Pagina de Internet a DNA folosește cookies pentru îmbunătățirea experienței dvs. de navigare pe acest site.  Pentru mai multe detalii puteți naviga aici 
The DNA website uses cookies for enhancing your experience when browsing the website.  For more details, you may find navigate here 

Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ


Cuvânt de deschidere al doamnei Anca Jurma, procuror șef al D.N.A. la conferința europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European (EPPO) la nivelul autorităților naționale


București, 13 decembrie 2018



Bine ați venit la conferința pe care Direcția Națională Anticorupție o organizează în preziua (ca să spun astfel) a preluării de către România a Președinției Consiliului UE, conferință care poartă asupra unei teme de foarte mare actualitate europeană și anume aplicarea Regulamentului privind înființarea Parchetului European și operaționalizarea acestei noi instituții.
Sunt aproape 20 de ani de când, la nivelul uniunii, gravitează această idee, a creării unui drept penal european în vederea unei protecții mai eficiente și unitare a intereselor financiare ale UE și, ca un mijloc concret de punere în aplicare a acestui drept penal european în statele membre, ideea creării unui procuror european1.
Ideea a apărut la început ca o utopie, dar iată că negocierile intense care s-au scurs în acești ani s-au încheiat cu adoptarea Regulamentului privind înființarea Parchetului European.
Trebuie spus că în România, interesul pentru studiul temei Procurorului European a existat, la nivelul Ministerului Public, încă de pe vremea dezbaterilor privind Corpus Juris, iar în ceea ce privește D.N.A., încă de la înființarea sa. Procurori D.N.A. au participat în diferite forme la dezbaterea acestei teme la nivel european, atât direct, cât și prin intermediul Asociației Române de Cercetare a Dreptului Penal European.
Fenomenul fraudei împotriva bugetelor publice, fie că este vorba de fonduri naționale, fie de fonduri europene, reprezintă o formă de corupție în sens larg.
Folosirea de mijloace frauduloase pentru obținerea unor fonduri publice, deturnarea fondurilor publice în scopuri individuale, achiziții publice cu încălcarea legii în beneficiul unor interese private, frauda fiscală la scară mare și multe alte forme de fraudă împotriva bugetelor publice au ca efect final împiedicarea dezvoltării comunității, scăderea calității vieții și accesul la servicii de proastă calitate. În multe situații, aceste fraude se comit cu participarea sau prin coruperea unor funcționari publici sau demnitari ai statului care ar trebui, dimpotrivă, să sigure respectarea legii în procedurile de accesare și de cheltuire a banului public.
Prin urmare, pentru a contracara aceste fenomene, nu întâmplător, legiuitorul român a dat în competența D.N.A., încă din 2003, alături de infracțiunile de corupție clasică de nivel înalt și de abuz în serviciu în dauna bugetului național, și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE.
Activitatea D.N.A. în investigarea fraudelor europene, cu care a fost sesizată fie de O.L.A.F. sau de agenția română de luptă antifraudă – D.L.A.F., fie de alte instituții sau persoane la nivel național, a fost și este intensă, iar cooperarea cu O.L.A.F. reprezintă un suport important în acest demers.
Ca sa vă dau niște date statistice, în ultimii 5 ani (datele pentru 2018 fiind încă incomplete, anul nefiind încheiat), D.N.A. a trimis în judecată 1048 de persoane pentru comiterea unor infracțiuni privind fondurile europene. Prejudiciile constatate în cauzele care au fost trimise în judecată în acești 5 ani au fost de aproximativ 119 milioane Euro în dauna bugetelor UE și al bugetului național.
Infracțiunile privind fraude europene au adeseori elemente transnaționale, astfel încât procurorii D.N.A. desfășoară adesea activități de cooperare internațională pentru strângerea de probe. În 2018 au fost trimise cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țări membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban.
Avem dosare în care colaborăm atât cu O.L.A.F., cât și cu colegi din alte state membre în echipe comune de anchetă, cu sprijinul EUROJUST.
Prin urmare, experiența și expertiza în investigarea fraudelor europene a procurorilor, ofițerilor de poliție și specialiștilor care lucrează în D.N.A., câștigată în decurs de 15 ani este o resursă indubitabilă.
