Sinteza raportului activităţii desfăşurate de Parchetul Naţional Anticorupţie în anul 2003

Introducere

Număr cauze, trimiteri, infracţiuni - 2003

Reprezentări grafice - activitatea PNA în anul 2003

Crearea de noi structuri

Activitatea judiciară

Cooperare internaţională

Resurse umane

Obiective şi acţiuni ale Parchetului Naţional Anticorupţie pentru semestrul I/2004

Înfiinţat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2002, Parchetul Naţional Anticorupţie este organizat ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, fiind independent în raporturile cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea şi având fonduri bugetare aprobate distinct de către Parlament.

Încadrarea în structurile sale a ofiţerilor de poliţie judiciară (aflaţi sub autoritatea procurorului general şi sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorilor acestui parchet), precum şi a specialiştilor din domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi din alte domenii, au constituit premisele soluţionării unor cauze importante privind infracţiuni de corupţie ori asimilate acestora sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie.

Rezultatele însemnate obţinute de Parchetul Naţional Anticorupţie în activitatea de prevenire şi combatere a infracţiunilor de corupţie, desfăşurată în decurs de peste 1 an de la data înfiinţării sale, demonstrează viabilitatea dispoziţiilor legale de organizare şi funcţionare a acestuia şi necesitatea perfecţionării continue a cadrului legislativ.

Trecerea la economia de piaţă şi descătuşarea iniţiativei private, pe fondul unei aparat birocratic învechit, au făcut ca fenomenul corupţiei să prolifereze într-o multitudine de noi domenii, cum sunt, spre exemplu, cele financiar-bancare, vamale, comerciale, al privatizării agenţilor economici cu capital de stat ş.a.

De asemenea, corupţia din Poliţie, Justiţie, aparatul de control al statului etc. a pus sub semnul întrebării capacitatea unor instituţii publice de a participa în mod efectiv la lupta împotriva marii corupţii.

Relaţiile existente dintre criminalitatea organizată şi corupţie explică legătura puternică între infracţiunile scop şi infracţiunile mijloc. Astfel, de cele mai multe ori, structurile criminalităţii organizate utilizează corupţia ca un mijloc de asigurare a protecţiei activităţilor ilicite.

Iată de ce, rezultatele bune înregistrate în anul 2003 de către Parchetul Naţional Anticorupţie au necesitat o bună colaborare şi conlucrare şi cu alte organe ale statului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, în mod deosebit cu Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de protecţie şi anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei, alte structuri informative, organe de control ş.a.

Cu toate acestea, conducerea Parchetului Naţional Anticorupţie apreciază că trebuie declanşate acţiuni energice, în cooperare cu toţi factorii implicaţi în prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei, pentru stăvilirea şi reducerea drastică a unor astfel de fapte, pentru tragerea la răspundere a tuturor persoanelor vinovate, indiferent de calitatea şi poziţia acestora în societate, de la înaltul demnitar până la persoana de rând, cu prioritate împotriva marilor corupţi.

În esenţă, corupţia reprezintă utilizarea abuzivă a puterii publice, în scopul obţinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câştig necuvenit, şi se manifestă prin: abuzul de putere, în exercitarea atribuţiilor de serviciu; fraudă (înşelăciunea şi prejudicierea unei alte persoane sau entităţi); favoritism; criza de autoritate; lipsa controlului social; instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizării sau al achiziţiilor publice; angajarea în tranzacţii sau dobândirea unei poziţii ori a unui interes comercial, care nu este compatibil cu rolul şi îndatoririle oficiale ale persoanei în cauză.

Marea corupţie, ca principal factor de risc pentru securitatea naţională, este un serios semnal de alarmă.

Un sector cu potenţial criminogen este cel bugetar, în special în domeniul utilizării fondurilor şi alocaţiilor bugetare, unde se pot efectua achiziţii publice de produse, lucrări şi servicii la preţuri şi tarife mult superioare faţă de valoarea de piaţă, sau se pot direcţiona preferenţial achiziţiile publice către societăţi comerciale ai căror ordonatori de credite sau organizatori de licitaţii sunt interesaţi, în mod direct sau indirect.

Din examinarea dosarelor soluţionate a rezultat că unele infracţiuni de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie s-au săvârşit, în condiţii sau din cauza: licitaţiilor trucate; neîndeplinirii obligaţiilor legale privind publicitatea, în cazul achiziţiilor; atribuirii contractelor de achiziţii la un preţ mai mic, pentru a se crea iluzia legalităţii acestor operaţiuni, ca apoi, prin întocmirea de acte adiţionale, preţurile sau tarifele să fie mărite; ocolirii licitaţiilor, prin fragmentarea valorii de achiziţie, sub valoarea impusă de lege pentru organizarea de licitaţii; achiziţionării de bunuri de la intermediari, la preţuri ce conţineau adaosuri comerciale mari, fiind înlăturaţi producătorii sau importatorii direcţi; efectuării de plăţi în contul unor furnizori, fără ca bunurile contractate să fi fost livrate ori să fi fost date în contul unor lucrări şi servicii executate.

Lipsa unui statut clar al proprietăţii a favorizat, de asemenea, extinderea corupţiei, într-o perioadă în care România se află în plin proces de tranziţie.

În întreaga sa activitate, Parchetul Naţional Anticorupţie a mizat şi mizează pe efectul preventiv inhibitor, efectul de „domino” care să descurajeze corupţia. Dacă până în septembrie 2002, când a fost creat P.N.A., au fost deferite instanţelor de judecată cauze ce ţin în special de corupţia mică, acum situaţia este radical schimbată, eforturile procurorilor concentrându-se pe corupţia medie şi mare.

Anul trecut, procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au avut de soluţionat 2229 de cauze de corupţie, din care au fost soluţionate 951 şi s-a dispus declinarea competenţei ori conexarea în 563. Au rămas de soluţionat 715 de cauze, din care 24 (respectiv, 3%), mai vechi de 3 luni de la data începerii urmăririi penale.

În cele 146 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii, au fost trimişi în judecată 548 de inculpaţi (din care 165, respectiv 30%, în stare de arest preventiv), pentru săvârşirea unui număr de 1428 de infracţiuni de corupţie, asimilate ori conexe, după cum urmează:

- 440 luare de mită

- 134 dare de mită

- 309 trafic de influenţă

- 5 primire de foloase necuvenite

- 196 infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie (din care 4 privind stabilirea unei valori diminuate a bunurilor, 83 de creditare cu încălcarea legii, 93 de utilizare a creditelor în alte scopuri şi 16 de obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control)

- 344 infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie (din care 76 privind asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, 183 de fals şi uz de fals, 25 de spălare a banilor, 43 de abuz în serviciu contra intereselor publice, 14 de evaziune fiscală, 2 de bancrută frauduloasă şi 1 privind tăinuirea bunurilor).

Precizăm că, dintre cei 548 de inculpaţi trimişi în judecată, 352 (respectiv, 64%) aveau funcţii de conducere, de control ori alte funcţii importante (1 fost ministru, 2 consilieri la Secretariatul General al Guvernului, 1 director al Agenţiei SAPARD, 1 procuror, 1 judecător – preşedinte de tribunal, 1 primar de municipiu, 42 de directori şi inspectori, 26 şefi servicii credite şi alţi funcţionari bancari, 6 funcţionari publici din cadrul unor direcţii generale ale finanţelor publice, 130 poliţişti, 6 jandarmi, 10 vameşi, 2 experţi contabili-administratori judiciari, 5 consilieri juridici, 5 comisari de gardă financiară, 20 ofiţeri şi subofiţeri MApN, 1 avocat, 2 cadre didactice universitare, 90 administratori de societăţi comerciale).

În anul 2003 au fost condamnaţi, prin hotărâri definitive, un număr de 22 de inculpaţi.

Cele mai multe fapte de corupţie cercetate de procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au fost în legătură cu stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul român sau o autoritate a administraţiei publice locale era acţionar (comise în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unor tranzacţii comerciale), în legătură cu acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii ori a normelor de creditare, precum şi de spălare a banilor, de contrabandă cu bunuri din săvârşirea unor infracţiuni, de evaziune fiscală şi bancrută frauduloasă, de trafic de droguri şi de substanţe toxice ş.a.

Au fost trimişi în judecată 166 de inculpaţi, din care 40 în stare de arest preventiv.

S-a reţinut că inculpaţii trimişi în judecată au creat pagube de peste 3.000 miliarde lei, (respectiv, de 18 ori mai mari decât alocaţiile bugetare acordate Parchetului Naţional Anticorupţie, în anul 2003, care au fost de circa 66 miliarde lei), fiind luate măsuri asiguratorii în toate cauzele.

Nu au fost înregistrate cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată, şi nici achitări ori restituiri definitive.   

Indicatori privind activitatea
Parchetului Naţional Anticorupţie în anul 2003

* Numai de Parchetul Naţional Anticorupţie

Pedeapsa medie este de 3 ani şi 2 luni.

Pe parcursul anului 2003, s-au înfiinţat, în raport de modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, structuri noi, de natură a flexibiliza activitatea de urmărire penală şi a oferi eficienţă investigării unor cauze cu posibile ramificaţii internaţionale.

S-au creat, astfel, Serviciul de anchete speciale (care are, printre altele, şi atribuţii privind efectuarea urmăririi penale în cazul faptelor de corupţie comise de magistraţi) şi Biroul de combatere a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei.

Procurorii s-au preocupat de soluţionarea dosarelor cu adevărat importante, care presupuneau un volum mare de muncă, pentru administrarea de probe concludente şi stabilirea vinovăţiei inculpaţilor, precum şi pentru recuperarea prejudiciilor produse.

De asemenea, s-a urmărit crearea şi consolidarea echipelor operative, formate din procuror, ofiţer de poliţie judiciară şi specialist, în vederea abordării fenomenului corupţiei în mod unitar şi multidisciplinar.

Rezultatele bune obţinute sunt justificate, într-o anumită măsură, şi prin soluţionarea unor cauze importante, care au fost apreciate şi de opinia publică, din care vă sunt cunoscute dosarele vizând cei doi Directori generali din ministerul Agriculturii, Jiga şi Dinculescu, trimişi în judecată pentru o luare de mită de o sută nouăzeci de mii de dolari, sau cazul Păvălache, acuzat că ar fi pretins la un moment dat două milioane de dolari, din care a primit efectiv douăzeci de mii. Dosarele Anderco, Medinţu, Mureşan, Ciucă, Teodorescu, RADET, Ciobotea vă sunt, de asemenea, bine cunoscute. Să nu uităm nici de inculparea poliţiştilor de la Secţia 5 din Bucureşti care „au dat o mână de ajutor” unor infractori pentru a sustrage combustibil din conductele Petrotrans. Sau dosarul BCR Novaci, în care înşişi directorii sucursalelor din teritoriu sunt inculpaţi pentru creditarea nelegală a unor potentaţi locali cu aproape opt sute de miliarde de lei. Tot prin acordare nelegală de credite a fost prejudiciată cu peste 160 de miliarde de lei şi Banca Transilvania. La sfârşitul anului trecut, a fost deferit justiţiei administratorul unei societăţi din judeţul Bihor – Matei Cornel - care a pretins cu titlu de mită suma de un miliard de lei şi douăzeci de mii de mărci germane, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui magistrat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pretextând influenţa pe care ar avea-o tot asupra unui magistrat, alte două persoane din judeţul Satu Mare, anchetate şi arestate preventiv de procurorii PNA, au pretins de la denunţător un pachet de acţiuni la o societate, realizând în acest mod un folos material de aproximativ două miliarde de lei.

Operativitatea în soluţionarea cauzelor nu a constituit însă un criteriu primordial în activitatea magistraţilor. S-a pus, însă, un accent deosebit pe calitatea lucrărilor, fapt ce a avut drept rezultat nepronunţarea unor hotărâri de restituire a cauzelor ori de achitare a inculpaţilor.

La nivelul structurilor teritoriale, activitatea unor procurori nu a fost convingătoare, cauzele complexe soluţionate, vizând infracţiuni de corupţie, de privatizări frauduloase ş.a. au fost reduse ca număr.

Un rol important în activitatea de descoperire a faptelor penale, de identificare a autorilor acestora şi de probare a infracţiunilor de corupţie l-a avut Biroul tehnic, înfiinţat la începutul semestrului II.

Crearea unei asemenea structuri specializate, pentru prima dată în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, a fost determinată de noile dispoziţii legale privind interceptările şi înregistrările audio sau video, precum şi de imperativul asigurării operativităţii şi confidenţialităţii activităţii Parchetului Naţional Anticorupţie, în special în faza actelor premergătoare.

Recent, a fost creat şi Serviciul pentru combaterea infracţiunilor de crimă organizată şi corupţie prevăzut în Legea nr.78/2000, precum şi alte compartimente de activitate, pentru efectuarea cu celeritate a urmăririi penale în astfel de cauze.

În cursul anului 2003, procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au participat la judecarea unui număr de 773 de cauze penale.

Instanţele de judecată au pronunţat hotărâri de condamnare în 60 de cauze, privind 136 de inculpaţi, din care, în 17 cauze, cu 22 de inculpaţi, hotărârile au rămas definitive.

Dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată au vizat infracţiuni de luare şi dare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, fals şi uz de fals, sustragere sau distrugere de înscrisuri, abuz în serviciu, precum şi infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie.

Multe cauze au fost deosebit de complexe, procurorii confruntându-se cu o serie de probleme de drept sau situaţii rezultate din exercitarea abuzivă de către avocaţi a unor mijloace procedurale, cu efecte negative asupra modului de soluţionare a cauzelor. La Tribunalul Ialomiţa, într-un dosar în care P.N.A. a trimis în judecată 11 inculpaţi, încă din mai 2003, nu s-a făcut nimic din cauza recuzărilor şi strămutărilor. Într-un alt dosar, trimis la Tribunalul Iaşi spre judecare încă din septembrie 2002, s-au acordat 22 de termene pentru lipsă de procedură şi nu a fost audiat nici unul dintre cei 20 de inculpaţi trimişi în judecată.

Iată de ce, apreciem ca foarte bună iniţiativa Ministerului Justiţiei de a înfiinţa instanţe specializate în materie de corupţie

În urma verificării unui număr de 860 de hotărâri penale, procurorii au declarat 59 de apeluri şi recursuri, privind 195 de inculpaţi.

Nu a fost retras nici un apel sau recurs.

Dintre apelurile şi recursurile declarate, au fost soluţionate un număr de 31 (cu 109 inculpaţi), dintre care 27 (cu 103 inculpaţi), reprezentând 87%, au fost admise.

Toate recursurile au vizat încheierile prin care s-au respins cererile de prelungire a arestării preventive ori s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Condiţiile improprii de muncă, cel puţin pentru procurorii care participă în şedinţele de judecată ce se desfăşoară la instanţele din Bucureşti, creează probleme deosebite legate de asigurarea securităţii dosarelor, a fişelor de şedinţă şi a documentaţiei, precum şi în legătură cu modul în care pot fi studiate dosarele, ceea ce se repercutează negativ asupra calităţii muncii. În consecinţă, se va acţiona pentru repartizarea, de către conducerile instanţelor de judecată, a unor birouri pentru procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie, care vor fi dotate corespunzător.

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, un loc important   l-au ocupat acţiunile privind derularea Programului „PHARE RO 9910.05 Anticorupţie” şi pregătirea de noi programe PHARE, cele de cooperare cu Ambasada S.U.A. şi ambasadele unor state europene (Marea Britanie, Franţa, Belgia, Finlanda), precum şi în legătură cu programele de colaborare cu parteneri din Germania şi Italia.

În perioada de referinţă, au fost realizate 27 de seminarii, la care procurori, ofiţeri de poliţie şi experţi din cadrul Parchetului Special Anticorupţie din Spania au prezentat expuneri privind infracţiuni financiare şi fiscale, infracţionalitatea tehnologică şi informatică, tehnici de investigaţie operativă, protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene şi utilizarea sistemului informatic în investigaţii. În colaborare cu Biroul Consilierului Preaderare şi Ministerul Justiţiei au fost organizate trei conferinţe având ca teme: raportul între mass-media şi justiţie şi rolul presei în lupta împotriva corupţiei; puterea judecătorească şi rolul Ministerului Public într-un stat de drept; Ministerul Public European. Procurorii, ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii au participat, de asemenea, la cursuri de perfecţionare şi vizite de studiu în Italia, Spania şi Portugalia, Germania şi Statele Unite ale Americii. Achiziţionarea unui fond bibliografic, constând din volume şi reviste de literatură juridică, financiară şi bancară română (38 de titluri, respectiv 692 volume), precum şi străină (53 titluri, respectiv 84 volume).

Au fost organizate şi două dintre work-shop-uri în care grupuri mixte de lucru (procurori, specialişti, ofiţeri de poliţie) au dezbătut cazuri concrete de corupţie din practica Parchetului Special Anticorupţie din Spania şi a Parchetului Naţional Anticorupţie. Procurori ai Parchetului Naţional Anticorupţie, împreună cu reprezentanţi ai Corpului de Control al Guvernului, au participat la o parte din acţiunile de pregătire derulate în cadrul Programului Phare Multi– Country 2002, având ca obiectiv combaterea fraudelor comunitare (Reuniunea Serviciilor de Coordonare Antifraudă, Malta, 13-14 octombrie 2003), iar alături de reprezentanţii Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, la lucrările unui seminar având ca scop creşterea nivelului de cunoaştere a fenomenului spălării banilor (Sofia, 16 octombrie 2003).

La invitaţia Consiliului Europei, procurorul general al PNA a efectuat o vizită de lucru în Franţa, prilej cu care s-au stabilit canale de comunicare directă cu Direcţia Generală I Afaceri Juridice şi Direcţia Generală Afaceri Politice ale Consiliului Europei, Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi GRECO, precum şi relaţii de colaborare cu autorităţile franceze specializate în prevenirea şi combaterea corupţiei (Serviciul Central de Prevenire a Corupţiei şi Polul Financiar al Parchetului Tribunalului de Mare Instanţă din Paris).

Participarea unei delegaţii, conduse de procurorul general, la o vizită de lucru în Italia, organizată cu sprijinul Consiliului Europei, în perioada 24-26 noiembrie 2003, a prilejuit stabilirea unor contacte directe cu Direcţia Naţională Antimafia, Parchetul General de pe lângă Curtea de Casaţie şi cu forţele de poliţie italiene, precum şi informarea reciprocă asupra modului de organizare şi acţiune al autorităţilor judiciare italiene şi române competente, în domeniul combaterii corupţiei şi crimei organizate.

Prin Ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a fost desemnat punct de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene. În cadrul colaborării cu OLAF a fost organizată participarea procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie la seminarul organizat la Budapesta, în perioada 10-11 noiembrie 2003, precum şi participarea la prima Conferinţă a procurorilor specializaţi în fraudă, care a avut loc la Bruxelles, în perioada 20-21 noiembrie 2003.

A fost continuată colaborarea cu reprezentanţii FBI în România, concretizată în întâlniri având ca obiect schimbul de informaţii şi stabilirea unor strategii comune în vederea efectuării unor acte de urmărire penală.

În cadrul colaborării cu Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, s-a definitivat programul de instruire, finalizat cu organizarea unui seminar ce a avut loc la Sinaia, unde au fost abordate probleme practice din activitatea de urmărire penală.

Este de menţionat şi participarea la întâlnirea organizată de Ministerul Afacerilor Externe din România cu delegaţia belgiană, în vederea dezvoltării unui parteneriat. Urmare acestei întâlniri, a fost demarată colaborarea cu reprezentanţii poliţiei belgiene în România şi participarea reprezentanţilor Parchetului Naţional Anticorupţie la vizita de studiu, ce a avut loc la Bruxelles, în cursul anului 2003.

S-au manifestat însă şi unele lipsuri şi neajunsuri în activitatea procurorilor, a ofiţerilor de poliţie judiciară, a specialiştilor şi a celorlalte categorii de personal, care au fost determinate, în special, de organizarea necorespunzătoare a muncii, mai ales la nivelul serviciilor teritoriale, lipsa de preocupare pentru perfecţionarea profesională, neimplicarea în mai mare măsură a ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor, de către procurori, în realizarea actelor de cercetare penală, neefectuarea ritmică a actelor de urmărire penală, administrarea incompletă a probelor şi neefectuarea unor controale precum şi pentru recuperarea neîntârziată a pagubelor şi controlul averii lor. Este şi motivul pentru care în decurs de un an de zile au fost schimbate conducerile a 6 servicii teritoriale şi au fost îndepărtate din structură 21 de persoane, recent fiind demişi 2 ofiţeri de poliţie judiciară. De curând, a fost evaluată activitatea fiecărui serviciu teritorial, iar acolo unde s-a constatat că nu există acţiune, va interveni structura centrală şi va acţiona atât împotriva celor care au comis acte de corupţie cât şi împotriva propriului personal.

La finele anului 2003, schema Parchetului Naţional Anticorupţie era ocupată în proporţie de 90% (373 posturi din 416), respectiv:

- 91 procurori din 98 (93%);

- 31 specialişti din 35 (88%);

- 130 ofiţeri de poliţie judiciară din 150 (87%);

- 64 personal auxiliar de specialitate din 70 (91%);

- 57 personal economico – administrativ din 63 (90%).

În ce priveşte starea disciplinară, s-a constatat că personalul din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, deşi redus ca număr, a depăşit numeroasele şi complexele probleme ivite în activitate, prin spirit de organizare şi o deosebită disponibilitate.

Nu toţi au rezistat însă sistemului alert, programului prelungit, tensiunii psihice şi stresului, specifice naturii activităţii Parchetului Naţional Anticorupţie, fapt ce a avut drept consecinţă încetarea raportului de muncă a unui număr de 28 persoane, din care, 17 procurori, 3 personal auxiliar de specialitate, 3 ofiţeri de poliţie judiciară, 1 specialist şi 4 personal economic şi administrativ.

Prin bugetul de stat pe anul 2003, Parchetului Naţional Anticorupţie i-au fost alocate fonduri bugetare în sumă totală de 168,7 miliarde lei, din care pentru „Cheltuieli materiale şi servicii”, 58,571 miliarde lei.

Obiective şi acţiuni ale Parchetului Naţional Anticorupţie pentru semestrul I/2004

Vor fi examinate toate cauzele, aflate în curs de urmărire penală, în care a fost depăşit termenul de 3 luni de la data începerii urmăririi penale sau 6 luni de la data sesizării, şi se vor întocmi informări, care vor fi prezentate procurorului general.

Vor fi analizate modalităţile şi eficienţa folosirii informărilor şi a informaţiilor primite de la structurile specializate în culegerea de date şi informaţii, în cauzele penale soluţionate de Parchetul Naţional Anticorupţie, în anul 2003, şi se vor propune măsuri concrete, pentru îmbunătăţirea colaborării cu aceste servicii.

Activităţile de urmărire penală se vor desfăşura în mod organizat şi planificat, de către echipe specializate, formate de procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, pe genuri de infracţiuni, sporindu-se eficienţa şi calitatea actelor întocmite.

Se va întocmi proiectul de protocol privind Cooperarea între Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în vederea realizării unor activităţi specifice ofiţerilor de poliţie judiciară.

Va continuarea procesul de selectare şi numire a procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, funcţionarilor publici, personalului auxiliar de specialitate şi contractual, pentru ocuparea posturilor vacante, în proporţie de cel puţin 95%.

Vor fi centralizate programele de perfecţionare profesională a procurorilor de la serviciile teritoriale, precum şi de la secţiile şi serviciile din structura centrală.

Vor fi asigurate arhitectura şi infrastructura necesare funcţionării sistemului IT al Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi configurarea şi întreţinerea reţelei locale.

Va fi actualizat permanent site-ul pna.ro, ca o componentă importantă menită a populariza activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie.

Vor fi finalizate lucrările de reabilitare a sediului Parchetului Naţional Anticorupţie şi de amenajare a clădirii destinate arestului acestuia, precum şi a spaţiilor auxiliare.

Parchetul Naţional Anticorupţie, ca parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, va acţiona cu fermitate pentru realizarea investigaţiilor, stabilirea faptelor, identificarea autorilor, efectuarea urmăririi penale şi soluţionarea cu celeritate a tuturor cauzelor de corupţie de competenţa sa, potrivit legii.

Vor fi aplicate întocmai noile dispoziţii ale Codului de procedură penală şi Constituţiei României cu privire la reţinerea, arestarea învinuiţilor şi inculpaţilor, efectuarea percheziţiilor ş.a., respectându-se prevederile legale referitoare la dreptul la apărare, garanţiile procesuale, prezumţia de nevinovăţie şi tratamentul uman aplicat celor cercetaţi.