IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
20 mai 2009
Nr. 117/VIII/3
DREPT LA REPLICĂ
Referitor la articolul publicat în cotidianul dumneavoastră sub titlul „Statistica omoară D.N.A.” în ediţia din data de 20 mai 2009, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă transmită următorul drept la replică:
Faptul de a responsabiliza exclusiv DNA pentru numărul hotărârilor de condamnare pronunţate de instanţe în cauze de mare corupţie este un mod tendenţios de a prezenta realitatea, în defavoarea instituţiei. Reamintim că între atribuţiile procurorului figurează investigarea penală a cauzelor cu care este sesizată instituţia şi soluţionarea acestora, în conformitate cu probele administrate. Soluţionarea cauzelor penale poate avea ca rezultat trimiterea în judecată, neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale. Hotărârea de condamnare a inculpaţilor trimişi în judecată aparţine exclusiv judecătorului.
În ceea ce priveşte datele statistice, indicatorul relevant pentru activitatea oricărui organ de urmărire penală este numărul de rechizitorii raportat la numărul de dosare soluţionate. Din analiza acestor date, se constată că media înregistrată la nivelul DNA este de 10-12%, ceea ce corespunde valorii înregistrate la nivelul Ministerului Public.
În perioada 1 ianuarie 2006 – 30 decembrie 2008, DNA a instrumentat cauze considerate de mare corupţie, cu fraude care au provocat mari prejudicii bugetului de stat (sume care au ajuns şi la peste 100 milioane euro) sau fapte de corupţie ori asimilate celor de corupţie în care au fost implicaţi actuali sau foşti membri ai parlamentului sau guvernului, funcţionari publici cu poziţii de conducere la nivelul administraţiei naţionale sau locale, magistraţi, ofiţeri de poliţie sau de armată.
De altfel, în perioada 2006 – 2008, numărul inculpaţilor trimişi în judecată a crescut în mod constant ( de la 360 la 683 ), în condiţiile în care instanţele de judecată au fost sesizate cu un număr aproximativ constant de rechizitorii, ceea ce arată că gradul de complexitate a cauzelor investigate în cadrul instituţiei a sporit.
Aceeaşi situaţie a fost reflectată inclusiv în rapoartele Comisei Europene, astfel că în perioada 2006-2008, DNA a fost evidenţiată prin evaluări pozitive din partea experţilor Comisiei Europene, în special din perspectiva calităţii investigaţiilor penale, subliniindu-se caracterul profesionist si nepărtinitor al acestora. Exemplificăm în acest sens cu următoarele extrase din rapoartele Comisiei Europene:
MAI 2006 RAPORTUL DE MONITORIZARE ÎNTOCMIT DE COMISIA EUROPEANĂ
„DNA a încetat să mai lucreze pentru cazuri de corupţie puţin importante şi s-a concentrat pe corupţia la nivel mediu şi înalt.”
„DNA are personalul, resursele financiare şi pregătirea de a efectua anchete efective asupra corupţiei la nivel înalt.”
„Cantitatea şi calitatea investigaţiilor nepărtinitoare [efectuate de DNA] asupra alegaţiilor de corupţie la nivel înalt au crescut substanţial…”
„În ceea ce priveşte lupta împotriva fraudei şi a corupţiei, România şi-a accelerat lupta împotriva corupţiei şi mai ales au crescut cantitatea şi calitatea investigaţiilor serioase privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt.”
IUNIE 2007 RAPORTUL COMISIEI EUROPENE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU
„S-a înregistrat un progres constant în urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt.”
„DNA a continuat să îşi asume angajamentele privind urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi să îşi demonstreze capacitatea de a le pune în practică. Numărul şi profilul noilor anchete iniţiate de DNA în această perioadă au contribuit la obţinerea unor rezultate pozitive în domeniul anchetelor imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt.”
„Termenele în care DNA conduce şi încheie anchetele pe care le desfăşoară continuă să ilustreze un înalt nivel de profesionalism al echipelor multidisciplinare de anchetă din cadrul direcţiei.”
IULIE 2008 RAPORTUL COMISIEI EUROPENE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU
„Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România au realizat un istoric pozitiv al urmăririi penale a cazurilor şi au iniţiat proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt în care sunt implicaţi foşti miniştri şi membri ai Parlamentului.”
Extras din Raportul Comisiei Europene privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene pe anul 2007 (art. 280)
“ România are cel mai activ sistem anti-fraudă dintre cele 12 noi state membre ale Uniunii Europene care au fost beneficiare ale fondurilor de pre - aderare”
IULIE 2008 RAPORTUL MISIUNII DE PEER-REVIEW
„Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut progrese în ceea ce priveşte investigarea şi trimiterea în judecată a cauzelor de corupţie la nivel înalt”.
Spre comparaţie, în 2005, Raportul de monitorizare pentru România conţinea următoarele concluzii: „În timp ce Parchetul Naţional Anticorupţie a înregistrat anumite progrese în combaterea corupţiei, în general corupţia mică, acesta trebuie să demonstreze capacitatea de a aborda cazuri importante de corupţie la vârf într-o manieră eficientă.”
Pentru corecta şi completa informare a cititorilor dumneavoastră, solicităm să publicaţi acest drept la replică. BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE