DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ


R O M A N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR. 11657/3/2015
(1617/2015)

DECIZIA PENALĂ NR. 819/A
Ședința publică din 03.06.2015
Curtea constituită din:
(…)

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - reprezentat de procuror (…).

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul L.L.C., împotriva sentinței penale nr. 698 29/04/2015, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr. 11657/3/2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat L.L.C., personal, aflat sub control judiciar și asistat de avocat ales A.D., în baza împuternicirii avocațiale nr. 2404264/2015, pe care o depune la dosarul cauzei, și de avocat din oficiu N.P., în baza delegației nr. 0006700/2015, pe care o depune la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, la data de 25.05.2015, apelantul-inculpat L.L.C. a depus la dosarul cauzei motivele de apel formulate în scris.
La interpelarea instanței, apelantul-inculpat învederează faptul că își menține declarațiile date anterior în cauză.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat L.L.C. solicită proba cu înscrisuri în circumstanțiere, constând în documente privind studiile inculpatului, documente privind starea de sănătate, recomandări, dar și acceptul unei societăți comerciale privind o eventuală angajare a acestuia.
Curtea pune în discuție proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de apelantul-inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public învederează faptul că nu se opune administrării acestei probe, atâta timp cât sunt înscrisuri care nu se află la dosarul cauzei.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de apelantul-inculpat și constată că aceasta a fost administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat L.L.C. apreciază că instanța, chiar dacă situația de fapta a fost recunoscută de inculpat, are posibilitatea legală de a analiza încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu și a se pronunța în legătură cu acuratețea acesteia, chiar dacă prezenta cauză a fost soluționată în procedura simplificată. Învederează faptul că motivele de apel vizează două cereri de schimbare a încadrării juridice, precum și reindividualizarea pedepsei aplicate.
Pe prima cerere de schimbare a încadrării juridice, solicită să fie evaluată situația de fapt pentru ambele fapte reținute în sarcina inculpatului. Cu referire la denunțul formulat de T.F., se rețin în concurs ideal, atât infracțiunea de luare de mită, cât și infracțiunea de trafic de influență, apreciindu-se că prin aceeași activitate ilicită, respectiv primirea și pretinderea celor două cutii de țigări și a brichetei „D.”, inculpatul a încălcat propriile îndatori de serviciu, angajându-se că va face demersuri pe lângă procurorul care supraveghea urmărirea penală în dosarul privind pe martorul denunțător, astfel încât față de acest denunțător să fie pronunțată o soluție favorabilă. S-a pretins și s-a primit un folos material necuvenit. Raportat la ceea ce a urmărit inculpatul și la reprezentarea subiectivă pe care a avut-o martorul denunțător, conduce la concluzia, în opinia apărării, că există o infracțiune de trafic de influență, deoarece inculpatul nu a promis că va face ceva, privind încălcarea sau îndeplinirea în orice altă modalitate decât cea prescrisă de fișa postului, ci că va interveni pe lângă procurorul de caz pentru a obține o soluție favorabilă față de martorul denunțător. Deși rechizitoriul încearcă să demonstreze că sunt două fapte în concurs ideal, apreciază faptul că prin modalitatea în care s-a purtat dialogul rezultă că inculpatul i-a promis că-l va contacta pe procurorul de caz, fără să precizeze în mod expres cui revin foloasele necuvenite, dar nici nu are însemnătate, având în vedere că și la traficul de influență, folosul material poate fi pentru sine sau pentru funcționarul față de care se întreprind demersurile. Prin urmare, pe calea art. 386 Noul Cod de procedură penală, solicită înlăturarea faptei prevăzută la punctul 1 din rechizitoriul, respectiv luarea de mită, menținând doar acuzație de trafic de influență.
Pe a doua a împrejurare de fapt, învederează faptul că aspectele sunt asemănătoare și anume se reține că inculpatul ar fi beneficiat de un sejur în stațiunea Mamaia în vara anului 2014, care ar fi fost achitat de martorul denunțător D.R., administrator al D.SRL în condițiile în care inculpatul i-ar fi promis că va întreprinde demersuri pe lângă procurorul de caz pentru a-i crea acestuia o situație favorabilă în cauza ce-l privea. Folosul injust este al inculpatului L. pentru că el a fost beneficiarul nemijlocit al acestei vacanțe, factura fiind achitată de martorul denunțător. Raportat la modul cum s-au petrecut lucrurile, conduce la ideea infracțiunii de luare de mită. Deși în rechizitoriu se menționează că inculpatul nu ar fi putut să facă altceva decât îi prescria fișa postului pentru că lucra sub coordonarea nemijlocită a unui procuror, orice acțiune întreprinsă de inculpat rămânea fără efect. Apreciază că există o singură infracțiune, solicitând în temeiul art. 386 Noul Cod de procedură penală, să se rețină în sarcina inculpatului doar infracțiunea de luare de mită.
O a doua solicitare vizează incidența în cauză a disp. din norma tranzitorie, respectiv faptul că prin legea de punere în aplicare a Noului Cod penal s-a statuat conform art. 238 din Legea nr. 187/2012 că în situația în care există acte materiale care intră în conținutul aceleași infracțiuni nu există un concurs de infracțiuni, ci doar o singură infracțiune în formă continuată. Apreciază că, în mod greșit, s-au reținut în sarcina inculpatului 4 infracțiuni, două de luare de mită și două de trafic de influență, deoarece norma juridică, în cazul celor două infracțiuni, ocrotește aceeași valoare, respectiv încrederea în actul de justiție și în profesionalismul lucrătorilor de poliție și al celor care lucrează în aparatul judiciar.
În mod greșit, s-a reținut concurs între 4 infracțiuni de corupție, încadrarea juridică fiind, în opinia apărării, în cazul în care se va respinge prima solicitare, o singură infracțiune de luare de mită prev. de art. 289 rap. la art. 35 Noul Cod penal și o infracțiune de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 291 rap. la art. 35 Noul Cod penal cu referirea la art. 6 și 7 din Legea 78/2000, în concurs real.
Învederează faptul că practica judiciară a pronunțat deja hotărâri în materie, față de persoane care au luat în mod repetat mită, dar în realizarea aceleași rezoluții infracționale cu fapte de trafic de influență.
O a treia cerere vizează faptul că, instanța de fond reținând 4 infracțiuni i-a aplicat o pedeapsă aspră privativă de libertate. Nici măcar recunoașterea acuzației și solicitarea ca judecata să se facă în procedura simplificată nu a produs nici un fel de rezultat sub aspectul individualizării pedepsei, judecătorul fondului manifestând o exigență deosebită. Prin calcularea pedepsei, în aplicarea disp. art. 39 Noul Cod penal, s-a ajuns la o pedeapsă colosal de mare.
În consecință, solicită reindividualizarea pedepsei cu aplicarea art. 91 Noul Cod penal, urmând să se aibă în vedere atitudinea inculpatului, mediul profesional, rezultatele profesionale, studiile, dar și aprecierile anuale, având performanțe deosebite. Solicită ca instanța să manifeste clemență față de acesta. Inculpatul nu a realizat gravitatea faptelor sale, însă dorește să se îndrepte.
Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 41 pct. 1 lit. b, solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat cu menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică pe toate cele trei motive de apel
Pe cererile de schimbare a încadrării juridice, în mod legal și temeinic, procurorul care a instrumentat urmărirea penală prin rechizitoriu a reținut, în raport de denunțurile martorilor T.F. și D.R. E., două infracțiuni de luare de mită, cu aplicarea în concurs ideal și a câte unei infracțiuni de trafic de influență. Ceea ce a promis inculpatul a fost nu numai o efectuare defectuoasă a anchetelor penale pentru cei doi martori denunțători, dar și intervenția la procurorul ce supraveghea urmărirea penală în cele două cauze. Apreciază că, în concurs ideal, s-au reținut în mod legal, infracțiunile de luare de mită și trafic de influență. Pe interpretarea a dispozițiilor art. 35 alin. 1 din Noul Cod penal cu referire și la art. 283 din legea de punere în aplicare, chiar dacă în prezenta cauza, există un singur subiect pasiv principal, respectiv Statul român, astfel încât sub acest aspect fiind valabilă teoria inculpatului, în prezenta cauză este vorba de infracțiuni comise la un interval de 1 an, prima infracțiune situată în intervalul 25-27.02.2015, în cauză fiind vorba și de o infracțiune flagrantă. Nu se poate reține apărarea inculpatului și motivul de apel sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de norma de incriminare a infracțiunii continuate. Acest aspect poate fi avut în vedere și la cel de-al treilea motiv de apel al individualizării pedepsei, în condițiile în care se sugera că ar fi fost un motiv de rătăcire în viața inculpatului. Nu poate fi avută în vedere această apărare în contextul în care este vorba de momente diferite de 1 an între cele 4 infracțiuni ce s-au reținut în sarcina inculpatului L.. Prin urmare, individualizarea pedepsei realizată de Tribunalul București este legală și temeinică, inclusiv sub aspectul mijlocul de executare a acesteia.
Apelantul-inculpat L.L.C., având ultimul cuvânt, în temeiul art. 420 alin. 7 Noul Cod de procedură penală, învederează faptul că recunoaște și regretă faptele comise, ceea ce s-a întâmplat fiind un gest de imaturitate. Arată faptul că a fost o prostie față de propria persoană dar și față de societate. Dorește să se reintegreze în societate.

C U R T E A,

Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 698/28.04.2015 a Tribunalului București pronunțată în dosarul cu nr. 11657/3/2015, s-au dispus următoarele: „I.In baza art. 289 alin. 1 Cod penal rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul L.L.C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
In baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 67 Cod penal interzice inculpatului pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale sau considerarea pedepsei ca executată, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal.
In baza art. 291 alin. 1 Cod penal rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul L.L.C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
In baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
II. In baza art. 289 alin. 1 Cod penal rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul L.L.C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
In baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 67 Cod penal interzice inculpatului pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale sau considerarea pedepsei ca executată, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal.
In baza art. 291 alin. 1 Cod penal rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul L.L.C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
In baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. b aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care se adaugă un spor de 2 ani și 4 luni închisoare (o treime din suma celorlalte trei pedepse), în final, inculpatul având de executat pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare.
In baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal interzice inculpatului pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale sau considerarea pedepsei ca executată, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g (dreptul de a exercita profesia de polițist) și k Cod penal.
In baza art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii si a arestului la domiciliu de la 04.03.2015 la zi.
In baza art. 399 alin. 1 C.p.p. menține măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă față de inculpat prin încheierea de ședință din data de 04. 03. 2015 a Tribunalului București-sectia I Penală.
In baza art. 397 C.p.p. menține sechestrul instituit prin Ordonanța din data de 27.03. 2015 asupra sumei de 3.560,80 lei, sumă depusă la C BANK - Sucursala din Calea Victoriei, nr. 11, sector 3,conform recipisei de consemnare nr. 3968674/1 din data de 30.03.2015.
In baza art. 112 alin. 1 lit. e Cod penal dispune confiscarea sumei mai sus-menționate.
In baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 11.000 lei cheltuieli judiciare către stat”.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 142/P/2015 din data de 31 martie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație de Justiție-Direcția Națională Anticorupție- Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, inculpatul L.L.C. pentru săvârșirea infracțiunilor luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000 și trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C pen.
In fapt, s-a reținut că la data de 25.02.2015, numitul T.F. a formulat denunț cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 C pen. rap. la art. 6 Legea nr.78/2000 și trafic de influență prev. de art. 291 C pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, fapte în legătură cu instrumentarea dosarului penal 10073/P/2014 de către inspectorul de poliție L.L.C.. (volumul 1, filele 179 - 181).
La data de 25.03.2015, numitul D.R. – E. a formulat denunț cu privire la săvârșirea de către L.L.C. – ofițer de poliție judiciară, a infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000 și trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000.
Audiat de către instanță la termenul de judecată din data de 29.04.2015, inculpatul L.L.C. a recunoscut infracțiunile puse pe seama să prin actul de sesizare a instanței solicitând în acest sens judecata pe procedura simplificată prevăzută de art. 375 și urm. C.p.p..
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, acesta solicitand desființarea, în parte, a soluției pronunțate de prima instanță și schimbarea încadrării juridice a faptelor ce au fost reținute în sarcina inculpatului din două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență într-o singură infracțiune de trafic de influență în cazul denunțului formulat de numitul T.F. și o singură infracțiune de luare de mită în cazul denunțului formulat de numitul D. În subsidiar, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor ce au fost reținute în sarcina inculpatului din două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență într-o singură infracțiune de trafic de influență și o singură infracțiune de luare de mită ambele în formă continuată. În subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului și a modalității de executare a acestora în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.
Curtea, analizând motivele de apel sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește situația de fapt, inculpatul a arătat în esență că, în perioada februarie 2015 a pretins în mod repetat de la martorul denunțător T.F. foloase necuvenite pentru sine și pentru procurorul de caz pentru a asigura o soluție favorabilă martorului denunțător prin modul de realizare a anchetei și prin influențarea procurorului care supraveghea urmărirea penală în acel dosar. De asemenea, inculpatul a mai recunoscut că în data de 03. 03. 2015, a primit de la martorul-denunțător foloase necuvenite în valoare de 1.000 euro constând în două cutii de trabucuri marca” C” și o brichetă marca „D” pentru a obține o favorabilă din partea procurorului de caz stabilind că în ceea ce privește „răsplată să” urmează să o stabilească ulterior.
Inculpatul a mai recunoscut de asemenea, că în perioada aprilie – iulie 2014, a primit de la martorul denunțător D.R. Eugen contravaloarea unui sejur la Mamaia pentru a asigura o soluție favorabilă martorului –denunțător prin modul de realizare a anchetei și prin influențarea procurorului care supraveghea urmărirea penală în acel dosar.
Cu privire la delimitarea infractiunii de luare de mită de infractiunea de trafic de influenta este de observat că, dacă la infractiunea de luare de mită intelegerea dintre functionar și persoana, dacă intelegerea există, are ca obiect efectuarea, neefectuarea sau intarzierea efectuarii de catre functionar, a unui act referitor la indatoririle sale de serviciu, ori efectuarea unui act contrar acestor indatoriri, la infractiunea de trafic de influență înțelegerea care de aceasta dată nu se mai perfectează cu funcționarul, are ca obiect intervenția subiectului activ, o altă persoană, pe lângă functionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intra în atributiile sale de serviciu. Cât priveste rezultatul celor două infractiuni, desi ambele aduc atingere aceluiași obiect juridic, ele se deosebesc prin faptul ca lezarea prestigiului organelor de stat sau publice se realizeaza în mod direct în cazul luarii de mită și în mod indirect în cazul traficului de influență deoarece în acest ultim caz fapta creează impresia că un functionar poate fi influențat în legatură cu atribuțiile sale de serviciu, pe cand în primul, fapta arată că un functionar este corupt. Cu privire la latura subiectivă a celor două infractiuni, dacă la infractiunea de trafic de influență subiectul își dă seama că discreditează un functionar lăsând impresia nefavorabilă că acesta este influentabil sau coruptibil, în cazul infractiunii de luare de mită, subiectul își dă seama ca discreditarea functiei pe care o indeplineste se datorează propriei sale coruptii.
În ceea ce privește cerererile de schimbare a încadrării juridice solicitate prin apelul inculpatului, Curtea constată că inculpatul a promis denunțătorilor atât efectuarea unor activități pe care le implică propria sa funcție cât și influențarea procurorului de caz. Atunci când traficantul este un functionar sau alt salariat ce face parte din organizatia publică în a carei competenta intra efectuarea actului functional, în acest caz acte de urmărire penală, vizat prin comiterea faptei, iar functionarul trafica propriile lui atributii de serviciu, obligandu-se sa indeplineasca, să nu indeplineasca sau sa intarzie indeplinirea unui act referitor la indatoririle sale de serviciu, ori să facă un act contrar acestor indatoriri în schimbul acestor foloase necuvenite, el comite infractiunea de luare de mită. Dacă însă, functionarul nu se limitează la această activitate ci se și prevalează de influență pe care i-o conferă funcția sau relația personală, indiferent dacă influență este reală sau presupusă, pe lângă alt functionar, în acest caz procuror, pentru ca acesta din urma să facă sau să nu facă, în favoarea unui terț, un act privitor la atributiile sale de serviciu, el comite și infracțiunea de trafic de influență.
Avand în vedere cele expuse și situația de fapt din prezenta cauză, Curtea constată că faptele inculpatului L.L.C., constând în aceea că în calitate de inspector de poliție în cadrul DGPMB – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, ofițer de poliție judiciară desemnat pentru efectuarea actelor de urmărire penală în dosarul nr.10073/P/2014 aflat în supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, în perioada 25 - 28 februarie 2015 a pretins în mod repetat de la martorul denunțător T.F. foloase necuvenite, pentru sine și pentru procurorul de caz, pentru a asigura o soluție favorabilă martorului denunțător T.F. prin modul de realizare a anchetei și prin influențarea procurorului care supraveghează urmărirea penală în dosar, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000 și trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000.
De asemenea, faptele inculpatului L.L.C., constând în aceea că, în calitate de inspector de poliție în cadrul DGPMB – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, ofițer de poliție judiciară desemnat pentru efectuarea actelor de urmărire penală în dosarul în care era cercetat martorul denunțător D.R. – E. pentru emiterea unui C. fără acoperire pentru firma S.C. S.P. S.A., dosar aflat în supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, în perioada aprilie – iulie 2014 a pretins și primit de la martorul denunțător foloase necuvenite – contravaloarea unui sejur la Mamaia, pentru a asigura o soluție favorabilă martorului denunțător prin modul de realizare a anchetei și prin influențarea procurorului care supraveghează urmărirea penală în dosar, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000 și trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 C pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 7 lit. c din Legea nr.78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C pen.
În ceea ce privește forma continuată a acestor fapte, Curtea reține că pentru a există o infracțiune unică continuată este necesar ca fiecare dintre fapte să fi fost săvârșite de către acelasi autor, fiecare dintre actele materiale intrunind prin el însuși elementele consititutive ale aceleiași infracțiuni, fiecare dintre acestea să fi fost săvârșite în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și faptele să fi fost săvarșite la intervale de timp regulate și aflate la o distanță care să permită aprecierea acestora ca fiind o infracțiune unică în formă continuată. În cazul acestor fapte comise de către inculpat nu sunt întrunite cerințele legii privind forma continuată avand în vedere distanța în timp a acestor fapte de aproximativ un an. Ori în aceste condiții nu se poate considera că săvarșirea unor infracțiuni chiar și de același gen la o distanță de un an a avut loc în condițiile unei unice și comune rezoluții infracționale, faptele fiind de fapt distincte.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, Curtea consideră că Tribunalul București a stabilit în mod just fiecare dintre sancțiunile ce au fost aplicate acestuia.
Curtea constată că activitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție reprezintă, în contextul socio-politic actual, o responsabilitate deosebită, prin prisma angajamentelor asumate de România, a așteptărilor societății față de finalitatea actului de justiție, dar și a schimbării unor mentalități și deprinderi. De asemenea, Curtea consideră că în cazul unor astfel de infracțiuni anumite criterii, care de regulă sunt general acceptate ca și factori importanți în procesul de individualizare a unor pedepse, cu precădere lipsa antecedentelor penale ale infractorului, faptul că anterior comiterii faptei se bucura de o bună reputație, are un grad de instruire sau pregătire profesională peste medie etc, au o pondere mult mai redusă în determinarea pedepsei ce trebuie aplicată tocmai pe considerentul că în cazul unor astfel de infracțiuni infractorul profită de aceste realități pentru a-și disimula comportamentul infracțional sau a-și asigura realizarea scopului ilicit propus.
Pentru individualizarea pedepselor în acest caz Curtea va lua în calcul gradul de pericol social pe care îl prezintă cazul concret si persoana infractorului, astfel încât să se asigure scopul ei și să se realizeze finalitatea raspunderii penale. Curtea are în vedere că scopul pedepsei nu poate fi atins decât în măsura în care aceasta corespunde gravitatii infractiunii, pericolului socual concret al acesteia, situatiei personale a infractorului, periculozitatii lui etc. Ca atare, vor fi avute în vedere dispozitiile legale referitoare la limitele prevăzute de lege pentru pedepsele aplicabile în raport de infracțiunile comise, gradul de pericol social al faptei și al autorului ei, imprejurarile care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Curtea constată că inculpatul a fost judecat pentru comiterea unor infracțiuni de corupție, care prin natura și gravitatea lor, nu relevă un grad de pericol concret ridicat. Totuși acest gen de infracțiuni aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penală, respectiv prestigiul, autoritatea, credibilitatea organelor, instituțiilor, organismelor statului, serviciilor publice, precum și corectitudinea, cinstea funcționarilor care-și desfășoară activitatea în cadrul acestora, îndeplinind funcțiile încredințate. Modul în care inculpatul a acționat în condițiile în care acesta era obligat în virtutea funcției sale la a proteja demnitatea funcției sale și a instituțiilor din care făcea parte trebuie să determine aplicarea unor pedepse care să fie proporționale cu gravitatea acțiunilor inculpatului. Curtea constată că aplicarea unor pedepse îndreptate spre minim cu executare este mai mult decat justificată în cazul săvarșirii unor infracțiuni de corupție chiar de către o persoană obligată la a aplica legea și a proteja societatea împotriva unor asemenea infracțiuni.
De asemenea, Curtea consideră că modul în care sunt sancționați acest gen de inculpați trebuie sa reprezinte o ripostă fermă și dură a societății față de fenomenul corupției precum și un puternic semnal de alarma in primul rand către orice persoană, și mai ales cei ce fac parte din sistemul judiciar, cu mesajul că, indiferent de oricare dintre acești factori, săvarșirea unei infracțiuni nu trebuie să fie ignorată și nu va rămane nepedepsită.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor ce se vor aplica acestui inculpat Curtea consideră că executarea acestor pedepse în regim privativ de libertate este singura modalitate de reeducare a acestuia și constituie singura modalitate în care societatea poate avea o reacție adecvată în scopul reducerii fenomenelor infracționale de acest gen. De asemenea, executarea în regim de detenție este singura măsură ce poate da membrilor societății confirmarea că organele ce au ca rol protejarea societății reacționează ferm pentru reprimarea comportamentelor antisociale.
Față de aceste considerente,

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

În baza art. 421 pct.1 lit. b CPP. respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat L.L.C. împotriva sentinței penale nr. 698/28.04.2015 a Tribunalului București pronunțată în dosarul cu nr. 11657/3/2015.
In baza art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii si a arestului la domiciliu de la 04.03.2015 pană la data de 20.05.2015.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.06.2015