Este adevărat că, în cazul în care discutăm de fraude cu impact major asupra fondurilor europene, cu prejudicii foarte mari, cu repercusiuni severe asupra bugetelor europene sau implicând funcționari sau membri ai instituțiilor UE, infracțiuni cu ramificații transfrontaliere sau implicând grupuri organizate, acestea pot fi mai bine acoperite de un procuror european care are avantajul unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului și care poate asigura o abordare unitară cel puțin asupra declanșării acțiunii penale în astfel de cauze, indiferent în ce stat membru s-ar comite faptele.
Regulamentul de înființare a Procurorului European instituie o competență partajată, între E.P.P.O. și autoritățile naționale competente, potrivit căreia, de principiu, fraudele peste un anumit prag valoric sau cele care au produs alte consecințe grave asupra bugetelor UE sau a reputației acesteia revin în competența E.P.P.O., iar celelalte rămân în competența autorităților naționale. În multe situații, vor avea loc consultări între E.P.P.O. și autoritățile naționale competente pentru a stabili cui revine investigarea unui caz.
Va exista o cooperare intensă între procurorul european și autoritățile naționale, autoritățile naționale fiind obligate să informeze de îndată E.P.P.O. cu privire la posibila comitere a unei infracțiuni de competența sa și să asigure resursele necesare pentru ca procurorul european delegat să își poată desfășura activitatea.
Din acest punct de vedere, suntem conștienți că între D.N.A., care își va păstra competența asupra infracțiunilor care vor exceda competenței E.P.P.O. (probabil, cu excepția fraudelor la TVA), și care dispune de resurse specializate în combaterea cestui fenomen, și E.P.P.O. se vor stabili în mod natural relații de cooperare extinse.
Ne-am pus problema modului în care acest regulament va fi aplicat în practică. Regulamentul conține un set de reguli de procedură penală minimale, care se vor completa cu normele de procedură penală și cu cele de drept penal ale fiecărui stat membru. Rechizitoriile PE vor fi supuse controlului jurisdicțional al instanțelor naționale (rolul CJUE fiind foarte redus aici). Este, fără îndoială, un sistem inedit și o mare provocare atât pentru instituțiile europene, cât și, mai ales, pentru autoritățile naționale care vor aplica acest regulament.
În acest sens, în cadrul D.N.A., am inițiat acest proiect din care face parte și conferința la care participăm, cu fonduri Hercule, gestionate de O.L.A.F., proiect în care ne-am propus să redactăm un studiu privind impactul Regulamentului E.P.P.O. la nivelul autorităților competente din România.
La dezbaterile care au avut loc și la redactarea studiului au participat, alături de procurori D.N.A., procurori din cadrul P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T., judecători, reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai D.L.A.F., ai C.S.M., cadre didactice ale Facultății de drept a Universității București și a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și membri ai Asociației Române de Cercetare a Dreptului Penal European. Studiul este în prezent în formă de proiect. Dorim să profităm și de discuțiile pe care, cu siguranță le vom avea astăzi și mâine, pentru a le putea reflecta în forma finală a studiului.
În ceea ce privește conferința de astăzi, ne bucurăm să provocăm distinșii oaspeți din statele membre UE care vor aplica regulamentul să reflecteze la aceste probleme din perspectiva propriului sistem de drept. Dacă la sfârșitul conferinței vom putea aduna câteva teme recurente și mai ales soluții propuse pentru a le rezolva, chiar dacă aceasta presupune modificarea legislației sau practicii naționale, sau identificarea unei soluții europene, cred că ne-am atins scopul.
Salutăm prezența la conferința noastră a distinșilor oaspeți:
- procurori generali,
- procurori generali adjuncți și
- procurori,
- profesori universitari care au contribuit și continuă să contribuie la construcția și dezvoltarea dreptului penal european,
- judecători și
- reprezentanți ai autorităților administrative relevante în ceea ce privește activitatea E.P.P.O.

1 Corpus Juris,l proiect al unui cod penal european elaborat de o echipă coordonată de doamna prof. univ. dr. Mireille Delmas Marty (Univ. Pantheon-Sorbonne, Paris), demers continuat de dl. Prof. univ. dr. John Vervaele (Univ. din Utrecht) și mai departe de Universitatea din Luxemburg.



BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE