DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ



Cod ECLI ECLI:RO:CAALB:2020:021.000732
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
Dosar nr. 3183/85/2019


DECIZIA PENALĂ Nr. 732/2020

Ședința publică de la 03 Decembrie 2020
Completul compus din:
PREȘEDINTE (…)
Judecător (…)
Grefier (…)

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Alba Iulia a fost reprezentat de procuror: (…)

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de DNA-ST. Alba Iulia și inculpații V.B.S., V.P.D., societatea SC SJ I.T. SRL împotriva sentinței penale nr. 31 din data de 05.05.2020 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 3183/85/2019.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data 03 noiembrie 2020 și din data de 18 noiembrie 2020 care face parte din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față,

Prin sentința penală nr. 31 din data de 05.05.2020 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 3183/85/2019,
I.
În baza art. 289 alin. 1, 2 C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus condamnarea inculpatului V.P.D., (…) – adresă unde execută măsura arestului la domiciliu, (…), la pedeapsa de 4 ani și 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În temeiul art. 67 alin. 1, 2 C.pen, s-au interzis inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 4 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului V.P.D. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 4 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 1 lună închisoare la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1 an și 2 luni, pedeapsa finală stabilită pentru inculpatul V.P.D. fiind de 5 ani și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 45 C.pen., art. 67 alin. 1, 2 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 4 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 45 C.pen., art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În temeiul art. 72 C.pen. rap. la art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului V.P.D. durata reținerii pe timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, durata arestului preventiv din 03.10.2019 la 12.02.2020 precum și durata arestului la domiciliu de la 12.02.2020 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. s-a menținut măsura arestului la domiciliu asupra inculpatului V.P.D.
S-a respins cererea inculpatului V.P.D. privind modificarea adresei la care inculpatul urmează să execute în continuare măsura preventivă a arestului la domiciliu (…).

II.

În baza art. 48 C.pen. cu raportare la art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus condamnarea inculpatei V.B.S., (…), la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen., s-au interzis inculpatei ca pedepse complementare, pe o perioadă de 2 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) C.pen, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 48 Cp cu raportare la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatei V.B.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen, s-au interzis inculpatei ca pedepse complementare, pe o perioadă de 2 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1 an, pedeapsa finală stabilită pentru inculpata V.B.S. fiind de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 45 C.pen., art. 67 alin. 1, 2 C.pen., s-au interzis inculpatei ca pedepse complementare, pe o perioadă de 2 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art. 45 C.pen., art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În temeiul art. 72 C.pen. rap. la art. 404 alin. 4 lit. a) C.p.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei V.B.S. durata reținerii pe timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, durata arestului preventiv din 03.10.2019 la 07.10.2019 precum și durata arestului la domiciliu de la 07.10.2019 până la 17.01.2020.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. s-a menținut măsura controlului judiciar cu privire la inculpata V.B.S.

III.

În baza art. 48 C.pen. raportat la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pr.pen., s-a dispus condamnarea inculpatei SC SJ I.T.SRL, (…), la pedeapsa amenzii în sumă de 36.000 lei (180 zile-amendă x 200 lei amendă/zi), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 49 alin. 3 din Legea nr. 129/2019 s-a aplicat inculpatei SC SJ I.T.SRL pedeapsa complementară prevăzută de art. 136 alin. 3 lit. b) Cp constând în suspendarea activității pe o durată de 6 luni.

În temeiul art. 404 al. 4 lit. d) C.pr.pen. raportat la art. 107, art. 108 lit. d) Cp, art. 289 alin. 3 Cp s-a dispus confiscarea de la inculpatul V.P.D. a sumei de 20.000 lei.
În baza art. 290 alin. 4 C.pr.pen. s-a dispus restituirea către denunțătorul S.M. (…) a sumei de 5.000 lei (remisă în numerar inculpatului V.P.D. în data de 30.08.2019).
În baza art. 404 al. 4 lit. d) C.pr.pen. raportat la art. 107, art. 108 lit. d) Cp, art. 51 din Legea 129/2019, s-a dispus confiscarea de la inculpata SC SJ I.T. SRL a sumelor de 39.746,86 lei și 32.986,8 lei.
S-a constatat că suma de 20.000 euro utilizată în procedura flagrantului cu privire la actul material al infracțiunii de luare de mită din 01.10.2019 a făcut parte din fondul DNA și a fost integral recuperată.

În baza art. 330 C.pr.pen., art. 20 din Legea 78/2000, art. 249 alin. 1 C.pr.pen., s-a dispus menținerea măsurilor asigurătorii luate prin Ordonanța nr. 55/P/2019 din 03.10.2019 și prin Ordonanța nr. 55/P/2019 din 13.11.2019.

În baza art. 272, 274 C.pr.pen. a obligat fiecare inculpat la plata următoarelor sume, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat:
• inculpatul V.P.D. 1.800 lei;
• inculpata V.B.S. 1.200 lei;
• inculpata SC SJ I.T. SRL 700 lei.
Conform art. 274 alin. 1 C.pr.pen., onorariile apărătorilor din oficiu desemnați pentru asistarea inculpaților (av. M.R., av. D.C. și av. S.M.) în cuantum de câte 600 lei pentru fiecare, au rămas în sarcina statului.

Deliberând asupra cauzei penale de față s-au constatat următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 22.11.2019 emis de DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 55/P/2019, au fost trimiși în judecată:
1. inculpatul V.P.D., în stare de arest preventiv, pentru comiterea în condițiile art.38 alin.1 Cod penal, a infracțiunilor de:
-luare de mită prevăzută de art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000
-spălare de bani prevăzută de art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale);
2. inculpata V.B.S., în stare de arest la domiciliu, pentru comiterea în condițiile art.38 alin.1 Cod penal a infracțiunilor de:
complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000
complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale)
3. inculpata SC SJ I.T. SRL, fără măsuri preventive, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că:
I.1. Fapta inculpatului V.P.D. care, în calitate de administrator judiciar al SC A.S.SRL, societate aflată în reorganizare, în perioada 2017-2019, în legătură directă cu neîndeplinirea obligațiilor sale legale (art.5 alin.1 pct.66, art.58 din Legea nr.85/2014) a pretins de la denunțător o sumă de bani reprezentând echivalentul a 5% (aproximativ 40.000 Euro) din totalul datoriilor în valoare de aproximativ 4.000.000 lei pentru care planul de reorganizare a fost aprobat, bani pe care i-a primit succesiv, în mod direct, în numerar (în martie-aprilie 2017 – 20.000 lei, 30.08.2019 – 5.000 lei, 1.10.2019 – 20.000 Euro) și indirect, prin intermediul SC I.T. SRL, în foloase - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 Legea nr.78/2000.
2. Fapta inculpatului V.P.D. care, în baza unei rezoluții infracționale unice, a disimulat proveniența sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,80 lei primite cu titlu de mită prin întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
Cele două infracțiuni au fost comise de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele.
II.1. Fapta inculpatei V.B.S. care a ajutat la comiterea infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina autorului-inculpat V.P.D. prin preluarea în data de 1.10.2019 a sumei de 20.000 Euro primite de acesta cu titlul de mită în aceeași zi de la martorul denunțător S.M. și ascunderea în trusa medicală a autoturismului (…) constituie complicitate la comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.48 Cod penal cu raportare la art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000.
2. Fapta inculpatei V.B.S. care, în baza unei rezoluții infracționale unice, cu intenție, prin intermediul persoanei juridice inculpate SC SJ I.T. SRL al cărei administrator este, a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale - constituie complicitate la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.49 alin.1 lit. b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
Cele două infracțiuni au fost comise de inculpată înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele.
III. Fapta inculpatei-persoană juridică SC SJ I.T. SRL, în numele căreia și în realizarea obiectului de activitate, în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpata-administrator V.B.S. a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale constituie complicitate la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.49 alin.1 lit. b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
Situația de fapt mai sus menționată a fost susținută cu următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor; procesele-verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și comunicărilor a căror interceptare a fost autorizată în cauză; procese-verbale de percheziții; procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; Raportul de constatare financiar-contabilă întocmit de specialistul din cadrul DNA-ST Alba Iulia; înscrisurile solicitate și predate conform dispozițiilor art.170 Cod procedură penală; înscrisuri depuse de părți și martori.

Prin Încheierea finală de cameră preliminară nr. 98/CP din 30.12.2019, definitivă prin încheierea nr. 8/27.01.2020 a Curții de Apel Alba Iulia, au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpații V.B.S. și SC SJ I.T. SRL, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 55/P/2019 din 22.11.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 55/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații V.P.D., V.B.S., SC SJ I.T. SRL pentru infracțiunile cu referire la care s-a dispus trimiterea în judecată.

La termenul de judecată din data de 10.02.2020, după ce au fost aduse la cunoștința inculpaților prevederile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., doar inculpatul V.P.D. a solicitat aplicarea procedurii pentru recunoașterea învinuirii. Instanța, a respins cererea inculpatului V.P.D.de aplicarea procedurii pentru recunoașterea vinovăției, deschizând cercetarea judecătorească.
Pe parcursul cercetării judecătorești: au fost audiați inculpații V.P.D. (fila 91 vol. 1 di) și V.B.S. (fila 77 vol. 2 di), martorii H. (fila 130 vol. 1 di), E. (fila 133 vol. 1 di), O. (fila 135 vol. 1 di), S.C. (fila 137 vol. 1 di) S.R.M. (fila 140 vol. 1 di), S.M. (fila 142 vol. 1 di), C. (f. 170 vol. 1 di), Z. (fila 173 vol. 1 di), P. (fila 178 vol. 1 di), V. (fila 73 vol. 2 di),
La cererea inculpatei SC SJ I.T. SRL s-a administrat proba cu înscrisuri: carte identitate și autorizație provizorie (fila 81, 82 vol. 1 di), adresă SPCRPCIV (fila 121 vol. 1 di)
La cererea inculpaților V.P.D., V.B.S. au fost întocmite rapoarte de evaluare de către Serviciul de Probațiune (…) ( f. 37, 42 vol. 2 di).
La cererea inculpaților V.P.D., V.B.S. și SC SJ I.T. SRL au fost audiați martorii: B.(fila 176 vol. 1 di), B. (fila 75 vol. 2 di)
La cererea inculpatului V.P.D. a fost administrată proba cu înscrisuri: contract de muncă, acte identitate și legitimație serviciu, dispoziție Primar, caracterizări, scrisori medicale ( fila 64-68 vol. 2 di).
Din oficiu, s-a dispus administrarea probei cu înscrisuri: extras ONRC (fila 17, 66 vol. 1 di), extras CF (fila 22 vol. 1 di), fișe cazier judiciar (fila 76, 77 vol. 1 di), înscrisuri supraveghere obligați control judiciar (fila 24-31 vol. 2 di)

Prin încheierea din data de 24.02.2020, instanța a respins cererea inculpatei SC SJ I.T. SRL privind încuviințarea înmatriculării autoturismului (…).

Prin încheierea din data de 27.04.2020 instanța a respins cererea formulată de către inculpata V.B.S., prin apărător ales, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatei din infracțiunea de complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 48 Cp rap. la art. 289 alin. 1, 2 Cp cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 C.pen..

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

1) Cu privire la acuzațiile constând în săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, respectiv complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000
În anul 2015, S.M., asociat unic și administrator al SC A.S. SRL având ca principal obiect de activitate construcții de infrastructură, a început să aibă dificultăți financiare, societatea înregistrând datorii către furnizori și către bugetul de stat. (vol. 1 d.u.p. fila 179).
În acest context, la data de 13.10.2015, martorul-denunțător S.M. a introdus la Tribunalul Sibiu cererea de deschidere a procedurii generale a insolvenței, solicitând deschiderea procedurii generale a insolvenței, urmată de procedura de reorganizare judiciară conform planului și numirea practicianului în insolvență V.P.D. în calitate de administrator judiciar (vol.3 d.u.p., filele 311-312).
Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub numărul 2861/85/2015, iar prin Încheierea nr.692/CC/19.10.2015 (vol.3 d.u.p., filele 319-320) judecătorul sindic a admis cererea debitorului SC A.S. SRL și a desemnat CII V.P.D. ca administrator judiciar provizoriu.
În această calitate, inculpatul V.P.D. avea obligațiile aferente dispozițiilor art. 5 alin. 1 pct. 66 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (modificată prin OUG nr.88/27.09.2018 și publicată în Monitorul Oficial nr.840/2.10.2018), respectiv art. 58 din Legea nr.85/2014.
Conform dispozițiilor instanței, pentru termenul din data de 17.11.2016 inculpatul V.P.D. a întocmit tabelul definitiv al creanțelor (vol.11 d.u.p., filele 291-295), publicat în cadrul Buletinului procedurilor de insolvență cu nr.21332/22.11.2016 (vol.8 d.u.p., filele 167-171), documente potrivit cărora SC A.S. SRl figura cu datorii totale de 4.440.246,57 lei, fiind admise creanțe totale în valoare de 2.540.987,16 lei.
În baza acestor date a fost întocmit și Planul de reorganizare (vol.11 d.u.p., filele 219-255), principalul obiectiv urmărit fiind acela de a menține activitatea firmei și a locurilor de muncă, achitarea creanțelor garantate, salariale și bugetare (vol.11 d.u.p., fila 243).
Planul de reorganizare, având creanțe admise în valoare de 2.540.987,16 lei (vol.11 d.u.p., fila 238), dar valoric inferioare celor indicate în tabel (respectiv de 4.138.694,99 lei – creanțe garantate cu garanții reale de 1.075.111,02 lei, creanțe bugetare de 1.286.564,38 lei, creanțe salariale de 4.724 lei, creanțe chirografare indispensabile de 4.798,27 lei și creanțe chirografare de 1.767.497,32 lei - vol.11 d.u.p., filele 232-238) a fost confirmat de Tribunalul Sibiu prin sentința nr.67/01.02.2017. Conform hotărârii instanței, planul de reorganizare urma să fie aplicat sub supravegherea administratorului judiciar-practician în insolvență CII V.P.D.
În contextul întocmirii și supunerii spre aprobare a Planului de reorganizare, inculpatul V.P.D. i-a pretins martorului-denunțător S.M., separat de onorariul stabilit de instanță (onorariu fix în cuantum de 1.000 lei lunar și onorariu de succes de 3%), plata unei sume de bani echivalentul a 5% din totalul datoriilor societății, în cuantum de aproximativ 40.000 Euro (vol. 1 d.u.p. filele 178-180, 227, 272, 277, 282; vol. 2 d.u.p, filele 253, 297)
În contul sumei pretinse, inculpatul V.P.D. a primit pe parcursul anilor 2017-2019 direct/indirect sume de bani în numerar și beneficiat de lucrări de construcții, după cum urmează:
- În perioada martie-aprilie 2017 suma de 20.000 de lei (vol. 1 d.u.p., filele 179, 272 ).
- În perioada 16.01.2018-10.10.2018, suma de 39.746,86 lei (vol. 1 d.u.p. fila 245).
Această sumă de 39.746,86 lei reprezentând parte din mită a fost adăugată celor 6.000 Euro datorați de SC N.T. SRL inculpatului V.P.D. cu titlul de onorariu consultanță, fiind emisă o singură factură la data de 20.12.2017 (vol.1 d.u.p., fila 236) în valoare totală de 72.690, 34 lei (echivalentul a 13.200 Euro calculat la cursul de schimb 4,6276 lei/Euro) și care a fost plătită în 5 tranșe (40.000 lei la data de 16.01.2018, 10.000 lei la data de 27.04.2018, 10.000 lei la data de 10.05.2018, 5.000 lei la data de 24.05.2018 și 7.690 lei la data de 10.10.2018). Realizarea unor lucrări în folosul SC N.T. SRL pentru ca plata pentru lucrările efectuate să fie deturnată către SC SJ I.T. SRL a fost ideea inculpatului V.P.D. (vol. 1 d.u.p., filele 179-180,185, 272 verso).
Tot inculpatul V.P.D. a fost cel care l-a contactat pe martorul O.D.G., administrator al SC N.T. SRL, căruia i-a indicat modalitatea în care urma să intre în posesia sumei de 39.746,86 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor prestate de SC A.S. SRL (aproximativ 7.200 euro fără TVA) (vol. 1 d.u.p., fila 233).
Inculpatul V.P.D. a adăugat suma de 39.746,86 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de asfaltare celor 6.000 Euro onorariu de consultanță, semnând factura seria IT nr.000102 din data de 20.12.2017 în valoare totală de 72.690,34 lei emisă în numele inculpatei SC SJ I.T. SRL (vol.1 d.u.p, fila 236).
Cu ocazia audierii, martorul O.D.G. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală înscrisuri care confirmă întocmai modul de derulare al faptelor descris de cei doi martori: două contracte de consultanță ambele purtând nr.2/01.06.20174 – cel inițial întocmit pentru suma de 6.000 Euro (vol.1 d.u.p filele 252-253), cel întocmit în decembrie 2017 pentru suma de 13.200 Euro (vol.1 d.u.p filele 237-238); fișa partener pentru furnizorul SC SJ I.T. SRL (vol.1 d.u.p, fila 239); extrase de cont care atestă plățile efectuate (vol.1 d.u.p filele 240-244); devizul de lucrări și listele detaliate cu privire la lucrările efectuate (vol.1 d.u.p filele 245-251), devizul fiind identic cu cel întocmit de martorul S.M., fotografiat înainte de a fi predat inculpatului V.P.D. și pus la dispoziția organelor de urmărire penală la data de 30.08.2018 (vol.18 d.u.p, filele 308-313).
- În luna august 2019, în mod indirect, prin intermediul inculpatei SC SJ I.T.SRL, a beneficiat lucrări de pavare a curții imobilelor din (…) (adresă la care se află atât sediul social al persoanei juridice inculpate, cât și domiciliu faptic al soților inculpați V.) în valoare de 32.986,8 lei
La începutul lunii august 2019 inculpatul V.P.D. i-a solicitat martorului-denunțător S.M. să îi paveze curțile a după imobile casă proprietatea sa situate în (…), la ieșirea de pe centura ocolitoare. Martorul-denunțător S.M. a efectuat lucrările în cursul lunii august 2019, materialele fiind achiziționate de martorul-denunțător pe societatea fiului acestuia SC B.S.C. SRL iar manopera fiind realizată cu muncitori angajați (cel puțin majoritatea) ai SC A.S. SRL și utilaje ale aceleiași firme. Inculpatul V.P.D. i-a cerut martorului-denunțător S.M. ca, pentru lucrările efectuate să emită două facturi, pentru fiecare imobil în parte către firma lui. Aferent fiecărei facturi i-a cerut să emită și câte o chitanță de 5.000 de lei care atesta în fals că i-ar fi achitat numerar acei bani. În plus, urma ca după ce emitea facturile, inculpatul V.P.D. să plătească sumele de bani aferente, iar martorul-denunțător să retragă bani și să îi returneze. Ca urmare a înțelegerii între martorul-denunțător S.M. și fiul său SC B.S.C. SRL a emis facturile cu numerele 64/30.07.2019 în valoare de 16.993,20 lei (vol.15, fila 236), respectiv 65/31.07.2019 în valoare de 15.993,60 lei și chitanțele de câte 5.000 de lei nr.21/30.07.2019 și nr.22/31.07.2019 (deși sumele din chitanțe nu au fost niciodată achitate de SC SJ I.T.SRL). Valoarea facturată a fost apreciată de martorul-denunțător drept mult mai mică decât costurile reale ale materialelor și a manoperei, care s-ar ridica în jurul sumei de 60.000 de lei, în total. Pentru factura de 16.993,20 lei, în data de 26.08.2019 inculpatul V.P.D. a virat în contul firmei deschis la Banca Transilvania restul de plată de 12.600 lei și i-a trimis pe WhatsApp martorului-denunțător ordinul de plată. Ulterior în aceeași zi l-a sunat de trei ori să îi spună că au intrat banii și să-i scoată și să-i restituie. La data de 30.08.2019, în jurul orei 21:00, așa cum i-a indicat inculpatul V.P.D. în convorbirea telefonică purtată în aceeași zi, martorul denunțător S.M. s-a deplasat la domiciliul inculpatului (…) unde i-a restituit acestuia suma de 5.000 de lei (bani proveniți din resursele proprii). (vol. 1 d.u.p. filele 180, 185, 272, 275, 277, 280; vol. 2 d.u.p, filele 185, 252-257, 315-318; vol.15 d.u.p fila 234-236).
Martorul-denunțător S.M. nu l-a mai contactat pe inculpatul V.P.D. pentru a-i remite restul de bani, context în care acesta din urmă, în calitate de administrator judiciar, a solicitat întocmirea de situații specifice și o întâlnire cu denunțătorul.
La data de 30.08.2019, S.M., asociat unic și administrator al SC A.S. SRL, societate în reorganizare judiciară, a denunțat faptul că administratorul judiciar V.P.D. i-ar fi pretins, cu ocazia întocmirii planului de reorganizare, o sumă de bani echivalentul a 5% din totalul datoriilor pentru care planul de reorganizare a fost întocmit și care se ridica la aproximativ 4.000.000 lei. Din totalul sumei pretinse denunțătorul S.M. a afirmat că: a remis administratorului judiciar suma de 20.000 de lei în numerar, în martie-aprilie 2017; spre sfârșitul anului 2017 a prestat lucrări de asfaltare în cuantum de 39.746,86 lei în beneficiul SC N.T. SRL aparținând unui fin al administratorului V.P.D., martorul O.D.G. contravaloarea lucrărilor fiind achitată ulterior de beneficiar administratorului judiciar; prin SC B.S.C. SRL - societate administrată de fiul denunțătorului S.C., a efectuat la începutul lunii august 2019 lucrări de pavare a două curți aferente imobilelor deținute de V.P.D. (…), lucrări în valoare totală de 32.986,8 lei.
În data de 24.09.2019, conform programării făcute prin poșta electronică (vol.18 d.u.p., fila 350), martorul-denunțător S.M. s-a deplasat la biroul inculpatului V.P.D. din (…), întâlnirea fiind înregistrată ambiental. În cadrul discuției purtate V.P.D. i-a adus la cunoștință denunțătorului că: situațiile întocmite sunt necorespunzătoare și incomplete; că inculpatul a mințit judecătorul sindic spunându-i că procedura se desfășoară conform planului de reorganizare, omițând să încunoștințeze despre datoria de 1.000.000 lei acumulată către ANAF în perioada organizării; că activitatea desfășurată de SC A.S. SRL este neprofitabilă și că inculpatul a avizat contracte deși nu ar fi trebuit să o facă; că inculpatul a girat tacit activitatea desfășurată, cu toate că, în discuția purtată în data de 24.09.2019 afirmă că are cunoștință despre faptul că încasările debitoarei sunt redirecționate fraudulos către firma SC B.S.C. SRL (societate administrată de fiul denunțătorului) în dauna creditorilor, și că nu știe cât mai este dispus să treacă cu vederea aceste aspecte, solicitând refacerea și completarea situațiilor până în data de 27.09.2019 (vol. 2 d.u.p., filele 265-288).
În data de 27.09.2019, în cadrul unei discuții telefonice, martorul denunțător S.M. și inculpatul V.P.D. s-au înțeles să se întâlnească pentru a rezolva problema remiterii restului de bani din mita convenită (vol. 2 d.u.p., fila 223). Între timp, inculpatul a încercat să determine funcționari ANAF să amâne un control sub falsul pretextul că martorul denunțător ar fi plecat (vol. 2 d.u.p., filele 227-228)
În baza înțelegerii preexistente și a discuțiilor anterioare, la data de 01.10.2019 orele 13:43:10 (vol.2 d.u.p., filele 237-239) și 15:12:15 (vol.2 d.u.p. filele 240-241), martorul denunțător S.M. a stabilit să se întâlnească cu inculpatul V.P.D. la biroul acestuia (…).
La data de 01.10.2019, înaintea întâlnirii cu inculpatul V.P.D., martorului denunțător i-a fost înmânată suma de 20.000 de Euro (vol. 2 d.u.p., filele 340-343) din fondurile speciale ale D.N.A. (vol. 2 d.u.p., filele 319-325), constând în 10 bancnote a câte 500 de Euro și 150 bancnote a câte 100 Euro, seriile fiind consemnate într-un proces verbal. (vol.2 d.u.p., filele 326-328) și fixate prin fotografiere într-o planșă foto (vol. 2 d.u.p., filele 329-339).
În aceeași zi, în biroul inculpatului, martorul denunțător S.M. a intrat în biroul inculpatului V.P.D., și-a pus telefonul pe birou, moment în care inculpatul acesta, astfel cum obișnuia la fiecare întâlnire cu martorul denunțător, i-a luat telefonul și l-a dus într-o încăpere alăturată. Martorul denunțător i-a spus inculpatului că i-a adus suma de 20.000 euro cerută. Inculpatul i-a spus să pună banii pe masă iar în discuția care a urmat i-a identificat ce sume ar mai avea de plătit din mita convenită. Apoi inculpatul a luat cei 20.000 euro și după scurt timp a ieșit din birou, revenind după 3-4 minute. (vol. 2 d.u.p., filele 297-298, 300, 303-305, 398-405).
Din coroborarea înregistrărilor audio-video făcute în mediu ambiental cu procesul-verbal de redare a discuției purtate între inculpatul V.P.D. și martorul denunțător S.M., imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale SC A.S. SRL și cu procesul-verbal de redare a comunicării purtate în regim SMS de cei doi inculpați-soți a rezultat că, în data de 01.10.2019:
- la ora 16:37:35 martorul denunțător intră în biroul inculpatului V.P.D. având asupra sa 20.000 Euro (vol. 2 d.u.p., fila 296)
- în intervalul 16:39:42 – 16:39:57 S.M. scoate suma de bani, o pune pe birou de unde este luată de inculpatul V.P.D. (vol. 2 d.u.p., filele 302 verso-305)
- la ora 16:40:42 inculpatul V.P.D. părăsește biroul (vol. 2 d.u.p. fila 298)
- la ora 16:41:48 inculpata V.B.S. se deplasează de la autoturism înspre intrarea laterală de acces în imobil, poziționată în proximitatea biroului inculpatului V.P.D., unde rămâne până la ora 16:42:52 (vol. 2 d.u.p., filele 399 verso -400)
- la ora 16:43:00 inculpatul V.P.D. revine în birou (vol. 2 d.u.p. fila 298)
- în intervalul 16:42:52-16:43:45 inculpata V.B.S. revine la autoturism, în care se urcă pe bancheta din spate (ora 16:43:49) (vol. 2 d.u.p. filele 400-298)
- la ora 16:48:08 inculpata V.B.S. îi trimite un SMS inculpatului V.P.D. cu următorul conținut „OK” (vol. 2 d.u.p., fila 244)
- la ora 16:48:18 inculpatul V.P.D. se uită la telefon
- la ora 16:49:11 inculpata V.B.S. iese din autoturism și se duce la portbagajul autoturismului, pe care îl deschide (ora 16:49:18) (vol. 2 d.u.p., fila 401 verso)
- la ora 16:50:17 denunțătorul S.M. părăsește biroul inculpatului V.P.D.
- la ora 16:52:23 inculpata V.B.S. revine la autoturism și deschide din nou portbagajul (vol. 2 d.u.p., fila 403).
Cei 20.000 Euro au ajuns în posesia soției inculpatului V.P.D., inculpata V.B.S., care i-a preluat și i-a dus în autoturismul cu nr. de înmatriculare (…) parcat în curtea interioară a imobilului în care află și biroul profesional al inculpatului V.P.D.
La percheziția autovehiculul efectuată în baza Ordonanței nr.55/P/2019 din 1.10.2019 în trusa medicală a autoturismului a fost identificată suma de 20.000 Euro în bancnote cu cupiura de 500, respectiv 100 Euro, inculpata V.B.S. precizând că are cunoștință despre cuantumul sumei, că reprezintă banii familiei, refuzând să facă alte precizări cu privire la persoana care i-a remis și motivul remiterii sumei de bani. (vol. 2 d.u.p, filele 380-388)
Cu ocazia verificării seriilor bancnotelor predate de inculpata V.B.S. s-a constat că acestea corespund cu cele menționate în cuprinsul procesului verbal întocmit în cursul aceleiași zile, anterior întâlnirii dintre inculpatul V.P.D. și martorul denunțător (vol. 2 d.u.p, filele 380-388), sume de bani care au fost puse la dispoziția martorului denunțător de către organele de urmărire penală. (vol. 2 d.u.p, filele 340-343).
În schimbul banilor/foloaselor pretinse ca mită, inculpatul V.P.D. nu și-a îndeplinit atribuțiile legale prevăzute de art. 5 alin. 1 pct. 66, art. 58 din Legea nr.85/2014, după cum urmează:
- a manifestat o atitudine permisivă fără a analiza permanent activitatea societății debitoare. Inculpatul a permis încheierea unor contracte prin interpunerea unei alte societăți în relațiile comerciale, SC B.S.C. SRL - controlată tot de martorul denunțător, realizându-se în această manieră un circuit care asigura direcționarea contravalorii reale a lucrărilor către societatea terță, debitoarea SC A.S. SRL încasând de la societatea interpusă doar sume reprezentând contravaloarea chiriei utilajelor, deși SC B.S.C. SRL nu deținea utilajele adecvate și nici angajați, aspect relevat în depoziția martorului S.C.: ((vol. 1 d.u.p, fila 185, fila 272). Din documentele puse la dispoziția organelor de urmărire penală în baza Ordonanței nr.55/P/2019 din data de 16.10.2019 rezultă că SC B.S.C. SRL a avut relații comerciale declarate cu SC S.SRL de 473.930,63 lei (vol.15, fila 379),în timp relațiile comerciale dintre SC A.S. SRL de la SC B.S.C. SRL au fost în valoare de 155.905,47 lei (vol.15, fila 382)
- atâta timp cât a fost în interesul său, inculpatul a acceptat ca societatea aflată în reorganizare să își folosească resursele materiale și umane fără a fi remunerată pentru lucrările prestate, manieră prin care în mod evident se prejudiciau drepturile creditorilor în sensul celor stabilite art. 58 alin 1 lit. h) din Legea nr.85/2014, aspect care rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în mediu ambiental în data de 24.09.2019 între inculpat și denunțător: (vol. 1 d.u.p., filele 267, 269, 271, 280);
- deliberat a permis și girat acest gen de relații comerciale, avizând retroactiv contractele încheiate în perioada de reorganizare de societatea debitoare, încălcând obligația de avizare prealabilă prevăzută de art. 5 alin. 1 pct. 66 lit. b) din Legea nr.85/2014, așa cum rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în mediu ambiental în data de 24.09.2019 (vol. 2 d.u.p, filele 273-275). Deși a identificat probleme în activitatea desfășurată de societatea aflată în reorganizare (vol. 2 d.u.p., filele 299-300), după remiterea sumei de 20.000 de Euro inculpatul i-a înmânat martorului denunțător contractele avizate (vol. 1 d.u.p., filele 195-225)
- în mod constant a ținut să-i reamintească martorului-denunțător faptul că de la aprobarea planului de reorganizare a beneficiat de protecție din partea lui, că fără ajutorul lui soarta societății este una sigură și anume intrarea în faliment, (vol. 1 d.u.p., fila 253, vol. 2 d.u.p. filele 277-279)
- nu a avizat prealabil măsurile luate de administratorul special în legătură cu activitatea societății (încheierea de contracte, plăți efectuate), încălcând obligația de avizare prealabilă prevăzută de art. 5 alin. 1 pct. 66 lit. b) din Legea nr.85/2014
- Deși a constatat nereguli în activitatea desfășurată de administratorul special, inculpatul V.P.D. nu a luat nicio măsură (vol. 2 d.u.p., filele 270-273, 278-279).
Dacă în data de 24.09.2019, cum s-a arătat anterior, inculpatul V.P.D. i-a enumerat martorului denunțător S.M. neregulile identificate în activitatea debitoarei SC A.S. SRL, solicitându-i date suplimentare despre încasările SC B.S.C.SRL, în data de 1.10.2019 inculpatul i-a remis acestuia contractele avizate, deși martorul denunțător a arătat încă de la începutul discuției că nu a adus actele solicitate, ci doar suma de bani pretinsă (vol. 2 d.u.p., filele 299).
- a impus ca resursele umane și materiale ale societății SC A.S. SRL să fie folosite în interesul său personal fără încasarea contravalorii prestațiilor, măsuri de asemenea păgubitoare pentru creditori, prin efectuarea unor lucrări de asfaltare în beneficiul SC N.T. SRL și de pavare la imobile din proprietatea sa
- a permis acumularea de datorii și a întocmit rapoartele de activitate menționând în cuprinsul acestora date nereale și omițând să comunice judecătorului sindic situația reală a societății debitoare, încălcând obligația prevăzută de art. 59 din Legea nr.85/2014 (vol. 2 d.u.p., fila 279).
În cuprinsul Raportului de activitate nr.17, înregistrat sub nr.245/01.06.2019 și depus la dosarul de reorganizare la termenul din data de 5.06.2019, inculpatul V.P.D. afirmă că „S-au efectuat integral plata primelor 8 rate din planul de reorganizare judiciară în conformitate cu programului de plăți.”, faptul că „Rata nr. 8 scadentă la data de 31.03.2019 în valoare de 54.172,50 s-a achitat integral după data de 31.03.2019” dar și că „Rata nr. scadentă la data de 30.06.2019 în valoare totală de 54.172,50 s-a achitat parțial (aprox. 50%) până la data întocmirii prezentului raport.” (vol.9 d.u.p., fila 99). Probatoriul scriptic administrat a dovedit însă că: referitor la rata nr.8, în dosarul ridicat cu ocazia percheziției domiciliare din biroul inculpatului V.P.D., a fost identificată adresa nr.719465/04.06.2019 emisă de Banca Transilvania în care se arată că la data de 29.05.2019 a fost încasată doar parțial rata cu nr.VIII, respectiv suma de 51.513 lei (vol.9 d.u.p., fila 103); cu privire la rata 9 inculpatul V.P.D. a autorizat Banca Transilvania să încaseze această rată abia la data de 31.05.2019, prin adresa nr. 244/31.05.2019 (vol.9 d.u.p., fila 101)
În perioada 29.05.2017-01.06.2019, în cuprinsul Rapoartelor de activitate nr.10-17 inculpatul V.P.D. a reținut că societatea a plătit „parțial datorii curente către bugetul de stat și furnizori” (vol.18 d.u.p., filele 121-131) deși avea cunoștință că activitatea desfășurată de debitoarea SC A.S. SRL prejudicia grav Bugetul de Stat prin neplata contribuțiilor, permițând acumularea unei datorii de aproximativ 1.000.000 de lei (vol. 2 d.u.p., fila 279).
De asemenea, din înscrisurile transmise de A.N.A.F. – A.J.F.P.S. (…) prin adresa nr.22.982/23.10.2019 rezultă că de la momentul aprobării planului de reorganizare, 1.02.2017 și până la data de 30.09.2019 SC A.S. SRL a acumulat obligații restante în sumă de 833, 587 lei ( vol.17 d.u.p., fila 195).
- A eludat dispozițiile legale (art.143 din Legea nr.85/2014) incidente în situația nerespectării planului de reorganizare sau a acumulării de noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență (vol. 2 d.u.p., fila 287)
În încercarea de a-l determina pe S.M. să-i plătească sumele de bani pretinse, inculpatul V.P.D. a folosit în interes personal informațiile cunoscute cu privire la situația financiară a debitoarei SC A.S. SRL, aducând mereu în discuție iminența intrării în faliment (vol. 1 d.u.p., fila 180, vol. 2 d.u.p. filele 280, 286-287).

2) Cu privire la acuzațiile constând în săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani prevăzută de art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale), respectiv de complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale).
Pentru a disimula proveniența ilicită a banilor și foloaselor materiale care au făcu obiectul mitei analizate la punctul anterior, inculpatul V.P.D., cu complicitatea soției-inculpate V.B.S., a interpus în mecanismul financiar SC SJ I.T. SRL administrată de inculpată. De către și către această persoană s-au emis facturi fiscale care să creeze aparența unor relații comerciale valide, respectiv în interesul acestei persoane au fost folosiți banii.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice coroborate cu probatoriul scriptic și testimonial (declarațiile martorilor O.D.G., Z.L.) a rezultat că inculpatul V.P.D.este implicat în administrarea inculpatei SJ I.T. SRL, societate în care asociați sunt membrii familiei sale: inculpata V.B.S. (40%), fiica V.A.M. (30%) și fiul V.D.D. (30%).
Persoana juridică inculpată SJ I.T. SRL are sediul social declarat în (…), în același timp domiciliul familiei inculpaților V.
Începând cu data de 31.07.2007 administratorul societății este inculpata V.B.S., obiectul principal de activitate, producător de venituri constituindu-l închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate.
În ceea ce privește lucrările de asfaltare efectuate de SC A.S. SRL la punctul de lucru al SC N.T. SRL în valoare de 39.746,86 lei în vederea încasării sumei de bani reprezentând obiectul material al infracțiunii de luare de mită, inculpatul V.P.D. l-a determinat pe administratorul SC N.T. SRL, martorul O.D.G., să întocmească documente care să ateste în fals derularea unor relații comerciale licite între societatea acestuia și SC SJ I.T. SRL controlată de inculpat.
Profitând de o înțelegere anterioară privind un ajutor al inculpatului pentru implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene pentru care martorul O.D.G. i-ar fi datorat suma de 6.000 de Euro, după întocmirea situației de lucrări de către SC A.S. SRL, inculpatul V.P.D. a întocmit CONTRACTUL DE PRESTĂRI SERVICII nr.2/01.06.2014 în care, pe lângă suma negociată anterior pentru implementarea proiectului, a adăugat suma de bani conform decontului întocmit de SC A.S. SRL. Astfel, la suma de 6.000 Euro menționată inițial în draftul contractului de prestări servicii inculpatul V.P.D. a adiționat suma de 39.746,86 lei din devizul de lucrare întocmit de executantul SC A.S. SRL, rezultând suma de 13.200 de Euro.
Atât contractul, cât și factura seria IT nr. 000102 din 20.12.2017 au fost semnate de inculpatul V.P.D., iar cei 13.200 Euro au fost plătiți de SC N.T. SRL în contul SC SJ I.T. SRL în tranșe, în perioada 22.12.2017-10.10.2018.
În ceea ce privește parte din suma de bani solicitată cu titlul de mită și de care a beneficiat în mod direct SC SJ I.T. SRL constând în lucrări de pavare a curții imobilelor care reprezintă sediul social al societății, inculpatul V.P.D. a simulat derularea unor relații comerciale licite, prin determinarea martorului denunțător S.M. ca o societate terță aparținând fiului acestuia, martorul denunțător S.C. să emită două facturi, pentru ca, ulterior să fie simulată o plată efectivă a acestora.
După emiterea de către SC B.S.C. SRL a facturilor cu numerele 64/30.07.2019 în valoare de 16.993,20 lei, respectiv 65/31.07.2019 în valoare de 15.993,60 lei, inculpatul V.P.D. a solicitat emiterea a două chitanțe care aparent să ateste plata parțială, în numerar, a sumei de 5.000 de lei pentru fiecare factură.
Deși SC B.S.C. SRL a emis chitanțele nr.21/30.07.2019 în valoare de 5.000 de lei și nr.22/31.07.2019 în valoare de 5.000 de lei, sumele cuprinse în documentele contabile nu au fost niciodată achitate de SC SJ I.T. SRL.
Întrucât sumele de bani înscrise în fiecare din cele două facturi nu permiteau plata totală în numerar, inculpatul V.P.D. a impus ca, pe măsură ce SC SJ I.T. SRL efectua plata prin virament bancar, martorul denunțător S.M. să îi restituie în numerar banii virați.
La data de 19.08.2019 SC SJ I.T. SRL a efectuat prin virament bancar plata sumei de 11.993 lei reprezentând rest de plată aferent facturii nr.64/30.07.2019, din care martorul denunțător i-a restituit la data de 30.08.2019 suma de 5.000 de lei.
În cadrul discuției purtate în data de 01.10.2019 și monitorizată în mediu ambiental, după remiterea sumei de 20.000 de Euro inculpatul V.P.D. i-a atras atenția martorului denunțător cu privire la faptul că încă mai trebuie rezolvată problema celor două facturi, respectiv restituirea diferenței de sumă achitată prin transfer bancar la data de 19.08.2019, achitarea integrală a facturii nr.65/31.07.2019 și restituirea acestei sume de bani.

Situația de fapt reținută de instanță rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești. Declarațiile martorilor H. (fila 130 vol. 1 di), E. (fila 133 vol. 1 di), O. (fila 135 vol. 1 di), S.C. (fila 137 vol. 1 di) S.R.M. (fila 140 vol. 1 di), S.M. (fila 142 vol. 1 di), C. (f. 170 vol. 1 di), Z. (fila 173 vol. 1 di), P. (fila 178 vol. 1 di), V. (fila 73 vol. 2 di) administrate în fața instanței confirmă acuzațiile și concordă cu aceleași mijloace de probă administrate la urmărirea penală.

În drept,
Fapta inculpatului V.P.D. constând în aceea că, în calitate de administrator judiciar al SC A.S. SRL, societate aflată în reorganizare, în perioada 2017-2019, în legătură directă cu neîndeplinirea obligațiilor sale legale (conform art. 5 alin. 1 pct. 66, art. 58 din Legea nr.85/2014) a pretins de la denunțătorul S.M., asociat unic al SC A.S. SRL, o sumă de bani reprezentând echivalentul a 5% (aproximativ 40.000 Euro) din totalul datoriilor în valoare de aproximativ 4.000.000 lei pentru care planul de reorganizare a fost aprobat, bani pe care i-a primit succesiv, în mod direct, sub formă de numerar (în martie-aprilie 2017 – 20.000 lei, 30.08.2019 – 5.000 lei, 1.10.2019 – 20.000 Euro) și indirect, prin intermediul SC I.T.SRL, sub formă de foloase, întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1, 2 Cp cu aplicarea art. 6 Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului V.P.D. constând în aceea că, în baza unei rezoluții infracționale unice, a disimulat proveniența sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,80 lei primite cu titlu de mită prin întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp (2 acte materiale).
Sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 1 Cp privind concursul real de infracțiuni, cele două infracțiuni fiind săvârșite înainte de a interveni condamnarea definitivă pentru vreuna din ele.
Fapta inculpatei V.B.S. constând în aceea că a ajutat la comiterea infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina autorului-inculpat V.P.D. prin preluarea în data de 01.10.2019 a sumei de 20.000 Euro primite de acesta cu titlul de mită în aceeași zi de la martorul denunțător S.M. și ascunderea în trusa medicală a autoturismului cu nr. de înmatriculare (…), întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de complicitate la comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 48 Cp raportat la art. 289 alin. 1, 2 Cp cu aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000.
Fapta inculpatei V.B.S. constând în aceea că, în baza unei rezoluții infracționale unice, cu intenție, prin intermediul persoanei juridice inculpate SC SJ I.T. SRL în calitate de administrator al acestei societăți, a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale, întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 48 C.Pen. rap. la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp (2 acte materiale).
Sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. 1 Cp privind concursul real de infracțiuni, cele două infracțiuni fiind săvârșite înainte de a interveni condamnarea definitivă pentru vreuna din ele.

Fapta inculpatei-persoană juridică SC SJ I.T. SRL, în numele căreia și în realizarea obiectului de activitate, în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpata-administrator V.B.S. a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr.129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale).

Sub aspectul laturii subiective, după cum rezultă din modul săvârșirii faptelor care întrunesc trăsăturile esențiale ale infracțiunilor menționate, din declarațiile inculpaților și ale martorilor, infracțiunile menționate mai sus cu excepția celor de complicitate la infracțiunea de spălare de bani au fost săvârșite cu intenție directă potrivit prevederilor art. 16 alin. 3 lit. a) C.pen., inculpații prevăzând rezultatul faptelor comise și urmărind producerea lui.
În privința complicității la infracțiunea de spălare de bani, instanța a apreciat că s-a acționat cu intenție indirectă potrivit prevederilor art. 16 alin. 3 lit. b) C.pen., prevăzând rezultatul socialmente periculos și acceptându-se posibilitatea producerii lui.

Inculpatul V.P.D. a declarat inițial în fața instanței că recunoaște în integralitate acuzațiile care i se aduc însă doar cu privire la contribuția sa personală, negând orice implicare a coinculpatei V.B.S.. Ulterior, în dezbaterile asupra fondului cauzei și prin concluziile scrise, a formulat apărări în susținerea unei soluții de achitare cu privire la infracțiunea de spălare de bani.
Inculpata V.B.S. și inculpata SC SJ I.T. SRL au negat în mod constant acuzațiile.

În privința acuzației de spălare de bani adusă inculpatului V.P.D., apărările formulate sunt neîntemeiate.
Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile s-a arătat că:
”Subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile poate fi și subiect activ al infracțiunii de spălare de bani. Din punct de vedere teoretic, o asemenea posibilitate nu este interzisă de lege. Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, stipulează în art. 9 paragraful 2 lit. a) că, în scopul punerii în practică sau al aplicării măsurilor ce se dovedesc necesare pentru sancționarea în dreptul intern a faptelor ce constituie spălare de bani, "se poate prevedea că infracțiunile enunțate în acest paragraf nu se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiunea predicat." La momentul aderării la Convenția de la Varșovia, statul român nu a exprimat însă nicio rezervă. Cum nici în Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, nu există vreo dispoziție care să împiedice reținerea în sarcina subiectului activ al infracțiunii din care provin bunurile și a infracțiunii de spălare de bani, rezultă că, din punct de vedere teoretic, un asemenea concurs de infracțiuni este posibil.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 73/2011. Sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, susținându-se că ar încălca principiul non bis in idem, deoarece persoana considerată vinovată de săvârșirea infracțiunii din care provin bunurile ce constituie obiect material al infracțiunii de spălare de bani este cercetată și urmărită încă o dată pentru însușirea acelorași bunuri, Curtea a arătat că dispozițiile legale criticate sub aspectul lipsei de previzibilitate sunt constituționale, deoarece acestea stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dint-o (Erată G&G: dintr-o) anumită infracțiune. Pentru ca principiul non bis in idem să-și găsească aplicarea, persoana în cauză trebuie să fi suferit o condamnare, să fi fost achitată sau să se fi dispus încetarea urmăririi penale pentru fapta cu privire la care este din nou urmărită sau judecată. În situația concursului de infracțiuni însă, infractorului i se aplică o pedeapsă principală, fără ca prin aceasta să fie încălcate în vreun fel dispozițiile art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție.
Înalta Curte învederează însă că infracțiunea de spălare de bani nu trebuie reținută automat în sarcina autorului infracțiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt că în activitatea sa infracțională s-a realizat și una dintre acțiunile proprii elementului material al infracțiunii de spălare de bani, pentru că aceasta ar lipsi infracțiunea de spălare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situații concrete dacă infracțiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracțiunea din care provin bunurile și dacă este cazul să se rețină un concurs de infracțiuni sau o unică infracțiune
Aplicând aceste raționamente în speța de față, s-a constatat că infracțiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracțiunea de luare de mită. Sunt întemeiate în acest sens observațiile din concluziile scrise depuse de către DNA. În relația dintre SC N.T. SRL și SC SJ I.T. SRL s-a disimulat originea debitului achitat, suma de 39.746,86 lei reprezentând contravaloare lucrări de asfaltare și nu onorariu pentru consultanță. Darea de mită nu a fost săvârșită de SC N.T. SRL, ci de martorul denunțător S. prin efectuarea lucrărilor de asfaltare, realizate anterior emiterii facturii. Prin adiționarea în mod fictiv a sumei de 39.746,86 lei la onorariul pentru consultanță datorat de SC N.T. SRL (reprezentând contravaloarea asfaltării), emiterea facturii și plata eșalonată a banilor în contul inculpatei SC SJ I.T. SRL nu s-a realizat elementul material al infracțiunii de luare de mită, ci s-a creat o aparență de legalitate pentru încasarea acestei sume, cu scopul evident al “albirii” banilor obținuți în baza pretinderii preexistente și reiterate constant de V.P.D. în întâlnirile avute cu denunțătorul. În relația dintre SC B.S.C. SRL și SC SJ I.T. SRL s-a disimulat adevărata natură a lucrărilor de pavare, care nu sunt consecința unei relații economice de tipul cerere-ofertă care caracterizează mediul privat; în momentul în care facturile cu nr.64/30.07.2019 și 65/31.07.2019 au fost emise și introduse în circuitul civil lucrările de pavare (care reprezintă foloasele pretinse și primite cu titlu de mită) erau realizate, astfel că afirmația apărării conform căreia prin întocmirea facturilor s-a realizat obiectul material al infracțiunii de luare de mită este eronată. Pretinderea/primirea s-a realizat între inculpatul V.P.D. și denunțător, iar activitatea de disimulare a sumelor de 39.746,86 (factură emisă către SC N.T. SRL) și 32.986,80 lei (facturi emise către SC B.S.C. SRL) s-a făcut prin intermediul persoanei juridice inculpate SC SJ I.T. SRL, în baza unui mecanism financiar gândit și pus în practică la solicitarea inculpatului.
În privința acuzațiilor care i se aduc inculpatei V.B.S. și în mod subsecvent inculpatei SC SJ I.T. SRL, instanța a observat că din declarația dată de inculpata V. (fila 77 vol. 2 di) rezultă că aceasta nu neagă, în esență, faptele în materialitatea lor reținute în rechizitoriu în sarcina sa drept suport al acuzațiilor aduse ci doar raportarea sa subiectivă, practic întrunirea condițiilor privind vinovăția ca trăsătură esențială a infracțiunii. Inculpata nu a negat în esență desfășurarea faptelor din data de 01.10.2019 reținută de procuror (sintetic preluarea celor 20.000 euro și ascunderea în trusa medicală) ci doar intenția și motivele pentru care a acționat în respectivul mod. De asemenea, inculpata nu a negat în esență faptul că a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale, ci doar faptul că ar fi cunoscut proveniența ilicită a respectivelor sume și falsitatea operațiunilor.
Cu referire la complicitatea la infracțiunea de luare de mită, instanța a reținut mai sus că inculpatul V.P.D. (funcționar public asimilat), la biroul său, a luat în mână o sumă de bani (mită) pe care o aștepta să fie într-un anumit cuantum (20.000 euro), a dat-o de îndată soției inculpate V.B.S. (venită la biroul său) care a numărat-o, a constatat că este vorba de exact cuantumul așteptat și i-a dat mesaj inculpatului că este ”ok” (acesta nefinalizând întâlnirea cu denunțătorul până la primirea confirmării) după care a ascuns banii în trusa medicală a autoturismului, intenționând și chiar încercând să plece cu autoturismul respectiv.
Aceste acțiuni fac parte din sfera actelor de primire a mitei. Luarea de mită are ca obiect juridic relațiile sociale privind interdicția obținerii unor foloase necuvenite în legătură cu îndatoririle de serviciu de către un funcționar public. Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru relațiile de serviciu. Acțiunile inculpatei conturează o înlesnire, un ajutor dat la primirea ca parte a procesului de obținere a foloaselor necuvenite de către un funcționar public asimilat. Acțiunile inculpatei au ajutat ca banii primiți (mita) să intre în patrimoniul inculpatului soț (eventual ca parte a patrimoniului soților).
Instanța a considerat evident scopul cu care suma de bani i-a fost remisă inculpatei V.B.S., respectiv acela de a pune la adăpost banii primiți de la denunțător, aspect rezultat atât din momentul în care suma a fost predată, respectiv imediat după ce inculpatul a intrat în posesia ei, de locul în care suma de bani a fost ascunsă de inculpată, numărarea banilor și confirmarea sumei prin mesajul de tip SMS având menirea de a-i întări convingerea inculpatului V.P.D. martorul denunțător i-a predat întreaga sumă la care a făcut referire în cadrul discuției din birou.
Această siguranță poate fi ușor dedusă din atitudinea inculpatului V.P.D., pentru care imediat după ce a intrat în posesia banilor, prioritar a fost să îi ducă de la locul săvârșirii faptei cu ajutorul soției-inculpate aflate în apropiere. De menționat că discuția cu denunțătorul a fost terminată brusc numai după ce a primit confirmarea prin SMS de la inculpata V.B.S. că suma de bani remisă este cea corectă.
Scopul punerii la adăpost al banilor primiți s-a dovedit a fi inițial atins, la momentul intervenției organelor de urmărire penală inculpatul V.P.D. manifestând o atitudine relaxată, negând vehement faptul că ar fi primit vreo sumă de bani.
Caracterul intenționat al ajutorului dat de inculpata V.B.S. este demonstrat și de atitudinea adoptată de inculpată după intervenția organelor judiciare. Aceasta a încercat în repetate rânduri să părăsească locul comiterii faptei, insistând ca părăsirea să se facă cu autoturismul în care se afla suma de bani. Așa cum rezultă din imaginile înregistrate cu camerele de supraveghere al SC A.S. SRL, inculpata a încercat să urce la volanul autoturismului și fiind împiedicată de organele de poliție a părăsit inițial pe jos curtea imobilului însoțită de fiica ei, pentru a reveni ulterior și a încerca din nou să plece cu autoturismul, chiar înainte de efectuarea percheziția vehiculului (înregistrare camere de supraveghere SC A.S. SRL; planșă foto – vol. 2 d.u.p., filele 398-405).
În momentul în care inculpata a predat banii din trusa medicală, așa cum rezultă din înregistrarea momentului percheziționării autoturismului, aceasta cunoștea exact cuantumul sumei de bani, indicând suma de 20.000 de euro, iar în momentul în care i s-a solicitat inițial să îi numere aceasta a spus că nu e nevoie, că știe câți sunt (înregistrare audio-video a percheziției autoturismului - min. 4:13 ofițer de poliție: Știți ce sumă de bani este? V.B.S.: Da. 20.000, ofițer de poliție: 20.000 de euro? V.B.S.: Da [.] min. 4:44 ofițer de poliție: Vă rog frumos să-i numărați. V.B.S.: I-am numărat).
În contextul percheziționării autoturismului inculpata a declarat inițial că sunt banii ei ulterior revenind și afirmând că „sunt banii noștri, ai familiei”, fiind consemnat ca atare în procesul verbal întocmit cu această ocazie. (vol. 2 d.u.p., fila 382).
Probatoriul administrat a relevat faptul că între cei doi inculpați exista o comunicare permanentă, mai ales în ceea ce privește sumele de bani de care dispuneau și de investițiile efectuate cu acestea: convorbire telefonică din data de 2.09.2019 ora 07:40:43 (vol. 2 d.u.p., filele 154-156), convorbire telefonică din data de 2.09.2019 ora 08:39:06 (vol. 2 d.u.p., filele 157-161), convorbire telefonică din data de 4.09.2019 ora 16:15:03 (vol. 2 d.u.p., filele 182-183), convorbire telefonică din data de 13.09.2019 ora 07:45:17 (vol. 2 d.u.p., filele 202-203), convorbire telefonică din data de 23.09.2019 ora 11:56:25 (vol. 2 d.u.p., filele 211-213), convorbire telefonică din data de 26.09.2019 ora 11:02:28 (vol. 2 d.u.p., filele 217-219). Totodată, din declarația martorului B. rezultă că soții V. aveau relații foarte apropiate (fila 76 vol. 2 di).
În ceea ce privește complicitatea la infracțiunea de spălare de bani, din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul V.P.D. nu deținea la momentul efectuării operațiunilor frauduloase nicio calitate în cadrul SC SJ I.T. SRL, conducerea societății fiind asigurată de inculpata V.B.S. (vol.17 d.u.p., filele 4-188).
Declarațiile martorei Z.L. atât din cursul urmăririi penale cât și din fața instanței au relevat că inculpata V.B.S. era la curent cu activitatea societății, aceasta semnând documentele contabile în calitate de administrator. Mai mult decât atât, martora a precizat că este sigură că avea de la inculpata V.B.S. împuternicirea necesară pentru a depune declarații la Finanțe cu semnătura electronică și că dacă mai era nevoie de semnături și pe alte documente le trimitea prin inculpatul V. și le primea cu semnătura inculpatei V.B.S. (vol. 1 d.u.p., filele 254-256; fila 173 vol. 1 di)
Inculpata SC SJ I.T. SRL, așa cum rezultă din Raportul de constatare întocmit la data de 18.11.2019 în baza Ordonanței DNA nr.55/P/2019 din data de 17.10.2019, a înregistrat în perioada 01.01.2014-30.09.2019 venituri din activitatea curentă în valoare de 434.344 lei (vol.1, fila 366) în timp ce în aceeași perioadă societatea a fost creditată cu suma de 1.244.365,87 lei, la data de 30.09.2019 inculpata SC SJ I.T. SRL datorând asociaților suma de 1.585.831,98 lei. (vol. 1, fila 367). Cu toate că aceste creditări au fost făcute în mod distinct de către asociați, din dispoziția inculpatului V.P.D. acestea au fost distribuite pe fiecare asociat, proporțional cu numărul de părți sociale deținut.
La această modalitate de redistribuire a contribuit și inculpata V.B.S. care, la data de 22.08.2019 s-a prezentat la BNP M.G.A. și împreună cu ceilalți doi asociați au semnat contractul de împrumut nr.3118/22.08.2019 în care este specificată suma totală reprezentând creditările societății până la acel moment respectiv 1.338.241,78 lei repartizate conform cotelor de participare la capitalul social, fără însă a exista vreo hotărâre a asociaților în acest sens (V.B.S. 535.296,72 lei; V.A.M. suma de 401.742,53 lei; V.D.D. suma de 401.472,53 lei). Conform contractului cei trei asociați creditează SC SJ I.T. SRL cu aceste sume, cu dată scadentă 31.12.2019 care poate fi prelungită tacit până la data de 1.03.2022, obligându-se ca în continuare, până la data de 1.10.2019 să efectueze creditări până la suma totală de 1.500.000 lei (vol.16, filele 109-110).
Având în vedere acest aspect, dar și faptul că în principal în interesul inculpatei SC SJ I.T. SRL, în baza unor decizii comune ale soților inculpați V. s-au achiziționat/amenajat imobile (inclusiv cel folosit ca locuință familială) și autoturisme folosite în fapt de către asociați și de inculpatul V.P.D., transferurile bancare și plățile efectuate precum și înregistrările în contabilitate prin redistribuirea creditărilor au determinat ca cele două operațiuni frauduloase să fie și mai greu disociate de sumele de bani obținute licit.
Cu ocazia percheziției efectuate în data de 01.10.2019 la domiciliul soților V. au fost găsite ascunse sume considerabile de bani (9.850 lei, 11.575 Euro, 150 GBP, 9.002 USD – vol.2 d.u.p, filele 374-377) cu privire la proveniența cărora inculpata V.B.S., în prezența căreia a fost efectuată percheziția, nu a furnizat vreo explicație. În declarația dată în fața instanței inculpata a pretins că banii proveneau din economiile familiei și de la fostul soț pentru fiica sa (fila 79 vol. 2 di). Gradul de plauzibilitate al acestor explicații este diminuat de faptul că până la finalul cercetării judecătorești inculpata a ales să nu clarifice deloc acest aspect.
În concluzie, instanța a apreciat că prin încredințarea, cu încălcarea legii, a administrării reale și efective a SC SJ I.T. SRL către inculpatul V.P.D., inculpata V.B.S. a girat și și-a asumat în mod voluntar participarea la activitățile infracționale derulate atât personal de inculpatul V., cât și prin intermediul SC SJ I.T. SRL. Chiar dacă este plauzibil că inculpata V.B.S. nu avea cunoștință de cuantumul exact al sumelor care au făcut obiectul spălării de bani, proveniența exactă acestora și manoperele exacte de emitere a unor facturi pentru operațiuni nereale, instanța a considerat că inculpata cunoștea faptul că inculpatul V.P.D. a disimulat prin activitatea SC SJ I.T. SRL proveniența unor sume primite cu titlu de mită prin întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale.
Din textul art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002 se observă că obiectul material al infracțiunii îl constituie un bun care provine din săvârșirea „de infracțiuni”, și nu a unei infracțiuni anume care să aibă caracterul de infracțiune principală în raport cu infracțiunea de spălare de bani. Într-adevăr prioritară este săvârșirea unei infracțiuni care are drept rezultat obținerea unor bunuri, acestea constituind și obiectul material al infracțiunii de spălare de bani. În același timp însă, pentru a fi în prezența infracțiunii de spălare a banilor, acuzarea nu trebuie să demonstreze din care anume infracțiune derivă fondurile supuse spălării, legea neimpunând că pentru a fi întrunit conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor este necesară o condamnare prealabilă sau concomitentă pentru infracțiunea predicat din care au generat fondurile supuse spălării. Prin urmare, fiind o condiție a laturii subiective a infracțiunii, nu este necesar a se proba infracțiunea predicat însăși, ci doar reprezentarea autorului infracțiunii de spălare în legătură cu sursa banilor, ceea ce poate fi realizat cu suficientă și prin intermediul probelor indirecte.
Având în vedere cele de mai sus, pentru fiecare dintre infracțiunile reținute instanța a aplicat inculpaților persoane fizice câte o pedeapsă cu închisoarea, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen. iar inculpatei persoană juridică o pedeapsă constând în amendă potrivit art. 136 și art. 137 C.pen. rap. la art. 74 C.pen..
Sub acest aspect, instanța a reținut pericolul social concret al fiecărei infracțiuni, determinat de modul de săvârșire, valorile sociale vătămate, urmările care s-au produs și cele care s-ar fi putut produce.
Astfel, inculpatul V.P.D. a acționat în calitate de administrator judiciar, pretinzând și primind bani și foloase necuvenite în valoare semnificativă (aproximativ 40.000 Euro), în cadrul unei proceduri de reorganizare judiciară dintr-un dosar pe rolul Tribunalului Sibiu, ceea ce pune în discuție atât decredibilizarea profesiei de practician în insolvență cât și a însăși procedurii judiciare de insolvență precum și a instituțiilor judiciare implicate.
În speță s-a acționat organizat, elaborat: inculpatul V.P.D. corelând exercitarea atribuțiilor de administrator judiciar cu solicitări repetate, argumentate (prin prisma situației economice dificile în care se afla martorul denunțător), de bani/alte foloase necuvenite, peste onorariul deja stabilit de instanță (onorariu fix în cuantum de 1.000 lei lunar și onorariu de succes de 3%), stabilind totodată modalități menite a ascunde cât mai bine primirea banilor/foloaselor necuvenite; inculpata V.B.S. preluând suma de 20.000 Euro remisă de denunțător inculpatului V.P.D. în biroul acestuia, ducând-o rapid în autoturismul marca (…) parcat în curtea interioară a imobilului, urcându-se pe bancheta din spate, trimițând un SMS inculpatului V.P.D. cu conținutul „OK” iar apoi plasând suma de bani în trusa medicală de prim ajutor a vehiculului.
Mai mult decât atât, pentru a disimula proveniența ilicită a banilor/foloaselor materiale, inculpatul V.P.D., cu complicitatea inculpatei V.B.S., a interpus în mecanismul financiar SC SJ I.T. SRL administrată de inculpată, societate care a emis/către care au fost emise facturi fiscale care să creeze aparența unor relații comerciale valide, respectiv în interesul căreia au fost folosiți banii.
În plus, perioada pe care s-au întins actele de executare și modul organizat, elaborat în care cel puțin inculpatul V.P.D. ar fi comis acțiunile care intră în conținutul constitutiv al infracțiunilor de luare de mită și spălare de bani sunt apte a fi interpretate drept indicii mai degrabă în sensul unui comportament infracțional repetitiv decât al unei o conduite strict izolate. Relevantă este, printre altele, discuția din data de 30.08.2019 în cadrul căreia inculpatul V.P.D. confirmă printr-un calcul cuantumul sumei inițial pretinse (40.000 Euro), faptul că a primit deja 20.000 lei, lucrări de 33.000 lei - echivalentul a 6.500 Euro și 5.000 lei, rămânând un rest de 26 , subliniind că pentru denunțător a făcut o excepție “pentru că normal nu fac chestia asta ..aaaa….dar la tine o fost mai complicată treaba. Și am zis, mă, fac o excepție și nu zic acuma”. (vol. 2 d.u.p, fila 253).

De asemenea, instanța a luat în considerare datele privind persoana fiecărui inculpat.
Inculpații V.P.D. și V.B.S. au studii superioare sunt căsătoriți, au fiecare copii rezultați din relații anterioare.
Inculpatul V.P.D. are o situație medicală dificilă (fila 66 vol. 2 di) dar care nu a fost probată ori justificată a fi incompatibilă cu regimul de detenție. Inculpatul se bucură de o bună reputație profesională (fila 176 vol. 1 di, fila 65 vol. 2 di) și în comunitate (fila 67 vol. 2 di). Raportul de evaluare a concluzionat că inculpatul V.P.D. are perspective mari de reintegrare în societate, urmare a faptului că deține resurse individuale care să-l ajute să revină la conduita prosocială pe care a manifestat-o anterior faptei. Raportat la factorii pozitivi și negativi identificați s-a apreciat un risc mic de a mai comite fapte penale. Motivația internă pentru schimbare a inculpatului a fost apreciată drept crescută, acesta beneficiind și de susținerea familiei în această direcție. De asemenea, s-a considerat că inculpatul este integrat social, având o atitudine pozitivă față de muncă. Prezintă un grad mare de atașament fată de copiii săi și proiectează planuri de viitor cu privire la susținerea acestora.(fila 42 vol. 2 di)
Inculpata V.B.S. se bucură de o bună reputație la locul de muncă și în societate (fila 75 vol. 2 di) Raportul de evaluare a concluzionat că în cazul inculpatei V.B.S. există perspective mari de reintegrare în societate, urmare a faptului că deține resurse individuale care să-i orienteze comportamentul într-o direcție pozitivă, fapt materializat prin conduita prosocială manifestată ulterior faptei. De asemenea, are internalizat un sistem de valori prosocial care să-i permită să conștientizeze consecințele faptei sale pentru a nu mai reitera conduita infracțională. Raportat la factorii pozitivi și negativi identificați s-a apreciat că există un risc mic de a mai comite fapte penale. Motivația internă pentru schimbare a inculpatei a fost apreciat drept crescută, aceasta beneficiind si de susținerea familiei în această direcție. De asemenea, este o persoană cu un statul social și are o atitudine pozitivă fâță de muncă, dovadă fiind și modul în care își continuă activitatea în prezent. Prezintă un grad mare de atașament față de copiii săi și proiectează planuri de viitor cu privire la susținerea acestora (fila 37 vol. 2 di).
În privința inculpatei SC SJ I.T. SRL s-au avut în vedere datele rezultate privind activitatea acesteia după cum sunt individualizate în extrasele ONRC, situația materială a inculpatei prin prisma bunurilor deținute, a rulajului și conținutul conturilor, a raportului de constatare întocmit la data de 18.11.2019 (vol.1 d.u.p. fila 366, vol. 12, 15 d.u.p., vol. 1 di filele 17, 22, 66)
Niciunul dintre inculpați nu are antecedente penale, aspect de normalitate însă.
Mai ales raportat la vechimea ca practician în insolvență a inculpatului V.P.D. și a relațiilor specifice dintre soți dar și la pregătirea profesională a inculpatei V.B.S., inculpații aveau posibilitatea concretă de a evalua în mod corect consecințele unei conduite infracționale precum cea care face obiectul acuzației din cauza de față.
Observând conduita procesuală a inculpaților se constată că pe parcursul urmăririi penale aceștia au uzat de dreptul la tăcere.
În fața instanței iinculpatul V.P.D., asistat de avocat ales cu care s-a consultat permanent, s-a limitat la a declara următoarele: ”Recunosc faptele precizate în rechizitoriu, reținute în sarcina mea și încadrarea lor juridică. La acest moment, nu mai doresc să răspund la nicio întrebare legată de acuzația care mi se aduce. Faptele sunt descrise detaliat în rechizitoriu”.
Inculpata V.B.S., asistată de avocat ales cu care s-a consultat permanent, a negat constant acuzațiile care i se aduc, a arătat inițial în fața instanței că nu dorește să dea declarații la respectivul moment, iar ulterior a așteptat finalizarea probațiunii din faza cercetării judecătorești pentru a da o declarație.
Subliniind că exercitarea dreptului la tăcere nu se reține ca temei pentru consecințe defavorabile inculpaților, instanța nu poate ignora caracterul evaziv, inconstant și pe alocuri contradictoriu al celor afirmate de inculpați de-a lungul procesului, astfel cum s-a consemnat, exemplificativ, în procesele-verbale din cursul urmăririi penale (percheziții), în încheierile care au avut ca obiect luarea, prelungirea ori modificarea măsurilor preventive și în declarațiile din fața instanței.
Strategia aleasă pentru apărare de inculpați a făcut imposibilă reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile care fac obiectul acuzației astfel încât să poată fi aplicată o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (a se vedea încheierea din data de 10.02.2020), deși, în opinia instanței, în privința inculpatei V.B.S. ar fi fost întrunite celelalte condiții prevăzute de art. 91 Cp.

Având în vedere cele de mai sus:
În baza art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul V.P.D. la pedeapsa de 4 ani și 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În temeiul art. 67 alin. 1, 2 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 4 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Instanța a apreciat necesară aplicarea de pedepse complementare suplimentare față de cele obligatorii conform textului de lege care reglementează infracțiunea reținută, având în vedere gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, astfel cum au fost detaliate mai sus.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., a fost condamnat inculpatul V.P.D. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 4 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Instanța a apreciat necesară aplicarea de pedepse complementare având în vedere gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, astfel cum au fost detaliate mai sus.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 1 lună închisoare la care se adaugă un spor obligatoriu de 1 an și 2 luni, pedeapsa finală stabilită pentru inculpatul V.P.D. fiind de 5 ani și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 45 C.pen., art. 67 alin. 1, 2 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 4 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 45 C.pen., art. 65 alin. 1 C.pen., s-au interzis inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În baza art. 48 C.pen. cu raportare la art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, a fost condamnată inculpata V.B.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen., s-au interzice inculpatei ca pedepse complementare, pe o perioadă de 2 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 48 C.pen. cu raportare la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., a fost condamnată inculpata V.B.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., s-au interzis inculpatei ca pedepse complementare, pe o perioadă de 2 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.
Instanța a apreciat necesară aplicarea de pedepse complementare având în vedere gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, astfel cum au fost detaliate mai sus.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1 an, pedeapsa finală stabilită pentru inculpata V.B.S. fiind de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 45 C.pen., art. 67 alin. 1, 2 C.pen., s-au interzis inculpatei ca pedepse complementare, pe o perioadă de 2 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.
În baza art. 45 C.pen., art. 65 alin. 1 C.pen. s-au interzis inculpatei ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În baza art. 48 C.pen. raportat la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., a fost condamnată inculpata SC SJ I.T. SRL, la pedeapsa amenzii în sumă de 36.000 lei (180 zile-amendă x 200 lei amendă/zi), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 49 alin. 3 din Legea nr. 129/2019 s-a aplicat inculpatei SC SJ I.T. SRL pedeapsa complementară prevăzută de art. 136 alin. 3 lit. b) C.pen. constând în suspendarea activității pe o durată de 6 luni.

Sub aspectul măsurilor preventive:
Prin Ordonanțele din 2.10.2019 inculpații V.P.D. și V.B.S. au fost reținuți pentru 24 de ore (începând de la data de 2.10.2019, ora 4,55 până la data de 3.10.2019 ora 4,55 inculpata V.B.S.; începând de la data de 2.10.2019, ora 5,06 până la data de 3.10.2019 ora 5,06 inculpatul V.P.D.
Prin Încheierea nr. 59/2.10.2019 a Tribunalului Alba definitivă, modificată prin Încheierea nr.75/7.10.2019 a Curții de Apel Alba Iulia (ambele pronunțate în dosarul nr.2272/107/2019 – vol.1, filele 86-96, 114-126) judecătorii de drepturi și libertăți au dispus:
- arestarea preventivă a inculpatului V.P.D. pentru o perioadă de 30 de zile (3.10.2019 – 1.11.2019), fiind emis MAP nr.18/UP/2.10.2019
- arestul la domiciliu a inculpatei V.B.S. pe o durată de 25 de zile (7.10.2019 – 31.10.2019);
La luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul V.P.D. s-au avut în vedere, în esență, următoarele:
• există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de luare de mită prevăzută de art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000
• privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și proporțională cu gravitatea acuzațiilor care i se aduc.
La luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpata V.B.S. s-au avut în vedere următoarele:
• Există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea de: complicitate la săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.48 Cod penal rap. la art.289 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000
• privarea de libertate a inculpatei este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și proporțională cu gravitatea acuzațiilor ce i se aduc.
Prin Încheierea nr.67/28.10.2019 a Tribunalului Alba (definitivă prin Încheierea nr.89/4.11.2019 a Curții de Apel Alba Iulia – vol.1, filele 158-177) s-au prelungit măsurile preventive dispuse față de cei doi inculpați după cum urmează:
- arestarea preventivă a inculpatului V.P.D. pentru o perioadă de 30 de zile (2.11.2019 – 1.12.2019)
- arestarea la domiciliu a inculpatei V.B.S. pe o durată de 30 de zile (1.11.2019 – 30.11.2019).
Pentru a se dispune în acest sens s-a avut în vedere menținerea temeiurilor inițiale pentru care s-a dispus măsura preventivă. Judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond a reținut în motivarea soluției de admitere a propunerii de prelungire a măsurilor preventive faptul că ulterior luării acestor măsuri s-a dispus începerea urmăririi penale in personam împotriva inculpatului V.P.D. pentru infracțiunea de spălare de bani în forma autoratului, respectiv împotriva inculpatei V.B.S. pentru infracțiunea de spălare de bani în forma complicității. Totuși, judecătorii de drepturi și libertăți de la instanța de control judiciar au reținut în motivarea soluției de respingere a contestațiilor formulate de inculpați că, în lipsa punerii în mișcare a acțiunii penale, nu analizează aceste posibile acuzații ca și temei suplimentar pentru prelungirea măsurilor preventive și că la respectivul moment nu par să fi apărut temeiuri noi ce să impună prelungirea măsurilor arestării preventive.
Prin încheierea din 27.11.2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul nr. 3183/85/2019/a1.1 (definitivă prin încheierea penală nr. 170/2.12.2019 a Curții de Apel Alba Iulia), în baza art. 348 al. 2 C.p.p. raportat la art. 207 al. 2, 4 Cp.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul V.P.D. și a măsurii arestului la domiciliu luate față de inculpata V.B.S., aceste măsuri fiind menținute.
Prin încheierea din 19.12.2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul nr. 3183/85/2019/a1.2 (definitivă prin încheierea penală nr. 189/23.12.2019 a Curții de Apel Alba Iulia), în baza art. 348 Cpp raportat la art. 207 al. 4, 6 Cpp, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpatul V.P.D. și a măsurii arestului la domiciliu luate față de inculpata V.B.S., aceste măsuri fiind menținute.
Prin încheierea din 14.01.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul nr. 3183/85/2019/a1.3 (definitivă necontestare în privința inculpatului V.P.D.), în baza art. 348 al. 2 Cpp raportat la art. 208 al. 4, 6 Cpp, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul V.P.D., aceasta fiind menținută. De asemenea a fost respinsă cererea de înlocuire cu o altă măsură preventivă mai ușoară.
Prin aceeași încheiere, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 202 alin. 1, alin. 3, alin. 4 lit. b) C.pr.pen., art. 211 C.pr.pen., art. 214 și art. 2151 C.pr.pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri, a inculpatei V.B.S.
În temeiul art. 215 alin. 1 C.pr.pen. pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatei V.B.S. i s-a impus să respecte următoarele obligații:
• să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;
• să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată în fața căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
• să se prezinte IPJ (…)– Serviciul Investigații Criminale – Biroul Supravegheri Judiciare – Poliția (…) , desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemată.
În temeiul art. 215 alin. 2 lit. a), b), d) și f) C.pr.pen. s-a impus inculpatei V.B.S. ca, pe timpul cât se află sub control judiciar, să respecte următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială reprezentată de comuna (…) și Municipiul (…), decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar
- să nu se deplaseze în imobilul din (…);
- să nu ia legătura și să nu comunice pe nicio cale cu inculpatul V.P.D. și cu martorii: S.M, S.R.M., S.C., O.D.G.
- să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.
În privința inculpatei V.B.S. încheierea a rămas definitivă prin încheierea penală nr. 6/17.01.2020 a Curții de Apel Alba Iulia care a lărgit sfera obligației de a nu lua legătura și a nu comunica pe nicio cale prin includerea următorilor martori: C.A.L., Z.L., H.C.D., E.M., V.C.C.
Prin Încheierea penală din 10.02.2020 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 3183/85/2019/a2 (definitivă prin Decizia penală nr. 7/12.02.2020 a Curții de Apel Alba Iulia) s-a admis cererea formulată de inculpatul V.P.D. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
În temeiul art. 362 C.pr.pen, art. 242 alin. 2 C.pr.pen., raportat la art. 218 C.pr.pen. și art. 223 C.pr.pen., s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului V.P.D.cu măsura preventivă a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 zile, începând cu data rămânerii definitive a respectivei încheieri.
În temeiul art. 221 alin. 1 C.pr.pen. s-a impus inculpatului V.P.D. obligația de a nu părăsi imobilul din (…), fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza.
În temeiul art. 221 alin. 2 C.pr.pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatului V.P.D. are următoarele obligații:
- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat;
- să nu ia legătura și să nu comunice pe nicio cale cu inculpata V.B.S. și cu martorii S.M., S.R.M., S.C., O.D.G., C.A.L., Z.L., H.C.D., E.M., V.C.C., B.M., N.S., P.I.B.
Prin Încheierea penală din 09.03.2020 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 3183/85/2019/a5 (astfel cum a fost modificată prin prin Decizia penală nr. 20/12.03.2020 a Curții de Apel Alba Iulia) s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu asupra inculpatului V.P.D. respectiv legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar asupra inculpatei V.B.S., măsurile fiind menținute. Totodată au fost respinse cererile celor doi inculpați de înlăturare a obligației de a nu lua legătura și a nu comunica pe nicio cale unul cu celălalt.

În temeiul art. 72 C.pen. rap. la art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului V.P.D. durata reținerii pe timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, durata arestului preventiv din 03.10.2019 la 12.02.2020 precum și durata arestului la domiciliu de la 12.02.2020 la zi.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. s-a menținut măsura arestului la domiciliu asupra inculpatului V.P.D.. Sub acest aspect, sunt relevante, astfel cum au fost reținute în fapt și încadrate în drept mai sus: necesitatea măsurii arestului la domiciliu în vederea bunei desfășurări a procesului și pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică rezultată din modul cum a acționat inculpatul; proporționalitatea măsurii arestului la domiciliu cu gravitatea acuzației. Sunt relevante împrejurările speței (infracțiuni de corupție cu un mod elaborat de săvârșire și de minimizare a șanselor de a fi descoperite; probațiune complexă incluzând mai mulți martori relevați mai ales pentru mecanismul complex de spălare a banilor).
Instanța a respins cererea inculpatului V.P.D. privind modificarea adresei la care inculpatul urmează să execute în continuare măsura preventivă a arestului la domiciliu din (…). În acest sens, instanța apreciază că o eventuală soluție de admitere ar goli de conținut atât în mod direct măsura arestului la domiciliu asupra inculpatului V.P.D. cât și, în mod indirect, măsura controlului judiciar asupra inculpatei V.B.S.. Imobilul din (…) este domiciliul actual al inculpatei V.B.S.. Dacă inculpatul V.P.D. ar urma să execute la această adresă măsura arestului la domiciliu devine practic imposibil de aplicat obligația pe care fiecare dintre soții inculpați o are de a nu lua legătura și a nu comunica pe nicio cale unul cu celălalt, obligație menținută prin chiar ultima dispoziție a instanței de control judiciar asupra verificării măsurilor preventive (Decizia penală nr. 20/12.03.2020 a Curții de Apel Alba Iulia pronunțată în dosar nr. 3183/85/2019/a5). Rațiunile avute în vedere la acel moment subzistă și în prezent, în contextul poziției procesuale a inculpaților și al regulilor privind readministrarea probelor în calea de atac.
În temeiul art. 72 C.pen. rap. la art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei V.B.S. durata reținerii pe timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, durata arestului preventiv din 03.10.2019 la 07.10.2019 precum și durata arestului la domiciliu de la 07.10.2019 până la 17.01.2020.
În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. s-a menținut măsura controlului judiciar cu privire la inculpata V.B.S.. Sub acest aspect, sunt relevante, astfel cum au fost reținute în fapt și încadrate în drept mai sus: proporționalitatea măsurii cu gravitatea acuzației și necesitatea pentru asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal. Sunt relevante împrejurările speței (infracțiuni de corupție cu un mod elaborat de săvârșire și de minimizare a șanselor de a fi descoperite; probațiune complexă incluzând mai mulți martori relevați mai ales pentru mecanismul complex de spălare a banilor). Nu în ultimul rând, se ia în considerare faptul că la termenul din data de 23.03.2020 inculpata a lipsit fără a justifica aceasta în vreun fel, deși avea obligația de a se prezenta în fața instanței conform art. 215 alin. 1 lit. a) C.pr.pen.. De asemenea, inculpata a absentat, tot fără a prezenta o justificare, la verificarea programată în fața organului de poliție care supraveghează îndeplinirea obligațiilor aferente controlului judiciar (fila 17 vol. 2 di).

În temeiul art. 404 al. 4 lit. d) C.pr.pen. raportat la art. 107, art. 108 lit. d) Cp, art. 289 alin. 3 Cp s-a dispus confiscarea de la inculpatul V.P.D. a sumei de 20.000 lei.
În baza art. 290 alin. 4 C.pr.pen. s-a dispus restituirea către denunțătorul S.M.a sumei de 5.000 lei (remisă în numerar inculpatului V.P.D. în data de 30.08.2019).
În baza art. 404 al. 4 lit. d) C.pr.pen. raportat la art. 107, art. 108 lit. d) C.pen., art. 51 din Legea 129/2019, s-a dispus confiscarea de la inculpata SC SJ I.T. SRL a sumelor de 39.746,86 lei și 32.986,8 lei.
S-a constatat că suma de 20.000 euro utilizată în procedura flagrantului cu privire la actul material al infracțiunii de luare de mită din 01.10.2019 a făcut parte din fondul DNA și a fost integral recuperată

În baza art. 330 C.pr.pen, art. 20 din Legea 78/2000, art. 249 alin. 1 C.pr.pen, s-a dispus menținerea măsurilor asigurătorii luate prin Ordonanța nr. 55/P/2019 din 03.10.2019 și prin Ordonanța nr. 55/P/2019 din 13.11.2019.

În baza art. 272, 274 C.pr.pen. a obligat fiecare inculpat la plata următoarelor sume, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, corespunzător costurilor justificate prin actul de sesizare a instanței și numărului de termene acordate în procedura de cameră preliminară și în fața instanței:
• inculpatul V.P.D. 1.800 lei;
• inculpata V.B.S. 1.200 lei;
• inculpata SC SJ I.T. SRL 700 lei.
Distincția între inculpați a avut în vedere numărul de termene necesare pentru verificarea măsurilor preventive privindu-l pe fiecare în parte precum și pentru soluționarea cererilor accesorii acestor măsuri.
Conform art. 274 alin. 1 C.pr.pen., onorariile apărătorilor din oficiu desemnați pentru asistarea inculpaților (av. M.R., av. D.C. și av. S.M.) în cuantum de câte 600 lei pentru fiecare, au rămas în sarcina statului.

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia a declarat apel împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond în care critică hotărârea pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
l. Conform dispozițiilor art.52 coroborat cu art. l alin.2 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, hotărârea judecătorească definitivă privind infracțiunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului se comunică Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Întrucât inculpații V.P.D., V.B.S. și SC SJ I.T. SRL au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, instanța dispunând cu privire la această infracțiune, apreciem că mențiunea comunicării hotărârii definitive către ONPCSB trebuia să se regăsească în dispozitivul sentinței penale apelate.
2. Apreciază că individualizarea pedepselor aplicate inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor înspre limita minimă legală este netemeinică în raport de următoarele argumente:
Infracțiunea de spălare de bani a fost comisă de către toți inculpații în formă continuată.
În sarcina inculpaților V.P.D. și V.B.S. infracțiunile de spălare de bani au fost reținute ca fiind comise în concurs real cu infracțiunile de luare de mită.
Inculpatul V.P.D. a comis infracțiunile sus-menționate având calitatea de practician în insolvență, funcție de interes public în exercitarea căreia a acționat și ale cărei exigențe se raportează la imparțialitate, integritate, buna credință, cu respectarea intereselor părților și a cerințelor concurenței loiale.
Inculpatul cu bună-știință nu și-a îndeplinit atribuțiile legale în ceea ce privește debitoarea SC A.S. SRL întrucât scopul său a fost obținerea de foloase materiale necuvenite și în dauna intereselor creditorilor, prin inacțiunile sale încălcând prevederile Legii nr.85/2014 și etica profesională atât în relația cu debitorul, cât și cu instanța judecătorească.
Obiectul material al infracțiunii de luare de mită presupune verificarea modului în care administratorul judiciar-inculpat a înțeles să se prevaleze de autoritatea funcției pentru a obține în mod nelegal sume mari de bani, conduită care dovedește lipsa totală de scrupule și repere morale ale acestuia.
În același timp, în mod constant și continuu inculpatul V.P.D. s-a preocupat să disimuleze proveniența banilor/foloaselor materiale pretinse și primite de la martorul denunțător S.M. cu titlu de mită în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor pe care legea i le impunea în calitatea sa de administrator judiciar al SC A.S. SRL.
Natura infracțiunilor comise (infracțiune de corupție și de spălare a banilor), modul de operare (premeditat, calculat, uzând de instituții procesuale), urmarea produsă (denigrarea și discreditarea unei instituții - UNPIR printre ale cărei principii fundamentale de funcționare se regăsește respectarea prevederilor legale-art.3 lit. g din Codul de etică profesională și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România) sunt suficiente argumente care, alături de pluralitatea de infracțiuni, justifică pertinent individualizarea pedepselor măcar înspre mediul limitelor legal.

În ceea ce o privește pe inculpata V.S.B. aceasta are cunoștință și este implicată în activitățile infracționale desfășurate de soțul său. În data de 1.10.2019, fiind surprinsă în flagrant, a încercat să se sustragă urmăririi penale, susținând inițial moral pe autorul infracțiunii prin prezența sa la locul și ora întâlnirii cu denunțătorul și ulterior material, prin preluarea efectivă, în timp foarte scurt a banilor remiși și punerea acestora la adăpost într-un loc nefiresc, de natură a disimula, poziționat în interiorul portbagajului autoturismului parcat în curtea imobilului - trusa medicală de prim ajutor.
În paralel, inculpata a girat acțiunile de disimulare a banilor proveniți din infracțiunea comisă de V.P.D., care au fost albiți prin intermediul persoanei juridice SC SJ I.T. SRL, cu acordul tacit și cunoștința inculpatei V.B.S., administratorul societății, care, așa cum rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între cei doi soți se interesa constant de stadiul lucrărilor de amenajare și avea cunoștință exactă de sumele de bani existente în casă și de care dispunea inculpatul V.P.D.
În acest context, apreciază necesară reindividualizare judiciară a cuantumului pedepselor principale aplicat inculpaților persoane fizice, în sensul agravării acestora prin raportare la circumstanțele concrete ale infracțiunilor de comiterea cărora au fost acuzați fiecare dintre aceștia.
Cu privire la situația inculpatei SC SJ I.T. SRL solicită instanței de control judiciar să aibă în vedere dispozițiile art. 137 alin. 5 Cod penal și să dispună majorarea numărul zilelor amendă dar și a sumei corespunzătoare unei zilele amendă întrucât comiterea în formă continuată infracțiunii de spălare de bani reținute în sarcina administratorului a urmărit obținerea unui folos patrimonial pentru persoana juridică, de care, implicit și în fapt beneficia familia inculpaților V.
Pentru aceste argumente de legalitate și temeinicie, în aplicarea prevederilor art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, solicită Curții de Apel Alba Iulia să admită apelul, să desființeze sentința numai sub aspectele criticate și să pronunțe o nouă hotărâre.
Inculpații V.P.D. și V.B.S. au declarat apel și au invocat critici de nelegalitate și netemeinicie a soluției pronunțate de instanța de fond.
l. MOTIVE DE NELEGALITATE
Instanța de fond a emis o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor art.374 alin.4, 375, respectiv 396 alin.10, din Codul de procedura penala, în ceea ce privește inculpatul apelant V.P.D.
La termenul din data de 10.02,2020, instanța de fond a procedat in conformitate cu dispozițiile art.374 alin.4 din Codul de,procedura penala, aducând la cunoștința inculpatului dispozițiile art.396 alin.10 din Codul de procedura penala, adică posibilitatea de a opta pentru judecarea cauzei in procedura abreviata.
Arată că și-a manifestat in mod expres aceasta opțiune, sens in care la același termen am dat o declarație care îndeplinea toate exigentele formale si substanțiale prevăzute de art.374 alin.4 raportat la art.375 din Codul de procedura penala, în sensul ca a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina mea, a fost de acord ca judecata sa aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de parți, a fost de acord cu încadrarea juridica a faptelor reținute in actul de sesizare al instanței si nu au propus alte probe.
Cu prilejul ascultării, instanța si procurorul nu au avut obiecțiuni cu privire la conținutul declarației, nu au pus întrebări suplimentare si nu au solicitat detalii apte sa conducă la o alta concluzie în ceea ce privește opțiunea inculpatului.
Procurorul de ședința a pus concluzii de admitere a cererii de judecarea cauzei in procedura simplificată, fapt consemnat in încheierea de ședință, însă instanța a respins cererea de judecare a cauzei în aceasta procedura, pe baza unor considerente pe care le apreciază ca fiind rezultatul unei interpretări eronate a dispozițiilor incidente in cauza.
Pe baza unor aserțiuni de natura doctrinara, care reprezintă o opinie singulară, cea a profesorului UDROIU, instanța a considerat ca cererea nu este admisibila de vreme ce, nu a recunoscut și activitatea pretins infracționala a soției sale.
Practica judiciara este constanta in sensul admiterii cererilor de judecare in procedura abreviata chiar in cazul infracțiunilor săvârșite in coparticipare penala. Textele legale incidente in cauza nu condiționează admisibilitatea cererii de recunoașterea faptelor reținute in sarcina celorlalți coparticipanți, chiar in situația în care există coautorat in cauza, in mod constant, opțiunea diferita a coinculpaților intr-o cauza unica, privind modalitatea de desfășurare a procedurii cercetării judecătorești, nu atrage imposibilitatea judecării cauzei in mod diferit, atât cu privire la inculpații care apelează la procedura simplificata, iar in caz de admitere cererii se dispune disjungerea cauzei si pronunțarea unei soluții, simultan cu judecarea cauzei după procedura in prima instanța.
Argumentele apărării se bazează inclusiv pe interpretarea literala a dispozițiilor art. 374 alin. 4 C.pr.pen., în care se menționează "..recunoaște faptele reținute în sarcina sa..."și nu a celorlalți coinculpați. Aceasta norma procedurala are corespondent in principiul răspunderii personale a inculpaților pentru faptele săvârșite. Indiferent de faptul ca in cauza a fost trimisa in judecata si soția subsemnatului, gradul de rudenie nu prezintă aptitudinea de a înfrânge principiu) răspunderii personale.
In plus, în cauza susține că s-au încălcat dispozițiile art.396 alin.10 din Codul de procedura penala, în sensul ca instanța avea obligația sa dispună reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime in cazul pedepsei închisorii daca a reținut aceeași stare de fapt ca cea recunoscuta de inculpat, chiar când cererea inculpatului de judecare in procedura simplificata a fost respinsa.
Baza factuală reținuta de instanța pentru a dispune soluția de condamnare a subsemnatului V.P.D. este identica cu cea menționata in actul de sesizare al instanței, pe care a recunoscut-o necondiționat. Toate argumentele evocate de acuzare au fost preluate fără nicio rezervă de prima instanța, considerentele având corespondent în aceleași probe invocate de Ministerul Public. După respingerea cererii de judecare in procedura abreviata nu s-au mai administrat probe noi cu privire la vinovăția subsemnatului, probe din care sa rezulte o stare de fapt diferita de cea avuta in vedere cu ocazia redactării rechizitoriului. De asemenea, subsemnatul care aveam posibilitatea procedurala a solicita probe noi în apărare, după respingerea cererii de judecare a cauzei in procedura simplificata, nu am avut aceasta opțiune, singurele probe solicitate si admise de instanța, fiind cele in circumstanțiere.
În concluzie, in baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate si rejudecând cauza sa dispuneți cu privire la V.P.D., o soluție de condamnare la o pedeapsa rezultanta redusă cu o treime fiind întrunite toate condițiile legale pentru a opera cauza legala de reducere a pedepsei.
2.MOTIVE DE NETEMEINICIE
Soluția apelata este netemeinica cu privire la soluția de condamnare dispusa cu privire la V.B., în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.289 alin. l, 2 raportat ia art. 6 din Legea 78/2000, săvârșită în forma complicității, cât și infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art.49 alin. l lit. b săvârșita în forma continuata (2 acte materiale), tot în calitate de complice:
a) Cu privire la infracțiunea de luare de mita, soluția de condamnare se întemeiază pe o interpretare eronata a probelor realizate cu ocazia flagrantului din data de 1.10.2019.
Ajutorul conferit autorului infracțiunii de luare de mita constă în preluarea sumei de 20.000 de euro primite cu titlul de mita de soțul meu V.P.D. si ascunderea in trusa medicala a acestei sume.
În sfera complicității, este esențial, din punct de vedere al laturii subiective ca, complicele sa acționeze cu intenție. Din analiza cronologica a tuturor împrejurărilor atat cele anterioare cat si cele din timpul realizării flagrantului, rezulta o alta stare de fapt decât cea evocata de Ministerul Public, care a fost preluata fără minime rezerve de instanța de fond.
Din conținutul declarațiilor amănunțite emise de martorul denunțător S., rezulta fără dubiu faptul ca nu a existat o minima implicare a apelantei in activitatea de pretindere si primire a folosului material injust de către autorul infracțiunii de luare de mita.
Atât in ceea ce privește suma de 20,000 de euro cât și în ceea ce privește executarea lucrărilor de renovare la imobile, susține că nu a avut nicio implicare și nu a fost prezentă nici la momentul pretinderii sumelor de bani, nici la momentul efectuării lucrărilor de renovare, nu a semnat facturile și nici nu le-a acceptat la plata.
Cu ocazia predării sumei de 20.000 de euro, fapt care s-a realizat in interiorul biroului deținut de soțul său, nu a fost prezentă.
Cu privire la flagrantul realizat in data de 1.10.2019, sa menționează următoarele împrejurări, redate cronologic, din care rezulta inexistenta unei înțelegeri prealabile sau concomitente remiterii materiale a sumei de bani, intre aceasta si soțul său, înțelegere care să prezinte valențele unui ajutor.
- la data respectiva m-am deplasat la biroul soțului meu așa cum o făceam in mod frecvent întrucât la acest birou se afla echipamentul sportiv, respectiv echipamentul de cicilism, urmând ca la finalul programului de lucru al soțului sa ne deplasam împreuna, cu bicicletele, in scop recreativ. Aceasta activitate se realiza ritmic, aspect relevat de martorii audiați in cauza.
- anterior deplasării la biroul soțului său, a purtat o convorbire telefonica cu acesta, redata in notele de transcriere a interceptărilor telefonice, in care soțul meu mi-a solicitat in mod expres sa nu vin încă la birou întrucât mai are activități in desfășurare.
- întreaga secvența care cuprinde predarea banilor si pana la percheziția autoturismului a durat aproximativ un sfert de ora, respectiv de la ora 16.37 pana la 16.50.
- la ora 16.37, martorul denunțător intra in biroul soțului, iar peste doua minute preda suma de 20.000 euro.
- la ora 16.41 apelanta se deplasează de la autoturism la intrarea laterala a imobilului, deși soțul meu mi-a solicitat anterior sa nu vin.
- la ora 16.43 a avut loc întâlnirea cu soțul său, întâlnire neplanificata, care i-a predat suma de bani. Suma a depozitat-o in trusa medicala a autoturismului din considerente de securitate in sensul ca era o suma considerabila si exista riscul sustragerii, aceasta fiind conotația depozitarii in acest spațiu si nu aceea de a o ascunde in vederea împiedicării realizării flagrantului. De altfel banii au fost ușor identificați de organele care au realizat percheziția, in aceleași condiții putând fi găsiți si daca erau depozitați in bordul autovehiculului.
- după depozitarea sumei de bani s-a deplasat de la imobil cu autovehiculul iar ulterior a revenit, banii rămânând tot in trusa medicala. După momentul întoarcerii s-a realizat percheziția autoturismului. Daca ar fi cunoscut faptul ca banii provin din săvârșirea unei infracțiuni, avea posibilitatea sa-i plaseze în alt loc în acest interval de timp, fapt care ar fi îngreunat realizarea flagrantului.
- realizarea activității de ajutorare a autorului infracțiunii trebuie sa fie anterioara sau concomitenta săvârșirii infracțiunii, ori la momentul remiterii sumei de bani către aceasta, autorul infracțiunii primise anterior suma de bani in biroul sau, fără sprijinul apelantei,
- apreciază că analiza aspectelor menționate prevalează in raport de argumentele acuzării si ale instanței de fond care s-au bazat pe împrejurări subsecvente remiterii sumei de bani de către martorul denunțător, precum acelea ca a numărat banii si a trimis un mesaj de tip sms către soțul său, cu conținutul "ok”.
În aceste limite solicită instanței de apel, in baza art.421 pct.2 lit (a C.pr.pen., desființarea sentinței apelate si rejudecând cauza sa dispună o soluție de achitare in baza art.16 alin.l lit.b, teza a-II a C.pr.pen.
b) Cu privire la infracțiunea de spălare de bani, fapta prevăzută de art.49 alin.l lit.(b din L129/2019, fapta săvârșita în forma continuată (doua acte materiale), în calitate de complice:
În esență, acuzarea si instanța de fond rețin vinovăția pe considerentul că, în calitate de administrator social al societății SC "SJ I.T." SRL, a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea unor documente care sa creeze aparenta unor relații comerciale reale.
Practica constanta in materie, inclusiv cu privire la infracțiunea de spălare a banilor, releva faptul ca autorul acestei infracțiuni poate fi atât administratorul de drept cat si administratorul de fapt. Este adevărat faptul ca dispozițiile L. 31/1990 prevăd la art. 144 alin.l faptul ca administratorii sunt răspunzători pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute de art.72,73 din lege, însă aceste obligații au un caracter general si nu atrag in mod automat răspunderea administratorilor sociali, mai ales răspunderea penala.
Afirmă că întreaga activitate a societății a fost condusa si coordonata de V.P.D. Societatea a fost înființata de acesta încă din anul 2007, iar pana in anul 2017 acesta a deținut o procura de administrare emisa de subsemnata in calitate de administrator social.
Susține că își desfășoară activitatea în calitate de salariat al societății "$.$"SRL de peste 19 ani, iar potrivit relațiilor furnizate de angajator, durata programului de lucru a fost de aproximativ 9 ore zilnic. In virtutea raporturilor de munca a fost implicata intr-o serie de proiecte care au impus deplasări frecvente la diverse locații din tara
Programul de lucru, responsabilitățile profesionale coroborate cu cele casnice nu permiteau în mod obiectiv cunoașterea operațiunilor comerciale realizate de societate. Inclusiv contabila societății, numita Z. a arătat faptul ca implicarea inculpatei in societate s-a limitat la semnarea bilanțurilor contabile si la transmiterea către serviciul contabilitate a actelor. Toate deciziile de afaceri, inclusiv cele privind lucrările de renovare din care au rezultat cele doua sume care fac obiectul spălării de bani, au fost realizate, coordonate si evidențiate in contabilitate de soțul său.
Cu ocazia executării lucrărilor, relația cu antreprenorul, cu angajații acestuia, detaliile tehnice, inclusiv metodele de decontare, au fost efectuate in mod nemijlocit de soțul său, care îndeplinea toate atributele unui administrator de fapt. Relevante sunt afirmațiile martorului denunțător S., care a arătat in mod expres faptul ca niciodată nu a discutat cu aceasta in legătură cu lucrările de renovare, cu modalitățile de plata, cu emiterea de chitanțe de plata. De altfel documentele de plata aferente acestor lucrări au fost semnate în nume propriu de soțul meu. Contractul de prestări servicii si factura reprezentând suma globala au fost semnate de soțul său, aspect reținut chiar de acuzare.
Soluția de condamnare se fundamentează pe simple deducții, fără suport, care au corespondent in probe indirecte, care nici măcar nu sunt indicate in considerentele sentinței atacate.
Astfel, se retine faptul ca societatea a beneficiat de creditări. Aceste operațiuni sunt legale si chiar judecătorul fondului arata faptul ca au fost realizate din dispoziția expresa a soțului meu. De altfel in cauza a fost efectuat un raport de către specialistul DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPTIE, care deși are calitatea de angajat al acuzării, nu a relevat nereguli sau indicii privind săvârșirea unor infracțiuni imputabile subsemnatei in calitate de administrator social.
Într-o nota speculativa, incompatibilă cu obiectivitatea si imparțialitatea unei instanțe, soluția atacata se fundamentează pe aspecte marginale, fără relevanta, precum:
- faptul ca la domiciliul apelantei s-au găsit, cu ocazia percheziției imobiliare sume importante de bani, iar aceasta nu a dat declarații cu privire la proveniența acestora. Obiectul cauzei nu îl reprezintă controlul averii inculpaților, ci sumele ce reprezintă folosul material injust obținut de la martorul denunțător S.. Acest folos nu are legătură cu sumele de bani existente la domiciliu, si a fost stabilit, cuantificat cu o valoare certa chiar de acuzare.
- faptul ca apelanta a uzat de dreptul la tăcere. Acesta este un drept procesual ai suspectului si al inculpatului care prin simplul sau exercițiu nu poate contribui la condamnarea acestuia întrucât are speranța ca mărturisirea încă nu prezintă valoarea juridica a unei probe prioritare.
- greșita strategie adoptata de apărare. Dreptul la apărare permite exercitarea acestuia printr-o apărare calificata. Independent de strategia apărării, instanța are obligația de a contribui ia aflarea adevărului judiciar fără a se preocupa de probele si cererile formulate de apărare.
- atât Ministerul Public cât și instanța de fond consideră, fără a proba, faptul ca apelanta cunoștea faptul ca soțul său disimula mita primita prin operațiuni realizate de societate. Este o simpla alegație, fără suport.
Instanța de fond retine totodată faptul ca înregistrarea in contabilitate a contravalorii lucrărilor realizate a determinat identificarea cu greutate a sumelor. Sumele au fost identificate fără niciun efort pe baza declarațiilor denunțătorului coroborate cu actele contabile.
Apreciază ca soluția de condamnare este greșita, fără a exista probe, sens in care solicită, în baza art.421 pct,2 lit.a C.pr.pen., desființarea sentinței apelate si ca efect al rejudecării sa se dispună o soluție de achitare potrivit art.16 alin. l lit.(c din Codul de procedura penala.
Formulează în scris cerere în probațiune:
- acordarea dreptului de a avea acces prin apărător la suporții optici ce conțin înregistrarea audio-video realizata cu ocazia flagrantului din data de 1.10.2019.
- reaudierea martorului B.P.A., cu domiciliul în (…).
La fond a fost ascultat având ca teza probatorie acordarea de circumstanțe atenuante. În fața instanței de apel solicită sa fie audiat pentru a releva daca cu ocazia colaborării îndelungate în calitate de salariați ai aceluiași angajator a auzit vreodată aspecte din care sa rezulte faptul ca aceasta era implicată în activitatea societății pe care o administra doar formal.

Verificând sentința penală atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu motivele de apel expuse mai sus, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele statuate de art. 417 alin. 2 C.pr.pen., Curtea de Apel Alba Iulia, în calitate de instanță de control, constată întemeiate parțial criticile acuzării și inculpaților V.P.D. și V.B.S. și nefondate criticile inculpatei SC SJ I.T. SRL.
Curtea subliniază faptul că, prin calea de atac a apelului se exercită un control integral asupra judecății în primă instanță, devoluându-se cauza penală asupra tuturor chestiunilor de fapt și de drept. Declararea apelului declanșează o nouă judecată a cauzei în fond cu privire la existența faptei, a săvârșirii cu vinovăție de către fiecare dintre inculpați și a răspunderii penale a acestora, cu reexaminarea încadrării juridice a faptelor, a incidenței circumstanțelor atenuante sau agravante, a individualizării judiciare a sancțiunilor penale, sub aspectul cuantumului și modalității de executare, respectiv reexaminarea laturii civile a cauzei în raport de obiectul apelului fiecăreia dintre părți.
Având loc o judecată a cauzei în fond, instanța de apel are posibilitatea legală să facă tot ce poate face, din punct de vedere procedural, și instanța de fond, ceea ce o obligă să aibă un rol activ pentru justa soluționare a cauzei și pronunțarea unei soluții legale și temeinice, de natură a întări încrederea în sistemul judiciar.
Pe de altă parte, teoria liberei aprecieri a probelor instituită prin prevederile Codului de procedură penală se circumscrie intimei convingeri a instanței de judecată care își formează opinia în urma administrării probelor, ceea ce permite organului judiciar să nu fie ținut de evaluarea dată probelor de către un alt organ judiciar.
În reglementarea Codului de procedură penală, apelul, ca și cale ordinară de atac, presupune o rejudecare a cauzei în fond, sub toate aspectele de fapt și de drept. Legiuitorul a dat posibilitatea instanței de apel nu numai să administreze probe noi, dar și să procedeze la readministrarea probelor existente la dosarului cauzei. Această readministrare a probelor deja administrate la instanța de fond trebuie să se circumscrie unor condiționalități, respectiv:
- proba să fie insuficientă și neclară ;
- să aducă informații suplimentare față de momentul ascultării de către judecătorul fondului;
- când judecătorul consideră necesară proba pentru formarea convingerii sale în legătură cu obiectul cauzei.
Din perspectiva cererilor în probațiune formulate de apelanți, analiza oportunității administrării acestora s-a realizat în ședința publică din 4 august 2020 (încheierea penală aflată la filele 108-109 dosar curte de apel).
La instanța de fond inculpatul V.P.D. a declarat că înțelege consecințele care decurg din aplicarea procedurii simplificate, recunoaște în integralitate fapta așa cum a fost reținută în rechizitoriu și dorește să beneficieze de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției numai pe baza probelor administrate în rechizitoriu (termenul din 10.02.2020). Instanța de fond, în deliberare, a respins cererea inculpatului V.P.D. de aplicarea procedurii pentru recunoașterea vinovăției, apreciind că nu sunt întrunite cerințele legale pentru aceasta și, în consecință, a procedat la deschiderea cercetării judecătorești.
În considerentele încheierii de ședință, s-a reținut de către instanța de fond raportat la solicitarea inculpatului V.P.D. de a se încuviința cererea de judecare pe procedura simplificată, următoarele:
Aplicarea procedurii în cazul recunoașterii învinuirii presupune, printre alte condiții, ca inculpatul să recunoască în mod total și necondiționat faptele reținute în sarcina sa în actul de acuzare. Această recunoaștere trebuie să privească toate aspectele de fapt, astfel cum sunt expuse în rechizitoriu.
În cazul comiterii infracțiunilor care fac obiectul acuzației în participație, instanța de fond a apreciat cu menționarea faptului că s-au exprimat opinii similare în doctrină și în jurisprudență, că poate considera întrunită cerința recunoașterii totale a faptelor reținute în sarcina sa doar dacă inculpatul recunoaște, în mod neechivoc, nu numai propria contribuție la comiterea faptei ci și pe cea a participanților, în modalitatea descrisă în rechizitoriu (a se vedea, spre exemplificare, Codul de procedură penală – Comentariu pe articole. Ediția a 2-a revizuită, Colectiv de autori. M. Udroiu coordonator, f. 1537).
Particularizând la situația dedusă judecății, a reținut faptul că, infracțiunile care fac obiectul acuzației, astfel cum acestea au fost descrise în rechizitoriu, sunt săvârșite în participație: inculpatul V.P.D. este acuzat, în esență că în calitate de administrator judiciar, în legătură directă cu neîndeplinirea obligațiilor sale legale, a pretins de la denunțător o sumă de bani pe care i-a primit succesiv, cu o ocazie chiar cu ajutorul inculpatei V.B.S., precum și că, tot cu ajutorul inculpatei V.B.S., a disimulat proveniența sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,80 lei primite cu titlu de mită prin întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale. În mod corespunzător, inculpata V.B.S. este acuzată, în esență, că a ajutat la comiterea infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina autorului-inculpat V.P.D. prin preluarea în data de 1.10.2019 a sumei de 20.000 Euro primite de acesta cu titlul de mită în aceeași zi de la și ascunderea în trusa medicală a autoturismului precum și că, prin intermediul persoanei juridice inculpate SC SJ I.T. SRL al cărei administrator este, a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale.
Reține judecătorul instanței de fond că inculpatul V.P.D. s-a limitat să declare în fața instanței următoarele: ”Recunosc faptele precizate în rechizitoriu, reținute în sarcina mea și încadrarea lor juridică. La acest moment, nu mai doresc să răspund la nicio întrebare legată de acuzația care mi se aduce. Faptele sunt descrise detaliat în rechizitoriu.”
În lipsa posibilității de a obține clarificări suplimentare din partea inculpatului (acesta, consultându-se cu avocatul său, și-a exprimat în mod expres refuzul de a răspunde la alte întrebări asupra aspectului în discuție), instanța de fond a apreciat că este nevoită să analizeze în primul rând modul de formulare a recunoașterii. Astfel, este dificil de ignorat faptul că inculpatul a avut grijă să arate că recunoaște faptele reținute în sarcina sa.
Totodată, instanța de fond a apreciat că nu poate pretinde că nu există la dosarul cauzei exprimările de poziție procesuală anterioare ale acestuia ori că acestea nu au nicio valoare în demersul de stabilire a caracterului neechivoc al recunoașterii învinuirii.
Astfel, a remarcat faptul că, la luarea măsurii arestării preventive (Dosar nr. 2272/107/2019 al Tribunalului Alba) inculpatul V.P.D. a declarat la fond, printre altele ”soția mea nu are nicio implicare cu privire la tot ce s-a întâmplat. Nu cunoaște nimic legat de relațiile mele cu denunțătorul și cu firma SC A.S. SRL”. În calea de atac a contestației, în cuprinsul ultimului cuvânt, inculpatul a arătat, printre altele: ”nu i-a cerut niciodată soției să numere banii, ci i-a solicitat doar să-i pună undeva, spunându-i că se vor întâlni mai târziu pentru a merge cu bicicleta”; ”regretă că, în mod inconștient, a implicat-o și soția acestuia, pe care nu o mai poate privi în ochi, dar care nu are cunoștință de niciun demers de-al acestuia din dosarele în lucru.”
Menționează în considerentele încheierii că, la prima verificare a măsurii arestării preventive (Dosar nr. 3183/85/2019/a1.1 al Tribunalului Sibiu - în procedura camerei preliminare) inculpatul V.P.D. a arătat, în cuprinsul ultimului cuvânt, printre altele: ”În ceea ce privește implicarea soției sale, în niciun caz aceasta nu a avut nici o implicare, nu a avut nici cunoștință de relațiile sale cu patronul societății A.S..”
La a doua verificare a măsurii arestării preventive (Dosar nr. 3183/85/2019/a1.2 al Tribunalului Sibiu) inculpatul V.P.D. a arătat, în cuprinsul ultimului cuvânt, printre altele: ”A invocat la termenul anterior, în cameră preliminară că a recunoscut faptele la Tribunalul Alba Iulia, la Curtea de Apel Alba Iulia, în momentul dispunerii arestării preventive. A făcut referire și la faptul că inculpata nu are implicare în această chestiune”
În mod constant, inculpata V.B.S., soția inculpatului, a negat acuzațiile.
În fine, se remarcă faptul că și în prezenta ședință ambii inculpați persoane fizice au arătat că își mențin aceeași conduită procesuală de până la momentul curent (10.02.2020).
Astfel fiind determinate coordonatele speței, instanța de fond a concluzionat că manifestarea de voință a inculpatului autor V.P.D. – care a negat constant implicarea inculpatei complice V.B.S. în activitatea infracțională – în sensul limitării la a preciza că recunoaște doar faptele reținute în sarcina sa, refuzând să ofere clarificări suplimentare și trimițând la realitatea evidentă că faptele sunt descrise în rechizitoriu, este cel puțin echivocă sub aspectul întrunirii cerinței recunoașterii totale a faptelor care formează obiectul acuzației, prin prisma prevederilor art. 374, art. 375 C.pr.pen..

Inculpata V.B.S. a menționat la instanța de fond la termenul de judecată din 10.02.2020 că nu înțelege să uzeze de procedura recunoașterii învinuirii și a recurs la dreptul la tăcere, inițial.
Ulterior a dat declarație la termenul de judecată din 27.04.2020 (filele 77-80 vol. 2 dosar fond), în care susține că nu a discutat vreodată cu soțul său despre firmele administrate și problemele acestora; că obișnuia ca după programul său de activitate, la ora 16,00, să se deplaseze la biroul soțului său, unde se schimbau și mergeau cu bicicletele, care erau acolo depozitate. Afirmă că în ziua de 01.10.2019, în jurul orei 16,10, a fost sunată de soțul său care ia-a spus că mai are treabă și să nu meargă la birou înainte de ora 17,00, să meargă la cumpărături sau să facă altceva. Datorită traficului din (…) și a comodității, a hotărât să meargă la biroul soțului său după ce aceasta și-a terminat treaba.
După ce și-a parcat mașina în spatele imobilului, și-a luat geanta sport și s-a îndreptat spre intrarea din spatele imobilului. În acel moment și-a văzut soțul la mașina lui, s-a îndreptat spre el, acesta i-a dat un pachet și i-a spus că ar trebui să fie 20.000, să-i numere, să-i pună bine și, dacă vrea, să-l aștepte să meargă cu bicicletele. S-a dus la mașină, a numărat banii, i-a trimis un mesaj de OK soțului și s-a hotărât să meargă la farmacie. A pus banii în geanta sport, pe care a pus-o în portbagajul mașinii iar, apoi, pentru că era o sumă mare și în curtea imobilului o spălătorie auto, a luat banii și i-a pus în trusa medicală a mașinii și a plecat la farmacie.
Susține că nu s-a gândit în nici un moment ce sunt cu acei bani deoarece soțul său mai aducea bani acasă și apoi îi ducea la birou pentru că la birou nu avea seif.
Când s-a întors de la farmacie, anterior intrării în curtea imobilului, a fost legitimată de trei agenți. Explică apoi felul în care au acționat agenții în raport de ea și fiica sa, pe care a observat-o la geamul clădirii, pe hol, pe care a trebuit s-o trimită acasă cu un taxi.
Afirmă că le-a dat banii din proprie inițiativă polițiștilor atunci când aceștia au afirmat că ar căuta o sumă de bani, și cărora le-a spus datorită stresului, că sunt banii familiei.
A afirmat că îi erau aduse acasă balanțul și bilanțul în 2014 și 2015, pe care le-a semnat fără să le studieze și nu a ținut niciodată legătura pe probleme de contabilitate cu contabila firmei SC SJ I.T. SRL. Afirmă că soțul său a hotărât creditările firmei SC SJ I.T. SRL
În apel inculpații au precizat la termenul de judecată din data de 04.08.2020, prin apărător ales, că doresc să declare ulterior vizualizării suporților optici ce conțin înregistrarea flagrantului din 01.10.2019 iar, în virtutea dreptului de acces la dosar și probe, Curtea de apel a încuviințat la termenul din 11.09.2020 solicitarea și a permis copierea suporților optici ce conțin datele informatice solicitate.
În declarația dată la curtea de apel, inculpatul V.P.D. a afirmat că în ziua în care a primit de la denunțător suma de 20.000 euro, denunțătorul a rămas în biroul său iar el a plecat spre mașină aflată în curte. Când se îndrepta spre mașină l-a strigat soția sa, care l-a întrebat dacă și-a terminat programul. I-a răspuns negativ întorcându-se spre eași i-a dat pachetul de bani.. I-a spus să-i numere pentru că ar trebui să fie 20.000 de euro și să-i spună dacă mai târziu vor merge cu bicicletele. Susține că motivul venirii soției la biroul său a fost obiceiul lor de a merge cu bicicletele după programul de muncă al soției, biciclete care erau depozitate la biroul său. În ziua respectivă i-a cerut soției să nu se grăbească pentru că are alte activități. Recunoaște că a fost prima dată când i-a dat soției bani și nu-și poate explica gestul, mai ales că el se îndrepta spre mașină, ca să-i pună acolo (fila 143 dosar curte de apel).
În apel inculpata V.B.S. a precizat că, ulterior căsătoriei cu inculpatul, ea a devenit formal administrator al firmei SC SJ I.T. SRL, pentru ca soțul său să nu fie incompatibil raportat la calitatea acestuia de director al diferitelor societăți comerciale. După ce a devenit salariata SC S. SRL a încheiat un contract de mandat de 10 ani pentru soțul său pentru a administra firma, pe care l-a reînnoit doar tacit datorită neglijenței sale. Soțul său a continuat să exercita calitate și după expirarea mandatului formal.
Reiterează în declarația dată în apel momentul telefonului primit de la soțul său, motivul pentru care s-a deplasat la biroul acestuia și aspectele ulterioare primirii banilor de la soțul său (fila 146 dosar curte de apel).

Relativ la atitudinea procesuală manifestată de inculpați în cursul procedurilor judiciare arătăm că privilegiul neincriminării (în considerarea dispozițiilor art. 109 alin.3 C.pr.pen.) nu poate constitui o imputare adusă comportamentului procesual al acestora, obligația de a dovedi faptele și elementele de tipicitate cu privire la fiecare dintre acuzațiile aduse revenind acuzării potrivit dispozițiilor 100 C.pr.pen. și prezumției de nevinovăție reglementat de art. 4 C.pr.pen.
Argumentele instanței de fond referitoare la atitudinea procesuală a inculpatului V. pe parcursul procedurii urmăririi penale și camerei preliminare, pentru a justifica respingerea solicitării acestuia de aplicare a procedurii simplificate, excede principiilor și drepturilor recunoscute legal persoanelor acuzate în verificarea temeiniciei acuzațiilor formulate cu privire la aceștia.
Atitudinea procesuală recunoscută de legiuitor de a nu declara în fața autorităților judiciare de care poate beneficia acuzatul, izvorăște din libertatea de exprimare garantată de Constituție precum și din art.17 pct.3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice ratificat prin Decretul 212/1974, fiind vorba și de un privilegiu împotriva auto-incriminării. Sarcina administrării probelor în procesul penal revine în esență, organului de urmărire penală și instanței de judecată iar exprimarea unei atari opțiuni nu poate fi interpretată în defavoarea persoanelor acuzate.
Reține instanța de fond împrejurarea că inculpatul V.P.D. a declarat inițial în fața instanței că recunoaște în integralitate acuzațiile care i se aduc însă doar cu privire la contribuția sa personală, negând orice implicare a coinculpatei V.B.S.. Ulterior, în dezbaterile asupra fondului cauzei și prin concluziile scrise, a formulat apărări în susținerea unei soluții de achitare cu privire la infracțiunea de spălare de bani.
Inculpata V.B.S. și inculpata SC SJ I.T. SRL au negat în mod constant acuzațiile.
Acest ansamblu situațional a determinat, în esență, respingerea aplicării dispozițiilor procedurii simplificate la instanța de fond cu motivarea pe care am arătat-o în considerentele acestei decizii penale.
Relativ la reținerea împrejurării că în dezbaterile asupra fondului cauzei și prin concluziile scrise, inculpatul V.P.D. a formulat apărări în susținerea unei soluții de achitare cu privire la infracțiunea de spălare de bani, Curtea de apel arată că dreptul la apărare, mai ales în contextul respingerii solicitării inculpatului de aplicare a procedurii simplificate încă de la primul termen de judecată, nu poate constitui și nu poate fi interpretat în defavoarea acestuia. Apărarea în cursul procesului penal este un drept și nu o obligație a inculpatului, iar statul este obligat sa-i asigure dreptul la apărare. Prin apărare, inculpatul sau apărătorul desfășoară toate acțiunile pe care le consideră necesare pentru respingerea acuzării, încât acestea să determine fie achitarea sa, fie o sancțiune mai ușoară. Toate aceste demersuri ale inculpatului V. sunt justificate pe fondul efectuării cercetării judecătorești de către jurisdicția inferioară.
Cu referire la critica inculpatului apelant V.P.D. referitoare la respingerea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 396 alin.10 C.pr.pen. pentru motivul redat în aliniatele precedente, arătăm că în Decizia Curții Constituționale nr. 759 din 28 noiembrie 2019, publicată în M.Of. nr. 172 din 2 martie 2020 se reține:
„Pct.16.Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului, tocmai caracterul integral al recunoașterii învinuirii fiind cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa.”
Ne referim și la punctul de vedere exprimat de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii în Decizia nr. 4 din 11 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 3 iulie 2019, în care s-a pronunțat ca urmare a constatării unei practici neunitare cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală vizând posibilitatea pronunțării unei soluții de achitare întemeiate pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) și c) din același cod
„(…) având în vedere că, potrivit prescripțiilor normative ce reglementează procedura în cazul recunoașterii învinuirii, pentru aplicarea acesteia este imperios necesar ca inculpatul să accepte integral și necondiționat faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu sau, după caz, prin încheierea pronunțată potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, sub aspectul tuturor elementelor de ordin obiectiv și subiectiv [condiție reglementată de art. 349 alin. (2) teza a II-a și art. 374 alin. (4) teza finală din Codul de procedură penală], dar și ca instanța să aprecieze că probele sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei [cerință prevăzută de art. 349 alin. (2) teza a III-a din Codul de procedură penală], în situația admiterii cererii și judecării cauzei într-o asemenea procedură, instanța, la finalul cercetării judecătorești realizate potrivit art. 377 alin. (1)-(4) din Codul de procedură penală, nu va putea pronunța o hotărâre de achitare întemeiată pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a și lit. c) din același cod.“
O interpretare literară și teleologică ( stabilirea sensului actului interpretat după scopul urmărit de emitent) a dispozițiilor penale în materia procedurii simplificate impune reiterarea procedurii și a conținutului dispozițiilor legale:
Potrivit dispozițiilor art. 374 alin.2 C.pr.pen.: „ Președintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.”
Dispozițiile legale prevăd în conținutul art. 374 alin.4 C.pr.pen.: „În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10).”
Conform art. 375 C.pr.pen. ( Procedura în cazul recunoașterii învinuirii):
(1) Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asupra cererii.”
Potrivit dispozițiilor art. 396 alin.10 C.pr.pen.: „Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (11) și (2), (…) iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.(…)”
Raportat la formularea legiuitorului din conținutul art. 374 alin.4 C.pr.pen. reținem că aplicarea acesteia este condiționată de recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa, extinderea recunoașterii și a aspectelor referitoare la o altă persoană acuzată, ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu este permis. Din perspectiva scopului adoptării de către legiuitor a acestei proceduri, comportamentul inculpatului s-a grefat dispozițiilor penale și condițiilor de formă ce trebuie îndeplinite pentru a fi incidentă procedura simplificată.
Sub alt aspect, în completarea argumentelor precizăm că în ipoteza trimiterii în judecată în cadrul aceluiași dosar penal a mai multor persoane, din care doar una dintre acestea a uzat de procedura simplificată, judecătorul poate dispune disjungerea cauzei în raport de acesta și judecarea sa separată. Ulterior, această persoană poate fi ascultată în procesul celorlalți inculpați, însă nu va mai avea calitatea de inculpat iar depoziția sa va fi asimilată unui martor al acuzării. În aceste condiții îi sunt incidente de facto, regulile statornicite de art. 117 lit.(a, (b C.pr.pen., mai ales în circumstanțele în care el nu mai are calitate procesuală în procesul penal dedus judecății, în consecință având dreptul să refuze să dea declarații în situația în care:
a) soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului;
b) persoanele care au avut calitatea de soț al suspectului sau al inculpatului.
Prin Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, publicată în M.Of. nr. 837 din 23 octombrie 2017, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în prezentul alineat, lit. a) și lit. b), care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, este neconstituțională.
În alin. (4) al aceluiași articol se prevede:„Persoana care îndeplinește una dintre calitățile prevăzute la alin. (1) în raport cu unul dintre suspecți sau inculpați este scutită de obligația de a depune mărturie și împotriva celorlalți suspecți sau inculpați, în cazul în care declarația sa nu poate fi limitată doar la aceștia din urmă.
Dacă s-ar adopta interpretarea dată de instanța de fond atunci ar dobândi caracter arbitrar aplicarea egală și echidistantă a normei juridice similar unor situații deduse judecății, ceea ce ar contraveni principiilor aplicării unitare a normei juridice.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat că la termenul la care inculpatul V. a solicitat aplicarea procedurii simplificate (10.02.2020) Reprezentantul Ministerului Public, a menționat faptul că: „în condițiile în care inculpatul a precizat că faptele sunt descrise în detaliu în rechizitoriu, detaliu care se referă la toate aspectele de drept și de fapt, cu o analiză minuțioasă și coroborată a probelor care au fost administrate în cauză, față de atitudinea sa procesuală, pune concluzii de admitere a procedurii simplificate și solicită condamnarea inculpatului V.P.D. pentru cele două infracțiuni care au fost reținute în sarcina acestuia în actul de acuzare, respectiv infracțiunea de luare de mită și infracțiunea de spălare de bani, cu încadrările juridice reținute în rechizitoriu. Solicită să se aplice o pedeapsă rezultantă, cu executare în regim de detenție”.
În considerarea faptului că instanța de control judiciar este competentă să analizeze deopotrivă situația de fapt și chestiunile de drept si să studieze în ansamblu problema vinovăției persoanelor acuzate, pentru considerente ce țin de echitatea procedurii se impune aprecierea nemijlocita a declarațiilor inculpaților (sens în care Curtea Europeană s-a exprimat în jurisprudența creată în cauzele Ekbatani împotriva Suedia, paragr. 32; Constantinescu împotriva România, paragr. 55; Igual Coll împotriva Spania, paragr.36, Almenara Alvarez împotriva Spania, paragr. 42 și Hogea împotriva României, paragr.47 ).
În analiza efectuată, Curtea de apel constată că în mod nelegal a fost respinsă cererea inculpatului V.P.D. de aplicare a procedurii simplificate raportat la condițiile formale impuse de dispozițiile legale citate anterior și comportamentul procesual manifestat de inculpat la instanța de fond.
Curtea de apel reține că declarația inculpatului coroborată cu restul probelor administrate în faza de urmărire penală duc la concluzia că starea de fapt reținută în actul de sesizare al instanței este conformă celei reținute de către acuzare în actul de trimitere în judecată și că faptele reținute în sarcina inculpatului, așa cum au fost descrise în rechizitoriu, întrunesc condițiile de tipicitate, antijuridicitate și imputabilitate, așa cum sunt acestea prevăzute în art. 15 C.pen.
În consecință, critica de nelegalitate formulată de inculpatul V.P.D. este întemeiată și a determinat admiterea apelului declarat de acesta. Elementele analizate de jurisdicția inferioară raportat la apărările efectuate de inculpat pe fondul cercetării judecătorești nu au fost criticate în calea de atac și nu impun analizarea lor în contextul reținerii dispozițiilor art. 396 alin.10 C.pr.pen.
Ne vom referi la aspectele care țin de rejudecare apelului inculpatului, ulterior analizării tuturor criticilor exprimate de toate părțile apelante.
Referitor la critica formulată de inculpata V.B. în ceea ce privește acuzația comiterii infracțiunii de luare de mita, în sensul interpretării eronate a probelor realizate cu ocazia flagrantului din data de 1.10.2019, Curtea de apel menționează faptul că:
Pentru a condamna inculpata, instanța de fond a reținut referitor la aceasta:„ Cei 20.000 Euro au ajuns în posesia soției inculpatului V.P.D., inculpata V.B.S., care i-a preluat și i-a dus în autoturismul cu nr. de înmatriculare (…) parcat în curtea interioară a imobilului în care află și biroul profesional al inculpatului V.P.D.
La percheziția autovehicului efectuată în baza Ordonanței nr.55/P/2019 din 1.10.2019 în trusa medicală a autoturismului a fost identificată suma de 20.000 Euro în bancnote cu cupiura de 500, respectiv 100 Euro, inculpata V.B.S. precizând că are cunoștință despre cuantumul sumei, că reprezintă banii familiei, refuzând să facă alte precizări cu privire la persoana care i-a remis și motivul remiterii sumei de bani. (vol. 2 d.u.p, filele 380-388)
Cu ocazia verificării seriilor bancnotelor predate de inculpata V.B.S. s-a constat că acestea corespund cu cele menționate în cuprinsul procesului verbal întocmit în cursul aceleiași zile, anterior întâlnirii dintre inculpatul V.P.D. și martorul denunțător (vol. 2 d.u.p, filele 380-388), sume de bani care au fost puse la dispoziția martorului denunțător de către organele de urmărire penală. (vol. 2 d.u.p, filele 340-343).
Fapta inculpatei V.B.S. constând în aceea că a ajutat la comiterea infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina autorului-inculpat V.P.D. prin preluarea în data de 01.10.2019 a sumei de 20.000 Euro primite de acesta cu titlul de mită în aceeași zi de la martorul denunțător S.M. și ascunderea în trusa medicală a autoturismului cu nr. de înmatriculare (…), întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de complicitate la comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 48 Cp raportat la art. 289 alin. 1, 2 Cp cu aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000.”
Curtea de apel reține că pentru a stabili existența acestei infracțiuni judecătorul fondului și-a fundamentat soluția de condamnare exclusiv pe probele acuzării omițând indicarea dovezilor concrete care fundamentează reținerea stării de complicitate la infracțiunea de luare de mită în raport de persoana autorului infracțiunii.
Acuzarea susține în cadrul motivelor de apel:„ În ceea ce o privește pe inculpata V.B.S. aceasta are cunoștință și este implicată în activitățile infracționale desfășurate de soțul său. În data de 1.10.2019, fiind surprinsă în flagrant, a încercat să se sustragă urmăririi penale, susținând inițial moral pe autorul infracțiunii prin prezența sa la locul și ora întâlnirii cu denunțătorul și ulterior material, prin preluarea efectivă, în timp foarte scurt a banilor remiși și punerea acestora la adăpost într-un loc nefiresc, de natură a disimula, poziționat în interiorul portbagajului autoturismului parcat în curtea imobilului - trusa medicală de prim ajutor.
În paralel, inculpata a girat acțiunile de disimulare a banilor proveniți din infracțiunea comisă de V.P.D., care au fost albiți prin intermediul persoanei juridice SC SJ I.T.SRL, cu acordul tacit și cunoștința inculpatei V.B.S., administratorul societății, care, așa cum rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între cei doi soți se interesa constant de stadiul lucrărilor de amenajare și avea cunoștință exactă de sumele de bani existente în casă și de care dispunea inculpatul V.P.D.” Subliniem că acuzarea nu indică în concret dovezile care fundamentează opinia.
Coroborând susținerile instanței de fond cu ale acuzării constatăm că în niciun moment nu se afirmă care sunt probele care fundamentează acuzația de complicitate.
Vizualizarea și ascultarea înregistrărilor capturate de camerele de supraveghere, depuse la dosar, impun susținerea faptului că respectivele capturi video nu sunt relevante probator pentru dovedirea elementului intențional al complicității, din punct de vedere al definiției date de legiuitor și a condițiilor impuse acuzării de a dovedi dincolo de orice îndoială elementul de tipicitate subiectivă.
Împrejurarea că inculpata nu a negat faptele în materialitatea lor, reținute în rechizitoriu, ori că aspectul menționat de instanța de fond ca stare de fapt: „inculpatul V.P.D. (funcționar public asimilat), la biroul său, a luat în mână o sumă de bani (mită) pe care o aștepta să fie într-un anumit cuantum (20.000 euro), a dat-o de îndată soției inculpate V.B.S. (venită la biroul său) care a numărat-o, a constatat că este vorba de exact cuantumul așteptat și i-a dat mesaj inculpatului că este ”ok” (acesta nefinalizând întâlnirea cu denunțătorul până la primirea confirmării) după care a ascuns banii în trusa medicală a autoturismului, intenționând și chiar încercând să plece cu autoturismul respectiv.” nu reprezintă justificări obiective ale acuzației aduse acesteia.
Susține instanța de fond: „Caracterul intenționat al ajutorului dat de inculpata V.B.S. este demonstrat și de atitudinea adoptată de inculpată după intervenția organelor judiciare. Aceasta a încercat în repetate rânduri să părăsească locul comiterii faptei, insistând ca părăsirea să se facă cu autoturismul în care se afla suma de bani. Așa cum rezultă din imaginile înregistrate cu camerele de supraveghere al SC A.S. SRL, inculpata a încercat să urce la volanul autoturismului și fiind împiedicată de organele de poliție a părăsit inițial pe jos curtea imobilului însoțită de fiica ei, pentru a reveni ulterior și a încerca din nou să plece cu autoturismul, chiar înainte de efectuarea percheziția vehiculului (înregistrare camere de supraveghere SC A.S. SRL; planșă foto – vol. 2 d.u.p., filele 398-405).
În momentul în care inculpata a predat banii din trusa medicală, așa cum rezultă din înregistrarea momentului percheziționării autoturismului, aceasta cunoștea exact cuantumul sumei de bani, indicând suma de 20.000 de euro, iar în momentul în care i s-a solicitat inițial să îi numere aceasta a spus că nu e nevoie, că știe câți sunt (înregistrare audio-video a percheziției autoturismului - min. 4:13 ofițer de poliție: Știți ce sumă de bani este? V.B.S.: Da. 20.000, ofițer de poliție: 20.000 de euro? V.B.S.: Da [.] min. 4:44 ofițer de poliție: Vă rog frumos să-i numărați. V.B.S.: I-am numărat).
În contextul percheziționării autoturismului inculpata a declarat inițial că sunt banii ei ulterior revenind și afirmând că „sunt banii noștri, ai familiei”, fiind consemnat ca atare în procesul verbal întocmit cu această ocazie. (vol. 2 d.u.p., fila 382).
Probatoriul administrat a relevat faptul că între cei doi inculpați exista o comunicare permanentă, mai ales în ceea ce privește sumele de bani de care dispuneau și de investițiile efectuate cu acestea: convorbire telefonică din data de 2.09.2019 ora 07:40:43 (vol. 2 d.u.p., filele 154-156), convorbire telefonică din data de 2.09.2019 ora 08:39:06 (vol. 2 d.u.p., filele 157-161), convorbire telefonică din data de 4.09.2019 ora 16:15:03 (vol. 2 d.u.p., filele 182-183), convorbire telefonică din data de 13.09.2019 ora 07:45:17 (vol. 2 d.u.p., filele 202-203), convorbire telefonică din data de 23.09.2019 ora 11:56:25 (vol. 2 d.u.p., filele 211-213), convorbire telefonică din data de 26.09.2019 ora 11:02:28 (vol. 2 d.u.p., filele 217-219). Totodată, din declarația martorului B. rezultă că soții V. aveau relații foarte apropiate (fila 76 vol. 2 di).”
Am redat în extras aceste concluzii deoarece punctul de vedere al Curții de apel este în sensul că la baza condamnării trebuie să existe probe care să formeze convingerea dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta de complicitate la luare de mită există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpată (art. 396 alin.2 C.pr.pen.). Totodată, instanța trebuie să constate că fapta reținută în sarcina inculpatei, așa cum a fost descris în rechizitoriu, întrunește condițiile de tipicitate, antijuridicitate și imputabilitate, așa cum sunt acestea prevăzute în art. 15 C.pen. Referitor la condițiile de tipicitate, instanța trebuie să se raporteze la definiția dată complicității de către legiuitor în art. 48 C.pen.: „Complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este, de asemenea, complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.”
Raportat la aceste condiții, elementul intențional nu a fost dovedit de către acuzare, iar aspectele reținute de către instanța de fond (împrejurarea că a dat banii de îndată soției inculpate V.B.S. (venită la biroul său) care i-a numărat, a constatat că este vorba de exact cuantumul așteptat și i-a dat mesaj inculpatului că este ”ok”,după care a ascuns banii în trusa medicală a autoturismului; atitudinea adoptată de inculpată după intervenția organelor judiciare, coroborat cu reținerea faptului că între cei doi inculpați exista o comunicare permanentă, mai ales în ceea ce privește sumele de bani de care dispuneau și de investițiile efectuate) nu probează elementul subiectiv al intenției, ci reprezintă numai deducții fundamentate pe elemente pur apreciative rezultate dintr-un comportamentul interpretat exclusiv în sens acuzator.
Acestea sunt pure deducții lipsite de bază probatorie în ceea ce privește condiția obligativității înlesnirii sau ajutării în orice mod la săvârșirea faptei, ori promisiunea înainte sau în timpul săvârșirii faptei, sub forma tăinuirii bunurilor provenite din aceasta ori a favorizării făptuitorului.
Instanța de fond nu lămurește în niciun moment sub ce formă s-a realizat complicitatea inculpatei la infracțiunea de luare de mită raportat la susținerile acesteia din declarațiile date în fața instanței; respectiv reține doar că acțiunile observabile și pe înregistrări, respectiv prezența acesteia în curtea interioară la momentul la care soțul său se îndrepta spre mașina lui, coroborat cu OK-ul transmis soțului său după numărarea banilor și plasarea acestora în trusa medicală reprezintă circumstanțe suficiente pentru a aprecia asupra vinovăției inculpatei.
Curtea subliniază că susținerile instanței de fond reprezintă simple deducții în ceea ce privește elementul intențional al complicității la infracțiunea de luare de mită.
Potrivit art. 97 al. (1) C.pr.pen. „Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.” Fără probe nu poate exista o condamnare a unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Noțiunea de „sarcină a probei în procesul penal” desemnează obligația procesuală ce revine organelor judiciare de a căuta, identifica și releva toate elementele de fapt aflate în legătură cu obiectul probațiunii.
Potrivit art. 99 al. (2) C.pr.pen. „Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.”
Citând Hotărârea Klaas împotriva Germaniei (22 septembrie 1993, paragr.29, seria A nr. 269), „nu intră în competența Curții Europene să substituie propria sa apreciere asupra situației de fapt celei făcute de instanțele interne deoarece, în principiu, le revine acestor instanțe obligația să aprecieze probele administrate în fața lor.”
Potrivit art. 4 alin. 2 C.pr.pen. „După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.” Această dispoziție, consacră regula de drept „in dubio pro reo”, potrivit căreia orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare cu privire la vinovăția suspectului sau inculpatului, profită acestuia.
Aceasta este strâns legată de probatoriul administrat în cauză și poate fi aplicată numai după ce organele judiciare au depus diligențele necesare în vederea strângerii tuturor probelor referitoare la obiectul probațiunii. Numai în acest moment, aplicarea regulii produce efecte asupra stabilirii răspunderii penale a inculpatului, în caz contrar fiind înfrânt un alt principiu al desfășurării procesului penal și anume cel al aflării adevărului.
În același sens este și jurisprudența în materie a Curții europene a drepturilor omului. Potrivit acesteia, sarcina probei revine organelor de urmărire penală care formulează acuzația, iar orice dubiu în stabilirea situației de fapt profită acuzatului.
Prezumția de nevinovăție este consacrată și la nivel european în articolul 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și în articolul 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și articolul 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Cu scopul de a consolida dreptul la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale, Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Directiva nr. 2016/343 din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Utilizarea unor prezumții de fapt pentru a stabili vinovăția unei persoane nu contravine prezumției de nevinovăție a acesteia. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Salabiaku c. Franța, 7 octombrie 1988, 10519/83, că în anumite domenii, utilizarea unor prezumții de fapt pentru a stabili vinovăția unei persoane nu contravine prezumției de nevinovăție a acesteia. Orice sistem de drept cunoaște astfel de prezumții, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească anumite limite în utilizarea lor, întrucât prin utilizarea lor excesivă puterea de apreciere a judecătorului ar fi golită de conținut, dacă vinovăția unei persoane ar fi stabilită pe baza unor prezumții. În consecință, Curtea a considerat că astfel de prezumții sunt admisibile doar în măsura în care sunt rezonabile, prezumă lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi răsturnate de către persoana interesată.
Ori, în această cauză penală toate susținerile instanței de fond referitor la starea de complicitate în care s-ar afla inculpata au la bază exclusiv deducții nefundamentate probator referitoare la elementul intențional obligatoriu în cazul complicelui, care să permită instanței să aprecieze că inculpata avea cunoștință de împrejurarea că în ziua de 01.10.2019 inculpatul V. va primi de la martorul denunțător suma de 20.000 euro și că ea va trebui să-i ia, să confirme suma și să-i ascundă.
Dovezi există doar cu privire la discuția inculpatei cu soțul său, de amânare a venirii la biroul soțului (iar dacă acuzarea ar considera că s-a folosit un limbaj criptat trebuia să dovedească acest fapt), cu privire la prezența inculpatei în curtea imobilului, a preluării banilor, a numărării în mașină, a trimiterii mesajului GSM cu conținutul „OK” soțului, a adăpostirii banilor în portbagaj, a părăsirii nestingherite a curții imobilului.
Apărările inculpatei au dovedit netemeinicia susținerilor acuzării de complicitate.
Aceasta justifică admiterea apelului inculpatei și raportat la dispozițiile art.16 alin.1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., achitarea inculpatei V.B.S. pentru acuzația comiterii infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. cu raportare la art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Referitor la acuzația de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale), în baza art. 48 C.pen. cu raportare la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. instanța de fond similar actului de trimitere în judecată a reținut că inculpata V.B.S., în baza unei rezoluții infracționale unice, cu intenție, prin intermediul persoanei juridice inculpate SC SJ I.T. SRL în calitate de administrator al acestei societăți, a contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale.
Instanța de fond a apreciat că s-a acționat cu intenție indirectă potrivit prevederilor art. 16 alin. 3 lit. b) Cp, în contextul în care, inculpata, prevăzând rezultatul socialmente periculos a acceptat posibilitatea producerii lui.
În concluzie, relativ la susținerile instanței de fond, inculpata avea cunoștință nemijlocită despre proveniența sumelor de bani anterior menționate și a acceptat, în calitate de administrator al firmei SC SJ I.T. SRL, disimularea provenienței banilor.
Reținem că, prin formularea folosită de instanța de fond și procuror în actul de sesizare, simpla calitate de administrator formal al firmei ar fi determinat cunoașterea provenienței banilor.
Curtea de apel a încuviințat cererea în probațiune formulată de inculpată și a procedat la audierea în calitate de martori a numiților B.P.A. (fila 161) și S.O.A. (fila 162). Primul a afirmat că este coleg de muncă cu inculpata și împreună au efectuat numeroase deplasări în care el nu a constatat ca inculpata să fi exercitat acte de administrare a vreunei societăți comerciale. Al doilea martor a susținut că, în calitate de inginer în cadrul SC R. SRL a înlocuit sistemul de încălzire la locuința familiei V., când, începând cu devizul estimativ și continuând cu detaliile tehnice ale lucrării, inclusiv încheierea contractului necesar efectuării lucrării, respectiv echipamentele de încălzire centrală pe care le presupunea efectuarea lucrării, le-a discutat cu inc. V.P.D..
Din perspectiva probelor administrate coroborat cu susținerile evidențiate de acuzare în rechizitoriu, reținute întocmai și de judecătorul fondului în hotărârea dată, pe care le vom reda succint pentru o corectă analiză a situației factuale:
- Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice coroborate cu probatoriul scriptic și testimonial (declarațiile martorilor O.D.G., Z.L.) a rezultat că inculpatul V.P.D. este implicat în administrarea inculpatei SJ I.T. SRL;
- inculpatul V.P.D. a întocmit CONTRACTUL DE PRESTĂRI SERVICII nr.2/01.06.2014;
- inculpatul V.P.D. a adiționat suma de 39.746,86 lei din devizul de lucrare
- Contractul cât și factura seria IT nr. 000102 din 20.12.2017 au fost semnate de inculpatul V.P.D.;
- inculpatul V.P.D. a simulat derularea unor relații comerciale licite, prin determinarea martorului denunțător S.M. ca o societate terță aparținând fiului acestuia, martorul denunțător S.C. să emită două facturi, pentru ca, ulterior să fie simulată o plată efectivă a acestora;
- inculpatul V.P.D. a solicitat emiterea a două chitanțe care aparent să ateste plata parțială, în numerar, a sumei de 5.000 de lei pentru fiecare factură;
- inculpatul V.P.D. a impus ca, pe măsură ce SC SJ I.T. SRL efectua plata prin virament bancar, martorul denunțător S.M. să îi restituie în numerar banii virați;
- în cadrul discuției purtate în data de 01.10.2019 și monitorizată în mediu ambiental, după remiterea sumei de 20.000 de Euro inculpatul V.P.D. i-a atras atenția martorului denunțător cu privire la faptul că încă mai trebuie rezolvată problema celor două facturi, respectiv restituirea diferenței de sumă achitată prin transfer bancar la data de 19.08.2019, achitarea integrală a facturii nr.65/31.07.2019 și restituirea acestei sume de bani.
În nici un moment acuzarea nu a probat faptul că inculpata avea cunoștință de actele de administrare efectuate de soțul său. Calitatea de soție a inculpatului nu poate fi adusă ca argument al reținerii stării de complicitate sau al reținerii intenției indirecte în comiterea faptei de complicitate la spălare de bani. Calitatea de administrator formal nu este suficientă pentru a acuza persoana de complicitate la o infracțiune.
Singura probă care relevă un aspect referitor la această acuzație este declarația martorei Z.L., care a susținut că inculpata V.B.S. era la curent cu activitatea societății, aceasta semnând documentele contabile în calitate de administrator. Mai mult decât atât, martora a precizat că este sigură că avea de la inculpata V.B.S. împuternicirea necesară pentru a depune declarații la Finanțe cu semnătura electronică și că dacă mai era nevoie de semnături și pe alte documente le trimitea prin inculpatul V. și le primea cu semnătura inculpatei V.B.S. (vol. 1 dosar urmărire penală, filele 254-256; fila 173 vol. 1 dosar fond).
Raportat la conținutul și susținerile dovezilor majoritare în sensul exercitării de către inc. V. a actelor de administrare factuală a firmei, instanța de control judiciar constată că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată raportat la art. 4 alin. 2 C.pr.pen, lipsind dovezile care să susțină că inculpata V.B.S. ar fi contribuit la disimularea provenienței sumelor de 39.746,86 lei, respectiv 32.986,8 lei, acceptând întocmirea de documente care să creeze aparența unor relații comerciale reale. Intenția indirectă ca element de tipicitate al complicității la infracțiunea de bază nu a fost demonstrată.
Această împrejurare impune ca, în baza art.16 alin.1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., să fie achitată inculpata V.B.S. pentru acuzația comiterii infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 48 C.pen. cu raportare la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.
Referitor la apelul declarat de inculpata SC SJ I.T. SRL curtea reține că nu s-au exprimat critici concrete referitoare la acuzația adusă acestei firme, aceea de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale), în baza art. 48 C.pen. raportat la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen, situația a fost analizată din perspectiva caracterului devolutiv al căii de atac a apelului și a principiilor care guvernează desfășurarea procedurilor judiciare în fața instanței de control judiciar, unde procedură trebuie să fie completă, respectiv să urmeze aceleași reguli ca o procedură pe fond .
Trebuie specificat faptul că în propria-i analiză factuală a materialului probator, raportat la probele administrate de acuzare în faza urmăririi penale și de către instanța de fond, Curtea de apel a apreciat relevante probele administrate în faza urmăririi penale (cu referire la înscrisurile depuse de acuzare în faza urmăririi penale) coroborat cu probele testimoniale au format convingerea corectei aprecieri a situației de către judecătorul instanței de fond.
Împrejurarea că inculpata nu a contestat probele acuzării și nu a solicitat probe în faza controlului judiciar nu constituie o piedică în exercitarea dreptului la apărare, în sensul de a solicite instanței de judecată orice probă pe care o apreciază utilă, chiar să conteste probele acuzării. Aceasta pentru considerentul că dacă s-ar proceda altfel, nu și-ar mai găsi justificarea obiectivă faza cercetării judecătorești și principiul administrării nemijlocite, efective a probelor de către magistratul care analizează acuzațiile formulate împotriva inculpatei.
În circumstanțele reținute corect de judecătorul instanței de fond, o reapreciere a probelor nu se justifică, astfel încât nu există argumente care să susțină netemeinicia acuzației, context în care în baza art.421 pct.1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata SC SJ I.T. SRL.
Revenind la aspectele ce impun reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului V.P.D., reținem în raport de fiecare dintre acuzațiile aduse acestuia, elementele obiective ale art. 72 C.pen. drept criterii de individualizare a pedepselor:limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite, reduse ca efect al aplicării art. 396 alin 10 C.pr.pen. cu o treime, gradul de pericol social concret al faptelor: care este unul ridicat având în vedere calitatea inculpatului și premisele folosirii unei profesii care trebuie să se bucure de credibilitate și corectitudine și având în vedere totodată modul de săvârșire al acestor fapte; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului: din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale; conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal: inculpatul după săvârșirea infracțiunilor, respectiv după organizarea flagrantului pentru infracțiunea de luare de mită, a recunoscut faptele, și-a asumat responsabilitatea acestora și a colaborat cu autoritățile.
Instanța de apel reține că pedeapsa este o măsură de constrângere și totodată o modalitate de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
De asemenea, a avut în vedere verificarea situațiilor ce reprezintă circumstanțe reale și personale care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., care prevăd că atunci când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
În defavoarea inculpatului instanța va reține și că acesta a săvârșit o pluralitate de infracțiuni - infracțiunile analizate, fiind săvârșite de aceeași persoană atât prin acțiuni distincte cât și prin aceeași acțiune care datorită împrejurărilor în care a avut loc și a urmărilor pe care le-a produs realizează conținutul mai multor infracțiuni.
Prin urmare, având în vedere pericolul social concret al fiecărei infracțiuni, perseverența infracțională, poziția procesuală adoptată, circumstanțele reale și personale reținute, instanța a condamnat pe inculpatul VC.P.D. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 396 alin. 10 C.pr.pen..
În temeiul art. 67 alin. 1, 2 C.pen. coroborat cu art. 289 C.pen., care stabilește obligativitatea aplicării pedepselor complementare menționate în textul legal, va interzice inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. va interzice inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În temeiul art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., va condamnă inculpatul V.P.D. la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., interzice inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. va interzice inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 9 luni închisoare la care se adaugă un spor obligatoriu de 10 luni închisoare (1/3 din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare), urmând ca în final inculpatul V.P.D. să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare.
În temeiul art. 45 C.pen., art. 67 alin. 1, 2 C.pen., interzice inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 45 C.pen., art. 65 alin. 1 C.pen. interzice inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 72 Cp rap. la art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului V.P.D. durata reținerii pe timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, durata arestului preventiv din 03.10.2019 la 12.02.2020 precum și durata arestului la domiciliu de la 12.02.2020 până la 04.11.2020.
În baza art. 241 alin.1 lit.(c C.pr.pen. constată încetată de drept măsura controlului judiciar, ce a fost dispusă prin încheierea penală din 04.11.2020 în dosar penal nr. 3183/85/2019/a13 față de inculpatul V.P.D.
Referitor la critica acuzării referitoare la omisiunea instanței de fond de a comunica hotărârea către ONPCSB potrivit dispozițiilor legii speciale, pe care o constatăm pe deplin întemeiată, în baza art.52 coroborat cu art. l alin.2 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vom dispune comunicarea hotărârii Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor raportat la soluția de condamnare a inculpaților V.P.D. și SC SJ I.T. SRL.
Criticile exprimate de acuzare privind netemeinicia pedepselor aplicate inculpaților din prezenta cauză sunt neîntemeiate, pe de o parte efect al soluției de achitare a inculpatei V.B.S., iar pe de altă parte a aspectelor reținute cu privire la inc. V.P.D., ce au determinat reindividualizarea judiciară coroborat cu aspecte care au fost corect reținute și motivate obiectiv, cu privire la inculpata persoană juridică SC SJ I.T. SRL.
În raport de măsurile preventive dispuse în cursul procedurilor judiciare, care au fosat analizate din punct de vedere al legalității și temeiniciei potrivit procedurilor penale incidente acestor măsuri, constatăm că inculpata V.B.S. a fost reținută timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, arestată preventiv din 03.10.2019 la 07.10.2019 și în arest la domiciliu de la 07.10.2019 până la 17.01.2020.
În baza art. 241 alin.1 lit.(c C.pr.pen. constată încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea penală din 14.01.2020 în dosar penal nr. 3183/85/2019/a1.3, definitivă prin încheierea penală nr. 6/17.01.2020 pronunțată de Curtea de apel Alba Iulia.
Raportat la soluția achitării inculpatei V.B.S. se impune înlăturarea obligației stabilite de instanța de fond în sarcina acesteia de achitare de către aceasta a cheltuielilor judiciare suportate de stat.
Vor fin menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale în măsura în care nu contravin prezentei decizii penale.
În baza art. 275 alin.2 C.pr.pen. va fi obligată inculpata-apelantă SC SJ I.T. SRL să achite statului 750 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, efect al culpei procesuale, sumă ce se constiotuie din valoarea actelor procesuale efectuate pentru soluționarea apelului declarat..
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Suma de 434 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata-apelantă V.B.S., va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

În temeiul art. 421 pct.2 lit.(a C.pr.pen. admite apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia și inculpații V.P.D. și V.B.S. împotriva sentinței penale nr. 31/05.05.2020 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr. 3183/85/2019.
Desființează sentința penală atacată sub aspectul modului de soluționare a laturii penale cu privire la inculpații apelanți și pentru omisiunea menționării obligării comunicării hotărârii definitive către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și rejudecând cauza în aceste limite:
În temeiul art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., condamnă inculpatul V.P.D., (…)– adresă unde execută măsura arestului la domiciliu, (…), la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În temeiul art. 67 alin. 1, 2 C.pen., interzice inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. interzice inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În temeiul art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., condamnă inculpatul V.P.D. la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale).
În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., interzice inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 65 alin. 1 C.pen. interzice inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) Cp, respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 38 alin. 1 C.pen. și art. 39 alin. 1 lit. b) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 9 luni închisoare la care se adaugă un spor obligatoriu de 10 luni închisoare (1/3 din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare), urmând ca în final inculpatul V.P.D. să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 7 (șapte) luni închisoare.
În temeiul art. 45 C.pen., art. 67 alin. 1, 2 C.pen., interzice inculpatului ca pedepse complementare, pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 45 C.pen., art. 65 alin. 1 C.pen. interzice inculpatului ca pedepse accesorii drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g), k) C.pen., respectiv:
• dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
• dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
• dreptul de a exercita profesia de practician în insolvență;
• dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În baza art. 72 Cp rap. la art. 404 alin. 4 lit. a) C.pr.pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului V.P.D. durata reținerii pe timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, durata arestului preventiv din 03.10.2019 la 12.02.2020 precum și durata arestului la domiciliu de la 12.02.2020 până la 04.11.2020.
În baza art. 241 alin.1 lit.(c C.pr.pen. constată încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea penală din 04.11.2020 în dosar penal nr. 3183/85/2019/a13 față de inculpatul V.P.D.
În baza art.52 coroborat cu art.l alin.2 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, dispune comunicarea hotărârii Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor raportat la soluția de condamnare a inculpaților V.P.D. și SC SJ I.T. SRL.
II.
În baza art.16 alin.1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., achită pe inculpata V.B.S., (…) și f.f.l. (…), pentru acuzația comiterii infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.pen. cu raportare la art. 289 alin. 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În baza art.16 alin.1 lit. b teza a II-a C.pr.pen., achită pe inculpata V.B.S. pentru acuzația comiterii infracțiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 48 C.pen. cu raportare la art. 49 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.
Constată că inculpata V.B.S. a fost reținută timp de 24 de ore începând de la 02.10.2019, arestată preventiv din 03.10.2019 la 07.10.2019 și în arest la domiciliu de la 07.10.2019 până la 17.01.2020.
În baza art. 241 alin.1 lit.(c C.pr.pen. constată încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă prin încheierea penală din 14.01.2020 în dosar penal nr. 3183/85/2019/a1.3, definitivă prin încheierea penală nr. 6/17.01.2020 pronunțată de Curtea de apel Alba Iulia.
Înlătură obligația achitării de către inculpată a cheltuielilor judiciare suportate de stat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale în măsura în care nu contravin prezentei decizii penale.
III.
În baza art.421 pct.1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata SC SJ I.T. SRL.
IV.
În baza art. 275 alin.2 C.pr.pen. obligă inculpata-apelantă SC SJ I.T. SRL să achite statului 750 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
În baza art.275 alin.3 C.pr.pen. celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Suma totală de 868 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații-apelanți V.P.S. și V.P.D., va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.12.2020.

Președinte, Judecător,
(…) (…)


Grefier,
(…)


Data tehnoredactării:14.01.2021
Inițialele redactorului și ale tehnoredactorului: (…)
Numărul exemplarelor: 2
Numele judecătorului care a pronunțat hotărârea supusă controlului: (…)