Raport

C U P R I N S

1. Consideraţii generale …………………………………………...		3
2. Activitatea de urmărire penală …………………………………. 2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice ................................................ 2.2. Combaterea infracţiunilor de corupţie ……………….. 2.2.1. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene …………………………….............. 2.3. Combaterea infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie ………………………………………………. 2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari ……………………………………………… 2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale ………. 2.6. Aportul ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor la soluţionarea cauzelor de corupţie ………………… 2.7. Activitatea Serviciului tehnic …………………........... 2.8. Consideraţii privind corupţia pe segmentele de activitate percepute ca fiind cele mai vulnerabile ….. 2.8.1. Corupţia şi mediul politic …………….. 2.8.2. Corupţia şi instituţiile de aplicare a legii ..		7 7 15 21 25 31 36 44 46 47 48 50
3. Activitatea judiciară în cauze penale ……...……………………		54
4. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state ………………………………………………………...		60
4.1. Măsurile luate de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru integrarea României la Uniunea Europeană...............		68
5. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului ..		70
6. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul ……………..		75
7. Administrarea resurselor financiare ………………………….....		78
8. Informatizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie …….		82
9. Concluzii ………………………………………………............		85
10. Anexe ………………………………………………………….		88
	10.1. Anexa nr.1 - Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2006 (comparativ cu anul 2005) ………………………………………….	88
	10.2. Anexa nr.2 – Cauze importante soluţionate prin rechizitoriu (alte exemple) ……………………………	89
	10.3. Anexa nr.3 – Hotărâri penale definitive de condamnare a inculpaţilor (alte exemple) ……………	107
	10.4. Anexa nr.4 - Hotărâri penale definitive de achitare a inculpaţilor şi de restituire a cauzelor la procuror …….	123
	10.4.1. Hotărâri penale definitive de achitare a inculpaţilor …………………………………...	123
	10.4.2. Hotărâri penale definitive de restituire a cauzelor la procuror ………………………	125

R A P O R T

privind activitatea desfăşurată de

Direcţia Naţională Anticorupţie

în anul 2006

1. Consideraţii generale

Anul 2006 a fost un an crucial pentru România, care a trebuit să facă eforturi semnificative pentru a atinge nivelul de pregătire cerut de criteriile de aderare la Uniunea Europeană. După cum se ştie, lupta împotriva corupţiei a fost unul din domeniile principale în care Comisia Europeană a monitorizat România, cu atât mai mult cu cât, încă din anul 2005, ţării noastre i-a fost aplicată o clauză de salvgardare specială, care ar fi putut să ducă la amânarea aderării cu un an, în cazul constatării unor deficienţe serioase în îndeplinirea angajamentelor vizând lupta împotriva corupţiei.

În acest context, instituţia asupra căreia s-a focalizat o foarte mare atenţie, atât a instituţiilor europene cât şi a statelor membre, a fost Direcţia Naţională Anticorupţie, organ judiciar cu un rol central în combaterea corupţiei. De asigurarea deplinei sale funcţionalităţi, a lipsei de partizanat a anchetelor sale, de obţinerea unor rezultate concrete în cauzele vizând infracţiuni de corupţie la nivel înalt a depins, în mare măsură, credibilitatea eforturilor anticorupţie depuse de România.

Concomitent, opinia publică românească a urmărit, cu un interes extrem de puternic în cursul anului 2006, evoluţia reformei anticorupţie dusă de structurile statului, cu precădere acţiunile desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Parchetul specializat anticorupţie fusese creat încă din anul 2002 în scopul combaterii eficiente a actelor de corupţie comise de persoane care exercită un grad semnificativ de influenţă în societate sau care cauzează prejudicii importante instituţiilor statului sau intereselor sale economice, însă a fost nevoie de reforma acestei instituţii, începută în octombrie 2005, şi de activitatea intensă desfăşurată de procurorii anticorupţie pe tot parcursul anului 2006, de iniţiere a unor anchete în cauze importante de corupţie politică, de corupţie legată de mari fraude în achiziţiile publice, privatizări şi concesionări de bunuri din domeniul public, de corupţie în sistemul judiciar, precum şi de redeschidere a unor dosare închise în mod nelegal anterior – pentru ca aşteptările opiniei publice să înceapă să fie confirmate. Dacă, până în urmă cu un an, zona politică părea a fi o zonă intangibilă pentru acţiunile investigative şi judiciare, o serie de scandaluri de corupţie fiind, la vremea lor, semnalate în presă fără nici o urmare, în 2006, odată cu anchetele desfăşurate de DNA, lucrurile au început să se schimbe. Dovadă a acestei schimbări stau cercetarea şi trimiterea în judecată de către procurorii anticorupţie a unui număr fără precedent de actuali şi foşti membrii ai Parlamentului, miniştrii şi secretari de stat, indiferent de culoarea politică a acestora, de conducători ai unor structuri guvernamentale, înalţi funcţionari ai administraţiei publice locale, magistraţi, etc. pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei.

Din punct de vedere al cadrului instituţional, anul 2006 a marcat pentru DNA finalizarea procesului de reformă a statutului şi funcţiilor sale, în acest moment apreciindu-se că structura, competenţele şi puterile de care dispune îi asigură cadrul necesar exercitării eficiente a misiunii sale de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt. Procesul nu a fost însă lipsit de dificultăţi.

Astfel, prin OUG nr.134/2005 din luna octombrie 2005, fostul Parchet Naţional Anticorupţie fusese reorganizat în Departamentul Naţional Anticorupţie, structură autonomă, cu personalitate juridică proprie şi buget independent, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prin acest act normativ au fost modificate, substanţial, dispoziţiile referitoare la competenţă pentru ca această structură să se ocupe numai de combaterea faptelor mari de corupţie. Competenţa a fost, pe de o parte, restrânsă prin ridicarea pragului valoric al prejudiciului cauzat prin fapte asimilate celor de corupţie de la 100.000 euro la 200.000 euro şi a celui privind obiectul infracţiunilor clasice de mită de la 5.000 euro la 10.000 euro, precum şi prin reconsiderarea sferei calităţii persoanelor, respectiv exceptarea conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor, a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora, a agenţilor de poliţie, a notarilor publici, executorilor judecătoreşti ş.a. Pe de altă parte, competenţa a fost extinsă, în considerarea conexiunilor evidente existente între faptele de corupţie şi cele de macrocriminalitate economico-financiară ori cele privind infracţiunile de serviciu, precum şi a necesităţii apărării ferme a fondurilor Comunităţilor Europene, fiind date în competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie toate infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, precum şi infracţiunile prevăzute de art.215 alin.(1), (2), (3) şi (5), art.246, 247, 248 şi 248¹ din Codul penal, de art.175, 177 şi 178-181 din Codul vamal al României şi infracţiunile prevăzute în Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, dacă paguba materială cauzată este mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

La data de 9 februarie 2006, această ordonanţă, care permitea concentrarea activităţii DNA asupra corupţiei la nivel înalt şi mediu, a fost respinsă de Senatul României ca şi cameră decizională, însă a reintrat în dezbatere parlamentară, ca urmare a exercitării de către Preşedintele României a dreptului de a solicita Parlamentului reexaminarea.

În martie 2006, Ordonanţa a fost aprobată de Parlament cu modificări, astfel încât structura anticorupţie funcţionează în prezent ca direcţie integrată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub numele de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorul şef al direcţiei având calitatea de ordonator secundar de credite. Modificarea statutului Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a realizat în final fără a afecta independenţa instituţiei, fiind păstrate competenţele şefului direcţiei legate de organizarea instituţiei, numirea personalului, elaborarea regulamentului de ordine interioară, prezentarea raportului anual în faţa CSM şi a ministrului justiţiei şi elementele care asigură independenţa procurorilor în anchetă, astfel încât sunt asigurate premisele desfăşurării unei activităţi eficiente în instrumentarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi mediu.

Tot sub aspect instituţional, este de remarcat întărirea capacităţii de acţiune a Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin suplimentarea numărului de posturi de procuror, specialist şi personal auxiliar în baza Hotărârii Guvernului nr. 655/2006, ceea ce a permis dezvoltarea posibilităţii serviciilor teritoriale ale direcţiei de a-şi desfăşura activitatea în echipe operative complexe, un element esenţial aflat la baza succesului investigaţiilor noastre fiind tocmai caracterul pluridisciplinar al acestor echipe.

La întărirea capacităţii de acţiune a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a contribuit şi finalizarea informatizării direcţiei, astfel încât în prezent toate compartimentele structurii centrale şi toate serviciile teritoriale dispun de echipament informatic, de acces la Internet şi sunt legate în reţea.

Regulamentul de ordine interioară al Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobat prin Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2184/ 2006, completează măsurile de reformare funcţională a instituţiei.

Combaterea eficientă a corupţiei, cu precădere a corupţiei la nivel înalt, depinde în egală măsură de profesionalismul şi celeritatea anchetelor desfăşurate, cât şi de inexistenţa unor ingerinţe sau influenţe în actul de anchetă.

Măsurile legislative, inclusiv cele luate cu ocazia amendării la sfârşitul anului 2005 a pachetului de legi privind justiţia, precum şi metodologia de lucru aplicată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie asigură, astăzi, desfăşurarea de către procurorii anticorupţie a unor anchete la adăpost atât de influenţele care ar putea veni din partea ierarhiei cât şi a influenţelor externe.

De altfel, această stare de fapt este confirmată şi de percepţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie în legătură cu independenţa în desfăşurarea anchetelor, reflectată într-un studiu realizat recent de Transparency International. Astfel, Studiul privind percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului judiciar – 2006, efectuat la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii a evidenţiat că, spre deosebire de ceilalţi magistraţi, procurorii care funcţionează în cadrul DNA consideră că doar uneori pot să apară presiuni în cadrul desfăşurării anchetelor. Sub acest aspect, apreciem că a fost contrabalansată presiunea exercitată de intensa mediatizare a cauzelor de mare corupţie, declanşată înainte de finalizarea anchetei, independent de voinţa instituţiei, prin modul redactării comunicatelor de presă ale direcţiei.

Monitorizarea intensă a României de către structurile europene în ceea ce priveşte progresele obţinute în lupta împotriva corupţiei, menţionată mai sus, a cuprins, ca unul din punctele centrale, evaluarea sistematică a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Astfel, rezultatele obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie în cursul anului 2006 şi profesionalismul anchetelor sale, au fost apreciate în mod deosebit de experţii europeni, acestea fiind reflectate pozitiv în concluziile celor două Rapoarte de Ţară elaborate de Comisia Europeană pentru România şi Bulgaria în mai şi, respectiv, în septembrie 2006. Dacă expertul care a evaluat Direcţia Naţională Anticorupţie, în martie 2006, a precizat că instituţia a făcut mai multe progrese în primele şapte luni de la restructurarea sa decât a făcut fostul PNA în întreaga sa existenţă, în raportul din mai 2006, Comisia a menţionat că Direcţia Naţională Anticorupţie a încetat să se mai ocupe de cazurile de corupţie mică şi şi-a îndreptat atenţia către cazuri de mare şi medie corupţie, iar cantitatea şi calitatea investigaţiilor nonpartizane a crescut considerabil în comparaţie cu perioada anterioară. Menţinerea standardelor activităţii sunt menţionate şi în Raportul din septembrie 2006, care constata continua creştere cantitativă şi calitativă a anchetelor în cauze de mare corupţie şi aprecia că astfel, cadrul anticorupţie a devenit mai eficient, investigaţiile fiind lansate şi ca urmare a informaţiilor furnizate de organismele de control public.

Principalele coordonate pe care s-a axat strategia Direcţiei Naţionale Anticorupţie în anul 2006 au fost îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, dezvoltarea capacităţii operaţionale, îmbunătăţirea cooperării internaţionale şi a cooperării cu celelalte organisme implicate în lupta împotriva corupţiei, inclusiv cu direcţia specializată în lupta împotriva crimei organizate, astfel încât să se asigure creşterea în continuare a numărului rechizitoriilor, punerilor sub acuzare, condamnărilor şi a sentinţelor descurajatoare pentru consolidarea progresului înregistrat şi transmiterea unui puternic semnal către întreaga comunitate privind ireversibilitatea acestui proces.

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice

În anul 2006, procurorii împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 2.615 de cauze (faţă de 2.314 în anul 2005), din care au fost soluţionate 1.092 şi s-a dispus declinarea competenţei ori conexarea dosarelor în 417. Au rămas de soluţionat 1.106 de cauze (din care, 205 mai vechi de 1 an de la sesizare şi 93 mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale).

La sfârşitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 10 arestaţi preventiv.

Din cele 1.092 de cauze soluţionate, în 127 s-a dispus trimiterea în judecată, iar în 965 au fost date soluţii de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale ori de neîncepere a urmăririi penale (din care, faţă de 817 învinuiţi, cercetaţi în stare de libertate, au fost aplicate dispoziţiile art.18¹ din Codul penal).

În cele 127 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii (faţă de 111, în anul 2005), au fost trimişi în judecată 360 de inculpaţi, din care 33 în stare de arest preventiv (faţă de 744 de inculpaţi, din care 36 în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea a 929 de infracţiuni, după cum urmează:

· 157 - luare de mită

· 48 - dare de mită

· 78 - trafic de influenţă

· 1 - primire de foloase necuvenite

· 6 - infracţiuni prevăzute de art.6¹din Legea nr.78/2000, modificată şi completată

· 103 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, din care:

· 3 - stabilirea unei valori diminuate a bunurilor

· 30 - creditare cu încălcarea legii

· 20 - utilizare a creditelor în alte scopuri

· 8 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control

· 10 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia îndeplinită

· 2 - folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii

· 6 - folosire a influenţei ori autorităţii

· 3 - şantaj

· 21 - abuz în serviciu

· 215 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, din care:

· 2 - tăinuirea bunurilor

· 19 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni

· 148 - fals şi uz de fals

· 7 - spălare a banilor

· 19 - abuz în serviciu contra intereselor publice

· 11 - evaziune fiscală

· 7 - bancrută frauduloasă

· 2 - nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor

· 32 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

· 289 - alte infracţiuni.

Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 1.706 miliarde de lei ( ROL ).

Dintre cei 360 de inculpaţi trimişi în judecată, majoritatea sunt bărbaţi (300), au vârste cuprinse între 35 – 54 ani (222) şi provin din mediul urban (336). Un număr de 231 de inculpaţi au studii superioare, 5 inculpaţi sunt recidivişti şi 11 au antecedente penale.

Este de menţionat că, din cei 360 de inculpaţi trimişi în judecată, 149 aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante.

A crescut numărul cauzelor complexe şi al celor în care administrarea probelor s-a făcut cu dificultate, fiind cercetate şi trimise în judecată persoane care au ocupat importante funcţii şi demnităţi publice.

În anul 2006, s-a înregistrat un singur caz de inculpat arestat preventiv, faţă de care s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată. Arestarea preventivă s-a făcut prin ordonanţa nr.4/P/2002 din 19 noiembrie 2002 a Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a Parchetului Naţional Anticorupţie, iar scoaterea de sub urmărirea penală a inculpatului s-a realizat prin ordonanţa nr.77/P/2005 din 1 februarie 2006 a Serviciului teritorial Bacău.

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 18 dosare, indicele de infirmări fiind de 1,66%.

Instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive, un număr de 3 inculpaţi (în 2 dosare). Indicele de achitări, în raport de numărul de condamnaţi, este de 1,89%, iar cel în raport de numărul de inculpaţi este de 1,66%.

În 2 dosare au fost pronunţate hotărâri definitive de restituire, indicele de restituiri definitive fiind de 2,43%, în raport de numărul hotărârilor de condamnare definitive, şi de 1,57%, în raport de numărul de dosare în care s-a dispus trimiterea în judecată.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună. Astfel, din cele 1.092 de dosare soluţionate, un număr de 157 au depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării, iar un număr de 143 au fost soluţionate în peste 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

De asemenea, din cele 1.106 de dosare rămase de soluţionat, un număr de 205 au peste 1 an de la data înregistrării, iar 93, peste 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

a. La nivelul structurii centrale

Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au avut de soluţionat 1.004 de cauze, din care au soluţionat 365 şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea în 152 de cauze.

Au rămas de soluţionat 487 de cauze, din care 100 au peste 1 an de la data înregistrării, iar 50, peste 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

La sfârşitul anului 2006 se aflau în curs de cercetare un număr de 2 inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 365 de cauze soluţionate, în 54 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor (faţă de 44, în anul 2005), iar în 311 au fost date alte soluţii.

S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art.18¹ din Codul penal faţă de 706 învinuiţi (dintre care 629 au fost cercetaţi pentru săvârşirea unei fapte de dare de mită, în dosarul nr.65/P/2005 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, cunoscut sub denumirea de „strămutaţii”).

Prin cele 54 de rechizitorii, au fost trimişi în judecată 162 de inculpaţi, din care 16 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unui număr de 385 de infracţiuni, din care:

· 63 - luare de mită

· 33 - trafic de influenţă

· 9 - dare de mită

· 1 - infracţiune prevăzută de art.6¹din Legea nr.78/2000, modificată şi completată

· 28 - creditare cu încălcarea legii

· 14 - utilizare a creditelor în alte scopuri

· 2 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control

· 8 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia

· 2 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii

· 6 - folosire a influenţei ori autorităţii

· 2 - şantaj

· 21 - abuz în serviciu contra intereselor publice

· 1 - tăinuire de bunuri

· 16 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni

· 45 - fals şi uz de fals

· 5 - bancrută frauduloasă

· 2 - nerespectare a regimului armelor de foc şi al muniţiilor

· 12 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

· 115 - alte infracţiuni.

Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 796 miliarde de lei (ROL ).

Dintre cei 162 de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 159 provin din mediul urban. Majoritatea inculpaţilor sunt bărbaţi (135) şi au vârste cuprinse între 35 - 54 de ani (105), iar 119 inculpaţi au studii superioare.

Este de menţionat că, din totalul inculpaţilor trimişi în judecată, un număr de 74 de inculpaţi aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante.

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 13 dosare şi a fost pronunţată o hotărâre de achitare definitivă, privind 2 inculpaţi, care au fost trimişi în judecată de Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

De asemenea, instanţele de judecată au pronunţat 2 hotărâri definitive de restituire a cauzelor la procuror (privind 7 inculpaţi).

Conducerea secţiilor operative a acordat o mai mare atenţie soluţionării operative a cauzelor. Astfel, din cele 365 de dosare soluţionate, într-un număr de 76 era depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării, iar în 57 a fost depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

De asemenea, din cele 487 de dosare rămase de soluţionat, în 100 cauze a fost depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării, iar în 50 era depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

Principalii indicatori de activitate înregistraţi la secţiile operative:

Nr. crt.	Denumirea indicatorilor	Secţia de combatere a corupţiei	Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie	Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
1.	Cauze de soluţionat	402	428	174
2.	Cauze soluţionate	195	99	71
3.	Declinări şi conexări	54	77	24
4.	Cauze rămase de soluţionat	153	255	79
5.	Rechizitorii	25	18	11
6.	Inculpaţi trimişi în judecată	47	84	31
7.	Inculpaţi arestaţi preventiv	10	3	3
8.	Prejudiciul total reţinut în rechizitoriu	44 miliarde lei (ROL)	735 miliarde lei (ROL)	16 miliarde lei (ROL)
9.	Numărul învinuiţilor faţă de care s-au aplicat dispoziţiile art.18¹ C.pen.	8	8	638
10.	Hotărâri definitive de restituire a cauzelor	1	1	-
11.	Hotărâri definitive de achitare	-	1	-
12.	Cauze infirmate	7	4	2
13.	Dosare soluţionate cu depăşirea termenului de 1 an de la data înregistrării	56	11	9
14.	Dosare soluţionate cu depăşirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale	28	19	10
15.	Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data înregistrării	31	55	14
16.	Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale	9	37	4

b. La nivelul serviciilor teritoriale

Serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 1.611 cauze, din care au soluţionat 727 şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea dosarelor în 265 de cauze.

La sfârşitul anului 2006, au rămas de soluţionat un număr de 619 cauze, cu 8 inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 727 de cauze soluţionate, în 73 s-au emis rechizitorii, iar în 654 au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată.

Cele mai multe rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale Oradea (9, privind 63 de inculpaţi), Cluj (9, privind 18 inculpaţi) şi Bucureşti (8, privind 25 de inculpaţi), iar cele mai puţine rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale Alba Iulia şi Constanţa (cu câte 1 rechizitoriu, privind 1 inculpat).

S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art.18¹ din Codul penal faţă de 111 învinuiţi.

Prin cele 73 de rechizitorii, instanţele au fost sesizate cu judecarea unui număr de 198 de inculpaţi (din care 17, în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea a 544 de infracţiuni, după cum urmează:

· 94 - luare de mită

· 39 - dare de mită

· 45 - trafic de influenţă

· 1 - primire de foloase necuvenite

· 5 - infracţiuni prevăzute de art.6¹din Legea nr.78/2000 modificată şi completată

· 3 – stabilire a unei valori diminuate a bunurilor

· 2 - creditare cu încălcarea legii

· 6 - utilizare a creditelor în alte scopuri

· 6 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control

· 2 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia

· 1 - şantaj

· 1 - tăinuire de bunuri

· 3 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni

· 103 - fals şi uz de fals

· 19 - abuz în serviciu contra intereselor publice

· 7 - spălare de bani

· 4 - evaziune fiscală

· 2 - bancrută frauduloasă

· 20 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

· 181 - alte infracţiuni.

Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de peste 910 miliarde de lei (ROL).

Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată provin din mediul urban (177), au studii superioare (112), sunt bărbaţi (165) şi au vârste cuprinse între 35 - 54 ani (117).

Este de menţionat că, dintre cei 198 de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 75 de inculpaţi aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante.

În anul 2006, nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 5 dosare şi a fost pronunţată o hotărâre definitivă de achitare (într-un dosar al Serviciului teritorial Iaşi).

S-a urmărit soluţionarea în mod operativ a cauzelor. Astfel, din cele 727 de dosare soluţionate, a fost depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării în 81 de cauze, iar în 86 a fost depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

De asemenea, din cele 619 de dosare nesoluţionate, într-un număr de 105 era depăşit termenul de 1 an de la data înregistrării, iar în 43 era depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

2.2. Combaterea infracţiunilor de corupţie

Procurorii Secţiei de combatere a corupţiei au avut de soluţionat, în anul 2006, un număr de 402 cauze, din care au soluţionat 192 şi au dispus conexarea ori declinarea în 54.

Au rămas nesoluţionate 153 de cauze, din care 31 erau mai vechi de peste 1 an de la sesizare, iar în 9 era depăşit termenul de 6 luni de data începerii urmăririi penale.

Din cele 195 cauze soluţionate, în 25 s-au întocmit rechizitorii, iar în 170 s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată.

Prin cele 25 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 47 inculpaţi (din care 10 în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea unui număr de 90 de infracţiuni, după cum urmează:

· 20 - luare de mită

· 3 - dare de mită

· 21 - trafic de influenţă

· 12 - infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

· 34 - alte infracţiuni.

Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată au ocupat ori ocupă demnităţi şi funcţii publice importante, după cum urmează: 1 deputat (fost prim-ministru), 1 senator (fost ministru), 1 fost deputat (fost lider de sindicat), 2 avocaţi, 1 fost inspector general de stat, 2 preşedinţi ai unor organizaţii nonguvernamentale (O.A.D.O. şi A.V.P.S.), 1 prefect, 1 director al Administraţiei Domeniului Statului, 1 primar de municipiu, 1 viceprimar de municipiu, 1 consilier general şi preşedinte al Comisiei economice din cadrul Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti, 1 fost director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, 5 ofiţeri de poliţie judiciară, 11 administratori ai unor societăţi comerciale, 1 redactor şef de ziar ş.a.

Din cele 25 cauze penale soluţionate prin rechizitoriu, un număr de 16 pot fi considerate cauze importante (dată fiind calitatea inculpaţilor, complexitatea faptelor săvârşite, sumele pretinse sau primite ori prejudiciile cauzate), din care prezentăm, mai jos, câteva exemple.

· Prin rechizitoriul nr.8/P/2006 din 13 noiembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Năstase Adrian (deputat, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Partidului Social Democrat, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.13¹ din Legea nr.78/2000), Năstase Daniela (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 raportat la art.254 C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 şi aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 C.pen. raportat la art.273 din Legea nr.86/2006, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 raportat la art.290 şi 13 C.pen., combinat cu art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.), Jianu Irina Paula (fost inspector general de stat şi preşedinte al Consiliului de conducere al Inspectoratului de Stat în Construcţii, acţionar majoritar la S.C. „Vertcon” S.A. şi director tehnic la S.C .„Conimpuls” S.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.255 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.26 C.pen. raportat la art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 C.pen. raportat la art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990 combinat cu art.17 lit.h din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 C.pen. raportat la art.273 din Legea nr.86/2006, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.13 C.pen.; art.31 alin.2 raportat la art.290 C.pen., combinat cu art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 C.pen. raportat la art.37 din Legea nr.82/1991, cu referire la art.289 C.pen. combinat cu art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.) şi Vasile Mihail Cristian (administrator şi asociat la S.C. „Eurografica” S.R.L. Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000; art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.25 raportat la art.260 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 C.pen. raportat la art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990, cu referire la art.17 lit.h din Legea nr.78/2000 şi aplicarea art.41 alin.2 C.pen.; art.31 alin.2 C.pen. raportat la art.37 din Legea nr.82/1991, cu referire la art.289 C.pen. şi art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.).

1. Din actele de urmărire penală rezultă, printre altele, că, în perioada anilor 2002 - 2004, inculpatul Năstase Adrian a primit, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, următoarele foloase de la inculpata Jianu Irina Paula (în scopul de a o menţine în funcţia de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi de a o numi în aceeaşi funcţie, în momentul trecerii acestei instituţii publice în subordinea Guvernului):

a) bunuri achiziţionate din Republica Populară Chineză, precum şi contravaloarea cheltuielilor ocazionate de introducerea în ţară şi transportul acestora, în sumă de 3.683.683.943 lei – ROL. (Banii au provenit din fondurile S.C. „Vertcon” S.A. Bacău şi au fost remişi inculpatului Năstase Adrian, cu ajutorul inculpatei Năstase Daniela);

b) lucrări de tâmplărie cu geam termopan, executate de S.C. „Regal Glass” S.R.L. Bacău la imobilul din comuna Cornu, aparţinând inculpaţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela, în sumă de 2.019.250.439 lei – ROL. (Această sumă de bani a provenit din fondurile S.C. „Vertcon” S.A. Bacău - 1.407.535.800 lei - ROL şi S.C. „Regal Glass” S.R.L. Bacău - 611.714.639 lei - ROL şi a fost primită de inculpatul Năstase Adrian, cu ajutorul inculpatei Năstase Daniela);

c) lucrări de construcţie şi renovare executate de S.C. „Conimpuls” S.A. Bacău la imobilul din Bucureşti, str.Cristian Tell nr.15, sector 1, în valoare de 13.671.750.217 lei (ROL) şi 1495,10 euro. Finanţarea acestor lucrări de construcţie s-a făcut din fondurile S.C. „Conimpuls” S.A. (10.458.814.265 lei - ROL), ale S.C. „Vertcon” S.A. Bacău (584.935.952 lei - ROL) şi ale S.C. „Regal Glass” S.R.L. Bacău (1.495,10 euro), precum şi de la inculpata Jianu Irina Paula (2.628.000.000 lei - ROL).

2. Pentru numirea lui Păun Ioan în funcţiile de consul general şi de şef al Consulatului General al României la Hong Kong, precum şi pentru menţinerea în misiune permanentă în străinătate a acestuia, inculpatului Năstase Adrian i-au fost prestate gratuit servicii de achiziţionare a unor bunuri din Republica Populară Chineză, de depozitare a lor temporară la sediul Ambasadei României din China, de ambalare şi încărcare în containere şi de organizare a transportului.

3. În scopul îngreunării şi zădărnicirii urmăririi penale, precum şi pentru împiedicarea declanşării procedurii de control al averilor, potrivit Legii nr.115/1996, în luna martie 2006 (în perioada exercitării funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor), inculpatul Năstase Adrian l-a constrâns pe Păun Ioan, prin ameninţare, să nu declare autorităţilor tot ce ştie în legătură cu faptele reţinute în sarcina sa şi a inculpatelor Năstase Daniela şi Jianu Irina Paula şi să nu predea ori să distrugă înscrisurile pe care le deţinea cu privire la infracţiunile săvârşite.

4. În perioada alegerilor prezidenţiale din anul 2004, inculpatul Năstase Adrian a primit foloase necuvenite în sumă de 30.000.000 lei (ROL) de la S.C. „Vertcon” S.A. Bacău, cu ajutorul inculpatei Jianu Irina Paula, precum şi în sumă de 28.323.451.309 lei (ROL), de la S.C. „Eurografica” S.R.L. Bucureşti. În ambele cazuri, foloasele au constat în materiale de propagandă electorală.

· Prin rechizitoriul nr.37/P/2006 din 9 mai 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Mihăilescu Petru Şerban (senator, fost ministru), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzute de art.279 alin.(1) C.pen. raportat la art.138 alin.(2) din Legea nr.295/2004 combinat cu art.17 lit.i) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.13 C.pen.

S-a reţinut că, în ziua de 22 octombrie 2001, inculpatul Mihăilescu Petru Şerban, în calitate de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, a pretins consilierului său, Păvălache Fănel, un număr de 11 arme de vânătoare, dintre care a primit 9, în valoare de 268.000.000 lei (ROL), pentru a-l menţine în funcţie.

Inculpatul Mihăilescu Petru Şerban a deţinut fără drept cele 9 arme de vânătoare.

· Prin rechizitoriul nr.184/P/2005 din 10 mai 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Savu Vasile Ioan (preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere „Valea Jiului” şi al Confederaţiei Sindicatelor Miniere din România, fost deputat), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art.290 C.pen. raportat la art.17 lit.c) şi art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art.246 C.pen. raportat la art.17 lit.d) şi art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.258 şi 41 alin.(2) C.pen.

În fapt, s-a reţinut că în perioada anilor 2002 - 2003, inculpatul Savu Vasile Ioan, în calitate de lider al Ligii Sindicatelor Miniere „Valea Jiului” şi al Confederaţiei Sindicatelor Miniere din România, a prejudiciat bugetul acestora cu peste 969.769.683 lei (ROL), folosindu-se de influenţa şi autoritatea pe care o avea faţă de alţi lideri ai celor două structuri sindicale şi întocmind acte financiar-contabile interne, care atestau împrejurări nereale menite să justifice sumele de bani însuşite necuvenit.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, nu a îndeplinit sau a îndeplinit defectuos atribuţii privind apărarea patrimoniilor celor două organizaţii sindicale, vătămând interesele legale ale acestora şi obţinând foloase necuvenite în valoare totală de 924.654.939 lei (ROL).

· Prin rechizitoriul nr.148/P/2006 din 30 noiembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Prisăcaru Vasile Radu (prefect al judeţului Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.1 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, şi de complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzute de art.26 raportat la art.254 alin.1 C.pen. şi la art.6 din Legea nr.78/2000), Ioniţă Flavius Leonard (şef al Biroului Judeţean de Rentă Viageră Agricolă şi Reprezentanţă Teritorială Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.1 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000), Baltag Toni Cristian (avocat, pentru săvârşirea faptei de complicitate la infracţiunile de luare de mită şi dare de mită, prevăzute de art.26 raportat la art.254 C.pen. şi, respectiv, art.26 raportat la art.255 C.pen. şi la art.6 din Legea nr.78/2000) şi Maftei Cristian (pentru săvârşirea faptei de complicitate la infracţiunile de luare de mită şi dare de mită, prevăzute de art.26 raportat la art.254 C.pen. şi, respectiv, art.26 raportat la art.255 C.pen. şi la art.6 din Legea nr.78/2000, şi a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzute de art. 292 C.pen. raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000).

Inculpatul Prisăcaru Vasile Radu, în calitate de prefect al Judeţului Iaşi şi preşedinte al Comisiei Judeţene pentru Aplicarea Legii nr.247/2005, i-a cerut denunţătorului Forna Dorin, prin intermediul inculpatului Baltag Toni Cristian, să-şi dea acordul cu privire la transferul, cu titlu gratuit, al dreptului de proprietate asupra unui teren, în suprafaţă de 30.000 m.p. (situat în comuna Miroslava, judeţul Iaşi, având o valoare estimată de piaţă de 150.000 euro), din care 20.000 m.p. pentru sine şi 10.000 m.p. pentru inculpatul Ioniţă Flavius Leonard, cu ştiinţa şi cu acordul acestuia, în scopul emiterii unei hotărâri de schimbare a amplasamentului terenului în suprafaţă totală de circa 160.000 m.p. (cu care numita Forna Norina Consuela, soţia denunţătorului, urma să fie pusă în posesie), precum şi pentru emiterea titlului de proprietate pentru acest teren.

În realizarea activităţii infracţionale, inculpaţii Prisăcaru Vasile Radu, Ioniţă Flavius Leonard şi Baltag Toni Cristian au fost ajutaţi de inculpatul Maftei Cristian, care a semnat, în calitate de promitent-cumpărător, la biroul notarial aparţinând fostei soţii, un antecontract autentificat de vânzare-cumpărare cu Forna Norina Consuela, pentru suprafaţa de 30.000 m.p. (teren pretins drept mită), declarând în mod nereal că a achitat 25.000 euro (respectiv, jumătate din suma totală de 50.000 euro, convenită de către părţi ca preţ al acestui teren).

· Prin rechizitoriul nr.17/P/2006 din 21 decembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Lascău Ioan (fost director general adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 şi 7 alin.(3) din Legea nr.78/2000.

În cursul lunii decembrie 2003, inculpatul Lascău Ioan a pretins suma de 18,5 miliarde lei (ROL) lui Nistreanu Mircea (directorul S.C. „Repcon” S.A. Oradea), pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea urgentării întocmirii actelor şi realizării formalităţilor necesare pentru decontarea unor plăţi restante, în valoare de aproximativ 185 miliarde lei (ROL), pentru lucrări efectuate de către S.C. „Repcon” S.A Oradea, în beneficiul Administraţiei Naţionale „Apele Române” S.A.

Alte exemple de cauze importante, soluţionate prin rechizitoriu, sunt prezentate în anexa nr.2.

Procurorii Secţiei de combatere a corupţiei au acţionat cu fermitate în combaterea infracţiunilor de corupţie, preocupându-se de soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

Au fost infirmate ori s-a dispus redeschiderea urmăririi penale într-un număr de 9 dosare, întrucât s-a constatat că cercetările penale erau incomplete.

În anul 2006, în cauzele instrumentate de Secţia de combatere a corupţiei, nu s-a pronunţat nicio achitare definitivă, fiind însă înregistrată o soluţie definitivă de restituire a cauzei la procuror (dosar nr.85/P/2002), care este imputabilă procurorului. Instanţa de judecată a constatat că în dosarul de urmărire penală nu există procesul-verbal de prezentate a materialului de urmărire penală.

Un obiectiv important al procurorilor din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a fost cel al scăderii numărului de cauze cu o vechime mai mare de 1 an de la data înregistrării acestora. Astfel, dacă la sfârşitul anului 2004, erau înregistrate un număr de 115 dosare penale mai vechi de 1 an de la înregistrare, la sfârşitul anului 2005 se aflau 51, iar la sfârşitul anului 2006, erau 33.

Numărul ridicat al cauzelor de peste 3 luni de la înregistrare (114), aflate la sfârşitul anului 2006, se explică atât prin complexitatea sporită a acestora, cât şi prin schema incompletă a personalului operativ (în special, a procurorilor), Secţia de combatere a corupţiei funcţionând, în anul 2006, cu aproape două treimi din total.

Au existat însă şi unele cauze de natură subiectivă care au afectat urmărirea penală şi soluţionarea operativă a cauzelor, cum sunt, spre exemplu, cele referitoare la organizarea deficitară a activităţii, precum şi insuficienta folosire a timpului de lucru.

Secţia de combatere a corupţiei a realizat o bună colaborare cu alte structuri care au atribuţii în combaterea infracţiunilor de corupţie, organizându-se acţiuni comune pentru identificarea, administrarea şi probarea unor astfel de fapte.

2.2.1. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

Potrivit art.38 din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (ca structură specializată a Secţiei de combatere a corupţiei) are ca principală atribuţie efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi. Acest serviciu are în componenţa sa 4 procurori, 5 ofiţeri de poliţie judiciară, 3 grefieri şi 3 specialişti.

Procurorii şi ofiţerii de poliţie judiciară au acordat o atenţie deosebită modului de obţinere şi utilizare a resurselor financiare alocate României de către Comisia Europeană şi au pus accent pe modalităţile reale de recuperare a prejudiciilor cauzate bugetului general al Comunităţilor Europene, prin aplicarea măsurilor asiguratorii prevăzute de lege.

Au fost realizate periodic analize şi informări ale activităţii serviciului, care au fost transmise Departamentului pentru Luptă Antifraudă al Guvernului României, precum şi Oficiului European de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene.

S-a realizat o evaluare a necesarului de training, de către procurorul şef al serviciului (desemnat să realizeze activităţi specifice de coordonator în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Comunităţilor Europene), iar în baza acestuia, pe parcursul anului 2006, un număr de 2 procurori au participat la stagii de pregătire, cu durata de o lună, organizate la sediul OLAF din Bruxelles.

De asemenea, specialiştii serviciului au participat la două seminarii organizate la Bucureşti.

În luna ianuarie 2006, serviciul a organizat două seminarii (la Bucureşti şi Timişoara), cu tema „Investigarea fraudelor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, în care au fost implicaţi activ toţi procurorii, ofiţerii de poliţie şi specialiştii Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, fiind prezentate şi dezbătute aspecte teoretice şi practice pentru fiecare instrument financiar de preaderare, prin care Guvernul României a beneficiat de asistenţă financiară nerambursabilă alocată de Comisia Europeană.

La sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost organizate întâlniri de lucru cu membrii OLAF (investigatori şi magistraţi), în cadrul cărora au fost discutate probleme practice apărute în instrumentarea dosarelor penale.

În anul 2006, în cauzele având ca obiect infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, procurorii din structura centrală şi serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au întocmit un număr de 11 rechizitorii (5 - structura centrală şi 6 - serviciile teritoriale), prin care au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 16 inculpaţi (7 - structura centrală şi 9 - serviciile teritoriale), pentru săvârşirea a 32 de infracţiuni (12 - structura centrală şi 20 - serviciile teritoriale), cu un prejudiciu total de 59.887.333.985 lei ROL (44.400.000.000 lei ROL - structura centrală şi 15.487.333.985 lei ROL - serviciile teritoriale).

Procurorii Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene au efectuat urmărirea penală în 51 dosare penale, din care au soluţionat 30 (fiind emise 5 rechizitorii şi 25 soluţii de netrimitere în judecată).

· Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr.205/P/2006 din 24 iulie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Părlătescu Cezar Vergil, Petrescu Gheorghe (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.31 C.pen., raportat la art.18¹ alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000, art.291 C.pen. şi art.288 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.) şi Prunache Corneliu, (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.18⁵ din Legea nr.78/2000).

În cursul anului 2003, cei trei inculpaţi (reprezentanţi ai S.C. „AISPA STARS 95” S.A.) au determinat reprezentanţii Consiliului Local al Comunei Cordun să folosească documente false şi inexacte, care au avut drept consecinţă obţinerea pe nedrept de fonduri europene nerambursabile, în cuantum de 34 miliarde lei (ROL).

· De asemenea, în dosarul nr.88/P/2005, inculpatul Negru Adrian a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a 6 infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute de art.18¹şi art.18² din Legea nr.78/2000, reţinându-se că în perioada 2002 - 2004, în baza unor documente şi declaraţii false, a obţinut mai multe finanţări nerambursabile în cadrul Programului Phare, pe care, ulterior, le-a folosit în alte scopuri decât cele prevăzute în contractele încheiate cu Ministerul Integrării Europene, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 4 miliarde lei (ROL) şi 37.189 euro.

· Prin rechizitoriul nr.22/P/2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Bondi Zoltan, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.18² alin.(1) din Legea nr.78/2000 şi art.290 C.pen. raportat la art.17 alin.(1) lit.c) din Legea nr.78/2000, întrucât, în perioada octombrie 2003 - martie 2004, a schimbat destinaţia sumei de 38.440 euro, reprezentând fonduri Phare, obţinute în baza unui contract de finanţare nerambursabilă, prin folosirea unor documente justificative false.

În cele 5 rechizitorii, s-a reţinut că, prin săvârşirea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, s-a produs un prejudiciu total în cuantum de aproximativ 44,4 miliarde lei (ROL), echivalentul a 1,3 milioane euro, care proveneau din bugetul general al Comunităţilor Europene.

Menţionăm că, în toate cele cinci cauze, s-au luat măsuri asiguratorii, prevăzute de art.163 şi următoarele C.pr.pen.

Pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor penale, s-a colaborat eficient cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu (Ministerul Integrării Europene, Garda Financiară, Departamentul pentru Luptă Antifraudă), precum şi cu organisme externe (Oficiul European de Luptă Antifraudă), care au transmis operativ notele de control şi sesizările privind eventualele suspiciuni de fraudă identificate în derularea unor proiecte de finanţare externă.

În anul 2006 nu au fost înregistrate soluţii de achitare sau restituire a cauzelor la procuror, în cauzele instrumentate de Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, fiind condamnaţi 4 inculpaţi pentru săvârşirea unor astfel de infracţiuni şi fiind dispuse măsuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Remarcăm că şi serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au acţionat cu fermitate şi celeritate pentru soluţionarea cauzelor privind săvârşirea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, întocmind rechizitorii şi dispunând trimiterea în judecată a inculpaţilor, din care prezentăm, exemplificativ, următoarele:

· În dosarul penal nr.45/P/2006 al Serviciului teritorial Iaşi, prin rechizitoriul din 29 septembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Teodor Doru şi Panaghiu Victor, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.18¹şi 18³ din Legea nr.78/2000, reţinându-se că au deturnat fonduri, reprezentând o finanţare nerambursabilă în cuantum 231.753 euro, obţinută în cadrul Programului Phare, Componenta RICOP, conform contractului RO 9904.04.-121 din 5 septembrie 2003, încheiat între Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare şi S.C. „Teofarm” S.A.;

· Biroul teritorial Slobozia al Serviciului teritorial Bucureşti a dispus, prin rechizitoriul nr.63/P/2006 din 26 octombrie 2006, trimiterea în judecată a inculpaţilor Dulugeac Ion şi Dulugeac Elena, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.18¹alin.(1) şi (3) şiart.18² alin.(1) şi (2) din Legea nr.78/2000 şi de art.290 şi 292 C.pen., întrucât prin activitatea infracţională desfăşurată au cauzat Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale un prejudiciu de 51.088 euro (208.367 lei - RON);

· În dosarul nr.13/P/2006 al Serviciului teritorial Bacău, prin rechizitoriul din 29 noiembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Eşanu Gheorghe Pavel şi Burcă Bernard, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.18¹ alin.(1) din Legea nr.78/2000 şi de art.289 C.pen., întrucât, în perioada anilor 2004 - 2006, în baza unor documente false şi inexacte, au accesat în mod nelegal o finanţare nerambursabilă, în cadrul Programului SAPARD, cauzând un prejudiciu în cuantum de 119.905,03 lei (RON) părţii civile Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

· Prin rechizitoriul nr.24/P/2006 din 18 decembrie 2006, Serviciul teritorial Braşov a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Vişan Nicolae şi Korodi Janos, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.18² alin.(1) din Legea nr.78/2000, stabilindu-se că aceştia au dispus în mod nelegal schimbarea destinaţiei sumei de 40.000 euro (139.700 lei - RON), obţinute în cadrul Programului Phare, Componenta CES, pentru achiziţionarea unor maşini de cusut industriale.

Alte exemple de cauze importante, soluţionate prin rechizitoriu, sunt prezentate în anexa nr.2.

2.3. Combaterea infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au acţionat cu fermitate pentru cercetarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit fapte de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie, încălcând dispoziţiile legale referitoare la regimul bancar, vamal şi al contabilităţii, al societăţilor comerciale şi autorităţilor publice, al concurenţei, proprietăţii intelectuale, spălării banilor, valorilor mobiliare, evaziunii fiscale, fondului funciar, privatizărilor, subvenţiilor etc.

Cercetările penale au stabilit că, de regulă, actele de corupţie ori în legătură cu cele de corupţie sunt săvârşite de persoane cu statut socio-economic ridicat şi respectabil. De aceea, activitatea de urmărire penală, în astfel de cazuri, este laborioasă şi complexă, solidaritatea mediului de afaceri vizat reprezentând un obstacol dificil de străpuns.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a acordat o deosebită atenţie constituirii echipelor mixte de anchetă, formate din procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, pentru o abordare cât mai cuprinzătoare a fenomenului infracţional, în scopul identificării şi descoperirii faptelor penale privind corupţia medie sau mare, precum şi pentru creşterea indicelui de calitate şi operativitate.

S-a realizat o apreciabilă colaborare cu serviciile de informaţii, pentru obţinerea la timp a datelor necesare stabilirii faptelor de corupţie şi tragerii la răspundere penală a infractorilor.

De asemenea, s-a colaborat în bune condiţii cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, cu Garda Financiară, Curtea de Conturi, cu alte organisme financiare şi de control ş.a., fapt ce a condus la o bună administrare a probelor.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a avut de soluţionat, în anul 2006, un număr de 428 de cauze, din care a soluţionat 99 şi a dispus declinarea competenţei în 74.

Din cele 99 cauze soluţionate, în 18 au fost întocmite rechizitorii, iar în 81 s-au dat soluţii de netrimitere în judecată.

Prin cele 18 rechizitorii (faţă de 9, în anul 2005), au fost trimişi în judecată 84 de inculpaţi (40), din care 3 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unui număr de 194 infracţiuni de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie (faţă de 113), după cum urmează:

· 22 - luare de mită

· 4 - dare de mită

· 11 - trafic de influenţă

· 22 - acordare de credite cu încălcarea legii

· 13 - utilizare a creditelor în alte scopuri

· 2 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de conducere în cadrul operaţiunilor comerciale sau financiare

· 6 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia

· 2 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii

· 3 - folosire a influenţei ori autorităţii

· 49 - abuz în serviciu contra intereselor publice

· 1 - tăinuire a bunurilor

· 14 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni

· 29 - fals şi uz de fals

· 7 - spălare a banilor

· 7 - evaziune fiscală

· 2 - bancrută frauduloasă.

În anul 2006, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi-a canalizat eforturile pentru prevenirea şi combaterea faptelor de mare corupţie, fiind cercetaţi şi trimişi în judecată, printre alţii, înalţi demnitari ori funcţionari publici (respectiv, 1 viceprim-ministru, care avea şi calitate de senator, 4 deputaţi, 2 secretari de stat, 2 preşedinţi ai consiliilor judeţene, 2 judecători, din care un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ş.a.).

· Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr.22/P/2005 din 6 iunie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Copos Gheorghe, viceprim-ministru, senator (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.11 lit.b din Legea nr.87/1994) şi Cristea Nicolae, directorul general al Loteriei Române (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.11 lit.b din Legea nr.78/2000).

În perioada iulie - decembrie 2004, Compania Naţională Loteria Română a achiziţionat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, un pachet de 38 spaţii comerciale în valoare de 5,2 milioane euro, pe baza unor oferte transmise de S.C. „Eurovest Invest” S.R.L.

Vânzarea spaţiilor comerciale a fost făcută de inculpatul Copos Gheorghe, iar reprezentantul companiei a fost inculpatul Cristea Nicolae.

În vederea evitării plăţii unui impozit de 25% din valoarea tranzacţiei, inculpaţii Copos Gheorghe şi Cristea Nicolae au interpus, în circuitul vânzării-cumpărării imobilelor, persoane fizice care au plătit un impozit de doar 1% către bugetul de stat.

Urmare acestei manopere frauduloase, s-a produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 39.461.120.000 lei (ROL), iar pentru recuperarea acestuia s-au luat măsuri asigurătorii.

· Prin rechizitoriul nr.61/P/2005 din 11 iulie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Cazacu Constantin, preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. „MFA” Mizil (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.12 lit.a din Legea nr.78/2000, de art.17 lit.h din Legea nr.78/2000 raportat la art.269 şi art.145 din Legea nr.31/1990 şi de art.17 lit.h din Legea nr.78/2000 raportat la art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990) şi Sireţeanu Mihail, deputat (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.a din Legea nr.78/2000).

În perioada mai 2003 - februarie 2004, inculpatul Sireţeanu Mihai a cumulat funcţii care erau incompatibile cu poziţia de demnitatea ce o deţinea şi, în înţelegere prealabilă cu inculpatul Cazacu Constantin, au înfiinţat firme-căpuşă, prin care au derulat operaţiuni de servicii, consultanţă şi achiziţii de bunuri (toate supraevaluate).

Totodată, inculpaţii nu au înştiinţat S.C. „MFA” Mizil, cu privire la faptul că au interese directe sau indirecte în efectuarea tranzacţiilor comerciale (luând decizii în efectuarea acestor operaţiuni).

· Prin rechizitoriul nr.70/P/2005 din 19 aprilie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Cutean Vasile Emilian, deputat (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.12 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi de art.13²din Legea nr.78/2000), şi Sbârcea Mihaela Daniela, director economic la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.12 lit.a din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., şi de art.13²din Legea nr.78/2000).

În calitate de secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, precum şi de ordonator de credite şi de preşedinte al Asociaţiei de revoluţionari „Club 22 CC Bucureşti”, inculpatul Cutean Vasile Emilian a hotărât ca această asociaţie să beneficieze exclusiv de subvenţii în cadrul programului de comemorare a eroilor martiri.

Inculpatul a creat, astfel, un prejudiciu în sumă de 12.461.315.904 lei (ROL), din care 2.995.848.170 lei (ROL) prin transfer nelegal, iar restul, prin plăţi nelegale către asociaţiile de revoluţionari.

Inculpata Sbârcea Mihaela Daniela, director economic la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, a întocmit toate actele financiar-contabile dispuse de inculpatul Cutean Vasile Emilian.

· Prin rechizitoriul nr.38/P/2005 din 28 februarie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Dumitru Ion, deputat, Bunea Dumitru, director al Direcţiei de Investiţii în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Daia Mihai Liviu, şef Serviciu Împăduriri la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Corduneanu Constantin, şef serviciu la aceeaşi regie, Munteanu Voicu Septimiu, inginer silvic în cadrul regiei, Dumitru Elena, economist la Direcţia Silvică Târgovişte, Dumitrache Mirel, inginer silvic la Direcţia Silvică Focşani şi Vintilă Sorin Mirel, consilier juridic la Direcţia Silvică Ploieşti (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248¹, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.) şi Florea Alfred, administrator de firme (pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prevăzute de art.215¹ alin.2 C.pen.).

Cercetările au stabilit că S.C. „Alca Hunting Com” S.R.L., S.C. „Expres Trading” S.R.L. şi S.C. „Romarmy Com” S.R.L., prin reprezentanţii lor legali, în cursul anului 2004, au achiziţionat mărfuri (revolvere, cartuşe, tocuri de piele etc.) în valoare de 14.851.558.351 lei (ROL), pe care le-au vândut Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva cu suma de 91.680.405.000 lei (ROL).

Prin încălcarea legii, precum şi a atribuţiilor de serviciu, s-au atribuit un număr de 8 contracte de achiziţie publică, în condiţii vădit păgubitoare pentru Regia Autonomă a Pădurilor Romsilva. Aceasta a achiziţionat bunuri supraevaluate, ajungându-se până la un adaos comercial de 1900%.

Bugetul de stat a fost păgubit, astfel, cu suma de 110.000.000.000 lei (ROL), iar în vederea recuperării acestuia s-au instituit măsuri asigurătorii.

· Prin rechizitoriul nr.10/P/2005 din 5 septembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Manţog Ionel (secretar de stat la Ministerul Economiei şi Industriei) şi Vulpe Ion (director la Centrala Lignitului Oltenia), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.12 lit.a) şi b) din Legea nr.78/2000.

Profitând de funcţiile şi de informaţiile deţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpaţii Manţog Ionel şi Vulpe Ion au beneficiat, în mod necuvenit, de refacerea unor imobile în municipiul Târgu Jiu, pe fondul strămutării populaţiei din zona de extindere a activităţii Centralei Lignitului Oltenia.

· Prin rechizitoriul nr.46/P/2005 din 28 ianuarie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei Huza Maria, membru în Consiliul Superior al Magistraturii (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.10 lit.b din Legea nr.78/2000), şi Enăchescu Mihai, director de vânzări la Administraţia Fondului Imobiliar al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.10 lit.b din Legea nr.78/2000).

În urma repartizării unei locuinţe inculpatei Huza Maria, judecător la Tribunalul Bucureşti, de către Primăria Sectorului 1 Bucureşti, aceasta a semnat, în ziua de 3 august 2001, contractul de vânzare-cumpărare, pentru achitarea apartamentului în rate, cu avans 20% şi creditare pe 15 ani, cu dobândă subvenţionată de la bugetul de stat de 5%, deşi nu era îndrituită să primească spaţiul locativ şi nu putea fi creditată pentru cumpărarea acestuia, deoarece deţinea o locuinţă în municipiul Slatina.

Inculpatul Enăchescu Mihai a acceptat solicitarea inculpatei Huza Maria, cu toate că el avea cunoştinţă că aceasta nu era îndrituită să primească spaţiul locativ respectiv.

· Prin rechizitoriul nr.171/P/2006 din 14 decembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Popescu Cosmin Mihai, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţului, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.17 lit.a) din Legea nr.78/2000 raportat la art.264 C.pen. şi de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen.

Inculpatul Popescu Cosmin Mihai, în calitate de secretar de stat, în scopul de a-l favoriza pe inculpatul Manţog Ionel şi a zădărnici urmărirea penală în dosarul în care acesta era cercetat de către Direcţia Naţională Anticorupţie, în legătură cu săvârşirea unor fapte de corupţie, a solicitat ministrului Economiei şi Comerţului emiterea unui ordin, pentru efectuarea unui control privind încheierea convenţiilor de schimb şi reconstrucţia imobilului pentru familia Manţog Ionel.

Ulterior, inculpatul Popescu Cosmin Mihai a pus la dispoziţia membrilor comisiei de verificare un raport (în care erau atestate date nereale, referitoare la aspectele supuse verificării), pe care l-a înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, înainte de a fi adus la cunoştinţa ministrului.

Alte exemple de cauze importante, soluţionate prin rechizitoriu, sunt trecute în anexa nr.2.

S-a înregistrat o hotărâre definitivă de achitare a unui inculpat, trimis în judecată în anul 2002, care nu este imputabilă procurorului, precum şi o hotărâre definitivă de restituire a cauzei la procuror, privind un număr de 4 inculpaţi, trimişi în judecată în anul 2004, care este imputabilă procurorului (a se vedea anexa nr.4).

De asemenea, s-a dispus infirmarea soluţiilor şi redeschiderea urmăririi penale în 6 cazuri, deoarece s-a constatat că soluţiile erau netemeinice şi nelegale.

La sfârşitul anului 2006, se aflau în curs de urmărire penală un număr 255 de dosare (o mare parte din acestea fiind înregistrate în semestrul II 2006), din care 38 erau mai vechi de 3 luni de la data începerii urmăririi penale.

În toate dosarele soluţionate, inclusiv în cele în care s-au dat soluţii de netrimitere în judecată ori de declinare a competenţei, procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii au desfăşurat activităţi complexe, pentru fundamentarea temeinică şi legală a soluţiilor, fiind întocmite constatări tehnico-ştiinţifice, ridicate documente şi înscrisuri şi făcute analize importante ale indicatorilor economico-financiari.

De asemenea, a fost acordată o atenţie sporită activităţii de recuperare a prejudiciului creat prin infracţiuni, fiind luate, potrivit legii, măsuri asigurătorii în 7 cauze.

Valoarea totală a prejudiciilor a fost de 672.000.000.000 lei (ROL).

Cele mai mari pagube au fost produse în domeniul financiar-bancar, prin încălcarea cu ştiinţă a normelor de creditare (acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea destinaţiei creditelor), precum şi a dispoziţiilor legale privind organizarea licitaţiei, privatizarea, contractarea şi executarea unor lucrări publice etc.

În cadrul secţiei, au fost efectuate analize ale activităţii procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor, fiind dezbătute aspecte controversate de drept material şi procesual-penal.

S-a pus un accent deosebit pe respectarea drepturilor şi a garanţiilor procesual-penale, precum şi a prezumţiei de nevinovăţie.

Dat fiind numărul mare de dosare declinate Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de alte organe de urmărire penală, precum şi numeroaselor sesizări înregistrate în semestrul II 2006, au apărut anumite dificultăţi în soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi în menţinerea ritmicităţii în administrarea probelor, fapt ce impune o mai bună organizare a activităţii secţiei şi implicarea în mai mare măsură a Serviciului de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie în clarificarea situaţiei de fapt.

2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a avut de soluţionat, în anul 2006, un număr de 174 de cauze, din care a soluţionat 74 şi a dispus declinarea competenţei în 21.

Au rămas de soluţionat 79 de cauze, din care 13 cu urmărirea penală începută.

Din cele 74 de cauze soluţionate, în 11 s-au întocmit rechizitorii, iar în 63 au fost adoptate soluţii de netrimitere în judecată (din care, în 7 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 670 învinuiţi, iar faţă de 638 s-au aplicat dispoziţiile art.18¹ C.pen.).

Prin cele 11 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 31 inculpaţi, pentru săvârşirea a 96 infracţiuni de corupţie sau în legătură directă cu acestea, după cum urmează:

· 4 - dare de mită

· 20 - luare de mită

· 3 - trafic de influenţă

· 2 - efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia îndeplinită

· 1 - abuz în serviciu

· 23 - înşelăciune

· 37 - infracţiuni de fals şi uz de fals

· 3 - asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni

· 3 - infracţiuni prevăzute în Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

· Astfel, spre exemplu, prin rechizitoriul nr.5/P/2004 din 9 februarie 2006, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii col.rez. Păltânea Corneliu, fost şef al Secţiei de informaţii a Serviciului Român de Informaţii Prahova (pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de instigare la delapidare şi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni) şi col.rez. Bucur Daniel, fost prim-locţiitor al Secţiei de informaţii a Serviciului Român de Informaţii Prahova (pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, de complicitate la luare de mită, de complicitate la delapidare şi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni) şi, în stare de libertate, a inculpatului Nan Octavian, fost director general la Rafinăria S.C. „Astra Română” Ploieşti (pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni).

În perioada anilor 1993 - 2001, inculpaţii Păltânea Corneliu şi Bucur Daniel, în calitate de ofiţeri de informaţii cu funcţii de conducere, au acordat protecţie unor grupări infracţionale (prin blocarea unor informaţii legate de activităţile ilegale ale acestora, desfăşurate la Rafinăria „Astra Română”), primind de la inculpatul Nan Octavian produse petroliere (peste 250 de tone, care au fost sustrase din gestiunea rafinăriei), în valoare de 5 miliarde lei (ROL).

De asemenea, pentru sprijinul acordat, inculpatul Păltânea Corneliu a primit suma de 650 milioane lei (ROL), de la conducerea rafinăriei, iar inculpatul Bucur Daniel a primit suma de 220.000 USD, de la un om de afaceri, pe care l-a pus în legătură cu persoanele din conducerea rafinăriei şi care a construit acestuia o vilă.

Pentru recuperarea pagubelor, au fost puse sub sechestru bunurile celor trei inculpaţi, până la concurenţa sumei de 15 miliarde de lei (ROL).

· În dosarul penal nr.2/P/2004, prin rechizitoriul din 12 ianuarie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului col.dr. Belu Radu Damian (fost şef al Secţiei Neuropsihiatrie şi comandant al Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu” Piteşti, precum şi fost preşedinte al Comisiei de expertiză medico-militară de pe lângă acest spital militar), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual şi uz de fals, prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, de art.289 şi de art.291 C.pen., cu referire la art.17 lit.b) din Legea nr.78/2000.

În perioada anilor 1996 - 2003, inculpatul a pretins şi a primit, în mod repetat, direct sau prin intermediari, sume de bani şi alte foloase materiale în valoare totală de 66.750.000 lei (ROL), pentru stabilirea unor diagnostice psihiatrice fictive, în vederea clasării ca inapţi pentru serviciul militar a unor recruţi.

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus trimiterea în judecată şi a inculpaţilor Stoian Constantin şi Piroiu Constantin, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la luare de mită, prevăzute de art.26 raportat la art.254 alin.(1) C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, reţinându-se că, în mod repetat, au intermediat primirea de la recruţi a sumelor de 65.500.000 lei (ROL) şi, respectiv, 43.000.000 lei (ROL), din care au dat inculpatului Belu Radu Damian suma totală de 31.800.000 lei (ROL), pentru obţinerea unor acte medico-militare fictive (iar diferenţa de bani au folosit-o în interes personal).

· Prin rechizitoriul nr.48/P/2006 din 20 decembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor gl.bg.rez. Mărineanu Tiberiu (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.26 raportat la art.215 alin.1 şi 3, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.75 lit.a C.pen.), lt.col.rez. Inel Ioan (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.215 alin.1 şi 3, cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.), mr.rez. Cociug Lucian (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.215 alin.1 şi 3, cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.), mr.rez. Ursan Dorel (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254, cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. şi, respectiv, art.26 raportat la art.215 alin.1 şi 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.), plt. adj.rez. Pletea Constantin (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 raportat la art.215 alin.1 şi 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.), cpt.rez. Pârvu Florian (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.215 alin.1 şi 3, cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.), lt.col.rez. Mitru Vergil (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 raportat la art.215 alin.1 şi 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.), Nicolau Marius (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 raportat la art.215 alin.1 şi 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a şi art.33 lit.a C.pen.) şi Dăeanu Valentin Eugen (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 raportat la art.215 alin.1 şi 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a C.pen. şi art.33 lit.a C.pen.).

Cercetările penale au reţinut, printre altele, că inculpatul gl.bg.rez. Mărineanu Tiberiu, în calitate de comandant al U.M. 01835 Bucureşti, în perioada decembrie 1995- decembrie 1996, a pus la dispoziţia inculpatului lt.col.rez. Inel Ioan ştampila din dotarea cabinetului său, iar acesta a aplicat-o pe mai multe contracte de împrumut de la o unitate bancară, precum şi pe adeverinţe de salariu falsificate, inducând în eroare mai multe sute de persoane fizice şi Sucursala municipiului Bucureşti a Băncii Internaţionale a Religiilor, căreia i-a produs un prejudiciu de 1.166.043.365 lei (ROL).

Inculpatul mr.rez. Cociug Lucian, în perioada decembrie 1995 – octombrie 1997, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a falsificat mai multe contracte de împrumut de la o unitate bancară, precum şi adeverinţe de salariu, inducând în eroare mai multe sute de persoane fizice şi Sucursala municipiului Bucureşti a Băncii Internaţionale a Religiilor, căreia i-a produs un prejudiciu de 498.393.950 lei (ROL).

Prin fapte asemănătoare cu cele ale inculpatului Cociug Lucian, au fost produse prejudicii Sucursalei municipiului Bucureşti a Băncii Internaţionale a Religiilor de către inculpaţii mr.rez. Ursan Dorel (de peste 129.692.360 lei - ROL), plt.adj.rez. Pletea Constantin (de 1.166.043.365 lei - ROL), cpt.rez. Părvu Florian (de 129.547.705 lei - ROL), lt. col.rez. Mitru Vergil (de 118.026.980 lei - ROL), Nicolau Marius şi Dăeanu Valentin Eugen (de 1.041.520.096 lei - ROL).

· În dosarul nr.66/P/2006, prin rechizitoriul din 15 decembrie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului mr.rez. Costaş Catrinel Emilian (fost ofiţer la UM 02625 Bucureşti, Departamentul pentru armamente al Ministerului Apărării), pentru săvârşirea a două infracţiuni de efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, prevăzute de art.12 lit.a) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi a unei fapte de complicitate la infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a fondurilor societăţii, prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990.

În fapt, s-a reţinut, printre altele, că, în cursul anului 2003, inculpatul Costaş Catrinel Emilian, ofiţer activ în Ministerul Apărării şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C. „MFA” S.A. Mizil, a efectuat acte de comerţ cu această societate, în numele S.C. „EMCO CAS” S.A. (unde îndeplinea funcţia de acţionar şi director, beneficiind personal de dividende în valoare de 1.115.826.000 lei – ROL) şi al S.C. „Total Q Arm” S.A. (unde îndeplinea funcţia de acţionar şi administrator, primind dividende în valoare de 69.705.187 lei - ROL).

În anexa nr.2 sunt prezentate alte exemple de cauze importante soluţionate prin rechizitoriu.

Dintre cei 31 inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 16 au săvârşit infracţiuni de luare de mită, 1 - trafic de influenţă, 5 - înşelăciune, 4 - infracţiuni de delapidare, 3 - complicitate la înşelăciune, 1 - abuz în serviciu contra intereselor publice şi 1 - efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia îndeplinită.

Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată sunt bărbaţi (28), au vârste cuprinse între 40-55 ani, au studii superioare (25) şi provin din mediul urban.

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari nu a înregistrat achitări sau restituiri, pronunţate de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, ori cazuri de arestaţi preventivi netrimişi în judecată.

S-a dispus infirmarea a două soluţii de neîncepere a urmăririi penale (dosarele nr.36/P/2004 şi nr.6/P/2005), întrucât au fost identificate noi probe.

La un număr de peste 150 de şedinţe de judecată ale Tribunalului Militar Teritorial şi Curţii Militare de Apel, au participat 2 procurori militari, care au pus concluzii în fond în 22 cauze penale, în care rechizitoriile au fost întocmite de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Potrivit art.102 alin.(2) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, a fost încheiat un protocol între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Ministerul Apărării Naţionale, în baza căruia direcţia de audit a acestui minister va sesiza procurorii militari cu privire la faptele de corupţie constatate şi va efectua, la cerere, verificări la unităţile militare.

În perioada analizată, s-a realizat o bună colaborare cu Secţia de prevenire şi combatere a fraudelor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (pentru instrumentarea unor cauze penale privind infracţiuni de abuz în serviciu şi evaziune fiscală, prin care s-au produs pagube însemnate Ministerului Apărării Naţionale), precum şi cu Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (în special în cauze în care s-a impus constatarea în flagrant a unor infracţiuni de corupţie, săvârşite de funcţionarii acestui minister).

2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale

În anul 2006, procurorii din cadrul celor 15 servicii teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara) au avut de soluţionat un număr de 1611 cauze (faţă de 1423 în anul 2005), din care au soluţionat 727 (faţă de 746 în anul 2005) şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea în 265 de cauze.

Din cele 727 cauze soluţionate, un număr de 73 au fost finalizate prin emiterea de rechizitorii, reprezentând 10% din totalul soluţiilor (comparativ cu anul 2005 când acestea reprezentau 9%).

Cele mai multe rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale Oradea şi Cluj (câte 9), Bucureşti (8) şi Târgu Mureş (7), iar cele mai puţine s-au înregistrat la Serviciile teritoriale Alba (1) şi Constanţa (1). La aceste din urmă servicii a avut loc, abia în a doua parte a anului 2006, atât o schimbare a procurorilor şi a conducerii, cât şi finalizarea demersurilor pentru mutarea în sedii corespunzătoare.

Activitatea serviciului teritorial Bucureşti se remarcă şi prin complexitatea cauzelor soluţionate. Spre exemplu, prin rechizitoriul nr.90/P/2005 din 17 august 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpaţi, între care doi directori, pentru infracţiuni care au provocat un prejudiciu de 1,8 milioane euro părţii civile S.C. „Hidroelectrica” S.A., societate cu capital majoritar de stat.

· Prin actul de sesizare a instanţei au fost inculpaţi următorii angajaţi ai S.C. „Hidroelectrica” S.A.: Oprea Traian, director general, Asan George Lavinius, director adjunct al Direcţiei marketing, privatizare şi afaceri internaţionale şi Trif Ioan, şef Serviciu contracte şi achiziţii interne, toţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată (prevăzută de art.248 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.), Popescu Dan, economist principal specialist în cadrul Serviciului contracte şi achiziţii interne şi Dudaş Ioana, statistician principal din cadrul aceluiaşi serviciu, ambii pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi fals intelectual (prevăzute de art.248 C.pen. raportat la art.248¹ C.pen., art.289 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit.a din C.pen.).

De asemenea, au fost trimişi în judecată şi următorii inculpaţi, oameni de afaceri din lumea interlopă: Croitoru Vasile, Croitoru Costel, Hondar Anghel, Biţu Gheorghe, Braşoveanu Mitică Şi Nistor Ana Daniela, pentru săvârşirea infracţiunilor de concurenţă neloială, contrafacere sau folosire fără drept a unei mărci, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la fals intelectual, evaziune fiscală, complicitate la spălare de bani, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (prevăzute de art.5 lit.g din Legea nr.11/1991 republicată şi modificată prin Legea nr.298/2001, art.83 lit.a din Legea nr.84/1998, art.25 C.pen. raportat la art.290 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.26 C.pen. raportat la art.43 din Legea nr.82/1991, combinat cu art.289 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.9 alin.(1) lit.c din Legea nr.241/2005, fost art.11 pct.1 lit.c din Legea nr.87/1994, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.13 C.pen., art.26 C.pen. raportat la art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.323 C.pen.).

S-a reţinut în fapt că, în perioada septembrie-decembrie 2004, Oprea Traian, directorul general al S.C. „Hidroelectrica” S.A., împreună cu ceilalţi patru reprezentanţi ai societăţii au iniţiat, avizat şi aprobat cumpărarea de aparatură electrică de joasă tensiune marca Siemens, contrafăcută, de la societatea comercială bucureşteană „Enol Group” SA şi produse de acelaşi gen, marca Schneider, supraevaluate, de la societatea „CFR SSVM Bucureşti” (fără nici o legătură cu societăţile de transport pe calea ferată). Achiziţia, destinată mai multor sucursale din ţară ale societăţii S.C. „Hidroelectrica” S.A., societate cu capital de stat, s-a făcut cu încălcarea flagrantă a reglementarilor legale privind achiziţiile publice precum şi a normelor impuse sucursalelor în materie de aprovizionare cu materiale şi echipamente.

Prin efectuarea celor două achiziţii publice, în condiţii frauduloase, a fost cauzat societăţii „Hidroelectrica” S.A., un prejudiciu total în cuantum de 71.797.868.666 lei (ROL), aproximativ 1,8 milioane de euro, recuperat parţial în cursul urmăririi penale.

Analiza comparativă 2005/2006 permite constatarea că a crescut nu numai numărul rechizitoriilor ci şi complexitatea acestora, fiind instrumentate cauze de corupţie în care au fost implicate un număr mare de persoane (inculpaţi, părţi civile, martori), cauze vizând fraudarea fondurilor europene, achiziţii publice, evaziuni fiscale, ori care au dus la inculparea unor persoane cu funcţii de conducere (prim-procuror de la parchet de pe lângă judecătorie, vicepreşedinte de judecătorie, director executiv la o Casă judeţeană de pensii ori la Serviciul Public Comunitar Judeţean de Evidenţa Persoanei).

· Spre exemplificare, în dosarul nr.1/P/2004 al Serviciului teritorial Oradea, prin rechizitoriul din data de 27 iunie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 37 de inculpaţi, respectiv, a 4 ofiţeri de poliţie de frontieră din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită), a 25 agenţi de poliţie din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare (pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals), a unui 1 lucrător vamal (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită), a 3 operatori de turism (pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă sau complicitate la trafic de influenţă) şi a 4 transportatori cu autoturisme personale (pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă).

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în perioada 2003 - 2005, cei trei administratori ai firmelor de transport internaţional de persoane, au iniţiat şi organizat o filieră, în care au fost atraşi ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare, care îşi desfăşurau activitatea la Punctele de Frontieră Petea şi Urziceni, prin intermediul cărora au înlesnit plecarea/ revenirea în/din Spaţiul european a unui număr de aproape 1000 persoane (cetăţeni români) care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, nu puteau dovedi că de la ultima intrare în ţară au stat pe teritoriul României o perioadă minimă impusă pentru a putea călători din nou ori aveau termenele legale de şedere pe teritoriul străin depăşite.

Administratorii firmelor de transport îşi traficau influenţa contra unor sume de bani pretinse clienţilor (sume cuprinse între 30-300 euro/persoană), care apoi erau remise poliţiştilor şi ofiţerilor de poliţie care efectuau controlul documentelor, aplicau ştampile de intrare/ieşire şi nu mai introduceau în baza de date faptul că persoanele în cauză aveau termenul legal de şedere depăşit.

· Un alt exemplu în acelaşi sens, îl constituie rechizitoriul nr.59/P/2005 din 5 iunie 2006 al Serviciului teritorial Bucureşti, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Chişeamera Victor (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.; art.275 pct.1 din Legea nr.31/1990 raportat la art.17 lit.h din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.(2) C.pen.; art.246 C.pen. raportat la art.17 lit.d din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.(2) C.pen; cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.), Rusu Daniela (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.10 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.),Florea Adriana (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.10 lit.a din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.(2) C.pen; art.275 pct.1 din Legea nr.31/1990 raportat la art.17 lit.h din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.(2) C.pen.; art.246 C.pen. cu art.41 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.).

Inculpatul Chişeamera Victor, în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. „Comalex” S.A. Alexandria şi preşedinte al Comisiilor de negociere constituite pentru vânzarea activelor societăţii (spaţii comerciale), în perioada martie 2002 - aprilie 2005, în executarea aceleiaşi rezoluţii (obţinerea de către operatori economici, controlaţi de persoane dintr-un grup „ţintă”, între care fiul său, a unor spaţii comerciale la preţuri diminuate) a conceput, iniţiat şi determinat materializarea unui plan laborios, prin care un număr de 33 spaţii comerciale, aparţinând S.C. „Comalex” S.A. Alexandria, au fost înstrăinate la preţuri reprezentând valori diminuate faţă de valoarea comercială reală.

Prejudiciul cauzat este în cuantum de 42.781.850.817 lei.

Inculpata Rusu Daniela, în calitate de evaluator, membru ANEVAR, a acceptat efectuarea unor rapoarte de evaluare, determinând preţuri diminuate faţă de valoarea reală a celor 33 de spaţii comerciale, conformându-se solicitărilor inculpatului Chişeamera Victor, înlesnind în acest mod activitatea infracţională a acestuia.

De asemenea, inculpata Florea Adriana, în calitate de membru al Consiliului de administraţie al S.C. „Comalex” S.A. Alexandria a stabilit încheierea tranzacţiilor comerciale la valori diminuate faţă de valorile comerciale reale, în conivenţă cu inculpatul Chişeamera Victor, pentru un număr de trei active şi a participat la luarea unor astfel de hotărâri inclusiv în situaţia când beneficiarul spaţiului era o societate comercială la care aceasta avea calitatea de asociat unic, iar soţul era administrator.

Inculpata Florea Adriana a avut calitatea de membru al Consiliului de administraţie al S.C. „Comalex” S.A. Alexandria, în perioada 26.11.2003- 28.04.2005, concomitent cu calitatea de consilier judeţean.

Fără excepţie, reprezentanţii societăţilor comerciale beneficiare a spaţiilor comerciale, rude ale acestora, precum şi soţi/soţii, au avut diferite calităţi şi aceeaşi apartenenţă politică, ca şi inculpaţii Chişeamera Victor şi Florea Adriana (consilieri locali şi judeţeni PSD, membri PSD, preşedinţi şi vicepreşedinţi organizaţii PSD, deputat PSD).

Inculpaţii au avut în vedere eventualele măsuri de schimbare a factorilor de decizie pe plan local în perioada imediat următoare datei de 12 decembrie 2004 (alegeri preşedinţiale). Astfel, în perioada decembrie 2004 - aprilie 2005, au fost înstrăinate 24 active în modalitatea infracţională sus-menţionată, din care 17 în luna ianuarie 2005.

· În domeniul achiziţiilor publice, prin rechizitoriul nr.29/P/2003 din 12 iunie 2006 al Serviciului teritorial Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 9 inculpaţi printre care Bujor Neculai (directorul Direcţiei Economice din Primăria Municipiului Suceava) şi Bîtă Constantin (şeful Serviciului Administrativ din aceeaşi instituţie), Buta Dumitru (comisar şef al secţiei Suceava a Gărzii Financiare) şi Ionesi Gabriel-Eugen (comisar în cadrul aceluiaşi organ de control), precum şi Teodorescu Dumitru (directorul redacţiei ziarului Crai Nou Suceava) pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (prevăzute de art.248 raportat la 248¹ Cod penal şi art. 17 lit.d din Legea nr. 78/2000, art.254 alin. 1-2 Cod penal, raportat la art.7 alin.1 din legea nr.78/2000, art.255 alin.1-2 Cod penal raportat la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, art.257 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, art.6¹ din Legea nr.78/2000, art.215 alin.1,2,3 şi 5 Cod penal, art.9, art. 11 lit.c,e,b, din Legea nr.87/1994, raportat la art.17 lit. g din Legea nr.78/2000, art.290 raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 şi art.266 pct.2 din Legea 31/1991 republicată.

S-a reţinut în fapt că, în perioada 2001 - iunie 2004, inculpatul Bujor Neculai, în calitate de director economic la Primăria Municipiului Suceava şi membru al Comisiei de examinare a ofertelor în vederea încheierii contractelor economice, având ca atribuţii verificarea şi analiza modului în care se respectă achiziţiile de bunuri, cu ştiinţă şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, facilitându-i inculpatei Chiribucă Tamara - administrator sau reprezentant legal a patru societăţi comerciale, încheierea a 50 de contracte economice cu Primăria Suceava.

În urma derulării acestora, instituţia a fost prejudiciată cu suma de peste 36 miliarde lei vechi, reprezentând adaosuri comerciale şi sume necuvenite, plăţi nelegale şi lucrări achitate dar neexecutate, la care se adaugă suma de peste 28 miliarde lei, reprezentând facturi fiscale pentru care nu au existat contracte, ori s-a depăşit valoarea contractată, din care 14,5 miliarde lei reprezentau marfă achitată dar nelivrată Primăriei Mun. Suceava.

Pentru încălcarea atribuţiilor de serviciu inculpatul Bujor Neculai a primit de la inculpata Chiribucă Tamara mai multe bunuri în valoare de circa 226 milioane lei, servicii turistice în valoare de peste 580 milioane lei, precum şi suma de 300 milioane lei cu titlu de avans pentru cumpărarea unui autoturism VW Passat, iar inculpatul Ionesi Gabriel-Eugen suma de 5 milioane lei.

De asemenea, în derularea activităţii infracţionale, cei doi au fost ajutaţi de inculpaţii: Bîtă Constantin (şeful serviciului administrativ din cadrul Primăriei Municipiului Suceava) şi Sveica Maricica Emilia (funcţionar în cadrul primăriei) care au întocmit şi semnat note de intrare-recepţie fictive, au acceptat oferte de preţuri numai de la firmele inculpatei Chiribucă Tamara şi au indus în eroare o parte din membrii Comisiei de examinare a ofertelor, fapt ce a dus la încheierea celor 50 de contracte, precum şi de inculpaţii Spătariu Violeta şi Ungurean Ioana, care, fie au întocmit mai multe facturi şi chitanţe fictive, în numele unor firme din Municipiul Bucureşti, fie au înregistrat aceste documente în evidenţele contabile ale societăţilor comerciale.

Totodată, inculpata Chiribucă Tamara, a apelat la inculpatul Buta Dumitru (comisar şef în cadrul Gărzii Financiare Suceava) care, în schimbul unui telefon mobil, în valoare de 22.882.000 lei vechi şi a unui bilet de tratament, a dispus efectuarea de controale financiare superficiale la firmele acesteia.

De asemenea, tot în schimbul unui telefon mobil, marca SAMSUNG, cu cameră foto, în valoare de 22.882.000 lei vechi, inculpatul Teodorescu Dumitru (director al publicaţiei „Crai Nou” din Suceava) i-a promis şi facilitat inculpatei Chiribucă Tamara o întrevedere cu Mîrza Gavril (preşedintele Consiliului Judeţean Suceava), căruia dorea să-i solicite sprijin pentru restituirea documentelor ridicate de la firmele sale de organele de control.

Numărul cauzelor nesoluţionate, la sfârşitul anului 2006, reprezintă 38% din totalul celor de soluţionat, din care 6,9% sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună. Astfel, din cele 727 cauze soluţionate, doar într-un număr de 81 durata de soluţionare a depăşit 1 an de la data înregistrării, din care 15 au fost finalizate prin trimitere în judecată a inculpaţilor.

Soluţionarea cu întârziere este determinată de cauze obiective, cum ar fi volumul mare de activităţi de urmărire penală care se desfăşoară, respectiv controale tematice dispuse şi care sunt desfăşurate de alte organe, ridicarea de documente bancare, întocmirea de rapoarte de constatare preliminare ori rapoarte de constatare de către specialişti, complexitatea dosarelor având ca obiect infracţiuni asimilate celor de corupţie, de imperfecţiunile reglementărilor legale şi necesitatea aprofundării legislaţiei specifice fiecărui domeniu de activitatea ce a fost afectat prin comiterea faptelor (privatizare, regimul juridic al unor terenuri, regimul juridic al compensării unor creanţe etc.), tergiversări procedurale datorate părţilor, chiar de primirea cu întârziere faţă de prima sesizare a cauzelor de la alte structuri şi fluctuaţia personalului.

Au fost remarcate însă şi cauze subiective cum ar fi, erori de planificare a activităţilor, implicarea superficială a unor ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară în efectuarea actelor dispuse de procuror, absenţa unor analize care să determine canalizarea eforturilor asupra unor cauze complexe pentru asigurarea celerităţii anchetelor.

S-a dispus infirmarea într-un număr de 5 cauze (Serviciul teritorial Alba 1, Serviciile teritoriale Piteşti şi Ploieşti, câte 2).

În cauzele instrumentate de către serviciile teritoriale s-a înregistrat o hotărâre definitivă de achitare (Serviciul teritorial Iaşi) care nu este imputabilă procurorului.

S-a înregistrat o singură situaţie în care faţă de 1 inculpat arestat s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. Cauza a fost înregistrată în anul 2002 la PNA – structura centrală - sub nr.4/P/2002, fiind luată măsura arestării preventive a inculpatului Pop Iosif (preşedinte al Băncii Transilvania SA Cluj), prin ordonanţa din 19 noiembrie 2002, măsură care a fost prelungită de instanţă până la data de 16 ianuarie 2003. S-a reţinut în sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunilor de asociere, înşelăciune bancară, neurmărirea folosirii creditelor, spălare de bani şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, constând în aceea că s-ar fi asociat cu mai multe persoane şi, în baza unor documentaţii neconforme cu realitatea, a acordat nelegal credite în sumă totală de 19 miliarde lei, parte din bani fiind ridicaţi în numerar de beneficiar şi folosiţi în alte scopuri.

În aceeaşi cauză fuseseră arestaţi anterior 41 de angajaţi ai Sucursalei Bacău a Băncii Transilvania, care au fost trimişi în judecată, pentru fapte prevăzute de Legea nr. 78/2000, prin rechizitoriul din 20 ianuarie 2003, ocazie cu care cauza a fost disjunsă în ce priveşte pe inculpatul Pop Iosif. În luna septembrie 2004 a fost începută urmărirea penală şi faţă de vicepreşedinţi, directorul şi şeful serviciului credite al aceleiaşi bănci şi abia la data de 5 septembrie 2005 cauza a fost declinată serviciului teritorial.

Prin ordonanţa nr. 77/P/2005 din 1 februarie 2006 a Serviciului teritorial Bacău s-a dispus scoatere de sub urmărire penală a inculpatului Pop Iosif şi a altor 7 învinuiţi.

Soluţia a fost fundamentată pe faptul că, inculpatul nu avea atribuţii directe în activitatea de creditare, cu excepţia analizei şi votului exprimat în Comitetul de Direcţie, în timp ce Sucursala avea obligaţia întocmirii întregii documentaţii privind contractul de credit, garantarea acestuia, punerea la dispoziţie a sumelor din credit în funcţie de prevederile contractuale, precum şi obligaţia de a urmări respectarea destinaţiei creditului. Mai mult, inculpatul a fost cel care a sesizat organele de urmărire cu privire la faptele comise de angajaţii Sucursalei Bacău a Băncii Transilvania. Situaţia este similară în ce priveşte celelalte persoane amintite mai sus. Având în vedere acest aspect, care trebuia să constituie elementul primordial verificat, apreciem că soluţia de arestare este imputabilă procurorului.

2.6. Aportul ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor la soluţionarea cauzelor de corupţie

Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară şi-au desfăşurat activitatea sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucţiunile şi regulile de muncă specifice activităţii de poliţie judiciară.

Potrivit art.27 alin.(1) lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 şi art.1 din Hotărârea Guvernului nr.655/2006, Direcţia Naţională Anticorupţie funcţionează cu un număr de 170 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.

În anul 2006, personalul poliţiei judiciare s-a completat cu un număr de 22 ofiţeri şi 3 agenţi de poliţie judiciară (17, la nivel central şi 5, la serviciile teritoriale), fiind încadraţi, în total, 159 ofiţeri şi 3 agenţi de poliţie judiciară (86, la nivel central şi 76, în teritoriu), care au fost selecţionaţi din rândul celor mai bune cadre din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu respectarea prevederilor în vigoare.

Ofiţerii de poliţie judiciare, în exercitarea activităţilor de serviciu, au acţionat, în mod direct, pentru obţinerea de date şi informaţii referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate şi mijloacele de comunicaţii folosite de către făptuitori, efectuând investigaţii complexe şi folosind diferite combinaţii informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.

Au fost realizate, astfel, un număr de 1.639 de lucrări penale şi 731 lucrări diverse.

În baza autorizaţiilor emise de instanţele de judecată şi a dispoziţiilor data de procuror, s-au efectuat peste 146 percheziţii domiciliare, s-au aplicat 177 sechestre asigurătorii şi au fost identificate şi audiate circa 7.500 de persoane.

De asemenea, au fost puse în executare 186 mandate de aducere, s-au ridicat un număr de 3.895 de înscrisuri şi s-a participat la 63 de acţiuni de constatare a infracţiunilor flagrante (spre exemplu, dosarele nr.31/P/2006 al Serviciului teritorial Braşov şi nr.46/P/2006 al Serviciului teritorial Timişoara).

Cu toate rezultatele bune obţinute, în activitatea desfăşurată de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară au existat şi unele disfuncţii şi neajunsuri.

Unii ofiţeri de poliţie judiciară nu s-au ridicat la nivelul cerinţelor impuse, manifestând superficialitate în exercitarea misiunilor încredinţate, iar rezultatele obţinute nu au fost la nivelul exigenţelor conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fapt ce a determinat revocarea unora din funcţie, precum şi aplicarea altor măsuri disciplinare.

Un important aport la elucidarea cauzelor penale şi administrarea probelor l-au adus specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La sfârşitul anului 2006, funcţionau în Direcţia Naţională Anticorupţie un număr de 52 specialişti, din care 36, la structura centrală şi 16, la serviciile teritoriale.

Specialiştii au întocmit un număr de 241 lucrări, privind acte de corupţie, privatizări, licitaţii de active şi lichidări judiciare, încasări de accize şi rambursări TVA, creditare bancară, achiziţii publice, acordări de subvenţii şi credite bugetare ş.a., care s-au concretizat în rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică (132), suplimente ale rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică şi răspunsuri la obiecţiuni (18) şi în note de constatare şi propuneri de solicitare a documentelor suplimentare (91).

Comparativ cu anul 2005, numărul rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul bancar a scăzut semnificativ la nivelul structurii centrale (de la 66% la 33%) şi s-a menţinut ridicat la serviciile teritoriale (56%).

Demn de menţionat este faptul că majoritatea rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică au fost documentate, ajutând efectiv procurorii la soluţionarea cauzelor complexe.

S-au întocmit astfel rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică în cauzele referitoare la achiziţiile Primăriilor Bacău, Constanţa şi Suceava, ale Caselor judeţene de Sănătate Vaslui şi Vrancea, ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Justiţiei, ale S.C. „Rafo Oneşti” S.A., S.C. „ARO Câmpulung” S.A., S.C. „Tofan Grup” S.A., S.C. „Tutunul Românesc” S.A. ş.a..

2.7. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul tehnic este unica structură de acest tip din cadrul Ministerului Public şi constituie o expresie a independenţei funcţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind creat în scopul desfăşurării, prin mijloace proprii, a activităţilor pentru care anterior se solicita sprijin tehnic, criminalistic sau operativ din partea altor instituţii cu atribuţii specifice.

Aflat în subordinea directă a procurorului şef al direcţiei, Serviciul tehnic asigură realizarea activităţilor de resort tehnic şi criminalistic ale urmăririi penale în cvasitotalitatea lor şi pe întreg teritoriul ţării.

În anul 2006, a fost continuat programul de înzestrare şi asistenţă tehnică, derulat cu sprijinul nemijlocit al Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii (prin biroul din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti), Serviciul tehnic fiind dotat cu mijloace tehnice performante de investigare a infracţiunilor de corupţie.

Totodată, prin eforturi financiare proprii, aparatura tehnică existentă la nivelul Biroului telecomunicaţii a fost completată cu mijloace complementare.

De asemenea, ca urmare a creşterii volumului de activitate (consecinţă directă a sporirii competenţelor de investigare ale instituţiei), a fost mărită schema de personal, fiind încadrată cu ofiţeri de poliţie judiciară, specializaţi în astfel de activităţi.

Serviciul tehnic a deservit toate structurile operative ale direcţiei, aducându-şi o importantă contribuţie la soluţionarea unor cauze penale complexe.

Activităţile tehnice, desfăşurate în concordanţă cu reglementările procesual-penale în materie, au condus la obţinerea unor probe cu caracter ştiinţific, adaptate specificului investigării infracţiunilor de corupţie.

Serviciul tehnic şi-a adus în mod direct contribuţia la constatarea unui număr de 16 infracţiuni flagrante de corupţie, fiind efectuate toate activităţile criminalistice şi operative aferente.

Prin intermediul celor două birouri din compunerea serviciului, au fost realizate interceptări şi înregistrări audio sau video ori alte activităţi conexe într-un număr de 49 cauze penale, aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar în 38 dosare penale a fost efectuată înregistrarea ambientală audio şi/sau video a unor convorbiri. În unele dintre aceste cauze au fost desfăşurate activităţi complexe, care au presupus eforturi deosebite şi care s-au desfăşurat pe o perioadă lungă de timp.

O altă componentă importantă a acestei activităţi a constituit-o întocmirea actelor procedurale subsecvente, în special a notelor sau proceselor-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor.

În 71 cauze penale sau lucrări cu caracter general au fost efectuate activităţi criminalistice judiciare, iar în 75 s-au realizat alte operaţiuni de natură tehnică (efectuarea unor copii ale suporturilor audio/video, întocmirea notelor de redare a conţinutului înregistrărilor prezentate de părţi, realizarea unor activităţi aferente procedurii de certificare a înregistrărilor).

Serviciul tehnic a acordat, în continuare, sprijin Secţiei judiciare penale, prezentându-se materiale audio şi video obţinute în cursul urmăririi penale în faţa instanţelor de judecată şi asigurându-se asistenţa tehnică pe parcursul desfăşurării şedinţelor de judecată.

De asemenea, s-a colaborat cu celelalte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională etc.), efectuându-se unele activităţi de natură tehnică.

2.8. Consideraţii privind corupţia pe segmentele de activitate percepute ca fiind cele mai vulnerabile

Activitatea desfăşurată în anul 2006 de Direcţia Naţională Anticorupţie permite punctarea unor consideraţii asupra fenomenului corupţiei, prin interpretarea datelor rezultate din anchetele finalizate cu trimiterea în judecată a inculpaţilor, în domeniile percepute ca fiind cele mai vulnerabile, inclusiv prin prisma studiului întocmit de Transparency Internaţional România (Barometrul Global al Corupţiei 2006), fără însă a se dori a fi o analiză propriu-zisă a fenomenului în ansamblu.

Gruparea exemplelor se circumscrie unui sens mai larg pe care am înţeles să îl dăm unor expresii.

În acest context, referirea la mediul politic include acţiunile, ce se circumscriu ilicitului penal, săvârşite de persoane ce deţin funcţia de parlamentar, ministru ori secretar de stat, dar şi cele comise de reprezentanţii mediului politic în judeţe şi municipii, chiar dacă, urmare modificărilor legislative, unele funcţii au fost depolitizate (cea de prefect).

Referirea la persoanele din cadrul instituţiilor de aplicare a legii s-a realizat având în vedere atât magistraţii, cât şi ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, personalul cu atribuţii de control din organele de control financiar şi fiscal, precum şi personalul vamal.

2.8.1. Corupţia şi mediul politic

Din punct de vedere statistic, în anul 2006 s-a dispus trimiterea în judecată a 7 parlamentari, 1 ministru, 2 secretari de stat, 2 preşedinţi de consilii judeţene, 1 prefect şi 2 primari de municipii.

Aşa cum am arătat, analiza a pornit de la premisa că, toate aceste persoane provin din cadrul unui partid politic şi s-a axat pe studierea legăturii existente între funcţia politică şi comiterea infracţiunii.

În marea majoritate a cazurilor, calitatea de membru al unui partid politic ori funcţia deţinută în cadrul unui partid, sunt dublate de funcţii de demnitate publică, la nivel central sau local, iar faptele de corupţie sunt comise în legătură cu atribuţiile de serviciu ale funcţionarului public sau demnitarului, iar nu în legătură cu calitatea acestuia de om politic.

Spre exemplu, trimiterea în judecată a vizat infracţiuni săvârşite în legătură cu atribuţiile exercitate în calitate de secretar general al Guvernului (cauza privind pe inculpatul Şerban Mihăilescu), de secretar de stat (cauzele privind pe inculpaţii Cutean Vasile şi Popescu Cosmin), de preşedinte al Consiliului judeţean (cauza privind pe inculpatul Oprişan Marian) şi în calitate de primar de municipiu (cauza privind pe inculpatul Gutău Mircea).

În condiţiile în care au fost trimişi în judecată, în anul 2006, un număr de 6 actuali parlamentari şi 1 fost deputat, am constat că, în patru cazuri, calitatea de parlamentar a fost dobândită ulterior comiterii faptelor de corupţie, conexe sau asimilate acestora. Prin urmare, faptele comise nu au legătură cu calitatea de membrii ai legislativului, ci cu funcţiile deţinute anterior de inculpaţi, unele de demnitate publică ( prim-ministru, secretar general al Guvernului, secretar de stat), altele de conducere în cadrul unor companii ori regii naţionale (director).

Astfel, au fost trimişi în judecată actuali parlamentari pentru infracţiuni comise în legătură cu exercitarea funcţiei de prim-ministru (inculpatul Adrian Năstase), de secretar general al guvernului (inculpatul Şerban Mihăilescu), de secretar de stat (inculpatul Cutean Vasile), de director general al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva (inculpatul Dumitru Ion), respectiv director la Societatea Naţională a lignitului Oltenia (inculpatul Manţog Ionel).

Deşi, în trei cazuri, instanţa a fost sesizată pentru fapte săvârşite de inculpaţi în timpul cât îndeplineau mandatul de parlamentar, doar într-un singur caz, faptele reţinute au legătură cu exerciţiul acestei funcţii.

Este vorba de cazul deputatului Şireţeanu Mihail trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, constând în efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia deţinută.

În celelalte două situaţii, infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt legate de calităţile complementare pe care le aveau aceştia, şi anume, acelea de preşedinte şi vicepreşedinte în cadrul structurilor locale şi judeţene ale unui partid politic (deputatul Stan Ioan) şi, respectiv, preşedinte al unei confederaţii sindicale (deputatul Savu Vasile).

Există însă situaţii, în care, infracţiunile asimilate celor de corupţie sunt reţinute în legătură cu activitatea politică a inculpaţilor, respectiv, cu funcţiile de conducere deţinute de aceştia în cadrul unui partid politic. În cele două cazuri de acest gen, trimise instanţelor de judecată, s-a reţinut săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, respectiv obţinerea pentru sine sau pentru altul de bani ori alte foloase , prin folosirea autorităţii ori influenţei pe care inculpatul o are în calitatea sa de persoană cu funcţie de conducere într-un partid. Este vorba de inculpaţii Adrian Năstase şi Stan Ioan. Este de menţionat însă că, în ambele cazuri, funcţiile de conducere în partid au fost dublate, la data comiterii faptelor, de funcţiile de demnitate publică pe care le deţineau aceştia, şi anume prim-ministru, respectiv deputat.

Aceste două dosare sunt primele din jurisprudenţa română în care sunt reţinute infracţiuni asimilate celor de corupţie legate de finanţarea nelegală a campaniilor electorale.

Într-un singur caz, un membru al Guvernului (vicepremierul Gheorghe Copos) a fost trimis în judecată pentru fraudă fiscală comisă, în calitate de administrator şi asociat al unor societăţi comerciale private, înainte de a obţine funcţia de demnitate publică, pe care însă a avut-o pe parcursul urmăririi penale.

Dacă avem în vedere relaţia corupţie-politică la nivel judeţean şi local se constată că lucrurile nu sunt mult diferite.

Am analizat 5 cazuri deferite instanţei în care au fost inculpaţi conducătorii unor autorităţi şi instituţii publice judeţene şi locale. Este vorba de 2 preşedinţi ai consiliilor judeţene (Marian Oprişan - judeţul Vrancea şi Mârza Gavril - judeţul Suceava), 1 prefect ( Prisecariu Radu- judeţul Iaşi) şi 2 primari ai municipiilor (Gutău Mircea - municipiul Râmnicu-Vâlcea şi Negreţ Ioan - municipiul Băileşti).

În toate aceste cazuri, calitatea de conducători ai unor autorităţi şi instituţii publice, a fost dublată de calitatea de membrii ai unor partide politice sau chiar de aceea de deţinători a unor funcţii de conducere în cadrul partidelor politice. Facem menţiunea că instituţia prefectului a fost depolitizată ulterior.

Diferenţa faţă de nivelul central constă în aceea că, în toate aceste cazuri, faptele au fost comise în timpul mandatului şi doar într-un singur caz (Mârza Gavril) acestea nu au avut legătură cu funcţia publică. În celelalte patru cazuri faptele de corupţie sau asimilate, reţinute în sarcina inculpaţilor, au legătură cu exerciţiul abuziv al funcţiei publice din acel moment.

2.8.2. Corupţia şi instituţiile de aplicare a legii

În încercarea de a observa unele caracteristici ale corupţiei descoperite în cadrul instituţiilor de aplicare a legii am luat în considerare patru categorii de persoane şi anume: magistraţi; ofiţeri şi subofiţeri de poliţie; comisari de Gardă Financiară şi personal din Direcţia Generală a Finanţelor Publice; personal vamal.

Pornind de la prezentarea unor date statistice, vom expune câteva aspecte ce suscită, credem, interes.

a. Magistraţi

În anul 2006 au fost trimişi în judecată un număr de 5 magistraţi (4 judecători şi 1 procuror), iar alţi 2 magistraţi (procurori), arestaţi în perioada de referinţă, au fost trimişi în judecată în luna ianuarie a anului 2007.

Au fost condamnaţi în cursul anului 2006, prin hotărâri definitive, un număr de 3 magistraţi (1 judecător, 1 procuror şi 1 magistrat asistent), iar prin hotărâri nedefinitive, alţi 4 judecători.

Un prim aspect sesizat este acela că magistraţii trimişi în judecată se regăsesc la aproape toate nivelurile instanţelor şi parchetelor, respectiv, judecătorie, tribunal şi instanţă supremă. Dintre aceştia, 4 deţineau funcţii de conducere: Huza Maria (preşedinte de tribunal şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii), Marinescu Matilda (vicepreşedinte de judecătorie), Bucur Anuţa şi Branga Rita (ambele prim-procuror la parchete de pe lângă judecătorii).

În 5 cazuri, infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost cele clasice de corupţie: luare de mită, trafic de influenţă şi primire de foloase necuvenite, toate comise în legătură cu soluţionarea dosarelor aflate în lucru la ei sau la colegii lor magistraţi.

Doar într-un caz s-a reţinut o infracţiune asimilată celor de corupţie (art.11 din Legea nr.78/2000), comisă de un magistrat în calitate de judecător sindic, deci, tot în legătură cu atribuţiile de serviciu (Marghescu Rodica), iar în alt caz s-a reţinut o infracţiune asimilată celor de corupţie (art.10 lit.b din Legea nr.78/2000), fără o legătură directă, din punct de vedere juridic, cu calitatea de magistrat (Huza Maria).

Luând în discuţie sumele pretinse de magistraţi, cu titlu de mită ori foloase necuvenite, constatăm diferenţe semnificative. Pornind de la situaţia unui judecător de la nivelul judecătoriei care a pretins şi primit echivalentul în lei a 20 de euro, ajungem la cea a unui procuror de la parchetul de pe lângă instanţa supremă, care a primit echivalentul a 10.000 de euro.

O altă caracteristică este repetabilitatea activităţilor infracţionale. Astfel, prim-procurorul Bucur Anuţa a pretins şi primit, în perioada iulie 2003 – aprilie 2006, deci pe parcursul a 3 ani, câte 500 de euro de la 8 persoane, pentru a soluţiona favorabil 8 dosare penale. De asemenea, prim-procurorul Branga Rita a pretins şi primit, pe parcursul a 2 ani, respectiv 2005 – 2006, echivalentul unor sume cuprinse între 300 şi 500 de euro de la 6 persoane, în acelaşi scop.

Putem concluziona însă că sistemul judiciar a reacţionat întrucât, pe baza avizului Consiliului Superior al Magistraturii, în 4 cazuri a fost luată măsura arestării preventive faţă de magistraţii inculpaţi iar, din cei trimişi în judecată în anii precedenţi, 3 au fost condamnaţi definitiv şi pentru 4 au fost pronunţate condamnări care nu sunt încă definitive.

b. Ofiţeri şi subofiţeri de poliţie

În anul 2006 au fost trimişi în judecată un număr de 54 lucrători de poliţie, respectiv 25 ofiţeri şi 29 agenţi de poliţie.

Au fost condamnaţi, în această perioadă, prin hotărâri judecătoreşti definitive, un număr de 29 ofiţeri şi agenţi de poliţie, iar prin hotărâri judecătoreşti nedefinitive 33.

Situaţia statistică evidenţiază că în anul 2006 numărul de trimiteri în judecată s-a dublat faţă de anul 2005, când au fost deferiţi instanţei un număr de 24 lucrători de poliţie, din care 13 ofiţeri şi 11 agenţi de poliţie.

Creşterea s-a datorat faptului că, într-o cauză, s-a probat organizarea unei adevărate filiere în care au fost atraşi 4 ofiţeri de poliţie de frontieră şi 25 agenţi de poliţie care, pe parcursul a 2 ani, în schimbul mitei au înlesnit plecarea sau revenirea din spaţiul european a circa 1000 de persoane care nu îndeplineau condiţiile legale (dosarul nr.1/P/2004 al Serviciului teritorial Oradea).

Se constată apariţia unor cazuri în care deturnarea anchetelor desfăşurate de procurori a constituit motiv de corupere. Astfel, 2 poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism a Inspectoratului General al Poliţiei Române (comisar Manda Florian şi subcomisar Şotrin Dragoş Sorin) au pretins şi primit, câte 10.000 de euro, pentru a nu efectua acte de cercetare referitor la săvârşirea unor infracţiuni de natură economică într-un dosar legat de cazul RAFO, fapte pentru care au fost condamnaţi definitiv la câte 4 ani închisoare.

c. Personal din organe de control financiar şi fiscal

Am considerat relevant să includem în această categorie comisarii de Gardă Financiară şi personalul cu atribuţii de control ori decizie din Direcţia Generală a Finanţelor Publice.

În anul 2006 au fost trimişi în judecată un număr de 3 comisari de Gardă Financiară (1 comisar şef) şi 10 inculpaţi din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (3 directori, 5 inspectori şi 2 consilieri).

Au fost condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive 3 comisari de Gardă Financiară, respectiv 3 inculpaţi ce provin din cadrul personalului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (2 directori şi 1 auditor), iar prin hotărâri nedefinitive 2 comisari de Gardă Financiară şi 1 inspector al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.

O trăsătură care se poate reţine şi în ce priveşte această categorie este repetabilitatea.

Spre exemplu, într-un caz, fapta de corupţie a fost săvârşită de o persoană cu funcţie de conducere (Buta Dumitru - comisar şef în cadrul Gărzii Financiare Suceava) care, în perioada iunie - august 2003, în schimbul primirii repetate a unor foloase a efectuat sau dispus efectuarea de controale financiare superficiale la societăţile comerciale aparţinând mituitoarei şi a anunţat-o despre faptul că urmează să aibă un control.

De asemenea, o persoană cu funcţie de conducere (Lazăr Sorin Daniel - director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş) a săvârşit două infracţiuni de luare de mită, în perioada anilor 2000 – 2004, pentru a favoriza unele societăţi comerciale prin acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor către bugetul de stat, blocarea unor executări silite, eliberarea unor certificate de atestare fiscală, conţinând date nereale etc.

Se remarcă şi antrenarea unor subordonaţi în activitatea infracţională, chiar dacă nu totdeauna a putut fi reţinută din punct de vedere juridic.

Astfel în primul caz exemplificat un subordonat (Ionesi Gabriel - comisar în cadrul Gărzii Financiare Suceava) a acceptat la data de 13.08.2003 mita pentru efectuarea unui control superficial.

În al doilea caz, s-a reţinut în sarcina directorului executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş că, în perioada 2003 – 2004, şi-a exercitat în mod abuziv atribuţiile de serviciu, prin determinarea unor funcţionari cu atribuţii de conducere sau de control din subordinea sa de a denatura rezultatele financiare ale unui control fiscal (Lambeanu Mariana şi Obician Jiva - inspectori fiscali în cadrul aceluiaşi organ).

Referindu-ne la valoarea mitei se observă diferenţe semnificative. Pornind de la un director general adjunct în cadrul unei Direcţii Generale a Finanţelor Publice care a primit foloase materiale într-un cuantum de 1.200.000.000 lei ROL se ajunge la un comisar de Gardă Financiară care a primit 5.000.000 lei ROL.

d. Personal vamal

În anul 2006 au fost trimişi în judecată 24 lucrători vamali, comparativ cu 3 în anul 2005.

Au fost condamnaţi, în aceeaşi perioadă, prin hotărâre definitivă 1 lucrător vamal, iar prin hotărâri nedefinitive alţi 2.

Se remarcă o creştere semnificativă (de 8 ori faţă de anul 2005) a numărului inculpaţilor din categoria personalului vamal care au fost trimişi în judecată.

Caracteristic şi acestui segment este repetabilitatea, însă cu o frecvenţă deosebită, fapt ce explică cuantumul redus, de regulă, al valorii mitei.

Privind în ansamblu, observaţia care se desprinde porneşte de la numărul mare, în opinia noastră, al celor ce au atribuţii în aplicarea şi respectarea legii, care comit fapte de corupţie. Practic, în niciuna din aceste instituţii, cazurile de corupţie investigate şi deduse judecăţii nu mai pot fi considerate izolate. Frecvenţa şi perpetuarea lor, explică şi indicele ridicat de percepţie al corupţiei în România, inculpaţii făcând parte din categoriile profesionale cu care populaţia vine zilnic în contact.

În ce priveşte sistemul judiciar, de foarte multe ori cetăţenii pun pe seama corupţiei nesoluţionarea favorabilă a demersurilor lor, confundă faptele magistraţilor ce constituie abateri disciplinare cu infracţiunile de corupţie, neîncrederea fiind determinată frecvent de greutatea cu care se soluţionează cererile de judecata, indiferent dacă acestea sunt circumscrise dreptului civil, penal, comercial sau administrativ, aşa cum constata recent Centrul de Resurse Anticorupţie în justiţie al TI România.

Totuşi numărul total de magistraţi faţă de care, pentru fapte de corupţie sau asimilate, în decursul unui an - 2006, s-a dispus trimiterea în judecată (5), s-au pronunţat hotărâri definitive (3) şi nedefinitive (4) de condamnare, ori s-a luat măsura arestării preventive, actul de trimitere în judecată fiind finalizat în prima lună a anului următor (2) este prea ridicat, dacă avem în vedere statutul profesional al judecătorilor şi procurorilor, ce trebuie să exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, şi în condiţiile în care există garanţiile legale ale independenţei acestora.

3. Activitatea judiciară în cauze penale

Procurorii au participat la judecarea unui număr de 1345 de cauze penale (faţă de 1.628, în anul 2005), din care în 598 de cauze (faţă de 636) au participat procurorii din cadrul structurii centrale.

Scăderea numărului cauzelor judecate (deşi este minoră) a fost datorată complexităţii dosarelor, care au necesitat un termen mai îndelungat de soluţionare.

Pe rolul instanţelor s-au aflat cauze privind infracţiuni de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, înşelăciune, delapidare, fals intelectual, spălare de bani, bancrută frauduloasă, evaziune fiscală, acordare de credite sau subvenţii cu încălcarea legii, utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, deturnare de fonduri ş.a. Aceste infracţiuni au fost comise de către lucrători bancari şi vamali, directori de bănci sau societăţi comerciale, directori şi administratori, comisari ai Gărzii Financiare, primari, parlamentari, ofiţeri şi subofiţeri ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, generali şi ofiţeri ai Ministerului Apărării Naţionale, judecători, procurori, avocaţi, grefieri, consilieri juridici, cadre universitare, experţi parlamentari ş.a.

Instanţele de judecată au pronunţat în anul 2006 un număr de 80 de hotărâri definitive de condamnare (73, în anul 2005), privind 155 de inculpaţi (faţă de 161), dintre care redăm, mai jos, cu titlu de exemplu, următoarele:

· Prin sentinţa penală nr.24 din 18 ianuarie 2006 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin decizia nr.5631 din 29 septembrie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Drăguşin Ion a fost condamnat la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

În cursul lunii octombrie 2003, inculpatul Dăguşin Ion, a pretins şi primit suma de 20.000 euro de la martora Rădulean Ana, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi al Tribunalului Dolj, în vederea punerii în libertate, achitării sau condamnării la o pedeapsă mică a lui Rădulean Ghiţă, trimis în judecată în stare de arest pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

· Inculpatul Caceu Neftalin Septimiu a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, prin sentinţa penală nr.89 din 15 februarie 2006, pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (în dosarul nr.4742/2004), rămasă definitivă prin decizia penală nr.455 din 16 octombrie 2006.

Inculpatul (general de brigadă) Caceu Neftalin Septimiu, în calitate de şef de stat major al Corpului I Armată Teritorială, în luna iulie 2003, i-a pretins lui Timir Şerban, administrator al S.C. „Stil Construct Comprest” S.R.L., să suporte contravaloarea tuturor lucrărilor de renovare a locuinţei sale, care s-au ridicat la suma de 150.000.000 lei (ROL), determinându-l (în schimb) pe comandantul UM 02031 Bucureşti (subordonatul său) să încheie cu S.C. „Stil Construct Comprest” S.R.L. un contract de executări de lucrări, în valoare de 3,6 miliarde lei.

· Inculpatul Cristoforidis Chirios Cătălin a fost condamnat la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a),b) şi c) din Codul penal, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., prin sentinţa penală nr.1583/2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr.4480 din 12 iulie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În calitate de avocat, inculpatul Cristoforidis Chirios Cătălin a pretins, la data de 10 octombrie 2004, suma de 8000 euro (din care a primit sumele de 5000 euro şi 2000 USD), martorelor Nica Vasilica, Adam Rely, Ioniţă Florentina şi Vigu Veronica, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, susţinând că are influenţă asupra unor poliţişti, pentru a-i determina să întocmească în mod necorespunzător actele de cercetare penală, în dosarul nr.10705/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5.

În cursul lunii decembrie 2004, inculpatul Cristoforidis Chirios Cătălin a pretins suma de 4000 euro martorei Nica Vasilica, în scopul traficării influenţei sale asupra vicepreşedintelui Judecătoriei sectorului 5, pentru punerea în libertate a inculpatului Nica Marin.

· Inculpaţii Blaj Ştefan şi Negoescu Daniela au fost condamnaţi la câte 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art.6 şi 7 din Legea nr.78/2000 şi, respectiv, art.26 raportat la art.254 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art.6 şi 7 din Legea nr.78/2000 (cu reţinerea circumstanţelor atenuante), prin sentinţa penală nr.336/2005 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (în dosarul nr.2990/2004), rămasă definitivă prin decizia nr.380 din 25 septembrie 2006.

S-a reţinut că, inculpatul (general de brigadă) Blaj Ştefan, în calitate de preşedinte al comisiei de concurs pentru ocuparea unui post de medic în Direcţia Generală a Penitenciarelor, a pretins suma de 4.000 USD (redusă la 2.500 USD) şi a primit suma de 1.300 USD de la candidata Tudor Genoveva Iuliana, prin intermediul inculpatei (locotenent colonel) Negoescu Daniela.

· Prin sentinţa penală nr.308/2005 a Tribunalului Maramureş, rămasă definitivă prin decizia nr.3507 din 1 iunie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus condamnarea inculpatului Bob Vasile la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În perioada aprilie 2000 - aprilie 2003, inculpatul Bob Vasile a pretins şi primit suma totală de 17.400 DM, 10.310 USD, 14.100 euro şi 171.200.000 lei (ROL), de la un număr de 28 persoane, afirmând că, pe baza relaţiilor sale personale şi a unor fapte de corupţie, va determina pe unii funcţionari publici să permită înmatricularea şi punerea în circulaţie, în mod nelegal, a unor autoturisme de provenienţă străină, neînmatriculate în România.

· Prin sentinţa penală nr.146/2005 a Tribunalului Olt, rămasă definitivă prin decizia nr.4170 din 28 iunie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus condamnarea inculpaţilor Gagionea Ion, Pavlovschi Tit Liviu, Văduva Gheorghiţa şi Barcan Răducu Andy, la câte 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.248¹C.pen. raportat la art.17 lit.d) şi art.18 pct.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.31 alin.(2) raportat la art.289 C.pen. combinat cu art.17 lit.c) şi art.18 pct.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi art.323 alin.(2) C.pen. raportat la art.17 lit.b) şi art.18 pct.1 din Legea nr.78/2000.

În perioada 2001 - 2002, inculpatul Gagionea Ion, în calitate de director al Băncii Comerciale Române (Filiala Scorniceşti), a aprobat credite în valoare de aproximativ 48 miliarde lei (ROL), cu încălcarea legii şi a normelor bancare, în favoarea unor societăţi comerciale reprezentate de inculpaţii Pavlovschi Tit, Barcan Răducu şi Văduva Gheorghiţa.

Totodată, în acelaşi scop, a pretins şi primit de la martorul Lică Ion suma de 1.000.000.000 lei (ROL).

S-a mai reţinut că inculpatul Gagionea Ion a conceput şi desfăşurat, împreună cu ceilalţi coinculpaţi, activităţi de acordare ilegală de credite.

În realizarea scopului infracţional, inculpaţii au întocmit în fals documentaţii, file CEC şi alte acte necesare pentru obţinerea creditelor.

· Prin sentinţa penală nr.69/2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, în dosarul nr.4001/2004 (rămasă definitivă prin decizia penală nr.1669 din 15 martie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), inculpata Lazăr Carmen Elena a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni închisoare, inculpatul Lazăr Andrei a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi inculpatul Tudor Puiu Marian a fost condamnat la 1 an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, art.264 C.pen, art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.25 raportat la art.290 raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.

Inculpata Lazăr Carmen Elena, în calitate de avocat în cadrul Baroului Bucureşti, la data de 27 mai 2003, a pretins suma de 20.000 USD (din care a primit suma de 11.000 USD) de la cetăţeanul iranian Mafi Abbas (arestat preventiv şi trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri) şi de la soţia sa, afirmând că are influenţă asupra unor lucrători de poliţie şi a unor judecători (de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), în vederea întocmirii unor acte de urmărire penală (denunţuri fictive privind alţi traficanţi de droguri etc.) şi reţinerii în sarcina celui judecat a art.16 din Legea nr.143/2000, în temeiul căruia să beneficieze de o reducere a pedepsei aplicate.

Aceeaşi inculpată, la data de 3 iunie 2003, cu intenţie, a determinat-o pe Mafi Mihaela să întocmească un denunţ fals (referitor la alte persoane care traficau droguri), iar la data de 29 octombrie 2003, cu intenţie, l-a determinat pe martorul Enache Cristinel să menţioneze o dată fictivă pe denunţul întocmit în numele lui Mafi Abbas şi a instigat-o pe Mafi Mihaela să contrafacă semnătura lui Mafi Abbas din acest denunţ.

Urmare instigării, a fost emisă adresa nr.5110/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care a fost depusă în dosarul nr.159/2003 al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre a-l ajuta pe denunţătorul Mafi Abbas să zădărnicească judecata.

Inculpata Lazăr Carmen Elena, în calitate de avocat în cadrul Baroului Bucureşti, în luna septembrie 2003, a pretins suma de 10.000 USD (din care a primit suma de 7.500 USD) de la cetăţeanul turc Alma Sehmus (arestat preventiv pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri), afirmând că are influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, pentru a-l pune în libertate.

Inculpatul Lazăr Andrei, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu prilejul întocmirii declaraţiei de martor a lui Mafi Abbas din 10 noiembrie 2003 şi a comunicării nr.5110/P/2003, a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu referire la calitatea de denunţător a lui Mafi Abbas, în scopul de a ascunde infracţiunea de trafic de influenţă săvârşită de către inculpata Lazăr Carmen Elena.

Acelaşi inculpat, cu prilejul întocmirii declaraţiei de martor şi a comunicării, a făcut menţiuni necorespunzătoare adevărului, modalitate prin care l-a ajutat pe denunţătorul Mafi Abbas.

Inculpatul Tudor Puiu Marian, în calitate de ofiţer de poliţie la Biroul de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog al Poliţiei sectorului 3 Bucureşti, cu ocazia întocmirii procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 28 octombrie 2003, a făcut menţiuni necorespunzătoare adevărului, cu privire la faptul că Mafi Abbas ar fi făcut un denunţ împotriva cetăţeanului turc Yildiz Mehmet Nuri (care s-ar ocupa cu traficul de droguri), ajutându-l, astfel, pe inculpatul Mafi Abbas să zădărnicească judecata.

Alte hotărâri penale definitive sunt prevăzute în anexa nr.3.

În cursul anului 2006, s-au pronunţat 2 hotărâri penale definitive prin care s-a dispus achitarea unui număr de 3 inculpaţi, precum şi 2 hotărâri penale definitive, vizând 7 inculpaţi, prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror (în raport de anul 2005, când s-au înregistrat 5 hotărâri penale definitive de achitare a unui număr de 8 inculpaţi şi 4 hotărâri penale definitive de restituire a cauzei la procuror).

În urma analizei efectuate, s-a apreciat că hotărârile penale, prin care s-a dispus achitarea inculpaţilor, sunt nelegale şi netemeinice şi nu sunt imputabile procurorului. În schimb, cele 2 soluţii de restituire a cauzelor la procuror sunt imputabile acestuia, deoarece nu au fost respectate unele norme procedurale (a se vedea anexa nr.4)

Procurorii au examinat un număr de 1345 de hotărâri penale (1628, în 2005), declarând 170 apeluri şi recursuri (faţă de 202), privind 407 de inculpaţi (faţă de 735).

Pozitiv este faptul că, în anul 2006, nu a fost retras niciun apel sau recurs declarat de procuror.

Dintre apelurile şi recursurile declarate, au fost soluţionate un număr de 148 (182), cu 654 inculpaţi (352), dintre care 98 (123), cu 547 inculpaţi (258), au fost admise.

S-au întocmit analize ale activităţii Secţiei judiciare penale, precum şi ale achitărilor şi restituirilor definitive.

Problemele de drept, practicile judiciare contradictorii, precum şi deficienţele constatate în activitatea de urmărire penală şi judiciară, au făcut obiectul discuţiilor purtate cu toţi procurorii care participă la judecarea cauzelor, în cadrul unor întâlniri de lucru organizate periodic.

De asemenea, problemele de drept au fost discutate şi în şedinţele Consiliului ştiinţific al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorii Secţiei judiciare penale s-au preocupat de identificarea practicii judiciare a instanţei supreme, fiind luate măsuri de multiplicare şi transmitere în teritoriu a acesteia, pentru a se asigura o practică unitară şi evitarea unor greşeli.

În cursul anului 2006, procurorii din structura centrală a Secţiei judiciare penale au realizat activităţi de îndrumare şi control a procurorilor din cadrul serviciilor teritoriale, care participă în şedinţele de judecată.

Greutăţile întimpinate în desfăşurarea activităţii procurorilor de şedinţă sunt legate de faptul că dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt repartizate completelor care judecă şi celelalte cauze penale. În aceste condiţii, neexistând un complet desemnat să soluţioneze numai aceste cauze şi nestabilindu-se o sala şi o oră fixă, nu se pot evita timpii morţi, procurorii fiind nevoiţi să aştepte ore întregi pentru a fi chemaţi în sala de şedinţă.

Remarcăm că rezultatele bune obţinute în activitatea judiciară penală, în anul 2006, s-au datorat şi colaborării eficiente cu procurorii din celelalte parchete, precum şi cu instanţele de judecată.

4. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state

Principalele obiective ale Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, în anul 2006, au fost: urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor şi măsurilor luate de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru integrarea României în Uniunea Europeană; reflectarea unei imagini externe corecte a activităţii direcţiei; implementarea şi monitorizarea proiectelor PHARE, al căror beneficiar direct este Direcţia Naţională Anticorupţie; continuarea şi extinderea relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din alte state; desfăşurarea activităţilor de asistenţă judiciară internaţională ş.a.

A. Activităţi desfăşurate în domeniul integrării europene

Direcţia Naţională Anticorupţie a participat la reuniunile organizate la nivel guvernamental, precum şi la cele cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, privind modul de aducere la îndeplinire a angajamentelor luate de România pentru aderarea sa la Uniunea Europeană, în special cu privire la combaterea infracţiunilor de corupţie.

În realizarea acestui scop, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a analizat recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupţiei, cuprinse în Raportul comprehensiv de monitorizare privind România din octombrie 2005 şi, ulterior, în rapoartele de monitorizare a stadiului de pregătire a României şi Bulgariei pentru integrarea în Uniunea Europeană, din mai 2006 şi septembrie 2006.

De asemenea, a redactat periodic rapoarte privind măsurile luate de direcţie, în vederea îndeplinirii recomandărilor, comunicându-le Comisiei Europene prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Ministerului Integrării Europene.

Totodată, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a realizat activităţile privind desfăşurarea la Bucureşti a celor două misiuni de evaluare (peer review), organizate de Comisia Europeană în lunile martie 2006 şi, respectiv, august 2006, având ca scop urmărirea evoluţiei instituţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În acelaşi scop, a organizat întâlnirile bilaterale între conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi o serie de înalţi oficiali ai Uniunii Europene (Comisia Europeană, Parlamentul European) şi ai unor state membre.

B. Activităţi privind programele PHARE

Programul PHARE RO 2003/005-551.04.15 - „Continuarea întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei”

Programul, mai sus-menţionat, ai cărui beneficiari sunt Direcţia Naţională Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, are două componente (respectiv, una de înfrăţire instituţională şi una de investiţii).

Componenta de înfrăţire instituţională (Twinning RO 03/IB/JH/08) are ca obiect întărirea capacităţii instituţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în principal prin îmbunătăţirea metodologiei de investigare a dosarelor de mare corupţie, continuarea pregătirii personalului operativ, eficientizarea colaborării cu celelalte instituţii ale statului având atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei şi ameliorarea accesului la informaţii.

Pe parcursul anului 2006 au fost realizate activităţi de management al proiectului, de implementare efectivă a celor planificate şi de monitorizare a implementării.

Referitor la activitatea de management al proiectului, echipa Unităţii de Implementare a colaborat cu Biroul Consilierului Preaderare, în procesul decizional şi în fazele ulterioare acestuia, pentru adaptarea planului de lucru în funcţie de circumstanţele ivite în faza de implementare.

În ceea ce priveşte implementarea activităţilor programate, au fost organizate 2 întâlniri ale Grupului de lucru Anticorupţie (compus din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor statului având atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei), 3 întâlniri ale Grupului de lucru Investigaţii (ce şi-a propus evaluarea metodelor folosite în cadrul investigaţiilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie) şi o întâlnire a Grupului de lucru Legislaţie (unde au fost discutate aspectele privind eventualele propuneri de modificări legislative, pentru eficientizarea cooperării interinstituţionale în domeniul luptei anticorupţie).

De asemenea, a fost asigurată participarea unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la lucrările a două conferinţe cu participare internaţională, care au dezbătut teme privind independenţa justiţiei şi marea criminalitate.

Au fost organizate 16 seminarii de pregătire profesională, susţinute de experţi spanioli şi francezi, la care au participat 176 persoane (70 procurori, 74 ofiţeri de poliţie judiciară şi 32 specialişti), precum şi 10 seminarii destinate serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Componenta de investiţii (în valoare de aproximativ 1,1 milioane euro), are ca obiect achiziţionarea de hardware şi software pentru personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vederea completării necesarului de staţii de lucru, imprimante şi staţii mobile de lucru, precum şi integrarea lor în cadrul unei reţele securizate şi realizarea infrastructurii de comunicaţii, care va permite coordonarea eficientă a activităţilor specifice, atât la nivel central, cât şi teritorial.

Pe parcursul anului 2006, echipamentele şi software-ul au fost livrate, recepţionate, instalate şi testate, reuşindu-se dezvoltarea sistemului IT existent la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi conectarea acestuia cu serviciile teritoriale.

Unitatea de Implementare a Programelor (UIP) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a coordonat procesul de implementare, realizând legătura dintre contractor (Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE - OPCP şi compartimentele de specialitate din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Biroul IT, Compartimentul economico-administrativ).

De asemenea, în calitate de autoritate de implementare, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, lunar, începând cu luna septembrie 2005, rapoarte tehnice de progres în ceea ce priveşte derularea Programului Phare RO 2003/005-551.04.15.

Programul PHARE RO 2004/016-772.01.05 - „Întărirea luptei împotriva corupţiei”

Componenta de înfrăţire instituţională (Twinning RO 04/IB/JH/02) are ca obiect îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei, iar perioada de implementare este 30 iunie 2006 – 30 ianuarie 2008.

Direcţia Naţională Anticorupţie beneficiază de unul din cele patru subproiecte ale acesteia, urmărind elaborarea unei strategii proprii de management, a unei strategii de pregătire profesională a personalului, a unei strategii de comunicare, precum şi un modul de pregătire specializată a personalului.

Activităţile derulate pe parcursul primului semestru al anului 2006 au urmărit, în principal, negocierea cu partenerii finlandezi a planului de activităţi cuprins în Convenţia de Twinning, corelarea sa cu planul de activităţi al Convenţiei de Twinning RO 03/IB/JH/08, aflate în curs de implementare.

În perioada de implementare, Direcţia Naţională Anticorupţie a participat alături de Ministerul Justiţiei (care este autoritatea de implementare a acestui proiect), la organizarea activităţilor premergătoare implementării efective a Convenţiei (conferinţă de lansare, kick-off meeting etc.).

Au fost organizate, în lunile octombrie şi noiembrie 2006, primele activităţi, derulate la nivelul structurii centrale, privind realizarea strategiei de management a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Componenta de investiţii (în valoare de 1,3 milioane euro) are ca obiective crearea, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unui sistem de colectare, stocare, căutare, analiză şi diseminare a informaţiilor privind investigarea faptelor de corupţie, achiziţionarea propriului software de colaborare internă, care să fluidizeze circuitul documentelor în cadrul instituţiei, precum şi dotarea cu un laborator de expertiză IT propriu, care să permită recuperarea, inspectarea, analizarea şi stocarea în condiţii optime a mijloacelor de probă, aflate pe suport digital.

În luna februarie 2006, fişa de proiect a fost modificată, în vederea corelării activităţilor prevăzute iniţial cu cerinţele impuse de „Strategia IT a sistemului judiciar” (care a fost ulterior elaborată la nivelul Ministerului Justiţiei), precum şi a coordonării programului cu celelalte proiecte aflate în derulare în cadrul Ministerului Justiţiei.

Au fost finalizate specificaţiile tehnice, de către specialiştii IT ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi au fost întocmite, împreună cu Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, formalităţile legate de organizarea licitaţiei de achiziţionare a echipamentelor.

În luna octombrie 2006 a avut loc procedura de licitaţie, în urma căreia au fost încheiate contracte privind livrarea de software şi echipamente IT, în valoare totală de aproximativ 0,72 milioane euro.

Au fost elaborate, conform procedurii de monitorizare PHARE, rapoarte semestriale de monitorizare a programelor aflate în derulare, care au fost înaintate Ministerului de Finanţe (Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar) şi au fost susţinute în cadrul reuniunilor Subcomitetelor Sectoriale de Monitorizare.

Urmare încheierii procesului de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a creat un nou instrument de susţinere a eforturilor României în vederea armonizării şi alinierii la standarde europene a sectoarelor sensibile, încă monitorizate. În acest context, a fost elaborat un proiect de fişă, privind organizarea unui program de training şi schimb de experienţă cu instituţii similare din alte state membre ale Uniunii Europene, pentru identificarea celor mai bune practici în combaterea criminalităţii, în domenii aflate în strânsă legătură cu fenomenul corupţiei: piaţa de capital, paradisuri fiscale, piaţa asigurărilor, evaluarea bunurilor, răspunderea penală a persoanelor juridice, tehnologia informaţiilor.

C. Alte activităţi de cooperare internaţională

Ø Au fost organizate întâlniri ale conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu reprezentanţi ai structurilor Uniunii Europene, ai altor organizaţii (OLAF, UNODC etc.), ai autorităţilor judiciare sau politice ale unor state membre ale Uniunii Europene sau ale altor state (Olanda, Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croaţia ş.a.);

Ø S-a asigurat participarea unor procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de experţi, la unele misiuni de asistenţă tehnică sub egida Comisiei Europene, a OECD şi a Iniţiativei Anticorupţie a Pactului de Stabilitate (SPAI), în Croaţia, Ucraina şi în Republica Moldova, precum şi în calitate de evaluatori anticorupţie, sub egida GRECO (Consiliul Europei), în Serbia, Muntenegru şi Andorra ;

Ø A fost asigurată participarea unor procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca membri ai Reţelei Practicienilor Anticorupţie (ACPN), reţea organizată sub egida PNUD şi UNODC şi care cuprinde practicieni şi experţi anticorupţie din Europa de Est şi Comunitatea Statelor Independente;

Ø S-a asigurat participarea unor procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la conferinţe internaţionale, pe tema luptei împotriva corupţiei şi a fraudei, după cum urmează:

· Conferinţa OLAF cu tema „Prevenirea şi combaterea corupţiei în domeniul administraţiei publice europene” (Germania, februarie 2007);

· Conferinţa anticorupţie organizată de Înaltul Comisariat pentru Prevenirea şi Combaterea Corupţiei din Italia pentru autorităţile din Italia, România şi Bulgaria (Roma, mai 2006);

· Conferinţa internaţională cu tema „Combaterea corupţiei şi crimei organizate – elaborarea de politici economice şi penale”, organizată de Centrul pentru Studii ale Democraţiei din Bulgaria (Sofia, iunie 2006);

· Conferinţa UE a procurorilor cu competenţe în lupta împotriva fraudei, organizată de OLAF (Bruxelles, iunie 2006)

· Conferinţa anticorupţie organizată de Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (Raesfeld, Germania, septembrie 2006);

· Conferinţa OLAF – „Îmbunătăţirea cooperării operaţionale între autorităţile cu competenţe în combaterea fraudelor comunitare” (Bruxelles, octombrie 2006);

· Prima Conferinţă Anuală şi Adunare Generală a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie (Beijing, octombrie 2006);

· Conferinţa OCTOPUS INTERFACE, organizată de Consiliul Europei cu tema “Corupţia şi democraţia” (septembrie 2006);

· Conferinţa ONU privind măsurile anticorupţie, buna guvernare şi drepturile omului (Varşovia, noiembrie 2006);

· Conferinţa naţională privind progresele şi perspectivele în lupta împotriva corupţiei în Republica Moldova (Chişinău, decembrie 2006);

· Reuniunea ONU pentru pregătirea primei Conferinţe a Statelor Părţi la Convenţia ONU împotriva Corupţiei (Buenos Aires, noiembrie 2006);

· Conferinţa Statelor Părţi la Convenţia ONU împotriva Corupţiei (decembrie 2006).

Ø A fost asigurată participarea la seminarii (altele decât cele organizate în cadrul programelor Phare), desfăşurate în ţară şi în străinătate, cu sprijinul unor organizaţii internaţionale, a unui număr de 28 de procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi participarea şi susţinerea, de către un procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unei prelegeri în cadrul Şcolii de Vară pentru Tinerii Magistraţi din Europa de Sud-Est, desfăşurate sub egida SPAI.

Ø Au fost organizate, la solicitarea Institutului Naţional al Magistraturii, două stagii de pregătire la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie ale unor procurori europeni (respectiv, din Franţa şi Belgia) care au solicitat familiarizarea cu activitatea şi metodologia de lucru ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

D. Activitatea de asistenţă judiciară în materie penală

Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state şi-a adus o importantă contribuţie în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală.

Printre activităţile de asistenţă judiciară internaţională realizate, menţionăm următoarele:

Ø Efectuarea, în cadrul comisiilor rogatorii internaţionale, a unor acte procesual-penale, solicitate de către autorităţile judiciare competente din Suedia (1), Ungaria (4), Marea Britanie (1), Elveţia (2), Germania (1), Italia (1), Republica Moldova (1), Ucraina (1) şi Ungaria (2);

Ø Îndeplinirea formalităţilor de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, a autorităţilor judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte procesual - penale în Austria (3), Canada (1), China (2), Coreea (1), Elveţia (6), Germania (4), Grecia (2), Israel (1), Italia (2), Republica Moldova (3), Olanda (5), Portugalia (1), Rusia (2), Turcia (2), Ucraina (2) şi Ungaria (2);

Ø Realizarea formalităţilor referitoare la 4 proceduri de citare internaţională efectuate în Austria (1), Grecia (1), Republica Moldova (1) şi Ungaria (1);

Ø Efectuarea unor verificări operative, privind identificarea unor persoane, autoturisme etc., prin intermediul Birourilor Ofiţerilor de legătură ai Poliţiei Federale din Germania şi Austria la Bucureşti, Biroului Ofiţerului de Legătură al Poliţiei Elene la Bucureşti, Birourilor Secrete din Ambasada Statelor Unite ale Americii şi din Ambasada China la Bucureşti. Au fost solicitate, în total, 8 asemenea verificări operative în Austria (2), Germania (2), Grecia (1), China (1), SUA (2) şi s-a primit rezultatul verificărilor în timp util.

În anul 2006, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a dat curs solicitărilor de efectuare a unor verificări similare primite din Austria (1), Germania (2) şi SUA (1).

De asemenea, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a îndeplinit formalităţile privind o preluare de procedură din Polonia, precum şi un transfer de procedură în Austria, şi a declanşat, în timp util, procedurile legale, urmărind respectarea regulilor de drept substanţial (privind corupţia), precum şi a regulilor de drept procesual (de admisibilitate a probelor), în vederea armonizării acestora cu dispoziţiile legale comunitare.

4.1. Măsurile luate de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru integrarea României la Uniunea Europeană

În contextul negocierilor purtate de România cu Comisia Europeană în vederea aderării, lupta împotriva corupţiei a fost unul din subiectele sensibile, urmărite îndeaproape şi cu un interes aparte de forurile europene, cu atât mai mult cu cât, aşa cum este prevăzut în Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, constatarea unor deficienţe serioase în îndeplinirea angajamentelor vizând accelerarea luptei împotriva corupţiei ar fi fost de natură să atragă activarea clauzei de salvgardare speciale care să ducă la amânarea aderării României.

În cursul anului 2006, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a urmărit permanent îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, precum şi a recomandărilor conţinute în rapoartele misiunilor de evaluare, comunicând periodic rezultatele obţinute.

Pentru îndeplinirea angajamentelor şi recomandărilor făcute, în legătură cu activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost luate măsuri organizatorice de către conducerea direcţiei, care a evaluat activitatea şi conduita procurorilor şi a celorlalte categorii de personal.

O atenţie deosebită a fost acordată numirii şi promovării în funcţii de procuror, ofiţer de poliţie judiciară, specialist, precum şi în alte funcţii, a persoanelor cu o bună pregătire profesională şi o conduită morală ireproşabilă, cu depline capacităţi de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea.

Au fost luate, de asemenea, măsuri ferme pentru efectuarea cu celeritate a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie, cu precădere în cele în care infracţiunile au fost săvârşite de înalţi demnitari ori prin care s-au produs mari pagube avutului public.

Mecanismul de monitorizare al îndeplinirii angajamentelor asumate de România în vederea aderării, iniţiat de Comisia Europeană încă din anul 2005 (şi constând în trimiterea de către Comisia Europeană a unor misiuni de evaluare - peer reviews - în România, precum şi în transmiterea de către România de rapoarte semestriale de progres), a continuat să fie aplicat şi în cursul anului 2006.

Misiunea de peer review care a evaluat Direcţia Naţională Anticorupţie în martie 2006, a constatat că Direcţia Naţională Anticorupţie este încadrată cu personal competent, responsabil şi energic, decis să desfăşoare anchete de corupţie la nivel înalt, într-o manieră independentă şi obiectivă.

De asemenea, s-a apreciat că, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut mai multe progrese în primele şapte luni de la restructurarea sa, decât a făcut fostul Parchet Naţional Anticorupţie în întreaga sa existenţă.

În ceea ce priveşte activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, raportul a menţionat că, din luna octombrie 2005, direcţia a încetat să se mai ocupe de cazurile de corupţie mică şi şi-a îndreptat atenţia către cazuri de mare şi medie corupţie, iar cantitatea şi calitatea investigaţiilor nonpartizane, în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie la nivel înalt, au crescut considerabil, comparativ cu perioada anterioară.

Cea de a doua misiune de peer review, trimisă de Comisia Europeană în luna august 2006, a constatat că Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit instituţia cu rol central în combaterea corupţiei în România, apreciind că actuala configuraţie legală, structură şi competenţă corespund necesităţilor în acest domeniu, iar pentru a-şi putea duce la îndeplinire eficient misiunea pentru care a fost creată, trebuie să-i fie asigurată stabilitatea legislativă şi structurală.

Raportul misiunii de experţi a menţionat, totodată, că angajarea actualei conduceri a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de a se concentra asupra cazurilor de corupţie la nivel înalt, continuă să fie intensă.

Constatând progresele înregistrate de România în pregătirea pentru aderare, inclusiv în domeniul luptei împotriva corupţiei, Raportul de ţară din septembrie 2006 al Comisiei Europene a precizat că România era suficient de pregătită pentru a îndeplini criteriile de aderare la data de 1 ianuarie 2007.

În acelaşi timp, lupta împotriva corupţiei, alături de alte domenii, a rămas un obiectiv în care sunt necesare eforturi în continuare.

Raportul a remarcat pozitiv continua creştere calitativă şi cantitativă a anchetelor nonpartizane în cauze de mare corupţie ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, apreciind redeschiderea unor anchete şi deschiderea de noi anchete în cauze importante de fraude în achiziţiile publice, precum şi faptul că numeroase dosare au fost iniţiate ca urmare a informaţiilor transmise de instituţiile cu atribuţii de control.

Totodată, s-a subliniat nevoia obţinerii de condamnări descurajante în cazurile de mare corupţie, pentru a se asigura susţinerea progreselor obţinute.

5. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului

La Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională au fost înregistrate 2597 de lucrări, din care 1754 de cereri.

Comparativ cu anul 2005, atât numărul lucrărilor, cât şi numărul cererilor a crescut cu 10%.

În principal, cererile înregistrate au avut ca obiect încadrarea în funcţiile specifice Direcţiei Naţionale Anticorupţie (de procurori, specialişti, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, personal auxiliar de specialitate şi economico-administrativ), acordarea unor drepturi salariale, solicitarea încetării activităţii etc.

În anul 2006, structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost modificată în funcţie de dispoziţiile Legii nr.54/2006 (referitoare la schimbarea denumirii şi a statutului său), precum şi ale Hotărârii Guvernului nr.655/2006, (prin care a fost suplimentat numărul de posturi de procurori, specialişti şi personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, cu 56), fiind emise, în acest sens, Ordinele procurorului şef direcţie nr.25 din 15 martie 2006 şi nr.82 din 11 august 2006.

La data de 31 decembrie 2006, schema Direcţiei Naţionale Anticorupţie era ocupată în proporţie de 89% (501 de posturi ocupate, din cele 566), după cum urmează:

- 118 procurori, din 145 (81%);

- 162 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, din 170 (95%);

- 52 specialişti, din 55 (95%);

- 81 personal auxiliar de specialitate, din 100 (81%);

- 88 personal economico-administrativ, din 96 (92%).

În cursul anului 2006, au fost încadrate 103 persoane şi s-au încetat raporturile de muncă faţă de 43.

Prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

De asemenea, la propunerea procurorului şef direcţie, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat 5 procurori şefi serviciu, la structura centrală, şi 7 procurori şefi, la serviciile teritoriale.

În conformitate cu prerogativele acordate prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, procurorul şef direcţie a numit în Direcţia Naţională Anticorupţie un număr de 20 de procurori, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însuşindu-şi propunerile comisiei constituite în acest scop, potrivit legii.

Menţionăm că un număr de 14 procurori au fost transferaţi la alte parchete, 3 procurori au devenit judecători, 1 procuror a demisionat, 1 procuror a fost pensionat şi 1 procuror a decedat. Au fost delegaţi pe funcţii de execuţie sau de conducere 16 procurori.

În cursul anului 2006, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a numit 10 specialişti, 34 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (după detaşarea acestora de la Ministerul Administraţiei şi Internelor), 6 grefieri, 1 grefier arhivar şi 3 grefieri şefi serviciu, după promovarea examenelor şi, respectiv, a interviurilor susţinute în faţa Colegiului de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Au mai fost numiţi un număr de 4 consilieri, 2 referenţi şi managerul economic al Departamentului economico-financiar şi administrativ şi au fost încadraţi, ca personal contractual, 3 referenţi şi 9 şoferi.

Au fost redactate proiectele de ordin privind majorarea salariului personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (ca urmare a modificării legii), acordarea salariului de merit pe anul 2006, acordarea unor sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.), majorarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcţia de magistrat etc.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de ordonator secundar de credite, a încheiat 12 contracte de muncă şi a semnat 353 ordine vizând salarizarea procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, personalului auxiliar de specialitate, economic şi administrativ.

În vederea încadrării sau promovării personalului auxiliar de specialitate, economic ori administrativ, s-au organizat, de către Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, un număr de 16 concursuri sau examene, la care au participat peste 65 de candidaţi (1 concurs pentru ocuparea postului de grefier arhivar; 2 concursuri pentru ocuparea posturilor de consilier-economist şi referent-achiziţii; 2 concursuri pentru ocuparea unui post de referent la Biroul administrativ şi a unui post de referent-dactilograf la Serviciul teritorial Bucureşti; 6 concursuri pentru posturi de şofer; 2 concursuri pentru numirea managerului economic al Departamentului economico-financiar şi administrativ; 1 concurs pentru promovarea în funcţia de şef al Biroului de informare şi relaţii publice; 2 examene pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare a grefierilor şi funcţionarilor publici).

S-au organizat examene pentru ocuparea temporară a unor posturi de grefieri (la nivel central), s-au redactat propunerile privind înaintarea în grad profesional a unor ofiţeri de poliţie judiciară şi au fost întocmite situaţiile referitoare la personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la planificarea concediilor de odihnă pe anul 2006, la acordarea salariilor de merit, la evaluarea personalului auxiliar de specialitate şi a celui contractual ş.a.

A fost realizată o bună colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii, căruia i-au fost transmise situaţii, date sau note cu privire la procurorii din Direcţia Naţională Anticorupţie.

De asemenea, au fost transmise ordinele cu caracter normativ ale procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la secţii, servicii şi servicii teritoriale.

Au fost verificate şi centralizate fişele de apreciere pe anul 2005 ale personalului din Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia procurorilor, şi s-a întocmit materialul final, cu concluzii şi propuneri, care a fost analizat într-o şedinţă a Colegiului de conducere.

S-au luat măsuri pentru actualizarea declaraţiilor de avere ale procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, specialiştilor, funcţionarilor publici şi grefierilor, asigurându-se publicarea acestora pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi transmiterea declaraţiilor procurorilor Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, au fost centralizate declaraţiile actualizate ale procurorilor şi grefierilor privind exercitarea activităţilor juridice de către soţ, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv (care au fost publicate pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie), precum şi cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informaţii.

S-a asigurat secretariatul tehnic al şedinţelor Colegiului de conducere, redactându-se procesele-verbale şi urmărindu-se modul de îndeplinire a măsurilor adoptate.

La Direcţia Naţională Anticorupţie, în anul 2006, a existat o evidentă fluctuaţie de personal, fiind încetate raporturile de muncă unui număr de 43 persoane, din care 20 procurori, 10 ofiţeri de poliţie judiciară, 1 specialist, 8 grefieri, 3 şoferi şi 1 consilier (care au fost transferaţi, pensionaţi sau clasaţi medical ori care şi-au dat demisia).

Urmare evaluării profesionale, 1 ofiţer de poliţie judiciară a fost revocat din funcţie, încetându-se detaşarea acestuia la Direcţia Naţională Anticorupţie.

La finele anului 2006 erau vacante 65 posturi, din care 6 au fost ocupate în luna ianuarie 2007 (1 post de specialist, 3 - procurori, 1 - ofiţer de poliţie judiciară şi 1 - şofer).

Activitatea de formare profesională continuă a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, specialiştilor şi a celorlalte categorii de personal, în anul 2006, s-a realizat, potrivit legii, prin organizarea de consultări, dezbateri, seminarii etc.

Trimestrial, fiecare secţie şi serviciu teritorial au organizat colocvii, în baza programului aprobat de Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind abordate teme vizând legislaţia internă, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, normele deontologiei profesionale, dreptul comparat (mai ales în domeniul combaterii corupţiei în ţările membre ale Uniunii Europene) ş.a.

Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în informări, în care au fost menţionate principalele probleme dezbătute şi măsurile care se impun a fi luate, pentru aplicarea corectă a legii.

În cadrul programelor anuale de formare profesională continuă a magistraţilor şi grefierilor, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi, respectiv, Şcoala Naţională de Grefieri, au participat la cursuri şi seminarii 35 de procurori şi 51 grefieri din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De asemenea, 36 specialişti şi funcţionari publici ai Departamentului economico-financiar şi administrativ au urmat cursurile organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate, abordându-se teme privind instituţii economico-financiare sau din domeniul tehnologiei şi informaţiei, necesare în activitatea practică.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune luarea măsurilor necesare pentru perfecţionarea profesională a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, punându-se accent pe studiul individual, pentru cunoaşterea legislaţiei interne, a dreptului comunitar şi a jurisprudenţei.

Biroul de studii şi documentare a întocmit 10 lucrări cu caracter ştiinţific, după cum urmează: „Bancruta frauduloasă”; „Efectuarea fără drept a operaţiunilor cu arme sau muniţii”; „Cauze de încetare a urmăririi penale. Disjungerea cauzei. Urmărirea penală separată”; „Traficul de influenţă şi înşelăciunea. Schimbarea încadrării juridice. Regulator de competenţă”; „Competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Înşelăciunea prin cecuri”; „Infracţiunile vamale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie”; „Infirmarea soluţiilor adoptate de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”; „Traficul de persoane şi proxenetismul”; „Notă privind implicaţiile Legii nr. 54/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005, referitor la organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie”; „Competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cazul infracţiunilor „în oglindă”.

S-a asigurat participarea la şedinţele Consiliului ştiinţific al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au fost redactate studii în vederea publicării în „Buletinul documentar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, realizându-se editarea şi difuzarea revistei într-un tiraj de peste 200 exemplare.

S-a participat (cu lucrări şi intervenţii proprii) la reuniuni interne şi internaţionale, precum Conferinţa europeană a magistraţilor, Programul de formare continuă în domeniul criminalităţii economico-financiare şi Modele de prevenire a criminalităţii în lumea contemporană.

O preocuparea constantă a biroului a constituit-o actualizarea bazei de date privind doctrina şi jurisprudenţa românească şi străină.

A fost actualizată pagina de Internet a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după examinarea materialelor privind informaţii de interes public transmise de secţii şi servicii şi după avizarea lor de către procurorul şef direcţie.

6. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul

În anul 2006, activitatea Direcţia Naţională Anticorupţie a reprezentat, în mod constant, o temă de interes major pentru opinia publică românească, fapt reflectat atât în comentariile şi declaraţiile liderilor de opinie, cât şi în articole de presă ori emisiuni de radio sau de televiziune.

Volumul activităţii Biroului de informare şi relaţii publice a sporit substanţial faţă de anul precedent, ca reacţie la nevoia crescândă de informare a mass-media şi a cetăţenilor.

Transmiterea informaţiilor privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a efectuat în acord cu principiul transparenţei şi în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi cu prevederile Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass-media, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Solicitanţii informaţiilor de interes public au fost atât jurnaliştii (în proporţie de 90%), cât şi persoanele fizice sau organizaţiile neguvernamentale.

Pe parcursul anului 2006, Biroul de informare şi relaţii publice a redactat şi a transmis, în scris, un număr de 336 răspunsuri la solicitările de informare (cu aproape 30% mai multe decât în anul precedent), fapt ce dovedeşte interesul pe care l-a suscitat activitatea direcţiei.

De asemenea, au fost date răspunsuri şi la solicitările verbale, adresate zilnic, atunci când informaţiile solicitate erau disponibile.

Atenţia deosebită şi constantă manifestată de mass-media faţă de Direcţia Naţională Anticorupţie s-a reflectat în transmiterea, de către posturile de televiziune sau radio, de informaţii legate de activitatea acesteia la ore de maximă audienţă.

Unele reportaje au deschis jurnalele de ştiri, iar presa scrisă a alocat spaţii ample articolelor legate de anchetele desfăşurate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În anul 2006, au fost întocmite 117 comunicate de presă, majoritatea fiind legate de trimiterea în judecată a unor persoane care au săvârşit fapte de corupţie sau conexe acestora.

La cererea jurnaliştilor, au fost difuzate comunicate conţinând date despre reţinerea sau arestarea preventivă a unor inculpaţi sau în legătură cu începerea urmăririi penale.

Atunci când situaţia a impus-o, Biroul de informare şi relaţii publice a organizat conferinţe de presă, în care procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a furnizat explicaţii referitoare la unele dosare penale sau la unele comentarii apărute în mass-media, reacţionând, astfel, la evenimentele deosebite care vizau activitatea instituţiei.

De cele mai multe ori, însă, punctele de vedere ale conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost exprimate cu ocazia unor interviuri sau declaraţii date, la cerere, unor agenţii de presă (Mediafax, Rompres, Newsin), ori unor publicaţii sau posturi de radio ori televiziune (Televiziunea Română, Realitatea TV, Antena 3, Pro TV, Prima TV, Naţional TV, B1 TV, Radio România Actualităţi, BBC, Radio Mix, Europa FM, Radio Guerilla etc.).

De asemenea, scurte declaraţii şi interviuri referitoare la unele cauze anchetate de Direcţia Naţională Anticorupţie au fost date reporterilor şi de către purtătorul de cuvânt a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Mass-media locală s-a dovedit deosebit de interesată de activitatea sau de cauzele aflate în cercetare la cele 15 servicii teritoriale, precum şi la structura centrală.

Pe lângă Direcţia Naţională Anticorupţie au fost acreditaţi 210 jurnalişti din presa audio-vizuală şi scrisă, centrală şi locală.

Remarcăm, de asemenea, interesul manifestat de mass-media din străinătate, care a transmis cereri pentru realizarea de interviuri sau reportaje de jurnaliştii din ţările europene (Franţa, Germania, Bulgaria ş.a.).

Conducerea instituţiei sau purtătorul de cuvânt au acordat interviuri pentru posturi de radio şi televiziune din Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehia, precum şi pentru o serie de publicaţii de prestigiu, cum ar fi: Financial Times, Le Monde, Le Figaro, Les Echos, El Pais, La Libre Belgique, Focus, Le Point, Le Soir, Berliner Morgenpost, Neue Zuercher Zeitung, Aftenposten, Corriere della Sera, Die Welt, Japanese Daiy Newspaper ş.a.

În faţa unor grupuri de aproximativ 15 jurnalişti din Austria şi Belgia, veniţi în vizită de documentare, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a făcut prezentări ale activităţii procurorilor şi a răspuns întrebărilor adresate de jurnalişti.

În baza unor informaţii publicate de presă, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au recurs la efectuarea de verificări sau la realizarea unor acte premergătoare, în legătură cu faptele de corupţie şi cele conexe acestora, semnalate în articolele respective.

În cursul anului 2006, reprezentanţii Biroului de informare şi relaţii publice au participat la o serie de cursuri de perfecţionare, seminarii sau mese rotunde, având ca obiect îmbunătăţirea relaţiei dintre parchete, instanţe şi mass-media, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de Consiliul Superior al Magistraturii.

Biroul de informare si relaţii publice a contribuit la configurarea unei noi pagini de internet a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar, pentru a veni în sprijinul reprezentanţilor mass-media, a fost introdus un motor de căutare, care permite găsirea imediată a comunicatelor de presă publicate de-a lungul vremii, în funcţie de cuvântul (numele) dorit.

De asemenea, la iniţiativa Biroului de informare şi relaţii publice, a fost realizată o versiune în limba engleză a paginii de internet (inclusiv traducerea comunicatelor de presă), ca răspuns la interesul sporit al presei străine faţă de activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie care asigură primirea, înregistrarea şi transmiterea corespondenţei la secţiile şi la celelalte compartimente de activitate ale acesteia şi care organizează şi realizează activitatea de primire în audienţă a persoanelor.

În anul 2006, la structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost înregistrate un număr de 9.076 lucrări, reprezentând plângeri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi date privind activitatea direcţiei, corespondenţă în legătură cu activitatea economico-financiară şi administrativă, cereri, memorii ş.a.

Comparativ cu anul 2005 (când numărul acestora a fost de 8.676), în anul 2006 numărul total al lucrărilor înregistrate a crescut cu 4,61%.

De asemenea, au mai fost înregistrate un număr de 17.610 lucrări intermediare (faţă de 12.558, în anul 2005), evidenţiate în condica de corespondenţă (fără a fi înregistrate şi menţionate în datele statistice), care au fost predate compartimentelor din structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie cărora le erau adresate, în creştere cu 40,22%.

Din cele 9076 lucrări înregistrate, Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a soluţionat un număr de 3.502 (faţă de cele 3.412, din anul 2005), respectiv cu 2,63% mai mult, şi a trimis secţiilor şi compartimentelor competente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie 5.574 (faţă de 5.262), constatându-se o creştere de 5,92%.

În perioada de referinţă, procurorii anume desemnaţi au primit în audienţă 2.347 de persoane (faţă de 2.463, în anul 2005), cu 4,70% mai puţin.

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a asigurat expedierea a 25.391 de comunicări, acte procedurale ş.a. (faţă de 23.628), constatându-se o creştere cu 7,46%.

7. Administrarea resurselor financiare

Departamentul economico-financiar şi administrativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca structură responsabilă cu planificarea financiară, cu organizarea şi conducerea contabilităţii, cu organizarea evidenţei contabile şi a mijloacelor bugetare şi cu gestionarea şi administrarea patrimoniului, a urmărit, în anul 2006, să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de legalitate, eficienţă şi eficacitate în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor din fondurile bugetare alocate.

a) ADMINISTRAREA RESURSELOR FINANCIARE ŞI BUGETARE

Creditele bugetare deschise în anul 2006 au fost în sumă de 52.448.495 lei (RON), din care s-au utilizat 51.206.601 lei (RON), rezultând o execuţie bugetară de 97,63 %.

Execuţia bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli şi părţi ale clasificaţiei bugetare, se prezintă, astfel:

- mii lei -

Denumirea indicatorilor	Credite deschise	Credite utilizate	Realizări în procente
CHELTUIELI – TOTAL din care:	52.448.495	51.206.601	97,63
CHELTUIELI CURENTE	50.547.000	49.311.420	97,55
Cheltuieli de personal Bunuri şi servicii Transferuri	38.813.000 11.073.000 661.000	38.768.373 9.890.637 652.410	99,88 89,32 98,70
CHELTUIELI DE CAPITAL	1.856.603	1.850.289	99,66

Departamentul economico-financiar şi administrativ a efectuat analize economice şi financiare periodice, pentru aplicarea unei politici economice şi financiare riguroase, în vederea apărării integrităţii patrimoniului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectând şi aplicând întocmai dispoziţiile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice.

Prin bugetul aprobat pe anul 2006, Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au fost alocate fonduri bugetare totale în sumă 63.555.603 lei (RON), din care:

- 52.448.603 lei (RON), au reprezentat fonduri alocate de la bugetul de stat;

- 11.107.000 lei (RON), au reprezentat fonduri externe nerambursabile (aferente derulării proiectelor PHARE 2003/005-551.04.15 - „Continuarea întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei” şi PHARE 2004/016-772.01.05. - „Întărirea capacităţii de luptă împotriva corupţiei”).

Din fondurile alocate de la bugetul de stat, în sumă de 52.448.603 lei (RON), s-au deschis credite în sumă totală de 52.448.495 lei (RON), diferenţa de 108 lei (RON) reprezentând credite nedeschise din bugetul aprobat la titlul „Alte transferuri”.

Creditele deschise au fost utilizate cu precădere pentru plata drepturilor salariale ale personalului instituţiei, precum şi pentru asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atât la nivel central cât şi la nivelul serviciilor şi birourilor teritoriale.

Astfel, pentru „Cheltuieli de personal” s-a primit suma de 38.813.000 lei (RON), din care:

- pentru cheltuieli salariale în bani – 31.082.313 lei (RON);

- pentru cheltuieli salariale în natură – 1.520.739 lei (RON);

- pentru contribuţii – 6.209.948 lei (RON).

Pentru “Bunuri şi servicii” s-au alocat fonduri în sumă de 11.073.000 lei (RON), din care:

· 8.246.826 lei (RON), pentru bunuri şi servicii;

· 558.000 lei (RON), pentru bunuri de natura obiectelor de inventar;

· 618.000 lei (RON), pentru deplasări, detaşări, transferări;

· 96.000 lei (RON), pentru cărţi, publicaţii şi materiale de documentare;

· 442.000 lei (RON), pentru consultanţă şi expertiză;

· 35.000 lei (RON), pentru pregătire profesională;

· 500 lei (RON), pentru protecţia muncii;

· 1.076.674 lei (RON), pentru alte cheltuieli (plata consumurilor de energie electrică şi termică, apă, canal, salubritate, prestaţii telefonice, combustibil, revizii tehnice, materiale şi piese de schimb, întreţinerea parcului auto, prestări servicii conform contractelor încheiate cu terţi, chirii, utilităţi şi materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii celor 18 servicii şi birouri teritoriale etc.)

Din totalul fondurilor alocate prin buget, la titlul „bunuri şi servicii”, a fost utilizată suma de 3.187.470 lei (RON), pentru plata facturilor reprezentând contravaloarea lucrărilor de consolidare şi amenajare a sediului central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La data de 31 decembrie 2006, la titlul „Bunuri şi servicii”, au rămas credite bugetare neutilizate în sumă de 1.182.362 lei (RON), din care 934.760 lei (RON) reprezintă suma destinată organizării şi constatării infracţiunilor flagrante de corupţie, la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constituită conform prevederilor art.4 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2005.

Pentru titlul „Alte transferuri”, s-au alocat fonduri în sumă de 661.000 lei (RON), reprezentând cofinanţarea aferentă celor două proiecte PHARE 2003 şi PHARE 2004, care au fost utilizate pentru plata contravalorii contractelor de achiziţii semnate cu companiile câştigătoare, în urma licitaţiei organizate.

Suma de 1.856.603 lei (RON), alocată la titlul „Cheltuieli de capital”, a fost utilizată, în principal, pentru achiziţionarea unei clădiri în municipiul Constanţa (necesară desfăşurării activităţii Serviciului teritorial Constanţa), a unui număr de 9 autoturisme, a unei autoutilitare, a unui aparat pentru controlul bagajelor cu raze X, pentru consolidarea clădirii în care îşi va desfăşura activitatea Serviciul teritorial Alba Iulia şi pentru calculatoare PC, aparate de aer condiţionat şi alte echipamente tehnice, necesare desfăşurării activităţii de urmărire penală.

Evidenţa a fost ţinută corect şi la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp, acţionându-se cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobaţi prin bugetul de cheltuieli şi manifestându-se exigenţă în folosirea eficientă a creditelor bugetare.

În luna ianuarie 2006, a început derularea proiectului PHARE 2003/005-551.04.15 - „Continuarea întăririi capacităţii instituţionale de luptă împotriva corupţiei”, Serviciul de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice, în colaborare cu Departamentul economico-financiar şi administrativ, urmărind permanent derularea obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanţare a proiectului.

S-a realizat inventarierea pe locuri de folosinţă şi coduri ale mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar, s-au întocmit proceduri scrise de lucru privind circuitul documentelor (cu precizarea persoanelor responsabile), s-au luat măsuri de întocmire a FAZ – urilor, în vederea determinării consumului lunar de combustibil de fiecare autovehicul etc.

Totodată, pentru aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate în sectorul public, s-a implementat noul plan de conturi pentru instituţiile publice şi clasificaţia indicatorilor financiari, conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1917/2005.

În anul 2007, conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ trebuie să acorde, în continuare, o atenţie deosebită perfecţionării activităţii financiar-contabile, prin ridicarea calităţii lucrărilor de planificare şi execuţie bugetară, de contabilitate şi analiză, prin îmbunătăţirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, prin generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor şi prin creşterea competenţei profesionale şi a răspunderii întregului personal cu atribuţii în acest domeniu.

b) ACTIVITATEA DE ACHIZITII PUBLICE

În anul 2006, Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat achiziţii publice pe baza procedurilor reglementate de actele normative în vigoare.

Au fost aprobate Normele de procedură internă ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru achiziţionarea de clădiri, terenuri şi alte bunuri imobile, care au fost aplicate în cazul achiziţionării sediului destinat Serviciului teritorial Constanţa.

De asemenea, au fost încheiate contracte anuale, în baza programului anual al achiziţiilor publice, avizat de către compartimentul financiar-contabil şi aprobat de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La stabilirea procedurilor de achiziţionare a bunurilor şi la perfectarea contractelor s-a ţinut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, precum şi de necesităţile obiective ale secţiilor, serviciilor şi birourilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Produsele, serviciile şi lucrările, a căror dobândire au făcut obiectul contractelor de furnizare, de servicii sau de lucrări, au fost puse în corespondenţă cu sistemul de grupare şi de codificare utilizat în Clasificarea produselor şi serviciilor (CPSA), precum şi cu Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV).

În conformitate cu prevederile pct.II.2.3 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.901/2005, se impune crearea unui compartiment specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică, care să îndeplinească atribuţiile prevăzute în art.3 din Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006.

Având în vedere volumul mare de activitate (peste 120 contracte încheiate anual), se impune, de asemenea, suplimentarea personalului din cadrul Serviciului investiţii, achiziţii şi administrativ, pentru întocmirea documentaţiilor de depunere a ofertelor (în vederea iniţierii procedurilor de achiziţii publice), precum şi pentru urmărirea derulării contractelor.

8. Informatizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Obiectivul principal al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privind informatizarea activităţii acesteia în anul 2006, a fost crearea unei reţele informatice securizate şi interconectarea structurilor din sediul central cu cele din sediile teritoriale, precum şi continuarea dotării cu tehnică de calcul şi produse software, prin intermediul componentei de investiţii a programului Phare RO 2003/005-551.04.15.

Cele mai importante realizări, în domeniul tehnologiei informaţiei, au fost următoarele:

· cablarea tuturor sediilor structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

· recepţionarea, instalarea, configurarea şi distribuirea a 250 de staţii de lucru (EuropeAid/119841/D/S/RO, RO 2003/005-551.04.15 – Lot 1 „Workstations”), 125 de laptop-uri (EuropeAid/119841/D/S/RO, RO 2003/005-551.04.15 – Lot 2 „Laptops”) şi 114 imprimante (EuropeAid/119841/D/S/RO, RO 2003/005-551.04.15 – Lot 4 „Printers and backup solution”);

· recepţionarea, instalarea şi configurarea a 15 servere (EuropeAid/119841/D/S/RO, RO 2003/005-551.04.15 – Lot 3 „Servers and rack systems”), care asigură diverse servicii tuturor utilizatorilor reţelei de comunicaţii de date ale direcţiei;

· instalarea produselor software, aferente contractului nr. EuropeAid/119841/D/S/RO, RO 2003/005-551.04.15 – Lot 5 „Software”;

· recepţionarea, instalarea, configurarea şi distribuirea echipamentelor de comunicaţii aferente contractului nr. EuropeAid/119841/D/S/RO, RO 2003/005-551.04.15 – Lot 6 „Security & Communications”;

· interconectarea sediului central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu structurile sale teritoriale, prin intermediul reţelei de comunicaţii de date, acestea având acces la internet şi la alte servicii existente la structura centrală.

Au fost, de asemenea, elaborate specificaţiile tehnice ale componentei de investiţii a programului Phare 2004, pentru continuarea dotării cu echipamente şi software, cât şi pentru achiziţionarea unui software de colaborare internă.

Administratorii de reţea ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au urmat, în cadrul programului Phare RO 2003/005-551.04.15, cursuri de perfecţionare de specialitate.

Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a mai realizat şi alte activităţi importante, după cum urmează:

· design-ul şi managementul pe termen scurt, mediu şi lung al strategiei IT şi planificarea infrastructurii;

· analizarea şi consilierea dezvoltărilor IT viitoare, in vederea asigurării Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu recomandări, servicii, produse de securitate de ultimă oră;

· analizarea, testarea, evaluarea şi recomandarea de hardware/software/servicii noi, pentru a determina eficienţa, fiabilitatea şi compatibilitatea cu echipamentele existente;

· distribuirea centralizată a actualizărilor software;

· instalarea şi monitorizarea echipamentelor active de reţea (routere, switch-uri);

· oferirea de recomandări de „bună practică” şi suport tehnic utilizatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

· menţinerea legăturii cu furnizorii de servicii, licenţe, intervenţii şi internet;

· întocmirea specificaţiilor tehnice pentru caietele de sarcini referitoare la achiziţionarea de logistică IT;

· menţinerea şi depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software şi servicii, pentru a asigura Direcţia Naţională Anticorupţie cu o infrastructură IT sigură, eficientă şi de actualitate;

· instalarea, administrarea şi actualizarea software/hardware;

· administrarea serverelor de comunicaţii şi networking ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

· instalarea şi configurarea calculatoarelor şi administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de reţea);

· monitorizarea utilizării reţelei de calculatoare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

· reinstalarea sistemului de operare pe staţiile de lucru mai vechi;

· managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP etc.

S-a modificat structura bazei de date privind dosarele penale şi au fost introduse noi câmpuri utile la realizarea statisticilor trimestriale, semestriale şi anuale.

Au fost adăugate noi facilitaţi de căutare în baza de date (aplicabile şi serviciilor teritoriale), pentru a putea verifica mai uşor corectitudinea introducerii datelor.

S-a creat noul site al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu conţinut dinamic, având motor de căutare în secţiunile site-ului (comunicate de presă, jurisprudenţă, doctrină etc.), inclusiv posibilitatea raportării de către justiţiabili a faptelor de corupţie on-line, şi au fost adăugate noi subsecţiuni (în secţiunea informaţiilor de interes public), precum şi un flux al comunicatelor de presă actualizabil prin tehnologie RSS.

În anul 2007, Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei va continua să realizeze module pentru înregistrarea activităţii la compartimentele de registratură şi grefă, pentru crearea de registre electronice în vederea introducerii şi actualizării conţinutului Monitorului Oficial al României şi al ordinelor interne ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru realizarea unui sistem de nomenclatoare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (nomenclator de funcţii, nomenclator de infracţiuni şi nomenclator de instituţii care sesizează Direcţia Naţională Anticorupţie, care să poată fi folosite de toate serviciile teritoriale), pentru actualizarea bazei de date cuprinse în formulare statistice şi în alte documente (prin crearea unor câmpuri, interogări şi rapoarte noi), precum şi pentru introducerea şi actualizarea datelor de personal şi a declaraţiilor de avere.

9. Concluzii

Finalizarea procesului de reformare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (prin Legea nr.54/2006, care a intrat în vigoare la data de 15 martie 2006) a creat premisele eficientizării activităţii de urmărire penală, pentru combaterea faptelor de corupţie, cu deosebire a celor la nivel înalt şi mediu.

Noua organizare, structură şi competenţă ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi-au demonstrat viabilitatea prin rezultatele obţinute în anul 2006 în combaterea faptelor grave de corupţie şi a celor conexe acestora. Astfel, prin cele 127 rechizitorii, întocmite în anul 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 360 inculpaţi, din care 149 aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante. Aceştia au săvârşit un număr de 929 infracţiuni de luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice, evaziune fiscală ş.a., creând un prejudiciu de 1.706 miliarde lei (ROL). De altfel, s-a înregistrat o creştere de 14% a numărului de rechizitorii comparativ cu anul 2005 ( de la 111 la 127), rechizitoriile reprezentând 11,6% din totalul cauzelor soluţionate.

Procurorii au acţionat cu fermitate pentru transpunerea în practică a măsurilor cuprinse în Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, precum şi în Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17 din 28 februarie 2005, care a stabilit că faptele grave de corupţie pot constitui un atac la siguranţa naţională.

Au fost iniţiate şi derulate anchete complexe, în cauze importante de corupţie politică, de corupţie legată de mari fraude în domeniul achiziţiilor publice, a privatizărilor şi concesionărilor de bunuri publice, de corupţie în administraţie şi în sistemul judiciar etc., fiind cercetaţi şi trimişi în judecată 7 parlamentari, 1 viceprim-ministru, 2 secretari de stat, 2 preşedinţi ai consiliilor judeţene, 2 primari ai unor municipii, indiferent de culoarea politică a acestora, 5 magistraţi (din care 3 cu funcţii de conducere), 54 ofiţeri şi agenţi de poliţie ş.a.m.d..

Deşi au fost obţinute rezultate pozitive în activitatea de urmărire penală, au rămas nefinalizate cercetările penale într-un număr de 1.106 dosare (faţă de 681, în anul 2005), din care 111 mai vechi de 3 luni de la data începerii urmăririi penale. O parte dintre acestea vizează achiziţii publice, concesionări de terenuri, privatizări frauduloase, iar cercetările sunt în stadiu avansat. Totodată, la sfârşitul perioadei se aflau în curs de cercetare penală 10 inculpaţi arestaţi preventiv.

Un obiectiv important urmărit de Direcţia Naţională Anticorupţie, în perioada de referinţă, a fost cel privind luarea măsurilor concrete de realizare a angajamentelor asumate de România, pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007, în domeniul combaterii faptelor de mare corupţie.

Comisia Europeană a stabilit, în raportul din septembrie 2006, atât pentru România cât şi pentru Bulgaria, un mecanism de cooperare şi verificare a progreselor după data aderării, în domeniile justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, progrese care vor fi măsurate în funcţie de anumite standarde de referinţă (benchmarks).

Printre cele 4 benchmarks, urmărite în cazul României, două se referă la lupta împotriva corupţiei, şi anume: consolidarea progresului deja realizat prin desfăşurarea, în continuare, cu profesionalism, de anchete nonpartizane în cauze de corupţie la nivel înalt şi luarea de noi măsuri de prevenire şi luptă împotriva corupţiei în administraţia locală.

Pentru îndeplinirea recomandărilor conţinute în raportul de ţară din septembrie 2006, în ceea ce priveşte responsabilităţile care revin Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conducerea acesteia va urmări îndeaproape menţinerea şi creşterea standardelor calitative şi cantitative ale activităţii personalului operativ al direcţiei, efectuarea cu celeritate şi profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie, cu precădere în cele în care infracţiunile au fost săvârşite de înalţi demnitari ori prin care s-au produs mari pagube avutului public, îmbunătăţirea metodologiei de lucru şi continua specializare profesională a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor.

A existat o bună colaborare cu structurile statului ce au atribuţii de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional (Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul General de Poliţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe etc.), asigurându-se accesul direct la unele baze de date al Ministerului Administraţiei şi Internelor, participându-se la reuniuni comune de lucru etc.

Direcţia Naţională Anticorupţie a realizat colaborări operative şi cu structuri similare din alte ţări, printre care cele din Germania, Italia, Ungaria, Suedia, Marea Britanie ş.a., cât şi cu Oficiul de Luptă Antifraudă, pentru rezolvarea unor dosare complexe.

Colaborarea cu Oficiul de Luptă Antifraudă este foarte importantă şi a dus la realizarea unei cooperări directe, prin accesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la baza de date a Oficiului, fapt ce permite atât transparenţă, cât şi eficienţă crescută.

Pentru a avea rezultate notabile în combaterea corupţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie, care este un organ de urmărire penală specializat în combaterea faptelor de mare corupţie, trebuie însă sesizată de instituţiile statului în toate cazurile când acestea deţin date şi informaţii privind săvârşirea unor fapte de corupţie.

Numai cooperarea dintre instituţii poate duce la creşterea eficienţei activităţii de urmărire penală, Direcţia Naţională Anticorupţie nefiind în măsură să combată singură, cu bune rezultate, fenomenul corupţiei.

10. Anexe

10.1. Anexa nr.1 – Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2006 (comparativ cu anul 2005)

10.2. Anexa nr.2 – Cauze importante soluţionate prin rechizitoriu (alte exemple)

Prin rechizitoriul nr.83/P/2006 din 27 noiembrie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Scaleţchi Florentin, preşedinte al Organizaţiei pentru Apărarea Dreptului Omului (pentru săvârşirea unui număr de 3 infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, a unei infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., a unei infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.1 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, a 2 infracţiuni de înşelăciune, prevăzute de art.215 alin.1 C.pen., şi a unei infracţiuni de fals intelectual, prevăzute de art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000) şi, în stare de libertate, a inculpatului Mărgean Ilie (pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare a traficului de influenţă, prevăzute de art.6¹ din Legea nr.78/2000).

1. În cursul anului 2005, inculpatul Scaleţchi Florentin, în calitate de preşedinte al Organizaţiei pentru Apărarea Dreptului Omului, a pretins denunţătorului Găină Ioan suma de 20.000 euro şi a primit, în trei tranşe, prin intermediari, 24.000 USD, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor de la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru reducerea pedepselor aplicate acestuia, precum şi fratelui său, Găină Vasile (prin sentinţa penală nr.1123/F din 13 septembrie 2004, pronunţată de Secţia I penală a Tribunalului Bucureşti).

2. În perioada aprilie - octombrie 2006, inculpatul Scaleţchi Florentin a lăsat să se creadă că are influenţă asupra procurorului şef al Serviciul teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a-l determina să tergiverseze cursul anchetei în dosarul nr.21/P/2005 şi să adopte o soluţie favorabilă denunţătorilor Gămălie Cristian şi Guran Florin Daniel.

Pentru traficarea influenţei sale, inculpatul Scaleţchi Florentin a primit, în perioada aprilie - iunie 2006, suma de 7.000 euro, de la denunţătorul Gămălie Cristian, iar în ziua de 26 octombrie 2006 a primit suma de 2.000 lei (RON), de la denunţătorul Guran Florin Daniel.

De asemenea, pentru „soluţionarea definitivă” a problemei, inculpatul a pretins denunţătorului Guran Florin Daniel suma de 25.000 euro (stabilind ca o primă tranşă de 10.000 euro să-i fie remisă în ziua de 1 noiembrie 2006, iar diferenţa de 15.000 euro să-i fie dată ulterior).

Totodată, inculpatul a pretins ca acesta să suporte cheltuielile de cazare pentru două camere în Poiana Braşov, pe durata sărbătorilor de Anul Nou.

Conform înţelegerii, în ziua de 1 noiembrie 2006, denunţătorul Guran Florin Daniel a remis inculpatului Scaleţchi Florentin, la sediul Organizaţiei pentru Apărarea Dreptului Omului, suma de 10.000 euro (dată la care organele de urmărire penală au constatat săvârşirea în flagrant a faptei).

3. Inculpatul Scaleţchi Florentin, în calitate de preşedinte al Organizaţiei pentru Apărarea Dreptului Omului (persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, recunoscută prin Hotărârea Guvernului nr.1183/2000 ca fiind de utilitate publică), a pretins denunţătorului Guran Florin Daniel suma de 2.500 euro, pentru eliberarea unei legitimaţii antedatate, care să ateste calitatea de membru al Organizaţiei pentru Apărarea Dreptului Omului (primind de la denunţător, în ziua de 23 octombrie 2006, echivalentul în lei a sumei pretinse).

4. În perioada iunie - octombrie 2006, inculpatul Scaleţchi Florentin a pretins şi a primit de la Mărgean Ilie, în mod eşalonat, foloase în sumă totală de 8.000 euro (din care, 7.500 euro, iar diferenţa în produse alimentare), lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei şi Interpol, pentru derularea formalităţilor necesare procedurii de transfer în România a fiului său, Mărgean Valter Leonard, în vederea continuării executării pedepsei de 18 ani închisoare aplicate acestuia de către autorităţile judiciare spaniole.

5. În primăvara anului 2006, inculpatul Scaleţchi Florentin a pretins denunţătorului Sarca Brad Ovidiu Ioan suma de 10.000 euro, din care a primit, prin intermediul denunţătorului Cristodorescu Tiberiu Francisc, suma de 5.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor magistraţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi ai parchetului de pe lângă această instanţă, pentru a-i determina să adopte o soluţie favorabilă denunţătorului Sarca Brad Ovidiu Ioan, care era cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi fals în declaraţii.

6. În primăvara anului 2006, inculpatul Scaleţchi Florentin, a pretins şi a primit suma de 5.000 euro de la partea civilă Gămălie Cristian, pentru eliberarea legitimaţiei de membru al Organizaţiei pentru Apărarea Dreptului Omului şi pentru transmiterea acesteia Organizaţiei Naţiunilor Unite. O faptă similară a săvârşit inculpatul în luna octombrie 2006, când a pretins şi a primit o sumă identică de la partea civilă Guran Florin Daniel.

Inculpatul Scaleţchi Florentin a fost reţinut şi arestat preventiv.

Prin rechizitoriul nr.19/P/2005 din 5 iunie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Oprişan Marian, preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.13² din Legea nr.78/2000 raportat la art.248-248¹C.pen. şi de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 C.pen.), Deaconu Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, şi Costeanu Ion, director la Consiliul Judeţean Vrancea (pentru săvârşirea faptelor de complicitate la infracţiunile prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.13² din Legea nr.78/2000 şi art.248-248¹C.pen., de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 C.pen.).

În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, inculpatul Oprişan Marian a cumpărat Complexul Turistic „Căprioara” (situat în apropierea municipiului Focşani), cu preţul de 17.850.000.000 lei (ROL), plătit în patru rate.

Pentru plata sumei de 7.000.000.000 lei (ROL), inculpatul Oprişan Marian, cu ajutorul inculpaţilor Deaconu Mircea şi Costeanu Ion, a utilizat ilegal suma de 3.000.000.000 lei (ROL), provenită din fondul de rezervă bugetară al Consiliului Judeţean Vrancea.

Această sumă de bani a fost obţinută pe baza unei cereri, în care s-a precizat că aceasta este destinată unor investiţii aflate în derulare, deşi, la data formulării cererii, obiectivul nu se afla într-un astfel de stadiu.

În urma unui împrumut extern obţinut de Ministerul Finanţelor Publice, s-a alocat judeţului Vrancea, pentru pietruirea unor drumuri comunale, suma de 1.900.000 USD, care nu a fost folosită în conformitate cu destinaţia pentru care a fost contractat creditul extern (lucrările nefiind efectuate).

Prin faptele săvârşite de inculpatul Oprişan Marian, împreună cu ceilalţi inculpaţi, s-a produs un prejudiciu în valoare de 1.900.000 USD şi 22.000.000.000 lei (ROL).

Prin rechizitoriul nr.61/P/bis/2002 din 9 noiembrie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Staicu Dinel, Popescu Ion (preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor), Răceală Radian (director al Direcţiei de Credit) şi Duţu Viorica (şeful Serviciului Credite), pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art.246 C.pen. combinat cu art.248¹ şi art.258 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În perioada 27 iunie 1999 - 25 ianuarie 2000, inculpaţii Popescu Ion, Răceală Radian şi Duţu Viorica, în calitate de membri ai Comitetului de direcţie al Băncii Internaţionale a Religiilor, au aprobat unui număr de 11 societăţi comerciale, controlate de inculpatul Staicu Dinel, cesiuni de creanţă, în valoare totală de 106.786.123.000 lei (ROL), şi credite, în valoare totală de 80.535.611.000 lei (ROL), prin depăşirea competenţelor comitetului de direcţie şi cu încălcarea normelor legale şi bancare, cauzând un prejudiciu Băncii Internaţionale a Religiilor în valoare de 187.321.734.408 lei - ROL (reprezentând suma de 11.912.000 USD).

Prin rechizitoriul nr.186/P/2006 din 17 octombrie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Hăuca Dan Dimitrie (consilier juridic la Direcţia Generală de Contencios din cadrul A.V.A.S. Bucureşti), Dumbravă Vasile şi Rusu Alexandru Ciprian (consilieri juridici în municipiul Bacău), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.257 C.pen.

Inculpaţii Hăuca Dan Dimitrie, Dumbravă Vasile şi Rusu Alexandru Ciprian au pretins şi au primit suma de 75.000 euro, de la denunţătoarea Hora Domnica (administrator al S.C. „Eldo Iimport Export” S.R.L. Bucureşti, care intenţiona să achiziţioneze S.C. „SOFERT” S.A. Bacău, aflată în procedură de faliment şi care urma să fie oferită spre vânzare, prin intermediul lichidatorului judiciar), spre a-l influenţa pe judecătorul sindic să admită contestaţia făcută de denunţătoare.

Prin rechizitoriul nr.203/P/2005 din 3 februarie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Crişan Alexandru şi Bernhard Fili, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

Inculpaţii i-au pretins denunţătorului Florescu Teodor Gabriel suma de 80.000 euro, din care au primit 50.000 euro, afirmând că au influenţă pe lângă magistraţi din municipiul Braşov, pentru a obţine anularea unei licitaţii privitoare la construcţia unei gropi de gunoi în comuna Beclean, judeţul Braşov.

De asemenea, cei doi inculpaţi au afirmat că, prin influenţa pe care o au asupra unor reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Braşov, a primarului şi viceprimarului comunei Beclean şi a doi consilieri din cadrul Consiliului Local Beclean, pot determina câştigarea unei noi licitaţii, pentru amenajarea unei gropi de gunoi de către S.C. „Urban” S.A. Bucureşti (societate al cărei administrator era denunţătorul).

În cursul urmăririi penale, inculpaţii au fost reţinuţi timp de 24 de ore şi au fost arestaţi preventiv de către instanţa de judecată.

Arestarea preventivă a fost prelungită în două rânduri, fiind înlocuită ulterior cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi municipiul Braşov, pentru inculpatul Crişan Alexandru, şi cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, pentru inculpatul Bernhard Fili.

Prin rechizitoriul nr. 126/P/2006 din 27 iulie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Gutău Mircia (primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea) şi Dicu Nicolae (viceprimar al aceluiaşi municipiu), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, respectiv, complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art.26 raportat la art.254 alin.(1) C.pen. combinat cu art.6 din Legea nr.78/2000.

Inculpatul Gutău Mircia, în perioada aprilie - iulie 2006, a pretins, prin intermediul inculpatului Dicu Nicolae, suma totală de 50.000 euro, din care a primit suma de 25.000 euro, pentru eliberarea unui certificat de urbanism, în condiţiile solicitate de denunţătorul Popescu Constantin.

Inculpaţii Gutău Mircia şi Dicu Nicolae au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv.

Prin rechizitoriul nr.82/P/2004 din 30 martie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Contoloru Dumitru (director al Băncii Comerciale Române Gorj), Popescu Sorin (director al Băncii Comerciale Române Novaci), Florea Cornel (director adjunct al Băncii Comerciale Române Gorj), Giurcă Marilena (contabil şef al Băncii Comerciale Române Novaci), Hajdu Mihai (director al Băncii Comerciale Române Sector 6 Bucureşti), Staicovici Mihaela (director al Băncii Comerciale Române Sector 4 Bucureşti) şi Popescu Maria Clara (director adjunct al Băncii Comerciale Române Sector 4 Bucureşti), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.10 lit.b) din Legea nr.78/2000, de art.10 lit.c) din Legea nr.78/2000, de art.323 C.pen., de art.23 alin.(1) lit.a) şi c) din Legea nr.230/2005 şi de art.246 combinat cu art.248¹C.pen.),

De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Marin Ion, Matyas Gabriel Viorel, Nicolae Ion (administratori de firme), precum şi a altor 4 inculpaţi (care aveau calitatea de ofiţeri de credite la sucursalele Băncii Comerciale Române), pentru săvârşirea infracţiunilor mai sus-menţionate ori, după caz, pentru fapte de complicitate la aceste infracţiuni.

În perioada 1 ianuarie 2002 - 30 aprilie 2003, reprezentanţii legali ai Băncii Comerciale Române, ai Sucursalei municipiului Bucureşti, ai Sucursalei Judeţene Gorj, ai Sucursalei Novaci şi ai Sucursalelor Sector 4 şi Sector 6 Bucureşti, precum şi ai Băncii Româneşti şi Romanian International Bank, împreună cu administratorii unor societăţi comerciale din grupul de firme „Marin Ion” şi „Matyas Gabriel Viorel”, prin folosirea unor instrumente de plată, a unor contracte comerciale şi documente contabile falsificate, au acordat şi utilizat credite în alte scopuri decât cele contractate, cu consecinţa producerii unei pagube Băncii Comerciale Române, Sucursala Novaci, de 788 miliarde lei (ROL).

Prin rechizitoriul nr.70/P/bis/2004 din 2 octombrie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Mărghescu Rodica (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.11 alin.1 din Legea nr.78/2000) şi Ţoţa Nicolae (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.11 din Legea nr.78/2000).

În perioada 20 ianuarie 2003 – 29 aprilie 2004, prin încălcarea flagrantă a principiului imparţialităţii şi a cazurilor de incompatibilitate, prevăzute de art.27 din Codul de procedură civilă, inculpata Mărghescu Rodica, judecător sindic la Tribunalul Timiş, a implicat firma „Insovency” S.R.L. Timişoara în activităţi de reorganizare judiciară a unor debitori aflaţi în încetare de plăţi, deşi aceasta era deţinută în procent de 45% de mama sa, iar fratele său, inculpatul Ţoţa Nicolae, era angajatul aceleiaşi firme.

Prin implicarea firmei, mai sus-menţionate, în realizarea activităţilor de reorganizare judiciară, aceasta, împreună cu inculpatul Ţoţa Nicolae, a obţinut un venit de 981.000.000 lei (ROL).

Prin rechizitoriul nr.20/P/2006 din 13 iunie 2006 al Serviciului teritorial Bucureşti, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Nicola Ion şi Dascălu Dumitru, pentru comiterea infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (prevăzute de art. 323 alin.1 şi 2 C.pen.), de înşelăciune (prevăzute de art. 215 alin.1, 2, 3 şi 5, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.), de fals în înscrisuri sub semnătură privată (prevăzute de art.290 alin.1, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.) şi de spălare de bani (prevăzute de art.23 lit.a din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin.2).

În sarcina inculpaţilor s-a reţinut că, în perioada 11 septembrie 2002 – 24 februarie 2003, în baza unei înţelegeri prealabile şi după un plan prestabilit, la care a aderat şi numitul Ahmad Arahim, prin folosirea de documente fiscale (facturi, file CEC, ordine de plată etc.), care nu aveau la bază operaţiuni comerciale reale, au indus în eroare reprezentanţii autorizaţi ai „Romanian International Bank”, Sucursala Moşilor, de la care au solicitat şi au obţinut credite în valoare totală de 58.634.000.000 lei (ROL), din care suma de 41.318.000.000 lei - ROL (echivalentul sumei de 1.186.546 euro) nu avea la bază vreun raport comercial între societăţile mai sus-menţionate.

Banii obţinuţi din creditele solicitate de S.C. „Midagro” S.R.L. Slobozia, S.C. „Agripet” S.R.L. Slobozia şi S.C. „Danadony Trade 2002 Impex” S.R.L. au fost viraţi, în cea mai mare parte (42.601.323.050 lei ROL), în conturile S.C. „Chimolten” S.R.L., din care inculpatul Nicola Ion a retras suma de 18.226.900.000 lei (ROL), pentru „achiziţii cereale persoane fizice”, fără să fie folosiţi în acest scop.

De asemenea, sumele de bani obţinute de inculpaţi din creditele contractate, în perioada noiembrie 2002 - februarie 2003, au fost folosite, în cea mai mare parte, pentru acoperirea cecurilor emise anterior drept garanţie a rambursării creditelor, acordate tot de „Romanian International Bank”.

În luna martie 2003, ca urmare a schimbării normelor de creditare de către „Romanian International Bank” (punând în imposibilitate societăţile mai sus-menţionate de a contracta noi credite), S.C. „Midagro” S.R.L. nu a rambursat ultimul credit în valoare de 800.609,99 lei (RON), iar S.C. „Agripet” S.R.L. nu a rambursat creditul în valoare de 2.028.238,56 lei - RON (preluat prin contract de novaţie de la S.C. „Danadony Trade 2002 Impex” S.R.L.).

Cei doi inculpaţi au cauzat un prejudiciu în valoare totală de 41.318.000.000 lei - ROL (echivalentul sumei de 1.186.546 euro), care a fost recuperat parţial.

Prin rechizitoriul nr.125/P/2005 din 15 decembrie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Matei Marin şi Constantin Niculae, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(1) şi art.37 lit.a) C.pen.

În primăvara anului 2005, cei doi inculpaţi au pretins denunţătorilor Radwan Aktaa şi Dumitrache Petra suma de 260.000 euro, din care au primit 60.000 euro, pretinzând că au influenţă asupra primarului, viceprimarului şi a unor consilieri locali din cadrul Consiliului Local Pantelimon, pentru a fi de acord cu încheierea unei tranzacţii (prin care să fie stinse litigiile existente între consiliu şi firma patronată de denunţătorul Radwan Aktaa), precum şi cu reactivarea unui contract de leasing imobiliar, încheiat între aceleaşi părţi.

Inculpaţii Constantin Niculae şi Marin Matei au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv.

Prin rechizitoriul nr.88/P/2005 din 4 decembrie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Jianu Liviu, împreună cu alţi 15 inculpaţi, lucrători vamali, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000 raportat la art.254, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În calitate de lucrători vamali, în mod repetat, în perioada anilor 2004 - 2006, inculpaţii au pretins şi au primit diferite sume de bani şi bunuri de la comisionarii vamali, în scopul de a îndeplini acte privitoare la îndatoririle lor de serviciu (respectiv, de a facilita şi urgenta îndeplinirea formalităţilor vamale pentru societăţile comerciale care efectuau operaţiuni de import-export).

Folosul necuvenit obţinut de către fiecare dintre cei 16 inculpaţi a fost de 320.000.000 lei (ROL).

Prin rechizitoriul nr.83/P/2006 din 12 decembrie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Mârza Gavril, preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi al Organizaţiei Judeţene Suceava a Partidului Social Democrat, Stan Ioan, deputat şi vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Suceava a Partidului Social Democrat (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.), şi Ştirbu Petru, vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Suceava a Partidului Social Democrat (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.13 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.).

În perioada anilor 2002-2004, inculpaţii şi-au folosit influenţa pe care o aveau în virtutea funcţiilor politice deţinute (respectiv, de preşedinte şi vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Suceava a Partidului Social Democrat), în scopul de a obţine diferite sume de bani, în afara cadrului legal, pentru a fi utilizate în campania electorală organizată de Partidul Social Democrat.

Secţia de combatere a corupţiei, prin rechizitoriul nr.244/P/2005 din 20 martie 2006, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Pârjolea Florică (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.2 C.pen. raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., şi a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzute de art.17 lit.b din Legea nr.78/2000 raportat la art.323 alin.1 şi 2 C.pen.) şi, în stare de libertate, a inculpaţilor Bădoi Ricardo (pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.323 alin.1 şi 2 C.pen. combinat cu art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000 şi, respectiv, art.26 raportat la art.254 alin.2 C.pen. cu referire la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000), Pascu Vasile şi Niţă Roxana (pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art.26 raportat la art.254 alin.2 C.pen. cu referire la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.).

Inculpatul Pârjolea Florică, în calitate de inspector principal de poliţie în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov, a pretins, în perioada octombrie - decembrie 2005, unor comercianţi de cetăţenie chineză (care aveau depozite închiriate de la S.C. „Orient International Group” S.R.L. Bucureşti), prin intermediul celorlalţi inculpaţi, sume cuprinse între 6.000 USD şi 60.000 USD (din care a primit, în trei rânduri, sumele de 16.000 USD, 2.000 USD şi 150.000.000 lei – ROL), în scopul de a nu le aplica sancţiuni contravenţionale.

Inculpatul Pârjolea Florică a fost reţinut timp de 24 de ore, apoi a fost arestat preventiv pe o perioadă de 29 zile.

Faţă de ceilalţi trei inculpaţi s-a luat, de către procuror, măsura obligării de a nu părăsi municipiul Bucureşti pe timp de 30 zile.

Prin rechizitoriul nr.61/P/2006 din 23 iunie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor Manda Florian şi Şotrin Dragoş Sorin (comisar şi, respectiv, subcomisar în Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism a Inspectoratului General al Poliţiei Române), pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 şi 7 alin.(1) din Legea nr.78/2000.

Fiind delegaţi să efectueze unele acte de urmărire penală într-un dosar al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpaţii au pretins şi au primit, în ziua de 30 martie 2006, câte 10.000 euro de la denunţătorul Pena Petre, pentru a nu efectua anumite acte de cercetare la S.C. „Luceafărul” S.A. şi S.C. „Apenarom” S.R.L., spre a nu se reţine în sarcina denunţătorului săvârşirea unor infracţiuni de natură economică.

Inculpaţii Manda Florian şi Şotrin Dragoş Sorin au fost reţinuţi pe o durată de 24 ore şi apoi au fost arestaţi preventiv de către instanţa de judecată

Prin rechizitoriul nr.156/P/2006 din 9 octombrie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Constantinescu Luminiţa şi Drimuş Vasile, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 şi, respectiv, de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prevăzute de art.26 raportat la art.257 C.pen. şi art.6 din Legea nr.78/2000.

În cursul lunii septembrie 2006, inculpaţii au pretins cetăţeanului italian Caligiuri Francesco Teodoro (administratorul S.C. „Franco Seve Eco” S.R.L.) suma de 50.000 euro, din care au primit suma de 25.000 euro, afirmând că inculpata Constantinescu Luminiţa avea influenţă asupra ministrului mediului şi a comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu, pentru a facilita cetăţeanului italian obţinerea autorizaţiilor necesare funcţionării unui incinerator de deşeuri.

Inculpata Constantinescu Luminiţa a fost reţinută şi arestată preventiv, iar faţă de inculpatul Drimuş Vasile s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 zile.

Prin rechizitoriul nr.240/P/2005 din 6 martie 2006 al Secţiei de combatere a corupţiei, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Blăniţă Petru, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

Inculpatul Blăniţă Petru, în calitate de avocat şi decan al Baroului Vaslui, a pretins suma de 10.000 euro, din care a primit 5.000 euro, de la denunţătorii Ursu Mitică şi Brătianu Mureş, pentru a interveni pe lângă magistraţi din cadrul Tribunalului Vaslui şi ai parchetului de pe lângă această instanţă, în scopul punerii în libertate a doi inculpaţi (rude apropiate cu denunţătorii), cercetaţi în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. În cursul urmăririi penale, inculpatul a fost reţinut timp de 24 ore şi a fost obligat să nu părăsească ţara o perioadă de 29 zile.

Măsura obligării de a nu părăsi ţara a fost prelungită ulterior de către instanţa de judecată.

Prin rechizitoriul nr.35/P/2006, din data de 14 septembrie 2006, Serviciul teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei Bucur Anuţa, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (prevăzută de art. 254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.) şi a inculpatului Bucur Ştefan pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de luare de mită în formă continuată (prevăzută de art.26 C.pen. raportat la art.254 alin.(1), (2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, cu aplicarea. art.41 alin.(2) C.pen.).

Din probele administrate în cauză s-a reţinut că, în perioada iulie 2003- aprilie 2006, inculpata Bucur Anuţa, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti, judeţul Maramureş, a pretins şi primit suma de 3.900 euro şi 350 lire sterline, de la un număr de opt persoane, pe care le cerceta penal, pentru a dispune faţă de acestea soluţii de netrimitere în judecată.

Inculpata Bucur Anuţa, a fost ajutată în desfăşurarea activităţii infracţionale de către inculpatul Bucur Ştefan, soţul său, care a intermediat în două rânduri, primirea sumelor de bani, pretinse de inculpată.

În dosarul penal nr.63/P/2005 al Serviciului teritorial Bacău, prin rechizitoriul din 28 august 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Filip Ilie, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, prevăzute de art.43 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 C.pen., de uz de fals, prevăzute de art.291 C.pen., de fals în declaraţii, prevăzute de art.292 C.pen., de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art.290 C.pen. şi de evaziune fiscală, prevăzute de art.8 pct.1 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.13 C.pen.

În perioada iunie 2003 - martie 2005, inculpatul Filip Ilie, administrator la S.C. „Idac Export 2000” S.R.L. Piatra Neamţ, a înscris date nereale în evidenţa contabilă a societăţii, referitoare la achiziţii de mărfuri de la S.C. „Trans Miro” S.R.L. Bucureşti şi livrări ale aceloraşi mărfuri către S.C. „Axon Impex” S.R.L. Bucureşti, în baza cărora a întocmit şi a prezentat deconturi de TVA la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, obţinând necuvenit rambursări de TVA, în sumă totală de 27.717.132 lei (RON).

Prin rechizitoriul nr.1/P/2006 din 19 iulie 2006, Serviciul teritorial Galaţi a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ilie Ştefan, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art.9 alin.(1) lit.c) şi alin.(3) din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin.(2) şi art.13 C.pen., şi de fals intelectual, prevăzute de art.290, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 iunie 2005, inculpatul Ilie Ştefan, în calitate de administrator la S.C. „Sieg Impex” S.R.L. Brăila (care avea ca obiect de activitate comerţul cu cereale şi produse agricole), a înregistrat, în mod repetat, în actele şi documentele contabile, cheltuieli ce nu au avut la bază operaţiuni reale şi a completat facturi şi chitanţe cu date nereale, producând un prejudiciu de peste 500.000 euro.

Prin rechizitoriul nr.43/P/2006 din 30 octombrie 2006 al Serviciului teritorial Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Andrei Gheorghe (pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită), Micovschi Ioan (pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani), Bărbuţ Marcel, Pop Flaviu Manuel, Erdosi Josef Antonie şi Stefani Cornelia Doina (pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită).

S-a reţinut că inculpaţii Micovschi Ioan (în calitate de director general al S.C. „Chimprestor” SA Oradea) şi Andrei Gheorghe (în calitate de director economic) au pretins şi au primit, în cursul anului 2003, de la acţionarii societăţii „Multistar Prod” S.R.L. Oradea, suma de 100.000 euro, pentru a înlesni încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unei suprafeţe de teren intravilan (în suprafaţă de 6.580 mp) şi a unor construcţii.

Prin rechizitoriul nr.21/P/2005 din 10 mai 2006 al Serviciului teritorial Timişoara, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul Vânătu Valeriu ş.a., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la această infracţiune, cumpărarea influenţei unui funcţionar, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În fapt, s-a reţinut că, în perioada anilor 2002 - 2003, inculpatul Vânătu Valeriu, prevalându-se de influenţa sa asupra unor funcţionari din conducerea Ministerului Transporturilor şi a Lucrărilor Publice, a pretins şi a primit aproximativ 25.000 euro, de la mai mulţi operatori de transport internaţional rutier de marfă din judeţul Timiş, pentru a le obţine autorizaţii de transport rutier bilateral tip CEMT.

Totodată, inculpatul Vânătu Valeriu a cumpărat influenţa inculpaţilor Laczko Stănculescu Francisc şi Petule Teofil, pe care aceştia pretindeau că o au asupra unor funcţionari din conducerea S.C. „Metrom” S.A. Braşov şi asupra membrilor comisiei de licitaţie, pentru a-i determina să accepte achiziţionarea, în mod preferenţial, a unei locomotive, la un preţ subevaluat, remiţându-le, în acest scop, suma de 50.000.000 lei (ROL).

După punerea sa sub învinuire, pentru infracţiunile de corupţie, în scopul de a ascunde săvârşirea infracţiunilor de corupţie comise în legătură cu operatorii de transport rutier de marfă, inculpatul Vânătu Valeriu a preconstituit (în fals) contracte de comision şi consultanţă, creând în acest mod o aparenţă de legalitate cu privire la obţinerea sumelor de bani de la aceste societăţi.

În dosarul nr.5/P/2005 al Serviciului teritorial Oradea, prin rechizitoriul din 21 februarie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Dinculeasa Nicolae (pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite), Pap Sandor Istvan (pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani), Mudura Gheorghe (pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală şi la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani), Telescu Gheorghe (pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală şi la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată), Gavriluţ Tudor (pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală şi declaraţii inexacte la Registrul Comerţului) şi Al Kassas Abdul Aziz (pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală).

În perioada anilor 2001 - 2002, inculpatul Dinculeasa Niculae (şef serviciu în cadrul Ministerului Industriei şi Resurselor) a primit suma de 25 milioane lei (ROL), în trei tranşe, de la inculpatul Pap Sandor Istvan, în schimbul eliberării unor autorizaţii de achiziţionare şi valorificare de fier vechi, pentru unele firme care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, iar, în perioada ianuarie 2001 - mai 2003, s-a implicat în obţinerea de licenţe de export în numele unor firme, în schimbul primirii sumei de 423,6 milioane lei (ROL) ca folos necuvenit.

Inculpatul Pap Sandor Istvan, cu ajutorul inculpaţilor Mudura Gheorghe şi Telescu Gheorghe au întocmit documente false, prin care au atestat, în mod nereal, efectuarea de achiziţii de deşeuri metalice de la diferite societăţi (din care, unele de tip fantomă). Înregistrarea acestor operaţiuni în contabilitatea S.C. „Steel Petrol” S.R.L. Oradea a avut drept rezultat sustragerea de la plata impozitelor şi a taxelor la bugetul de stat, în sumă de circa 68 miliarde lei - ROL (aproximativ 2,2 milioane USD).

De asemenea, în perioada anilor 2000 - 2002, prin prezentarea ca adevărate, în faţa autorităţilor, a unor documente contabile ce atestau operaţiuni comerciale nereale, au fost obţinute necuvenit rambursări şi compensări de TVA, în valoare de peste 29,9 miliarde lei (ROL), sumă cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.

În dosarul nr.3/P/2006 al Serviciului teritorial Galaţi, prin rechizitoriul din 26 iunie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Andrei Coman, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(1) şi (2) C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000.

În perioada mai 2004 - februarie 2005, inculpatul Andrei Coman, în calitate de director executiv al Casei Judeţene de Pensii Vrancea, a pretins şi a primit, prin intermediul mai multor persoane şi prin mandat "on-line", suma de 157.000.000 lei (ROL), pentru a încheia contract cu S.C. „Camadu Impex” S.R.L. Vaslui, având ca obiect prestarea unor servicii de legătorie şi selectare-organizare arhivă.

În dosarul nr.28/P/2005 al Serviciului teritorial Iaşi, prin rechizitoriul din 22 martie 2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Prisecariu Cătălin Dănuţ (deţinător majoritar de acţiuni la mai multe firme din Iaşi, cu o cifră de afaceri de ordinul a zeci de miliarde lei – ROL), Botez Radu, Dabija Olteţia, Rusu Carmen, Grigoraş Cristina Mariana şi Ghimpu Ileana, pentru săvârşirea infracţiunilor de folosire a creditelor bancare în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate (prevăzute de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000), de înşelăciune (prevăzute de art.215 alin.1 şi 5 C.pen.), de spălare de bani (prevăzute de art.23 alin.1 lit.a, b şi c din Legea nr.656/2002), de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni (prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003), de fals în înscrisuri sub semnătură privată (prevăzute de art.290 C.pen.) şi de mărturie mincinoasă (prevăzute de art.260 C.pen.).

Inculpaţii mai sus-menţionaţi, în calitate de administratori, acţionari sau funcţionari la diferite firme, prin activităţi concertate şi prin mijlocirea unor contracte şi situaţii de lucrări false, au determinat Banca Comercială Română, Sucursala Iaşi, să acorde un credit în valoare de 7.200.000 euro şi 32.040.800.000 lei (ROL) unei firme, patronate de inculpatul Prisecariu Dănuţ, în vederea extinderii magazinului „Moldova Universal” din Iaşi.

Din totalul creditului acordat, suma de 49.615.267.750 lei - ROL (la care se adaugă TVA-ul, în valoare de 9.426.900.303 lei - ROL), a fost folosită în scopul edificării unui hotel (aparţinând unei alte firme la care acţionar majoritar era Prisecariu Dănuţ), precum şi achiziţionării de acţiuni ale magazinului aflat în extindere, fapt ce a permis inculpatului Prisecariu Cătălin Dănuţ să devină deţinătorul a peste 98% din active.

Prin rechizitoriul nr.42/P/2005 din 27 noiembrie 2006 al Serviciului teritorial Târgu Mureş, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Bălgărădean Maria şi Stupariu Călin, pentru săvârşirea infracţiunilor de acordare de credite cu încălcarea normelor de creditare, de neurmărire a creditelor restante în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de fals intelectual şi de uz de fals, prevăzute de art.10 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., de art.289 C.pen., cu referire la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 şi de art.291 C.pen., cu referire la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.

Inculpata Bălgărădean Maria (în calitate de director al Sucursalei Sighişoara a Băncii Comerciale Române şi, respectiv, de membru în Comitetul Director) şi inculpatul Stupariu Călin (ofiţer de credite al Sucursalei Sighişoara a Băncii Comerciale Române), în exercitarea atribuţiilor de serviciu, după acordarea unui credit în cuantum de 5.505.000.000 lei - ROL, nu a urmărit acest credit restant odată cu încetarea plăţilor (respectiv, din luna martie 2001).

Totodată, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpata Bălgărădean Maria a fost de acord cu acordarea unui nou credit, în sumă de 4.000.000.000 lei (ROL) şi eşalonarea la plată a dobânzilor, în sumă de 2.401.223.756 lei (ROL), în condiţiile în care referatul de creditare a fost întocmit ulterior de către inculpatul Stupariu Călin şi fără a exista, în acel moment, cererea de eşalonare a dobânzilor restante a beneficiarului, iar contractul de credit a fost semnat înainte de a fi aprobat de persoanele abilitate de centrala băncii.

De asemenea, inculpata Bălgărădean Maria a întocmit şi a semnat în fals două adrese, pe care le-a înaintat Serviciului de Carte Funciară al Judecătoriei Sighişoara, în care s-a menţionat că atât creditul acordat, cât şi dobânzile aferente au fost achitate integral, deşi potrivit normelor bancare, creditul acordat şi nerambursat la scadenţă era reactivat şi transformat într-un credit nou, din care mai rămăseseră de achitat, la acea dată, suma de 2.401.223.756 lei (ROL).

Inculpatul Stupariu Călin nu a respectat normele metodologice, deoarece nu a solicitat asociatului majoritar drept garanţie asigurarea mixtă de viaţă, nu a verificat în evidenţele contabile ale clientului operaţiunile legate de utilizarea creditului şi nu a urmărit rambursarea acestuia şi a dobânzilor.

Serviciul teritorial Timişoara, prin rechizitoriul nr.46/P/2006 din 19 octombrie 2006, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor Lazăr Edit, Kaşai Vladimir Pavel şi Clopina Călin, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, de complicitate la această infracţiune şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În ziua de 1 septembrie 2006, inculpata Lazăr Edit (în calitate de avocat în cadrul Baroului de avocaţi Timiş) a pretins suma de 15.000 euro denunţătorului Gherghel George, pentru a-i determina pe membrii completului de judecată (învestiţi cu soluţionarea recursului în care denunţătorul era judecat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de ultraj cu violenţă) să pronunţe o soluţie favorabilă acestuia.

Din suma pretinsă, inculpata Lazăr Edit a primit, în două tranşe, suma de 12.000 euro, cu ajutorul inculpaţilor Kaşai Vladimir Pavel (lichidator judiciar la o firmă din Timişoara) şi Clopina Călin (avocat în cadrul aceluiaşi barou), care au cunoscut provenienţa ilicită a sumelor şi au desfăşurat şi alte activităţi de ajutorare a inculpatei Lazăr Edit.

Pentru a ascunde infracţiunea de corupţie, inculpata Lazăr Edit a falsificat contractul de asistenţă juridică încheiat cu denunţătorul, adăugând menţiunea „onorariu de succes 15.000 euro”, ulterior întocmirii şi semnării contractului, deşi dispoziţiile art.134 din Statutul profesiei de avocat interzic avocaţilor practicarea unor asemenea onorarii, în cauzele penale.

Prin rechizitoriul nr.105/P/2006 din 13 noiembrie 2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul lt.col. Chinde Aurel Florin, ofiţer la Serviciul resurse umane din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Someşul” Satu-Mare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În cursul anului 2006, inculpatul a primit suma totală de 1600 euro, pentru angajarea unei persoane pe post de subofiţer şi pentru mutarea acesteia la o subunitate.

În ziua de 26 octombrie 2006, în momentul primirii ultimei tranşe de 600 euro, inculpatul a fost surprins în flagrant de către organele de urmărire penală.

10.3. Anexa nr.3 – Hotărâri penale definitive de condamnare a inculpaţilor (alte exemple)

Prin sentinţa penală nr.7/2005 (pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.2430/2004), rămasă definitivă în baza deciziei nr.94 din 10 ianuarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpata Vlaicu Mihaela a fost condamnată la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpata Vlaicu Mihaela a pretins şi primit, în mod repetat, suma de 468.000.000 lei (ROL) de la Ţurcan Gheorghiţa, lăsând să se creadă că are influenţă (directă şi prin avocat) asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asupra procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru admiterea recursului şi reducerea pedepsei inculpatului Ţurcan Daniel (care fusese condamnat la 20 ani închisoare), precum şi pentru promovarea recursului în anulare.

Prin sentinţa penală nr.1248/2005 (pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul nr.1118/2004), rămasă definitivă conform deciziei penale nr.6049 din 23 octombrie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Neamţu Georgel a fost condamnat la 4 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În calitate de director al Colegiului Universitar de Institutori „Petre Andrei” Iaşi, inculpatul Neamţu Georgel, în perioada aprilie - iunie 2002 (anterior susţinerii examenului de absolvire din sesiunea iulie 2002, de către studenţii de la Centrul de Studii Buzău), a pretins, în mai multe rânduri, de la aceştia câte 1.500.000 lei - ROL (în total 214.500.000 lei - ROL) şi a primit în total 131.300.000 lei (ROL), pentru a interveni pe lângă membrii comisiei de examinare a Universităţii de Vest din Timişoara, în vederea facilitării promovării examenului de absolvire.

Prin sentinţa penală nr.507/2005 a Tribunalului Timiş, rămasă definitivă în baza deciziei nr.2136 din 3 aprilie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpata Piroşka Klara Ilona a fost condamnată la 4 ani şi 2 luni închisoare, Willkovits Petru, la 3 ani şi 4 luni închisoare, şi Chioreanu Violeta, la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.26 raportat la art.215¹ alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.255 C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.215¹ alin.(1), cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.25 C.pen. raportat la art.37 din Legea nr.82/1991 şi art.289 C.pen. cu referire la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, art.290 C.pen. raportat la art.31 alin.(2) C.pen. cu referire la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, art.11 lit.c) din Legea nr.87/1994, cu aplicarea art.41 alin.(2) raportat la art.17 lit.g) din Legea nr.78/2000, art.26 raportat la art.255 C.pen. şi art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.26 raportat la art.215¹ alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.37 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 C.pen. cu referire la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000.

În fapt, în perioada 2002 - 2004, inculpata Piroşka Klara Ilona, în calitate de director al Administraţiei Finanţelor Publice Timiş, a pretins şi primit, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, suma de 503 milioane lei (ROL) de la inculpatul Willkovits Petru (administrator şi director al S.C. „Perfect Renaissance” S.R.L.), pentru a-şi achita mobilierul achiziţionat în folosul său de la S.C. „Promobila România” S.R.L. şi S.C. „Mobexpert Timişoara” S.R.L., cunoscând că banii au fost însuşiţi de către acest inculpat, cu complicitatea inculpatei Chioreanu Violeta (director economic).

Suma de bani, mai sus-menţionată, a fost dată inculpatei Piroşka Klara Ilona pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea de către aceasta a unor acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu sau pentru a face acte contrare acestor îndatoriri, în calitatea sa de director al Administraţiei Finanţelor Publice Timiş (referitoare la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor sau activităţilor de executare silită etc.).

Prin sentinţa penală nr.429/2004 a Tribunalului Timiş, rămasă definitivă conform deciziei nr.630 din 1 februarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpaţii Jurchescu Maria şi Ghinea Vergiliu au fost condamnaţi la câte 4 ani închisoare, Izbaşa Stana şi Măran Florin Dănuţ, la câte 2 ani închisoare (cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), iar Cojan Lungu Cristina şi Bucur Ionela Marciana, la câte 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.288 alin.(2) C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.289 alin.(2) C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.26 raportat la art.254 alin.(1) C.pen., cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 şi cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.288 alin.(2) C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.26 raportat la art.289 alin.(2) C.pen. şi art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În luna februarie 2002, în baza unei înţelegeri prealabile, inculpata Jurchescu Maria, în calitate de secretar al Facultăţii de Drept din cadrul FRPT „Dacia” Băile Herculane, şi inculpatul Ghinea Vergiliu, în calitate de jurist al fundaţiei, au acceptat promisiunea inculpaţilor Izbaşa Stana şi Măran Florin de a primi de la aceştia câte 3.500 USD, prin intermediul inculpaţilor Cojan Cristina şi Bucur Ionela, pentru a le întocmi şi elibera documente şcolare false, care să ateste că aceştia ar fi absolvit cursurile facultăţii de drept.

Documentele şcolare false au fost folosite de inculpaţii Izbaşa Stana şi Măran Florin pentru înscrierea şi susţinerea examenului de licenţă la Facultatea de Drept din Craiova.

Prin sentinţa penală nr.37 din 15 martie 2006 (pronunţată în dosarul nr.3629/2005 al Secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti), rămasă definitivă conform deciziei nr.5366 din 19 septembrie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Preduţ Aurel a fost condamnat la 4 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen., raportat la art.5 alin.(1) şi art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În calitate de comisar şef al Secţiei 17 Poliţie Bucureşti, inculpatul Preduţ Aurel, în cursul anului 2005, a pretins şi primit de la Frăţilă Victor sumele de 100.000 lei - ROL (august 2005) şi 3.000.000 lei - ROL (octombrie 2005), pentru a soluţiona favorabil un dosar penal, pe care îl avea în lucru.

Prin sentinţa penală nr.434/2005 a Tribunalului Giurgiu, rămasă definitivă în baza deciziei nr.60 din 26 ianuarie 2006 a Secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, inculpatul Frâncu Horia Alexandru a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpatul Frâncu Horia Alexandru, în calitate de inspector de specialitate în cadrul Autorităţii Rutiere Române (Agenţia Prahova), a pretins şi primit suma de 12.950 euro şi 1.000 USD, direct sau indirect, de la martorii-denunţători Ştefan Gheorghe, Zăvoianu Sevastian, Tuţică Gheorghe, Barbu Ion, Dumitru Nicolae, Popa Viorel, Pană Daniel Marius, Moise Petre Florin şi Nedelcu Cătălin, pentru a li se atribui trasee judeţene, a nu li se efectua verificări şi a nu-i sancţiona (prin întocmirea proceselor-verbale de contravenţie).

Inculpatul Frâncu Horia Alexandru, în aceeaşi calitate, a pretins şi primit, în perioada iunie - decembrie 2002, suma de 800 USD de la Cartianu Corneliu Dan, pentru a-i atribui traseul Câmpina - Gară - Băneşti şi, ulterior, pentru a-l lăsa să circule pe acest traseu, fără licenţă de transport şi fără să-l verifice sau să-l sancţioneze contravenţional.

De asemenea, inculpatul Frâncu Horia Alexandru a pretins şi primit suma de 500 euro şi 200 USD, de la Marin Cezar şi Constantin Ioan, pentru a le atribui traseul Câmpina - Cornu şi pentru a le încuviinţa să efectueze curse pe traseul Câmpina – Breaza, fără licenţă de transport.

Totodată, inculpatul Frâncu Horia Alexandru a pretins şi primit suma de 200 euro, de la Manasia Nicolae, asociat cu Marin Cezar şi Constantin Ioan.

Tribunalului Mureş, prin sentinţa penală nr.187/2005, definitivă în baza deciziei nr.914 din 13 februarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a dispus condamnarea inculpatei Deac Dorina Mariana la 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 şi 8 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) şi art.37 lit.a) C.pen.

Inculpata Deac Mariana Mariana, în calitate de administrator şi asociat al S.C. „Cornalina Rubin Comimpex” S.R.L., în cursul lunii iulie 2003, în mod repetat a pretins şi primit sumele de 10.000.000 lei (ROL) şi 12.000 euro de la Dan Ovidiu Vasile (administrator la S.C. „Alex Rom” S.R.L.), pentru a interveni pe lângă persoane din conducerea S.C. „Distrigaz Nord” S.A., pentru câştigarea unei licitaţii de lucrări instalaţii.

Prin sentinţa penală nr.138/2005 a Tribunalului Prahova, definitivă conform deciziei nr.1761 din 20 martie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus condamnarea inculpaţilor Burlacu Iustin (la 4 ani închisoare), Rizea Nicolae (la 8 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), Şora Ştefan Codruţ (la 6 ani închisoare), Bădărău Sorin şi Bădărău Luminiţa (la câte 2 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei) şi Neagu Emil Ion (la 8 ani închisoare), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, art.291 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, art.10, 12 şi 13 din Legea nr.87/1994, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

S-a reţinut în fapt că, inculpatul Sora Ştefan Codruţ, în calitate de administrator (coordonând activităţi de producţie şi comercializare în numele unei persoane decedate, precum şi al unei societăţii ce-şi încetase de drept existenţa), a ascuns sursele de venit impozabile sau taxabile ale S.C. „Danubiana Drink’s” S.R.L. Mizil. Acesta a dispus întocmirea şi acceptarea de documente de evidenţă contabilă incomplete şi necorespunzătoare, care nu au permis evidenţierea obligaţiilor bugetare, provocând o pagubă bugetului de stat în sumă de peste 22 miliarde lei (ROL).

Inculpaţii Neagu Emil (în calitate de administrator la S.C. „Negru Vodă” S.R.L.), Bădărău Luminiţa (în calitate de contabil la S.C. „Ficescom” S.R.L.) şi Bădărău Sorin (fără ocupaţie) l-au sprijinit în mod nemijlocit pe inculpatul Sora Ştefan Codruţ în realizarea activităţilor infracţionale, iar inculpatul Burlacu Iustin, în calitate de comisar la Garda Financiară (Secţia Prahova), a primit în contul curent personal suma de 41.968.000 lei (ROL), pentru a nu-şi îndeplini obligaţia de a sesiza conducerea Gărzii Financiare Prahova cu privire la ilegalităţile comise de inculpatul Sora Ştefan Codruţ.

Totodată, inculpatul Rizea Nicolae, în calitate de comisar la Garda Financiară (Secţia Prahova), a întocmit o notă de prezentare cu conţinut fals, privind verificarea documentelor de livrare ale S.C. „Danubian Drinks” S.R.L., omiţând să menţioneze lipsa evidenţei contabile la agentul economic controlat.

Curtea de Apel Ploieşti, prin sentinţa penală nr.49/2005, rămasă definitivă în baza deciziei nr.1230 din 24 februarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, l-a condamnat pe inculpatul Secară Daniel la 3 ani închisoare, pentru comiterea unui număr de 10 infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.7 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen.

Inculpatul Secară Daniel, în calitate de subcomisar de poliţie cu atribuţii de control, în perioada iunie 2003 - ianuarie 2005, a pretins suma de 74.000.000 lei (ROL) de la Ivan Cătălin, Ungureanu Ştefănuţă, Salvi Sergio, Savu Mihai Nicolae, Anghel Victor, Răducanu Ion, Duca Alexandru, Manta Adrian, Roşca Ioan, Zidaru Neculai (administratorii unor societăţi comerciale), pentru a nu le întocmi procese-verbale de constatare a neregulilor depistate, precum şi pentru a nu efectua verificări la societăţile administrate.

Inculpata Ghergu Mariana a fost condamnată de Judecătoria Huşi, prin sentinţa penală nr.213 din 31 martie 2006, definitivă în baza deciziei penale nr.329/A din 12 octombrie 2006 a Tribunalului Vaslui, la 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.18² alin.(2) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

S-a reţinut în fapt că, inculpata Ghergu Mariana, în calitatea de administrator al S.C. „Escarpen” S.R.L. Huşi, în anul 2005, a schimbat, în mod repetat, destinaţia sumei totale de 26.970 euro (echivalentul sumei de 970.254.750 lei - ROL), acordate de Ministerul Integrării Europene (din bugetul general al Comunităţii Europene pentru implementarea proiectului „Centrul de formare continuă pentru industria de confecţii încălţăminte”), utilizând-o în mod ilegal, pentru achitarea unor debite ale S.C. „Escarpen” S.R.L. Huşi.

Inculpatul Mureşan Dănuţ Augustin a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare, iar inculpatul Bunta Vasile, la 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000, prin sentinţa penală nr.153/2004 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, rămasă definitivă în baza deciziei nr.1673 din 15 martie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-a reţinut în fapt că, în calitate de inginer şef la UM 0238 Oradea, în vara anului 2000, inculpatul Mureşan Dănuţ Augustin a pretins şi primit de la Bunta Vasile (administrator la S.C. „Romplast Rom” S.R.L.), prin intermediul lui Piţ Dorin, suma de 20.000 DM, pentru a favoriza S.C. „Castrum Corporation” S.R.L. (care executa lucrări de reparaţii capitale la Căminul de garnizoană Cluj-Napoca), în vederea derulării în bune condiţii a contractului.

Acelaşi inculpat, în vara anului 2000, a pretins de la Fedorca Gheorghe (administrator la S.C. „Fran Com” S.R.L.) şi Fedorca Mihai (administrator la S.C. „Nord Alpin” S.R.L.) 0,5% din valoarea contractelor (încheiate cu UM 02565 Cluj-Napoca) de 3.864.664.747 lei (ROL) şi, respectiv, 4.060.714.409 lei (ROL), pentru a le aviza favorabil devizele de lucrări.

Prin sentinţa penală nr.38/2005 a Curţii de Apel Oradea, rămasă definitivă conform deciziei nr.442 din 24 ianuarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus condamnarea inculpaţilor Cioarec Marius şi David Melinte Sorin la câte 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(1) şi (2) C.pen. raportat la art.6 şi art.7 pct.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpaţii Cioarec Marius (subcomisar) şi David Melinte Sorin (subinspector), în calitate de funcţionari publici cu atribuţii de control, în perioada 2 - 11 martie 2004, au pretins, în mai multe rânduri, suma de 3.000 euro (pe care, ulterior, în urma unor „negocieri”, a coborât-o la suma de 700 euro) şi au primit sumele de 700 euro şi 2.500.000 lei – ROL (ultima sumă reprezentând contravaloarea unor consumaţii în localuri publice), pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu cu prilejul unui control efectuat la S.C. „X Comp Trading” S.R.L. Miercurea Ciuc şi consemnat în procesul-verbal din data de 2 martie 2004.

Tribunalul Buzău, prin sentinţa penală nr.274/2004, rămasă definitivă în baza deciziei nr.818 din 9 februarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, l-a condamnat pe inculpatul Grigore Ioan la 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.7 alin.(3) din Legea nr.78/2000.

Inculpatul (având funcţia de auditor în cadrul D.G.F.P. Buzău), în perioada septembrie - octombrie 2002, a pretins de la Neacşu Elena suma de 160 milioane lei (ROL) şi a primit 140 milioane lei (ROL), pentru a interveni pe lângă persoanele abilitate, în vederea rezolvării favorabile a cererii de rambursare TVA în sumă de 350 milioane lei (ROL).

Prin sentinţa penală nr.241/2005 a Judecătoriei Mizil, rămasă definitivă conform deciziei nr.525 din 29 iunie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, inculpatul Şora Ştefan Codruţ a fost condamnat la 6 ani închisoare, iar inculpatul Vasile Gheorghe a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.10 lit.b) şi c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

S-a reţinut în fapt că, inculpatul Sora Ştefan Codruţ, în calitate de administrator al S.C. „Ficescom” S.R.L. Mizil, în perioada februarie - aprilie 2002, prin mijloace frauduloase, a obţinut un credit în valoare de 4.500.000.000 lei (ROL) de la Banca Comercială Română (Agenţia Mizil) şi a schimbat destinaţia sumei de 3.034.034.105 lei (ROL), prin acte materiale repetate, în scopul obţinerii de foloase necuvenite pentru sine şi pentru alţii.

Inculpatul Vasile Gheorghe, în calitate de ofiţer de credite la Banca Comercială Română (Agenţia Mizil), a întocmit referatul de credite, fără număr şi fără dată, inserând date nereale cu privire la profitul, auditul şi numărul de angajaţi ai firmei S.C. „Ficescom” S.R.L. Mizil şi a avizat favorabil acordarea creditului.

După acordarea creditului, prin încălcarea normelor bancare de creditare, a pus creditul la dispoziţia S.C . „Ficescom” S.R.L. Mizil, a făcut modificări în actul adiţional de suplimentare a creditului şi a avizat decontarea prin ordine de plată, fără să solicite documente justificative, neurmărind destinaţia şi legalitatea operaţiunilor.

Judecătoria Motru, prin sentinţa penală nr.283/2005, rămasă definitivă conform deciziei nr.416 din 13 aprilie 2006 a Curţii de Apel Craiova, l-a condamnat pe inculpatul Roman Gheorghe la 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art.17 lit.d) şi art.18 lit.a) din Legea nr.78/2000 raportat la art.248 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpatul Roman Gheorghe, în calitate de primar al comunei Văgiuleşti, judeţul Gorj, în perioada 1 - 12 august 2001, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu (cu ocazia selectării de oferte organizate în vederea desemnării unei firme pentru executarea lucrărilor de reparaţii şi igienizare la mai multe şcoli de pe raza comunei), a încasat în mod necuvenit suma de 275.125.606 lei (ROL).

Prin sentinţa penală nr.73/2004, pronunţată de Tribunalul Militar Teritorial în dosarul nr.205/2003 (rămasă definitivă conform deciziei penale nr.5974 din 18 octombrie 2006), inculpatul Iordache Florică şi alţi 10 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 3 ani închisoare (cu suspendarea pedepsei sub supraveghere) şi 6 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.323 alin.(1) C.pen., art.254 C.pen., art.286 C.pen., art.287 C.pen., art.289 C.pen., art.26 C.pen. raportat la art.215 alin.(1) şi (2) C.pen., art.255 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.33 lit.a) C.pen.

În baza unei rezoluţii infracţionale unice, inculpaţii Iordache Florică şi Loghin Gheorghe au pretins şi primit diverse sume de bani de la alţi 9 inculpaţi, în schimbul cărora, prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu, le-au procurat adeverinţe (DIM) cu conţinut mincinos, prin care atestau statutul de strămutat, potrivit Decretului-lege nr.118/1990. În acest mod, s-a creat un prejudiciu de peste 374 milioane lei (ROL) Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.

Inculpaţii Nicolescu Ion, Gandac Marin, Anghilescu Gheorghe Sorin şi Nechifor Ion au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 2 ani închisoare (cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei) şi 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.257 alin.(1) C.pen., art.25 raportat la art.215¹ C.pen., art.254 alin.(1) C.pen., art.26 raportat la art.257 alin.(1) C.pen., art.215¹cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Prin sentinţa penală nr. 48/2004 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, definitivă în baza deciziei penale nr. 1500/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a reţinut că, inculpatul (colonel) Nicolescu Ion, în cursul anului 1996, a pretins şi primit sume de bani şi bunuri, de la mai multe persoane, promiţând unora că va interveni pentru a fi încorporaţi la U.M. 01065, iar altora, că nu vor efectua stagiul militar.

În perioada 1995-1997, inculpatul Nicolescu Ion, împreună cu inculpatul Nechifor Ion, l-au determinat pe inculpatul Anghilescu Sorin (gestionar la o unitate militară) să înstrăineze fără drept două bărci de asalt şi un motor.

Totodată, în aceeaşi perioadă, inculpatul Anghilescu Gheorghe Sorin şi-a însuşit din gestiunea sa bunuri în valoare de peste 110 milioane lei (ROL).

În luna mai 1996, inculpatul Gândac Marin i-a dat inculpatului Nicolescu Ion suma de 18,5 milioane lei (ROL), pentru a interveni pe lângă directorul S.C. „Victoria” S.A. Floreşti, în scopul aprobării comenzilor sale de anvelope.

Prin sentinţa penală nr.937/2006 a Judecătoriei Braşov, rămasă definitivă în baza deciziei penale nr.514/2006 a Curţii de Apel Braşov, inculpatul Beldiman Gabriel a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.10 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

De asemenea, au fost condamnaţi inculpaţii Nedelciu Ovidiu Anton şi Toma Aura Cristina la 3 ani închisoare şi, respectiv, 2 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepselor sub supraveghere), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.26 C.pen. raportat la art.10 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi de art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 raportat la art.290 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

În perioada iunie - iulie 2003, inculpatul Beldiman Gabriel, în calitate de director al Agenţiei Predeal a Băncii Române de Dezvoltare, cu concursul coinculpaţilor Toma Aura Cristina şi Nedelciu Ovidiu Anton (administrator, respectiv, director al S.C. „Predincom” S.R.L. Predeal), a acordat un număr de 7 credite unor presupuşi angajaţi ai societăţii, fără respectarea normelor de creditare, folosindu-se de acte falsificate, în scopul obţinerii de către reprezentanţii S.C. „Predincom” S.R.L. Predeal a sumei necuvenite de 849.249.863 lei (ROL), cauzând părţii civile BRD Groupe Société Générale S.A. Bucureşti un prejudiciu de 72.642,46 RON.

Inculpatul Ioniţă Nistor a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, iar inculpatul Marinescu Mihăiţă a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru complicitate la aceeaşi infracţiune, prin sentinţa penală nr.933/2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I penală, rămasă definitivă conform deciziei penale nr.2398 din 12 aprilie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

S-a reţinut că, inculpatul Ioniţă Nistor, cu ajutorul inculpatului Marinescu Mihăiţă, a pretins denunţătorului Vasile Augustin, la data de 19 martie 2004, suma de 15.000 USD şi a primit efectiv 12.065 euro, lăsând să se creadă că, prin influenţa pe care o avea (datorită calităţilor mincinoase pe care şi le-a atribuit şi a relaţiilor sale personale), ar fi putut să-l determine pe directorul general al RATB să încheie un contract privind achiziţionarea de şină uzată şi deşeuri, de către S.C. „Mediterana Sud” S.A. Piteşti.

Pentru ajutorul acordat inculpatului Ioniţă Nistor în traficarea influenţei, inculpatul Marinescu Mihăiţă i-a pretins denunţătorului Vasile Augustin suma de 1.000 USD.

Prin sentinţa penală nr.82/2004 a Curţii de Apel Ploieşti, rămasă definitivă în baza deciziei nr.3253 din 22 mai 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Panait Eduard Cristian a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.254 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.275 alin.(1) C.pen. şi art.254 alin.(1) C.pen., toate raportate la art.1 lit.a) şi art.6 din Legea nr.78/2000.

S-a reţinut că, inculpatul Panait Eduard Cristian, în calitate de inspector principal şi ofiţer operativ principal III la SEIP Buzău, în ziua de 10 iunie 2003, a pretins suma totală de 13.000.000 lei (ROL) şi două perechi de pantofi în valoare de 2.000.000 lei (ROL) de la Rached Hussen Talal (din care a primit suma de 4.500.000 lei – ROL şi pantofii), pentru prelungirea dreptului de şedere în România a numiţilor Rached Hussen Talal, Abdul Razak Aboud şi Abdul Ghani Dabil.

Acelaşi inculpat, la data de 3 decembrie 2003, prin intermediul martorului Alnashar Ihab (cetăţean palestinian), i-a pretins lui Rached Mohammad un costum de haine, în valoare de 1.200.000 lei (ROL), un câine „Husky”, în valoare de 300 euro, şi suma de 4.000.000 – 5.000.000 lei – ROL (pentru superiorii lui), din care a primit doar costumul de haine, în scopul prelungirii dreptului de şedere în România a acestuia şi a soţiei sale.

Prin sentinţa penală nr.24 din 18 ianuarie 2005 a Tribunalului Hunedoara, rămasă definitivă conform deciziei nr.1246 din 27 februarie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul Stan Valeriu a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, art.215 alin.(1) C.pen. şi art.290 C.pen.

În calitate de comisar la Garda Financiară (Secţia Vrancea), inculpatul Stan Valeriu a pretins şi primit, în interes personal şi pentru a exercita influenţă asupra unui magistrat şi a unui alt comisar din cadrul Gărzii Financiare (Secţia Vrancea), suma de 99 milioane lei (ROL) de la Coman Mărgărit (administrator la S.C. „Feli Coman” S.R.L. Vidra), pentru a-l ajuta să câştige un proces aflat pe rolul instanţei, precum şi pentru a-l determina pe un alt comisar să nu mai efectueze controale la societatea pe care o administra cumpărătorul de influenţă.

Prin decizia nr.373/2005 a Curţii de Apel Galaţi, rămasă definitivă conform deciziei nr.300 din 18 ianuarie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpaţii Dumitraşcu Petrică, Bratu Nicolae şi Dumitraşcu Mariana au fost condamnaţi la câte 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(2) C.pen. raportat la art.6 şi art.7 alin.(1) din Legea nr.78/2000, art.255 alin.(1) C.pen. raportat la art.6 şi art.7 alin.(2) din Legea nr.78/2000 şi art.290 C.pen.

Inculpatul Dumitraşcu Petrică, în calitate de director al Direcţiei Finanţelor Publice Brăila, a pretins şi a primit suma de 30.000.000 lei (ROL), de la directorul S.C . „Energoconstrucţia” S.A. Bucureşti (filiala Brăila), pentru reeşalonarea plăţii unor debite către bugetul de stat, în valoare de 7,5 miliarde lei (ROL), beneficiind şi de ajutorul inculpatei Dumitraşcu Mariana (administrator al S.C. „Ecofin Rom” S.R.L.).

Prin sentinţa penală nr.655/2004 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă conform deciziei nr.4184 din 29 iunie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpaţii Caliţoiu Emil Ionică şi Pănciulescu Elena au fost condamnaţi la câte 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunii de prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 şi, respectiv, art.26 raportat la art.257 C.pen. combinat cu art.6 din Legea nr.78/2000.

Inculpatul Caliţoiu Ionică, în calitate de agent şef în cadrul Centrului Medical Craiova al Ministerului Administraţiei şi Internelor, a pretins şi primit suma de 16.000.000 lei (ROL), prin intermediul inculpatei Pănciulescu Elena, de la Dugăşescu Lucia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar de la Academia de Poliţie Bucureşti, pentru admiterea fiului acesteia la această instituţie de învăţământ, punându-i la dispoziţie modelele de „teste grilă”, pentru proba teoretică.

Prin sentinţa penală nr.2008/2005 a Judecătoriei Baia Mare, rămasă definitivă în baza deciziei nr.547 din 3 octombrie 2006 a Curţii de Apel Cluj, inculpatul Berinde Grigore a fost condamnat la 2 ani închisoare (cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.18² alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpatul Berinde Grigore, în calitate de administrator al S.C. „Berinde Eurotex” S.R.L. Baia Mare, a utilizat sumele de 35.000 euro, respectiv, 5.000 euro (care reprezentau finanţare PHARE) contrar condiţiilor expres prevăzute în contract, schimbând destinaţia banilor în interes personal.

Prin sentinţa penală nr.342/2005 a Tribunalului Galaţi, rămasă definitivă în baza deciziei nr.1505 din 8 martie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatele Iordache Didina şi Ciupitu Marghioliţa au fost condamnate la câte 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen., raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi, respectiv, complicitate la această infracţiune.

Prin intermediul coinculpatei Ciupitu Marghioliţa, inculpata Iordache Didina a pretins şi primit sumele de 120.000.000 lei (ROL) şi 3500 euro de la diferite persoane, pentru a intervenii pe lângă conducerea ARPM Galaţi, în vederea angajării acestora.

Secţia a II-a penală a Tribunalului Bucureşti, prin sentinţa penală nr.1339/2005, rămasă definitivă conform deciziei nr.2901 din 8 mai 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, i-a condamnat pe inculpaţii Drugău Alin Vasilică şi Pavelescu Dumitru la câte 3 ani închisoare (cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.5 din Legea nr.78/2000 .

Inculpaţii Pavelescu Dumitru şi Drugău Alin Vasilică (în calitate de consilier local şi, respectiv, consilier juridic la Administraţia Domeniului Public al Sectorului 2 Bucureşti), în perioada septembrie - octombrie 2003, au pretins, iar în luna ianuarie 2004 au primit suma de 20.000 euro de la martorul denunţător Ilie Florea, în schimbul promisiunii că vor interveni pe lângă membrii Comisiei pentru vânzarea spaţiilor comerciale şi de prestări servicii din cadrul Consiliului Local al Sectorului 2 Bucureşti, în scopul adjudecării la licitaţie, de către firma denunţătorului, la un preţ subevaluat, a unui număr de 4 spaţii comerciale.

Inculpaţii Niţu Gheorghe şi Aldica Gheorghe Sorinel au fost condamnaţi la câte 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), prin sentinţa penală nr.556 din 2 martie 2006 a Judecătoriei Ploieşti, rămasă definitivă în baza deciziei nr.648 din 28 septembrie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.10 lit.b) şi c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpatul Niţu Gheorghe, asociat unic al S.C. „Caraiman Company” S.R.L. Ploieşti, în ziua de 30 noiembrie 2001, prin mai multe acte materiale, comise în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a utilizat creditul în valoare de 3.900.000.000 lei (ROL), acordat de Banca Comercială „Ion Ţiriac” (Sucursala Ploieşti), în alte scopuri decât cele pentru care a fost obţinut, asigurând, astfel, foloase necuvenite pentru S.C. „KRD Trading 94” S.R.L., al cărei asociat unic era.

Totodată, inculpatul Aldica Sorinel, în calitate de analist de credit la Banca Comercială „Ion Ţiriac” (Sucursala Ploieşti), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a omis să efectueze analiza de risc pentru creditul acordat S.C. „Caraiman Company” S.R.L. Ploieşti, a înscris date nereale în raportul de aplicaţie a creditului (pe care l-a întocmit, pentru a induce în eroare Comitetul local de credite) şi nu a urmărit respectarea destinaţiei creditului.

Tribunalul Iaşi, prin sentinţa penală nr.833/2004, rămasă definitivă în baza deciziei nr.5737 din 5 octombrie 2006 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, l-a condamnat pe inculpatul Sterea Ovidiu Costel la 2 ani şi 6 luni închisoare (cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art.257 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

În cursul lunii iulie 2003, inculpatul Sterea Ovidiu (inspector principal la Poliţia de Frontieră Iaşi) a solicitat şi primit de la Croitoru Giovana suma de 3.000 euro, promiţând că va interveni pe lângă persoane din cadrul Academiei de Poliţie din Bucureşti, în vederea obţinerii unei medii de licenţă mai mare de 8,50.

Prin sentinţa penală nr.2687/2004 a Judecătoriei Piteşti, rămasă definitivă conform deciziei nr.188 din 18 aprilie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, inculpata Şimăn Maria a fost condamnată la 3 ani închisoare (cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 10 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.17 lit.c) din Legea nr.78/2000 combinat cu art.290 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) şi art.33 lit.a) C.pen.

Inculpata Simăn Maria, în perioada octombrie 2001 - aprilie 2002, în calitate de administrator al S.C. „Carpil Civi Impex” S.R.L Ştefăneşti, în realizarea aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, a obţinut împrumuturi în valoare de 9,5 miliarde lei (ROL) de la Banc Post (Filiala Piteşti), cărora le-a deturnat destinaţia, acordând împrumuturi la diferite societăţi comerciale.

Pentru ascunderea acţiunilor ilicite, a falsificat ordinele de plată.

Prin sentinţa penală nr.296 din 10 octombrie 2005, rămasă definitivă în baza deciziei nr.49/A/2006 a Curţii de Apel Oradea, inculpatul Matei Cornel a fost condamnat la 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 C.pen. raportat la art.1 lit.g) şi art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din Legea nr.503/2002.

În sarcina condamnatului s-a reţinut că, în perioada 2001-2002, a pretins şi primit sumele de 1 miliard lei (ROL) şi 25.000 DM de la partea vătămată Creţu Viorel Remus, pretinzând că are influenţă asupra unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o soluţie favorabilă într-un dosar penal, în care partea vătămată avea calitatea de inculpat.

10.4. Anexa nr.4 – Hotărâri penale definitive de achitare a inculpaţilor şi de restituire a cauzelor la procuror

10.4.1 Hotărâri penale definitive de achitare a inculpaţilor

Prin rechizitoriul nr.104/P/2004 din 28 martie 2005 al Serviciul teritorial Iaşi al Parchetului Naţional Anticorupţie s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Chirilă Mihai, pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzute de art.257 alin.(1) C.pen. raportat la art.5 şi 6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.33 lit.a) C.pen.

În fapt, s-a reţinut că, în cursul anului 2002, inculpatul Chirilă Mihai, în calitate de inspector vamal, a pretins şi primit, în două rânduri, de la Rusu Gheorghe, suma totală de 2.000.000 lei (ROL), pentru a interveni pe lângă directorul Direcţiei Vamale Regionale Iaşi, spre a-i aproba acestuia două cereri privind tranzitul a două autoturisme.

Tribunalul Iaşi, prin sentinţa penală nr.711 din 24 octombrie 2005, a dispus, în baza art.11 pct.2 lit.a) raportat la art.10 lit.a) din Cod de procedură penală, achitarea inculpatului Chirilă Mihai, apreciind că inculpatul nu s-a prevalat de influenţa sa pe lângă un funcţionar public pentru realizarea atribuţiilor sale de serviciu. Acest punct de vedere a fost explicat de instanţa de judecată prin faptul că denunţătorul şi-a retractat declaraţia dată în faţa instanţei, deşi în faza de urmărire penală a confirmat săvârşirea faptelor de către inculpat.

Curtea de Apel Iaşi, prin decizia nr.40 din 14 februarie 2006, a respins apelul declarat de Serviciul teritorial Iaşi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr.3193 din 18 mai 2006, a respins recursul declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Apreciem că soluţia de achitare este netemeinică şi nu este imputabilă procurorului, întrucât probele administrate în cauză confirmă existenţa infracţiunii, chiar dacă denunţătorul şi-a retractat declaraţia.

Faptele inculpatului Chirilă Mihai sunt dovedite prin declaraţiile martorului-denunţător (care a fost testat la poligraf), date în faza de urmărire penală, declaraţiile martorului Holman Petru (care i-a făcut cunoştinţă inculpatului cu denunţătorul şi a fost prezent în momentul pretinderii sumelor de bani), care n-a putut fi audiat de instanţa de judecată întrucât a decedat, şi listele convorbirilor telefonice dintre denunţător şi inculpat.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a Parchetului Naţional Anticorupţie, prin rechizitoriul nr.120/P/2002, a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Niculescu Marian Gavrilă, Bacs Tiberiu (pentru săvârşirea infracţiunii de acordare de credite cu încălcarea normelor de creditare, prevăzute de art.10 lit.b din Legea nr.78/2000), Boeriu Cornel (pentru complicitate la infracţiunea de utilizarea a creditului în alt scop decât cel pentru care a fost acordat, prevăzută de art.26 din Codul penal raportat la art.10 lit.c din Legea nr.78/2000) şi Boeriu Ada (pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare a creditului în alt scop decât cel pentru care a fost acordat, prevăzute de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000).

S-a reţinut în fapt că, în ziua de 31 ianuarie 2002, inculpatul Niculescu Marian Gavrilă (în calitate de director al Sucursalei „Banc Post” S.A. Braşov) şi Bacs Tiberiu (în calitate de şef serviciu credite) au acordat, cu încălcarea legii şi a normelor bancare, un credit în valoare de 130.000 euro, în favoarea S.C. „Ada Belle” S.R.L. Braşov.

Creditul a fost folosit de către inculpata Boeriu Ada, cu concursul coinculpatului Boeriu Cornel, în alt scop decât cel pentru care a fost acordat (respectiv, pentru rambursarea unui credit al S.C. „Richard” S.R.L.).

Prin sentinţa penală nr.3139 din 20 decembrie 2004, Judecătoria Braşov a hotărât condamnarea inculpaţilor Niculescu Marian Gavrilă, Bacs Tiberiu (în baza art.10 lit.b din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 lit.a şi art.76 lit.b C.pen., la câte 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei), Boeriu Cornel (în baza art.26 C.pen. raportat la art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 lit.a şi art.76 lit.b C.pen., la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei) şi a inculpatei Boeriu Ada (în baza art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 lit.a şi 76 lit.b C.pen., la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei). Împotriva sentinţei penale a Judecătoriei Braşov au formulat apel inculpaţii şi Serviciul teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (cu privire la netemeinicia pedepselor aplicate şi a modalităţii de executare a acestora).

Apelurile au fost respinse de către Tribunalul Braşov, prin decizia penală nr.563 din 7 octombrie 2005.

Împotriva deciziei penale a Tribunalului Braşov au declarat recurs cei patru inculpaţi, care au solicitat achitarea lor, în temeiul art.10 lit.a) din Codul de procedură penală.

Prin decizia penală nr.229 din 17 mai 2006, Curtea de Apel Braşov a admis recursurile declarate de către inculpaţi, a casat decizia Tribunalului Braşov şi a desfiinţat sentinţa penală a Judecătoriei Braşov, iar, în urma rejudecării, a hotărât, printre altele, achitarea inculpaţilor Niculescu Marian Gavrilă şi Bacs Tiberiu, pentru infracţiunile prevăzute de art.10 lit.b) din Legea nr.78/2000, în temeiul art.11 pct.2 lit.a) şi art.10 lit.d) din Codul de procedură penală, motivând că faptele lor nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

Soluţia de achitare s-a bazat pe nedovedirea scopului infracţiunii, şi anume, stabilirea folosului necuvenit.

Apreciem că soluţia Curţii de Apel Braşov, privind achitarea celor doi inculpaţi, este nelegală, întrucât în cauză s-a făcut dovada folosului necuvenit.

De altfel, ca urmare a acordării acestor credite necuvenite, ofiţerii de credit au obţinut prime.

Menţionăm că, în speţe similare, s-au pronunţat hotărâri definitive de condamnare ale inculpaţilor, soluţia de achitare a celor doi inculpaţi nefiind imputabilă procurorului.

10.4.2 Hotărâri penale definitive de restituire a cauzelor la procuror

Prin rechizitoriul nr.38/P/2003 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor Carniciu Gheorghe, Ungureanu Gheorghe şi Petre Niculae şi, în stare de libertate, a inculpaţilor Iorgoiu Cristian Daniel, Gherghina Daniela şi Dumitrescu Alexandru, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.323 C.pen., art.246 cu referire la art.248¹C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.291 cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.323 raportat la art.17 lit.b) şi art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000, art.26 C.pen. raportat la art.10 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.289 C.pen. raportat la art.17 lit.c) şi art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., şi art.291 C.pen. raportat la art.17 lit.c) şi art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpaţii Carniciu Gheorghe, Petre Niculae şi Ungureanu Gheorghe au fost puşi în libertate de către Judecătoria Slobozia, prin încheierea din 19 mai 2003, ca urmare a revocării măsurii arestării preventive a acestora.

Prin actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul Ungureanu Gheorghe (administrator al firmelor S.C. „UDAN EXIM” S.R.L. Slobozia şi S.C. „SAUDAN EXIM” S.R.L. Slobozia) a solicitat şi obţinut, în mod repetat, credite în valoare de 24,5 miliarde lei (ROL), precum şi o scrisoare de garanţie bancară în valoare de 8 miliarde lei (ROL), cu încălcarea normelor bancare, de la Sucursala Ialomiţa a Băncii Comerciale Române, prin folosirea de documente bancare falsificate.

Judecătoria Slobozia, prin sentinţa penală nr.1694 din 20 octombrie 2003, pronunţată în dosarul nr.1095/2003, a dispus, în baza art.333 din Codul de procedură penală, restituirea cauzei la Parchetul Naţional Anticorupţie, în vederea refacerii urmăririi penale, în sensul începerii urmăririi penale faţă de inculpata Gherghina Daniela, pentru infracţiunile prevăzute de art.323 din Codul penal şi art.26 raportat la art.246 din Codul penal cu referire la art.248¹ din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, şi a prezentării materialului de urmărire penală privind aceste infracţiuni.

Pentru a pronunţa soluţia de restituire, instanţa a reţinut că, deşi urmărirea penală şi prezentarea materialului de urmărire penală inculpatei Gherghina Daniela au fost efectuate numai cu privire la trei infracţiuni (art.289 C.pen., art.291 C.pen. şi art.26 C.pen. raportat la art.10 lit.b combinat cu art.17 lit.b şi c din Legea nr.78/2000), prin rechizitoriu a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de aceeaşi inculpată şi s-a dispus trimiterea acesteia în judecată şi pentru alte infracţiuni (şi anume: art.323 C.pen., art.246 C.pen. cu referire la art.248¹ C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., art.289 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., art.291 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.323 C.pen. raportat la art.17 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000).

Tribunalul Ialomiţa, prin decizia penală nr.1 din 16 ianuarie 2004, pronunţată în dosarul nr.1092/2003, a respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul Naţional Anticorupţie, restituirea rămânând definitivă.

După refacerea urmăririi penale, s-a dispus din nou trimiterea în judecată a inculpaţilor Carniciu Gheorghe, Ungureanu Gheorghe, Petre Neculae şi Gherghina Daniela, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.323 C.pen., art.246 C.pen. cu referire la art.248¹ C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.289 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. art.291 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.323 C.pen. raportat la art.17 lit.b) şi art.18 alin.(1) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen., art.291 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen.

Inculpatul Ungureanu Gheorghe a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.10 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Iorgoiu Cristian Daniel (pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.289 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.291, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.) şi Dumitrescu Alexandru (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.289 C.pen.).

Noul act de sesizare al instanţei s-a întemeiat pe aceeaşi situaţie de fapt reţinută prin rechizitoriul din 13 martie 2003.

Judecătoria Slobozia, prin sentinţa penală nr.693 din 24 martie 2006, pronunţată în dosarul nr.1784/2004, în temeiul art.333 din Codul de procedură penală, a dispus restituirea cauzei la Direcţia Naţională Anticorupţie, în vederea refacerii urmăririi penale, reţinând că nu a fost începută urmărirea penală împotriva unor inculpaţi în cazul unor infracţiuni pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, iar în alte situaţii pentru care s-a început urmărirea penală (fără reţinerea formei continuate), prezentarea materialului de urmărire penală şi trimiterea în judecată s-a făcut pentru infracţiuni în formă continuată, fără a se dispune schimbarea încadrării juridice.

Soluţia de restituire este imputabilă procurorului, întrucât nu a dispus începerea urmăririi penale împotriva unor inculpaţi (cu privire la toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată) şi a prezentat materialul de urmărire penală pentru alte fapte decât cele reţinute prin rechizitoriu.

Prin rechizitoriul nr.85/P/2002 din data de 23 decembrie 2002 al Secţiei de combatere a corupţiei a Parchetului Naţional Anticorupţie, a fost trimis în judecată învinuitul Răduleţu Valeriu, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.254 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art.33 din acelaşi cod.

În fapt, s-a reţinut că învinuitul, în calitate de executor judecătoresc, în perioada 2001 - iunie 2002, a pretins şi a primit, în mod repetat, de la părţile vătămate Bucloiu Ion şi Coandă Maria, sumele de 5.800.000 lei (ROL) şi, respectiv, 1.350.000 lei (ROL), pentru a pune în executare sentinţele civile nr.313/2001 şi, respectiv, 208/2000 ale Judecătoriei Târgu Cărbuneşti.

Prin sentinţa penală nr.338 din 30 septembrie 2003, Tribunalul Gorj a dispus, în baza art.334 din Codul de procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpat, în art.254 alin.(1) cu aplicarea art.41 alin.(2) C.pen. şi art.33 C.pen., temei în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr.81 din 18 februarie 2004, pronunţată în dosarul nr.2127/2003, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Răduleţu Valeriu împotriva sentinţei penale nr.338/2003 a Tribunalului Gorj.

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de inculpatul Răduleţu Valeriu (în dosarul penal nr.1370/2004), a casat soluţiile dispuse în cauză şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Gorj, fiind, ulterior, strămutat la Tribunalul Sibiu, unde s-a înregistrat sub nr.2762/2005.

În cursul cercetării judecătoreşti s-a constatat inexistenţa procesului verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

Prin sentinţa penală nr.24 din 1 februarie 2006 a Tribunalului Sibiu, s-a dispus, în temeiul art.333 din Codul de procedură penală, restituirea dosarului la Secţia de combatere a corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru prezentarea materialului de urmărire penală a inculpatului.

De asemenea, s-a mai dispus ca, după reluarea urmăririi penale de către procuror, să se procedeze şi la identificarea persoanei cu numele „Ticuţa”, în scopul de a se lămuri mobilul „împăcării” dintre inculpat şi denunţătorul Bucloiu Ion pentru suma de 20.000.000 lei (ROL).

Împotriva soluţiei instanţei de fond nu s-a declarat recurs, întrucât din dosarul de urmărire penală lipseşte procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, apreciindu-se că soluţia de restituire a cauzei este temeinică şi legală.

Soluţia de restituire este imputabilă procurorului.

Unitatea	Nr. cauzelor de soluţionat		Nr. cauzelor soluţionate (inclusiv declinări şi conexări)		Nr. cauzelor nesoluţionate		Nr. rechizitorii		Nr. inculpaţi trimişi în judecată				Sancţiuni -18¹C.pen.		Arestaţi netrimişi în judecată		Achitări definitive		Restituiri definitive		Infirmări		Redeschideri ale urmăririi penale		Cauze nesoluţionate, mai vechi de 3 luni de la sesizare (pentru 2006, de la înregistrare)		Cauze nesoluţionate, mai vechi de 3 luni de la începerea urmăririi penale
	Nr. cauzelor de soluţionat				Nr. cauzelor nesoluţionate		Nr. rechizitorii		Total		din care, arestaţi preventiv		Sancţiuni -18¹C.pen.		Arestaţi netrimişi în judecată		Achitări definitive		Restituiri definitive		Infirmări		Redeschideri ale urmăririi penale
	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005	2006	2005
Secţia I	402	-	249	-	153	-	25	-	47	-	10	-	8	-	-	-	-	4	1	2	7	-	2	-	114	-	11	-
Secţia a II-a	428	-	173	-	255	-	18	-	84	-	3	-	60	-	1	-	1	-	1	1	4	-	2	-	181	-	38	-
Secţia a III-a	174	-	95	-	79	-	11	-	31	-	3	-	638	-	-	-	-	-	-	-	2	-	-	-	61	-	8	-
Total, structura centrală	1004	891	517	575	487	316	54	44	162	576	16	12	706	1281	1	-	1	4	2	3	13	14	4	3	356	160	57	27
Serviciul teritorial Alba Iulia	128	97	85	60	43	37	1	4	1	10	-	-	1	-	-	-	-	-	-	-	1	-	-	-	20	-	2	-
Serviciul teritorial Bacău	109	119	73	71	36	48	5	4	7	9	1		1	1	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	25	35	6	8
Serviciul teritorial Braşov	57	32	32	24	25	8	2	3	3	17	-	3	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	14	1	1	1
Serviciul teritorial Bucureşti	167	196	99	161	68	35	8	10	25	21	-	-	45	3	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	32	31	1	-
Serviciul teritorial Cluj	135	57	81	45	54	12	9	1	18	1	8	-	16	-	-	-	-	-	-	-	-	1	-	2	34	2	4	1
Serviciul teritorial Constanţa	141	73	50	43	91	30	1	4	1	4	-	-	-	3	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	70	-	6	-
Serviciul teritorial Craiova	142	97	87	72	55	25	5	4	6	14	-	-	-	2	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	34	3	3	-
Serviciul teritorial Galaţi	135	111	105	93	30	18	4	6	7	7	-	3	-	-	-	-	-	1	-	-	-	2	-	-	17	9	-	2
Serviciul teritorial Iaşi	126	141	99	117	27	24	6	5	17	8	-	-	8	12	-	-	-	-	-	1	-	-	-	-	13	16	5	5
Serviciul teritorial Oradea	95	101	55	68	40	33	9	7	63	12	3	1	13	2	-	-	-	-	-	-	-	1	-	-	29	23	6	2
Serviciul teritorial Piteşti	70	69	45	56	25	13	4	3	5	5	1	-	-	-	-	-	-	-	-	-	2	2	-	-	16	8	6	-
Serviciul teritorial Ploieşti	109	106	57	86	52	20	3	2	3	12	1	2	-	2	-	-	-	-	-	-	2	3	-	-	32	15	6	1
Serviciul teritorial Suceava	58	46	41	30	17	16	4	4	12	8	1	-	2	4	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	15	11	2	1
Serviciul teritorial Tg. Mureş	55	75	24	48	31	27	7	7	11	10	-	-	9	7	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	25	20	5	3
Serviciul teritorial Timişoara	84	103	59	84	25	19	5	3	19	30	2	15	16	35	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	10	6	1	1
Total, structura teritorială	1611	-	992	-	619	-	73	-	198	-	17	-	111	-	-	-	-	-	-	-	5	-	-	-	386	-	54	-
TOTAL GENERAL	2615	2314	1509	1633	1106	681	127	111	360	744	33	36	817	1357	1	-	2	5	2	4	18	23	4	5	742	340	111	52

Credite utilizate