increase font sizedecrease font size | 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ



R O M Â N I A
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Cod ECLI ECLI:RO:CATGM:2020:007.000235
Dosar nr. 627/102/2016
Nr. de înregistrare ca operator de date cu caracter personal - 3132


DECIZIA PENALĂ Nr. 235/A
Ședința publică din 06 Iulie 2020
Completul constituit din:
PREȘEDINTE (…)
Judecător (…)
Grefier (…)

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureș, inculpatul Ș. I. (fiul lui I. și N., născut la data de (…) în (…), domiciliat în (…), CNP (…)) și inculpatul O. I. T. (fiul lui I. și E., născut la data de (…), în (…), domiciliat în (…), CNP (…)), împotriva sentinței penale nr. 25/25 martie 2019 pronunțate de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 627/102/2016.
Se constată lipsa părților și a reprezentantului Ministerului Public.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că la data de 3 iulie 2020 apărătorul inculpaților apelanți, domnul avocat (…) a depus prin email și prin fax, concluzii scrise.
La aceeași dată Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Tg.Mureș a depus practică judiciară.
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale inculpaților apelanți, personal și prin apărător ales, ale inculpatului intimat, personal și prin apărător ales, precum și ale reprezentantului parchetului au fost consemnate în încheierea din data de 19 iunie 2020, când s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 6 iulie 2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
De asemenea, se constată că publicitatea ședinței de pronunțare se asigură prin publicarea soluției pe portalul instanței www.curteadeapelmures.ro.

CURTEA DE APEL

Prin sentința penală nr. 25 din 25 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul penal nr. 627/102/2016, instanța de fond:
În baza art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală, combinat cu art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 litera b, teza I, din Codul de procedură penală, i-a achitat pe inculpații:
1. A. P. (fiul lui P. și A., născut la data de (…) în (…), domiciliat în (…), CNP (…), posesor a C.I. seria (…), nr. (…) eliberat de (…) la data de (…), căsătorit, studii superioare, fără antecedente);
2. Ș. I. (fiul lui I. și N., născut la data de (…) în (…), domiciliat în (…), CNP (…), posesor a C.I. seria (…), nr. (…) eliberat de (…) la data de (…), căsătorit, studii superioare, fără antecedente penale);
3. O. I. T. (fiul lui I. și E., născut la data de (…), în (…), domiciliat în (…), CNP (…), posesor al CI, seria (…), nr. (…) eliberat de (…) la data de (…), căsătorit, studii superioare, fără antecedente penale);
4. M. E. V. (fiul lui P. și M., născut la data de (…), în (…), CNP (…), domiciliat în (…), posesor al CI, seria (…), nr. (…) eliberat de (…) la data de (…), căsătorit, studii superioare, fără antecedente penale),
de sub acuza comiterii infracțiunii de abuz în serviciu (dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit) - prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal.
A constatat că inculpații A. P. , Ș. I. , O. I. T. și M. E. V. au fost reținuți câte 24 de ore la data de 27 ianuarie 2016 și apoi plasați sub control judiciar începând cu data de 28 ianuarie 2016, măsură revocată definitiv la data de 21 decembrie 2016.
A constatat că partea civilă, SNGN ROMGAZ S.A. (...) a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
A dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite în cauză prin ordonanța DNA – Serviciul teritorial Târgu Mureș din data de 16 februarie 2016, din care erorile materiale au fost îndreptate prin ordonanța nr. 129/P/2015 din data de 13.04.2016, asupra:
a) imobilului situat în (…), compus din 1.881 mp teren intravilan – categoria de folosință curți construcții (nr. cadastral (…), nr. topografic (…)) și o casă de locuit S+P+M din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din: - la subsol: 1 casa scării, 1 cămară, 1 saună, 1 hol, 1 baie, 1 centrală și spălătorie, 1 bucătărie, 1 sală hobby și 1 adăpost; la parter: - 1 garaj, 1 casa scării, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 hol, 1 baie, 1 sufragerie, 1 cameră de zi, 1 dormitor, 1 terasă; la mansardă: - 4 camere, 3 băi, 3 holuri, 1 casa scării (nr. cadastral (…) – C.1, nr. topografic (…)), înscris în CF nr. (…) (nr. CF vechi (…)) – valoarea impozabilă de 462.275 lei – aparținând inculpatului A. P. (în cotă de 1/1 împreună cu A. I.);
b) imobilului (apartament) situat în (…), în suprafață de 94.68 mp, înscrisă în CF nr. (…), nr. topo. (…), compus din 3 camere și dependințe – valoare impozabilă de 254.058 lei - aparținând inculpatului Ș. I. (în cotă1/1 împreună cu Ș. I.);
c) terenului arabil extravilan în suprafață de 2426 mp situat în (…), înscris în CF nr. (…), nr. topografic (…) și nr. (…) – evaluat la suma de 50.946 lei;
d) terenului arabil extravilan în suprafață de 335 mp situat în (…), înscris în CF nr. (…) (provenit din CF nr. (…)), nr. cadastral (…), nr. topografic (…) – evaluat la suma de 7.035 lei;
e) autoturismului marca VW Passat, serie motor (…), nr. identificare (…), capacitatea cilindrică (…) dobândit în anul (…) – evaluat la suma de 9.040 lei;
f) autoturismului marca Audi Q5, serie motor (…), nr. identificare (…), capacitatea cilindrică (…) dobândit în anul (…) – evaluat la suma de 98.560 lei;
toate bunurile de la pct. c), d), e) și f) aparținând inculpatului O. I. T. (în cotă de 1/1 împreună cu O. L.).
g) imobilului (apartament) situat în (…), în suprafață de 96.06 mp – compus din 4 camere și dependințe + boxă, înscris în CF nr. (…), nr. topografic (…) (nr. CF vechi (…)) - valoarea impozabilă de 246.554 lei – aparținând inculpatului M. E. V. (în cotă de 1/1 împreună cu M. N.).
În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză au fost lăsate în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din data de 21 martie 2016, emis de D.N.A. – Serviciul Teritorial Târgu Mureș în dosarul nr. 129/P/2015, înregistrat pe rolul instanței de fond sub nr. 627/102/2016 din data de 21 martie 2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1. A. P. , sub control judiciar, sub acuza comiterii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal;
2. Ș. I. , sub control judiciar, sub acuza comiterii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal;
3. O. I. T. , sub control judiciar, sub acuza comiterii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal;
4 M. E. V. , sub control judiciar, sub acuza comiterii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal.
În fapt s-a reținut că inculpatul A. P. , funcționar public, director general al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) la data săvârșirii faptelor, în primăvara anului 2014, în mod nejustificat a hotărât împreună cu inculpații Ș. I. , funcționar public, director tehnic al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), O. I. T. , funcționar public, șeful serviciului proiectare al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), și M. E. V. , funcționar public, șeful secției (…) a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), ca lucrarea de deviere a conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 Mureș – ce trebuia executată pentru construirea cartierului (...) de către Asocierea S.C. C. B. S.A. – PRIMĂRIA (...) – să fie realizată din bugetul propriu al societății naționale, cu încălcarea normelor legale, respectiv fără justificare tehnico-economică, fără respectarea legislației privind disciplina financiară și în construcții, fără respectarea legislației specifice din domeniul gazelor naturale (O.G. nr. 26/2013, Legea nr. 82/1991, Legea nr. 50/1991, H.G. nr. 28/2008, Legea nr. 10/1995, H.G. nr. 273/1994, H.G. nr. 804/2007, Ordinul nr. 118/2013 și Decizia nr. 1220/2006), invocând existența unor presupuse defecte și emanații de gaze la cele trei conducte de aducțiune și de a înregistra nejustificat cheltuielile aferente lucrării în contabilitatea S.N.G.N. ROMGAZ – Sucursala (...), prejudiciind bugetul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) cu suma de 160.649,06 lei și, în consecință, asigurând un folos necuvenit asocierii S.C. C. B. S.A. – PRIMĂRIA (...).
Analizând lucrările și materialul dosarului s-a constatat următoarele cu privire la starea de fapt:
La data de 30.09.2005, Consiliul Local al Municipiului (...) – în calitate de proprietar al terenului situat în zona (...), s-a asociat, prin contractul de asociere nr. 301/30.09.2005, cu S.C. C. B. S.A. (...) (în prezent S.C. C. B. S.R.L.) prin reprezentant B. R. – în calitate de asociat, în vederea construirii de către asociat a unui număr de 294 de locuințe, pe terenul aparținând domeniului privat al Municipiului (...). Terenul era pus la dispoziția asociatului de către proprietar, pe perioada executării lucrărilor, care nu putea depăși 5 ani, de la data predării amplasamentului de către proprietar, în condițiile prevăzute de caietul de sarcini.
Terenul care a făcut obiectul asocierii, proprietate privată a municipiului este în suprafață de 134.581 mp din totalul de 45,36 ha situat în (...), înscris în CF nr. (...).
Durata contractului de asociere a fost stabilită la 5 ani de la data predării amplasamentului de către proprietar, iar potrivit clauzei contractuale de la pct. 3. 1., proprietarul s-a obligat să pună la dispoziția asociatului terenul, ce a făcut obiectul asocierii, liber de construcții sau de sarcini (filele 1-4, dos. u.p., vol. 14).
Demersuri inițiate de asocierea Primăria Municipiului (...) – S.C. C. B. S.A. pentru obținerea avizelor necesare realizării lucrărilor de construire a cartierului (...):
Pentru realizarea proiectului imobiliar, era necesar ca terenul să fie eliberat de o serie de conducte printre care și cele aparținând S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...).
În acest sens, în anul 2006, S.C. G. S.R.L. a întocmit proiectul tehnic nr. 26/C/2006 referitor la „Deviere conducte de aducțiune – zona pășunilor –pentru construire Cartier (...)” ce a fost avizat și însușit în Consiliul Tehnico - Economic al S.N.G.N. Romgaz S.A. - Sucursala (...), sens în care s-a încheiat procesul-verbal nr. 180/28.03.2007 (filele 1-61, dos. u.p., vol. 8).
Proiectantul general al lucrării de deviere a fost S.C. P. S.A. , iar beneficiarul investiției (construirea Cartierului (...)) a fost Primăria Municipiului (...). Necesitatea și oportunitatea lucrării erau determinate de faptul că pe terenul propus pentru construirea cartierului (...) existau conducte de aducțiune aflate în proprietatea ROMGAZ, apărând necesitatea devierii acestor conducte pentru eliberarea terenului.
Proiectul nr. 26/C/2006 întocmit de S.C. G. S.R.L. Târgu Mureș are precizări clare cu privire la natura conductelor și anume: la secțiunea privind „Terasament pentru montarea conductei” – date constructive – conform „Normativului departamental pentru proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale – N.D. 3915-95” (…) Asamblarea țevilor: conducta colectoare gaz se asamblează prin filetare; (…) Încrucișări cu alte rețele: la intersecția conductei cu alte conducte de gaz se va avea în vedere: (…) între conductele de gaz se va păstra o distanță pe orizontală de minim 0,5 m; conducta proiectată se va amplasa deasupra conductelor de gaz existente la o distanță pe verticală de minim 100 mm.
La cap. 3. 3. s-a prevăzut că „punerea în funcțiune a instalațiilor, construcțiilor executate se va face numai după recepția lucrărilor. Probele și verificările necesare a fi executate se vor face de către constructor, în prezența delegaților beneficiarului”, fiind detaliată modalitatea de realizare a probelor de presiune și efectuarea controlului calității execuției.
Astfel, s-a prevăzut că punerea în funcțiune a instalațiilor, construcțiilor executate se va face numai după recepția lucrărilor. Probele și verificările necesare a fi executate urmau a se face de către constructor, în prezența delegaților beneficiarului, lucrările executate urmând a se verifica și recepționa după un program întocmit. Conductele de colectare și instalațiile proiectate urmau a fi supuse unor probe de presiune, în conformitate cu prevederile Normativului departamental privind „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și transport gaze naturale” – N.D. 3915-94, în trei etape: proba preliminară cu aer (presiune de probă = 5-7at., durata minimă a încercării =1 oră), proba de rezistență cu apă (pentru toată instalația proiectată, presiunea de probă = 1,2 x presiune maximă, durata minimă = 6 ore de la stabilizarea presiunii și egalizarea temperaturii fluidului cu cea a solului) și proba de etanșeitate cu aer (presiunea de probă = presiunea maximă, durata minimă a încercării = 24 ore de la egalizarea temperaturii fluidului cu cea a solului).
Pentru executarea probelor de presiune trebuiau respectate două condiții, cea a pregătirii încercărilor și cea a execuției și duratei încercărilor. Înainte de efectuarea încercărilor, interiorul conductelor trebuia a fi curățat și suflat cu aer și abur, urmând a se lua măsurile corespunzătoare de protecție a elementelor sensibile (aparatură de măsură și control). Încercările de rezistență la presiune hidraulică urmau a fi precedate de o încercare pneumatică, cu aer la presiunea de cca. 1,5 bari, în scopul depistării neetanșeităților.
Ridicarea și scăderea presiunii urma a se face treptat, fără șocuri. Presiunea de încercare urma a fi crescută uniform și continuu fără șocuri până la aproximativ 50% din presiunea de încercare, după care creșterea până la presiunea de încercare urma a se face în trepte de cca. 10% din valoarea acesteia; durata de menținere a presiunii nu trebuia să fie mai mică de 10 minute, după care presiunea urma a fi scăzută la valoarea P calculată cu formula: P0 = 0,9Pp. Presiunea P0 urma a fi menținută până la examinarea completă a conductei sau elementelor de conductă încercate; durata de încercare pneumatică la etanșeitate urmând a asigura posibilitatea verificării tuturor îmbinărilor, neputând fi mai mică de 10 minute. Încercarea pneumatică de etanșeitate se considera reușită dacă nu se constata o scădere a presiunii. Manometrele de încercare trebuiau verificate și să facă parte din clasa de precizie 0,6; având în vedere importanța conductelor, executantul urma a prevedea să manometre înregistratoare, ce urmau a fi puse în funcțiune după atingerea și stabilizarea presiunii de încercare.
În timpul încercărilor, executantul trebuia să întocmească un proces-verbal, care să cuprinsă, cel puțin: data încercării, fluidul de încercare; valoarea presiunii de încercare și timpul de menținere la presiunea de probă, rezultatele obținute (defecțiuni și remedieri), concluziile, semnăturile comisiei (executantul și organele proprii de supraveghere tehnică ale beneficiarului). Procesul verbal astfel întocmit urma a avea atașat și diagrama de înregistrare a presiunii (filele 1-61, dos. u.p., vol. 8).
Tot în anul 2006, între S.C. G. S.R.L. - în calitate de proiectant de specialitate și S.C. P. S.A. - în calitate de proiectant general, s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr. 6337.0/4, prin care proiectantul de specialitate se obliga să elaboreze lucrarea de „viabilizare teren prin reamplasare conducte Romgaz, Transgaz etc. – Alimentare cu gaze naturale” pentru construirea cartierului (...) (filele 314-320, dos. u.p., vol. 21).
Proiectul nr. 26C/2006 privind „Deviere conducte de aducțiune – zona pășunilor –pentru construire Cartier (...)” prevedea proiectarea unor conducte noi la sondele Grupului nr. 1 și nr. 11 (...), printre care și sondele nr. 134, 151 și 186. Conducta aferentă sondei nr. 131 a fost proiectată la o dimensiune de 426 metri, conducta aferentă sondei nr. 154 a fost proiectată la o dimensiune de 475 metri, iar conducta aferentă sondei nr. 186 a fost proiectată la o dimensiune de 589 metri – niciuna dintre conducte neavând proiectat tub de protecție (filele 1-61, dos. u.p., vol. 8).
Potrivit procesului-verbal și avizului C.T.E. nr. 180/2007 (înregistrat sub nr. 8009/17.04.2007) al S.N.G.N. Romgaz S.A. Sucursala (...), referitor la devierea conductelor de aducțiune prevăzută în proiectul tehnic nr. 26/C/2006 (pct. 2 a ordinii de zi), s-a avizat favorabil această deviere cu mențiunea refacerii încadrărilor în clase de locație conform prevederilor din „Anexa la Decizia președintelui ANRDN nr. 1220/07.11.2006 privind aprobarea normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și transport gaze naturale. Din partea decizionalilor S.N.G.N. Romgaz S.A. Sucursala (...), procesul-verbal a fost avizat de președintele C.T.E. – inginer A. P. (filele 115-116, dos. u.p., vol. 10).
Potrivit documentației anterior amintită, reiese faptul că avizul favorabil al C.T.E. a fost dat în condițiile în care realizarea lucrărilor privind devierea conductelor de aducțiune și colectoare a gazelor naturale, aflate în proprietatea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), revenea Primăriei (...) – beneficiarul obiectivului de investiții, respectiv Cartierul de locuințe (...), scop în care acesta urma să colaboreze cu proprietarul conductelor în vederea „stabilirii unei perioade optime de închidere a tronsonului respectiv, în urma căreia executantul va putea trece la realizarea lucrărilor de deviere”.
În data de 31.05.2007, Primăria (...) – Serviciul Investiții, a solicitat, în vederea executării lucrărilor de eliberare amplasament, deviere conducte gaz, apă - eliberarea certificatului de urbanism pentru a obține autorizația de construire vizând deviere conducte de aducțiune – zona pășunilor – pentru construire cartier (...), sens în care s-a emis Certificatul de urbanism nr. 1413/18.06.2007. Autorizația de construire a fost solicitată pentru eliberarea amplasamentului, deviere conducte gaz, apă (filele 2-4, dos. u.p., vol. 12).
La data de 18.06.2007, a fost emisă autorizația de construire nr. 596 privind realizarea lucrărilor de deviere, lucrări prevăzute în proiectul nr. 26/C/2006 elaborat de S.C. G. S.R.L., termenul de valabilitate al autorizației fiind de 12 luni de la data eliberării. Valabilitatea autorizației de construire a fost prelungită cu 12 luni pe perioada 17.06.2009 – 17.06.2010, conform cererii din data de 17.06.2009 a Serviciului de Investiții al Primăriei Târgu Mureș (fila 292, dos. u.p., vol. 12).
Prin adresa nr. 3151/28.12.2007, ce a fost înaintată Primăriei (...), S.C. C. B. S.A. și-a manifestat nemulțumirile legate de faptul că Primăria (...) nu și-a îndeplinit obligația prevăzută la pct. 3.1. potrivit căreia trebuia să pună la dispoziția asociatului terenul liber de construcții sau orice sarcini, cu titlul de folosință gratuită, pe perioada executării lucrărilor de construcții. De asemenea, a specificat că terenul era traversat de o serie de conducte de gaz care nu permiteau construirea cartierului, iar situația conductelor nu era pe deplin rezolvată, sens în care a solicitat Consiliului Local al Municipiului (...) implicarea în rezolvarea situației (fila 32, dos. u.p., vol. 11).
În anul 2009, pentru a analiza situația existentă în zona Cartierului (...), decizionalii S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) s-au întâlnit cu decizionali din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratului pentru Situații de Urgență (...), Agenției pentru Protecția Mediului (...) și reprezentanți ai autorităților locale, ocazie cu care s-a hotărât de comun acord sistarea imediată a lucrărilor, întrucât constructorul nu respectase condițiile impuse în avize și nu întreprinsese nicio măsură din cele impuse de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. ca urmare a întrunirilor de-a lungul timpului. Cele discutate au fost materializate în cuprinsul procesului-verbal nr. 13877/27.05.2009 (filele 269-270, dos. u.p., vol. 12).
S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala (...) a exprimat și un punct de vedere ce a fost înaintat decizionalilor din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratului pentru Situații de Urgență (...), Agenției pentru Protecția Mediului (...) și reprezentanților autorităților locale, potrivit căruia urmare analizării documentațiilor privind emiterea de avize pentru construirea cartierului (...) (nr. 3154/07.03.2003, nr. 9460/03.05.2007, nr. 80/28.03.2007, nr. 12.230/05.06.2007, nr. 26147/03.12.2007) s-a constatat că nu s-au executat lucrările de deviere conducte ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...). În consecință, urmare lucrărilor de terasamente au fost afectate zonele de siguranță și protecție ale unor obiective, fiind închise mai multe sonde de extracție și înmagazinare, iar mai multe conducte au fost puse în pericol. Procesul-verbal a fost semnat și de directorul de producție de la acea vreme – A. P. , șeful Serviciului Tehnic, O. I. T. și șeful Secției (...), M. E. V. (filele 273-275, dos. u.p., vol. 12, filele 60-62, dos. u.p., vol. 10).
Avizul favorabil nr. 3.154/07.03.2003 a fost emis de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...), sub condiția schimbării traseului conductelor de aducțiune a 5 sonde, printre care și sondele nr. 131, 154 și 186 - pe lângă pădure și sub condiția păstrării distanțelor de siguranță prevăzute în normative. Conform mențiunii din aviz, toate lucrările cădeau în sarcina solicitantului, înainte de începerea construcțiilor, iar înainte de momentul începerii lucrărilor, trebuia luată legătura cu Secția de Producție (...) pentru stabilirea exactă a traseelor conductelor de gaze aflate în exploatare (fila 276, dos. u.p., vol. 12).
Avizul nr. 9460/03.05.2007, referitor la „Viabilizare cartier (...)” a fost emis de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) pentru realizarea etapei nr. I, cu o serie de observații, printre care și respectarea condiției de deviere a conductelor prevăzute în proiectele elaborate de S.C. G. S.R.L. (cu nr. 26/C, 28/C, 29/C, 30/C, 31/C) și păstrarea distanțelor de siguranță. Conform mențiunii din aviz, acordul definitiv valabil pentru întocmirea PAC va fi emis după recepționarea și punerea în funcțiune a conductelor deviate, pe baza proiectelor întocmite prin grija Primăriei (...) și avizate la S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) cu avizul nr. 180/28.03.2007.
Prin avizul nr. 12.230/05.06.2007, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala (...) a aprobat executarea lucrării „Cartier (...)” etapa I, cu mențiunea că pentru executarea lucrărilor în etapa următoare, Primăria Municipiului (...) avea nevoie de un nou aviz, întrucât societatea națională de gaze deține obiective în funcțiune în zonă (fila 280, dos. u.p., vol. 12). Avizul menționat a fost semnat, la acea vreme, din partea decizionalilor S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) de directorul de producție A. P. și de șeful serviciului Producție – A. D..
Prin adresa nr.19.213/19.08.2008 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) a înștiințat Primăria Municipiului (...) că în Cartierul (...) erau începute lucrările pentru etapa a – II - a, fără avizul societății naționale, sens în care a solicitat sistarea executării în continuare a lucrărilor până la executarea lucrărilor de deviere a conductelor de gaze impuse prin avizul nr. 3.154/07.03.2003. Aceeași solicitare a fost transmisă și S.C. C. B. S.A. cu adresa nr. 19212/19.08.2008 (filele 282 - 283, dos. u.p., vol. 12).
În data de 25.08.2008, Primăria Municipiului (...) a solicitat S.C. C. B. S.A. sistarea lucrărilor privind construirea cartierului (...) - etapa a – II - a până la realizarea lucrărilor impuse prin avizul 3.154/2003 al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...), respectiv devierea conductelor de gaze și protejarea acestora. În finalul adresei nr. 12800/25.08.2008, s-a precizat că despre realizarea lucrărilor va fi înștiințată primăria în scopul ridicării somației de oprire a lucrărilor (fila 284, dos. u.p., vol. 12).
O parte a lucrărilor de deviere a conductelor de aducțiune prevăzute în proiectul tehnic nr. 26/C/2006 referitor la „Deviere conducte de aducțiune – zona pășunilor –pentru construire Cartier (...)” întocmit de S.C. G. S.R.L., a fost realizată în anul 2009, în perioada 05.08.2009 – 27.08.2009, fiind întocmite și procesele-verbale de recepție tehnică și punere în funcțiune a conductelor de aducțiune. Comisia de recepție – formată din reprezentanți ai investitorului S.C. C. B. S.A., ai executantului S.C. F. G. S.R.L. și ai beneficiarului S.N.G.N. Romgaz S.A. au stabilit că lucrările au fost executate cu respectarea prevederilor din proiect și a normelor tehnice specifice în vigoare (filele 90-92, vol. 10).
Sub nr. 25.127/07.10.2009, S.N.G.N Romgaz S.A. – Sucursala (...) a emis avizul favorabil Primăriei Municipiului (...), în vederea obținerii autorizației de construire pentru drumuri în cartier (...), cu interzicerea executării lucrărilor în zona hașurată, marcată pe planul de situații anexat, până la devierea conductelor de aducție a mai multor sonde, printre care și sondele nr. 131 și nr. 186 (filele 8-9, dos. u.p., vol. 10).
Prin adresa nr. 30.491/28.11.2012, S.N.G.N. Romgaz S.A.– Sucursala (...) a înaintat Instituției Prefectului (...), o analiză a documentațiilor privind emiterea de avize pentru construirea cartierului (...). La punctul B.5. s-a menționat că la acel moment, se desfășurau lucrări de construcții (excavații) în afara suprafeței avizate de S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala (...), respectiv în apropierea zonei de siguranță a conductei de aducțiune a sondei 186 (la 4 m față de conductă) – (fila 112, dos. u.p., vol. 10).
Întrucât termenele de finalizare privind lucrările de construire ale Cartierului (...) nu fuseseră respectate, în anul 2013 s-au reluat discuțiile dintre părțile semnatare ale contractului de asociere, privind durata realizării cartierului de locuințe (...), fiind încheiat procesul-verbal de conciliere din data de 09.08.2013 (filele 37-39, dos. u.p., vol. 14).
Potrivit celor consemnate, predarea amplasamentului/terenului s-a făcut de către Municipiul (...) fără îndeplinirea vreunei formalități și s-a stabilit că termenul de 5 ani a început să curgă din data de 25.06.2007. Din derularea contractului a rezultat că nu tot terenul era liber și construibil, fiind pe acesta o serie de conducte ce trebuiau deviate.
Una dintre condițiile ce trebuia îndeplinită pentru ca loturile să fie construibile, era aceea ca terenul să nu fie afectat de rețelele existente în zonă. Fiind analizată situația loturilor, s-a constatat că numărul loturilor construibile pe amplasamentul cartierului începând cu data de 12.09.2007, respectiv data de 27.05.2010 era de 178 loturi și numărul loturilor neconstruibile era de 116 loturi.
Cu ocazia acestor discuții, s-a mai stabilit că data comunicării oficiale către asociat cu privire la modificarea studiului SEVESO, prin reducerea zonei de risc și siguranță de la 450 m, la o rază mai mică, va fi considerată ca dată de reluare a derulării contractului de asociere, cu respectarea unor noi termene de realizare. Pentru cele 116 loturi neconstruibile datorită neeliberării amplasamentului de conductele existente, termenul de realizare prevăzut în contractul de asociere, respectiv 5 ani, urma să curgă din momentul eliberării și predării amplasamentului.
Pentru etapa a doua, cu termen inițial de realizare septembrie 2014 (pentru cele 81 loturi aferente), întrucât nu s-a putut obține avizul D. în vederea obținerii autorizațiilor de construire, asocierea S.C. C. B. S.A. și Primăria Municipiului (...) a înțeles să accepte ca termenul de realizare să fie prelungit de la data de reluare, cu numărul de luni de suspendare între martie 2012 și data comunicării oficiale (adresa nr. 8562/16.03.2015 emisă de Direcția Economică a Municipiului (...) (fila 19, dos. u.p., vol. 14). Referitor la acest termen, părțile contractului de asociere au purtat o serie de discuții, în finalul cărora dezvoltatorul imobiliar S.C. C. B. S.A. a solicitat Primăriei (...) să constate ca termen de finalizare a etapei a II - a - data de 17.11.2016 (filele 16-19, dos. u.p., vol. 14).
În anul 2014, lucrările de deviere a conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 Mureș nu erau realizate.
Potrivit acuzei: Cu toate că obligația relocării acestora revenea Asocierii S.C. C. B. S.A. - Primăria (...), decizionali din cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A. - Sucursala (...), respectiv directorul sucursalei - inculpatul A. P. , directorul tehnic – inculpatul Ș. I. , șeful Serviciului Proiectare - inculpatul T. O. și șeful Secției (...) – inculpatul M. E. V. , în primăvara anului 2014, cu ocazia unei ședințe ce a avut loc în biroul directorului general, au hotărât ca lucrarea să fie realizată din bugetul propriu al societății naționale, fără justificare tehnico-economică, fără respectarea legislației privind disciplina financiară și în construcții, fără respectarea legislației specifice din domeniul gazelor naturale (O.G. 26/2013, Legea nr. 82/1991, Legea nr. 50/1991, HG nr. 28/2008, Legea nr. 10/1995, HG nr. 273/1994, HG nr. 804/2007, Ordinul nr. 118/2013 și Decizia nr. 1220/2006), invocând existența unor presupuse defecte și emanații de gaze la cele trei conducte de aducțiune.
Presupusa existență a defectelor și a scăpărilor de gaze a fost invocată pentru ca lucrarea de deviere a celor trei conducte de aducțiune, să fie realizată în regie proprie și să poată fi înregistrată în contabilitate ca și lucrare de reparație.
O lucrare ce implică modificarea parametrilor și care duce la îmbunătățirea gradului de confort (în fapt, traseul a fost modificat, iar conductele schimbate în integralitate) realizată în regie proprie, se încadrează ca și cheltuială pe proiect de investiție. În caz contrar, consecințele fiscale sunt importante, în sensul diminuării, în mod nelegal, a impozitului pe profit.
Potrivit normelor legale specifice din domeniul gazelor naturale, respectiv H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții (ce se aplică și investițiilor și lucrărilor finanțate din bugetele prevăzute la art.1 alin.2 din Legea nr. 500/2002 – inclusiv bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat), proiectarea lucrărilor de construcții pentru intervenții la construcții existente, inclusiv instalațiile aferente, se elaborează în următoarele faze: a) expertiză tehnică și, după caz, audit energetic; b) documentație de avizare a lucrărilor de intervenții; c) proiect tehnic; d) detalii de execuție (art. 6 din HG nr. 28/2008).
Proiectarea lucrărilor de construcții pentru obiective de investiții noi, inclusiv extinderi, se elaborează în următoarele faze: a) studiu de fezabilitate; b) proiect tehnic; c) detalii de execuție (art. 5 din HG nr. 28/2008).
Reglementările generale din domeniul investițiilor și lucrărilor de intervenții sunt completate cu unele specifice elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, respectiv Decizia nr. 1220/2006 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale și Ordinul nr. 118/2013 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale.
Astfel, executarea unei lucrări are la bază un proiect tehnic care trebuie verificat, avizat și aprobat potrivit prevederilor legale. Acesta trebuie să conțină, cel puțin următoarele:
- planurile cu traseul conductei;
- proba de rezistență și verificarea etanșeității;
- schema de montaj a conductei (traseul și profilul conductei, diagrama rezistivității solului pe traseul conductei, categoria de folosință a terenului, obstacole traversate, probe de presiune);
- partea economică a lucrării;
- graficul de eșalonare a lucrării;
- documentația necesară pentru obținerea autorizației de construire;
- măsuri de protecția muncii și protecția mediului;
- măsuri PSI.
Documentația necesară pentru obținerea autorizației de construire este prevăzută de dispozițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, potrivit cărora executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire, emisă în condițiile legii …. construcțiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, agricole sau de orice natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, emisă în condițiile legii.
În continuare, în rechizitoriu sunt redate dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 50/1991.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, la art. 1 alin. 2 prevede că exigențele privind calitatea instalațiilor și a echipamentelor tehnologice de producție se stabilesc și se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
Art. 2 alin. (1) al Legii nr. 10/1995 prevede că dispozițiile legii se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, denumite în continuare construcții, în etapele de proiectare, execuție și recepție a construcțiilor, precum și în etapele de exploatare și intervenții la construcțiile existente și de postutilizare a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător, iar art.3 al aceleași legi prevede că prin prezenta lege se instituie sistemul calității în construcții, care să conducă la realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.
Art. 5 alin. (1) al Legii nr. 10/1995 stabilește că pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică.
Potrivit art. 6 al Legii nr. 50/1995, obligațiile privind asigurarea cerințelor fundamentale prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin factorilor implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia stabilite în condițiile legii, respectiv: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanții, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, diriginții de șantier autorizați, producătorii/fabricanții de produse pentru construcții, reprezentanții autorizați ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcții, organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, organismele de evaluare tehnică europeană în construcții, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții, laboratoarele de analize și încercări în construcții.
Sistemul calității în construcții se compune din mai multe activități, printre care și cea a recepției construcțiilor ce constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentația de execuție și cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcției. Recepția construcțiilor se face de către investitor/proprietar, în prezența proiectantului și a executantului și/sau reprezentanților de specialitate, legal desemnați de aceștia (art. 9 și art. 17).
Art. 22 din Legea nr. 10/1995 stabilește că investitorii au obligația de a obține acordurile și avizele prevăzute de lege, precum și autorizația de construire și de a asigura recepția lucrărilor de construcții la terminarea lucrărilor și la expirarea perioadei de garanție.
Hotărârea nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalațiilor aferente acestora, la art. 1 prevede că recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve și că aceasta poate fi data în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție.
La art. 3 se prevede că recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și instalații aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.).
Potrivit art. 8 din HG nr. 273/1994 investitorul va organiza începerea recepției în maximum 15 zile de la notificarea terminării lucrărilor.
Hotărârea nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase reglementează măsuri privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, precum și limitarea consecințelor acestora asupra sănătății populației și mediului, pentru asigurarea unui nivel înalt de protecție, într-un mod coerent și eficient (art. 1).
Art. 2 din HG nr. 804/2007 stabilește că prevederile hotărârii se aplică amplasamentelor în cadrul cărora sunt prezente substanțe periculoase (potrivit Anexei nr.1 partea 1 gazul natural este substanță periculoasă).
Potrivit Anexei nr. 6 pct. I. orice avarie/incident sau accident trebuie notificat de către operator, în cel mai scurt timp, autorităților teritoriale competente.
Art. 3 din HG nr. 804/2007 stabilește că în sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) accident major - producerea unei emisii importante de substanță, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidența prezentei hotărâri și care conduce la apariția imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, și în care sunt implicate una sau mai multe substanțe periculoase;
b) amplasament - zona aflată sub controlul aceluiași operator în care, în una sau mai multe instalații, inclusiv în activitățile și infrastructurile comune, sunt prezente substanțe periculoase;
c) avarie/incident - eveniment care nu generează consecințe majore asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, dar care are potențial să producă un accident major (vol.4).
Potrivit materialului probator administrat în cauză, prevederile Legii nr. 50/1991, H.G. nr. 28/2008, Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 273/1994, H.G. nr. 804/2007, Ordinului nr. 118/2013 și Deciziei nr. 1220/2006 nu au fost puse în aplicare, lucrările de relocare a conductelor demarând fără efectuarea vreunui demers legal, ceea ce denotă încă o dată inexistența vreunei situații în cadrul companiei naționale care să genereze această lucrare.
Tot conform acuzei, în fapt, pentru a justifica intervenția de relocare a conductelor de aducțiune, inculpatul M. E. V. a întocmit referatul nr. 2162/24.04.2014 (înregistrat la Sucursala (...) sub nr. 13.255/24.04.2014), prin care a propus înlocuirea conductelor de aducție a sondelor 131, 154 și 186 (...), invocând unele defecțiuni. Astfel, a propus înlocuirea pe porțiunile afectate în zonele agresive conform unei schițe anexă, tocmai pentru ca lucrarea să poată fi încadrată ca și lucrare de reparație (filele 44-45, dos. u.p., vol. 20).
Conform H.G. nr. 2.139/2004, pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe „cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea stării inițiale sunt considerate cheltuieli de reparații. Investițiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie să aibă ca efect îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali ai acestora și să conducă la obținerea de beneficii economice viitoare”.

Referatul nr. 2162/24.04.2014 întocmit de inculpatul M. E. V. a fost aprobat de directorul tehnic, inculpatul Ș. I. .
La aproape cinci luni de la propunerea de înlocuire a celor trei conducte de aducțiune care ar fi prezentat defecțiuni, inculpatul M. E. V. a solicitat eliberarea în regim de urgență, a materialelor necesare înlocuirii conductelor, sens în care a întocmit referatul din data de 10.09.2014. Printre materialele solicitate, a cerut și material curbat – în condițiile în care traseul conductelor ce trebuiau înlocuite era unul drept (aspect evidențiat de schița anexă a referatului nr. 2162/24.04.2014). Directorul general - inculpatul A. P. a rezoluționat referatul de urgență înaintându-l spre soluționare directorului tehnic - inculpatul Ș. I. care l-a și aprobat (fila 46, dos. u.p., vol. 20).
Acuza susține că cele susținute în cuprinsul referatului ce a stat la baza relocării conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 Mureș, în sensul deselor defecte, nu au fost confirmate de materialul probator administrat în cauză.
Astfel, se susține că din actele dosarului rezultă că aducțiunile grupului nr. 11 (...) nu sunt dotate cu echipamente care să poată măsura presiunile la toate sondele din grup, iar eventualele defecțiuni (emanații/scăpări de gaze) ar fi putut fi identificate doar cu un detector ce ar fi indicat cu exactitate zona scurgerilor de gaz. Acest aspect este confirmat de martorii M. G. și D. A. . Declarațiile acestora se coroborează și cu înscrisurile ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, din conținutul acestora nerezultând consemnări referitoare la eventuale scurgeri de gaze sau alte defecțiuni înregistrate la cele trei conducte de aducțiune din cadrul Grupului 11 (...). A se vedea în acest sens caietul de control intern al Secției (...), formația (...), Grup 11, rapoartele centralizatoare grup comandă 12 (...), registre privind măsurători statice și dinamice ale Secției (...), registrul „Caiet pentru lucrări grup 11 (...)”, registrul „Măsurători decadale la sonde pe anul 2014 al Sucursalei (...)”, toate registrele vizând verificări ale anilor 2013 – 2014 (dos. u.p., vol. 18, 19, 34).
De asemenea se susține că, potrivit însemnărilor existente în registrele „Lucrări” ridicate din cadrul Secției (...) și celelalte registre existente în vol. 33, în perioada 2013 – 2014, doar la sonda nr. 186 (...) s-a intervenit de două ori, pentru realizarea unor lucrări de „montare crepon”. La sondele nr. 131 și 154 în acest interval de timp, potrivit însemnărilor, nu s-au realizat intervenții de niciun fel.
Se apreciază de către acuză că, urmare a convorbirii telefonice purtată de inculpatul M. E. V. în data de 21.01.2016, ora 14:18:51 cu un coleg de serviciu (autorizată în baza încheierii penale nr. 300/S/22.12.2015 și a mandatului de supraveghere tehnică nr. 417/28.09.2015, emise de Tribunalul Mureș), a reieșit că lucrările de deviere a celor 3 conducte nu au fost consemnate în niciun registru al Secției (...). Cu ocazia acestei discuții cei doi au recunoscut că la cele 3 conducte de aducțiune nu au existat defecte sau scăpări de gaze care să fi necesitat o intervenție de reparare/relocare: „Că aicea la lucrări mie îmi apare numai introdus de sticksuri și spumanți și foaie verde lobodă în colțul casei…” (fila 51, dos. u.p., vol. 2).
S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) a procedat la modificarea traseului conductelor de aducțiune a gazului de la sondele 131, 154 și 186 fără a avea o autorizație de construcție care să permită acest lucru.
În luna septembrie 2014, inculpatul M. E. V. a întocmit un referat de urgență pentru efectuarea lucrărilor de schimbare a tronsoanelor conductelor de aducțiune, conform căruia a solicitat 2.000 metri de tubing, din care 1.020 metri pentru sonda nr. 186, 740 metri pentru sonda nr. 131 și 840 metri pentru sonda nr. 154 (fila 3, dos. u.p., vol. 17).
În data de 10.09.2014, inculpatul M. E. V. a mai întocmit un alt referat de urgență prin care a solicitat alte materiale auxiliare (curbe, perii de sârmă, vaselina, bitum, folie etc.) (fila 46, dos. u.p., vol. 20).
Pentru aprobarea în vederea izolării a 1.200 m tubing 2 7/8 X5,51 J55 R izolat există un referat, fără număr și fără dată, inițiat tot de inculpatul M. E. V. (fila 1, dos. u.p., vol. 17).
Așa cum rezultă din raportul privind situația comenzilor, existent la dosarul cauzei, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. are implementat un sistem integrat de management și gestiune – M.A.I.S. Potrivit raportului generat din Sistemul M.A.I.S. rezultă că în cursul anului 2014 au fost introduse de către Secția de Producție (...) un număr de 3 comenzi care au ca obiect reparații curente la conductele de aducțiune în regie proprie.
Aceste comenzi au fost încărcate de către dispecer R. F. I., iar situația acestora este următoarea:
- Comanda nr. 2027243/10.09.2014 ora 07:58 sonda 186 – conductă de aducțiune 1.020 m;
- Comanda nr. 2027244/10.09.2014 ora 07:59 sonda 131 – conductă de aducțiune 740 m;
- Comanda nr. 2027245/10.09.2014 ora 08:00 sonda 154 –conductă de aducțiune 840 m (filele 8-10, dos. u.p., vol. 7).
În luna septembrie 2014, șeful de formație al Grupului de sonde nr. 12 (...), numitul C. D., a fost chemat de șeful Secției (...), inculpatul M. E. V. care i-a adus la cunoștință că trebuie să execute cu oamenii din subordine o lucrare de relocare a conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186, aparținând de Grupul de sonde nr. 11 (...). Nu i-a motivat necesitatea relocării, precizându-i doar că materialele necesare vor fi asigurate de Secția (...).
În aceeași lună, la fața locului s-a deplasat și inculpatul O. I. T. care i-a explicat șefului de formație C. D., de pe o schiță, traseul noilor conducte, respectiv din partea de sus a capetelor de erupție ale sondelor 131, 154 și 101, și cum sonda nr.186 era ultima, aceasta nu trebuia ocolită.
În luna octombrie 2014, echipa șefului de formație C. D. a realizat lucrările de relocare a conductelor de aducțiune la cele trei sonde, ce au demarat cu săparea șanțurilor pentru noile trasee, din partea de sus, de la capetele de erupție spre grup.
După ce tubing-ul a fost introdus în pământ, șeful de formație C. D. l-a sunat pe șeful Secției (...), inculpatul M. E. solicitându-i un utilaj/agregat și un sudor pentru efectuarea lucrărilor de cuplare a noii conducte la capul de erupție. Lucrarea de cuplare s-a realizat fără respectarea normativelor tehnice în vigoare (și expuse pe larg în capitolul 3.3 al proiectului tehnic nr. 26/C/2006), testele de presiune fiind realizate doar vizual, fără niciun aparat de măsurare. În această perioadă de realizare a testelor de presiune, fiecare sondă a fost oprită pentru aproximativ 2 ore (oprirea nefiind consemnată în vreun registru – aspect ce se poate observa din însemnările caietelor de predare-primire a serviciului între operatorii de extracție aferente lunilor septembrie – decembrie 2014 (filele 5-80, dos. u.p., vol. 30).
În zilele următoare, muncitorii Grupului 12 (...) au început lucrări de extracție a vechilor conducte, fiind recuperat aproximativ 60% din materialul tubular ce a fost folosit la diverse amenajări interne.
Conform acuzei, inexistența unor defecte la cele trei conducte de aducțiune este dovedită inclusiv prin modalitatea de realizare a lucrărilor, lucrări care au început cu excavarea șanțurilor pentru noua conductă, aspect dovedit și cu planșele foto întocmite în perioada 03.10.2014 – 25.11.2014 (anexate corespondenței electronice din data de 06.01.2016 transmisă D.N.A – Structura centrală cu titlul „În atenția DNA Târgu Mureș. CORUPȚIE LA ROMGAZ” (filele 274 - 317, dos. u.p., vol. 16). Cronologia acestor fotografii demonstrează că lucrările la vechile conducte au început după efectuarea noului traseu și după punerea în funcțiune a noii conducte de aducțiune.
Procurorul afirmă că, dacă, într-adevăr, ar fi existat defecte la cele trei conducte de aducțiune, lucrările ar fi trebuit să înceapă pe vechiul traseu, exact în zonele indicate în schița anexă a referatului nr. 2162/24.04.2014.
În contabilitatea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), în anul 2014 cheltuielile aferente lucrării de relocare a celor trei conducte de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 Mureș, în cuantum de 143.675,62 lei au fost înregistrate pe conturi de cheltuieli.
Pentru aceste lucrări, la momentul întocmirii rechizitoriului, nu existau procese-verbale de recepție parțiale sau la terminarea lucrărilor, iar lucrarea figura în contabilitate ca fiind în curs de execuție, fiind înregistrată în contul 231 „imobilizări corporale în curs de execuție”.
Programul anual al investițiilor publice pentru anul 2014 a fost aprobat de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) și transmis prin adresa nr. 34768/12.11.2013 (fila 372, dos. u.p., vol. 23). Acest program de investiții a fost revizuit și transmis actualizat prin adresa nr. 9687/27.03.2014. Revizia a – II - a a programului de investiții a fost transmisă S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala (...) prin adresa nr. 15677/15.05.2014 (fila 297, dos. u.p., vol. 23), iar revizia a – III - a prin adresa nr. 25924/22.08.2014 (fila 254, dos. u.p., vol. 23). Revizia a – IV - a a programului anual al investițiilor publice este înregistrată sub nr. 5351/13.02.2015 (fila 139, dos. u.p., vol. 23).
Din analiza programului anual al investițiilor pe anul 2014 cu reviziile acestuia, și a planului anual al achizițiilor publice aferente anului 2014, inclusiv a actualizărilor acestora, s-a constatat că nu se regăsea nicio referire la lucrări de investiții la conductele de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186 din Grupul nr. 11 (...) (filele 58-185, dos. u.p., vol. 29).
Se afirmă în rechizitoriu că beneficiarul direct al acestor lucrări a fost Asocierea S.C. C. B. S.A. - Municipiul (...), în condițiile în care, prin toate avizele emise de societatea națională de gaze, i s-a impus realizarea lucrărilor de relocare a conductelor de gaze – condiție necesară construirii Cartierului (...).
Se mai afirmă de către acuză că dezvoltatorul imobiliar a efectuat lucrări de construire a cartierului, atât premergător, cât și ulterior relocării celor trei conducte de aducțiune la sondele nr. 131, 154 și 186 (...) – lucrări aferentei etapei a – II - a de construire.
Etapa a – II - a de construire a cartierului vizează loturile amplasate în aproprierea sondelor nr. 131, 154 și 186 (...), aspect evidențiat și în harta cartierului – împărțită pe etape – ce a fost ridicată de la sediul dezvoltatorului imobiliar, cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare (fila 54, dos. u.p., vol. 14).
Astfel, în luna iulie 2014, S.C. C. B. a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului (...) emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Construire de locuințe pe 28 de loturi”, propus a fi amplasat în cartierul (...), în vecinătatea grupului de sonde nr. 11 (...) (fila 47, dos. u.p., vol. 14).
Prin Decizia nr. 4879/12.12.2014, Agenția pentru Protecția Mediului (...) a stabilit că proiectul „Construire locuințe pe 28 loturi” nu se supune evaluării impactului asupra mediului și nu se supune evaluării adecvate, întrucât proiectul se încadra în prevederile legale. Anunțul privind depunerea solicitării acordului de mediu a fost publicat în ziarul „(...)” din data de 25.09.2014, afișat la Primăria Municipiului (...) (cu nr. 41073/18.09.2014), precum și pe pagina de internet a A.P.M. (...). Anunțul privind decizia etapei de încadrare a fost publicat în ziarul „(...)” în data de 10.12.2014, afișat la Primăria Municipiului (...), în data de 09.12.2014, la sediul societății precum și pe pagina de internet a A.P.M. (...), iar până la data adoptării deciziei nu au fost înregistrate propuneri/observații din partea publicului (filele 4-72, dos. u.p., vol. 15).
La data de 12.08.2014, sub nr. 25232, s-a înregistrat la S.N.G.N. Romgaz S.A. - Sucursala (...), solicitarea dezvoltatorului imobiliar S.C. C. B. S.A. privind eliberarea avizului de amplasament pentru lucrarea „Construire de locuințe pe 28 de loturi”, fiind emis avizul favorabil nr. 28584/23.09.2014, valabil numai împreună cu planșa anexă și cu respectarea condițiilor de respectare a distanțelor de siguranță: distanța minimă de 35 m față de aducțiunile de gaze naturale și distanța minimă de 50 m față de sondele de gaze naturale (filele 7-9, dos. u.p., vol. 14).
Avize favorabile au fost obținute și de la D. – avizul nr. 587/24.10.2014 (dosar ridicat de la S.C. C. B. S.A.), de la E-ON – Centru rețea (...) - avizul nr. 739/15.07.2014 și de la Direcția Tehnică a Municipiului (...) – avizul nr. 104/21.07.2014 în vederea obținerii autorizației de construire (filele 40-46, dos. u.p., vol. 14).
În luna iulie 2015, Poliția Locală (...) a stabilit faptul că S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) a realizat lucrări de construcții fără respectarea legislației privind disciplina în construcții, iar în baza procesului verbal de contravenție nr. 66CT/21.07.2015 a dispus intrarea în legalitate și a sancționat compania de gaze cu suma de 1.000 lei. În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a menționat că lucrările de deviere a conductelor de aducțiune la sondele nr. 131, 154 și 186 (...) s-au realizat fără autorizație de construire. Contravenientul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), prin directorul general A. P. - care a și semnat procesul-verbal de contravenție, a recunoscut fapta contravențională, cu mențiunea că lucrările s-au realizat în baza referatelor privind anumite defecțiuni apărute care puteau pune în pericol atât persoane cât și obiective din zonă și că, în baza autorizației de construire emisă în anul 2009 (autorizație de construire ce fusese eliberată Primăriei Municipiului (...)) s-a realizat o etapă a lucrării (filele 3-28, dos. u.p., vol. 12).
Amenda în sumă de 1.000 lei a fost plătită de inculpatul A. P. din banii personali, fiind emisă chitanța nr. 27071144870, suma nefiind înregistrată în contabilitatea Sucursalei (...) a S.N.G.N. ROMGAZ S.A (fila 25, dos. u.p., vol. 16).
Urmare verificărilor efectuate de Direcția Arhitect Șef a municipalității (...) (adresa nr. 8107/31.07.2015), s-a stabilit că pentru lucrările de relocare a celor trei conducte de aducțiune realizate de S.N.G.N. Romgaz S.A. Sucursala (...), în toamna anului 2014, nu fusese emisă eliberată autorizație de construcție (fila 15, dos. u.p., vol. 16).
Drept consecință, în perioada imediat următoare, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) a depus la Primăria Municipiului (...) documentația în vederea obținerii certificatului de urbanism pentru „Deviere conducte aducțiune – zona pășunilor – pentru construire Cartier (...) – sondele 131, 154 și 186 (...)”, Primăria Municipiului (...) eliberând certificatul de urbanism nr. 1275/28.07.2015 (dos. u.p., vol. 9).
În memoriul justificativ pentru obținerea certificatului de urbanism, întocmit de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) la lucrarea Proiect nr. 26/C/2006 „Deviere conducte aducțiune – zona pășunilor – pentru construire Cartier (...) – sondele 131, 154 și 186 (...)”, s-a specificat că, în urma avizării de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) a construirii cartierului (...), condiționată de devierea unor conducte de gaze naturale, S.C. G. S.R.L. a întocmit mai multe proiecte de deviere, executate în funcție de etapele de dezvoltare ale cartierului. Din proiectul nr. 26/C/2006 au fost executate și recepționate în anul 2009, o parte din devierile conductelor de aducțiune privind sondele 228, 204, 400 și 406. Apariția crizei economice din anul 2009 a dus la stoparea dezvoltării Cartierului (...) și ca urmare celelalte conducte de aducțiune, prevăzute în proiect, nu au fost deviate - respectiv conductele de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186 (...). În urma defectelor semnalate de personalul operator apărute pe traseul conductelor în ultima perioadă de timp și datorită vechimii de aproximativ 40 ani a conductelor, pentru punerea în siguranță a persoanelor și a obiectivelor din zonă, conductele în cauză trebuiau înlocuite în regim de urgență, urmând a fi utilizat proiectul nr. 26/C2006 al S.C. G. S.R.L. pentru înlocuirea conductelor corodate și amplasarea pe noul traseu (filele 11-12, dos. u.p., vol. 13).
Tot în baza acestui proiect a fost întocmită și expertiza tehnică nr. 01/2015 privind obținerea autorizației de construire în vederea intrării în legalitate (filele 1-29, dos. u.p., vol. 20).
În data de 09.07.2015, la nivelul Sucursalei (...) a S.N.G.N. Romgaz S.A. s-a întocmit o Informare cu privire la o sesizare anonimă, în care se reclama executarea unor lucrări de deviere conducte Romgaz în zona Cartierului (...).
Ca și justificare s-a invocat că, în data de 24.04.2014, șeful de Secție (...) – inculpatul M. E. V. a solicitat conducerii sucursalei aprobarea înlocuirii conductelor de aducțiune ale sondelor 131, 154, 186 Mureș, având în vedere existența unor defecte, întocmind referatul nr. 2164/13255/68 din 24.04.2014. Astfel, a fost convocată o ședință de analiză la care au participat directorul Sucursalei inculpatul P. A,, directorul tehnic inculpatul I. Ș., șeful Serviciului proiectare inculpatul T. O. și șeful Secției (...), inculpatul E. V. M. . Urmare ședinței de analiză, s-a constatat că este necesară înlocuirea conductelor care prezentau emanații de gaze, urmând a se folosi proiectul nr. 26/C/2006 întocmit de S.C. G. S.R.L., ce conținea și devierea conductelor de aducțiune ale sondelor 131, 154, 186 (...). În cuprinsul Informării s-a menționat că beneficiarul lucrărilor de deviere, respectiv asocierea Primăria (...) și S.C. C. B. executaseră și recepționaseră parțial lucrările proiectate (cu referire la lucrările de relocare realizate în anul 2009) și având în vedere criza imobiliară nu mai exista interes în extinderea cartierului în zona afectată. Acesta ar fi fost motivul executării în regim de regie proprie a lucrărilor de înlocuire a conductelor cu defecte, utilizându-se tubing uzat, recuperat din sonde și recondiționat. În finalul informării s-a menționat că „pentru a elimina orice suspiciune privind o posibilă implicare a Sucursalei (...) în acordarea unui „ajutor” asocierii Primăria (...) și S.C. C. B. pentru eliberarea amplasamentului cartierului (...), subliniem faptul că de la data realizării lucrărilor în regie proprie, în septembrie 2014 și până azi, nu a fost solicitat nici un aviz pentru dezvoltarea cartierului (...) în zona afectată de amplasamentul vechi al celor trei conducte”, semnată de inculpații A. P. și O. I. T. (fila 41, dos. u.p., vol. 20).
Administratorul S.C. C. B. (actualmente S.C. C. B. S.R.L.) B. R. a declarat că, în aprilie 2015, lucrările la construirea cartierului (...) au fost blocate întrucât expirase termenul contractual „urmând ca din nou să scoată la licitație restul de teren liber….eu cred că trebuie terminat tot cartierul, pe toate cele trei etape, pentru că pe drumul de acces, societatea a investit bani privați, pe care îi va recupera de la viitorii clienți doar în momentul în care vor fi terminate toate cele 293 de locuințe”.
Cele susținute de B. R. , referitoare la blocarea construirii cartierului (...) datorită nerespectării termenului contractual sunt susținute de corespondența purtată de dezvoltatorul imobiliar cu municipalitatea și infirmă cele menționate în Informarea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) din data de 09.07.2015 – potrivit căreia nu ar mai fi existat interes în extinderea cartierului.
Martorul B. R. a declarat că pentru etapa a doua de construcție a cartierului (...) (cu mențiunea că etapa a doua vizează și zona relocării celor trei conducte de aducțiune a sondelor 131, 154 și 186 (...)) a solicitat eliberarea de avize pentru obținerea autorizațiilor de construire pe mai multe loturi, fiind demarate lucrările. În prezent, terenul aferent etapei a doua este liber de conducte și se poate construi.
În opinia procurorului, cele susținute în Informarea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) din data de 09.07.2015 sunt infirmate și de avizele obținute de dezvoltatorul imobiliar S.C. C. B. S.A. în vara și toamna anului 2014 pentru construirea de locuințe în Cartierul (...), unul dintre avize fiind emis chiar de S.N.G.N. Romgaz S.A. - Sucursala (...) – nr. 28584/23.09.2014 (avizele fiind anterior menționate).
Mai mult, prin adresa nr. 31200/12.10.2015, emisă de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) și înaintată Primăriei Municipiului (...) se menționează că, societatea națională a executat lucrări pentru „devieri conducte de aducțiune ale sondelor 131, 154, 168 (...) – zona pășunii – pentru construire cartier (...)”, planificată pentru anul 2015. Lucrările au fost programate la solicitarea reprezentanților Consiliului local al Municipiului (...), prin reamplasarea și gruparea conductelor, înlesnind edificarea unor noi construcții rezidențiale în cartierul menționat mai sus. S-a solicitat astfel, aprobarea folosinței terenului ce reprezintă culoare de lucru, situat între zona de siguranță a sondelor de producție gaze naturale și incinta grupului de sonde nr. 11 (...) (fila 32, dos. u.p., vol. 20).
Potrivit adresei nr. 377/21.01.2016, Agenția pentru Protecția Mediului (...) a comunicat că dezvoltatorul imobiliar S.C. C. B. S.A., în perioada 2013-2015, a solicitat avize specifice pentru construirea unor loturi de locuințe individuale în Cartierul (...), anexând documentația emisă în acest sens – aspect ce infirmă încă o dată cele susținute în Informarea societății naționale de gaze (fila 1, dos. u.p., vol. 15).
Urmare celor dispuse de Poliția Locală (...), respectiv intrarea în legalitate, se impunea demararea procedurilor pentru obținerea avizelor prevăzute în certificatul de urbanism. Având în vedere acest aspect, și cum directorul economic C. V. constatase că lucrarea de relocare a conductelor efectuată în anul 2014 era una de investiții, dar încadrată greșit la reparații, s-a hotărât repararea „greșelii” și stornarea cheltuielilor.
În luna august 2015, în lipsa șefului Serviciului Mecano – Energetic (ce se afla în concediu de odihnă (fila 79, dos. u.p., vol. 20), înlocuitorul acestuia - numitul A. C. a întocmit referatul de necesitate nr. 25071/11.08.2015, pe care l-a înaintat Serviciului Contabilitate, prin care a solicitat aprobarea stornării sumei de 143.675,62 lei, de la capitolul „cheltuieli de producție în anul 2014” la capitolul „cheltuieli de investiții” pe lucrarea „Devieri conducte cartier (...), cuprinse în planul de investiții la poziția P.I. V 1.3.10. – T 5.3.10.15”. Acest referat de necesitate a fost aprobat de directorul general – inculpatul A. P. și de directorul economic C. V..
După obținerea avizelor și întocmirea documentației necesare, în data de 10.11.2015 a fost emisă autorizația de construire nr. 472 pentru efectuarea (intrarea în legalitate) de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...) a lucrărilor de deviere conducte de aducțiune/sondele 131, 154, 186 (...) – Cartier (...), valoare declarată a lucrărilor fiind de 158.331 lei (fila 15, dos. u.p., vol. 13). Cu toate acestea, lucrarea nu a fost recepționată și nu s-a întocmit nici un proces-verbal de recepție până la momentul emiterii rechizitoriului.
În continuare, în rechizitoriu sunt redate concluziile raportului de constatare întocmit la data de 12.02.2016 de specialistul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș (filele 58-68, dos. u.p., vol. 1), potrivit cărora:
1) - S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) a procedat la modificarea traseului conductelor de aducțiune a gazului de la sondele 131, 154 și 186 fără a avea o autorizație de construcție care să permită acest lucru.
2) - Având în vedere că aceste lucrări nu au constat în lucrări de reparare sau protejare a conductelor existente, ci a fost modificat traseul acestora, nu se încadrează în excepțiile prevăzute de art. 2 alin. 4 lit. b din Legea nr. 50/1991.
3) - Conform datelor tehnice întocmite în vederea emiterii autorizației de intrare în legalitate conductele existente pe traseul inițial au fost puse în funcțiune după cum urmează:
- în anul 1975 conducta de aducțiune a sondei 131 (...), lungime 302 m cu numărul de inventar 11060683;
- în anul 1975 conducta de aducțiune a sondei 154 (...), lungime 315 m cu numărul de inventar 11060684;
- în anul 1976 conducta de aducțiune a sondei 186 (...), lungime 343 m cu numărul de inventar 11060724;
4) - Astfel lungimea totală inițială a celor 3 conducte este de 960 m conform inventarului S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala (...).
5) - Lungimea actuală a conductelor de aducțiune este următoarea: 373 m pentru sonda 131, 415 m pentru sonda 154 și 521 m pentru sonda 186. Rezultă astfel o lungime totală de 1.309 m, conform documentației depuse pentru obținerea certificatului de urbanism.
6) - Aceste lucrări de modificare a traseului conductelor în cauză au fost trecute pe reparații curente și au fost alocate celor 3 comenzi din sistemul M.A.I.S. care au avut ca obiect reparații curente la conductele de aducțiune în regie proprie.
7) - Având în vedere că aceste cheltuieli nu au fost simple reparații pentru aducerea conductelor în starea inițială, cheltuielile aferente relocării conductelor de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186 nu pot fi considerate cheltuieli de reparații.
8) - Lucrările de modificare a traseului conductelor de aducțiune gaze aferente celor 3 sonde au fost executate cu salariații proprii, așa cum rezultă din fișa de pontaj întocmită pentru această lucrare în luna octombrie 2014. Au fost înregistrate câte 40 de ore lucrate pentru fiecare din cei 8 muncitori (1 maistru extracție, 1 operator principal extracție, 1 operator extracție gaze și 5 lăcătuși mecanici întreținere).
9) - Pentru aceste lucrări au fost înregistrate, în cursul anului 2014, în contabilitatea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala (...), cheltuieli totale de 143.675,62 lei, așa cum rezultă din situațiile centralizatoare ale Serviciului Contabilitate din cadrul S.N.G.N. ROMGAZ S.A.- Sucursala (...), astfel:
- comanda 2027243 suma de 54.706,56 lei (formată din materiale auxiliare, transporturi și combustibil);
- comanda 2027244 suma de 38.912,56 lei (formată din materiale auxiliare, transporturi și combustibil);
- comanda 2027245 suma de 37.213,14 lei (formată din materiale auxiliare, transporturi și combustibil);
- cheltuielile cu manopera suma de 12.843,36 - pentru lucrările executate de salariații proprii conform fiselor de pontaj (8 persoane având fiecare câte 40 de ore lucrate efectiv).
10) - Din centralizatoarele bonurilor de consum s-a constatat că fișele de pontaj și materialele auxiliare, cu excepția tubingului 2 7/8 X5,51 J55 R izolat, au fost înregistrate pentru luna octombrie 2014.
11) - Bonurile de consum pentru tubing 2 7/8 X5,51 J55 R izolat au fost înregistrate în data de 22.12.2014, după data terminării efective a lucrărilor.
12) - Cantitatea de tubing 2 78/2 7/8 X5,51 J55 R care a fost eliberată în consum este inferioară celei pentru care s-a solicitat aprobarea prin referatul de urgență și celei pentru care a fost deschisă comanda în sistemul M.A.I.S.
13) - Conform bonurilor de consum au fost eliberate din magazie următoarele cantități de tubing:
- 450 ml în valoare totală de 29.762,05 lei conform bon consum 2896/22.12.2014 pentru reparații curente aferente sondei 131;
- 500 ml în valoare totală de 33.068,95 lei conform bon consum 2897/22.12.2014 pentru reparații curente aferente sondei 154;
- 600 ml în valoare totală de 39.682,74 conform bon consum 2903/22.12.2014 pentru reparații curente aferente sondei 186.
14) - Cheltuielile aferente relocării conductelor de aducțiune au fost înregistrate în contabilitatea S.N.G.N. Romgaz S:A. - Sucursala (...) în anul 2014 pe conturi de cheltuieli, așa cum rezultă din situațiile centralizatoare ale Serviciului Contabilitate din cadrul S.N.G.N. ROMGAZ S.A.- Sucursala (...), astfel:
a. pentru sonda 131 suma de 38.912,56 lei din care:
- în contul 6021 „cheltuieli cu materialele auxiliare” suma de 30.242,13lei
- în contul 6022 „cheltuieli privind combustibilul” suma de 96.73 lei;
- în contul 6028 „cheltuieli privind alte materiale consumabile” suma de 348,00 lei;
- în contul 6024 „cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” suma de 8.225,70 lei.
b. pentru sonda 154 suma de 37.213,14 lei din care:
- în contul 6021 „cheltuieli cu materialele auxiliare” suma de 33.674,13 lei;
- în contul 6022 „cheltuieli privind combustibilul” suma de 111,61 lei;
- în contul 6028 „cheltuieli privind alte materiale consumabile” suma de 348,00 lei;
- în contul 6024 „cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” suma de 3.079,4 lei.
c. pentru sonda 186 suma de 54.706,56 lei, din care:
- în contul 6021 „cheltuieli cu materialele auxiliare” suma de 40.302,60 lei;
- în contul 6022 „cheltuieli privind combustibilul” suma de 111,61 lei;
- în contul 6028 „cheltuieli privind alte materiale consumabile” suma de 403,65 lei;
- în contul 6024 „cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” suma de 13.888,7 lei.
15) - Având în vedere că nu au existat documente referitoare la scoaterea din magazie pentru tubing 2 7/8 X5,51 J55 R la data scoaterii din magazie și realizării transportului în vederea efectuării lucrărilor, au fost încălcate prevederile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 82/1991 care precizează că orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
16) - Pentru aceste lucrări nu existau, la data emiterii rechizitoriului, procese-verbale de recepție parțiale sau la terminarea lucrărilor, iar lucrarea figurează ca fiind în curs de execuție și în contabilitatea unității, fiind înregistrată în contul 231 „imobilizări corporale în curs de execuție”.
17) - La data de 11.08.2015 a fost întocmit referatul nr. 25071/11.08.2015 întocmit și semnat de înlocuitorul șefului de Serviciu Mecano – Energetic și de înlocuitorul șefului Serviciului Supervizare - Dezvoltare aprobat de director economic C. V. și inculpatul P. A. prin care se solicita aprobarea stornării valorii de 143.675,62 lei înregistrată eronat pe cheltuieli de producție în anul 2014 și decontarea din cheltuieli de investiții pentru lucrarea „devieri conducte Cartier (...)” cuprins în programul de investiții la cap. V 1.3 poziția 10.
18) - Prin urmare a fost întocmită o notă justificativă nr. 25335/12.08.2015 prin care s-a solicitat actualizarea programului anual al investițiilor publice, semnată de director de producție G. M. și sef serviciu dezvoltare R. S.. În nota justificativă pentru actualizarea programului de investiții se prevede că lucrarea „Devieri conducte cartier (...)” a fost executată prin fonduri de producție, urmând a se transfera cheltuielile pe fonduri de investiții”.
19) - În consecință, a fost actualizat programul anual al investițiilor publice al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), iar la revizia a – III - a, aprobată în data de 28.08.2015, la poziția 10 apare mențiunea „Separare instalații tehnologice la sonde SP (...) ((...),(...), devieri (...))” cu suma de 200 mii lei.
20) - În programul de investiții inițial, întocmit pentru anul 2015, aprobat de director general adjunct de investiții din cadrul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) , la poziția cap.V.1.3, poz.10 figurează „Separare instalații tehnologice la sonde SP (...) ((...),(...))” cu suma de 150 mii lei.
21) - S-a constatat că a fost schimbată denumirea poziției prin adăugarea mențiunii „devieri (...)” și a fost mărită suma cu 50 mii lei.
22) - Prin Nota de contabilitate 49 GL, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) a înregistrat în contabilitate, pe investiții, valoarea de 143.675,62 lei aferentă cheltuielilor cu modificarea traseului celor trei conducte, în contul 231 „imobilizări corporale în curs de execuție”, data operațiunii fiind 31.08.2015. La explicația înregistrării s-a menționat: „înreg. corectă ani precedenți GL”.
23) - În cursul anului 2015, au fost efectuate și înregistrate în contabilitatea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. –Sucursala (...) cheltuieli aferente acestei investiții de încă 2.961,44 lei reprezentând cheltuieli legate de obținerea autorizației (pentru intrare în legalitate), astfel:
• 100,00 lei - reprezentând tarif mediu în data de 10.08.2015;
• 66,13 lei - cheltuieli servicii E.ON Distribuite SA în 18.08.2015;
• 74,00 lei - cheltuieli servicii C. A. SA în 19.08.2015;
• 200,00 lei - taxa OCPI în data de 20.08.2015;
• 40,32 lei - cheltuieli servicii S. SA în data de 02.09.2015;
• 90,00 lei - Primăria (...), obținere aviz de principiu 21.09.2015;
• 576,00 lei - Primăria (...), obținere aviz de principiu 21.09.2015;
• 40,23 lei - Romtelecom Romania cheltuieli servicii în data de 21.09.2015;
• 1.649,76 lei - Primăria (...) – autorizație de construcții 12.10.2015;
• 125,00 lei - SDEE (...) cheltuieli servicii în data de 13.10.2015.
24) - Astfel valoarea cheltuielilor înregistrate în contabilitate pentru acest obiectiv se ridică la suma de 146.637,06 lei. Acest lucru rezultă și din „Situația cheltuielilor pe proiecte - totalul cheltuielilor pe proiectul T5.3.10.15 separare inst. Tehn. (...)”, la data de 31.12.2015 S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala (...) înregistrând cheltuieli totale materializate în sumă de 146.637,06 lei. Această sumă include și suma de 143.675,62 lei transferată de la cheltuieli de producție la investiții, iar la descrierea operațiunii este menționat „Referat 25071/11.08.2015 S Mecano En”.
25) - Se impune a se preciza că suma de 1.000 lei, ce reprezintă valoarea amenzii contravenționale aplicată de Poliția Locală (...) societății naționale de gaze în data de 21.07.2015, nu a fost înregistrată în contabilitate, fiind plătită din banii personali ai inculpatului A. P. .
26) - În continuarea raportului de constatare întocmit la data de 12.02.2016, s-a procedat la compararea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) aferente acestor 3 conducte de aducțiune ale Grupului 11 (...) cu cheltuielile înregistrate la „Conducta de aducțiune gaze la sonda 20 Caragele” realizată de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Această lucrare este realizată în baza proiectului nr. 11/2014.
27) - Conform punctului 1.6 al acestui proiect conducta se va executa din tubing izolat de 2.7/8 și va avea o lungime de 520 m. La punctul 2.2.1.1. din proiectul nr.11/2014: „Execuția conductei de aducțiune a sondei” se prevede că țeava pentru conducta de aducțiune este pusă la dispoziție de beneficiar iar adâncimea de pozare este de 1.1 m de la suprafața terenului la generatoarea superioară a conductei.
28) - Această lucrare, executată în baza proiectului nr. 11/2014, este similară lucrărilor executate la conductele de aducțiune gaze aferente celor 3 sonde nr. 131, 154 și 186 (...), în ambele cazuri fiind conducte de aducțiune gaze de mare presiune.
29) - Conform notei de fundamentare a valorii estimate în vederea investiției „Conductă de aducțiune la Sonda 20 (...)” costul lucrării care urma a se executa era de 394.333 lei. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a inițiat o procedura de licitație deschisă prin anunțul de participare nr. 155136/29.10.2014 publicat în SEAP. Conform anunțului de atribuire nr. 155749/05.03.2015, publicat pe SEAP la această licitație au fost depuse 9 oferte, fiind astfel asigurată o concurență reală.
30) - Câștigătorul licitației a fost S.C. C. S.R.L. (...). Acesta s-a angajat să execute lucrarea „Conductă de aducțiune la Sonda 20 (...)”, pentru suma de 254.300 lei, inclusiv diverse și neprevăzute la care se adaugă TVA, conform ofertei.
31) - Cheltuielile efectuate strict pentru realizarea conductei de aducțiune gaze în lungime de 520 m au fost în sumă de 25.855,92 lei.
32) - Conform situației de plată pentru luna iunie 2015, lucrările efectuate de executantul S.C. C. S.R.L. (...) pentru beneficiarul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. –Sucursala (...), aferente conductei de aducțiune gaze la sonda 20 Caragele au fost în sumă de 25.855,92 lei fără TVA.
33) - Pentru a aduce la aceeași bază de comparație conducta de aducțiune aferentă sondei 20 (...) cu conductele de aducțiune gaze aferente sondelor 131,154 și 186, din această sumă s-au dedus cheltuielile care nu au fost efectuate la acestea din urmă. Urmare calculelor efectuate, s-a constatat că prejudiciul aferent cheltuielilor neînregistrate pentru acest obiectiv de investiții, dar care au fost efectuate pentru realizarea lucrărilor aferente sondelor 131, 154 și 186 este de 14.012 lei.
34) - S-a concluzionat că, costul total real al obiectivului este în sumă de 160.649,06 lei, din care:
- cheltuieli efectuate și înregistrate în contabilitate în sumă de 146.637,06 lei
- cheltuieli efectuate și neînregistrate pentru acest obiectiv dar necesare pentru realizarea lucrărilor: 14.012 lei;
35) - Deoarece S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) este o sucursală a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) și nu are personalitate juridică, prin efectuarea acestor cheltuieli (o parte fiind înregistrate pentru acest obiectiv și o parte neînregistrate) s-a produs un prejudiciu în bugetul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) în valoare de 160.649,06 lei. Această sumă reprezintă cheltuieli efectuate aferente lucrărilor de relocarea a traseului conductelor de aducțiune pentru sondele 131, 154 și 186, care nu erau necesare, întrucât nu erau în sarcina S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), iar prin realizarea acestora a fost creat un avantaj asocierii dintre Primăria Municipiului (...) și S.C. C. B. S.A.
În perioada 06.01.2016 – 16.02.2016, la Sucursala S.N.G.N. (...), auditorii publici externi ai Camerei de Conturi (...) au desfășurat o acțiune cu tema „Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și cheltuielilor”, fiind încheiat raportul de control nr. 236/16.02.2016.
La capitolul nr. 4.3.5.2 al raportului de control a fost analizată efectuarea unor cheltuieli în regie proprie reprezentând „Deviere conducte de aducțiune – zona pășunilor – pentru construire Cartier (...)” în condițiile în care obligația efectuării acestora revenea Primăriei (...), beneficiarul obiectivului de investiții.
S-a stabilit că Primăria (...) nu a procedat la efectuarea lucrărilor privind devierea conductelor de gaz, deși avea această obligație având în vedere Avizul C.T.E. nr. 180/2007, prin care sarcina efectuării lucrărilor de deviere a conductelor gaz și apă în baza proiectelor întocmite de S.C. G. S.R.L., revenea titularului obiectivului de investiții – construirea Cartierului (...).
Sucursala (...) din cadrul S.N.G.N. Romgaz, în perioada octombrie 2014 – decembrie 2014, a efectuat în regie proprie lucrările privind „Deviere conducte aducțiune – Zona pășunilor pentru construire cartier (...) – Sondele 131, 154 și 186 (...)” care au ocazionat cheltuieli în sumă totală de 143.676 lei, în condițiile în care sarcina executării acestora revenea titularului obiectivului de investiții. Lucrările au fost efectuate de Secția de producție Gaze nr. 1 (...), în baza proiectului nr. 26/C/2006 întocmit de S.C. G. S.R.L. (ce a fost avizat favorabil de Comisia Tehnico - Economică a SNGN ROMGAZ în anul 2007) și nu au avut la bază o autorizație de construire.
În cursul anului 2015 Sucursala (...) a întreprins demersurile necesare pentru intrarea în legalitate, obținând certificatul de urbanism și autorizația de construire, în cursul lunilor iulie și noiembrie. Totodată, prin adresele nr. 25051/11.08.2015 și nr. 25071/11.08.2015, Secția de Producție Gaze nr. 1 (...), respectiv Serviciul Supervizare Dezvoltare și Serviciul Mecano - Energetic au solicitat stornarea cheltuielilor în sumă de 143.676 lei, înregistrată pe cheltuieli de exploatare și trecerea lor la cheltuieli de dezvoltare, respectiv cuprinderea în planul de investiții pe anul 2015. Operațiunea de stornare a fost făcută prin nota contabilă nr. 3/31.08.2015.
Urmare acestor demersuri cheltuielile ocazionate de lucrarea „deviere conducte de aducțiune – sondele 131, 154 și 186 (...), cartier (...)” au fost evidențiate pe cheltuieli de investiții, cont 231 „Imobilizări corporale în curs”, iar așa zisa intrare în legalitate a determinat efectuarea unor cheltuieli cu obținerea unor avize în sumă totală de 2.961 lei, astfel că la data de 31.12.2015, cheltuielile totale efectuate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) aferente acestei lucrări au fost în sumă totală de 146.637 lei.
Auditorii publici externi ai Curții de Conturi au stabilit că la data controlului nu era întocmit procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, obiectivul de investiții fiind evidențiat la „Investiții în curs”.
S-a mai reținut că deși, obligația efectuării lucrărilor privind „deviere conducte de aducțiune – zona pășunilor pentru construire Cartier (...) – sondele 131, 154 și 186 (...)” aparținând S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), revenea Primăriei (...), beneficiarul obiectivului de investiții „Cartier de locuințe (...)”, în condițiile în care avizul C.T.E. al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala (...), dat în anul 2007, se referea la devierea atât a conductelor de apă cât și a celor de gaz, aceasta nu a procedat la executarea lucrărilor respective.
Prin urmare Sucursala (...) și-a asumat efectuarea în perioada 2014-2015 a unor cheltuieli privind devierea conductelor de gaz - zona pășunilor pentru construire Cartier (...), în sumă totală de 146.637 lei, în condițiile în care acestea nu intrau în sarcina entității verificate.
În timpul controlului, Sucursala (...) nu a pus la dispoziția organului de control documente justificative (măsurători privind pierderile de gaz), dar a pus la dispoziție în xerocopie rapoarte de producție zilnice din data de 18.11.2010, din data de 24.01.2011, respectiv din data de 05.06.2014 și 06.06.2014, conform cărora la sonda nr. 186 din Grupul nr. 11 (...) au fost constatate defecțiuni care au fost remediate conform Comenzilor pentru servicii interne din data de 24.01.2011 și 17.06.2014.
Prin asumarea unor categorii de cheltuieli executate în regie proprie în condițiile în care sarcina efectuării acestora revenea beneficiarului obiectivului de investiții au fost încălcate prevederile art. 5 alin. 1 din OUG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, potrivit cărora „persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimonial public au obligația să realizeze o bună gestionare financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public”.
Față de documentele puse la dispoziția organelor de control, care ar fi justificat executarea în regie proprie a lucrărilor de deviere a celor trei conducte de aducțiune, s-a reținut că aceste documente justificative se referă la defecte constatate la sonda nr. 186, iar defecțiunile au fost remediate de către formațiile de lucru. Lucrările în sumă totală de 146.637 lei efectuate de Sucursala (...) a S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în regie proprie, în perioada octombrie 2014 - decembrie 2014, inclusiv cheltuielile cu obținerea unor avize și taxe în cursul anului 2015, au avut ca scop devierea conductelor de aducțiune gaz pe traseul prevăzut în proiectul nr. 26/C/2006, întocmit de S.C. G. S.R.L. Ori, executarea lucrărilor de deviere a conductelor, în baza proiectului sus amintit, avizat favorabil în CTE în anul 2007, conform avizului și procesului-verbal nr. 180/2007, revenea Primăriei (...), beneficiarul obiectivului de investiții, și nu Sucursalei SNGN (...), așa cum s-a întâmplat în fapt (dos. u.p., vol. 35).
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul M. E. V. a declarat, referitor la devierea celor trei conducte de aducțiune la sondele 131, 154 și 186, că „…am executat doar ordinele unui director…”. Acesta a arătat că cunoștea despre proiectul întocmit de S.C. G. S.R.L. la solicitarea beneficiarului – Primăria (...), potrivit căruia cele 3 conducte la sondele de aducțiune trebuiau deviate pentru construirea Cartierului (...). De asemenea a cunoscut că la momentul execuției lucrării nu exista autorizație de construire, însă a fost asigurat de inculpatul O. I. T. că totul este în regulă. Inculpatul A. P. i-a zis că trebuie să demareze lucrările și să întocmească actele de consum pe reparații. A întocmit două referate, unul pentru demararea lucrării și unul pentru necesarul de materiale, așa cum a fost obligat de inculpatul A. P. . Peste cele trei conducte de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 exista un drum pe care circulau utilajele grele cu care se lucra la construirea Cartierului (...). Cum cele trei conducte nu erau prevăzute cu tuburi de protecție, în luna iunie 2014 conducta de la sonda nr. 186 a fost ruptă, dar s-a intervenit de echipa maistrului C., fiind reparată. Pentru a împiedica accesul utilajelor grele, a montat chiar o barieră în zona celor trei conducte, pentru a nu se mai trece peste acestea, însă în cele din urmă aceasta a fost ruptă. În luna octombrie 2014 a finalizat lucrarea de deviere a conductelor, respectând traseul indicat de către inculpatul O. I. T. , care s-a deplasat la fața locului și a bătut țărușii împreună cu un topograf. Lucrarea realizată trebuia încadrată de la început pe lucrări investiții, astfel că trebuia să respecte reglementările privind întocmirea unei teme de proiectare și să demareze o procedură de licitație pentru atribuirea lucrării. Lucrarea ar fi trebuit supravegheată de un diriginte de șantier, trebuia recepționată de către o comisie de recepție și mai trebuia să aibă și toate avizele emise de către instituțiile abilitate. A procedat la efectuarea lucrării, fără a respecta această procedură, pentru că așa i s-a cerut de către inculpatul A. P. . Nu a putut să refuze, întrucât în primăvara anului 2014, când a fost chemat în biroul inculpatului A. P. , de față cu inculpații Ș. I. și O. I. T. „erau de față doi directori A. și cu Ș.. Când ești chemat în birou cu atâția directori este mai rău decât la DNA”. Cu toate că în referatele întocmite a invocat dese defecte și mediu corosiv, nu se efectuase niciun test de sol care să ateste acest aspect. Referitor la schița anexă a referatului, în care a indicat defectele celor 3 conducte, inculpatul M. E. V. a precizat că ultimul defect înregistrat la sonda 186 a fost „undeva jos la drum” și nicidecum în zona indicată în schiță ca fiind afectată. Cu toate că a executat o lucrare de mutare a conductelor, nu a mai refăcut actele, întrucât inculpatul A. P. i-a zis că: „ajunge asta și să-i dau drumu la lucrare că știam ce fac”. În primăvara anului 2014, când a fost chemat de către inculpatul A. P. , nu s-a invocat niciun fel de urgență, ci doar i s-a spus „te apuci imediat să o faci”. Lucrarea a început-o după aproape 5 luni de la acea discuție, întrucât nu a avut materiale, fiind demarată cu săparea șanțurilor pentru noile conducte. La acel moment vechile conducte nu aveau niciun defect.
Fiind întrebat de ce au fost relocate doar cele 3 conducte de aducțiune la sondele nr. 131, 154 și 186, în condițiile în care toate sondele grupului 11 sunt foarte vechi, răspunsul inculpatului a fost: „…întrucât trebuia să eliberăm locul pentru a se construi. Așa cum s-a întâmplat cu sondele la D. (...), care au fost deviate pe baza proiectului G. , de către F. G., așa trebuia să se întâmple și cu cele trei”. Testele de presiune nu s-au realizat conform procedurii, respectiv cu diagramă, singurul test realizat fiind cel cu manometru.
Fiind întrebat dacă a mai realizat lucrări de acest gen, inculpatul a declarat că schimbări de tronsoane a mai făcut, dar fără să schimbe traseul. Nu a bănuit niciun moment că este ceva în neregulă, întrucât a primit dispoziție de la tot „staff-ul din Sucursală”. I s-a părut ceva suspect în legătură cu graba în care a fost pus să o facă: „M-a obligat să o fac, am făcut-o, ce să fac” (filele 109-118, dos. u.p., vol. 1).
În cursul judecății (filele 168-172, vol. I) inculpatul M. E. V. , la început a arătat diferența dintre un defect și o emanație. Apoi că, în cadrul secției, a avut trei locații cu pericol de emanații, fiind dotat cu 2 detectoare de gaze și, întrucât acestea erau folosite în alte părți, zona conductelor de aducție a celor trei sonde a fost monitorizată vizual. A întocmit referatul pentru că acolo au existat emanații foarte puternice, dovada fiind chiar poza celor care i-au reclamat. Era obligația sa să securizeze zona respectivă, unde populația făcea plajă. În anul 2011 a existat un defect major la sonda nr. 186, a trebui să fie schimbați 6 metri de țeavă, pentru că cea veche avea izolația distrusă, prezenta pori și la suprafață exista o umiditate a gazului. A anunțat conducerea și, întrucât era criză economică, i s-a spus să monitorizeze în continuare zona, iar în situația apariției vreunui pericol să închidă sonda. Monitorizând sona, a observat, în continuare, aceleași fenomene. În anul 2011, după finalizarea drumurilor de acces la cartierul (...), s-a schimbat traseul utilajelor grele, acesta trecând exact peste cele trei conducte. Au existat defecte și au montat o barieră, însă au trecut cu basculantele și au rupt-o. Tot în 2011 a întocmit un referat prin care a propus schimbarea de porțiuni din cele trei conducte. I s-a invocat tot criza economică. În aprilie 2014 a fost chemat la o ședință operativă și inculpatul A. P. i-a spus că poate să se apuce de lucrare și să facă un referat. În referat a arătat măsurile pe care le-a considerat necesare. Pentru că emanațiile nu se pot localiza, a considerat porțiuni din conductă în care considera că nu mai exista izolație. A întocmit o schiță în care a prezentat zona în care a apreciat că existau acele emanații. După aprobarea referatului a făcut necesarul de material. Neputând stabili care din cele trei conducte prezentau emanații și având în vedere că vechimea lor era aproximativ aceeași, a considerat că toate trebuiau înlocuite, făcând referire despre aceasta în referat. Lucrarea a început în septembrie 2014. După ce a primit țeava, a cerut proiectul. I s-a invocat că, dacă se făcea proiect numai pentru emanații, se întârzia foarte mult din cauza lipsei de personal de proiectare. I s-a spus să ia proiectul după care s-au făcut devierile de conducte în 2009, spunându-i-se că acel proiect se referă și la cele trei sonde. A găsit proiectul și a început lucrarea pe baza acestuia, chiar dacă a văzut că autorizația de construire era expirată. I s-a spus să facă lucrările. Lucrarea s-a făcut după toate normele în vigoare ale ROMGAZ. S-a făcut întâi lucrarea nouă, apoi s-au dezafectat conductele vechi, întrucât așa era mai economicos, sonda trebuind să stea închisă 2 ore, nu două săptămâni. Și la alte lucrări similare s-a procedat așa. Nimeni nu i-a spus și nici nu și-a închipuit că lucrarea de deviere a conductelor s-ar fi făcut în beneficiul Primăriei sau a constructorului cartierului (...). Preferă să fie judecat pentru abuz în serviciu, decât să sară în aer conducte. După părerea sa lucrarea nu a fost o investiție, pentru că s-a schimbat doar configurația conductelor. Nu a făcut nimeni presiuni asupra sa, și-a făcut doar datoria de inginer șef secție, fiind obligatorie efectuarea lucrării. Referitor la afirmația din declarația de la urmărirea penală, conform căreia ar fi fost obligat să facă lucrarea, fiind chemat de A. și Ș., a arătat că aceasta nu este reală și că a făcut-o atunci de teamă, fiind într-o zi cu probleme medicale. La discuția cu inculpatul A., la care a participat și inculpatul Ș., nu i s-a impus ce să scrie în acel referat. Pentru depistarea emanațiilor nu era necesar să meargă cineva cu aparatură, iar dacă înlocuiau cete trei porțiuni de conducte dispăreau și emanațiile și defectele. În referat a menționat doar înlocuirea conductelor. Întâi a făcut referatul apoi a văzut proiectul. În activitatea sa de 38 de ani a mai înlocuit conducte de aducțiune și acelea au fost considerate reparații nu investiții. Din cauza emanațiilor poate exploda o casă, iar primul răspunzător ar fi fost el. Lucrarea s-a făcut la începutul lunii octombrie 2014. Întârzierea efectuării lucrării din aprilie 2014 până în octombrie 2014 s-a datorat lipsei materialelor.
Inculpatul O. I. T. - șef Serviciu Proiectare din cadrul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) nu a dat declarații, precizând că după studierea dosarului și pregătirea apărării va înțelege să dea declarații.
În data de 28.01.2016, în fața judecătorului de drepturi și libertăți, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul O. I. T. a precizat că, în primăvara anului 2014, a avut loc o ședință la care a participat împreună cu ceilalți trei inculpați, ocazie cu care s-a discutat despre efectuarea unor reparații la cele trei conducte de aducțiune. Exista un referat de necesitate și o schiță întocmită de inculpatul M. E. V. în care se menționa că era vorba de înlocuirea conductelor pe zone defecte și nu o deviere datorită solului agresiv, sau a defectelor existente sau a emanațiilor de gaz. Personal, avea în atribuții pregătirea documentației economice și de autorizare a acestui tip de lucrări. Cunoștea despre activitatea generală a zonei cartierului (...) și despre proiectele de deviere conducte care trebuiau realizate pe cheltuiala S.C. C. B. S.A. De asemenea, cunoștea că această societate efectuase asemenea lucrări pe cheltuială proprie. Tot ce cunoștea la data respectivă, se află la dosarul ridicat cu ocazia efectuării percheziției, de asemenea cunoștea documentația ce ținea de legalitatea acestor lucrări, respectiv a avizelor obținute de la CTE a ROMGAZ, autorizația de construire, procesele verbale de recepție lucrări. La solicitarea conducerii de a elibera un proiect pentru cele trei conducte, a refuzat, pe motiv că nu are capacitatea necesară, existând doar doi proiectanți autorizați pentru acest gen de lucrări. A arătat conducerii că exista proiectul întocmit pentru S.C. C. B. S.A., ce făcea referire și la cele trei conducte de aducțiune, existând și o autorizație de construire ce era expirată, probabil de prin anul 2010. Nu a încercat obținerea unei autorizații noi întrucât Primăria (...) refuzase anterior emiterea unei autorizații pentru o sondă aparținând Sucursalei ROMGAZ. În consecință, s-a acceptat utilizarea acestui proiect al G. și s-au executat lucrările. Era o necesitate în a se executa aceste lucrări, existând un pericol ce a fost invocat și de inculpatul M. E. V. . Topograful de la Serviciul Proiectare a trasat limitele traseului conductelor, anterior realizării lucrării, pentru a se asigura corespondența cu traseul din proiect. La câteva luni după finalizarea lucrării, s-a primit o reclamație anonimă, de către directorul general al ROMGAZ SA (...) , ce a transmis-o inculpatului A. P. , care la rândul său i-a transmis-o în vederea formulării unui răspuns. Această reclamație se referea la utilizarea fondurilor proprii ale instituției în favoarea S.C. C. B. S.A. și realizarea lucrărilor fără autorizație. A întocmit un răspuns scris, ce se află la dosarul cauzei. Întrucât nu a existat autorizație de construire Poliția Locală (...) a întocmit un proces verbal de sancționare contravențională, suma de 1000 lei fiind achitată de inculpatul A. P. . Pentru a intra în legalitate, a fost însărcinat să se ocupe de obținerea tuturor autorizațiilor. Era în interesul societății efectuarea lucrării de deviere a conductelor de aducțiune, întrucât S.C. C. B. S.A. se află în procedura insolvenței, nu mai avea intenția de a extinde cartierul, iar în momentul în care s-ar fi dorit construirea în zonă s-ar fi putut solicita recuperarea cheltuielilor motivat de faptul că avizul inițial viza și aceste trei conducte. Astfel, ar fi refuzat emiterea avizului de construire dacă nu s-ar fi achitat aceste cheltuieli (filele 100-105, dos. u.p., vol. 1).
În calitate de martor a declarat că principala sa atribuție de serviciu este coordonarea activităților de proiectare din cadrul sucursalei. Despre lucrarea „Deviere conducte de aducțiune zona pășunii pentru construire Cartier (...) sondele 131, 154 și 186 (...)” cunoaște că s-a efectuat în toamna anului 2014, fără autorizație de construire. Încă din anul 2003, S.C. C. B. dorea să construiască Cartierul (...) în zona respectivă, unde ROMGAZ avea amplasate mai multe sonde și conductele aferente. Pentru a putea construi cartierul respectiv, era nevoie de relocarea conductelor. Sucursala (...) a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a fost de acord cu această relocare, cu condiția ca investitorul să procedeze mai întâi la efectuarea unor proiecte de deviere, iar apoi, după avizarea lor de către compania națională de gaze, lucrările de deviere să fie executate tot pe cheltuiala investitorului de către o altă firmă privată. În mod obligatoriu, atât proiectantul, cât și executantul acestor lucrări trebuia să fie autorizat de către A.N.R.E. În concret, investitorul și-a ales ca proiectant firma G. S.R.L. (...), iar ca executant firma F. G.. Proiectantul a întocmit un pachet de proiecte privitor la aceste lucrări de deviere, din câte își amintește un număr de 4 proiecte, care se refereau la un număr mai mare de sonde decât cele în discuție. În vara anului 2014, înainte de efectuarea lucrărilor la cele 3 sonde, a fost chemat la conducerea Sucursalei din (...) a S.N.G.N. ROMGAZ S.A., respectiv la inculpatul A. P. , s-a prezentat acolo, unde a avut o discuție în biroul acestuia, la care a participat și inculpatul M. E. V. și probabil și inculpatul Ș. I. . Cu acea ocazie, inculpatul M. E. V. a prezentat un referat prin care propunea înlocuirea conductelor la sondele nr. 131, 154 și 186. Deși nu se specifica dacă era vorba de înlocuirea completă sau numai a unei porțiuni, acel referat era însoțit de o schiță pe care era marcată zona cu probleme. A primit acel referat, fiind solicitat să întocmească un proiect, în vederea înlocuirii conductelor din zona afectată. Fiind în cunoștință de cauză cu situația generală din zonă, deoarece ocupase anterior funcția de șef Serviciu Tehnic Proiecte și Norme și eliberase anterior avize pentru construcții, cunoștea și toate proiectele executate în vederea construirii (pe baza lor eliberând avizele) și știa că cele 3 sonde se regăsesc într-unul din aceste proiecte, care aparțineau investitorului și care aveau deja autorizație de construire, dar care între timp expirase. După acea discuție și după propunerile sale, care au fost acceptate, șeful Secției (...) a folosit acea parte din proiect și a procedat, în toamna anului 2014, la execuția lucrărilor cu personal propriu al S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
După sancționarea contravențională pentru efectuarea lucrărilor fără autorizație inculpatul A. P. l-a însărcinat să se ocupe de intrarea în legalitate, demarând în acest sens procedura. În cadrul demersurilor de intrare în legalitate a folosit proiectul întocmit de S.C. G. S.R.L. pentru S.C. C. S.R.L. (filele 106-108, dos. u.p., vol. 1).
În cursul judecății (filele 158-167, vol. I) inculpatul O. I. T. a arătat că nu avea nici una dintre atribuțiile menționate în rechizitoriu, ocupând funcția de șef serviciu proiectare, acestea aparținând șefului serviciului tehnic proiecte și norme. În aprilie 2014 a fost invitat în biroului directorului sucursalei, inculpatul A. P. , unde se afla și inculpatul M. E. V. , ocazie cu care a luat la cunoștință despre starea precară a conductelor de aducțiune în discuție (coroziune, emanații de gaze, pericol în exploatare în starea în care se aflau). În zilele următoare a primit prin secretariat referatul întocmit de inculpatul M. E. V. , însoțit de o schiță, în care era prezentată zona cu defecte. I s-a solicitat să întocmească un proiect de reparații. L-a informat pe inculpatul A. P. că nu era în măsură să întocmească un asemenea proiect, însă i-a adus la cunoștință că, dacă lucrarea era urgentă, în arhivă se găsea un proiect întocmit de G. și avizat, care se referea la devierea mai multor conducte, printre care și cele în cauză, unele din conducte fiind deja înlocuite. Nu fuseseră încă înlocuite și cele trei în cauză întrucât nu se solicitase încă aviz pentru construirea în zona lor. Inculpatul A. a stabilit să fie folosit proiectul respectiv, care avea toate avizele, neexpirate, iar lucrarea să fie făcută în regie proprie, utilizând țevi recondiționate. În septembrie 2014, inculpatul M. E. V. i-a comunicat că are toate materialele necesare și dorește să înceapă lucrarea. S-a dus cu topograful pe teren și a indicat traseul, pe baza unei planșe, pe care a înmânat-o martorului C. D. – maistru, în subordinea inculpatului M. E. V. . După ce topograful a indicat traseul, muncitorii au bătut țărușii. Până în iunie 2015 nu a mai avut tangență cu lucrarea. Atunci a fost chemat de inculpatul A. P. , care i-a arătat o reclamație anonimă, în care se arăta că cele trei conducte ar fi fost schimbate în interesul unei firme private și fără autorizație de construcție. I s-a solicitat și a făcut o informare, în care a prezentat lucrurile, informare în care a arătat, printre altele, și faptul că de la data executării lucrării și până la data întocmirii informării nu a fost solicitat nici un aviz pentru construire în zona afectată de cele trei conducte, lucru valabil, de altfel și până în ianuarie 2016. În iulie 2015 a fost convocat din nou de către inculpatul A. P. , fiind prezent un reprezentant al poliției locale care a constatat efectuarea lucrării cu autorizația de construcție expirată și a aplicat o amendă, achitată personal de inculpatul A. P. . Prin procesul verbal de contravenție s-a acordat 3 luni pentru intrarea în legalitate. A dat dispoziție unei subordonate pentru întocmirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, care, ulterior, s-a obținut. Conducerea sucursalei a hotărât trecerea lucrării pe investiții. Nu a efectuat expertiza conductelor vechi, așa cum se arată în rechizitoriu. Referitor la mențiunea din rechizitoriu potrivit căreia mai întâi s-a făcut lucrarea și după aceea s-au dat avize de construire case a arătat că avizele de amplasament în domeniul gazelor naturale se eliberează potrivit Ordinului 47/2003 al MEC, termenul de valabilitate al acestora fiind de 12 luni de la emitere. Afirmația din rechizitoriu nu este adevărată, avizele date după efectuarea lucrării nereferindu-se la zona din vechiul amplasament al conductelor. Dacă se hotăra înlocuirea conductelor pe traseul vechi, trebuia să întocmească alt proiect și să obțină avize și autorizații. A apreciat că exista autorizație de construcție la momentul începerii lucrării, însă era expirată. Apreciază că la efectuarea lucrării s-a încălcat doar regimul autorizației de construire, care constituie doar contravenție. Nu este de acord cu pretențiile părții civile, întrucât în martie 2015 a informat pe directorul general al companiei, și acesta nu a avut nici o reacție. Se consideră nevinovat. În decembrie 2016, după ce i s-a revocat controlul judiciar, i s-a oferit de către conducerea companiei funcția de manager mentenanță de conducte, ofertă refuzată, deducând de aici că exista încredere în activitatea sa. Defecțiunile prezentate de inculpatul M. E. V. în schița anexată referatului necesitau intervenția de urgență a ROMGAZ – ului, putând produce infiltrare în rețelele din zonă și explozie. La intervențiile de urgență, gen rupturi de conducte, nu este necesară existența autorizației de construcție. În aprilie 2014, când s-a discutat despre necesitatea efectuării lucrării s-a invocat că trebuie înlocuite conductele și nu s-a invocat că trebuie înlocuite pentru extinderea cartierului (...). Dacă era urgență trebuia intervenit chiar dacă nu era cartier în zonă.
Inculpatul Ș. I. – director tehnic al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) în cursul urmăririi penale a precizat inițial că nu a participat la nicio ședință în care să se fi hotărât devierea traseului celor 3 conducte de aducțiune la sondele nr. 131, 154 și 186 din grupul 11 (...) și nu a aprobat în acest sens niciun referat.
Ulterior a revenit asupra declarației, după ce i-au fost prezentat referatele aprobate în lunile aprilie și septembrie 2014, arătând că semnătura îi aparține.
A precizat însă că nu a aprobat eliberarea materialelor necesare devierilor, semnătura sa atestând doar existența necesarului de materiale în depozitul Sucursalei (...). Spre toamna anului 2014, a fost chemat de directorul de Sucursală - inculpatul A. P. care l-a întrebat dacă are pe stoc material tubular recondiționat de dimensiunea 2 7/8. I-a zis că nu știe și o să se intereseze, ulterior, anunțându-l că avea aproximativ 8900 m liniari. În acel moment, când i-a adus la cunoștință stocul, în birou inculpatului A. P. , se mai afla și șeful de Secție (...) - inculpatul M. E. . Prin aprobarea referatului nr. 2162/24.04.2014, a aprobat efectuarea unei lucrări de reparație, ce nu trebuia realizată în regie proprie, ci prin intermediul angajaților de la STTM sau ai SIRCOS, sau de societăți terțe din afara ROMGAZ - ului (filele 94-96, dos. u.p., vol. 1).
În data de 28.01.2016, în fața judecătorului de drepturi și libertăți, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul Ș. I. a precizat că a aprobat referatul întocmit de inculpatul M. E. V. prin care se propunea remedierea celor trei conducte de aducțiune. Concret a arătat „Dacă referatul avea altă denumire, de exemplu – deviere, nu era sarcina mea ci a directorului de producție care are în subordine…”. Inculpatului A. P. i-a comunicat că există material tubular recondiționat de tipul 2 7/8, astfel că a avizat eliberarea acestuia din depozit împreună cu alte materiale necesare ce au fost solicitate de inculpatul M. E. V. . A avizat și achiziția materialelor ce nu existau în stoc și erau necesare realizării lucrării, în ideea că acestea erau cuprinse în planul de achiziții pe anul 2014. Personal a avizat o lucrare de reparații, pentru a rezolva problema scurgerilor de gaze și a pericolului de explozie existent (filele 495-496, dos. u.p., vol. 1).
În cursul judecății (filele 143-147, vol. I) inculpatul Ș. I. a arătat că în aprilie 2014, prin secretariat a primit un referat de la secția de producție (...), prin care i s-a solicitat aprobarea reparării unor tronsoane din cele trei conducte de aducțiune, referat însoțit de o schiță în care erau marcate tronsoanele din conducte defecte ce urmau a fi înlocuite. A verificat dacă exista poziție în planul de reparații. Întrucât exista, a aprobat acel referat. După semnarea referatului nu a mai fost contactat de cineva în legătură cu reparația respectivă, cu excepția directorului sucursalei, inculpatul A. P. care, în vara anului 2014, l-a chemat la el în birou și l-a întrebat cât material tubular (țeavă recuperată) se află în depozit. După documentare, a revenit și l-a informat pe director de problema ridicată. În toamna anului 2014 i-a mai parvenit un referat prin care se solicitau diferite materiale necesare pentru efectuarea lucrării de repararea celor trei conducte de aducțiune. A aprobat și acel referat și l-a transmis mai departe și pe baza lui s-a demarat procedura de achiziție pentru materialele care nu se găseau în depozit. Nu cunoaște amănunte despre efectuarea în sine a lucrării. Nu a existat nici o înțelegere cu directorul sucursalei legat de efectuarea acelei lucrări și trecerea ei pe reparații. Nu era atribuția să verifice realitatea celor consemnate în referat legat de existența defectelor la conducte. Numai după ce a apărut procesul verbal încheiat de poliția locală a aflat că a fost vorba și de o deviere a conductelor. Nu este de acord cu pretențiile părții civile întrucât conducerea companiei a fost informată și pentru că pe acele conducte ROMGAZ transportă gaze și azi, aducându-i beneficii. A apreciat că cele trei conducte trebuiau înlocuite neapărat pentru că apăreau defecțiuni, în anii 2014 sau 2015 urmând a fi expertizate, la fel ca toate conductele aparținând ROMGAZ – Sucursala (...). În raport cu defecțiunile prezentate în referat, lucrările trebuiau executate pe reparații. Nu a avut nici o contribuție la trecerea pe investiții. Nu a primit nici o solicitare din partea Primăriei (...) sau firmei C. B. și nici de la alte entități pentru efectuarea lucrării. La aprobarea referatului nu a avut nici un considerent pe la spate, nu a vrut să favorizeze pe nimeni. A invocat un caz din comuna (...) petrecut cu un an în urmă, caz în care, din cauza unei defecțiuni ca acestea au fost rănite 5 persoane, iar ROMGAZ a trebuit să acorde ajutoare. Deplasându-se în teren a constat că până la prima conductă de aducțiune se mai puteau construi circa 70 de case, pentru că etapa a II-a nu era încă încheiată. Devierea s-a făcut pentru ca cele trei conducte să fie pe același traseu, să nu fie nevoie de trei tuburi de protecție pentru zona de siguranță. La luarea decizie ca cele trei conducte să treacă pe același loc nu a avut nici o contribuție.
Inculpatul A. P. , în cursul urmăririi penale, a declarat că nu consideră că a săvârșit vreun abuz în serviciu atunci când a luat o decizie de a face o lucrare de reparație curentă/intervenții, urmare unei sesizări venită din partea unor subalterni referitoare la diferite instalații aflate în administrarea acestora. Prin primăvara anului 2014, șeful Secției (...) – inculpatul M. E. V. a venit la el la birou și a sesizat că aceste conducte au scăpări de gaze, scăpări care s-au dezvoltat în timp. A luat decizia de a preveni producerea unor evenimente neplăcute și de a interveni la cele 3 conducte de aducțiune. În zona acestora exista chiar un drum circulat de foarte multe utilaje și mașini și urmare accesului acestora în zonă, s-au constatat chiar emanații de gaze. Pentru a preîntâmpina o explozie și pentru a monta și tuburi de protecție, a luat decizia de a interveni la cele 3 conducte de aducțiune. Cunoștea de existența proiectului privind devierea conductelor ce fusese avizat în C.T.E. și că această lucrare de deviere trebuia executată de societatea d-lui B., însă la momentul respectiv lucrările în cartier erau suspendate. Pe aceste considerente a decis să devieze conductele pentru a nu avea probleme cu Primăria referitor la drumul de acces la conducte, ca să poată rezolva situația creată cât mai repede și să nu oprească producția pe perioadă mai mare de timp. „După această decizie sigur că subalternii s-au dus și au executat lucrarea”.
În continuarea declarației, inculpatul A. P. a arătat că în anul 2015, directorul general de la (...) a primit o sesizare semnată de „oamenii responsabili din ROMGAZ”, ce i-a fost trimisă pe fax, iar după ce a luat la cunoștință despre conținutul acesteia, și-a chemat colegii, pe Ș. I. , pe O. T. , și M. E. V. , pentru ca împreună s-o analizeze și să formuleze un răspuns. Ulterior a primit și o amendă de la Poliția Locală, amendă pe care a plătit-o din banii personali, pentru că directorul economic și Biroul financiar au considerat că nu se poate deconta de către Sucursala (...). În continuare s-a demarat procedura de intrare în legalitate și obținerea autorizațiilor necesare. În această procedură s-a constatat că erau deviate conductele și că lucrarea în fapt era una de investiții. În consecință s-a stornat suma de la „reparații” și s-a înregistrat la „investiții”. Nu a urmărit dacă lucrarea s-a realizat, însă după ce a primit sesizarea „oamenilor responsabili”, l-a chemat pe inculpatul M. E. V. și l-a întrebat „Ai făcut conductele alea, le-ai deviat?”, răspunsul acestuia fiind „Da șefu', le-am făcut în 3 zile”.
În finalul declarației, inculpatul A. P. a precizat că nu a săvârșit vreun abuz atunci când a trebuit să aleagă între a se întâmpla ceva grav, a regla lucrurile pentru obținerea autorizației și când a ales „această variantă bună, rea”. În anul 2014, când a luat hotărârea relocării conductelor de aducțiune, a luat-o cu intenția de a solicita suma de bani cheltuită pentru devierea conductelor oricărui dezvoltator care ar fi solicitat aviz de construire de la S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (filele 84-87, dos. u.p., vol. 1).
În cursul judecății (filele 121-126, vol. I) inculpatul A. P. , a arătat că nu a încălcat nici una dintre dispozițiile legale indicate în rechizitoriu. În continuare a arătat, în rezumat, că, în primăvara anului 2014, a fost informat de existența unor defecțiuni la cele trei conducte de aducțiune. În zonă nu se lucra, Primăria (...) nesolicitând vreodată vreun aviz de la Romgaz pentru construire în zona celor trei conducte. A indicat unele situații în care datorită unor scurgeri de gaze, acestea s-au infiltrat în canalizarea unui oraș și s-a produs o explozie. A invocat uzura conductelor și anii în care au fost montate, precum și pericolul prezentat de construirea de locuințe în apropierea acelor conducte. A arătat că, din moment ce a fost informat despre existența acelor emanații de gaze, era obligat să ia măsuri conform Legii nr. 123/2013, respectiv să asigure exploatarea în condiții de siguranță a conductelor și instalațiilor din dotare. A arătat că durata de folosință a unor asemenea conducte este de 14/24 ani, iar conductele respective au fost montate în perioada 1975-1976, acesta fiind motivul care a condus la luarea deciziei înlocuirii lor. De asemenea, pentru a crea siguranță pentru zona respectivă, în care existau construite peste 100 case. Nu s-a dispus devierea conductelor pentru folosul primăriei întrucât au trecut doi ani de la relocarea conductelor și nu există nici un document că primăria ar fi vrut să lucreze în zonă, contractul dintre primărie și constructor fiind expirat. Nu s-au construit nici locuințele pentru care ROMGAZ a eliberat aviz (71 de loturi), întrucât nu au mai avut clienți. Au deviat conductele de aducțiune pentru următoarele motive: 1. dacă se înlocuiau conductele pe același traseu era necesară oprirea celor trei sonde, ceea ce reprezenta o pierdere de producție. Lucrarea a durat 10 zile, practic au economisit 350.000 lei; 2. În zonă au existat săpături din partea constructorului, acesta apropiindu-se la circa 4 metri de una dintre conducte. Locul fiind în pantă, devenea periculos în cazul montării conducta pe același traseu. Inițial au înregistrat lucrarea pe reparații și nu a sesizat nimeni din serviciile de specialitate că ar fi ceva în neregulă. A apreciat că în cazul lucrării respective nu s-a îmbunătățit nici un parametru, ca atare nu era vorba de investiție. În luna iunie 2015 a venit poliția locală și le-a cerut autorizația de construcție, însă apreciind că era vorba de reparații, a considerat că nu aveau nevoie de așa ceva. Ulterior s-a obținut și autorizația de construcție și s-a trecut de la reparații pe investiții, aspect permis de legea contabilității (corectarea erorii de înregistrare din 2014 în 2015). A arătat că nu a existat vreo intervenție din partea vreunei autorități locale sau firme pentru a efectua lucrarea respectivă. A arătat că nu este de acord cu pretențiile părții civile în condițiile în care dacă se înlocuiau conductele pe vechile trasee se înregistra o pierdere de 350.000 lei și dacă nu se făcea înlocuirea conductelor putea apărea o infiltrație de gaze neidentificată care putea ajunge la o casă și se putea produce o explozie. A arătat că nici personal nu a avut vreun beneficiu de pe urma înlocuirii și devierii conductelor.
Analizând probele administrate, prima instanță a constatat următoarele:
Pentru a fi în prezența infracțiunii de abuz în serviciu – prevăzută și pedepsită de art. 132 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal trebuie întrunite următoarele elemente constitutive:
În cadrul laturii obiective, elementul material trebuie să constea în neîndeplinirea unui act (omiterea, neefectuarea unui act care trebuie îndeplinit în virtutea îndatoririlor de serviciu) sau îndeplinirea acestuia în mod defectuos (îndeplinirea făcută altfel decât se cuvenea să fie efectuată) de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu.
Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.
Așadar, pentru a fi în prezența infracțiunii de abuz în serviciu este necesar ca elementul material, în cazul acțiunii, să constea în îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile de serviciu cu încălcarea legii (în sensul că a fost restrânsă sfera actelor abuzive numai la cele prin care au fost încălcate atribuțiile de serviciu stipulate explicit în lege, ordonanță a Guvernului sau O.U.G., scoțând astfel din sfera incriminării actele nelegale sau defectuoase care au fost comise prin încălcarea atribuțiilor de serviciu stipulate doar în acte normative care nu constituie legislația primară, de pildă Hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor sau ale conducătorilor administrației publice centrale sau locale, regulamente interne, coduri deontologice etc.) sau care sunt stipulate în detaliu în aceste acte în condițiile în care norma de drept primar este echivocă sau cu o aplicabilitate extrem de generală.
De menționat că instanța de contencios constituțional nu a exclus posibilitatea ca atribuțiile de serviciu să fie descrise și în legislația secundară („adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă”), fiind însă necesar ca legislația primară (în baza căreia sunt emise actele de legislație secundară) să le prevadă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie.
Ca atare, având în vedere caracterul de normă incompletă a celei care reglementează abuzul în serviciu, Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 produce următoarele efecte:
- operează o dezincriminare in concreto a faptelor constând în neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea acestuia în mod defectuos de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu prevăzute numai în legislația secundară sau prevăzută în mod previzibil și precis numai în legislația secundară, dacă norma de drept primar este echivocă, neclară, imprevizibilă, nefiind aptă să stabilească limitele în care se pot emite actele de drept secundar.
Urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, tot ca o componentă a laturii obiective a infracțiunii trebuie să constea în cauzarea unei pagube ori a unei vătămări determinate a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
În cazul variantei agravate prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, variantă reținută în sarcina inculpaților, urmarea imediată trebuie să fie completată cu obținerea, de către funcționarul public, pentru sine sau pentru altul, a unui folos necuvenit.
Legătura de cauzalitate între acțiunea sau inacțiunea tipică și urmarea produsă trebuie dovedită.
Sub aspectul laturii subiective, subiectul activ trebuie să acționeze cu intenție directă sau indirectă, în cazul formei de bază a infracțiunii, iar în ipoteza formei asimilate din Legea nr. 78/2000, numai cu intenție directă – calificată prin scop (să se urmărească obținerea, de către funcționarul public, pentru sine sau pentru altul, a unui folos necuvenit).
Într-o speță concretă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală (decizia nr. 3113/2014) a arătat că pentru susținerea acuzației de abuz în serviciu trebuie dovedite, din punct de vedere obiectiv:
I) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu prejudiciul;
II) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu actele de serviciu;
III) legătura dintre prejudiciul produs și atribuțiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului.
Într-o altă speță, tot Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală (decizia nr. 2374/2008) a stabilit că, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, este necesară cunoașterea de către făptuitor a caracterului necorespunzător al exercitării atribuțiilor de serviciu și urmărirea sau acceptarea (în speța de față numai urmărirea – n.a.) ca prin aceasta să se ajungă la vătămarea intereselor legale ale unei persoane (tot în speța de față, urmărirea obținerii unui folos necuvenit de către sine sau pentru altul).
Aplicând considerațiile doctrinare și jurisprudențiale menționate mai sus la speța de față s-au constatat următoarele:
I) din punct de vedere al prejudiciului produs:
Potrivit rechizitoriului, prin raportul de constatare întocmit la data de 12.02.2016 de către specialistul antifraudă detașat în cadrul DNA, cheltuielile aferente lucrării de relocare a conductelor de aducțiune la sondele nr. 131, 154 și 186 (…) au fost în sumă totală de 160.649,06 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu adus bugetului SNGN ROMGAZ S.A. (...) și un avantaj Asocierii Primăria (...) – S.C. C. B. S.A.
Tot conform rechizitoriului, la data de 24.02.2016, SNGN ROMGAZ SA (...) , prin adresa nr. 5439 din data de 24 februarie 2016 a comunicat că la nivelul societății naționale s-a emis Decizia nr. 66/17.02.2016 prin care a fost constituită „Comisia de verificare a modului în care s-a realizat lucrarea de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor nr. 131, 154 și 186 (…), amplasate în zona grupului de sonde 11 (…)”, concluziile comisiei urmând a fi transmise ulterior, însă până la emiterea rechizitoriului și sesizarea instanței, aceste concluzii nu au parvenit la dosar.
La data de 28 septembrie 2016, la dosar a fost depus un înscris (fila 58, vol. I) din care rezultă că SNGN ROMGAZ S.A. (...) , sub rezerva dovedirii activității infracționale, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 146.637,06 lei.
La data de 17 noiembrie 2017, la dosar a fost trimisă adresa nr. 32874 din 16.11.2017 a ROMGAZ SA (...) (filele 300 – 309, vol. II) din care reiese că „raportat și la tot probatoriul administrat în cursul procesului penal, probatoriu care la momentul constituirii ca și parte civilă în dosarul penal, SNGN Romgaz SA nu a avut acces, întrucât mare parte din documente au fost ridicate de către organele de cercetare penală abilitate, precum și la înțelegerea în percepția noastră de ansamblu asupra fondului dosarului sus menționat, dedus spre soluționare onoratei învestite cu dezlegarea fondului cauzei, înțelegem să apreciem că, nu este necesar, ca la acest moment procesual, SNGN Romgaz S.A. să își mențină cererea de constituire de parte civilă în prezentul dosar penal, astfel cum a fost formulată și înaintată la instanță cu adresa nr. 25060/27.09.2016, sub rezerva și mențiunea expresă, ca după pronunțarea instanței de fond, și înaintea oricărui alt demers procesual care s-ar impune după caz, SNGN Romgaz S.A. va acționa, uzând de toate căile și mijloacele legale pe care le are la dispoziție în vederea recuperării oricărui eventual prejudiciu care ar putea fi constatat de către instanța de fond, (...)”
Se mai arată în adresa respectivă, printre altele, că lucrarea s-a executat de către Sucursala (…) aparținând SNGN Romgaz S.A., având la bază (astfel cum rezultă din probatoriu) justificarea și necesitatea tehnică (în speță, starea fizică necorespunzătoare a conductelor, având în vedere faptul că acestea aveau durata de viață depășită): aprecierea motivelor de siguranță în exploatare și care au reprezentat în fapt și în drept principalul fundament pentru efectuarea investițiilor care au avut în vedere prevenirea eventualelor evenimente cu consecințe deosebit de grave care au fost invocate încă cu ocazia demarării lucrărilor de deviere, lucrări care au fost atributul exclusiv al Sucursalei (…), sucursală care exploatează aceste conducte, și care este și beneficiarul lucrărilor executate.
De asemenea că lucrarea, care a avut ca finalitate devierea conductelor de gaze a rămas în patrimoniul SNGN Romgaz SA, este în funcțiune și produce beneficii societății, intrând din decembrie 2016 în perioada de amortizare.
Se mai arată că nu au existat nici anterior și nici ulterior efectuării lucrării de investiții solicitări din partea unor persoane fizice sau juridice de emitere a avizului/acordului de edificare a unor construcții în zona afectată, respectiv cu respectarea distanțelor legale de siguranță
În fine, se arată că eventualele neconformități administrative formulate în derularea investiției (ex. lipsa autorizației de construire – a fost suplinită – lucrarea având toate avizele necesare execuției) au fost corectate pe parcursul executării lucrării, intrându-se astfel în legalitate formală.
Ulterior, la data de 11 mai 2018, s-a depus la dosar o adresă din partea ROMGAZ SA (...) (fila 518, vol. III) din care reiese că nu renunță la calitatea de parte civilă în prezentul dosar.
Potrivit art. 22 alin. 1 din Codul de procedură penală „Partea civilă poate renunța, în tot sau în parte, la pretențiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel”.
Potrivit alineatului 2 „Renunțarea se poate face fie prin cerere scrisă, fie oral în ședința de judecată”.
Potrivit alineatului 3 „Partea civilă nu poate reveni asupra renunțării și nu poate introduce acțiune la instanța civilă pentru aceleași pretenții”.
Ca atare, având în vedere adresa nr. 32874 din 16.11.2017 a ROMGAZ SA (...) , la acest moment nu se poate vorbi despre existența vreunei părți civile.
În legătură cu presupusul prejudiciu adus bugetului SNGN ROMGAZ S.A. (...) în sumă totală de 160.649,06 lei (care ar reprezenta, totodată, și un avantaj Asocierii Primăria (...) – S.C. C. B. S.A.), aspecte stabilite prin raportul de constatare întocmit la data de 12.02.2016 de către specialistul antifraudă detașat în cadrul DNA, de menționat că acesta este pus la îndoială de două împrejurări:
1. Conform raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză (filele 36 – 47, vol. IV), în urma calculelor și determinărilor efectuate a rezultat că, prin aplicarea proiectului de deviere a conductelor de aducțiune ale sondelor nr. 131, 154 și 186, cheltuielile ocazionate cu această lucrare au fost în sumă totală de 146.637,06 lei, așa cum rezultă din situația centralizatoare a Serviciului contabilitate din cadrul ROMGAZ – Sucursala (...).
Costul estimat cu montarea conductelor pe traseul existent ar fi fost de 186.531,88 lei, iar dacă se adaugă și profitul pentru neoprire se ajungea la 278.136,36 lei.
Dacă lucrarea nu se realiza în regie proprie, ci se atribuia unui terț, costul acesteia era de 237.605,57 lei.
În concluzie, din punct de vedere financiar, varianta ce a fost aleasă este cea mai economicoasă.
2. Existența prejudiciului trebuie analizată și prin prisma legalității și oportunității efectuării lucrărilor de relocare a celor trei conducte de aducțiune.
Din probele administrate reiese că:
A) lucrarea a fost efectuată datorită stării precare a celor trei conducte de aducțiune și a pericolului iminent pe care-l prezenta neînlocuirea lor.
În susținerea concluziei de mai sus pot fi invocate următoarele:
- adresa nr. 32874 din 16.11.2017 a ROMGAZ SA (...) (filele 300 – 309, vol. II) din care reiese că: lucrarea s-a executat de către Sucursala (…) aparținând SNGN Romgaz S.A., având la bază justificarea și necesitatea tehnică (în speță, starea fizică necorespunzătoare a conductelor având în vedere faptul că acestea aveau durata de viață depășită); aprecierea motivelor de siguranță în exploatare și care au reprezentat în fapt și în drept principalul fundament pentru efectuarea investițiilor care au avut în vedere prevenirea eventualelor evenimente cu consecințe deosebit de grave care au fost invocate încă cu ocazia demarării lucrărilor de deviere, lucrări care au fost atributul exclusiv al Sucursalei (…), sucursală care exploatează aceste conducte, și care este și beneficiarul lucrărilor executate; lucrarea, care a avut ca finalitate devierea conductelor de gaze a rămas în patrimoniul SNGN Romgaz SA, este în funcțiune și produce beneficii societății, intrând din decembrie 2016 în perioada de amortizare.
- declarațiile inculpaților, potrivit cărora la luarea deciziei și la efectuarea lucrării nu s-au avut în vedere decât aspecte de oportunitate, în sensul că, în primăvara anului 2014, existând defecțiuni la cele trei conducte de aducțiune și avându-se în vedere și uzura lor (având durata de funcționare depășită), precum și pericolul prezentat de construirea de locuințe în apropierea acelor conducte, erau obligați să ia măsuri, conform Legii nr. 123/2013, respectiv să asigure exploatarea în condiții de siguranță a conductelor și instalațiilor din dotare.
- înscrisurile depuse în susținerea pericolului pe care-l prezintă emanațiile de gaze din conducte, respectiv două procese verbale de intervenție ale echipajelor de la Detașamentul de Pompieri (…), unul din 27 martie 2017 și unul din 9 aprilie 2017, în cazul unor scurgeri de gaze, primul la (…), jud. (…) și al doilea în cazul unor scurgeri de gaze cu flacără la (…) (filele 318-319, vol. II), actele referitoare la evenimentul de la (…), sat (…) din data de 11.04.2011 (explozie la un imobil construit peste o conductă de gaz din cauza unor scurgeri și acumulări de gaze) (filele 341-346, vol. II), procesul verbal din 08.06.2018 (și anexele) de intervenție a Detașamentului de pompieri la emanațiile de gaze din conducta sondei nr. 153, situată în apropierea celorlalte trei conducte (filele 535 – 537, vol. III) și procesul verbal din 25 iulie 2017, de stabilire a uzurii pieselor de schimb recuperate de la conductele de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186 (stabilindu-se o uzură a acestora de 90 %) și fotografii reprezentând, afirmativ, acele țevi (filele 358, 360 și 362-364, vol. II).
- în vol. 30, dos. u.p. există rapoartele zilnice de producție în care s-au menționat unele defecte apărute la conducta sondei nr. 186, respectiv: „fisurat cond. la sd. 186” (fila 264 – verso), „Defecțiuni s-a spart cond. aducțiune sd. 186” (fila 265-verso), „Defect cond. aducțiune 186” (fila 268-verso).
- declarațiile martorilor:
a) M. V., director general al ROMGAZ SA (...) , (filele 192-197, vol. I) care a arătat, printre altele, că, văzând cum a fost făcută lucrarea, cu forțe proprii, și motivul, a constatat că lucrurile sunt în regulă. După declanșarea urmăririi penale s-a făcut și o verificare internă. A concluzionat că lucrarea era de competența sucursalei din (…), orice lucrare de intervenție fiind greu de încadrat la investiții. În urma anchetei proprii nu s-a putut stabili că s-a produs un prejudiciu în defavoarea Romgaz. Prioritizarea înlocuirii conductelor se stabilește de sucursale. Nu există o marjă de apreciere. Conductele cu defecte nu se lasă cu defectele pe ele, în majoritatea cazurilor ele se repară, dar în situația în care frecvența defectelor este prea mare, se poate lua decizia, mai ales dacă durata de viață este depășită, să fie înlocuită cu prioritate.
b) M. G. , director producție în cadrul ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 232 – 236, vol. II), care a arătat, în rezumat: dacă pe conducte apăreau defecte, era obligatorie intervenția pentru remedierea acestora; în cazul scurgerilor de gaze, care se constată de către operatorii de extracție, se consemnează în raportul grupului, când se constată, apoi aceștia iau măsuri pentru punerea în siguranță a zonei, măsuri ce pot să constea în izolarea porțiunii defecte, închiderea robinetului de la sondă; mai departe șeful secției solicită aprobare printr-un referat pentru efectuarea reparațiilor necesare; reparațiile la un defect simplu constau în înlocuirea porțiunii defecte, pe același traseu sau când este necesar prin schimbarea de traseu (dacă au apărut alunecări de teren, eroziuni puternice sau neînțelegeri cu proprietarul terenului); scurgerile de gaze din conducte pot fi detectate destul de greu cu tehnica din dotare, mai ales în cazul grupului 11; ele pot fi detectate prin inspecția periodică pe care o face operatorul pe traseul conductelor, observând îngălbenirea vegetației, sau dacă conducta traversează un traseu mlăștinos, apa bolborosește; sondele grupului 11 sunt în stare avansată de epuizare, astfel încât scăderea debitului în urma pierderii pe traseu este aproape imposibil de determinat prin măsurarea debitului sondei la nivelul grupului; orice emanație la conductă este un defect; dacă deasupra conductei gazul întâlnește un mediu poros, un strat de nisip care comunică cu un alt strat de nisip, gazul nu iese la suprafață, se poate infiltra; dacă emanațiile ajung la canalizare, se pot duce pe tot traseul canalizării; există doar inspecția operatorului pentru eventuale defecțiuni; în general se sapă o groapă pe poziția respectivă să se identifice sursa de scăpări; de la apariția scurgerilor de gaze, se intervine în cel mai scurt timp posibil, după ce se asigură baza materială; dacă emanația este agresivă, se izolează și se face.
c) N. M., contabil la secția (…) a ROMGAZ (filele 321 - 323, vol. II), care a arătat, printre altele, că în anul 2017 a înregistrat în gestiunea secției circa 270 m de țeavă despre care, în referat, s-a arătat că provenea din vechile conducte. Nu știe ce s-a întâmplat cu cealaltă cantitate de conducte din vechile trasee ale celor trei sonde, conductele respective (cei circa 270 m) aveau o uzură de circa 95 %.
d) D. A. , șef serviciu producție în cadrul Sucursalei (…) a ROMGAZ (filele 327-329, vol. II), care a arătat, printre altele, că a aflat că pe conducta sondei 186 au existat două defecte, aspect ce i-a fost adus la cunoștință de operatorul B. I.; în opinia sa este mai ușor să deviezi conductele pe un traseu decât să faci trei trasee și să le repari în locurile unde au fost probleme; a văzut o parte din conductele recuperate de pe vechile trasee și a constatat că erau corodate destul de grav, în proporție de circa 80%, putând fi folosite doar ca stâlpi de gard; țevile erau corodate din interior, din grosime de 6 mm mai erau doar 3 mm; părerea sa este că oricum trebuiau schimbate; la acest grad de coroziune prezentau pericol; de obicei schimbarea traseului conductelor se face când există pericolul alunecărilor de teren sau alte probleme; dacă nu există asemenea probleme se face normal pe același traseu; după ce a explicat procedura în cazul ivirii unor scurgeri de gaze, a arătat că a verificat în evidențe și nu a constatat ca cele trei sonde să fi fost oprite pentru defecțiuni ori pentru schimbarea conductelor; și terenul coroziv este un motiv pentru devierea conductelor; în zona vechilor trasee erau denivelări destul de mari ale terenului; corodarea conductelor este un motiv pentru înlocuirea lor.
e) T. A. D., maistru mecanic la secția din (…) (filele 369-371, vol. II), care a arătat, printre altele, că dacă apar defecte, este nevoie de prezența agregatului; de multe ori zilnic sau mai des apar defecte și trebuie să trimit agregatul cu sudorul; până ce a fost această problemă cu conductele, nu s-a ținut evidența strictă a lucrărilor ce se executau; înainte se dădea telefon că este defect, se trimitea utilajul pentru repararea defectului: acum ține o săptămână să reparăm un astfel de defect; la întrebarea dacă la cele trei conducte, mai ales în 2013, au existat defecte a arătat că atunci nu se ținea evidența defectelor.
f) C. D., șef formație la (…) (filele 373 – 376, vol. II), care a arătat, printre altele (după ce a descris perioada și modalitatea de efectuare a lucrărilor), că, pe traseul conductei 186 pe parcursul anilor au existat mai multe defecte, chiar în primăvara anului 2014; a participat personal la remedierea unui defect, prin înlocuirea unei porțiuni din conducta degradată; i s-a spus că era necesară înlocuirea conductelor întrucât aveau defecte care se repetau și construcția în zonă a unui bazin de apă a orașului, care prin infiltrații putea fi afectat; lucrarea a durat circa 10 zile; a participat și la scoaterea de pe vechile trasee a unei părți din țevi, circa jumătate; a constatat că erau ruginite, izolația s-a îndepărtat singură în momentul în care au fost scoase țevile; după părerea sa, țevile scoase erau uzate 90%, având uzuri din interior și exterior; drumul care trecea peste conducte era un pericol pentru acestea; cu ocazia efectuării lucrării de reparații la conducta 186, când s-a schimbat porțiunea de țeavă, s-a constatat că țeava era foarte corodată, subțire în perete, iar la aplicarea sudurii se topea conducta, mai bine zis se ducea spărtura pe conductă; s-a tot tăiat din țeavă ca să se găsească o porțiune care putea fi sudată; s-au înlocuit 7-8 metri de țeavă cu acea ocazie; inițial, la defectul respectiv țeava a avut un por, când s-a pus aparatul de sudură, sudorul a observat că este subțire și nu poate efectua sudura, trebuia tăiată o porțiune.
g) B. I., operator principal la Grupul 11 (…) (filele 377 – 379, vol. II), care a arătat, printre altele, că au fost defecțiuni la aducțiunile celor trei sonde, la sonda 186, 4 defecte și s-a propus să se schimbe conducta; atribuțiile sale ca operator erau de a merge zilnic pe trasele conductelor de aducțiune, pentru a înregistra dacă existau defecte sau emanații de gaze; la sonda 186 au fost în ultimul an patru defecte; personal a constatat 2 din cele 4 defecte; cele două defecțiuni, constatate la circa o lună una de alta, au constat în emanații de gaze, aspect constatat ca urmare că, dintr-o porțiune anume, ieșea apă și gaz; a anunțat operatorul din căsuță și s-a închis sonda; la a doua defecțiune la care a participat s-au înlocuit 2 metri de conductă; În anii 2013 și 2014, la celelalte două sonde nu au fost defecte, însă au fost înainte de Revoluție; a participat la efectuarea lucrărilor de deviere a conductelor; dacă lucrările se făceau pe același traseu trebuia oprită sonda pe timpul lucrărilor, circa 2 săptămâni; pentru lucrarea de deviere sondele au fost oprite circa 2 ore, pentru efectuarea cuplării; în raportul zilnic (PU) a consemnat defecțiunile constatate; știe de existența drumului ce trecea peste cele trei conducte și a unei bariere care apoi a fost desființată; a participat și la scoaterea unei părți a țevilor de pe vechile trasee; acestea erau vechi, ruginite, în interior erau subțiri, corodate; după părerea sa erau uzate în proporție de circa 50 %.
h) Ș. C., lăcătuș mecanic la Grupul 11 (…) (filele 393 – 394, vol. II), care a arătat, printre altele, că a participat la lucrarea de relocare a conductelor; știe că au fost sparte, el a participat la cel puțin două asemenea spargeri, una la sonda nr. 154 și una la nr. 186; a văzut, în cazul spargerilor, că ieșeau bulbuci, pentru că era vorba de apa din sondă și aceea făcea bulbuci; defecțiunea de la sonda 186 a fost în apropierea drumului care trecea peste cele trei conducte; în afara celor două defecțiuni au mai existat și altele, la repararea cărora au participat colegii săi, însă nu cunoaște amănunte.
i) P. A., lăcătuș mecanic la secția (…) (filele 397 – 399, vol. II), care a arătat, printre altele (după ce a descris cum a participat la efectuarea lucrării), că lucrează la Grupul 11 de 11 ani și deși nu are atribuțiuni de constatare a defecțiunilor, a participat în două rânduri la repararea defecțiunilor apărute la sonda 186; defecțiunile au constatat în spargerea țevii.
j) C. C. I., operator extracție (filele 400 – 401, vol. II), care a arătat, printre altele (după ce a indicat modalitatea de participare a sa la efectuarea lucrării) că, odată a fost de serviciu și a apărut un defect la sonda 186; defectul a fost constatat de operatorul de serviciu; el l-a însoțit pe acesta pe traseu și, cu acea ocazie, operatorul și el au observat că era apă care bolborosea în apropierea capului de erupție; au anunțat șeful despre acea defecțiune; nu a participat la remedierea acesteia.
k) H. I. D., buldoexcavatorist la secția (…), participant la efectuarea lucrării (filele 412-413, vol. III), care a arătat, printre altele, că, pe traseul vechi al conductelor a participat la reparații, înainte cu 1 sau 2 ani de lucrarea respectivă; a participat de 3 ori, iar colegii săi de mai multe ori; la defecțiunile la care a participat au fost spărturi din cauza corodărilor; în două rânduri s-au săpat gropi și s-au făcut suduri, iar o dată s-a făcut și o înlocuire de conductă, de 2 sau 3 metri; a participat și la scoaterea țevilor de pe vechile trasee; a observat că, conductele scoase erau aproape fără izolație, din cauza vechimii, corodării.
l) G. Ș., operator la cele trei sonde, participant la lucrare (filele 414-415, vol. III), care a arătat că, conducta sondei 186 a fost spartă de mai multe ori într-o perioadă de 2 ani dinaintea lucrări; într-o seară, a constatat că ieșea apă cu gaz din pământ la sonda 186; a închis sonda și a anunțat șefii; a văzut cum s-a reparat defecțiunea, respectiv s-a descoperit și s-a sudat;
m) O. C. D., operator extracție la Grupul 11, participant la lucrare (filele 416 - 417, vol. III), care a arătat, printre altele, că, înainte de lucrarea de relocare a conductelor a constatat vreo 3 defecțiuni la conducta de la sonda 186; a constatat una din defecțiuni pentru că venea un domn de pe deal, după masa târziu, și i-a spus că acolo sus ieșea aer; s-a deplasat la locul respectiv și a văzut găuri, că bolborosea spuma și gazul; a oprit sonda și a anunțat mai departe; când s-a reparat defecțiunea a fost acolo și a văzut că groapa săpată a rămas o săptămână neastupată și că s-a înlocuit o bucată din țeava spartă; în celelalte două rânduri când a constatat defecțiuni s-a întâmplat la fel, cu precizarea că defectele le-a descoperit un alt coleg; confirmă existența drumului peste cele trei conducte pe traseul vechi.
n) C. M., operator extracție la Grupul 11, participant la lucrare (filele 418-419, vol. III), care a arătat, printre altele, că, înainte de lucrarea de relocare a conductelor a constatat vreo 3 defecțiuni la conducta de la sonda 186; a constatat una din defecțiuni, celelalte au fost constatate de colegi, dar a participat la reparații; în cazul defecțiunii constatate personal a observat cum ieșea noroiul; la una din reparațiile la care a participat, s-a tăiat un cupon din țeavă și s-a înlocuit cu o altă bucată de țeavă; confirmă existența drumului peste cele trei conducte pe traseul vechi.
o) B. E., operator extracție la Grupul 11 (filele 420-421, vol. III), care a arătat, printre altele, că, înainte de lucrarea de relocare a conductelor, personal a constatat de 2 ori defecțiuni la conducta de la sonda 186, odată lângă drum, altă dată lângă capul de erupție; mergând la sondă să măsoare, a văzut că ieșea gaz din pământ, pe traseul sondei; s-a înlocuit un cupon unde a fost spart; la celelalte două sonde nu-și amintește să fi existat defecțiuni; confirmă existența drumului peste cele trei conducte pe traseul vechi.
p) D. I. I. , directorul Sucursalei (…) a ROMGAZ la momentul audierii (filele 2 – 5, vol. IV), care a arătat, printre altele, că a văzut conductele scoase de pe vechile trasee și a observat că aveau un grad de uzură extrem de ridicat, 90-95%, gradul lor de folosință fiind, practic, zero; nu era economicos nici scoaterea lor din pământ.
- adresa nr. 32741 din data de 10 octombrie 2018 a ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 23 – 26, vol. IV), din care reiese, printre altele că în anul 2014 conductele de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186 aveau durata de serviciu consumată și depășită, respectiv conducta sondei 186 o depășire de 8 ani, conducta sondei 154 o depășire de 5 ani și conducta sondei 131 o depășire de 9 ani.
Argumente contra concluziei de mai sus:
Acuza susține că cele cuprinse în referatul întocmit de inculpatul M. E. V. , ce a stat la baza relocării conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 (…), în sensul existenței deselor defecte, nu au fost confirmate de materialul probator administrat în cauză.
Astfel, se susține că din actele dosarului rezultă că aducțiunile grupului nr. 11 (…) nu sunt dotate cu echipamente care să poată măsura presiunile la toate sondele din grup, iar eventualele defecțiuni (emanații/scăpări de gaze) ar fi putut fi identificate doar cu un detector ce ar fi indicat cu exactitate zona scurgerilor de gaz. Acest aspect este confirmat de martorii M. G. și D. A. . Declarații acestora se coroborează și cu înscrisurile ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, din conținutul acestora nerezultând consemnări referitoare la eventuale scurgeri de gaze sau alte defecțiuni înregistrate la cele trei conducte de aducțiune din cadrul Grupului 11 (…). A se vedea în acest sens caietul de control intern al Secției (...), formația (…), Grup 11, rapoartele centralizatoare grup comandă 12 (…), registre privind măsurători statice și dinamice ale Secției (...), registrul „Caiet pentru lucrări grup 11 (…)”, registrul „Măsurători decadale la sonde pe anul 2014 al Sucursalei (…)”, toate registrele vizând verificări ale anilor 2013 – 2014 (dos. u.p., vol. 18, 19, 34).
De asemenea se susține că, potrivit însemnărilor existente în registrele „Lucrări” ridicate din cadrul Secției (...) și celelalte registre existente în vol. 33, în perioada 2013 – 2014, doar la sonda nr. 186 (…) s-a intervenit de două ori, pentru realizarea unor lucrări de „montare crepon”. La sondele nr. 131 și 154 în acest interval de timp, potrivit însemnărilor, nu s-au realizat intervenții de niciun fel.
Referitor la acuza de mai sus, de menționat că, însuși inculpatul M. E. V. a arătat, în declarația sa din cursul judecății, că secția pe care o conducea era dotată cu doar două detectoare de gaz, iar acestea erau amplasate permanent în două locuri ce prezentau pericole majore ((…) și (…)).
De menționat, de asemenea, că martorii audiați, cu atribuții și cunoștințe în domeniu, au indicat că defectele erau constatate de operatori care trebuiau să se deplaseze pe traseul conductelor și să observe semnele specifice unor emanații de gaze (vegetație îngălbenită, bolboroseala lichidelor deversate din conducte etc.). Unii martori, tot cu atribuții în domeniu au arătat că până la declanșarea cercetărilor în prezenta cauză nu se ținea o evidență strictă a acestor defecte, pur și simplu ele erau anunțate pe cale ierarhică, se închidea sonda și se repara defectul.
Au existat și consemnări ale defectelor apărute. A se vedea în acest sens vol. 30, dos. u.p., în care există rapoartele zilnice de producție, în care s-au menționat unele defecte apărute la conducta sondei nr. 186, respectiv: „fisurat cond. la sd. 186” (fila 264 – verso), „Defecțiuni s-a spart cond. aducțiune sd. 186” (fila 265-verso), „Defect cond. aducțiune 186” (fila 268-verso).
Chiar procurorul indică în rechizitoriu că, potrivit însemnărilor existente în registrele „Lucrări” ridicate din cadrul Secției (...) și celelalte registre existente în vol. 33, în perioada 2013 – 2014, doar la sonda nr. 186 (…) s-a intervenit de două ori, pentru realizarea unor lucrări de „montare crepon” (probabil cupon – bucată de țeavă, expresia crepon, afirmativ, nefiind specifică conductelor de aducțiune ale sondelor.
Tot un argument invocat în susținerea acuzei potrivit căreia lucrarea de înlocuire prin deviere a celor trei conducte s-a făcut fără a exista defecte este și conținutul convorbirii telefonice dintre inculpatul M. E. V. cu un cetățean, angajat al ROMGAZ, Grupul 12.
Legat de această convorbire, se apreciază că, luată în întregime, nu are nici o relevanță. Nu reiese din economia întregii convorbiri că cei doi ar fi recunoscut că la cele trei conducte de aducțiune nu ar fi existat defecte sau scăpări de gaze. Reiese doar că inculpatul M. E. V. nu găsește în evidențe decât „introdus stiksuri și spumanți”. Este o interpretare mult prea exagerată a expresiei folosite de inculpat: „foaie verde lobodă în colțul casei”.
Nici convorbirea din data de 22.01.2016, ora 19:32:06, în care inculpatul M. E. V. ar recunoaște fiului său că lucrarea a fost făcută fără respectarea procedurilor și că a fost dispusă de către superiorii săi, fără a o putea refuza, făcând afirmații gen: „Lucrarea făcută… că eu nu pot s-o refuz direct. A fost o ședință informativă cu toți di... cu tot staff-ul din Schelă și…mi-au zis s-o fac, da` cam multe nelegale pe-acolo”, nu poate avea o altă interpretare, chiar dacă se folosește cuvântul „nelegale”. Expresia se poate referi la orice.
Declarațiile inculpatului M. E. V. și ale operatorilor contrazic concluziile procurorului bazate, în principal, pe lipsa consemnării în documentele indicate a defectelor.
Nu ne aflăm în situația clasică în care cu depoziția unui martor nu se poate combate un înscris (art. 309 alin. 5 din Codul de procedură civilă), ci în cea în care martorii atestă ceea ce s-a omis a se consemna în acele documente, ceea ce, în opinia instanței, este perfect posibil și admisibil.
Conform acuzei, inexistența unor defecte la cele trei conducte de aducțiune este dovedită inclusiv prin modalitatea de realizare a lucrărilor, lucrări care au început cu excavarea șanțurilor pentru noua conductă, aspect dovedit și cu planșele foto întocmite în perioada 03.10.2014 – 25.11.2014 (anexate corespondenței electronice din data de 06.01.2016 transmisă D.N.A – Structura centrală cu titlul „În atenția DNA Târgu Mureș. CORUPȚIE LA ROMGAZ” (filele 274 - 317, dos. u.p., vol. 16). Cronologia acestor fotografii demonstrează că lucrările la vechile conducte au început după efectuarea noului traseu și după punerea în funcțiune a noii conducte de aducțiune.
Procurorul afirmă că dacă, într-adevăr, ar fi existat defecte la cele trei conducte de aducțiune, lucrările ar fi trebuit să înceapă pe vechiul traseu, exact în zonele indicate în schița anexă a referatului nr. 2162/24.04.2014.
Cu privire la cele de mai sus, în primul rând, s-a arătat că cronologia efectuării lucrărilor nu a fost negată de cineva (montarea conductelor pe noul traseu și punerea lor în funcțiune, urmată de scoaterea unei părți a țevilor de pe vechile trasee).
În al doilea rând, s-a apreciat că, dacă se intervenea pe vechile trasee, procedându-se la repararea defectelor în locurile indicate în referat, lucrarea tot presupunea costuri, cel puțin prin prisma materialelor și mijloacelor tehnice și umane folosite, plus o întrerupere a funcționării sondelor mai îndelungată și, cel mai important lucru, nu era eliminat în totalitate riscul prezentat în ansamblu de cele trei conducte datorită depășirii duratei lor de funcționare și uzurii lor.
Un alt argument, dar mediat de această dată, este acela că, în anul 2003, se ceruse și se întocmise un proiect (de către G.) pentru devierea tuturor conductelor de pe amplasamentul noului cartier (...), printre care și cele trei în discuție în prezenta cauză, iar dacă lucrurile ar fi decurs normal (nu exista criza economică) probabil că s-ar fi ajuns (și se poate ajunge în viitor) la edificarea tuturor celor 291 – 293 case, situație în care, conductele tot trebuiau deviate și, atunci, nu avea nici o rațiune economică înlocuirea lor pe același traseu.
B) argumente pentru noului traseu ales:
În acest sens pot fi invocate:
- declarațiile inculpaților, din care reiese că s-a adoptat soluția devierii conductele de aducțiune pentru următoarele motive: 1. dacă se înlocuiau conductele pe același traseu era necesară oprirea celor trei sonde, ceea ce reprezenta o pierdere de producție (lucrarea a durat circa 10 zile, practic, afirmativ, economisind 350.000 lei; 2. În zonă au existat săpături din partea constructorului, acesta apropiindu-se la circa 4 metri de una dintre conducte. Locul fiind în pantă, devenea periculos în cazul montării conducta pe același traseu.
- concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză (filele 36 – 47, vol. IV), potrivit cărora cea mai avantajoasă economic a fost soluția tehnică aleasă.
- declarațiile martorilor:
a) D. A. , șef serviciu producție în cadrul Sucursalei (…) a ROMGAZ (filele 327-329, vol. II), care a arătat, printre altele, că, în opinia sa, este mai ușor să deviezi conductele pe un traseu decât să faci trei trasee și să le repari în locurile unde au fost probleme; de obicei schimbarea traseului conductelor se face când există pericolul alunecărilor de teren sau alte probleme; dacă nu există asemenea probleme se face normal pe același traseu; și terenul coroziv este un motiv pentru devierea conductelor; în zona vechilor trasee erau denivelări destul de mari ale terenului.
b) D. I. I. , directorul Sucursalei (…) a ROMGAZ la momentul audierii (filele 2 – 5, vol. IV), care a arătat, printre altele că, din punctul său de vedere, ca expert, nu s-a prejudiciat sub nici o formă ROMGAZ – ul insistându-se pe varianta care presupunea devierea celor trei conducte pentru că dacă s-ar fi înlocuit conductele pe același traseu, durata de execuție a lucrărilor ar fi fost de 7 -12 zile pentru fiecare în parte, ori reconsiderându-se soluția care avea în spate un istoric de evenimente petrecute în Sucursala (...), consideră că decizia de a se face devierea celor trei conducte pe un singur culoar, a dus practic la scurtarea timpului operațional și, implicit, a opririi tehnologice a sondelor; o consideră o decizie managerială justificată.
c) Majoritatea martorilor confirmă existența unui drum de pământ care trecea peste traseul vechi al celor trei conducte și pe care circulau utilaje grele, existând pericolul avarierii conductelor care nu erau prevăzute cu sistem de protecție în acest sens.
C) lipsa vreunui interes imediat din partea asocierii C. B. SA - Primăria (...):
În susținerea acestei concluzii pot fi invocate:
- adresa nr. 32874 din 16.11.2017 a ROMGAZ SA (...) (filele 300 – 309, vol. II) din care reiese că nu au existat nici anterior și nici ulterior efectuării lucrării de investiții solicitări din partea unor persoane fizice sau juridice de emitere a avizului/acordului de edificare a unor construcții în zona afectată de cele trei conducte de aducțiune, respectiv cu respectarea distanțelor legale de siguranță.
- declarațiile inculpaților, potrivit cărora nu s-a dispus devierea conductelor pentru folosul primăriei întrucât au trecut doi ani de la relocarea conductelor și nu există nici un document că primăria ar fi vrut să lucreze în zonă, contractul dintre primărie și constructor fiind expirat. Nu s-au construit nici locuințele pentru care ROMGAZ a eliberat aviz (71 de loturi), întrucât nu au mai avut clienți. Din aceleași declarații reiese că nu a existat vreo intervenție din partea vreunei autorități locale sau firme pentru a se efectua lucrarea respectivă.
- declarațiile martorilor:
a) F. R., director tehnic adjunct în cadrul Primăriei (…) (filele 184-188, vol. I), care, chiar dacă a confirmat existența unei întâlniri între primarul municipiului cu inculpatul A. P. (întâlnire ocazionată de unele dispute dintre Primărie și firma C. B. legate de obligația predării terenului liber de construcții, respectiv cui îi revenea obligație devierii tuturor conductelor de pe acel amplasament al cartierului (...)), aceasta nu a indicat vreo înțelegere intervenită între cei doi, iar întâlnirea nu s-a soldat cu un angajament ferm al inculpatului de a efectua devierea acelor conducte (a lăsat să se înțeleagă că o să vadă ce se poate face, fără să se discute despre aspectul suportării costurilor legate de devierea conductelor, discutându-se la modul general pe motiv că multe proiecte nu se puteau realiza din cauza deținătorilor de rețele).
b) B. R. , administratorul firmei C. B. , (filele 198-200, vol. I), care a arătat, în rezumat: Primăria Municipiului (...) avea obligația (prin contract) de a le preda terenul liber de orice construcții și sarcini. Pentru că nu era liber de sarcini, s-a convenit ca terenul să fie predat constructorului în trei etape. Prima etapă, cu circa 70 de case s-a epuizat în totalitate. Cea de-a doua etapă avea circa 80 de case, iar cea de-a treia restul de case până la 291. La momentul declarației erau construite în etapa I și II, în total circa 113 case. O perioadă, între anii 2013 – 2014, au fost întrerupte lucrările din cauza unei directive europene referitoare la distanța dintre sonde și case. Aspectul s-a contestat și s-a ajuns la concluzia că era suficientă distanța prevăzută inițial. S-a dat drumul la construcție și s-a mai construit în perioada septembrie 2014 - primăvara lui 2015, după care s-a întrerupt, Primăria spunând că asocierea nu mai era valabilă, expirând contractul. Primăria nu le-a predat etapa a III-a întrucât pe acel teren erau conducte care nu au fost deviate, Nu știe dacă lucrarea s-a făcut sau nu. Nu are nimic de-a face oprirea construcțiilor cu relocarea acelor conducte întrucât și dacă rămâneau acolo, se puteau construi minim 60 de case. Doar în final, pentru realizarea întregului cartier se impunea relocarea lor. Nu au avut dispute cu primăria pe tema neeliberării terenului. De la ROMGAZ nu au primit nicio atenționare cu privire la construcțiile realizate în cartier. Nu s-a discutat despre etapa a III-a întrucât nu a fost epuizată etapa a II-a. Niciodată inculpatul A. P. nu i-a solicitat vreun favor legat de acel proiect.
c) D. A. , șef serviciu producție în cadrul Sucursalei (…) a ROMGAZ (filele 327-329, vol. II), care a arătat, printre altele, că conductele de la sondele 131, 154 și 186 nu au fost deviate de B. până în anul 2014 și de atunci nu s-au cerut avize de construire în zonă; în zona traseelor vechi ale conductelor celor trei sonde nu s-a cerut niciodată avize pentru construirea locuințelor, cel puțin până în 2011, până s-a ocupat de darea avizelor respective.
- adresa nr. 32741 din data de 10 octombrie 2018 a ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 23 – 26, vol. IV) din care reiese, printre altele, că în zona de siguranță pe care sunt impuse restricții și interdicții de construire exclusiv de traseul conductelor de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186, anterior devierii, nu au fost solicitate vreodată avize de amplasament de către asocierea C. B. – Primăria (...) (s-a înaintat un plan de situație cu traseul inițial al conductelor, terenurile pentru care s-au solicitat avize de amplasament, terenurile pe care s-au edificat construcții, zonele adiacente sondelor pe care sunt impuse restricții și interdicții de construire, zonele de siguranță ale celor trei conducte, pe traseul lor anterior devierii);
II) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu actele de serviciu;
Se susține în rechizitoriu că inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prin aceea că:
- cu toate că obligația relocării conductelor revenea Asocierii S.C. C. B. S.A. - Primăria (...), decizionali din cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A. - Sucursala (...), respectiv directorul sucursalei - inculpatul A. P. , directorul tehnic – inculpatul Ș. I. , șeful Serviciului Proiectare - inculpatul T. O. și șeful Secției (...) – inculpatul M. E. V. , în primăvara anului 2014, cu ocazia unei ședințe ce a avut loc în biroul directorului general, au hotărât ca lucrarea să fie realizată din bugetul propriu al societății naționale, fără justificare tehnico - economică, fără respectarea legislației privind disciplina financiară și în construcții, fără respectarea legislației specifice din domeniul gazelor naturale (O.G. 26/2013, Legea nr. 82/1991, Legea nr. 50/1991, HG nr. 28/2008, Legea nr. 10/1995, HG nr. 273/1994, HG nr. 804/2007, Ordinul nr. 118/2013 și Decizia nr. 1220/2006), invocând existența unor presupuse defecte și emanații de gaze la cele trei conducte de aducțiune.
Referitor la cele de mai sus, este adevărat că în avizul favorabil nr. 3.154/07.03.2003, Romgaz a dat avizul condiționat de schimbarea traseelor conductelor (inclusiv pentru sondele 131, 154 și 186), pe lângă pădure și că, în conformitate cu avizul, toate lucrările cădeau în sarcina solicitantului, însă acest fapt se întâmpla în anul 2003, iar devierea conductelor s-a făcut după 11 ani, adică în octombrie 2014, în condițiile în care avizele ROMGAZ s-au dat la data de 5 iunie 2007 (nr. 12.230) pentru etapa I a cartierului (...), iar conductele de aducțiune ale sondelor 131, 154 și 186 se aflau pe teritoriul etapei a II-a sau a III-a, precum și în condițiile în care, în perioada 2013 – 2014, lucrările fuseseră sistate ca urmare a acelei directive europene referitoare la distanța de siguranță a construcțiilor față de sonde, iar apoi reluate pentru scurt timp (circa 6 luni, până în primăvara anului 2015).
Trebuie menționată însă aici și afirmația martorului B. R. potrivit căreia „o perioadă, între septembrie 2014 - primăvara lui 2015, au fost întrerupte lucrările din cauza unei directive europene referitoare la distanța dintre sonde și case (....). S-a dat drumul la construcție și s-a mai construit în perioada septembrie 2014 - primăvara lui 2015, după care s-a întrerupt, Primăria spunând că asocierea nu mai era valabilă, expirând contractul. Primăria nu ne-a predat etapa a III-a întrucât pe acel teren erau conducte care nu au fost deviate, Nu știu dacă lucrarea sa făcut sau nu. Nu are nimic de-a face oprirea construcțiilor cu relocarea acelor conducte întrucât și dacă rămâneau acolo, se puteau construi minim 60 de case. Doar în final, pentru realizarea întregului cartier se impunea relocarea lor”.
- presupusa existență a defectelor și a scăpărilor de gaze a fost invocată pentru ca lucrarea de deviere a celor trei conducte de aducțiune, să fie realizată în regie proprie și să poată fi înregistrată în contabilitate ca și lucrare de reparație.
Legat de acest aspect, pe lângă cele arătate mai sus (secțiunea A - lucrarea a fost efectuată datorită stării precare a celor trei conducte de aducțiune și a pericolului iminent pe care-l prezenta neînlocuirea lor) trebuie menționat și faptul că, în referatul nr. 2162 din 24 aprilie 2014, întocmit de inculpatul M. E. V. , se face vorbire de o revenire la un alt referat din 2013.
De asemenea, că, pe schița anexată referatului (fila 45, dos. u.p., vol. 20), este prevăzut și un drum de pământ care traversa cele trei conducte și zonele celor trei conducte de aducțiune care prezentau „defecte agresivă”.
- se invocă faptul că de la data întocmirii și aprobării referatului întocmit de către inculpatul M. E. V. și data efectuării lucrării de înlocuire și relocare a conductelor ar fi trecut 5 luni (referatul de urgență pentru eliberarea materialelor necesare este din 10 septembrie 2014), situație în acre nu ar mai putea fi invocate eventuale defecte apărute la conducte, care ar fi trebuit înlăturate în regim de urgență.
Referitor la cele de mai sus, de menționat că această întârziere, ca de altfel și altele cu o durată mai mare, a fost explicată de inculpatul M. E. V. (căruia i s-a invocat, de fiecare dată când a cerut înlocuirea conductelor, criza economică), iar, concret la lucrarea în cauză, întârzierea a fost datorată lipsei materialelor.
- o lucrare ce implică modificarea parametrilor și care duce la îmbunătățirea gradului de confort (în fapt, traseul a fost modificat, iar conductele schimbate în integralitate) realizată în regie proprie, ar fi trebuit încadrată ca și cheltuială pe proiect de investiție. În caz contrar, consecințele fiscale sunt importante, în sensul diminuării, în mod nelegal, a impozitului pe profit.
Referitor la cele de mai sus, de menționat că, faptul că lucrarea, mai precis cheltuielile aferente au fost trecute inițial, în 2014, pe cheltuieli de producție, iar în 2015 lucrarea a fost stornată de pe cheltuieli de producție pe cheltuieli de investiții nu a reprezentat, în final, nici un impediment, așa cum reiese din declarațiile persoanelor de specialitate din cadrul Sucursalei (…) a Romgaz, audiate ca martori, precum:
a) C. V., director economic ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 224-228, vol. II), care a arătat, printre altele, că există posibilitatea stornării cheltuielilor de producție pe cheltuieli de investiții, este uzual în cadrul societății, problema fiind cu reglarea impozitului; la o lucrare înregistrată pe costul de producție este vorba de diminuarea impozitului pe profit, iar când se stornează se majorează profitul; cheltuielile de producție se suportă din bugetul societății, la fel și cele de investiții; a fost respectată legislația aferentă în cazul stornării respective.
b) B. R. M., economist în cadrul serviciului contabilitate al ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 229 – 231, vol. II), care a arătat, printre altele, că nu poate aprecia dacă operațiunea de stornare a fost corectă sau legală, însă documentele întocmite au fost corecte, fiind semnate de persoanele responsabile; înregistrându-se cheltuială de producție pe anul 2014, a fost afectat impozitul pe profit pe 2014; după corectarea făcută în 2015, s-a făcut adresă către serviciul impozite și taxe din cadrul companiei ROMGAZ (...) , prin care s-a comunicat acest venit impozabil aferent anului 2014; crede că s-a declarat venitul impozabil; dacă venitul impozabil s-a declarat, nu există nici o afectare a impozitului pe profit pe 2014, efectul fiind zero, cheltuială și venit în aceeași sumă; sunt uzuale operațiunile de stornare, inclusiv cheltuieli de producție trecute pe cheltuieli de investiții.
c) S. M. R. , șef serviciu dezvoltare – investiții în cadrul ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 246 – 248, vol. II), care a arătat, printre altele, că recepția lucrării s-a făcut în luna ianuarie sau februarie 2017, iar sondele sunt în funcțiune, se livrează gaze; și din punct de vedere contabil lucrările sunt în regulă; dacă s-a obținut autorizația, s-a delimitat mijlocul fix, s-a înregistrat în contabilitate valoarea mijlocului fix, lucrarea este în regulă; materialele folosite au fost înregistrate ca mijloc fix; în acest transfer are loc o majorare a mijlocului fix, percepându-se amortizări și prelungindu-se durata de viață a conductelor; din proiectul G. s-a folosit doar planul de situație și o parte din ridicările topo, iar pentru noul traseu s-a făcut un nou plan de proiectare; am primit explicație că pe vechiul traseu conductele erau defecte, terenul agresiv, erau amplasate în zona unui drum care datorită traficului conductele se spărgeau repetat.
- s-a invocat încălcarea unor acte normative, precum:
a) H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții (ce se aplică și investițiilor și lucrărilor finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. 2 din Legea nr. 500/2002 – inclusiv bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat);
b) Decizia nr. 1220/2006 a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale;
c) Ordinul nr. 118/2013 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale.
d) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, potrivit cărora executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire, emisă în condițiile legii …. construcțiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, agricole sau de orice natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, emisă în condițiile legii.
e) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, care, la art. 1 alin. 2 prevede că exigențele privind calitatea instalațiilor și a echipamentelor tehnologice de producție se stabilesc și se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
f) Hotărârea nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalațiilor aferente acestora, care, la art. 1 prevede că recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve și că aceasta poate fi data în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție.
g) Hotărârea nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
Potrivit acuzei, prevederile Legii nr. 50/1991, H.G. nr. 28/2008, Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 273/1994, H.G. nr. 804/2007, Ordinului nr. 118/2013 și Deciziei nr. 1220/2006 nu au fost puse în aplicare, lucrările de relocare a conductelor demarând fără efectuarea vreunui demers legal, ceea ce denotă încă o dată inexistența vreunei situații în cadrul companiei naționale care să genereze această lucrare.
Legat de cele de mai sus, de menționat că, așa cum s-a arătat mai sus, prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.
Așadar, pentru a fi în prezența infracțiunii de abuz în serviciu este necesar ca elementul material, în cazul acțiunii să constea în îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile de serviciu cu încălcarea legii (în sensul că a fost restrânsă sfera actelor abuzive numai la cele prin care au fost încălcate atribuțiile de serviciu stipulate explicit în lege, ordonanță a Guvernului sau O.U.G., scoțând astfel din sfera incriminării actele nelegale sau defectuoase care au fost comise prin încălcarea atribuțiilor de serviciu stipulate doar în acte normative care nu constituie legislația primară (de pildă Hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor sau ale conducătorilor administrației publice centrale sau locale, regulamente interne, coduri deontologice etc.) sau care sunt stipulate în detaliu în aceste acte în condițiile în care norma de drept primar este echivocă sau cu o aplicabilitate extrem de generală.
Cu toate acestea, instanța de contencios constituțional nu a exclus posibilitatea ca atribuțiile de serviciu să fie descrise și în legislația secundară („adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă”), fiind însă necesar ca legislația primară (în baza căreia sunt emise actele de legislație secundară) să le prevadă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie.
Aplicând cele de mai sus, la situația de fapt din prezenta speță, s-a constatat că legislația primară indicată ca fiind încălcată de către inculpați în exercitarea atribuțiilor de serviciu este constituită, conform rechizitoriului, completat cu adresa DNA nr. 2298/III-13/2016 din 30.09.2016 (filele 88-92, vol. I), doar din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, Legea nr. 82/1991 a contabilității și OG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari, celelalte acte normative indicate, respectiv HG nr. 28/2008, HG nr. 273/1994, HG nr. 804/2007, nefăcând parte din legislația primară și nu vin să detalieze legislația primară, nefiind prevăzute în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie în legislația primară (în baza căreia ar fi trebuit emise).
Ca atare, chiar dacă ar fi avut loc vreo încălcare, în cadrul îndepliniri atribuțiilor de serviciu de către inculpați, a vreunei dispoziții din legislația secundară menționată mai sus, cu ocazia dispunerii și efectuării lucrării de relocare a celor trei conducte de aducțiune, în privința acestor încălcări a operat o dezincriminare in concreto a faptelor.
Mai rămâne de analizat dacă și în ce măsură a fost încălcată legislația primară, menționată, de asemenea, mai sus, cu aceeași ocazie.
Pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv pentru efectuarea lucrării fără autorizație de construire sau, afirmativ, pe baza unei autorizații de construire expirată, a fost aplicată o sancțiune contravențională, achitată personal de către inculpatul A. P. , cel care, astfel, și-a asumat răspunderea pentru dispoziția de efectuare a lucrării de înlocuire și de deviere a conductelor, iar ulterior, prin demersurile făcute, permise de aceeași lege, s-a intrat în legalitate, obținându-se avizele și autorizațiile necesare.
În acest caz devine incident principiul autorității de lucru judecat, caz de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau a exercitării acesteia prevăzut de art. 16 alin. 1 litera i din Codul de procedură penală, principiu tradus și prin expresia non bis in idem, consacrată în practica CEDO, potrivit căreia, la modul general, dacă o faptă a fost considerată și sancționată odată (chiar contravențional), pentru aceeași faptă o persoană nu mai poate fi urmărită și condamnată penal.
În cazul Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, nu numai că nu s-a identificat vreo deficiență cu ocazia sau din cauza efectuării acestei lucrări de înlocuire și deviere a conductelor de aducțiune, ci, pe de o parte, lucrarea era chiar necesară pentru atingerea dezideratelor prevăzute în lege (rezistență mecanică și stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu înconjurător, siguranță și accesibilitate în exploatare, protecție împotriva zgomotului și economie de energie și izolare termică), iar pe de altă parte, de la momentul efectuării lucrării și până în prezent nu s-a mai produs nici un incident la aceste conducte (sau nu s-a indicat vreun incident).
În cazul Legii nr. 82/1991 a contabilității și al O.G. nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari (...),, așa cum s-a arătat mai sus, faptul că lucrarea, mai precis cheltuielile aferente au fost trecute inițial, în 2014, pe cheltuieli de producție, iar în 2015 lucrarea a fost stornată de pe cheltuieli de producție pe cheltuieli de investiții nu a reprezentat, în final, nici un impediment, așa cum reiese din declarațiile persoanelor de specialitate din cadrul Sucursalei (…) a Romgaz, audiate ca martori, precum C. V., director economic ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 224-228, vol. II), B. R. M., economist în cadrul serviciului contabilitate al ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 229 – 231, vol. II), și S. M. R., șef serviciu dezvoltare – investiții în cadrul ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 246 – 248, vol. II).
În același sens poate fi invocat și raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, care a atestat că varianta înlocuirii prin deviere a conductelor a fost cea mai eficientă din punct de vedere economic.
- se invocă de către acuză că dezvoltatorul imobiliar a efectuat lucrări de construire aferente etapei a II-a atât anterior, cât și ulterior relocării conductelor celor trei sonde. Etapa a – II - a de construire a cartierului vizează loturile amplasate în aproprierea sondelor nr. 131, 154 și 186 (…), aspect evidențiat și în harta cartierului – împărțită pe etape – ce a fost ridicată de la sediul dezvoltatorului imobiliar, cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare (fila 54, dos. u.p., vol. 14). Astfel, în luna iulie 2014, S.C. C. B. a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului (…) emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Construire de locuințe pe 28 de loturi”, propus a fi amplasat în cartierul (...), în vecinătatea grupului de sonde nr. 11 (…) (fila 47, dos. u.p., vol. 14). Prin Decizia nr. 4879/12.12.2014, Agenția pentru Protecția Mediului (…) a stabilit că proiectul „Construire locuințe pe 28 loturi” nu se supune evaluării impactului asupra mediului și nu se supune evaluării adecvate, întrucât proiectul se încadra în prevederile legale. Anunțul privind depunerea solicitării acordului de mediu a fost publicat în ziarul „(…)” din data de (…), afișat la Primăria Municipiului (...) (cu nr. 41073/18.09.2014), precum și pe pagina de internet a A.P.M. (…). Anunțul privind decizia etapei de încadrare a fost publicat în ziarul „(…)” în data de (…), afișat la Primăria Municipiului (...), în data de 09.12.2014, la sediul societății precum și pe pagina de internet a A.P.M. (…), iar până la data adoptării deciziei nu au fost înregistrate propuneri/observații din partea publicului (filele 4-72, dos. u.p., vol. 15). La data de 12.08.2014, sub nr. 25232, s-a înregistrat la S.N.G.N. Romgaz S.A. - Sucursala (...), solicitarea dezvoltatorului imobiliar S.C. C. B. S.A. privind eliberarea avizului de amplasament pentru lucrarea „Construire de locuințe pe 28 de loturi”, fiind emis avizul favorabil nr. 28584/23.09.2014, valabil numai împreună cu planșa anexă și cu respectarea condițiilor de respectare a distanțelor de siguranță: distanța minimă de 35 m față de aducțiunile de gaze naturale și distanța minimă de 50 m față de sondele de gaze naturale (filele 7-9, dos. u.p., vol. 14). Avize favorabile au fost obținute și de la D. – avizul nr. 587/24.10.2014 (dosar ridicat de la S.C. C. B. S.A.), de la E-ON – Centru rețea (…) - avizul nr. 739/15.07.2014 și de la Direcția Tehnică a Municipiului (…) – avizul nr. 104/21.07.2014 în vederea obținerii autorizației de construire (filele 40-46, dos. u.p., vol. 14).
Legat de aspectele de mai sus, de menționat că, din harta cartierului care este invocată (fila 54, dos. u.p., vol. 14), nu reiese unde erau amplasate cele trei conducte de aducțiune; etapa a II-a a cartierului este reprezentată sub formă de semicerc (în jurul etapei I); în etapa a II-a există mai mult de 28 de case (loturi), pentru care s-a solicitat aviz de la ROMGAZ; nu reiese din harta respectivă care din loturi erau în apropierea conductelor de aducțiune; dacă vreuna din ele se afla la o distanță mai mică de 35 metri de orice conductă nu s-ar fi emis avizul favorabil nr. 28584/23.09.2014 de către ROMGAZ.
Nu în ultimul rând, trebuie reamintită din nou declarația martorului B. R. , potrivit căreia, nu are nimic de-a face oprirea construcțiilor cu relocarea acelor conducte întrucât și dacă rămâneau acolo, se puteau construi minim 60 de case.
În condițiile de mai sus se apreciază că susținerea din rechizitoriu potrivit căreia „beneficiarul direct al acestor lucrări a fost Asocierea S.C. C. B. S.A. - Municipiul (…), în condițiile în care, prin toate avizele emise de societatea națională de gaze, i s-a impus realizarea lucrărilor de relocare a conductelor de gaze – condiție necesară construirii Cartierului (...)”, nu are acoperire, asocierea respectivă putând fi, eventual, beneficiar indirect, dacă s-ar continua vreodată construirea caselor.
- se invocă de acuză faptul că, în adresa nr. 31200/12.10.2015, emisă de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) și înaintată Primăriei Municipiului (…) se menționează că, societatea națională a executat lucrări pentru „devieri conducte de aducțiune ale sondelor 131, 154, 168 (…) – zona pășunii – pentru construire cartier (...)”, planificată pentru anul 2015. Lucrările au fost programate la solicitarea reprezentanților Consiliului local al Municipiului (…), prin reamplasarea și gruparea conductelor, înlesnind edificarea unor noi construcții rezidențiale în cartierul menționat mai sus. S-a solicitat astfel, aprobarea folosinței terenului ce reprezintă culoare de lucru, situat între zona de siguranță a sondelor de producție gaze naturale și incinta grupului de sonde nr. 11 (…) (fila 32, dos. u.p., vol. 20).
Referitor la acest aspect, de menționat că, așa cum s-a arătat mai sus (la secțiunea în care s-a analizat respectarea/ nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991), prin demersurile făcute, permise de aceeași lege, s-a intrat în legalitate, obținându-se avizele și autorizațiile necesare. Adresa de mai sus face parte din aceste demersuri și, fiind întocmită ulterior efectuării lucrărilor, a fost destinată doar obținerii autorizației de construire, fără a avea vreo altă finalitate.
- în fine, se arată de acuză că lucrarea nu a fost recepționată și nu s-a întocmit nici un proces-verbal de recepție până la momentul emiterii rechizitoriului.
Afirmația este contrazisă de declarația martorei S. M. R., șef serviciu dezvoltare – investiții în cadrul ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 246 – 248, vol. II), care a arătat, printre altele, că recepția lucrării s-a făcut în luna ianuarie sau februarie 2017.
III) legătura dintre prejudiciul produs și atribuțiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului.
În primul rând, de menționat că, în condițiile nedovedirii cu certitudine a unui prejudiciu efectiv produs SNGN ROMGAZ S.A. (...) și, în special și corelativ, nedovedirii cu certitudine a unui folos necuvenit pentru inculpați sau asocierea dintre C. B. și Primăria (...), nu se poate vorbi nici despre vreo legătură între prejudiciul produs și atribuțiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului și folosul necuvenit obținut de sine sau de altul.
Cu toate acestea, la acest capitol, sunt de făcut unele precizări suplimentare:
Inculpatul A. P. și-a asumat responsabilitatea deciziei de a se proceda la înlocuirea prin deviere a celor patru conducte de aducțiune, decizia care, așa cum s-a mai arătat, a avut la bază aspecte de management, de oportunitate și de înlăturare a unor pericole în exploatarea conductelor.
Inculpatul Ș. I. , în situația în care se acceptă că a participat la ședința în care s-a luat decizia de mai sus, a avut ca implicare doar semnarea/aprobarea referatului întocmit de inculpatul M. E. V. .
Din adresa nr. 32741 din data de 10 octombrie 2018 a ROMGAZ – Sucursala (...) (filele 23 – 26, vol. IV) reiese că secția din (…) (în cadrul căreia s-a efectuat lucrarea) se află în subordinea directorului de producție, funcție deținută în anul 2014 de dl. M. G. .
În raport cu toate cele menționate mai sus, s-a apreciat că:
În situația inculpatului A. P. sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 litera b teza I din Codul de procedură penală, fapta sa nefiind prevăzută de legea penală (neîntrunind condițiile de tipicitate ale infracțiunii reținute în sarcina sa, sub aspectul laturii obiective – lipsa prejudiciului/ folosului necuvenit pentru sine sau pentru altul și neîncălcarea vreunei dispoziții din legislația primară ori cea secundară care să detalieze legislația primară (detaliere realizată doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie).
În situația inculpatului Ș. I. nu sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 litera a din Codul de procedură penală, întrucât există indicii că acesta a participat la ședința în care s-a luat decizia înlocuirii prin deviere a conductelor respective și, ulterior, a semnat/aprobat referatul întocmit în acest sens de către inculpatul M. E. V. . Deci, se poate apreciat că a acționat în cunoștință de cauză.
Ca atare și în cazul acestui inculpat sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 litera b, teza I, din Codul de procedură penală, fapta sa nefiind prevăzută de legea penală, neîntrunind condițiile de tipicitate ale infracțiunii reținute în sarcina sa, sub aspectul laturii obiective – lipsa prejudiciului/ folosului necuvenit pentru sine sau pentru altul și neîncălcarea vreunei dispoziții din legislația primară ori cea secundară care să detalieze legislația primară (detaliere realizată doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie).
Situația este similară și în cazul inculpatului O. I. T. , și acesta acționând în cunoștință de cauză, chiar dacă din dispoziția inculpatului A. P. .
Ca atare și în cazul acestui inculpat sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 litera b, teza I, din Codul de procedură penală, fapta sa nefiind prevăzută de legea penală, neîntrunind condițiile de tipicitate ale infracțiunii reținute în sarcina sa, sub aspectul laturii obiective – lipsa prejudiciului/ folosului necuvenit pentru sine sau pentru altul și neîncălcarea vreunei dispoziții din legislația primară ori cea secundară care să detalieze legislația primară (detaliere realizată doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie).
Referitor la inculpații Ș. I. și O. I. T. , s-a menționat că, în opinia instanței, nu sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 litera d din Codul de procedură penală (existența unei cauze justificative – exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații) întrucât, așa cum sunt așezate temeiurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau de exercitare a acesteia în economia textului de la art. 16 alin. 1 din Codul de procedură penală, este prefigurată o ordine de preferință. Ca atare, în situația, teoretică, a posibilității reținerii atât a cazului de la litera b, cât și a celui de la litera d, primul caz are prioritate, situația inculpatului fiind mai favorabilă. Aceasta întrucât în situația de la litera d fapta există și este prevăzută de legea penală, însă cel care a săvârșit-o a acționat pentru îndeplinirea unei obligații impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, dacă aceasta nu este în mod vădit ilegală, pe când în cazul de la litera b, fapta, fie nu este prevăzută de legea penală, fie nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
În fine, s-a apreciat că și în cazul inculpatului M. E. V. , care a contribuit la inițierea și apoi a pus în practică decizia de înlocuire prin deviere a celor trei conducte, sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 litera b, teza I, din Codul de procedură penală, fapta sa nefiind prevăzută de legea penală, neîntrunind condițiile de tipicitate ale infracțiunii reținute în sarcina sa, sub aspectul laturii obiective – lipsa prejudiciului/ folosului necuvenit pentru sine sau pentru altul și neîncălcarea vreunei dispoziții din legislația primară ori cea secundară care să detalieze legislația primară (detaliere realizată doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie).
Față de toate cele menționate mai sus;
În baza art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală, combinat cu art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 litera b, teza I, din Codul de procedură penală, s-a dispus achitarea inculpaților A. P. , Ș. I. , O. I. T. și M. E. V. de sub acuza comiterii infracțiunii de abuz în serviciu (dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit) - prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal.
S-a constatat că inculpații A. P. , Ș. I. , O. I. T. și M. E. V. au fost reținuți câte 24 de ore la data de 27 ianuarie 2016 și apoi plasați sub control judiciar începând cu data de 28 ianuarie 2016, măsură revocată definitiv la data de 21 decembrie 2016.
S-a constatat că partea civilă, SNGN ROMGAZ S.A. (...) a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
S-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite în cauză prin ordonanța DNA – Serviciul teritorial Târgu Mureș din data de 16 februarie 2016, din care erorile materiale au fost îndreptate prin ordonanța nr. 129/P/2015 din data de 13.04.2016, asupra:
a) imobilului situat în (…), compus din 1.881 mp teren intravilan – categoria de folosință curți construcții (nr. cadastral (…), nr. topografic (…)) și o casă de locuit S+P+M din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din: - la subsol: 1 casa scării, 1 cămară, 1 saună, 1 hol, 1 baie, 1 centrală și spălătorie, 1 bucătărie, 1 sală hobby și 1 adăpost; la parter: - 1 garaj, 1 casa scării, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 hol, 1 baie, 1 sufragerie, 1 cameră de zi, 1 dormitor, 1 terasă; la mansardă: - 4 camere, 3 băi, 3 holuri, 1 casa scării (nr. cadastral (…), nr. topografic (…)), înscris în CF nr. (…) (nr. CF vechi (…)) – valoarea impozabilă de 462.275 lei – aparținând inculpatului A. P. (în cotă de 1/1 împreună cu A. I.);
b) imobilului (apartament) situat în (…), în suprafață de 94.68 mp, înscrisă în CF nr. (…), nr. topo. (…), compus din 3 camere și dependințe – valoare impozabilă de 254.058 lei - aparținând inculpatului Ș. I. (în cotă1/1 împreună cu Ș. I.);
c) terenului arabil extravilan în suprafață de 2426 mp situat în (…), înscris în CF nr. (…), nr. topografic (…) și nr. (…) – evaluat la suma de 50.946 lei;
d) terenului arabil extravilan în suprafață de 335 mp situat în (…), înscris în CF nr. (…) (provenit din CF nr. (…)), nr. cadastral (…), nr. topografic (…) – evaluat la suma de 7.035 lei;
e) autoturismului marca VW Passat, serie motor (…), nr. identificare (…), capacitatea cilindrică (…) dobândit în anul (…) – evaluat la suma de 9.040 lei;
f) autoturismului marca Audi Q5, serie motor (…), nr. identificare (…), capacitatea cilindrică (…) dobândit în anul (…) – evaluat la suma de 98.560 le,;
toate bunurile de la pct. c), d), e) și f) aparținând inculpatului O. I. T. (în cotă de 1/1 împreună cu O. L.).
g) imobilului (apartament) situat în (…), în suprafață de 96.06 mp – compus din 4 camere și dependințe + boxă, înscris în CF nr. (…), nr. topografic (…) (nr. CF vechi (…)) - valoarea impozabilă de 246.554 lei – aparținând inculpatului M. E. V. (în cotă de 1/1 împreună cu M. N.).
În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză au fost lăsate în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ, precum și inculpații O. I. T. și Ș. I. .
În motivarea căii de atac declarate, procurorul a arătat că sentința penală este netemeinică sub aspectul soluțiilor de achitare a inculpaților, deoarece materialul probatoriul administrat în cauză confirmă că faptele puse pe seama inculpaților există, au fost săvârșite de către aceștia și constituie infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, solicitând condamnarea inculpaților O. I. T. , M. E. V. și Ș. I. la pedeapsa principală a închisorii și la pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și g Cod penal, aplicarea pedepselor accesorii în același conținut, urmând ca în privința pedepselor principale să se dispună suspendarea executării acestora sub supraveghere, în cazul fiecărui inculpat.
Inculpații O. I. T. și Ș. I. au solicitat achitarea lor de sub învinuirea comiterii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 297 Cod penal, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, deoarece fapta nu există în materialitatea ei.
La termenul de judecată din data de 21.06.2019, deoarece pe parcursul desfășurării procedurilor judiciare inculpatul A. P. a decedat, împrejurare care rezultă din conținutul certificatului de deces seria (…), nr. (…), eliberată de Municipiul (…), la data de 25.04.2019 (fila 63), am procedat la disjungerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, în ceea ce privește situația inculpatului-intimat A. P. și la formarea unui nou dosar – având numărul 151/43/2019 - care, potrivit art. 111 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, a fost repartizat aceluiași complet.
În acest nou dosar format, prin decizia penală nr. 332/A din 28 iunie 2019, pronunțată în dosarul numărul 151/43/2019:
1. În conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. Pen., am admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg.-Mureș împotriva sentinței penale nr. 25/25 martie 2019 pronunțate de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 627/102/2016 cu referire la situația inculpatului A. P. și, în consecință:
2. Am desființat parțial hotărârea atacată cu privire la inculpatul A. P. și soluționând cauza:
2.1. În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 C. pr. Pen., cu referire la art. 17 alin. 2 coroborat cu art. 16 alin. 1 lit. f C. pr. Pen., am încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. P. (fiul lui P. și A., născut la data de (…), în (…), domiciliat în (…), CNP (…)) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 C. pen., ca urmare a decesului inculpatului.
2.2. Am menținut dispoziția Tribunalului Mureș de ridicare a măsurii asiguratorii a sechestrului instituite în cauză prin ordonanța DNA – Serviciul teritorial Târgu Mureș din data de 16 februarie 2016, din care erorile materiale au fost îndreptate prin ordonanța nr. 129/P/2015 din data de 13.04.2016, asupra:
• imobilului situat în (…), compus din 1.881 mp teren intravilan – categoria de folosință curți construcții (nr. cadastral (…), nr. topografic (…)) și o casă de locuit S+P+M din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din: - la subsol: 1 casa scării, 1 cămară, 1 saună, 1 hol, 1 baie, 1 centrală și spălătorie, 1 bucătărie, 1 sală hobby și 1 adăpost; la parter: - 1 garaj, 1 casa scării, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 hol, 1 baie, 1 sufragerie, 1 cameră de zi, 1 dormitor, 1 terasă; la mansardă: - 4 camere, 3 băi, 3 holuri, 1 casa scării (nr. cadastral (…), nr. topografic (…)), înscris în CF nr. (…) (nr. CF vechi (…)) – valoarea impozabilă de 462.275 lei – aparținând inculpatului A. P. (în cotă de 1/1 împreună cu A. I.).

3. Potrivit art. 275 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul procurorului vizând situația inculpatului A. P. au fost lăsate în sarcina statului.

Examinând apelurile promovate, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, cu referire la situația inculpaților O. I. T. , Ș. I. și M. E. V. , precum și de inculpații O. I. T. , Ș. I. prin prisma materialului aflat la dosarul nr. 627/102/2016 al Tribunalului Mureș, ale motivelor invocate, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, potrivit dispozițiilor art. 417 Cod procedură penală, instanța de control judiciar găsește căile de atac declarate nefondate pentru următoarele considerente:
Pentru început notăm că, pe durata desfășurării procedurii în etapa apelului, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825/10 octombrie 2019 a Deciziei Curții Constituționale nr. 417/2019, prin care s-a soluționat conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, s-a ridicat chestiunea legalei compuneri a completului de judecată care a judecat în primă instanță prezenta pricină, mai exact dacă acest complet a fost unul specializat în sensul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
În urma corespondenței purtate cu Tribunalul Mureș, acesta a comunicat actele administrative: hotărârile Colegiului de conducere și Decizia președintelui acestei instanțe, în urma cărora au fost înființate complete specializate în perioada în care cauza de față s-a judecat în prim grad, inclusiv completul care a pronunțat hotărârea atacată (filele 103-130).
În acest fel, exigențele art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și cele statuate de Curtea Constituțională prin decizia indicată, în opinia noastră, au fost satisfăcute în cauză.
Faptul că toți judecătorii secției penale a Tribunalului Mureș au făcut parte din complete specializate să judece cauzele incriminate de Legea nr. 78/2000 nu reprezintă sub nicio formă o desemnare formală a acestora în complete specializate, cât timp, nici la vremea respectivă și nici în prezent nu există criterii în funcție de care un judecător sau altul să fie numit într-un complet specializat și, în plus, oricum în raport cu resursele umane reduse de care dispunea Tribunalul Mureș în perioada în discuție și cu nevoia asigurării repartizării aleatorii a cauzelor și a unui just echilibru în activitatea personalului, o asemenea manieră de desemnare a completelor specializate este justificată și nu vine în contradicție cu dispozițiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, dar nici cu imperativele trasate prin Decizia nr. 417/2019 a Curții Constituționale. Mai mult, chiar Curtea Constituțională reține în paragraful 160 al Deciziei nr. 417, că un astfel de mod de desemnare a completelor specializate nu are intensitatea de a duce la o încălcare a prevederilor Constituției.
Totodată, împrejurarea că în hotărârile Colegiului de conducere și în Decizia președintelui Tribunalului Mureș de înființare a completelor specializate s-a specificat în mod generic infracțiuni de corupție, fără să se facă trimitere la Legea nr. 78/2000, fie la art. 29 din această lege, nu ridică vreo problemă asupra legalei compuneri a completului care a judecat cauza în primă instanță.
În acest context, notăm că tocmai Legea nr. 78/2000 utilizează noțiunea de infracțiuni de corupție pentru a se referi la toate infracțiunile reglementate în cuprinsul său. Astfel, chiar titlul legii este „Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sancționarea faptelor de corupție".
Mai mult, chiar primul articol prevede că „Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică (...)". Astfel, nu există îndoială că referirea la infracțiuni de corupție din Hotărârile Colegiului de conducere și din Decizia președintelui tribunalului acoperă toate infracțiunile incriminate în Legea nr. 78/2000, însemnând infracțiuni de corupție propriu-zise, infracțiuni asimilate celor de corupție și infracțiuni în legătură cu cele de corupție.
În consecință, completul care a judecat litigiul în prim grad a fost legal compus, nefiind astfel incident cazul de desființare a hotărârii cu trimitere spre rejudecare prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b cu referire la art. 281 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Revenind la obiectul cauzei pendinte și reanalizând materialul probator administrat pe parcursul procedurilor judiciare reținem următoarele:
La data faptelor care li se reproșează – respectiv în primăvara anului 2014 – toți inculpații erau funcționari publici, inculpatul Ș. I. , director tehnic al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), inculpatul O. I. T. , șeful serviciului proiectare al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), iar inculpatul M. E. V. , șeful Secției (...) a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...).
Fiecare inculpat a fost acuzat de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. 1 din Codul penal, reținându-se, în fapt că, în primăvara anului 2014 în urma unei ședințe la care au participat cei trei inculpați, împreună cu numitul A. P. – directorul general al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...), la aceea vreme, în mod nejustificat au hotărât ca lucrarea de deviere a conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 (…) – ce trebuia executată pentru construirea cartierului (...) de către Asocierea S.C. C. B. S.A. – PRIMĂRIA (...) – să fie realizată din bugetul propriu al societății naționale, cu încălcarea normelor legale, respectiv fără justificare tehnico-economică, fără respectarea legislației privind disciplina financiară și în construcții, fără respectarea legislației specifice din domeniul gazelor naturale (O.G. nr. 26/2013, Legea nr. 82/1991, Legea nr. 50/1991, H.G. nr. 28/2008, Legea nr. 10/1995, H.G. nr. 273/1994, H.G. nr. 804/2007, Ordinul nr. 118/2013 și Decizia nr. 1220/2006), invocând existența unor presupuse defecte și emanații de gaze la cele trei conducte de aducțiune și de a înregistra nejustificat cheltuielile aferente lucrării în contabilitatea S.N.G.N. ROMGAZ – Sucursala (...), prejudiciind bugetul S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) cu suma de 160.649,06 lei și, în consecință, asigurând un folos necuvenit asocierii S.C. C. B. S.A. – PRIMĂRIA (...).
În privința stării de fapt, care a fost corect reținută – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal în fața primei instanțe – modalitatea de soluționare a acțiunii penale puse în mișcare față de inculpații Ș. I. , O. I. T. și M. E. V. , pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și temeiul achitării hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță.
Judecătorul de la instanța de prim grad a analizat toate cererile formulate în cauză și în susținerea soluției asupra căreia s-a oprit a efectuat o analiză temeinică, prezentând argumentele juridice care au stat la baza celor dispuse care - în aprecierea noastră sunt corecte, nu suportă alte adăugiri - și au fost emise cu respectarea strictă a legalității, fiind însușite și de noi.
Infracțiunea de abuz în serviciu, este prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal și constă în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare la data reținută în rechizitoriu ca fiind aceea a săvârșirii faptelor, adică în varianta intrată în vigoare la data de 01.02.2014, prevedea în economia art. 132 că în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
În legătură cu valoarea prejudiciului adus bugetului S.N.G.N. Romgaz S.A. (...) , în urma efectuării lucrării de deviere a conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 – Mureș, notăm că în cursul urmăririi penale, prin raportul de constatare întocmit la data de 12.02.2016 de specialistul antifraudă detașat în cadrul D.N.A., s-a arătat că valoarea pagubei pricinuite se ridică la suma de 160.649,06 lei, sumă care reprezintă totodată și un avantaj Asocierii Primăria (...) – S.C. C. B. S.A..
Remarcăm faptul că, potrivit inventarului S.N.G.N. Romgaz S.A. – Sucursala (...), lungimea totală inițială a celor trei conducte de aducțiune era de 960 m, din care:
- 302 m pentru conducta de aducțiune a sondei nr. 131,
- 315 m pentru conducta de aducțiune a sondei nr. 154,
- 343 m pentru conducta de aducțiune a sondei nr. 186.
Conform documentației depuse pentru obținerea certificatului de urbanism, după deviere, lungimea actuală a acelorași conducte de aducțiune este de 1.309 m, respectiv:
 373 m pentru conducta de aducțiune a sondei nr. 131,
 415 m pentru conducta de aducțiune a sondei nr. 154,
 521 m pentru conducta de aducțiune a sondei nr. 186.

Din concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară întocmită pe parcursul judecății în prim grad (filele 36-47, vol. IV) rezultă următoarele:
În urma calculelor și determinărilor efectuate a rezultat că prin aplicarea proiectului de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor nr. 131, nr. 154 și nr. 186 – Mureș cheltuieli le ocazionate cu această lucrare în cursul anului 2014 au fost în sumă totală de 143.676,00 lei, așa cum rezultă din situația centralizatoare al Serviciului Contabilitate din cadrul SNGN Romgaz S.A. Sucursala (...) din care:
- Cheltuieli materiale 105.639,00 lei;
- Cheltuieli cu utilaje 25.194,00 lei și reprezintă sume debitate la STTM pentru închiriere buldoexcavator pentru săpare șanț;
- Manoperă 12.843,36 lei pentru lucrări executate de salariații proprii conform fișelor de pontaj (8 persoane având fiecare câte 40 de ore lucrate efectiv, respectiv 320 ore în total;
După aprobarea Referatului de necesitate s-au mai efectuat cheltuieli înregistrate pe investiții în valoare de 2.961,44 lei reprezentând obținerea de diverse avize și autorizație de construcție (nr. 472/10.11.2015 - intrarea în legalitate) în perioada august-octombrie 2015, în total valoarea lucrării a fost de 146.637,06 lei, conform Situație cheltuieli de proiectare pe proiecte la data de 31.12.2015 (Proiect T5.3.10.15).
Ținând cont de obiectivele fixate de instanța de fond, expertul contabil a arătat că, pentru a determina diferența între costurile estimate pentru montarea conductelor de aducțiune ale sondelor nr. 131, nr. 154 și nr. 186 Târgu Mureș pe traseul existent și cheltuielile efectuate pentru montarea acestora pe traseul deviat prin refolosirea proiectului existent, avizat C.T.E. și care a avut o autorizație expirată la efectuării lucrării, a procedat la estimarea cheltuielilor în trei ipoteze distincte:
a) Estimare valoare montare conducte de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor înregistrate de sucursala cu lucrarea de deviere a conductelor, dar ținând cont de diferențele existente între cele două trasee/lucrări;
Costul estimat cu montare conducte de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor realizate pe traseul deviat este de 166,406,08 lei din care:
- Cheltuieli materiale: 65.856,00 lei;
- Cheltuieli cu utilaje: 41.270,40 lei;
- Manoperă: 43.513,82 lei;
- Cost proiect: 12.804,42 lei
- Taxe autorizații avize: 2.961,44 lei, la care se adaugă profitul realizat din neoprire furnizare gaz 5 zile 91.604,50 lei suma totală fiind de 258.010,58 lei.
În urma calculelor și determinărilor efectuate a rezultat că prin aplicarea proiectului de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor nr. 131, nr. 154 și nr. 186 cheltuieli ocazionate cu această lucrare au fost în sumă totală de 146.637,06 lei, așa cum rezultă din situația centralizatoare al Serviciului Contabilitate din cadrul SNGN Romgaz S.A. Sucursala (...).
Costul estimat cu montare conducte de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor realizate pe traseul deviat este de 166,406,08 lei.
Chiar dacă traseul a fost mai lung s-ar fi realizat avantajul profitului obținut suplimentar prin soluția adoptată de utilizare a unui traseu nou în valoare de 91.604,50 lei.
b) Estimare valoare montare conducte de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor conform estimare costuri cu ajutorul programului IntelSOFT Deviz Profesional actualizate la nivelul anului 2014, pus la dispoziție de Romgaz S.A. Sucursala (...);
Total costuri: 186.531,86 lei
Total valoare exclusiv TVA: 183.570,42 lei din care:
Cheltuieli pentru investiția de baza:
Proiectare și inginerie: 14.057,19 lei
Organizare de șantier: 4.134,47 lei
Taxe autorizații avize: 2.961,44 lei
Din cheltuieli pentru investiția de baza în sumă de: 165.378,76 lei
Consumurile de resurse materiale cumulate pe proiect: 92.915,63 lei
Valoare directă: 82.306,34 lei
Recapitualație: 10.609,29 lei
Consumurile cu mâna de lucru cumulat pe proiect: 43.513,82 lei
Valoare directă: 30.124,83 lei
Recapitualație: 13.388,98 lei
Consumurile de ore de funcționare a utilajelor de construcții cumulat pe proiect:
28.664,76 lei
Valoare directă: 25.391,76 lei
Recapitualație: 3.273,00 lei
Consumurile privind transporturile cumulate pe proiect: 284,07 lei
Valoare directă: 252,07 lei
Recapitualație: 32,49 lei
Total costuri: 186.531,86 lei
Profit pentru neoprire: 91.604,50 lei
Total cost + profit din neoprire: 278.136,36 lei
Costul estimat cu montare conducte de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor conform estimare costuri cu ajutorul programului IntelSOFT Deviz Profesional actualizate la nivelul anului 2014 este de 186.531,86 lei.
Chiar dacă traseul a fost mai lung s-ar fi realizat avantajul profitului obținut suplimentar prin soluția adoptată de utilizare a unui traseu nou în valoare de 91.604,50 lei.
c) Estimare valoare montare conducte de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor conform contract de execuție lucrări nr. 22 din 2015 în ipoteza în care lucrarea nu era realizată în regie proprie ci era atribuită unui terț executant.
Valoare proiect: 134.563,20 lei
Cheltuieli proiectare: 11.437,87 lei;
Cost total proiect: 146.001,07 lei;
Profit pentru neoprire 91.604,50 lei;
Total cost proiect plus profit pentru neoprire este de 237.605,57 lei.
Costul estimat cu montarea conductelor de aducțiune pe traseu existent în varianta utilizării prețurilor unitare rezultate/determinate pornind de la valoarea totală a cheltuielilor conform contract de execuție lucrări nr. 22 din 2015 în ipoteza în care lucrarea nu era realizată în regie proprie ci era atribuită unui terț executant, este de 146.001,07 lei, rezultând o depășire de cost de 635,99 lei.
Chiar dacă traseul a fost mai lung s-ar fi realizat avantajul profitului obținut suplimentar prin soluția adoptată de utilizare a unui traseu nou în valoare de 91.604,50 lei.
Instanța de fond a apreciat că din punct de vedere financiar, în urma aplicării proiectului de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor 131, 154 și 186 – (...), variantă aleasă a fost cea mai economicoasă pentru S.N.G.N. Romgaz S.A.
Acuza consideră că această concluzie nu este susținută de logica argumentelor, în condițiile în care dacă lucrarea ar fi fost atribuită unui terț, costul ar fi fost de 146.001,07 lei (a treia metodă de calcul), față de costul aferent lucrării realizate în regie proprie de 166.406,08 lei (prima metodă de calcul) și respectiv de 186.531,86 lei (a doua metodă de calcul) - fila 36 motive de apel.
Totodată, în cadrul motivelor de apel de la fila 35 se arată de către procuror că, judecătorul fondului a preluat în mod eronat suma de 237.605,57 ca fiind cost al lucrării - în varianta celei de a treia metode de calcul - în condițiile în care expertul a calculat un cost estimat de 146.001,07 lei. Valoarea de 237.605,57 lei reținută de judecătorul fondului ca fiind cost al lucrării, de fapt se compune din costul calculat de 146.001,07 lei plus profitul pentru neoprirea sondelor calculat la suma de 91.604,50 lei. Acest profit de neoprire nu ar trebui luat în calcul, întrucât perioada de nefuncționare a sondelor de doar două ore (aspect ce a rezultat urmare declarațiilor martorilor) este posibilă doar cu nerespectarea normativelor tehnice în vigoare. Astfel, potrivit proiectului nr.26/C/2006 întocmit de G. SRL (...) (proiect ce a fost utilizat în lucrarea de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor nr. l31, 154 și 186), doar proba de etanșeitate cu aer durează minim 24 ore, la care se mai adăugă și alte probe de rezistență (detaliate pe larg în dos de u.p. f.1-61, vol.8 și fila 4 din rechizitoriu).
În opinia noastră judecătorul fondului a procedat în mod corect și în susținerea punctului nostru de vedere, pe de o parte, menționăm că în varianta prezentată la punctul c) – pe care procurorul a considerat-o cea mai avantajoasă - în expertiza contabilă s-a analizat estimarea costurilor lucrării de montare a conductelor de aducțiune pe traseul existent, în ipoteza în care lucrarea era atribuită unui terț executant, situație în care s-a stabilit că valorarea lucrării se ridică la suma de 237.605,57 lei care se compune din costul calculat de 146.001,07 lei, la care se adaugă profitul pentru neoprirea sondelor calculat la suma de 91.604,50 lei.
Pe de altă parte, observăm că, în situația prezentată și anume înlocuirea vechilor conducte cu cele noi, pe același traseu, în cazul în care, pe perioada efectuării lucrărilor de înlocuire, nu se oprea exploatarea celor trei sonde, lucrarea respectivă - din punct de vedere mecanic și tehnic - practic era imposibil de realizat. Nu vedem nici o reală modalitate de lucru prin care trei conducte de aducțiune care măsoară lungimile de 302 m (în cazul sondei 131), 315 m (în cazul sondei 154) și 343 m (în cazul sondei 186) în timp ce transportă materie primă la sondele pe care le deservesc pot să fie înlocuite fără ca, în prealabil, exploatarea sondelor să fie oprită.
Subliniem că o asemenea lucrare, în primul rând, necesită folosirea unor utilaje grele pentru săparea șanțurilor de unde urmează să fie scoase conductele vechi, care trebuiesc tăiate în bucăți mai mici pentru a asigura manevrabilitatea lor, iar ulterior în locul acestora urmează să fie introduce cele noi care, la rândul lor, trebuie asamblate, iar la final după efectuarea verificărilor specifice șanțul săpat trebuie astupat.
Efectuarea unei asemenea lucrări, necesită și un timp apreciabil și așa cum am menționat fără oprirea procesului de exploatare a gazelor naturale este imposibil de realizat, iar oprirea acestui proces de exploatare presupune și existența unui profit nerealizat, care în opinia noastră se impune a fi adăugat la costul total al proiectului, respectiv la valoarea de 146.001,07 lei, stabilit în raportul de expertiză contabilă.
Așa cum rezultă din conținutul raportului de expertiză judiciară contabilă valoarea profitului cumulat pe cele trei sonde a fost stabilită la 91.604,50 lei, valoare la care expertul a ajuns în urma efectuării calculelor aferente, considerând rezonabilă o durată de 5 zile pentru întreruperea furnizării gazului pe fiecare conductă (filele 41 - 42, vol. IV, dosar prim grad).
Chiar dacă nu am fi de acord cu acest punct de vedere, și am îmbrățișa varianta propusă de procuror, adică neluarea în calcul a cuantumului profitului mai sus stabilit, observăm că în lucrarea întocmită, la determinarea de către expert a valorii estimative a executării lucrării cu un executant terț nu s-a luat în calcul și valoarea de 2.961,44 lei, reprezentând taxe autorizații și avize, iar acest cost a fost inclus în contabilitatea S.N.G.N. Romgaz S.A..
Adunând suma de 2.961,44 lei (reprezentând taxe autorizații și avize) cu suma de 146.001,07 lei (costul proiectului), vom obține valoarea de 148.962,51 lei, care reprezintă valoarea estimativă a lucrărilor executate cu un executant terț, iar această sumă este mai mare cu 2.325,45 lei, decât valoarea totală a lucrării, respectiv 146.637,06 lei,
Mai notăm că, potrivit materialului probator administrat în cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A. a existat o dispoziție din partea conducerii, potrivit căreia lucrările care pot fi executate cu forțe proprii să fie realizate în această manieră. Un terț executant ar fi adăugat la costul lucrării și o marjă de profit, ceea ce ar fi generat și costuri estimative mai împovărătoare, marjă de profit care nu există dacă lucrarea este realizată în regie proprie.
Existența unei asemenea dispoziții a fost confirmată, în fața instanței de apel de martorul Catană Augustin (filele 150-152) care a arătat: „În 2013 am primit o adresă la (...) , de la directorul general, în care ni se spunea să folosim cu prioritate, personalul propriu din sucursală și din cadrul secțiilor de producție. Această adresă este comună tuturor sucursalelor din cadrul Romgaz (...) și aplicabil inclusiv STTM, Secția de Transport Tehnologic și Mentenantă."
Așadar, în condițiile în care valoarea totală a lucrării efectuate Sucursala (...) aparținând S.N.G.N. Romgaz S.A., a fost în valoare de 146.637,06 lei și această valoare este inferioară sumelor rezultate în urma estimării cheltuielilor în cele trei ipoteze prezentate în raportul de expertiză contabilă financiară descrise la pct. a (suma de 258.010,58 lei), pct. b (suma de 278.136,36 lei) și pct. c (suma de 237.605,57 lei), notăm și noi, în acord cu instanța de fond că din punct de vedere financiar, în urma aplicării proiectului nr. 26/C/2006, întocmit de S.C. G. S.R.L. (...), de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor 131, 154 și 186 – aparținând de Grupul de sonde 11 (...), chiar dacă noul traseu al acestor conducte, în total, este mai lung cu 349 m decât traseul inițial, această variantă aleasă a fost cea mai economicoasă pentru S.N.G.N. Romgaz S.A..
În legătură cu cuantumul cheltuielilor efectuate cu devierea conductelor de gaz, în Raportul de control întocmit la data de 16.02.2016 de auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi (...), s-a stabilit că Sucursala (...) și-a asumat efectuarea în perioada 2014 – 2015 a unor cheltuieli privind devierea conductelor de aducțiune pentru Grupul de sonde 11 de la secția de Producție (...) - zona pășunilor pentru construire cartier (...) – în sumă totală estimată la valoarea de 146.637 lei, în condițiile în care acestea nu intrau în sarcina entității verificate.
Observăm că această sumă în cuantum de 146.637 lei, calculată estimativ de auditorii externi mai sus menționați este aproape identică cu suma stabilită în raportul de expertiză contabilă și anume 146.637,06 lei, ca și cost al lucrărilor de deviere a conductelor de aducțiune a sondelor nr. 131, nr. 154 și nr. 186 (...) - pe traseul prevăzut în proiectul nr. 26/C/2006 întocmit de către S.C. G. S.R.L. (...) – cheltuieli efectuate cu această lucrare în cursul anului 2014.
Reamintim că, în fața instanței de fond, la data de 17 noiembrie 2017 a fost trimisă adresa nr. 32874 din 16.11.2017 a ROMGAZ SA (...) (filele 300 – 309, vol. II) din care reiese că „raportat și la tot probatoriul administrat în cursul procesului penal, probatoriu care la momentul constituirii ca și parte civilă în dosarul penal, SNGN Romgaz SA nu a avut acces, întrucât mare parte din documente au fost ridicate de către organele de cercetare penală abilitate, precum și la înțelegerea în percepția noastră de ansamblu asupra fondului dosarului sus menționat, dedus spre soluționare onoratei învestite cu dezlegarea fondului cauzei, înțelegem să apreciem că, nu este necesar, ca la acest moment procesual, SNGN Romgaz S.A. să își mențină cererea de constituire de parte civilă în prezentul dosar penal, astfel cum a fost formulată și înaintată la instanță cu adresa nr. 25060/27.09.2016, sub rezerva și mențiunea expresă, ca după pronunțarea instanței de fond, și înaintea oricărui alt demers procesual care s-ar impune după caz, SNGN Romgaz S.A. va acționa, uzând de toate căile și mijloacele legale pe care le are la dispoziție în vederea recuperării oricărui eventual prejudiciu care ar putea fi constatat de către instanța de fond, (...)”
În această adresă se mai arată că, lucrarea s-a executat de către Sucursala (...) aparținând S.N.G.N. Romgaz S.A., având la bază (astfel cum rezultă din probatoriu) justificarea și necesitatea tehnică (în speță, starea fizică necorespunzătoare a conductelor, având în vedere faptul că acestea aveau durata de viață depășită): aprecierea motivelor de siguranță în exploatare și care au reprezentat în fapt și în drept principalul fundament pentru efectuarea investițiilor care au avut în vedere prevenirea eventualelor evenimente cu consecințe deosebit de grave care au fost invocate încă cu ocazia demarării lucrărilor de deviere, lucrări care au fost atributul exclusiv al Sucursalei (...), sucursală care exploatează aceste conducte, și care este și beneficiarul lucrărilor executate.
De asemenea lucrarea în cauză, care a avut ca finalitate devierea conductelor de gaze a rămas în patrimoniul S.N.G.N. Romgaz SA, este în funcțiune și produce beneficii societății, intrând din decembrie 2016 în perioada de amortizare.
Se mai arată că nu au existat nici anterior și nici ulterior efectuării lucrării de investiții solicitări din partea unor persoane fizice sau juridice de emitere a avizului/acordului de edificare a unor construcții în zona afectată, respectiv cu respectarea distanțelor legale de siguranță
În fine, se precizează că eventualele neconformități administrative formulate în derularea investiției (ex. lipsa autorizației de construire – a fost suplinită – lucrarea având toate avizele necesare execuției) au fost corectate pe parcursul executării lucrării, intrându-se astfel în legalitate formală.
În conformitate cu cele menționate în adresa nr. 28.383 din 04.09.2018, emisă de SNGN ROMGAZ SA – Sucursala (...) (filele 592-612, vol. III), durata normală de folosință a conductelor de aducțiune de gaze a sondelor nr. 131, 154 și 186 (...) în anul 2014 - conform normativelor în vigoare – a fost de 30 de ani, conform ND 900/3783/1982, cap. 6 Tabel poziția punctul b) (Anexa 1) și potrivit prevederilor H.G. nr. 2.139/2004 durata normală de folosință a conductelor de aducțiune gaze conform Anexei A poziția 1.9.1 este între 20-30 de ani (Anexa 2) la momentul efectuării lucrărilor
În anul, 2014 conductele de aducțiune ale sondelor 131, 154 și186 (...), aveau durata de serviciu consumată și depășită după cum urmează:
 conducta de aducțiune a sondei nr. 186 (...) a fost pusă în funcțiune în data de 01.09.1976, potrivit fișei mijlocului fix cu nr. de inventar IT11060724, cu durata normată de funcționare de 30 de ani, rezultă o depășire de 8 ani (Anexa 4);
 conducta de aducțiune a sondei nr. 154 (...) a fost pusă în funcțiune în data de 01.09.1979, potrivit fișei mijlocului fix cu nr. de inventar IT11060684, cu durata normată de funcționare de 30 de ani, rezultă o depășire de 5 ani (Anexa 5);
 conducta de aducțiune a sondei nr. 131 (...) a fost pusă în funcțiune în data de 01.08.1975, potrivit fișei mijlocului fix cu nr. de inventar IT11060683, cu durata normată de funcționare de 30 de ani, rezultă o depășire de 9 ani și o lună (Anexa 6);
Lucrarea denumită „Deviere conducte aducțiune – Zona pășunilor pentru construire cartier (...) – Sondele 131, 154 și 186 (...)” a fost efectuată de Sucursala (...) din cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A., în perioada octombrie 2014 – decembrie 2014, în regie proprie, lucrările ocazionând cheltuieli în sumă totală de 143.676 lei. Lucrările au fost efectuate de Secția de producție Gaze nr. 1 (...), în baza proiectului nr. 26/C/2006 întocmit de S.C. G. S.R.L. (ce a fost avizat favorabil de Comisia Tehnico - Economică a SNGN ROMGAZ în anul 2007) și nu au avut la bază o autorizație de construire.
Inițial cheltuielile efectuate cu aceste lucrări au fost înregistrate ca și cheltuieli de reparații pe Secția de Producție gaze naturale (...), secție căreia aparțin sondele nr. 131, nr. 154 și nr. 186 (...).
În cursul anului 2015 Sucursala (...) a întreprins demersurile necesare pentru intrarea în legalitate, obținând certificatul de urbanism și autorizația de construire, în cursul lunilor iulie și noiembrie. Totodată, prin adresele nr. 25051/11.08.2015 și nr. 25071/11.08.2015, Secția de Producție Gaze nr. 1 (...), respectiv Serviciul Supervizare Dezvoltare și Serviciul Mecano - Energetic au solicitat stornarea cheltuielilor în sumă de 143.676 lei, înregistrată pe cheltuieli de exploatare și trecerea lor la cheltuieli de dezvoltare, respectiv cuprinderea în planul de investiții pe anul 2015. Operațiunea de stornare a fost făcută prin nota contabilă nr. 3/31.08.2015.
Stornarea unor cheltuieli de reparații și trecerea lor pe cheltuieli de investiții/dezvoltare - în domeniul petrolier - nu reprezintă o practică izolată, în condițiile în care potrivit susținerii martorei C. V. din fața noastră, în acest domeniu „totul este sub pământ și niciodată nu știi ce găsești când se începe lucrarea” (filele 175-177).
Urmare acestor demersuri cheltuielile ocazionate de lucrarea „deviere conducte de aducțiune – sondele 131, 154 și 186 - (...), cartier (...)” au fost evidențiate pe cheltuieli de investiții, cont 231 „Imobilizări corporale în curs”, iar intrarea în legalitate a determinat efectuarea unor cheltuieli cu obținerea unor avize în sumă totală de 2.961 lei, astfel că la data de 31.12.2015, cheltuielile totale efectuate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – Sucursala (...) aferente acestei lucrări au fost în sumă totală de 146.637 lei.
Din cele mai sus sintetizate, coroborate cu probatoriul administrat pe parcursul desfășurării procedurilor judiciare, conchidem că, alegerea efectuării lucrării de deviere a celor trei conducte de aducțiune care deservesc sondele 131, 154 și 186 - Mureș, în regie proprie, a reprezentat varianta cea mai economicoasă avută la dispoziție de conducerea Sucursalei de producție de gaze naturale (...) din cadrul SNGN ROMGAZ (...) , în condițiile în care, așa cum am arătat, lucrarea a generat cele mai mici costuri dintre toate variantele prezentate în expertiza contabilă.
De asemenea, notăm că lucrarea analizată a fost efectuată din cauza stării precare a celor trei conducte de aducțiune, și în sprijinul punctului nostru invocăm declarațiile martorilor audiați pe parcursul desfășurării procedurilor judiciare - analizate punctual în considerentele hotărârii atacate - raportat la faptul că durata normată de funcționare a fiecărei conducte era cu mult depășită, respectiv cu perioade cuprinse între 5 ani și 9 ani.
Avem în vedere și faptul că orice lucrare de natură reparație sau investiție, întotdeauna presupune existența unor cheltuieli pentru cel care o efectuează, iar aceste cheltuieli nu reprezintă întotdeauna un prejudiciu, ci doar în măsura în care lucrările efectuate nu ar fi fost utile, însă în cauza pendinte, în opinia noastră, probatoriul administrat a confirmat utilitatea reală a efectuării lucrării în discuție.
Totodată, observăm că probatoriul administrat – declarațiile inculpaților, ale martorilor F. R., B. R. și D. A. – nu confirmă, cu certitudine, existența unui interes din partea asocierii Primăria (...) – S.C. C. B. S.A., în ceea ce privește devierea celor trei conducte de aducțiune.
Având în vedere toate aceste considerente, constatăm că în cauză nu sunt îndeplinite elementele de natură obiective stabilite de legiuitor în modelul tip al faptei incriminate. Aici, menționăm că nu orice greșeală întră în sfera laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, iar analiza efectuată de instanța de fond – în acest sens – este corectă și oferă suficiente justificări în susținerea punctului de vedere adoptat.
În condițiile în care faptei care i se impută fiecăruia dintre cei trei acuzați îi lipsește tipicitatea obiectivă, sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod Procedură Penală, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală situație în care soluția instanței de prim grad, constând în achitarea inculpaților de sub învinuirea comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, este justă.
Contrar susținerii inculpaților O. I. T. și Ș. I. , în opinia noastră, instanța de prim grad, în mod temeinic, a reținut în situația celor doi inculpați cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, în condițiile în care materialul probator confirmă participarea acestora alături de inculpatul M. E. V. , în primăvara anului 2014, în biroul directorului general – dl. A. P. - când au hotărât ca lucrarea de deviere a conductelor de aducțiune la sondele 131, 154 și 186 - (...) să fie realizate din bugetul propriu al societății.
Menționăm că ulterior inculpatul Ș. I. a aprobat referatul întocmit, în acest sens, de inculpatul M. E. V. și inculpatul O. I. T. l-a asigurat pe inculpatul M. E. V. în momentul în care acesta și-a manifestat îngrijorarea față de lipsa autorizației de construire că „totul este în regulă”. De asemenea, în declarația dată în faza prealabilă judecății în calitate de suspect M. E. V. a precizat că în luna octombrie 2014 a finalizat lucrarea de deviere a conductelor și a respectat traseul indicat de către inculpatul O. I. T. , care anterior demarării lucrărilor a țărușat acest traseu, împreună cu un topograf H. (filele 111-114, vol. I, dosar de urmărire penală).
Aceste constatări denotă faptul că fiecare dintre cei doi acuzați Ș. I. și O. I. T. a acționat în cunoștință de cauză, cum de altfel a reținut și instanța de fond.
Corespunde realității faptul că puterea decizională aparținea dl-lui A. P. , putere care nu era caracteristică funcțiilor deținute în organizație de inculpații O. I. T. , Ș. I. și M. E. V. .
Prin participarea lor la aceea ședință și asumarea deciziei luate de dl. A. P. constând în relocarea celor trei conducte de aducțiune care deservesc sondele 131, 154 și 186 – (...), lucrările urmând a fi suportate din fonduri proprii, îi plasează, oricum, ca participanți la fapta care formează obiectul acuzei.
Raportat însă la natura și motivele soluției asupra fondului este lipsit de relevanță juridică gradul de contribuție a acestor trei inculpați – coautori sau complici.
Împrejurările mai sus relevate exclud aplicabilitatea cazului reglementat de dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, în cazul inculpaților O. I. T. și Ș. I. , deoarece cazul anterior arătat ar fi fost aplicabil în situația în care niciunul dintre ei nu ar fi participat la întâlnirea care a avut loc în biroul directorului general al Sucursalei (...) și nu ar fi adus nici un fel de contribuție la luarea hotărârii de înlocuire a celor trei conducte și realizarea ulterioară a acestei lucrări.
În final mai notăm că, prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.
Pentru a fi în prezența infracțiunii de abuz în serviciu în paragraful 60 din Decizia mai sus amintită Curtea Constituțională a statuat că „neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului”.
Observăm, că în urma pronunțării acestei decizii, a fost restrânsă sfera actelor întocmite în mod abuziv numai la cele prin care au fost încălcate atribuții de serviciu stipulate explicit în lege, Ordonanță a Guvernului sau Ordonanță de Urgență a Guvernului, fiind astfel scoase din sfera incriminării actele nelegale sau defectuoase care au fost comise prin încălcarea atribuțiilor de serviciu stipulate doar în acte normative care nu constituie legislația primară, cum sunt Hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor sau ale conducătorilor administrației publice centrale sau locale, regulamente interne, coduri deontologice sau fișe de post.
Instanța de contencios constituțional nu a exclus posibilitatea ca atribuțiile de serviciu să fie descrise și în legislația secundară („adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă”), fiind însă necesar ca legislația primară (în baza căreia sunt emise actele de legislație secundară) să le prevadă în mod explicit, neechivoc și cu suficientă precizie.
Aplicând cele de mai sus, la situația de fapt din prezenta speță, constatăm că legislația primară indicată ca fiind încălcată de către inculpați în exercitarea atribuțiilor de serviciu este constituită - conform rechizitoriului, completat cu adresa DNA nr. 2298/III-13/2016 din 30.09.2016 (filele 88-92, vol. I, dosar deprimă instanță) - din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, Legea nr. 82/1991 a contabilității și O.G. nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari, celelalte acte normative indicate, respectiv HG nr. 28/2008, HG nr. 273/1994, HG nr. 804/2007, vin să detalieze legislația primară.
Nedovedirea cu certitudine a existenței unui prejudiciu efectiv cauzat S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (...) și nici a existenței unei folos necuvenit pentru asocierea Primăria (...) – S.C. C. B. S.A., în urma lucrărilor efectuate, constând în devierea celor trei conducte de aducțiune care deservesc sondele nr. 131, 154 și 186 - (...), în aprecierea noastră lasă fără efect juridic cercetarea și a atribuțiilor de serviciu încălcate de cei trei acuzați, deoarece în condițiile date, pe de o parte, indiferent de natura concluziei la care ne-am opri, oricum nu ar avea nici un fel de înrâurire juridică asupra soluției pronunțate, iar pe de o parte observăm că aceste împrejurări au fost analizate și cercetate de instanța de prim grad la momentul pronunțării soluției asupra căreia s-a oprit.
În aceeași ordine de idei, subliniem că procurorul nu a înfățișat alte probe în apel și nici nu a oferit argumente convingătoare care să răstoarne analiza instanței de prim grad și concluziile la care aceasta s-a oprit.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vom respinge, ca nefondate, apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ, precum și de inculpații O. I. T. și Ș. I. , împotriva sentinței penale nr. 25 din 25 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul penal nr. 627/102/2016.
În baza art. 421 pct. 1 teza finală Cod procedură penală, vom menține hotărârea penală atacată.
Pornind de la soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, în temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare parțiale avansate de stat în procedura soluționării prezentelor apeluri în sumă de 600 lei, vor rămâne în sarcina statului și în baza art. 275 alin. 2 și 4 Cod procedură penală, vom obliga pe fiecare dintre inculpații-apelanți O. I. T. și Ș. I. să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ, precum și de inculpații O. I. T. (fiul lui I. și E., născut la data de (...), în (...), domiciliat în (...), CNP (...)) și Ș. I. (fiul lui I. și N., născut la data de (...) în (...), domiciliat în (...), CNP (...)), împotriva sentinței penale nr. 25 din 25 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul penal nr. 627/102/2016.
În baza art. 421 pct. 1 teza finală Cod procedură penală, menține hotărârea penală atacată.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare parțiale avansate de stat în procedura soluționării prezentelor apeluri în sumă de 600 lei, rămân în sarcina statului și în baza art. 275 alin. 2 și 4 Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre inculpații-apelanți O. I. T. și Ș. I. să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06 iulie 2020.

Președinte, Judecător,
(...) (...)




Grefier,
(...)



Red. Tehred. (...)
Listat (...) /07.07.2020/2ex/judecător fond (...)