Cod ECLI ECLI:RO:CAPLO:2019:002.000215
Dosar nr. 37596/281/2012
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE


DECIZIA nr.215

Ședința publică din data de 01 martie 2019
Președinte: – (...)
Judecător: – (...)
Grefier: – (...)

Ministerul Public reprezentat de procuror (...)din cadrul
Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, inculpata N.M. și partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură București împotriva sentinței penale nr. 355 din data de 24.07.2017 pronunțate de Tribunalul Prahova, privind și pe inculpatul B.G.P.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 05 februarie, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, în temeiul disp. art. 391 alin.1 Cod proc. penală, instanța a amânat pronunțarea la data de 19.02.2019, ulterior la data 28.02.2019 a stabilit ca deliberarea și pronunțarea să aibă loc la data de 01 martie 2019, când a adoptat următoarea decizie:
C U R T E A:

Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.355 din data de 24.07.2017 pronunțată de Tribunalul Prahova s-au dispus următoarele:
În baza art.386 Cod pr.penală s-a admis cererea D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploiești de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei N.M., fiica lui (...) și (...), născută la data de (...) în mun. (...), dom. în (...), având CNP (...) din săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu apl. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, comise în anul 2008, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5. Cod penal, faptă din anul 2008.
În aplicarea dispozițiilor art.5 Noul Cod penal, instanța de fond a apreciat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaților N.M. și B.G.P. este legea veche.
În baza art.31 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000, art. 74 și art. 76 lit. c Cod penal (cod penal 1969) și art. 5 Cod penal, infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, faptă din anul 2008, inculpata N.M. a fost condamnată, la pedeapsa de :
- (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a.b. cod penal cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei.
În baza art.81 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei.
În baza art.82 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal, termenul de încercare format din durata pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, va fi de 4 (patru) ani.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii prev. de art.64 lit.a,b Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal. cu excepția dreptului de a alege, pe durata termenului de încercare.
În baza art. 396 alin.1. și 5 Cod proc.penală și art. 16 alin.1. lit.c Cod proc.penală și art. 5 Cod penal, a fost achitată inculpata N.M. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privată prev. de art. 17 lit.c. din Legea 78/2000 raportat la art. 290 alin.1. Cod penal, cu aplicarea art.41 al.2. Cod penal, art.5 Cod penal, întrucât nu există probe că inculpata a săvârșit infracțiunea.
În baza art. 386 Cod proc.penală s-a admis cererea D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploiești de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B.G.P. (cetățean (...), născut la data de (...) din săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 alin.1 din Codul penal cu aplic. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, comise în anul 2007, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, faptă din anul 2007.
În baza art. 386 Cod proc.penală s-a admis cererea D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploiești de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B.G.P. (cetățean (...), născut la data de (...) din săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art.18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplic. art. 215 alin.1, 2 din Codul penal, comise în anul 2008, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 31 al.1 din Codul penal cu aplicarea art.18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, faptă din anul 2008.
În baza art. 386 Cod proc.penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului din două infracțiuni prevăzute de art. 31 alin.1. Cod penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000 și art.5 Cod penal, faptă din anul 2007 și respectiv, art. 31 alin.1. Cod penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000 și art. 5 Cod penal, faptă din anul 2008, într-o singură infracțiune prev. de art. 31 alin.1. Cod penal cu aplicarea art.18/1 alin.1. din Legea 78/2000, art. 41 alin.2. Cod penal și art.5 Cod penal, fapte din perioada 2007 – 2008.
În baza art. 396 alin.1 și 5 Cod proc.penală și art. 16 alin.1. lit.c Cod proc.penală și art. 5 Cod penal a fost achitat inculpatul B.G.P. pentru infracțiunea de folosire de documente inexacte, ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 31 alin.1. Cod penal cu aplicarea art. 18/1 din Legea 78/2000 si art. 41 al.2. Cod penal și art. 5 Cod penal, fapte din perioada 2007-2008, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
În baza art. 396 alin.1 și 5 Cod proc.penală și art.16 alin.1. lit.c Cod proc.penală și art.5 Cod penal a fost achitat inculpatul B.G.P. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privată prev. de art. 17 lit.c. din Legea 78/2000 raportat la art. 290 alin.1.Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2. Cod penal, art.5. Cod penal, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
S-a dispus ridicarea sechestrului asiguratoriu dispus asupra imobilelor inculpatei N.M. prin ordonanța nr. 307/P/2009, imobile situate în:
- (...), înregistrat la nr. de carte funciară 124712-C1-U3 cu nr. cadastral (...), compus din 2 camere de locuit și dependințe, în suprafață de 51,14 m2;
- (...), înregistrat la nr. de carte funciară 124712-C1-U2, cu nr. cadastral (...), compus din 2 camere și dependințe, în suprafață de 49,08 m;
- cota de 1/2 din imobilul situat în oraș (...), înregistrat în cartea funciară nr. 24456 la nr. cadastral (...), compus din locuință cu parter în suprafață de 81,82m și etaj în suprafață de 47,45m cu anexe și dependințe.
S-a respins acțiunea civilă a părții civile Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, situată în (...)ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că :
Prin rechizitoriul nr. 307/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.N.A.-Serviciul Teritorial Ploiești s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
1. N.M., fiica lui (...) și (...), născută la data de (...)în mun. (...), dom. în (...), având CNP (...), pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000,
- participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art 31 al. 1 din Codul penal cu apl. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, comise în anul 2008, ambele cu apl. art. 33 lit. b Cp. și
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 al. 1 Cp. cu aplic. art. 41 al Cp., ce conține 5 acte materiale de executare, cu aplicarea art. 33 lit a Cp.
2. B.G.P. (cetățean (...), născut la data de (...) pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art.18 indice 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie Ia infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 31 al. 1 din Codul penal cu apl. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal (comise în 2007), ambele cu aplic. art. 33 lit b Cp.,
- participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art.18 indice 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie Ia infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 31 al. 1 din Codul penal cu apl. art. 215 al. 1,2 din Codul penal (comise în 2008), ambele cu apl. art. 33 lit. b Cp.,
- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art 17 lit c din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, ce conține 5 acte materiale de executare, cu prev. de art.33 lit.a Cod penal
Pentru stabilirea situației de fapt reținută în sarcina inculpaților, în faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: proces verbal de constatare al A.P.I.A. nr. 1552 din 02.11.2009 și anexele aferente acestuia, proces verbal de constatare acte premergătoare, declarație inculpată N.M. din 07.12.2011, declarație B.G.P. din 03.10.2012, au fost luate declarații martorilor T.M.C., L.V., B.G.O., A.I., A.M., M.V., G.C., I.M., T.F., S.M., B.M., I.V., M.N., I.D., V.E., U.E. și alți martori, s-au depus adrese din partea APIA, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură rapoarte de constatare tehnico–științifice, expertize grafologice, contracte de arendă, documente referitoare la suprafețe cultivate de către SC (...) SRL și alte acte.
În faza de cercetare judecătorească s-au depus adrese de la APIA în sensul că societatea a compensat debitul în totalitate, adresa APIA de constituie parte civilă, adrese ANAF, au fost luate declarații inculpaților B.G.P.și N.M., au fost reaudiați martorii M.I., B.G., S.C., A.M., S.M., T.F., L.V., T.M.C. care a fost reaudiat anterior, I.R., I.M., a fost efectuat raport de expertiză contabilă și supliment la acest raport de expertiza, s-au depus la dosar acte.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut :
În rechizitoriul parchetului se menționează următoarele :
N.M. a înlesnit și ajutat, cu intenție, pe B.G.P., să pună în aplicare hotărârea de obținere frauduloasă de fonduri pentru agricultură, și pe A.I. (CNP (...), care a acționat din culpă, să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova cererea de plată nr. 207/10.05.2008 pentru scheme de sprijin pentru anul 2008, la care a anexat acte privind terenurile agricole aflate în folosință, cu privire la suprafața totală de 714, 34 ha, din care pentru 327, 89 ha societatea comercială nu avea dreptul de arendă stabilit prin contracte producătoare de efecte juridice în anul 2008, precum și terenuri menționate în mod repetat, prin invocarea unor contracte distincte cu privire la aceleași parcele, ducând practic la adunarea, în cadrul suprafeței totale, de mai multe ori a acelorași loturi, situație ce a avut ca urmare plata fără drept către solicitant a sumei de 197 219,06 lei din bugetul general al Comunităților Europene (la cursul euro din acea perioadă, echivalentul a 52 714 euro, însă sub pragul de 200 000 de lei aferent consecințelor deosebit de grave) și a sumei de 55 883,63 lei (la cursul euro din acea perioadă, echivalentul a 14 936,9 euro) din bugetul de stat al României. Aceste sume sunt raportate la totalul suprafețelor declarate ca fiind folosite în anul 2008, respectiv 714, 34 ha, fiind incidente prevederile Regulamentului nr. 796 al Comisiei Europene, din 21.04.2004 unde la art. 51 al. 1 s-a stabilit că în cazul în care diferența constatată este mai mare de 20% din suprafața determinată, nu se acordă nici un ajutor pe suprafață. Pentru anul 2008 a fost declarată, neconform realității faptice, folosirea a aproape jumătate din totalul suprafeței pentru care s-au acordat fonduri, astfel că toată suma de bani a fost atribuită fără drept.
N.M. s-a deplasat cu A.I., la depunerea cererii nr. 207/10.05.2008, la sediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, cererea a fost completată de acesta pe numele ei la rubrica administrator, însă semnarea cererii pe fiecare filă și declarația că datele consemnate sunt adevărate, au fost realizate de A.I. la solicitarea lui B.G.P.și N.M.
N.M. i-a ajutat pe B.G.P.și A.I., prin aceea că s-a deplasat cu acesta din urma la depunerea cererii, l-a pus să scrie numele ei în cererea de plată nr. 207/10.05.2008, și a semnat el cererea și declarațiile pe proprie răspundere în condițiile în care ea cunoștea că nu existau contracte de arendă pentru toată suprafața de teren declarată și că pentru mare parte din contractele de arendă invocate pentru anul 2008 au fost menționate contracte expirate, fără date de identificare proprietari, anulate anterior de părți ori nesemnate de aceștia. în anul 2008, SC (...) SRL a depus cerere de plată pentru subvenții aferente a 711, 33 ha, însă a prezentat contracte de arendă pentru 481, 98 ha de teren arabil, neexistând convenții scrise pentru 229,35 ha de teren arabil, reținându-se înlesnire și ajutor la declarații inexacte (art. 18 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000) și la inducere în eroare cu privire la inexistența de contracte pentru această suprafață.
S-a reținut că N.M. a înlesnit, cu intenție, infracțiunile de rezultat ce se rețin în sarcina lui B.G.P., comise în anul 2008, (participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 31 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 31 al. 1 din Legea nr. 78/2000 Codul penal cu aplic. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal) și a înlesnit, cu intenție, prezentarea de către A.I., la APIA Prahova, de acte neconforme realității, prin aceea că a completat și a semnat contracte de arendă ce nu produceau efecte juridice în anul 2008 (fără date de identificare proprietara de aceștia), N.M. a realizat scrisul de completare cu intenție, prezentarea de către A.I., la APIA Prahova, de acte neconforme realității, prin aceea că a completat și a semnat contracte de arendă ce nu produceau efecte juridice în anul 2008. În acest sens au fost identificate mai multe contracte de arenda care nu au fost semnate de proprietar.
Totodată, N.M. l-a ajutat pe B.G.P. în comiterea, în anul 2008, a infracțiunilor de înșelăciune și de obținere fonduri europene prin prezentarea de declarații neconforme adevărului, prin aceea că, împreună cu acesta, a condus societatea comercială beneficiară a sprijinului pentru agricultură și a consemnat, ca fiind terenuri aflate în folosință pentru care nu existau contracte, precum și loturi ce fac obiectul unor convenții scrise lipsite de efecte juridice, pregătind toată activitatea infracțională ce a dus la invocarea contractelor de către A.I., la APIA Prahova.
N.M. a avut reprezentarea că la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, pentru societatea comercială în cauză cu privire la anul 2008, sunt depuse documente inexacte în sensul că pentru parte din suprafața declarată nu existau la acea dată contracte de arendă, ori au fost invocate contracte scrise neproducătoare de efecte juridice, în cererea de plată fiind menționate contracte expirate, fără date de identificare proprietari, anulate de părți ori nesemnate de aceștia. Totodată, N.M. a urmărit obținerea frauduloasă, pentru patronul S.C. (...)S.R.L. Mănești, de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și din bugetul de stat al României.
Cu privire la prezentarea la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, de documente inexacte de către A.I., cu înlesnirea și ajutorul dat cu intenție de N.M. acestei persoane și patronului firmei, ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de către S.C. (...) S.R.L. Mănești, din bugetul general al Comunităților Europene, a sumei de 197 219,06 lei, se reține că N.M. a săvârșit participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Relativ la prezentarea de către A.I., cu înlesnirea și ajutorul dat cu intenție de N. M., acestei persoane și patronului firmei, de documente inexacte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, respectiv a cererii de plată nr. 207/10.05.2008, a tabelelor cu suprafețe de teren și declarației date, fiind indus în eroare numitul L.V. (CNP (...) care a primit și îndeplinit atribuții de serviciu în legătură cu cererea nr. 239/30.04.2007, ce a avut ca urmare plata, fără drept, a sumei de 55 883,63 lei din bugetul de stat al României, se reține că N.M. a săvârșit participate improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 31 alin.1 din Codul penal cu aplic. art. 215 alin. 1, 2 din Codul penal.
Referitor la contractele de arendă ce nu erau producătoare de efecte juridice în anul 2008, menționate de A.I., la determinarea cu intenție comisă de B.G.P. și cu înlesnirea și ajutorul dat cu intenție de N.M., în cererea de plată nr. 207/10.05.2008 pentru scheme de sprijin pe suprafață, la care a anexat acte privind terenurile agricole aflate în folosință, se mai rețin următoarele:
Contracte de arendă pe raza comunei Mănești, invocate în cererea de sprijin nr. 207/10.05.2008, ce au mențiunea anulat făcută de părți, parte din ele nefiind semnate de proprietari:
1.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 291, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 484 din 31.03.2008, încheiat cu proprietar C.N., pentru arendarea unei suprafețe de 0,59 ha, situată în Tarlaua T24/4 și TU, Parcela PI55/32/1 și P37/6.
2.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 303, înregistrat la Primări! Mănești sub numărul 515 din 31.03.2008, încheiat cu proprietar G.I., pentru arendarea unei suprafețe de 0,75 ha, situată în Tarlaua T24/5, Parcela P155/128. Contractul nu este semnat de către proprietar.
3.Contract de arendă nr. 156, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 421 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar N.G., pentru arendarea unei suprafețe de 0,25 ha, situată în Tarlaua TI I, Parcela P37/4/5.
4.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.260, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 504 din 31.03.2008, încheiat cu proprietar B.P., pentru arendarea unei suprafețe de 1 ha, situată în Tarlaua T52 și T24/3, Parcela P396/2 și P155/22.
5.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.210, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 425 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar M.E., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,25 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/36. Contractul nu este semnat de către proprietar.
6.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.304, înregistrat Ia Primăria Mănești sub numărul 495 din 31.03.2008, încheiat cu proprietar C.E., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,53 ha, situat în Tarlaua T52/1, Parcela P396/13. Contractul nu este semnat de către proprietar.
7. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 305, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 469 din 31.03.2008, încheiat cu proprietar O.I., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 1,18 ha, situată în Tarlaua T31, Parcela P228/2. Contractul nu este semnat de către proprietar.
8. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 234, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 430 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar P.F., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 2,00 ha, situată în Tarlaua T31, Parcela P37/35. Contractul nu este semnat de către proprietar.
9. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 165, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 437 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar J.I., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,37 ha, situată în Tarlaua T31, Parcela P37/29. Contractul nu este semnat de către proprietar.
10. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 147, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 447 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar C.C., pentru arendarea unei suprafețe de 1 ha, situată în Tarlaua T31, Parcela P37/49. Contractul este anulat considerat de arendaș a fi dublura contractului nr. 279 încheiat cu același proprietar.
11.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 195, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 409 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar P.C. pentru arendarea unei suprafețe de 0,75 ha, situată în Tarlaua T31, Parcela P37/49. Contractul anulat este considerat de arendaș a fi dublura contractului nr. 179 încheiat cu proprietar N.M.
Contracte de arendă pentru terenuri aflate pe raza comunei Mănești nesemnate de către proprietarii terenurilor:
1.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.169, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 441 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar B.M., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/25. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
2.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 171, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 444 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar B.D., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 1 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/41. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
3.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.190, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 410 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar C.M., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua TI 3, Parcela P66/4. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
4.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.174, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 434 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar D.I., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 1 ha, situată în Tarlaua Tll, Parcela P37/22. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
5.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.168, înregistrat !a Primăria Mănești sub numărul 440 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar L. M., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 1 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/27. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
6.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.167, înregistrat Ia Primăria Mănești sub numărul 439 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar O. M., tară date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,85 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/51. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
7.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.166, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 438 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar P.I., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,99 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/52. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
8.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr.175, înregistrat la Primăria Mănești sub numărul 435 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar Ș.M., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,22 ha, situată în Tarlaua Tll, Parcela P37/24. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
9.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 173, înregistrat Ia Primăria Mănești sub numărul 445 din 26.03.2008, încheiat cu proprietar Ș.D., fără date de identificare proprietar, pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua TI 1, Parcela P37/42. Contractul nu este semnat de către proprietarul terenului.
Contracte de arendă expirate, încheiate în anul 2004 și 2005, cu perioada arendei de 2 ani, declarate la Primăria Aricești Rahtivani ca active în anul 2008:
1.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 200 din 11.02.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 816 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar P.S., pentru arendarea unei suprafețe de 0,60 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/57.
2.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 167 din 09.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 804 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar Z.N., pentru arendarea unei suprafețe de 0,80 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/19.
3.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 177 din 17.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 809 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar R. A., pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/58.
4.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 180 din 18.09.2004, înregistrat Ia Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 805 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar B.M., posesor Bl seria (...) nr. (...), pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/5.
5.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 181 din 18.09.2004, înregistrat Ia Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 806 din 09. i 1.2005, închei cu proprietar D.E., CNP(...), pentru arendarea unei supra de 0,50, ha situată în Tarlaua T76, Parcela P396/6.
6.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 234 din 18.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 789 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar B.G., pentru arendarea unei suprafețe de 0,75 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/60/1.
7.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 183 din 21.09.2004, înregistrat Ia Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 807 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar R.V., pentru arendarea unei suprafețe de 0,49 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/7.
8.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 185 din 22.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 813 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar R.T., pentru arendarea unei suprafețe de 0,83 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/9.
9.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 186 din 23.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 814 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar R.S., pentru arendarea unei suprafețe de 0,32 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/51.
10.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 187 din 23,09.20£fM înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 815 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar R. A., pentru arendarea unei suprafețe de 0,46 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/50.
11.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 188 din 23.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 810 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar S. S., posesor Bl seria (...) nr. (...), pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/34.
12.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 190 din 24.09.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 793 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar V. V., pentru arendarea unei suprafețe de 2,35 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/47.
13.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 187 din 30.09.2004, înregistrat Ia Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 812 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar V. M., pentru arendarea unei suprafețe de 0,35 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/22.
14.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 195 din 06.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 798 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar E.G. și A., fără date de identificare proprietar pentru arendarea unei suprafețe de 0,83 ha, situată în Tarlaua T76, Parc P396/31.
15.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 197 din 06.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 799 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar E.E., pentru arendarea unei suprafețe de 0,80 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/32.
16.Contract de arendă nr. ce are ca elemente de identificare 201 din 15.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 823 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar S. I., pentru arendarea unei suprafețe de 1,36 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/39.
17.Contract de arendă nr. ce are ca elemente de identificare 206 din 23.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 800 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar V.E., posesor Bl seria (...) nr. (...), pentru arendarea unei suprafețe de 2 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/11.
18.Contract de arendă nr. ce are ca elemente de identificare 207 din 27.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 818 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar A.A., pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/30.
19.Contract de arendă nr. ce are ca elemente de identificare 208 din 27.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 801 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar A.M., pentru arendarea unei suprafețe de 0,33 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/28.
20.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 209 din 27.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 822 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar A. A., pentru arendarea unei suprafețe de 1,43 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/29.
21.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 210 din 27.10.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 802 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar Z. S., posesor Bl seria (...) nr. (...), pentru arendarea unei suprafețe de 0,77 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/38.
22.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 214 din 17.11.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 811 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar D. A., pentru arendarea unei suprafețe de 1,93 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/4.
23.Contract de arendă nr. ce are ca elemente de identificare 286 din 14.12.2004, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 787 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar M. A., posesor Bl seria (...) nr. (...), pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/53.
24. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 220 din 14.01.2005, înregistrat Ia Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 795 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar D. S. pentru D.I., pentru arendarea unei suprafețe de 3,60 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/2.
25. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 1 din 18.01.2005, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 794 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar R. F., pentru arendarea unei suprafețe de 0,43 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/60/1.
26. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 230 din 22.01.2005, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 817 din 09.11.2005, încheiat cu proprietar C. G., posesor CI seria (...) nr. (...), pentru arendarea unei suprafețe de 2,51 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/35.
27. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare ce are ca elemente de identificare nr. 495 din 12.04.2005, încheiat cu proprietar D.D. pentru D.A., pentru arendarea unei suprafețe de 1 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/17.
28. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 231 din 03.08.2005, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 792 din 09.11.2005 încheiat cu proprietar I. G.prin l. E., pentru arendarea unei suprafețe de 0,76 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/24.
29. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 232 din 29.08.2005, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 791 din 09.11.2005 încheiat cu proprietar C. A. prin C. F., pentru arendarea unei suprafețe de 0,36 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/54.
30. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 233 din 10.09.2005, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 790 din 09.11.2005 încheiat cu proprietar I.B A. prin I.S., pentru arendarea unei suprafețe de 1,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/12.
31. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 235 din 19.09.2005, înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 788 din 09.11.2005 încheiat cu proprietar V.M., pentru arendarea unei suprafețe de 1,86 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/8.
32. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 326 din 08.10.2005, încheiat cu proprietar G.Z., pentru arendarea unei suprafețe de 0,75 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/48.
33. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 489 din 27.10.2005, încheiat cu proprietar V. Gh. M., pentru arendarea unei suprafețe de 1,55 ha, situată în Tarlaua T81, Parcela P434/65.
34. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 357 din 04.11.2005, încheiat cu proprietar E. Gh. I. prin E. P., pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/10.
35. Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 358 din 10.11.2005, încheiat cu proprietar M.I., pentru arendarea unei suprafețe de 0,50 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/27.
36.Contract de arendă ce are ca elemente de identificare nr. 276 din 27.02.20'3B înregistrat la Primăria Aricești Rahtivani sub numărul 231 din 27.02.2006 încheiat cu proprietar V. V., pentru arendarea unei suprafețe de 2,35 ha, situată în Tarlaua T76, Parcela P396/47.
S-a reținut de asemenea că N.M., a comis și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 al. 1 Cp. cu aplic. art. 41 al. 2 Cp., ce conține 5 acte materiale de executare.
S-a reținut că N.M., în coautorat cu B.G.P., unic asociat și administrator al S.C (...)S.R.L. Mănești, Județul Prahova, în baza aceleiași rezoluții infracționale ce a vizat obținerea pe nedrept de fonduri acordate ca sprijin pentru agricultură, prin cinci acte materiale repetate, a falsificat, prin contrafacere, și a folosit, prin înregistrarea la primăria unității administrativ teritoriale, următoarele contracte de arendă:
- „CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 17" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 98/28.01.2008 încheiat cu proprietar M.I.;
- „CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 133" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 244/26.11.2008 încheiat cu proprietar E.V.;
- „CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 69" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 180/26.11.2008 încheiat cu proprietar T.F.;
- „CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 101" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 212/26.11.2008 încheiat cu proprietar S.M.;
- „CONTRACT ARENDARE TEREN nr.168" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 280/26.11.2008 încheiat cu proprietar A.M., Cu privire la contrafacerea acestor 5 contracte, în sarcina învinuitei N.M. se reține că le-a falsificat, în anul 2008, prin aplicarea, după tehnoredactarea conținutului, de către ea pe ultimele trei contracte, și de către B.G.P. pe primele două contracte, a semnăturilor de la rubrica arendașului, și realizarea de către cei doi a unor semnături fanteziste ori imitate la rubrica proprietar, în condițiile în care persoanele menționate cu această calitate au infirmat semnarea contractelor de către ei ori alte persoane pe care să le fi desemnat în acest sens. Cele 5 contractele au fost folosite de B.G.P. și de către N.M. prin înregistrarea lor, în anul 2008, la primăria Corn. Cocorăștii Colț, Jud. Prahova.
Relativ la aceste 5 contracte de arendă, în sarcina inculpatei N.M. se reține săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, ce conține 5 acte materiale de executare.
În ceea ce îl privește pe inculpatul B.G.P. organul de urmărire penală a reținut următoarele:
În calitate de unic asociat și administrator al S.C. (...) S.R.L. Mănești, Județul Prahova - RO (...), B.G.P. (cetățean (...), născut la data de (...)1-a determinat cu intenție pe subordonatul său T.M.C., care a acționat din culpă, să depună, la data de 30.04.2007, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova cererea de plată nr. 239/30.04.2007 pentru scheme de sprijin pentru anul 2007, la care a anexat tabele privind terenurile agricole aflate în folosință cu privire la suprafața totală de 553,74 ha, din care pentru 289,07 ha societatea comercială nu avea dreptul de arendă stabilit prin contracte producătoare de efecte juridice în anul 2007, situație ce a avut ca urmare plata fără drept către solicitant a sumei de 130 192, 17 lei din bugetul general al Comunităților Europene (la cursul euro din acea perioadă, echivalentul a 38 931,9 euro) și a sumei de 50 381,98 lei din bugetul de stat al României (la cursul^\ euro din acea perioadă, echivalentul a 15 065,9 euro). Aceste sume sunt raportate la totalul suprafețelor declarate ca fiind folosite în anul 2007, respectiv 553,74 ha fiind incidente prevederile Regulamentului nr. 796 al Comisiei Europene din 21.04.2004, unde la art. 51 al. 1 se stabilește că în cazul în care diferența constatată este mai mare de 20% din suprafața determinată, nu se acordă nici un ajutor pe suprafață. Pentru anul 2007 au fost declarate, neconform realității faptice, folosirea a mai multe de jumătate din totalul suprafeței pentru care s-au acordat fonduri, astfel că toată suma de bani a fost atribuită fără drept.
B.G.P. a avut reprezentarea că la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova pentru societatea sa cu privire la anul 2007, sunt depuse documente inexacte în sensul că pentru mai mult de jumătate din suprafața declarată nu existau la acea dată contracte de arendă producătoare de efecte juridice, în cererea de plată fiind menționate loturi pentru care nu existau convenții scrise și au fost precizate contracte scrise expirate, fără date de identificare proprietari ori nesemnate de aceștia. în anul 2007, SC (...) SRL a depus cerere de plată pentru schemele de sprijin pentru suprafață pentru 553, 74 ha, dar a prezentat contracte de arendă încheiate cu diverse persoane fizice, pentru 479, 83 ha, neexistând convenții scrise pentru 73,91 ha de teren arabil. Totodată, B.G.P. a urmărit obținerea frauduloasă, pentru sine, de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și bugetul de stat al României, reținându-se participație improprie prin determinare la declarații inexacte (art.18/1 alin.1 din Legea nr. 78/2000) și la inducere în eroare ( relativ la infracțiunea de înșelăciune) și cu privire la inexistența de contracte pentru această suprafață.
Cu privire la prezentarea la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, la data de 30.04.2007, de documente inexacte de către T.M.C., la solicitarea și ordinul lui B.G.P., ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de către S.C. (...) S.R.L. Mănești a sumei de 130 192, 17 lei din bugetul general al Comunităților Europene, se reține că B.G.P. a săvârșit participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18/1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Relativ la prezentarea de către T.M.C., la solicitarea și ordinul lui B.G.P., de documente inexacte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, respectiv a cererii și a tabelelor cu suprafețe de teren, a declarației date la data de 28.04.2007 de acordare de sprijin pentru anul 2007, fiind indus în eroare numitul L.V. care a primit și îndeplinit atribuții de serviciu în legătură cu cererea nr. 239/30.04.2007, ce a avut ca urmare plata, fără drept, a sumei de 50 381,98 lei din bugetul de stat al României, în sarcina lui B.G.P. se reține participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 31 al. 1 din Codul penal cu apl. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal.
Referitor la contracte de arendă ce nu erau producătoare de efecte juridice în anul 2007 menționate, la determinarea cu intenție comisă de B.G.P., de T.M.C. în cererea de plată nr. 239/30.04.2007, pentru scheme de sprijin pe suprafață, la care a anexat acte privind terenurile agricole aflate în folosință, se mai rețin următoarele:
Pentru terenurile arendate pe raza comunei Mănești, s-au identificat un număr de 39 de contracte de arendă ( 7 din acestea poartă mențiunea anulat) încheiate în perioada octombrie 2003 - decembrie 2004, în suprafață totală de 195,51ha, a căror durată a arendei a fost stabilită la doi ani, așa cum rezultă din conținutul acestora, astfel că la data depunerii cererii de plată aceste contracte nu mai produceau efecte juridice.
Contracte de arendă a suprafețelor de teren de pe raza localității Mănești, încheiate de solicitantul S.C. (...) SRL Mănești în perioada 10.01.2007-11.04.2007 care nu consemnează semnătura proprietarilor de terenuri - 18 contracte în suprafață totală de 16,01ha, dintre care 16 contracte nu conțin datele de identificare ale proprietarilor terenurilor arendate în cauză.
S-a reținut că cele două infracțiuni au fost comise de B.G.P. în concurs ideal, prev. de art. 33 lit. b Cp., întrucât actele materiale de determinare cu intenție au fost aceleași, fiind diferită doar sursa bugetului public prejudiciat, în funcție de aceste bugete fiind realizate încadrări ca infracțiuni distincte, în infracțiune contra intereselor financiare ale Comunităților Europene, respectiv în ilicit incriminat în Codul penal la art. 215. al. 1, 2 Cod penal.
În calitate de asociat și administrator al S.C (...) S.R.L. Mănești, Județul Prahova - RO (...), B.G.P. 1-a determinat cu intenție pe subordonatul său A.I., care a acționat din culpă, cu ajutorul acordat cu intenție de N.M., să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova cererea de plată nr. 207/10.05.2008 pentru scheme de sprijin pentru anul 2008, la care a anexat acte privind terenurile agricole aflate în folosință, cu privire la suprafața totală de 714, 34 ha, din care pentru 327, 89 ha societatea comercială nu avea dreptul de arendă stabilit prin contracte producătoare de efecte juridice în anul 2008, precum și terenuri menționate în mod repetat, prin invocarea unor contracte distincte cu privire la aceleași parcele, ducând practic la adunarea, în cadrul suprafeței totale, de mai multe ori a acelorași loturi, situație ce a avut ca urmare plata tară drept către solicitant a sumei de 197.219,06 lei din bugetul general al Comunităților Europene (la cursul euro din acea perioadă, echivalentul a 52.714 euro, însă sub pragul de 200 000 de lei aferent consecințelor deosebit de grave) și a sumei de 5 W 883,63 lei (la cursul euro din acea perioadă, echivalentul a 14.936,9 euro) din bugetul de stat al României. Aceste sume sunt raportate la totalul suprafețelor declarate ca fiind folosite în anul 2008, respectiv 714, 34 ha, fiind incidente prevederile Regulamentului nr.796 al Comisiei Europene, din 21.04.2004, unde la art. 51 al. 1 se stabilește că în cazul în care diferența constatată este mai mare de 20% din suprafața determinată, nu se acordă nici un ajutor pe suprafață. Pentru anul 2008 au fost declarate, neconform realității faptice, folosirea a aproape jumătate din totalul suprafeței pentru care s-au acordat fonduri, astfel că toată suma de bani a fost atribuită tară drept.
B.G.P. a avut reprezentarea că la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, pentru societatea sa, cu privire la anul 2008, sunt depuse documente inexacte în sensul că nu existau contracte de arendă pentru toată suprafața de teren declarată și că pentru mare parte din contractele de arendă invocate pentru anul 2008, au fost menționate contracte expirate, iară date d identificare proprietari, anulate anterior de părți ori nesemnate de aceștia. In anul 2008, SC (...) SRL a depus cerere de plată pentru subvenții aferentei 711, 33 ha, însă a prezentat contracte de arendă pentru 481, 98 ha de teren arabil, neexistând convenții scrise pentru 229,35 ha de teren arabil, reținându-se participație improprie prin determinarea la declarații inexacte (art.18 1 al. 1 din Legea nr. 78/2000) și la inducere în eroare (relativ la infracțiunea de înșelăciune) și cu privire la inexistența de contracte pentru această suprafață. Totodată, B.G.P. a urmărit obținerea frauduloasă, pentru sine, de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene și bugetul de stat al României.
Cu privire la prezentarea la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, de documente inexacte de către A.I., la solicitarea și ordinul lui B.G.P., ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de către S.C. (...) S.R.L. Mănești, din bugetul general al Comunităților Europene, a sumei de 197 219,06 lei, se reține că B.G.P. a săvârșit participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută, de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18 1 al. 1 din Legea nr. 78/2004 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Relativ la prezentarea de către A.I., la solicitarea și ordinul lui B.G.P., de documente inexacte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Prahova, respectiv a cererii de plată nr. 207/10.05.2008, a tabelelor cu suprafețe de teren și declarației date, fiind indus în eroare numitul L.V. care a primit și îndeplinit atribuții de serviciu în legătură cu cererea nr. 239/30.04.2007, ce a avut ca urmare plata, fără drept, a sumei de 55883, 63 lei din bugetul de stat al României, în sarcina lui B.G.P. se reține participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplic. art. 215 al. 1,2 din Codul penal.
Referitor la contractele de arendă ce nu erau producătoare de efecte juridice în anul 2008, menționate de A.I., la determinarea cu intenție comisă de B.G.P. și cu înlesnirea și ajutorul dat cu intenție de N.M., în cererea de plată nr. 207/10.05.2008 pentru scheme de sprijin pe suprafață, la care a anexat acte privind terenurile agricole aflate în folosință.
Tot în cadrul infracțiunilor menționate mai sus, s-a reținut că au fost invocate mai multe contracte ce au avut ca obiect aceleași loturi, care practic au fost adunate de mai multe ori în calculul suprafeței totale. In mod firesc, un teren individualizat poate fi inclus o singură dată la stabilirea suprafeței totale aflată în folosință.
Se reține că cele două infracțiuni de rezultat, din anul 2008, au fost comise de B.G.P. în concurs ideal, prev. de art. 33 lit. b Cp., întrucât actele materiale de determinare cu intenție au fost aceleași, fiind diferită doar sursa bugetului public prejudiciat, în funcție de aceste bugete fiind realizate încadrări ca infracțiuni distincte, în infracțiune contra intereselor financiare ale Comunităților Europene, respectiv în ilicit incriminat în Codul penal la art. 215. al. 1,2 Cp.
B.G.P., în coautorat cu angajata sa N.M., director al S.C (...) S.R.L. Mănești, Județul Prahova, în baza aceleiași rezoluții infracționale ce a vizat obținerea pe nedrept de fonduri acordate ca sprijin pentru agricultură, prin cinci acte materiale repetate, a falsificat, prin contrafacere, și a folosit, prin înregistrarea la primăria unității administrativ teritoriale, următoarele contracte de arendă:
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 17" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 98/28.01.2008 încheiat cu proprietar M.I.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 133" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 244/26.11.2008 încheiat cu proprietar E.V.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 69" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 180/26.11.2008 încheiat cu proprietar T.F.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 101" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 212/26.11.2008 încheiat cu proprietar S.M.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 168" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 280/26.11.2008 încheiat cu proprietar A.M.,
Cu privire la falsificarea acestor 5 contracte, în sarcina lui B.G.P. se reține că le-a contrafăcut, în anul 2008, prin aplicarea, după tehnoredactarea conținutului, de către el pe primele două contracte, și de către N.M. pe ultimele trei, a semnăturilor de la rubrica arendașului și realizarea de către cei doi a unor semnături fanteziste ori imitate la rubrica proprietar, în condițiile în care persoanele menționate cu această calitate au infirmat semnarea contractelor de către ei ori alte persoane pe care să le fi desemnat în acest sens. Cele 5 contractele au fost folosite de B.G.P., unic asociat și administrator al S.C. (...) S.R.L. Mănești, și de către N.M., directorul acestei societăți, prin înregistrarea lor, în anul 2008, la primăria Corn. Cocorăștii Colț, Jud. Prahova.
Relativ la aceste 5 contracte de arendă, în sarcina lui B.G.P. se reține săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 al. 1 Cp. cu apl. art. 41 al. 2 Cp., ce conține 5 acte materiale de executare.
Reglementarea sprijinului acordat pentru suprafața de teren agricol începând cu data de 1 ianuarie 2007, fermierii români au acces la sprijinul acordat prin plăți directe și la ajutorul acordat piețelor, reglementate prin Politica Agricola Comună a Uniunii Europene. Plățile directe se acordă independent de nivelul producției, aplicând schema de plata unică pe suprafață (SAPS).
Schema de plata unică pe suprafață (hectar) SAPS constă în plata unei sume uniforme la hectar plătibilă o singura data pe an, decuplata total de producție. Sumele în cazul acestor plăți provin din fondurile Uniunii Europene, respectiv din cele două instrumente de finanțare Fondul European de Garantare Agricola (F.E.G.A) și Fondul European de Dezvoltare Agricolă și Rurală (F.E.A.D.R).
România are posibilitatea de a suplimenta plățile directe cu aprobarea Comisiei Uniunii Europene prin plăți directe naționale complementare (PNDC) (măsuri finanțate de la bugetul național). Plățile naționale complementare directe (PNDC) sunt plăți care suplimentează de la bugetul național, pe cele primite prin schema unică de plata pe suprafață - SAPS, din fondurile Uniunii Europene.
Pentru primirea acestui sprijin financiar, trebuie îndeplinite condițiile de eligibilitate conforme cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 125/2006, pentru aprobarea schemelor de plăți directe si plăți naționale directe complementare-care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobata prin Legea nr. 139/2007.
Condițiile de eligibilitate sunt următoarele:
- să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. In cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha;
- să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plata directă pe suprafață și în documentele anexate, inclus lista suprafețelor;
- să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință și sa poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea.
Beneficiarii plăților directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafața pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea.
Din cele prezentate, rezultă că sunt eligibili pentru schemele de sprijin prin mijloace financiare comunitate, arendașii și administratorii asociațiilor în participațiune, în baza contractelor de arendă și asociere în participațiune încheiate în formă scrisă, cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Infracțiunile din dosar au fost comise în legătură cu întocmirea, folosirea și invocarea mai multor contracte de arendă în actele depuse pentru acordarea de fonduri ca sprijin pentru agricultură. Contractul de arendă, spre deosebire de înruditele sale convenții de închiriere bunuri (contractul de locațiune și cel de închiriere locuințe), este un act juridic solemn, pentru care neîndeplinirea vreuneia dintre condițiile impuse de lege atrage nulitatea absolută, caz în care poate produce efecte juridice, însă nu în baza unei convenții înregistrate oficial ce poate îndreptăți la primirea de fonduri din bugetul UE sau României.
În cazul în care un contract de arendă este inform, nevalabil ca asemenea act, efectele juridice, care posibil să le producă în baza unui acord de voință recunoscut de legea civilă, nu permit acordarea de fonduri ca sprijin pentru agricultură, nefiind în prezența unui contract în sens de instrumentum ce poate fi invocat în mod oficial și a cărei existență poate fi verificată. În situația în care contracte informe ori convenții civile verbale de folosire terenuri agricole ar permite obținerea de fonduri europene, s-ar împiedica posibilitatea legală de verificare a realității datelor furnizate de solicitant și s-ar putea ajunge ca pentru aceleași terenuri să fie cerute ajutoare de către mai multe entități.
Foarte importantă pentru prezenta cauză penală este precizarea că nu se reține comiterea infracțiunilor pe motiv că au fost folosite terenuri agricole pe baza unor înțelegeri verbale sau tacite, situație frecventă în ce privește SC (...) SRL, ci faptul că au fost solicitate și obținute subvenții pe baza unor declarații neconforme realității de întrebuințare loturi în temeiul unor contracte de arendă. În concret, SC (...) SRL a efectuat lucrări agricole pentru suprafețe de teren ce nu făceau obiectul unor contracte de arendă, însă utilizarea acestor loturi doar în baza unor acorduri verbale ori tacite, nu conferă și dreptul la subvenții, normele juridice în domeniu, precum și procedura de solicitare (actele depuse și cerințele obligatorii ale acestora, explicate în raportul de constatare din dosar, în precizarea formulată de APIA -f. 530, Vol. 2- și de către martorul L.V.), permițând acordarea sprijinului financiar condiționat de prezentarea documentelor necesare care dovedesc dreptul de folosință și utilizarea terenului pentru care s-a depus cererea.
La art. 5 și 6 din Legea arendării nr. 16/1994, în vigoare la data faptelor din dosar, se arată clar care sunt condițiile contractului de arendă și sancțiunea nerespectării lor. în cadrul acestor condiții ad validitatem, alături de înregistrarea la unitatea administrativ teritorială în a cărei rază se află situat terenul, cerință specifică doar acestui contract, sunt incluse și reguli firești cum ar fi semnarea contractului de către părți (în prezenta cauză, ca și aspect neîntâmplător, este că toate contractele de arendă sunt semnate la rubrica arendaș și conțin datele acestuia, în context în care multe nu au semnătura proprietarului ori datele acestuia de identificare) și menționarea elementelor ce permit individualizarea acestora.
La art. 7 din același act normativ se prevede că arenda produce efecte pe durata stabilită de părți în contract, reguli speciale și derogatorii de la dreptul comun în materie de închiriere de bunuri, unde operează tacita relocațiune. Aceste alegații sunt confirmate de prevederile art. 12 din Legea arendării:
„Contractul de arendare poate fi reînnoit potrivit înțelegerii părților și cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Fiecare parte contractantă este obligată să înștiințeze în scris cealaltă parte, cu cel puțin 3 luni înainte de expirarea contractului, despre intenția sa de a reînnoi sau de a nu reînnoi contractul de arendare. Prin acordul părților, contractul de arendare poate să înceteze și înainte de a ajunge la termen."
La dosar inculpații au depus memorii în care argumentează prelungirea contractelor de arendă și după data expirării, în baza unui principiu specii agriculturii: rotația culturilor sau asolamentul. B.G.P. a atașat chiar extrase de pe internet publicate de revista „Ferma".
Argumentele științifice ale agriculturii în sensul că se impune o anumită succesiune a culturilor și însămânțări pentru anumite perioade de timp cu diverse soiuri de plante, menținerea acestora ori înlocuirea lor, nu pot constitui și motive juridice de combatere serioasă a acuzațiilor din dosar. în prezenta cauză, obținerea de fonduri europene și naționale în baza unor declarații inexacte și induceri în eroare cu privire la contractele de arendă aflate în derulare, nu intră în contradicție cu regulile de cultivare a terenurilor agricole. Nu s-au reținut infracțiuni în cauză pe motiv că au fost folosite terenuri pe baza unor acorduri verbale ori tacite și referitor la modul de cultivare a suprafețelor agricole, ci doar cu privire la date prezentate la APIA Prahova în scopul obținerii de subvenții pentru agricultură.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Situația de fapt, a fost reținută în general corect de către organul de urmărire penala.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, instanța de fond a apreciat în raport de modalitatea în care organul de urmărire penală a reținut săvârșirea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și în raport de regimul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni (chiar dacă pentru una dintre infracțiuni pedeapsa aplicabilă pe legea veche este mai mare), posibilității de aplicare a circumstanțelor atenuante, a modalității de individualizare a executării pedepsei, că legea mai favorabila aplicabilă inculpaților este legea veche, urmând a face aplicarea în cazul condamnării, a art. 5 cod penal.
