Prima Conferinţă şi Adunare Generală a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA)
Beijing 22-26 octombrie 2006
În urma semnării, la Mérida, Mexic, în decembrie 2003, a Convenţiei ONU împotriva Corupţiei, s-a propus crearea unei asociaţii internaţionale a autorităţilor anticorupţie, asociaţie care să reunească organismele cu competenţe în prevenirea sau reprimarea corupţiei stabilite în fiecare dintre ţările semnatare în conformitate cu art. 6 sau, respectiv, art. 36 din Convenţia ONU.
Prima Conferinţă şi Adunare Generală a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie a avut loc în perioada 22-26 octombrie 2006, la Beijing, la iniţiativa Procuraturii Supreme a R.P. China. Au participat reprezentanţi ai autorităţilor anticorupţie din 137 state, de asemenea au fost reprezentate 12 organizaţii internaţionale.
Delegaţia României a fost compusă din reprezentanţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de criminalitate Organizată şi Terorism, ai Ministerului Justiţiei – Direcţia pentru Relaţia cu Ministerul Public şi de Prevenire a Criminalităţii şi a Corupţiei, precum şi ai Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Cu ocazia acestei conferinţe a fost adoptat statutul Asociaţiei şi a fost numit Comitetul său Executiv. Doamna procuror general Laura Codruţa Kövesi a fost numită ca membru în cadrul Comitetului Executiv al IAACA.
Conform dispoziţiilor statutare, obiectivele IAACA sunt următoarele:
- promovarea implementării Convenţiei ONU împotriva Corupţiei
- sprijinirea la nivel internaţional a autorităţilor anticorupţie şi, în acest scop:
- promovarea cooperării internaţionale în strângerea şi prezentarea probelor; în depistarea, sechestrul şi confiscarea produselor infracţiunilor de corupţie; în urmărirea infractorilor fugiţi
- promovarea operativităţii şi eficienţei în acest tip de cooperare internaţională
- promovarea măsurilor necesare pentru prevenirea corupţiei atât în sectorul public cât şi în cel privat
- promovarea relaţiei şi coordonării la nivel internaţional între autorităţile anticorupţie
- facilitarea schimbului şi diseminării expertizei şi experienţei între autorităţi
- promovarea examinării comparative a dreptului penal şi procedural penal şi a bunelor practici şi sprijinirea autorităţilor anticorupţie angajate în procese de reformă
- promovarea examinării comparative a măsurilor preventive
- cooperarea cu organizaţiile internaţionale şi juridice care urmăresc îndeplinirea acestor obiective
În cadrul lucrărilor conferinţei au fost organizate o sesiune inaugurală având ca obiect analiza stadiului ratificărilor şi a implementării Convenţiei de la Mérida şi 3 sesiuni plenare în care vorbitorii au fost invitaţi să prezinte realizările, dificultăţile şi provocările la nivel naţional şi internaţional în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei în general şi în implementarea Convenţiei de la Mérida în special. Sesiunile plenare au urmărit capitolele II-VI ale Convenţiei, respectiv: prevenirea; incriminarea, investigarea şi represiunea; cooperarea internaţională; recuperarea bunurilor; asistenţa tehnică. Zilele următoare au fost destinate atelierelor de lucru care au permis dezbaterea pe larg a temelor introduse în sesiunile plenare.
Domnul procuror şef Daniel Marius Morar a susţinut o prezentare având ca obiect trăsăturile, rolul şi realizările Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca autoritate specializată anticorupţie din România, precum şi cooperarea sa cu alte instituţii cu competenţe în lupta împotriva corupţiei.
Conferinţa s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii Comune a reprezentanţilor autorităţilor anticorupţie şi a altor entităţi guvernamentale ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Mérida, participanţi la conferinţă. Declaraţia încurajează autorităţile anticorupţie să-şi dezvolte cooperarea operativă, întemeindu-se pe prevederile Convenţiei şi îndeamnă totodată Statele Părţi la Convenţie să îşi intensifice eforturile în implementarea dispoziţiilor esenţiale ale Convenţiei, accentul principal punându-se pe dispoziţiile referitoare la:
- instituirea de autorităţi anticorupţie;
- adoptarea unor metode ştiinţifice de măsurare a corupţiei;
- cooperarea juridică internaţională în materie penală;
- asistenţa tehnică;
- problema recuperării bunurilor.