Dosar nr.45367/3/2016
(Număr dosar Curtea de Apel București 416/2017)

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 583/A

Ședința publică din data de 19.04.2017
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: ...
JUDECĂTOR: ...

GREFIER: ...

MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror ...

Pe rol, pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul Ș.G. împotriva Sentinței penale nr. 89 din data de 13.01.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr. 45367/3/2016.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 05.04.2017 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, în temeiul dispozițiilor art. 391 alin.1 rap. la art.390 alin.2 Cod procedură penală, pentru a da posibilitatea apărătorului ales al apelantului-inculpat Ș.G. să depună concluzii scrise, Curtea a stabilit pronunțarea la data de 19.04.2017, moment la care a decis următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 89 din data de 13.01.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr.45367/3/2016, s-au dispus următoarele:
În baza art. 485 alin. 1 lit. a Cod procedură penală s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești cu inculpatul Ș.G., cercetat în dosarul penal nr. 336/P/2016 sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. 1 din Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 5 Cod penal cu referire la Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 371 din 20.05.2014, s-a constatat că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.
În baza art. 257 alin. 1 din Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 480 alin. 4 Cod procedură penală inculpatul Ș.G. a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii complicitate la trafic de influență, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal din 1969, pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal din 1969.
În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 480 alin. 4 Cod procedură penală același inculpat a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal din 1969, pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal din 1969.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal din 1969 raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.
Pedeapsa se execută în regim de detenție în conformitate cu prevederile art. 57 Cod penal din 1969.
În baza art. 35 alin. 3 Cod penal din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice) Cod penal din 1969, pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice) Cod penal din 1969.
În baza art. 257 alin. 2 Cod penal din 1969 raportat la art. 256 alin. 2 Cod penal din 1969 cu referire la art. 118 alin. 1 lit. d Cod penal din 1969 s-a confiscat de la inculpat suma de 1.650.000 euro primită pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 397 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 249 alin. 1 și 4 Cod procedură penală s-a menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța nr. 234/P/2016 din 25.10.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești asupra următoarelor bunuri aparținând inculpatului:
- imobil situat în municipiul ..., compus din suprafața de 41 mp. teren cu categoria de folosință curți construcții, obținut prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ... din 14.12.2015 la Biroul Individual Notarial ,,...” din municipiul Piatra Neamț;
- imobil situat în municipiul ..., cu număr cadastral …, compus din suprafața de 439 mp. teren (real măsurată)-428 mp. (din acte), cu categoria de folosință curți construcții și o casă de locuit și extindere (S+P+1) pe fundație de beton, cu pereți din cărămidă, acoperită cu tablă plania, cu următoarea componență pe etaje:la subsol: spațiu depozitare, centrală termică, beci, cameră și casa scării, la parter:sufragerie, dressing, bucătărie, baie, hol, living, baie, piscine, sală de masaj și casa scării și la etaj: trei dormitoare, dressing, hol, baie și balcon, construcție cu o suprafață construită la sol de 246 mp. și cu o suprafață construită desfășurată de 442 mp., obținut prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ... din 14.12.2015 la Biroul Individual Notarial ,,.....” din municipiul Piatra Neamț;
- apartamentul nr. 11 situat în municipiul București, Sector 6, ..., compus din trei camere și dependințe, având o suprafață construită desfășurată de 114, 41 mp. din care suprafața utilă 84,30 mp., suprafața balcon 4,90 mp., cota de 75,74 mp. teren aferent în proprietate – dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3470 din 13.07.2007 la B.N.P. ,,...” din municipiul București, până la concurența sumei de 10.000.000 lei (2.350.000 euro) rezultată din săvârșirea infracțiunilor.
În baza art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 13.12.2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția I Penală, sub nr. 45367/3/2016, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești cu inculpatul Ș.G., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. 1 din Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, în sarcina inculpatului Ș.G. că:
- în perioada 2009 – 2012, în calitate de vicepreședinte al ....., partid aflat la guvernare, și-a folosit influența conferită de funcția de conducere deținută în cadrul respectivei formațiuni politice, în vederea numirii și menținerii în funcția de director general la S.C. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București a lui H.H., în scopul obținerii de sume de bani atât pentru sine, cât și pentru partid, prin impunerea atribuirii de către cele două entități către S.C.R. S.R.L. București – firmă agreată de el - a unor contracte de achiziții servicii și produse IT, în urma derulării cărora a beneficiat de foloase necuvenite;
- în perioada 2011 – 2012, în calitate de primar al municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al ....., a pretins - pentru sine și pentru respectiva formațiune politică - de la reprezentantul S.C.R. S.R.L. București – B.H.B., un procent cuprins între 10-25% din valoarea fiecărui contract încheiat de aceasta cu C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București în urma derulării unor proceduri de achiziție publică organizate de aceste companii naționale pentru achiziția de servicii și produse IT, în schimbul căruia a promis și chiar și-a exercitat influența cu acceptul secretarului general al partidului – B.B. - asupra conducerii instituțiilor publice menționate – în vederea atribuirii preferențiale a contractelor, primind efectiv suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la B.B., sumă transferată de S.C.R. S.R.L. București în conturile unor societăți cu comportament de tip ,,fantomă” (S.C. T.T.D. SRL și S.C. M.T.C. SRL, ambele cu sediul în București) controlate de persoanele lor de încredere - în urma încheierii unor contracte de prestări servicii fictive cu acestea și ulterior retrasă în numerar.
Totodată s-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv:
- Declarația martorului H.H. – fost director general al S.C. T. S.A. București și C.N. T. S.A. București, din care rezultă împrejurările în care a fost numit în aceste funcții, prin mijlocirea lui Ș.G. și pentru păstrarea cărora acesta l-a condiționat de atribuirea unor contracte de achiziții servicii și produse IT către S.C. R. SRL București, Vol. I, filele 11-16;
- Declarația martorului V.A.– fost manager de securitate/director de divizie sisteme și infrastructuri critice în cadrul C.N. T. SA care își menține denunțul și confirmă depoziția martorului H.H. și condițiile în care S.C. R. SRL București a obținut contractele de achiziții, în mod preferențial, Vol. I, filele 8-10;
- Declarația martorului G.C.D. referitoare la condițiile impuse de Ș.G. lui H.H. pentru numirea și menținerea în funcțiile de conducere la nivelul S.C. T. S.A. și C.N. T. S.A., înțelegerile cu reprezentantul S.C. R. SRL București referitoare la câștigarea licitațiilor organizate de cele două instituții publice în schimbul obținerii unui procent de 10-25% din valoarea contractelor, remiterea sumelor de bani provenind de la S.C. R. SRL către Ș.G. și către B.B., Vol. I, filele 18-43;
- Declarația martorului B.A. care s-a ocupat de identificarea firmelor din conturile cărora au fost retrase în numerar sumele de bani provenind de la S.C. R. SRL pe care le-a predat martorului G.C.D. în vederea remiterii lor către Ș.G., Vol. I, filele 49-54;
- Declarațiile martorilor P.D.N., M.C., S.B.F. și B.A. – reprezentanți ai S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL, din care rezultă că nu au prestat serviciile ce au făcut obiectul contractelor încheiate cu S.C. R. SRL București, au retras sumele de bani virate de aceasta în conturile deținute, pe baza unor borderouri fictive de achiziții cereale și fier vechi, în schimbul unor comisioane, Vol. I, filele 55-66;
- Declarația martorului C.Ș.S. – angajat al S.C. R. SRL București care a preluat de la reprezentanții S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL documentele justificative întocmite în baza contractelor de prestări servicii și pe baza cărora a efectuat plățile în conturile deținute de acestea, Vol. I, filele 67-69;
- Declarația martorului T.S., care a confirmat susținerile lui G.C.D. referitoare la sumele de bani ce au ajuns la inculpatul Ș.G., precum și la inculpatul B.B., Vol. I, filele 44-48;
- Declarația martorei N.C.D. – contabilă a organizației ..... București, care a precizat că a colectat de la diverse persoane sume de bani în valută pentru B.B., la sediul ....., pe care i-a remis acestuia, Vol. I, filele 247-249;
- Declarația martorei U.E.G. – secretar executiv al ....., care a descris modalitatea numirii în funcții pe criterii politice la companiile de stat și al finanțării campaniilor electorale din alte surse decât cele oficiale, Vol. I, filele 288-290;
- Declarația martorei D.A.D., angajată în cadrul ....., care a precizat că nu a primit sume de bani în valută pentru B.B., Vol. I, filele 325-327;
- Regulamentele de organizare și funcționare ale C.N. T. SA și S.C. T. SA București – Vol. XIV, filele 19-104, 117-379, Vol. XV, filele 1-207;
- Ordinul nr. 400 din 04.03.2009 al Ministrului Economiei – V.A. de numire a lui H.H. în funcția de director general al S.C. T. SA București, Vol. XIV, fila 105;
- Ordinul nr. 856 din 27.04.2011 al Ministrului Economiei – A.I. de numire a lui H.H. în funcția de director general al C.N. T. SA, Vol. XIV, fila 9;
- Contractele de prestări servicii și furnizare produse încheiate de S.C. T. SA și C.N. T. SA cu S.C. R. SRL București, Vol. XI, filele 1-398; Vol. XII, filele 1-353; Vol. III, filele 1-332; Vol. VIII, filele 1-388, Vol. IX, filele 1-302, Vol. XIII, filele 1-328;
- Contractele de prestări servicii încheiate de S.C. R. SRL București ca beneficiar cu S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL, comenzile de prestări servicii, procesele verbale de recepție a serviciilor, în baza cărora prima societate a transferat sume de bani retrase ulterior în numerar de către reprezentanții legali ai acestora, Vol. IV, filele 1-275;
- Contractul de prestări servicii nr. 56/10.01.2012 încheiat între SC S.M. SRL și SC M.B.M. SRL și documentele de plată emise în baza acestuia, Vol. I, filele 24-31, 35-40;
- Rapoartele de constatare întocmite de inspectorii antifraudă ai Parchetului de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 3689/P/2012 în care a fost analizat circuitul sumelor de bani încasate de S.C. R. SRL de la instituțiile publice și companiile naționale cu care a încheiat contracte de achiziții servicii și produse IT, Vol. II, filele 1-95;
- Documentele justificative în baza cărora au fost retrase în numerar din conturile deținute de S.C. M.T.C. SRL, S.C. T.T.D. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL la R. Bank a sumelor încasate de la S.C. R. SRL, Vol. VII, filele 1-455, Vol. XVI, filele 5-190, Vol. XVII, filele 1-305, Vol. XVIII, filele 1-295,
- Procesul verbal de inspecție fiscală încheiat la data de 10.02.2014 la S.C. R. SRL București, Vol. V, filele 1-289;
- Procesul verbal de inspecție fiscală încheiat la data de 23.01.2015 la S.C. S.C.SRL, Vol. VI, filele 1-111;
- Adresa nr. 1234408 din 29.09.2014 a A.N.A.F. transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalului București având ca obiect analiza referitoare la activitatea derulată de S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL, Vol. II, filele 96-135;
- Raportul de constatare întocmit la data de 23.09.2016 de specialistul antifraudă al Direcției Naționale Anticorupție prin care au fost stabilite sumele de bani încasate de S.C. R. SRL București, transferate în conturile celor 4 societăți și ulterior ridicate în numerar, Vol. I, filele 76 – 186;
- Raportul de constatare întocmit la data de 23.11.2016 de specialistul antifraudă al Direcției Naționale Anticorupție prin care a fost stabilită suma ridicată în numerar în perioada 01.01.2011 – 14.02. 2012 din conturile societăților utilizate pentru procurarea comisionului pretins și primit de inculpați, Vol. I, filele 406-413;
- Declarațiile date de Ș.G. și B.H.B. care au arătat că: la nivelul anului 2009 a existat în cadrul ..... – aflat la guvernare o înțelegere vădită între membrii săi de conducere și anume secretarul general B.B. și vicepreședintele Ș.G., înțelegere confirmată nu doar de acesta din urmă dar și de martorii H.H. și G.C.D., în sensul obținerii de bani pentru partid prin numirea, cu ajutorul miniștrilor desemnați de ....., a unor persoane agreate la conducerea companiilor naționale și instituțiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziție publică unor firme dispuse să ,,cotizeze” la acest partid; că numirea la conducerea C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București a lui H.H., începând cu anul 2009, s-a circumscris acestui demers, sens în care Ș.G. a avut girul lui B.B. și ulterior, în perioada 2011 – 2012 celui din urmă i-a fost adus la cunoștință de către primul și mecanismul prin care urma să se materializeze obținerea de bani pentru partid prin intermediul directorului celor două companii naționale și anume încheierea de contracte de către acestea – în urma unor licitații trucate – cu firma lui B.H.B. - S.C. R. SRL București, care avea să transfere din aceste contracte o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procent prestabilit; că primirea în mod repetat de către B.B., în perioada 2011 – 2012, în trei rânduri de la martorul G.C.D. a sumei totale de 200.000 euro, precum și de la Ș.G. a sumei de 500.000 euro, despre a căror proveniență avea cunoștință, prin prisma celor de mai sus, a reprezentat consfințirea înțelegerii anterioare, Vol. I, filele 224-230, 214-217;
- Memoriul formulat în cauză de inculpatul Ș.G., vizând recunoașterea integrală a faptelor reținute în sarcina sa și precizarea sumei primite în urma derulării activității infracționale și declarația inculpatului din 05.12.2016, Vol. I, fila 382; Vol. XX.
De asemenea, în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției s-a arătat felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, respectiv:
- pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal din 1969 pe o perioadă de 3 (trei) ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. 1 din Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;
- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal din 1969 pe o perioadă de 3 (trei) ani pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat.
A fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr. 336/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 Cod procedură penală.
Astfel, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 25.07.2016 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în cursul anului 2009, Ș.G., la acea dată primar al municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte ....., și-a folosit în mod direct influența deținută în mediul politic pentru a determina factorii decizionali de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea C.N. T. S.A. și S.C. T. S.A., ambele din București - ca director general pe H.H., căruia, ulterior, i-a condiționat menținerea în funcție de atribuirea către S.C. R. S.R.L. București a unor contracte de achiziții servicii și produse IT, în urma derulării cărora a beneficiat de sume de bani, atât pentru sine, cât și pentru partid.
Potrivit actului de sesizare, pentru câștigarea de către S.C. R. S.R.L. București a licitațiilor organizate de C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București, licitații având ca obiect servicii IT- livrări de hardware, sisteme integrate, Ș.G. a pretins și a primit de la reprezentantul societății – B.H.B. un procent cuprins între 10-25% din valoarea fiecărui contract, respectiv suma de aproximativ 25 milioane lei, în schimbul căreia a promis și și-a exercitat influența asupra conducerii instituțiilor publice menționate.
S-a mai reținut că, în vederea obținerii procentului pretins, Ș.G. a solicitat reprezentantului firmei R. S.R.L. București – B.H.B. ca după câștigarea licitației, pentru a crea o aparență de legalitate, să subcontracteze o parte din lucrările stipulate în contract către societățile comerciale S.C. T.T.D. S.R.L., S.C. M.T.C. S.R.L., S.C. S.C.S.R.L. și S.C. C.A.C. S.R.L., controlate de persoanele sale de încredere.
Astfel, pe perioada derulării contractelor acordate în urma câștigării licitațiilor, respectiv în perioada 2011 – 2012, S.C. R. S.R.L. București a subcontractat către societățile comerciale S.C. T.T.D. S.R.L, S.C. M.T.C. S.R.L., S.C. S.C.S.R.L. și S.C. C.A.C. S.R.L., o parte din serviciile dobândite prin licitație, valoarea serviciilor fictiv prestate fiind de aproximativ 25 milioane lei.
Conform sesizării, în realitate, niciunul din serviciile subcontractate și facturate și pentru care beneficiarul a efectuat plata, nu au fost prestate de subcontractorii menționați, acestea fiind executate de S.C. R. S.R.L. București cu resursele proprii, sumele virate în conturile acestora fiind scoase în numerar și remise lui Ș.G..
Prin ordonanța nr. 234/P/2016 din 25.07.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale ,,in rem”, vizând săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr. 78/2000, evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, spălare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
La data de 26.09.2016 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000; cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., față de Ș.G., în calitate de suspect;
- cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., față de B.H.B., în calitate de suspect.
Prin ordonanța nr. 234/P/2016 din 27.09.2016 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la fapta comisă de B.B. și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceasta în calitate de suspect cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.
La data de 28.09.2016, prin ordonanța nr. 234/P/2016, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților:
1) Ș.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 constând în aceea că, în perioada 2009 – 2012, în calitate de vicepreședinte al ....., partid aflat la guvernare, și-a folosit influența conferită de funcția de conducere deținută în cadrul respectivei formațiuni politice, în vederea numirii și menținerii în funcția de director general la C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București a lui H.H., în scopul obținerii de sume de bani atât pentru sine, cât și pentru partid, prin impunerea atribuirii de către cele două entități către S.C.R. S.R.L. București – firmă agreată de el - a unor contracte de achiziții servicii și produse IT, în urma derulării cărora a beneficiat de foloase necuvenite;
- trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., constând în aceea că, în perioada 2011 – 2012, în calitate de primar al municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al ....., a pretins - pentru sine și pentru respectiva formațiune politică - de la reprezentantul S.C.R. S.R.L. București – B.H.B., un procent cuprins între 10-25% din valoarea fiecărui contract încheiat de aceasta cu C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București în urma derulării unor proceduri de achiziție publică organizate de aceste companii naționale pentru achiziția de servicii și produse IT, în schimbul căruia a promis și chiar și-a exercitat influența cu acceptul secretarului general al partidului – B.B. - asupra conducerii instituțiilor publice menționate – în vederea atribuirii preferențiale a contractelor, primind efectiv suma totală de aproximativ 25.000.000 lei (circa 5.500.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la B.B., sumă transferată de S.C.R. S.R.L. București în conturile unor societăți cu comportament de tip ,,fantomă” (S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL – toate cu sediul în București) controlate de persoanele lor de încredere - în urma încheierii unor contracte de prestări servicii fictive cu acestea și ulterior retrasă în numerar, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.,
2) B.B., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., constând în aceea că, în perioada 2011-2012, în calitate de..... și senator în Parlamentul României, a primit în patru rânduri, de la S.C. R. SRL București (reprezentată de B.H.B.) – prin Ș.G. – vicepreședintele respectivei formațiuni politice și G.C.D., suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenței prin intermediul lui Ș.G. asupra directorului general al C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București - H.H., în sensul atribuirii preferențiale către S.C. R. SRL București a unor contracte de achiziție publică.
3) B.H.B., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., constând în aceea că, în perioada 2011 – 2012, în calitate de reprezentant legal al S.C.R. S.R.L. București, a remis lui Ș.G. - primar al municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al ....., pentru sine și pentru respectiva formațiune politică, suma totală de aproximativ 25.000.000 lei (circa 5.500.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la B.B. – secretarul general al partidului, în schimbul exercitării influenței asupra conducerii C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București pentru atribuirea preferențială către firma sa a unor contracte de achiziții servicii și produse IT, suma de bani remisă prin intermediul lui G.C.D. fiind transferată din contul S.C.R. S.R.L. București în conturile unor societăți cu comportament de tip ,,fantomă” (S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL – toate cu sediul în București) controlate de persoane de încredere ale edilului, pe baza unor contracte de prestări servicii fictive încheiate cu acestea și ulterior retrasă în numerar.
La data de 08.11.2016, inculpatul Ș.G. a formulat o cerere de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției, în completarea căreia, la data de 10.11.2016, a depus un memoriu în care a reiterat recunoașterea în totalitate a infracțiunilor reținute în sarcina sa, precum și faptul că este de acord cu încadrarea juridică stabilită de organele de urmărire penală, însă a formulat precizări în legătură cu suma de 25.000.000 lei (aproximativ 5.500.000 euro) – obiect al infracțiunii de trafic de influență, susținând că – în realitate – cuantumul sumei primită efectiv este de 2.350.000 euro, din care 700.000 euro a fost remisă inculpatului B.B..
Urmare cererii sale, prin ordonanța nr. 234/P/2016 din 24.11.2016 s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul Ș.G., în vederea continuării urmăririi penale față de el sub aspectul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa și realizării procedurii speciale a acordului de recunoaștere a vinovăției, în cadrul dosarului penal nr. 336/P/2016.
Prin rechizitoriul nr. 234/P/2016 din 25.11.2016 s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului B.B., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin.1 C.p., constând în aceea că, în perioada 2011-2012, în calitate de membru al ..... (fost secretar general) și senator în Parlamentul României, a primit în patru rânduri, de la S.C. R. SRL București (reprezentată de B.H.B.) – prin Ș.G. – vicepreședintele respectivei formațiuni politice și G.C.D., suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenței prin intermediul lui Ș.G. asupra directorului general al C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București - H.H., în sensul atribuirii preferențiale către S.C. R. SRL București a unor contracte de achiziție publică, fiind sesizată cu judecarea cauzei, la data de 28.11.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată, s-a mai dispus disjungerea cauzei în vederea efectuării urmăririi penale, la nivelul unității noastre de parchet față de inculpatul B.H.B., pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, evaziune fiscală și spălare de bani, precum și pentru infracțiunile de abuz în serviciu, trafic de influență și spălare de bani, pretins comise de conducerea CN T. SA, Ș.G. și B.H.B. și efectuarea cercetărilor într-un dosar separat, la nivelul unității noastre de parchet.
Prin ordonanța nr. 336/P/2016 din 05.12.2016 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de trafic de influență reținută inițial în sarcina inculpatului Ș.G., din cea prev. de art. 291 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., în cea prev. de art. 257 alin.1 Vechiul C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, urmând să se rețină comiterea în concurs real a infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 257 alin.1 Vechiul Cod Penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 , cu aplicarea art. 33 lit. a Vechiul Cod Penal.
Probele administrate în cauză au demonstrat că, la nivelul anului 2009, inculpatul Ș.G. zis ,,P.” îndeplinea funcția de primar al municipiului Piatra Neamț, județul Neamț și vicepreședinte al ....., formațiune politică aflată la guvernare.
În cadrul respectivei formațiuni politice a existat o înțelegere vădită între o persoană cu funcție de conducere și vicepreședintele Ș.G., în sensul obținerii de bani pentru partid prin numirea, cu ajutorul miniștrilor desemnați de ....., a unor persoane agreate la conducerea companiilor naționale și instituțiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziție publică către firme dispuse să ,,cotizeze” pentru ......
Pe de altă parte, este de notorietate faptul că organizațiile politice județene, cu putere decizională, cum a fost și cazul Organizației Județene a ..... Neamț – unde activa inculpatul Ș.G. își impuneau persoanele agreate în funcții de conducere în aparatul ministerial, dar și în cadrul companiilor naționale și instituțiilor publice subordonate ministerelor de resort.
În aceste împrejurări, în care ,,contribuția” conducerii ..... la obținerea de bani pentru respectiva formațiune politică a fost deopotrivă asigurată de vicepreședintele Ș.G. și persoana cu funcție de conducere, acțiunile acestora în sensul de mai sus au concurat, fiind determinate încă de la momentul 2009 – când au convenit să propună ministrului desemnat pe criterii politice, numirea în funcția de director general la SC T. SA București a lui H.H. – persoană agreată de ei și dispusă să contribuie – indirect - la finanțarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferențială a unor contracte de achiziție publică către diverse societăți ce urmau a-i fi indicate.
Astfel, prin Ordinul nr. 400 din 04.03.2009 emis de ministrul economiei – A.V., H.H. a fost numit în funcția de director general al S.C. T. SA, pe care a ocupat-o până în luna aprilie 2011 când prin Ordinul nr. 856 din 27.04.2011 emis de ministrul economiei – A.I. a fost desemnat la conducerea Companiei Naționale T..
H.H. a fost revocat din funcția de director general al Companiei prin Ordinul nr. 255 din 14.02.2012.
,,Activitatea partidului era finanțată în mod legal prin cotizații, sponsorizări, donații făcute de către membrii sau terțe persoane pe bază de înscrisuri reprezentând chitanțe justificative sau contracte, în cazul donațiilor” – a susținut martora U.E.G., secretar executiv al ..... între anii 2009 - 2011, care a arătat și faptul că, dincolo de această modalitate legală de finanțare, în perioada precampaniilor electorale, dar și a campaniilor electorale, la partid erau aduse și sume de bani care nu se contabilizau, întrucât depășeau cuantumul legal prevăzut pentru a fi cheltuit într-o campanie electorală:
,,Aceste sume de bani erau aduse la partid și în lei și în valută, fiind aduse de membrii de partid, oameni de afaceri. Teoretic este posibil ca sumele aduse în campanii de către membrii de partid să provină de la persoane numite în funcție prin algoritm politic, dar care nu erau membrii de partid. De regulă, presupun că aceste sume de bani erau duse la trezorier, dar este posibil ca o parte din ele să fi fost duse și responsabililor din campanii.
Din experiența proprie, știu că existau sume de bani care nu se înregistrau în contabilitate în campania electorală din motivul mai sus arătat, dar erau folosite.”
În ceea ce privește mecanismul de numire în funcții de conducere în diferite instituții sau companii de stat, martora U.E.G. a arătat că ,,era identic la toate partidele și presupunea o numire cu susținerea unei organizații politice, de partid. Criteriul era performanța electorală a organizației și pregătirea profesională a persoanei susținute. Aceste persoane erau susținute de șefii de organizații politice.[…]
În campaniile electorale șefii de organizație de partid aveau datoria să sprijine atât campania electorală locală, cât și campania electorală centrală, în funcție de câte numiri făcuseră în numele partidului.[…]
La nivelul anului 2009 ministrul economiei era A.V. și avea în subordine T.. Referitor la numirile directorilor de companii, așa cum am arătat, acestea erau făcute politic, fiind propuși de către șefii de organizație și aprobați de conducerea partidului, ministrul neavând posibilitatea să se opună acestor numiri decât în situația în care avea argumente pertinente referitoare la imposibilitatea de a-și desfășura activitatea în colaborare cu persoana care urma să fie numită.”
Astfel, așa cum rezultă din declarațiile martorului H.H., fost director general al S.C. T. S.A. București și ulterior al C.N. T. S.A. București, ocuparea acestor funcții i-a fost facilitată de către inculpatul Ș.G., prin prisma poziției sale politice deținute în cadrul partidului de guvernământ și evident cu girul persoanei cu funcție de conducere.
În realizarea demersului infracțional vizând obținerea de sume de bani atât pentru sine, cât și pentru formațiunea politică din care făceau parte – pe alte căi decât cele legale - cei doi oameni politici cu funcții de conducere în partidul aflat la guvernare - Ș.G. și persoana cu funcție de conducere au apelat la o persoană de încredere a primului, martorul G.C.D., căruia i s-a solicitat să intermedieze relația cu B.H.B., director general și administrator al S.C. R. S.R.L. București – societate specializată în executarea de proiecte integrate în domeniul IT și comunicațiilor, cunoscută pe piața sistemelor informatice din România - care să participe la licitațiile organizate de S.C. T. S.A. București și C.N. T. S.A. București (unde exista susținere din partea directorului general, martorul H.H.), iar în urma câștigării acestora să direcționeze către ei un procent cuprins între 10 și 25 % din valoarea contractelor astfel obținute.
În legătură cu aceste aspecte, martorul G.C.D. a precizat: ,,Am realizat această legătură, iar discuțiile pe care Ș.G. le-a avut cu H.B., directorul general S.C.R. S.R.L., la care eu am fost de față, prim vicepreședintele ..... i-a cerut reprezentantului R. ca această societate să participe la licitații organizate de următoarele autorități publice: S.C.T. S.A., S.C. T. S.A., S.C. H. S.A., Primăria Municipiului Piatra Neamț, C.J. Neamț, etc.
Aceste licitații aveau ca obiect achiziționarea de către instituțiile menționate de servicii și produse IT.
În cursul celor 4 - 5 discuții avute în cursul anului 2009, Ș.G. a precizat că factorii de conducere de la aceste instituții publice sunt numiți sau controlați politic de el, așa încât, R. va câștiga fără îndoială licitațiile.
Condiția pusă de G.Ș. a fost ca, după câștigarea licitațiilor, R. să încheie contracte subsecvente cu o serie de firme pe care el urma să mi le indice mie, iar eu la rândul meu să le indic reprezentantului R..
Motivul subcontractării către aceste firme îl reprezenta faptul că, în realitate, serviciile subcontractate acestor firme nu erau realizate ci erau efectuate de către R., dar erau plătite de R. acestor firme. Sumele plătite acestor societăți de către R. pentru serviciile fictive urmau să fie scoase din conturile firmelor în numerar, înmânate mie de către un interpus, pentru ca eu la rândul meu să le remit numerar către Ș.G. […]
În consecință, R. a participat la licitații cu autoritățile publice enumerate, a câștigat majoritatea lor și la indicația mea a subcontractat parte de servicii către S.C. T.T.D. S.R.L., S.C. M.T.C. S.R.L., S.C. S.C.S.R.L. și S.C. C.A.C. S.R.L., care îmi fuseseră indicate în perioada 2011-2012 de către persoana de contact dată de G.Ș..”
Pe de altă parte, după numirea martorului H.H. la conducerea SC T. SA București în calitate de director general, și ulterior la CN T. SA București, inculpatul Ș.G. i-a pus în vedere ca o parte din contractele de achiziții servicii și produse IT pe care aceste companii naționale urmau să le liciteze, să fie atribuite către S.C. R. S.R.L., ceea ce presupunea din partea acestuia să creeze condițiile și premisele necesare pentru a avantaja această firmă în cadrul licitațiilor organizate de cele două companii, astfel încât să le câștige în mod efectiv.
,,Întrucât această solicitare mi-a fost cert condiționată de păstrarea mea în funcție și datorită împrejurării în care fusesem numit în această funcție, precum și datorită influenței și presiunii pe care Ș.G. o putea pune la factorii decizionali prin prisma funcției deținute în cadrul ....., am acceptat cererea acestuia.” – a declarat martorul H.H..
Persoana cu funcție de conducere a fost informată de către inculpatul Ș.G. că S.C. R. S.R.L trebuie susținută să încheie contracte cu cele două companii naționale conduse de ,,omul lor” – martorul H.H. – la care a intervenit în acest sens - întrucât o parte din profitul ei urma să fie direcționat către partid, și a achiesat la această manieră de obținere a unor finanțări, dincolo de modalitatea legală avută la dispoziție.
În consecință, în perioada 2011- 2012 o parte din licitațiile organizate de S.C. T. S.A. București și C.N. T. S.A. București au fost câștigate de S.C. R. S.R.L. București, iar contractele au fost atribuite acesteia.
În vederea asigurării obținerii contractelor de către R. S.R.L., martorul H.H. - în calitate de director general atât la S.C.T. S.A. București, cât și la C.N. T. S.A. București, a organizat două sisteme de proceduri de achiziție, respectiv procedura de achiziție clasificată la T. și procedura de selecție de ofertă la T., în cadrul cărora - de conivență și în baza unei înțelegeri prealabile avute cu reprezentantul SC R. SRL – B.H.B. - în caietele de sarcini erau introduse clauze contractuale preferențiale (diferențiatori tehnici) care asigurau câștigarea procedurilor de către aceasta din urmă.
,,În aceste condiții cu ocazia organizării licitațiilor și selecțiilor de oferte, din dispoziția domnului director H.H. mă întâlneam cu domnul B. care îmi punea la dispoziție în format electronic diferențiatorii tehnici pe care îi introduceam în documentația de achiziție.
În cadrul Programului de investiții din acea perioadă au fost mai multe proiecte la care firma R. a participat la licitație și a câștigat mai multe contracte cum ar fi: ....
Din discuțiile avute cu H.H., am înțeles că acesta se afla sub presiunea executării proiectelor cu firma R. în beneficiul direct al prim vicepreședintelui ..... - G.S..” – a precizat martorul V.A., fost manager de securitate/director de divizie sisteme și infrastructuri critice în cadrul C.N. T. S.A.
Pentru obținerea sumelor de bani din contractele atribuite preferențial de cele două companii naționale către S.C. R. S.R.L. București, inculpatul Ș.G. l-a pus în legătură pe omul său de încredere - martorul G.C.D. cu martorul B.A., care trebuia să se ocupe de găsirea firmelor subcontractante și de colectarea sumelor de bani ce urmau a fi retrase din conturile acestora.
,,Firmele identificate de mine trebuiau să aibă un obiect similar de activitate cu SC R. SRL București pentru a crea o aparență de legalitate a serviciilor subcontractate de SC R. SRL București către acestea. În cazul în care nu îndeplineau această condiție, reprezentantul firmei identificate de mine își completa obiectul de activitate. În realitate relațiile dintre SC R. SRL București și firmele respective erau fictive, SC R. SRL București fiind cel care executa în fapt serviciile către instituțiile cu care a încheiat contractele, dar pentru că nu avea cum să justifice „comisionul” către P., respectiv partid, s-a recurs la această variantă a subcontractării fictive.
Sumele de bani virate de S.C. R. S.R.L. București în conturile firmelor găsite de mine erau retrase în numerar de către reprezentanții acestora pe bază de borderouri fictive de achiziții de cereale și fier vechi de la persoane fizice.
În anumite zile sumele de bani care trebuiau retrase erau foarte mari și pentru a nu depăși 100.000 EURO, caz în care operațiunea se raporta la Oficiul pentru Spălarea Banilor, foloseam și alte firme doar pentru a scoate banii, în sensul că firmele care încasau bani de la S.C. R. S.R.L. București transferau o parte din sume către alte firme care, în aceeași modalitate, ridicau în numerar banii și îmi reveneau mie pentru că, așa cum am susținut, eu eram cel care colectam sumele de bani.” – a declarat martorul B.A..
Reprezentanții firmelor implicate în circuitul expus – respectiv martorii: P.D.N. de la S.C. M.T.C. SRL, M.C. de la S.C. T.T.D. SRL, S.B.F. de la S.C. S.C.SRL și B.A. de la S.C. C.A.C. SRL au descris modalitatea în care, în perioada 2011- 2012, pe baza unor contracte de prestări servicii fictive încheiate cu beneficiarul S.C. R. SRL București, la sediul căreia se deplasau pentru semnarea lor și întocmirea altor documente justificative, au încasat în conturile deținute sumele virate de cea din urmă, pe care le-au ridicat în numerar, prezentând – la rândul lor – băncii borderouri fictive de achiziții cereale și fier vechi de la persoane fizice.
Martorii au mai confirmat că societățile pe care le reprezentau nu au prestat serviciile ce au făcut obiectul contractelor cu S.C. R. SRL, încheierea lor fiind o justificare a plăților efectuate de aceasta în conturile deținute, în principal, la R. Bank și au acceptat realizarea acestor operațiuni în schimbul unor comisioane cuprinse între 200 lei și 1500 lei, pe care le primeau săptămânal sau la fiecare retragere în numerar.
Persoana care s-a ocupat de colectarea sumelor retrase în numerar din conturile firmelor menționate – martorul B.A., care a beneficiat și el de un comision de 2% din acestea, a mai susținut: ,,În această modalitate am primit în numerar aproximativ suma de 27.000.000 lei, sumă pe care am predat-o integral lui G.D..[…] știam de la G.D. despre faptul că aceste sume de bani sunt destinate de fapt lui G.Ș., la acea dată, primar al mun. Piatra Neamț în schimbul facilitării de către acesta a încheierii unor contracte de servicii în interesul S.C. R. S.R.L.
De fiecare dată când îi predam lui G.D. sume de bani, acesta mă asigura că suntem protejați de G.Ș. și că nu ni se poate întâmpla ceva în sensul de a fi verificați de organele fiscale pentru fictivitatea operațiunilor derulate prin cele patru firme.”
Martorul H.H. – care a participat la unele din întâlnirile dintre inculpatul Ș.G., B.H.B. și martorul G.C.D., a perceput personal că în urma atribuirii contractelor către S.C. R. S.R.L., reprezentantul acesteia –B.H.B. i-a oferit inculpatului Ș.G. ,,cu titlu de mită” un procent cuprins între 10 – 20% din valoarea contractelor și că sumele de bani erau remise prin intermediul martorului G.C.D..
,,Încă de la început, Ș.G. zis P., care m-a sprijinit în ocuparea funcției de director general la S.C. T. S.A. și S.C. T. S.A., mi-a precizat că în tot ceea ce face are acordul și girul lui B.B. care în acea perioadă era secretar general al ......
Astfel, așa cum am arătat în declarația precedentă am acceptat să atribui prin modalitatea descrisă acolo, contracte de achiziții servicii către S.C. R. S.R.L. București creând astfel premisele ca aceasta din urmă, prin intermediul altor firme să transfere anumite sume de bani în beneficiul lui Ș.G., a lui B.B. și implicit a ....., întrucât aceasta fusese condiția menținerii mele în funcție.
În acest context precizez că periodic respectiv lunar eram chemat la sediul partidului situat în mun. București, ..., de către doamna D. care era șefă de cabinet, acolo având întâlniri cu o comisie formată din mai mulți lideri de partid, ce se interesau de proiectele de la S.C. T. S.A.
Am simțit aceste întâlniri ca un tip de presiune asupra menținerii mele în funcție, întrucât întrebările care mi se adresau nu se refereau la probleme reale, tehnice ale instituției pe care eu o conduceam.
Am trăit cu senzația că era o înțelegere între membrii comisiei și P. în sensul că, inițial se crea o presiune falsă asupra mea pe care, apoi, P. venea să o detensioneze, spunându-mi că va vorbi el cu membrii comisiei, eu doar să mă îngrijesc să ajungă banii la partid, conform înțelegerii inițiale. […]”
,, […] în discuțiile pe care le aveam cu B.H., Ș.G. și D.G., l-am auzit pe P. cerându-i lui D.G. ca sumele de bani care proveneau din contractele R. cu T., cu T. și alte contracte, să le ducă către V.B., la ...... Cu ocazia a două întâlniri, acesta a indicat chiar și cuantumul sumelor, suma totală care a rezultat din discuțiile la care am asistat fiind cuprinsă între 100.000 – 200.000 euro.” - a relatat martorul H.H..
Referitor la sumele de bani primite în împrejurările de mai sus, martorul G.C.D. a arătat că le-a remis inculpatului Ș.G., de cele mai multe ori după schimbarea lor ,,la negru” în bancnote de 500 euro - la solicitarea acestuia - suma totală pe care i-a predat-o fiind de aproximativ 25.000.000 lei - 27.000.000 lei.
Declarațiile martorului G.C.D. sunt edificatoare și în ceea ce privește suma de bani încasată de persoana cu funcție de conducere: ,,În intervalul de timp 2009 - 2010, G.Ș. m-a luat cu el la biroul deținut de B.B. situat în București, str. ..... ....., unde mi-a făcut cunoștință cu B. și în prezența mea i-a spus acestuia că eu sunt persoana care voi veni să-i aduc diferite sume de bani pentru partid.
Din sumele provenite de la S.C. R. S.R.L. în modalitatea mai sus descrisă, îmi aduc aminte că în anul 2012, în cursul campaniei electorale determinată de referendumul organizat pentru demiterea ... T.B., G.Ș. mi-a înmânat în trei rânduri prima și a doua oară 50.000 euro și a treia oară 100.000 euro și mi-a spus să merg să predau sumele respective lui B.B. la sediul ..... din str. ..... nr. 1 București, lucru pe care l-am și făcut.
Cu ocazia întâlnirilor cu B.B. în vederea remiterii sumelor de bani mai sus precizate, acesta mă întreba în legătură cu cuantumul sumei după care mă trimitea să remit în mod efectiv sumele de bani numitei D. care ocupa un birou la un etaj mai sus, persoană pe care aș putea să o recunosc dacă aș vedea-o. Precizez faptul că numita D. nu îmi remitea vreun act respectiv chitanță care să ateste predarea/primirea sumelor de bani. Era evident faptul că banii care tranzitau pe la mine, circulau ,, la negru,,.
Cu ocazia unei întâlniri avute cu G.Ș. în cursul căreia i-am remis suma de 500.000 euro, întâlnire ce a avut loc la apartamentele din spatele hotelului ..... de pe strada Barbu Văcărescu, unde G.Ș. avea un apartament închiriat la etajul nr. 2, acesta mi-a spus că suma pe care tocmai o remisesem lui, respectiv 500.000 euro, urmează să o remită la rândul său lui V.B. pentru partid, în vederea susținerii campaniei electorale prezidențiale. Precizez faptul că, în cazul unei conduceri în teren aș putea să indic organelor de urmărire penală apartamentul pe care G.Ș. îl deținea cu chirie în spatele hotelului ..... din București, apartament închiriat de acesta de la domnul M.. De altfel în cursul discuției privind remiterea sumei de bani menționate, G.Ș. a primit un telefon de la V.B. căruia i-a spus citez ,, gata V., vin acum ,,.”[…]
,,Din discuțiile purtate cu G.Ș. și cu B.B., am realizat că și cel din urmă era la curent cu mecanismul nelegal prin care erau obținute sumele de bani pe care eu le înmânam la sediul ......
De altfel, era de notorietate că președinții organizațiilor politice județene ale ..... puternice, cum era cazul și organizației Neamț condusă de G.Ș., care îndeplinea și funcția de conducere în cadrul ..... respectiv de prim vicepreședinte ....., își impuneau oameni în funcții de conducere în aparatul ministerial dar și în cadrul instituțiilor publice.
Între anii 2009 – 2011, B.B. îndeplinea funcția de secretar general al ..... și era cel care practic coordona partidul întrucât în acea perioadă, E.B., ... Astfel, cel care se ocupa de numirile la nivel central din instituțiile puternice, mari ale statului, era B.B. iar la nivel local erau președinții de organizații județene.
În contextul menționat, arăt că G.Ș. era un om important în partid dar B.B. era cel ce lua deciziile în cadrul ..... care era partid de guvernământ. În aceste circumstanțe, G.Ș. era cel ce avea puterea să recomande dar să și obțină, posturi importante pentru oamenii săi în cadrul companiilor de stat profitabile.
Una din aceste companii a fost și S.C. T. S.A. care, alături de alte companii naționale la care statul era acționar, conform algoritmului politic, i-a revenit .....-ului împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului, care la acea vreme era condus de I.A., președintele organizației ..... Sibiu.
Acestea au fost împrejurările în care a avut loc și numirea lui H.H. la conducea S.C. T. S.A. Acestuia, după numirea în funcție, i-au fost impuse de către Ș.G., zis P., anumite contracte cu diverse societăți comerciale, cel mai important fiind cel încheiat cu S.C. R. S.R.L., firmă pe care eu i-am recomandat-o întrucât eram prieten cu reprezentantul acesteia, B.H..
Încheierea acestor contracte cu firme diverse erau menite să genereze, prin supradimensionarea valorii contractelor, sume de bani care să ajungă în final la partid. În schimbul susținerii activității de partid, H.H., de exemplu, obținea din partea partidului respectiv a lui B.B., susținerea politică de a rămâne pe funcția de director general al T. cu funcția de secretar de stat.
H.H. a cunoscut de la început care sunt regulile „jocului politic”.”
Din declarația martorului G.C.D. mai rezultă că o parte din banii colectați în modalitatea descrisă în cele ce preced, respectiv suma de aproximativ 250.000 euro a fost virată, la solicitarea expresă a inculpatului Ș.G. în contul unei societăți S.M. SRL care administra postul de televiziune G. TV, despre care martorul T.S. – asociatul soției lui G.C.D. – a declarat că este ,,controlat de G.Ș., zis P.”.
,,Pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a putea introduce sumele de bani în conturile firmei, (n.a. SC S.M. SRL) eu am introdus suma de 250.000 euro în conturile firmei administrate de către asociatul meu T.S. (n.a. S.C. M.B.M. S.R.L.) sub forma unor contracte de creditare a firmei și după ce am introdus aceste sume am făcut plata în cuantum total de 250.000 euro către S.C. S.M. S.R.L. în baza unui contract de prestări de servicii care a fost încheiat în mod fictiv .
Contractul de prestări servicii avea ca obiect realizarea unor spoturi publicitare TV ce urmau a fi editate pe postul G. TV, spoturi care niciodată nu au fost realizate și nici difuzate pe postul de televiziune cu toate că în mod fictiv am încheiat procese verbale care atestau în mod nereal difuzarea pe post a reclamelor TV având ca obiect promovarea societății comerciale S.C. M.B.M. S.R.L.” – a precizat martorul G.C.D..
Martorului T.S. confirmă susținerile martorului G.C.D., în ceea ce-l privește pe inculpatul Ș.G., însă și referitor la sumele de bani ce ajungeau la persoana cu funcție de conducere: ,,În cadrul discuțiilor purtate cu soțul asociatului unic al firmei, G.D. care este și prietenul meu, am aflat că el se ocupa de colectarea unor sume importante de bani care ajungeau la ..... și la G.Ș..
Îmi amintesc că de două ori prietenul meu a apelat la mine pentru a-l duce cu autoturismul meu la sediul ..... din mun. București, str. ..... iar din discuțiile purtate cu acesta am înțeles că ducea sume mari de bani la formațiunea politică respectivă, pe care trebuia să le predea lui B.B..
După ce ajungeam în mun. București, la sediul ..... din str. ....., eu așteptam în mașină circa 15 – 20 minute, timp în care G.D. intra singur în clădire având asupra sa sumele de bani și revenea fără a mai avea banii asupra sa.”
Primirea în mod repetat de către persoana cu funcție de conducere, în perioada 2011 – 2012, în trei rânduri de la martorul G.C.D. - pe care l-a perceput ca venind din partea S.C. R. SRL București - a sumei totale de 200.000 euro, precum și de la inculpatul Ș.G. a sumei de 500.000 euro, despre a căror proveniență avea cunoștință, prin prisma celor de mai sus, a reprezentat consfințirea înțelegerii anterioare dintre cei doi inculpați, membrii ai aceleiași formațiuni politice.
„Referitor la sumele de bani pe care eu le-am primit în valută din dispoziția lui B.B., precizez următoarele:
Îmi amintesc că în câteva rânduri, la biroul meu din str. ..... nr. 22 au venit niște persoane de sex masculin care mi-au spus că au discutat cu domnul V.B., care i-a trimis la mine și aceste persoane mi-au remis pentru V.B. sume de bani în valută, dar nu pot preciza cuantumul acestor sume.
După ce primeam aceste sume în valută, le introduceam în seiful de valori aflat în biroul meu iar când B.B. se prezenta la biroul meu, îi spuneam că au venit niște domni care i-au lăsat niște sume de bani în valută și i le predam acestuia iar acesta le lua.
Precizez că pentru aceste sume în valută nu am eliberat chitanțe, nu am încheiat acte de donație, deoarece sumele respective erau luate de către B.B..
În final vreau să arăt că aceste sume de bani le-am primit din dispoziția lui B.B. care îmi spunea că atunci când nu este el prezent și vin oameni cu sume de bani pentru el, să le primesc eu.”- a susținut în fața organelor de urmărire penală martora N.C.D., contabil și casier în cadrul organizației ..... București.
Declarația lui B.H.B. – fost reprezentant legal al S.C. R. SRL București având ca obiect implementări proiecte IT și comunicații, clasată între primele trei firme din România în acest domeniu de activitate, surprinde cu exactitate fenomenul infracțional în care a fost implicat și pe care l-a descris și recunoscut ca atare: ,,În anul 2009 l-am cunoscut pe Ș.G. – prim vicepreședinte al ..... și primar al municipiului Piatra Neamț, la un eveniment privat. Acesta, știind poziția mea profesională în domeniul IT, după 2 – 3 întâlniri, mi-a făcut propunerea de a accesa diverse proiecte în cadrul unor companii de stat, companii în care el avea dreptul de a numi directorii generali (prin prisma funcției politice pe care o avea).
Partidul de guvernământ din acea perioadă, care tocmai câștigase alegerile în decembrie 2008, dispunea de prerogativa de a numi în funcții de conducere persoane care făceau parte din cercul lor de interes, la toate ministerele, la toate agențiile. În funcție de poziția pe care o avea în partid și de rezultatele obținute la alegeri pe zona respectivă fiecare membru de conducere al partidului primea dreptul de a numi pe poziții de top management persoane agreate.
În cazul de față, Ș.G. mi-a spus că a avut dreptul să-l numească pe H.H. la conducerea T. S.A. și ulterior la T. S.A. (în anul 2011), astfel, putându-mi facilita câștigarea de licitații la cele două companii.
Luând în considerare poziția înaltă pe care Ș.G. o deținea în .... și faptul că S.C. R. S.R.L. era una din primele trei companii din România ca mărime, nu am avut de ales și am acceptat propunerea acestuia. Altfel, în următorii patru ani S.C. R. ar fi avut șanse mari să ajungă în faliment.
În schimbul câștigării licitațiilor prin intervenția la H.H., Ș.G. mi-a solicitat un comision cuprins între 10 – 25% din valoarea fiecărui contract ce urma a fi obținut, lucru cu care am fost de acord. În acest sens, prin intermediul unui om de încredere al lui Ș.G. – G.D., dar și direct, am fost pus în contact cu H.H., persoană pe care de altfel o cunoșteam dinainte.
Ulterior, în perioada 2011 – 2012, am participat la licitații organizate de T. S.A. și T. S.A. cu firma R., având ca obiect diverse proiecte IT și comunicații, licitații pe care le-am și câștigat.
De la H.H. am primit ca și contact o persoană din directoratul companiei – A.V., cu ajutorul căruia am introdus în caietele de sarcini o serie de diferențiatori tehnici aferenți firmei R., diferențiatori ce au dus către câștigarea într-un buget generos al licitațiilor respective.
Ulterior câștigării licitațiilor, am preluat de la D.G. contactul a patru firme pe care Ș.G. mi-a spus să le folosesc pentru a achita comisioanele către el. În acest sens, am preluat cele patru contacte de la S.C. T.T.D. S.R.L, S.C. M.T.C. S.R.L., S.C. S.C.S.R.L. și S.C. C.A.C. S.R.L. și am constituit contracte de servicii între S.C. R. și aceste firme, servicii care nu au fost prestate niciodată. Obiectul acestor contracte era „prestări servicii IT și comunicații” și reprezenta părți delivrabile din contractele pe care S.C. R. le semnase cu T. și T., astfel încât cele patru firme să apară ca subcontractori ai S.C. R..
Conform înțelegerilor cu Ș.G., am plătit integral valoarea contractelor dintre S.C. R. și cele patru firme din banii proveniți de la T. și T..
Din cunoștințele mele, banii ajungeau cash de la reprezentanții firmelor la D.G. și de la acesta din urmă erau transmiși către Ș.G. în persoană, de altfel eu participând direct la 2 – 3 astfel de remiteri. Din câte am înțeles, reprezentanții celor patru firme scoteau banii cash din bancă, motivând diverse tranzacții fictive cu persoane fizice. În mod sigur își opreau și ei un comision, reprezentând un procent din suma tranzacționată.
Din câte mi-a spus D.G., acesta i-a remis în modalitatea descrisă lui Ș.G., în perioada 2011 – 2012, în jur de 25.000.000 lei – 27.000.000 lei. Din diverse discuții am înțeles că acești bani erau pentru el personal și pentru partidul din care făcea parte, ca motivație că, la rândul său, a investit în campania electorală o serie de sume de bani.
Despre aceste aspecte în afară de mine, G.D. și V.A.mai cunoaște și H.H. care, de altfel, a fost prezent împreună cu mine la diverse discuții pe această temă pe care le-am avut cu Ș.G..
La întrebarea organului de anchetă dacă am cunoscut despre faptul că au existat discuții la care au participat Ș.G. și D.G., în care primul dintre aceștia i-a solicitat celui de-al doilea ca o parte din sumele obținute de S.C. R. S.R.L. din derularea contractelor cu S.C. T. S.A. și S.C. T. S.A., să le redirecționeze către B.B., la sediul ....., situat în mun. București, str. ..... și dacă da, despre ce sume ar fi vorba, răspund că am participat la câteva astfel de discuții împreună cu cei doi, purtate în diverse locuri cum ar fi E., E.H., sumele totalizând între 100.000 EURO și 200.000 EURO. Acest lucru mi-a fost confirmat ulterior de către D.G..”
Și inculpatul Ș.G. care în perioada infracțională reținută în cauză avea calitatea de vicepreședinte al ..... și primar al municipiului Piatra Neamț, a prezentat în detaliu împrejurările numirii în funcțiile de conducere la cele două companii naționale a martorului H.H. – prin intervenția la ministrul de resort, numit de partidul politic de guvernământ, precum și modalitatea de ,,sponsorizare” a acestuia de către firma pentru reprezentantul căreia a intervenit la directorul general al C.N. T. S.A. și S.C. T. S.A., în sensul obținerii unor contracte avantajoase:
,,În urma alegerilor din decembrie 2008, ..... a intrat la guvernare împreună cu ..... La acea dată eu îndeplineam funcția de vicepreședinte la nivel național al .... și președinte al Filialei Neamț al aceluiași partid, fiind totodată și primar al municipiului Piatra Neamț, județul Neamț.
În urma scorului electoral foarte bun pe care l-am obținut ca filială a județului Neamț, s-au negociat niște funcții care erau repartizate politic, iar pentru rezultatul obținut mie mi-a fost repartizată T.. La acel moment toată conducerea ....- ului (...) era prezentă când se negociau aceste posturi întrucât la început se negociau miniștrii și secretarii de stat între .... și ..... și apoi companiile naționale. Eu am cerut postul de conducere de la H. dar mi s-a repartizat T., H. fiind dată la ..... Scopul numirii politice a directorilor de companii era să ajute/colaboreze în obținerea de fonduri pentru partid.
La propunerea lui D.G. – persoană care îmi fusese anterior recomandată de R.A., iar în timp dezvoltasem o relație de prietenie, fiind apropiați – l-am recomandat pentru funcția de director la T. pe H.H. ministrului economiei din acea perioadă (minister de resort) și care l-a numit pe acesta prin ordin de ministru, din câte știu.
Anterior, m-am întâlnit cu H.H., adus de D.G., pentru a putea să-l cunosc și să-l recomand mai departe ministrului. La discuțiile purtate cu G. și Hă. am explicat acestora că, în urma promovării lui Hăhăianu în funcția de director la T., acesta va trebui să participe prin activitatea pe care o va desfășura la finanțarea partidului și din discuțiile purtate cu acesta mi-am dat seama că este de acord să procedeze în acest mod, drept pentru care am hotărât să-l propun ministrului pentru numirea în funcția de director.
Precizez că, în urma algoritmului politic mai sus menționat, eu făceam doar propunerea numirii directorului de la T.; cel care își dădea girul și consfințea în fapt numirea acestuia era B.B. care la acea dată îndeplinea funcția de secretar general al ...., acesta fiind și șef de campanie electorală al partidului. Fără acordul lui V.B., H.H. nu ar fi putut fi numit în funcția respectivă de către ministrul de atunci – A.V..
Referitor la numirea politică a directorilor de companii naționale era de notorietate faptul că acești directori trebuiau ca în funcțiile pe care le dețineau și le exercitau să încheie anumite contracte cu oameni de afaceri care erau dispuși ca din afacerea respectivă să finanțeze partidul care îi susținea în funcțiile respective cu un procent de 10 %.
În legătură cu aceste înțelegeri am avut o discuție cu V.B. la partid în care acesta, în mod direct și explicit, a solicitat tuturor celor care, prin prisma numirii lor politice, aveau să devină directori de companii naționale să finanțăm partidul cu procentul mai sus menționat, prin intermediul contractelor pe care directorii companiilor respective le încheiau cu oamenii de afaceri. El a afirmat chiar că avem datoria morală să procedăm în acest mod pentru partid, prin prisma faptului că, din pozițiile pe care le ocupam în partid trebuie ca prin directorii pe care îi propuneam să asigurăm finanțarea partidului, finanțare care era vădit nelegală în condițiile în care banii erau aduși cash la partid și în EURO, nefiind vorba de donații pe bază de contract în moneda națională, așa cum prevede legea finanțării partidelor politice. Deoarece .....-ul s-a format printr-o fuziune între PD și PLD, acesta din urmă condus fiind de S., V.B. chiar mi-a reproșat că noi cei veniți din PLD nu finanțăm suficient partidul.
În urma numirii lui H.H., G.D. mi l-a prezentat pe B.H.B., care la acea dată era director la S.C. R. S.R.L. București și mi-a spus că acesta este de acord să finanțeze partidul în urma unor contracte pe care urma să le încheie cu T. și T.. În aceste condiții am avut mai multe întâlniri la care am participat H.H., eu, G. și B. și la care eu i-am dat girul lui H.H. să încheie contracte cu S.C. R. S.R.L. București în numele S.C. T. și ulterior T.. S.C. R. S.R.L. era o firmă importantă din domeniul IT ce activa pe această piață din România.
Am avut câteva întâlniri cu V.B., la care a participat și D.G. și cu ocazia acestor întâlniri îi duceam diferite sume de bani și i-am spus lui V.B. că acești bani provin de la S.C. R. S.R.L. care încheiase contracte cu T. și T. unde eu numisem directorul. I-am spus acestuia că R. trebuie sprijinită să încheie aceste contracte cu cele două companii naționale pentru că o parte din profit va fi direcționat către partid, V.B. fiind de acord cu această manieră de lucru.
Urmare înțelegerii pe care am avut-o cu G.D., B.H.B., H.H., V.B., îmi aduc aminte că, împreună cu G.D., am mers la sediul ..... din str. ..... nr. 22 (unde își avea biroul V.B.), l-am recomandat pe G.D. ca fiind reprezentantul S.C. R. și în trei rânduri acesta i-a dat lui V.B. sume de bani în EURO, respectiv la prima întâlnire 50.000 EURO, la a doua întâlnire 50.000 EURO și la a treia întâlnire 100.000 EURO. Eu am mers împreună cu D.G. pentru că am vrut ca V.B. să perceapă în mod direct că sumele de bani pe care G. i le dădea din partea S.C.R. S.R.L. erau ca urmare a aportului meu pe linie politică la finanțarea ......
De fiecare dată când am mers împreună cu G. pentru a duce sumele de bani respective, V.B. îi solicita lui G.D. ca sumele de bani în EURO să le predea unei doamne căreia îi spunea D. și despre care cunosc faptul că lucra la partid și era secretara lui V.B..
Azi, data de mai sus, mi-au fost prezentate de către organul de urmărire penală două fotografii, din care recunosc pe S.D., care era secretară și care a primit de la G.D. sumele de bani așa cum ne indicase V.B.. Fac precizarea că a mai fost o persoană de sex feminin – D., care a primit de asemenea sume de bani destinate lui B. și pe care, dacă mi-ar fi prezentată, aș recunoaște-o.
Eu nu știu dacă V.B. a folosit sumele respective de bani în interes personal sau le-a folosit pentru ...... Cert este faptul că acesta cunoștea că banii proveneau din înțelegerile ilicite dintre directorii de companii naționale și reprezentanții societăților comerciale cu care aceștia încheiau contracte finanțate din fondurile publice.
Îmi amintesc că, la un moment dat, G.D. s-a prezentat la Hotel ..... unde eu locuiam având asupra sa suma de 500.000 EURO pe care mi-a înmânat-o, ocazie cu care i-am spus acestuia că o să mă duc la partid să-i duc și că doream să meargă și el cu mine pentru a avea încredere că banii ajung acolo și nu vor fi însușiți de mine. G.D. a spus că nu mă însoțește la partid întrucât are încredere în mine iar eu, pentru a-i întări această încredere, l-am sunat chiar atunci pe V.B. spunându-i că voi veni cu bani. După aceea chiar am făcut acest lucru, m-am dus la B. pe str. ..... nr. 22, i-am spus că am asupra mea 500.000 EURO pentru partid din partea lui G. de la S.C. R. și mi-a recomandat să-i duc banii lui D. – secretara sa personală și care își desfășura activitatea într-un birou alăturat, lucru pe care eu l-am și făcut.
Precizez că în niciuna din dățile în care i-am remis acestuia în mod direct sume de bani nu au fost emise chitanțe sau alte acte justificative care să consfințească această remitere.”
În cauza din care a fost disjuns prezentul dosar, s-a dispus și efectuat un raport de constatare de către specialistul antifraudă din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, având ca obiective:
1. Analizarea circuitului financiar al sumelor încasate de S.C. R. SRL (...) de la C. N. DE T. A E. E.T. SA (CUI… .) și S.P. S.D. T. Ș. T. I. ÎN R. E. DE T.. SA (CUI …) și plătite către un număr de 4 furnizori de bunuri/servicii, respectiv S.C. T.T.D. SRL (CUI ...), S.C. M.T.C. SRL (CUI ...), S.C. S.C.SRL (CUI ...) și S.C. C.A.C. SRL (CUI ...).
2. Stabilirea destinației finale a sumelor încasate de cele 4 societăți comerciale, persoanele împuternicite și responsabile pentru operațiunile efectuate.
Referitor la cele 4 societăți comerciale ce au avut rolul de furnizor declarat către S.C. R. SRL, în conformitate cu informațiile oferite de baza de date computerizată ANAF precum și a altor documente existente la dosarul cauzei, specialistul antifraudă a remarcat următoarele aspecte:
- S.C. T.T.D. SRL, a fost înmatriculată sub nr. ....
- S.C. M.T.C. SRL, a fost înmatriculată sub nr. .... .
- S.C. S.C.SRL, a fost înmatriculată sub nr. .....
- S.C. C.A.C. SRL, a fost înmatriculată sub nr. .....
Din cuprinsul raportului rezultă că în perioada 2011 - 2012, S.C. R. SRL a raportat în aplicația C-LYNX livrări către T. SA și T.. SA în sumă totală de 152.887.894 lei.
Pe de altă parte, relațiile economice între S.C. R. SRL în calitate de client și cele 4 societăți comerciale ce au avut calitatea de furnizori de servicii, s-au desfășurat efectiv în perioada 01.01.2011 – 31.12.2012, fiind înregistrate următoarele valori raportate (conform C-LYNX) ca reprezentând livrări către beneficiarul S.C. R. SRL, în sumă totală de 57.050.722 lei, pe care acesta le-a raportat ca fiind achiziții efectuate :
- S.C. T.T.D. SRL, raportează livrări în sumă totală de 1.734.089 lei (1.398.459 + 335.630) în perioada semestrului I din 2011 și 2.266.634 lei (1.827.931 + 438.703) în perioada aferentă semestrului II din 2011, astfel încât totalul livrărilor în anul 2011 este de 4.000.723 lei (3.226.390 + 774.333). Societatea a fost identificată ca utilizând cont bancar în R. Bank, calitatea de împuternicit pe cont fiind deținută de M.C. și M.D..
- S.C. M.T.C. SRL, raportează livrări în sumă totală de 31.599.936 lei (25.483.819 + 6.116.117) în perioada semestrului II din 2011. Societatea a fost identificată ca utilizând cont bancar în R. Bank, calitatea de împuternicit pe cont fiind deținută de P.D.N..
- S.C. S.C.SRL, raportează livrări în sumă totală de 10.676.710 lei (8.610.250 + 2.066.460) în perioada anului 2012. Societatea a fost identificată ca utilizând cont bancar în R. Bank, calitatea de împuternicit pe cont fiind deținută de S.B.F. .
- S.C. C.A.C. SRL, raportează livrări în sumă totală de 10.773.353 lei (8.688.188 + 2.085.165) în perioada anului 2012. Societatea nu a declarat conturi bancare deschise, dar au fost identificate ca fiind efectuate retrageri în numerar dintr-un cont deschis la R. Bank, operațiuni efectuate de B.A. și M.C..
În concluzie, suma de 57.050.722 lei reprezentând livrările efectuate în perioada 2011-2012 de cele 4 societăți comerciale către S.C. R. SRL, se regăsește în suma totală de 152.887.894 lei ce reprezintă livrările efectuate în aceiași perioadă de S.C. R. SRL către beneficiarii finali, respectiv T.. SA și T. SA.
Între S.C. R. SRL, în calitate de beneficiar și cele 4 societăți comerciale analizate, denumite „prestator”, la dosarul cauzei există contracte de prestări servicii încheiate cu fiecare societate în parte, însoțite de documente anexă, după cum urmează:
- Contract de prestări servicii nr. .../27.01.2012 încheiat cu S.C. S.C.SRL, având ca obiect „prestarea de servicii de către prestator în favoarea beneficiarului, potrivit comenzilor de prestări servicii emise de beneficiar”. Valoarea contractului nu este prevăzută în cuprinsul acestuia, însă, la pct. 5.1 se menționează că „valoarea contractului este dată de suma valorii comenzilor ferme emise de beneficiar către prestator la care adaugă TVA”. Contractul a fost semnat de B.H. în calitate de administrator al S.C. R. SRL și S.B.F., administrator al S.C. S.C.SRL ;
- Contract de prestări servicii nr. .../06.04.2012 încheiat cu S.C. C.A.C. SRL, având ca obiect „prestarea de servicii de către prestator în favoarea beneficiarului, potrivit comenzilor de prestări servicii emise de beneficiar”. Valoarea contractului nu este prevăzută în cuprinsul acestuia, însă, la pct. 5.1 se menționează că „valoarea contractului este dată de suma valorii comenzilor ferme emise de beneficiar către prestator la care adaugă TVA”. Contractul a fost semnat de B.H. în calitate de administrator al S.C. R. SRL și B.A., administrator al S.C. C.A.C. SRL;
- Contract de prestări servicii nr. .../02.05.2011 încheiat cu S.C. T.T.D. SRL, având ca obiect „prestarea de servicii de către prestator în favoarea beneficiarului, potrivit comenzilor de prestări servicii emise de beneficiar”. La fel ca și în cazurile arătate, nici aici valoarea contractului nu este prevăzută în cuprinsul acestuia, însă, la pct. 5.1 se menționează că „valoarea contractului este dată de suma valorii comenzilor ferme emise de beneficiar către prestator la care adaugă TVA”. Contractul a fost semnat de B.H. în calitate de administrator al S.C. R. SRL și M.D. I., administrator al S.C. T.T.D. SRL ;
- Contract de prestări servicii nr. .../15.08.2011 încheiat cu S.C. M.T.C. SRL, având ca obiect „prestarea de servicii de către prestator în favoarea beneficiarului, potrivit comenzilor de prestări servicii emise de beneficiar”. Valoarea contractului nu este prevăzută în cuprinsul acestuia, însă, la pct. 5.1 se menționează că „valoarea contractului este dată de suma valorii comenzilor ferme emise de beneficiar către prestator la care adaugă TVA”. Contractul a fost semnat de B.H. în calitate de administrator al S.C. R. SRL și P.D.N., administrator al S.C. M.T.C. SRL .
O caracteristică generală a contractelor menționate este aceea că sunt identice din punct de vedere al cuprinsului mențiunilor efectuate în contract, remarcându-se, în acest sens, mențiunea generică „prestare de servicii”, fără precizarea distinctă a acestora, precum și faptul că în niciunul dintre contracte nu este prevăzută o valoare anume a serviciilor ce se presupune că ar fi fost necesară și pentru care în realitate au fost efectuate plăți de către S.C. R. SRL.
Contractele sunt însoțite de același tip de documente, respectiv comandă de prestări servicii și proces verbal de recepție, întocmite succint, fără alte înscrisuri sau documente legale care să ateste în fapt realizarea efectivă a serviciilor cuprinse în facturile emise de cele 4 societăți comerciale către S.C. R. SRL, în aceste cazuri existând certitudinea că în realitate prestările de servicii invocate în documente sunt fictive, nu au fost efectuate sub nici o formă, prin aceste proceduri urmărindu-se în fapt doar redirecționarea unor sume importante de bani către alte scopuri.
Fictivitatea prestărilor de servicii cuprinse în documentele invocate este demonstrată și de informațiile cuprinse în baza de date computerizată ANAF cu privire la numărul de angajați ai fiecărei societăți comerciale, în sensul că în urma analizării bilanțurilor contabile a trei societăți comerciale a rezultat că niciuna dintre ele nu a avut angajat personal care să presteze serviciile facturate, în cazul celei de a IV-a societate, respectiv S.C. C.A.C. SRL, nefiind depus bilanțul contabil aferent anului 2012.
Din analiza dinamicii cifrei de afaceri a celor patru societăți comerciale, pentru perioada anilor 2011-2012, conform bilanțurilor contabile, corelat cu numărul de personal aferent fiecărei perioade (niciun angajat - în toate cazurile), rezultă, în mod indubitabil, că nu există o corelație directă între cifra de afaceri realizată și numărul de personal din perioada respectivă, ceea ce relevă că prestațiile menționate în facturile înregistrate în evidența S.C. R. SRL în baza contactelor încheiate, nu au fost realizate sub nici o formă.
În ceea ce privește sumele încasate în perioada 2011-2012 de S.C. R. SRL de la C.N.T.E.E. T. SA și de la S.E.T.T.I.R.E.T.. SA, specialistul antifraudă a constatat următoarea situație:
- încasări în anul 2011 în sumă de 7.066.388,39 lei de la T.. SA și în sumă de 34.570.893,28 lei de la T. SA. Totalul încasărilor din anul 2011 de la cele două entități se ridică la suma de 41.637.281,67 lei ;
- încasări în anul 2012 în sumă de 9.429.081,11 lei de la T.. SA și în sumă de 93.622.343,02 lei de la T. SA. Totalul încasărilor din anul 2012 de la cele doua entități se ridică la suma de 103.051.424,13 lei.
Suma total încasată de S.C. R. SRL în perioada analizată este în cuantum de 144.688.705,80 lei și poate fi raportată la suma de 57.050.720,87 lei ce reprezintă valoarea totală a plăților efectuate în aceiași perioadă către cele 4 societăți comerciale. Din actele dosarului rezultă în mod cert că suma de 57.050.720,87 lei ce a fost virată de S.C. R. SRL în conturile celor 4 firme așa-zis prestatoare de servicii, provine din suma de 144.688.705,80 lei încasată de la beneficiarii finali, respectiv T.. SA și T. SA.
Referitor la destinația finală a sumelor virate de S.C. R. SRL în conturile celor 4 societăți comerciale, în urma analizării actelor dosarului, au rezultat următoarele aspecte, consemnate de specialistul antifraudă în raportul său:
- S.C. T.T.D. SRL a încasat în perioada iunie-august 2011 suma totală de 4.000.722,98 lei în contul bancar deschis la R. Bank. Din această sumă, M.C. a retras în numerar în aceeași perioadă suma de 3.988.411,60 lei, valoarea minimă a unei retrageri zilnice fiind de 52.850 lei iar cea maximă de 850.000 lei (06.07.2011). În unele cazuri, în scopul retragerii de sume importante de numerar, persoana împuternicită să efectueze operațiuni bancare a utilizat borderouri de achiziții de la persoane fizice, care așa cum reiese din actele dosarului au fost falsificate prin înscrierea unor nume de persoane și date de identificare nereale ;
- S.C. M.T.C. SRL a încasat în perioada octombrie 2011- februarie 2012 suma totală de 31.599.935,92 lei în contul bancar deschis la R. Bank. Din această sumă, P.D.N. a retras în numerar în aceeași perioadă suma de 13.463.564,85 lei, valoarea minimă a unei retrageri zilnice fiind de 26.397 lei, iar cea maximă de 700.000 lei (31.01.2012, 01 și 02.02.2012). Și în această situație, în scopul retragerii de sume importante de numerar, persoana împuternicită să efectueze operațiuni bancare a utilizat borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice, acestea cuprinzând date nereale, suma efectiv retrasă în acest caz fiind de 2.619.475 lei. Din totalul sumelor încasate de la S.C. R. SRL a fost transferată suma de 9.159.821,30 lei către S.C. R.T.SRL, reprezentând achiziția de licențe (operațiune reală), iar suma de 6.314.559 lei a fost virată în contul S.C. N.M. SRL. Din conturile acestei societăți, N.A. a retras în numerar suma de 4.421.623 lei având ca justificare „retragere numerar” și suma de 1.892.936 lei având ca justificare „achiziții cereale” astfel încât suma totală retrasă de acesta în perioada 05.01.2012 – 26.01.2012 este de 6.314.559 lei;
- S.C. S.C.SRL a încasat în perioada martie - iulie 2012 suma totală de 10.676.709,58 lei în contul bancar deschis la R. Bank. Din această sumă, S.B.F. a retras în numerar în aceeași perioadă suma de 8.457.400 lei, valoarea minimă a unei retrageri zilnice fiind de 351.800 lei, iar cea maximă de 1.031.071,74 lei (27.07.2012). De asemenea acesta a procedat și la retragerea în numerar a sumei de 2.180.774,74 lei având ca justificare „achiziții cereale” sau „achiziții metale” și în acest caz, conform actelor din dosar acestea fiind falsificate prin înscrierea unor nume de persoane și date de identificare nereale, astfel încât suma totală retrasă în numerar de S.B.F. este de 10.638.174,74 lei ;
- S.C. C.A.C. SRL a încasat în perioada iulie - octombrie 2012 suma totală de 10.773.352,39 lei în contul bancar deschis la R. Bank. Din această sumă, B.A. a retras în numerar în aceeași perioadă suma de 8.110.226,42 lei, valoarea minimă a unei retrageri zilnice fiind de 81.988 lei, iar cea maximă de 748.750 lei (24.08.2012). De asemenea acesta a procedat și la retragerea în numerar a sumei de 2.393.868 lei având ca justificare „achiziții cereale” sau „achiziții metale” și în acest caz, conform actelor din dosar acestea fiind falsificate prin înscrierea unor nume de persoane și date de identificare nereale, astfel încât suma totală retrasă în numerar de B.A. este de 10.504.094,42 lei. Din conturile acestei societăți a fost ridicată în numerar și suma de 250.000 lei de către M.C., astfel încât suma total ridicată în numerar din această societate este de 10.754.094,42 lei.
Suma totală ridicată efectiv în numerar din conturile bancare ale celor 4 societăți comerciale, prin diferite modalități (retragere efectivă sau utilizarea unor documente false ce cuprind date nereale) prin persoanele fizice împuternicite și menționate în fiecare caz este de 47.778.279,61 lei.
Analizând această sumă prin comparație cu suma de 57.050.720,87 lei virată de S.C. R. SRL în conturile bancare ale celor 4 firme cu un comportament fiscal inadecvat (tip fantomă) rezultă că un procent de 83,74% din total sume virate a fost retras în numerar prin diferite moduri, aspect care confirmă faptul că destinația finală a banilor a fost cu totul alta decât o funcționare normală a firmelor în cauză și prin aceste procedee de creare a unor circuite economice fictive s-a urmărit în realitate doar retragerea în numerar de importante sume bănești care, odată însușite, să fie utilizate efectiv în alte scopuri. Din suma de 57.050.720,87 lei trebuie scăzută suma de 9.159.821, 30 lei, reprezentând contravaloarea licențelor achiziționate de S.C. M.T.C. SRL de la S.C. R.T.SRL, operațiunea fiind considerată reală.
Raportată la fiecare persoană implicată în operațiunile de retragere de numerar, situația valorică a sumelor ridicate efectiv din conturile bancare se prezintă după cum urmează:
- M.C. a retras în numerar suma de 4.238.411,60 lei (3.988.411,60 lei din contul S.C. T.T.D. SRL și 250.000 din contul S.C. C.A.C. SRL ) ;
- P.D.N. a retras în numerar suma de 16.083.039,85 lei din contul S.C. M.T.C. SRL ;
- N.A. a retras în numerar suma de 6.314.559 lei din contul S.C. N.M. SRL (suma a fost transferată de la S.C. M.T.C. SRL ) ;
- S.B.F. a retras în numerar suma de 10.638.174,74 lei din contul S.C. S.C.SRL ;
- B.A. a retras în numerar suma de 10.504.094,42 lei din contul S.C. C.A.C. SRL.
Aceste modalități de operare caracterizate prin utilizarea unor societăți comerciale cu un comportament fiscal inadecvat (firme tip ,,fantomă” controlate de același grup de persoane) pe durate relativ mici de timp, crearea unor circuite economice fictive desfășurate prin documente nereale în baza cărora sunt virate în conturile bancare ale firmelor fantomă importante sume de bani, urmate de retragerea imediată în numerar a acestora prin folosirea de documente falsificate, sumele în cauză având o cu totul altă destinație, sunt operațiuni caracteristice infracțiunilor prevăzute de LG. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, conchide specialistul antifraudă în raportul de constatare.
Pe parcursul urmăririi penale efectuate în cauza cu nr. 234/P/2016, ca urmare a memoriului depus la dosar de inculpatul Ș.G. – în susținerea cererii vizând încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției – prin care a subliniat că suma totală primită de la S.C. R. S.R.L. pentru intervenția sa s-a dispus efectuarea unei completări la raportul de constatare întocmit de specialistul antifraudă, având ca obiectiv stabilirea sumei ce a făcut obiectul operațiunilor de retragere în numerar efectuate prin conturile deținute de S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL, S.C. C.A.C. SRL, în perioada 2011 - 14.02.2012, perioadă despre care inculpatul Ș.G. a afirmat că reprezintă intervalul de timp în care a primit suma totală de 10.000.000 lei, întrucât doar în acest interval a avut posibilitatea reală a exercitării influenței asupra lui H.H. – care a fost revocat din funcția de director general al CN T. SA prin Ordinul nr. 255 din 14.02.2012 al Ministrului economiei.
Specialistul antifraudă a precizat că, așa cum rezultă și din raportul de constatare pe care l-a efectuat în aceeași cauză la data de 23.09.2016 (și la care s-a făcut referire mai sus), în perioada cuprinsă în intervalul 01.01.2011 – februarie 2012, S.C. R. SRL a înregistrat încasări de la S.C. T.. SA și C.N. T. SA, încasări din care a virat doar în conturile S.C. T.T.D. SRL și S.C. M.T.C. SRL - de unde au fost retrase în numerar - următoarele sume :
- 3.988.411,60 lei retrasă în numerar de M.C. din contul S.C. T.T.D. SRL deschis la R. Bank, din suma totală de 4.000.722,98 lei încasată de la S.C. R. SRL în perioada iunie - august 2011;
- 13.463.564,85 lei retrasă în numerar de P.D.N. din contul S.C. M.T.C. SRL deschis la R. Bank, din suma totală de 31.599.935,92 lei încasată de la S.C. R. SRL, în perioada octombrie 2011- februarie 2012.
Specialistul antifraudă a stabilit că valoarea totală a sumelor retrase în numerar prin cele două societăți comerciale în perioada cuprinsă în intervalul iunie 2011- februarie 2012 a fost de 17.451.976,45 lei (din care 3.377.801,90 lei reprezintă taxa pe valoarea adăugată aferentă acesteia), astfel încât valoarea fără TVA a sumelor retrase în numerar este de 14.074.174,55 lei.
Mai constată specialistul că, raportând suma de 14.074.174,55 lei la suma de 60.767.998 lei - reprezentând livrările declarate de S.C. R. SRL către S.C. T.. SA și C.N. T. SA, rezultă că un procent de 23,16 % (14.074.174,55 X 100/ 60.767.998) din valoarea acestora a fost retras în numerar prin cele două societăți comerciale în perioada iunie 2011 – februarie 2012.
Astfel, suma totală remisă și primită de persoanele implicate, prin activitatea infracțională detaliată mai sus, reprezentând un procent de aproximativ 20% din valoarea contractelor analizate, nu a putut fi reținută la finalul cercetărilor la cuantumul aproximat inițial de 25.000.000 lei (circa 5.500.000 euro), așa cum s-a menționat în acuzațiile formulate în cauză, ci a fost limitată la perioada în care H.H. a îndeplinit funcțiile de director general în cele două companii naționale, în acord cu realitatea faptică a numirii și demiterii sale, pentru perioada de timp în care se putea efectiv interveni la acesta, aspect care se coroborează cu declarațiile inculpatului Ș.G. – care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în maniera reținută de organele de urmărire penală, dar a făcut precizări apreciate ca verosimile cu privire la cuantumul sumelor de care a beneficiat efectiv personal sau pentru formațiunea politică din care făcea parte.
Instanța de fond a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv:
...
Sub aspect obiectiv, s-a apreciat că fapta inculpatului Ș.G. care, în perioada 2011 – 2012, în calitate de primar al municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al ....., a pretins - pentru sine și pentru respectiva formațiune politică - de la reprezentantul S.C.R. S.R.L. București – B.H.B., un procent cuprins între 10-25% din valoarea fiecărui contract încheiat de aceasta cu C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București în urma derulării unor proceduri de achiziție publică organizate de aceste companii naționale pentru achiziția de servicii și produse IT, în schimbul căruia a promis și chiar și-a exercitat influența asupra conducerii instituțiilor publice menționate, în vederea atribuirii preferențiale a contractelor, primind efectiv suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), sumă transferată de S.C.R. S.R.L. București în conturile unor societăți cu comportament de tip ,,fantomă” (S.C. T.T.D. SRL și S.C. M.T.C. SRL, ambele cu sediul în București) controlate de persoanele lor de încredere - în urma încheierii unor contracte de prestări servicii fictive cu acestea și ulterior retrasă în numerar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. 1 din Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Sub aspect obiectiv, s-a rețintu că fapta aceluiași inculpat care, în perioada 2009 – 2012, în calitate de vicepreședinte al ....., partid aflat la guvernare, și-a folosit influența conferită de funcția de conducere deținută în cadrul respectivei formațiuni politice, în vederea numirii și menținerii în funcția de director general la S.C. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București a lui H.H., în scopul obținerii de sume de bani atât pentru sine, cât și pentru partid, prin impunerea atribuirii de către cele două entități către S.C.R. S.R.L. București – firmă agreată de el - a unor contracte de achiziții servicii și produse IT, în urma derulării cărora a beneficiat de foloase necuvenite întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Sub aspect subiectiv, s-a reținut că inculpatul a acționat cu intenție directă.
În consecință, s-a constatat faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptelor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 15 (cinsprezece) ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prev. de art. 482 Cod procedură penală, iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales Sofica Dumitrașcu cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de urmărire penală.
În ceea ce privește cuantumul pedepselor principale stabilite în acordul de recunoaștere a vinovăției, Tribunalul a constatat că în mod temeinic și legal procurorul a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Cod penal din 1969, respectiv: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al infracțiunilor, modalitatea în care au fost săvârșite infracțiunile, împrejurările în care acestea au fost comise și urmările produse, relațiile sociale încălcate și persoana și conduita inculpatului.
Astfel, actele de urmărire penală au arătat că faptele au fost comise de inculpat cu intenție directă, în scopul obținerii pentru sine și pentru formațiunea politică din care făcea parte a unor importante sume de bani. Ulterior, pe parcursul urmăririi penal, inculpatul a avut o atitudine sinceră, facilitând tragerea la răspundere penală și a altor participanți, sprijinind organele de anchetă în efectuarea cercetării penale, aspecte ce vor conduce la aprecierea că pedeapsa stabilită este suficientă pentru prevenirea comiterii de noi infracțiuni și pentru reeducarea inculpatului, în vederea formării unei atitudini corecte față de normele sociale ocrotite.
Față de aceste considerente și apreciind cuantumul pedepselor cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești cu inculpatul Ș.G., cercetat în dosarul penal nr. 336/P/2016 sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. 1 din Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, Tribunalul a constatat că, prin Legea nr. 286/2009 legiuitorul a adoptat noul Cod Penal al României pentru a răspunde necesităților practice care reclamau ajustări ale legislației penale, mesajul juridic și social al codului penal fiind întemeiat, în esență, pe obiectivul reformării politicii punitive a statului printr-o abordare conceptuală cuprinzând o revizuire a pedepselor și o ordonare logică prin condensarea legislației.
În referire la infracțiunile de corupție (inclusiv cele de natura faptelor deduse judecății), chiar dacă legiuitorul a diminuat sancțiunile principale aplicate făptuitorilor, raportat la persoana inculpatului, pluralitatea de infracțiuni, limitele de pedeapsă și modalitățile de executare ale acestora, Tribunalul apreciază că dispozițiile din reglementarea Codului penal din 1969 sunt mai favorabile decât cele cuprinse în noul Codul penal.
Împotriva sentinței penale anterior menționate, în termenul prevăzut de lege, inculpatul Ș.G. a declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția I Penală, sub nr.45367/3/2016, la data de 08.02.2017.
S-a solicitat desființarea sentinței penale apelate și pe fond, rejudecând, respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției, cu consecința trimiterii dosarului la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, în vederea continuării urmăririi penale, apreciind că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 482 Cod procedură penală.
Cu titlu prealabil, în ceea ce privește revocabilitatea declarației de recunoaștere din perspectiva încheierii acordului, s-a apreciat că, până la soluționarea definitivă a acordului de recunoaștere a vinovăției de către instanța de apel, trebuie să se recunoască inculpatului dreptul de a-și retracta recunoașterea din cursul urmăririi penale. De altfel, s-a arătat că instanța de apel nu ar putea să pronunțe o soluție de condamnare în temeiul unui acord asupra căruia inculpatul a revenit și nu-l mai recunoaște, în urma unei proceduri lipsită de contradictorialitate și nemijlocire, fără readmisnitrarea probelor din cursul urmăririi penale și fără dezbateri.
Astfel, s-a solicitat să se constate că nu mai există un consens între părțile implicate în negociere, motiv pentru care s-a apreciat că se impune respingerea acordului de recunoaștere.
În acest sens, apelantul-inculpat Ș.G. a criticat încadrarea juridică greșită dată celei de-a doua fapte reținute în acordul de recunoaștere a vinovăției și preluate de instanța de fond, constând în aceea că, în perioada 2011 – 2012, în calitate de primar al municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al ....., a pretins - pentru sine și pentru respectiva formațiune politică - de la reprezentantul S.C.R. S.R.L. București – B.H.B., un procent cuprins între 10-25% din valoarea fiecărui contract încheiat de aceasta cu C.N. T. S.A. București și S.C. T. S.A. București în urma derulării unor proceduri de achiziție publică organizate de aceste companii naționale pentru achiziția de servicii și produse IT, în schimbul căruia a promis și chiar și-a exercitat influența cu acceptul secretarului general al partidului – B.B. - asupra conducerii instituțiilor publice menționate – în vederea atribuirii preferențiale a contractelor, primind efectiv suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la B.B., sumă transferată de S.C.R. S.R.L. București în conturile unor societăți cu comportament de tip ,,fantomă” (S.C. T.T.D. SRL și S.C. M.T.C. SRL, ambele cu sediul în București) controlate de persoanele lor de încredere - în urma încheierii unor contracte de prestări servicii fictive cu acestea și ulterior retrasă în numerar, ca fiind trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art.7 lit. a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.
S-a arătat că infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 291 Cod penal nu presupune existența unei influențe reale a făptuitorului asupra funcționarului și, cu atât mai mult, a unei influențe particulare, în condițiile în care subiectul activ poate fi orice persoană cu capacitate penală. S-a reținut că influența folosită de către inculpat nu putea fi exercitată de orice persoană, ci era una circumstanțiată, întrucât izvora din funcțiile de conducere pe care inculpatul le ocupa la acel moment, în cadrul unui partid politic.
Mai mult, s-a apreciat că încadrarea juridică reținută în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției – trafic de influență prev. de art. 291 Cod penal – nu poate fi reținută, atât timp cât influența a fost potențată doar de funcțiile de conducere pe care le ocupa în cadrul partidului aflat la guvernare în anul 2009, iar scopul folosirii influenței a constat în obținerea de foloase necuvenite.
În al doilea rând, s-a invocat intervenția prescripției răspunderii penale pentru infracțiunea de folosire a influenței funcției de conducere într-un partid politic, prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, apreciind ca fiind împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul acestei infracțiuni, conform art.154 Cod penal, la data de 04.08.2016, anterior punerii în mișcare a acțiunii penale la data de 28.09.2016, care impune dispunerea unei soluții de încetare a procesului penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a arătat că există neconcordanțe vădite între considerentele acordului de recunoaștere a vinovăției și soluția dispusă.
Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, Curtea constată că apelul declarat de inculpatul Ș.G. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Inculpatul nu poate retracta în fața instanței consimțământul valabil exprimat în cursul urmăririi penale, soluția reglementată de art. 485 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală nepresupunând și verificarea condițiilor de menținere ori de retractare a consimțământului exprimat de inculpat la momentul încheierii acordului, rolul instanței în această procedură limitându-se la verificarea acordului de voință al celor doi implicați și la aplicarea pedepsei și individualizarea acesteia.
Legea nu prevede posibilitatea revenirii asupra acordului, nefiind prevăzută soluția de respingere a acordului pe motiv că inculpatul nu mai recunoaște faptele sau își retractează consimțământul.
Conform deciziei nr. 5/20.03.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul în interesul legii, nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, retragerea de către inculpat, în fața instanței de judecată, a consimțământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condițiile art. 482 lit. g din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției.
Curtea constată că încadarea juridică și anume, trafic de influență este corectă, neputând fi reținută infracțiunea de folosire a influenței funcției de conducere într-un partid politic, prevăzută de art. 13 din Legea nr.78/2000, în privința celei de-a doua fapte, raportat la natura influenței pe care a folosit-o inculpatul.
Curtea reține că, în cauză, există probe suficiente care să dovederască, dincolo de orice îndoilă rezonabilă, că inculpatul a săvârșit faptele cu privire la care s-a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăție, așa cum rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor H.H., V.A., G.C.D., B.A., P.D.N., M.C., S.B.F. și B.A., C.S.S., T.S., N.C.D. U.E.G. D.A.D., Regulamentele de organizare și funcționare ale C.N. T. SA și S.C. T. SA București, Ordinul nr. 400 din 04.03.2009 al Ministrului Economiei – V.A. de numire a lui H.H. în funcția de director general al S.C. T. SA București, Ordinul nr. 856 din 27.04.2011 al Ministrului Economiei – A.I. de numire a lui H.H. în funcția de director general al C.N. T. SA, contractele de prestări servicii și furnizare produse încheiate de S.C. T. SA și C.N. T. SA cu S.C. R. SRL București, contractele de prestări servicii încheiate de S.C. R. SRL București ca beneficiar cu S.C. T.T.D. SRL, S.C. M.T.C. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL, comenzile de prestări servicii, procesele verbale de recepție a serviciilor, în baza cărora prima societate a transferat sume de bani retrase ulterior în numerar de către reprezentanții legali ai acestora, contractul de prestări servicii nr. 56/10.01.2012 încheiat între SC S.M. SRL și SC M.B.M. SRL și documentele de plată emise în baza acestuia, rapoartele de constatare întocmite de inspectorii antifraudă ai Parchetului de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 3689/P/2012, documentele justificative în baza cărora au fost retrase în numerar din conturile deținute de S.C. M.T.C. SRL, S.C. T.T.D. SRL, S.C. S.C.SRL și S.C. C.A.C. SRL la R. Bank a sumelor încasate de la S.C. R. SRL, procesul verbal de inspecție fiscală încheiat la data de 10.02.2014 la S.C. R. SRL București, procesul verbal de inspecție fiscală încheiat la data de 23.01.2015 la S.C. S.C.SRL, adresa nr. 1234408 din 29.09.2014 a A.N.A.F. transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalului București și rapoartele de constatare întocmite la datele de 23.09.2016 și 23.11.2016 de specialistul antifraudă al Direcției Naționale Anticorupție, declarațiile date de Ș.G. și B.H.B..
În ceea ce privește cuantumul pedepselor principale stabilite în acordul de recunoaștere a vinovăției, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Cod penal din 1969, respectiv: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al infracțiunilor, modalitatea în care au fost săvârșite infracțiunile, împrejurările în care acestea au fost comise și urmările produse, relațiile sociale încălcate și persoana și conduita inculpatului, acestea fiind just individualizate.
Critica privind intervenirea prescripției răspunderii penale privind infracțiunea prevăzută de art. 13 din legea nr. 78/2000 nu poate fi reținută atât potrivit legii vechi cât și potrivit legii noi, raportat la perioada săvârșirii faptelor.
De asemenea, suma supusă confiscării speciale este suma ce a constituit obiect al infracțiunilor de corupție, cuantumul acesteia fiind corect stabilit.
Întrucât au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art.480-482 C.p.p., în mod corect, prima instanță a admis acordul de recunoaștere a vinovăției.
În consecință, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat G.Ș. împotriva sentinței penale nr. 89/13.01.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală va obliga pe apelantul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu în cuantum de 65 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat G.Ș. împotriva sentinței penale nr. 89/13.01.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu în cuantum de 65 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2017.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR ...
	GREFIER ...