În aceeași ordine de idei instanța având în vedere decizia nr. 4/ 2016 a ICCJ pronunțată în Recurs în interesul legii, va admite cererea DNA – Serviciul Teritorial Ploiești de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei N.M., din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18/1 al.1 din Legea nr.78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.31 al. 1 din Codul penal cu aplic. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, comise în anul 2008, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18/1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5. Cod penal faptă din anul 2008.
De asemenea, pentru aceleași motive s-a admis cererea DNA– Serviciul Teritorial Ploiești și conform art.386 C.pr.penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B.G.P. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18/1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 alin. 1 din Codul penal cu aplic. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, comise în anul 2007, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 31 al.1 din Codul penal cu aplicarea art.18 /1 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, faptă din anul 2007.
În același sens, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului B.G.P. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută de art. 31 al. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 18/1 al. 1 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 31 alin.1 din Codul penal cu aplic. art. 215 al. 1, 2 din Codul penal, comise în anul 2008, ambele cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.18 /1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.5 cod penal, faptă din anul 2008.
Din modalitatea de săvârșire a faptelor așa cum au fost reținute că ar fi fost săvârșite de inculpatul B.G.P., instanța de fond, având în vedere rezultatul produs, modalitatea de săvârșire a faptelor și unicitatea subiectului activ, a apreciat că în realitate ne aflăm în împrejurarea unei unice rezoluții infracționale și nu a unui concurs de infracțiuni cum s-a reținut în actul de sesizare, motiv pentru care în baza art. 386 C.pr.penală a schimbat încadrarea juridică a faptelor inculpatului din două infracțiuni prevăzute de art. 31 alin.1. C.penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000 și art.5 Cod penal, faptă din anul 2007 și respectiv, art.31 alin.1. Cod penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000 și art. 5 Cod penal, faptă din anul 2008, într-o singură infracțiune prev. de art. 31 alin.1. Cod penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000, art. 41 alin.2. Cod penal și art.5 cod penal, fapte din perioada 2007 – 2008.
În actul de sesizare al instanței, organul de urmărire penală a reținut că inculpații B.G.P. și N.M. se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată, faptă prevăzuta anterior, de dispozițiile art.17 lit.c din Legea 78/2000 rap. la art. 290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
În acest sens s-a arătat că cei doi inculpați au falsificat contractele de arendare teren nr. 133/2008, nr. 180/2008, nr. 212/2008, nr.280/2008 și nr.98/2008.
Fiind audiați proprietarii terenurilor în cvasi totalitatea cazurilor, respectiv T.F., S. M., A.M., E.V. și M.I., au declarat că deși nu au semnat contractele de arendă, au fost de acord cu încheierea acestora, dar nu au semnat aceste contracte (declarații filele 266 - 267, vol.II u.p.; filele 266, 283, 284 vol.I instanță), și au primit în produse, arenda de la societatea inculpaților.
In același sens, au dat declarații și proprietarii terenurilor care nu au reînnoit contractele de arendă, suprafețele de teren fiind lucrate de SC (...) pe baza de acord verbal, precum și proprietarii de terenuri care nu au semnat personal contractele de arendă, acestea fiind semnate de un membru al familiei.
Conform dispozițiilor art. 290 Cod penal anterior, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se realizează „ prin falsificarea unui înscris sub semnătura privată, prin vreunul din modurile arătate în art.288, dacă făptuitorul folosește înscrisul sau îl încredințează altei persoane spre folosire în vederea producerii unei consecințe juridice”.
Conform art.288 Cod penal, falsificarea unui înscris oficial se poate face „prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice”.
În faza de urmărire penală pe baza raportului de expertiză grafică (filele 128 si următoarele - vol.I d.u.p.) în urma comparării scrisului și semnăturilor de pe contractele de arendă sus-menționate, a rezultat că nu se poate stabili dacă vreunul dintre inculpați a semnat aceste contracte la rubrica proprietar.
În același sens s-a constatată că, nici proprietarii de drept ai terenurilor arendate nu au executat semnătura pe aceste contracte.
În urma aceleiași expertize, s-a constatat că pe 4 dintre aceste contracte, semnătura de la rubrica „arendator”, a fost executată de inculpata N.M.
Considerăm că supozițiile organului de urmărire penală, nu pot eluda dispozițiile legale care prevăd că falsificarea înscrisului sub semnătura privată, trebuie să aparțină celui acuzat de acest fapt neputându-se face dovada, că simpla folosire a acestuia, reprezintă o contrafacere a acestui înscris, numai pentru faptul că acesta a fost folosit de inculpat.
Altfel spus, organul de urmărire penală nu a putut demonstra că cele 5 contracte de arendă au fost semnate de vreunul dintre cei doi inculpați, iar semnătura inculpatei N.M. de la rubrica „arendator”, nu face decât să dovedească faptul că aceasta a acționat în calitate de reprezentant al societății, care era arendatorul terenurilor respective.
Faptul că, aceste contracte urmau a fi folosite pentru a produce consecințe juridice, reprezintă practic, modalitatea de săvârșire a celei de a doua infracțiuni, respectiv folosirea de documente inexacte pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, pentru care de altfel, inculpații au fost trimiși în judecată.
În raport de aceste considerente, în baza art. 396 alin.1. și 5 C.pr.penală și art. 16 alin.1. lit.c C.pr.penală și art. 5 C.penal, au fost achitați inculpații N.M. și B.G.P. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privată prev. de art. 17 lit.c. din Legea 78/2000 raportat la art. 290 alin.1. C.penal, cu aplicarea art. 41 al.2. C.penal, art.5. C.penal întrucât nu există probe că inculpații au săvârșit infracțiunile, pentru care au fost trimiși în judecată.
În ceea ce privește săvârșirea de către inculpatul B.G.P., a infracțiunii de participație improprie la obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 31 alin.1. C.penal rap.la art. 18 /1 alin.1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2. C.penal și art. 5 Cod penal, fapte din anul 2007 – 2008, menționăm următoarele :
Este adevărat, că au existat contracte de arendă încheiate în anii anteriori, respectiv începând cu anii 2003, 2004, și că aceste contracte nu au mai fost reînnoite în anii 2007, 2008, pentru care societatea inculpatului, SC (...) SRL, a solicitat si obținut fonduri de la APIA și respectiv bugetele Uniunii Europene.
Cu toate acestea, proprietarii terenurilor, atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, au menționat că au fost de acord cu arendarea terenurilor și că au primit produsele care li s-au cuvenit ca urmare a contractelor de arendă existente.
În același sens, au existat foarte mulți proprietari, cum a fost în cazul contractelor de arenda din 2008, care nu au fost semnate de proprietarii terenurilor, ci de rudele acestora, conform declarațiilor martorilor (filele 270,278, 279, 285,303 și următoarele vol.II urmărire penală).
Din toate actele și lucrările dosarului, nu rezultă că inculpatul B.G.P., ar fi încheiat contracte de arendă, sau ar fi solicitat acordarea de subvenții, pe baza acestor contracte și de asemenea că ar fi impus vreunuia dintre angajații societății, de a consemna date nereale cu ocazia încheierii contractelor de arendă, a actelor necesare acordării subvențiilor pentru suprafețele cultivate.
Din declarațiile inculpaților (filele 353, 333) și ale martorului T.C., reaudiat în instanță (fila 308 vol.I, fila 28 vol.III), a rezultat că, în anul 2007 cel care se ocupa cu măsurarea terenurilor a fost martorul T.C. care de asemenea era și cel care mergea la (...) pentru a depune cererea de subvenții, având împuternicire de la societate în acest sens, acesta menționând că nu i s-a cerut niciodată de către inculpatul B.G.P., să consemneze date nereale în documentele înaintate la instituțiile abilitate pentru înregistrarea contractelor de arendă, și respectiv pentru acordarea subvențiilor.
De altfel, nu rezultă din nici un act probatoriu, că inculpatul B.G.P., ar fi intervenit la vreun reprezentant al primăriilor unde înregistra contractele de arendă, sau la lucrători de la Registrul agricol al acestor primării, sau la vreun angajat al societății SC (...) SRL să consemneze sau să înregistreze date nereale cu privire la aceste contracte.
Așa cum a menționat atât inculpatul, cât și martorul T.C., cel care s-a ocupat în anul 2007 de măsurarea suprafețelor arendate și înregistrarea acestora la primării, și ulterior a formulat pe baza împuternicirii societății și a semnat cererea de subvenții în anul sus–menționat, a fost martorul T.C.
În acest sens, martorul L.V.(fila 301 vol.I instanță) funcționar al (...), menționează ca în anul 2007 cel care s-a prezentat la (...) în vederea obținerii subvențiilor, cu adeverințe pentru toate suprafețele cultivate a fost martorul T.C.
În anul 2008, a fost angajat în locul acestuia, martorul A.I. care s-a ocupat de măsurarea suprafețelor de teren, având experiență profesională, asemeni martorului T.C., în acest domeniu.
În perioada anului 2008 însă, administrarea societății, a fost efectuată în cea mai mare parte de către inculpata N.M., care încheia de altfel și contracte de arendă în numele societății (filele 333, 334 vol.I d.u.p).
Din declarația inculpatei, rezultă că pe anul 2008 în baza unei dispoziții verbale, ea este cea care a încheiat contracte de arenda în numele societății, și s-a ocupat de obținerea documentației necesare, în vederea solicitării de subvenții de la (...).
Acest fapt rezultă din altfel și din declarația martorului A. I. (filele 340, 341 vol.I d. u.p.)
Conform declarației inculpatului B.G.P. (filele 348, 351 vol. I d.u.p.), cei care încheiau contactele de arendă și se ocupau de toate formalitățile necesare obținerii de subvenții au fost T. M.C., N.M. și A.I.
De asemenea, acesta arată că pentru acordarea subvențiilor în anul 2008 s-a ocupat o scurta perioadă de timp A.I. iar ulterior inculpata N.M.
Aceste afirmații, referitoare la încheierea de contracte și respectiv depunerea actelor necesare acordării subvențiilor sunt confirmate și de declarațiile inculpatei N.M. atât în faza de urmărire penală ( fila 333 d.u.p.) cât și în fața instanței
( fila 222 vol.I dosar instanță).
În raport de aceste considerente instanța de fond, nu a putut reține în sarcina inculpatului B.G.P. săvârșirea infracțiunii de participație improprie la obținerea pe nedrept de fonduri din bugetele Uniunii Europene, motiv pentru care instanța în baza art. 396 alin.1. și 5 C.pr.penală și art. 16 alin.1. lit.c C.pr.penală și art. 5 C.penal a achitat inculpatul B.G.P. pentru infracțiunea sus-menționată, prev. de art. 31 alin.1. cod penal cu aplicarea art. 18/1 din Legea 78/2000 și art. 41 al.2. C.penal și art. 5 C.penal, fapte din perioada 2007-2008, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
În ceea ce privește săvârșirea de care inculpata N.M. a infracțiunii prev. de art. 31 al.1 C.penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000 și art. 5 C.penal, instanța de fond a apreciat că există probe, că inculpata a săvârșit infracțiunea sus-menționată.
Așa cum s-a arătat anterior, inculpata a coordonat în anul 2008 activitatea societății SC (...) SRL, fiind cea care, conform propriilor declarații, care se coroborează cu cele ale coinculpatului B.G.P., A.I. și a celorlalte acte din dosar, s-a ocupat de întocmirea contractelor de arendă și de depunerea cererii la APIA, în vederea obținerii de subvenții pentru terenurile cultivate de societate, în anul 2008.
În această calitate, inculpata avea datoria să verifice, anterior depunerii la primăriile unde urma să înregistreze contractele de arendă, valabilitatea acestora și modalitatea în care au fost încheiate,
S-a apreciat din probatoriul administrat că, inculpata nu s-a preocupat de aceste aspecte, menționând de altfel în declarația dată (fila 333- vol.I d.u.p.), că în momentul depunerii cererii de subvenții, nu știa dacă la primării erau depuse contracte de arendă pentru toate suprafețele pentru care se solicitau subvenții.
În realitate, inculpata a depus cerere de subvenții pentru toate suprafețele de teren utilizate și cultivate de societate, fără a verifica daca există contracte de arendă legal încheiate pentru toate aceste suprafețe, pentru a obține în mod legal subvențiile acordate de (...), pe baza documentației depuse de societate.
Chiar dacă, organul de urmărire penala nu a putut face dovada, că pentru subvențiile acordate, societatea ar fi cultivat o suprafață mai mică de teren, din punct de vedere legal, suprafața de teren pentru care ar fi trebuit acordate subvenții, trebuia să fie stabilită conform dispozițiilor legale, în baza unor contracte de arendă în forma scrisă, cu proprietarii terenurilor respective.
Acest fapt însă, nu a fost verificat, ca urmare a dispozițiilor legale ambigue de la acel moment, nici de reprezentații primăriilor, de lucrătorii de la registrele agricole ale acestora și nici de reprezentații (...), ceea ce a dus la acordarea de subvenții pentru suprafețe de teren pentru care societatea nu dispunea de contracte de arendă, ci le cultiva pe baza acordului verbal al proprietarilor acestora.
După cum s-a menționat însă, legalitatea și corectitudinea documentelor înaintate de societate, nu a fost verificată nici de inculpata N.M., care, chiar dacă nu a urmărit prejudicierea bugetelor Uniunii Europene, prin declararea ca legal deținută a unei suprafețe ce urma a fi cultivată, fără a poseda contracte de arendă pentru această suprafață, a realizat indirect acest fapt, în condițiile în care subvențiile ar fi trebuit acordate, doar pentru suprafața de teren arendată conform legii.
În raport de aceste considerente, tribunalul în baza art.31 alin.1 C.penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000, art.74 și art. 76 lit. c cod penal (cod penal 1969) și art. 5 C.penal infracțiunea de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, faptă din anul 2008 a condamnat inculpata N.M., la pedeapsa închisorii, la care s-a adăugat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b C.penal cu excepția dreptului de a alege.
În raport de gradul de pericol social redus al faptei, persoana inculpatei care este tânără, nu are antecedente penale, instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 74, 76 cod penal, urmând sa aplice o pedeapsa în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale, în raport de reținerea acestor circumstanțe atenuante.
Având în vedere modalitatea de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social redus raportat la relațiile sociale, faptul că inculpatul este o persoană tânără, fără antecedente penale, instanța apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, motiv pentru care, în baza art.81 C.penal. cu aplicarea art.5 C.penal a suspendat condiționat executarea pedepsei.
În baza art.82 C.penal, cu aplicarea art.5 C.penal, termenul de încercare format din durata pedepsei la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, va fi de 4 (patru) ani.
În baza art.71 alin.5 C.penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii prev. de art.64 lit.a,b C.penal, cu aplicarea art.5 C.penal cu excepția dreptului de a alege, pe durata termenului de încercare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, conform adreselor înaintate (fila 18,21 vol. II dosar instanța), (...) s-a constituit parte civila cu suma de 477.199 lei reprezentând dobânzi și penalități
calculate de la data efectuării fiecărei plăti pana la data recuperării debitului principal, solicitând în acest sens obligarea în solidar a inculpaților cu SC (...) SRL la plata acestui prejudiciu.
La fila 100 vol. I dosar instanța există o adresă ANAF din care rezultă că s-a ridicat sechestrul asupra imobilelor SC (...) SRL având în vedere că societatea a stins toate obligațiile fiscale, adresă emisă la data de 5.08.2013.
De asemenea la dosarul cauzei (fila 83 și 118 vol.II dosar instanță) exista adrese din partea (...) din 21.07.2015 și 11.12.2014 prin care se menționează ca societatea a compensat in totalitate debitul de la SC (...) SRL, iar ulterior în data de 21.07.2015 (...) a declarat ca se constituie parte civila cu suma sus-menționată.
Instanța de fond, la cererea inculpaților, a dispus efectuarea unei expertize contabile de specialitate care să constate dacă mai există prejudicii, și ulterior (fila 188 vol.II dosar instanță), un supliment la raportul de expertizat, concluzia expertului fiind, fața de întregul materialul probator al cauzei, că societatea nu mai are de achitat către (...) nicio sumă de bani.
În acest sens, instanța de fond a respins acțiunea civilă a parții civile (...), ca neîntemeiată.
S-a dispus ridicarea sechestrului asiguratoriu dispus asupra imobilelor inculpatei N.M. prin ordonanța nr. 307/P/2009 situate în:
- (...), înregistrat la nr. de carte funciară 124712-C1-U3 cu nr. cadastral (...), compus din 2 camere de locuit și dependințe, în suprafață de 51,14 m2;
- (...), înregistrat la nr. de carte funciară 124712-C1-U2, cu nr. cadastral (...), compus din 2 camere și dependințe, în suprafață de 49,08 m;
- cota de 1/2 din imobilul situat în (...), înregistrat în cartea funciară nr. 24456 la nr. cadastral (...), compus din locuință cu parter în suprafață de 81,82m și etaj în suprafață de 47,45m cu anexe și dependințe, ca urmare a recuperării prejudiciului.
A fost obligat inculpata N.M. la plata sumei de 2.250 lei cheltuieli judiciare către stat ( 1.250 lei din faza de urmărire penală).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel DNA - Serviciul Teritorial Ploiești, inculpata N.M. și partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură.
În calea de atac exercitată de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești s-a susținut că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală (sentința penală nr. 355 din data de 24.07.2017 pronunțate de Tribunalul Prahova) pentru următoarele motive:
Aspecte ce țin de nelegalitatea hotărârii:
Instanța de fond pronunțând condamnarea inculpatei N.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.31 alin.1 vechiul Cod penal cu aplicarea art.18 indice 1 alin.1 din Legea nr.78/2000, art.74 și art.76 lit.c din vechiul Cod penal și art.5 Cod penal și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b vechiul Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei, a omis să facă aplicarea dispozițiilor art.71 vechiul Cod penal, în sensul de a interzice inculpatei drepturile prevăzute la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b din vechiul Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Pedeapsa accesorie decurge de drept din condamnarea la pedeapsa închisorii și se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la data terminării executării pedepsei sau până la data considerării acesteia ca executate. Dispunând suspendarea condiționată Dispunând suspendarea a executării pedepsei, potrivit disp. art.81 vechiul Cod penal, instanța a dispus și
suspendarea pedepselor accesorii, așa cum prevăd dispozițiile art. 71 al. 5 vechiul Cod penal, fără ca acestea să fie aplicate anterior, alături de pedeapsa principală.
Pentru infracțiunea prevăzută de disp. art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.
la art.290 Vechiul Cod penal cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal și art. 5 Cod penal, instanța de fond dispus a achitarea în temeiul disp. art. 16 lit. c Cod proc. penală, întrucât nu există probe ca inculpata N. M. a săvârșit infracțiunea. Aceasta soluție este nelegală, având în vedere că infracțiunea de fals și uz de fals săvârșită în scopul de a ascunde comiterea
uneia dintre infracțiunile de corupție sau asimilate acestora, prevăzută de art.17 lit.c din
Legea nr.78/2000 a fost dezincriminată prin Legea nr.187/2012, situație în care, în
cauză inculpatei nu se i mai poate reține în sarcină această infracțiune. Pe cale de consecință, se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 17 lit.c din Legea nr.78/2000 modificată, cu aplicarea art.290 vechiul Cod penal, a art.41 alin.2 vechiul Cod penal și art. 5 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.290 vechiul Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 vechiul Cod penal și art. 5 Cod penal, dat fiind faptul că instanța de fond a reținut ca fiind mai favorabilă legea penală veche.
Din examinarea materialului probator administrat în cauză rezultă indubitabil că inculpații, în baza aceleiași rezoluții infracționale ce a vizat obținerea pe nedrept de fonduri acordate ca sprijin pentru agricultură, prin cinci acte materiale repetate, au falsificat, prin contrafacere și a folosit, prin înregistrarea la primăria unității administrativ teritoriale cinci contracte de arendă, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma continuată pentru care se solicită instanței de control judiciar să dispună încetarea procesului penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
Aspecte ce țin de netemeinicia soluției de achitare a inculpaților N.M. și B.G.P. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, prev. de art.290 din vechiul Cod penal cu aplicarea disp. art.41 alin.2 din vechiul Cod penal.
Soluția instanței este greșita, fiind bazată pe o insuficienta analiza a probelor administrate în cauza, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești. Astfel, din actele și lucrările dosarului rezulta că inculpata N.M., în coautorat cu inculpatul B.G.P., unic asociat și administrator al S.C. (...) S.R.L. Mănești, Județul Prahova, în baza aceleiași rezoluții infracționale ce a vizat obținerea pe nedrept de fonduri acordate ca sprijin pentru agricultură, prin cinci acte materiale repetate, a falsificat, prin contrafacere și a folosit, prin înregistrarea la primăria unității administrativ teritoriale, următoarele contracte de arendă:
- „CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 17" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 98/28.01.2008 încheiat cu proprietar M.I.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 133" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 244/26.11.2008 încheiat cu proprietar E.V.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 69" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 180/26.11.2008 încheiat cu proprietar T.F.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 101" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 212/26.11.2008 încheiat cu proprietar S.M.;
-„CONTRACT ARENDARE TEREN nr. 168" înregistrat la Primăria Cocorăștii Colț sub nr. 280/26.11.2008 încheiat cu proprietar A.M.,
Cu privire la contrafacerea acestor 5 contracte, în sarcina inculpatei N.M. se reține că le-a falsificat, în anul 2008, prin aplicarea, după tehnoredactarea conținutului, de către ea pe ultimele trei contracte, și de către inculpatul B.G.P. pe primele două contracte, a semnăturilor de la rubrica arendașului și realizarea de către cei doi a unor semnături fanteziste ori imitate la rubrica proprietar, în condițiile în care persoanele menționate cu această calitate au infirmat semnarea contractelor de către ei ori alte persoane pe care să le fi desemnat în acest sens. Cele 5 contractele au fost folosite de inculpatul B.G.P. și de către inculpata N.M., prin înregistrarea lor, în anul 2008, la Primăria Comunei Cocorăștii Colț, Jud. Prahova.
Raportul de expertiză grafică nr.128 805 din 07.09.2012, întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. (f.255-322, vol.I), prin concluziile sale fundamentează de asemenea reținerea infracțiunilor de fals sub semnătură privată reținute în sarcina celor doi inculpați, așa cum de altfel s-a detaliat prin motivele de apel depuse de Ministerul Public.
Contractele la care se face referire prin raportul de expertiză au fost invocate în cererea de plată pentru anul 2008 și folosirea lor s-a realizat prin declararea inexactă a suprafețelor și inducerea în eroare a funcționarului din carul (...) Prahova, fiind incluse, alături de celelalte mențiuni neconforme adevărului, în ansamblul mijloacelor frauduloase reținute în conținutul infracțiunilor pentru care au fost extinse cercetările, prin ordonanța din 21.09.2012.
Aceste date, stabilite în mod obiectiv în cauză prin expertiza grafică ce a fost dispusă și efectuată în cursul urmăririi penale, se coroborează cu afirmații ale titularilor de contract audiați ca martori atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată, aceștia negând încheierea ori semnarea de către ei ori o altă persoană care să fi fost împuternicită în acest sens. Rezultă astfel intenția inculpaților N.M. și B.G.P. de fraudare a fondurilor europene și naționale prin falsificarea unor contracte. Înțelegerea frauduloasă a celor doi inculpați cu privire la falsificarea acestor contracte în special și, în general, la întreaga activitate infracțională de obținere, prin fraudă, de fonduri acordat ca sprijin pentru agricultură, este relevată de împrejurarea că pentru parte din contractele falsificate, completarea a fost realizată de N.M. iar semnătura la rubrica arendaș a fost aplicată de B.G.P..
Concluziile raportului de expertiză se coroborează cu declarațiile martorilor audiați, așa cum a fost prezentat pe larg, prin motivele de apel.
Inculpatul B.G.P. a declarat că el nu s-a ocupat de încheierea contractelor de arendă și nu a semnat vreun astfel de act, date infirmate în mod obiectiv de concluziile expertizei grafice întocmite în cauză, expertiză care reprezintă o probă științifică, a cărei obiectivitate nu poate fi pusă la îndoială (declarație aflată la filele 344-354 vol.1).
Inculpatul B.G.P., consecvent planului a indica persoane din societatea la cărei administrator era, ca fiind răspunzătoare de declarațiile și actele neconforme adevărului ce au stat la baza acordării de subvenții pentru anul 2007 – 2008, a declarat că de formalitățile necesare la (...) Prahova s-a ocupat T.M.C. în 2007 și A. I. în 2008, precum și inculpata (...)pe parcurs. Inculpatul a precizat că este posibil ca la (...) să fi fost declarate contracte de arendă pentru trenuri ce se aflau în folosință în baza unor înțelegeri verbale și că nu știe dacă pentru astfel de loturi au fost primite subvenții pentru agricultură.
Intenția inculpatului (...)de a nu relata adevărul reiese din afirmația acestuia consemnată la rubrica antecedentelor penale pe declarația tipizată de învinuit la data de 31.10.2012. B.G.P. a precizat că nu este cunoscut cu antecedente penale, deși fișa de cazier judiciar obținută de la autoritățile italiene (fila 457 și 437-438 ) contrazice în mod obiectiv această alegație. Ansamblul probelor administrate în cauză converg spre concluzia că infracțiunile există și au fost comise de cei doi inculpați cu forma de vinovăție cerută de textul de lege.
Cu privire la cele cinci contracte de arendă față de care s-a reținut falsificarea, s-a dovedit că inculpații B.G.P. și N.M. au realizat semnătura de la rubrica arendator, respectiv semnătura sau completarea clauzelor menționate în mod olograf. În mod normal, un contract scris se semnează de către părțile acestuia, care ar trebui să fie prezenți la momentul perfectării înțelegerii. Negarea acordului de voință și a semnării de către o parte, stabilirea în mod incontestabil că cealaltă parte a realizat scrierea și/sau semnătura și profitarea de efectele juridice ale convenției sunt repere în stabilirea situației de fapt, în sensul că falsificarea a fost comisă de cocontractantul beneficiar sau de loc al consecințelor juridice.
Reiese că infracțiunile au fost comise cu intenție și din natura și diversitatea datelor neconforme realității privitoare la folosirea de terenuri agricole în baza unor acte ce permit acordarea de fonduri europene și naționale. Practic, au fost utilizate toate mijloacele posibile pentru ca societatea comercială să declare suprafețe de teren mult mai mari decât cele ce în mod real erau în uz, în temeiul unor convenții legale de arendă.
B.G.P. și N.M. prin folosirea ca scut a doi angajați ce nu au cunoscut adevărul și nu au avut vreun beneficiu patrimonial prin prezentarea datelor nereale, au făcut demersuri pentru a fi invocate de două sau mai multe ori aceleași suprafețe de teren. Au invocat loturi pentru care contractele de arendă expiraseră în anii anteriori, au completat ori semnat convenții în care nu au fost menționate datele de identitate ale proprietarilor ori care nu au fost semnate la rubrica aferentă acestora și au prezentat ca fiind în uz contracte anulate de părți. Mai mult decât atât, reaua-credință a celor doi reiese și din situația că au fost menționate suprafețe de teren pentru care nu existau contracte scrise, peisaj în care nu pot fi prefigurate alte modalități de supra-declarare terenuri agricole, toate acestea fiind practic epuizate. Conținutul acestor mijloace de obținere frauduloasă subvenții pentru agricultură, formează convingerea că cei doi au acționat cu intenție infracțională, scopul fiind obținerea unor sume de bani cât mai mari, cu titlu de subsemnații pentru agricultură.
Aspecte ce țin de netemeinicia soluției de achitare a inculpatului B.G.P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 31 al. 1 Vechiul Cod penal. cu aplic. art. 18 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, a art. 41. al. 2 Vechiul Cod penal și art. 5 Noul Cod penal.
Motivarea instanței în sensul ca inculpatul B.G.P. nu s-a ocupat de în¬cheierea contractelor, este contrazisa de concluziile raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale, din care rezulta ca semnătura de Ia rubrica „arendaș" pe o parte din contractele depuse la (...), aparține inculpatului. Astfel, nu se poate retine că acesta nu avea cunoștința de actele încheiate.
Această probă se coroborează cu declarațiile martorilor și sunt prezentate, în sinteză, câteva aspecte relevante din declarațiile acestora. Astfel, martorul T.M.C. a declarat (f. 328-331, voi. 1) că, în perioada mai 2004-decembrie 2007 a lucrat ca tehnician agricol la SC (...) SRL, având ca atribuții coordonarea activităților agricole și a muncitorilor. În ce privește actele depuse de la APIA Prahova, în anul 2007, acesta a precizat că a avut convingerea că acestea erau conforme realității faptice și că el nu a avut vreun beneficiu de pe urma acordării de subvenții pentru agricultură. T.M.C. a relatat că deciziile din firmă, în anul 2007, erau luate doar de B.G.P., inclusiv cu privire la încheierea contractelor, plata arenzii si solicitarea de subvenții, despre care afirmă că vorbește si înțelege destul de bine limba română si se afla în acea perioadă. în relații de prietenie cu primarul Comunei Mănești, Jud. Prahova.
Martorul A.I. a declarat că de încheierea și negocierea contactelor de arendă, se ocupa concubina patronului italian, inculpata N.M. Martorul afirmă că el nu a avut atribuții cu privire la întocmirea actelor necesare obținerii de subvenții pentru agricultură și că toate formalitățile au fost conduse și realizate de B.G.P. și doamna M.
De asemenea, inculpatul B.G.P. declara în fața instanței de judecata (f.225 dos.), următoarele: ”... arăt că știu că N.M. și A.I. au mers la Agenția de Plați pentru a obține sprijin financiar, întrucât eu eram administratorul firmei și aceștia au mers acolo cu știrea mea. Arat că mi-au fost arătate contractele de arendare a terenurilor de către aceștia. Știu că trebuia sa respect legislația română...Arat ca eu personal nu am luat acești bani de la APIA, aceștia au fost luați de firma la care eu am fost administrator". Aceasta declarație se coroborează cu cea data de martorii A.I.și T.M.C., în sensul ca, toate deciziile si formalitățile de obținere a fondurilor europene au fost realizate de către inculpatul B.G.P..
Aceste date, stabilite în mod obiectiv în cauză, se coroborează cu afirmații ale titularilor de contract ce neagă încheierea ori semnarea de către ei o altă persoană care să fi fost împuternicită în acest sens. Rezultă intenția inculpaților de fraudare fonduri europene și naționale. Colaborarea celor doi la falsificarea acestor contracte în special, și, în general, la întreaga activitate infracțională de obținere, prin fraudă, de fonduri acordat ca sprijin pentru agricultură, este ilustrată și de situația că pentru parte din contractele falsificate, completarea a fost realizată de N.M., iar semnătura la rubrica arendaș a fost aplicată de B.G.P..
În altă ordine de idei, în situația în care falsificarea documentelor constituie prin ea însăși o infracțiune, cum este cazul în speța dedusă judecații, se va reține aceasta, în concurs cu infracțiunea prev. de art. 18 indice 1 alin.1 din Legea nr. 78/2000. Cu toate acestea, astfel cum a arătat și tribunalul, nu se va putea reține comiterea în concurs a infracțiunilor de uz de fals sau fals în declarații, împreună cu infracțiunea prevăzută de legea specială, deoarece sunt absorbite de aceasta din urma, fiind o infracțiune complexă.
Fapta constând în prezentarea de documente false are ca situație premisă falsificarea acestor documente. Astfel, printre mijloacele de comitere a infracțiunii scop, de fraudă în materie de cheltuieli, se încadrează și infracțiunea de fals (fals material în înscrisuri oficiale, art. 288 Vechiul Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătura privata, art. 290 Vechiul Cod penal). Potrivit art. 33 alin. 1 lit. b Vechiul Cod penal, în aceasta situație, avem de a face cu un concurs de conexitate etiologica, reținându-se atât infracțiunea din legea speciala, cât și infracțiunea de fals. (In acest sens, Decizia, Penală nr. 872/R/25.05.2011 a Curții de Apel Timișoara, în dosar penal nr. 10115/325/2007).
Întrucât inculpații din cauza de față au avut posibilitatea să acționeze legal prin încheierea contractelor de arendare, conținând date reale și sub forma cerută de lege, dar nu au făcut-o, poziția lor psihică nu se caracterizează numai prin intenție, ci și prin rea-credință.
În raport de considerentele expuse se apreciază că ambii inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost cercetați. Existența faptelor și vinovăția lor rezultă din toate probele administrate în cauză.
Aceasta motivare a soluției de achitare a inculpatului este în contradicție cu re¬glementările în vigoare și în acest sens sunt dispozițiile art. 7 alin. 1 din O.U.G. 125/2006.
Prin Ordinul MADR nr. 246/23.04.2008 s-a detaliat noțiunea de „documente dove¬ditoare ale dreptului de folosință și utilizarea terenului" și astfel, la art. 4 alin. 1 s-a sta¬tuat că documentele doveditoare solicitate producătorului agricol (conform art. 7 alin. 1 lit. „f din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006) privind utilizarea terenului agricol sunt,[...] după caz, titlul de proprietate, sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contract de concesiune, contract de închiriere, contractul de asociere în participațiune sau altele asemenea.
Așadar, din interpretarea textelor de lege menționate anterior rezultă că o persoană fizică sau juridică poate formula o cerere de plată pentru Schemele de sprijin pe suprafață doar în condițiile în care este fermier și utilizator de terenuri agricole, în baza unor documente perfect valabile, identificate în cererea de plată depusă la Agenția de Plată și Intervenție pentru Agricultură.
În concluzie, orice persoană care completează, în termenul legal, o cerere de plată înregistrată ulterior în Sistemul Integral de Administrare și Control (IACS) al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în scopul de a beneficia de spri¬jin în cadrul SAPS (Schema de Plată Unică - pe suprafață), trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:
- să aibă calitatea de fermier, astfel cum rezultă din art. 7 alin. 1 din O.U.G. 125/2006;
să fie utilizator al unor suprafețe agricole, conform art. 6 alin. 1 rap. la art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 125/2006;
- să dețină și să prezinte actele necesare care dovedesc dreptul de folosință și să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea conform art. 7 alin. 1 din O.U.G. nr. 125/2006 și art. 4 alin. 1 din Ordinul MADR nr. 246/23.04.2008.
- să întrețină suprafețele agricole în bune condiții agricole și de mediu, con¬form art. 7 alin. 1 lit. „e” din O.U.G. nr. 125/2006 și art. 1 din Ordinul MADR nr. 791/2006.
În dezacord cu concluziile la care a ajuns instanța de fond, subliniază că toate aspectele reliefate mai sus, susținute de probatoriul administrat în cauză, demonstrează reaua-credință a inculpaților B.G.P. și N.M. care au urmărit prin folosirea și prezentarea de înscrisuri false, respectiv inexacte, să obțină, fără drept, fonduri nerambursabile.
Astfel, soluția instanței de fond privind achitarea inculpatului B.G.P. nu poate fi primită, având in vedere ca reținerea infracțiunii prevăzuta de art. 18 ind. 1 al. 1 din Legea nr, 78/2000 nu este condiționată de prejudicierea bugetului comunitar ca urmare imediata a infracțiunii, astfel că, dacă fondurile se obțin pe nedrept, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, chiar și în ipoteza în care proiectul este finalizat( ceea ce nu este cazul in speța dedusa judecații). In acest sens, Dec. Nr. 325/20.09.2016 ICCJ.
Fața de probele administrate, se constată că, cerința prevăzuta de art.18 ind. 1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, vizând obținerea pe nedrept a fondurilor este realizată și în privința inculpatului B.G.P., întrucât neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate, acoperita prin acte false, inexacte sau incomplete, este îndeplinită.
Apărările inculpatului și motivarea instanței de fond în sensul că acesta nu a acționat cu intenția specifică infracțiunii, nu pot fi primite. Este adevărat că eroarea ce poarta asupra unei norme extrapenale produce aceleași efecte ca și eroarea de fapt - cauza de înlăturare a caracterului penal al faptei, însă este necesar ca la momentul comiterii faptei, norma extrapenală să nu fi fost cunoscută în niciun mod. Astfel, necunoașterea legii extrapenale poate constitui cauza care înlătură caracterul penal al faptei, cu condiția ca făptuitorul să ignore acea dispoziție legala, ceea ce nu subzista in cazul inculpatului B.G.P., care s-a folosit de acte care atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru a obține plați de la APIA, fiind evident ca acesta cunoștea cadrul legislativ în acest domeniu și condițiile pentru acordarea fondurilor, acționând, deci, cu intenție directă. Aspecte ce rezultă și din declarația inculpatului B.G.P. dată la instanța de fond, cum de altfel rezultă și din mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei.
Din probatoriul administrat rezultă cu evidență intenția celor doi inculpați în a accesa fonduri europene, în condițiile în care, cunoșteau foarte clar că nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate în acest sens, scopul urmărit fiind altul decât cel declarat.
Concluzionând, se poate aprecia că greșita achitare a inculpatului B.G.P., urmare a unei grave erori de fapt, se bazează pe o analiza selectiva a probatoriilor administrate in cursul procesului penal, instanța fondului rezumându-se doar la o examinare sumara a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, si fără sa coroboreze proba testimoniala cu declarațiile celor doi inculpați date in cursul procesului penal si cu concluziile raportului de expertiza grafica administrat în cauză
Analiza trunchiată a probelor nu poate conduce la stabilirea unei corecte situații de fapt și, pe cale de consecința, nici la pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
Pentru toate considerentele expuse, văzând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați cu forma de vinovăție cerută de textele de lege, se solicită, în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. a Cod proc.penală, admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și, pe fond, procedând la o nouă judecată, să se dispună condamnarea inculpatului B.G.P. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 31 al. 1 Vechiul Cod penal. cu aplicarea art. 18 indice 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. 2 Vechiul Cod penal și art. 5 Noul Cod penal, la pedeapsa închisorii.
Totodată, se solicită aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a, b și c Vechiul cod penal, urmând ca în baza art. 65 Vechiul Cod penal, inculpatului să i se aplice pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. la art. 64 lit. a, b și c Vechiul Cod penal, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
Pentru ambii inculpați, B.G.P. și N.M., în baza disp. art. 396 al. 6 Cod proc.penală rap. la art. 16 al. 1 lit. f Cod proc.penală se solicită încetarea procesului penal pentru infracțiunile prev. de art. 290 al. 1 Vechiul Cod penal. cu aplic. art. 41 al. 2 Vechiul cod penal și art. 5 Cp., reținute în sarcina lor, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
Pe latură civilă, solicită admiterea acțiunii civile formulată de APIA, urmând a fi obligați, în solidar inculpații, la plata sumei de 477.199 de lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării plății, până la data recuperării debitului principal, fiind vorba despre suma de 433.777,02 lei în temeiul OUG 125/2006 în forma în vigoare la data formulării cererii de constituire de parte civilă.
Din declarația dată de inculpată la termenul de astăzi a rezultat caracterul vădit nesincer al celor prezentate de aceasta, cum de altfel a rezultat pe parcursul desfășurării procesului penal, aspect ce urmează a fi avut în vedere de instanța de control judiciar la momentul pronunțării asupra fondului cauzei. Astfel, declarația dată la termenul de azi vine în contradicție evidentă cu toate celelalte probe administrate în cauză, respectiv la expertiza efectuată care are o valoare științifică și a cărei obiectivitate nu poate fi pusă la îndoială. De asemenea, se coroborează și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, chiar dacă doi dintre aceștia și-au modificat declarațiile în cursul judecății în apel. Înalta Curte de Casație și Justiție având în vedere dispozițiile art.103 alin.1 C.pr.penală, s-a pronunțat în sensul acordării valorii probatorii declarațiilor date de către părțile audiate în cauză, în condițiile în care acestea nu și-au justificat în mod întemeiat schimbarea poziției procesuale.
În fine, în baza art.404 alin.4 lit.g Cod procedură penală, raportat la art.256 Cod procedură penală și art.25 alin.3 Cod procedură penală, solicită să se dispună desființarea contractelor de arendare, contracte care au fost încheiate în mod fraudulos, în scopul obținerii pe nedrept a fondurilor europene, iar în baza art.274 alin.2 Cod pr.penală fiecare dintre inculpați să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apelanta-inculpată N.M., prin concluziile puse de avocatul său, a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței pronunțate de instanța de fond. S-a reținut de Parchet că s-ar fi vehiculat în cauză contracte care au fost falsificate de inculpata N. într-o formă sau alta. Interesează în primul rând relația contractuală, pe care martorii propuși de către reprezentanții parchetului, au afirmat că aceste contracte erau în vigoare din următoarele considerente: chiar dacă, ipotetic, ele ar fi fost expirate, potrivit perioadei inserate în contractul de arendă, acestea au fost însușite, asumate de către toți proprietarii de terenuri, mai mult decât atât, aceștia și-au primit chiar arenda. Ori, câtă vreme și-au primit arenda contractul nu poate fi considerat expirat sau falsificat.
Referitor la falsificarea semnăturilor la rubrica „arendaș” s-a învederat în notele scrise că arendaș este cel care exploatează terenul, iar arendator este cel care dă spre exploatare terenul, ceea ce înseamnă că, în măsura în care inculpata N.M. ar fi semnat contractul la rubrica arendaș aceasta nu a făcut altceva decât să semneze un contract în calitatea pe care a avut-o la vreme respectivă și este foarte important a se reține, aceea ce reprezentant la societății și nicidecum de factor decizional.
În ceea ce privește depunerea actelor în vederea obținerii de fonduri, trebuie reținut că este o chestiune mult mai complexă decât ceea ce se reține în rechizitoriu și în sentință, pentru că inculpata nu face decât să completeze niște contracte pe care însăși parchetul le constată, urmând să dea dosarul către persoana calificată, singura persoană care avea acces în cadrul primăriei, în vederea depunerii contractului. Acesta avea obligația, din punct de vedere profesional, să verifice veridicitatea acestor contracte din punct de vedere tehnic (aici intervine partea cea mai complicată, din punct de vedere al reprezentanților APIA). În Ghidul de punere în aplicare a accesării acestor fonduri intervenția funcționarului APIA este extrem de importantă. Se depune o cerere la primărie sau la instituția aferentă, urmând ca prin obligațiile profesionale pe care le are funcționarul APIA, acesta să preia dosarul în integralitatea sa, să verifice pe teren, iar în măsura în care există inadvertențe să întoarcă dosarul în vederea completării sau corectării anumitor suprafețe.
Se mai reține în sarcina inculpatei că aceasta ar fi declarat în fals terenuri în suprafață mai mare sau ar fi cedat contractele. Ce s-ar fi întâmplat în măsura în care este vorba despre un volum de 500 de contracte de arendă, instrumentate de o persoană denumită secretară la vremea respectivă și nu de un factor decizional (această societate are o denumire italiană, se numește, din câte a înțeles (...). Este foarte greu de crezut că secretara de atunci, ulterior ridicată la rang de director, dar nicicum la rang de concubină, putea să îl coordoneze pe dl.B. care și-a ales până și numele societății, și-a delegat personalul angajat (respectiv secretara de atunci, inculpata N. M.), și-a angajat personal de specialitate în vederea depunerii și verificării contractelor atât pe teren, dar și din punct de vedere al respectării legii, iar acesta din urmă a semnat cu privire la producerea de efecte a acestor contracte. Nu se poate spune că N.M. a luat banii și a cumpărat o casă. (Aici face referire la faptul că s-a reținut în rechizitoriu cum că aceasta în urma relației de concubinaj ar fi beneficiat de niște imobile față de care s-a dispus și o măsură asiguratorie.) Este normal ca după o muncă asiduă, pentru că arendarea terenurilor este o muncă grea, să aibă și beneficii. Faptul că dintr-o relație profesională și nu de concubinaj, aceasta a beneficiat, poate, de un imobil, nu rezultă fără echivoc că dintr-o relație de concubinaj, în urma căreia cei doi să se fi asociat și astfel să fi rezultat o asemenea infracțiune.
Din punct de vedere al laturii subiective, doctrina și nu numai (decizia nr.1330/2014 a ÎCCJ) obligă să se rețină fie reaua credință, fie intenția directă, însă în speță nu se poate reține intenția directă sau reaua-credință a unei secretare care nici măcar nu avea puterea de decizie. Orice ar fi făcut doamna N.M. nu putea să aibă rea-credință pentru că eventual ar fi fost stopată, fie de funcționarul APIA care avea obligația profesională, fie de angajații primăriei, pentru că de la momentul la care se depune dosarul, constând într-o cerere, aceste două entități funcționarul APIA sau angajații primăriei, trebuiau să treacă printr-un filtru dosarul. Deci, chiar dacă ar fi avut reaua-credință sau intenția directă, s-ar fi lovit de alte persoane care ar fi trebuit să-și facă treaba. Este vorba despre lipsa de cunoștință în ceea ce privește săvârșirea de infracțiuni și eventual tehnica de depunere a acestor cereri din partea lui N.M. Nu se poate susține că, câtă vreme aceasta nu cunoștea în de-ajuns legislația, fapt dovedit prin angajarea acelui inginer agronom, ar fi constituit o infracțiune cu rea-credință.
Importantă este modalitatea în care s-a ajuns la acest dosar penal și anume, printr-un denunț, prin care dl. B., după 5 ani de colaborare foarte bună cu societatea (...) SRL și anterior o altă societate comercială cu o altă denumire, pentru niște neînțelegeri pe care acesta le-ar fi avut cu dl. B. și asociata acestuia, formulează un denunț pentru că nu și-a luat arenda, nicidecum pentru că s-ar fi falsificat ceva.
Nu în ultimul rând, fără a relua modalitatea în care se formulează și se depune această cerere, trebuie a se avea în vedere persoana doamnei N.M. care nu a avut niciun conflict cu legea penală, și-a câștigat existența prin muncă, nu este cunoscută în mediul social ca fiind o persoană periculoasă, își întreține familia, a avut o relație pur contractuală cu directorul său, a încercat să preia din prerogativele societății, dar nu la nivel de decizie ci doar la nivel de execuție. A fost trimisă în față de administratorul societății, iar ulterior, în mod hilar, acesta spune că doamna N.M. ar fi făcut tot, conduce la concluzia că relația de concubinaj reprezintă o simplă ficțiune din partea acuzării.
În ceea ce privește declarația dată azi, nu apreciază că s-ar reține o atitudine nesinceră a acesteia în condițiile în care cu atât mai mult, s-ar putea reține o atitudine greșită din partea celeilalte părți. Este o chestiune de contradicție între două afirmații pentru că o parte vine și susține că s-ar fi deplasat amândoi la o instituție, iar cel de-la doilea că s-ar fi deplasat undeva pe acolo. Inculpata recunoaște că au fost amândoi acolo, însă dl.B. a mers acolo unde avea treabă, iar dânsa a depus niște documente la o ușă alăturată. A fost un răspuns spontan care din punctul său de vedere relevă sinceritatea. Inculpata nu avea cum să treacă peste administratorul societății, pentru că nu ea avea atribuții de conducere
În motivele scrise de apel formulate de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, s-a solicitat, în temeiul art.421 alin.(2) lit.a) din Codul de procedură penală, admiterea apelului, desființarea pe latură civilă a sentinței penale nr. 335/24.07.2017 pronunțată de către Tribunalul Prahova în dosarul nr. 37596/281/2012, în sensul ca inculpații N.M. și B.G.P., în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC (...) SRL, să fie obligați la plata sumei de 477.199 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării fiecărei plăți, până la data recuperării debitului principal (433.676,82 lei), în temeiul art. 121 alin.(l) din O.U.G. nr.125/2006, forma în vigoare la data formulării cererii de constituire de parte civilă.
Așa cum s-a susținut prin cererea de constituire de parte civilă, A.P.I.A. s-a constituit parte civilă pentru ca inculpații să fie obligați să plătească prejudiciile pe care le-au cauzat prin faptele săvârșite, fapte care au fost constatate de organele de cercetare.
Cât timp inculpata N.M. a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de documente inexacte ce a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, acțiunea civilă a A.P.I.A. nu putea fi respinsă ca neîntemeiată.
Având în vedere, dispozițiile art.121 alin.(l) din O.U.G. nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, forma în vigoare la data constituirii de parte civilă, potrivit cu care: „Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor si penalităților prevăzute de legislația în vigoare", că prin cererea de constituire de parte civilă, așa cum a fost precizată, s-a solicitat ca inculpații N.M. și B.G.P. să fie obligați, în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC (...) SRL, și la plata accesoriilor (dobânzi și penalități) calculate DE LA DATA EFECTUĂRII FIECĂREI PLĂȚI către partea responsabilă civilmente și până la recuperarea integrală a debitului principal, că atât debitul principal, cât și o parte din accesorii au fost recuperate deja de APIA, prin adresa nr. 14728/21.04.2015, depusă pentru termenul de judecată din data de 05.05.2015. partea civilă și-a micșorat pretențiile din cererea de constituire de parte civilă, precizată și a solicitat ca inculpații N.M. și B.G.P., în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC (...) SRL, să fie obligați la plata sumei de 477.199 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării fiecărei plăți până la data recuperării debitului principal (433.676,82 lei), în temeiul art. 12 1 alin.(î) din O.U.G. nr. 125/2006, forma în vigoare la data formulării cererii de constituire de parte civilă.
Prin urmare, respingerea acțiunii civile de către Tribunalul Prahova ca neîntemeiată nu corespunde prejudiciului suferit de A.P.I.A., întrucât acesta cuprinde și suma de 477.199 lei reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării fiecărei plăți, până la data recuperării debitului principal (433.676,82 lei), în temeiul art. 12 1 alin.(l) din O.U.G. nr. 125/2006, forma în vigoare la data formulării cererii de constituire de parte civilă
A.P.I.A. este îndreptățită să recupereze întreaga sumă de bani menționată, având în vedere faptele săvârșite de inculpați și constatate de către D.N.A. și ulterior, de către instanța de fond, care, prin sentința penată pronunțată, a dispus condamnarea inculpatei N.M..
Acordarea unei plăți directe sau altei forme de plată în cadrul schemelor de sprijin gestionate de A.P.I.A. cu nerespectarea prevederilor legale, atrage după sine răspunderea celor vinovați și sancționarea statului membru, în măsura în care plățile sunt realizate, fără ca acestea să fi fost în conformitate cu dispozițiile legale.
Într-adevăr APIA este responsabilă cu gestionarea fondurilor europene pentru agricultură, (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2004), însă obținerea acestor fonduri trebuie să se realizeze numai cu respectarea în totalitate a prevederilor naționale și comunitare în vigoare, pe de o parte de către fermieri, în calitate de beneficiari, iar pe de altă parte de către instituția noastră, în calitate de gestionară a acestor fonduri, A.P.I.A. având obligația să se asigure că aceste fonduri se vor acorda în mod corect și legal.
Instanța de fond nu arată motivele pe care se sprijină pentru respingerea în integralitate a pretențiilor civile formulate de A.P.I.A.. Simpla afirmare a unor concluzii fără încadrarea datelor concrete, a problemelor de fapt și de drept și analizarea probelor pe care se întemeiază hotărârea echivalează cu o nemotivare, constituind și o încadrare a dreptului la un proces echitabil, (art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului).
In ceea ce privește valoarea dobânzilor, s-a menționat următoarele:
Potrivit art. 121 alin.1 din O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură „Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare”.
În final s-a solicitat, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) din Cod de procedură penală, admiterea apelului, desființarea pe latură civilă a sentinței, în sensul ca inculpații N.M. și B.G.P., în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC (...) SRL, să fie obligați la plata sumei de 477.199 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării fiecărei plăti, până la data recuperării debitului principal (433.676,82 lei), în temeiul art.121 alin.(l) din O.U.G. nr. 125/2006, forma în vigoare la data formulării cererii de constituire de parte civilă
În drept, partea civilă a invocat dispozițiile art.408 și următoarele din Noul Cod de procedură penală.
Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.1 și 2 Cod procedură penală, și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 Cod procedură penală, constată că apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești și de apelanta - parte civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), împotriva sentinței penale nr. 355, din data de 24 iulie 2017 a Tribunalului Prahova sunt fondate, după cum se va arăta în continuare:
Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, coroborate fiind și cu mijloacele de probă administrate în cursul cercetării judecătorești.
În faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: proces verbal de constatare al A.P.I.A. nr. 1552 din 02.11.2009 și anexele aferente acestuia, proces verbal de constatare acte premergătoare, declarație inculpată N.M. din 07.12.2011, declarație B.G.P. din 03.10.2012, au fost luate declarații martorilor T.M.C., L.V., B.G. O., A.I., A.M., M.V., G.C., I.M., T.F., S. M.,.B. M., I.V., M.N., I. D. V.E., U. E. și alți martori, s-au depus adrese din partea APIA, Agenția Națională pentru Agricultură, rapoarte de constatare tehnico–științifice, expertize grafologice, contracte de arendă, documente referitoare la suprafețe cultivate de către SC (...) SRL și alte acte.
În faza de cercetare judecătorească s-au depus adrese de la APIA în sensul că societatea a compensat debitul în totalitate, adresa APIA de constituie parte civilă, adrese ANAF, au fost luate declarații inculpaților B.G.P. și N.M., au fost reaudiați martorii M.I., B. G., S.C., A.M., S.M., T.F., L.V., T.M.C. care a fost reaudiat anterior, I.R., I.M., a fost efectuat raport de expertiză contabilă și supliment la acest raport de expertiza contabilă.
În apel a fost reaudiată inculpata N.M. și au fost reaudiați martorii A.M., B.G.O., S.C.M., M.I., T.F., I.M.M., T.C., L.V., iar cu privire la martorul A.C. s-a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 381 alin. 7 C.p.p.
Curtea constată că încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați este legală, instanța de fond, procedând în mod judicios la schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpaților.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, Cutea constată întemeiată aprecierea instanței de fond că legea mai favorabilă aplicabilă inculpaților este legea veche, în raport de modalitatea în care organul de urmărire penală a reținut săvârșirea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și în raport de regimul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni (chiar dacă pentru una dintre infracțiuni pedeapsa aplicabilă pe legea veche este mai mare), posibilității de aplicare a circumstanțelor atenuante, a modalității de individualizare a executării pedepsei.
Analizând comparativ dispozițiile din Cod penal din 1969 și din Codul penal în vigoare, privind individualizarea pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni concurente, Curtea constată că legea penală mai favorabilă pentru situația juridică a inculpaților este Codul penal din 1969, întrucât a consacrat sistemul cumulului juridic cu spor facultativ și variabil, în timp ce noul Cod penal instituie sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix.
Având în vedere ca instanța de fond s-a orientat în ceea ce o privește pe inculpata N.M. către o pedeapsă cu suspendare condiționată conform prevederilor C. pen. 1969, Curtea reține că în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, alegerea legii penale mai favorabile în situația în care instanța are de comparat dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată din vechea reglementare cu cele privitoare la amânarea aplicării pedepsei, se impune concluzia că legea veche este lege mai favorabilă prin prisma condițiilor de acordare, singurul element prin prisma căruia ar fi mai favorabilă reglementarea nouă fiind durata termenului de încercare, dar acest element nu este suficient pentru a califica noua reglementare ca fiind mai favorabilă.
La această concluzie conduc și prevederile art. 15 alin. 1 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal, unde se precizează că măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Vechiului Cod penal se menține și după intrarea în vigoare a Noului Cod penal, astfel că legiuitorul a prezumat că vechea modalitate de executare este mai favorabilă, nefiind necesară modificarea acesteia ca efect al intrării în vigoare a dispozițiilor privind amânarea.
În ceea ce privește soluția de achitare a inculpaților N.M. și B.G.P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 17 lit. c din Legea 78/2000 raportat la art. 290 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., Curtea reține că în mod judicios prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 16 alin.1, lit. c C.p.p., constatând că nu există probe că inculpații au săvârșit infracțiunea.
Astfel, din declarațiile proprietarilor terenurilor, respectiv martorii T.F., S.M., A.M., E.V.și M.I., reiese faptul că deși nu au semnat contractele de arendă, au fost de acord cu încheierea acestora (declarații filele 266 - 267, vol.II urmărire penală.; filele 266, 283, 284 vol.I instanță de fond, filele 187, vol. I instanță de control judiciar), și au primit în produse, arenda de la societatea inculpaților.
În același sens, au dat declarații și proprietarii terenurilor care nu au reînnoit contractele de arendă, suprafețele de teren fiind lucrate de SC (...) pe baza de acord verbal, precum și proprietarii de terenuri care nu au semnat personal contractele de arendă, acestea fiind semnate de un membru al familiei.
În conformitate cu dispozițiile Legii 16/1994 – Legea Arendării (art.2- art.7), prin arendare se înțelege contractul încheiat între proprietarul terenului agricol, denumit arendator și arendaș, având ca obiect exploatarea terenului pe o durată determinată. Arendarea se face prin contract scris, care cuprinde: părțile contractante, obiectul contractului; obligațiile fiecăreia din părți; durata arendării; alte clauze.
Contrar susținerilor parchetului din raportul de expertiză grafică (filele 125 și urm. Vol I, dosar urmărire penală), în urma comparării scrisului și semnăturilor de pe contractele de arendă sus-menționate, a rezultat că nu se poate stabili dacă vreunul dintre inculpați a semnat aceste contracte la rubrica proprietar sau că semnăturile nu au fost executate de inculpați. De asemenea, s-a mai concluzionat că nici proprietarii de drept ai terenurilor arendate nu au executat semnătura pe respectivele contracte.
Curtea reține că infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, prin definiție constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată, prin vreunul din modurile arătate în art.288 C. pen. 1969, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane, spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice. Așa cum se reține din interpretarea acestui text de lege, acțiunea de falsificare a înscrisului trebuie să aparțină persoanei acuzate, or, în speță, nu se poate dovedi că cele 5 contracte de arendă au fost semnate de vreunul dintre cei doi inculpați. Așa cum în mod corect a reținut prima instanță semnătura inculpatei N.M. de la rubrica „arendator”, nu face decât să dovedească faptul că aceasta a acționat în calitate de reprezentant al societății, care era arendatorul terenurilor respective.
Într-adevăr faptul că aceste contracte urmau a fi folosite pentru a produce consecințe juridice, reprezintă practic, modalitatea de săvârșire a celei de-a doua infracțiuni, respectiv folosirea de documente inexacte pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, infracțiune complexă, având un obiect juridic special. În primul rând sunt ocrotite relațiile sociale privitoare la corecta accesare a fondurilor comunitare, dar în egală măsură sunt ocrotite și relațiile sociale privitoare la încrederea pe care trebuie să o prezinte înscrisurile producătoare de efecte juridice. Fiind o infracțiune complexă, aceasta absoarbe în conținutul ei o infracțiune de fals, întrucât textul de incriminare include, în mod obligatoriu, ca element al laturii obiective, prezentarea de documente ori declarații false, inexacte ori incomplete.
Trebuie menționat că instanța poate pronunța condamnarea în situația în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. În consecință, dacă în urma procesului de interpretare și apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumția de nevinovăție nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăției sale.
Or, având în vedere că nu sunt probe din care să rezulte în mod direct că inculpații sunt autorii pretinselor fapte de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, Curtea va menține ca legală și temeinică soluția de achitare pronunțată de prima instanță.
Referitor la soluția de achitare pronunțată de prima instanță față de inculpatul B.G.P. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene prev. de art. 31 alin.1. C.penal rap.la art. 18 /1 alin.1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2. C.penal și art. 5 Cod penal, fapte din anul 2007 – 2008, Curtea o constată legală și temeinică.
Așa cum a reținut și instanța de fond, fiind audiați, proprietarii terenurilor au declarat că au fost de acord cu arendarea terenurilor și că au primit produsele care li s-au cuvenit ca urmare a contractelor de arendă existente, existând foarte multe contracte (contractele de arenda din 2008), care nu au fost semnate de proprietarii terenurilor, ci de rudele acestora. Acest fapt se desprinde din declarațiile martorilor audiați în cauză ( filele 270, 278, 279, 285, 303 și următoarele vol.II urmărire penală).
Analizând ansamblul probator administrat în cauză nu se poate reține în sarcina inculpatului B.G.P. că acesta ar fi încheiat contracte de arendă sau ar fi solicitat acordarea de subvenții, pe baza acestor contracte, că ar fi impus vreunuia dintre angajații societății, de a consemna date nereale cu ocazia încheierii contractelor de arendă sau a actelor necesare acordării subvențiilor pentru suprafețele cultivate ori că ar fi intervenit la vreun reprezentant al primăriilor unde se înregistrau contractele de arendă, sau la lucrători de la Registrul agricol al acestor primării, sau la vreun angajat al societății SC (...) SRL să consemneze sau să înregistreze date nereale cu privire la aceste contracte.
Așa cum rezultă din declarația martorului T.C., audiat inclusiv în fața instanței de control judiciar acesta a arătat că inculpatul B.G.P. nu i-a solicitat niciodată să treacă în contracte suprafețe mai mari decât cele existente și nici nu s-a deplasat la APIA împreună cu acesta. Declarația acestuia se coroborează și cu declarațiile martorului L.V. (atât cele olografe și dactilografiate date în cursul urmăririi penale cât și cele date în cursul judecății în primă instanță), audiat și în fața instanței de control judiciar care arată că în anul 2007 cel care s-a prezentat la APIA în vederea obținerii subvențiilor, cu adeverințe pentru toate suprafețele cultivate a fost martorul T.C.
Aceste mijloace de probă se coroborează și cu declarația inculpatului B.G.P. (filele 348, 351 vol. I dosar urmărire penală) prin care se arată că cei care încheiau contactele de arendă și se ocupau de toate formalitățile necesare obținerii de subvenții au fost T.M. C., N.M. și A. I., precum și cu declarația martorului A.I. (filele 340, 341 vol.I dosar urmărire penală).
În acest sens este și declarația inculpatei N.M. care arată că în anul 2008 administrarea societății, a fost efectuată în cea mai mare parte de către aceasta care încheia, de altfel, și contracte de arendă în numele societății. Astfel, aceasta a arătat că în anul 2008 în baza unei dispoziții verbale, ea este cea care a încheiat contracte de arenda în numele societății și s-a ocupat de obținerea documentației necesare, în vederea solicitării de subvenții de la APIA.
Având în vedere aceste aspecte, așa cum arătat anterior, instanța poate pronunța condamnarea în situația în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. În consecință, raportat la ansamblul probator, Curtea apreciază, în consonanță cu instanța fondului, că în cauză devin incidente dispozițiile art. 16 alin.1, lit. c C.p.p., neputându-se reține în sarcina inculpatului B.G.P. săvârșirea infracțiunii de participație improprie la obținerea pe nedrept de fonduri din bugetele Uniunii Europene, prev. de art. 31 alin.1. cod penal cu aplicarea art. 18/1 din Legea 78/2000 și art. 41 al.2. C.penal și art. 5 C.penal, fapte din perioada 2007-2008, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
În ceea ce privește săvârșirea de care inculpata N.M. a infracțiunii prev. de art. 31 al.1 C.penal cu aplicarea art. 18/1 alin.1. din Legea 78/2000 și art. 5 C.penal, instanța de fond a apreciat că există probe că inculpata a săvârșit infracțiunea sus-menționată.
Din ansamblul probator existent la dosarul cauzei, coroborat și cu declarația inculpatei date în fața instanței de control judiciar, se conchide că inculpata a coordonat în anul 2008 activitatea societății SC (...) SRL, fiind cea care s-a ocupat de întocmirea contractelor de arendă și de depunerea cererii la APIA, în vederea obținerii de subvenții pentru terenurile cultivate de societate, în anul 2008.
Aceste aspecte se rețin atât din declarația inculpatei cât și din declarațiile inculpatului B.G.P. și ale martorilor A.I. și L.V.
Or, așa cum a reținut și prima instanță, în această calitate, inculpata avea datoria să verifice, anterior depunerii la primăriile unde urma să înregistreze contractele de arendă, valabilitatea acestora și modalitatea în care au fost încheiate, atribuții nerespectate de către inculpată. Astfel, în declarația dată în cursul urmăririi penale (fila 333- vol.I dosar urmărire penală) aceasta a arătat că în momentul depunerii cererii de subvenții, nu știa dacă la primării erau depuse contracte de arendă pentru toate suprafețele pentru care se solicitau subvenții. Astfel, inculpata N.M. a depus cerere de subvenții pentru toate suprafețele de teren utilizate și cultivate de societate, fără a verifica daca există contracte de arendă legal încheiate pentru toate aceste suprafețe, pentru a obține în mod legal subvențiile acordate de APIA, pe baza documentației depuse de societate.
În raport de aceste considerente, al antrenării răspunderii penale a inculpatei, Curtea constată, la examinarea din oficiu, că acțiunea penală a fost judicios rezolvată prin dispunerea unei soluții de condamnare a inculpatei stabilind existența faptei și săvârșirea acesteia de către inculpată cu forma de vinovăție cerută de lege.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei N.M., instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal 1969.
Astfel, reținându-se pericolul social redus al faptelor reținute în sarcina inculpatei, lipsa antecedentelor penale pentru Curtea apreciază oportune pedepsele stabilite de prima instanță, precum și modalitatea de executare a pedepsei, respectiv suspendarea condiționată conform art. 81 C. pen. 1969.
Într-adevăr, operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Evaluând coordonatele care guvernează procesul de individualizare a pedepsei, Curtea constată că, în cazul de față, modalitatea de individualizare dispusă la primul grad de jurisdicție este optimă în vederea atingerii scopurilor și funcțiilor pedepsei.
În acest sens, Curtea reține că, un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru reeducarea inculpatului, iar pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul avute în vedere de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale, gravității faptei comise, potențialului de pericol social, pe care, în mod real îl prezintă persoana inculpatei, precum și aptitudinii acesteia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportarea făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
În raport de cele expuse, Curtea constată că ansamblul criteriilor generale de individualizarea pedepselor prevăzute de art. 72 cod penal 1969, au fost judicios evaluate la primul grad de jurisdicție, observându-se, în principal, natura faptelor comise și avându-se în vedere modalitatea obiectivă de săvârșire a acesteia.
Cu privire la critica
Sub aspectul laturii civile, Curtea reține că în mod neîntemeiat instanța de fond a respins acțiunea civilă, după cum urmează:
Conform înscrisurilor existente la filele 18 și 21 vol. II dosar instanța de fond, APIA s-a constituit parte civila cu suma de 477.199 lei reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării fiecărei plăti pana la data recuperării debitului principal, solicitând în acest sens obligarea în solidar a inculpaților cu SC (...) SRL la plata acestui prejudiciu.
Pentru ca inculpatul sa răspundă civil în procesul penal, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții prevăzute în situații tranzitorii de art. 5 din Legea nr. 71/2011, cu trimitere la art. 998 Cod civil din 1864, respectiv: existența unei fapte ilicite a inculpatului, existența prejudiciului suferit de persoana vătămată ca urmare a săvârșirii de către inculpat a faptei ilicite, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu, existența vinovăției inculpatului care a cauzat prejudiciul, prejudiciul persoanei vătămate constituită parte civila să fi fost cauzat prin săvârșirea infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat în procesul penal, existența manifestării de voință a părții vătămate de a fi despagubită în cadrul procesului penal.
Astfel, in speță, fapta ilicita este reprezentata de însăși infracțiunea constatată a fi fost savarșită de inculpata N.M., care sub aspectul laturii civile constituie un delict civil. Prejudiciul este constituit de diminuarea bugetului statului cu suma direcționata nelegal prin savârșirea infracțiunii. Raportul de cauzalitate rezultă din circumstanțele săvârșirii faptei iar vinovația inculpatei sub aspect civil poate fi dedusa a fortiori o dată ce a fost stabilită sub aspect penal pentru aceeași faptă.
Principiul reparării integrale a prejudiciului presupune obligarea inculpatei la plata dobânzilor și penalităților aferente creanței principale, calculate de la data formulării pretențiilor civile (potrivit solicitării părții civile) până la data efectuării plății integrale, conform legislației în vigoare, respectiv art. 121 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006, și nu la plata dobânzii legale.
Astfel, analizând criticile formulate de apelanta parte civilă A.P.I.A., ce vizează, de asemenea, greșita soluționare a laturii civile, Înalta Curte a arătat că unul dintre principiile generale care guvernează repararea pagubei cauzate prin fapta ilicită este acela al acoperirii ei integrale, ceea ce presupune ca autorul prejudiciului să repare nu doar paguba efectivă, ci și beneficiul nerealizat de victimă ca urmare a comiterii faptei, modalitate prin care se asigură, practic, restabilirea situației anterioare a acesteia. În speță, A.P.I.A. a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 477.199 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de la data efectuării fiecărei plăți, până la data recuperării debitului principal.
Fără a ține cont însă de aceste dispoziții legale, potrivit cărora sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare, instanța de fond a respins acțiunea civilă, încălcând principiul reparării integrale a prejudiciului și pronunțând, astfel, o hotărâre nelegală, motiv pentru care, Curtea va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și va dispune obligarea inculpatei N.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente (...) SRL – prin administrator judiciar (...) SRL, la plata sumei de 233.867 lei către partea civilă (contravaloarea dobânzilor și penalităților aferente anului 2008, perioadă pentru care inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnată). Astfel cum rezultă din raportul de expertiză existent la filele 86-95 dosar instanța de fond, volumul II, respectiv din calculul dobânzilor și a penalităților aferente anului 2008 (fila 92 dosar instanța de fond, volumul II) suma totală de datorat pentru anul 2008 este în valoare de 233.867 lei ( 195.902 lei –total dobânzi, respectiv 37.965 lei-penalizări).
Deși latura civilă este guvernată de principiul disponibilității, modalitatea în care a fost soluționată aceasta de către instanța de fond atrage nelegalitatea hotărîrii, din punctul de vedere al laturii civile; ca urmare a acestui aspect, urmare a învestirii prin apelul părții civile și a remedierii aspectelor învederate anterior, Curtea apreciază în sensul că se impune admis, pe lîngă apelul părții civile, și apelul Ministerului Public (ca urmare a remedierii unui aspect de nelegalitate).
Față de soluția pronunțată pe latură civilă, în vederea garantării executării acesteia, Curtea va înlătura din sentința de fond dispozițiile privind ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținând apelantei – inculpate N.M., așa cum a fost dispus prin Ordonanța nr. 307/P/2009 din data de 25 septembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești (aflată la filele nr. 146 – 152, dosar urmărire penală, vol. I) și va dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând apelantei inculpate N.M. și asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând părții responsabile civilmente (...) SRL, pînă la concurența sumei de 233.867 lei.
În concluzie, raportat la cele expuse mai sus, va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești și de apelanta - parte civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), împotriva sentinței penale nr. 355, din data de 24 iulie 2017 a Tribunalului Prahova, va desființa în parte sentința apelată, în latură civilă și va pronunță o nouă hotărâre în sensul celor evocate, menținând dispozițiile sentinței penale apelate care nu sunt contrarii prezentelor.
În temeiul art. 275, alin. (2) C.pr.pen va dispune obligarea apelantei inculpate N.M. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 1.000 lei.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 C.p.p..

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. (2) lit. a) C.proc. pen. admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești și de apelanta - parte civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), împotriva sentinței penale nr. 355, din data de 24 iulie 2017 a Tribunalului Prahova.
Desființează în parte hotărîrea primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează:
Admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și dispune obligarea inculpatei N.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente (...) SRL – prin administrator judiciar (...) SRL, la plata sumei de 233.867 lei către partea civilă (contravaloarea dobînzilor și penalităților aferente anului 2008).
Înlătură din sentința de fond dispozițiile privind ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparținînd apelantei – inculpate N.M., așa cum a fost dispus prin Ordonanța nr. 307/P/2009 din data de 25 septembrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești (aflată la filele nr. 146 – 152, dosar urmărire penală, vol. I).
Dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținînd apelantei inculpate N.M. și asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținînd părții responsabile civilmente (...) SRL, pînă la concurența sumei de 233.867 lei.
În temeiul art. 421, alin. 1, pt. 1, lit. b) C.proc. pen. respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta inculpată N.M., fiica lui (...) și (...), născută la data de (...), în (...), domiciliată în (...), CNP: (...) împotriva sentinței penale nr. 355 din data de 24 iulie 2017 a Tribunalului Prahova.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. (3) C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate, corespunzătoare judecării apelurilor declarate de Ministerul Public și de apelanta parte civilă rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 275, alin. (2) C.pr.pen, dispune obligarea apelantei inculpate N.M. la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 1.000 lei.
Onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpaților, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 martie 2019.


Președinte, Judecător,
(...) (...)

Grefier,
(...)




Red. (...)
Tehnored. (...)
4 ex./01.04.2019
df.37593/281/2012, Tribunalul Prahova
j.f. (...)
operator de date cu caracter personal număr notificare 3113/2006