel s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor col. G.M. şi mr. P.D.V..

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2010 de Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale

Structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este organizată în 15 servicii teritoriale, care funcţionează în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel, din care 3 au în compunere câte 1 birou teritorial, respectiv Serviciul teritorial Bucureşti (Biroul teritorial Slobozia), Serviciul teritorial Craiova (Biroul teritorial Târgu Jiu) şi Serviciul teritorial Oradea (Biroul teritorial Satu Mare).
La finele anului 2010, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 69 posturi de prevăzute în organigramă erau ocupate de procurori numiţi în cadrul direcţiei 82,6% posturi (57 procurori), în timp ce alţi 7 procurori erau delegaţi în funcţie. În activitate se aflau numai 62 procurori (din totalul de 64 posturi ocupate prin numire şi delegare), întrucât 2 procurori erau în concediu pentru creşterea copilului.
S-a manifestat pe parcursul anului fluctuaţia numărului de procurori în activitate, o pondere de 26,57% procurori şi-au încetat ori suspendat temporar activitatea (17 din 64 posturi ocupate), iar în procent similar, 16 procurori din 64 posturi ocupate, şi-au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale (inclusiv prin delegare).
Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată în medie de 44 procurori din structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar activitatea judiciară de circa 18 procurori, de regulă, câte 1 procuror de la fiecare serviciu şi birou teritorial realizând exclusiv ori preponderent activitate judiciară.

În anul 2010, Serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat un număr de 4.284 cauze penale, în creştere cu 20,44% faţă de anul 2009 (3.557 cauze), din care au soluţionat 2.240 cauze, respectiv mai mult cu 19,94% (1.966 cauze în 2009). Cauzele soluţionate reprezintă 52,29% din totalul cauzelor de soluţionat.
Au fost dispuse 1.543 soluţii pe fondul cauzei (în creştere cu 10,53%, comparativ cu 1.396 soluţii pe fond în anul 2009) şi 697 soluţii de declinare a competenţei ori conexare a dosarelor (faţă de 570 în 2009).
Nu au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată faţă de învinuiţi/inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 1.543 cauze soluţionate pe fond, în 153 au fost emise rechizitorii (reprezentând 10%), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 717 inculpaţi, din care 94 în stare de arest preventiv şi 25 inculpaţi arestaţi preventiv în cursul urmăririi penale au fost trimişi în judecată în stare de libertate. Comparativ, în anul 2009 au fost 1.396 cauze soluţionate pe fond, din care în 120 au fost emise rechizitorii (reprezentând 8,6% din total) privind 351 inculpaţi, din care 67 arestaţi preventiv.
Faţă de 144 învinuiţi s-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 181 C.pen. (121 în anul 2009).

Un număr de 12 servicii teritoriale (80% din structura teritorială) au întocmit cel puţin 8 rechizitorii (comparativ cu 9 servicii teritoriale în 2009), după cum urmează: 24 rechizitorii - Bucureşti (privind 43 de inculpaţi, din care 14 arestaţi preventiv), 13 rechizitorii – Alba-Iulia (privind 44 de inculpaţi, din care 11 arestaţi preventiv), câte 12 rechizitorii - Iaşi (privind 27 de inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv) şi Ploieşti (privind 26 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv), 11 rechizitorii - Craiova (privind 29 de inculpaţi, din care 6 arestaţi preventiv), câte 10 rechizitorii - Bacău (privind 112 inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv), Galaţi (privind 54 de inculpaţi, din care 7 arestaţi preventiv) şi Piteşti (privind 37 inculpaţi, din care 13 arestaţi preventiv), câte 9 rechizitorii – Braşov (privind 20 inculpaţi, din care 3 arestaţi preventiv) şi Constanţa (privind 11 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv), respectiv câte 8 rechizitorii – Cluj (privind 58 inculpaţi, din care 10 arestaţi preventiv) şi Oradea (privind 42 inculpaţi, din care 8 arestaţi preventiv).
De asemenea, celelalte 3 servicii teritoriale au întocmit cel puţin 5 rechizitorii, după cum urmează: câte 6 rechizitorii - Timişoara (privind 190 inculpaţi, din care 15 arestaţi preventiv) şi Suceava (privind 16 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv) şi 5 rechizitorii – Târgu Mureş (privind 8 inculpaţi).

În concluzie, analiza indicatorilor statistici relevă în anul 2010 că activitatea desfăşurată de structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a continuat linia ascendentă, atât în ce priveşte parametrii cantitativi cât şi cei calitativi, remarcându-se o creştere a eficienţei, aspecte exprimate sintetic prin creşterea cu 19,94% a numărului cauzelor soluţionate, cu 27,5% a numărului de rechizitorii, cu 104,28% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată şi cu 40,3% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv.

De fapt, în ultimii 2 ani a crescut cu mai mult de o treime numărul rechizitoriilor întocmite de procurorii din cadrul structurii teritoriale a direcţiei (de la 111 rechizitorii în anul 2008 la 153 rechizitorii în anul 2010), cu circa trei pătrimi a numărului inculpaţilor trimişi în judecată (de la 410 în anul 2008 la 717 în anul 2010) şi s-a triplat numărului inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv (de la 28 în anul 2008 la 94 în anul 2010).
Valoarea totală a prejudiciului reţinut prin actele de sesizare a instanţei este de peste 264 milioane lei la care se adaugă circa 26 milioane de euro, comparativ cu circa 182 milioane lei la care se adaugă 25 milioane de euro, în anul 2009. Au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurenţa valorii de peste 59 milioane lei.
Constatăm că sporirea eficienţei a constituit o coordonată importantă a activităţii şi este evidenţiată de creşterea în continuare a ponderii serviciilor care au emis minim 8 rechizitorii, şi anume, de la circa 2/3 din totalul structurii teritoriale la 80% din numărul serviciilor teritoriale. Comparativ, în anul 2008 numai 1/2 din serviciile din cadrul structurii teritoriale se încadrau în această categorie.

Activitatea desfăşurată de fiecare serviciu teritorial al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
  • Serviciul teritorial Bucureşti se remarcă prin volumul cel mai mare de activitate şi numărul cel mai ridicat de rechizitorii întocmite, îmbunătăţindu-se constant rezultatele realizate, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Este componenta structurii teritoriale care are cel mai mare număr de procurori, în anul 2010 fiind ocupate toate cele 8 posturi de procuror, ceea ce s-a concretizat în dinamizarea activităţii.
Cantitativ se constată că a crescut numărul cauzelor de soluţionat la 685 (cu 7,54% mai mult, comparativ cu 637 cauze de soluţionat în anul 2009), a celor soluţionate la 385 (cu 1,86% mai mult, comparativ cu 378 cauze soluţionate în anul 2009), din care 69,61% sunt soluţii pe fondul cauzei (268 comparativ cu 242 în anul 2009), în condiţiile în care cauzele nou înregistrate se menţin la un nivel ridicat (426 din cele 685, comparativ cu 434 din cele 637, în anul 2009).

Sporirea eficienţei se relevă din creşterea cu 60% a rechizitoriilor emise, şi anume 24 rechizitorii (comparativ cu 15 în anul 2009), cu 34,38% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, respectiv 43 inculpaţi (comparativ cu 32 inculpaţi în anul 2009) şi sporirea semnificativă a numărului inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv, 14 inculpaţi arestaţi preventiv trimişi în judecată, comparativ cu 2 în anul 2009. De asemenea, faţă de 7 învinuiţi au fost aplicate de procurori dispoziţiile art. 181 C.pen.
Rechizitoriile reprezintă 8,96% din numărul cauzelor soluţionate pe fond (6% în anul 2009).
Totodată, cauzele soluţionate prin trimitere în judecată au fost complexe şi variate ca obiect, fiind sesizată instanţa de judecată cu 13 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, 2 cauze având ca obiect infracţiuni asimilate celor de corupţie, 1 cauză având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, 1 cauză având ca obiect infracţiunea de înşelăciune şi 7 cauze având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală.

Operativitatea a fost bună, din cele 385 cauze soluţionate (378 în anul 2009), în 78 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare şi în 8 cauze cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale
A scăzut numărul cauzelor nesoluţionate care au depăşit 1 an de la prima sesizare (141 faţă de 158 în anul 2009) şi a celor nesoluţionate care depăşesc 6 luni de la începerea urmăririi penale (7 cauze comparativ cu 10 în anul 2009).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost corespunzătoare, întrucât în 6 cauze s-a dispus infirmarea soluţiei, pe calea controlului ierarhic (3 din oficiu şi 3 la plângere) şi nu există situaţii de redeschidere a urmăririi penale
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea ori restituirea cauzei la procuror.

Prin 6 hotărâri definitive au fost condamnaţi 9 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 8 posturi de procuror ocupate (2 în cadrul Biroului teritorial Slobozia), din care 1 procuror a desfăşurat exclusiv activitate judiciară. S-a înregistrat o fluctuaţie de personal prin pensionarea la sfârşitul lunii noiembrie 2010 a unui procuror, urmată de delegarea altui procuror pe locul rămas vacant, la începutul lunii decembrie 2010.
Volumul mediu este de circa 55 cauze soluţionate/procuror şi de circa 43 cauze rămase în lucru/procuror.

În concluzie, apreciem că activitatea desfăşurată a fost eficientă întrucât, a crescut cu 60% numărul rechizitoriilor emise, cu 34,38% a inculpaţilor trimişi în judecată şi de 7 ori a celor arestaţi deferiţi instanţei, în condiţiile menţinerii la un nivel ridicat a cauzelor nou înregistrate, a creşterii cu 7,54% a numărului cauzelor de soluţionat şi cu 1,86%, a celor soluţionate. Pe fondul îmbunătăţirii acestor indicatori se constată că numărul cauzelor nesoluţionate a crescut cu 15,8% (de la 259 la 300), însă a fost redus numărul dosarelor vechi rămase nesoluţionate (2,34% din totalul celor rămase fiind cauzele nesoluţionate care au depăşit 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 3,8% în anul 2009).
Relevantă este creşterea an de an a unor indicatori statistici principali. Astfel, în ultimii 2 ani cauzele de soluţionat au crescut cu mai mult de jumătate (685 comparativ cu 431 în anul 2008, în creştere cu 58,94%,), iar numărul rechizitoriilor s-a dublat (24 comparativ cu 12 în anul 2008) .

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 34/P/2009 din 29 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, respectiv, S.Gh. (director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii prevăzute de art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin.(1) C.pen. şi S.C.L. (consilier în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 2531 alin.(1) C.pen.
În esenţă, s-a reţinut că în cursul anului 2007, inculpatul S.Gh. şi inculpata S.C.L., în exercitarea unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de inginer şef - director în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv, consilier având gradul profesional IA în cadrul aceluiaşi Oficiu, au prestat activităţi de cadastru prin intermediul unei societăţi comerciale (la care erau asociaţi), incompatibile cu funcţiile publice deţinute, obţinând în acest fel foloase materiale.
Cuantumul foloaselor materiale obţinute de inculpaţii S.Gh. şi S.C.L. ca urmare a infracţiunilor săvârşite este de 77.390 lei, sumă de bani percepută de inculpaţi cu titlu de dividende, raportat la profitul înregistrat de societatea comercială în cursul anului 2007.
  • Prin rechizitoriul nr. 139/P/2010 din 23 iunie 2010 al Serviciului Teritorial Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, şi anume, K.R.P. (comisar la Garda Financiară – Comisariatul general) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi D.Gh. (comisar la Garda Financiară – Comisariatul General) cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În esenţă, s-a reţinut că în data de 19 martie 2010, K.R.P. şi D.Gh., comisari superiori în cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, în urma unui control la o societate comercială, au pretins şi au primit de la numita L.M. suma de 4.000 lei, pentru a aplica o amendă în cuantum mai redus faţă de neregulile constatate.
La data de 22 martie 2010, cei doi comisari au pretins de la reprezentantul aceleiaşi societăţi suma de 5.000 lei şi au primit fiecare câte o cutie cu ceai chinezesc în valoare de 100 USD, în scopul de a aplica firmei o amendă mai redusă.
Ulterior, la data de 11 mai 2010, K.R.P. şi D.Gh. au primit de la reprezentantul societăţii amintite suma de 4.000 lei, pretinsă, în scopul de a aplica firmei o amendă mai redusă în raport de neregulile constatate.
  • Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 218/P/2010 din 20 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor B.M. (comisar în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – Comisariatul Regional) arestată preventiv în altă cauză, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită,în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale) cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi S.S.G., (comisar în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – Comisariatul Regional), arestat preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale).
În fapt, s-a reţinut că, în data de 16 iulie 2010, cu ocazia unor controale de specialitate efectuate la două societăţi comerciale, societăţi care desfăşurau activităţi de comerţ într-un complex din oraş, inculpata B.M., în participaţie penală cu inculpatul S.S.G., ambii comisari în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – Comisariatul Regional, au pretins şi au primit de la reprezentanţii acestor societăţi comerciale suma totală de 4.000 lei, scopul fiind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici cu atribuţii de control, prin neluarea măsurilor legale în raport cu neregulile constatate în timpul verificărilor, precum şi pentru aplicarea unor sancţiuni mai blânde.
  • Serviciul teritorial Alba Iulia a înregistrat creşteri în activitate, reflectate de majoritatea indicatorilor statistici relevanţi, sporind cu circa 14,54%, numărul cauzelor de soluţionat, cu 9,36% a celor soluţionate, precum şi numărul de rechizitorii, a inculpaţilor trimişi în judecată şi a celor arestaţi deferiţi instanţei.
Cantitativ se constată că a crescut cu 14,54% numărul cauzelor de soluţionat (260 faţă de 227 în anul 2009), cu 9,36% numărul cauzelor soluţionate (222 faţă de 203 în anul 2009) şi au rămas nesoluţionate 38 cauze (faţă de 24 în anul 2009), pe fondul menţinerii unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (232 din totalul de 260 cauze de soluţionat).
Din cele 222 cauze soluţionate, în 175 soluţiile au privit fondul cauzei (177 în anul 2009).

Se constată că a crescut continuu numărul actelor de inculpare, fiind emise 13 rechizitorii vizând 44 inculpaţi din care 11 arestaţi preventiv (comparativ cu 11 rechizitorii privind 42 de inculpaţi, din care 6 arestaţi preventiv în anul 2009). Se observă astfel că numărul inculpaţilor arestaţi preventiv trimişi în judecată aproape s-a dublat. Faţă de 10 învinuiţi procurorii au aplicat dispoziţiile art. 181 C.pen. (22 în anul 2009).
Rechizitoriile reprezintă 7,43% din totalul soluţiilor pe fond (faţă de 6,2% în anul 2009).

Cele 13 rechizitorii au privit o paletă largă de infracţiuni, un număr de 6 rechizitorii având ca obiect infracţiuni de corupţie, 3 rechizitorii având ca obiect infracţiuni asimilate corupţiei, 2 rechizitorii având ca obiect fraudarea fondurilor europene (reţinându-se un prejudiciu total de 76.641 euro la care se adaugă 22.829 lei, valoare până la a cărei concurenţă s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii), 1 rechizitoriu având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală şi 1 rechizitoriu având ca obiect infracţiunea de înşelăciune.

Rechizitoriile, au avut un caracter mai complex şi prin prisma calităţii persoanelor trimise în judecată, între cei 44 inculpaţi fiind: 2 magistraţi (1 vicepreşedinte de judecătorie şi 1 prim procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie), 1 avocat, 3 inspectori din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă, 1 ofiţer de poliţie, 1 ofiţer al unui serviciu de informaţii, 4 funcţionari publici din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice (din care 1 şef serviciu) şi 1 expert evaluator.

Operativitatea a fost bună, din cele 222 cauze soluţionate, în 9 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (18 cauze în anul 2009), iar în 3 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (9 cauze în anul 2009). De asemenea, cauzele nesoluţionate reprezintă 14,62% din cauzele de soluţionat, din acestea numai în 5 cauze fiind depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (2 în anul 2009) şi în 4 cauze depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (2 în anul 2009).

Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, se constată că s-au dispus 3 infirmări ale soluţiilor de către procurorul ierarhic superior (similar anului 2009) şi 1 redeschidere a urmăririi penale de către instanţa de judecată (3 redeschideri pe calea controlului ierarhic în anul 2009).
Soluţia adoptată ulterior a fost diferită în 2 situaţii. În alte 5 cauze instanţa a admis plângerea împotriva soluţiei procurorului numai sub aspectul temeiului acesteia.

Nu s-a dispus prin hotărâre definitivă restituirea cauzei la procuror.
Prin hotărâre definitivă s-a dispus faţă de 1 inculpat achitarea pe temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen., apreciată ca neimputabilă, iar faţă de alţi 5 inculpaţi s-au aplicat dispoziţiile art. 181 C.pen., aşa cum rezultă din Anexa nr. 3 .

În anul 2010, prin 3 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 4 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate (din care 1 a realizat exclusiv activitate judiciară). Volumul mediu a fost de circa 74 cauze soluţionate/procuror şi de circa 13 cauze rămase în lucru /procuror.

În concluzie, activitatea în ansamblu a fost mai dinamică, procurorii manifestând un nivel ridicat de fermitate comparativ cu perioadele anterioare. Linia ascendentă a fost constantă, întrucât, raportat la activitatea de acum 2 ani, aproape s-a dublat numărul rechizitoriilor întocmite (13 comparativ cu 7 în anul 2008), numărul inculpaţilor trimişi în judecată a crescut exponenţial (44 inculpaţi comparativ cu 12) şi au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv 11 inculpaţi (nici un arestat preventiv în anul 2008).
Se recomandă o analiză mai atentă a gradului de pericol social al faptelor investigate în scopul evitării, pe cât posibil, a soluţiilor de achitare în temeiul art. 181 C.pen.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Alba Iulia, prin rechizitoriul nr. 30/P/2010 din 6 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.V. (vicepreşedinte al Judecătoriei) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), încheierea de tranzacţii financiare incompatibile cu funcţia prevăzută de art. 12 lit.a) teza întâi din Legea nr. 78/2000, a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. (5 acte materiale) şi a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen.
În sarcina inculpatului P.V. s-a reţinut că, la data de 14 iulie 2008, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu referitoare la incompatibilităţi, a achiziţionat, prin interpus, un bun litigios în scopul obţinerii pentru sine a unui folos material necuvenit şi a promis numitei N.F.E. foloase materiale şi nepatrimoniale, în scopul de a o determina pe aceasta să-şi traficheze influenţa pe lângă un judecător din cadrul Tribunalului, învestit cu judecarea unei cauze civile în soluţionarea căreia inculpatul era interesat.
De asemenea, s-a reţinut că inculpatul P.V. a primit, în mod repetat, foloase materiale şi avantaje nepatrimoniale de la numiţii L.P.P., L.L. şi N.S.C., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor magistraţi şi a unui medic legist, spre a-i determina să efectueze acte legate de atribuţiile de serviciu ale acestora iar, în calitatea sa de judecător învestit cu soluţionarea unei cauze civile în care numita S.D. avea calitatea procesuală de reclamantă, a pretins şi primit de la aceasta favoruri sexuale, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu.
În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.V. a contrafăcut semnătura numitului L.P. într-un număr de cinci înscrisuri, pe care ulterior le-a depus la instanţa de judecată, în realizarea scopului urmărit de inculpat, respectiv de a rămâne în proprietatea imobilului dobândit prin comiterea de către acesta a infracţiunii de încheiere de tranzacţii financiare incompatibile cu funcţia deţinută.
Totodată, în calitatea sa de judecător, a judecat şi pronunţat o soluţie într-un dosar civil având ca obiect autorizarea pătrunderii în încăperi cu privire la un imobil pe care acesta anterior l-a adjudecat prin interpus, în scopul de a intra efectiv în posesia faptică a imobilului, în această modalitate inculpatul obţinând foloase materiale şi vătămând interesele legale ale părţii civile A.I.
  • Prin rechizitoriul nr. 186/P/2010 din 11 noiembrie 2010 al Serviciului teritorial Alba Iulia, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.P. (inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, faptă constând în aceea că, la data de 26 octombrie 2010, a pretins şi primit de la denunţătorul D.I.M. suma de 1.000 lei spre a nu-şi îndeplini un act legat de atribuţiile sale de serviciu, respectiv, aplicarea unei sancţiuni contravenţionale cu privire la neregulile constatate cu prilejul controlului efectuat la o societate comercială.
Inculpatul a fost surprins în flagrant, la data de 26 octombrie 2010, cu prilejul primirii efective a sumei de bani pretinse de la denunţător.
  • Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr. 92/P/2010 din 8 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor A.F.N. (prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie) pentru infracţiunile de luate de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (7 fapte), trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 de fapte), reţinere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 272 C.pen., favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), uz de fals prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, fals în declaraţii, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (4 fapte), P.T.N. (ofiţer S.R.I. – Secţia Judeţeană) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 (3 fapte), complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen., complicitate la infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 272 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 288 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), complicitate la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.I. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din C.pen., cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, C.S.D. (director al unui liceu din municipiu) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen., raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, C.M.I. pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen., raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, B.N. (administrator a două societăţi comerciale) pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în cursul lunii septembrie 2010, inculpatul A.F.N. a primit de la inculpatul C.I. contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între două societăţi comerciale, ambele fiind firmele inculpatului C.I.
În perioada 2006-octombrie 2008, A.F.N. a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între două societăţi comerciale, ambele fiind membre ale holdingului condus de C.I. Cele două societăţi comerciale au achitat pentru A.F.N. TVA-ul aferent şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătorie a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui C.I. În aceste dosare, A.F.N. a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi. Pentru a crea o aparenţă de legalitate utilizării autoturismelor, A.F.N. a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.
La data de 5 august 2010, A.F.N. în calitatea sa de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie, a primit de la inculpatul P.T.N. un plic conţinând suma de 1.500 lei, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal referitor la cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. În acest sens, A.F.N. a sustras din dosar două declaraţii, le-a remis lui P.T.N. pentru a fi distruse ulterior şi a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii C.S.D. şi C.M.I., după dictarea inculpatului P.T.N. şi potrivit îndrumărilor lui A.F.N. În plus, A.F.N. a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, aplicând ştampila parchetului pe care îl conducea. De asemenea, inculpaţii C.S.D. şi C.M.I. s-au implicat şi în procurarea sumelor de bani remise lui A.F.N.
De asemenea, la data de 27 septembrie 2010, A.F.N. a acceptat să primească de la P.T.N. o sumă de bani pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.
În perioada septembrie – octombrie 2010, A.F.N., în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, în înţelegere cu P.T.N. a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten comun o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi inculpaţi au stabilit că, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20% din valoarea sumei recuperate.
Totodată, în perioada august – septembrie 2010, A.F.N. a primit de la două persoane produse alimentare, a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 euro pentru a soluţiona favorabil două dosare penale privind infracţiuni rutiere şi a primit băuturi alcoolice de la o altă persoană pentru a interveni pe lângă magistraţii din cadrul Judecătoriei, în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile acesteia într-un dosar civil.
În data de 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, A.F.N. a indicat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care trebuia să le susţină la Poliţia municipiului pentru a scăpa de orice sancţiuni penale, în condiţiile în care aceasta era cercetată pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală. Apoi, în cursul lunii octombrie 2010, A.F.N. a primit de la inculpatul B.N. o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui B.N. era cercetată pentru infracţiunea de înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.
De asemenea A.F.N., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, a dispus într-un număr de 56 dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte. În unele cazuri, a falsificat prin imitaţie semnăturile unor procurori, iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, A.F.N. a respins plângerile formulate de părţi împotriva soluţiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare.
În cauză s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra unor sume de bani aparţinând celor 5 inculpaţi, asupra autoturismului Audi A8 reţinut ca fiind obiect material al infracţiunii de mită şi asupra autovehiculului marca Dacia Logan, proprietatea inculpaţilor C.S.D. şi C.M.I.
  • Serviciul teritorial Iaşi a înregistrat o îmbunătăţire în activitate la majoritatea indicatorilor statistici, având în vedere activitatea insuficientă din anul 2009. S-a remarcat creşterea numărului de rechizitorii şi a inculpaţilor trimişi în judecată. Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate şi, din trimestrul doi, cu toate cele 5 posturi de ofiţer de poliţie judiciară ocupate.
Cantitativ au crescut cu 23% cauzele de soluţionat (235 comparativ cu 191) şi cu 15,4% cauzele soluţionate (123 comparativ cu 97). Totodată, între cele 94 soluţii pe fondul cauzei (în creştere de 12,77%, comparativ cu 77 în anul 2009) sunt 12 rechizitorii privind 27 inculpaţi, din care 2 în stare de arest preventiv (comparativ cu 3 rechizitorii privind 5 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv, în anul 2009) şi 1 persoană juridică.
Rechizitoriile reprezintă 12,77% din totalul soluţiilor pe fond emise, înregistrând o creştere semnificativă faţă de anul 2009 când procentul era de 3,9%.
Pe fondul acestor creşteri se constată menţinerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluţionate din totalul cauzelor de soluţionat, respectiv 47,66%.

Se constată că cele 12 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracţiuni fiind emise: 4 rechizitorii privind fapte de corupţie, 2 rechizitorii privind infracţiuni asimilate corupţiei, 5 rechizitorii privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 897.809 lei pentru recuperarea căruia au fost dispusă luarea măsurilor asiguratorii) şi 1 rechizitoriu având ca obiect evaziunea fiscală.
De asemenea, prin prisma calităţii inculpaţilor trimişi în judecată, între cei 26 inculpaţi trimişi în judecată sunt: 2 avocaţi, 2 ofiţeri de poliţie, 5 primari (1 primar de oraş, 4 primari de comună), 1 viceprimar de comună, 1 secretar de primărie comunală, 1 referent din cadrul unei primării comunale şi 3 oameni de afaceri.

Referitor la operativitatea în soluţionarea cauzelor se constată că, din cele 112 cauze soluţionate în anul 2010, în 45 cauze s-a depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 13 dosare s-a depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârşitul anului 2010 au rămas de soluţionat 123 de dosare faţă de 94 în perioada anterioară, în creştere cu 30,9 %. Din cele 123 dosare rămase în lucru, 45 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare, ceea ce reprezintă 19,15% din cauzele de soluţionat, iar un număr de 18 dosare sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
În condiţiile creşterii cu 23% a cauzelor de soluţionat şi cu 15,47% a numărului cauzelor soluţionate, se constată o creştere cu 3,12% a ponderii cauzelor rămase nesoluţionate din totalul cauzelor de soluţionat (52,34% faţă de 49,22% în 2009) care, pe fondul creşterii semnificative a numărului de rechizitorii (ce reprezintă 12,77% din totalul soluţiilor pe fond, faţă de 3,9% în anul 2009) şi a inculpaţilor trimişi în judecată (26 comparativ cu 5 în anul 2009), denotă o dinamizare a activităţii.

Calitatea actelor de urmărire penală efectuate se menţine în parametri buni, întrucât s-a dispus în 3 cauze infirmarea soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale, de către procurorul ierarhic superior, iar în alte 2 cauze au fost admise plângeri împotriva soluţiei sub aspectul temeiului acesteia şi nu există cazuri de redeschidere a urmăririi penale.

Nu există cazuri de hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.
Există 1 hotărâre definitivă prin care s-a dispus achitarea a 3 inculpaţi, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen, pe care o apreciem ca neimputabilă procurorului de caz, aşa cum rezultă din anexa nr. 3.

În anul 2010, prin 5 hotărâri definitive au fost condamnaţi 8 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitorii întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate (din care 1 procuror a realizat preponderent activitate judiciară). Volumul mediu a fost de circa 28 cauze soluţionate/procuror şi de circa 31 cauze rămase în lucru /procuror.
În concluzie, ca urmare a funcţionării cu toate posturile ocupate activitatea a înregistrat o îmbunătăţire, majoritatea indicatorilor statistici fiind pozitivi, în timp ce în anul 2009 se înregistra scăderea numărului cauzelor soluţionate şi a numărului de rechizitorii, pe fondul creşterii numărului cauzelor de soluţionat. Se constată şi o preocupare pentru eficientizarea activităţii, reflectată de creşterea semnificativă a numărului rechizitoriilor emise, cu recomandarea pentru viitor de intensificare a activităţilor de urmărire penală în cauzele complexe aflate pe rolul serviciului.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Iaşi, prin rechizitoriul nr. 20/P/2010 din 1 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată 4 inculpaţi, din care primi 2 în stare de arest preventiv, respectiv, inculpaţii C.L. (avocat în cadrul Baroului, al cărei soţ fusese înainte de pensionare preşedinte al Secţiei Comerciale din cadrul Curţii de Apel) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 C.pen., A.Gh. (administrator al unei societăţi comerciale), H.N. (director la societatea comercială) şi D.D.I. (director la o altă societate comercială) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 19 februarie 2010, inculpata C.L. a pretins inculpatului A.Gh. suma de 15.000 de euro pentru a interveni pe lângă judecătorii Curţii de Apel care făceau parte din completul de judecată pe rolul căruia se afla un dosar civil, în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile în acel proces ce viza două societăţi comerciale. O hotărâre favorabilă în acest proces ar fi avut drept consecinţă câştigarea, de către asocierea de firme reprezentată de inculpaţii A.Gh., H.N. şi D.D.I. a unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile.
În aceeaşi zi, inculpata C.L. a primit de la inculpaţii H.N. şi D.D.I. un avans de 30.000 lei din suma pretinsă, confirmând, ulterior, inculpatului A.Gh. primirea banilor.
  • Prin rechizitoriul nr. 19/P/2010 din 2 decembrie 2010 al Serviciului teritorial Iaşi, a fost trimis în judecată inculpatul M.Ch.G. (avocat în cadrul Baroului de Avocaţi) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 257 alin.(1) C.pen.
S-a reţinut că, în luna octombrie 2009, inculpatul M.Ch.G. a pretins numitului D.Gh.S. suma de 60.000 lei, din care a primit 45.000 lei în trei tranşe, respectiv, 10.000 lei în octombrie 2009, 15.000 lei în noiembrie 2009 şi 20.000 lei în decembrie 2009, promiţându-i obţinerea, în recurs, a modificării unei hotărâri judecătoreşti de condamnare a sa şi a fratelui său, D.R., în sensul suspendării condiţionate a executării pedepsei, lăsând să se înţeleagă că ar avea influenţă asupra magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Numiţii D.Gh.S. şi D.R. fuseseră trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor şi lipsire de libertate şi condamnaţi de Tribunal la pedepse de 5 ani închisoare în regim de executare, sentinţă menţinută în calea de atac a apelului la Curtea de Apel.
  • Serviciul teritorial Ploieşti a continuat să înregistreze creşteri cantitative şi calitative în activitate, ca urmare a unei relative stabilităţi a personalului în activitate (toate cele 4 posturi de procuror au fost ocupate, dar în ultimul trimestru 1 procuror s-a aflat în concediu pentru creşterea copilului), fiind soluţionate 52,19% din cele aproape 300 cauze de soluţionat.
Cantitativ a continuat să crească cu 22,73% numărul dosarelor de soluţionat şi cu 15,68% a celor soluţionate. În concret, din totalul de 297 cauze de soluţionat, au fost soluţionate 155 cauze (comparativ cu 242 cauze de soluţionat şi 134 cauze soluţionate, în anul 2009), din care 107 soluţii au fost emise pe fondul cauzei (105 în anul 2009). Au rămas nesoluţionate 142 dosare (108 în anul 2009), indicator care se explică şi prin faptul că s-a menţinut o pondere importantă a cauzelor nou intrate (188 comparativ cu 138 în anul 2009).
A crescut numărul actelor de trimitere în judecată fiind emise 12 rechizitorii privind 26 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv (faţă de 8 privind 22 de inculpaţi, din care niciunul arestat preventiv, în anul 2009).
Faţă de 5 învinuiţi (comparativ cu 4 în anul 2008) au fost aplicate dispoziţiile art. 181 C. pen.
Rechizitoriile reprezintă 11,22% din soluţiile dispuse pe fond (comparativ cu 7,62% în anul 2009).

Prin prisma tipului de infracţiuni cu care au fost sesizate instanţele, din cele 12 rechizitorii, un număr de 2 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni de corupţie, 5 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni asimilate corupţiei, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală şi 2 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene, reţinându-se un prejudiciu total de 1.807.685 lei.
Prin prisma calităţii persoanelor, între cei 26 de inculpaţi sunt: 1 subprefect, 1 avocat, 1 ofiţer de poliţie, 1 primar de comună, 1 viceprimar de comună, 1 director coordonator adjunct la Casa Judeţeană de Pensii, 2 directori la o societate de asigurare, 1 consilier juridic.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 155 dosare soluţionate în anul 2010, 91 au fost soluţionate la mai mult de 1 an de la prima sesizare, însă termenul era depăşit la data înregistrării la serviciul teritorial în 61 dintre acestea. De asemenea, 17 cauze au fost soluţionate peste termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, acest termen fiind deja depăşit la data primirii cauzelor în 3 dosare.
În ce priveşte cauzele rămase nesoluţionate, a fost depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale în 18 (faţă de 12 în anul 2009), reprezentând o pondere de 6,06% din cauzele de soluţionat, şi termenul de 1 an de la prima sesizare în 78 (faţă de 58 în anul 2009), reprezentând o pondere de 26,27% din cauzele de soluţionat. Din cele 78 dosare, un număr de 19 aveau depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare la data primirii de la alte organe judiciare.

Calitatea bună a activităţii desfăşurate rezultă şi din faptul că a fost înregistrată 1 infirmare a soluţiei, dispusă de procurorul ierarhic superior (similar anului 2009) şi nu există redeschideri ale urmăririi penale.

Totodată, nu au fost înregistrate hotărâri definitive de achitare sau restituire a cauzei la procuror

S-a pronunţat 1 hotărâre definitivă prin care 1 inculpat a fost condamnat, dintre cei trimişi în judecată prin rechizitoriu întocmit de procurorii acestui serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate până în luna septembrie 2010, când 1 procuror a intrat în concediu pentru creşterea copilului. Volumul mediu a fost de circa 39 cauze soluţionate/procuror şi de circa 36 cauze rămase în lucru /procuror (date care au în vedere un număr de 4 procurori în activitate).

În concluzie, au fost înregistrate creşteri la majoritatea indicatorilor statistici şi s-a diversificat, concomitent, cazuistica dosarelor aflate în soluţionare, chiar dacă în ultimul trimestru în activitate au fost 3 procurori.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 108/P/2009 din data de 26 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, inculpaţii: M.M. (referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei) pentru săvârşirea infracţiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), S.N. pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. combinat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen., şi I.M. (subprefect şi secretar al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate) pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., instigare la săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
S-a reţinut în fapt că, M.M., în calitate de referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei, în prima jumătate a anului 2006, a sustras şi distrus cererea formulată de S.N., având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului S.Gh. pentru o suprafaţă de teren situată în comună, cerere ce fusese înregistrată la Comisia Locală de Fond Funciar a comunei din 19 august 2005.
Iniţial, M.M., prin încălcarea atribuţiilor de serviciu cu ştiinţă, la data de 30 noiembrie 2005, a primit cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului formulată de S.N. după expirarea termenului de depunere prevăzut de lege şi a aplicat pe aceasta, retroactiv, numărul de înregistrare atribuit la 19 august 2005 unei alte cereri pe care a sustras-o şi distrus-o. Apoi a falsificat în Registrul intrare-ieşire cereri Legea nr. 169/1997, al Comisiei Locale de Fond Funciar, menţiunile consemnate în sensul că, a şters suprafaţa de teren solicitată iniţial înscriind o suprafaţă mai mare, a consemnat mincinos în Registrul - Caiet de şedinţe Legea nr. 247/2005, al Comisiei, că la 8 decembrie 2005 se rediscută cererea şi se respinge (deşi conţinutul cererii fusese esenţial modificat) şi a modificat procesul-verbal al şedinţei de fond funciar din data de 8 decembrie 2005 la poziţiile unde au fost discutate cererile formulate de S.N..
La începutul lunii septembrie 2009, inculpata M.M. a întocmit şi semnat o adresă antedatată -16.06.2006, prin care îi comunica lui S.N. că, în şedinţa din 8 decembrie 2005 a Comisiei Locale de Fond Funciar i-au fost respinse cererile, în scopul de a demonstra faptul că S.N. a formulat contestaţie în termenul legal.
Această activitate infracţională a condus la obţinerea ulterioară, fără drept, de către S.N. a suprafeţei de 44,4 ha teren agricol din rezerva Agenţiei Domeniilor Statului, cauzând statului un prejudiciu în valoare de 4.874.898 lei., iar S.N. obţinând, totodată, un avantaj patrimonial constând în suma de 5.660.660 lei. reprezentând preţul cu care a vândut suprafaţa de 319.005 mp şi dreptul de proprietate asupra diferenţei de teren de 124.996 mp;
Inculpatul S.N. este cel care a determinat pe inculpata M.M. să comită faptele şi a sprijinit activitatea infracţională a acesteia, prin întocmirea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate care a înlocuit o solicitare anterioară, în vederea obţinerii, în mod nejustificat, a 44,4 ha teren de la A.D.S. şi obţinând, astfel, un avantaj patrimonial.
S-a reţinut în sarcina inculpatului I.M. că, în calitate de secretar al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, cu ştiinţă, a votat la data de 31 august 2006 pentru admiterea contestaţiei formulată de S.N. împotriva propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei, cunoscând că această cerere este falsificată, statul fiind deposedat, în mod ilegal, de suprafaţa de 44,4 ha teren. De asemenea, în calitate de subprefect al judeţului şi secretar al Comisie Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, cu intenţie, în prima jumătate a anului 2006, a determinat pe învinuita M.M., să sustragă cererea formulată de S.N.
  • Prin rechizitoriul nr. 71/P/2010 din data de 17 iunie 2010, Serviciul teritorial Ploieşti a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.Gh. (director coordonator adjunct la Casa Judeţeană de Pensii) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în calitate de director coordonator adjunct la Casa Judeţeană de Pensii -Direcţia Stabiliri şi Plăţi Prestaţii, la datele de 18 aprilie 2010, 21 aprilie 2010 şi 4 mai 2010, a pretins denunţătorului S.C., personal sau prin intermediul soţiei acestuia – S.I., suma de 1.000 euro, pe care a primit-o la data de 28 mai 2010 (remiterea fiind constatată în urma unei proceduri flagrante) în schimbul aprobării, cu prioritate, a dosarului denunţătorului, privind acordarea indemnizaţiei reparatorii la care era îndreptăţit în baza Legii nr. 341/2004, în sensul emiterii deciziei privind stabilirea cuantumului indemnizaţiei respective şi plăţii acesteia în valoare de 97.268 lei.
  • Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 60/P/2006 din 2 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, şi anume, P.M.D. (director al unei societăţi de asigurare) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. (11.877 acte materiale) şi două infracţiuni de instigare fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. (995 acte materiale), S.M.C. (director adjunct la societatea de asigurări) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 248 1 C.pen. (11.877 acte materiale) şi două infracţiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. (995 acte materiale), I.L.S. (şef birou contabilitate al societăţii de asigurări) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. (11.877 acte materiale) şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 290 alin.(1) C.pen. (570 acte materiale), S.C. (inspector verificator la societatea de asigurări) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. (12.021 acte materiale) şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 290 alin.(1) C.pen. (929 acte materiale), C.L. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată şi calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. cu referire la art. 2481 C.pen. (11.353 acte materiale) şi I.I. (administrator al unei societăţi comerciale) în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. cu referire la art. 2481 C.pen. (65 acte materiale) şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. (65 acte materiale).
S-a reţinut în fapt că, în perioada octombrie 2003 – octombrie 2005, inculpaţii P.M.D. în calitate de director, S.M.C. în calitate de director adjunct asigurări, I.L.S. şef birou contabilitate şi S.C. inspector verificator în cadrul unei societăţi de asigurare, au aprobat încheierea mai multor contracte (consultanţă, închiriere şi marketing) între această societate şi firmele reprezentate de inculpaţii C.L. şi I.I., în condiţii nelegale şi cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, derularea acestora fiind, de asemenea, contrară Normelor interne şi prevederilor legale.
În principal, contractele de consultanţă vizau promovarea şi vânzarea a trei tipuri de poliţe: „Căminul”, asigurări de sănătate şi asigurări de viaţă, instruirea agenţilor de asigurări şi distribuirea de fluturaşi publicitari, iar contractele de marketing aveau ca obiect prestarea serviciilor de promovare şi publicitate a produselor de asigurare. Contractele au fost decontate în condiţiile în care inculpatul I.I., prin societatea comercială pe care o reprezenta, nu a prestat niciun serviciu în favoarea societăţii de asigurare, iar C.L. nu a respectat clauzele contractuale în integralitatea lor.
Prejudiciul total reţinut în dauna societăţii de asigurare se ridică la suma de 6.779.754,85 lei (echivalentul a 1.857.314 euro, calculat la cursul din luna octombrie 2005), sumă pentru care această persoană juridică s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În vederea recuperării pagubei produse prin infracţiunile susmenţionate s-au luat măsuri asigurătorii prin instituirea de sechestre asupra unor imobile aparţinând inculpaţilor P.M.D. şi C.L.
  • Serviciul teritorial Craiova a continuat să înregistreze creşteri la majoritatea indicatorilor statistici, fiind unul din serviciile unde există continuitatea procurorilor în activitate şi ocuparea integrală a schemei de personal.
Cantitativ a crescut cu 15,13% numărul cauzelor de soluţionat (373 faţă de 324 în 2009), cu 14% cauzele soluţionate (228 faţă de 200 în 2009) şi cu circa 26% numărul inculpaţilor trimişi în judecată. Dosarele soluţionate reprezintă 61,13% din cauzele de soluţionat, fiind dispuse 160 soluţii pe fondul cauzei, în creştere cu 8,11% (148 soluţii pe fond în anul 2009).
A crescut numărul de rechizitorii, prin cele 11 rechizitorii (faţă de 8 în anul 2009) au fost trimişi în judecată 29 inculpaţi, din care 6 în stare de arest preventiv (faţă de 23 inculpaţi trimişi în judecată în anul 2009, din care 3 în stare de arest preventiv).
Rechizitoriile reprezintă 6,8% din soluţiile pe fond emise (faţă de 5,41% în anul 2009).

Se constată complexitatea cauzelor deduse judecăţii, prin cele 11 rechizitorii fiind sesizate instanţele cu 62 infracţiuni (38 în anul 2009). Dintre acestea, 8 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni de corupţie, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni asimilate celor de corupţie şi 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu.
În ce priveşte calitatea persoanelor trimise în judecată, printre cei 29 inculpaţi sunt 1 subprefect, 2 magistraţi (judecători), 4 avocaţi, 2 ofiţeri de poliţie judiciară, 1 agent în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 1 inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, 5 funcţionari publici, 4 funcţionari bancari, 4 administratori de societăţi comerciale cu capital privat.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună, având în vedere că din cele 228 cauze soluţionate, în 20 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 8 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
S-a înregistrat creşterea cu 16,94% a numărului cauzelor rămase nesoluţionate (145 faţă de 124 în anul 2009), din care 51 depăşesc termenul de 1 an de la prima sesizare (comparativ cu 37 în anul 2009), reprezentând 13,68% din numărul cauzelor de soluţionat şi 5 depăşesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (faţă de 7 în anul 2009). Aceste creşteri apreciem că au o justificare obiectivă, dacă avem în vedere creşterea, an de an, a numărului dosarelor de soluţionat (cu 57,39% faţă de acum 2 ani, respectiv 373 cauze faţă de 273 cauze în anul 2008) şi menţinerea unei ponderi importante a numărului cauzelor nou intrate (249 cauze noi din cele 373 cauze de soluţionat).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună şi dacă luăm în considerare că, în anul 2010, nu există cauze în care să se fi dispus infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale (comparativ cu 3 în anul 2009).
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea ori restituirea cauzei la procuror (similar anului 2009).

Prin 6 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 6 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitorii întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 6 posturi de procuror ocupate (din care 2 în cadrul biroului teritorial), cu menţiunea că 1 procuror a desfăşurat exclusiv activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 46 cauze soluţionate/procuror şi de circa 29 cauze rămase în lucru /procuror.

În concluzie, activitatea desfăşurată a fost eficientă, fiind în continuare înregistrate creşteri la majoritatea indicatorilor statistici, şi anume, a numărului cauzelor de soluţionat, soluţionate, a soluţiilor pe fond emise, a numărului de rechizitorii şi a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, inclusiv a celor arestaţi preventiv.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr. 39/P/2010 din 28 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi în stare de arest preventiv, şi anume, inculpaţii D.M.B. (judecător la Tribunal – Secţia Penală) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, A.L.T. (judecător la Tribunal – Secţia Penală) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 C.pen. combinat cu art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, M.I. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi C.O.T. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 5 mai 2010, inculpatul D.M.B. a primit de la trei denunţători, prin intermediari, suma de 15.000 euro, pentru ca în schimb să dispună judecarea acestora în stare de libertate şi să le aplice pedepse mai blânde. Cei trei denunţători erau judecaţi, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar penal aflat spre soluţionare la judecătorul D.M.B.
Suma de 15.000 euro a fost primită prin intermediul colegului său, inculpatul A.L.T., judecător la aceeaşi secţie, în baza unei înţelegeri anterioare, după care a modificat sentinţa penală pronunţată în aceeaşi zi, reducând pedeapsa aplicată denunţătorilor de la 5 la 4 ani închisoare.
Din totalul de 45.000 euro pretinşi şi primiţi de la denunţători de avocatul M.I. numai suma de 15.000 euro a fost remisă magistratului D.M.B., prin intermediul inculpaţilor C.O.T. şi A.L.T. În acest circuit, M.I. a oprit pentru sine 13.000 euro, C.O.T. suma de 12.000 euro, iar A.L.T. suma de 5.000 euro.
  • Prin rechizitoriul nr. 224/P/2009 din 18 ianuarie 2010, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, şi anume, a inculpatei F.N.S. (avocat în cadrul Baroului) arestată preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a inculpatului M.I. (agent la Penitenciar) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că la data de 18 decembrie 2009, F.N.S. a pretins de la denunţătorul Ş.G. suma de 10.000 euro, din care 3.000 euro reprezentând onorariul său şi 7.000 euro pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Tribunalului şi Curţii de Apel, în scopul de a-i determina pe aceştia să dispună punerea în libertate sub control judiciar şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti favorabile denunţătorului într-un dosar penal în care acesta fusese trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
De asemenea, la data de 5 ianuarie 2010, F.N.S. a mai pretins de la acelaşi denunţător şi suma de 2.000 euro, afirmând că are influenţă asupra procurorilor din cadrul Serviciului teritorial pentru a-i determina să nu declare apel în dosarul denunţătorului.
La data de 21 decembrie 2009, inculpata a primit de la denunţător, prin intermediul unui investigator cu identitate reală, suma de 3.000 euro, iar la data de 8 ianuarie 2010, în baza înţelegerii avute cu denunţătorul, inculpata a mai primit suma de 7.000 euro, fiind prinsă în flagrant.
În demersul său, F.N.S. a fost sprijinită de inculpatul M.I., care în schimbul sumei de 1.000 euro, a intermediat relaţia dintre denunţător şi inculpată, prezentând-o pe aceasta ca fiind un avocat cu influenţă printre judecătorii şi procurorii din municipiu, asigurându-l că inculpata poate obţine punerea sa în libertate.
  • La data de 16 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 229/P/2010 al Serviciului teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A.M. (inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice) pentru trei infracţiuni de luare de mită, în formă continuată, prevăzute de art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că în perioada august – octombrie 2010, în calitate de inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, a pretins şi primit suma totală de 38.050 lei, în mai multe tranşe, de la trei reprezentanţi ai unor asociaţii familiale, pentru a aplica sancţiuni contravenţionale mai blânde ori a nu-i sancţiona pentru neregulile constatate cu prilejul controalelor de specialitate efectuate în calitatea sa de inspector fiscal.
  • Serviciul teritorial Bacău a realizat o activitate bună, aşa cum rezultă din creşterea înregistrată la principalii indicatori statistici privind cauzele de soluţionat, soluţionate, rechizitoriile întocmite şi numărul de inculpaţi trimişi în judecată.
Cantitativ a crescut cu 8,54% numărul cauzelor de soluţionat (178 faţă de 164), cu 15,16% numărul cauzelor soluţionate (114 comparativ cu 99), reprezentând 64% din cauzele de soluţionat, precum şi cu 24,64% numărul soluţiilor pe fond emise (86 comparativ cu 69 în anul 2009).
A crescut numărul actelor de trimitere în judecată fiind emise 10 rechizitorii (faţă de 8 în anul 2009), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 112 inculpaţi, din care 2 în stare de arest preventiv, iar alţi 4 inculpaţi au fost arestaţi în cursul urmăririi penale şi trimişi în judecată în stare de libertate. (comparativ cu 14 inculpaţi, din care 2 în stare de arest preventiv în anul 2009)
Rechizitoriile reprezintă 11,63% din cauzele pe fond soluţionate.

Prin prisma faptelor deduse judecăţii, se constată că 6 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni de corupţie (din care 1 rechizitoriu referitor la fraudarea examenului de bacalaureat din sesiunea iunie 2010 fiind trimişi în judecată 95 inculpaţi), 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni asimilate corupţiei şi 3 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală.
În ce priveşte calitatea inculpaţilor, între cei 112 inculpaţi sunt: 3 avocaţi, 1 ofiţer de poliţie, 13 funcţionari publici (din care 6 cu funcţie de conducere) şi 5 profesori (din care 2 cu funcţie de conducere).

Operativitatea se menţine în aceeaşi parametri, întrucât numărul cauzelor nesoluţionate s-a menţinut la acelaşi nivel la 64 (faţă de 65 în anul 2009). Dintre acestea, 36 cauze depăşesc termenul de 1 an de la prima sesizare (22 în anul 2009) însă, 17 au fost primite de la alte parchete cu termenul depăşit. Totodată, 12 cauze depăşesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (8 cauze în anul 2009).
Din cele 114 dosare soluţionate, un număr de 20 dosare au depăşit termenul de 1 an de la data sesizării organelor judiciare, iar un număr de 8 dosare au fost soluţionate în peste 6 luni de la începerea urmăriri penale.

Calitatea actelor de urmărire penală întocmite, rezultă şi din faptul că nu există cauze în care să se fi dispus infirmarea soluţiei (2 cauze în anul 2009) ori redeschiderea urmăririi penale.
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea ori restituirea cauzei la procuror.

Prin 5 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 8 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată din luna martie 2010 cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate (2 în cadrul biroului teritorial), întrucât 1 procuror care s-a aflat în concediu pentru creşterea copilului şi-a reluat activitatea. În această perioadă 1 procuror a desfăşurat preponderent activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 29 cauze soluţionate/procuror şi de circa 16 cauze rămase în lucru /procuror (date care au în vedere 4 procurori ce desfăşoară activitate de urmărire penală).

În concluzie, activitatea a fost eficientă, cauzele rămase în lucru situându-se la acelaşi nivel ca în anul 2009, iar creşterea numărului cauzelor vechi nesoluţionate fiind justificată de creşterea soluţiilor adoptate pe fondul cauzei, a numărului de rechizitorii şi a complexităţii acestora, având în vedere şi volumul de muncă pe care l-a presupus instrumentarea unui dosar având ca obiect infracţiuni de corupţie în care au fost trimişi în judecată în un număr de 95 inculpaţi.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr. 22/P/2009 din 11 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, şi anume, A.A.N. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor continuate de evaziune fiscală (2 infracţiuni) prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005 şi spălare de bani prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 656/2002, B.N. pentru săvârşirea infracţiunilor continuate de complicitate la evaziune fiscală (2 infracţiuni), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005, U.S.I. (împuternicit al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunii continuate de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005 şi I.I. (referent în cadrul Biroului Autorizaţii al D.G.F.P.) pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor public, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. şi complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005.
Faptele inculpatului A.A.N., constau în aceea că, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de împuternicit al unei societăţi comerciale, în baza contractelor de furnizare a achiziţionat de la două societăţi comerciale uleiuri minerale în regim suspensiv de la plata accizelor. Totodată, prin altă societate comercială unde avea calitatea de asociat unic şi administrator şi al cărei sediu l-a declarat în mod fictiv, a schimbat destinaţia acestora, comercializându-le ca şi carburant auto (motorină, benzină), fără plata obligaţiilor fiscale datorate statului, cauzând un prejudiciu în valoare de 13.457.101,94 lei şi ridicând personal sumele încasate.
De asemenea, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de împuternicit al unei societăţi comerciale, a dobândit, deţinut şi folosit sume de bani, cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Astfel, în perioada 3 octombrie 2006 – 29 decembrie 2006, a deţinut şi folosit suma de 216.780 lei, iar în perioada 5 ianuarie 2007 – 28 februarie 2007, suma de 19.890 lei, sume retrase din conturile deschise la o unitate bancară, respectiv suma de 139.450 lei retrasă în perioada 18 septembrie 2006 – 28 decembrie 2006 din contul societăţii deschis la altă societate bancară. Suma totală s-a ridicat la valoarea de 376.120 lei. Totodată, în calitate de asociat şi administrator al altei societăţi comerciale, a dobândit, deţinut şi folosit în perioada august 2006 - martie 2007 suma de 1.115.460 lei din conturile societăţii deschise la două societăţi bancare.
Faptele inculpatului B.N. constau în ajutorul acordat inculpatului A.A.N. pentru schimbarea sediului social al unei societăţi comerciale, închirierea depozitelor de produse petroliere de la o societate comercială, achiziţia unor produse energetice în regim suspensiv de la plata accizelor cu sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat în cuantum de 1.513.202,73 lei reprezentând accize, TVA, impozit pe profit, respectiv cesionarea părţilor sociale ale societăţii comerciale martorului V.C., devenit asociat unic şi administrator al societăţii pentru care s-a declarat un sediu fictiv, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar fiscale.
În sarcina inculpatului U.S.I. s-a reţinut ajutorul acordat inculpatului A.A.N. cu privire la atestarea primirii uleiurilor minerale în depozit prin semnarea proceselor-verbale întocmite de reprezentanţii fiscali, întocmirea şi semnarea notelor de recepţie, în baza cărora au fost vizate autorizaţiile de utilizator final, ceea ce a permis inculpatului A.A.N. să efectueze noi achiziţii de uleiuri minerale în regim suspensiv de la plata accizelor, sens în care au fost stabilite obligaţii fiscale cu care societatea comercială s-a sustras de la plata faţă de bugetul de stat prin ascunderea bunurilor accizabile în cuantum de 11.943.899,21 lei.
Faptele inculpatei I.I., referent în cadrul Biroului Autorizaţii al D.G.F.P., constau în emiterea prelungirilor autorizaţiilor de utilizator final societăţii comerciale, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor sale de serviciu stabilite de către conducerea D.G.F.P. aceasta înlesnind inculpatului A.A.N. achiziţia unor produse energetice în regim suspensiv de la plata accizelor, cu sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum de 1.513.202,73 lei, reprezentând accize, TVA, impozit pe profit.
  • Prin rechizitoriul nr. 38/P/2010 din 22 noiembrie 2010, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 95 de inculpaţi, respectiv a inculpaţilor Ţ.D. (fost director al Grupului Şcolar din comună) şi A.D. (fost director adjunct al aceluiaşi liceu) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată (20 de acte materiale), prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 şi de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.T. (fostă secretară în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 şi de complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.L. (profesor în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (11 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 323 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, E.D.T. (profesor în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.V. (bibliotecar în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.M. şi D.S. (profesori, ambii desemnaţi asistenţi în cadrul comisiei de bacalaureat) pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, 81 de candidaţi la examenul de bacalaureat sau rude ale acestora pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000; N.C., A.M., C.Gh., B.L., F.I. pentru comiterea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi D.T. pentru comiterea infracţiunii continuate de complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în perioada susţinerii examenului de bacalaureat, sesiunea iunie 2010, în centrul de examen Grupul Şcolar dintr-o comună, inculpaţii Ţ.D. director, A.D. director adjunct, M.T. secretară şi B.L. profesor, toţi din cadrul grupului şcolar sus-menţionat, s-au asociat în vederea comiterii unor infracţiuni de corupţie. Inculpaţii au plănuit şi organizat fraudarea examenului de bacalaureat prin aceea că probele de examen au fost promovate în mod fraudulos de către candidaţii care au dat diverse sume de bani.
De asemenea, Ţ.D. a făcut demersuri la Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru ca profesorii şi asistenţii care compuneau comisia de bacalaureat să fie cadre didactice agreate.
Ţ.D. şi M.T., prin angrenarea altor persoane, au asigurat rezolvarea variantei de subiect extrase pentru proba scrisă la limba şi literatura română, multiplicarea rezolvării şi distribuirea acestora în sălile de examen, chiar în timpul desfăşurării acestei probe.
În realizarea scopului urmărit prin asociere, Ţ.D. şi A.D., beneficiind de complicitatea inculpaţilor M.T., B.L., B.V. şi E.T.D., au pretins, au acceptat promisiunea şi au primit sume de bani (de regulă 2.000 lei ori echivalentul în euro a acestei sume) sau alte foloase materiale (sume de bani neprecizate şi produse alimentare), direct ori indirect, pentru a interveni la membrii comisiei de bacalaureat care să asigure promovarea frauduloasă a probelor scrise de către candidaţi. Prin încălcarea atribuţiilor prevăzute de Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat de către membrii comisiei de bacalaureat şi cadrele didactice asistenţi, candidaţilor le-au fost puse la dispoziţie rezolvările subiectelor la proba scrisă de limba şi literatura română.
În timpul desfăşurării probei scrise la limba şi literatura română, din sumele de bani primite de la candidaţi şi aflate la dispoziţia lor, Ţ.D. şi A.D., prin intermediul inculpatei M.T., au dat suma de 2.100 lei inculpatului D.S. şi suma de 1.100 lei inculpatului B.M., ambii având calitatea de asistenţi în cadrul comisiei de bacalaureat, aceştia fiind directori ai unor şcoli de arte şi meserii din judeţ. Aceste sume au fost date pentru ca D.S. şi B.M. să nu semnaleze fraudarea examenului, să permită distribuirea rezolvării subiectelor de către M.T. şi de alte persoane, să accepte ca elevii să copieze aceste soluţii şi să-şi exercite autoritatea şi asupra celorlalţi supraveghetori, cadre didactice în unităţile de învăţământ conduse de D.S. şi B.M.
La data de 28 iunie 2010, după susţinerea probei scrise la limba şi literatura română, cu ocazia efectuării percheziţiei în sediul liceului, au fost identificate 56 de plicuri conţinând sume de bani pe care erau înscrise numele candidaţilor. În total au fost găsite sumele de 91.850 lei (reprezentând aproximativ 21.360 euro) şi 7.750 euro.
De asemenea, pe lângă aceşti bani, Ţ.D. şi A.D. au mai primit de la candidaţi sau persoane interesate în promovarea de către aceştia a examenului de bacalaureat sumele de 19.000 lei, 1.850 euro precum şi 8 plicuri conţinând sume de bani neprecizate.
  • Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr. 69/P/2010 din 20 septembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M.Ch.G. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
Faptele inculpatului M.Ch.G., constau în aceea că, în calitate de avocat în cadrul Baroului, a pretins suma de 10.000 euro în perioada 2 august – 12 august 2010 şi a primit această sumă în ziua de 12 august 2010, în echivalent în lei, de la denunţătorii B.C. şi B.Gh., suplimentar faţă de cuantumul onorariului de 10.000 lei, stabilit prin convenţia cu B.C., pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să creadă denunţătorii că o are asupra unor judecători din cadrul Tribunalului şi Curţii de Apel, în scopul soluţionării favorabile a unei cereri de punere în libertate provizorie a lui B.I.
De asemenea, inculpatul M.Ch.G. a modificat, prin adăugire, cuantumul onorariului prevăzut în contractul de asistenţă juridică din 21 iulie 2010, de la 10.000 lei la 100.000 lei, fără acordul celeilalte părţi şi a menţionat, cu intenţie, în mod inexact, pe chitanţa din 12 august 2010, suma de 423.000 lei, cu scopul de a ascunde comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.
  • Serviciul teritorial Galaţi a continuat să desfăşoare o activitate cu rezultate pozitive, însă a crescut numărul cauzelor nesoluţionate (223 faţă de 131). Astfel, continuă să fie una din structurile teritoriale cu cel mai mare număr de cauze de soluţionat (412), iar procentul cauzelor soluţionate este de 45,88% (faţă de 56,7% în anul 2009). S-a acordat atenţie soluţionării cauzelor în care s-a dispus începerea urmăririi penale, nefiind rămase în lucru cauze în care să fie depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale şi sporind eficienţa activităţii prin creşterea numărului de rechizitorii emise şi a ponderii acestora în soluţiile pe fond dispuse, în condiţiile în care activitatea a fost desfăşurată cu deficit de personal.
Cantitativ a crescut, semnificativ, cu 35,98% numărul cauzelor de soluţionat (412 faţă de 303 în anul 2009), cu 9,89% numărul cauzelor soluţionate (189 faţă de 172 în anul 2009) şi cu 17,12% numărul soluţiilor emise pe fondul cauzei.

A crescut numărul actelor de inculpare şi semnificativ al inculpaţilor trimişi în judecată, fiind întocmite 10 rechizitorii privind 54 inculpaţi, din care 7 arestaţi preventiv, comparativ cu 7 rechizitorii privind 12 inculpaţi din care 5 arestaţi preventiv, în anul 2009.
Rechizitoriile reprezintă 7,7% din soluţiile pe fond emise (6,3% în anul 2009).

Se constată că instanţele au fost sesizate cu săvârşirea a 97 infracţiuni, din cele 10 rechizitorii un număr de 8 rechizitorii având ca obiect infracţiuni de corupţie (din care 1 rechizitoriu privind fraudarea examenului de bacalaureat din sesiunea iunie 2008, prin care au fost trimişi în judecată 21 inculpaţi) şi 2 rechizitorii privind infracţiuni asimilate corupţiei.
Prin prisma calităţii persoanelor între cei 54 inculpaţi trimişi în judecată sunt: 1 demnitar (deputat), 1 procuror general, 2 poliţişti, 2 avocaţi, 1 notar public, 3 primari, 1 consilier local, 1 secretar primărie, 2 inspectori fiscali, 1 consilier juridic, 10 profesori (din care 2 cu funcţie de conducere) şi 2 inspectori şcolari..

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună, având în vedere că, deşi numărul cauzelor rămase nesoluţionate a crescut (223 faţă de 131), din acestea 86 cauze sunt mai vechi de 1 an de la începerea urmăririi penale (faţă de 36 în 2009), ceea ce reprezintă 20,88% din cauzele de soluţionat, iar în nicio cauză nesoluţionată nu a fost depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (2 în anul 2009).
Totodată, din cele 189 cauze soluţionate, în 22 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la data sesizării) şi nu există cauze în care să fie depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Se remarcă în acest context ponderea importantă pe care continuă să o reprezinte cauzele nou intrate, 281 din 421 cauze de soluţionat (similar, în anul 2009, erau 211 cauze noi din 303 cauze de soluţionat).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună întrucât nu există infirmări ori redeschideri ale urmăririi penale.

Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea ori restituirea cauzei la procuror.

Prin 8 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 14 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu 3 posturi de procuror ocupate (din 4 prevăzute) până în luna decembrie 2010 când a fost delegat 1 procuror. Mai mult, 1 procuror a desfăşurat exclusiv activitate judiciară, iar datorită suprapunerii termenelor acordate de instanţe au participat la activitatea judiciară şi alţi procurori. Prin urmare, cei doi procurori care au desfăşurat permanent activitate de urmărire penală au avut un volum mediu de circa 95 cauze soluţionate/procuror şi de circa 12 cauze rămase în lucru /procuror.

În concluzie, activitatea desfăşurată a fost eficientă şi dinamică, fiind în continuare înregistrate creşteri la majoritatea indicatorilor statistici, cauzele soluţionate prin rechizitoriu fiind mai complexe, atât prin prisma obiectului, a calităţii persoanelor dar şi a gravităţii faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Galaţi, prin rechizitoriul nr. 68/P/2010 din 30 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv, a inculpaţilor M.N. (deputat şi candidat la Preşedinţia României) pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, prevăzute de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi M.O. (fiul inculpatului M.N.) pentru infracţiunile de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reţinut că, în cursul anului 2008, inculpatul M.N., în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins de la martora denunţătoare C.G. suma de 50.000 euro în schimbul influenţei pe care susţinea că o poate exercita asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului, pentru ca aceştia să dispună revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate a denunţătoarei, în dosarul penal în care aceasta fusese trimisă în judecată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune.
De asemenea, în cursul anului 2009, cât şi în lunile martie - aprilie 2010, M.N., atât direct, cât şi prin intermediul fiului său, inculpatul M.O., a pretins suma totală de 65.000 euro de la martorii denunţători C.G., Gh.D.V., C.J., R.I. şi A.N., în schimbul influenţei pe care susţinea că o poate exercita asupra judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecau două dosare penale în care denunţătorii fuseseră trimişi în judecată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv, complicitate la luare de mită, pentru a se dispune revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate, respective, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării.
La data de 22 aprilie 2010, inculpatul M.O. a fost prins în flagrant imediat după primirea sumei de 20.000 de euro de la martorul denunţător R.I., drept avans din suma pretinsă de tatăl său.
În scopul disimulării faptelor de corupţie, la îndemnul inculpatului M.N., inculpatul M.O. şi cumpărătorul de influenţă denunţător au încheiat un contract de împrumut fictiv.
  • Prin rechizitoriul nr. 120/P/2008 din 7 iulie 2010, Serviciul teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a 21 de inculpaţi, majoritatea cadre didactice la mai multe licee şi colegii din judeţ, în legătură cu fraudarea examenului de bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2008, organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Astfel, au fost trimişi în judecată A.A.S. (profesor) pentru infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) C.pen., luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (15 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (5 acte materiale), cumpărare de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.N. (profesor) pentru infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) C.pen., instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (6 acte materiale), luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), S.A. (profesor) pentru infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 17 lit.b) raportat la art. 323 alin.(1) C.pen., folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), I.F. (director al unui Colegiul Tehnic din oraş) pentru infracţiunile de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.C. (profesor) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (15 acte materiale), complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 8/2000 (15 fapte), B.N. (profesor) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (9 acte materiale), complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (9 fapte), D.A.D. (profesor) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (4 acte materiale), complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (4 fapte), B.I. (inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean) pentru infracţiunile de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, B.M. pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, Z.M. (agent de poliţie la Poliţia municipiului) pentru infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.I. pentru infracţiunile de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, A.D. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, L.R. (director adjunct la un Colegiul Tehnic din municipiu) pentru infracţiunile de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, Z.V. (primar al comunei) pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 fapte), P.I. (primar al oraşului) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, O.F. (profesor) pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.V. (inspector şcolar de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, A.D.O. pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, S.T. (administrator financiar de patrimoniu la Colegiul Tehnic din municipiu) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, R.M. (profesor) pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, P.D. (inspector resurse umane în cadrul Primăriei municipiului) pentru infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada examenului de bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2008, organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean, în baza unor înţelegeri prealabile, inculpatele A.A.S. (profesor de limbă franceză şi limbă engleză), M.N. (profesor de limba şi literatura română) şi S.A. (profesor de chimie) au format un grup în scopul comiterii mai multor infracţiuni de corupţie, având drept consecinţă fraudarea rezultatelor la acest examen de bacalaureat.
Astfel, în perioada desfăşurării examenului de bacalaureat respectiv, inculpata A.A.S., în calitate de profesor examinator la Centrul de examen al unui Liceu Teoretic, a pretins şi primit, prin intermediul inculpatului C.C. (profesor la acelaşi centru de examen), sume de bani pentru ca un număr de 15 candidaţi, denunţători în cauză, să promoveze examenul de bacalaureat sau să primească note mari. La rândul său, C.C. a pretins şi primit suma totală de 3.150 lei de la candidaţii respectivi şi de la inculpaţii B.N. şi D.A.D. (profesori de sport, respectiv informatică la Liceul Teoretic). În acest circuit, C.C. a remis inculpatei A.A.S. 1.950 lei, a reţinut pentru sine 500 de lei, iar B.N. şi-a însuşit suma de 700 lei.
De asemenea, inculpatele A.A.S., M.N. şi S.A. au pretins suma de 1.500 euro, din care au primit suma 800 euro şi 1.600 lei de la inculpatul B.I., în scopul de a interveni pe lângă profesorii evaluatori, pentru ca aceştia să supraevalueze notele a doi candidaţi.
A.A.S. a pretins şi primit suma de 2.000 euro de la inculpaţii A.D. şi Z.V., în scopul de a interveni pe lângă profesorii examinatori care să acorde note de promovare la disciplina matematică fiilor acestora, bani pe care, ulterior, i-a remis inculpatului I.F., directorul Grupului Şcolar din municipiu şi vicepreşedinte al comisiei din Centrul de examen al Colegiului Naţional din municipiu. La rândul său, I.F. a remis aceşti bani inculpatei L.R., profesor de matematică, îndeplinind funcţia de director adjunct la Colegiul Tehnic şi vicepreşedinte al comisiei din Centrul Zonal de Evaluare. Acest demers a fost posibil şi cu concursul inculpatelor M.N. şi S.A. În acelaşi scop şi în aceeaşi calitate, inculpata A.A.S. a pretins şi primit suma de 400 lei de la inculpatul P.I., pentru a interveni pe lângă inculpata O.F., profesor de limbă franceză şi profesor examinator la aceeaşi disciplină la Centrul de examen al altui Grup Şcolar din municipiu, pentru a acorda unei candidate nota maximă, sumă de bani pe care a remis-o profesoarei O.F.
La rândul său, inculpata B.M. a pretins şi primit suma de 750 lei de la o denunţătoare pentru a interveni pe lângă soţul său, inculpatul B.I., inspector şcolar general şi preşedinte al Comisiei judeţene de bacalaureat, în scopul ca acesta să-şi exercite autoritatea şi influenţa asupra profesorilor examinatori, pentru ca fiul denunţătoarei să promoveze examenele orale la limba şi literatura română şi limba franceză. În plus, inculpatul B.I., în virtutea funcţiei sale, a intervenit pe lângă inculpata A.A.S. pentru ca aceasta să acorde nota maximă unui număr de trei candidaţi la disciplina limba franceză – proba orală.
De asemenea, inculpata M.N., în calitate de profesor examinator şi evaluator la disciplina limba şi literatura română, în cadrul Centrului Zonal de Evaluare din municipiu, a pretins şi primit suma totală de 3.000 lei de la o elevă candidată şi de la inculpata A.D.O., cu scopul de a face intervenţii pe lângă profesorii evaluatori de la disciplinele limba şi literatura română, matematică, informatică şi sport, pentru ca eleva candidată şi fiica inculpatei A.D.O. să promoveze sau să obţină note mari la aceste discipline. Din aceşti bani, M.N. a remis inculpatelor M.V. şi S.A. (examinatori la disciplinele educaţie fizică, respectiv matematică) sumele de 800 lei, respectiv 1.200 lei. În acelaşi context, inculpata M.N., ca urmare a intervenţiei inculpatei S.T., a remis inculpatei R.M., evaluator la disciplina matematică în cadrul Centrului Zonal de Evaluare din municipiu, suma de 100 euro pentru a supraevalua lucrarea unui candidat.
La data de 30 iunie 2008, inculpata S.A., la solicitarea inculpatei M.N., i-a comunicat acesteia notele obţinute de trei elevi la disciplina biologie, înainte de afişarea rezultatelor, iar în ziua de 2 iulie 2008 i-a comunicat numele profesorilor care au corectat lucrările respective.
Inculpatul Z.M., agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului, a primit de la un denunţător suma de 800 lei pentru a interveni pe lângă profesorii examinatori, în scopul ca o candidată să promoveze examenele la limba şi literatura română şi limba franceză.
La rândul său, inculpata P.D. a primit suma de 700 lei de la un denunţător pentru a interveni pe lângă profesorii examinatori şi evaluatori din cadrul Centrului de examen al unui Grup Şcolar din municipiu şi pe care să-i determine să acorde fiului denunţătorului note mari la disciplinele limba engleză şi matematică.
În vederea confiscării speciale a sumelor de bani pretinse şi primite cu titlu de mită, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile aparţinând inculpaţilor A.A.S., S.A., M.N., I.F., C.C. şi B.N.
Este de menţionat faptul că, în cauză, procurorii şi ofiţerii anticorupţie s-au sesizat din oficiu şi au desfăşurat şi activităţi de investigaţie în vederea identificării persoanelor implicate în fraudarea examenului de bacalaureat.
  • La data de 13 septembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 45/P/2009, Serviciul teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpaţi, şi anume, G.D. (procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel) pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 (trei acte materiale), şantaj prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen., fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen. (6 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 290 alin.(1) C.pen. (2 acte materiale), participaţie improprie la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 291 C.pen. (2 acte materiale), B.V. (administrator al unei societăţi comerciale), P.C. (administrator a două societăţi comerciale) şi T.P. (director al Direcţiei Silvice) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.D. (notar public în municipiu) şi Ş.A. (agent de poliţie, şeful Postului de Poliţie comună) pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen., D.L. (administrator al unei societăţi comerciale, director al unui ziar local) pentru infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., D.D. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. (7 acte materiale), fals intelectual, prevăzută de art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., P.I. (membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, fost procuror) şi B.A. (avocat în cadrul Baroului) pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen.
S-a reţinut în fapt că, în perioada februarie - iulie 2009, inculpatul G.D., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, a pretins, a acceptat promisiunea oferirii şi a primit de la inculpatul B.V., administrator al unei societăţi comerciale, diverse foloase necuvenite (cum ar fi mese gratuite la restaurant şi produse alimentare în valoare de 3.200 lei), în scopul de a determina pe funcţionarii Prefecturii să elibereze în favoarea inculpatului B.V. un titlu de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 15 ha situat în intravilanul municipiului. Eliberarea actului respectiv urma să se realizeze în detrimentul altor persoane îndreptăţite să primească titlul de proprietate respectiv.
În luna iunie 2009, inculpatul G.D., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, a acceptat promisiunea oferirii unor foloase materiale (cum ar fi, produse alimentare) de la inculpatul P.C., în scopul de a determina un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal să nu efectueze cercetări şi să adopte o soluţie de netrimitere în judecată a unei persoane faţă de care se efectuau acte de urmărire penală cu privire la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
De asemenea, în luna mai 2009, inculpatul G.D., în aceeaşi calitate, a acceptat propunerea inculpatului C.D., notar public, de a constrânge pe persoana vătămată M.T. să înmâneze suma de 5.000 lei lui C.D. sub ameninţarea că, în caz contrar, i se va întocmi un dosar penal şi că va fi chemată în mod repetat la organele de urmărire penală, cu consecinţa aplicării unei pedepse cu închisoarea. La rândul său, inculpatul Ş.A., în perioada aprilie - septembrie 2009, în calitate de şef al Postului de Poliţie comună, a acceptat propunerea lui C.D. şi a exercitat asupra persoanei respective acelaşi tip de presiuni, în mod repetat. Întocmirea dosarului penal s-a realizat, deşi starea de fapt era de competenţa unei instanţe civile. În aceste condiţii, persoana ameninţată i-a remis inculpatului C.D. suma de 2.000 lei, sumă care nu i-ar fi fost remisă în condiţii normale.
În perioada aprilie-iunie 2009, inculpatul G.D. a acceptat promisiunea oferirii şi a primit foloase necuvenite de la inculpatul T.P., promiţându-i că va obţine menţinerea sa în funcţia de director coordonator sau cel puţin de director coordonator adjunct la Direcţia Silvică, prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari publici. Intervenţia s-a realizat prin intermediul inculpaţilor P.I. şi B.A. şi a avut drept consecinţă menţinerea lui T.P. în funcţia respectivă. Fiind audiaţi în calitate de martori în prezentul dosar penal, inculpaţii P.I. şi B.A. au făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că G.D. nu le-ar fi cerut să intervină pe lângă funcţionarii publici respectivi pentru menţinerea în funcţie a lui T.P. Foloasele pretinse şi primite de G.D. de la T.P. au constat în înlesnirea întocmirii şi aprobării documentaţiei pentru schimbarea destinaţiei terenului forestier deţinut de mătuşa soţiei lui G.D., transmis acestuia prin testament, situat într-o comună, plata contravalorii construcţiei gardului împrejmuitor la acest teren, în sumă de 1.000 lei şi materialele necesare construcţiei acestuia în valoare de 2.241,06 lei, cât şi înlesnirea construcţiei unei vile pe acelaşi teren.
Pentru a crea aparenţa de legalitate a achiziţionării materialelor de construcţie menţionate mai sus, inculpatul G.D. l-a determinat pe inculpatul D.D., administrator al unei societăţi comerciale, să întocmească în fals şi să înregistreze în evidenţa contabilă a firmei sale mai multe documente contabile (bonuri fiscale, avize de însoţire a mărfii). O parte din aceste acte contabile le-a remis inculpatului D.G., iar pe altele le-a prezentat procurorilor anticorupţie cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal.
De asemenea, inculpatul G.D., în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, nu a menţionat în cuprinsul a şase declaraţii de avere depuse în perioada anilor 2007 - 2009 că deţine imobilul din municipiu şi că l-a înstrăinat, cât şi că are o datorie în valoare de 250.000 lei către o societate comercială.
La rândul său, inculpatul D.L., în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, nu a înregistrat în evidenţele contabile ale firmei sale veniturile realizate din construirea imobilului din municipiu pentru inculpatul G.D., cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 90.387,50 lei (reprezentând impozit pe profit şi TVA).
  • Serviciul teritorial Piteşti a menţinut o activitate eficientă şi creşteri la principalii indicatori statistici, respectiv cauze de soluţionat şi soluţionate, inclusiv a soluţiilor pe fond dispuse, fiind menţinut totodată un număr semnificativ de rechizitorii şi de inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv.
Cantitativ a crescut cu 25,98% numărul cauzelor de soluţionat (354 faţă de 281 cauze în anul 2009), cu 10,61% al cauzelor soluţionate (146 faţă de 132 cauze în anul 2009) şi cu 15,3% al soluţiilor pe fond emise (98 faţă de 85 în anul 2009).
S-a menţinut aproape constant numărul rechizitoriilor şi a inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv, fiind emise 10 rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată 37 inculpaţi, din care 13 în stare de arest preventiv, iar alţi 2 inculpaţi au fost arestaţi în cursul urmăririi penale şi trimişi în judecată în stare de libertate (comparativ cu 11 rechizitorii vizând 47 de inculpaţi, din care 15 arestaţi preventiv, în anul 2009). De asemenea, a fost dispusă aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ faţă de 5 învinuiţi (16 învinuiţi în anul 2009).

Se constată că rechizitoriile reprezintă 10,21% din totalul soluţiilor dispuse pe fondul cauzei, iar gravitatea faptelor deduse judecăţii se menţine ridicată, întrucât faţă de 35,14% din inculpaţii trimişi în judecată instanţele au dispus luarea măsurii arestării preventive.
Rechizitoriile au privit cauze complexe, aşa cum rezultă şi din faptul că cei 37 inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea a 88 infracţiuni, fiind reţinut prin actele de inculpare un prejudiciul total de 5.559.770 lei. Dintre acestea, 5 rechizitorii au avut ca obiect atât infracţiuni de corupţie, cât şi infracţiuni asimilate, 3 au avut ca obiect numai infracţiuni de corupţie, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni de corupţie şi în legătură directă cu corupţia şi 1 rechizitoriu a privit fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu de 16.994 lei, în vederea recuperării acestuia fiind luate măsuri asiguratorii.
Prin prisma calităţii inculpaţilor, se observă că printre cei 37 inculpaţii trimişi în judecată sunt: 3 ofiţeri de poliţie, 3 inspectori fiscali, 1 avocat, 1 primar municipiu, 2 primari comună, 1 consilier local comună, 1 director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (devenit ulterior deputat), 1 director de unitate bancară şi 2 arbitri de fotbal.

Operativitatea a fost bună, din cele 132 cauze soluţionate, în 15 fiind depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare şi doar 1 cauză soluţionată cu depăşirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale
Din cele 208 cauze rămase nesoluţionate, un număr de 97 cauze sunt mai vechi de un 1 de la prima sesizare, iar 6 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Rezultă că procentul cauzelor rămase nesoluţionate care depăşesc 1 an de la sesizare este de 27,41% din cauzele de soluţionat, în condiţiile menţinerii unei ponderi importante a cauzelor noi (204 cauze noi din totalul de 354 cauze de soluţionat).
A continuat să fie acordată atenţie soluţionării cauzelor în care urmărirea penală este începută, întrucât există numai 6 cauze nesoluţionate mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, reprezentând 1,7% din cauzele de soluţionat.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că a fost dispusă 1 infirmare a soluţiei de netrimitere în judecată, dar nu există redeschideri ale urmăririi penale.
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive restituirea cauzei la procuror.

Prin hotărâre definitivă s-a dispus faţă de 1 inculpat achitarea fiind aplicate dispoziţiile art. 181 C..pen.., aşa cum rezultă din Anexa nr. 3.

S-a dispus prin 7 hotărâri definitive condamnarea a 26 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată în medie de 3 procurori din numărul de 4 posturi prevăzut în organigramă, fiind marcată şi de fluctuaţia personalului întrucât, numai 2 posturi au fost ocupate permanent, în timp ce 1 procuror şi-a încetat delegarea în cadrul structurii în luna aprilie 2010, când postul a fost ocupat prin delegarea altui procuror.
Volumul mediu este de circa 49 cauze soluţionate/procuror şi de circa 69 cauze rămase în lucru /procuror (datele au în vedere 3 procurori în activitate, însă în concret, 1 procuror a desfăşurat preponderent activitate judiciară).

În concluzie, activitatea a continuat pe linia ascendentă la majoritatea indicatorilor statistici şi cu menţinerea eficienţei, fiind emise 10 rechizitorii privind 37 inculpaţi din care 13 arestaţi preventiv, chiar în condiţiile existenţei unui deficit de personal şi a fluctuaţiei acestuia.

Din cauzele finalizate prin rechizitoriu exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Piteşti, prin rechizitoriul nr. 172/P/2009 din 17 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor S.A. (primar al municipiului, preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului), arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi fals intelectual prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., P.Gh.C. (acţionar majoritar al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, S.D.G. (director de magazin) pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 şi P.Gh. (administrator a trei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen.
S-a reţinut că, în perioada februarie 2006 – noiembrie 2006, inculpatul S.A., în calitate de primar al municipiului şi de preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului, a primit, cu titlu de mită, suma totală de 50.000 euro, în mai multe tranşe, de la inculpatul P.Gh.C., pentru a-şi îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu. Concret, inculpatul S.A. a primit suma pentru a facilita, cu încălcarea normelor legale, emiterea unei autorizaţii de construcţie pentru un hypermarket al unei societăţi comerciale (autorizaţia de construire conţinând elemente nereale), precum şi pentru a înlesni emiterea unei aprobări privind asigurarea transportului public până în zona unde era amplasat magazinul. Autorizaţia de construcţie a fost semnată de S.A. în aceeaşi zi în care societatea comercială a depus cererea prin care solicita această autorizaţie. Anterior, pe baza unei documentaţii identice depuse de solicitant, cererea fusese respinsă de două ori de funcţionari din cadrul Primăriei municipiului, întrucât exista un litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti.
La un control efectuat în data de 7 noiembrie 2006 la sediul hypermarketului, de către comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean, s-a constatat că magazinul funcţionează fără a deţine autorizaţie de mediu. Ca urmare, inculpatul S.D.G., director de magazin, la solicitarea inculpatului P.Gh.C., i-a oferit unui funcţionar din cadrul Gărzii de Mediu, cu titlu de mită, suma de 1.000 lei, pentru ca societatea comercială să nu fie sancţionată contravenţional pentru lipsa autorizaţiei. Funcţionarul a refuzat primirea banilor şi a dispus întocmirea procesului-verbal de contravenţie, prin care societatea amintită a fost sancţionată cu plata sumei de 15.000 lei.
Inculpatul P.Gh., în calitate de administrator a trei societăţi comerciale (grup de firme controlat de către inculpatul P.Gh.C.), a întocmit sub semnătură proprie şi a depus la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară un proces-verbal de recepţie parţială, datat 27 martie 2006, în care se precizează că la acea dată au fost recepţionate fizic lucrările la hypermarketul din municipiu, atestând, în mod nereal, că respectivele lucrări au fost executate cu autorizaţie de construire. Menţiunea este nereală, deoarece aceste lucrări au fost executate fără autorizaţie de construire, motiv pentru care, anterior, Primăria municipiului dispusese sancţionarea contravenţională, sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate. Prin această manoperă frauduloasă, reprezentanţii societăţii comerciale au încercat să dea o aparenţă de legalitate lucrărilor executate fără autorizaţie.
A fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 50.000 euro (reprezentând obiectul infracţiunii de corupţie), din totalul de 200.000 euro, sumă identificată şi ridicată de către organul de urmărire penală cu prilejul efectuării percheziţiei la domiciliul inculpatului S.A.
  • Prin rechizitoriul nr. 95/P/2008 din 14 iunie 2010, Serviciul teritorial Piteşti a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, P.S.A. (fost director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, actualmente deputat în Parlamentul României) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice. în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 2481 C.pen. şi fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen., Z.C. (fost primar al comunei, preşedinte al Comisiei locale de fond funciar) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 2481 C.pen. şi fals intelectual şi uz de fals, în formă continuată, prevăzute de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 şi 291 C.pen. şi P.E.C. pentru infracţiunile de dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C.pen., complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi art. 2481 C.pen., complicitate la infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 şi art. 291 C.pen., complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 alin.(1) C.pen.
S-a reţinut în concret că, la data de 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, inculpatul P.S.A. a primit de la inculpata P.E.C. suma de 190.000 de lei, cu titlu de mită, pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în sensul emiterii, în mod nelegal, a unui titlu de proprietate.
Astfel, în cursul lunii ianuarie 2006, inculpatul P.S.A., în calitate de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a dispus în mod nelegal emiterea unui titlu de proprietate inculpatei P.E.C. pentru un teren intravilan în suprafaţă de 1,1953 ha (menţionat scriptic ca fiind amplasat pe teritoriul comunei, în realitate amplasat în municipiu), semnând acest titlu, deşi avea cunoştinţă despre faptul că inculpata P.E.C. nu formulase cerere în nume propriu şi nu-i fusese validat dreptul de reconstituire a suprafeţei de teren respective. După redactarea titlului, inculpatul l-a înaintat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în vederea definitivării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Ulterior emiterii titlului, în cursul lunii mai 2007, în mod nelegal, P.S.A. a dispus efectuarea unor corecturi asupra acestui document cu consecinţa modificării teritoriului administrativ unde se afla amplasat terenul, prin înlocuirea comunei cu municipiul, inclusiv vecinătăţile, toate aceste corecturi fiind certificate de către directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. La realizarea acestui scop a contribuit şi inculpatul Z.C. care, în calitate de primar al comunei şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar, a falsificat mai multe documente (trei procese-verbale de punere în posesie şi două fişe cu date) care au stat la baza emiterii titlului de proprietate şi la efectuarea corecturilor menţionate mai sus.
La rândul său, inculpata P.E.C. a falsificat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a da o aparenţă de legalitate emiterii, în mod fraudulos, a acestui titlu. În plus, inculpata a folosit această cerere atât la judecătorie, într-un proces civil în care proprietarii de drept ceruseră constatarea nulităţii titlului de proprietate, cât şi cu ocazia efectuării cercetărilor în prezenta cauză penală. În vederea câştigării procesului civil precizat mai sus, inculpata P.E.C. a oferit o sumă de bani unei angajate a Primăriei comunie pentru a emite în fals o adresă favorabilă inculpatei.
Prejudiciul cauzat în dauna Primăriei municipiului şi persoanelor fizice, proprietari în mod legal ai terenului, este în sumă totală de 530.497 lei. În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unei părţi din terenul ce a fost atribuit în mod nelegal inculpatei P.E.C.
  • La data de 18 octombrie 2010, prin rechizitoriul nr. 75/P/2008, Serviciului teritorial Piteşti a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor D.D. (director al unei sucursale bancare, respectiv director al Administraţiei Bazinale de Apă la momentul luării măsurii preventive a arestării) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 2481 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. (în legătură cu facturile fiscale falsificate reprezentând comisioanele de intermediere), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. (pentru adeverinţă de venit falsificată din data de 12 decembrie 2007), spălare a banilor în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002 şi complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2151 alin.(2) C.pen., C.O.E. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 2151 alin.(2) C.pen. şi spălare a banilor, prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, B.C. (referent de specialitate în cadrul Compartimentului Logistic al sucursalei bancare, inginer în cadrul compartimentului) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, uz de fals, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen., complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 2481 C.pen., complicitate la infracţiunea de delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2151 alin.(1) C.pen. şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, P.L. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., K.F. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., C.AL.M. (consilier vânzări în cadrul Sucursalei bancare) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C.pen. şi instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 25 din C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 din C.pen.
S-a reţinut în fapt că, în perioada februarie 2006 - noiembrie 2008, în baza unor înţelegeri frauduloase, inculpatul D.D., în calitate de director al unei sucursalei bancare (societate cu capital integral de stat) şi de preşedinte al comitetului de credite al aceleaşi unităţi bancare, a semnat o serie de contracte de lucrări şi de prestări servicii, atribuite în condiţii nelegale societăţii comerciale administrate de inculpatul C.O.E. Valoarea totală a contractelor atribuite de Sucursala bancară către societatea comercială executantă amintită, privind efectuarea unor lucrări de construcţii, prestări servicii, reparaţii şi modernizări la diferite agenţii bancare aflate în subordinea Sucursalei, a fost de 1.431.196,95 lei. Din actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză a rezultat ca unul dintre acele contracte a fost atribuit şi derulat în condiţii nelegale, cauzându-se o pagubă în cuantum de 129.486,42 lei în dauna Sucursalei bancare.
De asemenea, în perioada 2005 - 2009, societatea comercială a beneficiat din partea unităţii bancare menţionate de o linie de credit acordată iniţial în cuantum de 1.000.000 lei şi suplimentată ulterior la suma de 6.250.000 lei, cu prelungirea perioadei de rambursare. Suplimentarea succesivă a liniei de credit s-a făcut cu încălcarea, de către inculpatul D.D., a normelor bancare interne.
În aceeaşi perioadă, o altă societate comercială, administrată de C.O.E., a beneficiat de un credit bancar de investiţii in valoare de 382.500 lei şi de şase credite bancare, de tip finanţare stocuri, în sumă totală de 2.040.000 lei. În schimbul „serviciilor” făcute în calitatea sa de director al Sucursalei bancare şi, respectiv, de preşedinte al Comitetului de credite, D.D. a primit cu titlu de mită, de la C.O.E., patru autoturisme de lux achiziţionate în sistem leasing, cu o valoare de 164.422,36 euro şi 195.907,02 lei (VW Passat, AUDI A6, AUDI A4, VW Passat model CC) şi bunuri de uz casnic în valoare de 27.220 lei (aparatură electronică).
Totodată, În contextul aceloraşi activităţi infracţionale, în perioada 2006 – 2009, inculpatul B.C., în calitate de inginer în cadrul Compartimentului Logistică al Sucursalei bancare, referent de specialitate în cadrul compartimentului, a facilitat atribuirea, în mod preferenţial, a unor contracte de lucrări societăţii comerciale administrate de inculpatul C.O.E., şi totodată, în calitate de diriginte de şantier, a confirmat, prin semnarea devizelor de lucrări, decontarea unor lucrări ce nu au fost executate ori care depăşeau valoarea reală a investiţiei, semnând în acest sens şi procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, pentru lucrări neexecutate. În schimb, a primit cu titlu de mită de la C.O.E. bunuri de uz casnic în valoare totală de 27.554,72 lei (aparatură electronică). Toate sumele pentru cumpărarea produselor date cu titlu de mită au fost luate şi folosite din gestiunea societăţii comerciale.
De asemenea, D.D., în calitate de director al Sucursalei bancare, a dispus efectuarea de plăţi nejustificate, aferente unor contracte de intermediere către alte trei societăţi comerciale, în valoare totală de 203.022,11 lei. Banii au fost decontaţi fără a exista documente care să ateste prestarea în fapt a respectivelor servicii, pe baza unor documente fiscale falsificate de administratorii celor trei societăţi, inculpaţii P.L. şi K.F. şi C.O.E., fără respectarea obligaţiilor contractuale.
La data de 16 noiembrie 2007, inculpatul D.D., în calitate de preşedinte al comitetului de credite din cadrul Sucursalei bancare, a aprobat pentru sine şi a contractat un credit de nevoi personale de la aceeaşi sucursală în cuantum de 1.200.000 lei şi alt credit de 700.000 lei, pentru inculpatul B.C., utilizat, în realitate, tot de D.D. Pentru obţinerea celor două credite inculpatul, sprijinit de inculpata C.A.M., a folosit documente falsificate. Cele doua credite nu au mai fost returnate.
Prejudiciul total reţinut în dauna Sucursalei bancare se ridică la 3.154.047 lei, instituţia respectivă constituindu-se parte civilă cu suma de 2.380.516 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurile mobile/imobile aparţinând inculpaţilor D.D., C.O.E. şi B.C.
  • Serviciului teritorial Braşov a înregistrat o îmbunătăţire în activitate reflectată la majoritatea indicatorilor statistici, pe fondul menţinerii unui deficit de personal, întrucât timp de trei trimestre numai 3 procurori au desfăşurat activitate, din numărul de 4 posturi de procuror prevăzute în organigramă.
Cantitativ a crescut cu 32,07% cauzele de soluţionat (173 comparativ cu 131), cu 36,96% cauzele soluţionate (63 comparativ cu 46), reprezentând o pondere de 36,42% din totalul cauzelor de soluţionat şi cu 29,73% soluţiile pe fond emise (48 faţă de 37).
A crescut numărul actelor de inculpare şi semnificativ cel al persoanelor trimise în judecată, fiind emise 9 rechizitorii privind 20 inculpaţi din care 3 în stare de arest preventiv, comparativ cu 6 rechizitorii privind 9 de inculpaţi, din care 2 în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 18,75% din soluţiile pe fondul cauzei emise.

Se constată că cele 9 rechizitorii au vizat săvârşirea a 37 infracţiuni (comparativ cu 15 infracţiuni în anul 2009), 5 rechizitorii având ca obiect săvârşirea de infracţiuni de corupţie, 1 rechizitoriu privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi 3 rechizitorii având ca obiect fraudarea fondurilor europene cu un prejudiciu total de 4.022.034 lei şi 84.943 euro, fiind identificate bunuri şi aplicat sechestru asigurator în valoare de 629.579 lei.
Referitor la calitatea inculpaţilor trimişi în judecată, menţionăm că printre cei 20 de inculpaţi sunt: 1 demnitar (subsecretar de stat), 2 comisari de Gardă Financiară, 1 primar de oraş, 1 consilier din cadrul Ministerului Justiţiei, şi 3 persoane cu funcţie de conducere din cadrul unor agenţii naţionale.

Operativitatea în soluţionarea cauzelor a fost relativ bună, în 45 din cauzele soluţionate fiind depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (21 în anul 2009), iar în 11 cauze cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3 în anul 2009), ceea ce denotă o preocupare pentru soluţionarea cauzelor vechi.
Totuşi se constată că ponderea cauzelor vechi nesoluţionate a crescut cu 2,12%, din 173 cauze de soluţionat au rămas nesoluţionate 63 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare, reprezentând 36,42% din cauzele de soluţionat (în anul 2009, din 131 cauze de soluţionat au rămas nesoluţionate 45 cu depăşirea termenului, reprezentând 34,3%) şi 11 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (8 în anul 2009).

Calitatea activităţii de urmărire penală a fost bună, având în vedere că există 1 infirmare a soluţiei şi nu există redeschideri ale urmăririi penale (1 redeschidere în anul 2009).
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive restituirea cauzei la procuror (1 hotărâre definitivă de restituire a cauzei în anul 2009).

Prin 3 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 6 inculpaţi, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. , din care 1 arestat preventiv, în toate cazurile apreciind că trimiterea în judecată nu este imputabilă procurorului, aşa cum rezultă din prezentarea care se regăseşte în Anexa nr. 3.

S-a dispus prin 3 hotărâri definitive condamnarea a 4 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu 3 posturi de procuror ocupate (din 4 prevăzute), numai în perioada iulie-septembrie şi ulterior la finele lunii decembrie, schema fiind complet ocupată. Mai mult, 1 procuror (nou venit în structură) a desfăşurat preponderent activitate judiciară. Prin urmare, cei 3 procurori au avut un volum mediu de circa 21 cauze soluţionate/procuror şi de circa 37 cauze rămase în lucru /procuror.

În concluzie, a crescut volumul dar şi eficienţa activităţii desfăşurate, pe fondul creşterii continue a cauzelor de soluţionat, reuşindu-se creşterea cauzelor soluţionate, inclusiv a soluţiilor pe fond emise, şi sporirea numărului de rechizitorii, cu dublarea numărului de inculpaţi trimişi în judecată şi menţinerea numărului inculpaţilor care erau arestaţi preventiv la momentul trimiterii în judecată.
Deşi în anul 2010 a continuat să fie una din unităţile structurii teritoriale care au soluţionat cel mai mic număr de dosare, se remarcă faptul că se situează între cele care au întocmit mai mult de 8 rechizitorii. Prin urmare, în condiţiile ocupării complete a posturilor de procuror prevăzute trebuie continuate eforturile pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 38/P/2010 din 2 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv B.C.C. (comisar în cadrul Gărzii Financiare) arestat preventiv pentru cinci infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi U.G. (comisar în cadrul Gărzii Financiare), pentru şase infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) din C.pen. raportat la art7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, la data de 13 mai 2010, în calitate de comisari în cadrul Gărzii Financiare, cu ocazia controlului de specialitate realizat la o societate comercială inculpaţii au pretins, în mod injust, de la administratorul D.M., suma de 8.000 lei, în scopul de a nu-i aplica sancţiuni mai grave (suspendarea activităţii societăţii pe o perioadă de 3 - 6 luni şi sesizarea organului de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală), din care au primit suma de 2.000 lei de la martorul D.R.E., la aceeaşi dată, şi suma de 1.000 lei de la martorul C.A.L., în ziua de 21 mai 2010.
Cu ocazia controlului efectuat la o altă societate comercială, la data de 31 martie 2010, inculpatul U.G. a pretins şi primit pentru folos propriu, de la administratorul D.L.M. suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica sancţiuni mai grave în urma neregulilor constatate.
La data de 1 aprilie 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la altă societate comercială, inculpaţii B.C.C. şi U.G. au pretins şi primit, pe nedrept, de la administratorul D.E., suma de 3.000 lei, pentru a nu aplica sancţiuni grave constând în suspendarea temporară a activităţii societăţii şi amendă în cuantum de 10.000 lei, iar după primirea mitei, au renunţat la întocmirea documentelor doveditoare ale activităţii de control desfăşurate. Inculpaţii, cu ocazia controlului de specialitate realizat la o societate comercială la data de 2 aprilie 2010, au primit cu titlu de mită, de la administratorul R.T., suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica o amendă în cuantum de 10.000 lei, iar la final au renunţat să întocmească documente justificative ale activităţii de control desfăşurate. În aceeaşi modalitate, la data de 26 aprilie 2010, inculpaţii au solicitat, pe nedrept, de la administratorul L.R. suma de 8.000 lei pentru a nu-i aplica măsura suspendării temporare a activităţii societăţii, din care şi-au însuşit, în folos propriu, suma de 5.000 lei.
Pentru a nu suspenda activitatea societăţii pe o perioadă de 3 luni şi pentru a nu-i aplica o amendă în valoare de 8.000 lei, la data de 11 mai 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la o societate comercială, inculpaţii B.C.C. şi U.G. au solicitat, pe nedrept, de la administratorul D.E. suma de 3.000 lei, din care şi-au însuşit în folos propriu suma de 2.000 lei.
  • Prin rechizitoriul nr. 5/P/2007 din 30 iunie 2010 al Serviciului teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată, a 3 inculpaţi, respectiv, L.Gh. (primar al oraşului) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi formă continuată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, L.C. (asociat al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. şi folosire, cu rea-credinţă, a bunului sau creditului de care se bucură societatea, prevăzută de art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 şi E.A. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 290 C.pen. raportat şi la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în perioada anilor 2004 - 2005, în calitate de primar al oraşului inculpatul L.Gh. a pretins şi primit, în mod constant, pentru sine şi membrii familiei sale, bunuri (două autoturisme, materiale de construcţii) şi servicii (lucrări de construcţii la imobilele sale) în cuantum de 52.963 euro, de la martorul M.N., administratorul unei societăţi comerciale, pentru ca această societate să-şi menţină contractele de lucrări şi servicii pe care le avea în derulare cu Primăria oraşului şi să obţină în continuare astfel de contracte, fără respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice.
La data de 3 iulie 2008, în calitate de asociat al unei societăţi comerciale, folosindu-se de o factură completată de el în fals, inculpatul L.C. a înstrăinat autoturismul marca BMW X5, care se afla în patrimoniul societăţii, fără cunoştinţa administratorului societăţii şi a celuilalt asociat, diminuând astfel patrimoniul societăţii şi obţinând un beneficiu în interes personal în sumă de 17.000 euro.
De asemenea, inculpatul L.Gh., în calitate de primar al oraşului şi ordonator principal de credite, pe baza a două facturi fiscale care atestau în mod fictiv achiziţionarea, în perioada iulie - august 2007, a cantităţii de 20.750 bidoane de apă minerală şi plată, a achitat unei societăţi comerciale suma de 31.112,55 lei prin două ordine de plată, deşi apa nu a intrat în gestiunea primăriei oraşului, cauzându-se astfel un prejudiciu primăriei în valoare de 31.112,55 lei.
Inculpatul E.A., în baza înţelegerii frauduloase cu primarul oraşului, în calitate de asociat şi administrator al unei societăţi comerciale, a determinat-o pe martora E.C. să emită, la datele de 3 august 2007 şi 15 octombrie 2007, două facturi fiscale fictive în favoarea Primăriei oraşului, prin care se atesta, nereal, livrarea către primărie a cantităţii de 20.750 bidoane de apă minerală şi plată, contravaloarea acestora fiind achitată societăţii de către Primăria oraşului prin ordinele de plată amintite mai sus.
  • La data de 22 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 40/P/2007, Serviciul teritorial Braşov a dispus trimiterea în judecată, a 3 inculpaţi, şi anume, M.A.G., M.T. şi C.S. (membri ai unei comisii speciale de restituire) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248-2481 C.pen., cu referire la art. 13 alin.(12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.
Inculpaţii M.A.G., M.T. şi C.S., în calitate de membri ai comisiei speciale de restituire, înfiinţată în baza O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, prin nerespectarea prevederilor art. 3 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 şi în baza unui extras C.F., nevalabil (în copie xerox, emis în urmă cu 12 ani) şi a copiei unei C.F. netraduse în limba română, au întocmit Nota de constatare din 14 mai 2002, prin care au arătat, contrar realităţii, că in imobil situat în municipiu a fost proprietatea Bisericii Reformate din localitate şi l-a restituit Eparhiei Reformate, fapt ce a dat posibilitatea instituţiei din urmă să-şi intabuleze dreptul de proprietate, cu consecinţa deposedării statului român şi producerii unui prejudiciu acestuia de aproximativ 1.300.000 euro, reprezentat de valoarea imobilului.
  • Serviciul teritorial Constanţa a înregistrat îmbunătăţiri în activitate, reflectate de majoritatea indicatorilor statistici prin creşterea numărului cauzelor de soluţionat, a celor soluţionate, a soluţiilor pe fond dispuse şi a numărului de rechizitorii emise, în condiţiile în care nu au fost în activitate toţi procurorii prevăzuţi în organigramă.
Cantitativ au crescut cu 15,78% cauzele de soluţionat (345 faţă de 298 în anul 2009), cu 35,35% cauzele soluţionate (157 faţă de 116, în condiţiile în care în anul 2009 se înregistrase o scădere cu 14% a acestui indicator) şi cu 21,88% soluţiile pe fond dispuse (78 faţă de 64 în anul 2009). Pe fondul creşterii continue a cauzelor de soluţionat se constată că a crescut cu numai 3,3% numărul cauzelor nesoluţionate (188 faţă de 182 în anul 2009).

Se menţine o pondere bună a rechizitoriilor întocmite, fiind emise 9 rechizitorii privind 11 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv, iar alţi 2 inculpaţi au fost arestaţi în cursul urmăririi penale şi trimişi în judecată în stare de libertate (faţă de 8 rechizitorii privind 10 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv, în anul 2009).
Rechizitoriile reprezintă 11,54% din totalul soluţiilor pe fondul cauzei.

Trimiterea în judecată a privit săvârşirea a 24 infracţiuni, din care 3 de corupţie, 4 infracţiuni asimilate celor de corupţie, 2 infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (ambele în forma tentativei), 7 de evaziune fiscală şi 1 înşelăciune.
Prin prisma obiectului, 2 rechizitorii au privit infracţiuni de corupţie, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, 5 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală şi 1 rechizitoriu infracţiunea de înşelăciune.
Referitor la calitatea persoanelor, între cei 11 inculpaţi sunt: 2 inspectori fiscali, 1 lichidator judiciar, 1 primar de comună şi 1 secretar al primăriei comunei.
Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii a fost de 35.173.157 lei şi 1.132.000 euro (faţă de 11.598.528 lei şi 29.790 euro, în anul 2009).

Operativitatea desfăşurării urmăririi penale s-a menţinut în aceeaşi parametrii, întrucât un număr de 141 cauze nesoluţionate au depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (122 în anul 2009), reprezentând 40,87% din cauzele de soluţionat (similar anului 2009), dar a scăzut la 5 numărul cauzelor cu autor necunoscut din această categorie (faţă de 7 în anul 2009), ceea ce indică preocuparea pentru soluţionarea cauzelor.
Totodată, un număr de 30 cauze nesoluţionate au depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (24 în anul 2009), din care 1 cauză cu autor necunoscut.
Situaţie este justificată obiectiv de numărul mare a dosarelor nesoluţionate în anul 2009, de menţinerea unei ponderi importante a cauzelor nou înregistrate (163 în anul 2010 şi 152 în anul 2009), dar şi de lipsa de personal. De asemenea, a crescut semnificativ numărul cauzelor complexe şi al celor în care administrarea probelor se realizează cu dificultate, cum ar fi, cauzele având ca obiect infracţiuni de înşelăciune ori evaziune fiscală, în care sunt implicate societăţi ce şi-au desfăşurat activitatea temporar (pe perioada comiterii faptelor) ori societăţi fantomă, a căror contabilitate este dificil de reconstituit, pentru definitivarea cercetărilor impunându-se verificări la toţi partenerii contractuali, aflaţi, de cele mai multe ori, cu sediul în alte judeţe.

Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu au fost înregistrate infirmări ale soluţiei ori redeschideri ale urmăririi penale.
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive restituirea cauzei la procuror.

Au rămas definitive 2 hotărâri prin care s-a dispus achitarea a 2 inculpaţi, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen., apreciind că într-un caz trimiterea în judecată este imputabilă procurorului, aşa cum rezultă din prezentarea care se regăseşte în Anexa nr. 3.

Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 4 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată de 3 procurori (din 4 posturi ocupate), întrucât la finele lunii ianuarie 1 procuror a intrat în concediu prenatal şi apoi pentru îngrijirea copilului), iar din luna decembrie au rămas în activitate 2 procurori (1 procuror încetând activitatea prin pensionare).
Se constată astfel că, cei 2 procurori aflaţi în activitate, au avut un volum mediu de circa 52 cauze soluţionate/procuror şi de circa 94 cauze rămase în lucru /procuror.

În concluzie, activitatea desfăşurată a fost bună, fiind înregistrate creşteri la dosarele de soluţionat, soluţionate, inclusiv soluţii pe fond şi menţinându-se un cuantum relevant al rechizitoriilor întocmite, chiar în condiţiile deficitului şi fluctuaţiei de personal.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Constanţa, prin rechizitoriul nr. 106/P/2010 din data de 6 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.V. (lichidator judiciar) pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 C.pen.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 6 mai 2010, inculpatul P.V., în calitate de lichidator judiciar al unei societăţi comerciale, a pretins suma de 1.000 lei, din care a primit efectiv suma de 600 lei, de la numitul N.I., administratorul statutar al societăţii aflate în procedură de insolvenţă, promiţând în schimb că va interveni pe lângă judecătorul sindic pentru soluţionarea cauzei, într-o manieră favorabilă denunţătorului.
Acelaşi inculpat, în perioada 7 septembrie - 10 septembrie 2010, în mod repetat, a pretins insistent de la acelaşi denunţător suma de 4.000 lei, pe care a primit-o la data de 10 septembrie 2010, tot în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă judecătorul sindic în procedura insolvenţei, asupra căruia a lăsat să se înţeleagă că are influenţă, exemplificând în acest sens cazurile mai multor persoane din judeţ pe care le-ar fi ajutat într-o manieră similară.
  • Prin rechizitoriul nr. 96/P/2008 din 5 noiembrie 2010, Serviciul teritorial Constanţa a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.P. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea, în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005 şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen.
În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale care nu a funcţionat la sediul social declarat, în perioada iunie 2007 – martie 2008, a livrat către o altă societate deşeuri fier vechi, încasând sume de bani fără a înregistra în contabilitate veniturile astfel realizate, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor datorate bugetului general consolidat al statului, faptă prin care a produs o pagubă de 9.358.398 lei, echivalent a 2.648.458 euro.
De asemenea, învinuitul a declarat fictiv sediul social şi alte puncte de lucru, în scopul vădit de a obţine venituri ilicite şi a nu putea fi identificat în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, folosind înscrisuri despre care cunoştea că sunt falsificate (un contract-cadru de închiriere pentru stabilirea sediului social, o autorizaţie de colectare a deşeurilor industriale reciclabile şi o autorizaţie de mediu).
  • Serviciul teritorial Cluj a menţinut linia ascendentă în activitate, înregistrând îmbunătăţiri, reflectate de majoritatea indicatorilor statistici, prin creşterea semnificativă a cauzelor de soluţionat, a celor soluţionate, a soluţiilor emise pe fondul cauzei şi a numărului inculpaţilor trimişi în judecată ori a celor faţă de care a fost luată măsura arestării preventive.
Cantitativ au crescut cu 44,9% cauzele de soluţionat (284 faţă de 196 în anul 2009), cu 96,3% a cauzelor soluţionate (159 comparativ cu 81 în anul 2009 şi 110 în anul 2008), cu 135,85% a soluţiilor pe fond dispuse) 125 faţă de 53 în anul 2009 şi 64 în anul 2008).
În condiţiile în care cauzele nou intrate au avut o pondere importantă (168 cauze noi din totalul de 284 cauze de soluţionat), iar cauzele soluţionate reprezintă 55,99% din cauzele de soluţionat, s-a înregistrat o creştere nesemnificativă a cauzelor nesoluţionate (125 faţă de 115 în anul 2009).

Prin cele 8 rechizitorii (7 rechizitorii în anul 2009) s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr dublu de inculpaţi, 58 inculpaţi (faţă de 27 în anul 2009), din care 10 în stare de arest preventiv şi alţi 14 arestaţi în cursul urmăririi penale trimişi în judecată în stare de libertate (comparativ 15 arestaţi preventiv în anul 2009). Astfel, deşi a scăzut numărul inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv se constată în concret că a crescut numărul inculpaţilor faţă de care în cursul urmăririi penale a fost luată măsura arestării preventive cu 46,67%, ceea ce relevă gravitatea faptelor deduse judecăţii.
Inculpaţii arestaţi preventiv reprezintă 37,94% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată.
Rechizitoriile reprezintă 6,4% din soluţiile pe fond emise.
Orientarea activităţii spre finalizarea prin rechizitoriu a unor cauze complexe rezultă şi din faptul că instanţele au fost sesizate cu 81 infracţiuni din care, 50 de corupţie, 4 în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi 5 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
Referitor la calitatea persoanelor trimise în judecată se constată că printre cei 58 de inculpaţi sunt: 2 magistraţi (1 prim procuror şi 1 judecător), 1 ofiţer de poliţie, 1 consilier judeţean, 2 primari de comună, 3 directori de şcoli, 1 medic expert al asigurărilor sociale (şef serviciu Expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă din cadrul Casei de Pensii a Judeţului).

Prin rechizitorii s-a reţinut un prejudiciul material total, cauzat prin infracţiunile împotriva bugetelor Comunităţilor Europene, în sumă de 1.416.640 lei şi un cuantum total de 674.980 lei ca obiect al infracţiunilor de corupţie. Au fost instituite măsuri asiguratorii asupra sumelor de bani şi bunuri în valoare totală de 2.091.620 lei.
De asemenea, este de remarcat faptul că, pentru prima dată au fost realizate activităţi ale investigatorilor sub acoperire autorizate şi pe teritoriul altei ţări din spaţiul european, pe calea unei comisii rogatorii mixte româno-ungare.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună, din cele 159 cauze soluţionate în 55 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 10 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, ceea ce relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase în soluţionare.
Deşi a crescut numărul cauzelor nesoluţionate la 125 (faţă de 115 în anul 2009), a scăzut numărul cauzelor vechi, fiind nesoluţionate 54 cauze care depăşesc termenul de 1 an de la prima sesizare (62 în anul 2008), reprezentând o pondere de 19,02% din totalul dosarelor de soluţionat şi 16 cauze depăşesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (12 cauze în anul 2009).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că există 1 infirmare a soluţiei, din oficiu, de către procurorul ierarhic (2 infirmări pe calea controlului ierarhic, în anul 2009) şi nu există soluţii de redeschidere a urmăririi penale.
Nu s-a dispus prin hotărâri definitive achitarea sau restituirea cauzei la procuror.

Prin 10 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 27 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată timp de 10 luni cu 5 posturi de procuror ocupate (din 6 posturi prevăzute în organigramă), iar ultimele două luni cu 4 procurori. De asemenea, deşi 1 procuror a desfăşurat exclusiv activitate judiciară, datorită frecventei suprapuneri a cauzelor pe rolul instanţelor din patru judeţe şi datorită distanţei până la cea mai îndepărtată instanţă (peste 300 km.), a fost afectată şi activitatea pe sectorul de urmărire penală, prin întreruperea sistematică a activităţilor programate în vederea perticipării la şedinţele de judecată.
Se constată astfel un volum mediu de circa 40 cauze soluţionate/procuror şi de circa 42 cauze rămase în lucru /procuror (datele au în vedere cauze soluţionate de 4 procurori care au realizat în medie activitate de urmărire penală, respectiv cei 3 procurori aflaţi în activitate la finele anului şi care efectuează urmărire penală).

În concluzie, activitatea desfăşurată a fost dinamică şi eficientă, a înregistrat creşteri semnificative la majoritatea indicatorilor statistici, inclusiv în ce priveşte numărul cauzelor vechi nesoluţionate, chiar dacă a existat şi un deficit de personal.

Dintre cauzele importante soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul Teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr. 111/P/2009 din 19 ianuarie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului T.P. (primar al comunei) cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C.pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reţinut că, în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2009, inculpatul T.P. a pretins de la doi denunţători peste 10.000 de euro, din care a primit efectiv suma de 5.000 de euro, pentru ca, prin influenţa pe care afirma că o are asupra funcţionarilor din cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare, Direcţia Silvică, Ocolul Silvic, Apele Române şi Garda de Mediu, să îi determine pe aceştia să emită actele necesare desfăşurării activităţii de exploatare a unei cariere de piatră, situate pe raza comunei.
Pentru recuperarea sumei de 5.000 de euro avansată de unul dintre denunţători şi remisă efectiv inculpatului T.P., procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unei sume de bani şi a unui imobil aparţinând inculpatului.
  • Prin rechizitoriul nr. 40/P/2009 din 6 aprilie 2010 Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, şi anume M.A.V.(prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen., R.P. (judecător la Judecătorie) pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C.pen., R.V. şi S.V. pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reţinut că, în cursul lunilor aprilie - mai 2009, inculpata M.A.V., în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie, a acceptat şi primit de la inculpatul S.I. edificarea cu titlu gratuit a unui pod peste pârâul din comună, lângă un complex turistic, la casa de vacanţă a inculpatei, în valoare de 30.000 de lei. În schimb, inculpata a promis că va interveni pe lângă inculpatul R.P., judecător la Judecătorie, pentru a-l determina să pronunţe o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului S.I. într-o cauză civilă în care acesta din urmă avea calitatea de reclamant.
De asemenea, în cursul lunilor mai - iunie 2009, inculpata M.A.V. a pretins şi a primit de la inculpatul R.V. suma de 2.000 lei pentru ca, prin exercitarea influenţei de care afirma că se bucura asupra unor magistraţi de la instanţele şi parchetele din judeţ, să intervină la aceştia pentru a obţine o soluţie favorabilă în cauza penală în care fratele inculpatului R.V. era cercetat penal în stare de arest preventiv pentru infracţiunea de viol.
La data de 21 mai 2009, inculpata M.A.V. l-a determinat pe judecătorul R.P. să redacteze o încheiere într-o cauză penală, în care să menţioneze în locul său numele unui alt procuror de şedinţă pentru a ascunde o stare de incompatibilitate a inculpatei în respectiva cauză penală, stare atrasă de faptul că avocat în proces era chiar fiul inculpatei. La data de 25 mai 2009, R.P. a redactat încheierea respectivă în sensul solicitat de inculpata M.A.V.
În cauză a fost luată măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de 3.700 euro şi 3.400 lei aparţinând inculpatei M.A.V.
Măsura arestarea preventivă a inculpatei M.A.V. pe termen de 29 de zile dispusă de Curtea de Apel, a fost înlocuită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu obligarea de a nu părăsi ţara.
  • La data de 9 septembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 86/P/2010, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 20 inculpaţi, din care 4 în stare de arest preventiv, pentru comiterea unor fapte de corupţie (dare şi luare de mită, trafic şi cumpărare de influenţă) în legătură cu fraudarea examenelor de bacalaureat din anii 2009 şi 2010 de la nivelul municipiului.
Astfel, au fost trimişi în judecată R.I. (director al unui Grupul Şcolar din municipiu) arestat preventiv pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. coroborat cu art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., V.I. (director adjunct la Colegiul tehnic din municipiu) arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. coroborat cu art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., C.I. (profesor universitar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean) arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. coroborat cu art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., A.D. (director al altui Grupul Şcolar din municipiu şi director adjunct la un Liceu din municipiu) arestat preventiv pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.V.G. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, M.H. pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen., M.M, pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., M.C., R.T.D., M.E. şi R.S.M. pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., M.O.G. pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., T.M.C., C.P., F.I.P. şi N.S. pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., D.M., C.A., M.I.A. şi M.V. pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C. pen.

S-a reţinut în fapt că, în scopul obţinerii unor câştiguri materiale, totalizând peste 30.000 de euro, în perioada iunie 2009 - iunie 2010, inculpaţii R.I., V.I., C.I. şi A.D. s-au implicat în fraudarea examenelor de bacalaureat, sesiunile de vară şi toamnă ale anului 2009 şi din vara anului 2010.În concret, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 250 euro şi 350 de euro pentru fiecare probă scrisă, sume pretinse şi primite de la un număr de 61 de candidaţi, inculpaţii, cadre didactice, au promis că le vor înlesni acestor candidaţi promovarea în mod fraudulos a bacalaureatului. Pentru a asigura reuşita celor promise, inculpaţii s-au implicat în comiterea a nu mai puţin de 164 acte materiale de falsificare a lucrărilor de bacalaureat la probele scrise (între 1 şi 4 probe pentru fiecare candidat), sustragerea lucrărilor originale şi înlocuirea lor cu cele falsificate care au fost predate centrelor zonale de evaluare.
Astfel, în perioada iunie 2009 - iunie 2010, inculpatul R.I., în calitate de director al unui Grupul Şcolar din municipiu, a pretins de la un număr de 33 de candidaţi suma totală de 23.650 euro, din care a primit efectiv suma de 22.350 euro şi 11.100 lei, lăsând să se creadă faţă de aceşti candidaţi că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise. Din banii primiţi, inculpatului i-au revenit 18.550 euro şi 10.000 lei.
De asemenea, în cursul lunii iunie 2009, inculpatul R.I. a dat inculpatului V.I. suma de 2.000 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen al Grupului Şcolar din municipiu, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise, în interesul mai multor candidaţi. Ulterior, în perioada august - septembrie 2009, inculpatul R.I., prin intermediul inculpatului V.I., a remis inculpatului C.I. suma de 1.800 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen de la un Colegiu tehnic din municipiu, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi proveniţi de la Grupul Şcolar amintit.
Pe parcursul derulării examenului de bacalaureat, sesiunile iunie 2009 şi august – septembrie 2009, inculpaţii R.I., V.I. şi C.I. au falsificat, în acest context, un număr de 122 de lucrări, în sensul că au creat aparenţa de legalitate a unor lucrări ce au fost redactate de către candidaţii favorizaţi în alte săli şi în alte condiţii decât cele reglementate de metodologia de examen. Lucrările redactate în sălile oficiale de examen au fost înlocuite de cei trei inculpaţi cu lucrările falsificate. Folosind aceeaşi modalitate, în sesiunea de bacalaureat din luna iunie 2010, cei trei inculpaţi au falsificat un număr de 42 de lucrări de la Centrul de examen al Grupului şcolar amintit. Ca şi în anul anterior, cele 42 de lucrări originale redactate la proba de limba şi literatura română au fost înlocuite cu lucrările falsificate.
De asemenea, în cursul lunii iunie 2010, inculpatul V.I., în calitate de membru al Comisiei de examen de la Centrul de examen al Grupului Şcolar din municipiu, a primit de la doi candidaţi, printre care şi inculpatul M.H., suma de 800 euro pentru ca, în această calitate, să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceştia urmau să le susţină la centrul de examen mai sus-menţionat. Apoi, în cursul lunii august 2009, inculpatul V.I. a pretins şi primit de la mai mulţi candidaţi, printre care şi inculpaţii T.M.C. şi F.I.P., suma totală de 3.400 euro şi 1500 lei, din care a rămas cu suma de 1.600 euro şi 1.500 lei, lăsând să se creadă că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic din municipiu şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat. Ulterior, în cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul V.I. a pretins şi primit de la un candidat suma de 300 euro, lăsând să se creadă că are influenţă şi îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competenţe lingvistice pe care acesta urma să îl susţină la centrul respectiv.
La rândul său, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009, inculpatul C.I. a primit de la inculpaţii R.I., V.I., A.D. suma totală de 4.300 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic amintit, prin încălcarea atribuţiilor pe care le avea, să îi ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi. În acelaşi scop, C.I., în cursul lunii iunie 2010, a acceptat să primească de la inculpaţii R.I. şi A.D. o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret.
De asemenea, în cursul lunii august 2009 şi iunie 2010, inculpatul A.D., în calitate de director la un alt Grup Şcolar din municipiu şi director adjunct al unui Liceul din municipiu, a pretins de la mai mulţi candidaţi suma totală de 14.650 euro, din care a primit suma de 13.950 euro, lăsând să se creadă faţă de candidaţii respectivi că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august - septembrie 2009 şi iunie 2010) şi că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat.
De asemenea, în cursul lunilor iunie 2009 şi august - septembrie 2009, inculpaţii M.M., C.P., T.M.C., F.I.P., M.O.G., şi N.S. au cumpărat, contra unor sume cuprinse între 250 şi 1.000 euro, influenţa pe care inculpaţii R.I., A.D. şi V.I. au pretins că au pe lângă anumiţi membri ai comisiilor de examen de la centrele unde susţineau examenul de bacalaureat. Totodată, aceştia împreună cu inculpaţii M.C., M.E., M.V., R.T.D., R.S.M., C.A., D.M. şi M.I.A. au falsificat lucrările scrise la unele probe în sensul că au redactat alte lucrări în alte săli decât cele de examen şi având la dispoziţie subiectele rezolvate, cunoscând că lucrările originale vor fi înlocuite cu cele falsificate.
  • Serviciul teritorial Oradea, a realizat o activitate bună prin menţinerea numărului de rechizitorii, înregistrând însă scăderi la majoritatea indicatorilor statistici, pe fondul deficitului de 1 procuror (post ocupat prin delegare numai în luna decembrie 2010).
Cantitativ deşi a crescut cu 12,62% numărul cauzelor de soluţionat, a scăzut cu 2,7% numărul cauzelor soluţionate (72 faţă de 74 în anul 2009). A scăzut numărul soluţiilor pe fond dispuse 33, faţă de 50 în anul 2009 (cu 66%), însă din cele 39 de alte soluţii majoritatea, respectiv 33, o reprezintă conexările, ceea ce relevă o creştere a complexităţii cauzelor. S-a constatat creşterea cu 43,25% a dosarelor nesoluţionate (53 faţă de 37 în anul 2009), din care 31 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare.

S-a menţinut numărul actelor de inculpare, fiind emise 8 rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată cu 27,28% mai mulţi inculpaţi (42 inculpaţi comparativ cu 33 în anul 2009) din care 8 inculpaţi arestaţi preventiv (15 arestaţi preventiv, în anul 2009). Totodată s-a înregistrat 1 cauză în care s-a dispus o soluţie de încetare a urmăririi penale, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 202/2010, învinuitul achitând prejudiciul de 39.662 euro.
Prin rechizitorii s-a reţinut săvârşirea a 54 infracţiuni (79 în anul 2009), din care 21 infracţiuni de corupţie, 5 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi 12 infracţiuni de evaziune fiscală. Prin prisma obiectului, 6 rechizitorii au privit infracţiuni de corupţie, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală şi 1 rechizitoriu a avut ca obiect fraudarea fondurilor europene cu un prejudiciu de 112.331 lei.
În ce priveşte calitatea inculpaţilor, se constată că între cei 42 inculpaţi sunt: 1 avocat, 1 lider sindical şi 11 oameni de afaceri.
Rechizitoriile au o pondere de 24,25% din cauzele soluţionate pe fond, indicator explicabil prin aceea că, este structura care a soluţionat pe fond cel mai mic număr de dosare.

Operativitatea soluţionării cauzelor se relevă din faptul că din cele 33 cauze soluţionate pe fond, în 8 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 4 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. A continuat să crească numărul cauzelor nesoluţionate care depăşesc termenul de 1 an de la prima sesizare, care reprezintă 24,80% din cauzele de soluţionat (31 faţă de 13 în anul 2009) şi a celor care depăşesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (17 faţă de 8 în anul 2009), însă dintre acestea un număr de 14 dosare au fost primite ca urmare a declinării după ce urmărirea penală a fost începută, în 6 cauze fiind deja depăşit termenul de 1 an de la începerea urmăririi penale.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că în există 2 cauze în care s-a dispus infirmarea soluţiei şi nu există soluţii de redeschidere a urmăririi penale.
Nu au existat hotărâri definitive restituire a cauzei la procuror.

Prin hotărâre definitivă a fost achitat 1 inculpat arestat preventiv, în temeiul art. 10 lit. a) C.pr.pen, soluţie care apreciem că nu este imputabilă procurorului. De asemenea, alţi 3 inculpaţi au fost achitaţi pe motivul dezincriminării faptei, iar 1 inculpat ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 181 C.pen. Prezentarea soluţiilor de achitare este cuprinsă în Anexa nr. 3.

Prin 2 hotărâri definitive au fost condamnaţi 2 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată timp de 11 luni de 4 procurori (faţă de 5 posturi prevăzute, din care 2 în cadrul Biroului teritorial), iar la începutul lunii decembrie 2010 schema a fost ocupată integral fiind delegat 1 procuror la biroul teritorial.
Volumul mediu este de circa 18 cauze soluţionate/procuror (similar anului precedent şi având în vedere 4 procurori în activitate) şi de circa 10 cauze rămase în lucru /procuror (având în vedere şi procurorul delegat).

În concluzie, activitatea a fost bună, însă trebuie dinamizată, urmând a fi concentrată atenţia spre soluţionarea într-un ritm mai rapid a cauzelor rămase.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr. 20/P/2010 din 28 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpaţi, din care 5 în stare de arest preventiv, şi anume, J.A.I., G.G.S., I.I., O.N., D.I.C., S.R.., B.S. şi N.J., pentru infracţiunile de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. cu aplicarea art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 78/2000, constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii grave de contrabandă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă calificată, prevăzută de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.
S-a reţinut că, în perioada 30 martie - 9 iunie 2010, grupul infracţional coordonat de inculpaţii J.A.I. şi G.G.S., în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a organizat şi introdus în ţară, din Ucraina, 259.500 pachete de ţigări, valoarea de piaţă a acestora fiind de 2.387.400 lei, echivalentul a 565.735 de euro.
În vederea asigurării activităţii infracţionale, inculpaţii au oferit sume importante de bani unor poliţişti de frontieră, care au denunţat faptele şi au cooperat cu organele judiciare pentru identificarea şi prinderea tuturor membrilor reţelei.
S-a reţinut că, în perioada monitorizată, inculpaţii au remis denunţătorilor 5.000 euro şi 24.000 lei, banii fiind predaţi de către denunţători organelor judiciare şi consemnaţi la CEC, conform recipiselor aflate la dosarul cauzei.
  • Prin rechizitoriul nr. 16/P/2010 din 8 iulie 2010, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului K.M.I. (lider al unui sindicat naţional din cadrul unui grup de firme) pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 1 lit. f) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în data de 5 februarie 2010, inculpatul K.M.I., lider de sindicat la grupul de firme, a pretins şi primit suma de 20.000 euro de la un reprezentant legal al acestei societăţi comerciale (denunţător în cauză) pentru a semna Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Unitate, varianta propusă de conducerea firmei. Primirea drept mită a sumei de 20.000 euro a fost disimulată într-un contract de împrumut, încheiat între firmă şi angajatul K.M.I., în condiţiile în care obiectul de activitate al societăţii comerciale este exclusiv transportul intern şi internaţional.
De asemenea, la data de 7 iunie 2010, K.M.I. a mai pretins încă 24.700 euro pentru a încheia un nou Contract Colectiv de Muncă la nivel de Unitate favorabil patronatului, din care să primească un avans de 15.000 euro, restul de 9.700 euro urmând să-i primească după încheierea documentului.
La 15 iunie 2010, inculpatul K.M.I. a fost prins în flagrant după ce a primit suma de 15.000 euro din banii pretinşi, în scopul menţionat mai sus. În cauză au fost luate măsuri asigurătorii.
  • Serviciul teritorial Timişoara a înregistrat creşteri în activitate reliefate la indicatorii privind cauzele de soluţionat, soluţionate, rechizitorii şi inculpaţi trimişi în judecată, în condiţiile în care, pe parcursul anului 2010 a continuat fluctuaţia în rândul procurorilor.
Cantitativ a continuat să crească numărul cauzelor de soluţionat, cu 41,89% (271 faţă de 191, în anul 2009, ceea ce reprezenta o creştere cu 48%) şi cu 11,96% numărul cauzelor soluţionate (103 faţă de 92 în anul 2009). Au scăzut cu 10,6% soluţiile pe fondul cauzei (59 faţă de 66 în anul 2009), însă din cele 44 alte soluţii dispuse, un număr de 27 sunt conexări, ceea ce relevă existenţa unor cauze complexe.
Deşi cauzele soluţionate reprezintă 38,01% din cauzele de soluţionat, se constată că a crescut cu 69,7% numărul cauzelor nesoluţionate (168 faţă de 99 în anul 2009), ce se justifică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (171 faţă 99 în anul 2009).

A crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată şi a celor arestaţi preventiv, prin cele 6 rechizitorii (faţă de 5 în anul 2009) fiind trimişi în judecată 190 inculpaţi (comparativ cu 24 în anul 2009), din care 15 în stare de rest preventiv (niciunul în anul 2009).
Se constată că din cele 6 rechizitorii sunt 3 rechizitorii privind fapte de corupţie, 1 rechizitoriu priveşte infracţiuni asimilate corupţiei, 1 rechizitoriu are ca obiect infracţiuni de înşelăciune şi evaziune fiscală şi 1 rechizitoriu priveşte infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.
De asemenea, prin prisma calităţii persoanelor trimise în judecată printre cei 190 inculpaţi sunt 1 ofiţer de poliţie, 2 primari de comună, 1 viceprimar de comună, 1 secretar de primărie comunală, 1 consilier juridic din cadrul unei Consiliului local al comunei, 1 profesor universitar, 1 director de bancă.
Prin rechizitorii s-a reţinut un prejudiciu total de 10.339.089 lei şi 3.221.907 euro (comparativ cu 23.145.134 lei în anul 2009), pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asiguratorii în valoare de 372.746 lei.
Rechizitoriile reprezintă 18,19% din cauzele soluţionate pe fond, însă este un indicator explicabil în condiţiile scăderii soluţiilor pe fond emise.

Operativitatea a înregistrat scăderi evidente, în 15 din cauzele soluţionate fiind depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 2 cauze cel de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Au rămas nesoluţionate 69 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (faţă de 13 în anul 2009), reprezentând 25,47% din cauzele de soluţionat, iar 17 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (comparativ cu 1 cauză în anul 2009).

Calitatea activităţii de urmărire penală a fost bună, întrucât există 1 infirmare a soluţiei dispusă de către instanţa de judecată şi nu există redeschideri ale urmăririi penale, nici hotărâri definitive de achitare ori restituire a cauzei la procuror.

Prin 2 hotărâri definitive au fost condamnaţi 3 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu toate cele 4 posturi de procuror ocupate cu o relativă continuitate întrucât, faptic, 2 procurori au activat pe parcursul întregului an, 1 procuror şi-a încetat activitatea la începutul lunii decembrie, dată la care a fost numit un alt procuror, iar 1 procuror s-a pensionat la jumătatea anului, dată la care a fost numit un alt procuror. Totodată, 1 procuror a desfăşurat activitate preponderent judiciară Se constată, prin urmare, un volum mediu de circa 34 cauze soluţionate/procuror şi de circa 56 cauze rămase în lucru /procuror .

În concluzie, a fost îmbunătăţită activitatea pe o serie de paliere, pe fondul înregistrării unei creşteri semnificative a dosarelor de soluţionat şi a celor nou intrate, au fost soluţionate mai multe cauze în timp ce rechizitoriile, care s-au menţinut aproape la acelaşi nivel, au privit cauze mai complexe, fiind serviciul cu cel mai mare număr de inculpaţi trimişi în judecată, inclusiv în stare de arest preventiv. În acest context, numărul cauzelor soluţionate pe fond a scăzut, există un număr mare de cauze nesoluţionate şi a crescut numărul cauzelor vechi, aspecte care trebuie să fie avute în vedere în perioada următoare, pe fondul realizării unei stabilităţi a personalului în activitate.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Timişoara, prin rechizitoriul nr. 90/P/2009 din data de 22 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată 8 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, respectiv, inculpaţii B.A. (primar al comunei) pentru infracţiunile de luare de mită în formă calificată şi trafic de influenţă, prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 şi art. 257 C.pen., B.S.I. (consilier administrativ al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, M.F. (consilier juridic al Consiliului Local al comunei) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, L.Gh.A. (secretar al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, S.I. (viceprimar al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, B.N. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, G.A.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi G.M. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 26 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul B.A., în calitatea sa de primar al comunei, cu ajutorul inculpaţilor B.S.I., M.F., L.Gh.A., S.I. şi B.N., a pretins de la omul de afaceri D.R.D., înainte de termenul din 4 decembrie 2009, fixat de Tribunal pentru judecarea unui litigiu în contencios administrativ, suma de 50.000 euro ca mită, negociind şi reducându-şi pretenţiile la 47.000 euro, pentru a semna contractul de asociere în participaţiune dintre Consiliul Local al comunei şi o societate comercială, având ca obiect realizarea unei investiţii turistice în zonă, şi pentru a susţine ulterior, în cadrul Consiliului Local, propuneri de hotărâri favorabile acestei societăţi comerciale şi a-i elibera autorizaţiile şi avizele necesare edificării unei pârtii de schi şi a instalaţiilor aferente.
Din suma negociată ca mită, inculpatul B.A. a primit trei tranşe în sumă de: 17.000 euro de la inculpatul G.A.I., 3.000 euro de la inculpatul G.M. şi 5.000 euro de la denunţătorul D.R.D.
  • Prin rechizitoriul nr. 65/P/2010 din 20 august 2010, Serviciul teritorial Timişoara a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpaţi, din care primii 3 în stare de arest preventiv, respectiv, a inculpaţilor S.Gh. (profesor universitar la o Universitate privată din municipiu şi membru în Comisia de licenţă a Facultăţii de Drept) pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, G. N. (director al Muzeului de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă) pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, T.E. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.A.I., H.I., L.M., S.I., Ţ.N.F. şi V.A.S. pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, inculpatul S.Gh., în calitatea sa de profesor universitar la o Universitate privată din municipiu şi membru în comisia de licenţă a Facultăţii de Drept, a pretins şi primit, prin intermediul inculpaţilor G.N. şi T.E., de la un număr de 35 de studenţi, câte 1.500 euro, în total suma de 52.500 euro, în schimbul căreia şi-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, ce decurg din calitatea sa de membru în comisia de examen, în sensul că i-a favorizat pe aceştia să promoveze examenul de licenţă prin acordarea unor note şi rezultate mult mai mari decât cele cuvenite.
Ceilalţi şase inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, pentru aceea că, în calitate de studenţi la Facultatea de Drept din cadrul aceleiaşi Universităţi, au oferit şi au remis inculpatului S.Gh. câte 1.500 euro, pentru a promova în mod fraudulos examenul de licenţă, aceştia nedenunţând săvârşirea infracţiunii până la sesizarea organelor de urmărire penală.
  • Serviciul teritorial Timişoara, prin rechizitoriul nr. 23/P/2009 din 12 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 169 de inculpaţi, din care 8 în stare arest preventiv.
Astfel au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii S.D.M. (director la Agenţia unei Sucursale Bancare) pentru luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen.(2 infracţiuni) şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., N.D. şi B.F. (administratori ai unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen., asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. şi spălare a banilor prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, J.F.A. şi A.D.V. (administratori ai unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. şi asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., G.L.D. şi G.I.M. pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. şi asociere pentru comiterea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., şi R.P.D. pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. şi asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C. pen.
Pe lângă aceşti inculpaţi s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor M.E. şi S.V. (consilieri de credit retail la Agenţia unei Sucursale Bancare) pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481 şi asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., B.D.A., P.A.C. şi C.L. pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzut de art. 288 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzut de art. 290 C. pen.
Totodată, au mai fost trimişi în judecată un număr de 157 de inculpaţi pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

S-a reţinut în fapt că, în perioada 2007 - 2009, inculpatele S.D.M., S.V. şi M.E., prima în calitate de director, iar celelalte două în calitate de consilieri de credit retail la Agenţia unei Sucursale bancare, au aprobat acordarea de credite mai multor persoane (dintre care au fost trimise în judecată 159 prin acest rechizitoriu), cu încălcarea normelor interne ale băncii, a responsabilităţilor şi limitelor de autoritate stabilite prin fişa postului. Beneficiarii creditelor au folosit în acest scop adeverinţe de salariu şi contracte de muncă false, din care rezulta că erau angajaţi ai mai multor societăţi comerciale. Banii obţinuţi din creditele astfel acordate au fost remişi inculpaţilor N.D., B.F., A.D.V. şi J.F.A., administratori ai mai multor firme din judeţ, aceştia fiind şi cei care au întocmit documentele false. Beneficiarii creditelor au primit în schimb sume de bani cuprinse între 300 euro şi 1.500 euro. În demersul lor, inculpaţii mai sus-menţionaţi au fost ajutaţi de inculpaţii R.P.D., G.L.D. şi G.I.M.
Prejudiciul total cauzat băncii, pentru care aceasta s-a constituit parte civilă în cauză, este de 2.195.445,63 euro şi 4.355.852,52 lei.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii asupra unor bunuri identificate a fi în proprietatea inculpatelor S.D.M., M.E., B.F., N.D., precum şi altor doi inculpaţi trimişi în judecată în stare de libertate.
Cu privire la infracţiunile de luare de mită reţinute în sarcina inculpatei S.D.M., s-a reţinut că, aceasta a primit de la inculpatul B.F. un autoturism marca Audi A4 şi un laptop, în scopul de a-l ajuta să obţină credite prin intermediul unor persoane interpuse, în folosul acestuia, încălcându-şi astfel atribuţiile de serviciu.
În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, reţinută în sarcina inculpaţilor B.F. şi N.D., s-a stabilit că aceştia au folosit sumele de bani obţinute în mod fraudulos în firmele administrate de ei, cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită a acelor sume de bani şi de a le da o aparenţă de realitate şi legalitate.
  • Serviciul teritorial Suceava a înregistrat un regres în activitate, dacă avem în vedere faptul că au crescut cauzele de soluţionat în timp ce cauzele soluţionate s-au menţinut la un nivel apropiat de cel înregistrat în anul 2009, iar numărul rechizitoriilor şi al inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut. Situaţia este însă justificată obiectiv de fluctuaţia de personal, din cele 4 posturi de procuror prevăzute, numai 2 procurori desfăşurând activitatea pe parcursul întregului an, 1 post de procuror fiind ocupat numai trei trimestre, cu fluctuaţie (1 procuror primul semestru şi alt procuror în ultimul trimestru).
Cantitativ au crescut cu 13,58% cauzele de soluţionat (184 faţă de 162 în anul 2009) şi cu numai 2,6% cauzele soluţionate (79 comparativ cu 77). A scăzut cu 28,78% numărul cauzelor soluţionate pe fond (47 faţă de 66 în anul 2009), însă se remarcă faptul că din cele 32 alte soluţii dispuse, mai mult de jumătate (18) sunt conexări, ceea ce denotă o creştere a complexităţii cauzelor. A crescut cu 23,53% numărul cauzelor rămase nesoluţionate şi cu 54,29% a cauzelor vechi, acestea din urmă reprezentând 29,35% din cauzele de soluţionat.

A scăzut numărul rechizitoriilor şi a inculpaţilor trimişi în judecată, fiind întocmite 6 rechizitorii privind 16 inculpaţi, comparativ cu 8 rechizitorii cu 20 inculpaţi, în anul 2009. A fost trimis în judecată 1 inculpat în stare de arest preventiv (niciunul în 2009).

Rechizitoriile reprezintă 12,77% din totalul cauzelor soluţionate pe fond, indicator pe care nu îl considerăm relevant având în vedere numărul relativ mic al soluţiilor pe fond dispuse.
Prin actele de inculpare s-a reţinut săvârşirea a 42 infracţiuni (44 infracţiuni în 2009), din care: 5 de corupţie, 7 asimilate infracţiunilor de corupţie, 10 infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, 5 infracţiuni de evaziune fiscală, 5 infracţiuni de spălarea banilor şi 10 infracţiuni prevăzute de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Din cele 6 rechizitorii, un număr de 2 privesc infracţiuni de corupţie, 2 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni asimilate celor de corupţie şi 2 rechizitorii privesc infracţiuni de evaziune fiscală.
În ce priveşte calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 16 inculpaţi sunt: 3 ofiţeri de poliţie judiciară, 3 lucrători vamali, 1 executor judecătoresc, 1 consilier juridic şi 8 oameni de afaceri.

Operativitatea soluţionării cauzelor este relevată de faptul că, din cele 79 cauze soluţionate, în 24 a fost depăşit termenul de 1 an de la sesizare, iar 1 cauză a fost soluţionată cu depăşirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Creşterea continuă a numărului cauzelor rămase nesoluţionate, la 105 (de la 85 în anul 2009, respectiv 51 în anul 2008), din care 54 mai vechi de 1 an de la prima sesizare (faţă de 35 în anul 2009), respectiv 1 cauză mai veche de 6 luni de la începerea urmăririi penale (2 în anul 2009) se datorează şi unor cauze obiective referitoare la numărul dosarelor rămase din anul precedent şi a celor nou intrate, pe fondul fluctuaţiei de personal aflat în activitate.

Referitor la calitatea actelor de urmărire se constată că a existat 1 infirmare a soluţiei, dispusă de procurorul ierarhic şi nu au existat redeschideri ale urmăririi penale, soluţii definitive de achitare ori restituire a cauzei la procuror.
Nu au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare în cauze în care rechizitoriile au fost întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu deficit de personal şi o relativă continuitate, deşi cele 4 posturi de procuror prevăzute au fost ocupate, faptic 2 procurori au activat pe parcursul întregului an.
Se constată, prin urmare, un volum mediu de circa 26 cauze soluţionate/procuror şi de circa 35 cauze rămase în lucru /procuror. Faptic, cei doi procurori aflaţi permanent în activitate au avut un volum mediu de circa 36 dosare soluţionate.

În concluzie, activitatea a fost relativ bună raportat la deficitul de personal, întrucât cauzele soluţionate prin rechizitoriu au fost complexe, s-a menţinut aproape la acelaşi nivel numărul cauzelor soluţionate, însă s-a înregistrat regres la ponderea soluţiilor pe fond emise şi la numărul dosarelor rămase nesoluţionate. Trebuie să fie dinamizată activitatea pe toate aceste paliere în condiţiile stabilizării structurii de personal.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr. 45/P/2007 din 16 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpaţi, şi anume, inculpaţii H.C. (împuternicit a două societăţi comerciale), Ş.Ş. (administrator la o societate comercială) şi Ş.A. (împuternicit să administreze o societate comercială) pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C.pen. şi spălarea banilor, prevăzută de art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr. 656/2002, respectiv O.I. (împuternicit a două societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen. şi spălarea banilor, prevăzută de art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr. 656/2002 şi S.S. (angajat al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen. şi complicitate la infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr. 656/2002.
În rechizitoriu s-a reţinut că, în perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, persoanele inculpate au creat un circuit financiar prin care o societate comercială „la vedere” a intrat în relaţii comerciale cu trei societăţi fantomă, controlate în totalitate de membrii grupului, în scopul simulării unui circuit comercial de circulaţie a mărfurilor (produse cerealiere), prin care s-a urmărit sustragerea de la plata TVA şi a impozitului pe profit, având ca rezultat producerea unui prejudiciu de 1.987.822 euro bugetului consolidat al statului.
Prin intermediul societăţii comerciale „la vedere”, persoanele inculpate au desfăşurat diverse activităţi comerciale producătoare de venituri, care s-au reflectat în bilanţurile contabile şi care erau raportate organelor fiscale.
Mai mult, pentru obţinerea unor câştiguri suplimentare, prin intermediul societăţilor comerciale fantomă (asupra cărora deţineau în totalitate controlul), au denaturat raportul dintre veniturile şi cheltuielile reale ale societăţii „la vedere”, înregistrând în contabilitatea acesteia din urmă, pe baza unor documente fiscale fictive (facturi şi borderouri de achiziţie), operaţiuni comerciale nereale privind achiziţia unor mărfuri, care au avut drept rezultat micşorarea profitului şi, pe cale de consecinţă, diminuarea obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.
Reciclarea fondurilor provenite din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală (sume constând în impozitele şi taxele sustrase la plată) la societatea „la vedere”, în perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, s-a concretizat prin aceea că veniturile provenite din activitatea infracţională au fost transferate în conturile bancare ale societăţilor fantomă, controlate în totalitate de membrii grupului, de unde au fost retrase integral (parţial în numerar direct la ghişeu sau transferate în conturile de card şi ridicate în numerar), după care reintroduse şi amestecate cu fonduri legitime ale societăţii „la vedere”, ca fiind aport social, în scopul ascunderii provenienţei.
Prejudiciul a fost parţial recuperat prin măsurile asiguratorii dispuse.
  • Prin rechizitoriul nr. 82/P/2010 din 12 noiembrie 2010, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.F. (ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Biroului Poliţiei de ordine publică rurală. Compartimentul criminalitate judiciară) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi V.F. (ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Biroului Poliţiei de ordine publică rurală, Compartimentul criminalitate judiciară) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, M.F. în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, la data de 20 octombrie 2010, a pretins suma de 1.000 euro de la persoana denunţătoare A.A. pentru a nu se sesiza din oficiu cu privire la comiterea unei infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (art. 198 C.pen.).
Coinculpatul V.F. a contribuit la săvârşirea faptei de luare de mită în forma complicităţii, prin confirmarea activităţilor inculpatului M.F. prezentate persoanei denunţătoare A.A. şi care constituie o înlesnire/ajutor dat în orice mod, în accepţiunea art. 26 C. pen.
Suma de 1.000 euro a fost dată de persoana denunţătoare A.A. inculpatului M.F. la data de 21 octombrie 2010 în biroul acestuia.
  • Serviciului teritorial Târgu Mureş a înregistrat scăderi la majoritatea indicatorilor statistici, însă considerăm că rezultatele sunt justificate de faptul că în anul 2010 aproape întreaga echipă de procurori a fost schimbată, din cele 4 posturi prevăzute, doar 1 procuror desfăşurând activitatea pe parcursul întregului an, în timp ce ceilalţi 3 procurori, toţi proveniţi de la alte parchete, au început activitatea la diferite date (mai, august şi octombrie 2010).
Faptic, timp de 3 luni (februarie-aprilie) au fost în activitate 3 procurori (întrucât procurorul şef al serviciului s-a pensionat la sfârşitul lunii ianuarie 2010), timp de 2 luni au fost în activitate 2 procurori (2 procurori au plecat în luna iulie la alte parchete, iar în luna august a fost delegat 1 procuror), iar 3 luni au fost în activitate 4 procurori (1 procuror fiind delegat din luna octombrie). Astfel, timpul necesar cunoaşterii dosarelor în vederea continuării anchetelor a afectat preponderent rezultatele de ansamblu ale colectivului.
La finalul anului 2010 s-a reuşit o stabilizare personalului, toate cele 4 posturi de procuror fiind ocupate, 3 prin numire şi 1 prin delegare.

Cantitativ a crescut cu 9,09% numărul cauzelor de soluţionat (108 faţă de 99 în anul 2009), însă a scăzut cu 13,84% numărul celor soluţionate (56 faţă de 65 în anul 2009), din care 36 soluţii pe fondul cauzei (52 în anul 2009). Se constată însă că din cele 20 dosare în care soluţiile nu privit fondul cauzei o pondere importantă o prezintă soluţiile de conexare (18 faţă de 7 în anul 2009), ceea ce relevă existenţa unor cauze complexe. A crescut cu 52,95% numărul cauzelor nesoluţionate (52 faţă de 34), însă se observă o preocupare pentru soluţionarea cauzelor vechi întrucât a crescut cu 2,94% ponderea acestora în totalul cauzelor de soluţionat (25 din 108 cauze de soluţionat, reprezentând 23,15%, comparativ cu 20 din 99 cauze de soluţionat în anul 2009, reprezentând 20,21%).
Numărul rechizitoriilor şi al inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut, fiind emise 5 rechizitorii privind 8 inculpaţi (faţă de 7 rechizitorii privind 31 inculpaţi în anul 2009), niciunul dintre aceştia nefiind trimis în judecată în stare de arest preventiv (similar anului 2009). Faţă de 10 învinuiţi s-au aplicat dispoziţiile art. 181 C.pen. (26 în anul 2009).
Rechizitoriile reprezintă 13,89% din soluţiile dispuse pe fondul cauzei, indicator pe care nu îl considerăm relevant având în vedere numărul mic al soluţiilor pe fond dispuse.

Din cele 5 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni de corupţie, 2 rechizitorii au privit infracţiuni asimilate celor de corupţie, iar 2 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu total de 404.735,78 lei, fiind luate măsuri asiguratorii în valoare de 82.633 lei, corespunzător prejudiciului nerecuperat.
Prin prisma calităţii inculpaţilor, între cei 8 inculpaţi trimişi în judecată sunt: 1 primar de comună, 1 comisar Gardă de Mediu şi 1 poliţist.

Operativitatea s-a menţinut în parametrii asemănători anului 2009, în 25 de cauze nesoluţionate fiind depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (20 în anul 2008), reprezentând 23,15% din cauzele de soluţionat, iar în 4 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (6 în anul 2009).
Referitor la operativitatea cauzelor soluţionate se constată că în 10 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 3 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 4 infirmări ale soluţiei, dispuse de procurorul ierarhic şi nu există redeschideri ale urmăririi penal.
Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror..

Instanţele, au dispus achitarea definitivă faţă de 2 inculpaţi, din care 1 inculpat arestat preventiv, în temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen.. Alţi 7 inculpaţi au fost achitaţi pe motivul dezincriminării faptelor.
Apreciem că într-un caz trimiterea în judecată a 1 inculpat, în stare de libertate, este imputabilă procurorului, aşa cum rezultă din prezentarea ce se regăseşte în Anexa nr. 3.

Prin 3 hotărâri definitive au fost condamnaţi 3 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile întocmite de acest serviciu teritorial.

Activitatea a fost desfăşurată cu deficit de personal şi lipsă de continuitate, întrucât colectivul de procurori s-a schimbat aproape în totalitate, prin pensionarea la începutul anului a procurorului şef şi plecarea la alte parchete a 2 procurori spre finele primului semestrul. Practic 1 procuror a desfăşurat permanent şi cu continuitate activitatea, celelalte 3 posturi vacante fiind ocupate de procurori veniţi de la alte parchete, pe parcursul anului (din care unul abia în ultimul trimestru).
Se constată un volum mediu de circa 19 cauze soluţionate/procuror (care este mai mare decât în anul precedent) şi de circa 17 cauze rămase în lucru /procuror, dacă am considera că în medie au desfăşurat activitate 3 procurori, deşi, aşa cum am arătat e greu de cuantificat.

În concluzie, apreciem ca fiind bună activitatea desfăşurată raportat la lipsa de continuitate, deficitul şi schimbarea colectivului de procurori, întrucât au fost emise un număr de 5 rechizitorii, având un obiect diversificat, şi s-a menţinut în parametrii anului anterior numărul dosarelor vechi rămase nesoluţionate, ceea ce constituie premise pentru îmbunătăţirea activităţii în anul 2011.

Dintre cauzele soluţionate prin rechizitoriu, exemplificăm:
  • Serviciul teritorial Târgu Mureş, prin rechizitoriul nr. 65/P/2009 din 3 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului O.S.L.F. (comisar la Garda Naţională de Mediu, Comisariatul General) pentru 2 infracţiuni de luare de mită, prevăzută de art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) şi (2) C. pen.
În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în perioada 4 noiembrie - 12 noiembrie 2009, în calitate de comisar la Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul General, aflat în control la societăţi comerciale din judeţ, a pretins, de la denunţătorul M.A., administrator de fapt al unei societăţi comerciale, sume de bani, suma de 1.000 euro, pentru a nu-l sancţiona contravenţional cu amendă în lipsa autorizaţiei de mediu şi a primit suma de 500 euro, ulterior urmând să primească diferenţa de 500 euro (prin virarea într-un cont bancar).
La data de 4 noiembrie 2009, în aceeaşi calitate, aflat în control la o altă societate comercială, a pretins, de la martorul K.S., administratorul societăţii, suma de 10.000 lei, pentru a nu-l sancţiona contravenţional cu amendă în lipsa autorizaţiei de mediu la pensiune, una din cele două activităţi pe care firma le avea menţionate în certificatul constatator.
  • Prin rechizitoriul nr. 39/P/2008 din data de 9 iunie 2010, Serviciul teritorial Târgu Mureş a dispus trimiterea în judecată, a 2 inculpaţi, respectiv C.I. (funcţionar public cu atribuţii de conducere şi control - director la Complexul de Sport şi Agrement din cadrul Primăriei municipiului) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (2 infracţiuni, în total 4 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată (9 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (2 infracţiuni, în total 7 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată (14 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., fals intelectual prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen. şi uz de fals prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. şi P.A.M. (reprezentant al unei societăţi comerciale, administrator de fapt al altei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (3 infracţiuni, în total 16 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., evaziune fiscală în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit.b) din Legea nr. 241/2005 şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen.
În sarcina inculpatului C.I. s-a reţinut că, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de funcţionar public cu atribuţii de conducere şi control – director la Complexul de Sport şi Agrement din cadrul Primăriei municipiului, cu ştiinţă, a îndeplinit în mod defectuos un act (a acţionat în cadrul îndatoririlor de serviciu necorespunzător conţinutului acestora), în sensul că, deşi avea ca atribuţii de serviciu administrarea, gestionarea şi controlul întregului patrimoniu al complexului, a acceptat la plată lucrări neexecutate cu ocazia derulării contractului de execuţie de lucrări din 16 august 2004 şi a actului adiţional la contract din 12 aprilie 2005, ambele având ca obiect „Reparaţii şi amenajări la bazinul de canotaj, cămine de golire şi conducta în aval”, prin semnarea a 2 facturi, în valoare de 49.983,40 lei (cu TVA) şi respectiv, în valoare de 24.526 lei (cu TVA), emise de societatea contractantă şi a solicitat achitarea acestora prin referate şi ordonanţări de plată. În acest mod a obţinut pentru societatea comercială un avantaj patrimonial (plata unor lucrări neexecutate) iar, pentru sine, piese de schimb auto de la altă societate comercială, în valoare de 1.532 lei (bunuri achitate din fondurile obţinute de societatea comercială în urma încasării contravalorii lucrărilor de construcţii neexecutate) şi cauzând patrimoniului Primăriei municipiului o pagubă în sumă de 74.509,40 lei.
De asemenea, inculpatul C.I., în mod repetat, în aceeaşi modalitate, a acceptat la plată lucrări neexecutate cu ocazia derulării a două contracte de execuţie de lucrări din 31 mai 2006 şi din 10 aprilie 2007, încheiate cu altă societate comercială, prin semnarea a două facturi fiscale, în sumă de 11.880 le , respectiv, în sumă de 49.806,07 lei şi a solicitat plata contravalorii acestora prin referate şi ordonanţări de plată. În acest mod a obţinut un avantaj patrimonial pentru societatea comercială amintită (plata lucrărilor neexecutate) şi a cauzat o pagubă patrimoniului Primăriei municipiului în sumă de 61.686,07 lei. Tot în acelaşi mod, în perioada 17 septembrie 2006 – 30 august 2007, inculpatul C.I., a acceptat la plată lucrări neexecutate cu ocazia derulării a trei contracte de execuţie de lucrări şi a cinci comenzi de execuţie lucrări, încheiate cu o altă societate comercială, prin semnarea a nouă facturi fiscale cu menţiunea „bun de plată” şi a solicitat achitarea acestora prin referate şi ordonanţări de plată. Astfel, a obţinut un avantaj pentru societatea comercială amintită, prin plata lucrărilor neexecutate, şi a cauzat patrimoniul Primăriei municipiului o pagubă în sumă de 265.873,34 lei.
Pentru a realiza activitatea infracţională inculpatul C.I. a întocmit situaţii de lucrări false şi facturi fiscale false, prin care atesta nereal conţinutul lucrărilor executate. Totodată, inculpatul C.I., pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în cursul urmăririi penale, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi a semnat adresa din data de 14 iulie 2006, în care cu ştiinţă a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru a demonstra că lucrările au fost efectuate. Adresa cu conţinut nereal a fost utilizată de inculpat în cursul urmăririi pena, prin predarea acesteia expertului C.M., cu ocazia efectuării expertizei tehnice în construcţii, cunoscând că este falsă. Organele de urmărire penală au identificat la dosarul de licitaţie adresa cu acelaşi număr, având un alt conţinut.
În sarcina inculpatului P.A.M. s-a reţinut că, în calitate de reprezentant legal, administrator împuternicit conform procurorii speciale, al unor societăţi comerciale, cu ocazia derulării contractelor de execuţie lucrări încheiate cu Primăria municipiului, a întocmit şi a pus la dispoziţia inculpatului C.I. situaţii de plată fictive şi facturile fiscale fictive pentru obţinerea plăţii contravalorii lucrărilor neefectuate, cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat. De asemenea, în aceeaşi calitate, inculpatul P.A.M., în cursul anului 2005, a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat de 8672,15 lei, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale prin diminuarea impozitului pe profit în urma înregistrării achiziţiei fictive de materiale cu suma de 2626,15 lei şi deducând nejustificat TVA-ul pentru fiecare factură în valoare de 3.119 lei. Totodată, inculpatul P.A.M. a omis înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate ca urmare a lucrărilor efectuate pentru Primăria municipiului, nefiind înregistrată în contabilitate o factură fiscală în sumă de 24.526 lei, efectul fiscal fiind sustragerea de la plata impozitului de profit cu 3.297,61 lei şi a TVA-ului cu 3.916 lei.
Astfel, cu ocazia derulării contractului de execuţie lucrări, inculpatul P.A.M. l-a ajutat pe inculpatul C.I., prin întocmirea şi punerea la dispoziţia acestuia facturilor fiscale, obţinând un avantaj patrimonial pentru această societate, constând în plata unor lucrări neexecutate, dar şi un avantaj pentru inculpatul C.I., constând în piese de schimb auto de la o societate comercială, în valoare de 1.532 lei.
Prejudiciul cauzat avutului public se ridică la suma de 417.954,57 lei şi au fost luate măsuri asigurătorii în cauză până la concurenţa acestei sume.

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2010 de Serviciile teritoriale ale direcţiei sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.6. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

Direcţia Naţională Anticorupţie are competenţa exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracţiunile prevăzute de art. 181- 185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
Activitatea de urmărire penală pe acest segment specific a continuat şi în anul 2010 să fie realizată de Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, organizat în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei, care instrumentează cauzele în care activitatea infracţională are întindere naţională ori de o complexitate deosebită, precum şi de Serviciilor teritoriale ale direcţiei, care soluţionează celelalte cazuri de fraudare a fondurilor europene, comise pe raza lor teritorială.
Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene are în atribuţii şi monitorizarea activităţii în ansamblu desfăşurate pe acest segment, gestionând baza de date constituită pe acest domeniu şi realizând, periodic, analize şi informări privind rezultatele obţinute, care au fost comunicate celorlalte instituţii implicate în lupta împotriva fraudării fondurilor europene, respectiv Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României şi Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene.
În anul 2010, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi la sediul altor autorităţi judiciare din statele membre ale U.E., au fost organizate întâlniri de lucru cu investigatori ai Oficiului European de Lupta Antifraudă, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale în care activitatea infracţională implica un caracter transfrontalier şi s-a solicitat sprijin pentru stabilirea unor contacte externe cu instituţii din cadrul Comisiei Europene ori alte autorităţi judiciare, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind suspiciunile de fraudă şi contractele de asistenţă financiară supuse verificărilor, având în vedere asigurarea unei protecţii efective şi echivalente a intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Activitatea Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene a fost desfăşurată până în luna august de 3 procurori, iar ulterior de 2 procurori (1 procuror fiind detaşat la Departamentul pentru Luptă Antifraudă), care au instrumentat şi alte cauze complexe referitoare la infracţiuni de corupţie clasică şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Cantitativ procurorii din aceast serviciu au avut de soluţionat 133 cauze şi au soluţionat 53 cauze (comparativ cu 98 cauze din care au soluţionat 61, în 2009).
Au fost emise 10 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 32 de inculpaţi, din care 6 în stare de arest preventiv (comparativ cu 8 rechizitorii, privind 49 inculpaţi, din care 5 în stare de arest preventiv, în anul 2009).
Prejudiciul reţinut prin actele de inculpare este de 8.792.597,36 euro la care se adaugă 28.130,67 lei (comparativ cu 15.639.856,67 euro la care se adaugă 578.087,29 lei în anul 2009).

Dintre acestea, un număr de 4 rechizitorii privind 4 inculpaţi, au fost întocmite în materia fraudării fondurilor europene, comparativ cu, 3 rechizitorii privind 8 inculpaţi, în anul 2009. Prejudiciul total reţinut pe acest segment a fost în sumă totală de 78.209,36 euro şi 28.130,67 lei (comparativ cu 5.809.791,67euro şi 578.087,29 lei, în anul 2009).

S-a colaborat eficient cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu pentru soluţionarea cu operativitate a acestora cauze penale în special cu Direcţia Generală Anticorupţie (din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor), Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor), Serviciul Român de Informaţii şi Departamentul pentru Luptă Antifraudă (din cadrul Guvernului României).

În domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităţilor Europene, în anul 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie a avut de soluţionat 545 cauze, dintre care 281 cauze nou înregistrate în evidenţele penale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind soluţionate 222 cauze (109 în anul 2009), din care 190 soluţii pe fond (101 în anul 2009), reprezentând 34,87% din cauzele de soluţionat.
Din cele 323 cauze nesoluţionate, în 16 a fost depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale, reprezentând 2,94% din cauzele de soluţionat.

Se constată o creştere a numărului de cauze soluţionate prin rechizitoriu şi a numărului de inculpaţi trimişi în judecată pentru fraudarea fondurilor europene.

Au fost întocmite 29 rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată 62 de inculpaţi (comparativ cu 23 rechizitorii privind 46 de inculpaţi în anul 2009). S-a dispus aplicarea prevederilor 181 C.pen. în 7 cauze, scoaterea de sub urmărire penală în 3 cauze şi neînceperea urmăririi penale în 132 de cauze. Rechizitoriile reprezintă 15,27% din cauzele soluţionate pe fond.

Prejudiciile aduse bugetului general al Comunităţilor Europene sunt în cuantum total de 446.920,97 euro la care se adaugă 6.859.077,74 lei (faţă de 7.127.000,71 euro şi 1.510.933,64 lei, în anul 2009).

Un număr de 8 rechizitorii au fost întocmite ca urmare a sesizărilor DLAF (comparativ cu 9 în anul 2009), fiind astfel trimişi în judecată un număr de 13 inculpaţi din totalul de 62 (comparativ cu 17 din totalul de 46, în anul 2009).
De asemenea, un număr de 4 rechizitorii au avut la bază sesizările APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), 1 rechizitoriu sesizarea formulată de Garda Financiară, 5 rechizitorii au avut ca punct de plecare denunţuri formulate de persoane fizice, iar celelalte 11 sesizări din oficiu.

La nivelul Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene în materia fraudării fondurilor europene au fost întocmite 4 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, comparativ cu 3 rechizitorii privind 8 inculpaţi, în anul 2009.
Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii, ca urmare a săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 181 alin.(1)-(3) din Legea nr. 78/2000, a fost în sumă de 78.209,36 euro şi 28.130,67 lei (comparativ cu 5.809.791,67euro şi 578.087,29 lei, în anul 2009).În două dosare au fost luate măsurile asigurătorii prevăzute la art. 163 şi urm. C.pr.pen., în timp ce într-un dosar prejudiciul a fost integral recuperat.
Fraudarea fondurilor europene a fost reţinută în alte 2 rechizitorii privind 4 inculpaţi, întocmite de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. S-a reţinut prin acestea un prejudiciu total de 316.109,74 lei, sumă până la concurenţa căreia au fost luate măsuri asigurătorii.

Structurile teritoriale ale direcţiei au întocmit în materia fraudării fondurilor europene un număr de 23 rechizitorii privind 54 de inculpaţi, comparativ cu 20 rechizitorii privind 41 de inculpaţi în anul 2009.
Prejudiciul total reţinut prin actele de inculpare a fost în cuantum de 392.000,30 euro şi 6.514.837,45 lei (comparativ cu 1.317.209,04 euro şi 932.846,35 lei, în anul 2009).

Rechizitorile au fost întocmite de 13 dintre serviciile teritoriale, comparativ cu 9 servicii teritoriale care au întocmit rechizitorii cu acest obiect în anul 2009, după cum urmează: 5 rechizitorii - Iaşi (privind 13 inculpaţi), câte 3 rechizitorii - Alba-Iulia (privind 9 inculpaţi) şi Braşov (privind 8 inculpaţi), câte 2 rechizitorii - Ploieşti (privind 6 inculpaţi) şi Târgu Mureş (privind 2 inculpaţi), respectiv câte 1 rechizitoriu - Oradea (privind 5 inculpaţi), Cluj (privind 3 inculpaţi), Constanţa (privind 2 inculpaţi), Piteşti (privind 2 inculpaţi), Bucureşti (privind 1 inculpat), Craiova (privind 1 inculpat), Galaţi (privind 1 inculpat) şi Timişoara (privind 1 inculpat).
Prin urmare, numai două servicii teritoriale nu au finalizat prin trimitere în judecată cauze având ca obiect fraudarea fondurilor europene.
Analizând eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurată pe acest segment, prin prisma finalităţii procesului penal, se constată că:

În anul 2010, au fost pronunţate 14 hotărâri definitive de condamnare a 20 inculpaţi la pedeapsa închisorii, din care 2 inculpaţi execută în regim de detenţie (câte 4 ani închisoare), iar faţă de 18 inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (comparativ 7 hotărâri privind 9 inculpaţi condamnaţi definitiv, din care 1 inculpat execută în regim de detenţie, în anul 2009).
Dintre cei 20 inculpaţi, faţă de 4 inculpaţi au fost aplicate circumstanţe atenuante, în timp ce în 5 situaţii circumstanţele atenuante au fost înlăturate de instanţele de control judiciar.
Au fost aplicate pedepse de 3 ani faţă de 7 inculpaţi, iar cea mai mică pedeapsă a fost de 6 luni (faţă de 1 inculpat) şi cea mai mare de 4 ani (faţă de 2 inculpaţi).
Prin 17 hotărâri nedefinitive au fost condamnaţi 32 inculpaţi.

S-au pronunţat 2 hotărâri definitive prin care s-a dispus faţă de 2 inculpaţi achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C,pr.pen., iar faţă de alţi 2 inculpaţi s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 181 C.pen. (1 dosar al Serviciului teritorial Alba-Iulia şi 1 dosar al Serviciului teritorial Braşov), aşa cum rezultă din Anexa nr. 3.
Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.

Dintre cauzele privind fraudarea fondurilor europene, finalizate prin emiterea de rechizitorii, exemplificăm următoarele:
  • Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prin rechizitoriul nr. 154/P/2008 din data de 8 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.M. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 31 alin. (2) C.pen. raportat la art. 25 C.pen. şi la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că inculpatul a determinat folosirea fără vinovăţie de către reprezentanţii unei alte societăţi comerciale a unor înscrisuri false referitoare la datoriile societăţii la bugetul statului, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de către menţionata societate de fonduri europene nerambursabile în cuantum de 54.897,36 euro. Fondurile europene au fost acordate în cadrul programului PHARE, pentru realizarea unui restaurant. Prejudiciul a fost recuperat integral prin restituirea către autoritatea contractantă a sumei datorate.
  • Serviciul teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 39/P/2009 din 21 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, şi anume, inculpaţii L.A. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 181 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni) şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1), (2)şi (3) C.pen. (2 infracţiuni, din care una în condiţiile alin. 5) şi I.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni) şi înşelăciune prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) şi (3) C.pen. (2 infracţiuni, din care una în condiţiile alin. 5).
În fapt, s-a reţinut că L.A., în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a folosit şi prezentat declaraţii false, înregistrate la data de 11 decembrie 2006 , ce au avut ca rezultat inducerea în eroare a reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional şi încheierea contractului de finanţare a proiectului „Înfiinţare unitate de depozitare şi procesare cartofi” şi obţinerea pe nedrept a sumei de 2.507.076,45 lei din bugetul general al Comunităţii Europene şi a sumei de 835.688,20 lei din bugetul de stat al României.
Această activitate infracţională de obţinere fără drept de fonduri nerambursabile a fost sprijinită de inculpata I.I. care, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale şi angajată la o firmă a coinculpatului L.A., a acţionat ca un prepus în interesul comitentului său, întreprinzând demersurile pentru ca obiectul de activitate al societăţii să fie conform cerinţelor impuse de ghidul solicitantului şi semnând documentaţia necesară pentru a crea aparenţa legalităţii selecţiei de oferte pentru execuţia unităţii de procesare a cartofilor.
De asemenea, în calitate de asociat la o societate comercială şi de responsabil de proiect, inculpatul L.A. a folosit şi prezentat declaraţii şi documente false, în perioada septembrie 2007- februarie 2007, în scopul inducerii în eroare a reprezentanţilor Agenţiei SAPARD – Biroul regional de implementare a Programului SAPARD 7 şi încheierii contractului pentru finanţarea proiectului denumit „Finalizare construcţie pensiune turistică”, cu consecinţa obţinerii pe nedrept a sumei de 231.170,57 lei din bugetul general al Comunităţilor Europene şi a sumei de 77.056,81 lei din bugetul naţional. Şi această activitate infracţională a fost derulată cu sprijinul inculpatei I.I. care, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale şi angajată la societatea coinculpatului, a semnat la solicitarea acestuia, documentaţia necesară creării aparenţei de legalitate în vederea desemnării societăţii inculpatei I.I. pentru prestarea serviciilor de construcţii şi achiziţii mobilier şi a acceptat ca aceste servicii să fie efectuate sub controlul inculpatului, ajutându-l astfel să obţină pe nedrept sumele de bani din fonduri nerambursabile.
  • Serviciului teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr. 69/P/2007 din 4 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, respectiv, a inculpaţilor V.G. (primar al unei comune şi reprezentant legal al proiectului) pentru infracţiunile prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 181 alin.(2) din Legea 78/2000, art. 182 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, M.I. (inspector de şantier pe parcursul desfăşurării lucrărilor de investiţii la proiectul finanţat din fonduri SAPARD) şi P.A. (preşedinte al consiliului de administraţie şi directorul unei societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, obiectul acestei cauze îl reprezintă modalitatea de încheiere, implementare şi finanţare nerambursabilă a contractului din 06 februarie 2004 încheiat între autoritatea contractantă Agenţia SAPARD şi beneficiarul Consiliul Local pentru Proiectul „Alimentare cu apă potabilă a localităţii”.
Valoarea proiectului finanţat din fonduri europene prin programul SAPARD este de 1.416.640,28 lei, finanţare ce a fost obţinută pe nedrept ca urmare a prezentării unor documente false, a unor declaraţii false, a unor documente inexacte şi incomplete, atât cu ocazia întocmirii cererii de finanţare, cât şi ulterior pe parcursul derulării contractului. Datele şi documentele false, inexacte şi incomplete au fost furnizate Agenţiei SAPARD de către reprezentantul legal al beneficiarului, respectiv inculpatul V.G. O parte din aceste documente au fost întocmite sau semnate, în funcţie de situaţiile concrete, de către inculpatul M.I., în calitate de diriginte de şantier şi de către inculpatul P.A., reprezentantul legal al societăţii care a construit întreaga instalaţie de alimentare cu apă.
În cauză, în vederea recuperării prejudiciului s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 1.416.640 lei.
  • Serviciului teritorial Iaşi, prin rechizitoriul nr. 87/P/2008 din 1 martie 2010, au fost trimişi în judecată 2 inculpaţi, respectiv, inculpaţii C.I. (primarul oraşului) pentru infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., fals intelectual prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi D.M. (şef al Compartimentului Investiţii din cadrul Primăriei oraşului) pentru infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen.
S-a reţinut în fapt că, la data de 22 noiembrie 2004, Primăria oraşului, în calitate de beneficiar a încheiat un contract finanţat din fonduri PHARE, ce avea ca obiect punerea în practică a proiectului ,,Atelier de producţie şi comercializare cărămizi ecologice din materiale locale”. Scopul proiectului era îmbunătăţirea situaţiei economice a romilor din oraş, prin crearea de locuri de muncă. În acest context, inculpatul C.I., în calitate de reprezentant legal al Primăriei oraşului, a pus la dispoziţia autorităţii contractante un înscris (certificat de urbanism), din care rezulta în mod nereal că terenul pus la dispoziţie pentru implementarea programului face parte din domeniul privat al Consiliului Local, ascunzând împrejurarea ca acest teren face obiectul unui litigiu judiciar, nesoluţionat în mod definitiv şi irevocabil.
De asemenea, în cursul anului 2005, inculpatul C.I. a semnat documentele în care inculpata D.M. a atestat, în fals, îndeplinirea procedurilor de achiziţii de bunuri şi servicii necesare derulării proiectului (raportul de deschidere a ofertei, raportul de evaluare a ofertelor, grilele de conformitate administrativă şi grilele de evaluare). Totodată, în cursul anului 2005, inculpata D.M. a completat nereal, declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, ascunzând faptul că avea calitatea de acţionar la una din firmele care a câştigat una din licitaţiile organizate pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii. oate aceste acte au fost înaintate autorităţii contractante de către inculpata D.M., în calitate de manager de proiect PHARE. În cursul anului 2006, inculpatul C.I. a dispus alocarea sumei de 85.868,83 lei (reprezentând partea de cofinanţare) peste limitele contractului de finanţare şi contrar dispoziţiilor unei hotărâri a Consiliului Local.
La data de 25 iulie 2007, C.I. a aprobat, în mod nelegal, încheierea unui „contract de atribuire în proprietate cu titlu gratuit” a unor bunuri mobile şi imobile către beneficiarul final al proiectului (o asociaţie pentru sprijinirea intereselor romilor), cauzând oraşului un prejudiciu în valoare de 137.000 lei.
Autoritatea contractantă s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 48.332,15 euro, reprezentând întreaga valoare a finanţării, în timp ce Consiliul Local nu s-a constituit parte civilă.
În vederea recuperării pagubei create, procurorul a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale celor doi inculpaţi.
  • Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 46/P/2008 din 19 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi., respectiv, a inculpaţilor D.V. (primar al unei comune) pentru infracţiunea de folosire de documente false şi inexacte având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 181 alin.(1) şi alin.(3) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune în formă calificată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) şi (5) C.pen.), C.I.M. (diriginte de şantier) şi M.C. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de folosire de documente false şi inexacte având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) şi alin.(3) din Legea nr. 78/2000) şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) şi (5) C.pen.
În fapt s-a reţinut că, la data de 16 aprilie 2003, între Agenţia SAPARD şi Consiliul Local al comunei a fost încheiat un contract având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru realizarea proiectului „Reabilitare drum comunal”. În cursul anului 2004, inculpatul D.V., în calitate de primar al comunei şi de responsabil legal al acestui proiect, pe parcursul derulării contractului de finanţare, a prezentat Agenţiei SAPARD, cu ocazia formulării cererii de acordare a ultimei tranşe, mai multe documente false (proces-verbal de recepţie şi declaraţie pe propria răspundere), în care s-a consemnat, în mod neadevărat, că lucrările de reabilitare au fost finalizate şi că au fost respectate normativele în vigoare, cât şi documente cu conţinut inexact (facturi fiscale, centralizator financiar al obiectelor, centralizator financiar al categoriilor de lucrări, etc.). În demersul său, D.V. a fost ajutat de inculpatul C.I.M. care a semnat, în calitate de diriginte de şantier, mai multe documente ce au fost prezentate Agenţiei SAPARD, cât şi de inculpatul M.C. care, în calitate de administrator al societăţii care a efectuat lucrările de reabilitare, a semnat procesul-verbal de recepţie.
Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă cu suma de 1.291.284.25 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor D.V., C.I.M. şi M.C.

2.7. Activitatea ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor

În considerarea complexităţii cauzelor de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, activitatea este desfăşurată de procurori cu concursul ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor, numiţi în cadrul direcţiei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce asigură posibilitatea constituirii unor echipe pluridisciplinare.

Poliţia judiciară

Activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, în conformitate cu prevederile în vigoare, cu ordinele, instrucţiunile şi regulile specifice activităţii, s-a desfăşurat sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală şi sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţionarea acestora s-a realizat din rândul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
La sfârşitul anului 2010, personalul poliţiei judiciare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie era format din 165 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (80 ofiţeri şi 3 agenţi la nivel central, respectiv, 82 ofiţeri de poliţie în teritoriu), comparativ cu 159 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară în anul 2008 (79 ofiţeri şi 3 agenţi la nivel central, respectiv 77 ofiţeri de poliţie în teritoriu).

Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară au efectuat acte de urmărire penală, ca urmare a dispoziţiei procurorilor, în 4.376 dosare (comparativ cu 3.195 dosare în anul 2009). În exercitarea activităţilor de serviciu aceştia au acţionat şi pentru obţinerea de date ori informaţii referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate şi mijloacele de comunicaţii folosite de către făptuitori, au efectuat investigaţii complexe, care au fost exploatate în cursul urmăririi penale.
Dintre principalele activităţi realizate în legătură cu cauzele penale, menţionăm efectuarea un număr de 355 percheziţii domiciliare în baza autorizaţiilor emise de judecători (comparativ cu 237 în anul 2009), aplicarea a 537 sechestre asigurătorii (comparativ cu 294 în anul 2009), identificarea şi audierea a circa 15.600 de persoane (comparativ cu 14.000 în anul 2009), realizarea a 674 activităţi criminalistice, 302.559 activităţi tehnice, precum şi 14.256 alte activităţi poliţieneşti.
Au pus în executare 330 mandate de aducere (comparativ cu 288 în anul 2009) şi au fost efectuate un număr de 3.868 de proceduri de ridicări de obiecte şi înscrisuri (faţă de 3.356 în anul 2009).

Ofiţerii de poliţie judiciară care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Serviciului tehnic al direcţiei (inclusiv în centrele zonale) au realizat activităţile specifice prin participarea la infracţiunile flagrante (35), prin efectuarea de activităţi tehnice (217), criminalistice (257), activităţi în legătură cu autorizaţiile de interceptare/înregistrare (363) şi alte activităţi specifice la solicitarea secţiei judiciare (12).
În cadrul Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state, ofiţerul de poliţie judiciară a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 45 solicitări de comisii rogatorii internaţionale în/din străinătate, a formulat şi transmis un număr de 19 verificări în străinătate şi a desfăşurat activităţi legate de traducere autorizată a unor materiale în/din limbile germană şi engleză.
Un ofiţer de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de informare şi relaţii publice, contribuind la redactarea şi transmiterea a 194 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi penale şi trimiterea în judecată realizată în dosarele instrumentate de direcţie ori privind reţinerea şi/sau arestarea preventivă a unor inculpaţi. A documentat şi redactat un număr de 229 de răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, a realizat monitorizarea zilnică a materialelor din mass-media privitoare la reflectarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori privind cauze de competenţa acesteia.
La Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, ofiţerul de poliţie judiciară şi-au adus contribuţia la activităţile de primire în audienţă a unui număr de peste 1.922 persoane, iar în cadrul Serviciului de resurse umane, pregătire şi perfecţionare profesională ofiţerul de poliţie judiciară a participat la întocmirea documentelor specifice pentru detaşarea şi numirea a 13 ofiţeri de poliţie judiciară, prelungirea detaşării a 28 ofiţeri de poliţie şi încetarea detaşării a 7 ofiţeri de poliţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a altor acte referitoare la evoluţia profesională a poliţiştilor.
Specialiştii

Specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au contribuit la desfăşurarea anchetelor penale prin realizarea de note de constatare şi rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice necesare lămuririi unor fapte ori împrejurări ale cauzei care presupuneau cunoştinţe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar precum şi în evaluarea imobiliară, achiziţii publice ori privatizare. De asemenea, au asigurat realizarea atribuţiilor unor compartimente ale instituţiei cum ar fi Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia, Serviciul tehnic ori Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

La finele anului 2010, îşi desfăşurau activitatea în cadrul direcţiei 49 specialişti (similar anului precedent), din care: 24 în cadrul Serviciului specialişti organizat la nivelul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 16 în cadrul serviciilor teritoriale (din care 1 s-a aflat în concediu pentru creşterea copilului pe tot parcursul anului), 7 în cadrul Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia (specialişti I.T. în programe soft şi administrare reţea), 1 în cadrul Serviciului tehnic şi 1 în cadrul Biroului de Informare şi Relaţii Publice. S-a înregistrat o fluctuaţie de personal, pe parcursul anului 2010, încetând activitatea prin pensionare 2 specialişti.

Specialiştii din cadrul Serviciului specialişti, cei din cadrul serviciilor teritoriale, precum şi 2 dintre specialişti IT au întocmit un număr de 402 lucrări (comparativ cu 352 în anul 2009) privind achiziţii publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziune fiscală, privatizări, creditare bancară, acordări de subvenţii şi credite bugetare, evaluări imobiliare sau cercetarea unor sisteme informatice. Acestea s-au concretizat în: 205 rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică (similar anului 2009), 38 note de constatare (47 în anul 2009), 15 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală (14 în anul 2009), 22 răspunsuri la obiecţiuni şi expertize (24 în anul 2009), 105 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare (61 în anul 2009) şi 18 percheziţii informatice/materiale tehnice.

Lucrările efectuate au avut un grad sporit de complexitate, fiind întocmite rapoarte de constatare privind atribuirea şi derularea unor contracte de achiziţie publică de către primării ori ministere, referitoare la stabilirea prejudiciului creat prin evaziune fiscală în domeniul comerţului cu tutun, privind evaluarea unor terenuri care în mod fraudulos au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al statului şi ulterior înstrăinate, referitoare la privatizarea unei societăţi comerciale ori privind stabilirea circuitelor financiare prin care au fost vândute fictiv utilaje de construcţii către societăţi de leasing.

Volumul de activitate s-a menţinut în parametrii anului precedent şi s-a acordat atenţie respectării termenelor stabilite pentru întocmirea actelor de constatare. Continuă să fie înregistrate întârzieri în ce priveşte cauzele care au ca obiect identificarea terenurilor şi evaluările imobiliare, justificat obiectiv prin numărul mare de dosare repartizate celor doi specialişti în domeniu.

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie permite desfăşurarea prin mijloace proprii, a activităţilor pentru care este necesar sprijinul tehnic, criminalistic sau operativ încât să fie asigurat, cu promptitudine, suportul de specialitate în timpul urmăririi penale în toate cauzele, atât la nivel central, cât şi pe raza de competenţă a serviciilor teritoriale, în strictă concordanţă cu reglementările procesual penale în materie. Aceste activităţi, anterior, se realizau numai cu colaborarea altor instituţii cu atribuţii specifice.
Activitatea a fost realizată de Biroul tehnic şi Biroul telecomunicaţii (care funcţionează în cadrul structurii centrale a Serviciului tehnic), precum şi de trei centre zonale (Bacău, Cluj şi Timişoara, înfiinţate în anul 2009), structuri în care îşi desfăşoară activitatea ofiţeri/agenţi de poliţie judiciară şi un specialist.

Serviciul tehnic, inclusiv centrele zonale, a contribuit, în mod direct, la constatarea unui număr de 36 infracţiuni flagrante de corupţie (comparativ cu 20 în anul 2009), fiind întreprinse toate activităţile operative şi criminalistice aferente.

Din punct de vedere funcţional, Serviciul tehnic şi centrele zonale au primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 219 de autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice ori ambientale (faţă de 143 autorizaţii în anul 2008), emise ori confirmate de către judecători, în cauzele aflate în lucru. Punerea în aplicare a presupus, conform normelor procedural penale, realizarea înregistrărilor şi imprimarea acestora pe suporturi optice, precum şi întocmirea actelor procedurale subsecvente, cum ar fi, procesele-verbale de realizare a înregistrărilor, cele de redare integrală ori rezumativă a conţinuturilor dialogurilor şi întocmirea planşelor fotografice ce au cuprins imagini fixate în cursul desfăşurării activităţilor infracţionale.
Prin prisma atribuţiilor specifice, Biroul telecomunicaţii a realizat punerea în aplicare a unui număr de 144 autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice emise de către instanţe în cauzele instrumentate de procurorii structurii centrale ori de către procurorii serviciilor teritoriale (faţă de 111 în anul 2009). Activitatea a presupus ascultarea propriu-zisă a traficului telefonic, imprimarea convorbirilor înregistrate pe suporturi optice şi întocmirea proceselor-verbale de înregistrare sau a celor de redare integrală ori rezumativă a conţinutului dialogurilor şi mesajelor telefonice.

Faţă de cele 71 de consemne operative solicitate punctual de către procurorii de caz în anul 2010 s-au instituit consemne operative permanente în 26 de cauze penale instrumentate atât de către structura centrală, cât şi de către serviciile teritoriale, fapt ce a condus la probarea activităţilor infracţionale, la identificarea şi localizarea făptuitorilor prin conlucrarea activă cu procurorii de caz şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Biroului tehnic ori cu ofiţeri de poliţie din cadrul unor structuri aflate în compunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (Direcţia Generală Anticorupţie sau Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă) sau ofiţeri de informaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii.

De asemenea, au fost realizate un număr total de 257 activităţi de natură criminalistică (comparativ cu 197 în anul 2009) constând în principal în fixarea, prin fotografiere ori video-filmare judiciară a prezentărilor pentru recunoaştere, marcarea chimică a bancnotelor ce au constituit sumele pretinse ori primite de infractori, efectuarea percheziţiilor domiciliare şi controlul autoturismelor, aplicarea sechestrului asigurător şi fiind întocmite actele procedurale subsecvente.
Concomitent au fost efectuate 217 alte activităţi de natură tehnică (comparativ cu 52 realizate în cursul anului 2008), necesare punerii în aplicare a autorizaţiilor ori finalizării cauzelor penale, care au constat în întocmirea proceselor-verbale de redare a conţinuturilor înregistrărilor prezentate de părţi, efectuarea unor copii ale suporturilor audio-video ori fixarea prin video-filmare a activităţilor de prezentare a materialului de urmărire penală.

Serviciul tehnic a colaborat cu celelalte structuri ale direcţiei prin efectuarea unor activităţi de natură tehnică şi participarea la prezentarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe acest segment.

3. Activitatea judiciară în cauze penale

Activitatea judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost desfăşurată de circa 28 de procurori, din care 10 procurori ai Secţiei judiciare penale şi circa 18 procurori de la nivelul structurilor teritoriale (în general câte 1 procuror de la fiecare serviciu teritorial, precum şi 1 procuror din birourile teritoriale). De asemenea, 1 procuror de la Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a desfăşurat şi activitate judiciară.
Se constată că în anul 2010 au fost înregistrate creşteri la principalii indicatori statistici care reflectă activitatea judiciară desfăşurată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorii au participat în 6.550 cauze penale (comparativ cu 4.962 cauze în anul 2009), dintre acestea în 2.857 activitatea fiind desfăşurată de magistraţi din cadrul structurii centrale şi în 3.693 de cei din structura teritorială a direcţiei.
Numărul cauzelor judecate cu participarea procurorilor direcţiei a fost de 2.589 (1.904 în anul 2009), ceea ce reprezentă o creştere cu 35,98%. În 1.150 cauze judecate au participat procurorii din cadrul structurii centrale (726 în anul 2009), iar în 1.439 cauze cei de la serviciile teritoriale (1.178 în anul 2009).

Au fost declarate 374 apeluri şi recursuri privind 877 inculpaţi (faţă de 295 căi de atac, privind 675 de inculpaţi, în anul 2009), reprezentând o creştere cu 26,78% a căilor de atac promovate.
Dintre acestea 125 căi de atac privind 329 inculpaţi au fost promovate de structura centrală (faţă de 83 privind un număr de 167 inculpaţi, în anul 2009), iar 249 privind 548 inculpaţi au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (faţă de 212 privind un număr de 508 inculpaţi, în anul 2009).

În anul 2010, a fost retras 1 recurs declarat de procuror împotriva încheierii prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă privind 1 inculpat. Situaţia a fost determinată de modul eronat în care procurorul de şedinţă care a declarat calea de atac a calculat durata măsurii preventive dispusă de instanţă.

A crescut cu 8% numărul căilor de atac judecate, fiind soluţionate un număr de 314 apeluri şi recursuri declarate de procuror, privind 652 inculpaţi (faţă de 291 privind 652 inculpaţi, în anul 2009).
Dintre acestea, au fost admise 200 apeluri şi recursuri privind 460 inculpaţi (faţă de 181 privind 438 inculpaţi, în anul 2009), reprezentând o creştere cu 10,5% a căilor de atac promovate de procuror şi admise de instanţele de control judiciar.
Procentul de admisibilitate este de circa 64% (faţă de 62% în anul 2009).

În ce priveşte finalitatea procesului penal, în anul 2010, prin 85 hotărâri definitive au fost condamnaţi 154 inculpaţi, în creştere faţă de anul 2009, când prin 81 de hotărâri definitive au fost condamnaţi 131 inculpaţi.
Pedepse definitive cu executare în regim de detenţie s-au aplicat faţă de 64 inculpaţi, reprezentând 41% din cei condamnaţi (comparativ cu 36, reprezentând 27,48% din inculpaţii condamnaţi în anul 2009).
S-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru 59 de inculpaţi (43 în anul 2009) şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru 30 inculpaţi (52 în anul 2009).
În cazul 1 inculpat s-a aplicat amenda penală în cuantum de 1.000 lei.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2010, au fost condamnaţi 786 inculpaţi în 127 cauze, comparativ cu 169 inculpaţi condamnaţi prin 81 de hotărâri nedefinitive în anul 2009. Au fost pronunţate hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpaţi (4 hotărâri vizând 550 inculpaţi), respectiv 1 hotărâre prin care au fost condamnaţi 316 inculpaţi, 1 hotărâre cu 135 condamnaţi, 1 hotărâre cu 57 condamnaţi şi 1 hotărâre cu 42 de condamnaţi.
Dintre aceştia, au fost condamnaţi la pedepse cu executare în regim de detenţie 191 inculpaţi (88 în anul 2009), cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei 542 inculpaţi (faţă de 59 în anul 2009) şi cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere 53 inculpaţi (faţă de 22 în anul 2009). Amenda penală a fost aplicată în cazul a 3 inculpaţi.
Printre persoanele faţă de care s-au pronunţat condamnări nedefinitive se află 4 primari de comună, 2 vice-primari, 4 magistraţi (2 judecători, 2 procurori), 1 rector, 1 preşedinte SIF, 1 preşedinte de bancă, 1 preşedinte ligă sindicală (fost deputat), 1 ofiţer SRI.

Menţionăm că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea judecării în 21 cauze (comparativ cu 12 în anul 2009), din care 15 la cererea inculpaţilor (8 în anul 2009), 4 la cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (3 în anul 2009) şi 1 la cererea altor părţi.

În cursul anului 2010, instanţele de judecată au achitat prin hotărâri definitive, un număr de 21 de inculpaţi pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori lipsa de pericol social (faţă de 22 în anul 2009).
Dintre cei 21 de inculpaţi achitaţi definitiv, un număr de 7 inculpaţi au fost trimişi în judecată în dosare instrumentate de procurorii din cadrul structurii centrale , iar 14 prin rechizitorii întocmite de către procurori ai serviciilor teritoriale.
Soluţiile de achitare au avut ca temei procedural dispoziţiile art. 10 lit. a) C.pr.pen. (2 inculpaţi), art. 10 lit. b) C.pr.pen. (1 inculpat), art. 10 lit. c) C.pr.pen. (1 inculpat) şi art. 10 lit. d) C.pr.pen. (17 inculpaţi).
Aceste hotărâri s-au fundamentat pe: interpretarea diferită dată unor prevederi ale legii (3 cazuri), schimbarea declaraţiilor martorilor în faza cercetării judecătoreşti (1 caz), greşita evaluare a situaţiei de fapt de către procuror (2 cazuri) insuficienţa materialului probator administrat în vederea dovedirii acuzaţiilor penale (1 caz) şi interpretarea diferită a ansamblului probatoriului administrat (14 cazuri). În cele două cazuri referitoare la greşita evaluare a situaţiei de fapt, considerăm că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului de caz, aşa cum rezultă din analiza prezentată în Anexa nr. 3.

În perioada de referinţă, au mai fost achitaţi alţi 13 inculpaţi, ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost trimişi în judecată (12 inculpaţi în anul 2009) şi 7 inculpaţi în baza art. 181 C.pen. apreciindu-se de către instanţele de judecată în mod diferit gradul de pericol social al faptelor deduse judecăţii.
Se observă că, din cei 195 inculpaţi judecaţi definitiv, în cazul a 174 instanţele au reţinut că este dovedită vinovăţia, ceea ce reprezintă 90% (comparativ cu 165 inculpaţi judecaţi din care faţă de 143 s-a reţinut ca dovedită vinovăţia, în anul 2009, reprezentând 86,67%).

Nu s-a dispus prin hotărâri definitive restituirea cauzei la procuror.

În concluzie, activitatea judiciară desfăşurată de procurorii anticorupţie a înregistrat, în anul 2010, o creştere atât cantitativă cât şi calitativă, relevată de creşterea cu 35,98% a participărilor la judecarea cauzelor de competenţa direcţiei, cu 26,78% a numărului căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunţate în fond sau în apel, precum şi cu 10,5% a apelurilor şi recursurilor admise, precum şi creşterea procentului de admisibilitate a căilor de atac promovate la 64%.

Dintre condamnările rămase definitive în anul 2010, prezentăm următoarele:
  • Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin decizia penală nr. 273 din 27 ianuarie 2010, a admis recursul declarat de procuror, a casat sentinţa penală nr. 182 din 18 iunie 2007, pronunţată de Tribunalul Alba şi decizia penală nr. 39 din 10 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa şi a dispus condamnarea inculpatului G.M. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen., pe o durată de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Totodată, a dispus condamnarea inculpatului D.N. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen., pe o durată de 2 ani pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 126/P/2006 din 27 iunie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei. În cursul primului ciclu procesual, prin decizia penală nr. 1159 din 28 martie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursul declarat de inculpaţi şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia, iar prin încheierea nr. 1876 din 28 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis cererea formulată de inculpatul G.M. şi a dispus strămutarea judecării cauzei de la Curtea de Apel Alba Iulia la Curtea de Apel Constanţa, cu menţinerea actelor îndeplinite.

În sarcina inculpatului G.M. s-a reţinut că, în calitate de primar al municipiului, a pretins, în perioada aprilie - iulie 2006, de la denunţătorul P.C., atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului D.N., viceprimar al municipiului, suma de 50.000 euro, redusă ulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuţiilor de serviciu, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condiţiile solicitate de persoana interesată.
  • Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 210 din 17 martie 2010, a admis recursul declarat de procuror, a casat sentinţa penală nr. 1598 din 16 iulie 2008, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, şi decizia penală nr. 124 din 25 iunie 2009 a Tribunalului Maramureş şi a dispus condamnarea inculpatului A.C. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua şi lit.b) C.pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. cu aplicarea art. 74 lit.a) şi art. 76 lit.b) C.pen.
Inculpatul a fost obligat să plătească echivalentul în lei, la data plăţii, a sumei de 394.500 euro, în favoarea părţii vătămate Consiliul Local, în temeiul art. 14, art. 346 şi art. 221 alin.(4) C.pr.pen.
Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr. 203/P/2006 din 26 septembrie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

În sarcina inculpatului A.C. s-a reţinut că, în calitate de primar al municipiului, în perioada 2004 -iulie 2006, a refuzat să demareze procedurile legale pentru a cumpăra un imobil la preţul de 150.000 euro, după care, cu încălcarea legii, a determinat, prin proiectele de hotărâri ale Consiliului local promovate, achiziţionarea imobilului la preţul de 544.500 euro, păgubind astfel bugetul unităţii administrativ teritoriale cu suma de 394.500 euro, corespunzătoare avantajului patrimonial obţinut de numitul C.L.
  • Tribunalul Dolj, prin sentinţa penală nr. 496 din 6 noiembrie 2007, rămasă definitivă la data de 26 martie 2010, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 171 din 12 decembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi prin decizia nr. 1180/2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului C.P. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 46.000 lei către martorul-denunţător M.T.
Trimiterea în judecată a inculpatului, în stare de arest preventiv, s-a realizat prin rechizitoriul nr. 462/P/2003 din 22 decembrie 2003 al Secţiei de combatere a corupţiei. În primul ciclu procesual a fost pronunţată o soluţie de către instanţa de fond la data de 8 iulie 2005, iar prin decizia nr. 4506 din 12 iulie 2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursurile şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

S-a reţinut în fapt că, în perioada aprilie - decembrie 2003, în calitate de director la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, inculpatul C.P. a pretins şi primit de la denunţătorul M.T. sumele de 3.075 euro, 8.400 USD şi 460.000.000 lei, pentru a supraveghea derularea, în termenii stabiliţi, a contractului dintre două societăţi comerciale.
  • Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa penală nr. 112 din 3 iunie 2009, care a rămas definitivă la data de 5 mai 2010 prin respingerea recursului conform deciziei nr. 1775/2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului D.V. la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua lit.b) şi c C.pen., pe o durată de 4 ani.
În concret, inculpatul a fost condamnat la pedepsele principale de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art 6 din Legea nr. 78/2000, 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Instanţa a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare sporită la 5 ani închisoare.
Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr. 96/P/2004 din 16 februarie 2005 al Secţiei de combatere a corupţiei.

În sarcina inculpatului D.V. s-a reţinut că, în cursul anului 2002, când activa ca senator în Parlamentul României, prin exercitarea unor acte de trafic de influenţă asupra funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Muncii, în scopul aprobării de către aceştia a contingentelor (număr de muncitori) pentru contractele de lucrări ale unor firme româneşti cu firme din Germania, a pretins şi primit un autoturism marca Mercedes, în valoare de 40.000 euro, de la cetăţeanul german W.I. şi bunuri alimentare în valoare totală de 6.200.000 lei de la C.V., administrator al unei societăţi comerciale (2 infracţiuni).
De asemenea, în cursul anului 2002, în calitate de apărător ales al inculpatului V.Gh., i-a pretins lui H.M., concubina acestuia, importante sume de bani în valută, din care a primit 5.600 dolari, promiţându-i că va interveni pe lângă magistraţii de la Curtea de Apel, ca aceştia, prin schimbarea încadrării juridice, să-i aplice o pedeapsă mai blândă inculpatului sus-menţionat, faţă de pedeapsa ce i-a fost aplicată de către instanţa de fond.
S-a mai reţinut că inculpatul D.V., în calitate de apărător ales al inculpatului F.F., faţă de care Parchetul de pe lângă judecătorie luase măsura arestării preventive pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, i-a pretins lui F.I., tatăl lui F.F., suma totală de 5.000 dolari, promiţându-i acestuia că va interveni la procuror, judecător, cât şi la comandanţii Poliţiei din două localităţi, cărora le va da o parte din aceşti bani, pentru a obţine punerea în libertate a inculpatului F.F.
  • Curtea de Apel Braşov, prin sentinţa penală nr. 13 din 10 februarie 2010, rămasă definitivă la data de 6 mai 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 1801/2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului K.A. la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen.
În concret, inculpatul a fost condamnat la pedepsele principale de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 1 an închisoare pentru infracţiunea de favorizare a infractorului în formă continuată, prevăzută de art. 264 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Instanţa a contopit pedepsele şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a dispus totodată confiscarea specială de la inculpat a sumei de 2.000 lei.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 26/P/2009 din data de 29 decembrie 2009 al Serviciului teritorial Braşov.

S-a reţinut în fapt că inculpatul K.A., în calitate de procuror şef Secţie urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă tribunal, la datele de 9 decembrie 2009 şi 15 decembrie 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a pretins martorului-denunţător S.K., de fiecare dată, suma de 2.000 lei pentru a substitui şi restitui patru corpuri delicte ridicate pentru cercetări în dosarul instrumentat de el, bani pe care i-a primit la datele de 15 decembrie 2009 şi 18 decembrie 2009.
Totodată, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele amintite, inculpatul a înlocuit corpurile delicte aflate în dosar (săbii samurai şi un briceag) cu produse asemănătoare de serie şi prin aceasta l-a ajutat pe martorul S.K. să îngreuneze sau să zădărnicească judecata prin punerea instanţei în imposibilitate de a face aplicarea dispoziţiilor art. 118 C.pen.
  • Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, prin decizia nr. 261 din 14 aprilie 2010, rămasă definitivă la data de 19 octombrie 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei penale nr. 1602/2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, a admis apelul declarat, a desfiinţat sentinţa penală nr. 86 din 29 ianuarie 2010, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi a dispus condamnarea inculpatului D.D. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza finală lit.b) şi c) C.pen. pe o durată de 6 ani pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 248 C.pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 181/P/2008 din 15 aprilie 2009 al Secţiei de combatere a corupţiei.

S-a reţinut că inculpatul D.D., în calitate de preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului şi al Consiliului de Administraţie, a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu prin emiterea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale, cauzând o pagubă patrimoniului instituţiei în cuantum de 88.284.000 euro, reprezentând contravaloarea unui teren în suprafaţă de 147,14 ha dintr-o localitate, dat în compensare nelegal lui N.D.C. şi obţinând, astfel, un avantaj patrimonial pentru acesta din urmă.
  • Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009, rămasă definitivă la data de 12 noiembrie 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 4036/2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatei J.R. la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen.
În concret, inculpata a fost condamnată la pedepsele principale de 7 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) şi (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi art. 74 alin.(2), art. 76 lit.a) C.pen., 3 ani închisoare pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 3 ani închisoare pentru infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Instanţa a contopit pedepsele şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
Inculpata a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 251/P/2007 din data de 2 iunie 2008 al Secţiei de combatere a corupţiei.

S-a reţinut în fapt că inculpata J.R., avocat în cadrul Baroului, în perioada 2004-august 2007, a indus în eroare 27 de persoane, cărora le-a prezentat mai multe înscrisuri false, conform cărora ar fi fost adjudecatarii legali ai unor imobile situate în municipiu şi care formau obiectul unor proceduri de executare silită, activităţi dolosive în urma cărora aceasta a creat un prejudiciu de 3.738.825 lei (aproximativ 1.105.500 euro) şi 194.500 euro.

Exemplele de hotărâri penale definitive sunt prezentate în Anexa nr. 2.

4. Evoluţii privind eficienţa şi celeritatea procesului penal în cauze de corupţie

Imaginea de ansamblu asupra eficienţei modului de combatere a infracţionalităţii pe segmentul de competenţă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se relevă prin completarea analizei indicatorilor statistici principali ai activităţii de urmărire penală cu observarea finalităţii exercitării acţiunii penale, aşa cum transpare din hotărârile definitive de condamnare dispuse de instanţele judecătoreşti. Din acest motiv, am urmărit tendinţele ce se desprind din mijloacele de constrângere penală aplicate de instanţele de judecată raportat la diversele forme de manifestare a corupţiei ori diferitele domenii de activitate în care aceasta a fost probată.

În anul 2010 instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 154 inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupţie, comparativ cu 131 inculpaţi în anul 2009.
Printre persoanele condamnate definitiv sunt 1 senator, 2 primari şi 1 viceprimar de municipiu, 1 preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului, 3 directori de regii autonome şi companii naţionale, 2 magistraţi (2 procurori din care 1 procuror şef secţie urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunal), 10 avocaţi, 1 şef al poliţiei oraşului şi alţi 23 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, 1 şef al Administraţiei Financiare municipale şi 5 inspectori ai Direcţiei Finanţelor Publice, 1 comisar al Gărzii Financiare, 1 director executiv în cadrul primăriei municipale, 3 lucrători vamali, 11 directori/preşedinţi de societăţi comerciale şi 32 asociaţi/administratori de societăţi comerciale.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2010, au fost condamnaţi 786 inculpaţi în 127 cauze, comparativ cu 169 inculpaţi condamnaţi prin 81 de hotărâri nedefinitive în anul 2009. Au fost pronunţate hotărâri în cauze cu un număr mare de inculpaţi (4 hotărâri vizând 550 inculpaţi), respectiv 1 hotărâre prin care au fost condamnaţi 316 inculpaţi, 1 hotărâre cu 135 condamnaţi, 1 hotărâre cu 57 condamnaţi şi 1 hotărâre cu 42 de condamnaţi.
Între persoanele faţă de care s-au pronunţat condamnări nedefinitive se află 1 preşedinte ligă sindicală (fost deputat), 4 primari de comună, 2 vice-primari, 4 magistraţi (2 judecători, 2 procurori), 1 rector, 1 preşedinte SIF, 1 preşedinte de bancă, 1 ofiţer SRI.

Sunt vizibile, pentru prima dată, soluţii definitive de condamnare în dosare de mare corupţie, privind persoane importante prin funcţiile pe care le deţineau, şi anume 1 senator, 2 primari de municipiu, 1 preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului şi 3 directori de companii naţionale ori regii autonome.
Totodată, în dosarele de mare corupţie aflate încă pe rolul instanţelor au fost pronunţate hotărâri nedefinitive de condamnare faţă de 4 deputaţi, 1 preşedinte de bancă şi 1 preşedinte al unei Societăţi de Investiţii Financiare.

Din analizarea hotărârilor penale definitive de condamnare se desprind câteva concluzii privind caracterul disuasiv/nondisuasiv al pedepselor aplicate, durata procesului penal şi corupţia manifestată pe unele segmente relevante, care ne permit a observa menţinerea ori modificarea tendinţelor înregistrate în ultimii ani, respectiv începând cu anul 2006, de când în mod constant am urmărit aceste aspecte.
Totodată, am analizat şi aspecte noi, care au constiuit preocupări în anul 2010, pentru societate şi pentru activitatea Ministerului Public, respectiv, cele referitoare la corupţia manifestată în învăţământ şi combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei.

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate în cauzele de corupţie

Pedepsele aplicate prin hotărâri rămase definitive în cursul anului 2010, din perspectiva modalităţii de executare şi a individualizării prin prisma aplicării circumstanţelor atenuante ori a cuantumului pedepselor stabilite, apreciem că relevă următoarele tendinţe:
  • În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, din cei 154 inculpaţi condamnaţi definitiv pentru infracţiunile date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 65 inculpaţi execută în regim de detenţie pedeapsa (36 în anul 2009), faţă de 88 inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (95 în anul 2009), iar 1 inculpat a fost condamnat la amendă penală.
Se înregistrează o creştere cu 17,56% a numărului persoanelor condamnate definitiv şi cu 80,56% a celor care vor executa pedeapsa în detenţie. În concret, comparativ cu anul 2009, a crescut procentual ponderea pedepselor privative de libertate la 42,21% (de la 27,4%).

Se observă astfel că, spre deosebire de anii anteriori 2007-2009, când puţin peste un sfert din cei condamnaţi executau pedepsele în detenţie, în anul 2010, ponderea celor condamnaţi în regim de detenţie a crescut semnificativ, ajungând la circa 42%.
  • Raportat la sectorul public sau privat în care activau când au comis faptele, rezultă că 61 dintre condamnaţi provin din sectorul public (parlamentar, primari, magistraţi, poliţişti, personal vamal, ofiţeri de armată, directori de instituţii publice, persoane cu funcţii de control în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice), iar 93 provin din sectorul privat (avocaţi, experţi, lucrători bancari, directori sau administratori ai unor societăţi comerciale ş.a.) sau erau persoane fără ocupaţie.
Totodată, deşi persoanele care activau în sectorul public reprezintă 39,61% din totalul condamnaţilor definitivi (50% în anul 2009), se constată că numărul persoanelor din această categorie care execută pedepsele în regim de detenţie este similar cu al celor care activau în sectorul privat (32 din sectorul public şi 33 din sectorul privat).

Este de remarcat că circa 52% din persoanele din sectorul public condamnate pentru fapte de corupţie execută pedeapsa în regim de detenţie (32 din 61 condamnaţi care activau în sctorul public), comparativ cu numai 27,28% în anul 2009 (18 din 66 condamnaţi ce activau în sectorul public).
Ponderea persoanelor condamnate care activau în mediul privat şi execută pedeapsa în regim de detenţie este de 35,49% (33 din 93 condamnaţi), comparativ cu 27,7% în anul 2009 (18 din 65), ceea ce relevă că instanţele au apreciat corupţia ca fiind un fenomen grav.

Aceste constatări arată schimbarea de orientare a instanţelor în sensul sancţionării mai grave a faptelor de corupţie comise de funcţionarii publici.

În ce priveşte individualizarea pedepselor, prin modul de aplicare a circumstanţelor atenuante, din cei 154 de condamnaţi definitiv în anul 2010, au fost aplicate circumstanţe atenuante judiciare faţă de 42 condamnaţi, ceea ce a avut ca efect reducerea obligatorie a pedepsei sub minimul special prevăzut în textul de incriminare (comparativ cu 40 din 131 condamnaţi, în anul 2009).
Alţi 2 inculpaţi au beneficiat de prevederile dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, respectiv art. 19 din Legea nr. 682/2002, referitoare la reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă.

Se constată că, în anul 2010, a scăzut ponderea celor condamnaţi care au beneficiat de circumstanţe atenuante judiciare la 27,28%, comparativ cu o pondere de 30,54% în anul 2009.

Instanţa de fond a aplicat circumstanţele atenuante în cazul a 40 inculpaţi şi instanţa de apel în cazul a 2 inculpaţi. Au fost înlăturate de instanţele de control judiciar circumstanţele atenuante în cazul a 5 inculpaţi (2 în apel, 3 în recurs).
Au fost condamnaţi 6 inculpaţi recidivişti, din care faţă de 2 inculpaţi s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, iar faţă de 2 inculpaţi, ca urmare a concursului de circumstanţe atenuante şi agravante, pedeapsa a fost aplicată la minimul special.
Tot în procesul de individualizare a pedepselor se constată că, instanţele au aplicat pedepse situate la minimul special pentru un număr de 46 de inculpaţi condamnaţi (comparativ cu 44 din 131 condamnaţi, în anul 2009). Se constată că ponderea celor condamnaţi cu minimul special de pedeapsă a scăzut la 29,87% din numărul total al condamnaţilor, comparativ cu 33,5% în anul 2009.

Prin urmare, 57% din condamnaţi au primit pedepse la minimul şi sub minimul special prevăzut de textul de incriminarea a infracţiunii comise, reliefându-se o tendinţă de reducere a numărului persoanelor cărora li se aplică pedepse modice (de la o pondere de 64% în anul 2009).
În concret, au fost aplicate pedepse cuprinse între 2 luni şi 3 ani faţă de 110 inculpaţi, reprezentând 71,43% din totalul persoanelor condamnate (107 reprezentând 81,6%, în anul 2009), între 3 ani şi 2 luni şi 4 ani faţă de 22 inculpaţi (14 în anul 2009), între 4 ani şi jumătate şi 5 ani faţă de 7 inculpaţi (4 inculpaţi cu pedepse de 5 ani, în anul 2009).
Au fost aplicate faţă de 14 inculpaţi pedepse mai mari de 5 ani şi jumătate, din care 1 condamnat la 5 ani şi 6 luni închisoare, 4 condamnaţi la 6 ani închisoare, 5 condamnaţi la 7 ani închisoare şi câte 1 condamnat la 8 ani închisoare, 10 ani închisoare, 15 ani închisoare, respectiv 15 ani şi 6 luni închisoare.
Raportat la infracţiunile comise se constată că au fost aplicate pentru 5 inculpaţi pedepse la jumătatea intervalului prevăzut de lege, pentru 11 inculpaţi peste jumătatea acestuia, pentru 4 inculpaţi spre jumătatea intervalului, iar în cazul a 1 inculpat la maximul prevăzut de lege.
Totodată, 1 inculpat a fost condamnat la amendă penală în cuantum de 1.000 lei.

În concluzie, în condiţiile creşterii cu 17,56% a persoanelor condamnate definitiv, ponderea pedepselor care depăşesc 5 ani închisoare a crescut la 9% (comparativ cu 4,58% în anul 2009), ceea ce arată tendinţa de înăsprire a caracterului sancţionator.
  • Raportat la modul de individualizare a pedepselor, în acelaşi caz, de către instanţele de fond, pe de o parte, şi de către instanţele de apel ori recurs, pe de altă parte, se constată o menţinere a ponderii hotărârilor instanţelor de fond modificate în ce priveşte pedeapsa aplicată.
Din cei 154 inculpaţi condamnaţi definitiv, 71 inculpaţi execută o pedeapsă care a fost modificată faţă de cea aplicată de instanţa de fond, reprezentând un procent de 46,11%. (60 din 131, reprezentând 45,8%, în anul 2009).
Majoritatea pedepselor au fost modificate, în căile de atac, în sensul agravării lor, 47 inculpaţi având de executat pedepse mai grele decît cele aplicate de instanţa de fond, reprezentând 58% din cei a căror pedepse au fost modificate (47 din 60 inculpaţi, reprezentând 78,3% în anul 2009). Pentru 24 inculpaţi regimul sancţionator a fost atenuat (13 inculpaţi în anul 2009).
În concret, pedepsele au fost majorate numai în ce priveşte cuantumul în cazul a 16 inculpaţi, la care se adaugă alţi 12 inculpaţi condamnaţi de către instanţele de control judiciar după ce au fost achitaţi iniţial de instanţa de fond. Au fost înăsprite pedepsele aplicate altor 4 inculpaţi numai prin modificarea modalităţii de executare (din care 3 prin înlăturarea suspendării condiţionate a executării pedepsei şi 1 prin înlocuirea suspendării condiţionate cu suspendarea pedepsei sub supraveghere). Instanţele de control judiciar au aplicat în cazul a 15 inculpaţi pedepse mai aspre atât sub aspectul cuantumului cât şi sub aspectul modalităţii de executare.
Pedepsele au fost reduse numai în ce priveşte cuantumul în cazul a 12 inculpaţi, din care 4 ca urmare a aplicării circumstanţelor atenuante şi 2 ca urmare a înlăturării sporului de contopire aplicat de instanţa de fond. Pedeapsa a fost mai blândă prin schimbarea modalităţii de executare în cazul a 3 inculpaţi, pentru care în locul detenţiei a fost aplicată suspendarea sub supraveghere. Instanţele de control judiciar au aplicat în cazul a 9 inculpaţi pedepse mai uşoare atât sub aspectul cuantumului cât şi sub aspectul modalităţii de executare.

Se constată o tendinţă manifestată la nivelul instanţelor de fond de schimbare a practici judiciare, în sensul orientării graduale spre aplicarea unui regim sancţionator mai sever faptelor de corupţie, asimilate ori conexe, aspect ce anul precedent se observa la nivelul instanţelor de control judiciar.
  • Circumstanţele atenuante au fost aplicate în număr mai mare pentru faptele comise de persoanele care activau în mediul privat fiind aplicate faţă de 25 inculpaţi (din cei 93) care activau în sectorul privat şi faţă de 17 inculpaţi (din cei 61) care activau în sectorul public. Comparativ, în anul 2009, au fost aplicate circumstanţe atenuante faţă de 21 inculpaţi (din cei 65) care activau în sectorul privat şi faţă de 18 inculpaţi (din cei 66) care activau în sectorul public.
Totuşi, se menţine o proporţie ridicată a inculpaţilor din mediu public faţă de care au fost aplicate circumstanţe atenuante, respectiv 27,87% din condamnaţii din acest sector (27,28% în anul 2009), în timp ce scade ponderea aplicării circumstanţelor atenuante faţă de inculpaţii din mediul privat la 26,89% (comparativ cu 32,31% în anul 2009).
Prin urmare, se observă scăderea ponderii celor condamnaţi care au beneficiat de circumstanţe atenuante judiciare (de la 30,54% în anul 2009, la 27,28%) şi menţinerea constantă a procentului funcţionarilor publici faţă de care s-au aplicat pedepse situate sub minimul special (27,87% comparativ cu 27,28% în anul 2009).

4.2. Consideraţii privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie

Analiza celerităţii desfăşurării procesului penal faţă de cei 154 inculpaţi condamnaţi definitiv în anul 2010, prin prisma duratei de desfăşurare a anchetei penale de către procurori şi a duratei procedurilor în faţa instanţelor de fond, de apel ori de recurs, evidenţiază menţinerea în aceeaşi parametri în faza de urmărire penală şi apariţia unor modificări a timpului de soluţionare a cauzelor în faţa instanţelor de fond comparativ cu cele de control judiciar.
Durata procedurilor judiciare, de la sesizarea organelor de urmărire şi până la rămînerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a fost de maxim 1 an pentru 19 condamnaţi, 1-2ani în cazul a 25 condamnaţi, 2-3ani pentru 41 condamnaţi, 3-4 ani în cazul a 30 condamnaţi şi mai mult de 4 ani pentru 39 condamnaţi. Rezultă că pentru 55% din inculpaţi durata procesului penal a fost de maxim 3 ani.
Cea mai scurtă durată a fost de 4 luni, în cazul 1 avocat care a primit suma de 1.000 euro în vederea exercitării influenţei pe lângă judecători cu privire la o cauză ce avea ca obiect revendicarea imobiliară. Durata cea mai mare a fost de 7 ani şi 7 luni, în cazul 1 avocat care a primit suma totală de circa 13.000 U.S.D. în scopul de a influenţa judecătorii pentru obţinerea unei hotărâri favorabile în recurs referitor la obţinerea unei pedepse neprivative de libertate (cauza a avut două cicluri procesuale, după casarea cu trimitere spre rejudecarea fondului fiind declanşat un conflict negativ de competenţă).

I. Durata urmăririi penale

Analiza hotărârilor definitive a relevat că durata urmăririi penale în cazul a 140 de inculpaţi a fost de maxim 1 an şi 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 91% (94% în anul 2009).
Concret, în 21 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în 35 cazuri cel mult 3 luni, în 29 cazuri maxim 6 luni, în 41 de cazuri până la 1 an, în 14 cazuri cel mult 1 an şi 6 luni , iar în 14 cazuri maxim 2 ani şi 2 luni.

Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 13 zile în cazul unei infracţiuni de luare de mită constatate în flagrant, comisă un inspector vamal, iar durata judecăţii în fond şi căile de atac în acest dosar a fost de 2 ani si 11 luni.
La polul celălalt, dosarul în care urmărirea penală a durat cel mai mult, respectiv 2 ani şi 2 luni, a avut ca obiect infracţiunile de luare de mită şi dare de mită, abuz în serviciu în formă calificată şi trafic de influenţă, comise de 10 inculpaţi, din care 3 poliţişti, care prin încălcarea atribuţiilor de serviciu au facilitat obţinerea unor permise de conducere, nu au aplicat sancţiuni contravenţionale şi nu au confiscat bunurile de contrabandă ori au traficat influenţa pretinsă a o avea pe lângă angajaţii Serviciului de Medicină Legală. Durata judecăţii în această cauză a fost de 3 ani şi 10 luni, deci mai mare decât cea a urmăririi penale.
Numai în cazul a 3 inculpaţi din 154 condamnaţi durata urmăririi a fost mai mare decât procedura de judecată în faţa instanţei, în toate aceste situaţii hotărârea instanţei de fond rămânând definitivă prin neapelare.

II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei

Se constată că, în 70% din cazuri, durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei a fost de maxim 3 ani (108 din cei 154 condamnaţi definitiv), situaţie îmbunătăţită faţă de cea constatată în anul 2009, când ponderea era de 58%.
Concret, în 23 cazuri procesul s-a situat sub 1 an, în 21 cazuri a durat maxim 1 an şi 6 luni, în 45 cazuri nu a depăşit 2 ani, în 11 cazuri s-a situat sub 2 ani şi 6 luni, în 8 cazuri a durat maxim 3 ani, în alte 8 cazuri a durat maxim 3 ani şi 6 luni, în 16 cazuri s-a situat sub 4 ani, în 1 caz nu a depăşit 5 ani şi 6 luni, în 9 cazuri procesul a durat maxim 6 ani şi în 9 cazuri maxim 6 ani şi 3 luni.
Spre deosebire de anul 2009, când în 16 cazuri procesul a durat între 5 ani şi 6 ani şi 4 luni, se constată că în anul 2010, au fost 19 cazuri în care procesul a avut această durată.

Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 3 luni (cu durata la urmărire de 27 zile), priveşte 1 avocat condamnat pentru trafic de influenţă, iar procesul cel mai lung a avut o durată de 6 ani şi 3 luni (cu o durată a urmăririi penale de 19 zile) priveşte condamnarea a unui director la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri pentru traficarea influenţei pe lângă reprezentanţii unor societăţi comerciale în vederea încheierii unor contracte (au fost două cicluri procesuale, instanţa de recurs trimiţând cauza spre rejudecare instanţei de fond, cu reluarea administrării probatoriului).
Se constată totodată că, în 151 din cele 154 de cazuri de inculpaţi condamnaţi, procesul în faţa instanţei a durat mai mult decât urmărirea penală efectuată în acea cauză, fapt explicabil prin particularitatea procedurilor judiciare.

Judecata pe fond a unei cauze s-a situat între 1 lună şi maxim 4 ani şi 9 luni (între 1 lună şi maxim 5 ani şi 6 luni, în anul 2008).
Cea mai scurtă durată a judecării în fond, de circa 1 lună, se regăseşte în 4 cazuri (care au fost soluţionate şi definitiv în scurt timp, în toate gradele de jurisdicţie) privind 2 avocaţi condamnaţi pentru trafic de influenţă, respectiv 1 procuror şi 1 ofiţer de poliţie judiciară condamnaţi pentru luare de mită. Cea mai lungă durată a judecării în fond, de 4 ani şi 9 luni, priveşte 1 avocat condamnat pentru trafic de influenţă, cauza parcurgând două cicluri procesuale, fiind trimisă instanţei de fond pentru rejudecare, iar ulterior fiind declanşat şi un conflict negativ de competenţă.
Hotărârile definitive de condamnare relevă şi faptul că, în cazul a 17 din cei 154 condamnaţi, ciclul procesual a fost reluat cel puţin 1 dată (într-un caz pe parcusul procesului fiind dispusă şi strămutarea), ca urmare a casării şi trimiterii spre rejudecare, reprezentând un procent de 11% (comparativ cu 26 cazuri, reprezentând 20% în anul 2009).
În cazul a 3 inculpaţi, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării cauzelor (comparativ cu 8 cazuri în anul 2009).

III. Durata judecării în fond comparativ cu căile de atac

Din cei 154 condamnaţi, hotărârile pronunţate de instanţa de fond au rămas definitive prin neapelare în 6 cazuri.
În majoritatea situaţiilor analizate judecata în faţa instanţei de fond a durat mai puţin decât judecata în căile de atac, referindu-ne la un număr de 73 de cazuri, reprezentând 47% (faţă de 27 cazuri reprezentând 21% în anul 2009). Dintre acestea, în 27 cazuri durata în căile de atac a fost cel puţin dublă (faţă de 14 cazuri în anul 2009).
Au fost 22 cazuri în care durata judecării în fond a fost egală cu durata în căile de atac.
În alte 53 cazuri durata judecării în faţa instanţei de fond a fost mai mare decât durata judecării în căile de atac, reprezentând 34% (104 în anul 2009, reprezentând 79%). Dintre acestea, în 23 cazuri durata a fost cel puţin dublă faţă de cea din căile de atac (14 în anul 2009).
Din datele referitoare la hotârîrile rămase definitive în anul 2010 se constată că s-a produs o inversare a duratei procedurilor, fiind dominante cazurile în care judecata la instanţa de fond a avut loc într-un timp mai scurt decât cea în căile de atac, fapt ce poate fi rezultatul unei schimbări în modalitatea de administrare a probelor, ca urmare a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de control judiciar procedând la reaudierea inculpaţilor ori readministrarea probatoriului.

IV. Consideraţii privind celeritatea procesului penal în cauzele aflate în curs de judecată

Dacă rezultatul analizei de mai sus, privind celeritatea procesului penal în cauzele soluţionate definitiv în anul 2010 ne îndreptăţeşte să spunem că, în medie, aceste dosare au primit o soluţie într-un termen rezonabil într-un sistem judiciar cu trei grade ordinare de jurisdicţie (93% din inculpaţi primind o soluţie la instanţa de fond în maxim 3 ani), nu aceeaşi este situaţia ritmului judecăţii într-un număr de cauze de mare corupţie aflate în prezent pe rolul instanţelor de judecată. Avem în vedere aici dosare în care au fost inculpaţi foşti şi actuali parlamentari, secretari de stat, prefecţi, preşedinţi de Consilii judeţene, primari şi conducători ai unor instituţii publice sau directori ai unor companii ori institute naţionale.
Astfel, în 6 dosare privind parlamentari şi secretari de stat, care se află pe rolul instanţei de fond de o perioadă cuprinsă între 3 ani şi 2 luni şi 4 ani şi 8 luni, nu s-a pronunţat încă nicio soluţie.
În alte 3 dosare privind infracţiuni comise de preşedinţi de Consilii judeţene ori prefecţi, instanţa de fond nu a pronunţat o hotărâre deşi cauzele se află pe rol de o perioadă cuprinsă între 3 ani şi 8 luni şi 4 ani şi 8 luni.
Referitor la 3 dosare privind primari de municipiu, nu a fost pronunţată o hotărâre pe fond, în condiţiile în care instanţa de judecată are cauza pe rol cu o vechime situată între 3 ani şi 4 luni şi 3 ani şi 10 luni.
Sunt pe rolul instanţelor, de o perioadă cuprinsă între 3 ani şi 4 luni şi 5 ani şi 6 luni, fără soluţie pe fondul cauzei până în prezent, alte 5 dosare privind infracţiuni săvârşite de directorii unor companii ori institute naţionale.

După cum se observă, lipsa unei soluţii pe fondul cauzei în 17 dosare de mare corupţie, deşi sesizarea instanţei prin rechizitoriu are o vechime de la 3 ani şi 2 luni până la 5 ani şi 6 luni, vădeşte o diferenţă între celeritatea procesului penal în aceste dosare şi celeritatea în majoritatea cauzelor deja judecate definitiv în anul 2010.

4.3. Corupţia în instituţiile de aplicare a legii

Tendinţele înregistrate în ce priveşte faptele de corupţie comise de persoane ce activează în instituţii de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, le vom prezenta succint prin datele statistice referitoare la condamnări definitive şi trimiteri în judecată dispuse în anii 2009- 2010. În această categorie de persoane ne vom referi la magistraţi, poliţişti, personal din instituţii financiare şi alte instituţii de control, dar şi avocaţi.

În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost condamnaţi definitiv 2 magistraţi (procurori), comparativ cu 6 magistraţi, din care 3 judecători şi 3 procurori, în anul 2009. Au fost însă trimişi în judecată alţi 13 magistraţi, din care 7 judecători şi 6 procurori, comparativ cu 3 magistraţi, din care 1 judecător şi 2 procurori în anul 2009.

Prin hotărâri definitive, în anul 2010, au fost condamnaţi 10 avocaţi, comparativ cu 3 avocaţi în anul 2009, şi s-a dispus trimiterea în judecată a 19 avocaţi, comparativ cu 7 avocaţi în anul 2009.

Au fost condamnaţi definitiv 24 ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar (funcţionar cu statut special), comparativ cu 22 poliţişti în anul 2009. În anul 2010, au fost trimişi în judecată un număr de 34 poliţişti, faţă de 39 în anul 2009.

În ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, se constată că în anul 2010 au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, 1 comisar Gardă Financiară, 6 inspectori fiscali şi 1 inspector la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi au fost trimişi în judecată 18 comisari Gardă Financiară, 1 comisar Gardă de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, 1 controlor financiar de la Curtea de Conturi, 1 inspector de la Inspectoratul de stat în Construcţii şi 3 inspectori de la Inspectoratul teritorial de Muncă. Comparativ, în anul 2009, s-a dispus condamnarea definitivă a 9 lucrători vamali, 1 comisar Gardă Financiară şi 4 inspectori fiscali. În aceeaşi perioadă, fiind trimişi în judecată: 14 lucrători vamali, 8 comisari Gardă Financiară şi 23 inspectori fiscali.
Se constată că şi în anul 2010 procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au finalizat prin trimitere în judecată numeroase dosare în care au fost inculpate persoane din cadrul instituţiilor cu atribuţii în aplicarea şi verificarea respectării legii, iar instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de condamnare într-un număr semnificativ de dosare de aceeaşi natură, deduse judecăţii în anii anteriori.

4.4. Corupţia în sistemul educaţional

Sectorul educaţional este perceput ca fiind vulnerabil la formele de manifestare a corupţiei ce afectează, prin eludarea criteriilor obiective de evaluare, atât calitatea cât şi echitatea procesului educaţional, motiv pentru care a fost inclus în Strategia naţională anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008 – 2010, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 609/20081.

Corupţia în domeniul învăţământului, public sau privat, este de natură să submineze încrederea publică în valoarea diplomelor obţinute şi devine un obstacol pentru realizarea rolului educaţiei în împărtăşirea valorilor etice şi de comportament. Nu trebuie neglijat nici faptul că, favorizarea unor candidaţi, îi defavorizează implicit pe cei care promovează examenele pe merit şi ale căror rezultate sunt puse în umbră de suspiciunile care planează asupra întregului sistem. Bacalaureatul, prin implicaţiile rezultatelor obţinute asupra admiterii în învăţământul superior, precum şi examenul de licenţă, în care diploma de studii superioare permite accederea pe posturi sau funcţii publice, implicând mai multă responsabilitate, au devenit oportunităţi pentru manifestarea unor practici corupte, la care, în cele mai multe cazuri, s-a recurs pentru a substitui lipsa pregătirii şi a cunoştinţelor necesare pentru promovarea unor astfel de examene sau pentru obţinerea de note orientate spre maxim.

În anul 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie a întocmit un număr de 4 rechizitorii cu privire la infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni asociate comise în legătură cu fraudarea examenelor de bacalaureat organizate în sesiunile iunie-iulie 2008, iunie-iulie 2009, august-septembrie 2009 şi iunie-iulie 2010, în centre de examen de pe raza a trei judeţe, respectiv în legătură cu fraudarea unui examen de licenţă la o facultate de drept particulară, în sesiunea din iunie 2010.

Combaterea corupţiei în sistemul educaţional intră în domeniul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie numai în situaţiile în care persoanele implicate deţin o calitate specială (de regulă, sunt conducători ai unor instituţii publice de învăţământ de la nivel judeţean ori municipal sau au atribuţii de control în cadrul acestora) sau obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 Euro.
În această materie, cauzele instrumentate de direcţie au avut ca specific forma organizată de fraudare a examenelor de absolvire din învăţământ, în care sunt implicate cadre didactice, cu atribuţii în organizarea sau desfăşurarea examenelor, unele având şi funcţii de conducere în cadrul unităţilor de învăţământ, alături de zeci de candidaţi sau persoane care intervin în susţinerea acestora. Cauzele de această natură nu constituie o noutate în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât în anul 2008 s-a dispus trimiterea în judecată într-un dosar a 125 de inculpaţi (cadre didactice şi candidaţi) în legătură cu fraudarea masivă a examenului de bacalaureat desfăşurat în sesiunea iunie-iulie 2008 la un liceu din judeţul. Maramureş.

Se evidenţiază continuitatea, perpetuarea acestei forme de corupţie ca şi problemă ce afectează sistemul educaţional în chiar perioada de implementare a strategiei, întrucât activităţile infracţionale ce au făcut obiectul dosarelor finalizate cu rechizitorii în anul 2010 vizează mai multe sesiuni de bacalaureat, întinzându-se pe perioada 2008-2009.
Prin cele 4 rechizitorii din anul 2010 au fost trimişi în judecată un număr total de 145 inculpaţi, 11 inculpaţi fiind arestaţi preventiv pe parcursul anchetei. Din cele 23 cadre didactice inculpate (printre care 1 inspector şcolar general, 2 profesori universitari, 7 directori de unităţi şcolare, 2 directori adjuncţi de unităţi şcolare, 1 inspector de specialitate, 1 coordonator centru tutorial universitar) un număr de 14 aveau atribuţii directe în organizarea sau desfăşurarea examenelor pe plan judeţean şi local (dintre care 1 preşedinte al centrului judeţean de bacalaureat, 1 vicepreşedinte al centrului zonal de evaluare, 2 preşedinţi şi 1 vicepreşedinte la centrul de examen, profesori examinatori, evaluatori sau asistenţi).
Restul de 122 inculpaţi sunt candidaţi la examene (majoritatea) sau persoane care au intervenit în susţinerea intereselor acestora (părinţi, prieteni).
În sarcina inculpaţilor s-a reţinut comiterea a 213 infracţiuni conţinând 1.571 acte materiale, din care 183 infracţiuni de corupţie (14 de luare de mită, 46 de dare de mită, 20 de trafic de influenţă, 103 de cumpărare de influenţă) şi alte 30 infracţiuni în legătură directă cu cele de corupţie (7 de asociere în vederea comiterii de infracţiuni, 3 de sustragere sau distrugere de înscrisuri, 17 de fals material în înscrisuri oficiale) sau asimilate acestora (3 de folosire de informaţii nepublice, 1 de folosire a influenţei şi autorităţii în calitate de conducător al unei persoane juridice fără scop patrimonial).

În plus, faţă de alte 214 persoane implicate în actele de corupţie şi în fraudarea examenelor, în majoritate lor candidaţi, s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se incidenţa cauzei de nepedepsire pentru denunţarea infracţiunilor de cumpărare de influenţă sau dare de mită ori participaţia redusă la activitatea infracţională, ce a justificat aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.

Prin cele 4 rechizitorii, cu referire doar la sumele ce s-a stabilit ca fiind plătite/primite, mobilizate în circuitul ilicit, s-a reţinut o valoare a obiectului infracţiunilor de corupţie de circa 150.000 euro. „Preţurile” pentru obţinerea de note bune sau pentru promovarea examenelor, în toate cazurile, au fost cunoscute şi vehiculate anterior, fiind de 1.500 euro pentru promovare examenului de licenţă, 400 lei sau 100 euro pentru promovarea unei probe orale sau la disciplina educaţie fizică la bacalaureat, 250-350 euro pentru fiecare probă scrisă de bacalaureat, 500 euro sau 2.000 lei pentru promovarea bacalaureatului.

În vederea asigurării rezultatului vizat prin coruperea cadrelor didactice s-a încălcat metodologia pentru desfăşurarea examenului, în diverse forme, chiar de către cei care aveau atribuţii directe legate de aplicarea acesteia, în funcţie şi de rolul pe care-l avea cadrul didactic corupt în organizarea şi susţinerea examenului de bacalaureat ori licenţă prin: inserarea de semne distinctive pentru identificarea lucrărilor scrise în vedere supraevaluării lor la corectare sau pentru substituirea lor cu alte lucrări întocmite în afara cadrului de examen sau prin xeroxare; repartizarea candidaţilor favorizaţi în anumite săli de examen, rezolvarea variantei de subiect extrase pentru proba scrisă, cu concursul unor cadre didactice, multiplicarea şi distribuirea rezolvării în sălile de examen, chiar în timpul desfăşurării acestei probei scrise; acordarea unor note de 9 sau 10 la probele orale sau sportive; susţinerea doar formală a lucrării de licenţă.
Notele acordate candidaţilor care şi-au „cumpărat” examenul situate ,de regulă, peste nota 8, nu reflectă nivelul de pregătire al acestora. Spre exemplu, în cazul fraudei de la examenul de licenţă, în urma recorectării lucrărilor de către comisia numită de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, s-au constatat diferenţe semnificative, notele fiind mai mici cu 3,50 şi până la 7,77, faţă de cele acordate iniţial de către comisia de examinare, astfel încât niciunul dintre studenţii, suspectaţi că au dat mită profesorului examinator şi care au primit iniţial note între 8 şi 9,50 , nu ar fi obţinut în mod corect notă de promovare.

Rezultatele obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie în abordarea corupţiei în sectorul educaţiei, evidenţiază totodată şi o problematică mult mai largă, a manifestării unor forme de corupţie sistemică, în care cadrul didactic îşi foloseşte influenţa şi autoritatea ce decurg din poziţia de profesor dar şi din funcţia de conducere deţinută în cadrul unităţii şcolare sau în comisiile de examen, pentru crearea cadrului fraudării examenelor de absolvire, contra unor stimulente financiare şi a altor foloase, atrăgând în activitatea infracţională şi alte cadre didactice. Candidatul, elev sau student, manifestă o atitudine de acceptare a obţinerii prin fraudă a promovabilităţii examenului sau a unor note mari, un rol determinant avându-l influenţa colegilor, părinţilor şi a grupurilor de prieteni.

4.5. Combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei

În anul 2010 combaterea evaziunii fiscale a fost inclusă în rândul problemelor de interes general public, avându-se în vedere că această formă de infracţionalitate afectează grav bugetul public, modul de stabilire şi colectare a taxelor, impozitelor şi accizelor. În acest context, s-au adus o serie de modificări legislaţiei fiscale şi vamale prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale2, pentru o mai eficientă luptă împotriva fraudei şi evaziunii fiscale în domeniul TVA, o mai bună monitorizare a operatorilor economici care desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile, pentru consolidarea supravegherii şi controlului vamal al activităţii de introducere în ţară a mărfurilor în regim duty-free, toate acestea în scopul creşterii gradului de colectare a veniturilor bugetare.
Combaterea evaziunii fiscale constituie o temă de interes şi la nivelul Uniunii Europene. Rezoluţia Parlamentului European din 2 septembrie 2008 referitoare la o strategie coordonată pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale (2009/C/295 E/04) are în vedere amploarea fraudei fiscale şi consecinţele grave asupra bugetelor statelor membre şi asupra sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene, subliniind, totodată, necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei Comunităţii Europene şi a cooperării administrative între statele membre, în scopul reducerii în mod eficient a pierderilor financiare datorate fraudei şi evaziunii fiscale.

Asigurarea stabilităţii cadrului legislativ în ceea ce priveşte competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a cerceta infracţiunile de evaziune fiscală sau în legătură cu acestea, precum şi infracţiunile la regimul vamal, în cazul în care valoarea pagubei depăşeşte echivalentul în lei a 1 milion de euro, a avut ca şi consecinţe obţinerea în anul 2010 de rezultate concrete, superioare celor din anul precedent, în ceea ce priveşte numărul trimiterilor în judecată şi valoarea prejudiciilor reţinute în actele de sesizare a instanţelor.

Din totalul de 220 rechizitorii întocmite de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în anul 2010, un număr de 46 rechizitorii au avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală sau la codul vamal, comparativ cu 27 rechizitorii în anul 2009, crescând astfel cu 70% numărul actelor de sesizare a instanţelor cu astfel de infracţiuni.

Au fost trimişi în judecată 90 de inculpaţi, din care 9 în stare de arest preventiv, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea a 102 infracţiuni de evaziune şi fraudă fiscală şi a 11 infracţiuni la codul vamal.
Între cei 90 de inculpaţi trimişi în judecată sunt şi 2 persoane juridice, societăţi comerciale evazioniste. Numărul scăzut al inculpării persoanelor juridice, societăţi comerciale, se explică prin aceea că, în majoritatea cazurilor firmele, fie au fost declarate în faliment, cesionate sau radiate, ulterior comiterii fraudei, fie erau doar societăţi fantomă, paravan pentru comiterea evaziunii. Modificările legislative aduse prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 au în vedere şi instituirea unui control mult mai riguros în ceea ce priveşte înregistrarea, declararea sediului, cesionarea şi radierea societăţilor comerciale, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de practici evazioniste.

Valoarea prejudiciului reţinut în rechizitorii ca fiind adus bugetului de stat consolidat, urmare a formelor de evaziune fiscală şi contrabandă, este de circa trei ori mai mare decât cel din anul precedent, fiind în cuantum de 630.700.000 lei (echivalentul a 164.000.000 Euro, comparativ cu echivalentul a 61.500.000 euro, în anul 2009). Totodată, a crescut la 58.700.000 euro valoarea măsurilor asiguratorii luate în vederea recuperării pagubei (comparativ cu 15.200.000 euro, în 2009).
Creşterea numerică a cauzelor cu rechizitoriu în această materie este însoţită şi de o creştere a valorii pagubelor reţinute în dosare ca fiind aduse bugetului de stat, mult superioară limitei de 1 milion de euro, ce atrage competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, 19 rechizitorii privesc pagube între 1 milion euro şi 2 milioane euro, 8 rechizitorii cuprind pagube între 2 şi 3 milioane euro, 6 rechizitorii privesc pagube între 3 şi 4 milioane euro, 3 rechizitorii se referă la pagube între 4 şi 5 milioane euro, iar 4 rechizitorii privesc prejudicii de peste 5 milioane euro (mergând până la valoarea de circa 44 milioane euro într-un singur dosar), ceea ce subliniază gravitatea formelor de evaziune sau fraudă fiscală.
Sunt şi 5 rechizitorii, în care paguba se situează sub echivalentul a 1 milion de euro, cazuri în care competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost atrasă de conexitatea infracţiunilor de evaziune fiscală sau la regimul vamal cu infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora.

Evaziunea fiscală s-a comis, în principal, în operaţiuni cu produse accizabile, respectiv tutun (echivalent a 44,9 milioane euro, reţinut în 2 rechizitorii), produse energetice petroliere (echivalent a 33,4 milioane euro, reţinut în 8 rechizitorii), în comerţul cu cereale (echivalent a 24,9 milioane euro, reţinut în 10 rechizitorii), livrări de produse alimentare - carne, legume, fructe (echivalent a 23,1 milioane euro, reţinut în 4 rechizitorii), colectarea deşeurilor (11,3 milioane euro, în 7 rechizitorii), achiziţii intracomunitare de mărfuri (echivalent a 9,5 milioane euro, reţinut în 3 rechizitorii), import de mărfuri (echivalent a 6,1 milioane euro, reţinut în 2 rechizitorii) şi în operaţiuni accizabile cu alcool (echivalent a 3,1 milioane euro, reţinut într-un rechizitoriu), domenii de activitate cu risc crescut la practici evazioniste şi care generează obligaţii fiscale ridicate (accize şi TVA),

Sustragere de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale s-a făcut, în cele mai multe cazuri, prin omisiunea evidenţierii, în tot sau în parte, în actele contabile sau alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (27 de rechizitorii având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005), urmată de înregistrarea în contabilitate unor cheltuieli nereale sau a unor operaţiuni fictive (13 de rechizitorii privind infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005) şi ascunderea bunului sau sursei impozabile (11 rechizitorii având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005). Această din urmă formă de eludare a plăţii datoriilor fiscale este, de regulă, asociată cu declararea fictivă a sediului firmei, în scopul sustragerii de la verificările fiscale (în 11 de rechizitorii fiind reţinută infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. f din Legea nr. 241/2005).

În majoritatea cazurilor sesizările penale provin de la Garda Financiară, dar au existat şi situaţii în care investigaţia penală a pornit de la raportarea de către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a unor tranzacţii suspecte privind retrageri semnificative de numerar din contul unor firme evazioniste, care nu şi-au declarat operaţiunile comerciale şi veniturile realizate.
Prin 5 rechizitorii, s-a reţinut şi infracţiunea de spălare a banilor în concurs cu cea de evaziune fiscală, în legătură cu reciclarea sumelor evazionate, pentru disimularea provenienţei acestora.

În anul 2010, pentru evaziune fiscală, au fost condamnate definitiv un număr de 7 persoane, din care 4 au comis forme de evaziune de peste 1 milion de euro, pedepsele aplicate acestora din urmă fiind toate cu executare şi având durata de 2 ani şi 4 luni închisoare (1 inculpat), de 6 ani (în cazul a 2 inculpaţi) şi respectiv de 7 ani (1 inculpat).

Constatăm o diversificare a activităţii infracţionale dar şi creşterea gravităţii faptelor raportat la natura infracţiunilor cu care au fost sesizate instanţele, rezultatele concrete înregistrate de către Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2010 reflectând capacitatea instituţională de a aborda în mod eficient acest domeniu al criminalităţii economico-financiare.

5. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state

În anul 2010 Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, în îndeplinirea obiectivelor specifice a continuat, în principal, urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor şi măsurilor luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor obţinute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei, reflectarea unei imagini externe corecte a activităţii direcţiei, implementarea şi monitorizarea proiectelor cu finanţare europeană al căror beneficiar direct este direcţia, îmbunătăţirea şi extinderea relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din alte state, desfăşurarea activităţilor în cadrul grupurilor şi reţelelor internaţionale ale autorităţilor anticorupţie, precum şi desfăşurarea activităţilor de asistenţă judiciară internaţională.

Structurate pe domeniile principale de activitate atribuţiile în sfera cooperării internaţionale au constat în:

5.1. Activităţi în legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare

Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, referitor la progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), a analizat recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupţiei, cuprinse în Raportul Intermediar din data de 23.03.2010, precum şi în Raportul anual din data de 20.07.2010, prezentate de Comisia Europeană către Parlamentul European şi Consiliu.

De asemenea, a urmărit implementarea de către Direcţia Naţională Anticorupţie a măsurilor ce au revenit acesteia, în cadrul Condiţionalităţii 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare şi verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie”. În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei prin intermediul Ministerului Justiţiei.

Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a asigurat suportul tehnic al participării procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la reuniunile Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul luptei împotriva corupţiei, organism interinstituţional aflat în coordonarea ministrului justiţiei, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010. Au fost comunicate Ministerului Justiţiei, la solicitarea acestuia, propunerile direcţiei privind redactarea noului Plan de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare ce urmează să fie adoptat în baza Hotărârii Guvernului nr. 79/2010.

Totodată, a pregătit documentarea şi participarea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la reuniunile cu echipele de experţi în cadrul misiunilor de evaluare (peer review) organizate de Comisia Europeană la Bucureşti, în lunile ianuarie, mai şi noiembrie 2010, având ca scop urmărirea progreselor înregistrate în îndeplinirea condiţionalităţilor MCV.

Ca şi în anii precedenţi, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, în ceea ce priveşte competenţele sale, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a urmărit îndeaproape şi în cursul anului 2010 menţinerea şi creşterea standardelor calitative şi cantitative ale activităţii personalului operativ al direcţiei, în ce priveşte efectuarea cu celeritate şi profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie şi aducerea la îndeplinire a competenţelor procurorului în faza de judecată.

Printre măsurile luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în acest context pot fi menţionate:
  • analiza periodică a duratei şi cauzelor de întârzieri în soluţionarea a proceselor, având ca bază dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie aflate atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de judecată, cu luarea măsurilor procedurale aflate în competenţa procurorului pentru accelerarea proceselor şi obţinerea unor soluţii temeinice;
  • continuarea programului de pregătire profesională specializată a personalului operativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • participarea regulată a Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţile grupurilor şi reţelelor internaţionale ale autorităţilor anticorupţie, în măsura disponibilităţilor bugetare
  • formularea de propuneri, observaţii şi comentarii asupra unor proiecte de legi ce vizează modificări de norme penale şi procesual penale, cum ar fi Legea pentru punerea în aplicare a Codului Penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale şi Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, dar şi formularea unor propuneri în vederea realizării corelărilor legislative necesare punerii în aplicare a Noului Cod de procedură penală (proiectul legii nefiind încă finalizat), care au ca obiectiv asigurarea stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi creşterea eficienţei procedurilor judiciare în dosarele de corupţie la nivel înalt. Propunerile au fost transmise Ministerului Justiţiei;
  • publicarea cu regularitate, pe pagina de Internet a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a hotărârilor definitive de condamnare în cauzele de corupţie trimise în judecată de direcţie, în vederea asigurării informării opiniei publice cu privire la rezultatele obţinute în combaterea corupţiei;
  • organizarea unei mese rotunde pe tema „Justiţia şi societatea civilă” la care au participat conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurori din cadrul direcţiei şi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători specializaţi în cauze penale, precum şi reprezentanţi a 7 organizaţii nonguvernamentale şi ai unor ambasade. Au fost discutate, printre altele, probaţiunea în cauze de corupţie, individualizarea pedepselor în cauze de corupţie şi corupţia în sistemul judiciar;
  • organizarea unui seminar-dezbatere cu tema: „Justiţia şi media” la care au participat procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi judecători specializaţi în cauze penale, alături de reprezentanţii a 15 jurnale, reviste şi posturi de televiziune;
Activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în cursul anului 2010, precum şi stabilitatea sa din punct de vedere legislativ şi instituţional, au fost monitorizate de experţii Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare şi Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în cele două rapoarte de monitorizare publicate, raportul intermediar din martie 2010 şi raportul anual din iulie 2010. În lunile ianuarie, mai şi noiembrie 2010, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie. În condiţiile în care raportul anual indică deficienţe în eforturile României de a realiza progrese în cadrul MCV, cu referire preponderentă spre insuficienţa angajamentului politic de sprijinire a procesului de reformă şi eficienţa limitată a procesului judiciar, se evidenţiază în acelaşi timp parcursul pozitiv al direcţiei. Se arată că Direcţia Naţională Anticorupţie continuă să obţină rezultate bune şi constante în instrumentarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, ceea ce s-a tradus prin noi trimiteri în judecată şi prin creşterea numărului de hotărâri judecătoreşti definitive, cu toate că procesele rămân de lungă durată şi în numeroase cazuri importante nu s-a pronunţat încă o hotărâre în primă instanţă. S-a apreciat totodată tendinţa, remarcată în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti care încă nu au rămas definitive în cursul anului 2009, de a se pronunţa pedepse mai severe şi mai puţine condamnări cu suspendarea executării pedepsei.

5.2. Unitatea de Implementare Phare

Programele PHARE derulate ori propuse în anul 2010 au vizat în principal domeniul întăririi capacităţii administrative şi instituţionale şi domeniul consolidării infrastructurii.

I. Proiecte în domeniul întăririi capacităţii administrative şi instituţionale

1) Proiectul de înfrăţire instituţională „Îmbunătăţirea capacităţilor investigative ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie” realizat cu Northern Ireland Public Sector Enterprises Ltd. (NI-CO), o companie nonprofit, deţinută de Guvernul Irlandei de Nord, specializată în servicii de consultanţă în domeniul întăririi capacităţilor administrative şi instituţionale (RO 07/IB/JH/03).

Acest proiect a fost implementat de Direcţia Naţională Anticorupţie, pe o durată de 10 luni, în perioada 1 iulie 2009 – aprilie 2010. Urmare activităţilor organizate, echipa de experţi străini (provenind din Marea Britanie, Irlanda, Lituania, Franţa, Slovenia, Belgia, Austria, Finlanda) condusă de consilierul rezident din Marea Britanie au redactat ghiduri de bune de practici pentru investigarea cazurilor de corupţie conexe infracţiunilor comise în domeniul pieţei de capital, spălării banilor, pieţei asigurărilor, privatizărilor şi achiziţiilor publice.
Înainte de redactarea propriu-zisă a ghidurilor, experţii străini au avut întâlniri bilaterale atât cu reprezentanţii fiecărei instituţii ce activează în domenii de interes pentru tema respectivă cât şi cu personalul operativ din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie implicat în activităţi de investigaţie în legătură cu tema propusă. Scopul acestor misiuni a fost de a familiariza experţii asupra cadrului legal şi operaţional român în domeniul respectiv, de a identifica problemele şi obstacolele cu care fiecare instituţie se confruntă în activitatea sa, ce pot fi depăşite prin îmbunătăţirea cooperării cu alte instituţii.

Cele 6 ghiduri au fost transmise tuturor instituţiilor co-beneficiare ale proiectului, şi anume, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Garda Financiară, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Banca Naţională a României, Agenţia Naţională de Integritate şi Ministerul Justiţiei.
Al doilea obiectiv al proiectului, referitor la diseminarea informaţiilor adunate în cadrul ghidurilor de bune practici, a fost realizat şi prin organizarea a şase sesiuni de pregătire profesională la care au participat 60 judecători şi 30 procurori

2) Proiectul de înfrăţire instituţională „Sprijinirea schimbului de bune practici în domeniul investigării şi judecării faptelor de (mare) corupţie”, implementat Ministerul Justiţiei (RO 07/IB/JH/10).

Obiectivul general al proiectului, care a avut o durata de 6 luni (ianuarie – iunie 2010), a fost îmbunătăţirea activităţilor de investigare şi judecare a faptelor de (mare) corupţie prin îmbunătăţirea metodelor şi practicilor utilizate de judecători şi procurori.
Modalitatea aleasă pentru atingerea acestui obiectiv a fost schimbul de bune practici între experţi germani şi judecătorii şi procurorii români, realizat prin intermediul a patru ateliere de lucru şi a unei conferinţe finale la care au participat în total 35 de procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pe partea de conţinut a activităţilor acestui proiect, procurori din cadrul direcţiei au avut un rol important, deoarece ei au fost cei care au efectuat prezentări în toate cele patru ateliere de lucru şi în cadrul conferinţei, alături de experţii germani, prezentări care au evidenţiat bunele practici pe care personalul operativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie le-a dobândit.

Toate informaţiile au fost sintetizate într-un manual de bune practici, redactat de experţii germani şi distribuit prin postare pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

3) Propunere de Proiect în cadrul Programului ISEC 2010 al Comisiei Europene

În luna iunie 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat o propunere de proiect privind corupţia şi frauda relativ la domeniul achiziţiilor publice, având ca obiect identificarea vulnerabilităţilor sistemelor de achiziţii publice, a riscurilor şi modalităţilor de fraudare utilizate în acest domeniu, precum şi identificarea celor mai bune practici de prevenire şi combatere existente la nivelul a trei state membre (România, Germania şi Spania). Un alt obiectiv este realizarea unui schimb de idei şi practici între practicienii din aceste trei state şi organizarea unor sesiuni de pregătire profesională pentru sistemul judiciar din România.
Proiectul se preconizează a fi desfăşurat, în cazul în care va fi aprobată propunerea, pe parcursul a 20 de luni, Direcţiei Naţionale Anticorupţie având ca parteneri Societatea Academică Română (SAR), Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ) şi Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAFC).

La nivel de beneficiar, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost implicată pe parcursul anului 2010 în trei proiecte:

1) Proiectul de înfrăţire instituţională „Consolidarea cadrului practic şi legal din România in domeniul recuperării bunurilor”, implementat de Ministerul Public (RO 07/IB/JH/23).

În septembrie 2010, un procuror din cadrul direcţiei a participat, alături de alţi procurori, ofiţeri de poliţie, inspectori de integritate ai Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi comisari din cadrul Gărzii Financiare la o vizită de studiu în Marea Britanie şi Irlanda, având ca obiectiv cunoaşterea cadrului legislativ şi a modului în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile specializate în recuperarea bunurilor din aceste două state.

2) Proiectul de înfrăţire instituţională „Îmbunătăţirea sistemului românesc de combatere a spălării banilor”, implementat de Ministerul Justiţiei (RO 07/IB/JH/14).

În perioada ianuarie-aprilie 2010, un reprezentant al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror specializat în investigarea infracţiunilor de spălare de bani, conexe infracţiunilor de corupţie, a participat la mai multe sesiuni de lucru, împreună cu experţi spanioli, bulgari şi reprezentanţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, parchetelor, Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Ministerului Justiţiei. Subiectul întâlnirilor s-a referit la standardele internaţionale şi mijloacele de prevenire a acestui tip de infracţiuni.

3) Proiectul de înfrăţire instituţională RO 07/IB/JH/05 „Combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”, implementat de Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).

În septembrie 2010, un procuror din cadrul direcţiei a participat, alături de alţi procurori şi judecători, la o vizită de studiu în Portugalia, având ca obiectiv stabilirea de contacte cu autorităţile relevante în domeniul prevenirii şi investigării infracţiunilor de spălare a banilor şi terorismului.

II. Proiecte în domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziţii)

1) Contract de GRANT OLAF 2009/C4/004

Pe parcursul anului 2009, Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat demersurile privind începerea implementării unui proiect, aprobat încă din anul 2008, de către Oficiul de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene (OLAF), având ca obiectiv achiziţionarea de echipamente pentru Biroul Tehnic. Din cauza nealocării fondurilor de la bugetul de stat, reprezentând cofinanţarea naţională, acest proiect a fost amânat pentru anul 2010.
Echipamentele ce fac obiectul acestui contract de achiziţie, în valoare de aproximativ 145.000 euro, (50% fonduri europene) au fost livrate în cursul lunilor noiembrie şi decembrie 2010, urmare contractului de achiziţii încheiat după derularea fazei de licitaţie publică, desfăşurată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

2) Contract de GRANT OLAF 2010/C5/013

În luna mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat o propunere de proiect privind achiziţionarea de echipamente hardware şi licenţe de aplicaţii software (inclusiv trainingul aferent utilizării acestora) necesare eficientizării activităţilor de percheziţie informatică.
La data de 10 noiembrie 2010, a fost semnat contractul de grant privind finanţarea de către Comisia Europeană a 50% din costurile implementării acestui proiect în valoare totală de aproximativ 75.000 euro.

III. Alte proiecte

În afara proiectelor finanţate de Uniunea Europeană, Direcţia Naţională Anticorupţie a mai beneficiat de asistenţa altor instituţii străine şi organizaţii internaţionale pentru dezvoltarea pregătirii profesionale a personalului său operativ, astfel:
  • cu sprijinul Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ), au fost organizate 3 seminarii de pregătire profesională la care au participat 36 de procurori din cadrul direcţiei;
  • în colaborare cu Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OECD), în luna octombrie 2010, a fost organizat la Bucureşti un seminar internaţional cu participarea reprezentanţilor structurilor specializate în combaterea corupţiei din zona Balcanilor şi a Asiei Centrale
Pe parcursul anului 2010, Unitatea de Implementare Phare din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a participat la întâlnirile cu caracter de regularitate organizate de Ministerul Justiţiei privind stabilirea unei poziţii comune a beneficiarilor din cadrul sistemului judiciar român şi agrearea proiectelor ce vor fi finanţate în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveţia. Acest acord de finanţare va avea un capitol distinct pentru proiecte în domeniul luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, estimate a fi implementate începând cu sfârşitul anului 2011.

Din rândul personalului operativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, un număr de 8 persoane au beneficiat, de asemenea, de trei sesiuni de pregătire profesională în domeniul investigării infracţiunilor ce aduc atingere intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (o conferinţă şi două seminarii), organizate de către Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) şi finanţate prin programele TAIEX şi HERCULE ale Comisiei Europene.

5.3. Participarea la acţiuni de cooperare internaţională

În anul 2010, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au continuat să fie invitaţi la conferinţe internaţionale pentru a susţine prezentări privind modelul instituţional al DNA şi/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracţiunilor de corupţie şi asimilate ori pentru a desfăşura activităţi de experţi sau membri ai unor grupuri de lucru având ca obiectiv dezvoltarea instituţională a unor autorităţi anticorupţie mai recent create în alte state.
Au fost, de asemenea, organizate unele vizite de studiu şi întâlniri de lucru, la sediul direcţiei, ale reprezentanţilor unor autorităţi judiciare şi anticorupţie străine.
În acelaşi timp, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au participat la activităţi de training şi schimb de experienţă organizate cu sprijinul unor reţele ale organelor judiciare.

Dintre acestea menţionăm participarea unui număr de 32 procurori şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la conferinţe internaţionale anticorupţie, vizite de studiu, seminarii si cursuri, după cum urmează:
  • Vizita de studiu în Marea Britanie, în cadrul programului RO 07/IB/JH/03, ocazie cu care 4 procurori şi 2 specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut întâlniri de lucru cu reprezentanţii Agenţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate Grave (SOCA), Procuraturii Regale a Marii Britanii, Poliţiei Metropolitane din Londra şi Biroului pentru Fraude Grave (SFO);
  • Vizita de studiu în Olanda, ocazie cu care 5 procurori au avut întâlniri cu procurorul general al Olandei, cu procurorul coordonator în domeniul dosarelor de corupţie, cu conducerea poliţiei specializate anticorupţie (Rijksrecherche), a agenţiei specializate de recuperare a bunurilor de provenienţă infracţională (BOOM) şi a parchetului specializat pentru fraude şi infracţiuni împotriva mediului (Funktional Parket);
  • Conferinţa Procurorilor Europeni Antifraudă organizată de OLAF şi Comisia Europeană, la Paris, la care au participat 3 procurori specializaţi în combaterea fraudelor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
  • Stagiu de pregătire în SUA pe tema „Combaterea Criminalităţii Internaţionale. Abordarea americană a criminalităţii gulerelor albe şi a corupţiei” la care au participat 2 procurori;
  • Conferinţe internaţionale organizate de Centrul de Studii „George Marshall”, CEELLI, G.C.M. Parker, Banca Mondială, Ambasada Franţei, UNODC şi Fundaţia Germană IRZ, la care 7 procurori şi specialişti DNA au fost invitaţi să prezinte diferite aspecte legislative şi de practica investigativă în materia combaterii infracţiunilor de corupţie în România.
Direcţia Naţională Anticorupţie a fost şi în 2010 gazda unor vizite de studiu şi întâlniri de schimb de experienţă cu magistraţi din alte state europene, şi anume din: Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Polonia, Olanda, Estonia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina organizate fie în cadrul programului EJTN, fie în cadrul unor programe de cooperare bilaterale. De asemenea, conducerea direcţiei a organizat întâlniri de lucru cu magistraţi şi/sau oficiali guvernamentali din Germania, Franţa, Republica Moldova, Polonia, Marea Britanie şi SUA.

Şi în cursul anului 2010 a fost asigurată prezenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în calitatea sa de parchet specializat anticorupţie, ca partener activ în cadrul activităţilor desfăşurate de organizaţiile internaţionale precum Consiliul Europei, ONU sau OECD sau de organizaţiile şi reţelele internaţionale anticorupţie pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părţi a convenţiilor europene şi internaţionale anticorupţie, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informaţii şi de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătăţirii legislaţiei şi practicilor investigative anticorupţie în diferite state.
Dintre activităţile de cooperare internaţională desfăşurate cu diferite organisme internaţionale amintim:
  • Grupul de State Europene împotriva Corupţiei (GRECO)
În cadrul activităţilor GRECO, organism care funcţionează în cadrul Consiliului Europei cu scopul sprijinirii implementării de către statele membre a Convenţiilor Penală şi Civilă împotriva Corupţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie, prin procurorul desemnat ca membru al Delegaţiei României şi ca expert evaluator, a participat la reuniunile plenare ale GRECO, la analiza proiectului raportului de evaluare a României în cadrul celui de-al treilea ciclu de evaluare GRECO, la redactarea observaţiilor, comentariilor şi susţinerea poziţiei delegaţiei României faţă de acest raport în cadrul reuniunii plenare GRECO 49, la care acesta a fost adoptat, şi la vizita de evaluare a Republicii Cehe în cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, contribuţia sa regăsindu-se în conţinutul raportului de evaluare.
  • Reţeaua Anti-Corupţie pentru Europa de Est şi Asia Centrală (ACN)
Colaborarea la desfăşurarea activităţilor Reţelei Anti-Corupţie pentru Europa de Est şi Asia Centrală (ACN), constituită de OECD, legate cu precădere de aplicarea Planului de Acţiune adoptat la Istanbul în 2003 şi care urmăreşte monitorizarea implementării standardelor anticorupţie prevăzute pentru Armenia, Azerbaijan, Georgia, Kazakhstan, Republica Kirghiză, Federaţia Rusă, Tadjikistan şi Ucraina, s-a concretizat în anul 2010 în participarea unui procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca expert anticorupţie la reuniunea plenară a reţelei pentru susţinerea raportului de evaluare a Azerbaidjanului, redactat în calitatea sa de experţi evaluator, alături de ceilalţi membri ai echipei de evaluare.
De asemenea, un procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a participat la cea de a 9-a reuniune plenară a ACN, ocazie cu care a co-prezidat întâlnirea grupului de conducere al reţelei, iar un procuror ca invitat ad hoc, la reuniunea Grupului de Lucru Anti-Corupţie al OECD din decembrie 2010, precedat de reuniunea informală a procurorilor şi reprezentanţilor agenţiilor de aplicare a legii şi prezentarea de către acesta a unei lucrări privind legislaţia României în materia răspunderii penale a persoanei juridice şi problemele de aplicare practică a acesteia.
În colaborare cu OECD-ACN, Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat la Bucureşti un seminar de training pentru procurorii şi investigatorii anticorupţie din statele membre ACN cu tema: „Mijloace eficiente de cercetare si urmărire penala a infracţiunilor de corupţie”, la care au participat 50 de persoane.
  • Convenţia ONU împotriva Corupţiei (UNDOC)
Direcţia Naţională Anticorupţie a participat la activităţile desfăşurate de Biroul ONU împotriva Criminalităţi şi a Drogurilor (UNODC) în calitate de Secretariat al Conferinţei Statelor Părţi la Convenţia ONU împotriva Corupţiei, pentru sprijinirea implementării de către statele părţi a acestei convenţii.
În acest context, un procuror a participat, alături de reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi ai Ministerului Afacerilor Externe, la activităţile Grupului de Lucru organizat de UNODC pentru sprijinirea Conferinţei Statelor Părţi în vederea identificării unui mecanism de monitorizare a implementării Convenţiei ONU împotriva Corupţiei
Ca expert anticorupţie, Direcţia Naţională Anticorupţie a participat la evaluarea Ugandei în cadrul primului an al mecanismului de monitorizare.
  • Academia Internaţională Anticorupţie (IACA)
Direcţia Naţională Anticorupţie a participat la reuniunile de pregătire a înfiinţării Academiei Internaţionale Anticorupţie, cu sediul la Laxenburg, Austria. De asemenea, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a participat, alături de Ministrul Justiţiei, la Conferinţa inaugurală a IACA organizată la Viena în septembrie 2010, ocazie cu care România a devenit membru fondator.
Totodată, conducerea direcţiei a participat la reuniunea organizată de Ministerul Justiţiei la Bucureşti în vederea semnării de către România a Protocolului de cooperare cu Academia Internaţională Anticorupţie.
  • Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA)
La cea de a 4-a Conferinţă Anuală şi Adunare Generală a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie organizată la Macao pe tema: „Capitolul IV al Convenţiei ONU împotriva corupţiei – Cooperarea Internaţională” a participat o delegaţie constituită din 3 procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu această ocazie fiind prezentat un studiu de caz în materia asistenţei judiciare reciproce, din cazuistica direcţiei.
  • Reţeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupţiei (EPAC)
Participarea unor procurori şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţile desfăşurate de Reţeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupţiei (EPAC) s-a realizat în cadrul grupurilor de lucru organizate de Reţeaua Partenerilor Europeni împotriva Corupţiei (EPAC), respectiv : Grupul de Lucru privind Standardele Anticorupţie.
Totodată, Direcţia Naţională Anticorupţie a participat în calitate de coorganizator alături de Direcţia Generală Anticorupţie, la organizarea Conferinţei Anuale a EPAC care, în 2010, a avut loc în România, la Băile Felix. Cu această ocazie, un reprezentant al direcţiei a realizat o prezentare privind „Informarea publică în cauzele de corupţie, între transparenţă şi confidenţialitate”. În cadrul conferinţei anuale, grupul a desemnat ca adjunct al vice-preşedintelui EPAC-EACN un procuror al direcţiei.

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituţii similare din alte state

Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state şi-a adus o importantă contribuţie în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală, prin atribuţiile specifice realizate referitor la:
  • efectuarea, în cadrul comisiilor rogatorii internaţionale, a actelor procesual-penale, solicitate de către autorităţile judiciare competente din Franţa (3), Ungaria (3), Italia (2), Germania (2) Bulgaria (1), Marea Britanie (1) şi Slovacia (1);
  • îndeplinirea formalităţilor de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, a autorităţilor judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte procesual - penale în Bulgaria (4), Cipru (3), Olanda (3), Austria (2), Franţa (2), SUA (2), Ungaria (2), Belgia (1), Canada (1), Elveţia (1), Marea Britanie (1), Republica Moldova (1), Spania (1) şi Turcia (1);
  • realizarea formalităţilor referitoare la 4 proceduri de citare internaţională efectuate în Germania (2) şi Polonia (2);
  • solicitarea ori efectuarea unor verificări operative, privind identificarea unor persoane, autoturisme etc., prin intermediul Biroului Ofiţerului de Legătură. Au fost solicitate, în total, 21 asemenea verificări operative în Germania (3), Italia (3), SUA (2), Ungaria (2), Australia (1), Austria (1), Bulgaria (3), Israel (1), OLAF (1), Olanda (1), Polonia (1), Slovacia (1) şi Spania (1), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util. Totodată, s-a dat curs solicitărilor de efectuare a unor verificări similare primite din partea Italiei (2);
  • îndeplinirea formalităţilor privind predarea/preluarea de proceduri în materie penală din Republica Moldova (2) şi Ungaria (1).
De asemenea, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a făcut demersurile necesare pentru traducerea tuturor cererilor de comisie rogatorie internaţionale, procedurilor de citare internaţională ori verificărilor, precum şi a unui număr de 12 materiale diverse cuprinse în alte lucrări ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie din engleză (6), germană (2), italiană (2) şi polonă (2).

Această structură a participat la seminarul privind „Ordinul European de Investigare” organizat de Academia de Drept Europeană - ERA (decembrie 2010, Bruxelles), la cea de-a 34 reuniune a Reţelei Judiciare Europene – EJN organizată la Madrid şi la reuniunile Reţelei Judiciare Române organizate de Ministerul Justiţiei.

6. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a realizat, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie activităţi privind elaborarea proiectelor de state de funcţii şi personal, proiectelor privind structura şi organizarea direcţiei, formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituţiei în raport cu volumul de activitate al structurilor sale. De asemenea, în domeniul managementului resurselor umane a fost implicat în formularea propunerilor de selecţionare, numire, promovare, delegare, detaşare sau încetare a raporturilor de muncă pentru personalul direcţiei, constituirea comisiilor de examinare pentru promovarea şi încadrarea personalului, organizarea concursurilor sau examenelor, organizarea şi coordonarea activităţii de formare profesională continuă a personalului direcţiei prin urmărirea modului de îndeplinirea a programului de formare profesională continuă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, ofiţerilor de poliţie judiciară şi a funcţionarilor publici.

În anul 2010, la acest serviciu au fost înregistrate un număr de 1491 de lucrări, din care 556 cereri, comparativ cu 1.683 de lucrări din care 584 cereri în anul 2009, scăderea fiind determinată obiectiv şi de înregistrarea acestora în sistem de partidă. Cererile au avut ca obiect, în principal, încadrarea în funcţiile specifice Direcţiei Naţionale Anticorupţie, acordarea unor drepturi salariale, contestaţii formulate în legătură cu drepturile salariale acordate în baza Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, solicitarea încetării activităţii.

Atribuţia serviciului privind ţinerea la zi a evidenţei posturilor a permis fundamentarea deciziilor administrative a procurorului şef direcţie legate de asigurarea unui grad sporit de ocupare a posturilor existente ori de redimensionarea structurii, corelativ evoluţiei instituţionale a direcţiei, ca o cerinţă a întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei.

În acest sens, prin Ordinul nr. 81 din 20.12.2010 procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după consultarea Colegiului de Conducere, a aprobat noua structură a instituţiei, fiind desfiinţate unele microstructuri, şi anume Serviciul de investigaţii privind infracţiuni de corupţie şi a Serviciul de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie (structuri care erau constituite numai din ofiţeri de poliţie judiciară) precum şi Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie din administraţia publică, Biroul pentru combaterea infracţiunilor de crimă organizată şi corupţie, prevăzute în Legea nr. 78/2000 şi Biroul de studii şi documentare (structuri care aveau în compunere un număr redus de personal). Odată cu desfiinţarea acestora atribuţiile au fost preluate de celelalte compartimente şi s-a redus numărul persoanelor cu funcţie de conducere, realizându-se o eficientizare funcţională concomitent cu reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, corelativ reducerii volumului de activitate al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, ca urmare a modificării normelor procedural penale de competenţă, au fost transformate 3 posturi de procuror militar în posturi de procuror şi redistribuite, împreună cu posturile rezultate din microstructurile desfiinţate, în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei şi a Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.
Potrivit dispoziţiilor legale, reorganizarea s-a realizat în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2925/C/09.12.2010 privind aprobarea statului de funcţii şi de personal al direcţiei, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii exprimat prin Hotărârea nr. 240/25.03.2010.

La data de 31 decembrie 2010, deşi schema de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupţie era ocupată în proporţie de 90,48% (513 posturi ocupate, din cele 567), în concret activitatea a fost desfăşurată cu 88,36% din personalul prevăzut în organigramă (501 persoane în activitate din 567 posturi prevăzute), întrucât 12 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detaşării la alte instituţii (4 persoane, din care 3 procurori şi 1 grefier) sau a faptului că se află în concediu pentru creşterea copilului (8 persoane, din care 3 procurori, 1 ofiţer de poliţie judiciară, 1 specialist şi 3 grefieri).

Structura pe funcţii, la finele anului 2010, aşa cum a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 665/20101, (ca urmare a redistribuirii pe autorităţi şi instituţii publice a consilierilor pentru afaceri europene) se prezintă după cum urmează:
  1. 145 de posturi de procurori, din care ocupate 118 (81,38%);
  2. 170 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, din care ocupate 165 (97,06%);
  3. 55 de posturi de specialişti, din care ocupate 49 (89,09);
  4. 99 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 94 (94,95%);
  5. 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 37 (84,09%);
  6. 54 de posturi de personal economic şi administrativ, din care ocupate 50 (92,6%).
În cursul anului 2010, a continuat să se înregistreze o evidentă fluctuaţie de personal, fiind încadrate 38 persoane (16 procurori, 3 şoferi, 14 ofiţeri de poliţie judiciară, 2 specialişti şi 3 grefieri) şi încetate raporturile de muncă faţă de 36 persoane (22 procurori, 8 ofiţeri de poliţie judiciară, 2 specialişti, 1 funcţionar public şi 3 şoferi) prin transfer, pensionare, clasare medicală ori demisie.

Prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, au fost reînvestiţi sau numiţi în funcţie, după caz, procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei şi procurorul şef al Secţiei judiciare penale. De asemenea, la propunerea procurorului şef direcţie, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat/reinvestit pentru un nou mandat de 3 ani, după caz, 6 procurori şefi serviciu (2 la structura centrală şi 4 la serviciile teritoriale).
Totodată, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul şef direcţie a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 16 procurori, care au fost declaraţi admişi de către comisiile special constituite (10 nivel central şi 6 nivel teritorial).
Un număr de 22 procurori şi-au încetat activitatea în cadrul direcţiei,din care: 15 prin transfer la alte parchete, 5 prin pensionare şi 2 prin încetarea delegării. Pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii au fost delegaţi un număr de 21 procurori, din care 14 în funcţii de execuţie şi 7 în funcţii de conducere.

Încadrarea specialiştilor, grefierilor şi personalului conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar.
Au fost numiţi 3 grefieri, din care 2 ca urmare a repartizării de la Şcoala Naţională de Grefieri şi 1 grefier ca urmare a promovării examenului organizat de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
La Serviciul Specialişti au fost numiţi 2 specialişti conform prevederilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.
Au fost numiţi 3 şoferi, din care 1 la structura teritorială şi 1 la structura centrală, urmare promovării concursurilor organizate de Direcţia Naţională Anticorupţie, iar pentru 1 şofer au fost valorificate rezultatele concursului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, grefierilor registratori şi personalului conex.

În cursul anului 2010, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a numit 13 ofiţeri de poliţie judiciară (după detaşarea acestora de la Ministerul Administraţiei şi Internelor), iar la un număr de 28 ofiţeri de poliţie judiciară le-a fost prelungită detaşarea pe o perioadă de 6 ani.
Din totalul de 7 ofiţeri de poliţie judiciară cărora le-a încetat detaşarea la Direcţia Naţională Anticorupţie, un număr de 4 ofiţeri de poliţie judiciară au solicitat încetarea detaşării.

Sub aspectul influenţei asupra rezultatelor anuale ale activităţii este relevantă fluctuaţia personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe parcursul anului 2010, raportat la persoanele aflate efectiv în activitate, care se prezintă astfel:

poze multe

În anul 2010, în materia salarizării, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a asigurat punerea în aplicare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/20101 şi a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prin elaborarea proiectele de ordin privind stabilirea indemnizaţiei de încadrare brute lunare, a salariului de bază brut lunar, a salariului de funcţie, salariului de grad profesional şi a soldei de grad; reîncadrarea întregului personal şi acordarea sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, stabilite potrivit legii; diminuarea cu 25% a cuantumului brut al salariilor, soldelor, indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale; acordarea unor grade, trepte, gradaţii, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.); majorarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcţia de magistrat.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de ordonator secundar de credite, a emis 851 ordine şi decizii vizând salarizarea procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi personalului auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, în baza punctelor de vedere consemnate în 21 note întocmite de procurorul şef serviciu, cu privire la interpretarea şi implementarea dispoziţiilor legale menţionate.

În procesul de asigurare a resurselor umane s-au parcurs etapele privind recrutarea, selecţia, pregătirea şi evaluarea performanţelor profesionale, pe baza competenţei şi a oportunităţilor egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.
În vederea încadrării sau promovării personalului în cadrul direcţiei, acest serviciu a asigurat organizarea unui număr de 12 concursuri, interviuri sau examene, la care au participat un număr total de 66 de candidaţi, după cum urmează:
  • 2 interviuri pentru numirea unor procurori în Direcţia Naţională Anticorupţie, la care au participat un număr de 30 de candidaţi;
  • 1 interviu pentru numirea unor specialişti cu înaltă calificare, la care au participat 13 candidaţi;
  • 1 concurs pentru ocuparea postului vacant de grefier şef serviciu teritorial;
  • 1 concurs pentru ocuparea funcţiilor de grefier şef secţie şi grefier şef serviciu teritorial;
  • 1 concurs pentru ocuparea postului de referent (gestionar);
  • 2 examene pentru promovarea în grade/trepte profesionale superioare a grefierilor;
  • 2 concursuri de promovare în grad superior a funcţionarilor publici;
  • 2 concursuri pentru posturi de şofer.
Pentru implementarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice,1 s-au luat măsuri pentru completarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale procurorilor, specialiştilor, funcţionarilor publici şi personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise Agenţiei Naţionale de Integritate şi Consiliului Superior al Magistraturii (cele ale magistraţilor), asigurându-se publicarea pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
De asemenea, au fost centralizate declaraţiile actualizate ale procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităţilor juridice de către soţ, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcţiei, precum şi cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informaţii, date conform prevederilor art. 5 alin. (3), art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, prin personal desemnat, a organizat alegerile2 pentru comisia de disciplină, comisia paritară a funcţionarilor publici şi consilierul etic pentru funcţionarii publici din cadrul direcţiei, acestea fiind ulterior numite prin ordine ale procurorului şef al direcţiei.
De asemenea, s-au pus în aplicare prevederile normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, desfăşurându-se activităţi, prin persoană anume desemnată, în vederea actualizării şi completării fişelor de post pentru toţi funcţionarii publici din direcţie.
În baza propunerilor formulate de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale şi ale Departamentului economico-financiar şi administrativ, au fost întocmite fişele de post pentru referenţi, personal contractual din cadrul direcţiei.
Apreciindu-se ca neîndestulătoare prevederile din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la atribuţiile grefierilor şefi serviciu, grefierilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor încadraţi în unele servicii (Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională; Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice; Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia; Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul; Serviciul tehnic), întrucât aceste categorii de personal desfăşoară activităţi diversificate şi cu specific izvorât din atribuţiile funcţionale ale compartimentelor respective, s-a realizat conţinutul fişei posturilor pentru toate aceste categorii de personal, care a fost aprobat de procurorul şef al direcţiei.

Potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, întocmeşte, completează, păstrează şi ţine evidenţa carnetelor de muncă, a concediilor de odihnă, de studii, de creştere şi îngrijire a copiilor, precum şi a distincţiilor, a gradelor şi gradaţiilor militare şi a gradelor şi gradaţiilor profesionale, pentru personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În acest domeniu, în cursul anului 2010, au fost efectuate activităţile necesare de predare a carnetelor de muncă, în vederea prelucrării şi scanării la Casa teritorială de pensii, pentru ca acestea să poată fi restituite titularilor, pe baza unui proces verbal, până la data de 30.06.2011. De asemenea, a fost înfiinţat Registrul unic de evidenţă a salariaţilor direcţiei, în format electronic, pentru personalul existent la data de 1 ianuarie 2011, precum şi reconstituirea acestuia cu personalul existent în cadrul direcţiei de la data de 31 decembrie 2006 până la zi, prin completarea, în ordinea angajării, a elementelor privind contractul de muncă, actul de numire ori modificare a raportului de muncă, pentru fiecare angajat.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de ordonator secundar de credite, a încheiat 1 contract de muncă şi a semnat 431 ordine şi decizii vizând salarizarea personalului direcţiei.

Direcţia Naţională Anticorupţie, în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, a asigurat garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice. Astfel, au fost înregistrate în Registrul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, notificările direcţiei care au ca scop protejarea „monitorizării/securităţii persoanelor, spaţiilor şi/sau bunurilor publice/private”, „administrarea justiţiei” şi servicii de consiliere legală şi reprezentare în justiţie”, fiind atribuită de Autoritate calitatea de operator de date cu caracter personal şi pentru aceste activităţi. De asemenea, au fost culese datele din cadrul secţiilor şi serviciilor care prelucrează date cu caracter personal, necesare întocmirii raportului anual de activitate referitor la implementarea legii pentru a fi transmise Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a luat măsurile necesare pentru asigurarea documentării permanente a personalului direcţiei.
În cadrul acestui serviciu este organizată biblioteca direcţiei a cărui fond documentar a fost completat în anul 2010 cu lucrări de specialitate, iar gestionarea sa a fost îmbunătăţită prin dezvoltarea şi actualizarea permanentă, în format electronic, a materialelor documentare.
S-a asigurat activitatea de documentare şi informare permanentă a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la noutăţi legislative, practică judiciară ori probleme controversate din doctrină, atât prin intermediul mijloacelor clasice, respectiv note şi circulare interne ori realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi prin intermediul sistemului informatic, fiecare structură a direcţiei având acces, de la momentul publicării, la ultimele noutăţi legislative, prin abonarea la Monitorul Oficial, în format electronic. Reţeaua de intranet a instituţiei a fost dezvoltată din punct de vedere funcţional, cuprinzînd informaţii, organizate după materie, ce permit cunoaşterea deciziilor recente ale Curţii Constituţionale (referitoare la dispoziţiile Codului de procedură penală, Codului penal, ale Legii nr. 78/2000 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002), precum şi a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea sunt cuprinse informaţii despre articole din revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de Criminalistică şi de Penologie, Doctrină şi Jurisprudenţă etc.) şi din alte publicaţii (Revista Română de Criminalistică), precum şi ordinele cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care nu conţin informaţii clasificate.

A fost realizată o bună colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii şi cu Secţia de resurse umane şi documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cărora le-au fost transmise situaţii, date sau note cu privire la procurorii şi celălalt personal din Direcţia Naţională Anticorupţie.

De asemenea, au fost asigurate lucrările de secretariat pentru şedinţele Colegiului de conducere şi pentru activitatea comisiei de evaluare a activităţii procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie, numită de Consiliul Superior al Magistraturii (105 procurori au fost evaluaţi). Au fost întocmite situaţiile referitoare la personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la evaluarea personalului contractual, realizându-se inclusiv verificarea şi centralizarea fişelor de apreciere

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a realizat atribuţii în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcţiei, preocupându-se atât de asigurarea informaţiilor necesare participării la programele de pregătire organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi de desfăşurarea programelor de pregătire profesională descentralizată.
În acest sens, în cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor organizat la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 16 procurori la 10 seminarii având ca obiect practica neunitară, formare specializată – drept penal, drept procesual penal, infracţiuni prevăzute de legi speciale, CEDO, noile coduri şi combaterea corupţiei. În cadrul programelor anuale de formare profesională continuă a grefierilor, organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, în anul 2010 s-a asigurat participarea la cursuri şi seminarii a unui număr de 15 grefieri, tematica fiind diversificată, pe domenii specifice activităţii Ministerului Public. Totodată, un număr 5 grefieri au participat la programul de formare la distanţă (e-Learning) la disciplina „Drept penal – urmărire penală”.

Pregătirea profesională descentralizată continuă se realizează într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară, grefierii şi specialiştii direcţiei fiind supuse aprobării Colegiului de conducere.
În anul 2010, au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii, la nivelul fiecărei secţii şi serviciu teritorial, temele abordate vizând legislaţia internă, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, normele deontologiei profesionale şi drept comparat, mai ales în domeniul combaterii corupţiei în ţările membre ale Uniunii Europene. Informările realizate de Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională3, au consemnat concluziile dezbaterilor, principalele probleme şi măsurile care au fost luate pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la temele abordate în cadrul acestora.
Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat organizarea şi gestionarea arhivelor; atribuţiile personalului auxiliar de specialitate privind evidenţa, selecţia, mişcarea şi casarea documentelor păstrate în arhivă; activitatea de registratură - registre, condici, primirea, înregistrarea, evidenţa şi circulaţia lucrărilor; soluţiile adoptate în cadrul unui dosar penal - modul de comunicare şi arhivare; cadrul legislativ privind informaţiile clasificate - distincţia dintre informaţiile clasificate şi informaţiile de interes public, nivelurile de clasificare, manipularea şi circuitul documentelor conţinând informaţii clasificate (divulgare, consecinţe); prevederile Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate.
Perfecţionarea profesională a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a realizat cu respectarea cadrului legal privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor. Pregătirea continuă a ofiţerilor de poliţie judiciară s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În anul 2010, pregătirea continuă a funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, prin planul de măsuri privind pregătirea profesională şi planul anual de perfecţionare profesională fiind stabilite domeniile în care funcţionarii publici au necesitat formare profesională suplimentară.
Astfel, în contextul unor evidente restricţii bugetare, Direcţia Naţională Anticorupţie a finanţat participarea a 17 specialişti şi funcţionari publici la programe de formare profesională în domenii precum: managementul proiectelor pentru accesarea fondurilor europene, tehnologia informaţiei şi comunicaţiei, statistică judiciară, protecţia informaţiilor clasificate, auditul intern şi auditul financiar.

Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului direcţiei a fost asigurată şi prin intermediul programelor Phare ori a colaborărilor cu instituţii similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internaţională.

7. Transparenţa şi relaţia cu publicul şi presa

Consecventă practicii sale de comunicare, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost permanent preocupată ca informarea publicului despre rezultatele urmăririi penale să fie realizată cu respectarea caracterului preponderent nepublic al actelor procedurale şi a prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază persoanele cercetate. Informaţiile circumscrise sferei datelor de interes public au fost postate pe pagina de Internet a instituţiei la adresa www.pna.ro ori transmise prin intermediul mass-media.
Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a atras în mod constant interesul opiniei publice pe parcursul anului 2010, din perspectiva obiectului anchetelor penale desfăşurate. Aspecte ale activităţii direcţiei au fost, aproape zilnic, reflectate în emisiuni de radio şi/sau de televiziune, în articole apărute în presa scrisă şi/sau în cea electronică. Acestea au fost realizate pornind de la comunicatele oficiale emise de direcţie ori de la răspunsurile instituţiei la solicitările mass-media, formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Pe lângă materialele cu caracter pur informativ, au continuat să fie exprimate opinii şi comentarii legate de activitatea în ansamblu a instituţiei, dar şi de cazurile concrete aflate în curs de instrumentare sau trimise spre judecare.
Media din străinătate, în special din ţările Uniunii Europene, a urmărit cu atenţie aspectele legate de combaterea corupţiei, în special la nivel înalt, în condiţiile în care Comisia Europeană a continuat aplicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

7.1. Biroul de informare şi relaţii publice

Preocupată de respectarea dreptului publicului la o informare corectă, Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat practica de comunicare bazată pe criterii clar stabilite, raportate la stadiile procesului penal. Principiile pe care se întemeiază această practică sunt accesul nediscriminatoriu la informaţia de interes public şi predictibilitatea modului de comunicare a informaţiilor publice. Conţinutul informaţiilor şi momentul transmiterii acestora în spaţiul public rezultă din Strategia Direcţiei Naţionale Anticorupţie de comunicare şi relaţionare cu mass-media şi societatea civilă4, realizată în considerarea normelor procesual penale, a dispoziţiilor privind protecţia datelor personale, a Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acesta şi mass-media5, precum şi a Recomandării Comitetului Miniştrilor către Statele Membre - Rec(2003)13 privind furnizarea de informaţii prin intermediul presei în legătură cu procedurile penale.
Raportat la caracterul preponderent nepublic al anchetelor penale şi la particularităţile terminologiei judiciare, Direcţia Naţională Anticorupţie a considerat că instrumentele adecvate comunicării desfăşurate de un organ de urmărire penală sunt cu precădere materialele scrise, respectiv comunicatul de presă şi răspunsul redactat în scris la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001. În plus, prin transmiterea aproape simultană, cu ajutorul poştei electronice, a materialelor scrise, se asigură accesul nediscriminatoriu al mass-media la informaţia de interes public.

În cursul anului 2010, au fost întocmite şi transmise 363 comunicate de presă (faţă de 183 comunicate în anul precedent), majoritatea (168) vizând mediatizarea cauzelor privind fapte de corupţie, asimilate ori conexe, în care urmărirea penală s-a finalizat prin trimiterea în judecată a celor cercetaţi.
La cererea jurnaliştilor, au fost emise 90 comunicate, conţinând date despre reţinerea şi/sau arestarea preventivă a unor inculpaţi. (faţă de 57 de comunicate în anul 2009)

Toate comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive ori la cauze penale soluţionate cu trimiterea în judecată, conţin explicaţii privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual şi precizări în legătură cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Totodată, pentru a clarifica anumite speculaţii apărute în spaţiul public sau pentru a corecta informaţii eronate de natură să ducă la dezinformarea opiniei publice cu privire la activităţile desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie, au fost redactate 12 precizări sau materiale având caracter de drept la replică, care au fost afişate pe pagina de internet a instituţiei.

Începând cu anul 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie a publicat, sub formă de comunicate de presă, informări cu privire la soluţiile de condamnare definitivă, imediat după pronunţarea acestora de către instanţele judecătoreşti în cauzele instrumentate de procurorii anticorupţie. În acest fel, instituţia răspunde cerinţei referitoare la informarea opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupţie, inclusiv asupra finalităţii dosarelor trimise spre judecare, cerinţă cuprinsă în Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
Au fost publicate pe pagina de internet 79 de comunicate privind hotărâri de condamnare definitive.
Totodată, continuă publicarea pe pagina de Internet a instituţiei a cuprinsului hotărârilor definitive de condamnare în cauzele de corupţie instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie, care se realizează imediat după transmiterea de către instanţele competente a documentelor respective, cu anonimizarea datelor personale.

Pe parcursul anului 2010, Biroul de informare şi relaţii publice a redactat şi a transmis, în scris, un număr de 387 răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, comparativ cu 537 în anul precedent. De asemenea, au fost oferite de îndată răspunsuri la solicitările adresate telefonic de către jurnalişti, atunci când informaţiile cerute puteau fi furnizate, fără a se afecta confidenţialitatea anchetei.
Diminuarea numărului de solicitări scrise poate fi pusă în relaţie, pe de o parte, cu creşterea semnificativă a numărului de informări scrise transmise/publicate din oficiu de Direcţia Naţională Anticorupţie şi pe de altă parte cu o acceptare, din partea reprezentanţilor mass-media, a existenţei unor limite în comunicarea publică pe care un organ de urmărire penală este obligat să le respecte.
Solicitanţii informaţiilor de interes public au fost, în proporţie de peste 92%, persoane din mass-media, diferenţa fiind reprezentată de persoane fizice sau organizaţii neguvernamentale.

Au fost evitate, pe cât posibil, situaţiile de mediatizare excesivă a cauzelor aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu referire în special la anumite acte procedurale desfăşurate în timpul anchetelor penale (audieri, percheziţii, ridicări de documente). De asemenea, s-au redus cazurile în care mass-media a dat publicităţii informaţii exceptate de la liberul acces, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare.
Nu pot fi însă gestionate de instituţie situaţiile în care informaţii din anchetele penale ale direcţiei sunt date publicităţii de către persoane implicate sau care au legătură cu aceste anchete (spre exemplu, persoane care depun sesizări, inculpaţii, părţile vătămate, martorii, avocaţii etc.), de către persoane provenind din alte instituţii care cunosc unele aspecte ale activităţii de urmărire penală în virtutea atribuţiilor legale ori cazurile în care sunt date publicităţii, în detaliu, date din cursul urmăririi penale cuprinse în dosarele aflate pe rolul instanţelor, la care accesul a fost permis, nelimitat, în baza caracterului public al dosarului, aşa cum se prevede în „Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass-media”6 (spre exemplu, transcrieri ale proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate legal).

În mod constant, media audio-vizuală a urmărit activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a transmis informaţii şi reportaje, iar aspecte din activitatea instituţiei au reprezentat puncte de pornire ale unor emisiuni de tip talk-show. Ştiri şi articole referitoare la anchetele desfăşurate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost publicate, în mod periodic şi de ziarele din presa centrală. Mass-media locală a fost interesată în special de activitatea sau de cauzele aflate pe rol la cele 15 servicii teritoriale sau la structura centrală, dar cu relevanţă locală.
Plecând de la particularităţile activităţii de organ de urmărire penală şi limitele de comunicare ce derivă, Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat, în lunile aprilie şi mai 2010, două mese rotunde cu jurnaliştii din presa locală, respectiv centrală, în care reprezentanţii instituţiei au clarificat aspecte referitoare la etapele procesului penal, reflectarea sa publică, precum şi la accesul la informaţii în timpul anchetei penale şi în stadiul de judecare a dosarelor.
Conducerea instituţiei sau, după caz, purtătorul de cuvânt, la solicitarea mass-media, au dat declaraţii ori interviuri privind activitatea instituţiei. De câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.
Direcţia Naţională Anticorupţie a participat, reprezentată atât de purtătorul de cuvânt cât şi de alt personal din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice, cu prezentări sau luări de poziţie la diverse evenimente având ca temă comunicarea publică. Spre exemplu, în cursul lunii noiembrie 2010, a fost susţinută o prezentare despre echilibrul dintre transparenţă şi exigenţele de confidenţialitate în faza urmăririi penale, în cadrul conferinţei anuale a EPAC/EACN, desfăşurată la Oradea - Băile Felix.

Şi în anul 2010, au fost acreditaţi pe lângă Direcţia Naţională Anticorupţie aproximativ 200 de jurnalişti din presa audio-vizuală şi scrisă, centrală şi locală, reprezentanţii mass-mediei participând inclusiv la prezentarea Raportului anual de activitate al direcţiei pe anul 2009, ce a avut loc în cursul lunii februarie.

Instituţiile media din ţările europene şi-au menţinut interesul faţă de rezultatele luptei anticorupţie din România, anchetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procesele de corupţie aflate pe rolul instanţelor de judecată au făcut obiectul mai multor materiale jurnalistice. În acest context, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau purtătorul de cuvânt au acordat interviuri ori declaraţii unor agenţii de presă, publicaţii sau posturi de televiziune din străinătate (Franţa, Marea Britanie, Elveţia).
Au existat numeroase situaţii în care agenţii de presă străine ori publicaţiile europene, au preluat informaţii conţinute în comunicatele de presă ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau transmise de agenţii de presă româneşti, pe baza cărora au fost publicate articole, comentarii sau analize, fără să solicite în mod direct declaraţii sau interviuri. Jurnaliştii din statele membre ale Uniunii Europene au fost interesaţi în special aspecte privind dosarele de corupţie la nivel înalt finalizate în cursul anului 2010, aspecte legate de procesul de ridicare a imunităţii în cursul urmăririi penale, de stadiul dosarelor penale aflate de mai mult timp pe rolul instanţelor, de fraude care vizează fondurile europene, precum şi de concluziile conţinute în rapoartele instituţiilor europene sau ale organizaţiilor neguvernamentale internaţionale care supraveghează progresele pe linia combaterii corupţiei în România etc.

Mesajele publice, informaţiile privind activitatea instituţiei, diferite anunţuri ori precizări sunt transmise către public şi prin publicarea acestora pe pagina de internet a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Motorul de căutare aferent aplicaţiei „Comunicate de presă”, permite găsirea imediată a comunicatelor de presă cu începere din 2002, în funcţie de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată), întrucât, pentru a minimiza timpul necesar, în cursul anului 2010, a fost creat un motor de căutare avansat.
Răspunzând interesului arătat de mass-media internaţională, versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată.
Pe parcursul anului 2010, numărul de accesări ale paginii de Internet a direcţiei a fost de 206.121.

Biroul de informare şi relaţii publice efectuează zilnic, monitorizarea presei scrise centrale, a principalelor posturi de radio şi TV. Monitorizarea permite evaluarea felului în care este percepută activitatea instituţiei, a justiţiei în general şi a aspectelor asociate fenomenului corupţiei. De asemenea, sunt luate în considerare şi informaţii sau articole de investigaţie care ar putea să reprezinte baza unor dosare penale.

În conformitate cu Planul de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare7, Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat organizarea anuală a unei mase rotundă cu reprezentanţii societăţii civile pentru discutarea rezultatelor obţinute în combaterea corupţiei la nivel înalt în cursul anului precedent (2009). Dezbaterile au aprofundat o serie de aspecte relevante pentru activitatea specialiştilor în dreptul penal cum ar fi mijloacele de probă, individualizarea pedepselor în cazuri de corupţie, efectul hotărârilor judecătoreşti în cauze de corupţie. Pornind de la o analiză a condamnărilor definitive pronunţate în anul 2009, un alt subiect dezbătut a fost corupţia în sistemul judiciar şi în sistemul financiar fiscal. La întâlnire au participat reprezentanţi ai societăţii civile cu activitate incidentă sistemului judiciar, dar şi reprezentanţi ai sistemului judiciar.

7.2. Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul asigură primirea, înregistrarea şi trimiterea corespondenţei către compartimentele de resort din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi transmiterea sesizărilor, cererilor şi memoriilor către alte autorităţi ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva. Totodată, organizează şi realizează, activitatea de primire în audienţă a persoanelor la sediul central al instituţiei

În anul 2010, la structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin acest serviciu, au fost efectuate 6.295 înregistrări reprezentând plângeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi date privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de situaţii statistice, corespondenţă în legătură cu activitatea economico-financiară şi administrativă, precum şi cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale. Comparativ cu anul 2009, când numărul acestora a fost de 6.135, se constată o creştere de 2,61 %.

La acestea se adaugă un număr de 20.719 lucrări intermediare (comparativ cu 21.059 în anul 2009), care sunt evidenţiate în condica de corespondenţă, fără a fi înregistrate şi menţionate în datele statistice întrucât au fost transmise compartimentelor competente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie competente. Numărul acestor lucrări a înregistrat o scădere de 1,61 % comparativ cu anul precedent.

Dintre cele 6.295 lucrări au fost soluţionate 2.453 lucrări prin transmitere către parchete ori instituţii publice competente (comparativ cu 2.449 în anul 2009) şi 3.842 lucrări prin trimiterea la secţiile şi celelalte servicii, birouri şi compartimente ale direcţiei (comparativ cu 3.686 în anul 2009, în creştere cu 4,24%).

În perioada de referinţă, persoanele desemnate au primit în audienţă 2.222 persoane, comparativ cu 1.568 de persoane în anul precedent, în creştere cu 41,71%.

Serviciul a asigurat expedierea unui număr de 22.510 comunicări, acte procedurale ş.a., constatându-se o creştere cu 11,12% (20.257 în anul 2009).

8. Resursele financiare şi administrarea acestora

Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca structură responsabilă cu planificarea financiară, organizarea şi conducerea contabilităţii, organizarea evidenţei contabile şi a mijloacelor bugetare, gestionarea şi administrarea patrimoniului şi-a desfăşurat activitatea, la nivelul anului 2010, în condiţii de legalitate, eficienţă şi eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata din fondurile bugetare alocate.
În vederea perfecţionării activităţii economico-financiare şi eficientizării utilizării resurselor, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează şi compartimentul de audit, direct subordonat procurorului şef al direcţiei, asigurându-se astfel independenţa necesară desfăşurării activităţii de audit intern, în scopul unei evaluări obiective a disfuncţiilor constatate şi formulării unor recomandări adecvate soluţionării acestora.

Sintetic, pe domeniile principale de competenţă, activitatea departamentului se prezintă astfel:

a. Administrarea resurselor financiare şi bugetare

Bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în forma sa finala, pe surse de finanţare, pentru anul 2010, a fost compus din resursele financiare de la bugetul de stat în sumă de 69.155.741 lei (comparativ cu 59.648.294 lei în anul 2009) şi din resursele financiare din fonduri externe nerambursabile în sumă de 3.003.000 lei (comparativ cu 2.042.000 lei în anul 2009).

Creditele bugetare deschise pe anul 2010 au fost în sumă de 69.155.591 lei, din care s-au utilizat 68.081.788 lei, rezultând o execuţie bugetară de 98,45%.

Execuţia bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli şi componente ale clasificaţiei bugetare, se prezintă, astfel :
Denumirea indicatorilorBuget final 2010Credite deschise Credite utilizate (plăţi efectuate)Realizări în procente faţă de creditele deschise Buget neutilizatRealizări în procente faţă de bugetul anului 2010
 1234=3/2 5=1-26=3/1
TOTAL, din care:69.155.74169.155.591 68.081.78898,45%15098,45%
CHELTUIELI CURENTE69.060.74169.060.591 67.986.95198,45%15098,45%
- Cheltuieli de personal62.319.96762.319.96762.227.36899,85%099,85%
- Bunuri şi servicii6.095.6456.095.6455.115.71783,92%083,92%
- Proiecte cu finanţare fonduri externe nerambursabile582.000581.850580.73799,81%15099,78%
CHELTUIELI DE CAPITAL 95.00095.00094.83799,83 %0 99,83%
ASISTENŢĂ SOCIALĂ63.12963.12963.129100%0100%
Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituţiei, precum şi pentru asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atât la nivel central, cât şi la nivelul serviciilor şi birourilor teritoriale.
Defalcat, pe tipul şi natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situaţia resurselor financiare alocate Direcţiei Naţionale Anticorupţie este următoarea:
  • „Cheltuieli de personal” - credite bugetare în valoare de 62.319.067 lei, din care:
    • 49.803.876 lei - cheltuieli salariale în bani (faţă de 41.670.812 lei în 2009);
    • 2.739.000 lei - cheltuieli salariale în natură (faţă de 3.172.300 lei în 2009);
    • 9.777.091 lei - contribuţii (faţă de 8.065.382 lei în 2009).
  • „Bunuri şi servicii” - credite bugetare în valoare totală de 6.095.645 lei, din care:
    • 4.452.371 lei - bunuri şi servicii (faţă de 4.024.800 lei în anul 2009);
    • 30.000 lei - reparaţii curente (faţă de 17.000 lei în anul 2009);
    • 65.000 lei - bunuri de natura obiectelor de inventar (faţă de 31.000 lei în 2009);
    • 238.000 lei - deplasări, detaşări, transferări (faţă de 176.000 lei în 2009);
    • 25.500 lei - cărţi, publicaţii şi materiale de documentare (faţă de 38.400 lei în 2009);
    • 138.000 lei - consultanţă şi expertiză (faţă de 244.100 lei în 2009);
    • 16.000 lei - pregătire profesională (faţă de 13.700 lei în 2009);
    • 37.000 lei - cheltuieli judiciare şi extrajudiciare (faţă de 5.000 lei în 2009);
    • 8.000 lei - protecţia muncii;
    • 1.085.774 lei - alte cheltuieli.
Întrucât suma de 6.095.645 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include şi suma de 869.853 lei, destinată organizării şi constatării infracţiunilor flagrante de corupţie, această sumă nu se regăseşte şi în plăţile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinaţie, astfel încât la titlul „Bunuri şi servicii”, procentul real al execuţiei bugetare este de 97, 89%.

Pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare” au fost alocat fonduri în sumă de 581.850 lei, reprezentând cofinanţarea aferentă proiectelor Facilitatea de tranziţie – Convenţia de twinning RO 07/IB/JH/03, Contractul TWL Anvelopa Nealocată şi Grant Hercule Agreement OLAF/2009/C4/004, fonduri care s-au utilizat pentru desfăşurarea a 6 grupuri de lucru şi 6 seminarii de pregătire profesională precum şi pentru achiziţionarea de echipamente tehnice specifice, necesare serviciului tehnic din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, pentru achiziţionarea de echipamente tehnice, conform proiectului Grant Hercule Agreement OLAF/2009/C4/004, au fost utilizate atât fondurile alocate de la bugetul de stat în sumă de 462.000 lei cât şi fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 157.057, 50 lei.
Urmărirea derulării în bune condiţii a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumurile de finanţare a proiectelor s-a realizat de Serviciul de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice, în colaborare cu Departamentul Economico-financiar şi Administrativ.

Suma de 95.000 lei, alocată la capitolul „Cheltuieli de capital”, a fost utilizată, în principal, pentru achiziţionarea de active fixe (echipamente tehnice necesare desfăşurării activităţii de urmărire penală).

Evidenţa financiar – contabila a fost ţinută corect şi la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum şi rezultatele obţinute. Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp şi s-a acţionat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobaţi prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigenţă în folosirea eficientă a creditelor bugetare.

În anul 2011 se va acorda o atenţie deosebită perfecţionării activităţii financiar-contabile, prin ridicarea calităţii lucrărilor de planificare şi execuţie bugetară, de contabilitate şi analiză prin îmbunătăţirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor şi creşterii competenţei profesionale şi a răspunderii întregului personal cu atribuţii în acest domeniu.


b. Activitatea de achiziţii publice

În anul 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat efectuarea de achiziţii publice pe baza procedurilor de achiziţionare reglementate de actele normative în vigoare. Contractele de achiziţie publica, au fost încheiate în baza Programului anual al achiziţiilor publice avizat de către compartimentul financiar-contabil şi aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie1, având in vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile teritoriale şi structurile de la sediul central al instituţiei. La stabilirea procedurilor de achiziţionare s-a ţinut seama atât de fondurile alocate prin bugetul anual, cât si de necesităţile obiective de produse, servicii si lucrări cuprinse în Programul anual al achiziţiilor publice, precum si de corespondenta produselor, serviciilor şi lucrărilor cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV).

La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2010, au fost încheiate un număr de 7 contracte de achiziţii publice prin procedurile legale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care, pe tipul lor, se pot reda sintetic după cum urmează:
  • 3 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
    • 2 contracte în cadrul acordurilor-cadru;
    • 1 contract prin procedura licitaţie deschisă.
  • 4 contracte de servicii, din care:
    • 1 contract prin procedura cererii de ofertă;
    • 3 contracte in cadrul acordurilor-cadru;
O procedura de licitaţie deschisă a fost iniţiată pentru achiziţia de echipamente tehnice, având ca surse de finanţare, cofinanţarea, respectiv fonduri de la bugetul de stat şi fonduri de la Comisia Comunităţii Europene (Acord de finanţare OLAF/2009/C4/004).
Serviciile de service subscripţii software au fost achiziţionate prin aplicarea procedurii de cerere de ofertă. Serviciile de service echipamente informatice, de întreţinere si reparaţii auto, de service aparatură de birotica, aparate de aer condiţionat, echipamente de telefonie, precum şi cele de furnizare presă si publicaţii au fost furnizate, respectiv asigurate prin achiziţie directă.

Având în vedere importanţa furnizării continue a serviciilor de telefonie mobilă, precum şi a furnizării carburanţilor pentru autoturisme, respectiv pentru asigurările CASCO şi RCA a autoturismelor, în baza acordurilor-cadru încheiate cu diverşi furnizori, în anul 2008, respectiv 2009, în urma finalizării procedurilor de licitaţie deschisă, pe o perioadă de 4 ani, au fost încheiate contracte subsecvente.

Toate procedurile au fost iniţiate prin folosirea şi transmiterea documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP) şi postarea acestora pe adresa de WEB www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind iniţierea, desfăşurarea şi finalizarea procedurilor privind achiziţiile publice. De asemenea, menţionăm faptul că pe parcursul anului 2010 au fost iniţiate şi finalizate şi un număr de 230 cumpărări directe prin utilizarea Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP) şi a site-ului www.e-licitatie.ro, pentru achiziţionarea de produse si servicii necesare bunei funcţionări a structurilor instituţiei.

Auditul public intern

Alegerea misiunilor de audit a urmărit din punct de vedere metodologic identificarea riscurilor generate de schimbările legislative, de exploatarea noului program integrat de contabilitate, a riscurilor financiare legate de eficienţa utilizării resurselor bugetare, nedetectarea unor operaţii cu risc financiar, corelarea necesitaţii alocării fondurilor cu parametri de calitate ai serviciilor sau a bunurilor plătite, a riscurilor de organizare aferente existenţei şi aplicării procedurilor scrise de lucru, a clarităţii responsabilităţilor stabilite în fişele posturilor în corelare cu competenţele şi sarcinile specifice regăsite în procedurile de lucru, cu privire la monitorizarea calităţii operaţiunilor pe baza listelor de verificare anexate, a riscurilor informaţionale, referitoare la claritatea, oportunitatea, transparenţa informatiilor şi a deciziilor managementului de linie transmise spre aprobare şi informare managementului de vârf şi altor utilizatori autorizaţi, precum şi a riscurilor operaţionale legate de neînregistrarea corespunzătoare sau într-o formă greu de înţeles a mesajului informaţional pe care trebuie să-l transmită documentul.

Planul anual de audit pentru anul 2010 a cuprins domenii considerate arii auditabile relevante, şi anume, sistemul achiziţiilor publice, controlul financiar preventiv propriu, sistemul de control intern /managerial cu predilecţie a managementului activităţii economice cu pondere în sistem, auditarea situaţiilor financiare anuale, procedurarea activităţii de audit intern prin elaborarea unui ghid procedural al unei misiuni de audit de sistem aplicabil Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a procedurii privind întocmirea planului de audit.

Evaluarea sistemelor auditate s-a realizat în raport cu standardele de management şi control intern şi a vizat dezvoltarea unei perspective care să răspundă conceptelor moderne de conducere, bazate pe sisteme transparente de producere a informaţiilor necesare în procesul decizional.
Activitatea de audit public intern contribuie la susţinerea orientării managementului de vârf în obţinerea unei asigurări privind funcţionalitatea sistemelor, în consolidarea gestiunii riscului şi la susţinerea deciziilor procurorului şef al direcţiei încât să fie asigurat echilibrul conformitate legală-performanţă în realizarea obiectivelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În cadrul misiunilor de audit, auditorul a identificat sursele de risc, punctele vulnerabile din sistemul de management şi control intern, recomandând măsurile care pot corecta sau îmbunătăţi activităţile supuse evaluărilor.

Misiunile de audit, derulate în anul 2010, au avut ca temă:
  • Auditul achiziţiilor publice a fost considerat necesar ca urmare a cerinţelor legale de raportare a achiziţiilor efectuate cu utilizarea SEAP (Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice) şi datorită evidenţierii în planul de achiziţii a unei ponderi majoritare a serviciilor contractate prin cumpărare directă, urmare a extinderii limitei valorice pentru achiziţii publice directe la 15.000 euro. Plata periodică a unui serviciu necesar întregului an financiar necesită menţinerea unor puncte de control în efectuarea acestuia în condiţii de calitate, economicitate, la termenele stabilite.
În urma evaluării sistemului de control intern care asigură realizarea achiziţiilor publice, auditorul a constat funcţionalitatea sistemului bazată pe existenţa unei structuri de specialitate ce iniţiază şi organizează activitatea urmărind obţinerea scopului propus în condiţii de operativitate şi cu respectarea legislaţiei, existenţa sarcinilor specifice de serviciu asumate în fişele posturilor personalului (5 salariaţi desfăşoară activităţi legate de achiziţii publice până la atribuirea contractelor) şi existenţa unor reguli procedurale aprobate de conducerea instituţiei.
  • Auditarea sistemului de control financiar preventiv propriu a fost stabilită datorită importanţei semnificative a acestei forme de control intern/dispozitiv al ordonatorului de credite, pentru a evalua integrarea cerinţelor de control managerial în gestionarea riscurilor şi pentru stabilirea nivelului de conştientizare privind necesitatea stăpânirii riscurilor prin procedurarea activităţii. Auditul a evaluat funcţionalitatea instrumentelor de control, respectiv a listelor de verificare a operaţiunilor, modul de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv propriu.
În urma misiunii de audit, opinia auditorului a fost favorabilă, controlul financiar preventiv propriu este viabil constatându-se o bună funcţionalitate, bazată pe existenţa unei structuri de specialitate organizate în cadrul DEFA (Departamentul Economico-Financiar şi Administrativ) care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu cu aplicarea principiilor de obiectivitate şi independenţă urmărind obţinerea scopului propus în condiţii de operativitate şi cu respectarea legislaţiei, existenţa separării sarcinilor definite în fişele posturilor şi existenţa normelor procedurale aprobate de conducerea instituţiei, a circuitului documentelor în definirea fazelor cheltuielilor bugetare. Controlul de fond a fost corect aplicat, respectându-se legalitatea , regularitatea, încadrarea în limitele şi destinaţia creditelor bugetare aprobate şi nu au existat refuzuri de viză consemnate în Registrul de control financiar preventiv.
  • Auditarea implementării sistemului de management /control intern reprezintă preocuparea ordonatorului de credite de a menţine un mediu de control corespunzător şi de obţine, prin misiunea de audit intern, asigurarea sau diagnosticul privind nivelul dezvoltării controlului intern ca funcţie managerială bazată pe gestiunea riscului.
Concluzia principală ca urmare a evaluării sistemului de control intern la DEFA este pozitivă, măsurile de bună practică managerială există. Întocmirea procedurilor formalizate pentru numeroasele activităţi din cadrul DEFA arată că managementul de linie este receptiv la necesitatea dezvoltării unui sistem de control permanent, interactiv.
Auditorul formulează o asigurare favorabilă având suport concluziile de bună funcţionalitate a sistemului de controlul intern caracterizat prin măsuri corecte de supraveghere, conştientizarea necesităţii unui control intern formalizat şi prin preocuparea de a sprijini interesul ordonatorului de credite de a atinge un obiectiv esenţial al instituţiei, anume fiabilitatea informaţiilor financiar contabile.
  • Auditul situaţiilor financiare s-a efectuat pentru a se obţine o bază suficientă în exprimarea unei opinii motivate şi responsabile asupra fiabilităţii situaţiilor financiare întocmite.
În cadrul misiunii de audit s-a concluzionat că execuţia bugetară se încadrează în limitele funcţionalităţii normale, în condiţii de legalitate, într-un nivel acceptabil al riscurilor, procesul bugetar fiind supus permanent îmbunătăţirii modului de organizare a sistemului de control intern. Posturile bilanţiere respectă corelaţiile dintre elementele de activ şi de pasiv, reflectă corect situaţia finală a creşterilor şi descreşterilor activelor amortizabile şi neamortizabile prezentate în anexele situaţiilor financiare. Contul de rezultat patrimonial preia din balanţa de verificare veniturile şi finanţările pe feluri de venituri după natura şi sursa lor, iar cheltuielile după natură şi destinaţie. Contul de execuţie bugetară indică efectuarea cheltuielilor în limita prevederilor şi destinaţiilor din bugetul de venituri şi cheltuieli, angajate, lichidate şi ordonanţate la plată în condiţiile respectării legislaţiei în domeniu.

Preocuparea ordonatorului de credite de a dezvolta un mediu de control corespunzător cerinţelor europene, care favorizează cultura controlului intern, prin care toate activităţile trebuie să fie procedurate pentru ca măsurile de îmbunătăţire să fie adecvate şi eficiente, s-a materializat în Ghidul procedural privind efectuarea unui audit de sistem, aprobat de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data de 20.09.2010, care reprezintă un manual de instrucţiuni pentru realizarea unitară a misiunilor de audit luând in considerare normele specifice aprobate, aspectele si resursele existente în etapa prezentă.
La aceeaşi dată a fost aprobată procedura de lucru privind întocmirea planului de audit, care împreună cu Ghidul privind efectuarea unui audit de sistem, stabileşte responsabilităţile pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea documentelor aferente misiunilor de audit, oferind totodată bazele de evaluare a performanţei auditului intern şi de promovare a unor activităţi care să aducă îmbunătăţiri acestei activităţi.

9. Informatizarea, accesul la baze de date şi informaţii clasificate

În cursul anului 2010, obiectivul principal privind informatizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a constat în implementarea unor noi soluţii de securitate la nivelul reţelei de calculatoare şi conectarea acesteia la diverse aplicaţii ale altor instituţii.
În acest context, principalele realizări în domeniul tehnologiei informaţiei au fost următoarele:
  • instalarea şi configurarea echipamentelor pe care s-a instalat soluţia firewall ce securizează reţeaua Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • actualizarea aplicaţiilor de protecţie anti-spam, a filtrelor web, precum şi a serverelor de update antivirus şi update la nivelul sistemelor de operare, de către administratorii de reţea;
  • implementarea aplicaţiei salarizare şi resurse umane;
  • implementarea aplicaţiei de arhivare electronică;
  • conectarea reţelei direcţiei la noi aplicaţii precum Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, Sistemul de transmiterea a formularelor electronice către Biroul SIRENE, Sistemul de management al cazurilor din cadrul ONPCSB şi alte aplicaţii necesare în desfăşurarea activităţii de urmărire penală;
  • crearea unei conexiuni VPN între sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea testării aplicaţiei ECRIS.
Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei a mai realizat şi alte activităţi importante, după cum urmează:
  • design-ul şi managementul pe termen scurt, mediu si lung al strategiei IT şi planificarea infrastructurii;
  • analiza şi consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu servicii şi produse de securitate de ultimă oră;
  • analiza, testarea, evaluarea şi recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficienţa, fiabilitatea şi compatibilitatea cu echipamentele existente;
  • distribuirea centralizată a actualizărilor software;
  • instalarea şi monitorizarea echipamentelor active de reţea (routere, switch-uri);
  • oferirea de recomandări de „bună practică” şi suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcţiei;
  • menţinerea legăturii cu furnizorii de servicii, licenţe, intervenţii şi Internet;
  • întocmirea specificaţiilor tehnice, pentru caietele de sarcini referitoare la achiziţionarea de logistică IT;
  • menţinerea şi depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software şi servicii, pentru a asigura Direcţia Naţională Anticorupţie cu o infrastructura IT sigură, eficientă şi de actualitate;
  • instalarea, administrarea şi actualizarea software/hardware;
  • administrarea serverelor de comunicaţii şi networking ale direcţiei;
  • instalarea şi configurarea calculatoarelor şi administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de reţea);
  • monitorizarea utilizării reţelei de calculatoare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • reinstalarea sistemului de operare pe staţiile de lucru mai vechi;
  • managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP ş.a.;
  • întreţinerea, actualizarea şi optimizarea site-ului public de Internet al direcţiei;
  • testarea unor aplicaţii în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătăţire a aplicaţiilor dezvoltate de terţi, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate şi uşurinţă în utilizare a aplicaţiilor;
  • întocmirea de rapoarte statistice din bazele de date folosite de direcţie;
  • crearea, dezvoltarea, testarea de aplicaţii interne destinate personalului direcţiei în vederea eliminării redundanţelor, erorilor umane şi a îmbunătăţirii regăsirii eficiente a informaţiei, asigurării publicităţii informaţiei publice sau de interes intern a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia, a acordat atenţie deosebită respectării dispoziţiilor legale în domeniul informaţiilor clasificate, stabilirii măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.

În realizarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia a realizat, în anul 2010, obiective referitoare la:
  • gestionarea şi asigurarea protecţiei documentelor clasificate, deţinute de către Direcţia Naţională Anticorupţie şi utilizate în cadrul anchetelor ori a altor activităţi desfăşurate, potrivit legii;
  • emiterea unui număr de 89 de documente de acces şi 7 documente de acces temporar la informaţii clasificate, retragerea altor 76 de astfel de documente, precum şi efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituţiile competente;
  • îndeplinirea procedurii de reavizare pentru 47 persoane din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informaţii clasificate;
  • instruirea persoanelor avizate şi a celor reavizate de către ORNISS, pentru acces la informaţii clasificate, în condiţiile în care conducătorul instituţiei a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;
  • actualizarea şi comunicarea documentelor către instituţiile prevăzute de lege, precum şi acordarea de sprijin instituţiilor abilitate să execute verificări şi să desfăşoare activităţi de control.

10. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici

Indicatorii statistici relevă consecvenţă în efectuarea investigaţiilor în cauzele de corupţie la nivel înalt şi mediu, precum şi înregistrarea de rezultate concrete, prin obţinerea de condamnări definitive, faţă de un număr crescut de persoane, comparativ cu anii precedenţi.

Principalele constatări referitoare la rezultatele activităţii desfăşurate în anul 2010 de către Direcţia Naţională Anticorupţie sunt următoarele:

1. Creşterea numărului de cauze aflate în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu circa 20% (circa 23% în anul 2009), precum şi a celor soluţionate cu circa 12%, respectiv a celor soluţionate pe fond cu circa 8%, concomitent cu scăderea cu circa 6% a infirmărilor şi redeschiderilor de urmărire penală.

2. Sporirea numărului de rechizitorii, cu circa 31%, concomitent cu menţinerea importanţei cauzelor cu care au fost sesizate instanţele, relevată de creşterea cu 69,75% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată şi cu 44,45% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv, de la 81 la 117. În fapt, numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care a fost luată măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale a crescut la 155 faţă de 103 în anul 2009, reprezentând 16,56% din numărul inculpaţilor trimişi în judecată.

Menţinerea complexităţii cauzelor şi în anul 2010 rezultă din numărul mare al infracţiunilor reţinute prin actele de sesizare, din toată sfera de incriminări atribuite în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (1.870 infracţiuni aferente celor 220 rechizitorii), de valoarea ridicată a prejudiciilor (circa 673 milioane lei şi aproximativ 49 milioane euro) şi de funcţiile deţinute de persoanele trimise în judecată. Astfel, din cei 937 inculpaţi deferiţi instanţei, un număr de 402 inculpaţi ocupau funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante (reprezentând 43%), printre care, 11 demnitari (1 prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, 1 deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi), 13 magistraţi (6 procurori şi 7 judecători, din care 8 aveau funcţii de conducere), 19 avocaţi, 34 poliţişti, 66 de jandarmi, 18 comisari de Gardă Financiară, 4 comisari de Gardă de Mediu, 1 notar public, 1 executor judecătoresc, 22 primari, 6 viceprimari, 1 lider sindical şi 1 şef de Stat Major General – M.Ap.N.
Creşterea complexităţii anchetelor penale iniţiate de către serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în care au fost sesizate instanţele cu rechizitorii (153 rechizitorii privind 717 inculpaţi, comparativ cu 120 rechizitorii privind 351 inculpaţi, în anul 2009) relevă o competenţă generală şi unitară în abordarea investigaţiilor penale cu profesionalism, la nivelul tuturor structurilor direcţiei.

3. Creşterea cu 17,56% a numărului persoanelor condamnate definitiv, de la 131 la 154, concomitent cu menţinerea constantă a numărului inculpaţilor achitaţi prin hotărâri definitive pe alte temeiuri decât dezincriminarea ori aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ (21 faţă de 22 în anul 2009).

Printre persoanele condamnate definitiv sunt 1 senator, 2 primari şi 1 viceprimar de municipiu, 1 preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului, 3 directori de regii autonome şi companii naţionale, 2 magistraţi (2 procurori din care 1 procuror şef secţie urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunal), 10 avocaţi, 1 şef al poliţiei oraşului şi alţi 23 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, 1 şef al Administraţiei Financiare municipale şi 5 inspectori ai Direcţiei Finanţelor Publice, 1 comisar al Gărzii Financiare, 1 director executiv în cadrul primăriei municipale, 3 lucrători vamali, 11 directori/preşedinţi de societăţi comerciale şi 32 asociaţi/administratori de societăţi comerciale.

4. În anul 2010 au fost vizibile soluţiile de condamnare ale unor persoane cu înalte funcţii publice în dosarele de mare corupţie. Astfel, în cursul anului 2010, au fost condamnaţi definitiv 1 senator, 2 primari de municipiu, 1 preşedinte al agenţiei domeniilor statului şi 3 directori ai companiilor naţionale/regiilor autonome.
5. Înăsprirea sancţiunilor dispuse prin hotărârile definitive ale instanţelor remarcată prin creşterea cu 80,56% a persoanelor care vor executa pedeapsa în detenţie, pe fondul creşterii cu 17,56% a numărului persoanelor condamnate definitiv. În concret, 65 inculpaţi execută în regim de detenţie pedeapsa din cei 154 inculpaţi condamnaţi definitiv pentru infracţiunile date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, comparativ cu 36 din cei 131 condamnaţi definitiv în anul 2009.
Astfel, ponderea pedepselor privative de libertate este de 42,21% din totalul pedepselor aplicate definitiv în anul 2010, comparativ cu 27,4% în anul 2009.

6. Majorarea cu 10,5% a numărului apelurilor şi recursurilor admise (de la 181 la 200), obţinerea unui procent de admisibilitate de 63,7% (faţă de 62% în anul 2009) şi creşterea cu 25,93% a căilor de atac declarate (de la 297 la 314), relevă atenţia acordată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în examinarea hotărârilor judecătoreşti şi eficienţa în folosirea căilor de atac, pentru înlăturarea aspectelor de nelegalitate ori de netemeinicie din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti.

Dificultăţile în realizarea atribuţiilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie în anul 2010 au fost determinate în primul rând de faptul că, deşi schema de personal este ocupată în proporţie de 90,48% iar, din motive obiective (suspendarea raporturilor de serviciu ca urmare a detaşării ori concediului pentru creşterea copilului), în activitate a fost 88,36% din personalul prevăzut în organigramă (501 persoane în activitate din 513 posturi ocupate, respectiv 567 posturi prevăzute), cel mai mare deficit se înregistrează la categoria profesională cu rolul decisiv în efectuarea urmăririi penale şi susţinerea dosarelor în instanţă, respectiv în rândul procurorilor, fiind în activitate 77,25% procurori (la un grad de ocupare a posturilor de 81,38%, adică 112 procurori în activitate din 118 posturi ocupate, respectiv 145 posturi prevăzute). Această situaţie creează dificultăţi în lichidarea stocului de dosare vechi în condiţiile în care, oricum, numărul de dosare soluţionate a crescut constant în ultimii ani (2.957 în 2010, 2.642 în 2009, 2.302 în 2008 şi 2.070 în 2007).
La fel ca anul trecut, se constată că, în condiţiile menţinerii la acelaşi nivel a numărului de procurori, principala provocare rămâne creşterea constant semnificativă a numărului de dosare de soluţionat (5.827 în anul 2010, 4.866 în anul 2009, 3.959 în anul 2008 şi 3.319 în anul 2007).

În al doilea rând, o situaţie specială, dar în aceeaşi notă, se înregistrează în activitatea judiciară, în condiţiile în care a rămas acelaşi numărul de procurori care susţin cauzele în faţa instanţei de judecată, dar a crescut continuu, de la an la an, numărul de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Astfel, procurorii au pus concluzii la judecarea a 2.589 cauze penale (comparativ cu 1.904 în anul 2009, 1.600 în anul 2008 şi 1.359 în anul 2007) şi au participat în 6.550 cauze penale în anul 2010, comparativ cu 4.962 cauze în anul 2009. Prin urmare, dificultatea este evidentă, în condiţiile în care nu s-a reuşit nici în anul 2010 numirea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a mai multor procurori care să desfăşoare activitate în sectorul judiciar.
O soluţie de ieşire din impas, fie şi parţială, ar putea fi modificările aduse de legea micii reforme prin introducerea instituţiei acordului de vinovăţie şi reducerea căilor ordinare de atac de la două la una, în cazul hotărârilor judecătoreşti pronunţate de către judecătorii.

Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie va avea ca prioritate, şi în continuare, realizarea cu eficienţă şi celeritate a investigaţiilor pe întreaga gamă de infracţiuni date în competenţa sa, cu accent pe combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu, dar şi pe identificarea modalităţii optime de desfăşurarea a activităţii judiciare, în condiţiile creşterii în fiecare an a cauzelor de soluţionat şi a celor aflate pe rolul instanţelor, pentru asigurarea susţinerii actelor de inculpare în faza de judecată.

11. ANEXE

11.1. Anexa nr. 1 – Prezentarea unor cauze importante soluţionate prin rechizitoriu

  • Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr. 310/P/2009 din 20 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, din care primul în stare de arest preventiv, şi anume, a inculpaţilor V.C. (avocat, senator în Parlamentul României) pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.F. (judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală) pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.C. (asociat la o societate comercială) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi L.M. (administrator al altei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C.pen. combinat cu art. 17 alin.(1) lit.c) Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada iulie - noiembrie 2009, inculpatul V.C., cu sprijinul inculpatului C.F., a pretins de la inculpatul C.C. sume de bani, totalizând 260.000 euro (din care a primit suma de 200.000 euro), promiţând că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestiţi cu soluţionarea unei cauze privind litigiul dintre o societate comercială şi o companie naţională, pentru a-i determina să adopte o soluţie favorabilă societăţii comerciale, al cărei asociat este inculpatul C.C..
De asemenea, în cursul anului 2009, inculpatul V.C. a pretins şi a primit de la inculpatul M.L. suma de 199.000 lei, cât şi foloase nepatrimoniale constând în publicarea într-un cotidian, cu titlu gratuit, a unor materiale cu conţinut electoral, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului şi-i va determina să nu dispună măsura preventivă a reţinerii împotriva inculpatului L.M. iar, ulterior, să propună o soluţie de neurmărire penală în cauză.
Instanţa de judecată a dispus arestarea preventivă a inculpatului C.V. pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 30 martie 2010, măsura fiind ulterior prelungită şi inculpatul trimis în judecată în stare de arest preventiv. În ce priveşte pe inculpaţii C.F., C.C. şi L.M., faţă de aceştia s-a dispus luarea măsurii reţinerii pentru 24 ore iar, prin hotărârea instanţei, s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 10 aprilie 2010 până la data de 8 mai 2010. Această măsură a fost ulterior revocată prin încheierea din 12 aprilie 2010, luându-se în schimb măsura obligării de a nu părăsi ţara.
Au fost luate măsuri asiguratorii, prin instituirea inscripţiei ipotecare asupra imobilului proprietatea inculpatului L.M. până la concurenţa sumei de 119.000 lei, respectiv, instituirea popririi asupra sumei de 200.000 euro, aparţinând inculpatului C.C..
  • La data de 14 iulie 2010, prin rechizitoriul 63/P/2009, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor C.N. (prim-procuror al Parchetului de pe lângă judecătorie) pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trei infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, opt infracţiuni de favorizarea infractorului, prevăzute de art. 264 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen., instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 C.pen. şi art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, Z.A.R. (avocat în cadrul Baroului) pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, G.I.C. (avocat în cadrul Baroului) pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., V.M. pentru două infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trei infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, pentru două fapte de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi art. 7 alin.(1) şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., C.Gh. pentru două infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi la art. 7 alin.(1)şi art. 9 din Legea nr. 78/2000, două fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000 şi două fapte de complicitate la infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen., L.G.A., Gh.A. şi N.D. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 61 din Legea nr. 78/2000 (în formă continuată pentru inc. N.D.), S.A. (judecător la Judecătorie) pentru infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C.pen., Cz.M., C.M. şi C.A. pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, V.B. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru două fapte de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi la art. 6 şi art. 9 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul anilor 2009 - 2010, inculpatul C.N., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă judecătorie, a acţionat în cadrul grupului infracţional organizat din care făcea parte împreună cu inculpaţii V.M., C.Gh. şi Z.A.R., precum şi cu complicitatea celorlalţi inculpaţi, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie, prin acţiuni derulate, în mod coordonat, de racolare a unor persoane cercetate penal interesate să dobândească beneficiul unor măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani şi altor bunuri, de asigurare a transmiterii foloaselor pretinse în cadrul grupării infracţionale, precum şi de exercitare a unor acte materiale, specifice traficului de influenţă, în legătură cu magistraţi din cadrul a diferite instanţe.
Au fost dispuse măsuri asiguratorii în cauză, prin instituirea sechestrului asupra sumelor de 40.000 euro aparţinând inculpatului V.M., 750 euro provenită de la inculpatul C.Gh. şi 4.550 euro provenită de la inculpata G.I.C.
  • Prin rechizitoriul nr. 94/P/2010 din 27 octombrie 2010, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Z.C.C. (prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, se reţine că, în vara anului 2009, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie, inculpatul Z.C.C. a acceptat promisiunea unei recompense băneşti de la numitul T.Z.P.D., angajat al unei societăţi comerciale, în scopul de a intermedia, prin traficarea influenţei pe care o are, prin prisma relaţiilor de prietenie precum şi prin poziţia sa de prim-procuror, pe lângă R.C.I., manager al altei societăţi comerciale, încheierea unui contract de prestări servicii de pază între acestea, iar ulterior a primit, în baza aceleiaşi înţelegeri, în tranşe lunare (în perioada aprilie-septembrie 2010), suma totală de 4.500 euro.
Faţă de inculpat s-a dispus, la data de 9 septembrie 2010, reţinerea pentru 24 ore şi arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 10 septembrie 2010. Ulterior, prin încheierea din 14 septembrie 2010, s-a dispus punerea în libertate a inculpatului şi înlocuirea măsurii preventive a arestării cu cea a obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 zile de la data punerii efective în libertate.
S-a dispus luarea măsurii asiguratorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asupra autoturismului marca CHEVROLET KALOS aparţinând inculpatului, pentru recuperarea sumei de 4.500 euro.
  • La data de 21 octombrie 2010, prin rechizitoriul nr. 163/P/2009, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume inculpaţii P.D.P. (administrator la o societate comercială şi realizator de programe TV la postul de televiziune) pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 194 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit.b) C.pen., M.G. pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 194 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000 şi D.C.D. (asociat majoritar la o societate comercială şi realizator de programe TV la postul de televiziune) pentru două infracţiuni de şantaj, prevăzută de art. 194 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 131 din Legea nr. 78/2000.
În actul de sesizare a instanţei se reţine că, în perioada mai - septembrie 2009, inculpatul D.C.D., în calitate de asociat majoritar al unei societăţi comerciale şi realizator de programe la postul de televiziune, a exercitat acte repetate de ameninţare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune menţionat, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului P.D.P., asupra unui primar al unei comune, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro. Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri.
Sub presiunea acestor ameninţări, primarul respectiv i-a remis efectiv inculpatului P.D.P. suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la D.C.D.
În cursul lunii aprilie 2005, inculpatul D.C.D., în aceeaşi calitate, a exercitat acte repetate de ameninţare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului M.G., realizatorul altei emisiuni, difuzată pe acelaşi post de televiziune, asupra unui om de afaceri, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv suma de 4.500 euro. Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea unui joc televizat, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, difuzat de un post de televiziune concurent.
A fost instituit sechestru asigurator, în vederea recuperării sumei care a reprezentat obiectul infracţiunii de şantaj, asupra unui imobil din municipiu, aparţinând inculpatului P.D.P., până la concurenţa sumei de 30.000 euro şi 42.000 lei.
La data de 23 iunie 2010, Judecătoria a admis cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 29 de zile a inculpaţilor D.C.D. şi P.D.P.. Măsura a fost înlocuită la data de 25 iunie 2010, de Tribunal cu măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru inculpatul D.C.D., iar la data de 4 august 2010, Tribunalul a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P.D.P. şi a dispus faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
  • Prin rechizitoriul nr. 29/P/2009 din 4 martie 2009 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, şi anume, a inculpaţilor N.A. (asociat la o societate comercială) pentru patru infracţiuni de înşelăciune, dintre care trei infracţiuni în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 215 alin.(2), (3), (5) C.pen. şi N.C. (asociat la societatea comercială) pentru trei infracţiuni de înşelăciune, dintre care două infracţiuni în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 215 alin.(2), (3), (5) C.pen, a infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen. şi dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, respectiv, a inculpaţilor C.D. (asociat la societatea comercială) pentru trei infracţiuni de înşelăciune, dintre care două infracţiuni în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 215 alin.(2), (3), (5) C.pen., O.I.Gh. (comisar şef al Gărzii Financiare) pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, O.R.I. (comisar al Gărzii Financiare, fiul inculpatului O.I.Gh.) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, S.Gh. şi M.D.O., pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2005 - 2008, inculpaţii N.A., N.C. şi C.D., asociaţi la o societate comercială, pe fondul încheierii unor contracte de antrepriză şi a unor promisiuni de vânzare-cumpărare în numele a mai multor societăţi comerciale, au indus în eroare 122 părţi vătămate în legătură cu edificarea unor apartamente şi a transferului dreptului de proprietate al acestora, cauzând o pagubă de 3.073.526 euro. În aceeaşi perioadă, cei de mai sus-amintiţi s-au sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prejudiciul cauzat fiind de peste 5.000.000 euro.
Totodată, în perioada 2006 - noiembrie 2007, O.I.Gh., în calitate de comisar şef al Gărzii Financiare, a primit de la inculpatul N.C., în mod repetat, atât direct cât şi prin intermediul fiului său, inculpatul O.R.I., comisar la aceeaşi unitate, foloase în sumă totală de 54.890 lei, în scopul de a nu-şi îndeplini îndatoririle sale de serviciu privitoare la verificarea activităţii desfăşurate de societăţile administrate de cei trei inculpaţi mai sus-menţionaţi, precum şi la aplicarea unor sancţiuni reprezentanţilor acestor agenţi economici.
În cauză s-a dispus luarea măsurii asiguratorii, constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a imobilelor deţinute de către inculpaţii O.I.Gh. şi O.R.I., până la concurenţa sumelor de 11.269,27 lei, respectiv, 43.620,76 lei.
  • La data de 14 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 218/P/2010, Secţia de combatere a corupţiei a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi în stare de arest preventiv, şi anume, a inculpaţilor C.C.C. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzute de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 şi art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000., B.Ş.N., B.A.C. şi C.G. (administratori ai unor societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen. şi la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în perioada august - noiembrie 2010, inculpatul C.C.C. a promis chestorului şef de poliţie F.D.V. (denunţător în cauză) suma de 1.000.000 euro pentru ca acesta, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv, să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale, având ca obiect infracţiuni comise de către C.C.C. şi persoanele apropiate acestuia. Prelucrarea datelor respective se efectua în cadrul cooperării interinstituţionale cu Ministerul Public, în legătură directă cu punerea în aplicare a Planului Naţional Comun de Acţiune, în domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale.
Inculpatul C.C.C. a făcut promisiunea menţionată atât personal, cât şi prin intermediul inculpaţilor B.Ş.N., B.A.C. şi C.G. şi a unei alte persoane, denunţător în cauză. De asemenea, inculpatul C.C.C. i-a transmis denunţătorului F.D.V. că, în situaţia în care nu este de acord să accepte oferirea sumei de bani anterior menţionată, va porni împotriva sa o amplă campanie de denigrare prin intermediul mass-media, împrejurare care îl va obliga să-şi dea demisia din funcţia de secretar de stat.
La data de 12 noiembrie 2010, C.C.C. a modificat promisiunea iniţială, avansată prin intermediul complicilor săi şi a oferit personal aceluiaşi denunţător, în scopul mai sus arătat, suma de 50.000 euro şi foloase materiale în sumă de aproximativ 270.000 euro, constând într-un teren pe care C.C.C. urma să construiască o casă, în valoare de circa 120.000 euro. Cu ocazia aceleiaşi întâlniri, C.C.C. a oferit suma de 300.000 euro, în numerar, denunţătorului F.D.V., pentru ca acesta, folosindu-se de influenţa care derivă din funcţia de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să intervină pe lângă directorii din conducerea unei societăţi cu capital de stat, în sensul de a-i determina să facă demersurile necesare pentru înregistrarea oficială a inculpatului în evidenţele Registrului Comerţului, în calitate de acţionar al respectivei societăţi comerciale.
De asemenea, la data de 19 noiembrie 2010, în considerarea acestor promisiuni, C.C.C. a remis secretarului de stat F.D.V., cu titlu de mită, suma de 212.850 lei (echivalentul a aproximativ 50.000 euro) pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor penale în care cel dintâi şi complicii săi erau cercetaţi, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante. Pentru remiterea acestei sume de bani, C.C.C. a fost ajutat de inculpaţii B.Ş.N. şi C.G.
În vederea confiscării speciale a sumei de 212.850 lei, dată cu titlul de mită, precum şi a sumei de 300.000 euro, promisă pentru cumpărarea influenţei, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri imobile şi sume de bani identificate în conturi, aparţinând inculpatului C.C.C.
  • Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 194/P/2007 din 2 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, respectiv inculpaţii C.D. (fost secretar de stat în M.Ap.N. şi şef al Marelui Stat Major General) pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., B.V. (fost ministru al M.Ap.N. în perioada decembrie 1997 – 2000) pentru infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. şi luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen., B.I.C.A. (fiica inculpatului B.V.) pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 C.pen. şi B.G. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C. pen.
S-a reţinut în fapt că, în perioada 1996 - 1999, M.Ap.N., în calitate de administrator al terenurilor aflate în proprietatea publică a statului, a efectuat două schimburi de terenuri cu inculpatul B.G., suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 ha teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 USD.
Astfel, inculpaţii C.D. şi B.V., uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul acestui minister, au aprobat schimburile de terenuri dintre M.Ap.N. şi B.G., cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului. Cei doi inculpaţi au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condiţiile în care instituţii ale statului şi funcţionari din cadrul M.Ap.N. atrăgeau atenţia cu privire la diferenţa de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului şi lipsa utilităţii terenului oferit la schimb pentru M.Ap.N. Pentru a da o aparenţă de legitimitate acestor schimburi, cei doi inculpaţi au inclus în Planul de apărare al ţării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou în localitatea unde era situat terenul obţinut la schimb.
În concret, în perioada 1995 - 1997, inculpatul C.D., în calitate de secretar de stat şi şef al Marelui Stat Major General, a exercitat, în mod abuziv, atribuţiile stabilite prin lege în sarcina ministrului, dispunând prin ordin verbal persoanelor din subordine să efectueze demersuri pentru identificarea unui teren într-o localitate, în vederea unui schimb cu M.Ap.N. şi să facă demersurile pentru realizarea schimbului. Pentru a motiva realizarea schimbului, C.D. a stabilit necesitatea unui obiectiv militar nou în acea localitate, fără avizul Statului Major General, singurul abilitat prin Legea de organizare şi funcţionare a CSAT să stabilească obiectivele necesare pentru nevoile operative ale forţelor sistemului naţional de apărare. Inculpatul C.D. a aprobat schimbul de terenuri cu inculpatul B.G. fără informarea şi fără acordul ministrului, în condiţii dezavantajoase pentru minister, din punct de vedere valoric, şi fără ca obiectivul propus a se realiza să fie prevăzut în proiectul Programului de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997 - 2000.
Astfel, la data de 5 octombrie 1998, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între M.Ap.N. şi B.G., prin care se predau la schimb 8,80 ha teren situat în intravilanul unei comune (aparţinând M.Ap.N.) şi 9,36 ha teren situat în altă comună (aparţinând lui B.G.).
La rândul său, inculpatul B.V., la câteva zile după numirea în funcţia de ministru al apărării naţionale, a aprobat Programul de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare pentru perioada 1997 – 2000, în care a fost inclus un obiectiv nou, fără avizul Statului Major General şi fără o justificare a nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apărare, intervenită în perioada iulie 1996 - ianuarie 1997.
La data de 4 iunie 1999, a fost încheiat un contract de schimb imobiliar între M.Ap.N. şi B.G., prin care acesta din urmă a predat suprafaţa de 21,58 ha teren în zona unei comune în schimbul a 20,9 ha în zona altei comune.
Inculpatul B.V. a aprobat efectuarea schimbului de terenuri cu inculpatul B.G., cu încălcarea dispoziţiilor legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publică şi cu încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia juridică a terenurilor, fără un aviz din partea Direcţiei Legislaţie şi Contencios din M.Ap.N. De asemenea, schimbul a fost aprobat şi în condiţiile în care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a refuzat să se pronunţe cu privire la natura juridică a terenurilor, până la adoptarea Legii privind proprietatea publică, iar Ministerul Justiţiei şi-a exprimat un punct de vedere ferm, în sensul că terenul administrat de către M.Ap.N. nu poate fi decât proprietate publică. În plus, contractul a fost parafat în condiţiile în care terenurile date la schimb de B.G. aveau un regim juridic incert, în sensul că documentaţia ce servea la dovedirea titlului de proprietate avea la bază înscrisuri false, iar unele suprafeţe erau grevate de sarcini.
De asemenea, inculpatul B.V. a aprobat încheierea acestui contract, în condiţiile în care anterior, fiica sa, B.I.C.A. încheiase cu inculpatul B.G., la un preţ simbolic, un contract de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 700 m2 din terenul pentru care inculpatul C.D. aprobase efectuarea schimbului, tranzacţia fiind efectuată, cu acordul ambelor părţi, în lipsa unui titlu valabil al inculpatului B.G., deoarece contractul de schimb nu se perfectase încă.
În această modalitate, B.V. a obţinut un folos necuvenit în sumă de 3.000 USD, reprezentând diferenţa dintre valoarea terenului stabilită prin expertiză şi preţul achitat.
Prejudiciul cauzat statului prin efectuarea celor două schimburi de terenuri este de 892.758 USD, iar Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 942.250 USD.
În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor C.D., B.G. şi B.V. De asemenea, în vederea confiscării speciale, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra terenului în suprafaţă de 700 m2 aparţinând inculpatei B.I.C.A.
  • Prin rechizitoriul nr. 68/P/2008 din 3 mai 2010, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, a inculpaţilor A.N. (fost prim-ministru al Guvernului României şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor) pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 - 2481 C.pen., D.N. (soţia inculpatului A.N.) pentru complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. rap. la art. 254 alin.(1) C.pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la infracţiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 273 din Legea nr. 86/2006 şi spălarea banilor prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, I.P.J. (fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 combinat cu art. 17 lit.h) din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 290 C.pen. combinat cu art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 37 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C.pen. combinat cu art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, participaţie improprie la infracţiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 273 Legea nr. 86/2006 şi spălarea banilor, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 17 lit.e) Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în perioada 2002 - 2004, inculpatul A.N., în calitate de prim-ministru (cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ceea ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru), a primit, în mod direct şi prin intermediul inculpatei D.N., foloase necuvenite în valoare de 2.215.598.585,30 lei (aproximativ 630.000 euro la cursul de schimb 2002/2004). Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China, cheltuielile aferente acestor importuri şi contravaloarea unor lucrări efectuate la două imobile.
Concret, de la inculpata I.P.J. au fost primite, ca foloase necuvenite: suma de 370.284,38 lei reprezentând contravaloarea unor bunuri achiziţionate din China şi a cheltuielilor ocazionate de introducerea acestora în ţară şi transportul intern; suma de 202.784,48 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de tâmplărie cu geam termopan executate de o societate comercială la imobilul inculpatului dintr-o comună şi suportate din fondurile altor două societăţi comerciale; suma de 1.642.529,71 lei reprezentând contravaloarea unor lucrări de construcţii şi renovare executate la imobilul situat în municipiu, din care o parte din fondurile a două societăţi comerciale şi 262.800 lei din bani personali ai inculpatei I.P.J.
Sumele de bani au fost primite de la inculpata I.P.J. în scopul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi pentru asigurarea pentru aceasta a unui statut care să îi confere autoritate deplină în cadrul instituţiei la conducerea căreia se afla.
De la martorul I.P. inculpatul A.N. a beneficiat de prestarea serviciilor de achiziţionare a unor bunuri din China, depozitarea lor temporară la sediul Ambasadei României, ambalarea, supravegherea încărcării lor în containere şi organizarea transportului pe parcurs extern, toate în scopul numirii şi menţinerii martorului în funcţiile de consul general, şef al Consulatului General al României, precum şi pentru menţinerea permanentă în misiune în străinătate.
În cursul lunii martie 2006, dată la care exercita funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, în scopul îngreunării urmăririi penale în cauza în care era cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în mod repetat, inculpatul A.N. l-a ameninţat pe martorul I.P. cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru acesta (şi anume, că acesta lucrează sub acoperire pentru anumite instituţii) pentru a-l determina să-şi retracteze declaraţiile date în cauză şi să nu predea organelor de anchetă documentele doveditoare în posesia cărora acesta se afla.
De asemenea, în perioada 2002 - 2004, inculpaţii A.N. şi D.N. au achiziţionat din China materiale de construcţii, produse electrocasnice, obiecte de mobilier pentru utilarea a două imobile din municipiu şi a imobilului din comună. Bunurile au fost achiziţionate din diverse târguri, fie fără acte, fie pe baza unor documentele de vânzare emise pe numele martorului I.P., fiind transportate şi depozitate într-un hotel dezafectat al Ambasadei. Pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor şi pentru a crea aparenţa că legislaţia vamală este respectată, o parte din bunurile achiziţionate au fost introduse în ţară ca importuri efectuate de o societate comercială, conducerea acestei societăţi fiind determinată de inculpata I.P.J. să suporte din fondurile societăţii cheltuieli care nu erau aferente activităţii acestora, respectiv, suma de 368.368,39 lei. Această sumă reprezintă contravaloarea bunurilor achiziţionate din China de A.N. şi D.N., a cheltuielilor de transport şi a taxelor vamale.
Pentru efectuarea operaţiunilor de vamă, din dispoziţia inculpatei I.P.J. s-au completat, cu date nereale, documentele comerciale externe şi de transport internaţional (invoice, packing list-uri, certificate de calitate şi conformitate), centralizatoarele de import şi declaraţiile pentru valoarea în vamă, precum şi avizele de însoţire a mărfii. Bunurile introduse în ţară, ca importuri efectuate de către societatea comercială, au fost transportate în depozitul aparţinând unei alte societăţi comerciale, iar de aici au fost preluate de către adevăraţii proprietari, regăsindu-se în imobilele din cele trei locaţii.
În scopul ascunderii infracţiunilor de dare şi luare de mită, inculpata I.P.J. şi-a folosit autoritatea pe care o avea asupra administratorilor a trei societăţi comerciale, pentru a determina aceste societăţi să efectueze lucrări la două din imobilele menţionate, fără încheierea unui contract cu beneficiarii acestor imobile, contract în baza căruia societăţile să stabilească condiţiile de facturare şi încasare a contravalorii lucrărilor efectuate sau să îşi recupereze cheltuielile în caz de neefectuare a plăţilor de către beneficiar. Autoritatea inculpatei I.P.J. asupra administratorilor celor trei societăţi deriva din calitatea de fost asociat/administrator şi administrator în fapt, din calitatea de inspector general de stat în cadrul ISC (instituţie cu atribuţii de control în domeniul construcţiilor), dar şi din relaţia sa de prietenie cu primul ministru. În acest fel, inculpata i-a determinat să folosească cu rea-credinţă banii şi bunurile societăţilor, pierderile suferite de către societăţi ridicându-se la 659.671,77 lei, 81.183,14 lei, respectiv 1.261.044,31 lei.
De asemenea, inculpata a disimulat provenienţa sumei de 262.800 lei primită drept mită de A.N., introducând banii într-o societate comercială, ca împrumut societate, şi a dispus ca din această sumă să fie decontate lucrările efectuate la imobilul inculpatului A-N. din municipiu. Lucrările decontate au fost înregistrate şi respectiv facturate pe un beneficiar fictiv.
La data de 25 ianuarie 2010, procurorii au dispus, în vederea confiscării, instituirea sechestrului asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor, până la concurenţa sumei de 2.264.699,22 lei, la aceeaşi dată, fiind indisponibilizat imobilul proprietatea inculpaţilor A.N. şi D.N., situat în municipiu, cu valoare de impozitare 1.301.462,51 lei.
Inculpatul a fost iniţial trimis în judecată la data de 13 noiembrie 2006, însă la data de 7 aprilie 2008, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restituirea a cauzei la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale, întrucât s-a apreciat că A.N. beneficiază de imunitatea conferită de calitatea de fost prim-ministru. Restituirea s-a făcut în baza unei decizii a Curţii Constituţionale (ulterioară trimiterii în judecată) care a admis o excepţie de neconstituţionalitate ce fusese invocată de inculpat în acest dosar. Prin urmare, la data 4 august 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor corespunzătoare calităţii inculpatului A.N.. Camera Deputaţilor prin Hotărârea nr. 8 din 4 martie 2009, a adoptat cererea de urmărire penală a lui A.N. pentru faptele care fac obiectul dosarului menţionat.
  • Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 98/P/2008 din 26 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.P.Ş. (fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, în prezent senator) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin.(1) şi alin.(3) lit.b) C.pen. raportat la art. 138 alin.(2) din Legea nr. 295/2004 combinat cu art. 17 lit.i) şi primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.3 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în perioada 12 aprilie - 30 mai 2002, deţinând funcţia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului României, inculpatul M.P.Ş. a primit de la numitul P.F. un număr de nouă arme de vânătoare, în valoare totală de 26.400 lei, după ce, prin Ordinul din 15 octombrie 2001, l-a numit pe acesta în funcţia de consilier. În perioada aprilie - octombrie 2002, armele au fost deţinute, fără drept, de către inculpat şi depozitate la o vilă de protocol.
Prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor ce formează obiectul infracţiunii de primire de foloase necuvenite, în vederea confiscării speciale.
Inculpatul M.P.Ş. a fost iniţial trimis în judecată la data de  10 mai 2006, însă la data de 14 aprilie 2008, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restituirea cauzei la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale, întrucât s-a apreciat că M.P.Ş. beneficiază de imunitatea conferită de calitatea de fost ministru. Restituirea s-a făcut în baza unei decizii a Curţii Constituţionale (ulterioară trimiterii în judecată) care a admis o excepţie de neconstituţionalitate ce fusese invocată de un alt inculpat într-un alt dosar. Prin urmare, la data de 31 iulie 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Senatului declanşarea procedurilor corespunzătoare calităţii inculpatului. Senatul prin Hotărârea nr. 8 din 10 iunie 2009 a adoptat cerea de urmărire penală a lui M.P.Ş. pentru faptele care fac obiectul dosarului menţionat.
  • La data de 14 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 240/P/2007, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, respectiv, a inculpaţilor D.M.T. (preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al unei companii naţionale) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, L.E. (director economic executiv al companiei naţionale) pentru infracţiunea de stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, M.A. (director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al companiei naţionale) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, N.Z. (fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., C.T.A. (fost ministru al justiţiei) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 – 2481 C.pen., F.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii unei companii naţionale au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a unei societăţi comerciale, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului României prin emiterea unui act normativ cu scopul declarat de a „clarifica” situaţia juridică a terenului, prin care a fost favorizată societatea comercială. Statul român a fost prejudiciat, în această modalitate, cu suma de 8.619.787 euro.
Concret, la data de 26 iulie 2005, societatea comercială menţionată s-a constituit ca un parteneriat între compania naţională, alte două societăţi comerciale şi două persoane fizice. Scopul constituirii consta în demolarea de către societate a clădirilor existente pe un teren din municipiu şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea companiei naţionale a aprobat ca imobilul respectiv să fie adus de aceasta ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate. Prin acest demers s-a urmărit favorizarea concernului format din cele două societăţi comerciale care s-au asociat cu compania naţională.
La nivelul anului 2005, sprijinul acordat concernului s-a realizat concomitent pe două planuri, respectiv, ignorarea faptului că imobilul este bun proprietate publică a statului şi subevaluarea acestuia.
Astfel, inculpaţii T.D.M., L.E. şi M.A., în calitate de director general, director economic executiv şi, respectiv, director al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al companiei naţionale, au participat la subevaluarea imobilului, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a acestuia, cu ocazia aportării imobilului la societatea nou înfiinţată.
Întrucât trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul companiei naţionale trebuia însoţită de o evaluare firma inculpatului F.I., a întocmit un Raport de evaluare a acestuia, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro. Raportul de evaluare trebuia întocmit de către un expert judiciar, iar inculpatul F.I. care nu avea această calitate, a modificat raportul, a semnat în fals în locul unui expert din cadrul firmei sale şi a aplicat ştampila acestuia de expert judiciar. Atât inculpatul F.I. cât şi expertul avuseseră anterior colaborări cu două societăţi comerciale din concern. Inculpatul L.E., în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de selecţie a ofertelor pentru serviciile de evaluare, s-a asigurat că evaluarea terenului se va realiza de o firmă apropiată consorţiului, girând practic subevaluarea imobilului.
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei coordona activitatea companiei naţionale în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin acest minister, era acţionar unic al companiei, iar din anul 2006, acţionar majoritar. În aceste condiţii, având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curţii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al companiei naţionale asupra terenului, în sensul că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului şi deci nu putea fi înstrăinat, inculpatul N.Z., în calitatea sa de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se stabilească regimul de proprietate aplicabil imobilului.
Inculpatul Z.N. a întocmit nota de fundamentare şi proiectul hotărârii de Guvern care modifica actul normativ privind transmiterea imobilului din municipiu în administrarea companiei naţionale, în sensul precizării că „imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinaţie publică şi nu era afectat uzului sau interesului public” şi eliminării cuvântului „publică” din hotărârea de Guvern. Practic, Z.N. a iniţiat o de hotărâre de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului, în vederea promovării intereselor private ale consorţiului format din cele două societăţi comerciale.
La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiţiei, inculpatul C.T.A. a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că demersul este ilegal. Cei doi miniştri de resort au avizat proiectul în regim de urgenţă, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative şi a prevederilor legale care stabileau că trecerea unui imobil din proprietate publică în proprietatea privată a statului se putea face numai printr-o hotărâre care să prevadă expres acest lucru (trebuia precizată expres voinţa de schimbare a regimului de proprietate - trecerea din regimul de proprietate publică în cel de proprietate privată a statului - fiind insuficientă şi nelegală menţionarea în hotărârea ce stabilea trecerea în administrare a bunului statului a naturii proprietăţii, ca şi cum aceasta ar fi neschimbată).
Ca urmare, la data de 25 aprilie 2007, Guvernul României a adoptat hotărârea prin care s-a dat aparenţa de legalitate trecerii definitive a bunului în domeniul privat al statului. În această modalitate, societatea nou înfiinţată a obţinut un avantaj patrimonial constând în dreptul de proprietate asupra imobilului din municipiu şi, în mod indirect, consorţiul menţionat a obţinut beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al societăţii înfiinţate.
Prejudiciul cauzat statului român prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului proprietate publică a este în valoare de 8.619.787 euro, reprezentând valoarea de piaţă a terenului. La stabilirea prejudiciului din valoarea terenului liber de construcţii s-a scăzut costul demolării clădirii, având în vedere că societatea nou înfiinţată a procedat la demolarea acestora.
  • Prin rechizitoriul nr. 123/P/2009 din 23 august 2010 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpaţi, respectiv, inculpaţii N.A. (director general al societăţi naţionale), N.V. (director adjunct al societăţii naţionale) şi I.N.C. (director tracţiune la societatea naţională) pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 - 2481 C.pen., M.V. (director general al unei societăţi comerciale), F.S.E. (director economic la aceeaşi societate comercială), I.F. (inginer la Serviciul plan, organizare, constatare al societăţii comerciale), S.E. (director general al altei societăţi comerciale), U.C.M. (director economic la societatea comercială), C.M. (administrator de fapt la societatea comercială) pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 coroborat cu art. 248 - 2481 C.pen.
S-a reţinut în fapt că, în perioada martie-octombrie 2005, inculpaţii care ocupau posturile menţionate la data comiterii faptelor, s-au implicat în desfăşurarea unor operaţiuni succesive de vânzare-cumpărare, prin interpunerea firmelor a două societăţi comerciale, operaţiuni în urma cărora un număr de şase automotoare cu remorcă second-hand, aduse din Germania, au fost achiziţionate de o societate naţională la un preţ supraevaluat, cu favorizarea societăţilor interpuse. Astfel, în perioada aprilie-octombrie 2005, ca urmare a acelor tranzacţii, preţul automotoarelor second-hand aduse din Germania a crescut de aproximativ 16 ori, adică de la 120.000 euro (preţ de vânzare oferit de firma care a cumpărat automotoarele din Germania) la aproape 2.000.000 euro (preţul plătit de societatea naţională pentru aceleaşi vehicule feroviare).
Concret, o societate comercială a cumpărat din Germania şase automotoare cu remorcă la data de 11 aprilie 2005, pe care le-a vândut către societatea comercială interpusă la data de 17 august 2005, pentru suma de 689.248 lei. Aceasta din urmă, la data de 26 octombrie 2005, a revândut cele şase automotoare cu remorcă la cea de-a doua societate interpusă, la preţul total de 2.670.838 lei.
La data de 21 octombrie 2005, înainte chiar de a încheia contractul de cumpărare de la prima societate interpusă, a doua societate a vândut cele şase automotoare către societatea naţională, la un preţ total de 7.497.000 lei, sumă care a şi fost plătită în perioada 1 noiembrie - 2 decembrie 2005. La baza stabilirii acestui preţ au stat presupusele reparaţii şi modernizări aduse automotoarelor de societatea comercială interpusă. La data tranzacţiei însă, această societate nu deţinea certificatele necesare pentru desfăşurarea activităţilor de modernizare şi comercializare a automotoarelor şi nu avea nici calitatea de furnizor feroviar.
Totodată, nu numai că prima societate interpusă nu a efectuat niciun fel de reparaţie la cele şase automotoare, ci aceste vehicule nici măcar nu au ajuns la aceasta, fiind transportate direct de la societatea care le-a adus din Germania la a doua societate interpusă. Reiese că prima societate a fost interpusă fictiv în circuitul operaţiunilor de revânzare cu singurul scop de a se majora preţul vehiculelor faţă de valoarea comercială reală a acestora.
Prejudiciul reţinut în dauna societăţii naţionale este de 2.823.882 lei, rezultând din diferenţa dintre preţul plătit pentru cele şase automotoare de către aceasta şi preţul plătit pe aceleaşi vehicule de prima societate interpusă, din care se scad cheltuielile efectuate în fapt de a doua societate interpusă. Această sumă a rezultat din operaţiunile realizate conform unor înţelegeri infracţionale între inculpaţi, preţul final plătit de societatea naţională neavând la bază justificări economice (fiind doar în mică parte acoperit de operaţiuni reale). La baza producerii prejudiciului stau încălcările legii achiziţiilor publice şi suplimentarea, în condiţii nelegale, a bugetului societăţii naţionale.
Prin activităţile descrise mai sus, avantajul patrimonial obţinut în favoarea celor două societăţi comerciale interpuse se ridică la 1.665.202 lei. În vederea confiscării acestei sume, reprezentând avantajul patrimonial obţinut prin păgubirea societăţii naţionale, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor N.V., M.V., I.F., C.M., S.E. şi U.C.M.
  • La data de 17 iunie 2010, prin rechizitoriul nr. 185/P/2010 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, au fost trimişi în judecată 2 inculpaţi, şi anume, M.W.A. şi K.B. (asociaţi la două societăţi comerciale) pentru infracţiunile de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin.(1) lit.a) şi f) din Legea nr. 241/2005.
S-a reţinut în fapt că, la data de 7 august 2008, inculpaţii M.W.A. şi K.B. au dobândit, prin cesionare, două societăţi comerciale, au preluat integral actele firmei şi actele contabile şi, totodată, şi-au asumat, ferm, obligaţiile de a prelua toată răspunderea pentru corectitudinea datelor înregistrate în contabilitatea societăţii, încă de la constituirea sa, cu sarcina de a răspunde în mod individual şi exclusiv (şi pentru viitor) pentru toate actele îndeplinite, indiferent de data şi natura lor. Cei doi învinuiţi, pe proprie răspundere, au precizat că au luat la cunoştinţă de situaţia financiară (inclusiv debitele faţă de bugetul de stat), respectiv, de valoarea exactă a pasivului şi activului societăţii, astfel cum era evidenţiat contabil la 7 august 2008 (data cesiunii), că preiau întregul pasiv şi activ şi vor răspunde pentru plata pasivului, pentru eventualele litigii ce pot apărea cu terţii, cu suportarea tuturor consecinţelor în calitatea lor de asociaţi. S-au obligat, de asemenea, că vor achita prioritar pasivul din încasări şi recuperarea activului, iar dacă aceste fonduri nu sunt suficiente, o vor face din fonduri proprii, iar în caz contrar, vor suporta în mod individual şi exclusiv consecinţele legii.
În perioada respectivă, inculpaţii au derulat activităţi comerciale prin cele două societăţi, în sensul comercializării de legume şi fructe aduse din străinătate, însă nu şi-au achitat obligaţiile fiscale faţă de bugetul consolidat al statului sub nicio formă. Prin declararea fictivă a sediilor sociale şi a punctelor de lucru, prin neevidenţierea şi nepredarea actelor contabile au ascuns sursele impozabile şi taxabile, în scopul vădit al neimpozitării profitului obţinut şi al colectării de TVA.
Prin aceste activităţi ilicite, cei doi inculpaţi au prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma totală de 61.778.177 lei, echivalentul a 16.778.227 euro (la cursul mediu de 3,6827 Ron/Euro, din 2008).
  • Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, prin rechizitoriul nr. 1/P/2010 din 22 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului col. U.I. (comandant al Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (6 infracţiuni), trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., primire de foloase necuvenite în formă continuată, prevăzută de art. 256 C.pen., instigare la infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen., cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 (3 fapte concurente), instigare la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 260 C.pen. cu aplicarea art. 29 alin.(1) C.pen.
În fapt, s-a reţinut că, în vara anului 2004, inculpatul col. U.I. a pretins de la subordonaţii C.V., T.G. şi P.D. sumele de 10.000 euro, 5.000 lei şi 14.000 lei, pentru a le aproba participarea la examenul de încadrare ca ofiţeri, iar în perioada 2006 - 2009, a primit de la O.C.S. bunuri în valoare de 2.000 lei, în acelaşi scop. De asemenea, în perioada 2007-2008, inculpatul col. U.I. a exercitat presiuni asupra membrilor a două comisii de examinare, pentru a-i determina să acorde o notă mult mai mică decât cea care i se cuvenea părţii vătămate T.L., în scopul de a fi respinsă, ulterior încercând să determine neparticiparea acestuia la un alt concurs, în scopul de a fi promovat un ofiţer „agreat” de inculpat.
În perioada 2005-2008, inculpatul col. U.I. a obligat un număr de 7 subordonaţi să-i presteze, la două locuinţe ale familiei sale din municipiu, activităţi de construcţie pe care nu le-a plătit, realizând în acest mod foloase materiale necuvenite, iar în perioada noiembrie 2009-februarie 2010, a încercat, în mod repetat, să-i determine pe aceştia să dea declaraţii mincinoase de martor, în sensul de a nu recunoaşte prestarea activităţilor anterior menţionate.
De asemenea, în anul 2008, în calitate de comandant al Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă, inculpatul a obligat 54 de subordonaţi să-şi achiziţioneze de la anumite firme, pe bani personali, echipamente militare care trebuiau asigurate în mod gratuit, în aceeaşi perioadă pretinzând de la firmele respective echipament militar şi costume civile, în mod gratuit, pentru a face intervenţii, în scopul obţinerii pentru acestea de comenzi de echipament. Totodată, în anul 2009, inculpatul a pretins şi primit, în mod repetat, de la anumiţi subordonaţi, bunuri alimentare şi servicii cu titlu de „taxă de protecţie”.
Folosindu-se de calitatea de comandant, în perioada 2005-2009, a servit în mod repetat masa la cantina unităţii, fără să plătească, în aceeaşi perioadă primind, în mod gratuit, pâine de la două societăţi comerciale, după ce a semnat cu acestea contractele de furnizare a produselor de panificaţie.
Inculpatul col. U.I. a cauzat un prejudiciu de 2.665,58 lei Şcolii de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă, pentru care instituţia s-a constituit parte civilă. În cauză s-au mai constituit parte civilă un număr de 22 persoane, cu suma de 15.460 lei.
S-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului inculpatului, până la concurenţa sumei de 34.600 lei, în vederea recuperării prejudiciului creat în cauză.
  • Prin rechizitoriul nr. 47/P/2009 din 7 aprilie 2010, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, a dispus trimiterea în judecată a inculpatul mr.(r) O.V. (comandant al UM) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. şi delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 2151 alin.(1) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 2003-2007, în calitate de comandant al UM, inculpatul mr.(r) O.V. a dispus ca subordonaţii să presteze diferite activităţi, în timpul programului de lucru, în folosul său ori al altor persoane, cauzând un prejudiciu Ministerului Apărării Naţionale de 13.982,83 lei şi un folos material pentru sine şi pentru C.T. în sumă de 5.806,33 lei.
De asemenea, în vara anului 2005, în exercitarea aceleiaşi funcţii, care implica şi atribuţii de administrare a patrimoniului UM, inculpatul mr.(r) O.V. şi-a însuşit, în mod repetat, cantitatea de 2.000 kg de ciment, pe care a folosit-o în interesul viitoarei sale soţii.
  • La data de 26 iulie 2010, prin rechizitoriul nr. 68/P/2007, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, a dispus trimiterea în judecată a 53 inculpaţi, dintre care 6 având funcţii de conducere (5 în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, 1 în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi).
Astfel, au fost trimişi în judecată inculpaţii col. G.M. (inspector şef al I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., instigare la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, lt.col.(r) L.E.L.M. (adjunct a inspectorului şef al I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 7 din Legea nr. 78/2000(2 infracţiuni), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, mr. P.D.V. (şef al Serviciului Prevenirea Incendiilor din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, col. B.S. (comandant Detaşament din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., complicitate la infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, col. B.C. (prim-adjunct al inspectorului şef al I.S.U.) pentru infracţiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 78/2000, lt.col. R.P.D. (şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi) pentru infracţiunile de instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000.
De asemenea, au fost trimişi în judecată inculpaţii lt.col.(r) P.G. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, plt. Z.V. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., complicitate la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, alţi 13 inculpaţi (angajaţi din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, alţi 9 inculpaţi (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, alţi 16 inculpaţi (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, cpt. B.N.C. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen. şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, lt. P.L.C. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, plt. C.E.N. şi sg.maj. C.I.M. (din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000, plt.maj. N.V.G., sg.maj. P.C.C., sg.maj. B.C.C. şi plt.(r) A.I. (toţi din cadrul I.S.U.) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. şi art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu referire la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art..323 alin.(1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 17 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că, în perioada august-octombrie 2007, în cadrul I.S.U. a avut loc concursul pentru ocuparea mai multor posturi de ofiţeri şi subofiţeri, concurs coordonat de inspectorul şef al I.S.U., inculpatul col. G.M. Cu acest prilej, inculpatul a iniţiat şi coordonat o asociere infracţională ce a avut drept scop fraudarea rezultatelor acestor concursuri, atât la proba scrisă, cât şi la proba sportivă. În această grupare, inculpatul G.M. a atras peste 50 de cadre militare din subordinea sa, membri ai comisiilor de examinare, inculpaţi în cauză, pe care i-a determinat să falsifice foile de concurs pentru un număr de 67 candidaţi de la mai multe specialităţi. La această operaţiune, pe lângă membrii comisiilor de examinare, au participat efectiv, după ce au devenit cadre militare ale I.S.U, 16 subofiţeri care au promovat concursul de admitere în mod fraudulos.
În concret, falsificarea se realiza fie prin supraevaluarea rezultatului obţinut, fie prin înlocuirea foilor de concurs cu altele, întocmite chiar de membrii comisiilor de corectare. Reîntocmirea foilor de concurs s-a realizat în mai multe etape: crearea de noi formulare prin xeroxare, menţionarea datelor fiecărui candidat, ştampilarea foilor de concurs, completarea răspunsurilor tip grilă ş.a., în scopul ca organele de anchetă să nu poată identifica foile falsificate şi astfel să nu poată fi traşi la răspundere cei implicaţi.
Urmare a solicitării comandantului I.S.U., membrii comisiilor au sustras şi au distrus lucrările întocmite de candidaţii favorizaţi, lucrări pe care le-au înlocuit cu cele reîntocmite în modalitatea descrisă mai sus. La final, candidaţii favorizaţi au obţinut note mai mari decât valoarea reală a lucrărilor întocmite la concurs, pentru a putea fi declaraţi admişi în mod ilegal. Pentru a crea aparenţa de legalitate, au fost falsificate inclusiv borderourile individuale şi centralizatoare ale fiecărei comisii, cuprinzând rezultatele de concurs atât la probele scrise, cât şi la cele sportive.
În această modalitate, au fost afectate interesele legale ale unui număr de 32 de candidaţi care ar fi trebuit să fie declaraţi admişi la aceste concursuri.
Totodată, inculpatul lt.col. R.P.D. care, la momentul respectiv, îndeplinea funcţia de inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, a solicitat inculpatului col. G.M. să intervină pentru ca soţia sa să promoveze probele fizice, în condiţiile în care fusese declarată respinsă la una dintre acestea. În acest sens, la solicitarea şefului I.S.U., membrii comisiei de susţinere a probelor sportive au falsificat documentele de concurs.
În perioada august - octombrie 2007, inculpatul col. G.M. a pretins şi primit de la doi candidaţi, direct sau prin intermediul altor persoane, sumele de 2.000 euro şi 5.000 lei, pentru a-i ajuta să promoveze fraudulos concursul din luna septembrie, în modalitatea descrisă mai sus. Pentru acelaşi scop, inculpata lt.col. L.E.L.M. a primit de la un denunţător sumele de 1.200 lei şi 500 euro, cu titlu de mită, în timp ce inculpatul lt.col.(r) P.G. a primit suma de 3.000 euro. În cauză s-au constituit parte civilă un număr de 26 persoane din cele 32 părţi vătămate.
Procurorii militari au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor col. G.M., lt.col.(r) L.E.L.M., mr. P.D.V. şi plt. Z.V. până la concurenţa sumei de 1.200.000 lei, sumă ce reprezintă valoarea despăgubirilor solicitate de candidaţii care s-au constituit parte civilă în procesul penal.
Odată cu trimiterea rechizitoriului procurorii militari au înaintat instanţei referatul cu propunerea de arestarea preventivă a inculpaţilor col. G.M., lt.col.(r) L.E.L.M. şi mr. P.D.V., iar prin hotărârea definitivă a Curţii Militare de Apel s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor col. G.M. şi mr. P.D.V..
  • Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prin rechizitoriul nr. 154/P/2008 din data de 8 noiembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.M. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 31 alin. (2) C.pen. raportat la art. 25 C.pen. şi la art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că inculpatul a determinat folosirea fără vinovăţie de către reprezentanţii unei alte societăţi comerciale a unor înscrisuri false referitoare la datoriile societăţii la bugetul statului, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de către menţionata societate de fonduri europene nerambursabile în cuantum de 54.897,36 euro. Fondurile europene au fost acordate în cadrul programului PHARE, pentru realizarea unui restaurant. Prejudiciul a fost recuperat integral prin restituirea către autoritatea contractantă a sumei datorate.
  • Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 34/P/2009 din 29 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, respectiv, S.Gh. (director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii prevăzute de art. 11 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin.(1) C.pen. şi S.C.L. (consilier în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 2531 alin.(1) C. pen.
În esenţă, s-a reţinut că în cursul anului 2007, inculpatul S.Gh. şi inculpata S.C.L., în exercitarea unei rezoluţii infracţionale unice, în calitate de inginer şef - director în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv, consilier având gradul profesional IA în cadrul aceluiaşi Oficiu, au prestat activităţi de cadastru prin intermediul unei societăţi comerciale (la care erau asociaţi), incompatibile cu funcţiile publice deţinute, obţinând în acest fel foloase materiale.
Cuantumul foloaselor materiale obţinute de inculpaţii S.Gh. şi S.C.L. ca urmare a infracţiunilor săvârşite este de 77.390 lei, sumă de bani percepută de inculpaţi cu titlu de dividende, raportat la profitul înregistrat de societatea comercială în cursul anului 2007.
  • Prin rechizitoriul nr. 139/P/2010 din 23 iunie 2010 al Serviciului Teritorial Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, şi anume, K.R.P. (comisar la Garda Financiară – Comisariatul general) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi D.Gh. (comisar la Garda Financiară – Comisariatul General) cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În esenţă, s-a reţinut că în data de 19 martie 2010, K.R.P. şi D.Gh., comisari superiori în cadrul Gărzii Financiare – Comisariatul General, în urma unui control la o societate comercială, au pretins şi au primit de la numita L.M. suma de 4.000 lei, pentru a aplica o amendă în cuantum mai redus faţă de neregulile constatate.
La data de 22 martie 2010, cei doi comisari au pretins de la reprezentantul aceleiaşi societăţi suma de 5.000 lei şi au primit fiecare câte o cutie cu ceai chinezesc în valoare de 100 USD, în scopul de a aplica firmei o amendă mai redusă.
Ulterior, la data de 11 mai 2010, K.R.P. şi D.Gh. au primit de la reprezentantul societăţii amintite suma de 4.000 lei, pretinsă, în scopul de a aplica firmei o amendă mai redusă în raport de neregulile constatate.
  • Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 218/P/2010 din 20 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor B.M. (comisar în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – Comisariatul Regional) arestată preventiv în altă cauză, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită,în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale) cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 şi S.S.G., (comisar în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – Comisariatul Regional), arestat preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale).
În fapt, s-a reţinut că, în data de 16 iulie 2010, cu ocazia unor controale de specialitate efectuate la două societăţi comerciale, societăţi care desfăşurau activităţi de comerţ într-un complex din oraş, inculpata B.M., în participaţie penală cu inculpatul S.S.G., ambii comisari în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – Comisariatul Regional, au pretins şi au primit de la reprezentanţii acestor societăţi comerciale suma totală de 4.000 lei, scopul fiind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici cu atribuţii de control, prin neluarea măsurilor legale în raport cu neregulile constatate în timpul verificărilor, precum şi pentru aplicarea unor sancţiuni mai blânde.
  • La data de 14 mai 2010, prin rechizitoriul nr. 124/P/2009 Serviciul teritorial Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi în stare de arest preventiv, şi anume, D.F. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 şi D.E. (prestator de servicii contabile la societatea comercială) pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008, inculpatul D.F., în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a efectuat achiziţii intracomunitare de marfă (carne şi produse din carne) din mai multe state membre ale Uniunii Europene, iar cu ajutorul inculpatei D.E., prestator de servicii contabile la aceeaşi societate, nu a înregistrat în documentele de evidenţă contabilă şi în deconturi de TVA colectată, aferentă acestor operaţiuni, modalitate prin care s-a sustras de la plata unor obligaţii fiscale faţă de bugetul general consolidat, care totalizează 5.948.505 lei.
De asemenea, prin înregistrarea în evidenţa contabilă a unor operaţiuni comerciale fictive de livrare intracomunitară către o societate din Cipru, prin intermediul societăţii comerciale, inculpaţii au sustras de la plata către bugetul general consolidat obligaţii constând în TVA, care totalizează 3.429.163 lei.
Prejudiciul total produs bugetului general consolidat este în cuantum de 9.377.668 lei, echivalentul a 2.546.411 euro.
  • Prin rechizitoriul nr. 126/P/2010 din 12 august 2010, Serviciul Teritorial Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv B.G.A. (administrator al unei societăţi comerciale) şi P.C. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în perioada aprilie – mai 2010, inculpatul B.G.A. a solicitat denunţătorului O.E.E., atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului P.C., cedarea drepturilor litigioase cu privire la un teren în suprafaţă de aproximativ 10.000 mp. (situat în municipiu), urmând a fi încheiat un contract de cesiune în acest sens, în care cesionar apărea inculpatul P.C., fără ca denunţătorul să primească vreo sumă de bani. Drepturile litigioase urmau a fi valorificate financiar în favoarea unor persoane cu presupusă influenţă asupra unor lucrători de poliţie din cadrul D.G.P.M. – Serviciul de Investigare a Fraudelor, respectiv, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, inculpaţii B.G.A., respectiv P.C. promiţând, totodată, denunţătorului că aceste persoane „influente” vor interveni faţă de lucrători de poliţie, respectiv, procurori din cadrul organelor judiciare sus-menţionate, pentru soluţionarea favorabilă faţă de denunţătorul O.E.E. a unui dosar penal în care acesta era cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.
Având în vedere că, în timpul discuţiilor avute, denunţătorul O.E.E. a solicitat o garanţie raportat la asigurările primite privind „închiderea” dosarului penal, cesiunea drepturilor litigioase nu a mai avut loc, deşi actele erau deja pregătite pentru semnare la un birou notarial. Inculpatul P.C. a propus reluarea discuţiilor după ce cei doi inculpaţi se vor ocupa în avans de soluţionarea dosarului, în care denunţătorul era cercetat, printr-o soluţie de netrimitere în judecată.
  • La data de 8 octombrie 2010, prin rechizitoriul nr. 319/P/2010, Serviciul teritorial Bucureşti, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.A. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) şi (2) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în data de 15 octombrie 2010, inculpatul B.A., în calitate de apărător ales al numitului C.M.S., cercetat într-un dosar înregistrat la un Post de Poliţie, a oferit agentului de poliţie A.A., care efectua cercetări în cauză, suma de 500 lei pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv pentru a nu dispune măsura reţinerii faţă de C.M.S.
În data de 15 octombrie 2010, inculpatul B.A. a fost surprins în flagrant în timp ce remitea agentului de poliţie suma de 500 lei.
  • Serviciul teritorial Bucureşti, prin rechizitoriul nr. 321/P/2010 din 3 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv, P.G. (referent la o societate comercială) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi N.R.C. (consilier juridic la Primăria Municipiului) pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada octombrie - noiembrie 2010, inculpatul P.G. a pretins denunţătoarei P.C.M. ,,cedarea” drepturilor succesorale şi litigioase asupra imobilului situat în municipiu, urmând a fi încheiat un contract de cesiune în acest sens în folosul unei terţe persoane şi fără ca denunţătoarea să primească vreo sumă de bani (drepturi ce fuseseră cesionate anterior de către denunţătoare pentru suma de 100.000 euro), precum şi vânzarea către sine a unui imobil situat în acelaşi municipiu la un preţ mai mic decât cel convenit între părţi (,,diferenţa” câştigată de către inculpat fiind în cuantum de 20.000 euro). A promis, în schimb, că va interveni la membrii Comisiei interne pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, din cadrul Primăriei Generale a Municipiului, pentru a obţine soluţionarea favorabilă a notificării din 18 iunie 2001, în sensul emiterii de către Primarul General al Municipiului a dispoziţiei de retrocedare în natură a unui alt imobil situat în municipiu.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, cunoscând discuţiile purtate de inculpatul P.G. cu denunţătoarea P.C.M., inculpatul N.R.C., uzând de calitatea sa de consilier juridic în cadrul Primăriei Generale a Municipiului (desfăşurându-şi activitatea la Serviciul de aplicare a Legii nr. 10/2001), a sprijinit intervenţia inculpatului P.G. (intermediind intervenţia inculpatului pe lângă persoanele decidente în cauză şi asigurând completarea dosarului respectiv cu acte esenţiale, în scopul soluţionării favorabile a notificării din 18.06.2001), urmând să primească în schimb de la acesta suma de 10.000 euro.
  • Serviciul teritorial Alba Iulia, prin rechizitoriul nr. 30/P/2010 din 6 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.V. (vicepreşedinte al Judecătoriei) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), încheierea de tranzacţii financiare incompatibile cu funcţia prevăzută de art. 12 lit.a) teza întâi din Legea nr. 78/2000, a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. (5 acte materiale) şi a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C.pen.
În sarcina inculpatului P.V. s-a reţinut că, la data de 14 iulie 2008, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu referitoare la incompatibilităţi, a achiziţionat, prin interpus, un bun litigios în scopul obţinerii pentru sine a unui folos material necuvenit şi a promis numitei N.F.E. foloase materiale şi nepatrimoniale, în scopul de a o determina pe aceasta să-şi traficheze influenţa pe lângă un judecător din cadrul Tribunalului, învestit cu judecarea unei cauze civile în soluţionarea căreia inculpatul era interesat.
De asemenea, s-a reţinut că inculpatul P.V. a primit, în mod repetat, foloase materiale şi avantaje nepatrimoniale de la numiţii L.P.P., L.L. şi N.S.C., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor magistraţi şi a unui medic legist, spre a-i determina să efectueze acte legate de atribuţiile de serviciu ale acestora iar, în calitatea sa de judecător învestit cu soluţionarea unei cauze civile în care numita S.D. avea calitatea procesuală de reclamantă, a pretins şi primit de la aceasta favoruri sexuale, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu.
În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.V. a contrafăcut semnătura numitului L.P. într-un număr de cinci înscrisuri, pe care ulterior le-a depus la instanţa de judecată, în realizarea scopului urmărit de inculpat, respectiv de a rămâne în proprietatea imobilului dobândit prin comiterea de către acesta a infracţiunii de încheiere de tranzacţii financiare incompatibile cu funcţia deţinută.
Totodată, în calitatea sa de judecător, a judecat şi pronunţat o soluţie într-un dosar civil având ca obiect autorizarea pătrunderii în încăperi cu privire la un imobil pe care acesta anterior l-a adjudecat prin interpus, în scopul de a intra efectiv în posesia faptică a imobilului, în această modalitate inculpatul obţinând foloase materiale şi vătămând interesele legale ale părţii civile A.I.
  • Prin rechizitoriul nr. 186/P/2010 din 11 noiembrie 2010 al Serviciului teritorial Alba Iulia, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.P. (inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, faptă constând în aceea că, la data de 26 octombrie 2010, a pretins şi primit de la denunţătorul D.I.M. suma de 1.000 lei spre a nu-şi îndeplini un act legat de atribuţiile sale de serviciu, respectiv, aplicarea unei sancţiuni contravenţionale cu privire la neregulile constatate cu prilejul controlului efectuat la o societate comercială.
Inculpatul a fost surprins în flagrant, la data de 26 octombrie 2010, cu prilejul primirii efective a sumei de bani pretinse de la denunţător.
  • Serviciul teritorial Alba-Iulia, prin rechizitoriul nr. 92/P/2010 din 8 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor A.F.N. (prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie) pentru infracţiunile de luate de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (7 fapte), trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 (2 de fapte), reţinere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 272 C.pen., favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), uz de fals prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, fals în declaraţii, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (4 fapte), P.T.N. (ofiţer S.R.I. – Secţia Judeţeană) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 (3 fapte), complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 264 C.pen., complicitate la infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 272 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 288 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), complicitate la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, C.I. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de dare de mită, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din C.pen., cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, C.S.D. (director al unui liceu din municipiu) pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen., raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, C.M.I. pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 C.pen., raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, B.N. (administrator a două societăţi comerciale) pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut În fapt că în cursul lunii septembrie 2010, inculpatul A.F.N. a primit de la inculpatul C.I. contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între două societăţi comerciale, ambele fiind firmele inculpatului C.I.
În perioada 2006 – octombrie 2008, A.F.N. a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între două societăţi comerciale, ambele fiind membre ale holdingului condus de C.I. Cele două societăţi comerciale au achitat pentru A.F.N. TVA-ul aferent şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătorie a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui C.I. În aceste dosare, A.F.N. a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi. Pentru a crea o aparenţă de legalitate utilizării autoturismelor, A.F.N. a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.
La data de 5 august 2010, A.F.N. în calitatea sa de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie, a primit de la inculpatul P.T.N. un plic conţinând suma de 1.500 lei, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal referitor la cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. În acest sens, A.F.N. a sustras din dosar două declaraţii, le-a remis lui P.T.N. pentru a fi distruse ulterior şi a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii C.S.D. şi C.M.I., după dictarea inculpatului P.T.N. şi potrivit îndrumărilor lui A.F.N. În plus, A.F.N. a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, aplicând ştampila parchetului pe care îl conducea. De asemenea, inculpaţii C.S.D. şi C.M.I. s-au implicat şi în procurarea sumelor de bani remise lui A.F.N.
De asemenea, la data de 27 septembrie 2010, A.F.N. a acceptat să primească de la P.T.N. o sumă de bani pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.
În perioada septembrie – octombrie 2010, A.F.N., în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, în înţelegere cu P.T.N. a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten comun o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi inculpaţi au stabilit că, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20% din valoarea sumei recuperate.
Totodată, în perioada august – septembrie 2010, A.F.N. a primit de la două persoane produse alimentare, a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 euro pentru a soluţiona favorabil două dosare penale privind infracţiuni rutiere şi a primit băuturi alcoolice de la o altă persoană pentru a interveni pe lângă magistraţii din cadrul Judecătoriei, în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile acesteia într-un dosar civil.
În data de 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, A.F.N. a indicat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care trebuia să le susţină la Poliţia municipiului pentru a scăpa de orice sancţiuni penale, în condiţiile în care aceasta era cercetată pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală. Apoi, în cursul lunii octombrie 2010, A.F.N. a primit de la inculpatul B.N. o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui B.N. era cercetată pentru infracţiunea de înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.
De asemenea A.F.N., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătorie, a dispus într-un număr de 56 dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte. În unele cazuri, a falsificat prin imitaţie semnăturile unor procurori, iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, A.F.N. a respins plângerile formulate de părţi împotriva soluţiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare.
În cauză s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra unor sume de bani aparţinând celor 5 inculpaţi, asupra autoturismului Audi A8 reţinut ca fiind obiect material al infracţiunii de mită şi asupra autovehiculului marca Dacia Logan, proprietatea inculpaţilor C.S.D. şi C.M.I.
  • Prin rechizitoriul nr. 8/P/2010 din 25.03.2010, Serviciul teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei U.N. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că în perioada septembrie - decembrie 2009, inculpata a pretins şi a primit de la denunţătorul A.I. suma de 5.500 lei, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor judecători din cadrul Tribunalului, pe lângă care va interveni în scopul adoptării unei soluţii favorabile denunţătorului căruia îi asigura asistenţă juridică şi reprezentarea într-un dosar civil aflat pe rolul Tribunalului.
  • Serviciul teritorial Iaşi, prin rechizitoriul nr. 20/P/2010 din 1 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată 4 inculpaţi, din care primi 2 în stare de arest preventiv, respectiv, inculpaţii C.L. (avocat în cadrul Baroului, al cărei soţ fusese înainte de pensionare preşedinte al Secţiei Comerciale din cadrul Curţii de Apel) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 C.pen., A.Gh. (administrator al unei societăţi comerciale), H.N. (director la societatea comercială) şi D.D.I. (director la o altă societate comercială) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 19 februarie 2010, inculpata C.L. a pretins inculpatului A.Gh. suma de 15.000 de euro pentru a interveni pe lângă judecătorii Curţii de Apel care făceau parte din completul de judecată pe rolul căruia se afla un dosar civil, în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile în acel proces ce viza două societăţi comerciale. O hotărâre favorabilă în acest proces ar fi avut drept consecinţă câştigarea, de către asocierea de firme reprezentată de inculpaţii A.Gh., H.N. şi D.D.I. a unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile.
În aceeaşi zi, inculpata C.L. a primit de la inculpaţii H.N. şi D.D.I. un avans de 30.000 lei din suma pretinsă, confirmând, ulterior, inculpatului A.Gh. primirea banilor.
  • Prin rechizitoriul nr. 19/P/2010 din 2 decembrie 2010, al Serviciului teritorial Iaşi, a fost trimis în judecată inculpatul M.Ch.G. (avocat în cadrul Baroului de Avocaţi) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 257 alin.(1) C.pen.
S-a reţinut că, în luna octombrie 2009, inculpatul M.Ch.G. a pretins numitului D.Gh.S. suma de 60.000 lei, din care a primit 45.000 lei în trei tranşe, respectiv, 10.000 lei în octombrie 2009, 15.000 lei în noiembrie 2009 şi 20.000 lei în decembrie 2009, promiţându-i obţinerea, în recurs, a modificării unei hotărâri judecătoreşti de condamnare a sa şi a fratelui său, D.R., în sensul suspendării condiţionate a executării pedepsei, lăsând să se înţeleagă că ar avea influenţă asupra magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Numiţii D.Gh.S. şi D.R. fuseseră trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor şi lipsire de libertate şi condamnaţi de Tribunal la pedepse de 5 ani închisoare în regim de executare, sentinţă menţinută în calea de atac a apelului la Curtea de Apel.
  • La data de 28 iunie 2010, prin rechizitoriul nr. 117/P/2009, Serviciul teritorial Iaşi a dispus trimitera în judecată a 4 inculpaţi şi 1 persoană juridică, respectiv a inculpaţilor S.C. (primar al comunei) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 290 alin.(1) C.pen. şi complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, A.Gh. (viceprimar al comunei) pentru infracţiunile de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 290 alin.(1) C.pen. şi complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, S.I. (referent pe probleme de fond funciar în cadrul Primăriei comunei) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 290 alin.(1) C.pen., complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, P.D. (reprezentant legal al unei persoane juridice - Asociaţia C.B.O.) pentru infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 290 alin.(1) C.pen. şi a Asociaţiei C.B.O. (persoană juridică) pentru infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 290 alin.(1) C.pen.
S-a reţinut că, în cursul lunii aprilie 2008, inculpatul S.C., în calitate de primar al comunei, fiind determinat şi ajutat de inculpaţii A.Gh., S.I. şi P.D., a dispus, în mod nelegal, arendarea cu titlu gratuit a suprafeţei totale de 703,80 ha de pajişti (păşune şi fâneţe), aflată în domeniul public al comunei, către P.D. (cumnata lui S.I.). În cuprinsul acestui contract de arendă, la redactarea căruia a contribuit şi S.I., inculpatul a făcut menţiuni nereale cu privire la persoanele membre ale asociaţiei respective, cât şi cu privire la faptul că beneficiar al contractului ar fi Asociaţia C.B.O., persoană juridică inexistentă la momentul încheierii contractului, documentul fiind semnat de P.D., în calitate de arendaş. În cursul anului 2009, inculpatul S.C. a înlocuit acest contract cu un altul similar, modificând termenul de arendare şi suprafaţa. În această modalitate, Consiliul Local a fost prejudiciat cu suma de 25.154 lei, reprezentând contravaloarea taxei de păşunat.
Ulterior, P.D., în scopul de a obţine ajutoare financiare provenite din bugetul comunităţii europene aferente schemelor de sprijin pe suprafaţă (S.A.P.S.) pentru campaniile din anii 2008 şi 2009, a folosit acest contract la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.), ocazie cu care a depus un alt înscris fals, în care era consemnat, în mod nereal, că s-au efectuat lucrări de întreţinere a pajiştilor arendate.
În această modalitate, inculpaţii P.D. şi Asociaţia CB.O., au obţinut, în mod nelegal, suma totală de 233.982,92 lei, sumă cu care A.P.I.A s-a constituit parte civilă. Consiliul Local Plugari nu s-a constituit parte civilă. În vederea recuperării pagubei create, procurorul a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor sume de bani aparţinând inculpatei P.D. şi Asociaţiei C.B.O.
  • Serviciul teritorial Iaşi a dispus, prin rechizitoriul nr. 110/P/2009 din 24 decembrie 2010, trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, şi anume, a inculpaţilor C.D. (administrator al unei societăţi comerciale) şi S.I. (administrator al societăţii comerciale) pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit.b) din Legea 241/2005, S.Fr. (administrator al societăţii comerciale) şi S.F. (administrator al societăţii comerciale) pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen raportat la art. 9 lit.b) din Legea nr. 241/2005.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada anilor 2008 – 2009, inculpaţii C.D. şi S.I., la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu ajutorul inculpaţilor S.Fr. şi S.F., care le-au pus la dispoziţie formularele fiscale necesare, au efectuat operaţiuni comerciale în contul unei societăţi, obţinând venituri în valoare totală de 13.230.304,56 lei, pe care nu le-au evidenţiat în contabilitate şi nu le-au declarat organelor fiscale teritoriale, modalitate în care au sustras firma de la plata către bugetul de stat a unor obligaţii fiscale în valoare totală de 4.310.385 lei, fără majorări, reprezentând T.V.A. în cuantum de 2.193.843 lei şi impozit pe profit în cuantum de 2.116.542 lei.
  • Serviciului teritorial Iaşi, prin rechizitoriul nr. 87/P/2008 din 1 martie 2010, au fost trimişi în judecată 2 inculpaţi, respectiv, inculpaţii C.I. (primarul oraşului) pentru infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen., fals intelectual prevăzută de art. 289 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi D.M. (şef al Compartimentului Investiţii din cadrul Primăriei oraşului) pentru infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen.
S-a reţinut în fapt că, la data de 22 noiembrie 2004, Primăria oraşului, în calitate de beneficiar a încheiat un contract finanţat din fonduri PHARE, ce avea ca obiect punerea în practică a proiectului ,,Atelier de producţie şi comercializare cărămizi ecologice din materiale locale”. Scopul proiectului era îmbunătăţirea situaţiei economice a romilor din oraş, prin crearea de locuri de muncă. În acest context, inculpatul C.I., în calitate de reprezentant legal al Primăriei oraşului, a pus la dispoziţia autorităţii contractante un înscris (certificat de urbanism), din care rezulta în mod nereal că terenul pus la dispoziţie pentru implementarea programului face parte din domeniul privat al Consiliului Local, ascunzând împrejurarea ca acest teren face obiectul unui litigiu judiciar, nesoluţionat în mod definitiv şi irevocabil.
De asemenea, în cursul anului 2005, inculpatul C.I. a semnat documentele în care inculpata D.M. a atestat, în fals, îndeplinirea procedurilor de achiziţii de bunuri şi servicii necesare derulării proiectului (raportul de deschidere a ofertei, raportul de evaluare a ofertelor, grilele de conformitate administrativă şi grilele de evaluare). Totodată, în cursul anului 2005, inculpata D.M. a completat nereal, declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, ascunzând faptul că avea calitatea de acţionar la una din firmele care a câştigat una din licitaţiile organizate pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii. oate aceste acte au fost înaintate autorităţii contractante de către inculpata D.M., în calitate de manager de proiect PHARE. În cursul anului 2006, inculpatul C.I. a dispus alocarea sumei de 85.868,83 lei (reprezentând partea de cofinanţare) peste limitele contractului de finanţare şi contrar dispoziţiilor unei hotărâri a Consiliului Local.
La data de 25 iulie 2007, C.I. a aprobat, în mod nelegal, încheierea unui „contract de atribuire în proprietate cu titlu gratuit” a unor bunuri mobile şi imobile către beneficiarul final al proiectului (o asociaţie pentru sprijinirea intereselor romilor), cauzând oraşului un prejudiciu în valoare de 137.000 lei.
Autoritatea contractantă s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 48.332,15 euro, reprezentând întreaga valoare a finanţării, în timp ce Consiliul Local nu s-a constituit parte civilă.
În vederea recuperării pagubei create, procurorul a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale celor doi inculpaţi.
  • Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 108/P/2009 din data de 26 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, inculpaţii: M.M. (referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei) pentru săvârşirea infracţiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), S.N. pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. combinat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 2481 C.pen., şi I.M. (subprefect şi secretar al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate) pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., instigare la săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reţinut în fapt că, M.M., în calitate de referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei, în prima jumătate a anului 2006, a sustras şi distrus cererea formulată de S.N., având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului S.Gh. pentru o suprafaţă de teren situată în comună, cerere ce fusese înregistrată la Comisia Locală de Fond Funciar a comunei din 19 august 2005.
Iniţial, M.M., prin încălcarea atribuţiilor de serviciu cu ştiinţă, la data de 30 noiembrie 2005, a primit cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului formulată de S.N. după expirarea termenului de depunere prevăzut de lege şi a aplicat pe aceasta, retroactiv, numărul de înregistrare atribuit la 19 august 2005 unei alte cereri pe care a sustras-o şi distrus-o. Apoi a falsificat în Registrul intrare-ieşire cereri Legea nr. 169/1997, al Comisiei Locale de Fond Funciar, menţiunile consemnate în sensul că, a şters suprafaţa de teren solicitată iniţial înscriind o suprafaţă mai mare, a consemnat mincinos în Registrul - Caiet de şedinţe Legea nr. 247/2005, al Comisiei, că la 8 decembrie 2005 se rediscută cererea şi se respinge (deşi conţinutul cererii fusese esenţial modificat) şi a modificat procesul-verbal al şedinţei de fond funciar din data de 8 decembrie 2005 la poziţiile unde au fost discutate cererile formulate de S.N..
La începutul lunii septembrie 2009, inculpata M.M. a întocmit şi semnat o adresă antedatată -16.06.2006, prin care îi comunica lui S.N. că, în şedinţa din 8 decembrie 2005 a Comisiei Locale de Fond Funciar i-au fost respinse cererile, în scopul de a demonstra faptul că S.N. a formulat contestaţie în termenul legal.
Această activitate infracţională a condus la obţinerea ulterioară, fără drept, de către S.N. a suprafeţei de 44,4 ha teren agricol din rezerva Agenţiei Domeniilor Statului, cauzând statului un prejudiciu în valoare de 4.874.898 lei., iar S.N. obţinând, totodată, un avantaj patrimonial constând în suma de 5.660.660 lei, reprezentând preţul cu care a vândut suprafaţa de 319.005 mp şi dreptul de proprietate asupra diferenţei de teren de 124.996 mp;
Inculpatul S.N. este cel care a determinat pe inculpata M.M. să comită faptele şi a sprijinit activitatea infracţională a acesteia, prin întocmirea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate care a înlocuit o solicitare anterioară, în vederea obţinerii, în mod nejustificat, a 44,4 ha teren de la A.D.S. şi obţinând, astfel, un avantaj patrimonial.
S-a reţinut în sarcina inculpatului I.M. că, în calitate de secretar al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, cu ştiinţă, a votat la data de 31 august 2006 pentru admiterea contestaţiei formulată de S.N. împotriva propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei, cunoscând că această cerere este falsificată, statul fiind deposedat, în mod ilegal, de suprafaţa de 44,4 ha teren. De asemenea, în calitate de subprefect al judeţului şi secretar al Comisie Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, cu intenţie, în prima jumătate a anului 2006, a determinat pe învinuita M.M., să sustragă cererea formulată de S.N..
  • Prin rechizitoriul nr. 71/P/2010 din data de 17 iunie 2010, Serviciul teritorial Ploieşti a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.Gh. (director coordonator adjunct la Casa Judeţeană de Pensii) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut în fapt că, în calitate de director coordonator adjunct la Casa Judeţeană de Pensii -Direcţia Stabiliri şi Plăţi Prestaţii, la datele de 18 aprilie 2010, 21 aprilie 2010 şi 4 mai 2010, a pretins denunţătorului S.C., personal sau prin intermediul soţiei acestuia – S.I., suma de 1.000 euro, pe care a primit-o la data de 28 mai 2010 (remiterea fiind constatată în urma unei proceduri flagrante) în schimbul aprobării, cu prioritate, a dosarului denunţătorului, privind acordarea indemnizaţiei reparatorii la care era îndreptăţit în baza Legii nr. 341/2004, în sensul emiterii deciziei privind stabilirea cuantumului indemnizaţiei respective şi plăţii acesteia în valoare de 97.268 lei.
  • Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 60/P/2006 din 2 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, şi anume, P.M.D. (director al unei societăţi de asigurare) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. (11.877 acte materiale) şi două infracţiuni de instigare fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. (995 acte materiale), S.M.C. (director adjunct la societatea de asigurări) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 248 1 C.pen. (11.877 acte materiale) şi două infracţiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 25 C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. (995 acte materiale), I.L.S. (şef birou contabilitate al societăţii de asigurări) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. (11.877 acte materiale) şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 290 alin.(1) C.pen. (570 acte materiale), S.C. (inspector verificator la societatea de asigurări) pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. (12.021 acte materiale) şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 290 alin.(1) C.pen. (929 acte materiale), C.L. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată şi calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. cu referire la art. 2481 C.pen. (11.353 acte materiale) şi I.I. (administrator al unei societăţi comerciale) în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. cu referire la art. 2481 C.pen. (65 acte materiale) şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. (65 acte materiale).
S-a reţinut în fapt că, în perioada octombrie 2003 – octombrie 2005, inculpaţii P.M.D. în calitate de director, S.M.C. în calitate de director adjunct asigurări, I.L.S. şef birou contabilitate şi S.C. inspector verificator în cadrul unei societăţi de asigurare, au aprobat încheierea mai multor contracte (consultanţă, închiriere şi marketing) între această societate şi firmele reprezentate de inculpaţii C.L. şi I.I., în condiţii nelegale şi cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, derularea acestora fiind, de asemenea, contrară Normelor interne şi prevederilor legale.
În principal, contractele de consultanţă vizau promovarea şi vânzarea a trei tipuri de poliţe: „Căminul”, asigurări de sănătate şi asigurări de viaţă, instruirea agenţilor de asigurări şi distribuirea de fluturaşi publicitari, iar contractele de marketing aveau ca obiect prestarea serviciilor de promovare şi publicitate a produselor de asigurare. Contractele au fost decontate în condiţiile în care inculpatul I.I., prin societatea comercială pe care o reprezenta, nu a prestat niciun serviciu în favoarea societăţii de asigurare, iar C.L. nu a respectat clauzele contractuale în integralitatea lor.
Prejudiciul total reţinut în dauna societăţii de asigurare se ridică la suma de 6.779.754,85 lei (echivalentul a 1.857.314 euro, calculat la cursul din luna octombrie 2005), sumă pentru care această persoană juridică s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În vederea recuperării pagubei produse prin infracţiunile susmenţionate s-au luat măsuri asigurătorii prin instituirea de sechestre asupra unor imobile aparţinând inculpaţilor P.M.D. şi C.L.
  • Prin rechizitoriul nr. 45/P/2008 din 4 octombrie 2010, Serviciul teritorial Ploieşti a dispus trimiterea în judecată a inculpatei D.R.C. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin.(1) lit .g) din Legea nr. 571/2003 (390 acte materiale corespunzătoare facturilor emise în numele celor două societăţi către clienţi), infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.a) teza a doua şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 (390 acte materiale), evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) teza întâi şi alin.(2) din Legea nr. 241/2005, evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.c) teza a doua şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 (431 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. (469 acte materiale), participaţie improprie la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 290 alin.(1) C.pen. (19 acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a teza întâi din Legea nr. 656/2002 (230 acte materiale).
În fapt, inculpatul D.R.C., în calitate de administrator a două societăţi comerciale, în perioada mai 2007 – iunie 2008 prin acte materiale repetate şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a comercializat produse energetice neaccizabile (ulei, grund, solvent), altfel decât direct către utilizatorii finali care folosesc aceste produse în scop industrial, şi anume, ca motorină şi benzină, către beneficiari autorizaţi pentru comerţul cu amănuntul al carburanţilor sau către intermediari ai acestora.
De asemenea, în aceeaşi calitate, în perioada mai 2007 – iunie 2008, a achiziţionat produse energetice neaccizabile de la furnizori reali, pe care le-a comercializat ca produse accizabile (benzină şi motorină) către societăţi intermediare sau de distribuţie a carburanţilor, evidenţiind însă în contabilitatea societăţilor sale livrarea fictivă a produselor neaccizabile, pe de o parte, şi aprovizionarea nereală a produselor energetice purtătoare de accize, pe de altă parte, către şi de la societăţi comerciale cu comportament tip fantomă, ascunzând astfel sursa taxabilă, respectiv acciza, în scopul sustragerii de la plata acesteia datorată bugetului de stat în sumă de 12.560.200 lei, pe care şi-a însuşit-o.
În aceeaşi perioadă şi calitate, inculpatul D.R.C. a omis evidenţierea, în parte, în contabilitatea societăţilor sale, a operaţiunilor comerciale efectuate, constând în achiziţionarea şi livrarea de produse către intermediari şi beneficiari autorizaţi pentru comerţul cu amănuntul al carburanţilor, sustrăgându-se de la plata TVA datorată bugetului de stat în sumă de 1.665.281,74 lei.
Totodată, a evidenţiat în contabilitatea celor două societăţi comerciale operaţiuni constând în livrarea fictivă de produse energetice neaccizabile şi aprovizionarea nereală de carburanţi (produse purtătoare de accize), sustrăgându-se astfel de la plata TVA datorată bugetului de stat, în sumă de 2.404.539,16 lei.
În perioada mai 2007 – iunie 2008, în calitatea menţionată, a emis în numele celor două societăţi pe care le reprezenta 98 facturi vizând livrarea către societăţi de tip fantomă de produse energetice neaccizabile – operaţiune nederulată în realitate şi 371 facturi în care s-a menţionat vânzarea de produse energetice purtătoare de accize (carburanţi), deşi acestea erau în fapt uleiuri minerale neaccizabile, documente de care a uzat în activităţile ilicite cu produse petroliere.
De asemenea, în perioada menţionată, l-a determinat, cu intenţie, pe făptuitorul G.C. (tatăl său), ca fără vinovăţie să emită, în numele celor două societăţi, 19 facturi de livrare a produselor energetice accizabile (carburanţi), deşi acestea erau în fapt uleiuri minerale nepurtătoare de accize, documente introduse în circuitul ilicit al comerţului cu produse petroliere. Totodată, în perioada 2007 – 2008, l-a determinat, cu intenţie, pe tatăl său, făptuitorul G.C. ca, fără vinovăţie, să transfere din conturile celor două societăţi, cu justificări nereale, suma de 5.921.852 lei în conturile unor societăţi cu care nu a derulat relaţii comerciale, cunoscând că suma respectivă provine din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în scopul ascunderii originii ilicite a acesteia.

Serviciul teritorial Ploieşti, prin rechizitoriul nr. 46/P/2008 din 19 aprilie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi., respectiv, a inculpaţilor D.V. (primar al unei comune) pentru infracţiunea de folosire de documente false şi inexacte având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 181 alin.(1) şi alin.(3) din Legea nr. 78/2000 şi înşelăciune în formă calificată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2), (3) şi (5) C.pen.), C.I.M. (diriginte de şantier) şi M.C. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de folosire de documente false şi inexacte având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) şi alin.(3) din Legea nr. 78/2000) şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2), (3) şi (5) C.pen.

În fapt s-a reţinut că, la data de 16 aprilie 2003, între Agenţia SAPARD şi Consiliul Local al comunei a fost încheiat un contract având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile pentru realizarea proiectului „Reabilitare drum comunal”. În cursul anului 2004, inculpatul D.V., în calitate de primar al comunei şi de responsabil legal al acestui proiect, pe parcursul derulării contractului de finanţare, a prezentat Agenţiei SAPARD, cu ocazia formulării cererii de acordare a ultimei tranşe, mai multe documente false (proces-verbal de recepţie şi declaraţie pe propria răspundere), în care s-a consemnat, în mod neadevărat, că lucrările de reabilitare au fost finalizate şi că au fost respectate normativele în vigoare, cât şi documente cu conţinut inexact (facturi fiscale, centralizator financiar al obiectelor, centralizator financiar al categoriilor de lucrări, etc.). În demersul său, D.V. a fost ajutat de inculpatul C.I.M. care a semnat, în calitate de diriginte de şantier, mai multe documente ce au fost prezentate Agenţiei SAPARD, cât şi de inculpatul M.C. care, în calitate de administrator al societăţii care a efectuat lucrările de reabilitare, a semnat procesul-verbal de recepţie.
Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă cu suma de 1.291.284.25 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor D.V., C.I.M. şi M.C.

Serviciul teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr. 39/P/2010 din 28 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi în stare de arest preventiv, şi anume, inculpaţii D.M.B. (judecător la Tribunal – Secţia Penală) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, A.L.T. (judecător la Tribunal – Secţia Penală) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 C.pen. combinat cu art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, M.I. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi C.O.T. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 5 mai 2010, inculpatul D.M.B. a primit de la trei denunţători, prin intermediari, suma de 15.000 euro, pentru ca în schimb să dispună judecarea acestora în stare de libertate şi să le aplice pedepse mai blânde. Cei trei denunţători erau judecaţi, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar penal aflat spre soluţionare la judecătorul D.M.B.
Suma de 15.000 euro a fost primită prin intermediul colegului său, inculpatul A.L.T., judecător la aceeaşi secţie, în baza unei înţelegeri anterioare, după care a modificat sentinţa penală pronunţată în aceeaşi zi, reducând pedeapsa aplicată denunţătorilor de la 5 la 4 ani închisoare.
Din totalul de 45.000 euro pretinşi şi primiţi de la denunţători de avocatul M.I. numai suma de 15.000 euro a fost remisă magistratului D.M.B., prin intermediul inculpaţilor C.O.T. şi A.L.T. În acest circuit, M.I. a oprit pentru sine 13.000 euro, C.O.T. suma de 12.000 euro, iar A.L.T. suma de 5.000 euro.

Prin rechizitoriul nr. 224/P/2009 din 18 ianuarie 2010, Serviciul teritorial Craiova a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, şi anume, a inculpatei F.N.S. (avocat în cadrul Baroului) arestată preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a inculpatului M.I. (agent la Penitenciar) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reţinut că la data de 18 decembrie 2009, F.N.S. a pretins de la denunţătorul Ş.G. suma de 10.000 euro, din care 3.000 euro reprezentând onorariul său şi 7.000 euro pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Tribunalului şi Curţii de Apel, în scopul de a-i determina pe aceştia să dispună punerea în libertate sub control judiciar şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti favorabile denunţătorului într-un dosar penal în care acesta fusese trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
De asemenea, la data de 5 ianuarie 2010, F.N.S. a mai pretins de la acelaşi denunţător şi suma de 2.000 euro, afirmând că are influenţă asupra procurorilor din cadrul Serviciului teritorial pentru a-i determina să nu declare apel în dosarul denunţătorului.
La data de 21 decembrie 2009, inculpata a primit de la denunţător, prin intermediul unui investigator cu identitate reală, suma de 3.000 euro, iar la data de 8 ianuarie 2010, în baza înţelegerii avute cu denunţătorul, inculpata a mai primit suma de 7.000 euro, fiind prinsă în flagrant.
În demersul său, F.N.S. a fost sprijinită de inculpatul M.I., care în schimbul sumei de 1.000 euro, a intermediat relaţia dintre denunţător şi inculpată, prezentând-o pe aceasta ca fiind un avocat cu influenţă printre judecătorii şi procurorii din municipiu, asigurându-l că inculpata poate obţine punerea sa în libertate.

La data de 16 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 229/P/2010 al Serviciului teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A.M. (inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice) pentru trei infracţiuni de luare de mită, în formă continuată, prevăzute de art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reţinut că în perioada august – octombrie 2010, în calitate de inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, a pretins şi primit suma totală de 38.050 lei, în mai multe tranşe, de la trei reprezentanţi ai unor asociaţii familiale, pentru a aplica sancţiuni contravenţionale mai blânde ori a nu-i sancţiona pentru neregulile constatate cu prilejul controalelor de specialitate efectuate în calitatea sa de inspector fiscal.

Biroul teritorial Târgu Jiu al Serviciului teritorial Craiova, prin rechizitoriul nr. 29/P/2010 din 16 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.O. (ofiţer în cadrul S.I.P.I.) pentru săvârşirea a 5 infracţiuni de luare de mită, prevăzută de art. 254 C.pen. combinat cu art. 7 din Legea nr. 78/2000 şi a 4 infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. combinat cu art. 7 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada 2002 – 2009, în calitate de ofiţer în cadrul SI.P.I., a pretins şi primit de la mai mulţi lucrători de poliţie sume de bani sau bunuri, în scopul de a nu îndeplini atribuţiile de serviciu ori în scopul de a interveni pe lângă conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, pentru ca aceştia să nu fie expuşi unor sancţiuni penale sau disciplinare ori să fie transferaţi de la o subunitate la alta în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului.
În scopul arătat, inculpatul a primit suma de 2.000 euro, 600 lei şi bunuri în valoare de 2.700 lei, iar cu titlu de împrumut a pretins şi primit de la mai mulţi agenţi de poliţie suma totală de 300 euro şi 20.000 lei, refuzând ulterior restituirea banilor.

Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr. 22/P/2009 din 11 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, şi anume, A.A.N. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor continuate de evaziune fiscală (2 infracţiuni) prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005 şi spălare de bani prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 656/2002, B.N. pentru săvârşirea infracţiunilor continuate de complicitate la evaziune fiscală (2 infracţiuni), prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005, U.S.I. (împuternicit al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunii continuate de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005 şi I.I. (referent în cadrul Biroului Autorizaţii al D.G.F.P.) pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C.pen. şi complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 241/2005.

Faptele inculpatului A.A.N., constau în aceea că, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de împuternicit al unei societăţi comerciale, în baza contractelor de furnizare a achiziţionat de la două societăţi comerciale uleiuri minerale în regim suspensiv de la plata accizelor. Totodată, prin altă societate comercială unde avea calitatea de asociat unic şi administrator şi al cărei sediu l-a declarat în mod fictiv, a schimbat destinaţia acestora, comercializându-le ca şi carburant auto (motorină, benzină), fără plata obligaţiilor fiscale datorate statului, cauzând un prejudiciu total în valoare de 13.457.101,94 lei şi ridicând personal sumele încasate.
De asemenea, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de împuternicit al unei societăţi comerciale, a dobândit, deţinut şi folosit sume de bani, cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Astfel, în perioada 3 octombrie 2006 – 29 decembrie 2006, a deţinut şi folosit suma de 216.780 lei, iar în perioada 5 ianuarie 2007 – 28 februarie 2007, suma de 19.890 lei, sume retrase din conturile deschise la o unitate bancară, respectiv suma de 139.450 lei retrasă în perioada 18 septembrie 2006 – 28 decembrie 2006 din contul societăţii deschis la altă societate bancară. Suma totală s-a ridicat la valoarea de 376.120 lei. Totodată, în calitate de asociat şi administrator al altei societăţi comerciale, a dobândit, deţinut şi folosit în perioada august 2006 - martie 2007 suma de 1.115.460 lei din conturile societăţii deschise la două societăţi bancare.
Faptele inculpatului B.N. constau în ajutorul acordat inculpatului A.A.N. pentru schimbarea sediului social al unei societăţi comerciale, închirierea depozitelor de produse petroliere de la o societate comercială, achiziţia unor produse energetice în regim suspensiv de la plata accizelor cu sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat în cuantum de 1.513.202,73 lei reprezentând accize, TVA, impozit pe profit, respectiv cesionarea părţilor sociale ale societăţii comerciale martorului V.C., devenit asociat unic şi administrator al societăţii pentru care s-a declarat un sediu fictiv, în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiar fiscale.
În sarcina inculpatului U.S.I. s-a reţinut ajutorul acordat inculpatului A.A.N. cu privire la atestarea primirii uleiurilor minerale în depozit prin semnarea proceselor-verbale întocmite de reprezentanţii fiscali, întocmirea şi semnarea notelor de recepţie, în baza cărora au fost vizate autorizaţiile de utilizator final, ceea ce a permis inculpatului A.A.N. să efectueze noi achiziţii de uleiuri minerale în regim suspensiv de la plata accizelor, sens în care au fost stabilite obligaţii fiscale cu care societatea comercială s-a sustras de la plata faţă de bugetul de stat prin ascunderea bunurilor accizabile în cuantum de 11.943.899,21 lei.
Faptele inculpatei I.I., referent în cadrul Biroului Autorizaţii al D.G.F.P., constau în emiterea prelungirilor autorizaţiilor de utilizator final societăţii comerciale, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor sale de serviciu stabilite de către conducerea D.G.F.P. aceasta înlesnind inculpatului A.A.N. achiziţia unor produse energetice în regim suspensiv de la plata accizelor, cu sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum de 1.513.202,73 lei, reprezentând accize, TVA, impozit pe profit.

Prin rechizitoriul nr. 38/P/2010 din 22 noiembrie 2010, Serviciul teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 95 de inculpaţi, respectiv a inculpaţilor Ţ.D. (fost director al Grupului Şcolar din comună) şi A.D. (fost director adjunct al aceluiaşi liceu) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, în formă continuată (20 de acte materiale) prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 şi de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.T. (fostă secretară în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 şi de complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.L. (profesor în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (11 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 323 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000, E.D.T. (profesor în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.V. (bibliotecar în cadrul Grupului Şcolar din comună) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.M. şi D.S. (profesori, ambii desemnaţi asistenţi în cadrul comisiei de bacalaureat) pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, 81 de candidaţi la examenul de bacalaureat sau rude ale acestora pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000; N.C., A.M., C.Gh., B.L., F.I. pentru comiterea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi D.T. pentru comiterea infracţiunii continuate de complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că, în perioada susţinerii examenului de bacalaureat, sesiunea iunie 2010, în centrul de examen Grupul Şcolar dintr-o comună, inculpaţii Ţ.D. director, A.D. director adjunct, M.T. secretară şi B.L. profesor, toţi din cadrul grupului şcolar sus-menţionat, s-au asociat în vederea comiterii unor infracţiuni de corupţie. Inculpaţii au plănuit şi organizat fraudarea examenului de bacalaureat prin aceea că probele de examen au fost promovate în mod fraudulos de către candidaţii care au dat diverse sume de bani.
De asemenea, Ţ.D. a făcut demersuri la Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru ca profesorii şi asistenţii care compuneau comisia de bacalaureat să fie cadre didactice agreate.
Ţ.D. şi M.T., prin angrenarea altor persoane, au asigurat rezolvarea variantei de subiect extrase pentru proba scrisă la limba şi literatura română, multiplicarea rezolvării şi distribuirea acestora în sălile de examen, chiar în timpul desfăşurării acestei probe.
În realizarea scopului urmărit prin asociere, Ţ.D. şi A.D., beneficiind de complicitatea inculpaţilor M.T., B.L., B.V. şi E.T.D., au pretins, au acceptat promisiunea şi au primit sume de bani (de regulă, 2.000 lei ori echivalentul în euro a acestei sume) sau alte foloase materiale (sume de bani neprecizate şi produse alimentare), direct ori indirect, pentru a interveni la membrii comisiei de bacalaureat care să asigure promovarea frauduloasă a probelor scrise de către candidaţi. Prin încălcarea atribuţiilor prevăzute de Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat de către membrii comisiei de bacalaureat şi cadrele didactice asistenţi, candidaţilor le-au fost puse la dispoziţie rezolvările subiectelor la proba scrisă de limba şi literatura română.
În timpul desfăşurării probei scrise la limba şi literatura română, din sumele de bani primite de la candidaţi şi aflate la dispoziţia lor, Ţ.D. şi A.D., prin intermediul inculpatei M.T., au dat suma de 2.100 lei inculpatului D.S. şi suma de 1.100 lei inculpatului B.M., ambii având calitatea de asistenţi în cadrul comisiei de bacalaureat, aceştia fiind directori ai unor şcoli de arte şi meserii din judeţ. Aceste sume au fost date pentru ca D.S. şi B.M. să nu semnaleze fraudarea examenului, să permită distribuirea rezolvării subiectelor de către M.T. şi de alte persoane, să accepte ca elevii să copieze aceste soluţii şi să-şi exercite autoritatea şi asupra celorlalţi supraveghetori, cadre didactice în unităţile de învăţământ conduse de D.S. şi B.M.
La data de 28 iunie 2010, după susţinerea probei scrise la limba şi literatura română, cu ocazia efectuării percheziţiei în sediul liceului, au fost identificate 56 de plicuri conţinând sume de bani pe care erau înscrise numele candidaţilor. În total au fost găsite sumele de 91.850 lei (reprezentând aproximativ 21.360 euro) şi 7.750 euro.
De asemenea, pe lângă aceşti bani, Ţ.D. şi A.D. au mai primit de la candidaţi sau persoane interesate în promovarea de către aceştia a examenului de bacalaureat sumele de 19.000 lei, 1.850 euro precum şi 8 plicuri conţinând sume de bani neprecizate.

Serviciul teritorial Bacău, prin rechizitoriul nr. 69/P/2010 din 20 septembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M.Ch.G. (avocat în cadrul Baroului) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzute de art. 257 C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.

Faptele inculpatului M.Ch.G., constau în aceea că, în calitate de avocat în cadrul Baroului, a pretins suma de 10.000 euro în perioada 2 august – 12 august 2010 şi a primit această sumă în ziua de 12 august 2010, în echivalent în lei, de la denunţătorii B.C. şi B.Gh., suplimentar faţă de cuantumul onorariului de 10.000 lei, stabilit prin convenţia cu B.C., pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să creadă denunţătorii că o are asupra unor judecători din cadrul Tribunalului şi Curţii de Apel, în scopul soluţionării favorabile a unei cereri de punere în libertate provizorie a lui B.I.
De asemenea, inculpatul M.Ch.G. a modificat, prin adăugire, cuantumul onorariului prevăzut în contractul de asistenţă juridică din 21 iulie 2010, de la 10.000 lei la 100.000 lei, fără acordul celeilalte părţi şi a menţionat, cu intenţie, în mod inexact, pe chitanţa din 12 august 2010, suma de 423.000 lei, cu scopul de a ascunde comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

Prin rechizitoriul nr. 75/P/2008 din 9 decembrie 2010 al Serviciului teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.A.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b), alin.(3) din Legea nr. 241/2005.

S-a reţinut că, în perioada mai 2007 - aprilie 2008, inculpatul D.A.I., asociat şi administrator unic al unei societăţi comerciale, acţionând în calitate de reprezentant legal al acestei firme, nu a evidenţiat în contabilitate un număr de 730 facturi fiscale aferente livrărilor de combustibili către un număr de 19 societăţi, a schimbat destinaţia unor produse energetice scutite de la plata accizelor şi care au fost folosite, în realitate, ca şi combustibili pentru motoare şi încălzire, acte materiale săvârşite în realizarea scopului urmărit şi atins, de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat, respectiv plata taxelor şi impozitelor în cuantum total de 39.573.925,50 lei, prejudiciul rămânând nerecuperat în cursul urmăririi penale.

Serviciul teritorial Galaţi, prin rechizitoriul nr. 68/P/2010 din 30 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv, a inculpaţilor M.N. (fost deputat şi candidat la Preşedinţia României) pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată, prevăzute de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi M.O. (fiul inculpatului M.N.) pentru infracţiunile de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

În fapt s-a reţinut că, în cursul anului 2008, inculpatul M.N., în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins de la martora denunţătoare C.G. suma de 50.000 euro în schimbul influenţei pe care susţinea că o poate exercita asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului, pentru ca aceştia să dispună revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate a denunţătoarei, în dosarul penal în care aceasta fusese trimisă în judecată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune.
De asemenea, în cursul anului 2009, cât şi în lunile martie - aprilie 2010, M.N., atât direct, cât şi prin intermediul fiului său, inculpatul M.O., a pretins suma totală de 65.000 euro de la martorii denunţători C.G., Gh.D.V., C.J., R.I. şi A.N., în schimbul influenţei pe care susţinea că o poate exercita asupra judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecau două dosare penale în care denunţătorii fuseseră trimişi în judecată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv, complicitate la luare de mită, pentru a se dispune revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate, respective, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării.
La data de 22 aprilie 2010, inculpatul M.O. a fost prins în flagrant imediat după primirea sumei de 20.000 de euro de la martorul denunţător R.I., drept avans din suma pretinsă de tatăl său.
În scopul disimulării faptelor de corupţie, la îndemnul inculpatului M.N., inculpatul M.O. şi cumpărătorul de influenţă denunţător au încheiat un contract de împrumut fictiv.

Prin rechizitoriul nr. 120/P/2008 din 7 iulie 2010, Serviciul teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a 21 de inculpaţi, majoritatea cadre didactice la mai multe licee şi colegii din judeţ, în legătură cu fraudarea examenului de bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2008, organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Astfel, au fost trimişi în judecată A.A.S. (profesor) pentru infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) C.pen., luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (15 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (5 acte materiale), cumpărare de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.N. (profesor) pentru infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, prevăzută de art. 17 lit.b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin.(1) C.pen., instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (6 acte materiale), luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (2 acte materiale), dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), S.A. (profesor) pentru infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 17 lit.b) raportat la art. 323 alin.(1) C.pen., folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (3 acte materiale), I.F. (director al unui Colegiul Tehnic din oraş) pentru infracţiunile de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.C. (profesor) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (15 acte materiale), complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 8/2000 (15 fapte), B.N. (profesor) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (9 acte materiale), complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (9 fapte), D.A.D. (profesor) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (4 acte materiale), complicitate la infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (4 fapte), B.I. (inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean) pentru infracţiunile de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, B.M. pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, Z.M. (agent de poliţie la Poliţia municipiului) pentru infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, B.I. pentru infracţiunile de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, A.D. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, L.R. (director adjunct la un Colegiul Tehnic din municipiu) pentru infracţiunile de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, Z.V. (primar al comunei) pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 (2 fapte), P.I. (primar al oraşului) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, O.F. (profesor) pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.V. (inspector şcolar de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean) pentru infracţiunea de trafic de influenţă, în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, A.D.O. pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, S.T. (administrator financiar de patrimoniu la Colegiul Tehnic din municipiu) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, R.M. (profesor) pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, P.D. (inspector resurse umane în cadrul Primăriei municipiului) pentru infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada examenului de bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2008, organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean, în baza unor înţelegeri prealabile, inculpatele A.A.S. (profesor de limbă franceză şi limbă engleză), M.N. (profesor de limba şi literatura română) şi S.A. (profesor de chimie) au format un grup în scopul comiterii mai multor infracţiuni de corupţie, având drept consecinţă fraudarea rezultatelor la acest examen de bacalaureat.
Astfel, în perioada desfăşurării examenului de bacalaureat respectiv, inculpata A.A.S., în calitate de profesor examinator la Centrul de examen al unui Liceu Teoretic, a pretins şi primit, prin intermediul inculpatului C.C. (profesor la acelaşi centru de examen), sume de bani pentru ca un număr de 15 candidaţi, denunţători în cauză, să promoveze examenul de bacalaureat sau să primească note mari. La rândul său, C.C. a pretins şi primit suma totală de 3.150 lei de la candidaţii respectivi şi de la inculpaţii B.N. şi D.A.D. (profesori de sport, respectiv informatică la Liceul Teoretic). În acest circuit, C.C. a remis inculpatei A.A.S. 1.950 lei, a reţinut pentru sine 500 de lei, iar B.N. şi-a însuşit suma de 700 lei.
De asemenea, inculpatele A.A.S., M.N. şi S.A. au pretins suma de 1.500 euro, din care au primit suma 800 euro şi 1.600 lei de la inculpatul B.I., în scopul de a interveni pe lângă profesorii evaluatori, pentru ca aceştia să supraevalueze notele a doi candidaţi.
A.A.S. a pretins şi primit suma de 2.000 euro de la inculpaţii A.D. şi Z.V., în scopul de a interveni pe lângă profesorii examinatori care să acorde note de promovare la disciplina matematică fiilor acestora, bani pe care, ulterior, i-a remis inculpatului I.F., directorul Grupului Şcolar din municipiu şi vicepreşedinte al comisiei din Centrul de examen al Colegiului Naţional din municipiu. La rândul său, I.F. a remis aceşti bani inculpatei L.R., profesor de matematică, îndeplinind funcţia de director adjunct la Colegiul Tehnic şi vicepreşedinte al comisiei din Centrul Zonal de Evaluare. Acest demers a fost posibil şi cu concursul inculpatelor M.N. şi S.A. În acelaşi scop şi în aceeaşi calitate, inculpata A.A.S. a pretins şi primit suma de 400 lei de la inculpatul P.I., pentru a interveni pe lângă inculpata O.F., profesor de limbă franceză şi profesor examinator la aceeaşi disciplină la Centrul de examen al altui Grup Şcolar din municipiu, pentru a acorda unei candidate nota maximă, sumă de bani pe care a remis-o profesoarei O.F.
La rândul său, inculpata B.M. a pretins şi primit suma de 750 lei de la o denunţătoare pentru a interveni pe lângă soţul său, inculpatul B.I., inspector şcolar general şi preşedinte al Comisiei judeţene de bacalaureat, în scopul ca acesta să-şi exercite autoritatea şi influenţa asupra profesorilor examinatori, pentru ca fiul denunţătoarei să promoveze examenele orale la limba şi literatura română şi limba franceză. În plus, inculpatul B.I., în virtutea funcţiei sale, a intervenit pe lângă inculpata A.A.S. pentru ca aceasta să acorde nota maximă unui număr de trei candidaţi la disciplina limba franceză – proba orală.
De asemenea, inculpata M.N., în calitate de profesor examinator şi evaluator la disciplina limba şi literatura română, în cadrul Centrului Zonal de Evaluare din municipiu, a pretins şi primit suma totală de 3.000 lei de la o elevă candidată şi de la inculpata A.D.O., cu scopul de a face intervenţii pe lângă profesorii evaluatori de la disciplinele limba şi literatura română, matematică, informatică şi sport, pentru ca eleva candidată şi fiica inculpatei A.D.O. să promoveze sau să obţină note mari la aceste discipline. Din aceşti bani, M.N. a remis inculpatelor M.V. şi S.A. (examinatori la disciplinele educaţie fizică, respectiv matematică) sumele de 800 lei, respectiv 1.200 lei. În acelaşi context, inculpata M.N., ca urmare a intervenţiei inculpatei S.T., a remis inculpatei R.M., evaluator la disciplina matematică în cadrul Centrului Zonal de Evaluare din municipiu, suma de 100 euro pentru a supraevalua lucrarea unui candidat.
La data de 30 iunie 2008, inculpata S.A., la solicitarea inculpatei M.N., i-a comunicat acesteia notele obţinute de trei elevi la disciplina biologie, înainte de afişarea rezultatelor, iar în ziua de 2 iulie 2008 i-a comunicat numele profesorilor care au corectat lucrările respective.
Inculpatul Z.M., agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului, a primit de la un denunţător suma de 800 lei pentru a interveni pe lângă profesorii examinatori, în scopul ca o candidată să promoveze examenele la limba şi literatura română şi limba franceză.
La rândul său, inculpata P.D. a primit suma de 700 lei de la un denunţător pentru a interveni pe lângă profesorii examinatori şi evaluatori din cadrul Centrului de examen al unui Grup Şcolar din municipiu şi pe care să-i determine să acorde fiului denunţătorului note mari la disciplinele limba engleză şi matematică.
În vederea confiscării speciale a sumelor de bani pretinse şi primite cu titlu de mită, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile aparţinând inculpaţilor A.A.S., S.A., M.N., I.F., C.C. şi B.N.
Este de menţionat faptul că, în cauză, procurorii şi ofiţerii anticorupţie s-au sesizat din oficiu şi au desfăşurat şi activităţi de investigaţie în vederea identificării persoanelor implicate în fraudarea examenului de bacalaureat.

La data de 13 septembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 45/P/2009, Serviciul teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpaţi, şi anume, G.D. (procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel) pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 (trei acte materiale), şantaj prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen., fals în declaraţii, în formă continuată, prevăzută de art. 292 C.pen. (6 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 290 alin.(1) C.pen. (2 acte materiale), participaţie improprie la uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 291 C.pen. (2 acte materiale), B.V. (administrator al unei societăţi comerciale), P.C. (administrator a două societăţi comerciale) şi T.P. (director al Direcţiei Silvice) pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, C.D. (notar public în municipiu) şi Ş.A. (agent de poliţie, şeful Postului de Poliţie comună) pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin.(1) C.pen., D.L. (administrator al unei societăţi comerciale, director al unui ziar local) pentru infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., D.D. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 alin.(1) C.pen. (7 acte materiale), fals intelectual, prevăzută de art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., P.I. (membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, fost procuror) şi B.A. (avocat în cadrul Baroului) pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.(1) C. pen.

S-a reţinut în fapt că, în perioada februarie - iulie 2009, inculpatul G.D., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, a pretins, a acceptat promisiunea oferirii şi a primit de la inculpatul B.V., administrator al unei societăţi comerciale, diverse foloase necuvenite (cum ar fi mese gratuite la restaurant şi produse alimentare în valoare de 3.200 lei), în scopul de a determina pe funcţionarii Prefecturii să elibereze în favoarea inculpatului B.V. un titlu de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 15 ha situat în intravilanul municipiului. Eliberarea actului respectiv urma să se realizeze în detrimentul altor persoane îndreptăţite să primească titlul de proprietate respectiv.
În luna iunie 2009, inculpatul G.D., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, a acceptat promisiunea oferirii unor foloase materiale (cum ar fi, produse alimentare) de la inculpatul P.C., în scopul de a determina un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal să nu efectueze cercetări şi să adopte o soluţie de netrimitere în judecată a unei persoane faţă de care se efectuau acte de urmărire penală cu privire la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
De asemenea, în luna mai 2009, inculpatul G.D., în aceeaşi calitate, a acceptat propunerea inculpatului C.D., notar public, de a constrânge pe persoana vătămată M.T. să înmâneze suma de 5.000 lei lui C.D. sub ameninţarea că, în caz contrar, i se va întocmi un dosar penal şi că va fi chemată în mod repetat la organele de urmărire penală, cu consecinţa aplicării unei pedepse cu închisoarea. La rândul său, inculpatul Ş.A., în perioada aprilie - septembrie 2009, în calitate de şef al Postului de Poliţie comună, a acceptat propunerea lui C.D. şi a exercitat asupra persoanei respective acelaşi tip de presiuni, în mod repetat. Întocmirea dosarului penal s-a realizat, deşi starea de fapt era de competenţa unei instanţe civile. În aceste condiţii, persoana ameninţată i-a remis inculpatului C.D. suma de 2.000 lei, sumă care nu i-ar fi fost remisă în condiţii normale.
În perioada aprilie - iunie 2009, inculpatul G.D. a acceptat promisiunea oferirii şi a primit foloase necuvenite de la inculpatul T.P., promiţându-i că va obţine menţinerea sa în funcţia de director coordonator sau cel puţin de director coordonator adjunct la Direcţia Silvică, prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari publici. Intervenţia s-a realizat prin intermediul inculpaţilor P.I. şi B.A. şi a avut drept consecinţă menţinerea lui T.P. în funcţia respectivă. Fiind audiaţi în calitate de martori în prezentul dosar penal, inculpaţii P.I. şi B.A. au făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că G.D. nu le-ar fi cerut să intervină pe lângă funcţionarii publici respectivi pentru menţinerea în funcţie a lui T.P. Foloasele pretinse şi primite de G.D. de la T.P. au constat în înlesnirea întocmirii şi aprobării documentaţiei pentru schimbarea destinaţiei terenului forestier deţinut de mătuşa soţiei lui G.D., transmis acestuia prin testament, situat într-o comună, plata contravalorii construcţiei gardului împrejmuitor la acest teren, în sumă de 1.000 lei şi materialele necesare construcţiei acestuia în valoare de 2.241,06 lei, cât şi înlesnirea construcţiei unei vile pe acelaşi teren.
Pentru a crea aparenţa de legalitate a achiziţionării materialelor de construcţie menţionate mai sus, inculpatul G.D. l-a determinat pe inculpatul D.D., administrator al unei societăţi comerciale, să întocmească în fals şi să înregistreze în evidenţa contabilă a firmei sale mai multe documente contabile (bonuri fiscale, avize de însoţire a mărfii). O parte din aceste acte contabile le-a remis inculpatului D.G., iar pe altele le-a prezentat procurorilor anticorupţie cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal.
De asemenea, inculpatul G.D., în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, nu a menţionat în cuprinsul a şase declaraţii de avere depuse în perioada anilor 2007 - 2009 că deţine imobilul din municipiu şi că l-a înstrăinat, cât şi că are o datorie în valoare de 250.000 lei către o societate comercială.
La rândul său, inculpatul D.L., în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, nu a înregistrat în evidenţele contabile ale firmei sale veniturile realizate din construirea imobilului din municipiu pentru inculpatul G.D., cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 90.387,50 lei (reprezentând impozit pe profit şi TVA).

Prin rechizitoriul nr. 230/P/2010 din 13 decembrie 2010, Serviciul teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, şi anume, B.V. (primar al comunei) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi instigare la dare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 25 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, P.M. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită şi dare de mită, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 255 alin.(1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(2) Legea nr. 78/2000, I.R.M. (administrator la altă societate comercială şi consilier local în Consiliul local al municipiului) cercetat în stare de arest preventiv şi apoi în stare de libertate pentru infracţiunea continuată de dare de mită prevăzută în art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 şi P.I. (secretar al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reţinut că, în cursul anilor 2009-2010, B.V., în calitate de primar al comunei, a pretins şi primit de la martora denunţătoare N.P., administratorul unei societăţi comerciale, suma de 35.000 lei şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al comunei, în valoare de 72.873,69 lei. Banii şi lucrările au fost pretinse pentru ca, în calitatea sa de primar al comunei, să recepţioneze lucrările executate de societatea comercială, să accepte la plată facturile emise şi să aprobe plata sumelor necesare onorării acestor facturi. În activitatea de pretindere, B.V. a fost sprijinit de inculpatul P.M., administratorul altei societăţi comerciale, care a acceptat ca suma de 35.000 lei să fie remisă primarului prin intermediul său.
La data de 4 octombrie 2010, inculpatul B.V. a fost prins în flagrant delict imediat după ce a primit de la persoana denunţătoare suma de 35.000 lei, în scopul menţionat anterior.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, inculpatul B.V. a pretins şi primit de la inculpatul P.M. suma de 21.000 lei, în acelaşi scop ca cel menţionat mai sus.
Totodată, în cursul anilor 2008 - 2009, inculpatul B.V. a pretins suma de 16.500 lei de la inculpatul I.R.M., administratorul unei societăţi comerciale şi acţionând în interesul altei societăţi comerciale administrată de soţia sa, şi l-a determinat pe I.R.M. să-i dea suma de 1.500 lei inculpatei P.I., secretar la Primăria comunei, pentru ca cei doi funcţionari publici să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu constând în recepţionarea lucrărilor executate, acceptarea la plată a facturilor emise şi plata efectivă a acestora, în condiţiile în care cele două societăţi comerciale încheiaseră contracte de execuţie de lucrări cu Primăria comunei. Din banii pretinşi, inculpatul B.V. a primit suma de 8.500 lei, iar P.I. suma de 1.500 lei.

Serviciul teritorial Galaţi, prin rechizitoriul nr. 243/P/2010 din 14 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, respectiv, M.I. (administrator al unei societăţi comerciale) cercetat iniţial în stare de arest preventiv şi apoi în stare de libertate, pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 şi I.S.C. (avocat în cadrul Baroului) pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că, în perioada de 20 - 22 octombrie 2010, inculpatul M.I., în calitate de asociat şi administrator al unei societăţi comerciale, a promis martorei-denunţătoare D.A., director executiv adjunct la Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, suma de 45.000 lei pentru a beneficiat de un tratament favorabil din partea funcţionarului respectiv. Concret, cu ocazia unui control de specialitate din data de 19 octombrie 2010, efectuat la staţia de distribuire carburanţi aparţinând firmei lui M.I., persoana denunţătoare constatase că, în lipsa unui aviz metrologic, staţia a funcţionat ilegal, consecinţa fiind confiscarea sumei de 350.000 lei rezultată din încasări, sistarea activităţii şi amendă în cuantum de 100.000 lei.
La data de 20 octombrie 2010, pentru a nu-i fi aplicate sancţiunile contravenţionale menţionate mai sus, inculpatul M.I. a dat persoanei denunţătoare suma de 7.100 lei, reprezentând o primă tranşă din totalul sumei promise. Ulterior, în ziua de 22 octombrie 2010, inculpatul M.I. a dat aceluiaşi denunţător suma de 13.000 lei, reprezentând o a doua tranşă. În acest demers, a fost sprijinit în mod direct de inculpatul I.S.C., avocat în cadrul Baroului, care a contactat-o pe denunţătoare şi a participat efectiv la remiterea banilor.
Inculpatul M.I. a fost prins în flagrant delict imediat după remiterea sumei de 13.000 de lei. Aflând că inculpatul M.I. fusese prins de organele de urmărire penală, inculpatul I.S.C. a fugit şi s-a ascuns, în scopul de a se sustrage cercetărilor.

Serviciul teritorial Piteşti, prin rechizitoriul nr. 172/P/2009 din 17 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor S.A. (primar al municipiului, preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului), arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi fals intelectual prevăzut de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., P.Gh.C. (acţionar majoritar al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, S.D.G. (director de magazin) pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 şi P.Gh. (administrator a trei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C. pen.

S-a reţinut că, în perioada februarie 2006 – noiembrie 2006, inculpatul S.A., în calitate de primar al municipiului şi de preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului, a primit, cu titlu de mită, suma totală de 50.000 euro, în mai multe tranşe, de la inculpatul P.Gh.C., pentru a-şi îndeplini în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu. Concret, inculpatul S.A. a primit suma pentru a facilita, cu încălcarea normelor legale, emiterea unei autorizaţii de construcţie pentru un hypermarket al unei societăţi comerciale (autorizaţia de construire conţinând elemente nereale), precum şi pentru a înlesni emiterea unei aprobări privind asigurarea transportului public până în zona unde era amplasat magazinul. Autorizaţia de construcţie a fost semnată de S.A. în aceeaşi zi în care societatea comercială a depus cererea prin care solicita această autorizaţie. Anterior, pe baza unei documentaţii identice depuse de solicitant, cererea fusese respinsă de două ori de funcţionari din cadrul Primăriei municipiului, întrucât exista un litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti.
La un control efectuat în data de 7 noiembrie 2006 la sediul hypermarketului, de către comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean, s-a constatat că magazinul funcţionează fără a deţine autorizaţie de mediu. Ca urmare, inculpatul S.D.G., director de magazin, la solicitarea inculpatului P.Gh.C., i-a oferit unui funcţionar din cadrul Gărzii de Mediu, cu titlu de mită, suma de 1.000 lei, pentru ca societatea comercială să nu fie sancţionată contravenţional pentru lipsa autorizaţiei. Funcţionarul a refuzat primirea banilor şi a dispus întocmirea procesului-verbal de contravenţie, prin care societatea amintită a fost sancţionată cu plata sumei de 15.000 lei.
Inculpatul P.Gh., în calitate de administrator a trei societăţi comerciale (grup de firme controlat de către inculpatul P.Gh.C.), a întocmit sub semnătură proprie şi a depus la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară un proces-verbal de recepţie parţială, datat 27 martie 2006, în care se precizează că la acea dată au fost recepţionate fizic lucrările la hypermarketul din municipiu, atestând, în mod nereal, că respectivele lucrări au fost executate cu autorizaţie de construire. Menţiunea este nereală, deoarece aceste lucrări au fost executate fără autorizaţie de construire, motiv pentru care, anterior, Primăria municipiului dispusese sancţionarea contravenţională, sistarea lucrărilor şi intrarea în legalitate. Prin această manoperă frauduloasă, reprezentanţii societăţii comerciale au încercat să dea o aparenţă de legalitate lucrărilor executate fără autorizaţie.
A fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 50.000 euro (reprezentând obiectul infracţiunii de corupţie), din totalul de 200.000 euro, sumă identificată şi ridicată de către organul de urmărire penală cu prilejul efectuării percheziţiei la domiciliul inculpatului S.A..

Prin rechizitoriul nr. 95/P/2008 din 14 iunie 2010, Serviciul teritorial Piteşti a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, P.S.A. (fost director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, actualmente deputat în Parlamentul României) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice. în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 2481 C.pen., fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen., Z.C. (fost primar al comunei, preşedinte al Comisiei locale de fond funciar) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 2481 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 2481 C.pen., fals intelectual şi uz de fals, în formă continuată, prevăzute de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 şi 291 C.pen. şi P.E.C. pentru infracţiunile de dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C.pen., complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi art. 2481 C.pen., complicitate la infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, în formă continuată, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 şi art. 291 C.pen., complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 alin.(1) C. pen.

S-a reţinut în concret că, la data de 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, inculpatul P.S.A. a primit de la inculpata P.E.C. suma de 190.000 de lei, cu titlu de mită, pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în sensul emiterii, în mod nelegal, a unui titlu de proprietate.
Astfel, în cursul lunii ianuarie 2006, inculpatul P.S.A., în calitate de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a dispus în mod nelegal emiterea unui titlu de proprietate inculpatei P.E.C. pentru un teren intravilan în suprafaţă de 1,1953 ha (menţionat scriptic ca fiind amplasat pe teritoriul comunei, în realitate amplasat în municipiu), semnând acest titlu, deşi avea cunoştinţă despre faptul că inculpata P.E.C. nu formulase cerere în nume propriu şi nu-i fusese validat dreptul de reconstituire a suprafeţei de teren respective. După redactarea titlului, inculpatul l-a înaintat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în vederea definitivării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Ulterior emiterii titlului, în cursul lunii mai 2007, în mod nelegal, P.S.A. a dispus efectuarea unor corecturi asupra acestui document cu consecinţa modificării teritoriului administrativ unde se afla amplasat terenul, prin înlocuirea comunei cu municipiul, inclusiv vecinătăţile, toate aceste corecturi fiind certificate de către directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. La realizarea acestui scop a contribuit şi inculpatul Z.C. care, în calitate de primar al comunei şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar, a falsificat mai multe documente (trei procese-verbale de punere în posesie şi două fişe cu date) care au stat la baza emiterii titlului de proprietate şi la efectuarea corecturilor menţionate mai sus.
La rândul său, inculpata P.E.C. a falsificat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a da o aparenţă de legalitate emiterii, în mod fraudulos, a acestui titlu. În plus, inculpata a folosit această cerere atât la judecătorie, într-un proces civil în care proprietarii de drept ceruseră constatarea nulităţii titlului de proprietate, cât şi cu ocazia efectuării cercetărilor în prezenta cauză penală. În vederea câştigării procesului civil precizat mai sus, inculpata P.E.C. a oferit o sumă de bani unei angajate a Primăriei comunie pentru a emite în fals o adresă favorabilă inculpatei.
Prejudiciul cauzat în dauna Primăriei municipiului şi persoanelor fizice, proprietari în mod legal ai terenului, este în sumă totală de 530.497 lei. În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unei părţi din terenul ce a fost atribuit în mod nelegal inculpatei P.E.C.

La data de 18 octombrie 2010, prin rechizitoriul nr. 75/P/2008, Serviciul teritorial Piteşti a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, respectiv a inculpaţilor D.D. (director al unei sucursale CEC, respectiv director al Administraţiei Bazinale de Apă la momentul luării măsurii preventive a arestării) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 2481 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen. (în legătură cu facturile fiscale falsificate reprezentând comisioanele de intermediere), uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. (pentru adeverinţă de venit falsificată din data de 12 decembrie 2007), spălare a banilor în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2151 alin.(2) C.pen., C.O.E. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 2151 alin.(2) C.pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, B.C. (referent de specialitate în cadrul Compartimentului Logistic al sucursalei CEC, inginer în cadrul compartimentului) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 5 din Legea nr. 78/2000, uz de fals, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen., complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 2481 C.pen., complicitate la infracţiunea de delapidare, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2151 alin.(1) C.pen., complicitate la infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, P.L. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., K.F. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen.; C.AL.M. (consilier vânzări în cadrul Sucursalei CEC) pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 2481 C.pen., instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 25 din C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 din C. pen.

S-a reţinut în fapt că, în perioada februarie 2006 - noiembrie 2008, în baza unor înţelegeri frauduloase, inculpatul D.D., în calitate de director al sucursalei CEC (societate cu capital integral de stat) şi de preşedinte al comitetului de credite al aceleaşi unităţi bancare, a semnat o serie de contracte de lucrări şi de prestări servicii, atribuite în condiţii nelegale societăţii comerciale administrate de inculpatul C.O.E. Valoarea totală a contractelor atribuite de Sucursala C.E.C. către societatea comercială executantă amintită, privind efectuarea unor lucrări de construcţii, prestări servicii, reparaţii şi modernizări la diferite agenţii C.E.C. aflate în subordinea Sucursalei, a fost de 1.431.196,95 lei. Din actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză a rezultat ca unul dintre acele contracte a fost atribuit şi derulat în condiţii nelegale, cauzându-se o pagubă în cuantum de 129.486,42 lei în dauna Sucursalei CEC.
De asemenea, în perioada 2005 - 2009, societatea comercială a beneficiat din partea unităţii bancare menţionate de o linie de credit acordată iniţial în cuantum de 1.000.000 lei şi suplimentată ulterior la suma de 6.250.000 lei, cu prelungirea perioadei de rambursare. Suplimentarea succesivă a liniei de credit s-a făcut cu încălcarea, de către inculpatul D.D., a normelor bancare interne.
În aceeaşi perioadă, o altă societate comercială, administrată de C.O.E., a beneficiat de un credit bancar de investiţii in valoare de 382.500 lei şi de şase credite bancare, de tip finanţare stocuri, în sumă totală de 2.040.000 lei. În schimbul „serviciilor” făcute în calitatea sa de director al Sucursalei CEC şi, respectiv, de preşedinte al Comitetului de credite, D.D. a primit cu titlu de mită, de la C.O.E., patru autoturisme de lux achiziţionate în sistem leasing, cu o valoare de 164.422,36 euro şi 195.907,02 lei (VW Passat, AUDI A6, AUDI A4, VW Passat model CC) şi bunuri de uz casnic în valoare de 27.220 lei (aparatură electronică).
Totodată, În contextul aceloraşi activităţi infracţionale, în perioada 2006 – 2009, inculpatul B.C., în calitate de inginer în cadrul Compartimentului Logistică al Sucursalei CEC, referent de specialitate în cadrul compartimentului, a facilitat atribuirea, în mod preferenţial, a unor contracte de lucrări societăţii comerciale administrate de inculpatul C.O.E., şi totodată, în calitate de diriginte de şantier, a confirmat, prin semnarea devizelor de lucrări, decontarea unor lucrări ce nu au fost executate ori care depăşeau valoarea reală a investiţiei, semnând în acest sens şi procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, pentru lucrări neexecutate. În schimb, a primit cu titlu de mită de la C.O.E. bunuri de uz casnic în valoare totală de 27.554,72 lei (aparatură electronică). Toate sumele pentru cumpărarea produselor date cu titlu de mită au fost luate şi folosite din gestiunea societăţii comerciale.
De asemenea, D.D., în calitate de director al Sucursalei CEC, a dispus efectuarea de plăţi nejustificate, aferente unor contracte de intermediere către alte trei societăţi comerciale, în valoare totală de 203.022,11 lei. Banii au fost decontaţi fără a exista documente care să ateste prestarea în fapt a respectivelor servicii, pe baza unor documente fiscale falsificate de administratorii celor trei societăţi, inculpaţii P.L., K.F. şi C.O.E., fără respectarea obligaţiilor contractuale.
La data de 16 noiembrie 2007, inculpatul D.D., în calitate de preşedinte al comitetului de credite din cadrul Sucursalei CEC, a aprobat pentru sine şi a contractat un credit de nevoi personale de la aceeaşi sucursală în cuantum de 1.200.000 lei şi alt credit de 700.000 lei, pentru inculpatul B.C., utilizat, în realitate, tot de D.D. Pentru obţinerea celor două credite inculpatul, sprijinit de inculpata C.A.M., a folosit documente falsificate. Cele doua credite nu au mai fost returnate.
Prejudiciul total reţinut în dauna Sucursalei CEC se ridică la 3.154.047 lei, instituţia respectivă constituindu-se parte civilă cu suma de 2.380.516 lei.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurile mobile/imobile aparţinând inculpaţilor D.D., C.O.E. şi B.C.

Serviciul teritorial Piteşti, prin rechizitoriul nr. 17/P/2010 din 20 mai 2010, a dispus trimiterea în judecată, a 3 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv, P.Gh.C. (acţionar majoritar al unui Fotbal Club) pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, F.L.I. (director al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1), art. 6 din Legea nr. 78/2000, S.I. (arbitru de fotbal în cadrul F.R.F.) pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, M.M.M. (arbitru de fotbal în cadrul F.R.F.) pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 5 alin.(1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, la data de 18 martie 2009, inculpatul S.I., în calitate de arbitru delegat de Comisia Centrală a Arbitrilor din cadrul F.R.F., a primit efectiv suma de 21.000 dolari SUA (echivalentul a 15.960 euro) de la inculpatul P.C., acţionar majoritar al unui Fotbal Club. Banii au fost remişi înainte de disputarea meciului de fotbal dintre echipa Fotbal Club şi o altă echipă de fotbal, programat a avea loc la data de 20 martie 2009, prin intermediul inculpaţilor F.L.I. şi M.M.M., pentru ca echipa Fotbal Club să obţină un rezultat favorabil în meciul pe care urma să-l dispute, pentru ca jucători din cadrul echipei gazdă să nu primească sancţiuni disciplinare (cartonaş galben sau cartonaş roşu) şi să fie aplicate astfel de sancţiuni fotbaliştilor din echipa adversă.
În cauză procurorii au luat măsura aplicării sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor P.Gh.C., F.L.I., S.I. şi M.M.M.

La data de 21 iunie 2010, prin rechizitoriul nr. 51/P/2006, Serviciul teritorial Piteşti a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi în stare de arest preventiv, respectiv, G.A. (ofiţer de poliţie, şef al Serviciului Logistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, sustragere de înscrisuri, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., R.C.L. (ofiţer de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliţie judeţean – Serviciul Logistică) pentru infracţiunile de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi fals în declaraţii, în formă continuată, prevăzută de art. 292 Cod pen., şi M.C.R., (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 5, art. 6 şi art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) şi c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C.pen. cu referire la art. 17 lit.g) din Legea nr. 78/2000 şi fals intelectual, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada 2003 - 2004, inculpaţii G.A. şi R.C.L., în calitate de şef al Serviciului de Logistică din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului, respectiv, ofiţer în cadrul aceluiaşi serviciu, au primit de la inculpatul M.C.R., administrator al unei societăţi comerciale, mai multe foloase pentru ca, în schimb, să atribuie în mod nelegal un contract de execuţie de lucrări către această societate comercială, contract ce avea ca obiect construirea noului sediu al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale.
De asemenea, ofiţerii de poliţie au aprobat suplimentarea valorii acestui contract, fără a derula o procedură de achiziţie publică şi au acceptat la plată bunuri şi servicii care nu au fost executate, prejudiciind Inspectoratul de Poliţie al judeţului cu suma de 512.183,69 lei.
Concret, în scopul menţionat mai sus, inculpatul G.A. a primit bunuri şi servicii (autoturism de lux, materiale şi alte servicii) în sumă totală de 60.378 lei, iar R.C.L. a beneficiat de servicii turistice în sumă de 313 lei. În plus, în cursul anului 2006, după efectuarea unui control de către Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor, ce avea ca obiect respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, inculpaţii G.A. şi M.C.R. au semnat un proces-verbal de recepţie a lucrărilor, întocmit în fals de R.C.L., în calitate de diriginte de şantier, pentru a ascunde neregulile descrise mai sus. Cu ocazia efectuării cercetărilor în prezentul dosar penal, inculpatul G.A. a sustras din arhiva Inspectoratului de Poliţie al Judeţului documente referitoare la corespondenţa dintre inspectorat şi Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv Direcţia Generală Anticorupţie pentru a avea un control asupra datelor existente la dosar şi pentru a-şi construi, astfel, apărarea.
În perioada 2003 – 2004, inculpatul M.C.R., pentru sumele de bani date cu titlu de mită, precum şi pentru cele încasate prin decontarea lucrărilor neexecutate, a întocmit şi înregistrat în contabilitatea firmei sale documente fictive (11 facturi fiscale şi un contract de achiziţii de materiale), prejudiciind bugetul de stat cu suma de 140.674,26 lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit.
De asemenea, în perioada anilor 2004 - 2009, inculpatul R.C.L. a întocmit şi depus declaraţii de avere, în care a consemnat date necorespunzătoare adevărului, referitoare la achiziţia unui teren în suprafaţă de 1.898,37 mp.
A fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de către cei trei inculpaţi.

Serviciul teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 38/P/2010 din 2 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, din care 1 în stare de arest preventiv, respectiv B.C.C. (comisar în cadrul Gărzii Financiare) arestat preventiv pentru cinci infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi U.G. (comisar în cadrul Gărzii Financiare), pentru şase infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) din C.pen. raportat la art7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, la data de 13 mai 2010, în calitate de comisari în cadrul Gărzii Financiare, cu ocazia controlului de specialitate realizat la o societate comercială inculpaţii au pretins, în mod injust, de la administratorul D.M., suma de 8.000 lei, în scopul de a nu-i aplica sancţiuni mai grave (suspendarea activităţii societăţii pe o perioadă de 3 - 6 luni şi sesizarea organului de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală), din care au primit suma de 2.000 lei de la martorul D.R.E., la aceeaşi dată, şi suma de 1.000 lei de la martorul C.A.L., în ziua de 21 mai 2010.
Cu ocazia controlului efectuat la o altă societate comercială, la data de 31 martie 2010, inculpatul U.G. a pretins şi primit pentru folos propriu, de la administratorul D.L.M. suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica sancţiuni mai grave în urma neregulilor constatate.
La data de 1 aprilie 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la altă societate comercială, inculpaţii B.C.C. şi U.G. au pretins şi primit, pe nedrept, de la administratorul D.E., suma de 3.000 lei, pentru a nu aplica sancţiuni grave constând în suspendarea temporară a activităţii societăţii şi amendă în cuantum de 10.000 lei, iar după primirea mitei, au renunţat la întocmirea documentelor doveditoare ale activităţii de control desfăşurate. Inculpaţii, cu ocazia controlului de specialitate realizat la o societate comercială la data de 2 aprilie 2010, au primit cu titlu de mită, de la administratorul R.T., suma de 2.000 lei pentru a nu-i aplica o amendă în cuantum de 10.000 lei, iar la final au renunţat să întocmească documente justificative ale activităţii de control desfăşurate. În aceeaşi modalitate, la data de 26 aprilie 2010, inculpaţii au solicitat, pe nedrept, de la administratorul L.R. suma de 8.000 lei pentru a nu-i aplica măsura suspendării temporare a activităţii societăţii, din care şi-au însuşit, în folos propriu, suma de 5.000 lei.
Pentru a nu suspenda activitatea societăţii pe o perioadă de 3 luni şi pentru a nu-i aplica o amendă în valoare de 8.000 lei, la data de 11 mai 2010, cu ocazia controlului de specialitate realizat la o societate comercială, inculpaţii B.C.C. şi U.G. au solicitat, pe nedrept, de la administratorul D.E. suma de 3.000 lei, din care şi-au însuşit în folos propriu suma de 2.000 lei.

Prin rechizitoriul nr. 5/P/2007 din 30 iunie 2010 al Serviciului teritorial Braşov, s-a dispus trimiterea în judecată, a 3 inculpaţi, respectiv, L.Gh. (primar al oraşului) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi formă continuată, prevăzută de art. 248 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000, L.C. (asociat al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen. şi folosire, cu rea-credinţă, a bunului sau creditului de care se bucură societatea, prevăzută de art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 şi E.A. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 290 C.pen. raportat şi la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 248 C.pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada anilor 2004 - 2005, în calitate de primar al oraşului inculpatul L.Gh. a pretins şi primit, în mod constant, pentru sine şi membrii familiei sale, bunuri (două autoturisme, materiale de construcţii) şi servicii (lucrări de construcţii la imobilele sale) în cuantum de 52.963 euro, de la martorul M.N., administratorul unei societăţi comerciale, pentru ca această societate să-şi menţină contractele de lucrări şi servicii pe care le avea în derulare cu Primăria oraşului şi să obţină în continuare astfel de contracte, fără respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice.
La data de 3 iulie 2008, în calitate de asociat al unei societăţi comerciale, folosindu-se de o factură completată de el în fals, inculpatul L.C. a înstrăinat autoturismul marca BMW X5, care se afla în patrimoniul societăţii, fără cunoştinţa administratorului societăţii şi a celuilalt asociat, diminuând astfel patrimoniul societăţii şi obţinând un beneficiu în interes personal în sumă de 17.000 euro.
De asemenea, inculpatul L.Gh., în calitate de primar al oraşului şi ordonator principal de credite, pe baza a două facturi fiscale care atestau în mod fictiv achiziţionarea, în perioada iulie - august 2007, a cantităţii de 20.750 bidoane de apă minerală şi plată, a achitat unei societăţi comerciale suma de 31.112,55 lei prin două ordine de plată, deşi apa nu a intrat în gestiunea primăriei oraşului, cauzându-se astfel un prejudiciu primăriei în valoare de 31.112,55 lei.
Inculpatul E.A., în baza înţelegerii frauduloase cu primarul oraşului, în calitate de asociat şi administrator al unei societăţi comerciale, a determinat-o pe martora E.C. să emită, la datele de 3 august 2007 şi 15 octombrie 2007, două facturi fiscale fictive în favoarea Primăriei oraşului, prin care se atesta, nereal, livrarea către primărie a cantităţii de 20.750 bidoane de apă minerală şi plată, contravaloarea acestora fiind achitată societăţii de către Primăria oraşului prin ordinele de plată amintite mai sus.

La data de 22 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 40/P/2007, Serviciul teritorial Braşov a dispus trimiterea în judecată, a 3 inculpaţi, şi anume, M.A.G., M.T. şi C.S. (membri ai unei comisii speciale de restituire) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248-2481 C.pen., cu referire la art. 13 alin.(12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.

Inculpaţii M.A.G., M.T. şi C.S., în calitate de membri ai comisiei speciale de restituire, înfiinţată în baza O.U.G. nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, prin nerespectarea prevederilor art. 3 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 şi în baza unui extras C.F., nevalabil (în copie xerox, emis în urmă cu 12 ani) şi a copiei unei C.F. netraduse în limba română, au întocmit Nota de constatare din 14 mai 2002, prin care au arătat, contrar realităţii, că in imobil situat în municipiu a fost proprietatea Bisericii Reformate din localitate şi l-a restituit Eparhiei Reformate, fapt ce a dat posibilitatea instituţiei din urmă să-şi intabuleze dreptul de proprietate, cu consecinţa deposedării statului român şi producerii unui prejudiciu acestuia de aproximativ 1.300.000 euro, reprezentat de valoarea imobilului.

Prin rechizitoriul nr. 56/P/2010 din 20 decembrie 2010, Serviciul teritorial Braşov a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.D. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului D.D. a constat în aceea că, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, în cursul lunii mai 2010, a pretins martorului S.E. suma de 50.000 euro pentru a aproba vânzarea către o altă societate comercială a spaţiului comercial situat în municipiu, cu suma de 150.000 euro, iar la data de 21 iunie 2010 a primit suma de 190.000 lei din cea pretinsă iniţial, împrejurare în care a semnat şi ştampilat exemplarele actului prin care s-a perfectat tranzacţia.

Serviciul teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 39/P/2009 din 21 decembrie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, şi anume, inculpaţii L.A. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 181 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni) şi înşelăciune prevăzută de art. 215 alin.(1), (2)şi (3) C.pen. (2 infracţiuni, din care una în condiţiile alin. 5) şi I.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 181 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni) şi înşelăciune prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 215 alin.(1), (2) şi (3) C.pen. (2 infracţiuni, din care una în condiţiile alin. 5).

În fapt, s-a reţinut că L.A., în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a folosit şi prezentat declaraţii false, înregistrate la data de 11 decembrie 2006 , ce au avut ca rezultat inducerea în eroare a reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional şi încheierea contractului de finanţare a proiectului „Înfiinţare unitate de depozitare şi procesare cartofi” şi obţinerea pe nedrept a sumei de 2.507.076,45 lei din bugetul general al Comunităţii Europene şi a sumei de 835.688,20 lei din bugetul de stat al României.
Această activitate infracţională de obţinere fără drept de fonduri nerambursabile a fost sprijinită de inculpata I.I. care, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale şi angajată la o firmă a coinculpatului L.A., a acţionat ca un prepus în interesul comitentului său, întreprinzând demersurile pentru ca obiectul de activitate al societăţii să fie conform cerinţelor impuse de ghidul solicitantului şi semnând documentaţia necesară pentru a crea aparenţa legalităţii selecţiei de oferte pentru execuţia unităţii de procesare a cartofilor.
De asemenea, în calitate de asociat la o societate comercială şi de responsabil de proiect, inculpatul L.A. a folosit şi prezentat declaraţii şi documente false, în perioada septembrie 2007- februarie 2007, în scopul inducerii în eroare a reprezentanţilor Agenţiei SAPARD – Biroul regional de implementare a Programului SAPARD 7 şi încheierii contractului pentru finanţarea proiectului denumit „Finalizare construcţie pensiune turistică”, cu consecinţa obţinerii pe nedrept a sumei de 231.170,57 lei din bugetul general al Comunităţilor Europene şi a sumei de 77.056,81 lei din bugetul naţional. Şi această activitate infracţională a fost derulată cu sprijinul inculpatei I.I. care, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale şi angajată la societatea coinculpatului, a semnat la solicitarea acestuia, documentaţia necesară creării aparenţei de legalitate în vederea desemnării societăţii inculpatei I.I. pentru prestarea serviciilor de construcţii şi achiziţii mobilier şi a acceptat ca aceste servicii să fie efectuate sub controlul inculpatului, ajutându-l astfel să obţină pe nedrept sumele de bani din fonduri nerambursabile.

Serviciul teritorial Constanţa, prin rechizitoriul nr. 106/P/2010 din data de 6 octombrie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului P.V. (lichidator judiciar) pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 C. pen.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 6 mai 2010, inculpatul P.V., în calitate de lichidator judiciar al unei societăţi comerciale, a pretins suma de 1.000 lei, din care a primit efectiv suma de 600 lei, de la numitul N.I., administratorul statutar al societăţii aflate în procedură de insolvenţă, promiţând în schimb că va interveni pe lângă judecătorul sindic pentru soluţionarea cauzei, într-o manieră favorabilă denunţătorului.
Acelaşi inculpat, în perioada 7 septembrie - 10 septembrie 2010, în mod repetat, a pretins insistent de la acelaşi denunţător suma de 4.000 lei, pe care a primit-o la data de 10 septembrie 2010, tot în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă judecătorul sindic în procedura insolvenţei, asupra căruia a lăsat să se înţeleagă că are influenţă, exemplificând în acest sens cazurile mai multor persoane din judeţ pe care le-ar fi ajutat într-o manieră similară.

Prin rechizitoriul nr. 96/P/2008 din 5 noiembrie 2010, Serviciul teritorial Constanţa a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.P. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea, în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 241/2005 şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale care nu a funcţionat la sediul social declarat, în perioada iunie 2007 – martie 2008, a livrat către o altă societate deşeuri fier vechi, încasând sume de bani fără a înregistra în contabilitate veniturile astfel realizate, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor datorate bugetului general consolidat al statului, faptă prin care a produs o pagubă de 9.358.398 lei, echivalent a 2.648.458 euro.
De asemenea, învinuitul a declarat fictiv sediul social şi alte puncte de lucru, în scopul vădit de a obţine venituri ilicite şi a nu putea fi identificat în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, folosind înscrisuri despre care cunoştea că sunt falsificate (un contract-cadru de închiriere pentru stabilirea sediului social, o autorizaţie de colectare a deşeurilor industriale reciclabile şi o autorizaţie de mediu).

Serviciul teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr. 111/P/2009 din 19 ianuarie 2010, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului T.P. (primar al comunei) cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C.pen. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt s-a reţinut că, în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2009, inculpatul T.P. a pretins de la doi denunţători peste 10.000 de euro, din care a primit efectiv suma de 5.000 de euro, pentru ca, prin influenţa pe care afirma că o are asupra funcţionarilor din cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare, Direcţia Silvică, Ocolul Silvic, Apele Române şi Garda de Mediu, să îi determine pe aceştia să emită actele necesare desfăşurării activităţii de exploatare a unei cariere de piatră, situate pe raza comunei.
Pentru recuperarea sumei de 5.000 de euro avansată de unul dintre denunţători şi remisă efectiv inculpatului T.P., procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unei sume de bani şi a unui imobil aparţinând inculpatului.

Prin rechizitoriul nr. 40/P/2009 din 6 aprilie 2010 Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, şi anume M.A.V.(prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000, primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 C.pen. raportat la art. 7 alin.(3) din Legea nr. 78/2000 şi instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 25 C.pen. raportat la art. 289 C.pen., R.P. (judecător la Judecătorie) pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C.pen., R.V. şi S.V. pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000.

În fapt s-a reţinut că, în cursul lunilor aprilie - mai 2009, inculpata M.A.V., în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie, a acceptat şi primit de la inculpatul S.I. edificarea cu titlu gratuit a unui pod peste pârâul din comună, lângă un complex turistic, la casa de vacanţă a inculpatei, în valoare de 30.000 de lei. În schimb, inculpata a promis că va interveni pe lângă inculpatul R.P., judecător la Judecătorie, pentru a-l determina să pronunţe o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului S.I. într-o cauză civilă în care acesta din urmă avea calitatea de reclamant.
De asemenea, în cursul lunilor mai - iunie 2009, inculpata M.A.V. a pretins şi a primit de la inculpatul R.V. suma de 2.000 lei pentru ca, prin exercitarea influenţei de care afirma că se bucura asupra unor magistraţi de la instanţele şi parchetele din judeţ, să intervină la aceştia pentru a obţine o soluţie favorabilă în cauza penală în care fratele inculpatului R.V. era cercetat penal în stare de arest preventiv pentru infracţiunea de viol.
La data de 21 mai 2009, inculpata M.A.V. l-a determinat pe judecătorul R.P. să redacteze o încheiere într-o cauză penală, în care să menţioneze în locul său numele unui alt procuror de şedinţă pentru a ascunde o stare de incompatibilitate a inculpatei în respectiva cauză penală, stare atrasă de faptul că avocat în proces era chiar fiul inculpatei. La data de 25 mai 2009, R.P. a redactat încheierea respectivă în sensul solicitat de inculpata M.A.V.
În cauză a fost luată măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de 3.700 euro şi 3.400 lei aparţinând inculpatei M.A.V.
Măsura arestarea preventivă a inculpatei M.A.V. pe termen de 29 de zile dispusă de Curtea de Apel, a fost înlocuită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu obligarea de a nu părăsi ţara.

La data de 9 septembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 86/P/2010, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 20 inculpaţi, din care 4 în stare de arest preventiv, pentru comiterea unor fapte de corupţie (dare şi luare de mită, trafic şi cumpărare de influenţă) în legătură cu fraudarea examenelor de bacalaureat din anii 2009 şi 2010 de la nivelul municipiului.
Astfel, au fost trimişi în judecată R.I. (director al unui Grupul Şcolar din municipiu) arestat preventiv pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. coroborat cu art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., V.I. (director adjunct la Colegiul tehnic din municipiu) arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, trafic de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. coroborat cu art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., C.I. (profesor universitar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean) arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) şi (2) C.pen. coroborat cu art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prevăzută de art. 242 alin.(1) şi (3) C.pen., A.D. (director al altui Grupul Şcolar din municipiu şi director adjunct la un Liceu din municipiu) arestat preventiv pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.V.G. pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000, M.H. pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen., M.M, pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., M.C., R.T.D., M.E. şi R.S.M. pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., M.O.G. pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., T.M.C., C.P., F.I.P. şi N.S. pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., D.M., C.A., M.I.A. şi M.V. pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C. pen.

S-a reţinut în fapt că, în scopul obţinerii unor câştiguri materiale, totalizând peste 30.000 de euro, în perioada iunie 2009 - iunie 2010, inculpaţii R.I., V.I., C.I. şi A.D. s-au implicat în fraudarea examenelor de bacalaureat, sesiunile de vară şi toamnă ale anului 2009 şi din vara anului 2010.În concret, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 250 euro şi 350 de euro pentru fiecare probă scrisă, sume pretinse şi primite de la un număr de 61 de candidaţi, inculpaţii, cadre didactice, au promis că le vor înlesni acestor candidaţi promovarea în mod fraudulos a bacalaureatului. Pentru a asigura reuşita celor promise, inculpaţii s-au implicat în comiterea a nu mai puţin de 164 acte materiale de falsificare a lucrărilor de bacalaureat la probele scrise (între 1 şi 4 probe pentru fiecare candidat), sustragerea lucrărilor originale şi înlocuirea lor cu cele falsificate care au fost predate centrelor zonale de evaluare.
Astfel, în perioada iunie 2009 - iunie 2010, inculpatul R.I., în calitate de director al unui Grupul Şcolar din municipiu, a pretins de la un număr de 33 de candidaţi suma totală de 23.650 euro, din care a primit efectiv suma de 22.350 euro şi 11.100 lei, lăsând să se creadă faţă de aceşti candidaţi că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise. Din banii primiţi, inculpatului i-au revenit 18.550 euro şi 10.000 lei.
De asemenea, în cursul lunii iunie 2009, inculpatul R.I. a dat inculpatului V.I. suma de 2.000 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen al Grupului Şcolar din municipiu, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise, în interesul mai multor candidaţi. Ulterior, în perioada august - septembrie 2009, inculpatul R.I., prin intermediul inculpatului V.I., a remis inculpatului C.I. suma de 1.800 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen de la un Colegiu tehnic din municipiu, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi proveniţi de la Grupul Şcolar amintit.
Pe parcursul derulării examenului de bacalaureat, sesiunile iunie 2009 şi august – septembrie 2009, inculpaţii R.I., V.I. şi C.I. au falsificat, în acest context, un număr de 122 de lucrări, în sensul că au creat aparenţa de legalitate a unor lucrări ce au fost redactate de către candidaţii favorizaţi în alte săli şi în alte condiţii decât cele reglementate de metodologia de examen. Lucrările redactate în sălile oficiale de examen au fost înlocuite de cei trei inculpaţi cu lucrările falsificate. Folosind aceeaşi modalitate, în sesiunea de bacalaureat din luna iunie 2010, cei trei inculpaţi au falsificat un număr de 42 de lucrări de la Centrul de examen al Grupului şcolar amintit. Ca şi în anul anterior, cele 42 de lucrări originale redactate la proba de limba şi literatura română au fost înlocuite cu lucrările falsificate.
De asemenea, în cursul lunii iunie 2010, inculpatul V.I., în calitate de membru al Comisiei de examen de la Centrul de examen al Grupului Şcolar din municipiu, a primit de la doi candidaţi, printre care şi inculpatul M.H., suma de 800 euro pentru ca, în această calitate, să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceştia urmau să le susţină la centrul de examen mai sus-menţionat. Apoi, în cursul lunii august 2009, inculpatul V.I. a pretins şi primit de la mai mulţi candidaţi, printre care şi inculpaţii T.M.C. şi F.I.P., suma totală de 3.400 euro şi 1500 lei, din care a rămas cu suma de 1.600 euro şi 1.500 lei, lăsând să se creadă că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic din municipiu şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat. Ulterior, în cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul V.I. a pretins şi primit de la un candidat suma de 300 euro, lăsând să se creadă că are influenţă şi îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competenţe lingvistice pe care acesta urma să îl susţină la centrul respectiv.
La rândul său, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009, inculpatul C.I. a primit de la inculpaţii R.I., V.I., A.D. suma totală de 4.300 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic amintit, prin încălcarea atribuţiilor pe care le avea, să îi ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi. În acelaşi scop, C.I., în cursul lunii iunie 2010, a acceptat să primească de la inculpaţii R.I. şi A.D. o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret.
De asemenea, în cursul lunii august 2009 şi iunie 2010, inculpatul A.D., în calitate de director la un alt Grup Şcolar din municipiu şi director adjunct al unui Liceul din municipiu, a pretins de la mai mulţi candidaţi suma totală de 14.650 euro, din care a primit suma de 13.950 euro, lăsând să se creadă faţă de candidaţii respectivi că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august - septembrie 2009 şi iunie 2010) şi că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat.
De asemenea, în cursul lunilor iunie 2009 şi august - septembrie 2009, inculpaţii M.M., C.P., T.M.C., F.I.P., M.O.G., şi N.S. au cumpărat, contra unor sume cuprinse între 250 şi 1.000 euro, influenţa pe care inculpaţii R.I., A.D. şi V.I. au pretins că au pe lângă anumiţi membri ai comisiilor de examen de la centrele unde susţineau examenul de bacalaureat. Totodată, aceştia împreună cu inculpaţii M.C., M.E., M.V., R.T.D., R.S.M., C.A., D.M. şi M.I.A. au falsificat lucrările scrise la unele probe în sensul că au redactat alte lucrări în alte săli decât cele de examen şi având la dispoziţie subiectele rezolvate, cunoscând că lucrările originale vor fi înlocuite cu cele falsificate.

Serviciul teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr. 93/P/2009 din data de 26 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei F.I.M. (medic expert al asigurărilor sociale, şef serviciu Expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă din cadrul Casei de Pensii a Judeţului) pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada 15 martie 2004 – 16 septembrie 2009, în calitate de medic expert al asigurărilor sociale specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă din cadrul Casei de Pensii a Judeţului, având şi funcţia de şef serviciu cu atribuţii de control la nivelul cabinetelor teritoriale de medicină şi recuperare a capacităţii de muncă, inculpata F.I.M. a pretins şi a primit suma totală de 2.650 lei, 600 euro şi 100 USD de la şapte denunţători, pentru a îndeplini acte ce reprezintă îndatoriri de serviciu.
Concret, în schimbul sumelor luate sub formă de mită de la denunţători, după expertizarea acestora şi analizarea dosarelor medicale, inculpata a dispus încadrarea unora dintre persoanele respective într-un anumit grad de invaliditate sau menţinerea altora în aceleaşi grade de invaliditate, ca urmare a revizuirii medicale, dispoziţii urmate, după caz, de emiterea deciziilor medicale.

Prin rechizitoriul nr. 58/P/2009 din 7 mai 2010, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 24 inculpaţi, din care 5 în stare de arest preventiv (din totalul de 19 arestaţi preventiv în cursul urmăririi penale) pentru comiterea unor fapte de corupţie (trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă) în legătură cu obţinerea frauduloasă a permiselor de conducere în Budapesta, Ungaria.
Astfel, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii B.R. şi V.J. pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, P.M.C. şi C.C.V. pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, H.S. pentru infracţiunile de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C.pen. şi cumpărare de influenţă prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000.
În stare de libertate au fost trimişi în judecată inculpaţii N.A., R.I., L.I., H.L., C.V., V.A., L.G., I.F., C.T., M.P.C.S., R.V., B.T.E., R.I., R.Ş., C.I., B.S. şi L.T pentru infracţiunile de cumpărare de influenţă, prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000, V.K. pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. şi L.F. pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 257 C.pen. ,şi complicitate la cumpărare de influenţă prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut în fapt că, în perioada anilor 2008 - 2009, inculpaţii V.J. şi B.R. şi-au traficat influenţa pe care au pretins că o au pe lângă funcţionari din cadrul autorităţilor din Ungaria cu atribuţii în examinarea candidaţilor care doresc să obţină permisul de conducere a autovehiculelor şi eliberarea acestor documente în favoarea inculpaţilor I.F., C.T., M.P.C.S., R.V., C.V., V.A., N.A., L.G., B.T.E., L.I., L.T., R.Ş., C.I., H.L., H.S., R.I., R.I. şi B.S. (majoritatea analfabeţi sau cu minime cunoştinţe şcolare).
Cei doi s-au ocupat de întocmirea fictivă, prin intermediul unor cetăţeni din Ungaria, a documentaţiei necesare pentru înscrierea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere de către cumpărătorii de influenţă (inclusiv acte care să ateste că lucrează şi locuiesc în Ungaria).
Niciunul dintre cumpărătorii de influenţă nu a efectuat cursurile de conducere auto la şcoala din Ungaria, unde aceştia au figurat ca fiind înscrişi. De asemenea, nu au urmat cursuri de prim-ajutor sau de legislaţie rutieră. La proba teoretică a examenului, cumpărătorii de influenţă erau ajutaţi de către translatorul ce asigura traducerea întrebărilor şi răspunsurilor din limba maghiară în limba română şi invers. Translatorul le comunica cumpărătorilor de influenţă răspunsurile corecte la chestionare. La probele practice aceştia erau ajutaţi de instructori auto, cetăţeni maghiari, care se aflau împreună cu ei pe parcursul susţinerii acestor probe.
În schimbul obţinerii în mod fraudulos a permiselor de conducere auto, V.J. şi B.R. au pretins şi/sau primit de la fiecare cumpărător de influenţă sume cuprinse între 2.000 euro şi 3.000 euro, după caz, pentru sine sau pentru cetăţenii maghiari cu care colaborau în activitatea infracţională derulată, astfel că valoarea totală a sumelor primite de la cumpărătorii de influenţă de inculpaţii V.J. şi B.R se ridică la suma de 37.350 euro, din care beneficiul personal este de 22.612 euro, diferenţa fiind remisă cetăţenilor maghiari.
Această activitate a fost sprijinită în cursul anului 2009 şi de inculpaţii L.F., H.F., H.S., C.C.V., P.M.C. şi V.K. care, contra unor sume cuprinse între 200 lei şi 250 lei de persoană, asigurau transportul în Ungaria al cumpărătorilor de influenţă. De asemenea, în perioada septembrie - noiembrie 2009, inculpatul H.S. a contactat mai multe persoane care doreau să obţină permisul de conducere în mod fraudulos în Ungaria şi, contra unor sume de bani, le-a prezentat în scopul menţionat mai sus inculpaţilor V.J. şi B.R.
În această cauză au fost autorizaţi să acţioneze investigatori acoperiţi, fiind desfăşurate activităţi inclusiv pe teritoriul Ungariei, urmare a obţinerii autorizării de către autorităţile judiciare din acest stat, în baza comisiei rogatorii înaintate Procuraturii Generale a Republicii Ungaria.

Serviciului teritorial Cluj, prin rechizitoriul nr. 69/P/2007 din 4 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, respectiv, a inculpaţilor V.G. (primar al unei comune şi reprezentant legal al proiectului) pentru infracţiunile prevăzute de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art. 181 alin.(2) din Legea 78/2000, art. 182 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, M.I. (inspector de şantier pe parcursul desfăşurării lucrărilor de investiţii la proiectul finanţat din fonduri SAPARD) şi P.A. (preşedinte al consiliului de administraţie şi directorul unei societăţi comerciale) pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

În fapt, obiectul acestei cauze îl reprezintă modalitatea de încheiere, implementare şi finanţare nerambursabilă a contractului din 06 februarie 2004 încheiat între autoritatea contractantă Agenţia SAPARD şi beneficiarul Consiliul Local pentru Proiectul „Alimentare cu apă potabilă a localităţii”.
Valoarea proiectului finanţat din fonduri europene prin programul SAPARD este de 1.416.640,28 lei, finanţare ce a fost obţinută pe nedrept ca urmare a prezentării unor documente false, a unor declaraţii false, a unor documente inexacte şi incomplete, atât cu ocazia întocmirii cererii de finanţare, cât şi ulterior pe parcursul derulării contractului. Datele şi documentele false, inexacte şi incomplete au fost furnizate Agenţiei SAPARD de către reprezentantul legal al beneficiarului, respectiv inculpatul V.G. O parte din aceste documente au fost întocmite sau semnate, în funcţie de situaţiile concrete, de către inculpatul M.I., în calitate de diriginte de şantier şi de către inculpatul P.A., reprezentantul legal al societăţii care a construit întreaga instalaţie de alimentare cu apă.
În cauză, în vederea recuperării prejudiciului s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurenţa sumei de 1.416.640 lei.

Serviciul teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr. 20/P/2010 din 28 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 8 inculpaţi, din care 5 în stare de arest preventiv, şi anume, J.A.I., G.G.S., I.I., O.N., D.I.C., S.R.., B.S. şi N.J., pentru infracţiunile de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 C.pen. cu aplicarea art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 78/2000, constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii grave de contrabandă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi contrabandă calificată, prevăzută de art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006.

S-a reţinut că, în perioada 30 martie - 9 iunie 2010, grupul infracţional coordonat de inculpaţii J.A.I. şi G.G.S., în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a organizat şi introdus în ţară, din Ucraina, 259.500 pachete de ţigări, valoarea de piaţă a acestora fiind de 2.387.400 lei, echivalentul a 565.735 de euro.
În vederea asigurării activităţii infracţionale, inculpaţii au oferit sume importante de bani unor poliţişti de frontieră, care au denunţat faptele şi au cooperat cu organele judiciare pentru identificarea şi prinderea tuturor membrilor reţelei.
S-a reţinut că, în perioada monitorizată, inculpaţii au remis denunţătorilor 5.000 euro şi 24.000 lei, banii fiind predaţi de către denunţători organelor judiciare şi consemnaţi la CEC, conform recipiselor aflate la dosarul cauzei.

Prin rechizitoriul nr. 16/P/2010 din 8 iulie 2010, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului K.M.I. (lider al unui Sindicat Naţional din cadrul unui grup de firme) pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 1 lit. f) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că, în data de 5 februarie 2010, inculpatul K.M.I., lider de sindicat la grupul de firme, a pretins şi primit suma de 20.000 euro de la un reprezentant legal al acestei societăţi comerciale (denunţător în cauză) pentru a semna Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Unitate, varianta propusă de conducerea firmei. Primirea drept mită a sumei de 20.000 euro a fost disimulată într-un contract de împrumut, încheiat între firmă şi angajatul K.M.I., în condiţiile în care obiectul de activitate al societăţii comerciale este exclusiv transportul intern şi internaţional.
De asemenea, la data de 7 iunie 2010, K.M.I. a mai pretins încă 24.700 euro pentru a încheia un nou Contract Colectiv de Muncă la nivel de Unitate favorabil patronatului, din care să primească un avans de 15.000 euro, restul de 9.700 euro urmând să-i primească după încheierea documentului.
La 15 iunie 2010, inculpatul K.M.I. a fost prins în flagrant după ce a primit suma de 15.000 euro din banii pretinşi, în scopul menţionat mai sus. În cauză au fost luate măsuri asigurătorii.

La data de 3 mai 2010, prin rechizitoriul nr. 67/P/2008, Serviciul teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.N. pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 11 lit.g) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că, în cursul anului 2008, inculpatul C.N. a pretins de la numitul A.D., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în trei rânduri, un autoturism, suma de 5.000 euro respectiv 20.000 euro, primind efectiv de la acesta suma de 15.000 euro (contravaloarea unui autoturism marca Audi A4), suma de 4.500 euro, respectiv 20.000 euro, prevalându-se de influenţa pe care o avea asupra lui B.A., subcomisar în cadrul I.P.J.– Serviciul de Investigare a Fraudelor Economice, pentru a-l determina pe acesta să propună o soluţie de netrimitere în judecată în dosarul penal pe care-l instrumenta şi care avea ca obiect săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală comisă de denunţător.

Serviciul teritorial Timişoara, prin rechizitoriul nr. 90/P/2009 din data de 22 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată 8 inculpaţi, din care primii 2 în stare de arest preventiv, respectiv, inculpaţii B.A. (primar al comunei) pentru infracţiunile de luare de mită în formă calificată şi trafic de influenţă, prevăzute de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 şi art. 257 C.pen., B.S.I. (consilier administrativ al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, M.F. (consilier juridic al Consiliului Local al comunei) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, L.Gh.A. (secretar al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, S.I. (viceprimar al Primăriei comunei) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, B.N. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, G.A.I. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi G.M. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită, prevăzute de art. 26 raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 26 raportat la art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 raportat la art. 255 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul B.A., în calitatea sa de primar al comunei, cu ajutorul inculpaţilor B.S.I., M.F., L.Gh.A., S.I. şi B.N., a pretins de la omul de afaceri D.R.D., înainte de termenul din 4 decembrie 2009, fixat de Tribunal pentru judecarea unui litigiu în contencios administrativ, suma de 50.000 euro ca mită, negociind şi reducându-şi pretenţiile la 47.000 euro, pentru a semna contractul de asociere în participaţiune dintre Consiliul Local al comunei şi o societate comercială, având ca obiect realizarea unei investiţii turistice în zonă, şi pentru a susţine ulterior, în cadrul Consiliului Local, propuneri de hotărâri favorabile acestei societăţi comerciale şi a-i elibera autorizaţiile şi avizele necesare edificării unei pârtii de schi şi a instalaţiilor aferente.
Din suma negociată ca mită, inculpatul B.A. a primit trei tranşe în sumă de: 17.000 euro de la inculpatul G.A.I., 3.000 euro de la inculpatul G.M. şi 5.000 euro de la denunţătorul D.R.D..

Prin rechizitoriul nr. 65/P/2010 din 20 august 2010, Serviciul teritorial Timişoara a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpaţi, din care primii 3 în stare de arest preventiv, respectiv, a inculpaţilor S.Gh. (profesor universitar la o Universitate privată din municipiu şi membru în Comisia de licenţă a Facultăţii de Drept) pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, G. N. (director al Muzeului de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă) pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, T.E. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, C.A.I., H.I., L.M., S.I., Ţ.N.F. şi V.A.S. pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că, inculpatul S.Gh., în calitatea sa de profesor universitar la o Universitate privată din municipiu şi membru în comisia de licenţă a Facultăţii de Drept, a pretins şi primit, prin intermediul inculpaţilor G.N. şi T.E., de la un număr de 35 de studenţi, câte 1.500 euro, în total suma de 52.500 euro, în schimbul căreia şi-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, ce decurg din calitatea sa de membru în comisia de examen, în sensul că i-a favorizat pe aceştia să promoveze examenul de licenţă prin acordarea unor note şi rezultate mult mai mari decât cele cuvenite.
Ceilalţi şase inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, pentru aceea că, în calitate de studenţi la Facultatea de Drept din cadrul aceleiaşi Universităţi, au oferit şi au remis inculpatului S.Gh. câte 1.500 euro, pentru a promova în mod fraudulos examenul de licenţă, aceştia nedenunţând săvârşirea infracţiunii până la sesizarea organelor de urmărire penală.

Serviciul teritorial Timişoara, prin rechizitoriul nr. 23/P/2009 din 12 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 169 de inculpaţi, din care 8 în stare arest preventiv.
Astfel au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpaţii S.D.M. (director la Agenţia unei Sucursale Bancare) pentru luare de mită prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 (2 infracţiuni), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 246 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C.pen.(2 infracţiuni) şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., N.D. şi B.F. (administratori ai unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen., asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen. şi spălare a banilor prevăzută de art. 23 lit.b) din Legea nr. 656/2002, J.F.A. şi A.D.V. (administratori ai unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen., uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. şi asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., G.L.D. şi G.I.M. pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. şi asociere pentru comiterea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., şi R.P.D. pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. şi asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C. pen.
Pe lângă aceşti inculpaţi s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor M.E. şi S.V. (consilieri de credit retail la Agenţia unei Sucursale Bancare) pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. combinat cu art. 2481 şi asociere pentru comiterea de infracţiuni prevăzută de art. 323 alin.(1) C.pen., B.D.A., P.A.C. şi C.L. pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prevăzut de art. 288 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzut de art. 290 C.pen.
Totodată, au mai fost trimişi în judecată un număr de 157 de inculpaţi pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 246 C.pen. şi uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.

S-a reţinut în fapt că, în perioada 2007 - 2009, inculpatele S.D.M., S.V. şi M.E., prima în calitate de director, iar celelalte două în calitate de consilieri de credit retail la Agenţia unei Sucursale bancare, au aprobat acordarea de credite mai multor persoane (dintre care au fost trimise în judecată 159 prin acest rechizitoriu), cu încălcarea normelor interne ale băncii, a responsabilităţilor şi limitelor de autoritate stabilite prin fişa postului. Beneficiarii creditelor au folosit în acest scop adeverinţe de salariu şi contracte de muncă false, din care rezulta că erau angajaţi ai mai multor societăţi comerciale. Banii obţinuţi din creditele astfel acordate au fost remişi inculpaţilor N.D., B.F., A.D.V. şi J.F.A., administratori ai mai multor firme din judeţ, aceştia fiind şi cei care au întocmit documentele false. Beneficiarii creditelor au primit în schimb sume de bani cuprinse între 300 euro şi 1.500 euro. În demersul lor, inculpaţii mai sus-menţionaţi au fost ajutaţi de inculpaţii R.P.D., G.L.D. şi G.I.M.
Prejudiciul total cauzat băncii, pentru care aceasta s-a constituit parte civilă în cauză, este de 2.195.445,63 euro şi 4.355.852,52 lei.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii asupra unor bunuri identificate a fi în proprietatea inculpatelor S.D.M., M.E., B.F., N.D., precum şi altor doi inculpaţi trimişi în judecată în stare de libertate.
Cu privire la infracţiunile de luare de mită reţinute în sarcina inculpatei S.D.M., s-a reţinut că, aceasta a primit de la inculpatul B.F. un autoturism marca Audi A4 şi un laptop, în scopul de a-l ajuta să obţină credite prin intermediul unor persoane interpuse, în folosul acestuia, încălcându-şi astfel atribuţiile de serviciu.
În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, reţinută în sarcina inculpaţilor B.F. şi N.D., s-a stabilit că aceştia au folosit sumele de bani obţinute în mod fraudulos în firmele administrate de ei, cu scopul de a ascunde provenienţa ilicită a acelor sume de bani şi de a le da o aparenţă de realitate şi legalitate.

Prin rechizitoriul nr. 74/P/2010 din 19 august 2010, Serviciul teritorial Timişoara a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului U.C. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru infracţiunile de înşelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1)-(5) C.pen., înşelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1)-(3) şi (5) C.pen., fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C.pen., participaţie improprie la fals intelectual prevăzută de art. 31 alin.(2) C.pen. raportat la art. 289 alin.(1) C.pen., evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.b), d) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005.

În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în perioada 2005 - 2009, în calitate de administrator al unor societăţi comerciale, pe parcursul desfăşurării unor activităţi de comerţ cu cereale, băuturi răcoritoare, bere şi materiale de construcţii, a indus în eroare un număr de 23 de persoane fizice, în calitate de reprezentanţi ai unor persoane juridice (cu sediul pe teritoriul României), cauzându-le un prejudiciu în valoare totală de 1.687.475,08 lei şi pe reprezentanţi ai 4 persoane juridice (cu sediul pe teritoriul Ungariei), cauzându-le un prejudiciu în valoare totală de 1.026.462,30 euro şi 498.045 lei.
Actele de înşelăciune au presupus împrumuturi de bani luate şi nerestituite, emiterea de file CEC sau bilete la ordin, fără acoperire, pentru plata unor mărfuri achiziţionate prin firmele inculpatului, achitarea numai parţială sau chiar neachitarea, către furnizori, a contravalorii unor mărfuri livrate către societăţile comerciale ale inculpatului, nelivrarea, de către inculpat, a mărfurilor, în condiţiile în care cumpărătorul efectuase plata în avans.
Pentru a îngreuna şansele reprezentanţilor firmelor înşelate de a-l găsi pe inculpat, în vederea recuperării sumelor de bani pe care acesta nu le achita, la data de 12 mai 2008, inculpatul a obţinut o carte de identitate din care rezulta că are domiciliul la o altă adresă decât cea la care locuieşte efectiv. De asemenea, în acelaşi scop, la data de 24 iulie 2008, inculpatul a cesionat fictiv părţile sociale pe care le deţinea la una din societăţile comerciale. De altfel, din probatoriu a rezultat că înfiinţarea unor firme şi apoi cesionarea lor fictivă, astfel încât să nu poată fi identificat şi tras la răspundere, a reprezentat modul de operare al inculpatului, al cărui scop era inducerea în eroare a persoanelor fizice şi juridice cu care intra în relaţii comerciale.
De asemenea, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor către stat, care derivau din desfăşurarea de activităţi comerciale, inculpatul U.C. a omis, cu intenţie, înregistrarea în evidenţele contabile ale uneia din societăţile comerciale, a unor operaţiuni comerciale şi a ascuns documente care atestau efectuarea unor operaţiuni contabile.
În acest mod, inculpatul a cauzat bugetul statului un prejudiciu de 3.797.717 lei.
S-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra unui imobilul aparţinând inculpatului U.C., situat in municipiu, în vederea recuperării prejudiciului rezultat din activitatea infracţională.

Serviciul teritorial Suceava, prin rechizitoriul nr. 45/P/2007 din 16 iunie 2010, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpaţi, şi anume, inculpaţii H.C. (împuternicit a două societăţi comerciale), Ş.Ş. (administrator la o societate comercială) şi Ş.A. (împuternicit să administreze o societate comercială) pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C.pen., spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr. 656/2002, respectiv O.I. (împuternicit a două societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen., spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr. 656/2002 şi S.S. (angajat al unei societăţi comerciale) pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen., complicitate la infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(l) lit.a) din Legea nr. 656/2002.

În rechizitoriu s-a reţinut că, în perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, persoanele inculpate au creat un circuit financiar prin care o societate comercială „la vedere” a intrat în relaţii comerciale cu trei societăţi fantomă, controlate în totalitate de membrii grupului, în scopul simulării unui circuit comercial de circulaţie a mărfurilor (produse cerealiere), prin care s-a urmărit sustragerea de la plata TVA şi a impozitului pe profit, având ca rezultat producerea unui prejudiciu de 1.987.822 euro bugetului consolidat al statului.
Prin intermediul societăţii comerciale „la vedere”, persoanele inculpate au desfăşurat diverse activităţi comerciale producătoare de venituri, care s-au reflectat în bilanţurile contabile şi care erau raportate organelor fiscale.
Mai mult, pentru obţinerea unor câştiguri suplimentare, prin intermediul societăţilor comerciale fantomă (asupra cărora deţineau în totalitate controlul), au denaturat raportul dintre veniturile şi cheltuielile reale ale societăţii „la vedere”, înregistrând în contabilitatea acesteia din urmă, pe baza unor documente fiscale fictive (facturi şi borderouri de achiziţie), operaţiuni comerciale nereale privind achiziţia unor mărfuri, care au avut drept rezultat micşorarea profitului şi, pe cale de consecinţă, diminuarea obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.
Reciclarea fondurilor provenite din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală (sume constând în impozitele şi taxele sustrase la plată) la societatea „la vedere”, în perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, s-a concretizat prin aceea că veniturile provenite din activitatea infracţională au fost transferate în conturile bancare ale societăţilor fantomă, controlate în totalitate de membrii grupului, de unde au fost retrase integral (parţial în numerar direct la ghişeu sau transferate în conturile de card şi ridicate în numerar), după care reintroduse şi amestecate cu fonduri legitime ale societăţii „la vedere”, ca fiind aport social, în scopul ascunderii provenienţei.
Prejudiciul a fost parţial recuperat prin măsurile asiguratorii dispuse.

Prin rechizitoriul nr. 82/P/2010 din 12 noiembrie 2010, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.F. (ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Biroului Poliţiei de ordine publică rurală. Compartimentul criminalitate judiciară) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi V.F. (ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Biroului Poliţiei de ordine publică rurală, Compartimentul criminalitate judiciară) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.

În fapt, M.F. în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, la data de 20 octombrie 2010, a pretins suma de 1.000 euro de la persoana denunţătoare A.A. pentru a nu se sesiza din oficiu cu privire la comiterea unei infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (art. 198 C.pen.).
Coinculpatul V.F. a contribuit la săvârşirea faptei de luare de mită în forma complicităţii, prin confirmarea activităţilor inculpatului M.F. prezentate persoanei denunţătoare A.A. şi care constituie o înlesnire/ajutor dat în orice mod, în accepţiunea art. 26 C. pen.
Suma de 1.000 euro a fost dată de persoana denunţătoare A.A. inculpatului M.F. la data de 21 octombrie 2010 în biroul acestuia.

La data de 14 decembrie 2010, prin rechizitoriul nr. 54/P/2008, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpaţi, respectiv a inculpaţilor Ţ.C. (executor judecătoresc) pentru infracţiunile de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.g) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005, raportat la art. 17 lit.g) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen. combinat cu art. 2481 C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. raportat la art 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen., D.D. (director general, acţionar şi administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.g) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 17 lit.g) din Legea nr. 78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., combinat cu art. 248¹ C.pen., spălare a banilor în formă continuată, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.a) şi lit.c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000, infracţiunea prevăzută de art. 275 alin.(1) pct.1 din Legea nr. 31/1990, raportat la art. 17 lit.h) din Legea nr. 78/2000, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen., şi bancrută frauduloasă, prevăzută de art. 143 alin.(2) lit.b) din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 17 lit.h) din Legea nr. 78/2000, D.A. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.g) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 17 lit.g) din Legea nr. 78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., combinat cu art. 2481 C.pen., spălare a banilor în formă continuată, prevăzută de art. 23 alin.(1) lit.a) şi c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 şi iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen., D.L.V. (consilier juridic al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 9 alin.(1) lit.g) şi alin.(3) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 17 lit.g) din Legea nr. 78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., combinat cu art. 2481 C.pen. şi iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen. şi Ş.L. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate la spălare a banilor, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 23 alin.(1) lit.a) şi c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit.e) din Legea nr. 78/2000 şi iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen.

S-a reţinut în fapt că, inculpatul Ţ.C., în calitate de executor judecătoresc, la datele de 17 aprilie 2008, 20 mai 2008 şi 3 iunie 2008, în urma unor licitaţii, a înstrăinat bunuri imobile (8 curţi clădiri în suprafaţă de 14.668 mp şi 4 terenuri în suprafaţă de 9.857 mp, evaluate la cererea Administraţiei Financiare la suma de 18.278.077 lei) şi bunuri mobile (30 maşini şi utilaje industriale evaluate la cererea Administraţiei Financiare la suma de 1.569.585 lei), proprietatea unei societăţi comerciale, întocmind act de adjudecare a bunurilor imobile şi facturi fiscale de vânzare la licitaţie pentru bunurile mobile către alte două societăţi comerciale, în scopul sustragerii de către această societate de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale în cuantum de 6.485.851 lei, echivalentul a 1.765.770 euro (curs oficial la 27 mai 2008 – 3,6731 lei/euro), bunurile fiind sechestrate la data de 7 noiembrie 2007 de către Administraţia Financiară, prin executor fiscal.
În calitate de executor judecătoresc, Ţ.C., învestit să efectueze un serviciu de interes public, cu ştiinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 425, art. 426 şi art. 500 din C.pr.civ. şi art. 136 alin.(9) din Codul de Procedură Fiscală, a organizat licitaţii pentru vânzarea bunurilor imobile şi mobile ale societăţii comerciale la datele amintite, fără a avea acest drept (având obligaţia de a declina competenţa de organizare a licitaţiilor în favoarea Administraţiei Financiare), şi astfel a cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 6.485.851 lei (1.765.770 euro), o tulburare importantă bunului mers al Administraţiei Financiare (instituţie care a constatat că bunurile imobile erau deja vândute şi a anulat din acest motiv licitaţiile şi totodată obţinând avantaje patrimoniale pentru sine şi pentru alţii.
Avantajele patrimoniale pentru sine au constat în: onorariu de încasat în sumă de 105.356,49 lei aferent licitaţiei din data de 31 martie 2008, din care a încasat efectiv suma de 12.162,85 lei şi suma de 360.384,26 lei, încasată de la adjudecătorii licitaţiilor şi utilizată de inculpat în perioada mai - septembrie 2008, în alte scopuri decât cele pentru care a organizat licitaţiile (rate leasing auto - 34.399,86 lei, cotizaţii la Camera Executorilor, impozite şi taxe locale datorate de Biroul Executorului Judecătoresc – 123.642,26 lei, retrageri în numerar a unor sume folosite în interes personal - 202.342,14 lei, despăgubiri plătite în alte dosare de executare). Avantajele patrimoniale pentru alţii, respectiv societăţile adjudecatare ale bunurilor au constat în: activele imobiliare pentru care societatea a dobândit drept de proprietate intabulat la solicitarea inculpatului şi utilajele adjudecate, nelegal.
Totodată, inculpatul nu a organizat la 31 martie 2008, între orele 10:00-12:00, conform Publicaţiei de vânzare, licitaţia planificată să aibă loc la sediul Biroului executorului judecătoresc Ţ.C. pentru vânzarea bunurilor imobile ale societăţii comerciale, acceptând să fie introduse şi creanţele faţă de altă societate comercială, rezultate din biletele la ordin în sumă de 733.587 lei şi 733.588 lei, ce au fost refuzate la plată de o bancă comercială pe data de 31 martie 2008, la orele 13:23:27 şi 13:21:43.
Ulterior, a continuat, începând cu 1 aprilie 2008, urmărirea bunurilor mobile ale societăţii comerciale, deşi creanţa făcuse obiectul licitaţiei bunurilor imobile din 31 martie 2008, iar în momentul încheierii procesului-verbal de sechestru la 8 aprilie 2008 nu a informat Administraţia financiară că va organiza licitaţiile la 15 mai 2008 şi 27 mai 2008 şi a admis să participe la licitaţii cele două firme, fără ca acestea să achite cauţiunea.
De asemenea, la licitaţiile din 15 mai 2008 şi 27 mai 2008 a acceptat oferta inculpatului D.A. şi a vândut cele opt utilaje către societatea administrată de acesta la preţul total de 331.021,9 lei, în timp ce bunurile au fost evaluate conform Raportului de evaluare întocmit de martorul P.C. (înaintat executorului judecătoresc la data de 18 aprilie 2008) la suma de 1.104.125 lei, creând un avantaj patrimonial pentru societatea comercială adjudecatară în sumă de 773.103 lei.
În mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul Ţ.C., în exercitarea atribuţiilor de executor judecătoresc, a făcut menţiuni fictive în Procesul-verbal de licitaţie din data de 31 martie 2008, în care s-a consemnat, în mod nereal, că licitaţia a avut loc în aceea zi între orele 10:00-12:00, respectiv în legătură cu existenţa a două dosare de executare (pentru o creanţă de 1.467.175 lei) în momentul începerii licitaţiei. Totodată, la data de 5 iunie 2008, Ţ.C. a făcut menţiuni fictive în Procesul-verbal de distribuţie a sumelor încasate pe bunuri mobile de la adjudecatari, în care a consemnat nereal că suma de 220.017,57 lei a fost distribuită către o bancă comercială, deşi, în realitate, a fost folosită pentru achitarea altor creanţe ale societăţii comerciale executate silit (către alte două societăţi creditoare), precum şi în interes personal şi al Biroului executorului judecătoresc Ţ.C.
În perioada martie – iunie 2008, Ţ.C. împreună cu D.D., D.A. şi D.L.V. au constituit un grup în vederea comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi evaziune fiscală, prin organizarea de licitaţiilor la sediul Biroului executorului judecătoresc, respectiv prin înstrăinarea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul unei societăţi comerciale, aflate sub sechestrul instituit de executorul fiscal, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor datorate de această societate bugetului de stat în cuantum de cca. 1.765.770 euro, cauzând, totodată, un prejudiciu bugetului de stat şi o tulburare importantă bunului mers al Administraţiei Financiare, modalitate prin care a obţinut avantaje patrimoniale pentru sine, pentru două societăţi comerciale.
La activitatea infracţională a participat inculpatul D.D. care , în calitate de director general, acţionar şi administrator la o societatea comercială, în perioadele decembrie 2006 - ianuarie 2007, respectiv iulie 2008 - septembrie 2009, a desfăşurat operaţiuni comerciale cu o altă societate comercială fără a înştiinţa consiliul de administraţie şi cenzorii, conform dispoziţiilor legale, că avea interese contrare intereselor societăţii, precum şi faptul că în aceste raporturi comerciale era interesat şi fiul său D.A., care avea calitatea de asociat la societatea comercială. Astfel, a fost achiziţionată de către societatea comercială, prin intermediar, Secţia de îmbuteliere Oxigen, precum şi Secţia Prelucrări Uşoare.
Acelaşi inculpat, în perioada 20 iulie 2008 – 23 septembrie 2009, în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al unei societăţi comerciale, a semnat contracte de închiriere a unor bunuri mobile şi imobile aparţinând acesteia, precum şi facturi fiscale din partea chiriaşului. Conform acestor contracte de închiriere, firma reprezentată de inculpat avea de încasat suma totală de 1.337.054 lei, din care a încasat efectiv cu numerar sau OP suma de 82.530 lei, diferenţa fiind compensată (ordine de compensare şi note de compensare, dintre care unele semnate doar de către inculpatul D.D. pentru ambele firme).
De asemenea, în calitate de director general, administrator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al unei societăţi comerciale şi, totodată, de asociat şi administrator la altă societate comercială, a prezentat datorii inexistente între cele două firme, în frauda creditorilor (DGFP, o bancă comercială şi 14 societăţi comerciale) în mai multe documente, respectiv patru bilete la ordin în valoare totală de 2.782.292 lei (cu 1.577.464,41 lei mai mult decât datoria reală dintre cele două firme) şi trei înscrisuri ce conţin date financiar-contabile prin care s-au prezentat datorii nereale, în valoare totală de 3.141.234,35 lei (cu 1.916.406,76 lei mai mult decât valoarea reală a acestor creanţe).
Coinculpatul D.A., în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, la data de 3 iunie 2008, în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a înstrăinat bunurile mobile achiziţionate de la Biroul executorului judecătoresc Ţ.C. către alte două societăţi comerciale, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul disimulării originii ilicite a acestor bunuri.
Totodată, cel în cauză a dobândit, ca persoană fizică de la o societate comercială, în cursul lunilor iunie – iulie 2008, un număr de 27 maşini şi utilaje sustrase de sub sechestrul instituit de Administraţia Financiară, pe care apoi le-a adus ca aport în natură la capitalul social al altei societăţi comerciale (unde îndeplinea funcţia de administrator). În prealabil, acestea au fost înstrăinate succesiv în sistem suveică prin intermediul firmelor a trei societăţi comerciale.
Inculpata D.L.V. în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, deşi cunoştea că bunurile mobile şi imobile proprietatea unei societăţi comerciale (unde avea calitatea de acţionar, secretar al şedinţelor Consiliului de Administraţie şi funcţia de consilier juridic) erau sechestrate asigurător de către Administraţia Financiară, în calitate de „împuternicit” al debitorului a participat la licitaţiile organizate de inculpatul Ţ.C. pentru executarea silită a acestor bunuri, semnând procesele verbal de adjudecare, modalitate prin care a înlesnit înstrăinarea bunurile sechestrate, în scopul sustragerii de către societatea comercială de la îndeplinire obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat în cuantum de cca. 1.765.770 euro. Prin activitatea sa de participare la licitaţiile amintite, l-a ajutat pe executorul judecătoresc Ţ.C. să-şi încalce atribuţiile prevăzute de Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Fiscală.
Referitor la inculpatul Ş.L., s-a reţinut că, în perioada iunie-iulie 2008, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a achiziţionat 22 bunuri mobile (maşini şi utilaje) de la societatea administrată de inculpatul D.D. şi 5 bunuri mobile (maşini şi utilaje) de la societatea administrată de D.A., sustrase de sub sechestrul asigurator aplicat de organele fiscale, pe care ulterior le-a înstrăinat către persoana fizică D.A., modalitate prin care i-a ajutat pe inculpaţii D.D. şi D.A. să disimuleze originea ilicită a acestor bunuri.

Serviciul teritorial Târgu Mureş, prin rechizitoriul nr. 65/P/2009 din 3 martie 2010, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului O.S.L.F. (comisar la Garda Naţională de Mediu, Comisariatul General) pentru 2 infracţiuni de luare de mită, prevăzută de art. 6 şi art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin.(1) şi (2) C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reţinut că, în perioada 4 noiembrie - 12 noiembrie 2009, în calitate de comisar la Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul General, aflat în control la societăţi comerciale din judeţ, a pretins, de la denunţătorul M.A., administrator de fapt al unei societăţi comerciale, sume de bani, suma de 1.000 euro, pentru a nu-l sancţiona contravenţional cu amendă în lipsa autorizaţiei de mediu şi a primit suma de 500 euro, ulterior urmând să primească diferenţa de 500 euro (prin virarea într-un cont bancar).
La data de 4 noiembrie 2009, în aceeaşi calitate, aflat în control la o altă societate comercială, a pretins, de la martorul K.S., administratorul societăţii, suma de 10.000 lei, pentru a nu-l sancţiona contravenţional cu amendă în lipsa autorizaţiei de mediu la pensiune, una din cele două activităţi pe care firma le avea menţionate în certificatul constatator.

Prin rechizitoriul nr. 39/P/2008 din data de 9 iunie 2010, Serviciul teritorial Târgu Mureş a dispus trimiterea în judecată, a 2 inculpaţi, respectiv C.I. (funcţionar public cu atribuţii de conducere şi control - director la Complexul de Sport şi Agrement din cadrul Primăriei municipiului) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată (2 infracţiuni, în total 4 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată (9 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., art. 2481 C.pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 infracţiuni, în total 7 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată (14 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., fals intelectual prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C.pen., uz de fals prevăzută de art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C.pen. şi P.A.M. (reprezentant al unei societăţi comerciale, administrator de fapt al altei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (3 infracţiuni, în total 16 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., evaziune fiscală, în formă continuată (6 acte materiale), prevăzută de art. 9 lit.c) din Legea nr. 241/2005, evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit.b) din Legea nr. 241/2005, complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen.

În sarcina inculpatului C.I. s-a reţinut că, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de funcţionar public cu atribuţii de conducere şi control – director la Complexul de Sport şi Agrement din cadrul Primăriei municipiului, cu ştiinţă, a îndeplinit în mod defectuos un act (a acţionat în cadrul îndatoririlor de serviciu necorespunzător conţinutului acestora), în sensul că, deşi avea ca atribuţii de serviciu administrarea, gestionarea şi controlul întregului patrimoniu al complexului, a acceptat la plată lucrări neexecutate cu ocazia derulării contractului de execuţie de lucrări din 16 august 2004 şi a actului adiţional la contract din 12 aprilie 2005, ambele având ca obiect „Reparaţii şi amenajări la bazinul de canotaj, cămine de golire şi conducta în aval”, prin semnarea a 2 facturi, în valoare de 49.983,40 lei (cu TVA) şi respectiv, în valoare de 24.526 lei (cu TVA), emise de societatea contractantă şi a solicitat achitarea acestora prin referate şi ordonanţări de plată. În acest mod a obţinut pentru societatea comercială un avantaj patrimonial (plata unor lucrări neexecutate) iar, pentru sine, piese de schimb auto de la altă societate comercială, în valoare de 1.532 lei (bunuri achitate din fondurile obţinute de societatea comercială în urma încasării contravalorii lucrărilor de construcţii neexecutate) şi cauzând patrimoniului Primăriei municipiului o pagubă în sumă de 74.509,40 lei.
De asemenea, inculpatul C.I., în mod repetat, în aceeaşi modalitate, a acceptat la plată lucrări neexecutate cu ocazia derulării a două contracte de execuţie de lucrări din 31 mai 2006 şi din 10 aprilie 2007, încheiate cu altă societate comercială, prin semnarea a două facturi fiscale, în sumă de 11.880 le , respectiv, în sumă de 49.806,07 lei şi a solicitat plata contravalorii acestora prin referate şi ordonanţări de plată. În acest mod a obţinut un avantaj patrimonial pentru societatea comercială amintită (plata lucrărilor neexecutate) şi a cauzat o pagubă patrimoniului Primăriei municipiului în sumă de 61.686,07 lei.
Tot în acelaşi mod, în perioada 17 septembrie 2006 – 30 august 2007, inculpatul C.I., a acceptat la plată lucrări neexecutate cu ocazia derulării a trei contracte de execuţie de lucrări şi a cinci comenzi de execuţie lucrări, încheiate cu o altă societate comercială, prin semnarea a nouă facturi fiscale cu menţiunea „bun de plată” şi a solicitat achitarea acestora prin referate şi ordonanţări de plată. Astfel, a obţinut un avantaj pentru societatea comercială amintită, prin plata lucrărilor neexecutate, şi a cauzat patrimoniul Primăriei municipiului o pagubă în sumă de 265.873,34 lei.
Pentru a realiza activitatea infracţională inculpatul C.I. a întocmit situaţii de lucrări false şi facturi fiscale false, prin care atesta nereal conţinutul lucrărilor executate. Totodată, inculpatul C.I., pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în cursul urmăririi penale, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi a semnat adresa din data de 14 iulie 2006, în care cu ştiinţă a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru a demonstra că lucrările au fost efectuate. Adresa cu conţinut nereal a fost utilizată de inculpat în cursul urmăririi pena, prin predarea acesteia expertului C.M., cu ocazia efectuării expertizei tehnice în construcţii, cunoscând că este falsă. Organele de urmărire penală au identificat la dosarul de licitaţie adresa cu acelaşi număr, având un alt conţinut.
În sarcina inculpatului P.A.M. s-a reţinut că, în calitate de reprezentant legal, administrator împuternicit conform procurorii speciale, al unor societăţi comerciale, cu ocazia derulării contractelor de execuţie lucrări încheiate cu Primăria municipiului, a întocmit şi a pus la dispoziţia inculpatului C.I. situaţii de plată fictive şi facturile fiscale fictive pentru obţinerea plăţii contravalorii lucrărilor neefectuate, cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat.
De asemenea, în aceeaşi calitate, inculpatul P.A.M., în cursul anului 2005, a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat de 8672,15 lei, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale prin diminuarea impozitului pe profit în urma înregistrării achiziţiei fictive de materiale cu suma de 2626,15 lei şi deducând nejustificat TVA-ul pentru fiecare factură în valoare de 3.119 lei. Totodată, inculpatul P.A.M. a omis înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate ca urmare a lucrărilor efectuate pentru Primăria municipiului, nefiind înregistrată în contabilitate o factură fiscală în sumă de 24.526 lei, efectul fiscal fiind sustragerea de la plata impozitului de profit cu 3.297,61 lei şi a TVA-ului cu 3.916 lei.
Astfel, cu ocazia derulării contractului de execuţie lucrări, inculpatul P.A.M. l-a ajutat pe inculpatul C.I., prin întocmirea şi punerea la dispoziţia acestuia facturilor fiscale, obţinând un avantaj patrimonial pentru această societate, constând în plata unor lucrări neexecutate, dar şi un avantaj pentru inculpatul C.I., constând în piese de schimb auto de la o societate comercială, în valoare de 1.532 lei.
Prejudiciul cauzat avutului public se ridică la suma de 417.954,57 lei şi au fost luate măsuri asigurătorii în cauză până la concurenţa acestei sume.

La data de 1 aprilie 2010, prin rechizitoriul nr. 41/P/2008, Serviciul teritorial Târgu Mureş a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, şi anume, inculpaţii P.A.C. (ofiţer specialist în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor – Biroul Înmatriculări şi Evidenţa Vehiculelor) pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen., B.M. şi M.I. pentru infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi art. 248 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000.

În sarcina inculpatului P.A.C. s-a reţinut că, în calitate de ofiţer specialist în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor – Biroul Înmatriculări şi Evidenţa Vehiculelor, în perioada ianuarie - iunie 2008, cu ştiinţă a îndeplinit, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu, respectiv, a acordat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, autorizaţii provizorii de circulaţie şi a înmatriculat permanent, prin colegii de serviciu, pe numele unor persoane cu handicap (F.I. şi M.D.) scutite de plata taxei de primă înmatriculare, un număr de 5 autoturisme.
Astfel, s-a stabilit că prin săvârşirea faptelor s-a cauzat bugetului general consolidat al statului un prejudiciu de 68.055,87 lei, sumă cu care A.N.A.F – Direcţia Generală a Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă. Din suma amintită inculpatul a obţinut pentru sine un avantaj patrimonial de 26.164,69 lei, iar pentru alţii un avantaj patrimonial în sumă de 42.891,18 lei, constând în neplata taxei de primă înmatriculare.
În sarcina inculpatului B.M. s-a reţinut că, în luna iunie 2008, a folosit, fără drept, certificatul de încadrare în grad de handicap aparţinând martorei F.I. şi a înmatriculat pe numele acesteia, cu ajutorul inculpatei P.A.C., 2 autoturisme, din care unul a fost transcris ulterior, sub alt număr, pe numele inculpatei P.A.C., iar cel de-al doilea a fost transcris ulterior sub acelaşi număr pe numele său.
Totodată, inculpatul B.M. în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a semnat, în fals, mai multe înscrisuri sub semnătură privată în locul martorei F.I. (fişe de înmatriculare auto la poziţia vânzător, contracte de vânzare – cumpărare pentru vehicul folosit, cereri de înmatriculare, certificate de înmatriculare, ş.a.).
S-a reţinut că, inculpatul M.I., în perioada februarie - iunie 2008, a folosit certificatul de încadrare în grad de handicap aparţinând unchiului soţiei sale, învinuitul M.D. şi cartea de identitate a acestuia, pentru înmatricularea frauduloasă de către inculpata P.A.C., fără plata taxelor de primă înmatriculare, a 3 autoturisme. Totodată, inculpatul M.I., în perioada februarie - iunie 2008, a semnat, în fals, în locul învinuitului M.D. sau a altor persoane, înscrisuri sub semnătură privată necesare înmatriculării autoturismelor.
Prejudiciul cauzat avutului public se ridică la suma de 113.439.08 lei, reprezentând cuantumul taxelor de primă înmatriculare, în cauză fiind luate măsuri asigurătorii.

11.2. Anexa nr. 2 – Prezentarea unor hotărâri penale definitive de condamnare

1. Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 210 din 17 martie 2010, a admis recursul declarat de procuror, a casat sentinţa penală nr. 1598 din 16 iulie 2008, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, şi decizia penală nr. 124 din 25 iunie 2009 a Tribunalului Maramureş şi a dispus condamnarea inculpatului A.C. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua şi lit.b) C.pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248-2481 C.pen. cu aplicarea art. 74 lit.a) şi art. 76 lit.b) C.pen.
Inculpatul a fost obligat să plătească echivalentul în lei, la data plăţii, a sumei de 394.500 euro, în favoarea părţii vătămate Consiliul Local, în temeiul art. 14, art. 346 şi art. 221 alin.(4) C.pr.pen.
Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr. 203/P/2006 din 26 septembrie 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

În sarcina inculpatului A.C. s-a reţinut că, în calitate de primar al municipiului, în perioada 2004 -iulie 2006, a refuzat să demareze procedurile legale pentru a cumpăra un imobil la preţul de 150.000 euro, după care, cu încălcarea legii, a determinat, prin proiectele de hotărâri ale Consiliului local promovate, achiziţionarea imobilului la preţul de 544.500 euro, păgubind astfel bugetul unităţii administrativ teritoriale cu suma de 394.500 euro, corespunzătoare avantajului patrimonial obţinut de numitul C.L.

2. Tribunalul Dolj, prin sentinţa penală nr. 496 din 6 noiembrie 2007, rămasă definitivă la data de 26 martie 2010, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 171 din 12 decembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi prin decizia nr. 1180/2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului C.P. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 46.000 lei către martorul-denunţător M.T.
Trimiterea în judecată a inculpatului, în stare de arest preventiv, s-a realizat prin rechizitoriul nr. 462/P/2003 din 22 decembrie 2003 al Secţiei de combatere a corupţiei. În primul ciclu procesual a fost pronunţată o soluţie de către instanţa de fond la data de 8 iulie 2005, iar prin decizia nr. 4506 din 12 iulie 2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursurile şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

S-a reţinut în fapt că, în perioada aprilie - decembrie 2003, în calitate de director la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, inculpatul C.P. a pretins şi primit de la denunţătorul M.T. sumele de 3.075 euro, 8.400 USD şi 460.000.000 lei, pentru a supraveghea derularea, în termenii stabiliţi, a contractului dintre două societăţi comerciale.

3. Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa penală nr. 112 din 3 iunie 2009, rămasă definitivă la data de 5 mai 2010 prin respingerea recursului conform deciziei nr. 1775/2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului D.V. la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua lit.b) şi c C.pen., pe o durată de 4 ani.
În concret, inculpatul a fost condamnat la pedepsele principale de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art 6 din Legea nr. 78/2000, 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Instanţa a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare sporită la 5 ani închisoare.
Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr. 96/P/2004 din 16 februarie 2005 al Secţiei de combatere a corupţiei.
În sarcina inculpatului D.V. s-a reţinut că, în cursul anului 2002, având calitatea de senator, prin exercitarea unor acte de trafic de influenţă asupra funcţionarilor publici din cadrul Ministerului Muncii, în scopul aprobării de către aceştia a contingentelor (număr de muncitori) pentru contractele de lucrări ale unor firme româneşti cu firme din Germania, a pretins şi primit un autoturism marca Mercedes, în valoare de 40.000 euro, de la cetăţeanul german W.I. şi bunuri alimentare în valoare totală de 6.200.000 lei de la C.V., administrator al unei societăţi comerciale (2 infracţiuni).
De asemenea, în cursul anului 2002, în calitate de apărător ales al inculpatului V.Gh., i-a pretins lui H.M., concubina acestuia, importante sume de bani în valută, din care a primit 5.600 dolari, promiţându-i că va interveni pe lângă magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti, ca aceştia, prin schimbarea încadrării juridice, să-i aplice o pedeapsă mai blândă inculpatului sus-menţionat, faţă de pedeapsa ce i-a fost aplicată de către instanţa de fond.
S-a mai reţinut că inculpatul D.V., în calitate de apărător ales al inculpatului F.F., faţă de care Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa luase măsura arestării preventive pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, i-a pretins lui F.I., tatăl lui F.F., suma totală de 5.000 dolari, promiţându-i acestuia că va interveni la procuror, judecător, cât şi la comandanţii Poliţiei Pucioasa şi Dâmboviţa, cărora le va da o parte din aceşti bani, pentru a obţine punerea în libertate a inculpatului F.F.

4. Curtea de Apel Braşov, prin sentinţa penală nr. 13 din 10 februarie 2010, rămasă definitivă la data de 6 mai 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 1801/2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului K.A. la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua, lit.b) şi c) C.pen.
În concret, inculpatul a fost condamnat la pedepsele principale de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 1 an închisoare pentru infracţiunea de favorizare a infractorului în formă continuată, prevăzută de art. 264 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Instanţa a contopit pedepsele şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a dispus totodată confiscarea specială de la inculpat a sumei de 2.000 lei.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 26/P/2009 din data de 29 decembrie 2009 al Serviciului teritorial Braşov.

S-a reţinut în fapt că inculpatul K.A., în calitate de procuror şef Secţie urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă tribunal, la datele de 9 decembrie 2009 şi 15 decembrie 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a pretins martorului-denunţător S.K., de fiecare dată, suma de 2.000 lei pentru a substitui şi restitui patru corpuri delicte ridicate pentru cercetări în dosarul instrumentat de el, bani pe care i-a primit la datele de 15 decembrie 2009 şi 18 decembrie 2009.
Totodată, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele amintite, inculpatul a înlocuit corpurile delicte aflate în dosar (săbii samurai şi un briceag) cu produse asemănătoare de serie şi prin aceasta l-a ajutat pe martorul S.K. să îngreuneze sau să zădărnicească judecata prin punerea instanţei în imposibilitate de a face aplicarea dispoziţiilor art. 118 C.pen.

5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin decizia penală nr. 273 din 27 ianuarie 2010, a admis recursul declarat de procuror, a casat sentinţa penală nr. 182 din 18 iunie 2007, pronunţată de Tribunalul Alba şi decizia penală nr. 39 din 10 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa şi a dispus condamnarea inculpatului G.M. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen., pe o durată de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Totodată, a dispus condamnarea inculpatului D.N. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.(1) lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen., pe o durată de 2 ani pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. combinat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 126/P/2006 din 27 iunie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei. În cursul primului ciclu procesual, prin decizia penală nr. 1159 din 28 martie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursul declarat de inculpaţi şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Alba Iulia. Prin încheierea nr. 1876 din 28 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis cererea formulată de inculpatul G.M. şi a dispus strămutarea judecării cauzei de la Curtea de Apel Alba Iulia la Curtea de Apel Constanţa, cu menţinerea actelor îndeplinite.

În sarcina inculpatului G.M. s-a reţinut că, în calitate de primar al municipiului, a pretins, în perioada aprilie-iulie 2006, de la denunţătorul P.C., atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului D.N., viceprimar al municipiului, suma de 50.000 euro, redusă ulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuţiilor de serviciu, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condiţiile solicitate de persoana interesată.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 345 din 24 noiembrie 2009, rămasă definitivă la data de 12 noiembrie 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 4036/2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatei J.R. la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua lit.b) şi c) C.pen.
În concret, inculpata a fost condamnată la pedepsele principale de 7 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 215 alin.(1), (2) şi (5) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi art. 74 alin.(2), art. 76 lit.a) C.pen., 3 ani închisoare pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 3 ani închisoare pentru infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Instanţa a contopit pedepsele şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
Inculpata a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 251/P/2007 din data de 2 iunie 2008 al Secţiei de combatere a corupţiei.

S-a reţinut în fapt că inculpata J.R., avocat în cadrul Baroului, în perioada 2004-august 2007, a indus în eroare 27 de persoane, cărora le-a prezentat mai multe înscrisuri false, conform cărora ar fi fost adjudecatarii legali ai unor imobile situate în municipiu şi care formau obiectul unor proceduri de executare silită, activităţi dolosive în urma cărora aceasta a creat un prejudiciu de 3.738.825 lei (aproximativ 1.105.500 euro) şi 194.500 euro.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, prin decizia nr. 261 din 14 aprilie 2010, rămasă definitivă la data de 19 octombrie 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei penale nr. 1602/2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, a admis apelul, a desfiinţat sentinţa penală nr. 86 din 29 ianuarie 2010, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, şi a dispus condamnarea inculpatului D.D. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza finală lit.b) şi c) C.pen. pe o durată de 6 ani pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 248 C.pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 181/P/2008 din 15 aprilie 2009 al Secţiei de combatere a corupţiei.

S-a reţinut că inculpatul D.D., în calitate de preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului şi al Consiliului de Administraţie, a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu prin emiterea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale, cauzând o pagubă patrimoniului instituţiei în cuantum de 88.284.000 euro, reprezentând contravaloarea unui teren în suprafaţă de 147,14 ha dintr-o localitate, dat în compensare nelegal lui N.D.C. şi obţinând, astfel, un avantaj patrimonial pentru acesta din urmă.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală, prin sentinţa nr. 774 din 25 iunie 2008 rămasă definitivă la data de 27 ianuarie 2010, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 291 din 28 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi prin decizia nr. 276/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului I.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr. 87/P/2007 din 26 octombrie 2007 al Secţiei de combatere a corupţiei.

În sarcina inculpatului I.V. s-a reţinut că, în calitate de director executiv adjunct al Direcţiei transporturi, drumuri şi sistematizarea circulaţiei din cadrul Primăriei Generale a Municipiului, în cursul lunii martie 2007, a dat avizul favorabil pentru ca denunţătoarea D.A. să vândă un teren proprietate personală, în vederea exproprierii acestuia pentru cauză de utilitate publică, aviz pentru care anterior a acceptat oferta în suma de 40.000 lei, sumă pe care primit-o ulterior îndeplinirii, în parte, a atribuţiilor sale de serviciu.

9. Tribunalul Alba, prin sentinţa penală nr. 72 din 2 martie 2009, rămasă definitivă la data de 26 mai 2010, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 95 din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Alba şi decizia nr. 2053/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului U.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000, ca efect al intervenţiei prescripţiei răspunderii penale.
În baza art. 118 lit.e) C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 185.076 lei.
Trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitoriul nr. 181/P/2006 din 23 mai 2007 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, iar prin încheierea nr. 3694 din 18 iulie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a dispus strămutarea judecării cauzei de la Tribunalul Gorj la Tribunalul Alba.

S-a reţinut în sarcina inculpatului U.M. că, în calitate de director al Direcţiei Comerciale din cadrul unei Companii Naţionale, a pretins numitei N.M. să încheie un contract de vânzare pentru bunurile imobile deţinute de aceasta pe raza unei comune, lăsând-o să creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul Companiei Naţionale sau din cadrul altor societăţi ce executau lucrări de minerit, pentru a-i determina să-l angajeze pe fiul sus-numitei la una din aceste societăţi.
De asemenea, inculpatul a achiziţionat, la data de 24 ianuarie 2002, beneficiind de informaţii nepublice deţinute în virtutea funcţiei, imobilul amintit, situat în zona ce urma a fi afectată de Exploatarea Minieră şi pentru care, ulterior, a încheiat o convenţie de reconstrucţie cu Compania Naţională prin Exploatarea Minieră pentru a beneficia de reconstrucţia imobilului său situat în municipiu, urmărind astfel dobândirea unui folos necuvenit.

10. Tribunalul Maramureş, prin sentinţa penală nr. 78 din 12 februarie 2009, definitivă la data de 16 noiembrie 2010, prin respingerea apelului şi recursului, conform deciziei penale nr. 38 din 30 martie 2010 a Curţii de Apel Cluj şi a deciziei penale nr. 4074/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a dispus condamnarea inculpatului R.R.C. la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare.
În concret, inculpatul a fost condamnat la două pedepse de câte 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C.pen., ca urmare a contopirii acestora fiind aplicată pedeapsa cea mai grea.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 67/P/2007 al Serviciului teritorial Cluj.

În sarcina inculpatului R.R.C. s-a reţinut că, în calitate de director comercial al unei Companii Naţionale, în perioada octombrie 2006-august 2007, a pretins de la denunţătorul Ţ.S. suma de 27.000 euro, din care a primit efectiv 12.500 euro, în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, şi anume, de a încheia contractul în urma licitaţiei organizate de Compania Naţională., respectiv pentru a asigura în favoarea denunţătorului câştigarea licitaţiei.

11. Tribunalul Cluj, prin sentinţa penală nr. 184 din 5 mai 2009, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 134 din 17 decembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj şi rămasă definitivă la data de 20 aprilie 2010 prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 1503/2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului V.P. la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a doua şi lit.b) C.pen., a inculpatului I.M.D. la pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi a inculpatului L.C. la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
În concret, inculpatul V.P. a fost condamnat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 şi art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. cu referire la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. În urma contopirii pedepselor, instanţa a aplicat pedeapsa cea mai grea.
Inculpatul I.M.D. a fost condamnat la pedepsele principale de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. În urma contopirii pedepselor, instanţa a aplicat pedeapsa cea mai grea.
Inculpatul L.C. a fost condamnat la pedepsele principale de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. Prin contopire s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi ca urmare a revocării suspendării pedepsei de 1 an închisoare (aplicată tot pentru o infracţiune de trafic de influenţă prin sentinţa penală nr. 582 din 13 octombrie 2005 a Tribunalului Cluj), s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
S-a dispus obligarea inculpatul V.P. la despăgubiri civile în sumă de 328.227,75 lei şi 1.914 euro, precum şi obligarea în solidar a inculpaţilor V.P. şi I.M.D. la plata sumelor de 20.000 euro şi 19.500 lei. S-a dispus confiscarea sumei de 3.850 euro de la inculpatul V.P.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 43/P/2008 din 7 iulie 2008 al Serviciului teritorial Cluj, primii doi în stare de arest preventiv.

S-a reţinut că inculpatul V.P., în calitate de agent de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar, Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor - Biroul Înmatriculări, în perioada ianuarie - martie 2008, în mod repetat, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a primit suma totală de 26.764 euro şi 28.350 lei pentru a nu îndeplini sau a îndeplini acte contrare atribuţiilor şi îndatoririlor legale şi de serviciu, procedând la înmatricularea unui număr total de 16 autovehicule, cu eludarea plăţii taxei speciale de primă înmatriculare.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, aflându-se în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu prilejul înregistrării şi operării unui număr de 16 dosare de înmatriculare, cu ştiinţă, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu privitoare la procedura înmatriculării vehiculelor, acceptând dosare incomplete, fără a exista dovada plăţii taxei speciale de primă înmatriculare, datorate conform legii şi prin aceasta a cauzat o pagubă bugetului de stat în sumă de 382.227,75 lei, obţinând un avantaj patrimonial pentru beneficiarii înmatriculărilor. Totodată, a completat olograf un număr total de 9 ordine de plată, înscriind date nereale ce atestă, în mod fictiv, plata taxei speciale de primă înmatriculare, contrafăcând semnăturile plătitorilor şi aplicând impresiuni contrafăcute ale ştampilelor instituţiilor bancare, înscrisuri care au fost folosite fiind depuse la dosarele de înmatriculare corespunzătoare.
S-a reţinut că inculpatul I.M.D. a pretins şi primit de la trei persoane suma totală de 20.000 euro şi 19.500 lei pentru exercitarea influenţei asupra inculpatului V.P. şi a predat o parte din sume acestuia. De asemenea, inculpatul L.C. a dat inculpatului V.P. suma de 3.850 euro pentru înmatricularea nelegală a trei autoturisme şi a completat trei ordine de plată cu date nereale.

12. Tribunalul Maramureş, prin sentinţa penală nr. 571 din 2 noiembrie 2009, definitivă la data de 25 mai 2010, aşa cum a fost modificată de instanţa de recurs prin decizia penală nr. 2044/2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, a dispus condamnarea inculpatului V.I.M la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen, şi a inculpaţilor V.M. şi V.F. la câte 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. (inculpata V.F. urmând să execute 7 ani închisoare prin revocarea suspendării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1133 din 7 iunie 2006 a Judecătoriei Baia Mare).
S-a dispus, în temeiul art. 61 alin.(4) din Legea nr. 78/2000, obligarea inculpaţilor, în solidar, la restituirea sumei de 32.000 lei făptuitorului V.T.V.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 109/P/2008 din 18 decembrie 2008 al Serviciului teritorial Cluj.

S-a reţinut, în fapt, că inculpaţii V.I.M., V.M. şi V.F., în baza înţelegerii prealabile, în perioada august-octombrie 2008, au pretins de la denunţătorul V.T.V. suma de 11.000 euro, din care au primit efectiv sumele de 32.000 lei şi 1.650 euro, asigurându-l pe acesta că, prin influenţa pe care o au asupra funcţionarilor din Penitenciar, îi vor determina pe aceştia să-l scoată la muncă, iar membrii comisiei de liberare condiţionată vor propune liberarea condiţionată a sa, promiţându-i şi că, prin influenţa pe care o au, vor determina magistraţii din cadrul instanţelor şi parchetelor din judeţul Maramureş să admită propunerea de liberare condiţionată.

11.3. Anexa nr. 3 – Prezentarea achitărilor definitive din anul 2010

3.1. Hotărâri definitive de achitare pe alte temeiuri decât dezincriminarea sau pericolul social Instanţele de judecată au dispus prin 16 hotărâri definitive achitarea a 21 inculpaţi, din care 17 inculpaţi în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen., 2 inculpaţi în temeiul art. 10 lit. a) C.pr.pen. şi câte 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. b) C.pr.pen. respectiv, 10 lit. c) C.pr.pen., după cum urmează:

1. Prin hotărâre definitivă la data de 9 iulie 2010 a fost achitat 1 inculpat, în temeiul art. 10 lit. c) C.pr.pen., pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Secţia de combatere a corupţiei a emis rechizitoriul nr. 21/P/2008 din 26 august 2008 prin care inculpatul A.I. (avocat) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și de denunțare calomnioasă, prevăzută de art. 259 C.pen.
S-a reţinut că, în perioada mai - iunie 2003, în calitate de avocat, inculpatul a pretins şi a primit, prin intermediul martorului-denunţător, suma de 10.000 USD pentru a interveni pe lângă membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea unei cauze penale, în care erau cercetați clienți ai săi, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor, în scopul obținerii unor pedepse neprivative de libertate pentru aceștia. Ulterior pronunţării de către instanțe a unor soluții de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, martorul-denunţător i-a solicitat inculpatului să restituie jumătate din suma de bani, ocazie cu care acesta, pentru a-şi ascunde fapta, a formulat plângere penală împotriva denunțătorului pentru infracțiunea de șantaj, susţinând că acesta a fost amenințat cu sesizarea Direcției Naționale Anticorupție pentru presupuse fapte de corupție, în scopul de a-l determina să-i dea suma menţionată.
Prin sentinţa penală nr. 26 din 27 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a dispus achitarea inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.c) C.pr.pen., pentru infracțiunea de trafic de influență și conform prevederilor art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunea de denunțare calomnioasă.
Soluția a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2693 din 9 iulie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, recursul fiind respins ca nefondat.
În motivarea soluţiei de achitare, instanțele au arătat că nu s-a făcut dovada certă că inculpatul ar fi pretins și primit o sumă de bani pentru a-și trafica influența pe lângă membrii completului de judecată, în scopul obținerii unei soluții favorabile clienților săi, întrucât declarațiile martorilor audiați în cauză au fost contradictorii, iar sesizarea parchetului de către inculpat cu privire la săvârșirea unei fapte de șantaj, în condițiile organizării unui flagrant, nu constituie, sub aspect obiectiv şi subiectiv, elementele infracţiunii de denunţare calomnioasă.

Trimiterea în judecată şi, implicit, soluţia de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, întrucât în cursul urmăririi penale au fost administrate suficiente probe care să justifice sesizarea instanţei cu rechizitoriu, pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului. Astfel, acuzaţiile de trafic de influență au avut ca fundament declaraţiile denunțătorului și depoziţiile a cinci martori, din care rezultă că inculpatul a pretins suma de 10.000 USD, bani pe care i-a primit în trei tranșe, promițând în schimb că va interveni pe lângă membrii completului de judecată pentru a fi rezolvată problema cetățenilor de etnie rromă, respectiv că a înmânat deja banii „cui trebuie” la tribunal. De asemenea, instanţa de fond, în considerentele hotărârii de achitare, a evidențiat anumite contradicții între declarațiile martorilor, precum și între depozițiile acestora și cele ale inculpatului, care nu aveau relevanţă în cauză, întrucât nu vizau aspecte esențiale de natură a face aplicabil principiul „in dubio pro reo”. De altfel, instanţa nu a dispus trimiterea cauzei la parchet pentru identificarea autorului infracţiunii de trafic de influenţă, deşi temeiul achitării a fost săvârşirea faptei de altă persoană, nu de către inculpat.

În ceea ce privește infracțiunea de denunțare calomnioasă, procurorul a avut în vedere argumentele pe care s-a întemeiat soluția de netrimitere în judecată dată față de denunţător, sub aspectul infracțiunii de șantaj, potrivit cărora suma de 5.000 USD ce i-a fost înmânată de inculpat, reprezenta restituirea contravalorii unui serviciu promis a fi prestat de avocat și neefectuat, situaţie ce rezulta şi din procesele-verbale de redare a discuțiile purtate în mediul ambiental între acesta și inculpat.

2. La data de 2 noiembrie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare faţă de 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. a) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr. 249/P/2003 din 15 februarie 2005, a dispus trimiterea în judecată, a 2 inculpaţi, între care şi inculpata D.e. (prim-grefier la instanţă) pentru infracţiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul anului 2002, în baza înţelegerii avute cu inculpata B.R. (avocat), inculpata D.E., în calitate de prim-grefier la instanţa supremă, a pretins şi primit prin intermediul acesteia suma de 3.500 USD şi diverse obiecte (ceas din aur, inel din aur, geantă de piele ş.a.) de la denunţător, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor magistraţi din cadrul unei curţi de apel, ai instanței supreme și ai parchetului de pe lângă această instanță, în vederea obţinerii pentru martorul-denunţător a unei pedepse cu suspendarea condiţionată a executării pentru infracţiunea reținută în sarcina sa prin rechizitoriu sau chiar achitarea acestuia.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, prin sentinţa nr. 1424 din 20 noiembrie 2006, a dispus condamnarea inculpatei D.E. la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de influență şi a coinculpatei B.R. la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru aceeaşi infracţiune.
Prin decizia penală nr. 175 din 10 mai 2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a respins apelul declarat, iar instanța supremă a casat hotărârile atacate prin decizia nr. 457 din 6 februarie 2008, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
În rejudecare, Tribunalul Bucureşti - Secția a II-a penală prin sentinţa nr. 1227 din 16 octombrie 2008, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, prin sentinţa nr. 330 din 17 noiembrie 2009, a dispus achitarea inculpatei D.E., în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen. şi condamnarea inculpatei B.R. la la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru aceeaşi infracţiune
Soluția a rămas definitivă prin decizia penală nr. 3871 din 2 noiembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, ca urmare a respingerii recursului.
Pentru a pronunţa soluţia de achitare instanțele au reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă că inculpata, cu ocazia discuțiilor purtate cu denunțătorul, nu a susținut niciodată că ar avea influență asupra unor persoane care dețin funcții publice și că aceasta nu a intrat în posesia sumelor de bani pe care martorul-denunţător le-a remis prin intermediul avocatei B.R.

Trimiterea în judecată şi, ca urmare, soluţia de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, întrucât, în cursul urmăririi penale acuzaţiile de trafic de influență au avut ca fundament declarațiile coinculpatei B.R., susținute de depozițiile denunțătorului și a şapte martori. Din interpretarea şi aprecierea acestor mijloace de probă procurorul a ajuns la concluzia că inculpata, primind prin intermediul coinculpatei diferite sume de bani și obiecte de la denunțător, l-a asigurat, în mai multe rânduri și în prezența unei terțe persoane, că „problema sa se va rezolva”, spunându-i totodată „să nu-şi facă probleme”. O atare apreciere a fost realizată şi de instanţa de fond care, în primul ciclu procesual, a dispus condamnarea inculpatei D.E.

3. Prin hotărâre rămasă definitivă la 24 martie 2010 a fost achitat 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 210/P/2003 din 19 decembrie 2003, a dispus trimiterea în judecată a inculpatei C.A. (preşedinte de tribunal) pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin.(1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, distrugere de înscrisuri în formă continuată, prevăzută de art. 242 C.pen., participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.(2) raportat la art. 289 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi uz de fals, prevăzută de art. 291 C.pen. și art. 17 lit.c) din Legea nr. 78/2000.
Inculpata a fost arestată preventiv în cursul urmăririi penale, în perioada 5.06.2003-12.06.2003.
S-a reţinut în fapt că, în perioada 1999 - 5 iunie 2003, inculpata C.A., în calitatea de preşedinte de tribunal, fiind delegată de către ministrul justiţiei să-l reprezinte în organizarea licitaţiei, iar ulterior în urmărirea şi decontarea lucrărilor de reparații capitale efectuate la complexul Sovata, a pretins şi primit de la denunțător (având calitatea de director general al societății care câştigase licitaţia publică) bunuri, materiale de construcţie şi sume de bani, în valoare totală de 73.948 lei. De asemenea, s-a reţinut că, în aceeaşi calitate, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluții infracţionale, a sustras documente, lucrări, acte (unele cu caracter secret) din dosarele instanţei, pe care le-a transportat la domiciliu, precum și că a dispus întocmirea retroactivă a unor încheieri date în materia executării silite, pe care le-a înregistrat în statistică, împrejurare care a condus în mod nereal la o creștere a activității instanței.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin sentinţa penală nr. 360 din 13 iunie 2005, a dispus achitarea inculpatei, în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., pentru infracţiunea de uz de fals, iar în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru restul infracțiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei, cu consecinţa ridicării sechestrului asigurător.
Completul de 9 judecători din cadrul instanței supreme, prin decizia penală nr. 122 din 27 martie 2006, a admis recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie și a casat, în parte, hotărârea atacată, dispunând trimiterea spre rejudecare a cauzei sub aspectul infracțiunilor de luare de mită și distrugere de înscrisuri, ambele în formă continuată.
În rejudecare, Secţia Penală a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, prin sentinţa nr. 651 din 30 octombrie 2007, a dispus restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmăririi penale, hotărâre ce a fost casată prin decizia penală nr. 289 din 5 mai 2008 pronunțată de Completul de 9 judecători, cu consecința trimiterii cauzei la instanța de fond pentru continuarea judecății.
Prin sentinţa nr. 1380 din 15 iulie 2009, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus, în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., achitarea inculpatei pentru infracțiunile de luare de mită și distrugere de înscrisuri, ambele în formă continuată.
Soluţia a rămas definitivă prin decizia penală nr. 241 din 24 martie 2010 pronunţată de Completul de 9 judecători, prin care a fost admis recursul declarat de procuror și schimbat temeiul achitării, fiind reținute prevederile art. 10 lit.d) C.pr.pen.
La motivarea soluţiei de achitare, instanţa a avut în vedere faptul că, prin dispoziţia de întocmire retroactivă a încheierilor, inculpata nu a urmărit comiterea unei infracțiuni, ci aplicarea unor dispoziții ale legii execuțional civile în materia legalizării și învestirii cu formulă executorie a unor hotărâri judecătorești irevocabile, în condițiile în care luarea unor asemenea măsuri se dispusese prin rezoluția judecătorului și nu prin încheiere, așa cum prevedeau noile dispoziții procesual civile, iar prin simpla înregistrare a acestor acte procedurale în statistica nu s-au produs consecințele juridice cerute de legea penală pentru a se putea reține existența infracțiunii de uz de fals. De asemenea, s-a mai reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă că inculpata nu a intenționat să sustragă acte și documente, aspect dovedit de faptul că la domiciliul acesteia s-au găsit copii după diferite înscrisuri deținute de instanţă şi că remiterea sumelor de bani a avut loc cu titlu de împrumut şi nu pentru a condiționa efectuarea unui act ce intra în sfera atribuțiilor de serviciu a inculpatei.

Trimiterea în judecată şi soluţia de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, întrucât în cursul urmăririi penale au fost administrate suficiente probe care să justifice sesizarea instanţei cu rechizitoriu, pentru fapta de corupție reţinută în sarcina inculpatei. Pentru a susține acuzaţiile, procurorul a avut în vedere declaraţiile denunțătorului, depoziţiile martorilor, procesul-verbal de prindere în flagrant, interceptările în mediul ambiental şi telefonice, probe din coroborarea cărora a rezultat că denunțătorul, director general al societății care câştigase licitaţia publică organizată de inculpată C.A., în calitate de reprezentant al ministrului justiției, i-a remis acesteia, la cere, în mai multe rânduri, bunuri, materiale de construcţie şi sume de bani, întrucât îi sugerase că datorită ei efectua reparații la complexul Sovata.
Aceste aspecte rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti. În ceea ce priveşte martorii propuşi de inculpată, aceştia au relatat numai aspecte pe care le-au perceput indirect, doar din relatările inculpatei.
Cât priveşte înscrisurile găsite la inculpată, o parte dintre acestea aveau caracter strict secret conform art. 2 din Legea nr. 187/2002, fiind interzisă multiplicarea lor şi vizau o cauză care nu fusese repartizată inculpatei.

4. La date de 1 iulie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare a 2 inculpaţi în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 35/P/2003 din data de 17 mai 2005 a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpaţi, printre care inculpaţii O.D. (director al unei societăţi comerciale) şi C.G. (administrator al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunile de complicitate în formă continuată la infracţiunea prevăzută de art. 10 lit.a) din Legea nr. 78/2000, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2481 C.pen. combinat cu art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 şi art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 289 C.pen. combinat cu art. 17 lit.c) si art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, în anul 2000, Administraţia Domeniilor Statului a încheiat cu ofertantul Asociaţia Salariaţilor Sâmbureşti, câştigător al negocierilor purtate pentru privatizarea unei societăți comerciale pe acțiuni, un contract de concesionare având ca obiect o suprafaţă de 1.045 ha teren agricol, contract prin care s-a stabilit o valoare a redevenţei mai mică decât cea care a rezultat din negocierile desfăşurate potrivit caietului de sarcini. Administraţia Domeniilor Statului a mai încheiat, în aceleaşi condiţii de diminuare a redevenţei, şi contractul nr. 52 bis din 18 octombrie 2000, prin care a concesionat, în favoarea unei societăți cu răspundere limitată, un teren în suprafaţă de 57,98 ha, fără a exista o bază legală, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a participat la procesul de privatizare al societății pe acțiuni.
Diminuarea redevenţei a reprezentat un avantaj nelegal de care au beneficiat inculpaţii C.G. și O.D., în calitate de concesionari, primul fiind administrator la societatea privatizată, iar celălalt director al societății cu răspundere limitată .
Prin sentinţa penală nr. 621 din 17 octombrie 2008, Judecătoria sector 2 Bucureşti a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin rechizitoriu şi achitarea celor doi inculpați, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen., pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, iar în temeiul art. 10 lit.a) C.pr.pen., pentru complicitatea la fals intelectual în formă continuată. Faţă de ceilalţi 8 inculpaţi s-a dispus încetarea procesului ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Soluție a rămas definitivă conform deciziei nr. 212 din 2 aprilie 2009 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală (care a admis apelul procurorului numai sub aspectul omisiunii obligării la plata cheltuielilor judiciare) şi a deciziei nr. 1047 din 1 iulie 2010 a Curții de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală (care a admis recursul declarat de procuror numai în raport de alt inculpat faţă de care a dispus încetarea procesului penal).
Instanţele au motivat soluţia de achitare prin neîndeplinirea condiţiilor referitoare la rezultatul periculos specific infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în contextul în care au apreciat că fapta nu a fost comisă cu intenţie, ci din culpă. De asemenea, au avut în vedere şi faptul că potrivit adresei emise de Agenţia Domeniilor Statului rezultă că nu s-a înregistrat nici un prejudiciu ca urmare a activităţii desfăşurate de inculpaţi.

Apreciem că soluţia de achitare nu este imputabilă procurorului, deoarece, din probele administrate în cauză rezultă că diminuarea redevenţei s-a făcut în beneficiul inculpaţilor achitaţi. În acest scop, inculpaţii au încheiat un contract de asociere în participaţiune cu depăşirea mandatului funcţiilor de conducere pe care le exercitau, au făcut demersuri pe lângă inculpatul P.E. (reprezentant al A.D.S.), pentru a obţine recunoaşterea contractului, iar inculpatul C.G. a semnat o înţelegere cu firma concurentă la negocieri, pentru a-şi proteja interesele.
Modalitatea de comitere a faptei evidenţiază împrejurarea că inculpaţii achitaţi „s-au folosit” de ceilalţi coinculpaţi în realizarea propriilor interese, astfel încât, instanţa ar fi trebuit, cel mult, să pună în discuţie schimbarea încadrării juridice cu privire la forma de participaţie a inculpaţilor O.D. şi C.G., din complicitate în instigare.



5. La data de 14 octombrie 2010 a rămas definitivă soluţia de condamnare faţă de 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul nr. 67/P/2005 din 27 februarie 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.S. (preşedinte al Consiliului Judeţean) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 raportat la art. 2481 C.pen. și de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, ca infracțiune în legătură directă cu o infracțiune de corupție, prevăzută de art. 17 lit.d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 cu referire la art. 2481 C.pen. S-a dispus, totodată, scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 lit.a) și b) din Legea nr. 78/2000.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în realizarea aceleiași rezoluții infracţionale, în mod repetat, inculpatul, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ordonator principal de credite, cu ştiinţă, şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în mod defectuos, în sensul că nu a respectat hotărârile consiliului judeţean referitoare la achiziția publică privind privatizarea unei regii autonome locale, a angajat nelegal obligaţii financiare pentru autoritatea publică pe care o reprezenta, fără a lua măsurile necesare pentru garantarea recuperării finanţării asigurate de consiliul judeţean şi a efectuat plăţi cu încălcarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice, asigurând obținerea de foloase necuvenite prestatorului de servicii, ceea ce a avut drept consecinţă producerea unei pagube de 320.000 euro în patrimoniul consiliului județean.
De asemenea, s-a mai reținut că, în aceeaşi calitate, cu rea-credinţă, în perioada 1999 - iunie 2004, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu privind alimentarea, la termenele fixate, a contului bancar deschis de regia autonomă, cu sumele provenite din alocațiile de la bugetul local, ce trebuiau să fie cel puțin echivalente cu impozitul pe profit plătit și cu vărsămintele din profitul net efectuat de regia autonomă, obligație ce-i revenea, în baza legii și a acordului de subîmprumut, consiliului județean, ca prim debitor şi garant, fapt ce a determinat producerea unui prejudiciu în patrimoniul autorității publice locale de 10.429.643,14 lei, reprezentând majorări de întârziere și penalități.
Prin sentinţa penală nr. 696 din 17 decembrie 2009, Judecătoria Sibiu, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea inculpatului pentru ambele infracţiuni reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, respingerea acţiunii civile, cu consecința ridicării măsurii asigurătorii.
Soluţia de achitare a fost menţinută de Tribunalul Sibiu, prin decizia penală nr. 164 din 31 mai 2010, şi a rămas definitivă prin decizia penală nr. 765 din 14 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, instanțe care au respins apelurile și recursurile declarate.
Instanțele de judecată au avut în vedere, la pronunţarea achitării, faptul că inculpatului i-a revenit, ulterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1018 din 9 decembrie 1999, obligaţia de a vira alocațiile de la bugetul local în termen de 5 zile de la data plății impozitului de profit efectuată de regia autonomă, apreciind că anterior publicării actului normativ inculpatul trebuia, în virtutea atribuţiilor de serviciu, doar să prevadă respectivele alocații în buget. Avându-se în vedere prevederile hotărârilor consiliului județean și actele adiționale ale contractului de prestări servicii, s-a reținut că inculpatul nu a angajat nici o cheltuială nelegală și nici nu a încălcat legea în momentul încheierii actelor adiționale.

Trimiterea în judecată nu este imputabilă procurorului de caz, deoarece aceasta se justifică prin prisma probelor administrate în cauză, relevante fiind înscrisurile (raportul de control al Camerei de Conturi, adrese ale Ministerului Finanțelor Publice care a atenționat în mai multe rânduri cu privire la obligațiile de plată pe care le avea Consiliul județean și termenele de executare, hotărârile Consiliului județean, Acordul de împrumut nr. 569/1997), declarațiile a doi martori și explicațiile date de expertul consultant, din coroborarea cărora rezultă că inculpatul și-a exercitat în mod defectuos obligațiile de serviciu, sens în care nu a virat în contul bancar sumele provenite din alocațiile de la bugetul local, fapt ce a determinat producerea unei pagube în patrimoniul Consiliului judeţean constând în penalități de întârziere. Neexecutarea obligației atrăgea penalități de întârziere, chiar dacă termenul pentru virarea alocațiilor de la bugetul local s-a stabilit doar prin Hotărârii Guvernului nr. 1018 din 9 decembrie 1999, întrucât anterior acestui act normativ penalităţile de întârziere se datorau în condițiile dreptului comun aplicabil în materie. Relevantă este și soluția instanței supreme care, în anul 2008, a obligat Consiliul județean la plata penalităților datorate pentru perioada anterioară publicării hotărârii de guvern, autoritate publică căreia îi revenea obligația de a alimenta contul bancar în baza acordului de împrumut. Prin semnarea contractului de prestării servicii și a actelor adiționale în alte condiții decât cele stabilite prin actele normative emise în acest sens, inculpatul a cauzat o pagubă în patrimoniul autorității publice.

6. Prin hotărâre rămasă definitivă la data de 24 noiembrie 2010 a fost achitat 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. b) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la grup organizat.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, prin rechizitoriul 46/P/2004 din 24 septembrie 2004, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, între care şi a inculpatului M.M. pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen. Ceilalţi trei inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru trafic de influenţă şi constituire de grup organizat.
În fapt, s-a reţinut că, în perioada anilor 2002-2003, inculpatul M.M., împreună cu cei trei coinculpaţii s-au constituit într-un grup, la instigarea inculpatului C.M., pentru a efectua curse de transport internaţional de persoane, cu autovehicule aparţinând unei societăţi comerciale, fără ca această firmă să fie înscrisă în Registrul operatorilor de transport şi cu licenţă de transport eliberată în condiţiile legii, firmă care astfel s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.
Prin sentinţa penală nr. 408 din data de 28.10.2008, Tribunalul Vrancea - Secţia Penală a dispus condamnarea inculpatului M.M. la 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării acesteia, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.pen., precum şi a celorlalţi coinculpaţi la pedepse de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Curtea de Apel Galaţi, prin decizia penală nr. 129/A din data de 14.12.2009, a admis apelul şi în baza art. 10 lit. b) C.pr.pen. a dispus achitarea acestuia (cu opinie separată), menţinând condamnare coinculpaţilor cu modificări privind cuantumul pedepsei ori modalitatea de executare.
Soluţia a rămas definitivă prin decizia penală nr. 4194 din data de 24.11.2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală a respins ca nefondat recursul declarat de procuror.
În motivarea soluţiei de achitare instanţa de apel s-a întemeiat pe împrejurarea că, scopul asocierii inculpaţilor era acela de a încălca regimul transportului rutier public, iar transportul de persoane fără licenţă nu era incriminat la acea dată. Cu toate acestea, aşa cum se arată şi în opinia separată, asocierea subzistă ca infracţiune în raport de faptele de evaziune fiscală descrisă în cuprinsul rechizitoriului.

Trimiterea în judecată şi soluţia de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, deoarece, din probele administrate, rezultă că transportul de persoane fără licenţă reprezintă doar mijlocul prin care s-a realizat infracţiunea de evaziune fiscală ca infracţiune în vederea căreia s-a constituit asocierea inculpaţilor. Această opinie a fost împărtăşită şi de instanţa de fond, care l-a condamnat pe inculpatul M.M., precum şi de opinia separată exprimată cu ocazia judecării apelului.

7. La data de 24 iunie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare faţă de 1 inculpat, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Serviciul teritorial Alba Iulia, prin rechizitoriul nr. 75/P/2006 din 16 mai 2008, a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi, între care inculpatul P.A.M. (director general adjunct al unei societăţi comerciale), pentru infracţiunea de obținere pe nedrept de fonduri europene prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că, la data de 27 august 2004, s-a încheiat între A.P.D.R.P., în calitate de Autoritate contractantă şi o anumită societate, în calitate de beneficiar, un contract având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 938.472 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Amenajare sistem de irigaţii, amenajare sală de muls şi achiziţie maşină tehnologică de administrat furaje”. Pe parcursul derulării contractului, inculpații M.M., P.A.M. și L.O.L., în calitate de asociat unic și administrator, director general adjunct, respectiv reprezentant legal al societății beneficiare, au prezentat, alăturat cererii de plată, mai multe facturi emise de alte două societăți prin care se atesta, în mod nereal, că lucrările au fost executate după încheierea contractului deși, în fapt, acestea fuseseră efectuate anterior acestei date, astfel încât au obţinut pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene.
Prin sentinţa penală nr. 157 din 27 octombrie 2009, Judecătoria Sebeş a dispus achitarea inculpatului P.A.M., în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., iar a inculpaţilor M.M. și L.O.I., în baza art. 10 lit.b1) C.pr.pen., cu aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de câte 1.000 lei.
Soluție a rămas definitivă ca urmare a respingerii apelului, prin decizia penală nr. 118/A din 3 mai 2010 a Tribunalului Alba și a recursului, prin decizia penală nr. 492 din 24 iunie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia.
Instanţele judecătoreşti şi-au întemeiat soluţia de achitare, în baza art. 10 lit. d) C.pr.pen., pe faptul că implicarea inculpatului P.A.M. în derularea operațiunilor de obținere a finanțării prin accesarea fondurilor europene nu se circumscrie laturii obiective a infracțiunii reținute în sarcina sa, întrucât activitatea acestuia nu s-a materializat în acte de folosire sau prezentare de documente false, cu atât mai mult cu cât, la data semnării contractului de finanțare, precum și la cea a depunerii documentației necesare obținerii fondurilor europene, nu era angajat sau reprezentant al societății beneficiare.

Raportat la materialul probator administrat în cauză, considerăm ca neimputabilă procurorului trimiterea în judecată, întrucât activităţile inculpatului P.A.M., se circumscriu participației penale sub forma complicității la infracțiunea de obținere pe nedrept de fonduri europene, având în vedere că avea funcţii de conducere în ambele firme implicate în derularea contractelor şi a întocmit documentaţia care a stat la baza atribuirii contractului.

8. Prin hotărâre rămasă definitivă la data de 20 martie 2010 a fost achitat 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru obţinere pe nedrept de fonduri europene.

Serviciul teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 34/P/2007 din 21 aprilie 2008, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.D. (administrator al unor societăţi comerciale) pentru infracţiunea de obţinere pe nedrept de fonduri europene prevăzută de art. 181 alin.(1) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul, în calitate de administrator a două societăți comerciale, după ce a semnat, la data de 29 aprilie 2004, un contract de asistenţă financiară nerambursabilă și acte adiţionale pentru una dintre firmele pe care le administra, a prezentat documente inexacte pentru a justifica suma de 119.959 lei (echivalentul a 34.000 euro), ce reprezenta contravaloarea utilajelor achiziţionate, prin intermediul unei persoane juridice, de la cealaltă societate administrată tot de către acesta.
Judecătoria Braşov, prin sentinţa penală nr. 562 din 7 aprilie 2009, a dispus în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., achitarea inculpatului pentru infracţiunea reținută în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței.
Prin decizia penală nr. 361 din 24 noiembrie 2009, Tribunalul Braşov, admițând apelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Curtea de Apel Braşov, prin decizia penală nr. 221 din 20 martie 2010, a admis recursul, a casat hotărârea atacată și a menţinut soluția de achitare pronunțată de instanța de fond.
La motivarea soluţiei de achitare, instanţa de recurs a avut în vedere faptul că soluția de condamnare pronunțată de tribunal este rezultatul unei greșite aprecieri a probelor, întrucât, aşa cum a arătat şi prima instanţă, documentele inexacte nu au produs efectele juridice cerute de lege pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, proveniența utilajelor fiind dovedită prin certificatele de origine emise de Camera de Comerț și Industrie.

Trimiterea în judecată şi, prin urmare, soluţia de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, întrucât, așa cum rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale (înscrisuri, martori etc.), inculpatul, pentru a ascunde proveniența utilajului achiziţionat, printr-o persoană juridică interpusă, de la o altă societate pe care o administra, a ataşat la cererea de plată o declarație vamală care atesta în mod nereal ca vânzător o altă firmă, împrejurare ce a condus la efectuarea plăților intermediare și finale din fondurile europene.
Relevant este şi faptul că instanța de apel a apreciat că probele administrate dovedesc săvârşirea infracţiunii şi a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa prin rechizitoriu.

9. La data de 8 octombrie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare faţă de 3 inculpaţi, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru luare de mită, respectiv exercitarea fără drept a unei profesii.

Serviciul teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 22/P/2007 din 11 octombrie 2007, a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpaţi, printre care, a inculpaţilor M.C.M. şi G.L. (agenţi de poliţie) pentru câte o infracţiune de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(2) C.pen. raportat la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000 şi Ş.C.C. (avocat) pentru infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii, prevăzută de art. 281 C.pen. cu referire la art. 25 din Legea nr. 255/2004.
În fapt, la data de 14 iulie 2007, inculpaţii M.C.M. şi G.L., agenţi de poliţie, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu constând în supravegherea traficului rutier, au primit de la coinculpatul S.C., pe care l-au depistat conducând autoturismul personal cu viteză peste limita legală, sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără a avea asupra sa acte de identitate, câte 100 lei pentru a nu dispune față de acesta măsurile legale. În sarcina inculpatului Ş.C.P. s-a reţinut că a îndemnat pe inculpatul S.R. să procedeze la mituirea poliţiştilor. Ulterior, la data de 25 iulie 2007, inculpata Ş.C.C. şi-a declinat calitatea de avocat, a depus împuternicire avocaţială şi a asigurat asistenţă inculpatului Ș.C.P., cu ocazia aducerii la cunoştinţă a învinuirii şi a dreptului la apărare de către procurorii anticorupție, semnând și procesul-verbal de învinuire, deși nu îndeplinea condițiile legale privind dobândirea şi exercitarea profesiei de avocat.
Prin sentinţa penală nr. 61 din 21 iulie 2009, Curtea de Apel Braşov a achitat pe cei 3 inculpați, reținând ca temei dispozițiile art. 10 lit.d) C.pr.pen., şi a condamnat pe inculpaţii Ş.C.P şi S.R la câte o pedeapsă de 1 an cu suspendarea executării.
Soluția de achitare a fost menținută în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, prin decizia penală nr. 3516 din 8 octombrie 2010. Cu această ocazie au fost majorate pedepsele aplicate coinculpaţilor Ş.C.P. şi S.R. la 3ani închisoare, respectiv 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acestora.
Instanţele de judecată şi-au fundamentat soluţia de achitare pe faptul că, din probele administrate în cauză, nu rezultă, dincolo de orice dubiu, că inculpații M.C.M. şi G.L. au primit bani pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, procesele-verbale de redare a interceptărilor telefonice nefiind suficiente pentru a dovedi comiterea infracțiunilor de luare de mită. În ceea ce o privește pe inculpata Ş.C.C., s-a apreciat că, în raport de faptul că activitatea acesteia s-a limitat la un singur act material, constând în acordarea asistenței juridice soţului său, inculpatul Ş.C.P., nu s-ar putea reține că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 281 C.pen., întrucât această infracțiune presupune cu necesitate repetarea la anumite intervale de timp a actului de conduită interzis.

Trimiterea în judecată nu este imputabilă procurorului de caz, întrucât pe de o parte, în cazul inculpaţilor M.M.C. şi G.L., cu ocazia pronunţării hotărârii de achitare, instanţa a ignorat unele probe administrate în cauză apreciind că fapta e dovedită numai prin înregistrările convorbirilor telefonice, iar pe de altă parte, în cazul inculpatei Ş.C.L. instanţa a interpretat norma de drept diferit de procuror.
Astfel, referitor la achitarea inculpaţilor M.M.C. şi G.L., conţinutul convorbirilor telefonice se coroborează cu conduita ulterioară a acestor agenţi de poliţie, care i-au permis inculpatului S.R. să plece fără să îi întocmească proces-verbal şi au şters înregistrările surprinse de aparatul radar, preluând în locul acestora imagini din ziua anterioară. În atare situaţie, dacă instanţa aprecia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, trebuia să pună în discuţie eventuala schimbare a încadrării juridice în abuz în serviciu sau favorizarea infractorului, după caz.
Cu privire la achitarea inculpatei S.C.C., se remarcă faptul că instanţa a interpretat norma de incriminare prevăzută de art. 281 C.pen. din perspectiva unei condiţii neprevăzute de lege, considerând că exercitarea fără drept a unei profesii trebuie să se manifeste sub forma unor acte repetate (interpretare care este în dezacord cu practica judiciară). Chiar şi în această situaţie, din înscrisurile aflate la dosar rezultă că inculpata fusese deja trimisă în judecată, în altă cauză, pentru fapte similare.

10. Prin hotărârea rămasă definitivă la data de 8 decembrie 2010 au fost achitaţi 2 inculpaţi, din care 1 inculpat a fost arestat preventiv în cauză, în temeiul art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

Serviciul Teritorial Braşov, prin rechizitoriul nr. 4/P/2005 din 22.07.2005, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului L.V. (primar al municipiului) pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, în stare de libertate, a inculpatului B.L.G. pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, inculpatul L.V., în calitate de primar al municipiului, beneficiind de sprijinul material şi moral al coinculpatului B.L.G., în cursul anului 2005, a pretins în mod necuvenit de la martorul denunţător G.I. suma de 150.000 euro, din care a primit efectiv, la data de 29 iunie 2005, suma de 60.000 euro în scopul de a renunţa în numele Primăriei Săcele la o acţiune civilă având ca obiect anularea unor titluri de proprietate asupra unor terenuri cumpărate de denunţător.
Inculpatul Laţa Vasile a fost arestat preventiv în perioada 29 iunie 2005 - 09 martie 2006 (din care, în cursul urmăririi penale, mai puţin de 29 de zile).
Prin sentinţa penală nr. 609 din data de 25 iulie 2008, Tribunalul Braşov – Secţia penală a dispus achitarea inculpaţilor L.V. şi B.L.G. în baza art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute prin rechizitoriu.
Prin decizia penală nr. 21 din 26.03.2009, Curtea de Apel Braşov a menţinut soluţia de achitare a inculpatului B.L.G., a admis în parte apelul declarat şi a dispus condamnarea inculpatului L.V. la pedeapsa de 4 ani închisoare, iar în temeiul art. 83 Cod penal a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 4979 din 5 octombrie 2004, pedeapsa rezultantă fiind de 6 ani închisoare.
Prin decizia penală nr. 4415 din 8.12.2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală a admis recursul şi a casat hotărârea instanţei de apel cu menţinerea în totalitate a sentinţei instanţei de fond. Instanţele au motivat hotărârile de achitare prin aceea că din probele administrate nu rezultă cu certitudine cu ce titlu au fost primiţi banii de inculpatul L.V., iar în ce priveşte pe inculpatul B.L.G, s-a considerat că nu rezultă că acesta ar fi cunoscut despre pretinderea sumei de bani de către coinculpat şi nici că ar fi intervenit în vreun fel pentru a-l determina pe denunţător să dea bani acestuia.

Apreciem că trimiterea în judecată şi, prin urmare, soluţia de achitare nu este imputabilă procurorului. Din declaraţiile martorilor audiaţi, precum şi din notele de transcriere a unor convorbiri înregistrate rezultă pretinderea sumei necuvenite, precum şi scopul în care s-a făcut acest demers. Aceste susţineri sunt confirmate de demersurile inculpatului L.V. de a-l determina pe G.I. să-i remită suma pretinsă (prin iniţierea unei acţiuni civile, notificarea procesului în Cartea Funciară, interesul declarat pentru găsirea unor cumpărători, eliberarea unei adeverinţe prin care se angaja, în numele primăriei, că nu va mai iniţia nici un proces cu privire la terenurile aparţinând lui G.I.). Demersurile inculpatului L.V. au fost sprijinite de coinculpatul B.L.G., prin intermediul căruia s-a iniţiat un proces civil de anulare a titlului de proprietate pentru unul dintre terenurile aparţinând lui G.I.. Potrivit notelor de redare, inculpatul B.L.G. cunoştea intenţiile inculpatului L.V. şi a acceptat să îl ajute. De altfel, inculpatul L.V. a şi fost condamnat de către instanţa de apel, care l-a considerat vinovat de comiterea infracţiunii deduse judecăţii.

11. La data de 7 iunie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare faţă de 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată.

Serviciul teritorial Constanţa, prin rechizitoriul nr. 40/P/2006 din 27 iulie 2006, a dispus trimiterea in judecată a inculpatului D.A.V. (subcomisar, având funcţia de contabil-şef în cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Navală) pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin.(2) C.pen., fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen. şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C.pen.
S-a reţinut că inculpatul, subcomisar, având funcția de contabil-şef în cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Navală, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv, aceea de a-și asigura avantaje patrimoniale, a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, sens în care a determinat-o pe martora D.N. (casieră), în lipsa unor documente justificative, să-i elibereze din casierie suma de 4.550 lei şi a procedat la modificarea, prin adăugare, a sumei ce i se cuvenea cu titlu de hrană pentru luna mai 2005, sume pe care le-a folosit în interes personal, cauzând astfel în patrimoniul instituţiei un prejudiciu în cuantum de 8.325 lei, pagubă ce a fost recuperată integral, prin restituire. De asemenea, inculpatul a determinat-o pe martora D.N. să nu înregistreze în registrul de casă o dispoziţie de plată pe care a întocmit-o în fals, şi-a completat cu date nereale o adeverinţa de salariu şi a falsificat, prin adăugire, statul de plată pentru luna mai 2005, modificând suma ce i se cuvenea cu titlu de normă de hrană, înscrisuri pe care le-a folosit pentru a garanta un credit obţinut de soţia sa de la o unitate bancară.
Prin sentinţa penală nr. 490 din 23 aprilie 2007, Judecătoria Tulcea a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru infracțiunile de fals intelectual şi uz de fals, după ce în prealabil schimbase încadrarea juridică a faptelor (prin înlăturare prevederilor art. 41 alin.2 C.pen.) și achitarea aceluiași inculpat, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen., pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin încheierea nr. 5130 din 30 octombrie 2007, a dispus strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Călăraşi.
Prin decizia penală nr. 38/A din 19 februarie 2008, Tribunalul Călăraşi a admis apelul şi a dispus achitarea inculpatului, în baza art. 10 lit.b1 C.pr.pen., pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, cu aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei.
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, prin decizia penală nr. 169/R din 29 ianuarie 2010, a admis recursul Direcției Naționale Anticorupție şi a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor Tribunalului Călăraşi.
În rejudecare, prin decizia penală nr. 65/A din 31 martie 2010, Tribunalul Călăraşi, a admis apelurile, a desființat în parte hotărârea atacată şi, pe cale de consecinţă, a achitat pe inculpat, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen., pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals în formă continuată.
Soluția de achitare a rămas definitivă prin decizia penală nr. 890 din 7 iunie 2010 a Curții de Apel Bucureşti, Secţia I penală, fiind respins recursul.
Pentru a pronunța soluția de achitare instanţele au avut în vedere faptul că, din probele administrate, rezultă că exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu nu s-a realizat cu forma de vinovăție cerută de lege pentru a se putea reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar cu privire la infracțiunea de fals intelectual, s-a constatat că dispoziţia de plată întocmită de inculpat nu a produs consecințele juridice prevăzute de norma de incriminare, întrucât nu a emanat de la organul competent. S-a mai reţinut că, adeverinţa de salariu nu conținea date fictive, fiind înscrise drepturile de care beneficiase inculpatul și deci acest înscris nu era apt să producă consecințele juridice cerute de legea penală, iar într-un final, ţinând-se seama că nu au existat acte false, s-a apreciat că nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals.

Apreciem că trimiterea în judecată este neimputabilă procurorului de caz pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, deoarece, din probele administrate, rezultă că inculpatul a întocmit adeverinţele în cuprinsul cărora a inserat date nereale (adeverinţe cu date diferite, referitoare la acelaşi aspect), a falsificat statul de plată pe luna mai 2005, majorând sumele care i se cuveneau şi a întocmit o dispoziţie de plată pentru încasarea unor drepturi necuvenite.Toate aceste documente au fost puse în circuit şi folosite, ceea ce a determinat condamnarea inculpatului pentru art. 289 alin.1 C.pen. de către instanţa de fond. Cu toate acestea, instanţa de apel a achitat inculpatul, motivând că înscrisurile nu aveau aptitudinea de a produce efecte juridice, condiţie care ănsă nu este cerută de norma de incriminare.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, apreciem că, trimiterea în judecată este criticabilă întrucât, nu au fost administrate toate probele pentru stabilirea corectă a stării de fapt şi a încadrării juridice, neexistând probe certe care să facă dovada eliberării din casierie a sumei de 4.500 lei şi a folosirii acestei sume, cu excepţia declaraţiilor date de denunțătoare care se afla în relații de serviciu tensionate cu inculpatul (acesta o cercetase administrativ și o sancționase pentru modul în care își îndeplinise atribuțiile de serviciu, pentru ca în ziua imediat următoare luării acestei măsurii, să fie depus denunțul). În aceste condiţii trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu nu a fost suficient fundamentată.

12. Prin hotărârea rămasă definitivă la data de 10 iunie 2010 a fost achitat 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Serviciul teritorial Constanţa, prin rechizitoriul nr. 25/P/2006 din 30 mai 2007, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.L. (director general al unei societăţi comerciale şi preşedinte al Consiliului de Administraţie) pentru infracţiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin.(1), (3) şi (5) C.pen.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul, în calitate de director general al unei societăți comerciale pe acțiuni şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, a indus şi menţinut în eroare pe reprezentantul unei alte societăți, cu prilejul încheierii şi derulării unei convenţii (promisiune de vânzare), sens în care a promis că-i va vinde acțiunile deținute la un hotel, însă, în realitate, a desfășurat diferite activități ce au condus, în final, la înstrăinarea mai multor active ale societăţii (printre care şi cel vizat) către alte firme comerciale, în care era interesat, fie direct, fie prin soţia sa, cu scopul de obţine pentru sine un folos material injust, producând totodată în patrimoniul părţii vătămate un prejudiciu în valoare de 1.355.381 euro, pagubă ce a fost recuperată ulterior formulării plângerii penale, prin încheierea unui acord între părţi, la data de 4 octombrie 2005.
Prin sentinţa penală nr. 424 din 22 octombrie 2008, Tribunalul Constanţa a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen..
Soluția a rămas definitivă prin respingerea apelului, de către Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală prin decizia penală nr. 82/P din 7 octombrie 2009, și respingerea recursului, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin decizia penală nr. 2279 din 10 iunie 2010.
Instanţele de judecată, motivând soluţia de achitare, au reţinut că activitățile realizate de inculpat nu se circumscriu infracțiunii de înșelăciune, întrucât cu ocazia încheierii promisiunii de vânzare și ulterior acestui moment, nu au fost exercitate acțiuni de inducere sau menținere în eroare, convenția intervenită între părții nefiind constitutivă de drepturi și nu presupunea o executare în timp, ci doar reprezenta o posibilă modalitate de stingere a unei creanțe, iar în caz de neexecutare a obligației de vânzare, beneficiarul cumpărător avea deschisă calea de a se adresa instanței comerciale pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare.

Urmare analizării argumentelor care au fundamentat soluția de achitare dispusă, respectiv menținută de instanțele de judecată, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, apreciem că trimiterea în judecată este imputabilă procurorului.
Activitatea desfășurată de inculpat nu îmbracă forma inducerii sau menținerii în eroare, întrucât, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, partea vătămată a dobândit dreptul de creanță asupra societății reprezentate de inculpat printr-un contract de cesiune încheiat cu o terță persoană, iar prin promisiunea de vânzare intervenită între reprezentanții celor două societăți s-a urmărit stingerea acestei creanțe, pentru a se evita executarea bunurilor aflate în patrimoniul societății debitoare. Neexecutarea obligației asumate de inculpat prin antecontract, permitea beneficiarului cumpărător să ceară instanței obligarea promitentului să încheie contractul, demers ce a și fost întreprins, dar care nu s-a finalizat întrucât acțiunea a fost suspendată, ulterior constatându-se perimarea, fapt determinat chiar de conduita părții vătămate care a lipsit la judecată, litigiul fiind stins apoi pe cale amiabilă. De asemenea, în virtutea dreptului de creanță, s-ar fi putut opta pentru recuperarea sumelor de bani plătiți pentru preluarea datoriei societății debitoare și la executarea silită a patrimoniului acesteia.

13. La data de 21 ianuarie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare a 2 inculpaţi, în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru infracţiunea de exercitare a funcției și a însărcinărilor cu nesocotirea incompatibilităților.

Serviciul teritorial Iaşi, prin rechizitoriul nr. 65/P/2003 din 26 februarie 2004, a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpaţi, între care, a inculpaţilor T.D. (administrator al unei societăţi de consultanţă) pentru infracţiunile de exercitare a funcției și a însărcinărilor cu nesocotirea incompatibilităților, prevăzută de art. 271 alin.(3) din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000, de folosire cu rea-credință a resurselor financiare ale societății, contrar intereselor acesteia și în scopul obținerii de foloase necuvenite, prevăzută de art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000, complicitate la folosirea cu rea-credință a resurselor financiare ale societății, contrar intereselor acesteia și în scopul obținerii de foloase necuvenite, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/1990 cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) şi art. 18 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în vederea obținerii de foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în vederea obținerii de foloase necuvenite, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și B.G (administrator al unei societăţi de consultanţă) pentru infracţiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000, două infracțiuni de complicitate la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în vederea obținerii de foloase necuvenite, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000, două infracțiuni de complicitate la folosirea cu rea-credință a resurselor financiare ale societății, contrar intereselor acesteia și în scopul obținerii de foloase necuvenite, prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/1990, cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 9 octombrie 2002, inculpatul T.D. și coinculpatul H.M au înfiinţat o societate de consultanță, în care dețineau și funcția administratori. Ulterior, în cursul anului 2003, inculpaţii H.M. (director general al fabricii de bere N.H.B.), T.D.(director al fabricii de bere A.O.) şi B.G., toţi în calitate de membrii în consiliul de administraţie al fabricii de bere N.B.H., au conceput un sistem, care le-a permis să obţină venituri suplimentare, prin eludarea dispoziţiilor legale referitoare la incompatibilităţi, prevăzute de Legea nr. 31/1990 şi Legea nr. 161/2003, activitatea acestora repercutându-se asupra patrimoniului celor două fabrici de bere.
Astfel, după desemnarea inculpatului H.M. în funcţia de director general al fabricii de bere N.B.H., acesta împreună cu inculpatul T.D., încălcând dispozițiile legale referitoare la incompatibilităţi, au încheiat pentru societățile de bere pe care le coordonau, câte un contract pentru prestarea de servicii de consultanţă şi asistenţă în domeniul afacerilor şi managementului, cu firma de consultanță ai căror administratorii erau, în scopul de a obţine venituri suplimentare, care să se adauge la salariile pe care le primeau. De asemenea, inculpaţii H.M. și B.G., în calitate de reprezentanți ai fabricii de bere N.B.H., au emis facturi fiscale în valoare de aproximativ 60.000 lei cu TVA, deşi nu fusese executată nici o prestaţie de către societatea de consultanță, iar inculpatul T.D., director general al fabricii de bere A.O., a achitat suma 34.300 lei pentru serviciile de consultanță, în baza a 5 facturi fiscale. La activitatea infracţională a participat şi coinculpatul R.G.A. care a conceput şi redactat pe calculator o adresă antedatată, pe care a înscris-o prin răzuire în registrul de corespondenţă al societăţii, înscris folosit în faţa organelor de urmărire penală pentru a se obţine scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului H.M.
Atât inculpatul T.D., cât și inculpatul H.M au ridicat de la casieria societății de consultanță, cu titlu de avans dividende, sumele de 22.610 lei, respectiv 34.300 lei, ce reprezintă o cotă parte din sumele achitate de fabricile de bere A.O și N.B.H. pentru serviciile de asistență și consultanță. Ulterior, realizând faptul că aceste operaţiuni contabile încălcau prevederile Legii nr. 82/1991 şi ale Legii nr. 31/1990, cei doi, consultându-se cu inculpata B.G., au decis să storneze plăţile de avansuri de dividende şi au înregistrat operaţiunile de plată în contul ”debitori diverşi”.
Prin sentinţa penală nr. 5124 din 11 noiembrie 2005, Judecătoria Iaşi a dispus achitarea inculpatei B.G., în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., pentru două infracțiuni prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și două infracțiuni prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 (art. 266 în vechea reglementare), cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 10 lit.a) C.pr.pen., pentru  infracţiunea prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000. Prin aceeaşi hotărâre a fost condamnat inculpatului T.D. la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și achitarea aceluiași inculpat în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 (art. 266 în vechea reglementare), cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 și art. 271 alin.(3) din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 și în baza prevederilor art. 10 lit.a) C.pr.pen. pentru  infracţiunea prevăzută de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000. Coinculpaţii H.M. şi RGS au fost de asemenea condamnaţi la pedepse de 1 an închisoare, respectiv 3 luni închisoare, cu suspendarea executării.
Tribunalul Iaşi, prin decizia penală nr. 191 din 9 aprilie 2009, a admis apelul formulat de către inculpatul T.D. pe care l-a extins și față de inculpata B.G., a desființat în parte hotărârea atacată și, rejudecând, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului T.D. din infracțiunile prevăzute de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000, de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000, de art. 26 C.pen. raportat la art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/1990, cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 și de art. 271 alin.(3) din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prevăzute de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și de art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 (art. 266 în vechea reglementare), cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.; și a celor reținute în sarcina inculpatei B.G. din două infracţiuni prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 și două infracțiuni prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/1990 în infracțiunile prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și de art. 26 C.pen. raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 (art. 266 în vechea reglementare), cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen.
Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus achitarea inculpatului T.D., în baza prevederilor art. 10 lit.d) C.pr.pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen., menținându-se soluțiile de achitare pronunțate de instanța de fond față de inculpat pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 (art. 266 în vechea reglementare), cu referire la art. 17 lit.h) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C.pen. și de art. 323 C.pen. raportat la art. 17 lit.b) şi art. 18 alin.(5) din Legea nr. 78/2000, precum și față de inculpata B.G. S-a menţinut şi soluţia de condamnare a inculpatului R.G.A. şi a fost redusă pedeapsa aplicată înculpatului H.M la 3 luni închisoare cu suspendarea executării.
Curtea de Apel Iaşi, prin decizia penala nr. 37 din 21 ianuarie 2010, a respins ca nefondat recursul formulat de Direcția Națională Anticorupție.
Instanţele de judecată au fundamentat soluția de achitare pe împrejurarea că, la momentul efectuării operațiunilor financiare, nu erau încă în vigoare prevederile legale care stabileau anumite incompatibilități pentru persoanele ce dețineau funcția de director general în cadrul unei societăți comerciale, instituirea interdicției fiind reglementată la o dată ulterioară celei la care au acționat cei doi inculpați. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 323 C.pen., s-a reținut că din materialul probator administrat nu a rezultat că între cei doi inculpați și inculpatul H.M. a avut loc o acțiune de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, activitatea acestora nefiind supusă unei discipline interne, unor reguli privind ierarhia și rolurile membrilor în realizarea unor planuri infracționale, iar cu privire la infracțiunea incriminată prin legea societăților comerciale, s-a constatat că nu sunt conturate două din condițiile de existență ale laturii obiective, respectiv acțiunea să se fi realizat cu rea-credinţă şi să aibă ca rezultat producerea unei pagube sau a unui dezavantaj patrimonial celor două fabrici de bere.

Trimiterea în judecată a inculpaţilor şi, prin urmare, soluţia de achitare nu sunt imputabile procurorului de caz, întrucât acuzațiile de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni de corupţie și de folosire cu rea-credință a resurselor financiare ale societății, contrar intereselor acesteia și în scopul obținerii de foloase necuvenite, s-au întemeiat pe probatoriul administrat în cauză (evidențe contabile, procesul-verbal încheiat D.G.F.P.J., contractele de consultanță semnate din partea societăților beneficiare de alte persoane decât inculpații, facturi fiscale, clauzele contractuale referitoare la confidențialitate, etc.) care a scos în evidență conceperea unui plan între inculpaţii T.D. și H.M. pentru a obţine beneficii financiare, cooptarea inculpatei B.G. în vederea participării la punerea în executare a acestuia, repartizarea sarcinilor cu consecința materializării în diferite acțiuni și activități, derulate pentru a se realiza scopul urmărit, aspecte care demonstrează că s-a acționat cu rea-credinţă, în final, producându-se şi un dezavantaj patrimonial celor două societăți de bere.
Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit.a) din Legea nr. 78/2000, se constată totodată că, deși incompatibilitatea constând în interzicerea creditării de către societate a directorilor acesteia, prin intermediul unor operațiuni (precum acordarea unor avantaje financiare cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceștia de operațiuni de prestări servicii) nu era reglementată la data încheierii contractelor de consultanță (17-18 martie 2003), fiind introdusă prin Legea nr. 161/2003 care a intrat în vigoare la data de 23 aprilie 2003, după această dată inculpaților le era interzis să mai acorde consultanță celor două societăți de bere, aceștia neputând invoca executarea unui contract valabil încheiat sub vechea lege, întrucât în urma modificărilor intervenite, activităţile lor intrau în sfera ilicitului penal, împrejurare care impunea rezilierea contractului. De altfel, inculpatul T.D. a şi fost condamnat de instanţa de fond pentru această infracţiune.

14. Prin hotărâre rămasă definitivă la data de 14 decembrie 2010 a fost achitat 1 inculpat, arestat preventiv, pe temeiul art. 10 lit. a C.pr.pen. pentru luare de mită

Serviciul Teritorial Oradea, prin rechizitoriul nr. 5/P/2007 din 09 februarie 2007, a dispus trimiterea în judecata, a 2 inculpaţi, din care, S.G.C. în stare de arest preventiv (lichidator judiciar), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C.pen. raportat la art. 1 lit.a) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi G.N., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C.pen. raportat la art. 254 alin.(1) C.pen. cu referire la art. 1 lit.a) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul S.G.C. a fost arestat preventiv în perioada 27 ianuarie 2007-6 aprilie 2007 (din care, 19 zile în cursul urmăririi penale).
S-a reţinut în fapt că, în calitate de lichidator judiciar desemnat pentru dizolvarea unei societăţi comerciale, inculpatul S.G.C. a pretins în cursul lunii decembrie 2006, suma de 40.000 lei de la denunţătoarea P.F. pentru a vinde acesteia active aparţinând persoanei juridice, iar în ziua de 26 ianuarie 2007 a primit suma de 45.000 lei de la denunţătoare, prin intermediul inculpatului G.N. Totodată, inculpatul S.G.C. a pretins cu titlu de mită, la sfârşitul lunii decembrie 2006, suma de 20.000 lei, de la coinculpatul G.N., pentru a vinde şi acestuia active aparţinând SC Horticola SA Biharia.
Prin sentinţa penală nr. 109/P/2009 din data de 16.04.2009, Tribunalul Bihor a dispus achitarea inculpatului S.G.C. pentru săvârşirea celor două infracţiuni de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1) C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 10 lit. a) C.pr.pen. Coinculpatul G.N. a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru complicitate la dare de mită, prin schimbarea încadrării juridice.
Soluţia a rămas definitivă prin respingerea apelului, conform deciziei penală nr. 105/A din 17 decembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Oradea şi respingerea recursului (cu opinie separată), conform deciziei nr. 4158 din 14 decembrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.
Instanţele au motivat achitarea considerând că la dosar nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul ar fi pretins/primit bani sau alte foloase direct, sau indirect, pentru a facilita denunţătorului obţinerea, la un preţ avantajos a activelor unei societăţi comerciale (existând declaraţii ale unor persoane care nu au perceput direct şi nemijlocit evenimentele), că întregul demers judiciar de a scoate la licitaţie aceste active se circumscrie activităţii specifice acestui domeniu, astfel încât nu dovedeşte o conduită culpabilă, iar din declaraţiile denunţătorului nu rezultă că inculpatul S.G.C. ar fi săvârşit infracţiunea de luare de mită. Totodată, s-a considerat că nu a fost respectată procedura pentru flagrant, în sensul că, nu s-a dispus amprentarea pungii şi a bancnotelor şi nici identificarea urmelor de altă natură. Soluţia instanţei supreme a fost luată cu o opinie separată ce motiva existenţa infracţiunii şi a vinovăţiei penale a inculpatului S.G.C.

Apreciem că soluţia de achitare este neimputabilă procurorului de caz, pentru că probele administrate în faza de urmărire penală erau suficiente pentru a fundamenta trimiterea în judecată. Astfel, potrivit declaraţiilor a doi martori, inculpatul S.G.C. a amânat în mod repetat organizarea licitaţiei, sub diferite pretexte, iar în acea perioadă, cu ocazia discuţiei avute cu martorul P.I., fiind întrebat dacă se încheie afacerea, inculpatul a răspuns „400 într-o parte şi 200 în altă parte”, cifre corespunzătoare sumelor pretinse, aspect confirmat şi de coinculpatul G.N. Cu ocazia confruntării dintre coinculpaţi, inculpatul S.G.C. a recunoscut implicit că a surprins momentul în care punga cu bani i-a fost pusă pe birou. Aceste împrejurări au stat la baza motivării opiniei separate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

15. La data de 10 septembrie 2010 a rămas definitivă soluţia de achitare faţă de 1 inculpat în temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. pentru obținere pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Serviciul teritorial Târgu Mureş, prin rechizitoriul nr. 17/P/2007 din 30 ianuarie 2008, a dispus trimiterea în judecată a 2 inculpaţi, respectiv, B.L.Z. (responsabil tehnic de proiect) pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi A.A. (reprezentant legal al unei societăţi comerciale) pentru infracţiunea de obținere pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, prevăzută de art. 181 alin.(1) și (3) din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reținut că la data de 29 august 2005, s-a încheiat între Agenția SAPARD, în calitate de Autoritate contractantă şi o anumită societate, în calitate de beneficiar, un contract, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 351.640 lei pentru realizarea proiectului intitulat „Modernizarea sistemului de colectare, depozitare, procesare și a marketingului fructelor de pădure”. Administratorul societății beneficiare a desemnat pe inculpata A.A. să îndeplinească toate atribuțiile ce decurg din realizarea proiectului. Astfel, în vederea derulării contractului, inculpata A.A., în calitate reprezentant legal al societății beneficiare, a prezentat Agenției SAPARD, în mai multe rânduri și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, documente și declarații false, obținând pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene.
Totodată, s-a mai reţinut că inculpatul B.L.Z., în calitate de responsabil tehnic al proiectului, la solicitarea coinculpatei A.A., în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fără a avea vreun mandat sau raporturi de muncă cu societatea comercială de la care au fost achiziționate o parte din utilaje, a completat, în fals, în numele administratorului acestei firmei, un număr de 4 împuterniciri pentru vămuire, nedatate, prin care s-a împuternicit să reprezinte respectiva societate la Biroul Vamal, acte pe care le-a prezentat la datele de 14 mai 2005, 4 iulie 2005 şi 21 septembrie 2005 comisarilor vamali.
Judecătoria Miercurea Ciuc, prin sentinţa penală nr. 315 din 28 aprilie 2009 a dispus achitarea celor doi inculpați, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d) C.pr.pen. pentru infracţiunile reţinute în sarcina acestora prin actul de inculpare.
Prin decizia penală nr. 123 din 18 decembrie 2009, Tribunalul Harghita a admis apelul părţii responsabile civilmente, a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului B.L.Z., sens în care a înlăturat dispozițiile art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000, iar în baza art. 10 lit.d) C.pr.pen., a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată incriminată în Codul penal.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin decizia penală nr. 197/R din 6 mai 2010, a admis recursurile procurorului şi ale parții civile, a casat hotărârile atacate şi a fixat termen pentru rejudecare în recurs pentru ca, în final, prin decizia penală nr. 369/R din 10 septembrie 2010, să dispună achitarea inculpatului B.L.Z., în condițiile art. 10 lit.d) C.pr.pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C.pen. raportat la art. 17 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 78/2000 şi condamnarea inculpatei A.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
La pronunţarea soluţiei de achitare, instanţele au avut în vedere faptul că prin activitatea desfășurată inculpatul nu a influențat în nici un mod obţinerea fondurilor europene, împrejurare în care nu se poate reține că ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privat