IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
26 februarie 2016
Nr. 196/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecților
NEGOIȚĂ LIVIU, la data faptelor primar al sectorului 3 București,
DUMITRAȘCU ȘTEFAN, la data faptelor, arhitect șef al Primăriei sectorului 3 și
MIHĂIȚĂ MARIUS, la data faptelor, secretar al Primăriei sectorului 3,
toți cu privire la comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Din ordonanța prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții anterior menționați, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2008 – 2009, suspecții Negoiță Liviu, Mihăiță Marius și Dumitrașcu Ștefan, în calitățile menționate mai sus, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu referitoare la verificarea legalității actelor întocmite, au eliberat 4 autorizații de construire și certificatele de urbanism aferente acestor autorizații, referitoare la un imobil situat pe Calea Dudești, sector 3, cu nerespectarea normelor de urbanism și protecție a zonelor în care se găsesc monumente istorice. Acest lucru a produs prejudicii proprietarilor imobilelor învecinate, prin degradările suferite de acestea în cursul edificării construcției nelegal autorizate. De asemenea, a fost afectat interesul public prin autorizarea edificării unei construcții în zona de protecție a unui monument istoric, în lipsa avizelor legale.
Prin emiterea autorizațiilor de construire respective s-a creat un folos necuvenit pentru persoanele care au edificat construcția, constând în obținerea autorizațiilor de construire și supraetajare a imobilului, prin evitarea desfășurării demersurilor necesare în vederea obținerii:
- derogării de la planurile de urbanism pentru depășirea regimului de înălțime al zonei,
- acordului exprimat în formă autentică a proprietarilor clădirilor învecinate cu privire la lipirea la calcan precum,
- avizelor pentru construirea într-o zonă în care se găsește un monument istoric.
În cazul uneia dintre autorizații, Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat un control, în urma căruia s-a stabilit drept măsură, în sarcina primarului sectorului 3 și a arhitectului șef al sectorului 3, să solicite instanței de contencios administrativ anularea autorizației anterior menționate.
Anularea autorizației nu a fost cerută în instanță, conform solicitării Inspectoratului de Stat în Construcții, fapt ce ar fi dus la încetarea construirii.
Ulterior, în același context, în anul 2009, au fost eliberate, cu nerespectarea normelor legale referitoare la competența materială de emitere, alte două autorizații pentru supraetajarea imobilului respectiv. Mai mult, certificatele de urbanism, aferente acestor două documente, nu cuprindeau datele prevăzute de lege, lipsind toate mențiunile privind regimul tehnic al imobilului, precum și cele privind situarea imobilului în zona de protecție a unui monument istoric.
În anii 2010 respectiv 2014, prin două hotărâri instanțele de judecată au dispus anularea celor patru autorizații de construire.
Mai mult, una dintre instanțe a dispus obligarea pârâților, între care se numără și Instituția Primarului sectorului 3, la desființarea construcției respective.
Suspecților Negoiță Liviu, Mihăiță Marius și Dumitrașcu Ștefan i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Actualizare (21.09.2018):
La data de 26 aprilie 2018, procurorii anticorupție au dispus față de cele trei persoane soluția clasării, conform art. 16 alin 1, lit. b, teza I („fapta nu este prevăzută de legea penală”) din Codul de Procedură Penală.
În urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe din care să rezulte că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor reținute în sarcina celor trei persoane.
Concret, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale a României și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după analiza probatoriului și în lipsa existenței unui prejudiciu material, s-a constatat că vătămarea adusă valorilor sociale, prin nerespectarea normelor referitoare la obținerea acordului în formă autentică a proprietarilor imobilului învecinat și a avizelor necesare construirii în raza de protecție a unui monument istoric, nu îndeplinește condiția referitoare la existența unui grad de intensitate care să justifice angajarea răspunderii penale.
Facem precizarea că în urma dispunerii în cauză a unei expertize tehnice în specialitatea construcții a rezultat inexistența unui prejudiciu material.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE