Pagina de Internet a DNA folosește cookies pentru îmbunătățirea experienței dvs. de navigare pe acest site.  Pentru mai multe detalii puteți naviga aici 
The DNA website uses cookies for enhancing your experience when browsing the website.  For more details, you may find navigate here 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
 Analiza infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale U.E. (1 MB)
Fotografie 1 (400 KB)
Fotografie 2 (400 KB)


Discursul procurorului șef interimar al D.N.A. la dezbaterea tema „Tendințe în investigarea fraudelor și corupției care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene”

București, 30 octombrie 2019



Bun venit la atelierul de lucru pe care DNA îl organizează în domeniul investigării fraudei și corupției care afectează interesele financiare ale UE.
DNA derulează un proiect, cu sprijinul OLAF, al cărui obiectiv este de a contribui la prevenirea și combaterea fraudelor și neregulilor în gestionarea fondurilor europene.
Scopul întâlnirii de astăzi este de a facilita schimbul de informații, experiență și bune practici între practicieni români, și aici vorbim de procurori, ofițeri de poliție și specialiști DNA, reprezentanți ai autorităților de management și control al gestionării fondurilor europene, ai ministerelor cu competențe în acest domeniu (MFE, MDRAP).
Încercăm să oferim o viziune de ansamblu asupra modului în care cooperarea inter-instituțională și împărtășirea experiențelor practice în prevenirea, detectarea și sancționarea fraudelor pot contribui la o mai bună gestionare a fondurilor UE.
După cum bine se știe, DNA deține, prin lege, competența de a investiga infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE, indiferent de valoarea prejudiciului, așa cum sunt reglementate de Legea nr. 78/2000.
Activitatea D.N.A. în investigarea fraudelor europene, cu care a fost sesizată fie de O.L.A.F. sau de agenția română de luptă antifraudă – D.L.A.F., fie de alte instituții sau de persoane fizice, fie din oficiu, a fost întotdeauna o activitate intensă.
Vă voi prezenta câteva date statistice: În ultimii 4 ani (anul 2019, nefiind încheiat, nu intră în calcul), DNA a trimis în judecată 938 inculpați, în 363 cauze pentru comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Prejudiciul reținut în aceste cauze a fost de 494 milioane lei, din care aproximativ 90% reprezintă prejudiciu la bugetele Uniunii Europene. În aceeași perioadă de referință, instanțele de judecată au condamnat deja 452 de inculpați și au obligat persoanele condamnate la despăgubiri către părțile civile în valoare de aproximativ 140 milioane lei.
După cum veți constata în continuare, ascultând studiul prezentat de colega noastră, anchetele DNA au dezvăluit o gamă largă de mijloace și metode prin care persoane fizice beneficiare, precum și funcționari și aleși publici, atât cei cu rol de execuție cât și cei cu funcții de conducere, au obținut pentru sine sau pentru altul, prin fraudă, fonduri europene, au schimbat ilegal destinația acestora sau au comis infracțiuni cu ocazia executării contractelor sau implementării proiectelor.
Sunt foarte frecvente cauzele în care subvențiile agricole sunt obținute prin folosirea unor documente falsificate, cauze în care proiecte cu fonduri europene simulează desfășurarea unor proceduri de achiziții publice conform prevederilor legale, sau în care activitățile prevăzute în proiect nu sunt executate, ci doar se simulează executarea lor, prin decontarea, în fals, a unor operațiuni în realitate nedesfășurate.
Cauzele în care desfășurăm investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate.
În multe cauze am întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri. Înființarea și interpunerea unor societăți comerciale controlate de beneficiarul fraudulos pentru a eluda condițiile de eligibilitate sau pentru a crea condiții artificiale care să permită depășirea plafonului maxim de finanțare; denaturarea licitațiilor publice organizate pentru achiziționarea unor echipamente în așa fel încât acestea să fie adjudecate la prețuri mult superioare valorii de piață, cu recuperarea ulterioară, prin contracte fictive, de către beneficiar a diferențelor de preț – sunt printre metodele frecvent întâlnite.
În funcție de complexitatea tipologiei infracționale, sunt adaptate metodele de anchetă. Colegii noștri au deja o experiență și o expertiză de netăgăduit în instrumentarea acestui tip de cauze, iar în discuțiile care vor avea loc în cadrul acestui atelier de lucru vor fi detaliate metodologia de investigație, precum și provocările acestui tip de cauze.
Unul din obiectivele acestui atelier de lucru este de a pune în evidență și a explicita cooperarea inter-instituțională în detectarea și urmărirea penală a fraudelor europene.
Autoritățile de gestionare și control ale fondurilor europene sunt primele care trebuie să acorde atenție deosebită riscurilor de fraudă și corupție care pot afecta interesele financiare ale UE, care trebuie să desfășoare activități de control, să raporteze fraudele constatate și să coopereze cu DLAF și cu organele judiciare.
Un rol important în detectarea și investigarea acestor infracțiuni îl are colaborarea cu Direcția de Luptă Anti-Fraudă (DLAF) și cu Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF). În ultimii 4 ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii DNA au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor deschise în această materie.
În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară în 2018 trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban.
Desfășurăm urmărirea penală în dosare în care colaborăm atât cu O.L.A.F., cât și cu colegi din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST. O astfel de echipă comună de anchetă este în prezent în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România.
Probabil vă veți întreba de ce ne preocupă în continuare domeniul fraudelor cu fonduri europene, din moment ce într-un timp relativ scurt, probabil în anul 2020, va începe să funcționeze Parchetul European, iar acesta va prelua o mare parte din competența de soluționare a cauzelor privind infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE.
În primul rând, considerăm că experiența și expertiza în investigarea fraudelor europene a procurorilor, ofițerilor de poliție și specialiștilor care lucrează în D.N.A., câștigată în decurs de 15 ani este o resursă indubitabilă care ar trebui valorificată într-un fel sau altul de noua instituție creată la nivel european. Metodele de anchetă și de recuperare a prejudiciului dezvoltate cu succes în activitatea procurorilor și celuilalt personal operativ al DNA, aspectele de interpretare a legii deja tranșate în practica instanțelor de judecată sau modul de abordare a provocărilor încă prezente în investigarea acestei categorii de infracțiuni vor folosi cu siguranță viitorilor colegi procurori europeni, care nu vor fi nevoiți să pornească de la o pagină albă.
Pe de altă parte, Regulamentul de înființare a Procurorului European instituie o competență partajată între E.P.P.O. și autoritățile naționale competente, potrivit căreia, de principiu, fraudele peste un anumit prag valoric (respectiv 10.000 euro) sau cele care au produs alte consecințe grave asupra bugetelor UE sau a reputației acesteia revin în competența E.P.P.O., iar celelalte rămân în competența autorităților naționale. Același regulament prevede o serie de excepții de la competența EPPO, care vor permite continuarea anchetei de către procurorul național, de exemplu, în cazul în care o infracțiune conexă este mai grav pedepsită decât infracțiunea împotriva intereselor financiare ale UE sau prejudiciul cauzat statului membru este mai mare decât cel cauzat UE. De asemenea, Colegiul EPPO poate decide să își limiteze competența la infracțiuni cu prejudicii peste 100.000 euro.
În orice caz, așa cum prevede regulamentul, vor avea loc dese consultări între E.P.P.O. și autoritățile naționale competente pentru a stabili cui revine investigarea unui caz, iar ulterior, în cazul în care EPPO va prelua cazul, pentru a sprijini ancheta acestuia. Autoritățile naționale vor fi obligate să ia măsurile necesare pentru informarea EPPO cu privire la infracțiuni de competența acestuia, să sprijine activ investigațiile și urmăririle penale ale EPPO și să colaboreze cu acesta (și aici ne referim în special la autoritățile de management și control al gestionării fondurilor europene, la DLAF, la organele de poliție și vamale, etc.).
Este firesc, în această perspectivă, să ne așteptăm ca, odată constituit Parchetul European, aceasta să stabilească relații de cooperare (inclusiv) cu DNA.
Mai mult decât atât, având în vedere experiența și expertiza pe care precizam că procurorii DNA o au în investigarea și susținerea în fața instanței de judecată a acuzării în cauze de fraude europene, avem tot temeiul să ne așteptăm ca, din rândul procurorilor DNA, să fie aleși Procurorul European al României și Procurorii Europeni Delegați.
Până atunci însă, mai avem multe dosare în care lucrăm și probleme de aplicare practică de discutat în cadrul unor reuniuni ca aceasta, în care dorim să dezvoltăm o înțelegere comună a fenomenului fraudelor europene la nivelul tuturor autorităților naționale implicate în prevenirea, controlul și investigarea acestui tip de fraude.
Vă urez succes în desfășurarea lucrărilor atelierului de lucru și doresc să anunț cu această ocazie că în luna noiembrie vom organiza o conferință europeană pe aceeași temă, despre care, desigur, vă vom da detalii în timp util.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE