Direcția Națională Anticorupție

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

 
IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Direcția Națională Anticorupție - Raport privind activitatea desfășurată în anul 2016

CURPINS

1. Considerații generale

1.1. Organizarea și funcționarea instituției

1.2. Influențe legislative și evaluări. Efectele deciziilor Curții Constituționale din anul 2016 asupra activității de urmărire penală

2. Activitatea de urmărire penală - Analiza statistică a activității de urmărire penală

2.1. Activitatea Secției de combatere a corupției

2.2. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

2.3. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari

2.4. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale

2.5. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene

2.6. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor

2.7. Activitatea Serviciului tehnic

2.8. Compartimentul de investigații financiare

3. Activitatea judiciară în cauze penale

3.1. Aspecte calitative ale activității

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție

4.1. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție

4.2. Corupția în instituțiile de aplicare a legii

4.3. Recuperarea produselor infracțiunii

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție

5.2. Unitatea de Implementare Programe

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului

7. Transparența și relația cu publicul și presa

7.1. Biroul de informare și relații publice

7.2. Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul

8. Resursele financiare și administrarea acestora

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici

11. ANEXE

11.1. Anexa nr. 1 - Prezentarea unor cauze soluționate prin rechizitoriu

11.2. Anexa nr. 2 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2017


N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul


1. Considerații generale


Direcția Națională Anticorupție a continuat în anul 2016 activitatea de combatere a corupției, rezultatele fiind reflectate, în principal, de creșterea numărului de cauze finalizate prin trimitere în judecată. Totodată, investigațiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție sau fapte de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.
Ca și în anii precedenți, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit desfășurarea activității în conformitate cu legea și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale și susținerea activă a cauzelor în faza de judecată.

Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în Raportul anual din data de 25 ianuarie 2017 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu. În lunile aprilie, septembrie și noiembrie 2016, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.

Prin Raportul anual din data de 25 ianuarie 2017 al Comisiei Europene au fost apreciate eforturile Direcției Naționale Anticorupție în a cerceta și aduce în fața instanței cu succes dosare de corupție. Astfel, se arată că „Din 2013, bilanțul instituțiilor implicate în cercetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt și în pronunțarea de hotărâri în astfel de cazuri a fost solid, conducând în mod regulat la punerea în mișcare a acțiunii penale și încheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri. Direcția Națională Anticorupție investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt. De asemenea, s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție. Bilanțul acestora, care s-a menținut constant în 2016, este un semn de independență și profesionalism al instituțiilor judiciare.”.
La fel de important este și faptul că oficialii Comisiei Europene au remarcat și înmulțirea atacurilor la adresa independenței justiției, în special împotriva Direcției Naționale Anticorupție:
În 2016, sondajele au continuat să sugereze o percepție publică puternică a independenței judiciare și a încrederii în sistemul judiciar. Însă, așa cum au arătat și rapoartele MCV anterioare, au existat și reacții la această tendință: atacuri venite din partea politicienilor și a mass-mediei și îndreptate împotriva magistraților și a instituțiilor judiciare. În 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcției Naționale Anticorupție.

1.1. Organizarea și funcționarea instituției


Direcția Națională Anticorupție funcționează ca o structură cu personalitate juridică și buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Direcția este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Competența materială se circumscrie faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, dar și altor infracțiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupția ca fenomen complex, așa cum prevede expres art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Și sfera competenței după calitatea persoanei se circumscrie combaterii faptelor de corupție de nivel înalt și mediu, Direcția Națională Anticorupție fiind singura structură abilitată să desfășoare urmărirea penală a membrilor Parlamentului ori Guvernului pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 și având competența de a investiga infracțiunile săvârșite de alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, prevăzute limitativ și expres în art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002.

Din punct de vedere funcțional, Direcția Națională Anticorupție are o structură centrală formată din 3 secții (din care 2 secții efectuează urmărire penală și 1 activitate judiciară), 1 serviciu care efectuează urmărirea penală în cauze privind infracțiuni săvârșite de militari, 5 servicii (din care unul privește cooperarea internațională, acestea au în subordine în total 4 birouri și 4 compartimente), 1 birou, 2 compartimente și 1 departament economico-financiar și administrativ (care are în compunere 2 servicii, și 4 birouri, 1 compartiment si 1 formație) și o structura teritorială care este formată din 14 servicii care au în subordine 1 birou.

Funcționarea și organizarea acestor structuri sunt reglementate prin Regulamentul de ordine interioară a Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1643/C/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 21 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin ordinele procurorului șef al direcției, emise după consultarea colegiului de conducere și modificarea statului de funcții prin Ordin al ministrului justiției, cu avizul acordat de Consiliul Superior al Magistraturii.

În cadrul direcției își desfășoară activitatea ofițeri și agenți de poliție, care constituie poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție, precum și specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, astfel încât se asigură desfășurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.

Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2016, era ocupată în proporție de 94% (742 posturi ocupate, din cele 787), iar activitatea a fost desfășurată cu 93% din personalul prevăzut în organigramă (733 persoane în activitate din 787 posturi prevăzute), întrucât 9 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (5 procurori, din care 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, 1 la Departamentul pentru Lupta Antifraudă, 1 la Ministerul Afacerilor Interne și 1 procuror delegat la PÎCCJ), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 procuror, 1 grefier, 1 șofer) sau pentru alte motive (1 grefier).

1.2. Influențe legislative și evaluări. Efectele deciziilor Curții Constituționale din anul 2016 asupra activității de urmărire penală.


Activitatea Direcției Naționale Anticorupție din perspectivă legislativă în cursul anului 2016 a fost influențată de deciziile Curții Constituționale cu privire la prevederi din Codul penal și din Codul de procedură penală.
Pentru a putea aplica în continuare anumite instituții de drept procesual esențiale pentru succesul investigațiilor a fost necesară adoptarea unor soluții legislative în procedură de urgență și aplicarea imediată a deciziilor Curții Constituționale.
Astfel, în cursul anului 2016 au fost adoptate 12 decizii ale Curții Constituționale care au constatat neconstituționalitatea unor dispoziții ale Codului de procedură penală (Decizia nr. 23/M/Of. nr. 240 din 31.03.2016; Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 276 din 12.04.2016; Decizia nr. 44 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 305 din 21.04.2016; Decizia nr. 51 din 16.02.2016, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 190 din 14 martie 2016; Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 185 din 11 martie 2016; Decizia nr. 501/ din 30 iunie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 733 din 21 septembrie 2016; Decizia nr. 432 din 21 iun ie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, 841 din 24 octombrie 2016; Decizia Nr. 540/2016 din 12 iulie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 841 din data de 24.10.2016; Decizia nr. 586 din 13 septembrie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1001 din data de 13.12.2016; Decizia CCR – comunicat de presă din 26 octombrie 2016, Decizia nr. 614 din 4 octombrie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 962 din data de 28.11.2016; Decizia din 29 noiembrie 2016).
Una dintre deciziile Curții Constituționale care a influențat în mare măsură activitatea procurorilor a fost cea prin care s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor.
Prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal au fost stabilită procedura în baza căreia s-a desfășurat în continuare activitatea de supraveghere și a fost suplimentat numărul de polițiști care activează în cadrul Direcției, iar un număr semnificativ de lucrători au fost redirecționați de la activitățile de cercetare penală pe care le desfășurau în mod obișnuit, cu consecințe negative asupra operativității soluționării cauzelor.

Totodată, decizia Curții Constituționale care a stabilit că renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului și încuviințării instanței de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești, a avut impact asupra activității de soluționare a dosarelor.
În cauze puțin importante, cu prejudicii nesemnificative, în care anterior se putea adopta o soluție de renunțare la urmărire penală de către procuror cu cheltuieli minime pentru sistemul judiciar, a trebuit să fie adoptate rechizitorii, fiind agolmerată suplimentar atât activitatea parchetelor, cât și a instanțelor de judecată.
Prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a fost prevăzută o procedură prin care soluțiile de renunțare la urmărire penală pot fi dispuse de către procuror și sunt supuse controlului judecătoresc.

Decizia Curții Constituționale care a constatat că soluția legislativă care exclude atacarea cu recurs în casație a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție este neconstituțională a fost urmată de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2016 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care a reglementat această cale de atac.
Efectul acestor modificări a fost creșterea semnificativă a gradului de încărcătură al secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și implict al procurorilor din cadrul Secției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție, care participă în marea majoritate la aceste ședințe de judecată.

În cursul anului 2016 a fost adoptată Decizia nr. 405 din 15 iunie 20161, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.
Practica instanțelor de judecată ulterioară deciziei Curții Constituționale a reținut că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act, trebuie analizată prin raportare la atribuțiile de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului.
Sub același aspect, jurisprudența instanțelor de judecată, conturată până în prezent a statuat că numai comportamentul contrar celui impus de legiuitor printr-o lege, înțeleasă ca act adoptat de Parlament sau printr-o ordonanță de urgență, care conține norme de reglementare primară, este susceptibil să atragă răspunderea penală.
De aceea, după adoptarea deciziei instanței de contencios constituțional, pentru cazurile în care s-a constatat neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act, prin raportare la atribuțiile de serviciu reglementate prin legislație secundară, jurisprudența instanțelor de judecată, conturată până în prezent a statuat că nu mai este atrasă răspunderea penală.

Ca urmare a propunerilor formulate de Direcția Națională Anticorupție cu privire la modul în care sunt aplicate în practică prevederile referitoare la elaborarea lucrărilor științifice în penitenciare, a fost adoptată Ordonanța de urgenta nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, care a permis evitarea abuzurilor de drept din partea unor persoane aflate în stare de detenție.

2. Activitatea de urmărire penală - Analiza statistică a activității de urmărire penală


În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2016, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 120 procurori, activitatea judiciară fiind desfășurată, în medie, de 46 procurori.
Analiza principalilor indicatori statistici relevă că activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în anul 2016 s-a îmbunătățit.
Astfel, numărul de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu și prin acorduri de recunoaștere a vinovăției a crescut ușor, în condițiile în care s-au înregistrat creșteri privind numărul cauzelor de soluționat.
Numărul cauzelor de soluționat în anul 2016 a crescut la 12.353 față de 10.974 în anul 2015 (creștere cu 12,5%)2. Dintre acestea, 5.251 sunt dosare înregistrate în anul 2016, după cum urmează:
- 4.509 cauze, reprezentând peste 86% sunt sesizări ale persoanelor fizice / juridice private sau instituții publice3, față de 86% în anul 20154.
- 742 cauze, reprezentând 14% au fost înregistrate urmare a sesizării din oficiu.
S-au soluționat pe fond 3.341 de dosare, cu 26% mai mult decât în anul 20155.

În 403 cauze s-a dispus trimiterea în judecată, ceea ce reprezintă o creștere cu 13% față de anul 2015. Din totalul cauzelor trimise în judecată, 323 au fost prin rechizitoriu, iar 80 prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției6.
Rechizitoriile și cauzele soluționate prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 12% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, în creștere față de anul 20157.
Au fost trimiși în judecată 1.271 de inculpați (1.183 prin rechizitoriu și 88 din acorduri de recunoaștere a vinovăției), înregistrându-se o ușoară creștere față de anul 20158. Din inculpații trimiși în judecată în anul 2016, 114 sunt persoane juridice. Au fost trimiși în judecată 102 inculpați în stare de arest preventiv9.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 426 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (497 în anul 2015).

Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată:

30 demnitari, dintre care:
1 ministru și viceprim-ministru pentru securitate națională
1 ministru al transporturilor, la data săvârșirii faptei deputat
1 ministru al energiei, deputat
1 secretar general al Senatului României
1 președinte Camera Deputaților, viceguvernator BNR10
6 senatori
11 deputați, din care 1 la data săvârșirii faptei președinte de consiliu județean și 1 vicepreședinte ANRP11
3 secretari de stat
1 vicepreședinte autoritate electorală permanentă
2 președinți ANAF12
2 vicepreședinți ANAF

Alte funcții din administrația centrală
3 prefecți,
2 subprefecți,
Autorități locale
47 primari (1 primar sector, 11 primari municipiu, din care 1 în 3 dosare, 35 primari oraș/comună)
12 viceprimari (2 viceprimari de municipiu,10 viceprimari oraș/comună),
5 președinți de consilii județene, din care 1 în două dosare și 1 în prezent deputat,
2 vicepreședinți de consilii județene,
2 consilieri județeni,
2 consilieri locali,
13 secretari de primărie
Instituții legate de aplicarea legii
16 magistrați (7 judecători, din care 1 președinte instanță și 9 procurori din care 1 procuror general parchet curte de apel, 2 prim procurori),
17 avocați, 91 polițiști, 14 militari,
1 notar.
Funcții importante în instituții publice
1 secretar general CCIR13,
1 șef cancelarie CCIR,
1 vicepreședinte Camera de Comerț și Industrie Suceava,
1 secretar general Academia de Științe Agricole și Silvice București,
1 președinte ANRP, în 2 dosare,
1 președinte Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,
1 președinte Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, actual Autoritatea de Supraveghere Fiscală,
1 președinte CCIR,
1 președinte CJAS14 (Vrancea),
1 președinte Fundație Patrimoniu al Academiei Române,
1 președinte asociație de promovare a produselor ecologice,
3 vicepreședinți ANRP,
2 vicepreședinți Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
1 vicepreședinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale,
1 director general, 1 director și 2 directori adjuncți DGASPC15,
3 directori generali Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,
3 directori AJOFM16,
1 director DJAOV17, 1 director DRAOV18, 1 director adjunct DJAOV,
1 director APIA19,
1 director DADR20,
1 director ANAF,
1 director ABA Mureș21,
1 director Ministerul Justiției,
1 director Casă de Pensii,
1 director ARR22,
2 directori OCPI23,
1 director MTS24,
1 director Casa Agronomului,
1 director, 1 director adjunct DSV 25,
1 director adjunct OFIR26,
1 director AJPIS27,
1 director direcție silvică,
2 directori consilii județene,
4 directori primărie,
2 directori DRDP28,
1 director DITL29,
1 director Direcție Juridică și Guvernanță Corporatistă.

Directori de companii/societăți naționale
1 director general, 1 director CN Poșta Română, 1 director OJP30,
1 director CN ROMARM SA,
1 director SC Petrom Service SA,
1 director general, 2 directori SN Nuclearelectrica SA,
1 director general RATB,
1 director general, 1 director SNGN – Romgaz,
1 director general, 1 director, 1 director adjunct SC Hidroserv SA,
1 director general CET Govora,
1 director CET Bacău,
1 director CET Arad,
1 director general, 2 directori CEO SA,
1 director SC Gaz Est SA,
1 director SOCEP SA,
1 director Apele Române,
1 director general SC Petrom Service SA,
1 director general SC Carpatica Asig SA,
1 director general SC Interagro SA,
1 director general SC Romexpo SA,
1 director Întreprinderea Optică Română,
1 președinte SC Care SA,
1 președinte Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA,

Alte funcții
2 președinți consiliu director asociație culturală,
1 președinte club sportiv,
10 președinți de asociații,
1 președinte obște,
1 director bancar,
1 director ziar,
1 director casă culturală,
5 medici veterinari,
4 preoți,
3 juriști,
7 inspectori fiscali,
5 lucrători vamali,
1 inspector antifraudă,
3 inspectori DSP,
3 inspectori cadastru,
3 comisari Garda financiară.

În domeniul educației
2 rectori universitate, 1 decan facultate, 4 directori de școală/grup școlar, 3 profesori universitari, 1 lector universitar, 3 profesori,

În domeniul sanitar
7 manageri de spital/institut medical, din care 1 în 2 dosare,
10 medici, 1 infirmier.
Prin cele 403 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost deduse judecății un număr de 2.275 infracțiuni31, a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:
  • 1.262 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 490 - infracțiuni de corupție
      • 178 - luare de mită
      • 143 - dare de mită
      • 111 - trafic de influență
      • 58 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 454 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 378 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 13 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 35 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 3 – utilizarea subvențiilor în alte scopuri
      • 16 - șantaj
      • 7 - folosirea influenței sau autorității
      • 2 – obținerea de foloase necuvenite de către persoane cu funcții de control
    • 2 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
    • 316 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
  • 390 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 230- evaziune fiscală
    • 134 - spălarea banilor
  • 623 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 12 - abuz în serviciu
    • 33 - înșelăciune
    • 16 - conflict de interese
    • 104 - fals intelectual
    • 119 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 95 - constituirea unui grup infracțional organizat
    • 23 - fals material în înscrisuri oficiale
    • 27 - fals în declarații
    • 51 - uz de fals
    • 15 - mărturie mincinoasă
    • 30 – favorizarea făptuitorului
    • 7 - delapidare
    • 30 – deturnare de fonduri
    • 17 – obținere ilegală de fonduri
Creșterea semnificativă a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată relevă preocuparea Direcției pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.

Din cauza ponderii semnificative a cauzelor nou intrate (5.251), la finalul anului 2016 au rămas nesoluționate 7.566 cauze32.

În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 3.341 cauze soluționate pe fond, 1,034 cauze au fost soluționate în termen de 1 an de la prima sesizare, 728 în termen de 2 ani de la prima sesizare. În total, acestea reprezintă 53% din numărul dosarelor soluționate, ceea ce relevă continua preocupare pentru soluționarea cauzelor vechi.

În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale 2.999,60 milioane lei, echivalentul a 667,94 milioane euro în creștere cu peste 72% față de anul 201533.

a. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii centrale

Structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție are în compunere două secții și un serviciu care desfășoară activitatea de urmărire penală, și anume: Secția de combatere a corupției, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.
La finele anului 2016, în cadrul structurii centrale, la cele 2 secții și 1 serviciu operativ din totalul de 57 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 51 (reprezentând 89%), din care 49 procurori numiți (din care 4 în funcții de conducere, 7 delegați în funcție de conducere, 38 în funcții de execuție) și 2 delegați în funcție de execuție.
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 51 posturi ocupate, un număr de 2 procurori și-au încetat activitatea, în timp ce un număr de 9 procurori au început activitatea în cadrul acestor structuri.

Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 47 procurori din cele 2 secții operative și 1 serviciu operativ ale structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție. Activitatea judiciară în cauzele instrumentate de celelalte două secții a fost desfășurată de Secția judiciară penală a direcției.
Procurorii din cadrul structurii centrale au avut de soluționat 4.095 cauze, în creștere cu 10% (3.729 cauze în 2015) și au soluționat 1.457 cauze, în ușoară creștere comparativ cu anul trecut (1.454 cauze în anul 2015).
Dintre acestea, 915 sunt soluții pe fondul cauzei (934 în anul 2015), iar 542 soluții de declinare a competenței ori de reunire a dosarelor (520 în anul 2015).
La sfârșitul anului 2015 se aflau în curs de urmărire penală 3 inculpați arestați preventiv (29 în anul 2015).
Din cele 915 cauze soluționate pe fond, în 158 s-a dispus trimiterea în judecată - prin rechizitoriu în 114 cauze și în 44 cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției. Au fost trimiși în judecată a 431 inculpați (387 prin trimiterea în judecată prin rechizitoriu și 44 din acorduri de recunoaștere a vinovăției).
Din cei 431 inculpați sunt 36 persoane juridice, 77 inculpați arestați preventiv (46 trimiși în judecată în stare de arest) și alți 11 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2015, din 934 cauze soluționate pe fond prin 137 s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu (128 cauze) sau sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției (9 cauze) a 441 inculpați (422 prin trimiterea în judecată prin rechizitoriu și 19 din acorduri de recunoaștere a vinovăției), din care 30 persoane juridice și 132 arestați preventiv (116 trimiși în judecată în stare de arest și alți 16 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).
Rechizitoriile și cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 17% din soluțiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un număr de 114 rechizitorii și 44 soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției din 915 cauze soluționate pe fond. Comparativ, în anul 2015, au fost soluționate pe fond 934 cauze, din care 128 rechizitorii și 9 soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, reprezentând o pondere de 15%.

Rechizitoriile reprezintă 14% din soluțiile pe fond (13,7% în 2015) și se observă scăderea cu 11% a numărului rechizitoriilor, precum și scăderea cu 8% a numărului de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu pe fondul creșterii complexității cauzelor soluționate.

Cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției reprezintă 5% din soluțiile pe fond dispuse de procurori (1% în 2015), fiind soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției un număr de 44 cauze din 915 cauze soluționate pe fond, Totodată a avut loc și creșterea cu 31,5% a numărului de inculpați trimiși în judecată prin acord de recunoaștere a vinovăției.

S-a dispus aplicarea de sancțiuni administrative față de 2 învinuiți (0 în anul 2015) și 0 făptuitori (0 făptuitori în anul 2015).

Între cei 431 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu sau din acorduri de recunoaștere a vinovăției, dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 170 inculpați. Spre exemplu, au fost trimiși în judecată:
21 demnitari, dintre care:
1 ministru și viceprim-ministru pentru securitate națională,
1 ministru al energiei, deputat,
1 secretar general al Senatului României,
1 președinte Camera Deputaților, viceguvernator BNR,
3 senatori,
9 deputați, din care 1 la data săvârșirii faptei președinte de consiliu județean și 1 vicepreședinte ANRP,
3 secretari de stat,
1 președinte ANAF,
1 vicepreședinte ANAF,

1 prefect,
1 subprefect,
2 președinți de consilii județene, din care 1 în prezent deputat,
16 primari (1 primar de sector, 3 primari de municipiu, 12 primari de oraș/comună),
4 viceprimari,
2 secretari de primărie,
4 magistrați (2 judecători 2 procurori),
7 avocați, 30 polițiști, 14 militari,

2 inspectori fiscali,
6 manageri de spital/institut medical, din care 1 în 2 dosare, 2 medici,
2 medici veterinari,
2 juriști,
1 președinte CCIR,
1 secretar general CCIR34,
1 șef cancelarie CCIR,
1 vicepreședinte CCI35 Suceava,
1 președinte ANRP36, în 2 dosare,
1 președinte Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,
1 președinte Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
1 președinte CJAS37 (Vrancea),
1 președinte Fundație Patrimoniu al Academiei Române,
3 vicepreședinți ANRP,
2 vicepreședinți Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
1 vicepreședinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale,

directori din alte instituții publice (
1 director general, 1 director și 2 directori adjuncți DGASPC38,
3 directori generali Comisia de Supraveghere a Asigurărilor,
1 director AJOFM39,
1 director OCPI40,
1 director DADR41,
1 director MTS42,
1 director Casa Agronomului,
1 director AJPIS43,
2 directori DRDP44,
1 director DITL45),

directori de companii/societăți naționale (
1 director general, 1 director CN Poșta Română, 1 director OJP46,
1 director CN ROMARM SA,
1 director SC Petrom Service SA,
1 director general CET Govora,
1 director Apele Române,
1 director general SC Petrom Service SA,
1 director general SC Carpatica Asig SA,
1 director general SC Interagro SA,
1 director general SC Romexpo SA,
1 director Întreprinderea Optică Română,
1 președinte Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA,
1 președinte SC CARE SA),

2 președinți consiliu director asociație culturală,
1 președinte club sportiv,
6 președinți de asociații.

Majoritatea inculpaților trimiși în judecată, persoane fizice, provin din mediul urban (334), sunt bărbați (290) și au vârste cuprinse între 18-65 de ani (395). Au studii superioare 298 inculpați, 3 inculpați sunt recidiviști, alți 40 au antecedente penale, iar 16 sunt cetățeni străini. Nu s-a înregistrat niciun caz de învinuit sau inculpat arestat preventiv, față de care s-a dispus soluția de netrimitere în judecată.


Au rămas nesoluționate 2.638 cauze, în creștere cu 16% (2.275 în anul 2015), din care 1.685 au depășit 1 an de la data primei sesizări și reprezintă 64% din nesoluționate (1.225, reprezentând 53,85%, în anul 2015), iar 829 au depășit 6 luni de la data începerii urmăririi penale și reprezintă 31% din nesoluționate (774 cauze, reprezentând 34,02% în anul 2015).
S-a acordat atenție soluționării unor cauze vechi, astfel încât din cele 915 cauze soluționate pe fond, în 428 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 46,78%).


Prin cele 158 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 431 inculpați pentru săvârșirea a 727 infracțiuni, după cum urmează:

  • 365 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 150 - infracțiuni de corupție
      • 44 - luare de mită
      • 23 - dare de mită
      • 52 - trafic de influență
      • 31 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 133 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 120 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 1 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 5 - folosirea influenței sau autorității
      • 3 - șantaj (art. 131)
      • 4 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
    • 1 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
    • 81- infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
  • 157 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 110 - evaziune fiscală
    • 44 - spălare a banilor
  • 205 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 5 - abuz în serviciu
    • 7 - înșelăciune
    • 5 - uz de fals
    • 6 - fals în declarații
    • 3 - conflict de interese
    • 21 - fals intelectual
    • 7 - delapidare
    • 38 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 34 - constituirea unui grup infracțional organizat
    • 5 - mărturie mincinoasă
    • 3 - fals material în înscrisuri oficiale
    • 10 - favorizarea infractorului
    • 30 - deturnarea de fonduri
Prejudiciul total reținut în rechizitorii și respectiv soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției este de circa 1.617 milioane lei, la care se adaugă circa 3,48 milioane euro (comparativ cu peste 662 milioane lei, la care se adaugă circa 158 milioane euro în 2015). Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei este de peste 1.600 milioane lei (aproximativ 1.392 milioane lei în 2015), din care cele aplicate de Secția de combatere a corupției, în sumă de peste 158 milioane lei (circa 965 milioane lei în 2015), de Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în cuantum de circa 1.441 milioane lei (circa 425 milioane lei în 2015) și de Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, în valoare de peste 1.142 mii lei (peste 2.415 mii lei în 2015).

Din perspectiva calității urmăririi penale, 25 de soluții au fost desființate prin infirmare sau redeschidere având o pondere de 1,72% din totalul cauzelor soluționate.
Numărul inculpaților cu privire la care s-a dispus în mod definitiv achitarea pentru toate temeiurile a fost de 74 (35 în cursul anului 2015), din care 57 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a corupției, 15 inculpați trimiși în judecată de Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și 2 inculpați trimiși în judecată de Serviciul pentru efectuarea urmării penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.
Au fost dispuse două soluții definitive de restituire a cauzei la procuror (din care un acord de recunoaștere a vinovăției respins de instanță).

În concluzie, structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție a continuat în anul 2016 o activitate eficientă, așa cum rezultă din indicatorii statistici relevanți, înregistrându-se o creștere la numărul de rechizitorii și acorduri de recunoaștere, accestea reprezentând 17,27% din soluțiile pe fond.

b. Analiza statistică a activității de urmărire penală la nivelul Structurii teritoriale

Structura teritorială a Direcției Naționale Anticorupție este organizată în 14 servicii teritoriale, din care 1 are în compunere 1 birou teritorial, respectiv Serviciul Teritorial Cluj – Biroul Teritorial Baia Mare.
La finele anului 2016, în cadrul structurii teritoriale, din totalul de 97 posturi prevăzute în organigramă, erau ocupate 87, reprezentând 90%, din care 78 procurori numiți (din care, 11 numiți procurori șefi serviciu, 1 numit procuror șef birou, 2 delegați procurori șefi serviciu și 64 procurori numiți pe funcții de execuție) și 9 procurori delegați (1 delegat procuror șef serviciu și 8 delegați procurori pe execuție).
Fluctuația de personal pe parcursul anului s-a manifestat prin aceea că, din 78 posturi ocupate, un număr de 12 procurori și-au încetat activitatea, în timp ce 15 procurori au început activitatea în cadrul structurilor teritoriale.
Serviciile teritoriale ale direcției au avut de soluționat 8.258 cauze, reprezentând o creștere cu 14% (față de 7.245 cauze în 2015) și au soluționat 3.330 cauze, reprezentând o creștere cu 38%, din care 2.426 soluții pe fondul cauzei (față de 2.418 cauze, din care 1.722 soluții pe fond, în anul 2015) și 904 de declinare a competenței ori reunire a dosarelor (față de 696 în 2015).
S-a urmărit soluționarea cauzelor vechi având în vedere că din cele 2.426 de dosare soluționate pe fond, în 1.334 a fost depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 55%), comparativ cu 702 din 1.722 cauze soluționate pe fond în anul 2015 (reprezentând 41%).

Din cele 2.426 cauze soluționate pe fond, în anul 2016 s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu (209 cauze), respectiv sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției (36 cauze), reprezentând 10% din cauzele soluționate pe fond.

Din cele 2.426 cauze soluționate pe fond, în 209 au fost emise rechizitorii, reprezentând 9%, iar 36 de cauze au fost soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, reprezentând 1,5%. În 2.181 cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată. Comparativ, în anul 2015 au fost 1.722 cauze soluționate pe fond, din care în 209 au fost emise rechizitorii reprezentând 12%, 11 cauze au fost soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, iar în 1.502 au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată.

Serviciile teritoriale au întocmit rechizitorii sau au soluționat cauze prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției după cum urmează:
11 cauze - Alba Iulia (14 inculpați, din care 0 persoane juridice și 4 arestați preventiv);
11 cauze - Bacău (124 inculpați, din care 22 persoane juridice și 11 arestați preventiv);
14 cauze - Brașov (82 inculpați, din care 2 persoane juridice și 10 arestați preventiv);
15 cauze - Cluj (33 inculpați, din care 0 persoane juridice și 5 arestați preventiv);
22 cauze - Constanța (63 inculpați, din care 14 persoane juridice și 5 arestați preventiv);
26 cauze - Craiova (66 inculpați, din care 5 persoane juridice și 1 arestați preventiv);
12 cauze - Galați (45 inculpați, din care 4 persoane juridice și 4 arestați preventiv);
21 cauze - Iași (87 inculpați, din care 6 persoane juridice și 7 arestați preventiv);
14 cauze - Oradea (44 inculpați, din care 0 persoane juridice 13 arestați preventiv);
9 cauze - Pitești (29 de inculpați, din care 0 persoane juridice și 1 arestați preventiv);
23 cauze - Ploiești (39 inculpați, din care 0 persoane juridice și 16 arestați preventiv);
29 cauze - Suceava (86 inculpați, din care 15 persoane juridice și 7 arestați preventiv);
17 cauze - Târgu Mureș (47 inculpați, din care 4 persoane juridice și 1 arestați preventiv);
21 cauze - Timișoara (81 inculpați, din care 6 persoane juridice și 3 arestați preventiv).

Prin cele 245 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (220 în 2015) instanțele au fost sesizate cu judecarea a 840 inculpați (817 în 2015) pentru săvârșirea a 1.548 infracțiuni (față de 1.644 în 2015), după cum urmează:

  • 897 - infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
    • 340 - infracțiuni de corupție
      • 134 - luare de mită
      • 120- dare de mită
      • 59 - trafic de influență
      • 27 - cumpărare de influență (art. 61)
    • 321 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
      • 12 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția
      • 31 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității
      • 13 - șantaj (art. 131)
      • 258 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 132)
      • 2 - folosirea influenței sau autorității
      • 3 – utilizarea subvențiilor în alte scopuri
      • 2 – obținerea de foloase necuvenite de către persoanele cu funcții de control
    • 1 - infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție
    • 235 - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
  • 233 - infracțiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
    • 120 - evaziune fiscală
    • 90 - spălare a banilor
  • 418 - infracțiuni prevăzute în Codul penal, din care:
    • 7 - abuz în serviciu
    • 26 - înșelăciune
    • 13 - conflict de interese
    • 20 - fals material în înscrisuri oficiale
    • 83 - fals intelectual
    • 81 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 21 - fals în declarații
    • 46 - uz de fals
    • 10 - mărturie mincinoasă
    • 20 - favorizarea făptuitorului
    • 61 - constituirea unui grup infracțional organizat
Prin rechizitorii și soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției a fost reținut un prejudiciu total de peste 1.049 milioane lei la care se adaugă peste 10 milioane de euro, comparativ cu circa 1.986 milioane lei la care se adaugă peste 10 milioane de euro, în anul 2015.
Valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori este de peste 902 milioane lei, comparativ cu circa 332 milioane lei în anul 2015.
Instanțele au fost sesizate, prin cele 245 rechizitorii, respectiv soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, cu judecarea unui număr de 840 inculpați, din care 88 arestați preventiv (56 trimiși în judecată în stare de arest), iar alți 44 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2015, prin 220 rechizitorii, respectiv soluționări de cauze prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, au fost trimiși în judecată 817 inculpați, din care 156 arestați preventiv (117 trimiși în judecată în stare de arest preventiv), iar alți 30 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale).

Între cei 840 inculpați trimiși în judecată, respectiv din cauzele soluționate prin sesizarea instanței prin acord de recunoaștere a vinovăției, dețineau funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante 256 inculpați (319 în anul 2015). Spre exemplu, au fost trimiși în judecată sau sesizată instanța prin acord de recunoaștere a vinovăției
9 demnitari, dintre care:
1 ministru al transporturilor, la data săvârșirii faptei deputat,
3 senatori,
2 deputați,
1 vicepreședinte autoritate electorală permanentă,
1 președinte ANAF47,
1 vicepreședinte ANAF,

2 prefecți,
1 subprefect,
3 președinți de consilii județene, din care 1 în două dosare,
2 vicepreședinți de consilii județene,
2 consilieri locali, 2 consilieri județeni,
31 primari (8 primari de municipiu, din care 1 în 3 dosare, 23 primari de oraș/comună),
8 viceprimari, din care 2 de municipiu și 6 de oraș,
11 secretari de primărie,
12 magistrați (5 judecători, din care 1 președinte de instanță și 7 procurori, din care 1 procuror general parchet curte de apel și 2 prim procurori), 10 avocați, 61 polițiști, 1notar,
5 lucrători vamali,
5 inspectori fiscali,
1 inspector antifraudă,
3 inspectori cadastru,
4 preoți,
1 jurist,
2 rectori universitate, 1 decan facultate, 4 directori de școală/grup școlar, 3 profesori universitari, 1 lector universitar, 3 profesori,
1 manager de spital, 8 medici, 1 infirmier
3 comisari garda financiară,
3 medici veterinari,
3 inspectori DSP48,
1 secretar general Academia de Științe Agricole și Silvice București,
1 președinte asociație de promovare a produselor ecologice,

directori din alte instituții publice:
2 directori AJOFM49
1 director DJAOV50, 1 director DRAOV51, 1 director adjunct DJAOV,
1 director APIA52,
1 director ANAF53
1 director ABA54 Mureș
1 director Ministerul Justiție
1 director Casă de Pensii
1 director ARR55
1 director OCPI56
1 director, 1 director adjunct DSV57,
1 director adjunct OFIR58,
1 director Direcție Juridică și Guvernanță Corporatistă
1 director direcție silvică,
2 directori consilii județene,
4 directori primărie),

directori de companii/societăți naționale:
1 director general, 2 directori SN Nuclearelectrica SA
1 director general RATB
1 director general, 1 director SNGN - Romgaz
1 director general, 1 director, 1 director adjunct SC Hidroserv SA
1 director CET Bacău
1 director CET Arad
1 director general, 2 directori CEO SA
1 director SC Gaz Est SA
1 director SOCEP SA),

1 director bancar
1 director ziar
1 director casă culturală
4 președinți de asociații
1 președinte obște.

Au rămas nesoluționate 4.928 cauze, din care 3.303 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 2.809 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale, comparativ cu 4.827 cauze rămase de soluționat în anul 2015, din care 2.675 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 2.386 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 0 inculpați arestați preventiv, comparativ cu 23 la finele anului 2015.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a fost infirmată ori redeschisă urmărirea în 24 cauze, soluțiile desființate având o pondere de 0,7% din totalul cauzelor soluționate (24 soluții față de 39 în anul 2015) și s-a dispus restituirea în două cauze. Ponderea achitaților reprezentând inculpați trimiși în judecată de structura teritorială (60 inculpați, comparativ cu 61 inculpați în anul 2015), raportat la numărul total de inculpați achitați în anul 2016 (134 inculpați), este de 45%.

În concluzie, structurile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție a desfășurat în anul 2016 o activitate dinamică și eficientă, a crescut cu 3% numărul inculpaților trimiși în judecată, iar ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției este de 10% din soluțiile pe fond dispuse.

Rezultatele obținute de fiecare serviciu teritorial sunt analizate în Secțiunea 2.5.

2.1. Activitatea Secției de combatere a corupției


Secția de combatere a corupției, în cursul anului 2016, și-a desfășurat activitatea, în medie, cu un număr de 17 procurori aflați în activitate (18 în lunile ianuarie - mai, din 23 posturi prevăzute în organigrama secției; 17 în lunile iunie - iulie, din 21 posturi, 17 în lunile august și septembrie, din 19 posturi, 16 în lunile octombrie – 15 decembrie, din 19 posturi prevăzute în organigramă).
Cantitativ, această secție a avut de soluționat 1676 cauze penale (1606 în anul 2015), reprezentând o creștere de 4%, din care au fost soluționate 685 (586 în anul 2015), în creștere cu 17%. Au rămas nesoluționate 991 cauze (1020 în anul 2015), din care în 435 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (420 în anul 2015).
Se constată creșterea ponderii cauzelor soluționate pe fond, din cele 685 dosare finalizate în anul 2016, în 451 fiind emise soluții pe fond (din 586 soluționate fiind 446 soluții pe fond în anul 2015), iar în 234 s-a dispus declinarea competenței sau reunirea la alte dosare (140 în 2015).

Prin cele 43 rechizitorii și 15 acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 153 inculpați, persoane fizice, din care 47 arestați preventiv (31 inculpați trimiși în judecată în stare de arest, din care unul din acord de recunoaștere a vinovăției) din totalul de 49 inculpați reținuți în cursul urmăririi penale. Comparativ, în anul 2015, prin 56 rechizitorii și 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a dispus trimiterea în judecată a 171 inculpați, din care 78 arestați preventiv.
Se constată astfel scăderea numărului rechizitoriilor cu 5%, precum și a numărului de inculpați persoane fizice trimise în judecată, însă a crescut numărul sesizărilor instanței de judecată cu acord de recunoaștere a vinovăției (300%).
Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă 13% din soluțiile dispuse pe fond (12,5% în anul 2015).
Prin cele 43 rechizitorii și 15 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 245 infracțiuni, din care:
  • 154 infracțiuni de corupție, din care:
    • 15 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
  • 6 infracțiuni contra patrimoniului
  • 11 infracțiuni contra înfăptuirii justiției
  • 37 infracțiuni de corupție și de serviciu
  • 14 infracțiuni de fals
  • 7 infracțiuni de spălare de bani
  • 4 infracțiuni de evaziune fiscală
  • 2 infracțiuni de exercitarea fără drept a unei profesii
  • 9 infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat
  • 1 alte infracțiuni incriminate de Codul penal.
Prejudiciul total reținut este în sumă de 167.364.602,4 lei (peste 321.633.379 lei și 154.584.045 euro în anul 2015), fiind luate măsuri asigurătorii în valoare de 158.064.234 lei (peste 964.819.494 lei în anul 2015). Au mai fost dispuse măsuri asiguratorii, în vederea confiscării speciale a obiectului / produsului infracțiunii în valoare de 2.975.059,29 lei, 5.358.524,49 euro, 9.256 USD, 20 KUNA, din care 16.500 lei, 720 euro, 9.256 USD și 20 KUNA pentru garantarea plății amenzii, cf. art. 62 C.pen. (177.033.068 lei, 584.784 euro, 163.077 USD și 63.010 lire sterline în anul 2015).
De asemenea, s-au dispus măsuri asiguratorii în valoare de 100.000.000 euro, pentru recuperarea prejudiciului adus părților civile constituite în cauză.

Unii dintre inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, și anume, 4 deputați, din care unul vicepreședinte partid, unul ministru59 și unul vicepreședinte ANRP, 1 senator, 1 ministru60 - viceprim-ministru, 2 secretari de stat, 1 secretar general senat, 1 prefect (jud. Călărași), 1 subprefect (jud. Călărași), 1 administrator public61, 1 primar municipiu62 (vicepreședinte partid), 2 primari oraș63, 2 primari sector64, 6 primari comună65, 1 viceprimar oraș66, 1 secretar consiliu local67, 11 funcționari ANRP, din care 5 cu funcții de conducere (președinte / vicepreședinte) și un membru comisie cu rang de secretar de stat, 2 manageri de spital68, 6 directori de instituții publice /companii / societăți naționale69, precum și: 3 magistrați (2 judecători și 1 procuror)70, 5 avocați, 26 ofițeri de poliție (2 chestori principali – unul cu rang de secretar de stat și unul cu rang de subsecretar de stat, 3 directori, 1 șef diviziune, 6 șef serviciu, 1 atașat NATO)71, 2 medici, 2 experți evaluatori ANEVAR, 1 director societate asigurări72, 1 grefier, 6 funcționari primării / consilii județene, din care 1 șef serviciu și 1 șef birou, 1 președinte club sportiv73, 19 administratori / asociați ai unor societăți comerciale.
Din cei 153 de inculpați trimiși în judecată, majoritatea sunt bărbați (109), provin din mediul urban (139) și au vârste cuprinse între 36 și 65 ani (94). Un număr de 127 inculpați au studii superioare.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 685 cauze soluționate (față de 586 în anul 2015), în 190 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (față de 118 în anul 2015), având în vedere creșterea numărului cauzelor de soluționat.
Din cele 991 cauze nesoluționate (1020 în anul 2015), un număr de 664 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 492 în anul 2015), iar 435 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (420 în anul 2015).
Evoluția acestor indicatori se explică obiectiv prin ponderea importantă a cauzelor nou intrate (647 noi din 1676 de soluționat), prin faptul că unele sesizări au fost primite de la alte structuri ale Ministerului Public sau preluate de la secțiile / serviciile teritoriale ale DNA, cât și prin complexitatea sporită a acestora și accentul pus de procurori în dosarele cu potențial de trimitere în judecată.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată și de faptul că s-au dispus doar 6 soluții de infirmare în cauzele soluționate în anul 2016 (15 soluții de infirmare în total), reprezentând 1,3% din soluțiile pe fond dispuse, comparativ cu 9 infirmări dispuse în anul 2015 (2% din soluțiile pe fond dispuse). Din totalul cauzelor infirmate, 9 sunt în curs de soluționare, 1 a fost soluționată prin clasare, iar 5 au fost trimise spre soluționare altor servicii din cadrul DNA.
Ca și în anul 2015, nu a existat nicio situație în care vreun inculpat arestat preventiv să nu fi fost trimis în judecată.
Nu au existat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror (similar anului 2015).
În cursul anului 2016, au existat 7 hotărâri definitive prin care s-a dispus achitarea unui număr de 57 inculpați.
Activitatea a fost desfășurată, în medie, de 17 procurori.
Volumul mediu este de circa 41 cauze penale soluționate / procuror și de circa 99 cauze rămase în lucru / procuror, în creștere față de anul 2015, când au fost circa 34,5 cauze penale soluționate / procuror și circa 60 cauze rămase în lucru / procuror.
De asemenea, în cursul anului 2016, s-au înregistrat 499 plângeri, sesizări, cereri, memorii ș.a., fiind soluționate 306 și 163 trimise organelor competente.
Totodată, au fost înregistrate 201 plângeri împotriva actelor și măsurilor procurorului, din care 183 au fost soluționate, 6 fiind admise.

În concluzie, activitatea desfășurată și-a păstrat dinamica și eficiența, fiind înregistrate creșteri la indicatorii relevanți privind numărul cauzelor de soluționat (4%), al celor soluționate (17%), precum și a numărului rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției care reprezintă 13% din soluțiile dispuse pe fond și în condițiile unor indicatori corespunzători privind calitatea activității reflectată în ponderea cauzelor infirmate (1,3%) și a numărului achitărilor
Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2015 de Secția de combatere a corupției sunt prezentate în Anexa nr. 1

2.2. Activitatea Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție


Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și-a desfășurat activitatea în anul 2016 în condițiile menținerii deficitului de personal, astfel în luna ianuarie 2016 din totalul de 35 posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate 21 din care 1 delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În perioada februarie – martie 2016, din totalul de 35 de posturi de procuror prevăzute în organigramă, au fost în activitate 23, din care 1 delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind vacante 12 posturi.
În perioada aprilie – mai au fost ocupate 27 posturi, în luna iunie din cele 35 posturi de procuror prevăzute, au fost în activitate 28 procurori, din care 1 procuror delegat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Începând cu luna iulie până la finalul anului organigrama secției cuprindea 35 de posturi de procurori, ocupate efectiv 30 și 53 ofițeri de poliție și 2 posturi vacante.

Cantitativ, procurorii secției au avut de instrumentat 2078 cauze penale (1873 în anul 2015), reprezentând o creștere de 11%, din care au fost soluționate 708 (față de 759 în anul 2015), reprezentând o scădere cu 7%. Au rămas nesoluționate 1370 cauze (1114 în anul 2015), în creștere cu 23%, din care în 298 dosare s-a început urmărirea penală de peste 6 luni (285 în anul 2015). Se remarcă menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate din totalul cauzelor de soluționat, 964 cauze noi din 2078 cauze de soluționat, reprezentând 46% (824 cauze noi din 1873 de soluționat, în anul 2015).
Se constată că, din cele 708 dosare soluționate, în 439 au fost emise soluții pe fond (394 soluții pe fond din 759, în anul 2015), în creștere cu 11%.
Prin 66 rechizitorii au fost trimiși în judecată 194 inculpați plus 35 societăți comerciale, din care 36 arestați preventiv (130 trimiși în judecată în stare de arest preventiv). Comparativ, în anul 2015, prin 64 rechizitorii au fost trimiși în judecată 203 inculpați plus 28 societăți comerciale, din care 47 arestați preventiv (trimiși în judecată în stare de arest preventiv), la care se adaugă 10 inculpați față de care a fost luată măsura reținerii.
Totodată, conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, au fost perfectate 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției față de 13 acorduri de recunoaștere a vinovăției în 4 dosare penale (3 inculpați în cauze separate la care se adaugă 2 inculpați într-una din cele trei cauze, 5 inculpați în 5 dosare penale în care au fost emise și rechizitorii și 3 inculpați într-un dosar care nu este soluționat) în anul 2015

Prin cele 66 rechizitorii și cele 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 445 infracțiuni, din care:
  • 117 infracțiuni asimilate celor de corupție
    • 1 - prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000
    • 3 – prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000
    • 1 – prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000
    • 50 – prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000
    • 1 – prevăzută de 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000
    • 51– prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000
    • 10– prevăzute de art. 182 din Legea nr. 78/2000
  • 72 infracțiuni de corupție
    • 23 - luare de mită
    • 13- dare de mită
    • 16 - cumpărare de influență
    • 20 - trafic de influență
  • 256 infracțiuni din Codul penal și legi speciale
    • 1 – înșelăciune
    • 11 – omisiunea sesizării
    • 1 - favorizarea făptuitorului
    • 1 – influențarea declarațiilor
    • 2 - mărturie mincinoasă
    • 1 – sustragerea sau distrugerea de probe și înscrisuri
    • 7 - delapidare
    • 1 - abuz în serviciu
    • 2 – conflict de interese
    • 8 – obținere ilegală de fonduri
    • 3 – deturnare de fonduri
    • 2 – fals material în înscrisuri oficiale
    • 9 – fals intelectual
    • 28 – fals în înscrisuri sub semnătură privată
    • 3 – uz de fals
    • 5 – fals în declarații
    • 25 – constituirea unui grup infracțional organizat
    • 1 – gestiune frauduloasă
    • 1 – infracțiune prevăzută de legea nr. 31/1990
    • 1 – infracțiune prevăzută de Legea nr. 176/2010
    • 106 - infracțiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005
    • 37- infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002
Raportat la tipurile de ocupații, între cei 194 inculpați trimiși în judecată plus cei 24 inculpați cu care s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției se regăsesc: 9 demnitari, 2 avocați, 1 magistrat, 4 polițiști, 76 de funcționari publici, 111 alte ocupații și 14 fără ocupație. Din cei 217 inculpați, persoane fizice, majoritatea sunt bărbați (159), provin din mediul urban (179), au vârste cuprinse între 18 și 36 ani (34) respectiv între 36 și 65 de ani (167) și au studii superioare 156.
O parte din inculpații trimiși în judecată au ocupat sau ocupă demnități sau funcții publice importante, 3 deputați, 2 senatori, 1 președinte de consiliu județean, 1 viceguvernator, 1 vicepreședinte ANAF, 1 magistrat (procuror), 2 avocați, 6 primari, 3 viceprimari, 4 polițiști, 4 medici și 20 directori la diferite instituții publice locale și centrale.
Prejudiciul total reținut este în sumă de 1.448.380.788 lei și 3.476.635 euro (338.107.164 RON și 3.074.456 euro în anul 2015). Pagubele se situează mai ales în sectorul achizițiilor publice, în acela al fiscalității, evaziunii fiscale și fondurilor europene. Au fost luate măsuri asigurătorii în valoare de 1.440.918.907 lei, atât asupra autoturismelor, asupra imobilelor, terenuri și construcții, cât și asupra unor sume aflate în conturi bancare (424.536.275 lei în anul 2015).

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 708 cauze soluționate în 222 fiind depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări, iar în 278 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Din cele 1370 cauze nesoluționate (1114 în anul 2015), un număr de 875 au o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (662 în anul 2015), iar 298 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (311 în anul 2015).
Evoluția acestor indicatori se explică prin numărul mare al cauzelor de soluționat și ponderea importantă a cauzelor nou intrate (964 din 2078 cauze de soluționat, reprezentând 46%), dar și prin specificul cauzelor instrumentate de macrocriminalitate economico-financiară comise privind diverse forme de fraudă în achiziții publice, în derularea procedurilor de retrocedare imobile ori privatizare, ce implică administrarea unui probatoriu complex, incluzând și expertize ori constatări de specialitate, care influențează durata cercetărilor. De asemenea, operativitatea a fost influențată de lipsa de personal, activitatea fiind desfășurată, în medie, de 25 procurori din cele 35 posturi prevăzute în organigramă în primele 6 luni ale anului, începând cu luna iulie 2016 fiind ocupate un număr de 30 posturi din cele 35 prevăzute, schema de personal fiind ocupată în proporție de 71%, respectiv 86%.

Calitatea actelor de urmărire penală este relevată de faptul că au existat 6 infirmări ale soluțiilor (8 infirmări în anul 2015) . Ponderea cauzelor infirmate este de 1% din cele soluționate. Dintre infirmări, 2 au fost dispuse de instanța de judecată în procedura reglementată art. 339 C.p.p. nou, 2 de procurorii șefi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, iar 2 de procurorul ierarhic. La finele anului, au rămas 3 în curs de soluționare, 2 au fost conexate la alte dosare și 1 a fost soluționat cu clasare și declinare la altă unitate de parchet.
În anul 2016 în cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a existat un singur caz de declinare a competenței dispusă greșit, în raport de dispozițiile art. 51 Cod procedură penală.

Prin 4 hotărâri definitive s-a dispus achitarea a 15 inculpați.

Volumul mediu este de circa 30 cauze penale soluționate/procuror și de circa 70 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în anul 2016, au fost pe rol 1057 sesizări, cereri ș.a. Dintre acestea, 429 au fost trimise la alte instituții, 532 soluționate, iar 96 se află în lucru. Au fost întocmite 71 analize, studii, sinteze, verificări etc.
Au fost soluționate 191 plângeri contra actelor procurorului și împotriva soluțiilor, din care 4 au fost admise.

În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă. S-au înregistrat creșteri la indicatorii statistici privind numărul cauzelor de soluționat, al celor soluționate și al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare și complexitatea cauzelor în lucru au influențat durata cercetărilor și numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.

Exemplele de rechizitorii întocmite în anul 2016 de Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.3. Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari



În anul 2016, Serviciul pentru efectuarea urmării penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari a avut în organigramă 4 posturi de procuror militar (dintre care 1 post de conducere - procuror militar șef serviciu și 3 posturi de execuție - procuror militar), 3 posturi de ofițeri de poliție judiciară, 2 grefieri (1 grefier șef serviciu și 1 grefier) și 2 șoferi.

Cantitativ, numărul cauzelor penale de soluționat a fost de 341 (250 în anul 2015) din care s-au soluționat 64 (109 în anul 2015).
Din cele 64 dosare soluționate, în 25 au fost emise soluții pe fond (față de 85 în anul 2015), în 10 s-a dispus declinarea de competentă în favoarea altor unități de parchet (față de 8 în 2015), având în vedere inclusiv gradele militare ale făptuitorilor, iar 29 de dosare au fost reunite/conexate (față de 7 în 2015).
Prin 5 rechizitorii (față de 8 în 2015) au fost trimiși în judecată 20 inculpați (față de 25 în 2015), din care 1 arestat preventiv (față de 6 în 2015), 1 arestat la domiciliu și 1 sub control judiciar.
Într-o cauză, în care s-a emis și rechizitoriu, s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu 5 inculpați (față de 1 acord în 2015).
Rechizitoriile împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă 40% din soluțiile dispuse pe fond de procurorii militari (8,51% în anul 2015).

Prin cele 5 rechizitorii și 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției s-a reținut săvârșirea a 69 infracțiuni (față de 60 în 2015), din care:
  • 3 infracțiuni de luare de mită (art. 289 alin. 1 C. pen.);
  • 1 infracțiune de dare de mită (art. 290 alin. 1 C. pen.);
  • 7 infracțiuni de trafic de influență (art. 291 alin. 1 C. pen.);
  • 9 infracțiuni de cumpărare de influență (art. 292 alin. 1 C. pen.);
  • 21 infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C. pen.);
  • 2 infracțiuni de uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C. pen.);
  • 4 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000);
  • 8 infracțiuni de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000);
  • 4 infracțiuni de favorizare a făptuitorului (art. 269 alin. 1 Cod penal);
  • 9 infracțiuni de fals intelectual (art. 321 alin. 1 C. pen.);
  • 1 infracțiune de fals în declarații (art. 326 C. pen.).
Reiese un total de 20 de infracțiuni de corupție, 27 de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 8 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și 14 infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție.

Dintre inculpații trimiși în fața instanței de judecată prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției, 14 aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, din care: 2 ofițeri cu funcții de conducere în grad militar de colonel (1 comandant de unitate militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale și 1 șef serviciu logistic din cadrul unui inspectorat de jandarmi județean); 2 ofițeri cu grad militar de colonel; 4 ofițeri cu alte grade militare (locotenent-colonel, maior, căpitan) din care 2 cu funcții de control; 3 subofițeri (plutonier adjutant principal, plutonier major) și 3 soldați gradați profesioniști. Pe lângă aceștia, au fost trimiși în fața instanțelor de judecată și 11 inculpați în sarcina cărora s-au reținut fapte săvârșite ca civili, dintre care 1 executor judecătoresc și 2 funcționari publici.

Procurorii militari au asigurat 119 participări la ședințe ale instanțelor de judecată (față de 189 în 2015), din care 38 în cauzele soluționate (față de 70 în 2015).

S-a reținut existența unui produs infracțional total în valoare aproximativă de 1.748.838,62 lei (față de 2.434.640 lei în anul 2015), rezultat din infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și infracțiuni privind fondurile europene, după cum urmează:
- valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție este de 627.205,13 lei;
- prejudiciile produse se ridică la suma de 1.121.633,5 lei, din care 863.846,26 lei din fonduri europene.
În cursul urmăririi penale s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 1.225.050,33 lei.
Au fost identificate și sechestrate efectiv bunuri în valoare totală de 1.705.434,41 lei (față de 2.415.175 lei în anul 2015), echivalentul a 379.762 euro. Astfel, în 100% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii, fiind indisponibilizate bunuri ce acoperă 97,51% din cuantumul total al măsurilor asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.
Trebuie remarcată, în același timp, importanța folosirii instituției confiscării extinse. Astfel, într-o cauză s-a dispus luarea măsurii asiguratorii în vederea confiscării extinse, până la concurența sumei de 523.788,28 lei, reprezentând obiect al infracțiunii de corupție și prejudiciu (mai exact, 292.225 lei, 44.642 euro, 7650 dolari americani, 2000 forinți maghiari și 90 dinari sârbești).

Operativitatea soluționării cauzelor este reflectată de faptul că, din cele 64 cauze soluționate (față de 109 în anul 2015), 40 au fost soluționate până în 6 luni de la sesizare (față de 35 în anul 2015), 9 la peste 6 luni de la sesizare (față de 25 în anul 2015), 15 au depășit termenul de 1 an de la data primei sesizări (față de 34 în anul 2015), aceasta fiind dată de numărul mai mare de dosare de soluționat în acest an (341, față de 250 în anul 2015), care însă a fost distribuit la un număr mai mic de procurori decât în anul precedent.
Din cele 277 cauze nesoluționate (față de 141 în anul 2015), 146 au vechime mai mare de 1 an de la data sesizării (față de 71 în anul 2015), iar 94 sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (față de 69 în anul 2015).
Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, este de menționat faptul că a existat 1 soluție de restituire a cauzei de către judecătorul militar de cameră preliminară pentru refacerea rechizitoriului (tot 1 și în anul 2015) și 4 soluții de infirmări/redeschideri ale urmăririi penale (față de 1 în 2015).
S-a dispus, prin 9 hotărâri definitive, condamnarea a 16 inculpați trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari (5 hotărâri privind 11 inculpați condamnați, în anul 2015), amânarea aplicării pedepsei pentru 2 inculpați (față de 0 în 2015), încetarea procesului penal pentru 2 inculpați (față de 0 în 2015) și achitarea pentru 2 inculpați (față de 0 în 2015).
Dintre cei 16 condamnați, 6 aveau grad militar de general (1 de general de brigadă, 2 de general-maior, 2 de general-locotenent și 1 de general) la data săvârșirii faptei, 3 de colonel sau comandor, 5 de locotenent-colonel, 3 de căpitan, 1 de plutonier adjutant, 1 de plutonier major și 1 de soldat gradat profesionist. Gradele militare, la data săvârșirii faptei, ale celor 2 inculpați față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sunt de colonel și căpitan. Inculpații față de care s-a dispus încetarea procesului penal aveau, la data săvârșirii faptei, gradul militar de locotenent-colonel. Cei 2 inculpații achitați aveau, la data săvârșirii faptei, gradul militar de general-maior, respectiv general de brigadă.
Dintre cei 16 condamnați, 11 ocupau funcții de conducere la data săvârșirii infracțiunii (șef al Direcției Generale de Informații a Apărării, locțiitor al directorului general al Direcției Generale de Informații a Apărării, șef al Direcției Informații și Reprezentare Militară, șef al Direcției Financiar Contabile a Ministerului Apărării Naționale, locțiitor al Secretarului de Stat al Ministerului Apărării Naționale și șef al Departamentului de Integrare Euro-Atlantică și Politică de Apărare, comandant de unitate militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale – Comandamentul Garnizoanei București, șef al logisticii la unitate militară din cadrul Ministerului Apărării Naționale, comandanți de detașamente de pompieri). Dintre cei 2 inculpați față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, 1 avea funcție de conducere la data comiterii faptei (inspector șef de inspectorat de jandarmi județean). Și cei 2 inculpați față de care s-a dispus încetarea procesului penal ocupau funcții de conducere la data săvârșirii infracțiunii (adjunct de inspector șef de inspectorat de jandarmi județean, șef al biroului management resurse umane din cadrul uni inspectorat pentru situații de urgență județean). Cei 2 inculpați achitați dețineau și ei funcții de conducere la momentul comiterii faptelor imputate (șef al Direcției Domenii și Infrastructuri a Ministerului Apărării Naționale, șef al Direcției Legislație și Asistenta Juridică din cadrul Ministerului Apărării Naționale).

Exemple de rechizitorii întocmite în anul 2016 de Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari sunt prezentate în Anexa nr. 1.

2.4. Activitatea desfășurată de serviciile teritoriale


Serviciul Teritorial Alba-Iulia a desfășurat o activitate bună înregistrând creșteri semnificative la unii din indicatorii statistici, respectiv la numărul cauzelor soluționate prin rechizitorii și prin clasare, cu o eficiență crescută comparativ cu anul anterior. A crescut numarul persoanelor condamnate definitiv, in conditiile in care nu au existat soluții de achitare definitive.
Cantitativ, din cele 691 cauze de soluționat (481 în anul 2015, rezultând o creștere cu 43%) au fost soluționate 397 (179 în anul 2015, adică o creștere cu 122%), din care 181 soluții pe fond (118 în anul 2015, rezultând o creștere de 53%), în condițiile în care cauzele nou înregistrate se mențin la un nivel ridicat, respectiv 389 din cele 691 de soluționat la finele anului 2016 (respectiv 341 din cele 481, în anul 2015). Au rămas nesoluționate 294 cauze, comparativ cu 302 în anul 2015.
Cauzele finalizate prin rechizitorii au atins o paletă destul de largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 27 infracțiuni (față de 97 infracțiuni în 2015). Prin 11 rechizitorii au fost trimiși în judecată 14 inculpați, toți persoane fizice, din care: 4 inculpați în stare de arest preventiv, 3 inculpați aflați sub control judiciar și 7 inculpați în stare de libertate (comparativ, în anul 2015 au fost emise 7 rechizitorii privind 34 de inculpați, din care 30 inculpați persoane fizice (1 inculpat arestat la domiciliu, 2 inculpați în stare de arest preventiv, 2 inculpați arestați în lipsă și 15 inculpați sub control judiciar) și 4 inculpați persoane juridice. În cursul anului 2016 nu au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Rechizitoriile reprezintă 6,08% din totalul soluțiilor pe fond (5,93% în anul 2015).
Cele 11 rechizitorii au fost variate ca obiect, dintre acestea 4 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 4 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 1 rechizoriu a avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, iar 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, (reținându-se un prejudiciu total de 10.429.307 lei echivalentul a 2.322.372 euro). Prin rechizitorii s-a reținut un prejudiciu total în sumă de 3.587.735 lei, respectiv 798.908 euro. În vederea recuperării prejudiciilor au fost luate măsuri asigurătorii până la concurența sumei 3.587.735 lei.
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată prin rechizitoriu cei 14 inculpați sunt:1 inculpat funcționar public cu statut special (judecător la Tribunalul Harghita), 7 inculpați funcționari publici (referent cu atribuții de inspecție fiscală în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu și persoană cu funcție de control în cadrul aceleiași instituții, funcționar public cu atribuții de control care a comis fapta în considerarea calității de comisar al Gărzii Naționale de Mediu, director al Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu, secretar al Primăriei municipiului Hunedoara, șef Serviciu Buget Finanțe Contabilitate în cadrul Primăriei municipiului Hunedoara, viceprimar al Primăriei municipiului Hunedoara, ofițer de poliție judiciară în cadrul IPJ Sibiu - Poliția municipiului Sibiu/Biroul Rutier), 6 inculpați alte ocupații (fermieri, administratori societăți comerciale).
Operativitatea a fost bună, din cele 397 cauze soluționate, în 93 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (din cele 179 cauze soluționate în anul 2015, în 41 cauze s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare), iar în 118 cauze s-a depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (40 cauze în anul 2015). De asemenea, din cele 294 cauze nesoluționate, în 161 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (105 în anul 2015) și în 131 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (83 cauze în anul 2015).
Referitor la calitatea actelor de urmărire penală, se constată că în cursul anului 2016 nu a fost dispusă infirmarea niciunei soluții.
În anul 2016 nu au fost înregistrate soluții de achitare definitive a inculpaților.
Au fost condamnați 18 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial, prin 12 hotărâri definitive, comparativ cu 5 hotărâri definitive de condamnare a 10 inculpați în anul 2015.
Activitatea s-a desfășurat cu 1 procuror șef serviciu și 4 procurori (un procuror a revenit la Tribunalul Alba începând cu data de 01.10.2016, iar cu aceeași dată a fost delegat pe o perioadă de 6 luni un alt procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu; din cei 4 procurori, 1 procuror a realizat, în cea mai mare parte, activitate judiciară. Volumul mediu a fost de circa 173 de dosare de soluționat/procuror, 99 cauze penale soluționate/procuror și de circa 74 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 504 sesizări înregistrate la indicativul VIII/1, din care 182 au fost clasate/respinse, 322 au fost trimise la organele competenteși un număr de 13 au rămas în lucru la sfârșitul perioadei. În anul 2016 s-au înregistrat un număr de 27 plângeri la indicativul II/2, din care 25 plângeri au fost soluționate de procurorul șef serviciu (23 respinse și 2 trimise, pe cale ierarhică, procurorilor șefi de secție din cadrul structurii centrale), iar 2 au rămas în lucru. Serviciul Teritorial Alba Iulia a desfășurat activități de acordare audiență, punere la dispoziția părților a dosarelor spre consultare unui număr de 326 persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă volumul și calitatea, inclusiv cei referitori la numărul actelor de sesizare a instanței.
Se recomandă luarea în continuare de măsuri pentru creșterea eficienței activității serviciului, soluționarea cu prioritate a cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare și menținerea preocupării pentru efectuarea de investigații în cauze complexe având ca obiect atât infracțiuni de corupție cât și infracțiuni asimilate acestora..
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Datele statistice evidențiază o creștere a activității Serviciului Teritorial Bacău în anul 2016 comparativ cu anul 2015 în ceea ce privește numărul cauzelor soluționate, precum și o diversificare și complexitate sporită a dosarelor instrumentate, concomitent cu creșterea numărului de rechizitorii și a persoanelor trimise în judecată.
Analiza activității desfășurate de Serviciul Teritorial Bacău în anul 2016, relevă obținerea unor rezultate bune, în ceea ce privește combaterea corupției din sfera funcțiilor de autoritate publică locală și centrală și o creștere a fermității relevată de numărul inculpaților arestați preventiv.
Cantitativ, a crescut cu 7% numărul cauzelor de soluționat (391 față de 365 în 2014), cu 8% a celor soluționate (186 comparativ cu 172 în 2015) și a crescut numărul soluțiilor pe fond emise (163 față de 132 în anul 2015). Se constată scăderea ponderii cauzelor nou intrate, respectiv 198 din 391 de soluționat (229 din 365 de soluționat în 2015), astfel încât au rămas nesoluționate 205 cauze (176 în anul 2015). Nici în anul 2016 nu s-au aplicat dispozițiile art. 181 C.pen., la fel ca și în anul 2015.
În anul 2016 o importanță deosebită a fost acordată soluționării dosarelor vechi, fiind soluționate un număr de 16 cauze înregistrate în perioada 2011 - 2013, din care într-o cauză a fost întocmit rechizitoriu.
În 10 cauze s-a dispus trimiterea în judecată a 117 inculpați (22 persoane juridice), din care în 1 cauză 8 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest și într-o o cauză 1 inculpat a fost trimis în judecată în stare de în arest la domiciliu. Comparativ, în anul 2015, cele 14 cauze au privit 28 inculpați (3 persoane juridice), din care 8 arestați preventiv. De asemenea, în 1 cauză a fost sesizată instanța de judecată cu acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru un număr de 7 inculpați.
Rechizitoriile reprezintă 6,1% din cauzele pe fond soluționate (10,6% în anul 2015).
Prin prisma obiectului cauzelor cu trimitere în judecată, se constată că 6 au avut ca obiect infracțiuni de corupție și 4 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 124 inculpați, sunt 22 persoane-juridice și 95 persoane-fizice, respectiv: 1 deputat, 1 viceprimar, 1 consilier local, 1 consultant fiscal, 2 contabili, 16 administratori de societăți comerciale, 9 directori de societăți comerciale, 14 polițiști, din care un comisar sef poliție și 13 agenți de poliție, 2 avocați, 3 lucrători comerciali, 1 medic legist, 3 medici veterinari, 2 asistenți veterinari, 1 profesor, 2 preoți, 5 ingineri, 3 funcționari publici, 4 pensionari, din care 1 pensionar militar, 4 studenți, 14 muncitori, 1 fermier, 6 fără ocupație, 6 alte profesii.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 186 cauze soluționate, un număr de 76 au depășit termenul de 1 an de la data sesizării organelor judiciare (42 în anul 2015).
Din cele 205 cauze nesoluționate, 99 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (88 în anul 2015). Totodată, 80 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (79 în anul 2015). Creșterea numărului cauzelor de soluționat, corelativ unui grad ridicat de complexitate în condițiile unor resurse umane limitate a creat premisele nesoluționării cu operativitate a cauzelor menționate anterior.
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât nu au existat cazuri de redeschidere a urmăririi penale. Printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea a 5 inculpați, neexistând însă restituiri definitive ale cauzei la procuror.
Prin 16 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 43 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (12 hotărâri de condamnare a 25 inculpați, în anul 2015).
Activitatea a fost desfășurată cu 4 posturi de procuror ocupate până la data de 18 martie 2016 1 ianuarie – 18 martie 2016 - 4 procurori; 18 martie - 31 decembrie 2016 - 5 procurori, față de anul 2015, când au fost 4 posturi de procuror până la data de 18 august 2015, iar după această dată au fost 3 posturi.
Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 41 cauze rămase în lucru/procuror. De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 407 plângeri/memorii diverse și au fost primite în audiență 211 persoane. Au fost soluționate 41 plângeri împotriva soluțiilor, din care 2 admise.

Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

Serviciul teritorial Brașov a desfășurat în anul 2016 o activitate bună, în special sub aspectul creșterii numărului de rechizitorii și al persoanelor trimise în judecată, dar și al volumului prejudiciilor constatate în dosarele finlizate cu rechizitoriu, activitate care, din perspectiva finalității judiciare a cauzelor soluționate, se prezintă astfel:

Cantitativ, au crescut cu 12,06% cauzele de soluționat (663 comparativ cu 583), cu 13,75% cauzele soluționate (160 comparativ cu 138) și cu 18,36% soluțiile pe fond emise (98 față de 80). Au rămas nesoluționate 503 cauze, comparativ cu 445 în anul 2015.
Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (218 cauze din 663 de soluționat), iar cauzele soluționate (160) reprezintă 24,13% din totalul cauzelor de soluționat (663). Raportul rechizitorii (14) / alte soluții (146) a fost de 9,58% (față de 9,15% în anul 2015).
În cursul anului 2016 nu s-au aplicat dispoziții privind renunțarea la urmărire penală și nu s-au înregistrat cauze soluționate prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Prin 14 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 82 inculpați (2 persoane juridice), din care 5 inculpați în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2015, au fost emise 12 rechizitorii privind 69 inculpați, din care 23 trimiși în judecată în stare de arest preventiv. Cauzele finalizate prin rechizitoriu au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 146 infracțiuni (față de 112 în anul precedent), din care 108 infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 (31 infracțiuni de corupție, 71 infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 6 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene) 10 infracțiuni prevăzute de legi speciale (Legea nr. 656/2002), 8 infracțiuni de constituire a unui grup infracțional, 1 infracțiune de înșelăciune, 14 infracțiuni de fals, 1 infracțiune de serviciu, 1 infracțiune de favorizare a infractorului, 3 infracțiuni de mărturie mincinoasă

Raportat la funcțiile deținute, precizăm că din cei 80 inculpați persoane fizice trimise în judecată, 1 este demnitar (1 senator), 15 ocupă funcții publice de conducere (administrator public al județului Brașov, director Direcția Silvică București, director Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brașov, director Direcția de Investiții Urbanism din cadrul Consiliului Județean Brașov, director Direcția Tehnică din cadrul Primăriei Brașov, Director executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov, 1 primar municipiu, 1 secretar municipiu, 1 prefect, 2 primari comună, 1 director Regie Autonomă, șef Serviciu Urbanism din cadrul Primăriei Mun. Brașov, șef Serviciu Investiții – Compartiment Achiziții Publice), 11 funcționari publici (membrii comisii evaluare din cadrul primăriei, consilier juridic în cadrul ICDPP București), 1 avocat, 1 ofițer de poliție, 18 oameni de afaceri, 5 ingineri, 1 director agenție bancară, 1 consilier județean.
Din totalul inculpaților persoane fizice trimise în judecată, 10 au fost arestați preventiv (4 arestați în lipsă, 5 arestați la domiciliu, 1 arestat preventiv), iar 70 au fost cercetați în stare de libertate. Din totalul celor 10 arestați preventiv, 5 au fost trimiși în judecată în stare de arest.
La finalul anului 2016 nu există nicio cauză în lucru cu arestați preventiv.

Operativitatea în soluționarea cauzelor a fost relativ bună, din cele 98 cauze soluționate în anul 2016, cu soluții de trimitere în judecată și clasare, (față de 80 în anul 2015), un număr de 60 au avut o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare (față de 29 în anul 2015), 18 până în 6 luni de la sesizare (față de 28 în anul 2014), 16 între 6 luni și 1 an de la sesizare (față de 19 în anul 2015), 4 după împlinirea termenului de prescripție (față de 4 în anul 2015).
Din cele 503 cauze rămase de soluționat la sfârșitul anului 2016 (față de 445 în anul 2015), 373 cauze (față de 261 în anul 2016) au o vechime mai mare de 1 an de la prima sesizare, iar 324 cauze (față de 171 în anul 2015) sunt cu urmărirea penală începută.

Calitatea activității de urmărire penală a fost bună, în cursul anului 2016, fiind înregistrate 0 soluții definitive de achitare (comparativ cu 6 soluții de achitare în 2015).

A fost înregistrat 1 caz de redeschidere a urmăririi penale (față de 3 în anul 2015), în condițiile art. 335 alin. 2 C.pr.pen..

Nu s-au înregistrat hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror.

Prin 6 hotărâri definitive au fost condamnați 14 inculpați persoane fizice, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial, (față de 6 hotărâri definitive cu 13 inculpați în anul 2015) .

Activitatea s-a desfășurat în condiții optime, neajunsurile legate de sediu și dotare tehnică cu aparatură (computere, scanner, fax, imprimante) au fost rezolvate în cea mai mare parte în cursul anului 2016, la acest moment principala problemă în activitatea serviciului fiind lipsa unui procuror, fapt care a avut și are o influență negativă asupra termenelor de soluționare a dosarelor de urmărire penală.
În cursul anului 2016 schema posturilor de procurori a fost de 7, însă aceasta nu a fost ocupată în proporție de 100%. Numărul procurorilor care au desfășurat efectiv activitate de urmărire penală a fost de 3 procurori, cel de-al IV-lea post fiind ocupat pe perioade scurte de timp de mai mulți procurori (03.05.2016-01.09.2016; 01.10.2016 – 31.12.2016), iar cel de-al V-lea post nu a fost ocupat nici până în prezent.
Existența stocului de dosare cu vechime mare este determinat de cauze obiective: creșterea constantă a numărului de cauze avute spre soluționare; procurorii din cadrul serviciului au trebuit să finalizeze cu prioritate dosare în care au fost dispuse măsuri preventive sau în care au existat acțiuni cu caracter operativ (ex. infracțiuni flagrante, măsuri de supraveghere tehnică), dosare finalizate cu rechizitorii prin care au fost trimise în judecată un număr semnificativ de persoane (82) și care au cauzat un prejudiciu total în valoare de 505.894.769 lei și 9.601.769 euro; numărul mare de dosare cu grad de complexitate ridicată, în special din domeniul achizițiilor publice, ce implică un volum impresionant de documente de obținut și verificat și, implicit, un timp îndelungat destinat soluționării acestora; numărul redus de procurori care și-au desfășurat activitatea în cadrul serviciului raportat la numărul și complexitatea cauzelor.
De altfel, în permanență s-a încercat soluționarea cu celeritate a unui număr cât mai mare de cauze, aspect evidențiat și de numărul de dosare soluționate care a crescut de la an la an (în anul 2014 – 98 cauze, din care 6 rechizitorii; în anul 2015 – 138 cauze, din care 12 rechizitorii; în anul 2016 – 160 cauze, din care 14 rechizitorii).
Volumul mediu a fost de 120 cauze rămase în lucru/procuror și 30 cauze penale soluționate/procuror.
Au fost formulate un număr de 34 plângeri împotriva soluțiilor adoptate de procuror și a actelor ori măsurilor de urmărire penală (față de 17 în anul 2015). Dintre acestea 1 au fost admisă de procurorul șef serviciu /față de 3 în anul 2015, 23 au fost respinse de procurorul șef serviciu (față de 11 în anul 2015), iar 10 au fost trimise instanțelor de judecată pentru competentă soluționare (față de 3 în anul 2015). Nu s-a înregistrat nicio plângere admisă de instanța de judecată (față de 0 în anul 2015).
De asemenea, în anul 2016 au fost soluționate un număr de 160 alte lucrări (față de 131 în anul 2015).
Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Cluj a înregistrat o activitate bună, ce reflectă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase nesoluționate și reducerea cauzelor rămase nesoluționate, în general.
Cantitativ, din cele 504 de cauze de soluționat (413 în anul 2015) au fost soluționate 206 de cauze (101 în anul 2015, adică o creștere 104%), din care 145 soluții pe fond (față de 57 în anul 2015 rezultând o creștere cu 154%). Au rămas nesoluționate 298 cauze, comparativ cu 312 în 2015.
Ponderea cauzelor nou intrate rămâne importantă (192 cauze din 504 de soluționat), iar cauzele soluționate reprezintă 41% din totalul cauzelor de soluționat.
S-au aplicat dispozițiile privind renunțarea la urmărire penală în 3 cauze (comparativ cu 0 cauze în anul 2015).

Au fost emise 15 acte de sesizare a instanței privind 33 de inculpați, din acestea 10 rechizitorii privind 28 inculpați, toți persoane fizice din care 4 inculpați în stare de arest preventiv și s-au încheiat 5 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, privind 5 inculpați, din care 0 persoane juridice. Comparativ, în anul 2015, au fost emise 9 rechizitorii privind pe 40 de inculpați din care 7 persoane juridice și 4 inculpați arestați preventiv și au fost încheiate 28 de acorduri de recunoaștere a vinovăției. Inculpații arestați preventiv reprezintă 12% din totalul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată, față de 7% în anul 2015.
Cauzele finalizate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției au atins o paletă largă de activități infracționale, instanțele fiind sesizate cu 78 infracțiuni (față de 120 în anul precedent), din care 42 de corupție și asimilate celor de corupție, 8 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 4 infracțiuni de spălare de bani, 3 evaziune fiscală, 19 infracțiuni de fals, 2 alte infracțiuni.
Prin prisma obiectului, din cele 15 acte de sesizare a instanțelor de judecată, 9 au privit infracțiuni de corupție, 4 acte de sesizare au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (prejudiciu în sumă de 893.187 lei), 2 rechizitorii au avut ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (cu prejudiciu total de 34.065.307 lei). Valoarea totală a obiectului infracțiunilor de corupție și a prejudiciilor reținute a fost în sumă de 41.028.625 lei, echivalentul a 9.104.524 euro. Măsurile asiguratorii au privit bunuri mobile și imobile asupra sumelor de bani și bunuri în valoare totală de 4.918.347 lei.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată se constată că între cei 33 de inculpați persoane fizice sunt: 1 magistrat, 1 subprefect, 1 primar de municipiu reședință de județ, 1 viceprimar de municipiu reședință de județ, 1 arhitect șef al unui municipiu reședință de județ, 1 director executiv director executiv al unei Agenții Județene de Ocupare a Forței de Muncă, 2 ofițeri de poliție (din care un șef de poliție rutieră în cadrul unui IPJ), alți 10 funcționari publici (din care 1 șef al Serviciului de fond funciar din cadrul unei primării, 1 secretar de primărie, 1 șef al Direcției Tehnice din cadrul unei primării, 1 funcționar A.P.I.A.), 12 asociați/administratori de societăți comerciale, 3 având alte ocupații.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 206 cauze soluționate, în 97 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (față de 26 în anul 2015), iar în 124 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (48 în anul 2015).
Din cele 298 cauze nesoluționate (312 în anul 2015), 193 cauze depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (143 în anul 2015) și 152 cauze depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale inclusiv in rem (față de 140 în anul 2015).
Evoluția acestor indicatori relevă preocuparea pentru reducerea cauzelor vechi rămase nesoluționate și reducerea cauzelor rămase nesoluționate în general.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, existând 2 infirmări ale soluțiilor de netrimitere în judecată în urma admiterii de către instanțele de judecată a două plângeri împotriva acestora, cauzele fiind în curs de soluționare.
În anul 2016, a existat o soluție de achitare definitivă față de 1 inculpat în timp ce alți 3 inculpați trimiși în judecată în aceeași cauză au fost condamnați și nu a existat nici o restituire definitivă la procuror.
Prin cele 10 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 21 de inculpați trimiși în judecată de procurorii serviciului teritorial (22 hotărâri definitive de condamnare a 67 de inculpați în anul 2015).

Activitatea a fost desfășurată de un număr de 8 procurori, unul din posturi fiind ocupat începând cu data de 21 martie 2016. De asemenea, 1 procuror din cadrul serviciului teritorial a desfășurat activitatea exclusiv pe sectorul judiciar.
Volumul mediu a fost de cca. 30 de cauze penale soluționate/procuror și de circa 40 de cauze rămase în lucru pe procuror, luând în calcul întreg efectivul de procurori.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 443 plângeri, cereri și memorii diverse, precum și 22 de plângeri împotriva soluțiilor, din care 0 admise. Au fost întocmite 143 alte lucrări (situații, analize, sinteze, studii, rapoarte) și primite în audiență 302 persoane.

În concluzie activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind relevată de indicatorii care reflectă calitatea, inclusiv cei referitori la numărul rechizitoriilor și inculpaților trimiși în judecată, precum și de lipsa achitărilor și restituirilor definitive.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Constanța a înregistrat o activitate bună, reflectată, în principal, în menținerea la un nivel ridicat al numărului de rechizitorii emise, respectiv 21 în anul 2016 la care se adaugă un acord de recunoaștere a vinovăției, față de 29 în anul 2015, în complexitatea și importanța cauzelor finalizate cu soluții de trimitere în judecată, precum și în numărul inculpaților trimiși în judecată. De asemenea, s-a înregistrat o creștere substanțială a numărului soluțiilor dispuse în dosare, în acest sens remarcându-se soluționarea, în anul 2016, a 410 dosare, din care 320 de dosare soluționate pe fond, reprezentând un maxim istoric al Serviciului teritorial Constanța.

Cantitativ, au crescut cu 19% cauzele de soluționat (811 față de 679 în anul 2015), s-a înregistrat o creștere cu 200% a cauzelor soluționate (410 față de 205) și cu 202,5% a soluțiilor pe fond dispuse (320 față de 158 în anul 2015). S-a înregistrat o scădere nesemnificativă, cu 7% a ponderii cauzelor nou intrate (337 din cele 811 de soluționat, comparativ cu 363 din 679 în anul 2015), scăzând și numărul cauzelor nesoluționate cu 15,41% (de la 474 în anul 2015 la 401 în anul 2016).

S-a menținut, la un nivel ridicat, numărul rechizitoriilor, fiind emise 21 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată 62 inculpați, din care 5 în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2015, au fost emise 29 rechizitorii privind 66 inculpați, din care 17 arestați preventiv.

Rechizitoriile reprezintă 6,56% din totalul soluțiilor pe fondul cauzei (față de 18,35% în anul 2015).

Trimiterile în judecată au privit săvârșirea a 168 infracțiuni (144 infracțiuni în 2015), iar prin prisma obiectului, din cele 21 rechizitorii, un număr de 3 au vizat infracțiuni de corupție, 9 au avut ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, 3 au privit infracțiuni de evaziune fiscală, 4 infracțiuni de abuz în serviciu, 1 infracțiune de șantaj și 1 infracțiune împotriva înfăptuirii justiției.

În anul 2016 a fost încheiat 1 acord de recunoaștere a vinovăției (față de niciun acord de recunoaștere a vinovăției încheiat în anul 2015).

Referitor la calitatea persoanelor trimise în judecată, între cei 63 inculpați sunt: 20 – funcționari publici; 1 – magistrat; 1 – avocat; 1 – student; 25 – alte ocupații; 14 – persoane juridice și 1 – fără ocupație.

Prejudiciul total reținut a fost de 154.182.550 lei, comparativ cu 30.740.555 lei și 4.076.304 euro, în anul 2015. A fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile, a căror valoare a fost stabilită la suma de 80.958.967 lei față de 22.334.719 lei, în anul 2015.

Operativitatea a fost bună, din cele 410 cauze soluționate, în 207 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (48 cauze în anul 2015), iar în 203 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (120 cauze în anul 2015). De asemenea, din cele 401 cauze nesoluționate, în 262 cauze este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (283 în anul 2015) și în 210 cauze este depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (402 în anul 2015, cauze rezultate prin suma coloanelor 20 și 21 din formularul P1P2 din anul 2015 și scăzând dosarele cu autori necunoscuți).

Calitatea actelor de urmărire a fost bună, a fost înregistrată 1 infirmare a unui rechizitoriu.
De asemenea, în urma admiterii de către instanța de judecată a plângerii împotriva soluțiilor de clasare dispuse în 2 cauze, s-a dispus trimiterea cauzelor la procuror pentru continuarea urmăririi penale.
Totodată, prin ordonanța procurorului ierarhic superior din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție, s-a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un dosar.

În anul 2016, nu s-au înregistrat hotărâri definitive de restituire la procuror, pentru continuarea urmării penale, urmare respingerii unui acord de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, nu au fost înregistrate hotărâri definitive de restituire a cauzei la procuror pentru neregularitatea actului de sesizare.

Nu au existat situații în care, prin soluționarea celor 4 conflicte de competență să se decidă că soluțiile de declinare a competenței dispuse de Serviciul teritorial Constanța au fost greșite, la fel cum nu s-a înregistrat nicio situație de acest gen nici în anul 2015.

Prin 11 hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 17 inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (24 hotărâri de condamnare a 46 inculpați, în anul 2015).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 8 posturi de procuror ocupate, cu mențiunea că din cele două noi posturi de procuror cu funcție de execuție care au fost incluse în schema de personal în anul 2016, unul a fost ocupat definitiv în luna octombrie 2016, cel de-al doilea fiind ocupat, în continuare, prin delegare. Doi procurori au desfășurat preponderent activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 51 cauze penale soluționate/procuror, incluzând și procurorii care desfășoară preponderent activitatea judiciară, și de circa 50 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 453 plângeri, cereri ori memorii diverse, precum și 66 plângeri împotriva soluțiilor, 57 fiind respinse, 1 admisă, 5 trimise la organul competent, 3 dintre acestea având termen de soluționare în anul 2017. Au fost primite în audiență 326 persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost eficientă, fiind menținut un nivel ridicat al numărului de rechizitorii emise, respectiv 21 în anul 2016 față de 29 în anul 2015, al complexității și importanței cauzelor finalizate cu soluții de trimitere în judecată, al numărului inculpaților trimiși în judecată. De asemenea, s-a înregistrat o creștere substanțială a numărului soluțiilor dispuse în dosare, în acest sens remarcându-se soluționarea, în anul 2016, a 410 dosare, din care 320 de dosare soluționate pe fond.

Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Craiova a înregistrat creșteri în activitate la majoritatea indicatorilor statistici.
Cantitativ, a crescut cu 11% numărul cauzelor de soluționat (804 față de 751 în 2015), cu 12% cauzele soluționate (435 față de 369 în 2015), cu 12,72% al soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (322 față de 253 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 369 cauze (382 în anul 2015), situație explicabilă prin ponderea importantă, de 52%, a cauzelor nou intrate (422 cauze noi din 804 de soluționat).
Ca număr al actelor de inculpare au fost înregistrate 22 rechizitorii privind 56 inculpați, persoane fizice și 4 inculpați persoane juridice, din care 1 în stare de arest preventiv. S-a mai dispus sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției în patru dosare penale, cu 5 inculpați persoane fizice și 1 inculpat – persoană juridică. Comparativ, în anul 2015, prin 22 rechizitorii și 1 acord de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 61 inculpați, din care 13 în stare de arest preventiv și 1 inculpat în stare de arest la domiciliu, existând astfel o creștere de 1,6% a cauzelor finalizate cu sesizarea instanței de judecată cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției.
Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă 12,38% din soluțiile pe fond emise (față de 8,69% în anul 2015).
Cele 22 rechizitorii și cele 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției au privit săvârșirea a 127 infracțiuni, iar prin prisma obiectului acestora, un număr de 28 au privit infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate corupției și 38 au privit infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (reținându-se un prejudiciu în sumă de 25.968.703 lei).
Prin prisma calității persoanelor trimise în judecată, printre cei 61 inculpați sunt: 1 prefect, 1 administrator public, 1 executor judecătoresc, 1 comisar superior II CRPC, 4 directori societate cu capital de stat (CEO), 2 consilieri APIA, 1 manager spital, 11 administratori societate comercială, 2 primari comună la data săvârșirii faptelor, 8 funcționari primărie (director și director adjunct de primărie de municipiu etc.), 2 consilieri primărie, 2 referent primărie, 1 secretar general societate comercială, 1 consultant manager, 2 angajați societate comercială, 1 arhitect șef, 1 inginer structurist, 1 expert, 8 fermieri, 1 referent instanță de judecată, 1 informatician, 1 evaluator, 1 director obște, 1 inginer, 1 instructor auto și 4 fără ocupație.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 435 cauze soluționate, în 124 cauze fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (87 în anul 2015).
Din cele 369 cauze nesoluționate, 227 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (178 în anul 2015), iar 248 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (227 în anul 2015). Pe fondul creșterii cauzelor soluționate, evoluția acestor indicatori este justificată obiectiv de ponderea importantă (52,48%) a cauzelor nou intrate (422 cauze noi din 804 de soluționat).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât s-au înregistrat doar 2 infirmări ale soluțiilor dispuse pe calea controlului ierarhic superior. Una dintre cauzele infirmate este în lucru la Serviciul Teritorial Craiova al Direcției Naționale Anticorupție, iar una a fost preluată de Structura Centrală.
Au fost condamnați 43 inculpați, prin 19 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (10 hotărâri definitive de condamnare a 24 inculpați, în anul 2015).
Precizăm că au fost două situații în care 3 inculpați trimiși în judecată să fie achitați definitiv, în cauză fiind condamnați alți inculpați trimiși în judecată.

Activitatea a fost desfășurată cu cele 8 posturi de procuror ocupate. Totodată, 1 procuror din cadrul serviciului a desfășurat exclusiv activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 62 cauze penale soluționate/procuror și de circa 53 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 373 plângeri/memorii diverse, 63 plângeri împotriva soluțiilor. Au fost primite în audiență 524 persoane.
În concluzie, activitatea desfășurată a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici. Rămâne unul dintre serviciile teritoriale care înregistrează anual un număr mare de cauze noi și care soluționat un număr mare de cauze, finalizate cu emiterea unui număr de 26 acte de inculpare (rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției).
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Galați a desfășurat o activitate bună, iar ponderea importantă a cauzelor noi (223 din 564 de soluționat), precum și creșterea numărului cauzelor soluționate (222 față de 192 în anul 2015) justifică ușoara scădere a numărului cauzelor nesoluționate.
Cantitativ, a crescut cu 6% numărul cauzelor de soluționat (564 față de 533 în anul 2015), a crescut cu 16% numărul cauzelor soluționate (222 față de 192 în anul 2015) și a crescut cu 18% numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (184 față de 156 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 342 cauze (341 cauze în anul 2015). Se remarcă însă ponderea importantă, de 39%, a cauzelor nou intrate din totalul celor de soluționat (223 din 564).
Prin 11 rechizitorii au fost trimiși în judecată 44 inculpați, din care 3 cauze cu 5 inculpați trimiși în judecată sub control judiciar. Într-una dintre cauze, prin rechizitoriu s-a propus instanței de judecată luarea măsurii preventive a interzicerii unor operațiuni patrimoniale susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolvența persoanei juridice prevăzută de art. 493 alin. 1 lit. c din Cod proc.pen., față de 2 inculpate persoane juridice. Comparativ, în anul 2015, prin 9 rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimiși în judecată 27 inculpați, din care 1 inculpat în stare de arest preventiv, 3 inculpați trimiși în stare de arest la domiciliu iar 6 inculpați trimiși în judecată sub control judiciar.
De asemenea, a fost încheiat și 1 acord de recunoaștere a vinovăției cu 1 inculpat.
Rechizitoriile și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă 6,5% din soluțiile pe fond dispuse (5,7%, în anul 2015).
Instanțele au fost sesizate cu săvârșirea a 68 infracțiuni, iar din cele 11 rechizitorii, un număr de 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiuni de corupție, 3 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 6 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, iar 1 rechizitoriu a avut ca obiect infracțiunea de mărturie mincinoasă și de favorizare a infractorului.
Acordul de recunoaștere a vinovăției a avut ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Prin prisma calității persoanelor, între cei 45 inculpați trimiși în judecată sunt 2 directori APN Balta Mică a Brăilei; 1 director Direcție Licențiere ARR; 1 inspector vamal superior, 1 șef Serviciu Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Brăila, 1 expert economist, 14 funcționari publici diverse instituții și autorități, 2 ofițeri de poliție, 3 agenți de poliție, 6 administratori de societăți comerciale, 1 avocat, 2 medici, 1 profesor, 1 diriginte de șantier, 5 persoane fără ocupație.

În ceea ce privește produsul infracțional, s-a reținut un prejudiciu total de 926.152,66 lei și o valoare a obiectului infracțiunii de corupție efectiv dat ori primit în sumă totală de 10.684 lei.
Ca atare, valoarea totală a produsului infracțional se ridică la suma de 936.836,66 lei.
Valoarea totală a măsurilor asigurătorii dispuse s-a ridicat la suma de 1.120.461,17 lei.

Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună, din cele 222 cauze soluționate, în 101 a fost depășit termenul de 1 an de la data sesizării și în 35 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
Din cele 342 cauze rămase nesoluționate (341 în 2015), 241 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (236 în 2015), iar un număr de 50 sunt mai vechi de 6 luni de la prima sesizare (față de 61 în anul 2015).

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, întrucât a existat o infirmare a soluției dispusă de către procurorul ierarhic superior, iar instanța de judecată a dispus restituirea unei cauze la procuror (comparativ, în anul 2015, a existat doar o infirmare a soluției dispusă de procurorul ierarhic superior).
Prin 4 hotărâri definitive, s-a dispus achitarea a 16 inculpați, atât în temeiul art. 396 al. 5 în ref. la art. 16 lit. a C.pr.pen (1 inculpat), cât și ale art. 396 al. 5 în ref. la art. 16 lit. b C.pr.pen (13 inculpați) și art. art. 396 al. 5 în ref. la art. 16 lit. c C.pr.pen (2 inculpați).
Au fost condamnați 29 inculpați, prin 13 hotărâri definitive (7 hotărâri definitive de condamnare a 11 inculpați, în anul 2015).
Rezultă că ponderea achitărilor este de 30,18% din totalul persoanelor judecate definitiv (16 din 45).

Activitatea a fost desfășurată, în perioada 01.01.2016 - 31.12.2016, de 6 procurori, din 7 posturi prevăzute în organigramă (1 post de conducere și 6 posturi de execuție). Din cei 6 procurori, 1 procuror a desfășurat exclusiv activitate judiciară
Volumul mediu a fost de circa 45 cauze penale soluționate/procuror și de circa 65 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 490 plângeri și au fost primite în audiență 240 persoane. Totodată, au fost soluționate alte 464 lucrări, plângeri împotriva soluțiilorr și măsurilor/actelor efectuate de procuror.
În concluzie, activitatea desfășurată a fost bună în contextul în care a crescut numărul cauzelor de soluționat și, corelativ, s-a menținut un număr ridicat de rechizitorii, chiar dacă deficitul de procurori a influențat numărul cauzelor vechi nesoluționate; cauzele soluționate prin rechizitoriu au fost complexe atât prin prisma obiectului, a calității persoanelor, dar și prin gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților.

Cauze soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Iași a înregistrat o creștere a dosarelor solutionate, concomitent cu menținerea unui număr ridicat de persoane trimise în judecată și care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Cantitativ, au crescut cu 3,6% cauzele de soluționat (457 comparativ cu 441), cu 15,1% cele soluționate (183 comparativ cu 159) și cu 27,7% soluțiile pe fond dispuse (166 față de 130 în anul 2015). Se constată, totodată, menținerea la un nivel bun a ponderii cauzelor soluționate din totalul cauzelor de soluționat, respectiv 15,1%. Au rămas nesoluționate 274 cauze, în scădere cu 2,8% (282 cauze în anul 2015).
A fost dispusă aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ față de 1 suspect (1 suspect în anul 2015).
Prin 13 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 79 inculpați (6 persoane juridice), din care 7 arestați preventiv (4 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2015, au fost emise 17 rechizitorii privind 98 inculpați, din care 9 persoane juridice și 7 arestați preventiv (6 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Rechizitoriile reprezintă 8,50% din totalul soluțiilor pe fond emise (15,04% în anul 2015).
Se constată că cele 13 rechizitorii au un obiect diversificat, pe categorii de infracțiuni fiind emise: 6 rechizitorii având ca obiect fapte de corupție și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, 7 rechizitorii referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (cu un prejudiciu total în valoare de 5.105.295 lei).

În anul 2016 au fost încheiate un număr de 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției.
De asemenea, prin prisma calității inculpaților trimiși în judecată, între cei 73 inculpați-persoane fizice trimise în judecată sunt: 4 persoane din domeniul universitar (rector, prodecan, profesor universitar doctor, lector universitar), un medic – șef laborator imagistică, un director de liceu, 2 directori de societate comercială, 3 administratori de societate comercială, 6 consilieri din cadrul O.J.F.I.R. Iași, un consilier local de comună, 8 ofițeri de poliție, 4 agenți de poliție, 3 primari (municipiu, oraș, comună), 2 viceprimari (oraș, comună), 2 secretari de consiliu local, un inspector din cadrul primăriei, 8 funcționari publici din cadrul consiliilor municipale, orășenești, comunale, 24 persoane ocupând diferite domenii de activitate (bucătar, șoferi, pădurar, gestionar, ingineri, etc.), 3 fără ocupație.
Pe categorii socio-profesionale enumerăm și persoanele față de care s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, și anume: un vicepreședinte de consiliu județean, 2 consilieri ai oficiului de cadastru, un funcționar în cadrul consiliului județean, un economist în cadrul consiliului județean, un referent în cadrul unei instituții spitalicești.

Referitor la operativitatea în soluționarea cauzelor se constată că, din cele 183 cauze soluționate în anul 2016, în 89 s-a depășit termenul de 1 an de la prima sesizare, iar în 57 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârșitul anului 2016 au rămas de soluționat 274 cauze, în scădere cu 2,8% (282 în 2015), din care 187 sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (162 în 2015), iar 189 sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (153 în 2015).
Calitatea actelor de urmărire penală rezultă din faptul că există trei cauze în care s-a dispus infirmarea soluției, iar în cauza penală nr. 2/P/2015 instanța de judecată a respins cererea formulată de Serviciul Teritorial Iași de confirmare a ordonanței de renunțare a urmăririi penale, cauza fiind trimisă la procuror pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
În anul 2016 a fost înregistrată o cauză cu un inculpat, față de care s-au pronunțat hotărâre de achitare definitivă.
Au fost condamnați 63 inculpați, prin 18 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin 11 rechizitorii și 7 acorduri de recunoaștere a vinovăției întocmite de serviciul teritorial (13 hotărâri definitive de condamnare a 57 inculpați, în anul 2015).
Activitatea a fost desfășurată cu 7 posturi de procuror, din care 3 procurori au realizat activitatea judiciară, iar un procuror care efectuează activitatea de urmărire penală și judiciară și-a început activitatea în cadrul unității la data de 10 august 2016), iar, pe de alta parte, scăderea cu 26,97% a numărului de dosare înregistrate în cursul anului 2016 – 176, comparativ cu anul 2015, în care au fost înregistrate doar 241 cauze penale, s-a ajuns la atingerea unui raport favorabil în ceea ce privește raportul dintre numărul dosarelor de soluționat la numărul dosarelor soluționate – 15,1%.
Volumul mediu a fost de circa 37 cauze soluționate/procuror și de circa 69 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 453 plângeri și au fost primite în audiență 661 de persoane. Au fost formulate 32 plângeri împotriva soluțiilor procurorilor, 22 fiind respinse, 1 admisă, 6 trimise spre competentă soluționare la alt organ, iar din cele 25 de plângeri formulate împotriva măsurilor și actelor procurorilor.
În concluzie, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2016 a fost una dinamică, marcată de administrarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, fiind înregistrate creșteri în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o scădere ușoară a stocului de dosare aflate în lucru.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Oradea a realizat o activitate corespunzătoare în cursul anului 2016.
Cantitativ, s-a menținut numărul cauzelor de soluționat (369 față de 370 în 2015), cu 10% al celor soluționate (143 față de 130 în anul 2015) și cu 5,21% al soluțiilor pe fond dispuse (101 față de 96 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 226 cauze (240 în anul 2015), situație justificată de ponderea importantă a cauzelor rămase nesoluționate la finele anului 2015, dar și a cauzelor complexe nou înregistrate. Cauzele noi intrate reprezentând 35% din cauzele de soluționat (129 cauze noi din 369 de soluționat).
Au fost întocmite 14 rechizitorii, privind 44 inculpați, din care 13 cercetați în stare de arest preventiv (4 trimiși în judecată în stare de arest, iar 8 inculpați au fost trimiși în judecată sub control judiciar). Comparativ, în anul 2015, au fost emise 17 rechizitorii privind 52 inculpați, din care 13 inculpați arestați preventiv (11 trimiși în judecată în stare de arest preventiv).
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 69 infracțiuni (161 în anul 2015), iar prin prisma obiectului, din cele 14 rechizitorii, un număr de 45 au fost infracțiuni de corupție, 9 infracțiuni asimilate și conexe infracțiunilor de corupție, 9 infracțiuni de evaziune fiscală, 2 infracțiuni de abuz în serviciu, 1 infracțiune de favorizarea făptuitorului, 2 infracțiuni de spălare de bani, 1 infracțiune de fals în declarații.
În ceea ce privește calitatea inculpaților, între cei 44 inculpați sunt - 1 senator în Parlamentul României (la data săvârșirii faptelor), 1 vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare (la data săvârșirii faptelor) trimis în judecată sub control judiciar, un prim-procuror trimis în judecată în stare de arest preventiv și un procuror, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, 1 vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (la data săvârșirii faptelor), 1 director adjunct și 1 inspector vamal, ambii din cadrul Direcției Generale a Vămilor, 2 directori executivi, un șef serviciu antifraudă fiscală și un șef birou, toți din cadrul Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale Cluj și Bihor, 1 director adjunct al Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale Bihor, trimis în judecată în stare de arest, un șef serviciu inspecție fiscală din cadrul Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale Bihor, 1 director al Casei de Pensii Județene Bihor, trimis în judecată în stare de arest preventiv, 1 șef serviciu în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor, trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, 2 comisari de poliție, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare, din care unul trimis în judecată sub control judiciar, 1 rector și 1 decan din cadrul Universității din Oradea, trimiși în judecată sub control judiciar, 1 subprefect (la data săvârșirii faptei) din cadrul Instituției Prefectului Harghita, 2 consilieri ai directorului general din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, 1 director și 1 șef serviciu din cadrul Administrației Bazinale de Apă Mureș, 2 comisari de gardă financiară, 2 medici experți ai asigurărilor de sănătate și 2 asistenți medicali, 1 preot, 1 cadru didactic universitar, 1 contabil, 1 funcționar public, 9 administratori de societăți comerciale, alți inculpați din alte categorii de ocupații sau fără ocupație.
Operativitatea se relevă prin faptul că în 58 cauze soluționate a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (27 în anul 2015). Din cele 226 cauze nesoluționate (240 în anul 2015), 163 depășesc termenul de 1 an de la prima sesizare (108 în anul 2015) și 166 depășesc termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (158 în anul 2015).
Evoluția acestor indicatori în continuare este justificată, atât de ponderea importantă a cauzelor nou intrate, cât și prin aceea că o parte din dosarele nesoluționate sunt cauze importante prin complexitatea lor, fiind vorba de infracțiuni de trafic de influență, luare de mită, evaziune fiscală, abuz în serviciu sau săvârșite împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
A existat o restituire a cauzei la procuror prin hotărâre definitivă.
În cursul anului 2016 au fost pronunțate un număr 2 hotărâri definitive prin care s-a dispus achitarea a 2 inculpați.
Au fost condamnați 47 inculpați, prin 12 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (6 hotărâri definitive de condamnare a 12 inculpați, în anul 2015).
Activitatea a fost desfășurată cu doar 6 posturi de procuror ocupate din totalul de 7 posturi.
Volumul mediu a fost de circa 23 cauze penale soluționate/procuror și de circa 37 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost verificate 420 plângeri/cereri diverse și primite în audiență 127 persoane. Totodată, au fost soluționate 31 de plângeri împotriva soluțiilor și actelor efectuate de procuror.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul Teritorial Pitești a desfășurat o activitate bună, deși a înregistrat unele scăderi la principalii indicatori statistici, respectiv, a numărului cauzelor de soluționat, a celor soluționate prin rechizitoriu, a numărului inculpaților trimiși în judecată și al infracțiunilor reținute în sarcina acestora cât și în ceea ce privește numărul cauzelor soluționate, inclusiv a soluțiilor pe fond dispuse.

Cantitativ, a scăzut cu 2% numărul cauzelor de soluționat (637 față de 650 cauze în anul 2015), a scăzut cu 23% cel al cauzelor soluționate (151 față de 197 cauze în anul 2015) și cu 22% al soluțiilor pe fond emise (118 față de 152 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 486 cauze, în creștere cu 7% (453 cauze în anul 2015).

A scăzut numărul actelor de inculpare, fiind emise 9 rechizitorii privind 29 inculpați, din care 1 inculpat sub control judiciar. Comparativ, în anul 2015, au fost emise 14 rechizitorii (o creștere de 55% în anul 2015), privind 93 inculpați (o creștere de 220% în anul 2015), din care 8 arestați preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 12% din soluțiile dispuse pe fondul cauzei (10% în anul 2015).

Cauzele finalizate prin rechizitoriu au fost complexe, cei 29 inculpați (față de 93 inculpați în anul 2015) fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea a 70 infracțiuni (față de 206 de infracțiuni în anul 2015), deci o scădere de 66%, reținându-se un prejudiciu total de 8.279.913 lei (față de 4.711.065 lei în anul 2015).

Prin prisma obiectului, cele 9 rechizitorii întocmite în cursul anului 2016 de către Serviciul Teritorial Pitești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au cuprins o paletă largă de infracțiuni, dintre acestea: un 1 rechizitoriu având ca obiect principal infracțiuni de corupție (trafic de influență și cumpărare de influență), 4 rechizitorii având ca obiect principal infracțiuni de fraudare a fondurilor europene (prejudiciul total reținut fiind în sumă de 1.870.026 lei), 3 rechizitorii având ca obiect principal infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (prejudiciul total reținut fiind în sumă de 6.409.887 lei) și 1 rechizitoriu având ca obiect principal alte infracțiuni prevăzute de codul penal, negeneratoare de prejudicii.

Referitor la calitatea inculpaților, se observă că printre cei 29 inculpați trimiși în judecată, 22 sunt bărbați și 7 femei, cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani și provin atât din mediul urban cât și cel rural, 18 sunt autori și 11 complici/instigatori. Dintre aceștia, 1 este avocat, 2 sunt consilieri superiori în cadrul A.J.F.P. Argeș (fostă D.G.F.P. Argeș), 2 sunt experți criminaliști, 1 funcționar superior A.D.R.- SUD MUNTENIA, 1 director general al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș – SH Curtea de Argeș, 1 director adjunct tehnic al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș – SH Curtea de Argeș, 1 director tehnic la SC „Filiala pentru Reparații și Servicii Hidroserv” SA Curtea de Argeș – SC „FRSH” SA Curtea de Argeș, 1 șef laborator metrologie la SC „Filiala pentru Reparații și Servicii Hidroserv” SA Curtea de Argeș – SC „FRSH” SA Curtea de Argeș, 1 șef serviciu comercial la SC „Filiala pentru Reparații și Servicii Hidroserv” SA Curtea de Argeș – SC „FRSH” SA Curtea de Argeș, 1 inginer tehnic al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș – SH Curtea de Argeș, 1 director școală, 3 primari de comună, 1 viceprimar de comună, 1 secretar de primărie, 1 referent primărie comună, 7 administratori/ asociați societăți comerciale cu răspundere limitată, 2 președinți obște, 1 membru C.A. obște.

Operativitatea a fost bună, din cele 151 cauze soluționate, în 66 fiind depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (67 în anul 2015) și au existat doar 81 cauze soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (7 în anul 2015).
Din cele 486 cauze rămase nesoluționate, un număr de 355 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (306 în 2015) și 393 cauze sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (328 în 2015), conform art. 305 alin. (1) C.pr.pen.
Evoluția acestor indicatori statistici arată că s-a urmărit nu numai soluționarea unui număr mai mare de cauze finalizate prin rechizitoriu, ci și îmbunătățirea celerității desfășurării activității.

Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună, având în vedere că în cursul anului 2016 au rămas definitive hotărâri penale de condamnare într-un număr de 10 cauze, față de 28 inculpați (față de 15 hotărâri definitive de condamnare a 61 de inculpați), fiind achitat definitiv 1 inculpat (față de anul 2015, când au existat 9 inculpați achitați definitiv). Nu au existat cauze în care, prin hotărâri definitive, judecătorul de cameră preliminară să dispună restituirea la procuror.

Activitatea a fost desfășurată, inițial cu 6 din cele 8 posturi de procuror iar pe parcurs cu 7, cu 6 și respectiv cu 5 din cele 8 posturi de procuror (6 din 8 în perioada anterioară), volumul mediu a fost de circa 38 cauze penale soluționate/procuror (39 în anul 2015) și de circa 122 cauze rămase în lucru/procuror (76 în anul 2015), avându-se în vedere și activitatea judiciară desfășurată.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 211 sesizări, reclamații, cereri și memorii (214 în anul 2014), iar 367 (256 în anul 2014) au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență 531 persoane (402 în anul 2014). Totodată, au fost înregistrate 16 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, inclusiv împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, din care 14 au fost respinse iar 2 se află în curs de soluționare la instanța competentă.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Ploiești a desfășurat o activitate eficientă, înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor relevanți.
Cantitativ, a crescut cu 29% numărul dosarelor de soluționat (905 comparativ cu 701 în anul 2015), a crescut cu 39% al celor soluționate (233 comparativ cu 168 în anul 2015) și a crescut cu 45,19% al soluțiilor pe fondul cauzei dispuse (151 față de 104 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 672 cauze (533 în anul 2015), indicator care se explică prin menținerea unei ponderi importante a cauzelor nou intrate (372 din 905 de soluționat, comparativ cu 359 din 701 de soluționat în anul 2015).
A crescut numărul actelor de inculpare, respectiv rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (un total de 23, față de 22 în anul 2015).
Au fost emise 19 rechizitorii privind 35 inculpați, din care 15 arestați preventiv (9 trimiși în judecată în stare de arest). Comparativ, în anul 2015, prin 20 rechizitorii s-a dispus trimiterea în judecată a 72 inculpați – 67 persoane fizice (din care 12 inculpați arestați preventiv) și 5 persoane juridice.
Rechizitoriile reprezintă 12,5% din soluțiile dispuse pe fond (19% în anul 2015).
În 4 cauze instanța a fost sesizată cu acorduri de recunoaștere a vinovăției (infracțiuni de: trafic de influență, folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, luare de mită, împotriva intereselor financiare ale U.E.), fiind prezentați instanței 4 inculpați, comparativ cu anul 2015, când instanța a fost sesizată cu acorduri de recunoaștere a vinovăției în 2 cauze, cu 2 inculpați (infracțiuni împotriva intereselor financiare ale U.E.).
Prin rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 83 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, din cele 19 rechizitorii, un număr de 12 au privit infracțiuni de corupție, 1 referitor la fraudarea fondurilor europene (cu un prejudiciu total de 3.342.667 lei), 1 a privit infracțiunea de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, 4 au avut ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, 1 a avut ca obiect infracțiunea de favorizarea infractorului.
În ceea ce privește calitatea persoanelor, între cei 35 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sunt: 1 senator, 1 deputat, 1 președinte agenție națională, 1 vicepreședinte autoritate electorală permanentă, 1 vicepreședinte consiliu județean, 1 procuror general, 1 prim procuror, 2 judecător, 2 procuror, 1 director direcție minister, 3 ofițer de poliție, 2 comisar șef de poliție, 1 șef serviciu județean D.G.A., etc.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost bună având în vedere că, din cele 233 dosare soluționate în anul 2016, 107 au fost soluționate la mai mult de 1 an de la prima sesizare (82 în anul 2015). De asemenea, 131 cauze au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (54 în anul 2015).
În ceea ce privește cele 672 cauze nesoluționate, în 84 a fost depășit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (78 în anul 2015), reprezentând o pondere de 12,50% din cauzele rămase. În 453 cauze nesoluționate este depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (303 în anul 2015), cu mențiunea că din acestea, un număr de 37 au fost primite deja cu termenul depășit (14 înregistrate în anul 2015, iar restul de 13 din anii anteriori).
Evoluția acestor indicatori arată că a existat preocupare pentru creșterea numărului de rechizitorii, soluționarea cauzelor importante, dar și a celor vechi, raportat la complexitatea acestora și în contextul creșterii volumului de activitate în sectorul de urmărire penală.
Calitatea activității desfășurate a fost bună, relevată în primul rând de faptul că nu au existat redeschideri ale urmăririi penale ori restituiri de cauze la procuror, dispuse prin hotărâri definitive. A existat o cauză de infirmare a unei soluții de clasare.
S-a dispus condamnarea a 39 inculpați prin 19 hotărâri definitive (25 inculpați condamnați prin 9 hotărâri definitive, în anul 2015).
Activitatea a fost desfășurată cu 7 posturi de procuror ocupate, iar începând cu 16 octombrie 2016 (când procurorul care asigura participarea în ședințele de judecată și-a încetat activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție) cu 6 posturi de procuror ocupate, toți procurorii desfășurând și activitate judiciară.
Volumul mediu a fost de circa 40 cauze penale soluționate/procuror și de circa 112 cauze rămase în lucru/procuror, având în vedere că, urmare suplimentării schemei, urmărirea penală se efectuează cu 6 procurori.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 320 plângeri/cereri diverse, iar 192 au fost trimise spre soluționare altor organe competente și au fost primite în audiență un număr de 949 persoane. Totodată, au fost soluționate 31 plângeri împotriva soluțiilor și 8 plângeri împotriva actelor/măsurilor luate de procuror, 5 fiind trimise la organele competente și 34 respinse. Au fost înregistrate 71 solicitări ale instanțelor de judecată, potrivit art. 340 – 341 C.pr.pen., care au vizat:
-12 plângeri împotriva soluțiilor: 9 trimise și 3 respinse;
-59 plângeri împotriva actelor procurorului: 58 trimise și 1 respinsă.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.

Serviciul teritorial Suceava a desfășurat o activitate cu o reală îmbunătățire sub aspectul eficienței, respectiv al complexității actelor de inculpare, înregistrând creșteri și la alți indicatori.
Cantitativ, din 596 cauze de soluționat (483 în 2015, rezultând o creștere cu 23%), au fost soluționate 247 (128 în anul 2015, o creștere cu 93%), din care 163 soluționate pe fond (67 în anul 2015, rezultând o creștere cu 143,28%). Ca urmare, numărul cauzelor rămase de soluționat a scăzut cu 1,7% (349 față de 355 în anul 2015). Situația a fost generată parțial și de faptul că în anul 2016 au fost înregistrate un număr de 241 dosare penale, față de 288 cauze înregistrate în anul 2015.
Au fost emise 19 rechizitorii privind 76 inculpați (din care 15 persoane juridice), din care 7 arestați preventiv. Comparativ, în anul 2015, prin 10 rechizitorii au fost trimiși în judecată un număr de 23 inculpați, din care 1 arestat preventiv.
În cursul anului 2016 au fost încheiate un număr de 10 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 10 inculpați.
Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere încheiate reprezintă 18% din totalul cauzelor soluționate pe fond (8% în anul 2015) S-a menținut preocuparea procurorilor pentru soluționarea cauzelor complexe atât sub aspectul infracțiunilor cercetate cât și a calității persoanelor inculpate.
Cele 19 rechizitorii și 10 ARV-uri privesc săvârșirea a 139 infracțiuni, iar prin prisma obiectului, 8 rechizitorii se referă la infracțiuni de corupție, 2 rechizitorii se referă la infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și 9 rechizitorii se referă la infracțiuni împotriva intereselor financiare U.E.

În ceea ce privește calitatea persoanelor trimise în judecată, se constată că între cei 86 inculpați (din care 15 persoane juridice) sunt: 1 președinte consiliu județean, 1 inspector ONJN, 2 avocați, 9 funcționari publici, 7 ofițeri de poliție, 15 oameni de afaceri.
S-a reținut un prejudiciu în cuantum total de 39.514.142 lei și 88.167 euro și au fost dispuse măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 24.414.544 lei.
Operativitatea soluționării cauzelor a fost influențată de necesitatea soluționării cu prioritate a cauzelor mai vechi, astfel încât din cele 247 cauze soluționate, 83 dosare au fost mai vechi de 1 an de la sesizare, iar 26 cauze au fost soluționate peste 6 luni de la sesizare.
A scăzut numărul cauzelor rămase nesoluționate la 349 (de la 355 în anul 2015), din care 233 cauze sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare (166 în anul 2015), respectiv 156 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (123 în anul 2015).
Calitatea actelor de urmărire a fost bună, întrucât nu s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale și nici restituirea cauzei la procuror, prin hotărâre definitivă.

Au fost condamnați 23 inculpați prin 16 hotărâri definitive, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial.
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 6 posturi de procuror ocupate.

De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 662 plângeri/memorii diverse (față de 752 în anul 2015), precum și 33 plângeri împotriva soluțiilor, 14 respinse, 18 trimise structurii centrale a DNA pentru soluționare și 1 rămasă. Au fost primite în audiență 417 persoane.
În concluzie, activitatea se situează la parametri medii ai structurilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în ceea ce privește numărul actelor de inculpare, în timp ce majoritatea indicatorilor au înregistrat creșteri.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Tîrgu Mureș a înregistrat creșteri la majoritatea indicatorilor statistici privind cauzele de soluționat, cele soluționate, inclusiv soluții pe fond dispuse.
Cantitativ, a crescut semnificativ, cu 11,5%, numărul cauzelor de soluționat (417 față de 374 în anul 2015), cu 3% numărul celor soluționate (144 față de 140 în anul 2015), iar cu 19% a crescut numărul soluțiilor dispuse pe fondul cauzei (113 față de 95 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 273 cauze (234 în anul 2015), care se explică prin ponderea importantă a cauzelor noi, reprezentând 44% din cele de soluționat (183 din 417 cauze de soluționat, comparativ cu 194 din 374 în anul 2015).
S-au aplicat dispozițiile art. 181 vechiul C.pen. față de 2 inculpați și 4 suspecți, comparativ cu 3 inculpați și 3 suspecți în 2015.
S-a mărit numărul actelor de inculpare, fiind emise 16 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 46 inculpați (4 persoane juridice și 1 arestat preventiv). Comparativ, cu anul 2015, au fost emise 14 rechizitorii privind însă 72 inculpați, din care 2 persoane juridice și 5 arestat preventiv.
În cursul anului 2016, la Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș, procurorii au întocmit un 1 acord de recunoaștere a vinovăției (cu un inculpat), la fel ca și în anul 2015 în care a fost întocmit 1 acord de recunoaștere a vinovăției (cu un inculpat).
Din cele 16 dosare finalizate prin trimiterea în judecată, 8 rechizitorii au avut ca obiect infracțiuni de corupție, 4 rechizitorii au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene și 4 rechizitorii având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală (reținându-se un prejudiciu total de 125.019.045 lei). În vederea recuperării prejudiciilor au fost luate măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 123.836.525 lei.
Prin prisma calității inculpaților, între cei 46 inculpați trimiși în judecată sunt: - 1 primar municipiu reședință de județ; 1 secretar, 2 primari municipii, 2 primari comună, 1 șef serviciu rutier, 1 șef birou rutier/comisar șef – ofițer de poliție, 1 arhitect șef, 1 comisar șef – Șef Birou Combatere Delicte Silvice, 1 direct general, 1 director, 1 director tehnic, 1 șef secție, 1 șef birou agricol, 1 șef birou tehnic și administrare patrimoniu, 1 șef serviciu proiectare, 1 consilier superior, 1 diriginte șantier, 1 administrator – președintele consiliului de administrație, 1 administrator sa și director general, 7 administratori SRL, 1 asociat și administrator, 4 administratori, 2 administratori de fapt, 1 manager SC, 1 președinte asociație, 1 coordonator activitate de transport extern/administrator drept și fapt, 1 coordonator al activităților, 1 coordonator activitate de transport extern/administrator, 1 agent de vânzări, 1 reprezentant și 4 persoane juridice.
Referitor la operativitatea cauzelor soluționate, se constată că din cele 144 cauze soluționate (inclusiv declinări și reuniri), în 74 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (48 în anul 2015), iar în 100 termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18 în anul 2015).
Din cele 273 cauze nesoluționate, în 147 cauze a fost depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (128 în anul 2015), iar în 201 cauze termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale (178 în anul 2015).
Calitatea actelor de urmărire penală a fost bună întrucât nu a fost nicio soluție de infirmare, restituire a cauzei la procuror prin hotărâri definitive, ori cu urmărirea penală redeschisă (comparativ cu nicio infirmare, nicio restituire, 2 redeschideri a urmării penale în anul 2015). Nu a fost admisă nicio plângere împotriva soluției de către instanța de judecată în cursul anului 2016, comparativ cu anul 2015 au fost admise două plângeri împotriva soluției de către instanța de judecată).
În anul 2016 au fost 4 hotărâri definitive prin care s-au dispus achitarea a 10 inculpați (nu au fost hotărâri definitive prin care să se dispună achitarea inculpaților în anul 2015).
Au fost condamnați 17 inculpați prin 9 hotărâri definitive, inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriile și acordul de recunoaștere a vinovăției întocmite de Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș, comparativ cu 5 hotărâri definitive de condamnare a 7 inculpați, în anul 2015.
Pe parcursul anului 2016, Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș a funcționat cu un număr de 5 procurori, din care 1 procuror a desfășurat preponderent activitate judiciară, iar un alt procuror rămânând cu atribuții pe sectorul judiciar în măsura în care volumul de activitate pe acest sector nu poate fi acoperit de către procurorul desemnat în acest sens.
Volumul mediu a fost de circa 29 cauze penale soluționate/procuror și de circa 55 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 109 plângeri/cereri diverse și 142 trimise la organele competente, 217 alte lucrări (analize, sinteze, comisii rogatorii, solicitări de la diverse instituții), precum și 22 plângeri formulate împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, precum și împotriva soluțiilor, din care 20 au fost respinse, 1 admisă și 1 trimisă la organul competent. Au fost primite în audiență 132 persoane.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.


Serviciul teritorial Timișoara a desfășurat activitatea în parametri asemănători anului precedent, înregistrând creșteri în ceea ce privește numărul de rechizitorii, al cauzelor soluționate, și al soluțiilor pe fond dispuse.
Cantitativ, din 449 cauze de soluționat (421 în anul 2015, reprezentând o creștere cu 7%) au fost soluționate 213 (140 în anul 2015), din care 152 soluții dispuse pe fondul cauzei (105 în anul 2015, rezultând o creștere cu 45%). Au rămas nesoluționate 236 cauze (281 în anul 2015), reprezentând o scădere cu 16% rezultat al faptului că numărul cauzelor soluționate a crescut față de anul precedent, cât și volumul de activitate.
Prin 20 rechizitorii au fost trimiși în judecată 80 inculpați, din care 6 persoane juridice și 3 inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv. Comparativ, în anul 2015, prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată 45 inculpați, din care 6 persoane juridice și 6 trimiși în judecată în stare de arest preventiv.
Rechizitoriile reprezintă 13% din cauzele soluționate pe fond (14% în anul 2015), acest indicator fiind relevant în condițiile creșterii numărului soluțiilor dispuse pe fond.
Se constată, prin prisma obiectului, că din cele 20 rechizitorii, sunt 10 privind fapte de corupție, 4 are ca obiect infracțiuni asimilate corupției, 2 referitoare la infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, 4 are ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală și spălare de bani (reținându-se un prejudiciu în cuantum de 72.777.490 lei).
Prin prisma calității inculpaților, trimise în judecată, printre cei 74 inculpați persoane fizice trimiși în judecată sunt: 1 judecător, 1 avocat, 1 polițist de frontieră, 1 agent de poliție, 1 lucrător vamal, 1 ofițer de poliție, 1 director APIA, 1 primar de municipiu, 4 primari de comună; 1 director comercial; 1 notar public; 1 secretar și 9 funcționari publici, 1 administrator, 1 secretar și 2 președinți de asociații; 1 comisar Garda Financiara, 1 inspector sănătate, 1 inspector antifraudă, 2 consilieri superiori APIA, 1 economist, 28 administratori de societate comercială.
A fost reținut un prejudiciu total de 72.777.490 lei, pentru recuperarea căruia s-au luat măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 36.178.162 lei.
Operativitatea desfășurării activității se relevă prin faptul că din 213 cauze soluționate, 115 au depășit termenul de 1 an de la prima sesizare (67 în anul 2015), iar 16 au fost soluționate cu depășirea termenului de 6 luni de la începerea urmăririi penale (18 în anul 2015). Au rămas nesoluționate 154 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare (196 în anul 2015), precum și 120 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (109 în anul 2015).
Calitatea activității de urmărire penală este relevată de faptul că a existat 1 redeschidere a urmăririi penale (față de 3 cauze în anul 2015).
Prin 16 hotărâri definitive au fost condamnați 47 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (15 hotărâri de condamnare a 47 inculpați, în anul 2015).
Activitatea a fost desfășurată cu toate cele 7 posturi de procuror ocupate.
Volumul mediu a fost de circa 30 cauze penale soluționate/procuror și de circa 30 cauze rămase în lucru/procuror.
De asemenea, în perioada analizată au fost soluționate 516 plângeri/memorii diverse, precum și 31 plângeri împotriva soluțiilor, din care una admisă. Au fost primite în audiență 187 persoane.
În concluzie, a crescut activitatea față de anul precedent, prin prisma numărului dosarelor soluționate și al rechizitoriilor emise.
Cauze importante soluționate prin rechizitoriu sunt prezentate în Anexa nr. 1.



2.5. Combaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene


Pe parcursul anului 2016, Direcția Națională Anticorupție și-a consolidat performanțele în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E. prin desfășurarea unui număr ridicat de anchete penale, ce au vizat toate instrumentele financiare de finanțare ale U.E, în domenii precum agricultura / creșterea animalelor, formarea profesională, dezvoltarea resurselor umane, educație și tineret, turism și infrastructură rutieră.
Direcția Națională Anticorupție are competență exclusivă în domeniul investigării fraudelor care afectează interesele financiare ale U.E. în România, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis una din infracțiunile prevăzute de art.181-185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, activitatea de urmărire penală fiind desfășurată de procurorii operativi din cadrul structurii centrale și a celorlalte structuri teritoriale.
De altfel, în 2016, Direcția Națională Anticorupție a menținut cooperarea interinstituțională cu principalii parteneri în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E, respectiv OLAF din cadrul Comisiei Europene, DLAF, Curtea de Conturi, precum și cu celelalte autorități de gestiune a fondurilor U.E. implicate în monitorizarea / detectarea neregulilor și a suspiciunilor de fraudă.

În anul 2016, procurorii D N A au avut în lucru 2356 de dosare față de 2087 în anul 2015 (o creștere a volumului de activitate cu 13%), fiind înregistrate în 2016, un număr de 925 noi dosare, toate privind infracționalitatea ce afectează interesele financiare ale U.E.
Au fost soluționate 763 de dosare până la sfârșitul anului 2016, față de 584 dosare în anul 2015, rămânând în lucru la 31.12.2016, 1596 de cauze.
În anul 2016, s-a înregistrat o creștere a numărului de trimiteri în judecată, fiind întocmite 88 de rechizitorii față de 56 în anul 2015.
De asemenea, procurorii au întocmit 16 acorduri de recunoaștere a vinovăției privind 18 inculpați (16 persoane fizice si 2 persoane juridice), pentru care au fost sesizate instanțele competente, față de 9 acorduri în anul 2015.
Numărul total de inculpați trimiși în judecată în anul 2016 s-a ridicat la 327, față de 146 în anul anterior de referință, din care 271 persoane fizice (4 în stare de arest preventiv) și 56 de persoane juridice, înregistrându-se astfel o creștere semnificativă a numărului de inculpați (123% în raport cu anul 2015), pentru care s-au întocmit acte de sesizare a instanțelor competente.
Rechizitoriile și acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă la nivelul anului 2016, 14% din numărul cauzelor soluționate privind fonduri UE, comparativ cu anul 2015 când procentul a fost de 11%.
În materia constatării și stabilirii prejudiciilor cauzate prin activitățile infracționale incriminate de lege în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E., se observă o creștere a valorii acestora față de anul anterior, cuantumul calculat de procurori în actele de trimitere în judecată și acordurile de recunoaștere a vinovăției fiind de 180.527.919 lei, din care 168.154.155,97 lei fonduri din bugetul general al U.E. sau din bugetele administrate de aceasta, iar 12.373.754 lei fonduri naționale de cofinanțare plus suma de 379.064 euro.
În vederea recuperării prejudiciilor reținute în actele de inculpare, au fost dispuse măsuri asiguratorii, valoarea bunurilor indisponibilizate fiind de 140.840.020 lei și 1.129.740 euro.
De asemenea, în faza de urmărire penală s-a realizat o recuperare parțială a prejudiciului și anume 7.263.453 lei și 214.613 euro, față de 5.369.994 lei și 75.226 euro în anul anterior, 2015.
Cercetările finalizate prin rechizitoriu au avut la bază 10 sesizări DLAF și 2 ale OLAF, precum și a altor organisme de gestionare a fondurilor europene (APIA, MADR, AFIR) precum și ale Curții de Conturi și DGFP.
La nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul protecției intereselor financiare ale U.E., au fost întocmite 23 de rechizitorii, mai exact, 6 de către Secția de combatere a corupției, 16 de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și unul de Serviciul pentru combaterea infracțiunilor săvârșite de militari.
Totodată, structura centrală, prin cele 2 secții operative, a întocmit 7 acorduri de recunoaștere a vinovăției.
În aceeași ordine de idei, structurile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție, au întocmit un număr de 65 rechizitorii și 9 acorduri de recunoaștere a vinovăției, după cum urmează:
- Serviciul Teritorial Alba Iulia, 5 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Bacău, 4 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Brașov, 4 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Cluj, 1 rechizitoriu și 3 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Constanța, 9 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Craiova, 10 rechizitorii și 3 acorduri de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Galați, 4 rechizitorii și un acord de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Iași, 7 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Pitești, 4 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Ploiești, 2 rechizitorii și un acord de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Suceava, 9 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Tg. Mureș, 4 rechizitorii;
- Serviciul Teritorial Timișoara, 2 rechizitorii și un acord de recunoaștere;
- Serviciul Teritorial Oradea, nu a soluționat prin rechizitoriu, niciun dosar având ca obiect infracțiuni împotriva intereselor financiare ale U.E.
În privința modului de finalizare a cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, în domeniul fraudării fondurilor UE, în cursul anului 2016 au fost pronunțate 66 hotărâri definitive de condamnare, privind 135 de inculpați în raport cu 52 de hotărâri definitive în 2015, privind 106 inculpați.
Din cei 135 de inculpați, 10 au fost persoane juridice, regimul aplicabil pedepselor în cazul celor 125 persoane fizice fiind următorul:
- 25 de pedepse cu executare în penitenciar, stabilite între 1 an și 6 luni respectiv 7 ani și 6 luni;
- 25 pedepse,cu suspendare condiționată;
- 70 pedepse, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
- 2 pedepse cu amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Celor 10 persoane juridice condamnate, le-au fost aplicate pedepse pecuniare cuprinse între 10.000 lei și 250.000 lei.
De asemenea, instanțele au dispus plata despăgubirilor către părțile civile în sumă totală de 21.595.697 lei și 124.190 euro, precum și confiscarea a 8.650 lei.

În concluzie, rezultatele obținute de Direcția Națională Anticorupție în domeniul combaterii fenomenului de fraudă ce afectează integritatea fondurilor UE alocate de României, s-au situat în limite superioare celor din anul precedent, înregistrându-se o creștere a numărului actelor de inculpare, a numărului de acorduri de recunoaștere a vinovăției, a numărului de inculpați trimiși în judecată, fiind luate măsuri ferme de recuperare a prejudiciilor prin instituirea măsurilor asiguratorii, aspect extrem de important în cadrul acestor anchete, care au un caracter complex sub aspectul probațiunii, fiind asociate în mod constant cu infracțiuni de corupție, spălare de bani și fals în înscrisuri.

2.6. Activitatea ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor



Activitatea de urmărire penală este desfășurată cu concursul poliției judiciare și specialiștilor din cadrul direcției, în funcție de natura și complexitatea cauzelor.

Poliția judiciară

Ofițerii și agenții de poliție judiciară și-au desfășurat activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor care efectuează urmărirea penală și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucțiunile și regulile de muncă specifice activității de poliție judiciară.
La sfârșitul anului 2016, personalul poliției judiciare a Direcției Naționale Anticorupție era format din 249 polițiști din totalul de 260 posturi prevăzute în organigramă, din care 138 (132 ofițeri și 6 agenți) la nivel central, respectiv, 111 ofițeri de poliție în teritoriu.
Activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se regăsește în 7.167 dosare (comparativ cu 7.340 dosare în anul 2015). Concret, în baza autorizațiilor emise, s-au efectuat peste 1.374 percheziții domiciliare (3.523 în anul 2015), aplicarea a 1.203 sechestre asigurătorii (1.419 în anul 2015), identificarea și audierea a circa 14.834 de persoane (16.684 de persoane în anul 2015) și în realizarea a 956 activități criminalistice (1.173 în anul 2015), 13.901 activități tehnice (17.743 în anul 2015) și 10.951 de alte activități polițienești (11.670 în anul 2015).
De asemenea, au fost puse în executare 892 mandate de aducere (1.543 în anul 2015) și au fost efectuate un număr de 4.059 de proceduri de ridicări de obiecte și înscrisuri (5.548 în anul 2015).
În cadrul Biroului de legătură cu instituțiile similare din alte state, ofițerii de poliție judiciară a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 71 solicitări de comisii rogatorii internaționale în/din străinătate, a formulat și transmis un număr de 33 verificări în străinătate și la solicitarea secțiilor și serviciilor teritoriale, au transmis direct în străinătate un număr de 29 acte procedurale. Au desfășurat activități legate de traducere autorizată a unor materiale în/din limbile germană, engleză ș.a.
Ofițerii de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Biroului de informare și relații publice au contribuit la redactarea și transmiterea a 623 comunicate de presă referitoare la finalizarea urmăririi penale sau trimiterea în judecată realizate în dosarele instrumentate de direcție ori privind reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați. Au documentat și redactat un număr de 798 de răspunsuri la solicitările făcute în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și au oferit răspunsuri la solicitările telefonice adresate de jurnaliști, atunci când informațiile au fost disponibile pe loc. Au răspuns la 244 de solicitări ale reprezentanților mass-media, referitoare la extrase ale rechizitoriilor, acordurilor de recunoaștere a vinovăției sau acte prin care sunt luate măsuri procesuale. Au realizat zilnic monitorizarea presei scrise și audio-video, interne și internaționale, care a reflectat activitatea Direcției Naționale Anticorupție sau alte aspecte ce aveau legătură cu aceasta.
Ofițerul de poliție judiciară din cadrul Unității de Implementare a Proiectelor a desfășurat activități în domeniul managementului proiectelor constând în identificarea oportunităților de finanțare din fonduri externe nerambursabile a proiectelor în beneficiul Direcției Naționale Anticorupție.
La Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul, ofițerul de poliție judiciară și-a adus contribuția la activitățile de primire în audiență a unui număr de peste 2.871 persoane și a soluționat 9.099 lucrări din totalul de 13.999 înregistrate, iar în cadrul Compartimentului de resurse umane, pregătire și perfecționare profesională ofițerul de poliție judiciară a participat la întocmirea documentelor specifice pentru detașarea și numirea a 70 ofițeri de poliție judiciară, prelungirea detașării a 23 ofițeri de poliție judiciară și încetarea detașării a 39 ofițeri de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și a altor acte referitoare la evoluția profesională și salarială a polițiștilor.

Specialiștii

Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au contribuit la lămurirea unor fapte ori împrejurări în cauzele instrumentate, prin realizarea de note și rapoarte de constatare tehnico-științifice care au presupus cunoștințe specifice în domeniul fiscal, financiar-contabil, vamal, informatic ori bancar, precum și în evaluarea bunurilor mobile și imobile, cadastru și geodezie, achiziții publice ori fonduri europene. De asemenea, au contribuit la realizarea atribuțiilor unor compartimente ale instituției, cum ar fi, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția, Serviciul tehnic ori Biroul de informare și relații publice.

La finele anului 2016, în cadrul direcției își desfășurau activitatea 57 specialiști de înaltă calificare și 22 specialiști antifraudă (52 specialiști de înaltă calificare + 18 specialiști antifraudă în anul 2015), din care: 36 (32 specialiști de înaltă calificare + 4 specialiști antifraudă) la Serviciul specialiști organizat la nivelul structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, 33 (15 specialiști de înaltă calificare + 18 specialiști antifraudă) la serviciile teritoriale, 8 la Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția (specialiști I.T. în programe soft și administrare rețea), 1 la Serviciul tehnic și 1 la Biroul de informare și relații publice.

Specialiștii au întocmit un număr de 1.585 lucrări (comparativ cu 1.212 în anul 2015) privind achiziții publice, fraude cu fonduri comunitare, evaziuni fiscale, creditări bancare, infracțiuni vamale, infracțiuni informatice, identificări cadastrale și evaluări imobiliare, care s-au concretizat în: 532 rapoarte de constatare tehnico-științifică (456 în anul 2015), 445 note de constatare și puncte de vedere (174 în anul 2015), 11 rapoarte de constatare suplimentare în dosare de urmărire penală (17 în anul 2015), 66 răspunsuri la obiecțiuni și expertize (91 în anul 2015), 261 note cu propuneri de solicitare documente suplimentare (236 în anul 2015) și 270 percheziții informatice/materiale tehnice (238 în anul 2015).

Volumul de activitate a înregistrat o creștere de 30% față de anul precedent (1.585 lucrări realizate, comparativ cu 1.212 în anul 2015).

Specialiștii au fost preocupați de continua pregătire profesională, care s-a realizat în limita fondurilor bănești prevăzute în bugetul pe anul 2016, astfel încât un număr de 32 specialiști au participat la cursuri de perfecționare în domeniul proiectelor finanțate din fonduri europene și al evaluărilor imobiliare organizate de parteneri autorizați ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De asemenea, 19 specialiști antifraudă au participat în cursul anului 2016 la un stagiu de pregătire profesională organizat de Agenția Națională de Administrare Fiscală.


2.7. Activitatea Serviciului tehnic



Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție își desfășoară activitatea în conformitate cu art. 62 – 67 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 1643/C/2015, privind aprobarea Regulamentului de ordine internă al Direcției Naționale Anticorupție.
Potrivit acestui act normativ structura internă a Serviciului Tehnic se compune din Biroul Telecomunicații, Biroul Tehnic și Compartimentul de intervenție și escortă.
Biroul Telecomunicații
Au fost primite, în vederea punerii în aplicare, un număr de 718 încheieri emise de către instanțe, față de 1002 emise în cursul anului 2015 atât pentru interceptarea comunicațiilor cât și pentru înregistrări ambientale.
Biroul tehnic
Urmare a punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică ambientala au fost efectuate 275 de procese verbale de redare, însumând 73 ore de înregistrare comparativ 273 de procese verbale de redare, însumând 262 de ore de înregistrare, în cursul anului 2015.
Au fost efectuate 192 planșe fotografice față de 318 în cursul anului 2015 și un număr de 11 marcări criminalistice, la fel 11 marcări în anul 2015.
Alte activități
La solicitarea Secției judiciare penale au fost elaborate un număr de 7 puncte de vedere la rapoartele de expertiză dispuse de instanță, față de 17 în cursul anului 2015.
În contextul pronunțării Deciziei a CCR nr 51/2016 s-a trecut la măsuri de reorganizare a Serviciului Tehnic, prin creșterea numărului de personal, respectiv a ofițerilor de poliție judiciară, precum și suplimentarea dotărilor cu logistica necesară.
S-a procedat la acordarea de asistență de specialitate serviciilor teritoriale prin efectuarea unei sesiuni de traning pentru ofițerii de poliție judiciară din cadrul serviciilor teritoriale.

2.8. Compartimentul de investigații financiare


Compartimentul de investigații financiare este o structură specializată complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracțiunile de corupție și care le asistă pe acestea prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.
Compartimentul a fost înființat în conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție și funcționează efectiv începând cu data de 1 septembrie 2015 ca o structură aflată în subordinea procurorului șef al direcției.
În cadrul structurii centrale activează în acest moment 5 ofițeri de poliție specializați în investigații financiare, iar la serviciile teritoriale există câte un ofițer cu atribuții în identificarea și sechestrarea bunurilor.
Activitatea compartimentului vizează în special efectuarea investigațiilor financiare în cauzele complexe, pe baza solicitării procurorilor care efectuează urmărirea penală în aceste cauze, pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a solicita confiscarea extinsă.
Rațiunea înființării acestui compartiment a fost creșterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsă, confiscarea specială și repararea prejudiciului. În condițiile în care cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție privesc sume importante pentru care se dispune confiscarea și recuperarea de produse infracționale, este esențial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracțiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau de conturi bancare deschise în alte jurisdicții, ceea ce îngreunează identificarea lor.
Aceste investigații presupun lucrători specializați, care dețin cunoștințe și au acces la instrumente care diferă de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală.
În cursul anului 2016 au fost efectuate investigații în urma cărora a fost realizat profilul financiar pentru 25 persoane fizice și 14 societăți comerciale.
Au fost dispuse delegări către ofițerii compartimentului în 17 dosare penale, au fost audiate 111 persoane și au fost aplicate 5 sechestre asiguratorii.

Într-un dosar complex finalizat cu rechizitoriu au fost identificate și analizate operațiunile efectuate prin conturi bancare, respectiv tranzacțiile imobiliare, fiind identificate traseele financiare ale sumelor obținute prin săvârșirea de infracțiuni și indisponibilizate bunuri imobile cu o valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, din care un imobil situat pe teritoriul Spaniei evaluat la 450.000 euro, pentru care autoritățile spaniole au confirmat instituirea sechestrului.
Totodată, din analiza tranzacțiilor financiare derulate prin conturile bancare au fost identificate conturi curente și alte produse financiare cu o valoare totală de 1.795.000 euro pentru care au fost instituite măsuri asiguratorii.

Într-un alt dosar finalizat prin rechizitoriu au fost analizate rulajele conturilor inculpatului precum și persoanelor apropiate acestuia (părinți, soție, socri, copii), s-au realizat investigații cu privire la sumele de bani în numerar utilizate pentru construcția/renovarea unor imobile și pentru plata unor servicii de școlarizare, precum și cu privire la finanțarea unei campanii electorale, evidențiindu-se o discrepanță între veniturile și cheltuielile realizate de inculpat, fapt ce a condus în final la indisponibilizarea unor bunuri mobile și imobile cu o valoare de aproximativ 950.000 euro.

3. Activitatea judiciară în cauze penale


Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 46 procurori (30 de la Secția judiciară penală, 1 procuror de la Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militar și circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară).
Se constată că în anul 2016 activitatea judiciară desfășurată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție a continuat un parcurs ascendent care este reflectat de principalii indicatori statistici.

Concret, procurorii au participat în ședințele de judecată la 14.957 cauze.
Dintre acestea, procurorii au participat în ședințele de judecată la 93 cauze civile.
La nivelul structurii centrale, procurorii au participat în 6.699 cauze, iar la nivelul structurii teritoriale a direcției 8.258.
De asemenea, au fost analizate în ședințele de analiză a soluțiilor, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 4.076 de hotărâri.
Au fost declarate 249 apeluri și 539 contestații, reprezentând o creștere cu 7% a căilor de atac promovate74.
Dintre acestea, 273 căi de atac au fost promovate de structura centrală, iar 515 au fost exercitate de serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție.
Cu 12% a crescut numărul căilor de atac judecate, fiind soluționate 247 apeluri și 524 contestații declarate de procuror.
Dintre acestea, au fost admise 174 apeluri și 214 contestații , reprezentând o creștere cu 10% a căilor de atac promovate de procuror și admise de instanțele de control judiciar.
Procentul de admisibilitate a fost de 50,3%.

În anul 2016, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 339 hotărâri penale un număr de 879 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate față de cei 879 inculpați:
  • 343 inculpați au primit pedepse definitive cu executare în regim de detenție, reprezentând 39,02%76;
  • 90 inculpați au primit pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei77, reprezentând 10,24%;
  • 415 inculpați au primit pedepse cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, reprezentând 47,21%78;
  • 33 inculpați au primit pedeapsa amenzii penale, reprezentând 3,75%79;
  • față 31 inculpați s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere, reprezentând 3,53%80.
În cazul a 2 inculpați instanța a pronunțat sancțiunea avertismentului ca urmare a renunțării la aplicarea pedepsei.

Pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 8 luni până la 15 ani și 8 luni. pedepsele cu suspendarea condiționată a executării fiind cuprinse între 3 luni și 3 ani, iar cele cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei fiind cuprinse între 6 luni și 4 ani închisoare.

Dintre acestea:
  • pedepse sub 3 ani s-au aplicat față de 639 inculpați;
  • pedepse între 3 și 5 ani s-au aplicat față de 127 inculpați;
  • pedepse mai mari de 5 ani s-au aplicat față de 80 inculpați.
Prin prisma domeniului în care activau, 514 condamnați (58%) proveneau din mediul privat, din care 238 execută în detenție, reprezentând 46%81. Din cei 365 condamnați care activau în mediul public, execută în detenție 105 reprezentând 29%82.
Limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispozițiilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 în cazul a 23 inculpați.
De asemenea, prin aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate în cazul a 20 inculpați.
De dispozițiile art. 3201 din vechiul C.pr.pen., respectiv art. 396 alin.10 Cod procedură penală, ce au ca rezultat reducerea la o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, au beneficiat 198 inculpați.
Referitor la antecedentele penale, se constată că au fost condamnați 17 inculpați recidiviști83.
Între persoanele condamnate definitiv sunt: 1 europarlamentar în Parlamentul European, 7 deputați-dintre care 1 și vicepremier al guvernului, 1 senator, 1 administrator (deputat la data trimiterii în judecată), 1 primar de comună (senator la data emiterii rechizitoriului), 1 asistent parlamentar acreditat în Parlamentul European, 1 ministru, 2 consilieri de ministru, 1 consilier personal al primarului general al municipiului București, 2 judecători curte de apel, 5 judecători tribunal, 1 judecător președinte judecătorie, 1 fost judecător, 1 director penitenciar, 1 grefier, 4 notari publici, 15 avocați, 1 director direcție în cadrul MS84, 2 prefecți, 1 subprefect, 5 președinți consiliu județean, 4 vicepreședinți consiliu județean, 6 primari municipiu, 3 primari oraș, 3 viceprimari municipiu, 19 primari comună, 4 viceprimari comună, 4 consilieri primărie municipiu, 5 consilieri locali comună, 1 secretar primărie comuna, 3 directori direcție primărie municipiu, 34 ofițeri M.A.I. 85 (dintre care 1 director general adjunct al D.G.P.M.B86, 1 șef poliție municipiu, 1 comandant al detașamentului de pompieri, 1 șef sector poliție de frontieră și 1 șef al centrului de reținere și arest preventiv din cadrul I.P.J.87), 1 colonel (rez.) M.Ap.N.88, 1 colonel doctor - șef secție C.C.U.B.C.A.89, 1 colonel medic - șef secție Spital Militar, 1 locotenent colonel - comandant unitate I.S.U.90, 1 comandor (rez.) M.Ap.N., 2 generali (rez.) - șefi direcție M.Ap.N., 2 generali maior (rez.) - șefi direcție M.Ap.N., 1 general de brigadă (rez) - comandant unitate, 1 general maior (rez.) M.Ap.N., 1 ofițer Delegația Permanentă N.A.T.O.91, 1 locotenent colonel - șef birou), 1 ofițer de poliție în rezervă - consilier senator, 47 subofițeri M.A.I., 1 președinte C.C.I.R.92, 1 director și 1 șef serviciu în cadrul Sc H. SA93, 2 directori în cadrul R.A.D.E.T.94, 1 director direcție C.N.C.A.N.95, 1 director general, 1 director executiv și 2 asistenți veterinari ai D.S.V.S.A.96, 1 director executiv, 2 directori economici și 1 șef serviciu la D.A.D.R.97, 1 director executiv adjunct și 4 inspectori la D.G.F.P.98, 1 director al O.C.P.I99 1 director al O.J.C.P.I.100, 1 director comercial în cadrul S.I.S.E. Moldova101, 4 directori C.N.C.F.R.102 (1 director general, 1 director direcție, 1 director economic și 1 șef serviciu), 3 directori de sucursală C.F.R. Marfă, 1 președinte consiliu de administrație SC Grup Feroviar Român SA, 1 șef oficiu juridic SNTFC CFR, 1 comisar șef C.J.P.C.103, 1 director A.P.M.104, 1 director administrativ, 1 manager și 2 șefi serviciu al I.N.P.M.N.105, 1 director financiar contabil spital județean de urgență, 1 șef serviciu R.A.T.B.106, 1 șef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J., 2 directori casa de cultură, 1 director C.N.S.P.B.107, 2 directori A.P.I.A.108, 1 director O.J.P.109, 1 director SC S.C.D.P. M.A.110, 1 șef ocol silvic și 1 șef direcție silvică, 3 șefi serviciu primărie municipiu, 1 consilier juridic - șef birou primărie municipiu, 1 șef serviciu din cadrul D.G.A.S.P.C.111, 3 inspectori fiscali A.J.F.P.112, 1 inspector antifraudă A.N.A.F.113, 1 inspector general I.S.C.114, 1 inspector Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare București, 1 inspector direcție antifraudă, 1 inspector primărie municipiu, 1 inspector A.F.M.115, 3 comisari G.N.M.116 (1 comisar șef și 1 cu funcție de control), 1 conferențiar universitar - șef de catedră U.M.F.117, 3 manageri de spital, 1 președinte F.R.B.118, 1 rector U.F.B.B.119 , 5 inspectori școlari, 17 profesori (dintre care 3 directori liceu), 7 medici, 30 persoane juridice, 3 executori judecătorești, 5 lichidatori judiciari, 1 președinte club sportiv, 227 administratori și asociați.

Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2016, au fost condamnați 615 inculpați în 191 cauze, (646 inculpați condamnați prin 196 hotărâri nedefinitive, în anul 2015), din care 362 inculpați au fost condamnați la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei a 52 inculpați și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 196 inculpați, pedeapsa amenzii penale a fost aplicată față de 71 inculpați, iar pentru 5 condamnați s-au dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Dintre persoanele condamnate nedefinitiv, prin prisma importanței funcției, sunt: 1 secretar de stat in cadrul M.J.120, 1 senator, 4 deputați, 1 consilier parlamentar, 8 judecători (6 judecători tribunal – din care unul președinte de tribunal la data faptelor, 1 judecător curte de apel, 1 judecător judecătorie), 3 procurori (din care 1 prim-procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 procuror șef al D.I.I.C.O.T.121 – serviciu teritorial), 1 fost procuror D.I.I.C.O.T., 9 avocați, 1 notar, 3 grefieri, 1 șef grupare sectoare informativ-operative în D.G.P.C.T.122 din cadrul S.R.I.123, 1 director D.G.I.P.I.124, 1 șef serviciu în M.F.P.125, 14 ofițeri M.A.I.126 (1 șef Divizie Operațiuni din cadrul D.G.A.127 din M.A.I, 1 șef serviciu în cadrul D.C.C.O.128 din cadrul I.G.P.R.129, 1 inspector șef adjunct al I.P.J.130), 1 subofițer M.A.I., 1 prefect, 1 subprefect, 6 președinți consiliu județean, 3 vicepreședinți consiliu județean, 6 directori și 1 șef serviciu în cadrul consiliului județean, 3 primari municipiu, 3 primari oraș, 14 primari comună, 6 viceprimari (3 viceprimari municipiu, viceprimar al Primăriei Sectorului 1, viceprimar oraș, viceprimar comună), 2 secretari primărie, 1 secretar consiliu județean, 1 secretar la Prefectura Municipiului București, 3 consilieri locali, 1 consilier al Primarului Sectorului 1 București, 3 directorii în cadrul unor primării, 1 director general al R.A.T.B.131, 1 director la S.N.G.N. ROMGAZ S.A., 2 directori și 1 inspector în cadrul A.P.I.A.132, 1 rector și 1 prorector, 4 inspectori și lucrători vamali, 2 inspectori antifraudă A.N.A.F.133, 1 director al A.J.A.R.R.134, 1 director al D.J.A.O.V.135, 1 director al R.A.– A.P.P.S.136, 1 director executiv în cadrul A.J.P.M.137, 1 director general adjunct D.G.A.S.P.C.138, manager general al S.N.T.F. C.F.R. MARFĂ SA Regională, 1 președinte al C.J.A.S.139, 1 director general R.A.J.D.P.140, 1 director în cadrul D.P.P.S.141, 2 șefi ocolul silvic, 6 manageri spital, 7 medici (1 șef clinică din cadrul unui spital), 1 comisar G.M.142, 2 comisari G.F.143 (1 șef secție județeană), 1 inspector principal A.F.P.144, 1 inspector șef antifraudă, 1 inspector verificator în cadrul S.C. ARDAF S.A., 1 director liceu, 84 administratori, 65 persoane juridice.

3.1. Aspecte calitative ale activității


Calitativ, indicatorii de evaluare referitori la infirmări, redeschideri, achitări, restituiri, arestați netrimiși în judecată și condamnări, se prezintă după cum urmează:

A fost dispusă infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale în numai 1% din totalul cauzelor soluționate, respectiv 49 din 4.787.
În concret, a fost infirmată soluția și/sau redeschisă urmărirea penală în 49 de cauze, din care 26 de către instanța de judecată și 23 de procurorul ierarhic superior.
A fost înregistrată o situație de inculpați arestați preventiv față de care a fost dispusă o soluție de netrimitere în judecată (însă arestarea preventiva nu a fost făcută la solicitarea DNA, cauza fiind declinată de la un alt parchet).
Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,5% (comparativ cu 8% în cursul anului 2015145, respectiv 10% în cursul anului 2014146). Astfel, față de 1.271 inculpați trimiși în judecată în cursul anului 2016, au fost achitați:
  • 116 de inculpați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016147.
  • 3 inculpați în baza art. 181C.pen. apreciindu-se de către instanțele de judecată gradul de pericol social al faptelor deduse judecății148;
  • 15 inculpați în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016149.
În ceea ce privește temeiul procedural, față de 5 inculpați s-au aplicat dispozițiile art. 10 lit. a)/art. 16 lit. a) C. pr. pen., față de 51 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art. 10 lit. b)/art. 16 lit. b) C.pr.pen., față de 60 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art. 10 lit.c)/art. 16 lit. c) C.pr.pen.

Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 4 dosare (4 dosare în anul 2015). Ponderea inculpaților cu privire la care s-a dispus restituirea este de 1% din totalul persoanelor judecate definitiv.
În anul 2016, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 339 hotărâri penale un număr de 879 inculpați150.
Au fost pronunțate 29 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de un număr de 55 inculpați (25 hotărâri privind 42 inculpați, în anul 2015), din care 25 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției speciale (15 în 2015), 18 inculpați ca urmare a intervenirii decesului (12 în 2015), 1 inculpat ca urmare a intervenirii împăcării (5 în 2015), 1 inculpat persoană juridică ca urmare a radierii acesteia (3 în 2015), 1 inculpat persoană juridică ca urmare a lipsei de personalitate juridică (6 în 2015), 6 inculpați ca urmare a încheierii unui acord de mediere, 1 inculpat persoană juridică ca urmare a lipsei unei condiții prevăzute de lege, față de 2 inculpați a fost dispusă măsura amenzii administrative potrivit dispozițiilor art. 741 alin.2 teza II V.C.pen.
În concluzie, în anul 2016 se constată o creștere a activității judiciare desfășurate de procurorii anticorupție cu menținerea indicatorilor de eficiență, relevată de o ușoară creștere a participărilor la judecarea cauzelor de competența direcției și o creștere de 7% a căilor de atac declarate.

4. Evoluții privind eficiența și celeritatea procesului penal în cauze de corupție



Analiza hotărârilor definitive de condamnare dispuse de instanțele judecătorești completează imaginea eficienței modului de combatere a infracționalității pe segmentul de competență al Direcției Naționale Anticorupție, rezultată din analiza principalilor indicatori statistici ai activității de urmărire penală. De aceea, în continuare prezentăm aspectele privind celeritatea procesului penal și caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.

Din perspectiva persoanelor importante prin funcțiile pe care le dețineau, se observă că și în anul 2016, în dosare de mare corupție, au continuat să fie emise soluții definitive de condamnare a unor persoane cu funcții de demnitate publică, între care: 1 europarlamentar în Parlamentul European, 1 senator, 7 deputați-dintre care 1 și vicepremier al guvernului, 1 deputat și 1 senator la data trimiterii în judecată, 1 asistent parlamentar acreditat în Parlamentul European, 1 ministru, 2 consilieri de ministru.

4.1. Considerații privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupție


Durata întregului proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, s-a desfășurat după cum urmează:

  • maxim 1 an în cazul a 77 condamnați, în scădere cu 8% față de anul 2015 (84 condamnați);
  • între 1-2 ani în cazul a 107 condamnați, în scădere cu 5% față de anul 2015 (113 condamnați);
  • între 2-3 ani în cazul a 118 condamnați, în creștere cu 64% față de anul 2015 (72 condamnați);
  • între 3-4 ani în cazul a 217 condamnați, în creștere cu 219% față de anul 2015 (68 condamnați);
  • între 4-5 ani în cazul a 98 condamnați, în scădere cu 72% față de anul 2015 (346 condamnați);
  • peste 5 ani în cazul a 468 condamnați, în creștere cu 61% față de anul 2015 (290 condamnați).
Prin prisma tipului de proceduri aplicabile, se constată că din cei 879 condamnați definitiv, pentru 826 inculpați procedura de judecată a constat în două grade de jurisdicție (fond și apel), reprezentând un procent de 94%. Totodată, pentru 50 inculpați, procesul s-a finalizat în primul grad de jurisdicție, comparativ cu un număr de 45 inculpați care s-au aflat într-o situație similară în anul 2015. În cazul a numai 3 inculpați procesul penal s-a finalizat în trei grade de jurisdicție151.

Creșterea procentului inculpaților pentru care procedura de judecată a constat în cel mult două grade de jurisdicție, precum și diminuarea semnificativă a numărului inculpaților pentru care procesul penal s-a finalizat în trei grade de jurisdicție, sunt explicabile, în primul rând, prin intrarea în vigoare a dispozițiilor noului Cod de procedură penală.

Cea mai scurtă durată a procesului penal a fost de 2 luni și 22 zile, în procedura simplificată prevăzută de art. 396 alin.10 C.pr.pen.152
Durata cea mai mare a procesului penal a fost de 11 ani 11 luni și 14 zile153.

I. Durata urmăririi penale

Analiza hotărârilor definitive a relevat că în cazul a 632 inculpați durata urmăririi penale a fost de maxim 1 an și 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 58%154.
Concret:
  • în 21 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în scădere cu 32% față de anul 2015 (31 cazuri);
  • în 70 cazuri urmărirea penală a durat între 1 lună și cel mult 3 luni, în scădere cu 21% față de anul 2015 (89 cazuri);
  • în 66 cazuri urmărirea penală a durat între 3 luni și 6 luni, în scădere cu 16% față de anul 2015 (79 cazuri);
  • în 267 de cazuri urmărirea penală a durat între 6 luni și până la 1 an, în scădere cu 23% față de anul 2015 (345 cazuri);
  • în 206 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an și 1 an și 6 luni, în creștere cu 94% față de anul 2015 (106 cazuri);
  • în 148 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an și 6 luni și 2 ani, în creștere cu 68% față de anul 20154 (88 cazuri);
  • în 159 cazuri urmărirea penală a durat între 2 ani și 3 ani, în creștere cu 21% față de anul 2015 (131 cazuri);
  • în 148 cazuri urmărirea penală a durat peste 3 ani, în creștere cu 42% față de anul 2015 (104 cazuri).
Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 10 zile155, iar urmărirea penală a durat cel mai mult 8 ani 11 luni și 21 zile156.

II. Durata în faza de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței

Durata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost în anul 2016:

  • cel mult 1 an în 183 cazuri, în scădere cu 1,6% față de anul 2015 (186 cazuri);
  • între 1 an și 2 ani în 235 cazuri, în creștere cu 52% față de anul 2015 (155 cazuri);
  • între 2 ani și 3 ani în 271 cazuri, în creștere cu 65% față de anul 2015 (164 cazuri);
  • între 3 ani și 5 ani în 223 cazuri, în scădere cu 43% față de anul 2015 (390 cazuri);
  • între 5 ani și 6 ani în 64 cazuri, în creștere cu 137% față de anul 2015 (27 cazuri);
  • între 6 ani și 7 ani în 45 cazuri, de cinci ori mai multe față de anul 2015 (9 cazuri);
  • peste 7 ani în 64 cazuri, în creștere cu 52%, față de anul 2015 (42 cazuri).
Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 25 de zile157, iar procesul cel mai lung a avut o durată de 10 ani 1 lună și 9 zile158.
Hotărârile definitive de condamnare relevă și faptul că, în cazul a 37 din cei 879 inculpați, ciclul procesual a fost reluat cel puțin 1 dată.
În 8 cauze penale, privind pe 29 de inculpați condamnați definitiv, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării.

În concluzie, hotărârile rămase definitive în anul 2016 relevă îmbunătățirea procentului cazurilor în care durata judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost de maxim 3 ani, creșterea susținută a numărului inculpaților pentru care procedura de judecată a constat în cel mult două grade de jurisdicție, precum și emiterea unei soluții finale în cauze foarte vechi.

4.2. Corupția în instituțiile de aplicare a legii


Activitatea de combatere a corupției manifestate în rândul persoanelor care activează în instituții de aplicare a legii ori au legătură cu activitatea acestora, respectiv magistrați, polițiști, personal din instituții financiare ori din alte instituții de control și avocați, reliefată de datele statistice referitoare la condamnări definitive și trimiteri în judecată dispuse în anul 2016, se prezintă succint, după cum urmează:

Au fost condamnați definitiv 9 magistrați - judecători (2 judecători curte de apel, 5 judecători tribunal, 1 judecător președinte judecătorie și 1 fost judecător tribunal). Dintre aceștia un judecător de tribunal a fost condamnat în două cauze.
Comparativ, în anul 2015 au fost condamnați definitiv 19 magistrați, din care 7 judecători (1 judecător la Î.C.C.J., 1 judecător membru C.S.M, 1 judecător curte de apel, 1 judecător președinte tribunal, 1 judecător președinte judecătorie, 2 judecători judecătorie) și 12 procurori (1 procuror de la P.Î.C.C.J., 3 procurori D.I.I.C.O.T. –birou teritorial, 1 prim procuror la parchet de pe lângă tribunal, 1 procuror parchet de pe lângă tribunal, 3 prim procurori la parchet de pe lângă judecătorie (dintre care un adjunct), 1 procuror parchet judecătorie, 1 prim procuror al P.J.S.4 București, 1 procuror-consilier al unui membru C.S.M.).
S-a dispus trimiterea în judecată, în anul 2016, a 16 magistrați (7 judecători, din care 1 președinte instanță și 9 procurori din care 1 procuror general parchet curte de apel, 2 prim procurori).
Pedepsele definitive aplicate magistraților, în anul 2016, au fost:
  • închisoarea cu executare în detenție pentru 8 magistrați159;
  • închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru 1 magistrat160;
Prin hotărâri definitive, în anul 2016 au fost condamnați 81 ofițeri și agenți de poliție161, în scădere față de anul 2015, când au fost condamnați definitiv un număr de 231 ofițeri și agenți de poliție.
În anul 2016 au fost trimiși în judecată 91 de polițiști.
În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, se constată că au fost condamnați definitiv: 1 șef sector poliției de frontieră, 1 director direcție C.N.C.A.N.162, 1 director general, 1 director executiv și 2 asistenți veterinari ai D.S.V.S.A.163, 1 director executiv, 2 directori economici și 1 șef serviciu la D.A.D.R.164, 1 director executiv adjunct și 4 inspectori la D.G.F.P.165, 1 director al O.C.P.I.166 1 director al O.J.C.P.I.167, 1 comisar șef C.J.P.C.168, 1 director A.P.M.169, 1 șef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J., 2 directori A.P.I.A.170, 1 șef ocol silvic și 1 șef direcție silvică, 1 șef serviciu din cadrul D.G.A.S.P.C.171, 3 inspectori fiscali A.J.F.P.172, 1 inspector antifraudă A.N.A.F.173, 1 inspector general I.S.C.174, 1 inspector Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare București, 1 inspector direcție antifraudă, 1 inspector primărie municipiu, 1 inspector A.F.M.175, 3 comisari G.N.M.176 (1 comisar șef și 1 cu funcție de control), 5 inspectori școlari.

Au fost trimiși în judecată 74 inculpați ce activau în instituții financiare și alte instituții de control, din care 1 președinte ANRP (în 2 dosare) și 4 vicepreședinți ANRP177, 1 vicepreședinte autoritate electorală permanentă, 2 președinți ANAF178, 2 vicepreședinți ANAF, 1 director ANAF, 1 secretar general CCIR179, 1 șef cancelarie CCIR, 1 vicepreședinte Camera de Comerț și Industrie Suceava, 1 președinte Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, 1 președinte și 2 vicepreședinți Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (în prezent Autoritatea de Supraveghere Fiscală), 3 directori generali Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, 1 președinte CCIR, 1 președinte CJAS180 (Vrancea), 1 vicepreședinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, 1 director general, 1 director și 2 directori adjuncți DGASPC181, 3 directori AJOFM182, 1 director DJAOV183, 1 director DRAOV184, 1 director adjunct DJAOV, 1 director APIA185, 1 director DADR186, 1 director ABA Mureș187, 1 director Ministerul Justiției, 1 director Casă de Pensii, 1 director ARR188, 2 directori OCPI189, 1 director MTS190, 1 director și 1 director adjunct DSV191, 1 director adjunct OFIR192, 1 director AJPIS193, 1 director direcție silvică, 2 directori DRDP194, 1 director DITL195, 1 director Direcție Juridică și Guvernanță Corporatistă, 7 inspectori fiscali, 5 lucrători vamali, 1 inspector antifraudă, 3 inspectori DSP, 3 inspectori cadastru, 3 comisari Garda financiară.

Au fost condamnați prin hotărâri definitive 15 avocați (18 în anul 2015), iar prin hotărâri nedefinitive 9 avocați. Totodată, au fost trimiși în judecată 17 avocați, comparativ cu 15 în anul 2015.
Pedepsele definitive aplicate avocaților, în anul 2016, au fost închisoarea cu executare în detenție pentru 8 inculpați și cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere pentru 7 inculpați.

Rezultă că, în anul 2016, din 1.175 inculpați-persoane fizice trimiși în judecată sau față de care a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, un număr de 124 activau în instituiții de aplicare a legii ori desfășurau o activitate în strânsă legătură cu acestea (reprezentând 10,5%), iar din 849 condamnați definitiv (persoane fizice), 146 persoane făceau parte din această categorie (reprezentând 17%).

4.3. Recuperarea produselor infracțiunii


Îmbunătățirea gradului de recuperare a produselor infracțiunii a reprezentat unul din obiectivele importante stabilite pentru anul 2016, iar analiza rezultatelor obținute, relevă o creștere a eficienței în acest domeniu.


a. Analiza măsurilor asigurătorii dispuse și a situației recuperării produselor infracțiunii în cauzele finalizate cu rechizitorii în anul 2016196

Descoperirea și indisponibilizarea produselor obținute din comiterea infracțiunilor a fost abordată ca o componentă esențială a investigațiilor desfășurate în anul 2016 de către Direcția Națională Anticorupție.

În anul 2016, în cele 259 rechizitorii și 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției în care s-a reținut existența unui produs infracțional, după cum urmează:
  • valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracțiunilor de corupție este de peste 681.5 milioane lei, echivalentul a 153,3 milioane euro (1.918 milioane lei, echivalentul a 431,6 milioane euro, în anul 2015);
  • prejudiciile produse se ridică la suma de 3137,9 milioane lei, echivalentul a 705,9 milioane euro (3.347,2 milioane lei, echivalentul a 753 milioane euro în anul 2015).
În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale 2.999,60 milioane lei, echivalentul a 667,94 milioane euro, în creștere cu peste 72% față de anul 2015197.
Astfel, în 90% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile și imobile în proprietatea inculpaților sau, după caz, a părților responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.

Este important de menționat că valoarea produsului infracțional recuperat încă din cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire depășește 4,29 milioane de euro.

Se remarcă o creștere cu peste 72% a cuantumului total al măsurilor asigurătorii dispuse și o menținere a preocupării pentru luarea și aplicarea efectivă a măsurilor asigurătorii ca și componentă importantă în activitatea de cercetare penală desfășurată de către Direcția Națională Anticorupție.
Trebuie remarcată, în acest context, importanța folosirii instituției confiscării extinse și a dezvoltării practicii organelor judiciare în acest domeniu, precum și operaționalizării Compartimentului de Investigații Financiare.

b. Situația recuperării produselor infracționale și a confiscărilor dispuse de instanțele judecătorești în cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2016

În anul 2016, în cauzele în care instanțele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcției Naționale Anticorupție, au rămas definitive 204 hotărâri judecătorești198 prin care instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de 1.018.688.189 lei, echivalentul a 226.838.913 euro199.

În această sumă se cuprind:

I. Plata de despăgubiri dispuse de instanțe către părțile civile în sumă totală 853.668.328 lei, echivalentul a 190.092.707 euro200.
Dintre acestea, cea mai mare parte, adică circa 89% reprezintă despăgubirile acordate unor autorități și instituții publice sau agenți economici cu capital de stat, pentru prejudicii aduse bugetului public ori unor entități de interes public, în sumă de 758.831.198,27 lei, echivalentul a 168.974.614,38 euro.
Se constată că, din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 23.194.386,14 lei, echivalentul a 5.164.867,31 euro (1.811.218,86 lei, echivalentul a 407.473,31 euro în anul 2015).

II. Confiscarea specială a unor sume de bani și bunuri în valoarea de 165.019.861 lei, echivalentul a 36.746.205,8 euro201. Din suma totală, într-un dosar s-a dispus confiscarea extinsă a sumelor de 47.229 lei și 29.500 euro. De asemenea, s-a dispus confiscarea a două loturi de teren în suprafață de 577 m2 situate în Năvodari, un apartament cu loc de parcare situat în București și un autoturism marca BMW X6.
Urmare hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în anul 2016 de instanțele de judecată în dosarele DNA, statul român are de confiscat sau de recuperat sub forma despăgubirilor civile suma totală de 200.555.952,87 euro (reprezentând 168.974.614,38 euro despăgubiri acordate unor autorități și instituții de stat, plus 36.746.205,8 euro sume supuse confiscării speciale, minus 5.164.867,31 euro sumă recuperată în cursul procesului penal).

În concluzie, se observă că valoarea sumelor ce fac obiectul confiscării sau plății de despăgubiri dispuse în mod definitiv în anul 2016 prin hotărârile instanțelor judecătorești a fost superior celor din în anul precedent, urmare a recuperării parțiale a prejudiciului cauzat precum și a dispozițiilor de restituire a sumelor către denunțători.
E important de remarcat aspectul că din valoarea produsului infracțional, în cursul procesului penal a fost recuperată suma totală de 5.164.867,31 euro, o creștere semnificativă raportat la cifrele aferente anului 2015 (407.473,31 euro în anul 2015).
Se constată menținerea unui procent semnificativ al valorii despăgubirilor având ca beneficiari entități publice sau de interes public prejudiciate prin activitatea infracțională.
Analiza datelor reflectă faptul că recuperarea produselor infracțiunii face obiectul unei preocupări constante în activitatea organelor judiciare cu rol în anchetarea și judecarea infracțiunilor de corupție la nivel înalt și mediu sau a infracțiunilor economice ce produc prejudicii însemnate.
Principala provocare va rămâne aducerea la îndeplinire a hotărârilor instanțelor de către instituțiile cu rol în valorificarea bunurilor confiscate ori în recuperarea despăgubirilor ce reprezintă sume către bugetul național sau bugetul Uniunii Europene.

5. Cooperarea internațională și legătura cu instituții similare din alte state


În anul 2016, Serviciul de cooperare internațională și programe a contribuit prin intermediul relațiilor internaționale, la realizarea rolului și misiunii specifice ale Direcției Naționale Anticorupție.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, activitatea de cooperare internațională a Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeplinirea următoarelor direcții principale de acțiune:
  • urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor și măsurilor luate de Direcția Națională Anticorupție în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a progreselor obținute de România în vederea atingerii unor obiective specifice în domeniile reformei judiciare și al luptei împotriva corupției;
  • reflectarea unei imagini externe corecte a activității direcției;
  • continuarea și extinderea relațiilor de cooperare cu instituții similare din alte state și a activității desfășurate de DNA în cadrul grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție;
  • desfășurarea activităților de asistență judiciară internațională;
  • implicarea DNA în activități de evaluare și monitorizare a implementării standardelor internaționale în materia luptei împotriva corupției în alte țări, activități desfășurate la nivelul unor organizații europene și internaționale;
  • implicarea DNA în activitățile desfășurate de rețelele internaționale ale autorităților anticorupție din care face parte și Direcția Națională Anticorupție;
  • implementarea și monitorizarea proiectelor cu finanțare europeană, al căror beneficiar direct este Direcția Națională Anticorupție;
  • desfășurarea activităților de training specializat pentru personalul Direcției Naționale Anticorupție, în parteneriat cu alte organizații;
  • oferirea de asistență tehnică și training anticorupție procurorilor din alte state.

5.1. Activități în legătură cu MCV și strategiile naționale anticorupție


S-a urmărit implementarea de către Direcția Națională Anticorupție a măsurilor ce i-au revenit în continuare în cadrul Condiționalității 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare și verificare a progreselor României, respectiv „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție”. În acest sens, au fost redactate periodic rapoarte de progres privind măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei, prin intermediul Ministerului Justiției.
Ca și în anii precedenți, pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește competențele sale, conducerea Direcției Naționale Anticorupție a urmărit îndeaproape și în cursul anului 2016 menținerea și creșterea standardelor calitative și cantitative ale activității personalului operativ al direcției, efectuarea cu celeritate și profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupție și aducerea la îndeplinire a competențelor procurorului în faza de judecată. Printre măsurile luate de Direcția Națională Anticorupție în acest context pot fi menționate:
  • În vederea întăririi capacității DNA de a soluționa cu celeritate și rigurozitate numărul crescând de dosare cu care este sesizată, la solicitarea procurorului șef al Direcției, prin Hotărâre a Guvernului, a fost alocat un număr suplimentar de 40 de ofițeri de poliție și 10 specialiști;
  • În vederea creșterii eficienței activității procurorilor de ședință de susținere a acțiunii penale în fața instanțelor de judecată în cauzele DNA Direcției Naționale Anticorupție și pentru a răspunde în mod corespunzător creșterii volumului de activitate a procurorilor de ședință ca urmare a modificărilor aduse fazei de judecată prin noul Cod de Procedură Penală, Secția Judiciară Penală a fost reorganizată și dezvoltată, astfel încât această secție a fost întărită prin înființarea unui nou serviciu și prin delegarea unui număr suplimentar de 5 procurori;
  • Compartimentul de investigații financiare aflat în subordinea directă a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, înființat în scopul creșterii gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni de corupție și asimilate, și-a a fost dezvoltat activitatea, contribuind la realizarea profilului financiar pentru 25 persoane fizice și 14 societăți comerciale și analiza tranzacțiilor financiare derulate prin conturile bancare ce a determinat identificarea de conturi cu o valoare totală de 1.795.000 euro pentru care au fost instituite măsuri asiguratorii;
  • analiza periodică a duratei și cauzelor de întârzieri în soluționarea a proceselor având ca bază dosarele DNA aflate în faza de judecată și luarea măsurilor procedurale aflate în competența procurorului pentru accelerarea proceselor și obținerea unor soluții temeinice;
  • formularea de propuneri de modificare a pachetului de legi privind sistemul judiciar, de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală ca urmare a adoptării de către Curtea Constituțională a unor decizii de neconstituționalitate; transmiterea acestor propuneri către Ministerul Justiției și CSM;
  • participarea la grupul de lucru constituit de Ministerul Justiției pentru elaborarea regulamentului și procedurilor operaționale ale nou înființatei Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
  • participarea regulată a Direcției Naționale Anticorupție la activitățile grupurilor și rețelelor internaționale ale autorităților anticorupție, în măsura disponibilităților bugetare.
Activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție în cursul anului 2016, precum și stabilitatea sa din punct de vedere legislativ și instituțional, au fost monitorizate de experții Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare și Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în Raportul anual din data de 27 ianuarie 2016 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu. În lunile aprilie, septembrie și noiembrie 2016, Comisia Europeană a organizat trei misiuni de evaluare a României, misiuni care au vizat inclusiv Direcția Națională Anticorupție.
Raportul Comisei Europene remarcă rezultatele „impresionante” în combaterea corupției la nivel înalt ce implică „politicieni de marcă și funcționari publici de rang înalt”, evidențiază atenția acordată de către DNA identificării corupției la nivel local și remarcă o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA, reflectată de numărul tot mai mare de sesizări din partea populației și de sondajele de opinie.
Pe de altă parte însă, in raport se reia observația consemnată și in raportul anterior, și anume că răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari (pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri. În acest context, se notează ca, în anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari.
Raportul notează că condamnarea unui număr mare de politicieni bine-cunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege.

În ceea ce privește documentele strategice adoptate la nivel național, Serviciul de cooperare internațională, de informare și relații publice a asigurat suportul tehnic al contribuției Direcției Naționale Anticorupție la elaborarea proiectelor de documente aferente celor două strategii relevante pentru instituția noastră, respectiv: Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2016-2020 și Strategia Națională Anticorupție 2016-2020. Astfel, au fost transmise Ministerului Justiției – instituție integratoare – observații și propuneri de măsuri necesare a fi cuprinse în Planul de Acțiune aprobat prin HG nr. 282/2016 din data de 22 aprilie 2016 pentru Implementarea Strategiei pentru Dezvoltarea sistemului Judiciar 2015-2020, precum și de obiective și acțiuni principale în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție aprobate prin Hotărâre a Guvernului nr. 583/10.08.2016.

5.2. Unitatea de Implementare Programe


Programele cu finanțare UE propuse ori derulate în anul 2015 au vizat, ca și în anii precedenți, în principal domeniul întăririi capacității administrative și instituționale și domeniul consolidării infrastructurii DNA.

I. În domeniul întăririi capacității administrative și instituționale

1. Conferință interregională organizată cu sprijinul și finanțarea Fundației Konrad-Adenauer în cadrul Programului Statul de Drept în Europa de Sud Est (01-02 noiembrie, București)
Conferința a avut ca temă Prevenirea și combaterea corupției în sistemele judiciare din Sud-Estul Europei și s-a bucurat de prezența a 22 de reprezentanți ai sistemelor judiciare din toate statele din Sud Estul Europei (Albania, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia), inclusiv din Republica Moldova.
Evenimentul a creat un forum de discuții pe tema integrității, prevenirii și combaterii corupției în sistemele judiciare și de parchet în statele din Sud – Estul Europei, și a adunat diferitele experiențe profesionale ale procurorilor anticorupție, judecătorilor și membrilor Consiliilor Judiciare. Intervențiile participanților au evidențiat experiențe, bune practici și, de asemenea, provocări actuale și posibile soluții în domeniile mai sus menționate.

2. Grup de lucru ai membrilor platformei EPAC Corupția în sistemul de sănătate - prevenire și investigare. Experiență, bune practici și provocări (23-24 mai 2016, București), organizat cu sprijinul Ambasadei Olandei, în cadrul Programului MATRA
Scopul acestui grup de lucru a fost de a oferi un cadru profesional de dialog în care se discută exemple de studii de caz și de bune practici în lupta împotriva corupției în sectorul medical, din perspectiva practicienilor anticorupție, luând în considerare diferitele competențe pe care aceste organizații le au fie în domeniul prevenirii, stabilirii de politici anticorupție, fie al investigării faptelor de corupție.
Au participat reprezentanți ai autorităților anticorupție și ai instituțiilor polițienești din 9 state membre și non-membre UE (Austria, Azerbaidjan, Estonia, Germania, Lituania, Republica Moldova, Romania, Serbia, Spania) precum și reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Rețelei Europene privind Frauda și Corupția în Sistemul de Sănătate.
EPAC/EACN reprezintă o platformă cu reprezentare europeană la care aderă autorități anticorupție din țări membre ale UE și ale Consiliului Europei, oferind practicienilor un cadru de cooperare, pentru realizarea schimbului de expertiză și informație profesională.

3. Proiect finanțat de Fundația Hanns Seidel
Proiectul, organizat cu sprijinul și finanțarea Fundației Hanns Seidel, și-a propus susținerea activității Direcției Naționale Anticorupție prin îmbunătățirea capacităților profesionale ale procurorilor pledanți din cadrul DNA și construirea de relații profesionale între procurorii pledanți din România și cei din Moldova. Astfel, în perioada 18-20 martie 2016, a fost organizată la București o sesiune de instruire profesională, pentru un număr de 45 participanți (40 procurori pledanți din DNA și 5 procurori pledanți din Republica Moldova). Evenimentul s-a bucurat de un real interes din partea participanților, ceea ce a condus la idea continuării organizării unor sesiuni viitoare de pregătire profesională în domeniul comunicării. În acest sens, DNA a formulat o nouă cerere de finanțare, iar Fundația Hanns Seidel a aprobat finanțarea a două viitoare sesiuni pe care vor fi organizate pe parcursul anului 2017.

4. Prelungire proiect „Întărirea capacitații judecătorilor și procurorilor români în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității economice și financiare”, finanțat în cadrul Acordului Cadru Bilateral România-Elveția.
Proiectul este gestionat de către Consiliul Superior al Magistraturii și are ca beneficiari personalul operativ al Direcției Naționale Anticorupție și Institutul Național al Magistraturii, ca instituție ce organizează pregătirea profesională continuă a judecătorilor. Acordul privind implementarea proiectului a fost semnat în martie 2013 și a avut o durată de 2 ani, care e fost extinsă până în martie 2017.
Pe parcursul anului 2017 vor fi organizate mai multe activități de pregătire profesională pentru personalul DNA urmărindu-se unificarea practicii și îmbunătățirea nivelului de înțelegere al activităților necesare perchezițiilor informatice. De asemenea, sunt prevăzute activități și achiziții de echipamente pentru sprijinirea activității specialiștilor IT din cadrul DNA care efectuează percheziții informatice. Valoarea totală a extinderii de proiect este de 235.000 euro, finanțarea fiind asigurată în proporție de 85% din fondurile Parlamentului Elveției și 15% cofinanțare națională.

5. Proiect privind Îmbunătățirea capacității instituționale a autorităților judiciare ucrainene de investigare și rezolvare a cazurilor de mică și mare corupție finanțat prin Programul Asistență Oficială pentru Dezvoltare (ODA) gestionat de Ministerul Afacerilor Externe din România.
Proiectul a fost inițiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o mare parte din activitățile și conținutul proiectului constituind contribuția DNA, prin intermediul experților desemnați. Proiectul propune atingerea obiectivelor în decurs de un an (martie 2016 – martie 2017), prin misiuni de evaluare instituțională și a nevoilor de pregătire profesională, urmate de discuții la nivel de management și sesiuni de pregătire profesională dedicate personalului din instituțiile anticorupție din Ucraina (Biroul Național Anticorupție – NAB și Parchetul Special Anticorupție din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei).

6. Proiectul Fondul de Mobilitate pentru Experții Guvernamentali finanțat de către MAE și implementat în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP – Centru Regional pentru Europa și CIS
Cu sprijinul și finanțarea Fondului de Mobilitate pentru Experții Guvernamentali, 2 ofițeri poliție și 3 procurori din cadrul DNA au participant în perioada 20-25 noiembrie 2016 la o vizită de studiu la Autoritatea de Control Administrativ din Republica Arabă EGIPT, având ca obiectiv o mai bună înțelegere reciprocă a atribuțiilor și modelului organizațional al celor două instituții. De asemenea, au fost conturate prevederile viitorului acord ce urmează a fi semnat între cele două instituții.

7. Proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014
În cursul anului 2016, proiectul finanțat în cadrul programului RO01 Asistență tehnică și Fondul Național Bilateral, a fost prelungit în vederea editării și tipăririi a unei noi versiuni a broșurii de prezentare a DNA (300 de exemplare), activități care au fost finalizate în luna iunie 2016.


II. În domeniul consolidării infrastructurii (contracte de achiziții)

1. Contract de GRANT OLAF 2016/D1/028
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a cofinanțat prin programul Hercule III Asistență Tehnică proiectul propus de DNA pentru achiziționarea de hardware și licențe de aplicații software necesare activităților de percheziție informatică și de echipamente tehnice destinate efectuării operațiunilor specifice Serviciului Tehnic din cadrul DNA. Costul total estimat al proiectului este de 217.000 EUR, OLAF cofinanțând 80% din această sumă. Proiectul se desfășoară pe parcursul a 12 de luni - aprilie 2016 – martie 2017.
În anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a achiziționat majoritatea echipamentelor ce fac obiectul contractului.

2. Contract de GRANT OLAF 2016/D1/074
În luna iunie 2016, DNA a formulat o propunere de proiect având ca scop consolidarea capacității de investigare a DNA în domeniul tehnicilor speciale de investigare si perchezițiilor informatice. Echipamentele și formarea dobândite în cadrul proiectului vor contribui la atenuarea impactului semnificativ al recentelor modificări legislative cu privire la activitatea DNA, sprijinirea DNA pentru a păstra rezultatele sale în investigarea fraudelor comise împotriva intereselor financiare ale UE.
Propunerea a fost selectată de către OLAF, care va finanța 80% din cheltuielile proiectului care totalizează 1.088.000 euro. Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, începând cu decembrie 2016.

5.3. Participarea la activități internaționale anticorupție


Și în cursul anului 2016 a fost asigurată prezența DNA în calitatea sa de parchet specializat anticorupție, ca partener activ în cadrul activităților desfășurate de organizațiile internaționale, precum Consiliul Europei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare sau Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare OECD, de organizațiile și rețelele internaționale anticorupție pentru ridicarea gradului de implementare de către statele părți a convențiilor europene și internaționale anticorupție, pentru promovarea cooperării, a schimbului de informații și de bune practici, a schimbului de expertiză în vederea îmbunătățirii legislației și practicilor investigative anticorupție în diferite state. Calitatea și utilitatea participării Direcției Naționale Anticorupție la aceste activități internaționale a fost recunoscută de aceste organizații prin includerea Direcției Naționale Anticorupție în structurile de conducere ale unora din ele și prin invitații constante la desfășurarea unor activități de expert anticorupție.

Oferirea de expertiză anticorupție parchetelor și autorităților anticorupție din alte țări
În anul 2016 a sporit interesul acordat de parchete și autorități anticorupție mai recent create din alte state din Europa și din afara Europei față de expertiza anticorupție pe care o poate oferi Direcția Națională Anticorupție, astfel că procurorii D.N.A. au participat în calitate de expert la diverse misiuni în cadrul programelor și proiectelor internaționale sau participarea la conferințe internaționale pentru a susține prezentări privind modelul instituțional al Direcției Naționale Anticorupție și/sau aspecte practice privind investigarea în România a infracțiunilor de corupție și asimilate. Au fost de asemenea organizate unele vizite de studiu și întâlniri de lucru, la sediul DNA, cu reprezentanții unor autorități judiciare și anticorupție străine. În același timp, procurorii DNA au participat la activități de training și schimb de experiență organizate cu sprijinul unor rețele ale organelor judiciare.
În acest sens, 50 de procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști ai Direcției Naționale Anticorupție au participat la conferințe internaționale, reuniuni și seminare anticorupție organizate de: Academia de Drept European - ERA, Instrumentul Comisiei Europene pentru Asistență Tehnică și Schimb de Informații TAIEX, OECD, PNUD, Comisia Europeană, Consiliul Europei, etc., susținând prezentări pe baza cazuisticii direcției și participând activ la dezbateri.
De asemenea, în cursul anului 2016 s-a înregistrat participarea a 19 procurori și ofițeri de poliție la vizite de studiu, cursuri și programe de instruire și schimb de experiență organizate, printre altele, de OLAF prin intermediul programului HERCULE, Comisia Europeană, Școala Națională de Magistratură din Franța, Ministerul Justiției prin Mecanismul Financiar Norvegian, Programul Fondul de mobilitate pentru experți guvernamentali finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe și implementat în parteneriat cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare PNUD – Centrul Regional pentru Europa și CIS, Ambasada SUA, Rețeaua Europeană de Formare Judiciară EJTN.
În cursul anului 2016 Direcția Națională Anticorupție a fost gazda unor întâlniri de schimb de experiență cu magistrați și înalți funcționari guvernamentali anticorupție din alte state. Astfel, au fost primite la sediul Direcției Naționale Anticorupție 9 vizite de studiu ale unor delegații de magistrați din Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Ungaria în cadrul Rețelei Europene de Formare Judiciară EJTN.
De asemenea, au fost primite de către Direcția Națională Anticorupție 18 delegații de reprezentanți ai autorităților anticorupție, guvernamentale și judiciare din Austria, Federația Rusă, Finlanda, Germania, Macedonia, Muntenegru, Republica Arabă Egipt, Republica Kârgâză, Republica Moldova, Serbia, Spania, Turkmenistan, Ucraina.
DNA a avut o participare intensă la activitățile desfășurate de rețelele și organismele anticorupție din care face parte, în principal: i) EPAC/EACN (Rețeaua Europeană a Autorităților Anticorupție) din conducerea căreia face parte – prin organizarea la Bucuresti a unui Grup de lucru privind corupția în sectorul sănătate, prin participarea la celelalte activități ale rețelei, inclusiv la Conferința Anuală și Adunarea Generală e la Riga; ii) OECD / ACN (Rețeaua Anti-Corupție a OECD pentru Europa de Est și Asia Centrală) și Rețeaua Investigatorilor Anticorupție creată de această organizație, la conducerea căreia se află un procuror DNA – prin participarea la activitățile de evaluare si expertiză anticorupție, de training și furnizare de expertiză desfășurate în cursul acestui an în cadrul ACN; iii) Consiliul Europei/GRECO (Grupul Statelor împotriva corupției), un procuror DNA făcând parte din delegația națională la GRECO – prin participarea la activitățile de evaluare a standardelor anticorupție a statelor membre

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituții similare din alte state


Biroul de legătură cu instituțiile similare din alte state și-a adus o importantă contribuție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, prin atribuțiile specifice realizate cu privire la: îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul unui număr total de 81 cereri de asistență judiciară internațională active, a autorităților judiciare din alte state în vederea administrării de probe în 27 de țări după cum urmează: Austria (3), Bulgaria (3), Canada (1), Cayman Islands (1), Cipru (9), Costa Rica (1), Danemarca (1), Egipt (1), Elveția (3), Franța (3), Germania (5), Israel (3), Italia (5), Liban (2), Malta (1), Marea Britanie (5), Moldova (3), Monaco (1), Norvegia (1), Olanda (2), Peru (1), Polonia (1), Slovacia (1), SUA (4), Turcia (1), Ucraina (3), Ungaria (9) precum și 7 cereri de instituire a sechestrului asigurător: Franța (2), Spania (1), Cipru (1), Germania (1), Elveția (1) și Ungaria (1);
- îndeplinirea formalităților privind executarea, în cadrul a 14 cereri de asistență judiciară internaționale pasive, a actelor procesual - penale solicitate de către autoritățile judiciare competente din străinătate din 12 țări, respectiv din Bulgaria (1), Germania (1), Grecia (1), Israel (1), Italia (1), Liechtenstein (1), Serbia (1), Singapore (1), Spania (1), Statele Unite ale Americii (1), Ucraina (2) și Ungaria (2);
- îndeplinirea formalităților privind 2 transferuri de proceduri penale: Bulgaria (1) preluare de procedură penală și Serbia (1) predare de procedură penală.
- cereri de efectuare verificări sau schimb de informații adresate către diverse autorități naționale sau din străinătate 30, după cum urmează: ANABI (2), CCPI (4), DLAF (1), EUROJUST (2), PCC Cenad (1), SELEC (1), Austria (2), Bulgaria (2), Egipt (1), Germania (3), Israel (1), Italia (4), Spania (1), SUA (4) și Turcia (1), fiind primit rezultatul verificărilor în timp util.
Totodată, s-a dat curs la 12 solicitări similare primite din partea EUROJUST (4), EUROPOL (2), OLAF (1), FIOD Olanda (1), Israel (1), Rusia (1), Spania (1) și SUA (1).

6. Resursele umane și perfecționarea profesională a personalului


Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare își desfășoară activitatea, potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, în domeniul managementului resurselor umane prin elaborarea proiectelor de state de funcții și personal, proiectelor privind structura și organizarea direcției, precum și formularea propunerilor de suplimentare sau reducere a numărului de posturi din cadrul instituției în raport cu volumul de activitate al structurilor sale.
În anul 2016, acest compartiment a înregistrat un număr de 2207 lucrări, din care 1252 cereri, comparativ cu 1845 lucrări din care 778 cereri în anul 2015. Obiectul cererilor l-au constituit, în principal, încadrarea în funcțiile specifice Direcției Naționale Anticorupție, acordarea unor drepturi salariale și solicitarea încetării activității.
Schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție, la finele anului 2016, era ocupată în proporție de 94% (742 posturi ocupate, din cele 787), iar activitatea a fost desfășurată cu 93% din personalul prevăzut în organigramă (733 persoane în activitate din 787 posturi prevăzute), întrucât 9 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a detașării la alte instituții (5 procurori, din care 1 la Inspecția Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, 1 la Consiliul Superior al Magistraturii, 1 la Departamentul pentru Lupta Antifraudă, 1 la Ministerul Afacerilor Interne și 1 procuror delegat la PICCJ), ori a faptului că se aflau în concediu pentru creșterea copilului (1 procuror, 1 grefier, 1 șofer) sau pentru alte motive (1 grefier).
În cursul anului 2016, numărul de posturi a fost suplimentat cu 10 posturi de specialiști și 35 posturi de personal contractual, prin H.G. nr. 1022/30.12.2015, precum și 40 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară prin H.G. nr. 158/11.03.2016, situația ocupării efective prezentându-se astfel:
a) 195 de posturi de procurori, din care ocupate 177 (90,77%);
b) 260 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, din care ocupate 249 (95,77%);
c) 65 de posturi de specialiști, din care ocupate 57 (87,69%);
d) 25 de posturi de specialiști antifraudă, din care ocupate 22 (88%);
e) 109 de posturi de personal auxiliar de specialitate, din care ocupate 105 (96,33%);
f) 44 de posturi de personal conex, din care ocupate 41 (93,26%);
g) 89 de posturi de personal economic și administrativ, din care ocupate 50 (92,59%).
În cursul anului 2016, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea a 158 persoane (33 procurori, 70 ofițeri de poliție judiciară, 8 specialiști, 8 specialiști antifraudă, 4 grefieri, 1 agent procedural, 34 personal contractual, 1 funcționar public și 3 șoferi) și încetarea raporturilor de muncă a 25 persoane prin încetarea activității în cadrul direcției (17 procurori, 3 specialiști, 2 grefieri, 2 personal contractual și 1 șofer), prin încetarea detașării a unui număr de 39 ofițeri de poliție judiciară și 4 specialiști antifraudă, la cerere, și prin pensionare (1 procuror).
In ceea ce privește funcțiile de conducere, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, președintele României a reînvestit, pentru un mandat de 3 ani, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și cei 2 adjuncți, și a numit pentru un mandat de 3 ani, procurorii șefi ai Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Secției judiciare penale, precum și adjuncții acestora.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost organizate 2 interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul șef direcție a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 20 procurori care au fost declarați admiși de către comisiile special constituite (11 la nivel central și 9 la nivel teritorial).
Un număr de 18 procurori și-au încetat activitatea în cadrul direcției, din care: 14 prin încetarea activității în cadrul direcției, 3 prin încetarea delegării și 1 prin pensionare.
Pentru a se asigura desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității au fost delegați un număr de 76 procurori, din care 38 în funcții de execuție și 38 în funcții de conducere.
Încadrarea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex s-a realizat cu respectarea prevederilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și a Regulamentelor emise de Consiliul Superior al Magistraturii. Concret, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au fost numiți ca urmare a promovării concursurilor 1 grefier și 1 agent procedural.
Tot în cursul anului 2016, au fost detașati 3 grefier de la alte unități de parchet/instanță, la structura centrală, pe o perioadă de 1 an.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a numit, în cursul anului 2016, 70 ofițeri de poliție judiciară (după detașarea acestora de la Ministerul Administrației și Internelor), iar pentru un număr de 23 ofițeri de poliție judiciară a fost prelungită detașarea pe o perioadă de 6 ani.

În ceea ce privește asigurarea resurselor umane corespunzătoare au fost parcurse etapele privind recrutarea, selecția, pregătirea și evaluarea performanțelor profesionale, pe baza competenței și a oportunităților egale la angajare, cu respectarea reglementărilor legale pentru diferitele categorii de personal.
Referitor la încadrarea sau promovarea personalului în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Compartimentul a asigurat organizarea unui număr de 35 concursuri, interviuri sau examene la care au participat 251 de candidați, după cum urmează:
  • 2 interviuri pentru numirea procurorilor – 43 candidați;
  • 3 concursuri de recrutare pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare – 21 candidați;
  • 4 proceduri de transfer la cerere pentru numirea de specialiști cu înaltă calificare – 31 candidați;
  • 2 concursuri de ocupare a posturilor de grefier șef secție/serviciu – 10 candidați;
  • 1 concurs de promovare în grad superior a funcționarilor publici – 2 candidați;
  • 1 concurs ocupare post consilier – funcționar public – fără candidați;
  • 2 concursuri de ocupare posturi șofer - 9 candidați;
  • 1 concurs de promovare a grefierilor de la instanțe / parchete inferioare - 1 candidat;
  • 1 concurs defintivare în funcție grefier arhivar / promovare a grefierilor în grad superior sau din studii medii și studii superioare - 4 candidați;
  • 17 concursuri ocupare posturi personal contractual (consilieri, muncitor calificați, îngrijitori, muncitor necalificați) – 121 candidați;
  • 1 concurs promovare în funcție cu studii superioare personal contractual – 1 candidat.
În perioada anului 2016, urmare valorificării rezultatelor obținute la concursul de promovare a grefierilor de la instanțe/parchete inferioare, un număr de 2 grefieri au fost promovați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (la nivel central), ca urmare a valorificării rezultatelor obținute, în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin.4 din Hotărârea nr. 181/2007 a Consiliului Superior al Magistraturii.
S-a continuat, în cursul anului 2016, sistematizarea arhivei referitoare la dosarele profesionale ale procurorilor, grefierilor, ofițerilor de poliție judiciară, specialiștilor, funcționarilor publici, personalului conex și contractual, precum și activitatea de evidență și selectare a documentelor pentru arhiva generală.
În aplicarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice,202 s-au luat măsuri pentru completarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese ale procurorilor, specialiștilor, funcționarilor publici și personalului auxiliar de specialitate, iar după înregistrarea acestora în registrele speciale au fost transmise, după caz, Agenției Naționale de Integritate, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Administrației și Internelor. Totodată, s-a asigurat publicarea declarațiilor pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
De asemenea, au fost centralizate declarațiile actualizate ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităților juridice de către soț, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul direcției, precum și cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informații, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3), art. 6 și art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Biblioteca Direcției, organizată în cadrul Comaprtimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare, în cursul anului 2016 și-a îmbogățit fondul documentar prin identificarea și achiziționarea de lucrări de specialitate, iar gestionarea acestuia a fost îmbunătățită prin organizarea evidenței în format electronic a materialelor documentare, ceea ce permite dinamizarea accesului personalului la informație. S-a asigurat documentarea și informarea permanentă cu privire la noutăți legislative, practică judiciară ori probleme controversate din doctrină, atât prin intermediul mijloacelor clasice, respectiv note și circulare interne ori realizate de biroul de resort din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și prin intermediul sistemului informatic. Totodată, în ceea ce privește accesul informatic la documentare, menționăm că programul legislativ achiziționat permite identificarea legislației naționale în vigoare, dar și accesul la forma electronică a actelor normative la oricare alte date relevante pentru anchetă și conține practica judiciară aflată în legătură cu acestea, precum și un modul de doctrină, respectiv, de drept comunitar. De asemenea, fiecare structură a direcției are acces, din momentul publicării, la ultimele noutăți legislative, dar și la alte informații de interes pentru urmărirea penală, prin abonarea la Monitorului Oficial, în format electronic.
Rețeaua de intranet a instituției a fost dezvoltată din punct de vedere funcțional, fiind postate informații, organizate după materie, ce permit cunoașterea deciziilor recente ale Curții Constituționale, a recursurilor în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, a articolelor apărute în revistele de specialitate editate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pro-Lege, Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie, Doctrină și Jurisprudență etc.) și în alte publicații (Revista Română de Criminalistică, Buletinul Casației), precum și a ordinelor cu caracter normativ emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, care nu conțin informații clasificate.
A continuat buna colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii și cu Secția de resurse umane și documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cărora le-au fost transmise situații, date sau note cu privire la procurori ori alte categorii de personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost asigurate lucrările de secretariat pentru ședințele Colegiului de conducere și pentru activitatea Comisiei de evaluare a activității procurorilor din Direcția Națională Anticorupție, numită de Consiliul Superior al Magistraturii. Au fost întocmite situațiile referitoare la personalul Direcției Naționale Anticorupție și la evaluarea personalului contractual, realizându-se inclusiv verificarea și centralizarea fișelor de apreciere.
Compartimentul resurse umane, perfecționare profesională și documentare a îndeplinit atribuții în materia pregătirii profesionale continue a personalului direcției, preocupându-se de asigurarea informațiilor necesare participării la programele de pregătire organizate de Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, dar și de desfășurarea programelor de pregătire profesională descentralizată.
În acest sens, în cadrul programului de formare profesională continuă a procurorilor, organizat la nivelul Institutului Național al Magistraturii, s-a asigurat participarea a 90 procurori la 43 seminarii, iar la programul anual de formare profesională continuă a grefierilor, organizat de Școala Națională de Grefieri, precum și seminariile organizate în cololaborare cu parchetele de pe lângă curțile de apel, s-a asigurat participarea unui număr de 37 grefieri la 34 seminarii.
Pregătirea profesională descentralizată continuă s-a realizat într-o formă integrată, temele supuse dezbaterii în colocviile trimestriale organizate de procurorii, ofițerii de poliție judiciară, grefierii și specialiștii direcției fiind aprobate de Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție.
Au fost organizate colocvii trimestriale cu procurorii la nivelul fiecărei secții și serviciu teritorial, temele abordate vizând legislația și jurisprudența relevantă pentru activitatea direcției, dar și normele deontologiei profesionale.
Temele formării profesionale abordate în cadrul colocviilor trimestriale ale grefierilor au vizat acordul de recunoaștere a vinovăției, plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dezvoltarea abilităților de comunicare în cadrul parchetului, precum și în relațiile cu mass-media, precum și comunicarea actelor juridice între statele membre ale Uniunii Europene.
Perfecționarea profesională a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul direcției s-a realizat cu respectarea actelor normative referitoare la pregătirea continuă a personalului Ministerului Administrației și Internelor. Pregătirea continuă s-a realizat, sub directa îndrumare a procurorilor, într-un sistem integrat cu specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În anul 2016, pregătirea continuă a funcționarilor publici din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a realizat cu respectarea normelor privind formarea profesională a acestei categorii de personal, fiind stabilite domeniile de formare profesională suplimentară prin planul de măsuri privind pregătirea profesională și planul anual de perfecționare profesională. În anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a finanțat participarea a 34 specialiști, 21 funcționari publici și 1 consilier – personal contractual la programe de formare profesională în domeniul controlului financiar preventiv, managementului resurselor umane, salarizării bugetare, IT, achiziții publice, funcția publică, management financiar-contabil, etică și managamentului patrimoniului.
Perfecționarea pregătirii profesionale a personalului direcției a continuat să fie asigurată și prin intermediul programelor Phare ori a colaborărilor cu instituții similare din alte state, datele fiind prezentate în capitolul privind cooperarea internațională.

7. Transparența și relația cu publicul și presa



Corupția și combaterea faptelor de corupție reprezintă un subiect de mare interes pentru cetățeni. Ca instituție ce îndeplinește un serviciu public în folosul cetățenilor, DNA are obligația de a informa publicul, în mod constant, asupra activității pe care o desfășoară.
Pe parcursul anului 2016, investigațiile penale desfășurate de către Direcția Națională Anticorupție au atras în mod constant atenția opiniei publice. Dosarele având ca obiect fapte de corupție la nivel înalt au determinat un interes major din partea reprezentanților din mass media din România, dar și a celor din străinătate, în special din spațiul Uniunii Europene.

Direcția Națională Anticorupție a răspuns acestui interes public prin asigurarea unei informări prompte și corecte, bazată pe o practică de comunicare consolidată în timp. Respectarea principiului transparenței, al predictibilității și al informării nediscriminatorii au rămas obiective prioritare ale activității de comunicare desfășurate de instituție.
Comunicarea publică a DNA este adaptată caracteristicilor activităților de urmărire penală care impun anumite limite determinate de respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de legislația internă și internațională (prezumția de nevinovăție, protecția vieții private, asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale).
Pagina de internet a instituției, având adresa www.pna.ro, a reprezentat modalitatea prin care opinia publică a fost informată, în mod direct, asupra rezultatelor investigațiilor desfășurate de Direcția Națională Anticorupție.

În anul 2016, numărul de accesări ale paginii de internet a fost de 4.248.378 (față de 3.963.999 în anul precedent), ceea ce reprezintă o creștere de 7%.

Mass-media națională a fost un mijloc important de transmitere de informații, atât referitor la stadiul investigațiilor penale, a rezultatului anchetelor cât și sub aspectul consecințelor săvârșirii faptelor de corupție, dar și al urmărilor corupției asupra societății.
Mass-media internațională, în special jurnaliștii din țările Uniunii Europene, au arătat un interes tot mai mare față de tematica luptei împotriva corupției la nivel înalt.

Numeroase știri/articole/reportaje transmise de reprezentanții media au avut ca bază de documentare comunicatele oficiale emise de Direcția Națională Anticorupție (unele traduse în limba engleză) precum și răspunsurile la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Activitatea ori anchetele DNA au generat, zilnic, iar uneori chiar de mai multe ori pe zi, subiecte în programele instituțiilor media din Romania, locale și centrale ori în mediile online.


7.1. Biroul de informare și relații publice


În prezent, la Biroul de Informare și Relații Publice lucrează doi ofițeri de poliție judiciară, un grefier și un specialist în comunicare care îndeplinește și funcția de purtător de cuvânt.
Comunicarea publică a instituției se întemeiază un set de reguli raportate la stadiile procesului penal. Transmiterea publică a informațiilor se face în conformitate cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Comunicarea scrisă este considerată a fi, în continuare, modalitatea cea mai adecvată specificului activităților de urmărire penală, activități ce se desfășoară fără publicitatea caracteristică judecății. De asemenea, comunicarea scrisă permite adaptarea terminologiei juridice unui nivel de înțelegere accesibil unui public cât mai larg, precum și acuratețe sporită în transmiterea informației.
Comunicarea scrisă se traduce în comunicate de presă și în răspunsuri scrise la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001. Materialele scrise conțin date factuale prezentate într-o manieră concisă care, potrivit prevederilor legale, pot face obiectul comunicării publice.

Transmiterea practic simultană, cu ajutorul poștei electronice, către jurnaliștii acreditați pe lângă direcție, a materialelor scrise, permite accesul nediscriminatoriu al mass-mediei la informația de interes public. În paralel, materialele scrise sunt afișate pe pagina de internet a instituției, instituția răspunzând astfel interesului public major față de dosarele penale cu infracțiuni de mare corupție. Cazuistica amplă și interesul ridicat pentru cauzele DNA a făcut necesară actualizarea în timp real a paginii de internet a instituției, la cele două secțiuni ce conțin comunicatele instituției.

În cursul anului 2016, au fost întocmite și transmise 755 de informări de presă (993 în anul 2015).
Între acestea se regăsesc 204 de comunicate de presă care au semnalat cauzele penale finalizate și deferite instanțelor în vederea judecării (rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției). Acest tip de comunicate conțin fie informații referitoare la o singură cauză, fie informații referitoare la mai multe cauze deferite justiției, grupate în sinteze lunare.

În conformitate cu Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media, la cererea sau din oficiu, au fost emise 95 de comunicate de presă conținând date despre reținerea și/sau arestarea preventivă a unor inculpați, precum și 83 de comunicate despre diferite stadii ale anchetelor penale, cum ar fi punerea sub acuzare sau inculparea persoanelor cercetate. Au fost publicate 14 comunicate având ca obiect cererea procurorilor în vederea ridicării imunității unor membri ai Parlamentului care au făcut obiectul unor anchete penale.
La solicitarea reprezentanților mass media, au fost emise 38 de comunicate privind efectuarea unor percheziții domiciliare, conținând un minim de informații raportat strict la acel stadiu procesual.
Toate comunicatele de presă referitoare la luarea unor măsuri preventive, la începerea urmăririi penale ori la cauze penale soluționate cu trimiterea în judecată conțin explicații privind temeiul legal al măsurilor, stadiul procesual și precizări în legătură cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție.
În situațiile în care, în spațiul public, au apărut speculații interpretabile sau informații inexacte ori chiar eronate, de natură să inducă în eroare opinia publică cu privire la activitățile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, au fost publicate clarificări, precizări sau dezmințiri ale informațiilor nereale. În împrejurările în care s-au constatat derapaje grave de la normele deontologice, prin difuzarea unor informații denigratoare, tendențioase și manipulatoare cu referire la activitatea instituției sau cu privire la anumiți procurori, a fost sesizat Consiliul Național al Audiovizualului (8 sesizări referitoare la 12 emisiuni). De regulă, aceste sesizări au fost determinate de situații care au condus și la sesizarea Inspecției judiciare în vedere apărării reputației sau a independenței sistemului judiciar.
Direcția Națională Anticorupție a publicat, în rezumat, sub formă de comunicate de presă, deciziile definitive de condamnare pronunțate de instanțe în dosarele direcției, la momentul soluționării acestor dosare. Această practică răspunde exigenței de a asigura o informare completă și imediată a opiniei publice asupra finalității procesului penal în cazurile de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție deferite instanței. Astfel, în cursul anului 2016, pe baza minutelor hotărârilor emise de instanțe, au fost întocmite și publicate pe pagina de internet un număr de 321 comunicate având ca obiect hotărâri definitive de condamnare (304 comunicate în anul 2015).
În paralel, continuă publicarea pe pagina de Internet a hotărârilor definitive, în formă integrală, pronunțate de instanțele de judecată în cauzele de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție. Publicarea acestora are loc la momentul transmiterii hotărârilor motivate de către instanțe, cu anonimizarea datelor personale conținute în acestea.

Pe parcursul anului 2016, Biroul de informare și relații publice a gestionat, redactat și transmis, un număr de 1.178 de răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (1.515 în anul precedent).
Solicitanții informațiilor de interes public au fost, în proporție de peste 94%, persoane din mass-media, diferența fiind reprezentată de persoane fizice și juridice.
În concordanță cu prevederile Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, nu a fost permisă, în nicio situație, preluarea, de către reprezentanții media, a înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de flagrant delict sau în cadrul altor acte procedurale din cursul anchetei penale.
Nici instituția, nici Biroul de informare și Relații Publice nu sunt în măsură să gestioneze acele situații în care informații și chiar elemente cu referire la materialul probator din anchetele penale apar în spațiul public. Această posibilitate apare în condițiile în care, prevederile legale permit accesul, la date din dosare, al unor persoane implicate sau care au legătură cu aceste anchete (spre exemplu, persoanele care depun sesizări, inculpații, suspecții, părțile vătămate, martorii, avocații etc.). De asemenea, această posibilitate apare și în cazul în care persoanele provenind din alte instituții care, în virtutea atribuțiilor legale, cunosc unele aspecte ale activității de urmărire penală.
Raportat la aceste împrejurări, reprezentanții instituției și Biroul de informare și relații publice au rămas consecvenți regulilor de comunicare sus menționate și asumate de instituție și au evitat să facă orice fel de aprecieri sau comentarii referitoare la cauzele aflate în curs de soluționare ori la elemente de probațiune.

Rezultatele activității direcției din anul precedent au fost prezentate public, în cursul lunii februarie 2016, în cadrul unui eveniment public la care au participat reprezentanți ai sistemului judiciar, ai administrației centrale, diplomați, angajați ai instituției, precum și jurnaliști.
Pe parcursul anului 2016, la cerere, conducerea instituției sau, după caz, purtătorul de cuvânt au dat declarații ori interviuri privind activitatea instituției și, de câte ori a fost necesar, au fost emise comunicate de presă pentru a clarifica anumite aspecte referitoare la cauze mediatizate.
În mod constant, media audio-vizuală a urmărit activitatea Direcției Naționale Anticorupție și a transmis informații și reportaje, iar aspecte din activitatea instituției au reprezentat puncte de pornire ale unor emisiuni de tip talk-show.
În anul 2016, au fost acreditați pe lângă Direcția Națională Anticorupție aproximativ 146 de jurnaliști din presa audio-vizuală și scrisă, ponderea celor din presa locală fiind de 70%, iar a celor din presa centrală de 30%. Interesul instituțiilor media locale a fost focalizat, în continuare, asupra cauzelor aflate în instrumentarea celor 14 servicii teritoriale, dar și a celor aflate la structura centrală, dar cu impact în plan local.
Pentru reprezentanți ai mass-media din străinătate, activitatea Direcției Naționale Anticorupție a determinat un interes la fel de crescut ca și în anul precedent. Concret, jurnaliști străini, în special canale de televiziune, dar și publicații și agenții de presă și posturi de radio, au solicitat și au realizat interviuri cu reprezentanți ai instituției. Majoritatea solicitărilor au provenit de la instituții de presă din țările Uniunii Europene.
Temele interviurilor au fost legate de activitatea instituției, de cazurile mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă, de cadrul legislativ anticorupție ori rolul și locul procurorilor anticorupție în cadrul sistemului judiciar. Au existat și situații când, agenții de presă internaționale ori publicații străine au publicat articole, comentarii sau analize pe baza informațiilor conținute în comunicatele de presă ale Direcției Naționale Anticorupție.
Interesul jurnaliștilor străini s-a îndreptat, în general, înspre dosarele de corupție la nivel înalt finalizate în cursul anului 2016, fie prin condamnări definitive, fie prin trimiterea în judecată. Versiunea în limba engleză a paginii de Internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă) a fost în mod constant actualizată, cu accent pe cauzele în care ancheta a fost finalizată, iar inculpații au fost deferiți spre judecare, instanțelor.
În anul 2016, pagina de internet a instituției a fost în mod constant actualizată în conținutul său.
Astfel, pe prima pagina se regăsesc atât comunicatele privind dosare aflate în cursul urmăririi penale, cât și comunicate privind decizii definitive de condamnare. Un motor de căutare atașat aplicațiilor „Comunicate de presă” (atât la urmărire penală, cât și la condamnare definitivă) permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate de instituție, în funcție de criteriul de căutare ales (cuvânt, nume, dată).
Interesul sporit al opiniei publice față de activitatea Direcției Naționale Anticorupție s-a reflectat în numărul de accesări ale paginii de internet www.pna.ro, care și-a păstrat tendința de creștere.
Astfel, pe parcursul anului 2016, pagina a fost accesată de 4.248.378 ori, în creștere cu 7% față de anul precedent (3.963.999 ori în anul 2015). Interesul cel mai mare l-au suscitat informările privind activitatea de urmărire penală, urmată de finalitatea proceselor penale, respectiv condamnarea definitivă pronunțată de instanțe în spețe ale direcției.
Biroul de informare și relații publice are în atribuții și activitatea de monitorizare a presei scrise centrale și locale, a principalelor posturi de radio și TV, precum și a mass-mediei electronice. Un buletin care conține materiale de presă relevante despre activitatea instituției este redactat cu frecvență zilnică în cursul dimineții și poate fi accesat de orice angajat al instituției. De asemenea, sunt contabilizate informații sau articole de investigație cu potențial de valorificare în cadrul unor dosare penale.

7.2. Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul


Compartimentul de registratură, grefă, arhivă și relații cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea și trimiterea corespondenței către compartimentele de resort din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și transmiterea sesizărilor, cererilor și memoriilor către alte autorități ale statului care, potrivit legii, sunt competente a le rezolva și, totodată, organizează și realizează activitatea de primire în audiență a persoanelor la sediul central al instituției.

În anul 2016, la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, prin acest compartiment, au fost efectuate 13.999 înregistrări (13.774 în anul 2015) reprezentând plângeri, denunțuri și alte sesizări penale, comunicări de evenimente și date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție, de situații statistice, corespondență în legătură cu activitatea economico-financiară și administrativă, precum și cereri ori memorii ale persoanelor fizice sau juridice, altele decât cele penale, înregistrându-se o creștere cu 1,6% față de anul precedent.

La acestea se adaugă un număr de 28.428 lucrări intermediare (26.619 în anul 2015), care sunt evidențiate în condica de corespondență fără a fi înregistrate și menționate în datele statistice, întrucât au fost transmise compartimentelor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform competenței. Numărul acestor lucrări a înregistrat o creștere cu 6,79% comparativ cu anul precedent.

Au fost soluționate 4.499 lucrări prin transmitere către parchete ori instituții publice competente (5.188 în anul 2015), în scădere cu 13% și 9.500 lucrări prin trimiterea la secțiile și celelalte servicii, birouri și compartimente ale direcției (8.586 în anul 2015), în creștere cu 11%.

În perioada de referință, persoanele desemnate au primit în audiență 3.377 persoane, comparativ cu 3.522 de persoane în anul precedent, în scădere cu 4%. Compartimentul a asigurat expedierea unui număr de 34.487 comunicări, acte procedurale ș.a., constatându-se o ușoară creștere (34.114 în anul 2015).

8. Resursele financiare și administrarea acestora


Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - ca structură responsabilă cu planificarea financiară, organizarea și conducerea contabilității, organizarea evidenței contabile și a mijloacelor bugetare, gestionarea și administrarea patrimoniului, etc.- în anul 2016 și-a desfășurat activitatea în condiții de legalitate, eficiență și eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata din fondurile bugetare alocate.

Sintetic, pe domeniile principale de competență, activitatea departamentului se prezintă astfel:


a). Cu privire la administrarea resurselor financiar- bugetare

Bugetul Direcției Naționale Anticorupție, în forma sa finala, pe surse de finanțare, pentru anul 2016, a avut următoarele valori:

- de la bugetul de stat – 121.256.000 lei;
- din fonduri externe nerambursabile – 512.000 lei.

Creditele bugetare deschise pe anul 2016 au fost în sumă de 121.140.000 lei, din care s-au utilizat 118.587.612 lei, rezultând o execuție bugetară de 97,89%.

Pe natura cheltuielilor și componentelor clasificației bugetare, execuția bugetului de stat, se prezintă astfel:

 lei
Denumirea indicatorilor Buget final 2016Credite deschiseCredite utilizate (plăți efectuate)Realizări în procente față de creditele deschiseBuget neutilizatRealizări în procente față de bugetul 2016
 1234=3/25=1-26=3/1
TOTAL, din care:121.256.000121.140.000118.587.61297,89%116.00097,80%
CHELT. CURENTE115.856.000115.740.000113.283.28597,88%116.00097,78%
- Cheltuieli de personal100.402.000100.402.000100.196.43399,84%099,84%
- Bunuri și servicii14.265.00014.265.00012.272.01586,03%086,03%
- Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare854.000738.000488.27066,16%116.00057,17%
- Alte cheltuieli335.000335.000326.56797,48% 97,48%
CHELT. DE CAPITAL5.400.0005.400.0005.304.32798,23%098,23%
Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituției, precum și pentru asigurarea bazei materiale necesară desfășurării în condiții optime a activității Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivel central, cât și la nivelul serviciilor și birourilor teritoriale.
Defalcat, pe tipul și natura cheltuielilor efectuate din creditele bugetare alocate, situația resurselor financiare alocate DNA este următoarea:
1. Pentru „Cheltuieli de personal” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 100.402.000 lei:
  • pentru cheltuieli salariale în bani – 80.566.000 lei;
  • pentru cheltuieli salariale în natură - 6.398.000 lei;
  • pentru contribuții, suma de – 13.438.000 lei.
2. Pentru „Bunuri și servicii” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 14.265.000 lei:
  • pentru bunuri și servicii - 6.891.000 lei;
  • pentru bunuri de natura obiectelor de inventar - 1.350.000 lei;
  • pentru deplasări, detașări, transferări - 575.000 lei;
  • pentru cărți, publicații și materiale de documentare - 22.000 lei;
  • pentru consultanță și expertiză - 1.000.000 lei;
  • pentru pregătire profesională - 80.000 lei;
  • pentru cheltuieli judiciare și extrajudiciare - 825.000 lei;
  • pentru alte cheltuieli - 3.522.000 lei.
Întrucât suma de 14.265.000 lei, deschisă la acest capitol de cheltuieli, include și suma de 1.226.612,40 lei, sumă destinată organizării și constatării infracțiunilor flagrante de corupție, la dispoziția procurorului șef al D.N.A., sumă care nu se regăsește și în plățile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinație, procentul real al execuției bugetare a DNA, la titlul II „Bunuri și servicii”, este de 93,75%.

3. Pentru „Proiecte cu finanțare din Fonduri externe nerambursabile post aderare” s-au alocat fonduri în sumă de 854.000 lei de la bugetul de stat, reprezentând cofinanțarea pentru 4 (patru) contracte de Grant/Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și suma de 512.000 lei din fonduri externe nerambursabile, din care s-au utilizat, în total, suma de 942.161,37 lei, astfel:
- Pentru Contractul de Grant OLAF 2016 D1 028 „Îmbunătățirea capacității operaționale și tehnice a D.N.A”, au fost alocate fonduri atât de la bugetul de stat în sumă de 842.000 lei, cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Comisia Europeană în sumă de 397.000 lei, din care s-a utilizat suma totală de 876.238,87 lei (proiect derulat în anul 2016 și continuat și finalizat în anul 2017);
- Pentru proiectul „Corupția în sistemul de sănătate – prevenire și investigare. Experiență, bune practici și provocări” din cadrul programului MATRA, au fost alocate fonduri externe nerambursabile primite de la Ambasada Olandei la București în sumă de 29.000 lei, din care s-a utilizat suma totală de 20.141,22 lei (proiect derulat și finalizat în anul 2016);
- Pentru proiectul „Corupția și infracțiunile economice. Urmărirea traseului financiar, finanțat din programul bilateral Româno – Norvegian RO 01 Asistența Tehnică și Fondul Național Bilateral” au fost alocate fonduri externe nerambursabile primite de la Ministerul Fondurilor Europene în sumă de 50.000 lei, din care s-a utilizat suma totală de 16.568,79 lei (proiect derulat în cursul anului 2015 și continuat și finalizat în anul 2016);
- Pentru proiectul „Corupția în sistemul judiciar în Europa de Sud Est” au fost alocate fonduri atât de la bugetul de stat în sumă de 12.000 lei, cât și fonduri externe nerambursabile primite de la Fundația Konrad Adenauer în sumă de 36.000 lei, din care s-a utilizat suma totală de 29.212,49 lei (proiect derulat și finalizat în anul 2016)
În derularea celor patru contracte, Serviciul de cooperare internațională, informare și relații publice, în colaborare cu Departamentul Economico-financiar și Administrativ, au urmărit desfășurarea în bune condiții a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanțare a acestor contracte.

4. Suma de 5.400.000 lei alocată la „Cheltuieli de capital” a fost utilizată în principal, pentru achiziționarea de active fixe (aparatură birotică, echipamente tehnice și licențe software, necesare desfășurării activității de urmărire penală).

Evidența financiar – contabila a fost ținută corect și la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent reflectarea datelor privind modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum și rezultatele obținute.

Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp și s-a acționat cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobați prin bugetul de cheltuieli, manifestându-se exigență în folosirea eficientă a creditelor bugetare.
În anul 2017 se va acorda o atenție deosebită perfecționării activității financiar-contabile, prin ridicarea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții în acest domeniu.

b). Cu privire la activitatea de achiziții publice pe anul 2016

În anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a efectuat achiziții publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare, contractele de achiziție publică fiind încheiate în baza Programului anual al achizițiilor publice, întocmit de către Serviciul investiții, achiziții si administrativ și aprobat de către ordonatorul de credite, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, având în vedere referatele de necesitate întocmite de către serviciile teritoriale și compartimentele structurii centrale ale instituției.
La stabilirea procedurilor de achiziție s-a ținut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, de necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări, precum și de corespondența produselor, serviciilor și lucrărilor cu sistemul de grupare și codificare utilizat în vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV).
La nivelul Direcției Naționale Anticorupție, în anul 2016 au fost încheiate 29 contracte de achiziții publice prin procedurile prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 și, ulterior, prin Legea achizițiilor publice nr. 98/2016 si normele de aplicarea ale acesteia, care, funcție de tipul lor, se pot reda sintetic după cum urmează:
  • 20 contracte pentru furnizarea de produse, din care:
    • 7 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru;
    • 1 contract prin procedura simplificată;
    • 12 contracte prin procedura licitației deschise.
  • 9 contracte de servicii, din care:
    • 3 contracte prin procedura cererii de ofertă;
    • 6 contracte subsecvente în cadrul acordurilor-cadru.
În baza noii legislații privind achizițiile publice au fost inițiate proceduri simplificate pentru achiziția de servicii de actualizare informatică, de servicii de asigurare auto de tip CASCO, de furnizare cartușe si tonere pentru copiatoare și imprimante, de furnizare hard - disk-uri, camere video cu accesorii, echipamente firewall și copiatoare multifuncționale.
Serviciile de telefonie mobilă au fost achiziționate prin procedura de licitație deschisă.
Echipamentele IT (servere, stații de lucru, stații de lucru mobile, switch - uri, scannere, stații de analiza și copiere date) cu sursa de finanțare bugetul de stat au fost achiziționate prin procedura de licitație deschisa.
Totodată, o serie de Echipamente tehnice și IT (aparate de înregistrare, microfoane, minicamere, server, stații de analiza date, aplicații software, subscripții software), au fost achiziționate prin procedurile de licitație deschisa, conform Contractului de grant 2016/D1/028 „Îmbunătățirea capacității operaționale și tehnice a Direcției Naționale Anticorupție”.
Serviciile de întreținere și reparații auto și serviciile de furnizare de carburanți pentru autoturisme au fost achiziționate prin încheierea de contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru încheiate în anul 2015.
Serviciile de service echipamente informatice, service aparatură de birotică, aparate de aer condiționat, echipamente de telefonie, precum și cele de furnizare presă și publicații au fost furnizate, respectiv asigurate, prin achiziție directă.
Toate procedurile au fost inițiate prin folosirea și transmiterea documentelor în cadrul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și postarea acestora pe adresa de WEB www.e-licitatie.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.
Menționăm faptul că, pe parcursul anului 2016, au fost inițiate și finalizate un număr de 1.188 cumpărări directe, pentru achiziționarea de produse și servicii necesare bunei funcționări a structurilor instituției, prin utilizarea Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP) și a site-ului sus menționat.

9. Informatizarea, accesul la baze de date și informații clasificate


În anul 2016, obiectivul principal în domeniul informatizării activității Direcției Naționale Anticorupție a constat în menținerea nivelului funcțional a infrastructurii IT prin eficientizarea și extinderea rețelei de calculatoare.

Principalele activități în domeniul tehnologiei informației au fost următoarele:

  • instalare și configurare Windows 10 pentru 250 de stații de lucru (sediul central, sediul administrativ și serviciile teritoriale);
  • instalare și configurare 4 stații specializate achiziție pentru laboratorul nr. 2 de investigații informatice;
  • instalare și configurare 5 stații specializate analiză pentru laboratoarele de investigații informatice;
  • instalare și configurare 2 stații specializate tip server pentru laboratoarele de investigații informatice;
  • upgrade cluster firewall, server management și server reporter la ultima versiune;
  • administrarea Sistemului Informatic Integrat pentru Contabilitate, Achiziții, Salarii, Resurse Umane, Parc auto și Managementul Documentelor;
  • crearea și implementarea aplicației pentru evidența statistică a hotărîrilor judecătorești definitive – Secția Judiciară;
  • crearea și implementarea aplicației pentru evidența cauzelor pe rol – Secția Judiciară;
  • efectuarea de percheziții informatice și întocmirea de rapoarte de constatare.
Biroul pentru tehnologia informației și comunicației a mai realizat și alte activități importante:
  • participare la comisia de inventariere;
  • participare la comisia de achiziție de logistică IT;
  • întocmirea specificațiilor tehnice ale caietelor de sarcini referitoare la achiziționarea de logistică IT (250 stații de lucru, 180 laptop-uri, 27 switch-uri, stații specializate pentru laboratoarele de investigații informatice);
  • participare la comisia de examinare și selecție pentru posturi de specialiști IT;
  • angajare 2 specialiști IT;
  • auditul rețelei de calculatoare DNA;
  • participare la comisia tehnică pentru informatizarea sistemului judiciar;
  • participarea la proiectul „Sistem național de apărare împotriva atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor naționale critice”;
  • implementare protocoale de colaborare cu diverse instituții (cazier judiciar-Rocris, ORI-SIMS);
  • participare la proiectul Ministerului Justiției „Îmbunătățirea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS”;
  • participare la proiectul „Sistem național de protecție a infrastructurilor IT&C de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic”;
  • analiza și consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcției Naționale Anticorupție cu recomandări, servicii și produse de securitate de ultimă oră;
  • analiza, testarea, evaluarea și recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficiența, fiabilitatea și compatibilitatea cu echipamentele existente;
  • distribuirea centralizată a actualizărilor software;
  • instalarea și monitorizarea echipamentelor active de rețea (routere, switch-uri);
  • oferirea de recomandări de „bună practică” și suport tehnic utilizatorilor din cadrul direcției;
  • menținerea legăturii cu furnizorii de servicii, licențe, intervenții și internet;
  • menținerea și depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software și servicii, pentru a asigura Direcția Națională Anticorupție cu o infrastructură IT sigură, eficientă și de actualitate;
  • instalarea, administrarea și actualizarea software/hardware;
  • administrarea serverelor de comunicații și networking ale direcției;
  • instalarea și configurarea calculatoarelor și administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de rețea, aplicarea de politici IT);
  • monitorizarea utilizării rețelei de calculatoare a Direcției Naționale Anticorupție;
  • reinstalarea sistemului de operare pe stațiile de lucru mai vechi;
  • managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP;
  • upgrade firmware la zi pentru serverele instituției;
  • upgrade firmware switch–uri de rețea, imprimante, computere, servere;
  • upgrade și configurari pentru filtrele web si email;
  • întreținerea, actualizarea și optimizarea site-ului public de internet al direcției;
  • testarea unor aplicații în vederea descoperirii unor erori, propuneri de îmbunătățire a aplicațiilor dezvoltate de terți, în vederea asigurării unui grad cât mai ridicat de securitate și ușurință în utilizare a aplicațiilor;
  • participarea la cursuri de specializare Encase, Cellebrite UFED, X-Ways;
  • organizarea unui curs de pregătire în domeniul investigațiilor informatice la Academia de Poliție pentru 10 ofițeri de poliție;
  • participare la conferințe/seminarii.
Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția și-a desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în domeniul informațiilor clasificate și a măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu.


În realizarea atribuțiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul informațiilor clasificate și de centralizare a datelor privind corupția a realizat în anul 2016 următoarele activități:
  • gestionarea și asigurarea protecției documentelor clasificate, deținute de către Direcția Națională Anticorupție și utilizate în cadrul anchetelor ori al altor activități desfășurate, potrivit legii;
  • emiterea unui număr de 229 documente de acces la informații clasificate, retragerea altor 50 de astfel de documente pentru persoanele cărora le-a încetat calitatea de angajat al DNA, precum și efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri către instituțiile competente;
  • îndeplinirea procedurii de avizare pentru 223 de persoane și a procedurii de reavizare pentru 120 de persoane din cadrul Direcției Naționale Anticorupție cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informații clasificate;
  • instruirea persoanelor avizate și a celor reavizate de către O.R.N.I.S.S., pentru acces la informații clasificate, în condițiile în care conducătorul instituției a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;
  • actualizarea și comunicarea documentelor către instituțiile prevăzute de lege, precum și acordarea de sprijin instituțiilor abilitate să execute verificări și să desfășoare activități de control.

10. Concluzii privind evoluția indicatorilor statistici



Analiza evoluției principalilor indicatori statistici în anul 2016 demonstrează o continuare a activității în mod profesionist și consecvent, atât în efectuarea urmăririi penale, cât și și în activitatea desfășurată în fața instanțelor de judecată. Eficiența activității Direcției Naționale Anticorupție se reflectă într-o pondere substanțial mai mare a condamnărilor definitive în totalul soluțiilor.


Principalele concluzii care se pot desprinde din această analiză sunt următoarele:

1. Creșterea continuă a volumului de activitate.
A crescut numărul de dosare aflate în lucru cu peste 12%: la sfârșitul anului 2016 erau în lucru 12.353 dosare, dintre care 5.251 dosare noi intrate într-un singur an. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de doar 120 procurori. Aceștia au soluționat, pe fond 3.341 dosare, cu 26% mai mult decât în anul 2015 203.
Activitatea judiciară a Direcției Naționale Anticorupție a fost desfășurată, în medie, de 46 procurori care au participat în ședințele de judecată la 14.957 cauze, cu 2% mai multe decât în anul 2015204.
Se observă că numărul cauzelor nou înregistrate este mai mare decât cauzele care pot fi soluționate într-un an cu resursele umane disponibile. Ca atare, se va urmări finalizarea cauzelor nesoluționate, prin folosirea instrumentelor pe care le pune la dispoziție noul Cod de procedură penală, atât pentru a reduce numărul cauzelor nou înregistrate (clasarea sesizărilor incomplete), cât și pentru a reduce durata de soluționare a cauzelor (prin utilizarea instituției acordului de recunoaștere a vinovăției în cazurile prevăzute de lege).

2. Creștere a numărului rechizitoriilor și a numărului de inculpați trimiși în judecată

În 403 cauze s-a dispus trimiterea în judecată (323 au fost prin rechizitoriu, iar 80 prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției), în creștere cu 13% față de anul anterior.
Și numărul de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu și prin acorduri de recunoaștere a vinovăției - 1.271 - a marcat o ușoară creștere.
Creșterea a numărului de rechizitorii și de inculpați trimiși în judecată relevă preocuparea Direcției pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.

3. Soluționarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt, relevată de produsele infracționale și o valoare ridicată a prejudiciilor reținute în rechizitorii, dar și din perspectiva calității persoanelor trimise în judecată.

Dintre persoanele trimise în judecată, 426 au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante cu titlu exemplificativ fiind:
  • 30 demnitari, dintre care: 1 ministru și viceprim-ministru pentru securitate națională, 1 ministru al transporturilor, la data săvârșirii faptei deputat, 1 ministru al energiei, deputat, 1 secretar general al Senatului României, 1 președinte Camera Deputaților, viceguvernator BNR205, 6 senatori, 11 deputați, din care 1 la data săvârșirii faptei președinte de consiliu județean și 1 vicepreședinte ANRP206, 3 secretari de stat, 1 vicepreședinte autoritate electorală permanentă, 2 președinți ANAF207, 2 vicepreședinți ANAF;
  • Alte funcții din administrația centrală: 3 prefecți, 2 subprefecți
  • Autorități locale: 47 primari (1 primar sector, 11 primari municipiu, din care 1 în 3 dosare, 35 primari oraș/comună), 12 viceprimari (2 viceprimari de municipiu, 10 viceprimari oraș/comună), 5 președinți de consilii județene, din care 1 în două dosare și 1 în prezent deputat, 2 vicepreședinți de consilii județene, 2 consilieri județeni, 2 consilieri locali, 13 secretari de primărie;
  • Instituții legate de aplicarea legii: 16 magistrați (7 judecători, din care 1 președinte instanță și 9 procurori din care 1 procuror general parchet curte de apel, 2 prim procurori), 17 avocați, 91 polițiști, 14 militari, 1 notar;
  • Directori de companii/societăți naționale: 2 directori CN Poșta Română208, 1 director CN ROMARM SA, 1 director SC Petrom Service SA, 3 directori SN Nuclearelectrica SA, 1 director general RATB, 2 directori SNGN – Romgaz 3 directori SC Hidroserv SA, 1 director general CET Govora, 1 director CET Bacău, 1 director CET Arad, 1 director SC Gaz Est SA, 1 director Apele Române;
  • În domeniul educației: 2 rectori universitate, 1 decan facultate, 4 directori de școală/grup școlar, 3 profesori universitari, 1 lector universitar, 3 profesori;
  • În domeniul sanitar: 7 manageri de spital/institut medical, din care 1 în 2 dosare, 10 medici, 1 infirmier.
4. Creșterea cu peste 72% față de anul trecut măsurile asigurătorii dispuse în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 667 milioane euro.

De remarcat că valoarea produsului infracțional recuperat încă din cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire depășește 4,29 milioane de euro.

5. Pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție

Instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 339 hotărâri penale un număr de 879 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.
Printre persoanele condamnate definitiv sunt:
  • 1 europarlamentar în Parlamentul European,
  • 1 ministru
  • 7 deputați-dintre care 1 și vicepremier al guvernului,
  • 1 senator,
  • 1 administrator de societate comercială (deputat la data trimiterii în judecată),
  • 1 primar de comună (senator la data emiterii rechizitoriului),
  • 1 asistent parlamentar acreditat în Parlamentul European,
  • 2 consilieri de ministru, 1 consilier personal al primarului general al municipiului București,
  • 9 judecători,
  • 2 prefecți,
  • 1 subprefect,
  • 5 președinți consiliu județean,
  • 4 vicepreședinți consiliu județean,
  • 28 de primari.

11. ANEXE

11.1. Anexa nr. 1 – Prezentarea unor cauze soluționate prin rechizitoriu


1. Prin rechizitoriul nr. 596/P/2015 din data de 27 ianuarie 2016, Secția de combatere a corupției a
dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, din care: 5 în stare de arest preventiv, respectiv: B.A.G., chestor de poliție, director al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, în formă continuată (22 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), complicitate (1 act material) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (5 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (18 acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, influențare a declarațiilor, abuz în serviciu, în formă continuată, N.I.O., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, în formă continuată (2 acte materiale), complicitate (5 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, complicitate (1 act material) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (5 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, P. F.V., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, deturnare de fonduri, complicitate (7 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), complicitate (3 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (5 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, L.A., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat și a două infracțiuni de abuz în serviciu, în formă continuată și pentru complicitate (1 act material) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), P.D.C., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat și a două infracțiuni de abuz în serviciu, în formă continuată, 2 în stare de arest la domiciliu, respectiv: L.A.V., psiholog în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, precum și pentru complicitate (3 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale) și complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, G.M.D., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, pentru complicitate (7 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), pentru complicitate (3 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (5 acte materiale), pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri; 2 sub control judiciar, respectiv: C.V.M., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, în formă continuată (7 acte materiale), deturnare de fonduri, în formă continuată (5 acte materiale), complicitate (5 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale; P.C., director adjunct în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, complicitate (4 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (3 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și 2 în stare de libertate, respectiv: G.R.G., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate (14 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, complicitate (4 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (5 acte materiale), complicitate (2 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (2 acte materiale), complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, S.Ș., comisar șef în cadrul O.N.P.M., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate (2 acte materiale) la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (24 acte materiale) și complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri.
În fapt, s-a reținut că, în perioada septembrie – decembrie 2013, B.A.A., P.F.V., N.I.O. și L.A.V. au constituit un grup infracțional organizat, grupare la care, în perioada 2014 – noiembrie 2015, au aderat și C.V.M., G.M.D., L.A., P.D.C., P.C., în scopul săvârșirii infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În contextul amintit, în perioada 2014 – noiembrie 2015, membrii grupului au acționat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor bănești necesare protecției martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție. De asemenea din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante. În perioada 2014 – 2015, inculpatul B.A.A., în calitate de ordonator terțiar de credite la O.N.P.M., în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a folosit documente și date inexacte menite să supradimensioneze cheltuielile viitoare, destinate protecției martorilor, și anume 938.180 lei. Acest lucru a condus la virarea sumei de 743.880 lei. În perioada 2014 – noiembrie 2015, inculpatul B.A.A., în calitate de director al O.N.P.M. și ordonator terțiar de credite, cu ajutorul inculpaților P.F.V.,N.I.O., C.V.M., L.A.V., G.R.G., G.M.D.,P.V. și L.A., care au participat la întocmirea documentației aferente achizițiilor, în mod repetat, a schimbat ilegal destinația sumei de 303.240,83 lei, alocate protecției martorilor, pentru înzestrarea sediului O.N.P.M., precum și pentru dotarea funcționarilor din această instituție, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat. O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 106.385,87 lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracțională fiind întreruptă de controlul I.G.P.R. din 25 septembrie 2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziție directă a unor produse și servicii, în valoare totală de 196.854,96 lei. În aceeași perioadă, inculpații C.V.M., N.I.O., P.F.V. și P.C., în calitate de împuterniciți al ordonatorului terțiar de credite (au semnat pentru directorul O.N.P.M.), beneficiind de ajutorul celorlalți membri ai grupului, au schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei totale de 41.698 lei alocate protecției martorilor, în baza unor înscrisuri denumite „note justificative”. În perioada 2014 – noiembrie 2015, în contextul efectuării unor achiziții directe și neperformante (sisteme de supraveghere video și alarmare), inculpatul B.A.A. împreună cu alți membri ai grupului și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu. Astfel, nu a fost posibilă aducerea la îndeplinire a măsurilor sporite de siguranță la domiciliu pentru martorii protejați. Acest lucru a dus la prejudicierea, cu suma de 82.409,07 lei, a bugetului destinat protecției martorilor și vătămarea intereselor legale ale martorilor incluși în Program. Banii respectivi, destinați protecției martorilor, au fost folosiți la modernizarea centrului operațional de monitorizare și intervenție pentru servicii de pază și protecție al O.N.P.M, iar furnizorii au beneficiat de contravaloarea produselor și serviciilor remise. În luna februarie 2015, inculpatul B.A.A., în calitate de director al O.N.P.M. și ordonator terțiar de credite, beneficiind de ajutorul inculpaților N.I.O., P.F.V., C.V.M., L.A.V., G.R.G., care au participat la întocmirea documentației prealabile acestei achiziții directe, a încheiat un contract de prestări servicii cu un operator de telefonie mobilă, prin care a achiziționat un pachet de servicii de telefonie mobilă, supraevaluat în raport cu necesitățile punerii în aplicare a măsurilor de protecție dispuse față de martorii incluși în Program. În această manieră, inculpatul a produs un prejudiciu bugetului destinat protecției martorilor în sumă de 64.101 lei, vătămând totodată interesele legale ale martorilor incluși în Program. Urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, funcționarii O.N.P.M. au beneficiat de un folos material injust (un pachet de servicii supradimensionat), iar furnizorul de produse și servicii a beneficiat de contravaloarea produselor și serviciilor furnizate. În ziua de 04 august 2015, inculpatul B.A.A., în calitate de director O.N.P.M., a încercat să îl determine pe un subordonat de-al său, utilizând afirmații cu vădit caracter intimidant și amenințări, să nu mai formuleze sesizări penale și să nu mai dea declarații defavorabile conducerii instituției, cu prilejul unor cercetări penale. În noaptea de 14-15 iunie 2013, inculpata L.A.V., în calitate de psiholog în cadrul O.N.P.M. și desemnată cu evaluarea și asistența psihologică a unui martor protejat, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, în condițiile în care acesta din urmă i-a adus la cunoștință intenția și motivațiile de a comite un act suicidar (tentativa de suicid a avut loc), fapt ce a cauzat vătămarea drepturilor acelei persoane conferite de includerea în Program. În perioada decembrie 2009 – noiembrie 2015, în mod repetat, inculpații B.A.A., L.A. și P.D.C., și-au încălcat atribuțiile de serviciu, adoptând comportamente șicanatorii la adresa martorilor incluși în Program. Inițial acest comportament privea reducerea cheltuielilor necesare acestora și, ulterior, pedepsirea acelor martori pentru petițiile administrative formulate, care au condus la efectuarea unor verificări din partea Corpului de control al M.A.I., fapta cauzând vătămarea drepturilor persoanelor respective.
Prejudiciul produs bugetului de stat, în maniera descrisă mai sus, se ridică la suma de 553.769 lei.
În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra mai multor imobile ce aparțin inculpaților B.A.A., C.V.M., G.M.D., P.F.V., P.C., N.I.O., G.R.G. și S.Ș.

2. La data de 04 februarie 2016, prin rechizitoriul nr. 221/P/2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, din care: 1 în stare de arest la domiciliu, respectiv T.G., judecător în cadrul Tribunalului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, 3 aflați în executarea unor pedepse în altă cauză, respectiv: B.I., impresar sportiv, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, B.V., impresar sportiv, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, B.C., președinte executiv al unui club de fotbal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită; 2 în stare de libertate, respectiv: I.G.A., avocat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă și P.D.C., avocat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În fapt, s-a reținut că, în cursul lunii februarie 2009, inculpatei T.G., în calitate de judecător în cadrul Tribunalului București, i-a fost repartizat spre judecare un dosar penal în care inculpații B.I., B.V. și B.C., alături de alți inculpați, fuseseră trimiși în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune și de evaziune fiscală. La data de 3 aprilie 2012, inculpata T.G. a pronunțat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare față de toți inculpații trimiși în judecată și pentru toate infracțiunile reținute în sarcina acestora, achitare pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) din C.pr.pen. din anul 1968 („fapta nu există”). Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunța această soluție de achitare – inculpata T.G. a primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de 195.000 de euro. Din acest total, suma de 185.000 de euro a fost dată inculpatei T.G. de către inculpații B.I. și B.V. (cei doi fiind frați), iar suma de 10.000 de euro a fost dată inculpatei T.G. de către inculpatul B.C.. În cursul anului 2009, o parte din banii primiți în modalitatea de mai sus, respectiv 56.000 de euro, au fost folosiți de inculpata T.G. la achiziționarea unei locuințe (al cărei preț total a fost de 93.000 euro). Ulterior, la data de 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunțată de către inculpata T.G. a fost desființată printr-o decizie penală a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, instanța de control judiciar pronunțând condamnarea inculpaților la pedepse privative de libertate. La data de 08 decembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, în legătură cu infracțiunile de corupție comise de către T.G. și B.C., inculpatul I.G.A. a făcut afirmații mincinoase și nu a spus ceea ce știe cu privire la fapte și împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat. La data de 24 noiembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor în prezenta cauză, în legătură cu infracțiunile de corupție comise de către T.G., B.I. și B.V., inculpatul P.D.C. a făcut afirmații mincinoase și nu a spus ceea ce știe cu privire la fapte și împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat.
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpatei T.G., precum și asupra sumei de 98.000 de euro ridicată de la aceasta.

3. Prin rechizitoriul nr. 171/P/2014 din data de 12 aprilie 2016, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpați, din care: 2 în stare de arest la domiciliu, respectiv: T.D.G., președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită și T.D.A., senator în cadrul Senatului României, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, și 1 sub control judiciar, respectiv M.O., secretar general al Senatului României, la data comiterii faptei, privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În fapt, s-a reținut că, în perioada martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate de asigurări, inculpatul M.O. a pretins de la acționarul majoritar al firmei respective (denunțător în cauză), pentru inculpatul T.D.G., suma de 3.000.000 de euro. Totodată, M.O. a susținut că are influență asupra președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și că-l va determina pe acesta să nu îndeplinească acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.
Concret, inculpatul T.D.G. trebuia să depună diligențele necesare pentru ca rezultatul controlului să fie unul favorabil omului de afaceri. Din suma de bani inițial pretinsă, inculpatul M.O. a primit efectiv 500.000 euro, din care și-a însușit 200.000 de euro. Restul de 300.000 euro au fost remiși inculpatului T.D.G. în trei tranșe de câte 100.000 euro, o primă tranșă, în mod direct, iar următoarele două tranșe, în mod indirect, prin intermediul soției sale, T.D.A., senator în Parlamentul României, persoană care cunoștea, la momentul intermedierii sumelor de bani, atât proveniența cât și scopul pentru care erau remise aceste sume de bani. În urma sumelor remise cu titlu de mită, la data de 26 aprilie 2013, inculpatul T.D.G. a emis o decizie prin care s-au ignorat în totalitate constatările controlului respectiv (care atenționa asupra gradului de risc ridicat al societății) și a impus remedierea unor deficiențe minore și nesemnificative în raport cu situația financiară precară a societății.
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de bani, în lei și valută, prezente și viitoare, din conturile deschise pe numele inculpatului T.D.G., până la concurența sumei de 300.000 euro.

4. La data de 5 mai 2016, prin rechizitoriul nr. 909/P/2015, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, în stare de libertate, respectiv P.C.V.P., primarul Sectorului 4 București la data faptelor, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București, I.A., șef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 București, la data faptelor, pentru săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București, G.L.L., consilier superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 București, la data faptelor, M.S.R., referent superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 București la data faptelor, ambele pentru săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București.
În fapt, s-a reținut că, infracțiunea de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicității) reținută în sarcina inculpaților constă în eliberarea acordurilor și autorizațiilor de funcționare pentru două societăți comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispozițiile privind controlul după emiterea autorizațiilor. Aceasta, în condițiile în care, la Sectorul 4 al municipiului București, primarul și funcționarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competența de a emite acorduri și autorizații de funcționare pentru societățile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante.
Concret, în calitate de funcționar public - primar al sectorului 4 București, inculpatul P.C.V.P., a încălcat Hotărârea Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g și dispozițiile din Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, respectiv art. 14 lit. f și la data de 14.01.2015 a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru o societate comercială, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu. Inculpatele I.A., în calitate de șefă Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4 și G.L.L., angajată a aceluiași serviciu, l-au sprijinit pe primarul sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispozițiilor legale, în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menționată le-a avizat. Autorizarea funcționării clubului respectiv, ca unitate de alimentație publică fără autorizarea de securitate la incendiu, de către P.C.V.P., cu sprijinul lui I.A. și G.L.L., a determinat: un folos necuvenit pentru societatea comercială în cauză în cuantum de 62.298 lei; punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a persoanelor, angajaților care s-au aflat în incinta clubului, în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015, prin acceptarea funcționării acestui club în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienți și angajați. Omisiunea verificării, de către inculpați a îndeplinirii cerințelor de securitate la incendiu, prealabil autorizării clubului, a făcut inapte măsurile tehnice, operative care ar fi putut să prevină sau să reducă urmările din data de 30.10. 2015, în condițiile izbucnirii incendiului în club. În acest fel există o legătură de cauzalitate mediată între îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpați, rezultatul dramatic și prejudiciul adus părților civile din prezenta cauză, fiind antrenată răspunderea în solidar cu partea responsabilă civilmente, Sectorul 4 al municipiului București.
La data de 30.01.2015, cu sprijinul inculpatelor I.A. și M.S.R., inculpatul P.C.V.P., cu încălcarea prevederilor legale anterior menționate, a emis acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru o altă societate comercială, pentru desfășurarea activităților de alimentație publică, deși restaurantul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu. Emiterea acordului și autorizației în folosul funcționării clubului fără autorizarea de securitate la incendiu a determinat: un folos necuvenit pentru societatea respectivă, în cuantum de 147.133 lei; punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a persoanelor, angajaților care s-au aflat în incinta restaurantului în perioada ianuarie – 30 octombrie 2015 prin acceptarea funcționării acestui club în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienți și angajați.
Pentru prejudiciile morale și materiale suferite ca urmare a tragediei din data de 30 octombrie 2015, ce a avut loc în clubul respectiv, în perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016, un număr de 90 de persoane au depus cereri scrise de constituire de parte civilă, dintre care 27 sunt persoane care au suferit vătămări (răni, arsuri, etc.) în urma incendiului din club, iar 63 sunt moștenitori/succesori ai celor decedați. Sumele cu care aceștia s-au constituit părți civile variază între 30.000 euro și 2.000.000 euro.
În vederea recuperării prejudiciului, asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților P.C.V.P., I.A. și M.S.R. a fost instituit sechestru asigurător.

5. Prin rechizitoriul nr. 20/P/2016 din data de 10 mai 2016, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 5 inculpați, în stare de libertate, respectiv: O.G., în prezent senator în Parlamentul României, care a îndeplinit funcțiile de viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; N.G., chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, precum și pentru săvârșirea a două infracțiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată (11 acte materiale).; P.G.N., comisar șef de poliție, la data faptei șef al Serviciului Juridic din cadrul D.I.P.I., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,; Z.N., chestor principal, subsecretar de stat, la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (2 acte materiale) și I.M.D., comisar șef de poliție, șeful unei structuri administrative la data faptei, pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată (3 acte materiale).
În fapt, s-a reținut că, în ziua de 13 iulie 2015, inculpatul O.G., în calitate de Ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal N.G. și a comisarului șef P.G.N., a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale D.I.P.I. și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor. Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative. În perioada 21 august – octombrie 2015, chestorul principal de poliție N.G., în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a schimbat destinația resurselor materiale alocate instituției publice pe care o conducea, respectiv a autoturismului marca Audi A8 achiziționat din fonduri operative în mod conspirat, pentru folosința personală și exclusivă a ministrului de Interne în funcție, inc. O.G. De asemenea, în perioada 2014 - 2015, inculpatul N.G., în calitate de secretar de stat și ordonator de credite în cadrul D.I.P.I., în mod repetat, a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația unei alte sume, și anume de 238.173,47 lei, alocată instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative. În aceeași manieră au procedat și inculpații Z.N. și I.M.D., în calitate de ordonatori de credite în cadrul D.I.P.I., care au întocmit rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de 9.398 lei, respectiv 4.955,51 lei.
Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparțin inculpaților O.G., N.G. și P.G.N., până la concurența sumei de 410.000 lei, în vederea recuperării pagubei produse prin săvârșirea, de către cei trei inculpați, a infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

6. La data de 15 iunie 2016, prin rechizitoriul nr. 32/P/2016, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 4 inculpați, din care: 2 în stare de arest preventiv, respectiv O.N., la data faptei primar al Sectorului 2 București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, Ș.T., la data faptelor secretar al Consiliului local al Sectorului 2 București, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită.; 1 în stare de arest la domiciliu, respectiv R.L.C., avocat, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, și spălare de bani, și 1 sub control judiciar, respectiv R.A., fără ocupație, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, și spălare de bani.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul O.N., în perioada 2006 - 2007, în calitate de primar al Sectorului 2 București, a acceptat promisiunea unor foloase materiale de la o persoană, beneficiar al unor drepturi litigioase (denunțător în cauză), pentru ca în schimb să faciliteze procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991. asupra mai multor terenuri ce totalizau 83.500 mp, situate pe raza sectorului 2 București. În aceeași perioadă, inculpatul O.N. a pretins, iar după emiterea titlului de proprietate a primit în mod indirect, o suprafață totală de teren de 1.500 mp cu o valoare de piață estimată la 1.441.495 euro (pe raza sectorului 2 București - o zonă rezidențială) și care a fost transferată de denunțător, în mod gratuit, prin intermediul unor contracte de vânzare-cumpărare fictive, către două persoane interpuse, indicate de inculpat. Cele două persoane sunt inculpații R.L.C. și R.A. În baza solicitării formulate de inculpatul O.N., la data de 13 noiembrie 2007, s-au încheiat, la același notariat public, două contracte de vânzare cumpărare prin care a fost transferat dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 500 mp cu o valoare de piață de 650.995 euro din teren către R.A. și asupra unei suprafețe de 1.000 mp din același lot, cu o valoare de piață de 790.500 euro către R.L.C. Prețul prevăzut în contractul încheiat cu R.A. a fost de 500 euro/mp, respectiv valoarea minimă conform Ghidului cu prețuri orientative ale imobilelor realizat de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (preț total 250.000 euro). În contractul încheiat cu inculpata R.L.C. a fost prevăzut un preț de 10 ori mai mic, respectiv 50 euro/mp (preț total 50.000 euro). Cu privire la modalitatea de plată, s-a menționat în ambele situații că s-ar fi plătit un avans de 5.000 euro la o dată neprecizată, iar diferența s-ar fi achitat în numerar în ziua încheierii contractului. În realitate nu s-a achitat nicio sumă de bani, cele două contracte au avut un caracter fictiv, terenurile fiind transferate în contul mitei promise primarului O.N., la indicația acestuia. Pentru a ascunde originea infracțională a bunului și identitatea beneficiarului final al folosului obținut în modalitatea descrisă mai sus, la data de 17.12.2008, inculpata R.L.C. a cesionat dreptul de proprietate asupra terenului de 1.000 mp către o rudă, care era și apropiat al primarului O.N., în baza unei tranzacții în care a fost menționat un preț de aproximativ 5 ori mai mic decât valoarea de piață a imobilului. De asemenea, inculpatul R.A. a cesionat, la data de 06.02.2008, dreptul de proprietate asupra terenului de 500 mp către un cumpărător de bună-credință cu suma de 1.400.000 euro și a retras sumele astfel obținute în numerar, iar apoi le-a transferat în patrimoniul unei persoane a cărei identitate nu a putut fi stabilită până în acest moment.
În perioada 2007 – 2008, inculpatul Ș.T., în calitate de secretar al primăriei Sectorului 2 București, tot pentru a facilita procedură de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului revendicat de denunțător, a pretins și a primit de la acesta suma de 2.000.000 euro. Cei doi au convenit să mascheze mita sub forma unui contract de vânzare-cumpărare pentru un teren aparținând unei rude a inculpatului, situat într-o zonă periferică, cu regim de teren arabil și traversat de linii de înaltă tensiune, astfel încât nu era susceptibil pentru utilizări economice. Și cheltuielile aferente contractului fictiv de vânzare-cumpărare încheiat pentru a ascunde natura reală a plății acestor sume a fost suportat de denunțător. Ulterior, suma de bani, respectiv cei 2.000.000 euro, a fost transferată într-un cont bancar controlat de inculpat care a realizat mai multe investiții în România și Spania pe numele altor persoane, cu scopul de a ascunde originea infracțională a banilor și identitatea beneficiarului real al folosului.
Având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor supuse confiscării, în cauză s-a dispus instituirea mai multor sechestre și popriri: asupra terenului în suprafață de 1.000 mp cesionat de inc. R.L.C. către o rudă a sa, asupra bunurilor deținute de inculpatul R.A. până la concurența sumei de 1.400.000 euro, precum și asupra sumelor obținute de către Ș.T. și transferate către rudele acestuia, precum și veniturile obținute în urma investițiilor efectuate cu aceste sume.


7. Prin rechizitoriul nr. 961/P/2015 emis la data de 15 iunie 2016, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar pe cauțiune, a inculpatului N.C., deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.
În fapt, s-a reținut că, în cursul anului 2013, inculpatul N.C., deputat în Parlamentul României și, la data faptei, ministru al Energiei, i-a solicitat unui om de afaceri (denunțător) un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de societatea comercială a acestuia cu primăria unui municipiu. Comisionul a fost pretins de N.C. în schimbul exercitării influenței sale asupra primarului de municipiu și a promisiunii că interveni pe lângă acesta pentru a-l determina să agreeze semnarea și buna derulare a contractului cu firma omului de afaceri. Activitățile de exercitare a influenței pe lângă funcționarul public și de efectuare a promisiunii că-l va determina să îndeplinească actele ce intrau în atribuțiile sale de serviciu au fost înfăptuite de inculpatul N.C. în cursul anului 2012. De asemenea, solicitarea sumei în cuantum de 5% din valoarea contractului a avut loc după inițierea procedurii privind proiectul respectiv, precum și după solicitarea, de către primar, cu titlu de mită, a unui procent de 10% din valoarea contractului, acțiuni ce au avut loc în prima parte a anului 2013. Potrivit înțelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui N.C. în două forme: parțial în numerar și parțial printr-un contract de consultanță fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului. În consecință, la data de 21.07.2013, N.C. a primit 30.000 euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant, dintr-un hotel din București. De asemenea, la solicitarea lui N.C., a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanță cu o anumită firmă, la prețul de 5.000 euro + TVA/lună, care a și fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanții omului de afaceri au remis firmei indicate de N.C., prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranșe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014. Suma solicitată nu a fost, așadar, achitată integral, ci două tranșe, de 30.000 euro, respectiv 303.118 lei. Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizației județene de partid, la solicitarea lui N.C.
În cauză, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului N.C. până la concurența sumei de 435.823 lei, reprezentând obiectul infracțiunii de trafic de influență reținută în sarcina sa.

8. Prin rechizitoriul nr. 634/P/2015 emis la data de 20 iulie 2016, Secția de combatere a corupției a dispus trimiterea în judecată a 10 inculpați, din care: 8 sub control judiciar, respectiv D.C.N., la data faptelor președinte al A.N.R.P. și al C.C.D., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, luare de mită, M.C.S., V.O., B.G. și T.C.F., la data faptelor membri în aceeași comisie din cadrul A.N.R.P., cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, S.F., la data faptei consilier în cadrul A.N.R.P., cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, S.H., economist, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, dare de mită, spălare a banilor, D.A.H., expert evaluator, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, și luare de mită; 1 arestat în altă cauză, respectiv B.R.V., la data faptei membru în aceeași comisie, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, și 1 cercetat în lipsă întrucât s-a sustras urmăririi penale, respectiv M.A.G., la data faptei membru în aceeași comisie, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
În fapt, s-a reținut că, la data de 22 octombrie 2009, inculpatul S.H., printr-un intermediar, a achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 euro. De la acea dată, inculpatul S.H. a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpații D.C.N., M.C.S., B.R.V., V.O., B.D., T.C.F. și M.A.G., în calitate de președinte, respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator D.A.H., prin care, valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare situat în municipiul Constanța a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului respectiv cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către inculpatul S.H. și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 lei. Concret, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au constatat faptul că inculpatul D.A.H. a supraevaluat terenul respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de teren agricol. Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau categoria de folosință teren agricol. Raportul de evaluare respectiv a fost avizat anterior, pentru conformitate cu prevederile Standardelor Internaționale de Evaluare și a Legii nr. 247/2005, de către inculpata S.F. cu încălcarea atribuțiilor de serviciu ce derivau din funcția de consilier în cadrul A.N.R.P. Pentru „ajutorul acordat”, în perioada ianuarie – 02 august 2011, inculpata D.C.N. a acceptat promisiunea și a primit, printr-un intermediar, de la inculpatul S.H. suma de 400.000 euro. În același context și pentru același motiv, în luna ianuarie 2011, expertul evaluator, D.A.H., a primit prin intermediar de la același inculpat suma de 5.000 euro. În perioada 24.06.2011 – 11.11.2011, inculpatul S.H. a disimulat adevărata natură a provenienței sumei totale de 5.066.300 euro, obținută în maniera de mai sus, prin încheierea cu diverse firme controlate de acesta a unui număr de nouă contracte de împrumut, nereale.
În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor imobile ce aparțin inculpaților S.H. și D.C.N. De asemenea, s-a instituit măsura asiguratorie a popririi asupra sumei de 22.600 lei, aflată în contul unei unități bancare, pe numele inculpatului D.A.H.

9. Prin rechizitoriul nr. 611/P/2015 din 26 ianuarie 2016, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului Ș.D.C., senator în Parlamentul României, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență și în stare de libertate, a inculpatului B.M., director general al centralei de energie termică CET Govora SA, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată (2 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada octombrie 2011 - iulie 2014, inculpatul Ș.D.C. a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunțătoare, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă inculpatul B.M., director general al centralei de energie termică CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Astfel, în urma demersurilor întreprinse de inculpatul Ș.D.C. pe lângă B.M., directorul general al CET Govora SA, în lunile decembrie 2011, respectiv mai 2013, acesta din urmă a încheiat două contracte de consultanță cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunțător, iar în perioadele ianuarie – octombrie 2012 și respectiv iunie 2013 - august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plățile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale și a normelor interne de funcționare a societății respective.
De menționat este faptul că, încheierea unor astfel de contracte de consultanță nu-și găsea justificarea, întrucât, la acea vreme, centrala de energie termică CET Govora SA dispunea de un departament juridic în care își desfășurau activitatea 6 juriști, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistență din partea vreunei societăți de avocați.
Acționând în această manieră, inculpatul B.M a produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA în valoare de 1.301.410 lei (suma totală decontată cu o frecvență lunară, în baza celor două contracte sus menționate), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite, în același cuantum, de către firma de avocatură.
Concret, inculpatul Ș.D.C i-a spus persoanei denunțătoare că îi poate asigura încheierea unui contract de asistență juridică cu CET Govora SA de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi în cuantum de 10.000 euro/lună.
În schimbul acestui serviciu, Ș.D.C a pretins de la persoana denunțătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistență juridică ce urma să se încheie între CET Govora și casa de avocatură respectivă.
În cursul lunii decembrie 2011, între CET Govora reprezentată de inculpatul B.M în calitate de director general și societatea de avocatură s-a încheiat contractul de asistență juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activități juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora.
În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar, către CET Govora, facturi pentru activitățile de asistență juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012. În aceeași perioadă, inculpatul Ș.D.C a încasat de la societatea de avocați suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasați în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puțin timp după ce societatea de avocați încasa banii de la CET Govora.
În luna decembrie 2012, contractul de asistență juridică s-a încheiat prin ajungere la termen. La acea vreme inculpatul B.M nu mai ocupa funcția de director general al CET.
În luna martie 2013 inculpatul B.M a revenit în funcția de director general al CET Govora.
În cursul lunii mai 2013, între CET Govora reprezentată de inculpatul B.M în calitate de director general și aceeași societate de avocatură s-a încheiat un nou contract de asistență juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activități juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora.
În cea de-a doua perioadă contractuală, inculpatul Ș.D.C a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro.
Din probele administrate a rezultat că cea mai mare parte a banilor primiți de inculpatul Ș.D.C au fost orientați, în mod direct, către stingerea unei datorii provenită din obligațiile inculpatului de cumpărător al unui imobil situat în București.
CET Govora s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 1.301.410 lei.
În cauză, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile situate în București, ce aparțin celor doi inculpați.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

10. La data de 15 martie 2016, prin rechizitoriul nr. 605/P/2015, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților: V.C.S., reprezentant de fapt al S.C. Romepro Industries S.R.L, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită și Ț.A.I., secretar de stat în Ministerul Sănătății, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la dare de mită, și a S.C. ROMEPRO INDUSTRIES S.R.L., cu privire la săvârșirea două infracțiuni de dare de mită, reținându-se următoarea stare de fapt:
În perioada august – noiembrie 2015, inculpatul V.C.S., în calitate de reprezentant de fapt al S.C. Romepro Industries S.R.L, a promis suma totală de 60.000 euro unor persoane din conducerea unui spital, abilitate să încheie un contract privind achiziția de aparatură medicală, în valoare de 2.207.100 lei plus TVA, subsecvent acordului cadru încheiat anterior între această unitate sanitară și firma respectivă.
În aceeași perioadă, inculpatul V.C.S. a beneficiat de sprijinul inculpatului Ț.A.I., la acea dată secretar de stat în Ministerul Sănătății, care l-a recomandat persoanelor respective, asigurându-le totodată de „seriozitatea” omului de afaceri și de faptul că acesta își va onora promisiunea de a le remite suma totală de 60.000 de euro.
În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumelor de 1700 de euro și 1900 lei, ridicate de la inculpatul Ț.A.I. și asupra sumei de 8.000 lei ridicată de la inculpatul V.C.S.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

11. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 2/P/2014, la data de 31 martie 2016, au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului M.R.Ș., la data comiterii faptelor primar al municipiului Constanța, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită și trei infracțiuni de fals în declarații și în stare de libertate, a inculpaților, M.A., senator în Parlamentul României, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la luare de mită și trei infracțiuni de fals în declarații și M.AV., om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul M.R.Ș., în calitate de primar al Municipiului Constanța, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire locuințe modulare grupate in Campusul Social „HENRI COANDĂ”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al mun. Constanța.
Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul M.AV, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, a dorit să își asigure câștigarea licitației ce urma să fie organizată.
Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanța, M.R.Ș., suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câștigarea licitației ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).
Precizăm că din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferați către contul personal al primarului M.R.Ș.și 80.000 de euro către contul pus la dispoziție de fratele său M.A, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.
Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți off shore, conturi deschise la bănci din străinătate.
În schimbul acestor sume de bani, inculpatul M.R.Ș. a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuțiilor sale de serviciu (ex. inițierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziție sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul M.AV).
În declarațiile de avere formulate în perioada 2011-2012, inculpații M.R.Ș.și M.A nu au menționat conturile personale deschise la o unitate bancară din Israel și nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.
În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților M.R.Ș. și M.A. De asemenea, s-a mai dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de 18.550 euro și 114 dolari USA ridicate de la inculpatul M.R.Ș.cu ocazia percheziției domiciliare.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispusă în cauză.

12. La data de 18 octombrie 2016, prin rechizitoriul numărul 38/P/2016, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului O.B., la data faptei președinte al Camerei Deputaților, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iulie - noiembrie 2008, inculpatul O.B., în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a solicitat și primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă primul ministru de la acea dată, astfel încât o anumită persoană să fie numită pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic.
Ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de inculpatul O.B., persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării.
Astfel, la data de 31 iulie 2008, a avut loc o întâlnire între O.B. și omul de afaceri într-o localitate situată în Delta Dunării, prilej cu care inculpatul i-a cerut omului de afaceri suma de 1 milion de euro în schimbul influenței pe care urma să o exercite asupra primului ministru în vederea numirii unei persoane agreate de omul de afaceri pe postul de guvernator al Deltei Dunării; în același sens, inculpatul a acceptat și promisiunea omului de afaceri de a-i oferi sprijin electoral constând în prestarea servicii electorale în campanie.
Ulterior, activitatea infracțională a continuat cu remiterea, către inculpatul O.B., a sumei de un milion de euro, prin intermediar, într-o zi din intervalul 31 octombrie - 7 noiembrie 2008, la sediul unui partid politic. În perioada august – noiembrie 2008, s-au prestat efectiv și serviciile electorale promise (analize politice, sondaje, analize media, rapoarte de analiză, profilul candidatului, monitorizări media, documentare statistice referitoare la profilul alegătorilor din colegiul în care candida inculpatul, simulări referitoare la rezultatul votului și la alocarea mandatelor de parlamentar).
Având în vedere necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor deținute de inculpat pentru a servi la confiscarea prin echivalent a sumei de un milion de euro, precum și dispozițiile art. 20 din legea 78/2000, care prevăd că în situația infracțiunilor de corupție, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

13. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul nr. 5/P/2013 din data de 22 aprilie 2016, au dispus trimiterea în judecată a inculpaților N.I., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, administrator al S.C. INTERAGRO S.A. și SC INTERVITT SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - instigare la evaziune fiscală, instigare la spălare de bani și cumpărare de influență în formă continuată, G.B.S, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, la data faptei președinte al Consiliului Județean Brăila și președinte al organizației județene a unui partid politic, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, T.N.M. președinte al S C. INTERAGRO S.R.L., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani; B.V., director general S.C. INTERAGRO S.A., la data faptelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - evaziune fiscală și - spălare de bani;S.C. INTERAGRO S.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - evaziune fiscală și - spălare de bani; SC INTERVITT SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - complicitate la evaziune fiscală și - spălare de bani; SC LIBAROM AGRI SRL sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - complicitate la evaziune fiscală și - spălare de bani și SC MIKE TRADING & INVESTMENT SRL, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de - complicitate la evaziune fiscală și - spălare de bani În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada august 2008 – martie 2009, între S.C. INTERAGRO S.A. și SC LIBAROM AGRI SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate. În baza acestui contract, au fost înregistrate în contabilitatea firmei INTERAGRO SA, operațiuni nereale în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru S.C. Interagro S.A.
Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului N.I., au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei.
În aceeași perioadă, tot inculpatul N.I. a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice, scopul fiind acela: de a externaliza veniturile firmei „mamă” (INTERAGRO SA), pentru a nu fi supuse taxării/impozitării, de a crea imposibilitatea urmăririi sumelor de bani intrate în firmă de către eventuali creditori în cazul existenței unor datorii, de a finanța unele afaceri din cadrul grupului fără a se apela la metodele obișnuite (împrumuturi, credite bancare, etc.).
În acest fel a fost finanțată cu 5.000.000 euro firma INTERVITT SRL (divizia de vinificație a grupului INTERAGRO), prin majorarea capitalului social prin aportul unei firme de tip off shore din Insulele Virgine Britanice ce își desfășoară activitatea în Cipru, controlată tot de inculpatul N.I..
Încheierea și derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre S.C. Interagro S.A. și societatea respectivă, s-a făcut prin intermediul inculpatului B.V., care a semnat contractul și ulterior s-a ocupat de transferarea sumelor de bani către SC LIBAROM AGRI SRL.
Inculpații au beneficiat și de ajutorul președintelui SC INTERAGRO SRL, T.N.M. care, din dispoziția inculpatului N.I., s-a implicat în realizarea plăților către firma SC LIBAROM AGRI SRL și de reintroducerea sumelor de bani „spălate” în circuitul civil.
Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inițiat și coordonat de inculpatul N.I. a avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, reprezentând TVA în sumă de 6.886.550 lei și impozit pe profit în sumă de 4.551.619 lei.
În perioada ianuarie – martie 2009, patronul grupului S.C. Interagro S.A., N.I., a inițiat și desfășurat activități de corupere, prin intermediul inculpatului G.B.S, a suspectului S.B. și a unei alte persoane, a unor funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice.
Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei INTERAGRO de circa 600.000.000 euro, reprezentat de vânzarea îngrășămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.
Adoptarea unei asemenea hotărâri era ilegală, atrăgând sancționarea României de către Comisia Europeană prin procedura de „infringement”, pentru încălcarea normelor privind concurența neloială și ajutorul de stat, ceea ar fi prejudiciat bugetul de stat atât în mod direct cât și indirect (agricultorii ar fi trebuit să restituie ajutorul de stat – 600 milioane euro, iar România pierdea peste 150 milioane euro ca urmare a blocării altor programe în domeniul agriculturii).
În acest context, inculpatul N.I. i-a promis suspectului S.B. suma de 2.000.000 euro, persoanei respective suma de 1.000.000 euro, iar lui G.B.S., la acea vreme președinte al Consiliului Județean Brăila și președinte al organizației județene a unui partid politic, un folos reprezentat de profitul pe care firmele controlate de primul le-ar fi obținut în urma distribuirii îngrășămintelor livrate de S C. INTERAGRO S.R.L. în județele din jurul Brăilei.
În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin SC INTERAGRO SA și SC INTERVITT SRL până la concurența sumei de 11.438.169 lei.
De asemenea, a mai fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra părților sociale ale SC INTERVITT SRL.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

14. La data de 20 iulie 2015, prin rechizitoriul numărul 606/P/2016, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului N.T.E., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență constând în aceea că în cursul lunii mai 2014, inculpatul N.T.E., în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, prin intermediul grefierei C.M.D., a acceptat de la rudele unei persoane inculpate într-un dosar pe care-l instrumenta (denunțători în cauză) promisiunea oferirii sumei de 10.000 euro. Pentru acești bani, magistratul ar fi fost de acord să obțină o situație juridică favorabilă rudei denunțătorilor, arestat preventiv într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor într-o infracțiune cu limite de pedeapsă mai mici – loviri sau alte violențe sau vătămare corporală.
În același context și prin același intermediar, inculpatul N.T.E. a primit efectiv, suma de 2.000 euro în schimbul promisiunii că va obține de la medicul legist un certificat medico – legal, din conținutul căruia să reiasă că lovitura aplicată de agresor nu a pus în pericol viața victimei.
Deoarece magistratul nu a reușit să-și traficheze influența pe lângă medicul legist, în scopul arătat mai sus, prin intermediul inculpatei C.M.D., acesta a restituit denunțătorilor suma de 2.000 euro.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

15. La data de 19 decembrie 2016, prin rechizitoriul numărul 578/P/2015, procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată: sub control judiciar pe cauțiune, a inculpatului A.D.G., președinte al Consiliului de Supraveghere al SC Asigurare Reasigurare Astra SA și administrator în fapt al SC The Nova Group Investments Romania SA și SC Epsilon Estate Provider SR, la data faptelor, cu privire la săvârșirea a infracțiunilor de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, spălare a banilor și în stare de libertate, a inculpaților: T.A., la data faptelor președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară) pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, (două infracțiuni),; B.T. și B.C., la data faptei vicepreședinți ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,; C.D., P.D., M.C.S., membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,;R.A., director general al Direcției Generale Autorizări din cadrul Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,;N.M., director general al Direcției Generale Juridice din cadrul Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,; I.C.G., director general al Direcției Generale Stabilitate Financiară și Actuariat din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,.
În fapt, inculpatul A.D.G., președinte al Consiliului de Supraveghere al Societății de Asigurare Reasigurare ASTRA S.A., în perioada 2011-2013, a administrat în mod defectuos societatea ASTRA, în scopul obținerii unor avantaje personale sau în favoarea grupului de firme afiliate. Administrarea defectuoasă a constat în utilizarea unor practici/metode ilegale pentru a cosmetiza situația financiară a societății ASTRA, măsuri de natură să acopere activitatea infracțională, dar care, în subsidiar, au determinat și alterarea gravă a mecanismelor de funcționare a pieței interne a asigurărilor.
Activitatea infracțională s-a desfășurat și în contextul în care anumite persoane din conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, au făcut demersuri pentru a-l favoriza pe inculpatul A.D.G.. În perioada 2011-2013, inculpatul A.D.G., în calitate de reprezentant, în fapt și în drept, al Societății de Asigurare Reasigurare Astra SA, cu încălcarea unor dispoziții din Codul fiscal și a legislației aplicabile pieței asigurărilor și reasigurărilor, a efectuat o serie de demersuri păguboase pentru societate, în sensul că a lipsit-o de lichiditățile necesare desfășurării activității de asigurare; de asemenea, raportările distorsionate făcute i-au împiedicat pe reprezentanții ASF să supravegheze activitatea ASTRA, astfel încât să asigure protecția asiguraților și să contribuie la menținerea stabilității pieței asigurărilor. Drept urmare, societatea ASTRA a intrat în procedura administrării speciale și ulterior în faliment, paguba produsă patrimoniului acesteia fiind în sumă de 795.387.999 lei.
Concret, acțiunile păguboase ale acestuia au constat în aceea că: a dispus acordarea de împrumuturi societăților afiliate, în sumă de 105.999.859 lei (reprezentând împrumut nerestituit), fără a manifesta vreun interes în evaluarea riscului de credit și fără să ia măsuri prudențiale, astfel încât să fie protejate resursele financiare ale societății de asigurare ASTRA; a dispus semnarea unui contract de cesiune prin care societatea ASTRA SA, în calitate de cesionar, s-a obligat să plătească integral datoria unei firme către o bancă, în condițiile în care firma respectivă era în procedură de faliment. De menționat este faptul că firma respectivă făcea parte din grupul firmelor afiliate societății ASTRA. Datoria respectivă era de 1.594.564,89 euro și 10.000 USD, la care se adaugă o dobândă anuală de 6%. În cadrul procedurii de faliment a firmei, societatea ASTRA a încasat doar suma de 358.768 lei.
Într-un alt context, în perioada iunie-iulie 2011, inculpatul A.D.G., în calitate de reprezentant, în fapt și în drept, al SC EPSILON ESTATE PROVIDER SA, a folosit suma de 68.322.510 lei la achiziționarea unor acțiuni, reprezentând 17% din capitalul social al Societății ASTRA SA. Această sumă provenea chiar din lichiditățile societății de asigurare ASTRA SA. Inculpatul A.D.G. a ascuns însă proveniența banilor prin simularea unor contracte de împrumut acordate unei alte societăți controlate de acesta (Medien Holding).
La data de 21 iunie 2011, la cererea lui A.D.G., conducerea Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor a aprobat intenția societății EPSILON ESTATE PROVIDER SRL de a achiziționa un pachet de acțiuni Astra SA., deși SC EPSILON ESTATE PROVIDER SRL nu îndeplinea condițiile financiare pentru a deveni acționar semnificativ la o societate de asigurări.
Achiziționarea pachetului de acțiuni a fost aprobată de inculpații T.A. - președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (actuala A.S.F.), B.T. și B.C. - vicepreședinți ai Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor, C.D., P.D. și M.C.S. - membri ai Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor, R.A. - director general al Direcției Generale Autorizări din cadrul Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor, N.M. - director general al Direcției Generale Juridice din cadrul Comisiei de Supraveghere al Asigurărilor și I.C.G. - director general al Direcției Generale Stabilitate Financiară și Actuariat din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Aceștia, deși cunoșteau că SC EPSILON ESTATE PROVIDER SA nu îndeplinea condițiile pentru a deveni acționar semnificativ la o societate de asigurare, au aprobat acest lucru, respectiv au întocmit nota de aprobare a intenției de a deveni acționar semnificativ.
Cum societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA a fost lipsită de o parte din lichiditățile necesare desfășurării activității de asigurare-reasigurare, A.D.G. și o altă persoană au transferat, în mod fictiv, riscurile de reasigurare către Panamerican Re (societate înființată și înregistrată într-un paradis fiscal în acest scop) și, pe cale de consecință, au distorsionat raportarea poziției, a performanței financiare și a indicatorilor de prudențialitate (marja de solvabilitate și coeficientul de lichiditate). Astfel, s-a creat aparența de conformitate la regulile de prudențialitate în vigoare, ceea ce a permis subscrierea în continuare de polițe al căror risc nu era acoperit, nici din resurse proprii, nici prin programe adecvate de reasigurare.
A.D.G. și cealaltă persoană au obținut un folos necuvenit, constând în preluarea pachetului de acțiuni de către un acționar (pe care îl controlau) cu o situație financiară care nu îi permitea să își onoreze obligațiile patrimoniale și nici să asigure premisele pentru susținerea activității ASTRA din surse proprii, în cazul în care situația financiară a acesteia se deteriora, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultățile financiare ale ASTRA.
Inculpatul A.D.G. în calitate de reprezentant, în fapt și în drept, al Societății de Asigurare Reasigurare Astra SA, la data de 14.08.2008, a solicitat și obținut de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA)(actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), luarea în calculul marjei de solvabilitate disponibile, ca rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor deținute la o altă societate de asigurare, a sumei de 118.342.090,30 lei, în vederea îmbunătățirii artificiale a indicatorilor de prudențialitate. În lipsa acesteia, s-ar fi impus capitalizarea reală a societății ASTRA pentru a nu se ajunge la intrarea în insolvență a acesteia.
În acest sens, inculpata T.A., în calitate de președinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), care a emis o adresă prin care a acceptat solicitarea făcută în acest sens de reprezentanții Societății de Asigurare Reasigurare Astra SA.
Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma provizorie de 788.978.853,37 lei.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 714.089.825,66 lei
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a arătat că prin faptele inculpaților cercetați în prezenta cauză, la nivelul SAR ASTRA SA au fost reținute, de către ASF, încălcări grave ale legislației speciale privind activitatea de asigurare și supraveghere a asigurărilor ce au condus la premisele declarării falimentului societății.
De asemenea, s-ar fi cauzat și o tulburare semnificativă a bunului mers al CSA (actual ASF), ca organism cu atribuții de supraveghere a societăților de asigurare, constând în periclitarea protecției asiguraților și a stabilității pieței asigurărilor, având în vedere dificultățile financiare majore constatate la nivelul SAR ASTRA SA și măsurile fără precedent care au fost dispuse de către autoritate.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunerea de a se menține măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune față de inculpatul A.D.G, precum și a sechestrului asigurător, până la concurența sumei de 857.301.363 lei asupra unor acțiuni și părți sociale pe care inculpatul A.D.G le deține la diferite societăți comerciale.

16. Procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul cu numărul 271/P/2015 din data de 2 august 2016 au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpaților P.B., la data faptei manager la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”, în prezent manager al Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale din perioada mai – august 2015) și S.N.D., manager la Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu”, pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale din luna mai 2015) reținându-se următoarea situație de fapt:
În perioada mai - august 2015, inculpatul P.B., în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de manager la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” în ceea ce privește încheierea contractelor de achiziții, derularea contractelor, angajarea unității în operațiunile patrimoniale, a primit de la reprezentantul a patru societăți comerciale suma totală de 73.450 euro și 18.600 lei (în zilele de 12 mai 2015 - 26.400 euro, 19 mai 2015 - 19.500 euro, 16 iunie 2015 - 18.600 lei, 13 iulie 2015 - 5.000 euro, 21 august 2015 - 22.500 euro).
Banii primiți de inculpat la datele menționate, într-un imobil ce-i aparținea, în autoturismul personal și în cel al reprezentantului firmelor furnizoare, reprezentau comisionul stabilit (5 – 10%) pentru derularea în bune condiții (emitere comenzi, plată facturi) a contractelor de reactivi, mobilier medical și dispozitive medicale pe care Institutul de geriatrie le încheiase cu firmele respective.
În cursul lunii mai 2015, inculpatul S.N.D., în exercitarea atribuțiilor ce îi reveneau în calitate de manager la Institutul Oncologic Profesor Doctor „Alexandru Trestioreanu” în ceea ce privește încheierea contractelor de achiziții, derularea contractelor, angajarea unității în operațiunile patrimoniale, a primit de la reprezentantul a două societăți comerciale suma totală de 95.750 euro (la data de 1 mai 2015 - 55.000 euro și la data de 8 mai 2015 - 45.750 euro), reprezentând comisionul stabilit pentru derularea, în bune condiții, a contractelor de furnizare de dispozitive medicale (emitere comenzi, plată facturi).
Sumele de bani, primite de inculpat atât în biroul său din cadrul instituției pe care o conducea, cât și în autoturismul personal, pe o stradă necirculată, indicată anterior de inculpat, reprezentau comisionul stabilit (5%) pentru derularea în bune condiții a contractelor de furnizare de dispozitive medicale (emitere comenzi, plată facturi) pe care Institutul Oncologic le încheiase cu cele doua firme.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea inculpaților S.N.D. până la concurența sumei de 95.750 euro și P.B. până la concurența sumei de 73.450 euro și 18.600 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii și preventive dispuse față de cei doi inculpați.

17. Prin rechizitoriul numărul 152/P/2016 din data de 30 august 2016, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C.D., la data faptelor manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de luare de mită dintre care 3 în formă continuată, și spălarea banilor în formă continuată (5 acte materiale).
De asemenea, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații I.C.V., director general al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată (3 acte materiale);S.C. PICUS CONSULTING S.R.L. (firmă controlată de inculpatul C.D.), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată (3 acte materiale). și S.C. PERFORMANCE PROFILE S.R.L. (fostă S.C. Rusmap Consulting S.R.L.) având ca acționar și administrator pe C.D., pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iulie 2009 - mai 2016, în calitate de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, inculpatul C.D.a pretins, de la mai mulți reprezentanți de societăți comerciale, sume de bani în cuantum de 310.826 euro, 27.900 USD și 4.768.698,78 lei din care a primit în total, suma de 197.858,59 euro, 27.900 USD și 4.768.698,78 lei. Banii au fost primiți atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatei S.C. Picus Consulting S.R.L. și patru firme off-shore deținute de inculpat sau de amici ai inculpatului, în schimbul încheierii, derulării în bune condiții și plății la timp a facturilor aferente contractelor încheiate între Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța cu acele societăți comerciale. Aceste contracte vizau achiziția de servicii IT și ulterior de mentenanță IT, servicii medicale de medicina muncii destinate angajaților spitalului, servicii medicale constând în analize de laborator.
Sumele achitate cu titlu de mită au fost virate de către reprezentanții societăților comerciale care au încheiat contracte cu spitalul județean Constanța în conturile inculpatei S.C. Picus Consulting S.R.L. și al firmelor off-shore, în baza unor contracte de prestări servicii de consultanță fictive.
Din totalul banilor primiți cu titlu de mită, suma de 4.768.698,78 lei a provenit de la inculpatul I.C.V., director general al unei societăți comerciale, fiind remisă în perioada iulie 2009 - mai 2016, în vederea derulării în bune condiții a două contracte și a plății la timp a facturilor aferente acestora, sub forma unor plăți lunare aferente unor servicii de consultanță neefectuate.
Inculpatul C.D. și-a început activitatea infracțională imediat după numirea sa în funcția de manager Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța. Atunci, profitând de faptul că, anterior, deținuse funcția de manager la o societate comercială cu activitate în domeniul medical, C.D. a negociat cu directorul general al acelei societăți, I.C.V., menținerea unui contract încheiat anterior între societate și S.C. Picus Consulting S.R.L (controlată de C.D.), prin care inculpatul C.D. își încasa salariul aferent funcției de manager. În schimbul acestor sume de bani, C.D. se angaja că vor fi achitate la timp facturile pe care Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța le emitea către această firmă și că imaginea firmei va fi protejată pe plan local, în contextul în care inculpatul știa că firma de servicii medicale dorea să-și extindă activitatea în județul Constanța.
Ulterior, în perioada 2010 - 2011, activitatea infracțională a inculpatului C.D. s-a extins, inculpatul propunând colaboratorilor apropiați care dețineau societăți comerciale încheierea unor contracte de consultanță fictive cu anumite firme off-shore, în schimbul facilitării încheierii/menținerii/reînnoirii contractelor cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, plății la timp a facturilor și derulării fără incidente a acestor contracte.
Toate firmele de la care inculpatul a pretins și primit mită în prezentul dosar sunt firme cu care inculpatul colaborase anterior sau pe ai căror reprezentanți îi cunoscuse anterior, asigurându-se astfel că riscul unui eventual denunț este minim, fapt confirmat de perioada lungă în care și-a derulat activitatea infracțională.
Inițial, inculpatul a încasat sumele reprezentând mita în conturile a două firme de tip off-shore indicate de un prieten al său, iar din anul 2011, inculpatul a încasat sumele reprezentând mita printr-o firmă off-shore la care devenise acționar. La sfârșitul anului 2013, inculpatul a mai înființat încă o firmă off-shore prin intermediul unei persoane din familie.
Ulterior, din banii primiți drept mită, o parte au fost virați către S.C. Performance Profile S.R.L., iar altă parte au fost retrași, fiind folosiți pentru achiziționarea a diverse bunuri și servicii (locuințe, excursii în străinătate).
Contractele de consultanță încheiate de inculpat cu societățile care dădeau mita mascată erau similare, iar aceleași rapoarte de consultanță întocmite în vederea justificării sumelor de bani se livrau către mai multe firme.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii și preventive dispuse în cauză.

18. La data de 2 iunie 2016, prin rechizitoriul numărul 150/P/2016, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului N.T., la data faptei manager al Spitalului Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită, reținându-se următoarea situație de fapt:
În perioada 2014 – 2016, inculpatul N.T., în calitate de manager al Spitalului „Anton Cincu” din Tecuci, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins și primit suma de 10.000 de euro de la administratorul unei societăți comerciale (martor denunțător), în schimbul derulării în bune condiții a contractului încheiat în anul 2014 și a deblocării la plată a unor facturi emise de societatea comercială respectivă către Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci.
În 21 iulie 2014, a fost semnat un contract finanțat din fonduri europene, în urma câștigării unei licitații publice, cu Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, având ca obiect dezvoltarea, instalarea și mentenanța unui sistem informatic care să deservească această unitate spitalicească, valoarea contractului fiind de 870.921 lei.
Imediat după încheierea contractului, inculpatul N.T., i-a solicitat administratorului societății comerciale respective suma de 20.000 de euro, în vederea achitării la timp a facturilor și în vederea punerii la dispoziție a tuturor datelor necesare derulării în bune condiții a contractului. Întrucât administratorul societății a considerat că suma cerută este nejustificat de mare, în urma „negocierilor” purtate între martorul denunțător și N.T., acesta din urmă a acceptat ca suma pretinsă drept mită să fie în valoare de 10.000 - 12.000 de euro.
În perioada 2014-2015, suma totală de 7.000 de euro a fost achitată de către martorul denunțător prin doi intermediari, inculpatului N.T.
La începutul anului 2015, societatea martorului denunțător a încheiat cu Spitalul Municipal „Anton Cincu”, reprezentat de inculpatul N.T., un contract post-implementare cu durata de un an, având ca obiect asigurarea mentenanței părții software a proiectului.
În urma derulării acestui nou contract, societatea respectivă a emis mai multe facturi, care au fost refuzate la plată, invocându-se diverse motive, inculpatul N.T., precizând că nu va plăti aceste facturi decât în condițiile în care se va respecta înțelegerea inițială conform căreia trebuia să i se remită în final suma de 10.000 - 12.000 de euro, din care mai trebuia achitată suma de aproximativ 3.000 - 5.000 de euro.
Astfel, la data de 12 aprilie 2016, inculpatul N.T. a fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce a primit de la persoana denunțătoare ultima tranșă din „datoria” pretinsă, respectiv suma de 13.200 lei (echivalentul a 3.000 de euro).
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Galați.

19. La data de 11 noiembrie 2016, prin rechizitoriul numărul 100/P/2012, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților R.V., Ș.M. și F.D., la data faptelor administratori ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor la data faptelor administratori ai unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălarea banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2011, inculpatul R.V. împreună cu ceilalți inculpați, în calitate de administratori ai unor societăți comerciale din domeniul IT, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a acționat în mod coordonat în scopul fraudării bugetului general consolidat al statului.
Concret, inculpații au creat o serie de circuite fictive interne de achiziție-livrare a unor bunuri/servicii, transferând si retrăgând sume de bani din conturile bancare ale societăților administrate, în baza unor justificări nereale, în scopul de a frauda bugetul general consolidat al statului, prin sustragerea de la plata TVA și prin diminuarea impozitului pe profit aferent.
Paralel cu acest circuit financiar-contabil fictiv, inculpații R.V., P.D.A., F.D., Ș.M. și V.A. au creat și un sistem de spălarea a banilor, prin plata operațiunilor comerciale fictive, care a avut ca unic scop, scoaterea, golirea fondurilor bănești ale societăților, fie prin transferul sumelor de bani în conturile unor societăți din străinătate, cu titlu de plată a unor servicii fictive, fie prin retragerea lor în numerar de la unitățile bancare.
Prin aceste demersuri inculpații au creat un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 173.766.258,63 lei (aprox. 38.614.724,14 euro).
În cauză s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile și mobile ce aparțin inculpaților R.V., V.A., P.D.A., Ș.M., F.D. și unor societăți comerciale ce au calitatea de persoană responsabilă civilmente.
Aceeași măsură a fost dispusă și asupra sumelor de bani deținute în conturile bancare de inculpații R.V., V.A. și P.D.A.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză și de a se dispune luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul R.V.

20. Prin rechizitoriul numărul 661/P/2015 din data de 21 martie 2016, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților R.C., deputat în Parlamentul României (sub control judiciar), pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influențăspălare de bani în formă continuată (două acte materiale) și influențarea declarațiilor (două fapte), și C.L., cetățean american (în stare de arest la domiciliu), pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și spălare de bani în formă continuată (două acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie - decembrie 2009, inculpatul R.C. a pretins în mod direct, pentru sine, de la inculpatul C.L., om de afaceri cu cetățenie americană, suma de 300.000 euro disimulată sub forma a două contracte de împrumut fictive, în schimbul promisiunii, îndeplinite ulterior, că va interveni la nivelul a două autorități, Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) și primăria comunei Chiajna, astfel încât să fie rezolvate anumite interese personale pe care omul de afaceri le avea la nivelul celor două autorități.
Potrivit înțelegerii anterioare, în cursul lunii decembrie 2009, inculpatul R.C. a primit de la inculpatul C.L., suma totală de 300.000 euro, pentru ca în schimb să intervină la nivelul celor două autorități, astfel încât o persoană din familia lui C.L. să beneficieze de urgentarea procedurilor de retrocedare a unui teren situat într-o zonă rezidențială din municipiul București, respectiv ca omul de afaceri să obțină dreptul de proprietate asupra unui alt teren aflat în litigiu cu primăria comunei Chiajna.
Pentru a disimula adevărata natură a provenienței sumei de 300.000 euro, primită de deputatul R.C. ca obiect al traficului de influență, au fost întocmite patru contracte de împrumut false, cu caracter fictiv.
În cursul lunii decembrie 2015, pe fondul desfășurării prezentei anchete penale, inculpatul R.C. i-a abordat pe doi dintre martori și le-a spus să nu relateze adevărul organelor de urmărire penală, promițându-le celor doi că, în perspectiva că va deveni primar al Sectorului 5, le va oferi gratis un spațiu comercial în zona Cotroceni, pentru deschiderea unei noi clinici.
În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

21. Procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, prin rechizitoriul numărul168/P/2012 din data de 21 noiembrie 2016, au dispus trimiterea în judecată, în stare libertate, a inculpaților: M.V., la data faptelor președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României – C.C.I.R., deținut în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire a influenței sau autorității în scopul obținerii unor foloase (11 acte materiale), delapidare, (17 acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, (9 acte materiale); V.E.I., fiica inculpatului M.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la delapidare, (două acte materiale); N.M., la data faptelor administrator al unei societăți comerciale și soț al inculpatei V.E.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la delapidare, (cinci acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, (două acte materiale),.; G.R.L., la data faptelor secretar general al Camerei de Comerț și Industrie a României – C.C.I.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, (patru acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată,. (trei acte materiale), S.M.R., la data faptelor director general la S.C. ROMEXPO S.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, (cinci acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, (trei acte materiale) și Z.N., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la delapidare, (două acte materiale) și fals în înscrisuri sub semnătură privată, (două acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2008-2014, inculpatul M.V., în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României – C.C.I.R., abuzând de funcția deținută și de influența dobândită în această calitate, a întreprins demersuri pentru obținerea unor foloase materiale personale și pentru persoane din anturajul său, în detrimentul instituției pe care o reprezenta. Astfel, a adus grave prejudicii atât Camerei de Comerț și Industrie a României cât și S.C. Romexpo S.A. la care C.C.I.R. este acționar majoritar.
După ce a preluat conducerea C.C.I.R., inculpatul M.V. a întreprins acțiuni astfel încât bani din bugetul instituției să ajungă la diverse entități/societăți comerciale, în scopul sprijinirii intereselor materiale proprii sau ale unor membri de familie, prin încheierea de contracte și convenții.
Concret, inculpatul M.V. și-a folosit autoritatea și influența față de inculpatele Ș.C.L., șefă a Cancelariei C.C.I.R., G.R.L., secretar general al C.C.I.R și S.M.R., în calitate de director general S.C. Romexpo S.A., pe care le-a determinat să semneze contracte în fals, având drept scop însușirea și respectiv folosirea resurselor materiale ale celor două entități.
La data de 7 octombrie 2016, inculpata Ș.C.L., șefă a Cancelariei C.C.I.R., a încheiat cu procurorii anticorupție un acord de recunoaștere a vinovăției .
Prin contractele semnate de acestea, respectiv contracte de închiriere, contracte de prestări servicii sau colaborare, contracte de asistență juridică cu Cabinetul Individual „Avocat M.M.V.” s.a. au fost direcționate sume de bani sau au fost puse la dispoziție imobile din patrimoniul C.C.I.R. și Romexpo S.A. la prețuri derizorii, în favoarea inculpatului M.V. și a unor membri de familie.
Totodată, inculpatul M.V. și-a însușit sume de bani din bugetul C.C.I.R., pe care le-a cheltuit în interes propriu, după cum urmează:
- suma de 47.599.382,90 lei retrasă din „Fondul la dispoziția biroului de conducere/Fond la dispoziția președintelui”, prevăzut în bugetul C.C.I.R., ridicată în numerar, pe bază de dispoziții de plată către casierie,
- suma de 702.487,68 lei retrasă din contul bancar al C.C.I.R., prin plăți efectuate cu cardul către mai multe cazinouri, pentru participarea la jocuri de noroc, fără să o restituie.
Acționând în această manieră, inculpatul M.V. și celelalte persoane, prin actele și faptele lor, au produs prejudicii patrimoniilor camerei de Comerț a României și societății Romexpo, astfel:
- prejudiciul total cauzat bugetului C.C.I.R. este de 54.342.145, 20 lei,
- prejudiciul total cauzat bugetului S.C. Romexpo S.A. este de 6.086.741,44 lei.
În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra a cinci imobile ce au fost deținute de către inculpatul M.V. și înstrăinate către membri ai familiei sale în scopul eludării măsurilor asigurătorii.
De asemenea, a mai fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatei V.E.I.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

22. Prin rechizitoriul nr. 119/P/2015, din data de 26 octombrie 2016, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților cpt. R.A. și cpt. (r) M.G.P., la data faptelor ofițeri-inspectori de prevenire în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București–Ilfov, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și uzurpare a funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,.
În fapt, s-a reținut că, în perioada septembrie 2014 - 30 octombrie 2015, inculpații cpt. R. A. și cpt. (r) M..G. P., în calitate de ofițeri inspectori în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu bună știință, nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurgeau din conținutul prevederilor legale privind prevenirea și apărarea împotriva incendiilor, deși au luat cunoștință și au constatat faptul că Clubul Colectiv din București (care până la data de 06.10.2014 a funcționat ca persoana juridică S.C. Music Hall S.R.L., București, iar după această dată ca persoana juridică S.C. Colectiv Club S.R.L. București) desfășura activități specifice unui club fără a deține aviz/autorizație de securitate la incendiu.
Concret, cei doi inculpați au permis funcționarea în continuare a societății în condițiile constatate și nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere. Astfel, a fost cauzată vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a acestora și a angajaților care s-au aflat în incinta Clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30.10.2015, dar și ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.
Conduita celor doi inculpați a condus, pe de o parte, la crearea unui prejudiciu de 12.156,42 lei Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenției în urma incendiului de la data de 30.10.2015, costuri constând în utilizarea autospecialelor de intervenție, precum și cheltuielile cu personalul implicat în intervenție) și, pe de altă parte, obținerea unui folos necuvenit în sumă de 62.298 lei pentru S.C. Colectiv Club S.R.L. București (reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcționării până la data tragediei).
De menționat este faptul că, deși au făcut mai multe deplasări la Clubul Colectiv din București, inculpații cpt. R. A. și cpt. (r) M. G. P. nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej și nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate comercială să fie luată în evidență de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov pentru că funcționa fără aviz/autorizație pentru securitate la incendiu, așa cum erau obligați de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Mai mult, în aceeași calitate și cu bună știință, cei doi inculpați, fiind în timpul serviciului și contrar atribuțiilor de serviciu, au întocmit în numele S.C. Colectiv Club S.R.L. și pentru această societate, mai multe documente referitoare la protecția împotriva incendiilor, respectiv plan de evacuare a persoanelor/bunurilor în caz de incendiu, dispoziție privind organizarea apărării împotriva incendiilor, dispoziții de apărare împotriva incendiilor, fișe individuale de instructaj în domeniul situațiilor de urgență și au instruit angajații societății în cauză pe linia securității la incendiu.
Până la momentul emiterii rechizitoriului, în cauză, s-au constituit părți civile un număr de 248 persoane care au formulat pretenții civile ce se ridică la sumele totale de 212.474.000 euro și 51.240.315,8 lei.
De asemenea, în cauză, s-a procedat la introducerea în calitate de parte responsabilă civilmente a Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.
În cauză, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra a două imobile ce aparțin inculpaților.

23. Prin rechizitoriul nr. 73/P/2016, din data de 15 decembrie 2016, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari a dispus trimiterea în judecată a 7 inculpați, din care: 1 în stare de arest preventiv, respectiv plt.adj. S.M., militar în cadrul U.M. 02541 Câmpulung Moldovenesc, pentru săvârșirea a 12 infracțiuni de trafic de influență, și a unei infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată, col. M.C.I., militar în cadrul Direcției de Contrainformații și Securitate Militară, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de favorizare a făptuitorului,și a unei infracțiuni de participație improprie la săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,; lt. N. C. I., militar în cadrul U.M. 01270 Focșani, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de favorizare a făptuitorului, C.C.G., cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,; s.g.p. C.A.C., militar în cadrul U.M. 01407 Piatra Neamț, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea a patru infracțiuni de complicitate la trafic de influență, și a patru infracțiuni de complicitate la cumpărare de influență,; C.M.V., cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de favorizare a făptuitorului, și a unei infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,; G. C., cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de cumpărare de influență,.
În fapt, s-a reținut că inc. plt.adj. S.M., militar în cadrul U.M. 02541 Câmpulung Moldovenesc, în perioada februarie – iulie 2016, lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor comisiilor de examinare psihologică și/sau sportivă din cadrul Centrului Zonal de Selecție și Orientare Profesională Câmpulung Moldovenesc, a pretins și primit de la un număr de 12 candidați, sume cuprinse între 500 și 2000 de euro, în schimbul promisiunii că-i va ajuta pe aceștia să promoveze probele psihologice și/sau sportive pe care urmau să le susțină în cadrul unității militare sus-menționate, în realizarea demersului lor de a se încadra în M.Ap.N. ca și soldați gradați profesioniști.
Cu privire la inc. s.g.p. C.A.C., militar în cadrul U.M. 01407 Piatra Neamț, s-a reținut faptul că acesta a intermediat, în scopul arătat mai sus, întâlnirile a patru candidați, interesați a fi ajutați de inc. S.M., în modalitatea prezentată, în realizarea demersului lor de a se încadra în M.Ap.N. ca și soldați gradați profesioniști.
De asemenea, în sarcina inculpaților M.C.I. și N.C.I., primul, ofițer de contrainformații în cadrul Direcției de Contrainformații și Securitate Militară, iar cel de-al doilea militar în cadrul U.M. 01270 Focșani s-a reținut faptul că în data de 18.06.2016, au ascuns probe organelor de urmărire penală, îngreunând astfel cercetările efectuate în cauză. Totodată s-a reținut și faptul că, la data de 28.06.2016, la instigarea inculpatului M.C.I. și fără a avea acordul organelor de urmărire penală, inculpatul lt. N.C.I. s-a deplasat împreună cu inculpatul C.C.G. în mun. Câmpulung Moldovenesc unde s-au întâlnit cu inculpatul plt.adj. S.M., ocazie cu care inculpatul S.M. a pus la dispoziția inculpatul C.C.G., cele două variante de teste psihologice pe care acesta din urmă trebuia să le susțină în cadrul examinării propriu-zise, iar la data de 29.06.2016, când a susținut examenul, inculpatul C.C.G. a fost declarat admis.
În cauză, a fost dispusă măsura sechestrului asigurator, după cum urmează: asupra sumelor de 200 lire sterline și 9000 lei, aparținând inc. SM., asupra sumei de 500 euro, aparținând inc. C.A.C., asupra sumei de 1000 euro, aparținând denunțătorului S.GH. și asupra sumei de 500 euro, aparținând denunțătorului Z.I.
De asemenea, a fost propusă și anularea formalităților de concurs pentru candidații susmenționați.

24. Prin rechizitoriul nr. 12/P/2016 din data de 14 martie 2016, Serviciul Teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei P.E., la data faptei judecător la Tribunalul Harghita, fost președinte al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În fapt, s-a reținut că la data de 19 august 2015, inculpata P.E., în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Harghita, a pretins de la o persoană (denunțător în cauză) suma de 10.000 lei, pentru a dispune soluționarea favorabilă a contestației formulate de două persoane arestate preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Miercurea Ciuc, hotărâre prin care judecătorul de cameră preliminară a respins solicitarea celor doi de revocare și înlocuire a măsurii arestării preventive. După ce s-a asigurat de disponibilitatea denunțătorului de a remite suma de bani, prin încheierea din data de 20 august 2015, judecătorul P.E. a admis contestația respectivă pe care a desființat-o și a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 zile, dispunând totodată punerea de îndată în libertate a celor două persoane.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Brașov, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.
Prin sentința penală nr. 36/17.06.2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 184/64/2016, a fost condamnată inculpata P.E. la 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, executarea pedepsei fiind suspendată sub supraveghere pe o durată de 3 ani; hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 380/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

25. Prin rechizitoriul nr. 133/P/2014 din 3 iunie 2016, Serviciul Teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 31 inculpați, din care 10 persoane fizice, în stare de libertate și 21 persoane juridice, respectiv:
A.C., la data faptelor director adjunct al Oficiului județean de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit (O.J.P.D.R.P.) Neamț, M.V., T.C., G.M., angajați în cadrul holdingului TCE 3 BRAZI, D.S.A., expert în cadrul O.J.P.D.R.P. Neamț, M.L.M., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, 20 de acte materiale; B.R., director executiv în cadrul SC TCE 3 BRAZI SRL, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, (20 de acte materiale) și două infracțiuni de dare de mită,;B.A., angajată în cadrul holdingului TCE 3 BRAZI, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, (20 de acte materiale) și două infracțiuni de complicitate la dare de mită, L.A.M., B.A.V., experte în cadrul O.J.P.D.R.P. Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, (20 de acte materiale), luare de mită, fals intelectual în formă continuată, (20 de acte materiale) și constituirea unui grup infracțional organizat, SC TCE 3 BRAZI SRL cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și calificată, (20 de acte materiale) .
S-a mai dispus trimiterea în judecată a 20 de societăți comerciale (firme din holdingul TCE 3 BRAZI) ca persoane juridice cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 - 2012, inculpații A.C., director adjunct al Oficiului județean de Plăți pentru dezvoltare Rurală și Pescuit (O.J.P.D.R.P.) Neamț (în prezent Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Neamț), B.R., director executiv în cadrul SC TCE 3 BRAZI SRL și o altă persoană care controla holdingul TCE 3 BRAZI, au constituit un grup infracțional organizat, în vederea fraudării fondurilor europene.
La acest grup au aderat ulterior și inculpații M.V., G.M., T.C., B.A. (toți angajați în cadrul firmelor din holding), L.A.M., B.A.V. (ambele experte în cadrul O.J.P.D.R.P. Neamț) și M.L.M., în vederea fraudării fondurilor europene.
Scopul urmărit și atins de grupare a fost obținerea de către SC TCE 3 BRAZI SRL de fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.) în sumă de 12.054.684,88 lei, echivalentul a 2.786.295,82 euro (pentru achiziționarea de utilaje agricole), prin crearea de condiții artificiale, cu depășirea plafonului maxim legal de 200.000 euro pentru fiecare beneficiar.
În concret, sub coordonarea inculpatului B.R. au fost înființate, prin intermediul unor persoane interpuse (toți angajați ai societăților afiliate holdingului sau rude ale acestora), 20 societăți comerciale, prin intermediul cărora inculpații au divizat în mod artificial proiectul de afaceri prin care urmăreau în fapt achiziționarea unor utilaje agricole în interesul exclusiv al SC TCE 3 BRAZI SRL, formulând câte o cerere de finanțare în numele fiecărei firme nou înființate.
Scopul acestui mecanism a fost acela de a se situa sub plafonul impus de 200.000 euro/proiect prin P.N.D.R și pentru îndeplinirea și a celorlalte condiții de finanțare: punctajul, îndeplinirea condiției de a nu mai fi primit fonduri comunitare pentru activități similare în ultimii 3 ani.
În aceste condiții, au fost depuse 20 de proiecte prin care s-au solicitat fonduri europene (în sesiunea iunie - iulie 2010, aferentă măsurii 312), ulterior contractate (în anul 2011) și implementate (până în anul 2012).
Punerea în practică a acestui mecanism infracțional elaborat a fost posibilă cu sprijinul conducerii Oficiului pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Neamț (fost Oficiul județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit). Astfel, directorul adjunct A.C. împreună cu D.S.A., L.A.M. și B.A.V. - funcționari implicați în verificarea cererilor de finanțare/plată - nu au evidențiat condițiile artificiale create pentru proiectele depuse de beneficiari și nu au sesizat neregulile de care au luat cunoștință în mod direct, atât la depunerea cererilor de finanțare, dar mai ales pe parcursul verificării cererilor de plată.
În acest context, în perioada 20 iulie 2011 – 23 mai 2012, B.R., prin intermediul inculpatei B.A., a dat inculpatelor L.A.M. și B.A.V., experți verificatori în cadrul Serviciului Verificare Cereri de Plată din cadrul O.J.P.D.P.P. Neamț câte 40.000 lei, în patru tranșe, pentru ca acestea să-și îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu.
În cauză, prejudiciul total este de 12.054.684,88 lei, echivalentul a 2.786.295,82 euro suma reprezentând totalul plăților acordate prin Programul National de Dezvoltare Rurala celor 20 de societăți comerciale.
Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților A.C., B.R., G.M., M.V., B.A.V. și L.A.M.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamț cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii luate dispuse în cauză.

26. Prin rechizitoriul nr. 150/P/2016 din 30 decembrie 2016, Serviciul Teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a 66 inculpați, respectiv:
- în stare de arest preventiv, a inculpaților: A.V., comisar șef de poliție, la data faptei având atribuții de conducere a activității Biroului Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (11 acte materiale), C.I., la data faptelor agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (49 acte materiale), fals intelectual în formă continuată, (4 acte materiale), G.M.L., la data faptelor agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (52 acte materiale), dare de mită în formă continuată (2 acte materiale), fals intelectual în formă continuată (4 acte materiale), M.B.E., la data faptelor agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (30 acte materiale), C.D.L., la data faptelor agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (23 acte materiale), fals intelectual (2 acte materiale), N.C., la data faptelor agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (31 acte materiale), dare de mită în formă continuată (2 acte materiale), B.I.A., la data faptelor agent de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), fals intelectual (4 acte materiale),
- sub control judiciar a inculpaților:
G.I.A., I.B.I., M.M.I., P.I., C.V.L. și Z.A.O., la data faptelor agenți de poliție în cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț - Birourile Rutier și Ordine Publică, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (în total 18 acte materiale),
- în stare de libertate a 53 de inculpați, pentru săvârșirea unor infracțiuni de dare de mită, și complicitate la fals intelectual,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 22 aprilie – 18 mai 2016, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției municipiului Piatra Neamț, nominalizați anterior, au fost desemnați să efectueze activități de prevenire a evenimentelor rutiere cauzate de excesul de viteză.
Din mijloacele de probă administrate rezultă că luarea de mită se desfășura ca o activitate repetitivă (116 acte materiale).
În acest context, lucrătorii de poliție, în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind constatarea și sancționarea contravențiilor la regimul circulației, au primit sume de bani cuprinse între 50 lei și 400 lei de la mai mulți conducători auto opriți în trafic pentru depășirea limitei de viteză sau alte abateri de la regimul rutier. Cuantumul total al sumelor primite cu titlu de mită de către inculpați în perioada menționată este de 12.980 lei și 40 euro.
Inculpații C.I., G.M.L., C.D.L. și B.I.A. au falsificat procesele verbale de constatare a contravenției cu ocazia întocmirii acestora, prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv consemnarea unei viteze de deplasare inferioare celei constatate, cu consecința reducerii amenzii sau consemnarea unei alte contravenții decât cea real constatată.
În datele de 25 și 29 aprilie 2016, inculpații G.M.L. și N.C. au promis și remis o parte din sumele de bani primite cu titlu de mită, de la conducătorii auto verificați, inculpatului A.I., în legătură cu atribuțiile acestuia de coordonare a activității Biroului rutier și controlul asupra agenților din cadrul biroului.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra sumelor de bani ridicate de la locuințele inculpaților A.I. (245 euro) și C.I. (1.800 lei și 530 euro), în vederea asigurării confiscării speciale.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Bacău, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

27. Prin rechizitoriul nr. 259/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu a inculpaților: T.R..(om de afaceri), pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, dare de mită, A.R.P.P.(membru Casa Regală) pentru comiterea infracțiunilor de cumpărare de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.; sub control judiciar a inculpaților A.D.C. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat în forma aderării,, complicitate la trafic de influență, M.M.A. (consilier la Cancelaria primului ministru la data săvârșirii faptelor) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat,– în forma aderării, cu aplicarea art. 5 C.pen.; complicitate la trafic de influență, spălare a banilor, M.L.C. pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării, complicitate la trafic de influență, S.G. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, P.N.(administrator societate comercială) pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, D.N. (secretar al Primăriei Snagov la data săvârșirii faptei)pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, J.N. (prefect al județului Ilfov la data săvârșirii faptei) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, D.V. (subprefect al județului Ilfov la data săvârșirii faptei) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, C.T. (director tehnic Direcția Silvică Ilfov) pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, participație improprie la spălare a banilor și în stare de libertate a inculpaților R.R.M. (avocat în Baroul București) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, complicitate la spălarea banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, T.S. (cetățean străin) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, complicitate la spălarea banilor, B.S. (cetățean străin) pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență, complicitate la spălarea banilor, M.A. (cetățean străin) pentru comiterea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, S.C. R. S.R.L. pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență, G.D. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, D.C.T. (avocat în Baroul București) pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, S.I. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, M.A. (primar al Primăriei Snagov la data data săvârșirii faptelor) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, P.C. (subprefect al județului Ilfov la data săvârșirii faptei) pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, O.G. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, G.M. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Ca stare de fapt, s-a reținut că începând cu data de 1 noiembrie 2006, inculpatul T.R., împreună cu inculpații R.R.M., T.S., S.S., B.S. a constituit un grup infracțional (la care au aderat ulterior alte persoane, respectiv inculpații M.M.A., M.A., A.D.C., M.L.C.), având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de inculpatul A.R.P.P. în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăților (Legea 10/2001, Legea 247/2005) prin infracțiuni de corupție/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți sau altor persoane cu influență asupra funcționarilor publici în scopul determinării acestora să acționeze potrivit scopului grupului, instigarea și complicitatea la săvârșirea de către aceste persoane a infracțiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziție/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenței, reale, asupra funcționarilor publici, săvârșind pentru realizarea scopului grupului în mod direct infracțiuni de corupție/asimilate acestora (dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, trafic de influență).
Inculpații T.R., R.R.M., T.S., SC R SRL, cu ajutorul inculpaților B.S., A.D.C., M.M.A., M.L.C., în mod continuat, începând cu august-septembrie 2006, în baza aceleași rezoluții infracționale, i-au promis inculpatului A.R.P.P. că prin influența pe care o au în mod direct sau indirect, prin intemediul relațiilor pe care le au în lumea politică, în justiție, la cel mai înalt nivel și presă, (relații prietenie /afaceri cu membrii ai gurvernului, parlamentari, funcționari autorități publice, cu persoane cu influență în presă, relații ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top la care este angajata soția primului ministru, sau prin intermediul unor avocați angajați care au soții la ÎCCJ), asupra funcționarilor publici implicați în procedurile de retrocedare a bunurilor revendicate de acesta, îi poate determina să-i retrocedeze averea pretinsă (la care nu era îndreptățit), solicitând în schimb o parte considerabilă din aceasta, atât pentru inculpatul T.R. cât și pentru membrii grupului infracțional, între 50 – 80% din fiecare bun care urma a fi obținut.
Inculpații T.R., R.R.M., SC R SRL, M.M.A., cu ajutorul inculpaților T.S. și B.S., începând cu 1 noiembrie 2006, în mod continuat, pentru a ascunde natura ilicită a înțelegerii avute cu inculpatul A.R.P.P. (cumpărare/trafic de influență), dar și a bunurilor obținute urmare a acesteia, au încheiat acte juridice pe care le-au semnat în calitate de mandatar al inculpatei SC R SRL sau au contribuit la încheierea unor astfel de acte, respectiv contractul de cesiune din data de 01.11.2006 (privind bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, între care „Ferma Băneasa” și Pădurea Snagov), actele adiționale la acesta din datele de 20.03.2007 (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care și Palatul Peleș), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum și clădiri în Sinaia și București), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public prin încheierea nr. 3512/15.10.2007 (vizând Pădurea Snagov), contractul de vânzare cumpărare autentificat de notarul public Georgescu Gabriela la 15.01.2009 (vizând Ferma Băneasa, semnat în numele SC R SRL de S.H.) pentru care a făcut toate demersurile anterioare, creând astfel aparența unor tranzacții comerciale licite.
S-a mai stabilit că inculpatul T.R., în cursul anului 2007, cu intenție, urmărind realizarea scopului grupului infracțional, a acționat pentru a-i ajuta pe funcționarii publici cu rol în punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P. cu Pădurea Snagov, respectiv pe inculpații M.A. (primarul localității Snagov) și C.T. (director tehnic Direcția Silvică București), prin prezentarea sa la sediul primăriei, convingerea acestora că demersul realizat nu va avea consecințe negative datorită influenței sale politice, prin oferirea de foloase necuvenite, determinându-i să realizeze punerea în posesie a inculpatului susmenționat la data de 26.06.2007 cu suprafața de 10 ha zona Fundul Sacului Snagov și la data de 15.08.2007 cu 36,78 ha, deși cunoștea faptul că inculpatul A.R.P.P. nu are vreun drept asupra suprafeței solicitate, urmărind și obținând foloase necuvenite atât pentru sine, cât și pentru inculpata P.N. și membrii grupului infracțional, consecința fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro.
Inculpatul R.R.M., în calitatea sa de avocat al SC R SRL, urmare a înțelegerii inculpatul T.R. și cu inculpatul C.T. și pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să aibă justificarea pentru a ordona punerea în posesie în locul directorului Direcției Silvice, cunoscând opoziția constantă a acestuia din urmă la retrocedarea pădurii, a făcut demersuri pentru punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P. cu suprafața de 46,78 ha, semnând și depunând în cursul anului 2007 cereri și notificări la Direcția Silvică București, amenințând cu acțiuni pentru angajarea răspunderii persoanelor vinovate și plata de către acestea de despăgubiri bănești ca urmare a comportamentului „abuziv” al RNP Romsilva, solicitând directorului „să intervină și să remedieze” situația, toate acestea știind că inculpatul A.R.P.P. nu este persoană îndreptățită și pădurea nu a fost proprietatea lui Carol al II-lea, acțiuni urmate de emiterea de către inculpatul C.T. a ordinelor de punere în posesie și predarea efectivă a terenurilor, pentru care a asigurat prezența la primărie a avocatului E.M. a cărui activitate o coordona, care a semnat procesul-verbal în numele inculpatului A.R.P.P., consecința fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru acesta, inculpații R.T. și P.N. și membrii grupului infracțional.
Inculpatul A.R.P.P., urmărind să obțină foloase necuvenite pentru sine, pentru inculpata P.N. și pentru membrii grupului infracțional cu care încheiase contractul de cesiune drepturi în 1 noiembrie 2006, cu intenție, știind că nu este persoană îndreptățită la restituire (nu exista titlu, nu a făcut dovada deposedării lui Carol al II-lea, și, mai mult, a avut cunoștință de decizia 1/1941 a ICCJ), direct (prin prezența sa la sediul primăriei Snagov făcând presiuni pentru punerea în posesie) sau indirect, prin mandatari, a făcut demersuri (cereri, memorii, notificări) și a determinat funcționari publici cu atribuții în retrocedarea și punerea în posesie din cadrul autorităților publice să-și încalce atribuțiile de serviciu și dispozițiile legilor de retrocedare și să aprobe, iar apoi să procedeze la punerea sa în posesie cu suprafața de 46,78 ha teren forestier zona Fundul Sacului Snagov, consecința fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro.
Inculpata P.N., urmare a înțelegerii avute cu inculpatul A.R.P.P., căruia i-a promis că prin influența avută la nivelul funcționarilor publici cu atribuții în retrocedarea pădurii Snagov îi poate determina să acționeze conform intereselor acestuia, a făcut demersuri la Primăria Snagov și Instituția Prefectului Ilfov, a redactat cererii, memorii, a pus la dispoziția funcționarilor publici înscrisuri și, prin intermediul primarului M.A., cu care are o relație apropiată, beneficiind de sprijinul unor persoane din conducerea unor partide politice, și-a exercitat influența asupra funcționarilor publici din cadrul comisiei locale Snagov și comisiei județene de fond funciar Ilfov, determinându-i să valideze retrocedarea către inculpatul A.R.P.P. a suprafeței de 46,78 ha teren forestier, deși acesta nu a depus cerere în mod valabil, nu a făcut dovada titlului lui Carol al II-lea sau drepturilor sale succesorale după acesta.
În urma activității infracționale derulate, inculpata P.N. o obținut un teren la Snagov și, urmărind să ascundă proveniența ilicită acestuia (dobândit prin infracțiuni de corupție menționate mai sus), pentru care în anul 2008 a încheiat contracte fictive de vânzare-cumpărare cu SC R SRL în numele societății sale, IS SRL (contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/08.01.2008 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 266/21.02.2008), a transferat întreaga suprafață de teren, de 78.792 mp, pe numele unei societăți comerciale, MCI SRL, înființată în 28.09.2015, ca aport la capital, societate pe care în fapt o controlează, fiind deținută ca asociat unic și administrată de fiica sa.
Inculpatul M.A., în calitate de primar al localității Snagov și președinte al comisiei locale de fond funciar, învestit cu soluționarea cererii inculpatului A.R.P.P. de retrocedare a suprafeței de 46,78 ha teren forestier, cu intenție, urmarea a intervenției inculpaților P.N. și A.R.P.P., în lipsa oricărei analize a cererii și înscrisurilor doveditoare, cu încălcarea dispozițiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005, Regulamentul de aplicare a legii), a aprobat și semnat anexa 37 din 09.03.2006 prin care s-a recunoscut dreptul inculpatului A.R.P.P. asupra suprafeței solicitate, deși acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptățită și că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, iar ulterior pe parcursul anului 2007, la cererea inculpatului T.R. a susținut punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P., cunoscând că acesta nu este îndreptățit, mediind întâlnirii între funcționari și T.R., păstrând legătura cu reprezentanții inculpatului A.R.P.P. În această activitate inculpatul M.A. a fost ajutat de inculpatul D.N., secretar al Localității Snagov și membru în comisia locală de fond funciar, care, acționând la cererea primarului, cu intenție, în lipsa oricărei analize a cererii formulate de A.R.P.P., cu încălcarea dispozițiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), a aprobat și semnat anexa 37 din 09.03.2006 prin care s-a recunoscut dreptul acestuia asupra suprafeței solicitate, deși nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptățită și că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, consecința fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro.
Inculpatul J.N., în calitate de prefect al județului Ilfov și președinte al comisiei județene de fond funciar, învestită cu soluționarea cererii inculpatului A.R.P.P. de retrocedare a suprafeței de 46,78 ha teren forestier la Snagov, acționând cu intenție, urmarea a intervenției inculpatei P.N., cu încălcarea dispozițiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005, Regulamentului de aplicare), a aprobat în comisie validarea anexei 37 din 09.03.2006, prin care s-a recunoscut dreptul lui A.R.P.P. asupra suprafeței de teren solicitate, deși acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptățită și că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, fiind emisă astfel hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006, semnată pentru inculpat, în baza ordinului dat de acesta, de unul dintre subprefecți, inculpatul D.V., iar ulterior a semnat hotărârea nr. 661 din 02.03.2007 prin care prima hotărâre a fost revocată și s-a validat anexa 37 pentru suprafața de 36,78 ha, iar după punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P. cu suprafața de teren revendicată, de 46,78 ha, deși instituția pe care o conducea a fost notificată expres despre existența deciziei nr. 1/1941 a ÎCCJ, a emis titlurile de proprietate nr. 243/07.08.2007 – pentru 10 ha și nr. 246/31.08.2007 – pentru 36,78 ha pe numele inculpatului A.R.P.P. ca moștenitor al lui Carol al II –lea, consecința fiind prejudicierea statului român cu suma 9.523.769 euro, sumă ce reprezintă folos necuvenit pentru inculpații A.R.P.P., P.N., T.R. și asociații acestuia în grupul infracțional.
Inculpata P.C., în calitate de membru al comisiei județene de fond funciar, învestită cu soluționarea cererii inculpatului A.R.P.P. de retrocedare a suprafeței de 46,78 ha teren forestier, acționând cu intenție, urmarea a intervenției inculpatei P.N., cu încălcarea dispozițiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), a aprobat validarea anexei 37din 09.06.2006, prin care s-a recunoscut dreptul lui A.R.P.P. asupra suprafeței solicitate, deși acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptățită și că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, fiind emisă în acest sens hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006, pe care a semnat-o în calitate de secretar al comisiei, iar ulterior a semnat hotărârea nr. 661 din 02.03.2007 prin care prima hotărâre a fost revocată și s-a validat anexa 37 pentru suprafața de 36,78 ha, consecința fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro.
Inculpatul O.G., în calitate de membru al comisiei județene de fond funciar, urmare a cererii inculpatului A.R.P.P. de retrocedare a suprafeței de 46,78 ha teren forestier, depusă la Primăria Snagov la 01.11.2005, acționând cu intenție, urmarea a intervenției inculpatei P.N. și la cererea inculpatului J.N.,cu încălcarea dispozițiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), împreună cu ceilalți membrii ai comisiei, a aprobat validarea anexei 37 din 09.06.2006, întocmită de comisia locală de fond funciar Snagov, prin care s-a recunoscut dreptul lui A.R.P.P. asupra suprafeței solicitate, deși acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptățită și că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea, fiind emisă în acest sens hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006, consecința fiind prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro.
Inculpatul C.T., urmare a validării în mod nelegal a inculpatului A.R.P.P. cu suprafața de 46,78 ha teren forestier în localitatea Snagov, cunoscând opoziția Direcției Silvice București precum și existența deciziei 1/1941 a ICCJ (din care rezulta că inculpatul nu are vreun drept asupra pădurii), urmărind să obțină foloase necuvenite pentru sine (bani sau terenuri în Snagov) și pentru alții (T.R. și ceilalți membrii ai grupului infracțional), acționând în calitate de director tehnic al Direcției Silvice București (DS Ilfov), la cererea inculpatului T.R. și având drept justificare notificările depuse de inculpatul R.R.M. pentru punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P. cu 46, 78 ha în Snagov, a semnat în numele directorului instituției din care făcea parte, la datele de 26.06.2007 și 15.08.2007, adresele (ordinele) prin care a solicitat Ocolului Silvic Snagov punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P. cu terenul solicitat, deși cunoștea că acesta nu este îndreptățit și că anterior poziția instituției a fost constant de respingere a punerii în posesie, primind în schimb ulterior un teren forestier de 1000 mp în zona Fundul Sacului.
Pentru a ascunde/disimula adevărata provenință a terenului primit cu titlu de mită de la inculpații T.R.și SC R SRL pentru punerea în posesie a inculpatului A.R.P.P. cu încălcarea legii, inculpatul C.T. i-a determinat pe numiții M.M. și M.M. să semneze în calitate de cumpărători contractul de vânzare cumpărare nr. 27909 din 22.02.2008 pentru un teren forestier de 1000 mp în Snagov, iar la data de 01.04.2008 să semneze în calitate de vânzători contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea 1484 prin care același teren a fost vândut cumpărătorului de bună credință, C.A., obținând un folos necuvenit de aproximativ 50.000 euro, primiți de la cumpărător.
Inculpatul G.M., a făcut declarații necorespunzătoare adevărului asupra unor aspecte esențiale ale cauzei cu privire la care a fost întrebat, respectiv cu privire la împrejurările în care s-a formulat cererea de retrocedare la Primăria Snagov, legătura de prietenie cu primarul localității Snagov B.T. și implicarea acestuia în obținerea hotărârii, respectiv contactarea și coordonarea avocaților pentru formularea unei acțiuni în instanță potrivit înțelegerii avute cu acesta.
După obținerea terenului de la Snagov, inculpatul T.R., a încheiat la data de 11.06.2009 în calitate de cumpărător cu SC R SRL contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notar, având ca obiect un teren în suprafață de 75.400 mp, prețul vânzării fiind de 310.786 lei, respectiv 0,98 euro/mp (la cursul BNR de 4,1977 lei/euro din 11.06.2009), pe care acesta nu l-a achitat, primind astfel pentru activitatea infracțională desfășurată în cadrul grupului infracțional o parte din terenul retrocedat abuziv, cunoscând că bunul a fost obținut prin fapte de corupție la care a contribuit în mod direct și urmărind astfel să-i ascundă proveniența ilicită.
În ceea ce privește retrocedarea Fermei Regale Băneasa, s-a stabilit că inculpatul T.R., urmărind realizarea scopului grupului infracțional, în cursul anului 2008, urmare a notificării nr. 554 din 13.02.2002 formulată de inculpatul A.R.P.P., având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluționare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, prin intermediul numitului I.H. (directorul acestui Institut) și al inculpatului S.G., (secretarul Academiei de Științe Agricole și Silvice), a determinat membrii Consiliului de administrație al Institutului (prin prezența sa la institut, prezentarea inculpatului T.S. asigurarea prezenței inculpatului A.R.P.P. la ședință, convingerea directorului că demersul realizat nu va avea consecințe negative datorită influenței sale politice, prin oferirea de foloase necuvenite) să aprobe cererea inculpatului A.R.P.P., cu încălcarea dispozițiilor HG nr. 1881/2005 și ale art. 8, art. 10 și art. 21 din Legea nr. 10/2001 iar ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008, să dispună, cu încălcarea acelorași dispoziții legale, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moștenitor, incidența Legii 10/2001 și identificarea terenului potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit.
Inculpatul R.R.M., urmărind realizarea scopului grupului infracțional, în cursul anului 2008, urmare a notificării nr. 554 din 13.02.2002 formulată de inculpatul A.R.P.P. având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluționare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, urmare a înțelegerii cu inculpatul R.T., prin notificările, cererile, memoriile întocmite, prin prezența și susținerile făcute în cadrul ședințelor de CA de la ICDPP, l-a ajutat pe directorul acestui Institut, să-i determine pe membrii CA să aprobe cererea inculpatului, cu încălcarea dispozițiilor HG nr. 1881/2005 și ale art. 8, art. 10 și art. 21 din Legea nr. 10/2001, iar ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 să dispună, cu încălcarea acelorași dispoziții legale, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moștenitor, incidența Legii 10/2001 și identificarea terenului potrivit legii, cauzându-se astfel prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpații A.R.P.P., T.R. și ceilalți membrii ai grupului infracțional.
Inculpatul A.R.P.P., în urma înțelegerii cu inculpatul R.T., împreună cu inculpatul R.R.M., l-a ajutat pe directorul institutului, să îi determine pe membrii Consiliului de administrație să-i să aprobe cererea sa, cu încălcarea dispozițiilor HG nr. 1881/2005 și ale art. 8, art. 10 și art. 21 din Legea nr. 10/2001, iar ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 să dispună, cu încălcarea acelorași dispoziții, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moștenitor, incidența Legii 10/2001și identificarea terenului potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), prin participarea la discuțiile din ședința Consiliului de administrație de la institut și exercitarea presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenței sale, dar și a unor pretenții de daune în cazul respingerii cererii.
Inculpata G.D. în cursul anului 2008, în calitate de director economic și membru în Consiliul de administrație al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, instituție învestită cu soluționarea notificării nr. 554 din 13.02.2002 formulată de A.R.P.P. având ca obiect Ferma regală Băneasa, urmare a discuțiilor purtate cu directorul institutului, a aprobat cu încălcarea dispozițiilor HG nr. 1881/2005 și ale art. 8, art. 10 și art. 21 din Legea nr. 10/2001 retrocedarea terenului, ulterior prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 dispunându-se restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în lipsa documentelor privind calitatea de moștenitor, incidența Legii 10/2001, identificarea terenului potrivit legii și având cunoștință de adresa nr. 1772 din data de 12.09.2008 a ASAS (prin care s-a solicitat să nu se întreprindă măsuri de înstrăinare a imobilului Ferma Băneasa întrucât instituția a formulat o cerere de retrocedare), cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru membrii grupului infracțional.
Inculpatul S.G., folosindu-se de calitatea de secretar general al Academiei de Științe Agricole, prin acțiunile întreprinse în perioada iulie – septembrie 2008 (adrese, participări la sedințele de CA fără a avea mandate din partea prezedintelui ASAS), l-a ajutat pe directorul Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București la acea dată, ca prin nerespectarea dispozițiilor art. 8, art. 10 și art. 21 din Legea nr. 10/2001 și ale art. HG nr. 1881/2005, să emită dispoziția administrativă nr. 30 din 26.09.2008 de retrocedare a suprafeței de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în București, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru membrii grupului infracțional
Inculpata D.C.T., folosindu-și calitatea de jurist al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București (cu care avea contract de asistență juridică ca avocat), prin acțiunile întreprinse în cursul anului 2008, l-a ajutat pe directorul ICDPP la acea dată, să determine membrii Consiliului de administrație să aprobe solicitarea inculpatului A.R.P.P. în legătură cu Ferma regală Băneasa, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 (art. 8, art. 10 și art. 21) participând la ședințele consiliului, susținând cu știință date nereale referitoare la natura și situația terenului sau calitatea de persoană îndreptățită a inculpatului A.R.P.P., redactând acte pentru retrocedarea terenului, astfel că prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în București, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8, fiind cauzat astfel un prejudiciu statului român în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei).
Inculpatul S.I., în cursul anului 2008, după ce Consiliul de Administrație al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București a solicitat efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea și localizarea terenului pretins de inculpatul A.R.P.P., utilizând ștampila de expert autorizat a numitului S.I. și semnând în locul acestuia, a întocmit un înscris intitulat „expertiză tehnică imobiliară” cu încălcarea normativelor aplicabile pentru efectuarea expertizelor în domeniu (nu a menționat metodele și aparatura folosită, metodele și planurile cartografice în vederea stabilirii vechiului amplasament, nu sunt atașate hărți sau planuri vechi), la cererea și potrivit dispozițiilor directorului Institutului, și inculpatelor G.D. și D.C.T., ajutându-l astfel pe primul ca prin nerespectarea dispozițiilor art. 8, art. 10 și art. 21 din Legea nr. 10/2001 și ale art. HG nr. 1881/2005, să emită dispoziție administrativă de retrocedare a suprafeței de 170.924,97 mp, teren aflat în administrarea institutului, situat în București, b-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 8, fiind cauzat astfel un prejudiciu statului român în valoare de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru grupul infracțional.
Pentru a-l determina pe directorul Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București să sprijine în CA cererea de retrocedare a fermei regale Băneasa formulată de inculpatul A.R.P.P. și să aprobe în final retrocedarea (deși documentația depusă era incompletă, terenul nu era identificat potrivit legii, expertiza fiind formal efectuată, și nu intra sub incidența Legii 10/2001), inculpatul T.R. i-a oferit acestuia foloase necuvenite constând în plata unei excursii pentru patru persoane în străinătate în toamna anului 2008.
În cauză s-au instituit măsuri asigurătorii în cuantum de 5.898.068,94 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul T.R., asupra sumei de 276.695,9 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul A.R.P.P., în cuantum de 3.518.454,82 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul R.R.M., în cuantum de 218.345,72 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul A.D.C., în cuantum de 390 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul M.M.A., în cuantum de 517.500 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul M.L.C., în cuantum de 292.091.617,364 lei în ceea ce o privește pe S.C. R. SRL, în cuantum de 499.963,12 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul C.T., în cuantum de 36.066,35 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul D.N., în cuantum de 24,6 lei în ceea ce-l privește pe inculpatul J.N., în cuantum de 203.184,04 lei în ceea ce o privește pe inculpata P.N., și de asemenea asupra conturilor bancare ale inculpaților.

28. Prin rechizitoriul nr. 297/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de deținere în altă cauză a inculpatului M.L.D., pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență și cumpărare de influență,
Ca stare de fapt s-a reținut că pe parcursul anului 2015 (începând cu luna martie), în scopul de a-l ajuta pe numitul Ș.I.T. să obțină o soluție frauduloasă de achitare în dosarul nr. 11670/197/2013 al Curții de Apel Brașov (apel împotriva sentinței prin care a fost condamnat în primă instanță de Judecătoria Brașov la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiuni comise cu violență, între care lipsire de libertate în mod ilegal, sentința fiind pronunțată la data de 05.02.2015), cunoscând că acesta este dispus să dea sume importante de bani pentru a obține achitarea, inculpatul l-a pus în legătură prin intermediul soției sale, numita M.F., cu numitul C.G. pentru ca acesta la rândul lui să îl pună în legătură cu numitul L.H.L., pe care acesta l-a prezentat ca fiind o persoană cu influență în justiție prin persoanele pe care le cunoaște la cel mai înalt nivel (procuror șef DNA), iar apoi a coordonat mai multe întâlniri la care s-a discutat problema acestuia în justiție, păstrând legătura direct, prin intermediul telefonului sau online, sau indirect, prin intermediul numiților P.O. și C.G., cu acesta, punându-se de acord asupra modalității de acțiune.
De asemenea, s-a mai reținut că inculpatul, tot pe parcursul anului 2015 (începând cu luna martie), pentru a obține rejudecarea dosarului în care prin sentința nr. 158/04.03.2013 a Judecătoriei Târgu Mureș, rămasă definitivă prin decizia nr. 597/R/11.11.2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea unor infracțiuni de șantaj, de la executarea căreia s-a sustras plecând în Dubai (Emiratele Arabe Unite), și în final achitarea sa frauduloasă, a convenit cu soția sa, M.F., ca aceasta să se întâlnească în mai multe rânduri, prin intermediul numitului C.G., cu numitul L.H.L., care a pretins că are influența necesară în justiție, fapt pe care susnumita l-a și realizat în perioada martie – mai 2015, inculpatul acceptând ca în schimbul unor sume de bani, respectiv păstrarea pentru sine a banilor obținuți din vânzarea nefiscalizată a unei părți din mărfurilor importate de inculpat și soția sa din Polonia prin intermediul SC D M I E SRL, aproximativ 40.000 de euro, să intervină prin persoanele pe care le cunoaște la cel mai înalt nivel pentru obținerea soluției de achitare dorită.

29. Prin rechizitoriul nr. 90/P/2016 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților P.T.C.C.A. (președinte al Senatului) pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, și favorizarea făptuitorului, și M.D.M., pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul P.T.C.C.A., fiind audiat în calitate de martor la data de 15.04.2016 în dosarul 259/P/2015, în legătură cu retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului); actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri; implicarea inculpaților T S, B S, S S, M A în procedurile de retrocedare, în depoziția luată sub jurământ a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu fapte și împrejurări esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat, respectiv cu privire la achiziționarea drepturilor succesoarele ale lui A R P în România de către S T, T R și alții, relația avută cu T S, A D C și T R în perioada activității infracționale reținută în sarcina acestora în dosarul 259/P/2015 (2006-2013), întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă privitoare la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor obținute de A R P, raporturile avute cu S S, dobândirea și valorificarea bunurilor revendicate de Paul Al României, relația avută cu Marcovici Marius Andrei în calitatea acestuia de consilier personal și relația acestuia cu Tal Silberstein, intermedierea unor întâlniri între cel din urmă și politicieni din România.
De asemenea s-a mai stabilit că inculpatul P.T.C.C.A., fiind audiat în calitate de martor la data de 15.04.2016 în dosarul 259/P/2015, în legătură cu retrocedarea către P P A R a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului); actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri; implicarea inculpaților T S, B S, S S, M A în procedurile de retrocedare, a făcut aceste afirmații mincinoase și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat (detaliate mai sus), urmărind prin aceasta împiedicarea, îngreunarea cercetărilor și tragerea la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul 259/P/2015 pentru infracțiuni de corupție și constituire grup infracțional în vederea comiterii unor astfel de infracțiuni, raportat la relațiile avute cu membrii ai grupului infracțional (profesionale, de prietenie) și la împrejurarea că avea cunoștință despre faptele pentru care aceștia sunt cercetați.
Inculpatul M.D.M., fiind audiat în calitate de martor la data de 28.04.2016 în dosarul 259/P/2015 cu privire la activitatea desfășurată de inculpatul M M la Cancelaria Primului Ministru, condițiile în care a fost angajat, atribuțiile avute, relația cu primul ministru, în depoziția luată sub jurământ acesta a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat, respectiv cu privire la angajarea lui M M A în calitate de consilier personal al său, urmare a înțelegerii dintre P T C și T S, relația pe care a avut-o cu M M A și realația acestuia din urmă cu T S, activitatea efectivă desfășurată de M M A pentru primul-ministru și legătura dintre cei doi.

30. Prin rechizitoriul nr. 256/P/2016 din data de 19 mai 2016, Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, a inculpatului C.C., primar al municipiului Baia Mare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada martie 2015 - septembrie 2015, inculpatul C.C., în calitate de primar al municipiului Baia Mare și ordonator principal de credite pentru susținerea financiară a Asociației Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare și implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de Consiliul local în acest sens, a pretins și primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct cât și prin intermediar, suma totală de 70.000 lei. De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul C.C., pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Mare susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială, operațiune care nu s-a mai finalizat. La data de 14 aprilie 2016, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu modalitatea de remitere a sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul C.C. i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului C.C. fiind găsită suma de 25.000 lei. Anterior, la data de 25 aprilie 2016, la solicitarea inculpatului, din aceeași sumă pretinsă cu titlu de mită, denunțătorul a remis unui apropiat al primarului suma de 5.000 euro în contul unei datorii. În cauză s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului.

31. Prin rechizitoriul nr. 73/P/2016 din data de 19 decembrie 2016, Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatei H.A., la data faptei viceprimar al municipiului Cluj Napoca, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, spălare a banilor. Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului F.Z., om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: cumpărare de influență, spălare a banilor. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – mai 2016, inculpata H.A., în calitate de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, și-a folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care inculpatul F.Z. avea interese economice.
Derularea acestor proiecte imobiliare presupunea obținerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unor certificate de urbanism, confirmarea avizelor de oportunitate, concesionarea unei suprafețe de teren, eliberarea autorizațiilor de construire etc. La data de 13 mai 2016, pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcționari cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții, inculpata H.A. i-a pretins omului de afaceri procurarea și remiterea unui număr de 60 de abonamente (având o valoare totală de circa 20.000 lei) la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale la alegerile locale. Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma unui contract de sponsorizare, încheiat între o societate administrată de inculpatul Fodor Zsolt și o firmă „agreată” de inculpata H.A.. În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai unui imobil ce aparține inculpatei H.A.

32. Serviciul teritorial Constanța, prin rechizitoriul nr. 85/P/2016 din 12 aprilie 2016, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatul M.D. (consilier local la primăria unei comune) pentru săvârșirea trafic de influență.
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 22 martie 2016, inculpatul M.D., în calitate de consilier local în cadrul primăriei unei comune, a pretins de la un om de afaceri (denunțător în cauză) suma de 11.000 euro, afirmând că are influență asupra unor funcționari publici din aceeași instituție publică, cu atribuții în ceea ce privește organizarea și desfășurarea unei licitații pentru atribuirea unor contracte de concesiune având ca obiect mai multe terenuri. Totodată, inculpatul l-a asigurat pe denunțător că poate determina persoanele respective să asigure obținerea, de către acesta din urmă, a unui contract de concesiune pentru un asemenea teren. Ulterior, la data de 24.03.2016, în baza înțelegerii anterioare, inculpatul M.D. a primit de la denunțător suma de 3.000 euro reprezentând o primă tranșă din totalul de 11.000 euro pretinși.

33. Prin rechizitoriul nr. 85/P/2016, din data de 05 iulie 2016, Serviciul Teritorial Iași a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
DDF, la data faptei avocat în cadrul Baroului Iași și prodecan al Unei facultăți private din Iași cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, MD, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, și în stare de arest la domiciliu, a inculpaților
BS, la data faptelor rector al Universității „Petre Andrei” din Iași, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- favorizarea făptuitorului,
- instigare la fals intelectual, în formă continuată,
- instigare la fals material în înscrisuri oficiale,
BAC, la data faptelor profesor universitar doctor în cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- favorizarea făptuitorului,
- fals intelectual, în formă continuată,
- fals material în înscrisuri oficiale,
BM, la data faptelor lector universitar doctor în cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- favorizarea făptuitorului,
- fals intelectual, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2015 – 3 iunie 2016, inculpatul DDF, în calitate de prodecan al Unei facultăți private din Iași și titular de curs la disciplinele Teoria Generală a Dreptului și Drept Penal, prin intermediul inculpatului MD, a pretins de la un student suma de 18.900 lei în vederea promovării în anul al 3-lea de studii, la unitatea de învățământ respectivă.
Promovarea studentului urma să se realizeze în condițiile în care acesta din urmă nu a susținut în fapt examenele aferente anilor anteriori de studii, nu s-a prezentat la cursurile obligatorii și nu a achitat taxele de școlarizare la termenele prevăzute în Regulamentul Universității „Petre Andrei” din Iași. În acest context, la data de 06 iunie 2016, inculpatul DDF a primit cu titlu de mită, de la studentul respectiv, suma de 19.000 lei din care, pentru „ajutorul” acordat, a remis ulterior inculpatului MD 3.500 lei, ocazie cu care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
În aceeași zi, inculpatul BS, în calitate de rector al Universității „Petre Andrei” din Iași, în scopul împiedicării și îngreunării cercetărilor în dosarul respectiv, nu a predat organelor de urmărire penală, la solicitarea acestora, cataloagele aferente anului 1 de studii al Facultății de Drept din cadrul aceleiași universități, anul universitar 2014-2015, cunoscând faptul că aceste probe ar fi îngreunat situația juridică a inculpatului DDF.
La data de 07 iunie 2016, în aceeași calitate și în același scop, inculpatul i-a determinat pe inculpații BM și BAC, cadre didactice în cadrul aceleiași instituții, să facă mențiuni necorespunzătoare adevărului în „Catalogul pentru examene/verificări/colocvii” pentru Anul 1, prin care se atesta în fals faptul că studentul respectiv obținuse note de trecere la șase materii, în condițiile în care acesta nu a susținut în fapt acele examene.
În același context, la data de 06 iunie 2016, urmare a faptului că procurorii anticorupție au solicitat reprezentanților Universității Petre Andrei din Iași mai multe cataloage, inculpata ZAL, în calitate de secretar șef al Facultății de Drept din cadrul Universității Petre Andrei din Iași, a introdus fără drept date în sistemul informatic al instituției respective de învățământ.
Concret, aceasta a inserat în situația școlară a aceluiași student, aflată în baza de date informatizată a facultății pentru anul I de studii, date necorespunzătoare adevărului și anume faptul că acesta a obținut creditele aferente promovării examenelor la mai multe discipline.
În cauză, procurorii anticorupție au încheiat cu inculpata ZAL un acord de recunoaștere a vinovăției, cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals informatic.
În prezența apărătorului ales, inculpata a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, că este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Iași, cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauză.

34. Prin rechizitoriul din 25 ianuarie 2016 Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 160/P/2015, a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a 2 inculpați, P.O., medic specialist în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Județene de Pensii Bihor, la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (235 acte materiale luare de mită în formă continuată, comise în intervalul 11 mai 2015 – 15 iunie 2015) și I.M.T., asistent medical în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Județene de Pensii Bihor, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, în formă continuată (163 acte materiale comise în intervalul 11 mai 2015 – 15 iunie 2015) .
În fapt, s-a reținut că în perioada 11 mai - 15 iunie 2015, inculpatul P.O., medic specialist în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Județene de Pensii Bihor, a primit în mod direct, repetat, de la un număr de 235 de pacienți, suma totală de 55.975,30 lei și alte foloase care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în atribuțiile sale de serviciu. Concret, aceste foloase au fost primite în legătură cu: emiterea unor decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor respective, încadrarea într-un grad de invaliditate, revizuirea medicală ori prelungirea concediului medical peste 90 de zile.
De regulă, sumele de bani au fost puse de pacienți printre actele din dosarele lor medicale, existând și cazuri în care banii au fost puși pe biroul inculpatului ori predați direct acestuia.
În același context, inculpata I.M.T., în calitate de asistent medical în cadrul aceleiași instituții, a primit de la inculpatul P.O. suma totală de 9.985 lei, despre care știa că reprezintă o parte din banii pe care medicul îi primise de la 163 de pacienți care s-au prezentat la cabinetul său medical, în condițiile de mai sus.
În perioada 11 - 21 mai 2015, inculpata I.M.T. a primit în mod repetat, de la 8 persoane care s-au prezentat la cabinetul medical „P.O.” pentru emiterea deciziilor medicale cu privire la capacitatea de muncă ori în legătură cu prelungirea concediului medical, sume de bani (în total 110 lei) și alte foloase (produse alimentare), în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de asistent medical privind asigurarea activității de secretariat la cabinetul respectiv.
În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin celor doi inculpați.

35. Prin rechizitoriul din 15 noiembrie 2016, Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul 161/P/2015 a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 2 inculpați, respectiv G.A.D., la data faptei medic specialist în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Județene de Pensii Bihor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (158 acte materiale) și P.J.L., la data faptei asistent medical în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Județene de Pensii Bihor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, (10 acte materiale); complicitate la infracțiunea de luare de mită în formă continuată, (24 acte materiale comise), dare de mită în formă continuată, (3 acte materiale)
În fapt, s-a reținut că în perioada 11 mai -11 iunie 2015, inculpata G.A.D., în calitate de medic specialist în cadrul Serviciului de Expertiză Medicală al Casei Județene de Pensii Bihor, a primit în mod direct, repetat, de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul său medical sume de bani care nu i se cuveneau, totalizând 27.036 lei. Banii respectivi au fost primiți de inculpată în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în atribuțiile sale de serviciu respectiv în legătură cu: emiterea deciziilor medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care au solicitat încadrarea într-un grad de invaliditate, efectuarea revizuirii medicale a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență, prelungirea concediului medical peste 90 de zile.
În aceeași perioadă, inculpatul P.J.L. a primit de la inculpata G.A.D. mai multe sume de bani obținute de aceasta din urmă în modalitatea de mai sus, aspect cunoscut de asistentul medical. Totodată, inculpatul P.J.L. a preluat de la pacienți acte medicale și sume de bani, pe care ulterior le-a remis inculpatei G.A.D.
În același context, inculpatul P.J.L. a primit în mod repetat, de la o parte din persoanele care s-au prezentat la cabinetul medical G.A.D., în scopul menționat mai sus, sume de bani din a căror valoare s-a putut stabili în mod cert doar suma totală de 1.122 lei. Acești bani au fost primiți de inculpat în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de asistent medical privind asigurarea activității de secretariat la cabinetul medical, la completarea deciziilor medicale în conformitate cu criteriile de diagnostic clinic și funcțional, la întocmirea și evidența dosarelor existente etc. În datele de 12 mai 2015, 03 și 11 iunie 2015, inculpatul P.J.L. i-a remis unui alt medic, în cabinetul acestuia, mai multe sume de bani care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea unor acte care priveau aceleași aspecte, menționate mai sus.
În cauză, procurorii anticorupție au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților G.A.D. și P.J.L.

36. Prin rechizitoriul nr. 308/P/2015 din data de 28 iunie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată:
în stare de arest preventiv a inculpaților:
T.L.M. - la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, D.V. - la data faptelor șef al Inspectoratului de Poliție Județean P., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, trafic de influență- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, favorizarea făptuitorului, I.C. - ofițer de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar pe cauțiune, a inculpatului
G.S.A. - deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni 2 infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență, spălare a banilor, șantaj, 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, conducerea unui vehicul fără permis de conducere,
și sub control judiciar, a inculpatului
M.A.C. - la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. pentru săvârșirea infracțiunilor de 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, cercetare abuzivă,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și G.S.A. – deputat în Parlamentul României.
Informațiile confidențiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice și juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.
Concret, folosindu-se de influența pe care o avea și pe care o exercita efectiv pentru menținerea și promovarea în funcții publice a anumitor persoane, inculpatul G.S.A. i-a capacitat pe inculpații T.L.M. - în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. și pe D.V. - în calitate de șef al Inspectoratului de Poliție Județean P., să-i furnizeze informații confidențiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P.
Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul G.S.A. avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracțională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulți agenți economici supuși anchetei.
În schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, inculpatul G.S.A. a promis, pe de o parte, inculpatului D.V. că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat magistratului T.L.M. sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale.
Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăți comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC A. I. SA, inculpatul G.S.A.l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăți comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC A. I. SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului menționat. Din acea sumă, SC A. I. SA a primit, în două tranșe, în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610. 202, 96 lei.
La data de 22 iulie 2012, inculpatul G.S.A. a condus pe drumurile publice un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localității B., județul P., în condițiile în care exercitarea dreptului de a conduce era suspendată pentru perioada 22 martie 2012-18 august 2012.
La aceeași dată, G.S.A. i-a solicitat inculpatului D.V. să intervină pe lângă lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceștia să nu dispună măsurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contravenții (depășirea limitei legale de viteză pe raza localității) și a unei infracțiuni la regimul circulației (în perioada 22 martie 2012 - 18 august 2012 G.S.A. având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule), respectiv întocmirea dosarului penal, intervenție care s-a și realizat.
Acționând în această manieră, inculpatul D.V. l-a ajutat pe G.S.A. să nu fie tras la răspundere penală, în schimbul sprijinului de a-și menține funcția de conducere pe care o exercita la I.P.J.P.
În vara anului 2013, inculpatul I.C. - ofițer de poliție, a pretins unui om de afaceri susținere politică pentru ocuparea unor funcții în cadrul M.A.I., prevalându-se de influența asupra unui procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informații ce nu erau destinate publicității.
Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. și se afla în relații foarte apropriate cu lideri politici locali și centrali.
În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informațiile respective i-au fost furnizate lui I.C. de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P. – M.A.C.
Intrând în posesia informațiilor printr-un demers nelegal al procurorului general adjunct, I.C. a folosit, în afara cadrului legal, datele obținute, urmărind accederea în funcții de conducere în cadrul M.A.I.
În vara anului 2014, inculpatul M.A.C. - în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., a permis unei alte persoane accesul la informații ce nu erau destinate publicității dintr-un dosar penal diferit al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel P., în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informațiile respective constau într-un contract de vânzare cumpărare pentru achiziția unui bun și un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situația de fapt din dosarul menționat.
În vara anului 2014, M.A.C. - în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeași unitate de parchet, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de fals în declarații. Plângerea respectivă, nedatată și nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofițer cu funcție de conducere în cadrul B.C.C.O. P., pentru a fi valorificată.
În cauză, a fost instituită măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului G.S.A.

37. Prin rechizitoriul nr. 234/P/2016 din data de 25 noiembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpatului:
B.V. - la data faptelor secretar general al unui partid aflat la guvernare și senator în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2011-2012, în calitate de secretar general a unui partid aflat la guvernare, inculpatul B.V. a primit în patru rânduri, de la o societate comercială reprezentată de inculpatul B.H.B., suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenței prin intermediul inculpatului Ș.G. (vicepreședinte al aceluiași partid) asupra unei persoane care a deținut consecutiv funcții de conducere la două companii naționale, astfel încât firma reprezentată de B.H.B. să obțină contracte la cele două companii naționale.
Suma totală de 700.000 euro a fost primită prin intermediului inculpatului Ș.G. - vicepreședintele respectivei formațiuni politice (500.000 euro) și printr-un alt intermediar (200.000 euro).

38. Prin rechizitoriul nr. 246/P/2016 din data de 15 decembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, a inculpatului B.S. - la data faptei președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) cu rang de secretar de stat, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2011, în contextul inițierii unor proceduri de achiziții publice la nivelul A.N.A.F., inculpatul B.S. - în calitatea mai sus menționată, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituției publice respective.
Banii respectivi urmau să-i fie remiși inculpatului în schimbul exercitării influenței sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obținute de firma omului de afaceri.
În aceste circumstanțe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul B.S. și celălalt funcționar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip „fantomă” controlate de aceștia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive.
Din această sumă de bani, inculpatului B.S. i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului B.S.

39. Prin rechizitoriul nr. 199/P/2016 din data de 21 decembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului K.I. - la data faptelor director delegat al Direcției Tehnologia Informației din cadrul Ministerului J., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale corespunzătoare celor două proiecte), folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată,
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2012-2015, inculpatul K.I., în calitate de director delegat al Direcției Tehnologia Informației din cadrul Ministerului J., manager a două proiecte de informatizare finanțate din fonduri nerambursabile derulate de minister și președinte al comisiilor de evaluare și licitație, a pretins și a primit, prin intermediul a două persoane, de la reprezentanții unor firme de software, în tranșe, suma totală de 274.000 euro.
În același context, inculpatul a acceptat și promisiunea făcută de trei persoane privind sprijinul în obținerea unei funcții de conducere în cadrul unei instituții publice (titular al postului de director Direcție IT în cadrul Ministerului J.).
Aceste foloase au fost pretinse și primite pentru ca inculpatul K.I. - în exercitarea atribuțiilor de serviciu - să sprijine firmele respective în câștigarea licitațiilor pentru atribuirea și realizarea proiectelor de informatizare derulate de Ministerul J., în valoare totală de 29.606.559 lei fără TVA.
Spre exemplu, cu câteva luni înainte de publicarea oficială, inculpatul K.I. a remis reprezentanților uneia dintre firmele de software caietul de sarcini ce urma să fie publicat de Ministerul J. În același sens, inculpatul a mai conceput și redactat împreună cu reprezentanții firmei respective documentele aferente licitației, inserând în cuprinsul lor cerințe menite a-i favoriza pe aceștia din urmă.
De asemenea, pe parcursul derulării procedurilor, inculpatul K.I. a întocmit mai multe documente false, respectiv:
- rapoartele procedurilor pentru ambele proiecte,
- declarațiile de imparțialitate și confidențialitate pe propria răspundere (în care a declarat în mod nereal că nu are legătură cu niciunul dintre participanții la procedura de licitație, deși pretinsese și primise de la aceștia sume de bani cu titlu de mită),
- un proces verbal de recepție cantitativă și calitativă întocmit formal pentru crearea aparenței efectuării plății în condiții de legalitate, deoarece echipamentele hardware nu au fost livrate.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului.
În același dosar, procurorii anticorupție au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției având ca obiect recunoașterea comiterii faptelor de către inculpatul F.R. - la data faptelor deputat în Parlamentul României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, în formă continuată și spălare a banilor, iar procesul penal a fost finalizat prin decizie definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate.

40. Prin rechizitoriul nr. 308/P/2016 din data de 28 decembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatei P.A.M. - președinte al Autorității Electorale Permanente, iar la data faptelor vicepreședinte al aceleiași instituții - funcție cu rang de secretar de stat, cu privire la săvârșirea a 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 infracțiuni de spălare a banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada aprilie - iunie 2008, inculpata PA.M. - în calitate de vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (A.E.P.) – funcție cu rang de secretar de stat - a pretins, iar în anul 2009 a și primit de la reprezentanții unei societăți comerciale, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui anumit imobil situat în municipiul B. În schimb, aceasta a promis că va susține derularea în bune condiții a unui contract încheiat de acea societate cu A.E.P., precum și că va susține societatea să obțină și să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a și realizat.
În cursul anului 2009, inculpata P.A.M. a disimulat proveniența sumei de 210.000 euro, prin folosirea unui circuit financiar fictiv constând în derularea unor operații comerciale între mai multe societăți comerciale, între care firma beneficiară a contractului cu Autoritatea Electorală Permanentă și o firmă controlata de A.M.P. prin soțul ei.
În cursul anului 2011, tot în calitate de vicepreședinte al A.E.P., inculpata P.A.M. a pretins de la reprezentanții aceleiași societăți comerciale contravaloarea unui autovehicul marca Land Rover din care a primit suma de 15.000 euro, în schimbul promisiunii că va susține derularea, în bune condiții, a unor contracte de servicii, încheiate de societatea respectivă cu A.E.P. De asemenea, inculpata a promis că va susține societatea să obțină și să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a și realizat.
În cursul anului 2011, în aceeași calitate de vicepreședinte al A.E.P, inculpata P.A.M. a pretins și a primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audiență, fapt care s-a și întâmplat la scurt timp de la intervenția A.M.P.
Cu banii proveniți din cele două fapte de trafic de influență descrise anterior inculpata P.A.M. a achiziționat un autovehiculul marca Land Rover, iar pentru a ascunde identitatea adevăratului proprietar și beneficiarul real al bunului cumpărat, în același an, aceasta a înmatriculat autovehiculul pe numele unei alte persoane.
În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra mai multor bunuri mobile și imobile aparținând inculpatei P.A.M., până la concurența sumei de 275.000 euro sau echivalentul acesteia în lei.

41. Prin Rechizitoriul nr. 4/P/2015 din 02 februarie 2016, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați (4 inculpați persoane juridice): in stare de arest preventiv, T.I. - inspector cu atribuții de control în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, (11 infracțiuni), trafic de influență (2 infracțiuni), folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, și favorizare a făptuitorului. si C.C.,pentru săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită, (2 infracțiuni), complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru altul, de foloase necuvenite, instigare la dare de mită, cumpărare de influență, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc. (7 acte materiale), în stare de arest la domiciliu, a inculpatului D.Ș.V. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, S.S. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită (2 acte materiale), desfășurarea fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc (7 acte materiale), B.P.D.C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, S.I. - ofițer de poliție judiciară cu grad profesional de subcomisar în cadrul IPJ Botoșani – Serviciul de Investigații Criminale, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, S.A. - avocat în cadrul Baroului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la luare de mită, B.C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub măsurile preventive a interdicției inițierii/suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare și a interdicției de a desfășura activități de jocuri de noroc, inculpatele: SC SRL Botoșani (66 acte materiale), SC SRL Botoșani (159 acte materiale), SC SRL Botoșani (7 acte materiale) si SC MARSESI SRL Neamț (7 acte materiale), pentru săvârșirea infracțiunii de desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc,
S-a reținut în esență că in perioada 2013 – 2015, funcționari publici din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Nord Est au desfășurat activități ilicite pe teritoriul județelor Botoșani, Suceava, Iași și Neamț, cu prilejul exercitării atribuțiilor de serviciu, în scopul sprijinirii și protejării unor societăți comerciale care au ca obiect „activități de jocuri de noroc și pariuri”, deținute de importanți oameni de afaceri din Botoșani, cu puncte de lucru în județele menționate mai sus, în sensul favorizării acestora în timpul controalelor, astfel încât să nu fie sancționați potrivit legislației în vigoare.
Societățile în cauză, prin administratorii lor, au pus la punct un mecanism de fraudare a bugetului de stat prin folosirea unor echipamente de tip „Slot-Machine” fără licență și autorizație de exploatare, nerespectându-se prevederile OUG nr. 77/2009 (ce reglementează jocurile de noroc).
În vederea ascunderii originii ilicite a fondurilor rezultate a fost creată aparența legalității prin folosirea de aparate donate care au seriile de identificare și soft-urile unor aparate licențiate (aproximativ 60% din aparatele care funcționează în mod ilegal, fiind donate).
Activitățile ilicite desfășurate de oamenii de afaceri s-au derulat atât în locațiile declarate și aflate în evidența Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc cât și în localuri de alimentație publică nedeclarate, preponderent în mediul rural.
Concret, în perioada respectivă, inculpatul Teodorescu Ioan, în calitate de funcționar cu atribuții de control în cadrul Oficiului Național de Jocuri - Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava, a pretins și primit de la oamenii de afaceri inculpați în cauză și de la alte persoane, sume de bani cuprinse între 100 lei și 3.000 euro, în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în contextul unor controale efectuate de funcționar, referitoare la constatarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor impuse de legislația în domeniul jocurilor de noroc.
De multe ori, banii au fost pretinși și primiți sub forma unor împrumuturi pe care inculpatul nu le-a mai restituit ulterior.
În același context, la data de 28 iulie 2014, inculpatul T.I. a pretins și primit de la inculpatul C.C. mai multe sume de bani, susținând că are influență asupra unui coleg și că îl va determina să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu ori să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, în scopul acoperirii neregulilor constatate cu ocazia unui control la firma omului de afaceri și implicit a evitării aplicării de sancțiuni potrivit legislației în domeniu.
La data de 25 iunie 2014, inculpatul T.I., în aceeași calitate, i-a furnizat aceluiași om de afaceri informații ce nu sunt destinate publicității, de care a luat cunoștință prin prisma atribuțiilor de serviciu, în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Nord Est Suceava, în scopul obținerii pentru acesta din urmă de foloase necuvenite, constând în evitarea aplicării unor amenzi contravenționale sau sancțiuni mai severe. Informațiile respective i-au fost transmise omului de afaceri, prin intermediul inculpatului B.P.D.C., finul omului de afaceri.
Concret, funcționarul l-a anunțat pe inculpatul C.C. cu privire la controalele care urmau să aibă loc pe raza județului Botoșani, pe linia jocurilor de noroc, în scopul asigurării protecției acestuia și a evitării unor sancțiuni.
În urma atenționărilor primite de la funcționarul public, omul de afaceri și-a închis locațiile unde deținea aparate tip slot – machine fără licență sau fără autorizație de exploatare, evitând astfel ca, la efectuarea controlului, să fie depistate nereguli și aplicate sancțiuni potrivit legislației în domeniu .
În cursul lunii octombrie 2014, inculpatul T.I., în aceeași calitate, l-a consiliat pe inculpatul C.C., cu privire la ceea ce trebuie să întreprindă pentru a evita aplicarea unei amenzi contravenționale prevăzute de legislația în domeniul jocurilor de noroc.
Consilierea acordată de funcționar omului de afaceri a avut loc în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu scopul de a acoperi săvârșirea unei contravenții constând în omisiunea anunțării Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în termen de 5 zile, cu privire la achiziționarea a cinci (5) aparate tip slot – machine noi.
Această conduită a funcționarului public a avut ca urmare vătămarea intereselor legale ale ONJN și prejudicierea bugetului de stat cu suma de bani prevăzută cu titlu de amendă și a condus la obținerea unor foloase necuvenite pentru inculpatul C.C., prin neaplicarea amenzii și a măsurii confiscării aparatelor nedeclarate.
La data de 30 iunie 2014, inculpatul T.I. l-a învățat pe inculpatul D.Ș.V. să încheie în fals, cu proprietarul barului unde au fost constatate neregulile, un contract de închiriere antedatat, astfel încât neregulile constatate să nu mai fie de natură penală, ci contravențională, ajutor care a avut drept rezultat împiedicarea cercetărilor într-o cauză penală.
Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, inculpații T.I. și D.Ș.V., determinându-l pe inculpatul B.C., în calitate de reprezentant al firmei respective, să încheie documentul, în condițiile menționate mai sus.
Pentru acest „ajutor” inculpatul D.Ș.V., prin intermediul inculpatului B.C., i-a remis funcționarului public suma de 1.000 lei. La data de 11 iunie 2014, inculpatul B.C., în calitate de reprezentant al SC Trans Expres SRL Botoșani, a intermediat oferirea de către inculpatul D.Ș.V., a unor servicii de cazare și masă gratuite la hotelul societății, unui consilier juridic din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru ca acesta din urmă să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu și să nu apere interesele instituției pe care o reprezintă, într-o cauză civilă.
Acest dosar avea ca obiect o plângere contravențională, formulată de SC Trans Expres SRL Botoșani împotriva unui procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat la data de 12.03.2014 de către inspectori din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
În perioada iunie-decembrie 2014, inculpatul S.I., la instigarea soției sale S.A., a pretins și primit de la inculpatul D.Ș.V. foloase materiale ce nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu, respectiv reducerea comisionului pentru personalul unui restaurant administrat de omul de afaceri, de la 900 lei la 450 lei, cu prilejul organizării unui eveniment privat în ziua de 14.06.2014.
Ca urmare a cointeresării financiare, inculpatul S.I., prin mijloace specifice funcției pe care o deținea, s-a implicat activ și în afara cadrului deontologic și procedural, în obținerea unor ordine de restricție împotriva unui personaj din lumea interlopă, care provoca daune materiale în localurile deținute de omul de afaceri pe raza municipiului Botoșani și în soluționarea favorabilă a unor dosare penale în care administratorul a figurat ca parte.
A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.220.611,20 lei, reprezentând prejudiciul material cauzat bugetului consolidat al statului. În vederea recuperării prejudiciului, în cauză s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpaților T.I., C.C., D.Ș.V., S.S., SC DV CONSULTING SRL Botoșani si SC TRANS EXPRES SRL Botoșani.
În cauză au fost efectuate percheziții domiciliare în 74 locații situate în județele: Suceava, Botoșani, Iași și Neamț, din care 2 sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

42. Prin Rechizitoriul nr. 22/P/2012, din 19 februarie 2016, Serviciul teritorial Suceava a dispus trimiterea în judecată, in stare de libertate, a 18 inculpați (6 inculpați persoane juridice): D.I. - pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (3 acte materiale), D.L.A. B.N., I.A., G.L., Ș.N. L.E.D., D.V., T.V., pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, B.C., C.E.A., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (3 acte materiale), Ș.D. - administrator al SC SRL Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de Folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (6 acte materiale), SC SRL Gălănești, SC SRL Vicovu de Jos, SC SRL Gălănești, SC BUCOVINA SRL Slatina, SC SRL Slatina, SC SRL Slatina, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei .
În fapt, s-a reținut că, in perioada 2009-2012, inculpatul Ș.D., în calitate de consultant în cadrul firmei S.C. S.R.L. Iași, i-a sprijinit pe inculpații D.I., D.L.A., B.N., I.A., G.L., Ș.N., L.E.D., D.V., T.V., SC SRL, SC SRL, SC SRL, SC SRL, SC SRL, SC SRL, să depună cu intenție la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit –Centru regional Iași, cereri de finanțare pentru realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene, în domeniul zootehnic, mai exact înființarea unui număr de 5 ferme de creștere a porcinelor și modernizarea unei fabrici de procesare a produselor lactate și a brânzeturilor.
Pe parcursul implementării proiectelor, beneficiarii fondurilor au depus, la aceeași instituție, documente false și inexacte întocmite de inculpații B.C., C.E.A., în calitate ai unor societăți comerciale cu un comportament de tip fantomă, si Ș.D. în calitate de consultant, ce au vizat îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, fraudarea procedurilor de selecție de oferte pentru atribuirea contractelor de servicii/lucrări și mărirea nejustificată a cheltuielilor eligibile, activități care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a fondurilor respective.
Prejudiciul produs ca urmare a acestor activități infracționale a fost în valoare de 21.579.000 lei reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile din bugetul Uniunii Europene decontate beneficiarilor. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă cu suma de 21.579.000 lei (aproximativ 5 milioane euro) reprezentând contravaloarea integrală a finanțării nerambursabile decontate beneficiarilor.
În vederea recuperării prejudiciului, în cauză s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor imobile (terenuri, clădiri) și mobile (autoturisme, părți sociale) aflate în proprietatea inculpaților cu o valoare de 21.579.000 lei.

43. Prin rechizitoriul nr. 49/P/2012 din data de 15 iulie 2016 al Serviciului Teritorial Timișoara, s-a dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați (14 persoane fizice și 2 persoane juridice): M.F.D, director la S.C. T S.R.L. pentru comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, constituirea unui grup infracțional organizat, A.L.M., T.I.F., S.C., M.I.G., S.I., S.M., R.Z., S.F., R.A., S.F. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, complicitate la spălarea banilor în formă continuată, constituirea unui grup infracțional organizat, M.B., R.M., B.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, și constituirea unui grup infracțional organizat, SC T SRL și SC D SRL pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată.
Inculpatul M.F.D., administrator de facto al S.C. T S.R.L. și S.C. D S.R.L. cu sprijinul inculpaților S.C., M.I.G., S.I., S.M., R.Z., S.F., M.B. R.A., R.M., B.D., S.F. s-a sustras de la plata sumei de 12.332.819,24 lei (reprezentând TVA în valoare de 7.990.700,10 lei și impozit pe profit în sumă de 4.342.119,09 lei) pe care S.C. T S.R.L. și S.C. D S.R.L. (firme administrate în fapt de acesta) o datorau bugetului statului, cu titlu de impozite și taxe. O parte din suma provenind din evaziune fiscală a fost transferată succesiv prin conturile unor persoane juridice, iar ulterior a fost remisă inculpatului M.F.D. și reintrodusă în circuitul civil în scopul însușirii ei de către acesta. În demersul de a obține, în mod ilicit, avantaje pecuniare mai multe, inculpatul M.F.D. a pus la punct un mecanism complex, prin intermediul căruia a obținut diferite sume de bani care, în realitate, trebuia să fie achitate statului român cu titlu de impozite și taxe.
Astfel, pentru obținerea sumelor de bani, inculpatul M.F.D. a inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care au aderat succesiv inculpații S.C., M.I.G., S.I., S.M., R.Z., M.B., R.A., R.M., B.D., S.F. Astfel, prin firme administrate în drept sau în fapt de către aceștia, au fost simulate relații comerciale fictive, cu scopul de a fi diminuate taxele și impozitele datorate. Au fost simulate operațiuni fictive de vânzare a unor bunuri către firme cu sediul în România care, conform prevederilor legislației fiscale, beneficiau de restituirea TVA. În realitate scopul operațiunilor l-a constituit compensarea cu suma ce ar fi trebuit obținută din TVA cu taxele și impozitele pe care, în mod real, firmele respective ar fi trebuit să le achite bugetului statului, corespunzător bunurilor vândute.
Întrucât, potrivit normelor fiscale din România, în prețul de vânzare a unui bun este inclusă TVA, automat acea taxă trebuia achitată statului român, obligație care însă inculpatul M.F.D. a reușit să o înlăture.
Pentru a crea însă o situație de fapt diferită de aceasta, inculpatul M.F.D. a înregistrat în contabilitate facturi fiscale false care figurau ca fiind emise de societăți comerciale înregistrate în România, ce nu reflectau însă realitatea, raportul comercial atestat de acele facturi neexistând în fapt, iar din cauză că, în prețul cu care erau „achiziționate” acele bunuri era inclus TVA, rezulta imediat o diminuare sau chiar anularea TVA ce trebuia achitată statului. Practic, inculpatul M.F.D. a acceptat și a dispus înregistrarea, cu intenție, în contabilitatea S.C. T S.R.L. și S.C. D S.R.L., firme administrate în fapt de acesta, a unui număr de 203 documente contabile ce au avut consecința diminuării obligațiilor fiscale cu suma anterior menționată. Cu aceste documente contabile se atesta, în mod neadevărat, existența unor operațiuni comerciale de achiziție a unor mărfuri de la un număr de 18 societăți comerciale. În această activitate, inculpatul M.F.D. a fost ajutat de coinculpații anterior menționați care au acceptat să îi remită facturi fiscale false în numele unor firme în care figurau sau figuraseră cu diferite calități (asociați, administratori, împuterniciți ori ca reprezentanță în fapt), iar pentru crearea unei aparențe de realitate a operațiunilor financiare „atestate” de acele facturi au fost întocmite și mai multe documente justificative false. Scopul acestor din urmă acte era acela de a spori și întări credibilitatea existenței acelor relații comerciale, astfel ca, în cazul unui control, să fie mai dificilă la o verificare sumară identificarea neregulilor cu privire la acele relații. Tot în acest scop, inculpatul M.F.D. le-a solicitat celorlalți coinculpați înregistrarea în contabilitate și declararea la organele fiscale a relațiilor comerciale pentru ca, pe de o parte să înlăture eventuale suspiciuni care ar fi putut plana asupra sa cu ocazia unei verificări sumare a organelor de control, iar pe de altă parte, pentru a răsturna practic vinovăția din sarcina sa în cea a celorlalți coinculpați sau asupra administratorilor firmelor implicate în activitatea infracțională, întrucât în asemenea caz, neplata taxelor și impozitelor cădea în sarcina acestor din urmă persoane fizice și juridice și nu în sarcina firmelor administrate în fapt de inculpatul M.F.D. Practic întregul mecanism consta în interpunerea S.C. T S.R.L. și S.C. D S.R.L. între furnizor și cumpărătorul mărfurilor care își avea sediul pe teritoriul României, procedeu cunoscut sub denumirea de interpunerea unei firme „tampon”. Pe lângă TVA datorată statului prin înregistrarea în contabilitatea S.C. T S.R.L. și S.C. D S.R.L. a facturilor fictive, a fost automat diminuată și baza de calcul asupra căreia trebuia aplicat impozitul pe profit, sumele ce figurează ca fiind „achitate” emitenților acelor facturi constituind o cheltuială, în înțelesul legislației fiscale, ce avea repercusiune directă asupra acestui impozit.
În cauză, prejudiciul în sumă de 12.332.819,24 lei a fost însușit de către inculpatul M.F.D. care a procedat la recuperarea lui achitând suma de 12.332.819,24 lei .

11.2. Anexa nr. 2 - Principalele obiective și acțiuni pe anul 2017

  • Evaluarea activității desfășurate de Direcția Națională Anticorupție în anul 2016
    • Termen: februarie 2017
    • Răspunde: procurorul șef al direcției
  • Urmărirea modului de organizare și desfășurare a activității de urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate (organizarea de echipe specializate formate din procurori, ofițeri de poliție judiciară și specialiști; întocmirea planurilor de anchetă de către procurori, respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea actelor de urmărire penală ș.a.m.d.)
    • Termen: permanent
    • Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
    • procurorii șefi ai serviciilor
    • procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
    • procurorii șefi ai birourilor teritoriale
  • Analiza cauzelor privind fraude în achiziții publice, precum și a celor privind fapte care aduc atingere corectitudinii mediului de afaceri, aflate în curs de soluționare
    • Termen: semestrial
    • Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
    • procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
  • Prevenirea, descoperirea și combaterea corupției în justiție
    • Termen: permanent
    • Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
    • procurorii șefi ai serviciilor
    • procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
    • procurorii șefi ai birourilor teritoriale
  • Recuperarea prejudiciilor și instituirea măsurilor asigurătorii
    • Termen: permanent
    • Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
    • procurorii șefi ai serviciilor
    • procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
    • procurorii șefi ai birourilor teritoriale
  • Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării și de 6 luni de la data începerii urmăririi penale și stabilirea măsurilor necesare soluționării acestora
    • Termen: trimestrial
    • Răspund: procurorii șefi ai secțiilor
    • procurorii șefi ai serviciilor
    • procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
    • procurorii șefi ai birourilor teritoriale
  • Analiza cauzelor privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
    • Termen: trimestrial
    • Răspunde: procurorul șef al serviciului
  • Întocmirea analizei achitărilor și restituirilor, rămase definitive
    • Termen: 15 ianuarie 2017 (pentru semestrul II/2016)
    • 15 iulie 2017 (pentru semestrul I/2017)
    • Răspunde: procurorul șef al secției
  • Analiza activității judiciare penale
    • Termen: 15 ianuarie 2017 (pentru semestrul II/2016)
    • 15 iulie 2017 (pentru semestrul I/2017)
    • Răspunde: procurorul șef al secției
  • Verificarea activității compartimentului grefă al secțiilor, serviciilor și serviciilor teritoriale
    • Termen: trimestrial
    • Răspund: procurorii șefi adjuncți ai secțiilor
    • procurorii șefi ai serviciilor și procurorii șefi ai serviciilor teritoriale
  • Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile rețelelor internaționale anticorupție EPAC-EACN, IAACA
    • Termen: permanent
    • Răspunde: procurorul șef al serviciului
  • Participarea Direcției Naționale Anticorupție la activitățile organizațiilor internaționale având ca obiect implementarea convențiilor internaționale împotriva corupției (Consiliul Europei – GRECO, UNODC, OECD – ACN)
    • Termen: permanent
    • Răspunde: procurorul șef al serviciului
  • Continuarea dialogului cu jurnaliștii și societatea civilă
    • Termen: permanent
    • Răspunde: procurorul șef al serviciului
  • Introducerea în sistem informatizat a corespondenței neclasificate constând în plângeri, denunțuri, plângeri formulate împotriva actelor și măsurilor luate de procurori, lucrări în legătură cu activitatea economico-financiară, cereri, sesizări, memorii
    • Termen: permanent
    • Răspund: procuror
    • grefierii desemnați din cadrul compartimentului
    • Preluarea de la secțiile și serviciile structurii centrale a documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
    • Termen: permanent
    • Răspund: procuror
    • grefierii desemnați din cadrul compartimentului
  • Selecționarea documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
    • Termen: 31.12.2017
    • Răspund: procuror
    • grefierii desemnați din cadrul compartimentului
  • Evaluarea specialiștilor și a specialiștilor antifraudă din cadrul Serviciului specialiști și a serviciilor teritoriale
    • Termen: 31 ianuarie 2017
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Organizarea de cursuri de perfecționare a specialiștilor în domeniile în care își desfășoară activitatea. Se va urmări participarea la cursuri plătite atât din fonduri europene cât și din bugetul instituției. De asemenea, se vor organiza ateliere de lucru pe anumite teme cu participarea specialiștilor de la nivel central și a celor din teritoriu
    • Termen: permanent
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Colaborare în repartizarea ordonanțelor emise în dosarele penale precum și stabilirea priorităților imediate. Discuții permanente între șeful Serviciului specialiști și procurorul șef adjunct direcție care coordonează activitatea acestui serviciu
    • Termen: permanent
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Repartizare judicioasă a ordonanțelor emise de procurori în funcție de gradul de încărcare al specialiștilor, de specializarea acestora, precum și de prioritățile stabilite de conducerea instituției
    • Termen: permanent
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Controlul activităților ce intră în atribuțiile de serviciu ale specialiștilor și ale specialiștilor antifraudă
    • Termen: permanent
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Efectuarea de rapoarte de constatare tehnico științifice, note, obiecțiuni la expertizele tehnico judiciare cu respectarea normelor metodologice și a termenelor impuse
    • Termen: permanent
    • Răspund: toți specialiștii
  • Discuții și colaborare între specialiști, procurori și ofițerii de poliție judiciară pe tema dosarelor aflate în lucru
    • Termen: permanent
    • Răspund: toți specialiștii
  • Ocuparea posturilor vacante de specialiști, conform statului de funcții.
    • Termen: permanent
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Deplasarea în teritoriu a șefului Serviciului specialiști, ori de câte ori este nevoie, pentru a discuta și rezolva problemele care apar cu ocazia întocmirii constatărilor de specialitate
    • Termen: permanent
    • Răspunde: specialistul șef al serviciului
  • Organizarea interviurilor pentru ocuparea posturilor vacante de procuror
    • Termene: ianuarie 2017
    • octombrie 2017
    • Răspunde: procurorul șef al serviciului
  • Organizarea examenului de promovare în grad profesional superior a personalului contractual
    • Termen: februarie 2017
    • mai 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul desemnat din cadrul serviciului
  • Desfășurarea concursului pentru recrutarea personalului conex
    • Termen: mai 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul șef al serviciului
  • Organizarea concursului de promovare în funcții de conducere a grefierilor
    • Termen: martie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul șef al serviciului
  • Centralizarea calificativelor acordate urmare evaluării profesionale a ofițerilor și agenților de poliție judiciară, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, cu excepția procurorilor, pe anul 2016
    • Termen: martie 2016
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul șef al serviciului
  • Organizarea concursului de recrutare personal economic și administrativ
    • Termen: februarie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul șef al serviciului
  • Desfășurarea procedurii de ocupare a posturilor vacante de procuror șef serviciu/birou
    • Termene: mai 2017
    • octombrie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul șef al serviciului
  • Organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante de funcționari publici
    • Termen: mai 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul desemnat din cadrul serviciului
  • Organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante de specialiști - funcționari publici
    • Termen: aprilie 2017
    • octombrie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul desemnat din cadrul serviciului
  • Organizarea examenului de promovare în grad profesional superior a funcționarilor publici
    • Termen: iunie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul desemnat din cadrul serviciului
  • Derularea procedurilor privind depunerea declarațiilor de avere, interese și alte declarații, pe anul 2016, pentru personalul DNA
    • Termen: iunie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierii desemnați din cadrul serviciului
  • Centralizarea temelor pentru învățământul profesional centralizat și descentralizat pentru procurori, specialiști, ofițeri și grefieri, în anul 2017
    • Termen: ianuarie – februarie 2017
    • Răspund: procurorul șef al serviciului
    • grefierul desemnați din cadrul serviciului
  • Administrarea serverelor și echipamentelor de comunicații
    • Termen: permanent
    • Răspund: specialistul șef al biroului
    • specialiștii desemnați din cadrul biroului
  • Dezvoltarea de aplicații și baze de date, precum și întreținerea celor existente
    • Termen: permanent
    • Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului
  • Întreținerea site-ului public al Direcției Naționale Anticorupție
    • Termen: permanent
    • Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului
  • Efectuarea de percheziții informatice
    • Termen: la solicitare
    • Răspund: specialiștii desemnați din cadrul biroului
  • Selecționarea documentelor constituite în unități arhivistice pentru care s-a împlinit termenul de păstrare
    • Termen: 31.12.2017
    • Răspund: procuror
    • grefierii desemnați din cadrul compartimentului
  • Perfecționarea continuă a activității financiar-contabile, prin creșterea calității lucrărilor de planificare și execuție bugetară, de contabilitate și analiză, prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții
    • Termen: permanent
    • Răspund: managerul economic
    • șeful de serviciu desemnat
  • Definitivarea programului anual al achizițiilor publice pentru anul 2017, pe baza necesităților și priorităților comunicate de celelalte compartimente din cadrul autorității contractante
    • Termen: 1 februarie 2017
    • Răspund: consilierii desemnați din cadrul departamentului
  • Perfecționarea activității în domeniul achizițiilor publice, prin ridicarea calității lucrărilor și documentelor întocmite, prin îmbunătățirea metodelor de exercitare a controlului asupra procedurilor de achiziții publice, generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor și creșterii competenței profesionale și a răspunderii întregului personal cu atribuții în domeniul achizițiilor publice cât și cea a personalului administrativ
    • Termen: permanent
    • Răspund: consilierul desemnat din cadrul departamentului
  • Îmbunătățirea sistemului de gestionare și evidență a personalului și a patrimoniului la nivelul instituției prin introducerea situațiilor de tip informatizat precum și gestionarea centralizată a acestora
    • Termen: permanent
    • Răspund: consilierul desemnat din cadrul departamentului

1 publicată în Monitorul Oficial Nr. 517 din 8 iulie 2016

2 Dintre acestea, 5.251 sunt cauze înregistrate în cursul anului 2016 (cauze existente la începutul anului 2016 au fost în număr de 7.102)

3 2.868 sunt ca urmare a unor sesizări ale persoanelor fizice / juridice private sau instituții publice, iar 1.641 ca urmare a declinărilor, conexărilor de la alte parchete sau între structurile DNA

4 3.305 ca urmare a unor sesizări ale persoanelor fizice / juridice private sau instituții publice, iar 1.875 ca urmare a declinărilor, conexărilor de la alte parchete sau între structurile Direcţia Naţională Anticorupţie, în anul 2015

5 În 1.446 cauze s-a dispus declinarea competenţei ori reunirea dosarelor (1.216 în 2015)

6 Comparativ, în anul 2015, în 357 cauze s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu (337 cauze) sau sesizarea instanţei prin acord de recunoaștere a vinovăției (20 cauze)

7 în anul 2015, au fost soluționate pe fond 2.656 cauze

8 1.258 inculpați în anul 2015

9 233 în anul 2015

10 Banca Națională a României

11 Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților

12 Agenția Națională de Administrare Fiscală

13 Camera de Comerț și Industrie a României

14 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate

15 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

16 Agenția Județeană pentru Ocuparea forței de Muncă

17 Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale

18 Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

19 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

20 Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

21 Administrația Bazinală de Apă

22 Autoritatea Rutieră Română

23 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

24 Ministerul Tineretului și Sportului

25 Direcția Sanitar Veterinară

26 Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

27 Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială

28 Direcția Regională de Drumuri și Poduri

29 Direcția de Impozite și Taxe Locale

30 Oficiu Județean de Poștă

31 Față de 2.374 infracțiuni în anul 2015

32 7.102 cauze în anul 2015

33 1.723,84 milioane lei, echivalentul a 387,81 milioane euro în anul 2015

34 Camera de Comerț și Industrie a României

35 Camera de Comerț și Industrie

36 Agenția Naționala pentru Restituirea Proprietăților

37 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate

38 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

39 Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

40 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

41 Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

42 Ministerul Tineretului și Sportului

43 Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială

44 Direcția Regională de Drumuri și Poduri

45 Direcția de Impozite și Taxe Locale

46 Oficiul Județean de Poștă

47 Agenția Națională de Administrare Fiscală

48 Direcția de Sănătate Publică

49 Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

50 Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale

51 Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

52 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

53 Agenția Națională de Administrare Fiscală

54 Administrația Bazinală de Apă

55 Autoritatea Rutieră Română

56 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

57 Direcția Sanitar Veterinară

58 Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

59 Ministerul Energiei

60 Ministerul Afacerilor Interne

61 Consiliul Local Craiova

62 Primăria Municipiului Craiova

63 Primăria Orașului Videle, jud. Teleorman; Primăria Orașului Fundulea

64 Primăria Sectorului 2 București; Primăria Sectorului 4 București

65 Primăria Comunei Tămădău, Primăria Comunei valea Argovei; Primăria Comunei Nicolae Bălcescu; Primăria Comunei Gurbănești; Primăria Comunei Sărulești; Primăria Comunei Lupșanu, toate din jud. Călărași

66 Primăria Orașului Videle

67 Consiliul Local Sector 2 București

68 Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Ioan București

69 Oficiul Județean Poștă Giurgiu; Casa Agronomului Botoșani; CN Romarm SA; AJPIS Giurgiu; Instituția Prefectului Călărași; DADR Călărași

70 Curtea de Apel Iași; Tribunalul București; Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman

71 DIPI; ONPM; DCCO; DGPMB

72 SC Carpatica Asig SA

73 Clubul Sportiv Dinamo

74 788 căi de atac față de 739 căi de atac în anul 2015

75 Față de 352 în anul 2015

76 În anul 2015, au fost aplicate pedepse definitive cu executare în regim de detenție față de 351, reprezentând 36,07%

77 222 în anul 2015, reprezentând 22,82%

78 389 în anul 2015, reprezentând 39,98%

79 26 în anul 2015, reprezentând 2,67%

80 11 în anul 2015, reprezentând 1,13%

81 207 în 2015, reprezentând 40,51%

82 144 în anul 2015, reprezentând 31,17%

83 9 în anul 2015

84 Ministerul Sănătății

85 Ministerul Afacerilor Interne

86 Direcției Generale a Poliției Municipiului București

87 Inspectoratul Județean de Poliție

88 Ministerul Apărării Naționale

89 Centrul Clinic de Urgență Boli Cardiovasculare al Armatei

90 Inspectoratul pentru Situații de Urgență

91 Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

92 Camera de Comerț și Industrie a României

93 Sc Hidroelectrica SA - Sucursala Porțile de Fier

94 Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice

95 Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

96 Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

97 Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

98 Direcția Generală a Finanțelor Publice

99 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

100 Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară

101 Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice

102 Compania Națională de Căi Ferate „CFR” - SA

103 Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor

104 Agenția de Protecție a Mediului

105 Institutul Național de Pneumologie Marius Nasta

106 Regia Autonomă de Transport București

107 Complexul Sportiv Național Sala Polivalentă București

108 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

109 Oficiul Județean de Poștă

110 SC Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Plantelor Medicinale și Aromatice Fundulea

111 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 București

112 Administrația Județeană a Finanțelor Publice

113 Agenția Națională de Administrare Fiscală

114 Inspectoratul de Stat în Construcții

115 Administrația Fondului pentru Mediu

116 Garda Națională de Mediu

117 Universitatea de Medicină și Farmacie Iași

118 Federația Română de Box

119 Universitatea Financiar Bancară București

120 Ministerul Justiției

121 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

122 Direcția Generală de Prevenire și Combatere Terorism

123 Serviciul Român de Informații

124 Direcție Generală de Informații și Protecție Internă

125 Ministerul Finanțelor Publice

126 Ministerul Afacerilor Interne

127 Direcția Generală Anticorupție

128 Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice

129 Inspectoratul General al Poliției Române

130 Inspectoratul de Poliție Județean

131 Regia Autonomă de Transport București

132 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

133 Agenția Națională de Administrare Fiscală

134 Agenția Județeană a Autorității Rutiere Române

135 Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale

136 Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat

137 Agenția Județeană pentru Protecția Mediului

138 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

139 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate

140 Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri

141 Direcția Publică de Protecție Socială

142 Garda de Mediu

143 Garda Financiară

144 Administrația Finanțelor Publice

145 96 de inculpați achitați din 1258 trimiși în judecată în anul 2015

146 138 de inculpați achitați din 1.358 trimiși în judecată în anul 2014

147 90 inculpați

148 3 în anul 2015

149 3 în anul 2015

150 În anul 2015, prin 303 hotărâri definitive au fost condamnați 973 inculpați

151 21 in anul 2015

152 în cazul unui director al Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu care a pretins de la un om de afaceri (martor denunțător) suma totală de 20.000 euro din care a primit, în tranșe, sumele de 5.500 euro și 2.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind încheierea unui contract de închiriere între Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu și firma omului de afaceri pentru o chirie lunară modică raportat la dimensiunile spațiului precum și poziționarea acestuia, precum și pentru efectuarea demersurilor necesare pentru încheierea unui act adițional prin care a fost prelungită durata inițială a contractului de la 10 ani la 20 de ani.

153 în cazul a mai multor inculpați ce dețineau funcții de conducere sau de execuție în cadrul Primăriei Suceava și care au emis și decontat prin casieria primăriei facturi pe numele unor societăți comerciale, deși marfa nu a fost livrată, nu au înregistrat în Raportul de audit în termenele legale, nu au luat măsuri de evidențiere a debitului constatat la Bazarul Suceava, nu au luat măsuri de sancționare a persoanelor responsabile și au primit cu titlu de mită diferite bunuri și sume de bani.

154 66,80% în anul 2015

155 În cazul unui inculpat care a intermediat transmiterea sumei totale de 1.000 de lei de la martorul denunțător la un alt inculpat, cunoscând că, în schimbul banilor, acesta din urmă a asigurat pe martorul denunțător că prin relațiile pe care le are la persoanele cu funcție de decizie în comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă și la cadrele medicale emitente ale documentelor medicale, o să-i procure documentele necesare revizuirilor anuale a deciziei privind capacitatea de muncă fără a fi necesară prezența fizică a acestuia.

156 Cauza a vizat pe un inculpat care a participat în calitate de administrator și în numele a celor 4 societăți comerciale pe care le controla în fapt, la procedurile de selecție de oferte organizate de cinci direcții silvice din cadrul R.N.P. ROMSILVA R.A., cunoscând faptul că aceste proceduri sunt organizate cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice și implicit prin încălcarea atribuțiilor de serviciu ale martorilor și a încheiat ulterior, în numele societății comerciale ale cărei administrator era, cu 5 direcții silvice, 10 contracte de achiziție arme tranchilizante și accesorii, la prețuri ce includeau adaosuri cuprinse între 71% și 465% peste cele mai mari prețuri de pe piața liberă, generând în mod direct o pagubă în bugetul RNP în sumă de 10.713.200.000 ROL.

157 privește un acord de recunoaștere încheiat cu un inculpat care, în calitate de avocat în cadrul Baroului Suceava, a pretins de la un cetățean polonez și asociat în cadrul unei societăți comerciale, căruia îi acorda asistență juridică în procedura judiciară de insolvență a societății, suma de minim 5000 de euro pretinzând că o va remite lichidatorului judiciar desemnat în cauz, lăsând să se înțeleagă că are influență asupra acesteia și o poate convinge să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu într-o manieră favorabilă acestora.

158 În cazul unor inculpați care și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, prin avizarea favorabilă a achiziționării unor componente care nu erau necesare și achiziționarea, respectiv vinderea, de aparate electrice de joasă tensiune, ce purta mențiuni false cu privire la marcă.

159 7 ani închisoare 1 judecător curte de apel pentru luare de mită, trafic de influență, înșelăciune în formă continuată, instigare la infracțiunea de spălare a banilor și trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, din care una în formă continuată,8 ani și 6 luni închisoare 1 judecător tribunal pentru constituire a unui grup infracțional organizat, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită în formă continuată și trafic de influență, 1 judecător tribunal condamnat în 2 dosare, 3 ani închisoare pentru infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv 12 ani și 2 luni închisoare pentru abuz în serviciu și 7 infracțiuni de luare de mită, din care 3 în formă continuată, 4 ani și 6 luni închisoare 2 judecători tribunal pentru luare de mită, 3 ani și 4 luni închisoare 1 judecător tribunal pentru două infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată,3 ani închisoare 1 judecător președinte judecătorie pentru luare de mită și 7 ani și 6 luni închisoare un fost judecător tribunal pentru luare de mită în formă continuată (3 acte materiale).

160 3 ani cu suspendarea sub supraveghere 1 judecător președinte judecătorie pentru luare de mită.

161 47 subofițeri M.A.I. și 34 ofițeri M.A.I.

162 Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

163 Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

164 Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

165 Direcția Generală a Finanțelor Publice

166 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

167 Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară

168 Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor

169 Agenția de Protecție a Mediului

170 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

171 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 București

172 Administrația Județeană a Finanțelor Publice

173 Agenția Națională de Administrare Fiscală

174 Inspectoratul de Stat în Construcții

175 Administrația Fondului pentru Mediu

176 Garda Națională de Mediu

177 Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților

178 Agenția Națională de Administrare Fiscală

179 Camera de Comerț și Industrie a României

180 Casa Județeană de Asigurări de Sănătate

181 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

182 Agenția Județeană pentru Ocuparea forței de Muncă

183 Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale

184 Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

185 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

186 Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

187 Administrația Bazinală de Apă

188 Autoritatea Rutieră Română

189 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

190 Ministerul Tineretului și Sportului

191 Direcția Sanitar Veterinară

192 Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

193 Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială

194 Direcția Regională de Drumuri și Poduri

195 Direcția de Impozite și Taxe Locale

196 Valorile au fost calculate raportat la cursul de schimb mediu anual al BNR

197 1.723,84 milioane lei, echivalentul a 387,81 milioane euro în anul 2015

198 241 hotărâri definitive în anul precedent

199 976.758.741,75 lei, echivalentul a 219.743.248,98 euro, în anul 2015

200 844.431.157,54 lei, echivalentul a 189.973.263,79 euro, în 2015

201 132.327.584,21 lei, echivalentul a 29.769.985,2 euro, în anul 2015

202 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010

203 În 1.446 cauze s-a dispus declinarea competenței ori reunirea dosarelor (1.216 în 2015)

204 14.704 cauze

205 Banca Națională a României

206 Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților

207 Agenția Națională de Administrare Fiscală

208 Oficiu Județean de Poștă